nr 10 Layout 1philatelica.ro/philatelica10-10.pdfcriminal people of Romanian phi-lately. Criminal...

pagina 12-16ü

pagina 8-11ü

pagina 17-21ü

pagina 28-32ü

Colecţia filatelică aAcademiei Române

Banderole cu mărci tipărite pentru ziare (V)

Timbre fiscale locale din Botoșani

TurulFranţei

pagina 36-39ü

pagina 40-41ü

Galeria celebrităţilor botoșănene (I)

Adrese utiledin zonele subarctice

philatelica.roAnul II. nr. 5 (10) - septembrie-octombrie 2010

editor-fondator: DAN N. DOBRESCU redactor şef: LÁSZLÓ KÁLLAI

ü

Scurtul drum de la filatelia penalăla filatelistul penal

The shortway from the awkward philately to criminalphilatelist

pagina 6Istoria mișcării filatelice din România

Azi vă voi face vorbire despreoamenii penali ai filateliei româ-neşti. Penali la pătrat. Să vă explic:cei penali, adică persoane cu ocondamnare penală, cu sau fărăexecutarea pedepsei, respectivpenali, iar în jargon urban - peni-bili. Toată lumea se aşteaptă caacest editorial să fie cu referire laLeonard Paşcanu şi faptele salepenale şi penibile.

Today I will tell you aboutcriminal people of Romanian phi-lately. Criminal squared. Let meexplain: the criminals, i.e. peoplewith a criminal conviction, withor without performance penalty,those are the criminals, and inthe urban slang - awkward.

inEDITORIAL

Top descopeririromâneşti (I)

PC Olivetti M24 - Culori deplasate (colecţia Johann

Vandenhaute - Belgia)

Răspuns la solicitarea lui Aurel Persu pentru patent înSUA, primit de la Biroul de patente din Berlin

pagina 2 ü

continuare în pagina 1 continued on page 1

cartea de pe coperta

^

Florin PATAPIE - RAICU

În loc de recenzieRomânia catalog specializat semiilustrat/curiozităţi și varietăţi filatelice/1903 - 2006

Ca răspuns la solicitarea prin e-mail a autorului Sergiu-Marian D.Găbureac de a-i transmite şi altenume de filatelişti care au con-tribuit cu semnalări, comu nicări,corecturi, etc. pentru a face o bazăde date completă atât la lucrareamai sus citată, cât şi la primul săuvolum, i-am adresat un e-mail derăspuns cu rugă mintea de a-mitrimite un exemplar al volumuluiII. Cum răs pun sul autorului nu afost favorabil (la fel ca şi la mo-mentul apa ri ţiei acestei lucrări),singurul mod ră mas de a-i recenzatotuşi lucra rea este acela de apublica respec tivul e-mail… în locde recenzie:

Dragă amice,

Am citit (din nou, pentru că ocam cunosc pe bucăţi din variinumere ale revistei de culturăfila telică) micro-prezentarea lavo lu mul II al catalogului speciali-zat (pe care nu îl am) şi, dupăcum ştii de la vremea primuluivolum (pe care l-am primit cudedicaţie de la autor , care - pro -babil sincer - m-a şi pupat atunci,în public, la un congres al fede -raţiei), îţi cerusem un miel (pecare încă nu mi l-ai dat) deoarecemă botezaseşi (ca şi acum, înacest volum II) Patapie-RaicuEmil. După cum ştie toată lumeafilatelică şi ne-filatelică, mă nu -mesc Florin încă înainte de bo tez,deoarece tatăl meu, bucuros căare un băiat (apoi a vrut să aibăfete şi nu a mers, tot băiat aavut), a uitat de bucurie cum tre-buia sa mă declare la ghişeul destare civilă, adică... Dan-Sergiu(aşa cum doriseră mama şi naşa

mea, fiecare cu contribuţia ei).Naşa prenumelui meu a fost însăo tovarăşă funcţionară de laghişeul Oficiului de stare civilă(pe care nu am cunoscut-o nici o-dată) şi care i-a recomandattatălui meu (pentru a nu fi nevoitsă revină la ghişeu a doua zi, căciacum tocmai uitase prenumeledublu spus de mama&naşa, fiindcam cu chef după cinstireacolegilor de serviciu) să-mi spu -nă, simplu şi cu un singur pre -nume, Florin, deoa rece pestecâteva zile era Duminica Floriilor.Am însă, în mod mai originaldecât mulţi alţii, două nume...dar aici este o altă poveste, pecare ţi-o voi spune altă dată, da -că vei merita, la fel ca şi povesteaîn detaliu despre Re cen sământulranversat, pe care o ştiu chiar dingura lui nea Costica din Vaslui,care venea frecvent la întâlnirileduminicale ale fila teliştilor dinIaşi, iar pe mine mă simpatizaîntr-un mod deosebit: simţea elceva în legătură cu mine, fărămodestie, nu-i aşa? Oricum, măbucur ca s-a renunţat la prostiacu desco perirea la Piatra Neamţ(corect se scrie fără liniuţă întrecele două cuvinte, nu cum scriitu!) a respectivei celebre erori(probabil vreun pupincurist în -cerca să-ţi intre în graţii, tu fiindbăştinaş de Piatra). Aşa dar, dacănu îţi este „greu”, în locul mieluluiaştept oricum de la tine un exem-plar OK al volumului II la care(DOAR ÎN CAZUL ÎN CARE ESTE OLUCRARE NOUĂ) îti voi face o re-cenzie în revista philatelica.ro,numai şi numai dacă te angajezişi tu să faci o recenzie a revistei

philatelica.ro în revista „Fila telia”.Te avertizez amical că o critică arecenziei mele (dacă nu vei facecorecţia de rigoare) se va referi lalista cu numele colaboratorilor tăila aceste două lucrări, listă careTREBUIE să prezinte respectivelenume într-o ordine STRICT AL FA -BETICĂ! Ce naiba, doar eşti unbăiat informat, iar la Bibliotecăaşa se lucrează, strict alfabetic!Iar dacă nu te grăbeşti în pro-blema schim bului de recenzii(min gea fiind în terenul tău), s-arpu tea să nu-ţi mai spun mica is-torie completă şi adevărată des-pre Re censământul ranversat şisă o ofer spre tipar paginilor dinphilatelica.ro (care, oricum, areun portofoliu full pentru câtevanumere înainte şi voi gasi cu greuun spaţiu liber).

Până la un eventual răspuns dela tine, să auzim numai de bine!

Florin

P.S. Adresa mea poştală esteaceeaşi, cunoscută de decenii lafederaţie: Florin Patapie-RaicuC.P. 741, 700780, Iaşi-3.

Yaman auction sale #7will take place on Decem-ber 10th, 2010 and will beonly by mail bidding (fax,e-mail, registered letter

and stampcircuit.com sys-tem). More informationwill be soon available onour web site: www.ya-manauction.com.

philatelica.ro editorial

pagina 1ü

Nu! Nu sunt interesat să iau în vizor un om învins.Mă interesează doar cei care, încă, deţin puterea,chiar dacă posibilităţile lor fizice, morale şi intelec-tuale de a acţiona sunt sub calităţile mele.

Ţinta mea de această dată sunt acei penali care îlînconjoară şi îl susţin de Paşcanu, chiar şi după osentinţă defavorabilă dată de o instanţă. Personajesinistre ale lumii filateliei, oameni care din te miri ceinterese obscure l-au promovat, susţinut în demersulsău penal (jargon) şi penal (referitor la infracţiunisancţionate cu pedepse). Pe seama lor se pot facemulte speculaţii. Unii dintre ei sunt implicaţi, alăturide Paşcanu, în acţiuni care pot face obiectul unorcercetări penale, alţii sunt legaţi de personagiul se-cundar al acestei scrieri, prin afaceri nu tocmai on-este, penale sau nu, dar cel puţin dezonorante.

Cu alte cuvinte, Paşcanu a fost şi este înconjuratde o serie de potenţiali purtători de băţ, boabă, pata-lama, porţie, trofeu (în dicţionarul limbii româneaceste expresii sunt sinonime cu condamnarepenală), fetiţe penale (oameni fricoşi, care se lasăușor intimidaţi și dominaţi), gite penale (prostănaci,nătărăi) şi jeguri penale (indivizi fără personalitate).

Aplaudacii lui Paşcanu sunt oameni care şi fărăsprijinul acestuia ar fi avut şanse să intre în istoriafilateliei româneşti, dar ei au ales calea mai scurtă.Mulţi dintre ei au obţinut rezultate plătind bani grei.Mii de mărci, dolari sau în ultima vreme de euro.Acest lucru este de notorietate. Există chiar o listă depreţuri - nescrisă, fireşte - cu cât te costă un Aur sauun Aur Mare. Nu îi voi înţelege niciodată pe aceşti oa-meni. Cum se pot mândri ei cu un rezultat care a fostobţinut pe nedrept, cu mită? Care mai este satisfacţiaacestor filatelişti penali (jargon)? Ce calitate au ex-ponatele realizate de ei atâta vreme cât din start segândesc să obţină un rezultat pe cale frauduloasă?

Urmează să vedem ce viitor o să aibă filatelia depe cele două maluri ale Dâmboviţei. Rămâne să-ivedem pe aceşti penali ai filateliei retrăgându-se.Sunt sigur că nu se vor lăsa uşor învinşi. Este firescfaptul că se ţin scai de calitatea lor greu obţinută şiscump plătită, de filatelişti penibili. Dar timpul, fărăîndoială, va fi în favoare acelora care au ţinut sărămână filatelişti cinstiţi şi rezultatele lor să fie pemăsura realizărilor. Baftă lor!

Cât despre Leonard Paşcanu.. ştiţi vorba aia! Des-pre morţi numai de bine! Paşcanu singur s-a descal-ificat, singur şi-a tras şuturi în propriul dos pentru apărăsi scena filatelică pe uşa din spate.

May he rest in peace! P.S. 1 - Cine se simte cu musca pe căciulă mă

poate acţiona în Justiţie, măcar are un punct roşupentru că şi-a recunoscut singur statutul de filatelistpenal (în sensul clasic al cuvântului), dar şi ca filatelistpenibil.

P.S. 2 - O scurtă perioadă era să devin şi eu unuldintre penalii lui Paşcanu, dar am ales o altă cale.

Nu-mi pare rău!

Everyone expects that this editorial is referring toLeonard Pașcanu and his criminal and awkward actions.No! I am not interested to aim at a defeated man. I aminterested in only those who still hold the power, evenif their physical, moral and intellectual capabilities areunder my qualities.

My target this time are those criminals surroundingPașcanu and supporting him, even after an unfavorableruling by a court date. Sinister characters of the philatelyworld, people who, you wonder why they have obscureinterests promoted, supported him in his awkward en-deavor and criminal one (referring to crimes punishableby criminal penalties). On their behalf lot of speculationscan be made. Some of them are involved with Pașcanuin actions that may be subject to criminal investigations,others are related to the secondary personage of thiswriting, by not-so-honest business, criminal or not, butat least dishonorable. In other words, Pașcanu was andis still surrounded by a number of potential carriers ofthe stick, berry, certificate, portion, trophy (in Romanianlanguage dictionary these expressions are synonymouswith criminal conviction), criminal girls (people fearfulthat allow easy intimidated and dominated), criminalgite (dolt, blockhead, fool) and criminal filth (individualswithout personality).

Paşcanu's yes-men are people who, even without hissupport, had opportunities to enter the Romanian phil-atelic history, but they chose the shortest path. Manyresults have been achieved by paying money. Thousandsof German marks, US dollars or, lately, euros. This isrenown. There is even a price list - unwritten, of course- with the costs of a Gold or a Large Gold. I will not everunderstand these people. How can they boast with sucha result which was obtained falsely, by bribing? What isthe satisfaction of those awkward philatelists? What isthe quality of their exhibits if they already thought aboutgetting a result through fraud? We shall see what futureholds on both banks of the Dâmboviţa river. What’s leftto see is the retirement of these awkward philatelists.I'm sure they will not leave easily defeated. It is naturalthat they keep like a leech to their hard obtained anddearly paid quality of awkward philatelists. But time willundoubtedly be in favor of those who wanted to remainhonest philatelists and their outcomes to be on theachievements so far. Good luck to them!

As Leonard Paşcanu... you know that saying! Aboutthe dead, only good! Paşcanu alone got himself disqual-ified and self-kicked from the philatelic scene throughthe back door. May he rest in peace!

P.S. 1 - Who is feeling the bite on the hat may sueme, at least he has a red dot because he acknowledgedthe statute of criminal philatelist, but also as an awk-ward philatelist.

P.S. 2 - For a brief period also myself came close tobecomming one of Paşcanu's awkward philatelists, butI chose another path. I don’t feel sorry for it!

urmare de pe coperta 1inEDITORIAL

philatelica.ro open

Eram elev în primii ani de gim-naziu când, pentru prima dată,aveam să aflu din paginile revisteiȘtiinţă și tehnică despre un mare in-ventator român - inginerul AurelPersu (1890-1977). În anul 1963 aapă rut o consistentă enciclo pedie[1],ade vărată istorie a inven ţiilor și des-coperirilor pe teritoriul României(lucrarea costa 30 de lei, mult înacei ani pentru buzunarul unui elev,dar mi-am cumpărat-o imediat prinintermediul doamnei profesor delimba română, care se ocupa înșcoală și cu difuzarea cărţilor noi șiinteresante, achitate în rate decătre elevii doritori în a-și îmbogăţibibliotecile personale) în care amgăsit un capitol dedicat acestuiconstructor al primului automobilcu profil aerodinamic din lume.Aurel Persu, născut în Bucu rești la26 decembrie 1890, a urmat ȘcoalaSuperioară Tehnică din Berlin-Char-lottenburg, absolvind Secţia Meca -nică în 1913 ca șef de promoţie. Înpreajma Primului Război Mondial,Persu a construit un automobil cupropulsie elec trică, pe care îl vedemşi astăzi la Muzeul Naţional Tehnic„Dimitrie Leonida” din București, iarîn anul 1914 a fost medaliat de Mi-nisterul Instrucţiunii Publice dinGermania pentru un studiu deose-bit în domeniul comportării aerona-velor în zbor.

După patentarea de către KarlFriedrich Benz în 1886 a automobi-lului, acesta a evoluat în tot felul deforme, necorelate cu ideea creșteriirezistenţei în faţa aerului odată cucreșterea vitezei și, de aici, cu ceatot mai actuală - a economiei deenergie. Motorul cu ardere internăal lui Nikolaus August Otto se im-pusese pe plan mondial (1876), darla nivelul anilor 1920 niciun con-s tructor de automobile nu luase încalcul posibilitatea diminuării con -sumului de combustibil prin soluţiiadecvate. Aurel Persu, având studiiîn aeronautică, s-a gândit să con -struiască un automobil cu un de-

sign care să fie conform profiluluiaerodinamic al aparatelor de zbor.Pasionat de această idee, după maimulţi ani de studii și cercetări, în1922 a ajuns la concluzia că formapicăturii de apă în cădere este ceamai potrivită pentru un automobilaerodinamic. Pe 19 septembrie1924 (cererea de brevetare fiindadresată la 13 noiembrie 1922) apatentat în Germania invenţiaintitulată „Automobil de formăaerodinamică cu patru roţi mon-tate înăuntrul formei aerodina-mice” (brevetul 402683), iar înperioada 1922-1924, cu bani pro-prii și tot în Germania, a construitautomobilul cu acea formă inedităpentru începutul secolului XX (Fig.1, plicul întreg poștal Cod 0334/74), care seamănă izbitor cu ceeace după anul 1945 avea să fie apa-ratul de zbor numit elicopter în bi-necunoscuta configuraţieaerodinamică. Aurel Persu a adusautomobilul în România, parcur-gând cu el peste 120.000 km cu oviteză maximă de circa 80 km peoră. Datorită lipsei diferenţialuluiputea lua viraje foarte strânse cu60 km pe oră în deplină siguranţă.Automobilul se caracteriza printr-orepartiţie echilibrată a greutăţii peroţi. De asemenea, o altă noutateo constituia plasarea motorului în

spate. Dar cea mai importantăinvenţie a acestui prim automobilaerodinamic din lume, pe careastăzi o întâlnim la toate automo-bilele, este montarea roţilor în in-teriorul caroseriei. Uzinele Ford șiGeneral Motors au solicitat cum -părarea brevetului, fără a garantaînsă și construirea automobilului.Acest fapt l-a determinat pe inven-tator să refuze propunerea. În anul1969 Persu a donat automobilul, înstare de funcţionare, MuzeuluiNaţional Tehnic „Dimitrie Leonida”.

Revista Auto Mondial împreunăcu Naţional TV, emisiunea auto-Mobile și Muzeul Naţional Tehnic„Dimitrie Leonida” au iniţiat din2006 Premiul Automobilul aerodi-namic Aurel Persu care se acordăanual constructorilor de automo-bile pentru modele noi cu un coefi-cient de aerodinamicitate sub 0,3și având un design atrăgător. În2006 acest premiu a fost acordatautomobilului Mercedes S-Klasseiar în 2007 s-a acordat automobi-lului Toyota Corolla.

Pentru un filatelist colecţionar altemei Istoria automobilului, pliculîntreg poștal menţionat și timbrulpe care urmează să îl emită PoștaRomână în acest an pentru a come-mora 120 de ani de la nașterea sa-vantului Aurel Persu

Top descoperiri româneşti (I)Aurel Persu - inventatorul automobilului cu profil aerodinamic


pagina 2üuuu

Fig. 1

philatelica.ro open

reprezintă două piese de referinţăla capitolul dedicat formei automo-bilului modern, iar într-un exponatla clasa open, tratând chiar un su-biect mai vast cum ar fi Istoria teh-nicii în România, pe lângă acesteapot fi folosite cu succes piese decorespondenţă purtată în acei ani(Fig. 2 și Fig. 3 - colecţia ing. Ti tus-Traian Orădean) între Biroul de Pa-tente Georg Benjamin & Herb.Wertheimer - Berlin și Aurel Persupentru oţinerea brevetului în Ger-mania, Franţa, Belgia și Elveţia. Dinaceeași colecţie, pe prima copertăa revistei prezentăm o cores pon -denţă din 8 aprilie 1927, trimi să laadresa din București a in gi neruluiromân de către amintitul Birou depatente din Berlin, al cărei text sereferă la cererea lui Aurel Persu cunumărul 671727 în vederea pa -tentării în Statele Unite ale Ameri-cii[2] a faimosului său automobilaero dinamic și care la data de 8noiembrie 1927 va primi numărulde brevet US1648505(A) (Fig. 4).

Bibliografie/Bibliography:

[1] Dinu Moroianu, I.M. Ștefan, Fo -cul viu, pagini din istoria in venţiilorși descoperirilor romî nești/The li-ving fire, pages in the history ofRomanian inventions and discove-ries, Editura Știinţifică, București,1963, 488 pagini[2] http://v3.espacenet.com/pu-blicationDetails/biblio?CC=US&NR=1648505&KC=&FT=E

Florin PATAPIE-RAICU, licenţiat alfacultăţii de fizică a UniversităţiiAl.I.Cuza din Iaşi, cercetător ştiinţificprincipal cu activitate în domeniulbiofizicii membranelor celulare şi încel al ştiinţei materialelor cu aplica-ţii în aeronautică şi în energetica nu-cleară. Domeniile de specializarefilatelică: astrofilatelia, filatelia te-matică axată în principal pe istoriaştiinţei, de la micro- la macrocos-mos; machetator a peste 250 deştampile ocazionale (în ţară, dar şiîn străinătate), al unui număr similarde ilustraţii pentru plicuri ocazio-nale şi al unor întreguri poştale,autor a peste 220 de articole filate-lice în diverse publicaţii din ţară șidin străinătate. Preşedinte al Soci e-tăţii Filatelice Moldova - Iaşi. Contact: [email protected]

pagina 3 ü

Fig. 2

philatelica.ro open

I was a student in early middleschool when, for the first time, Ilearned from Știinţă și tehnică(Science and technology) magazineabout a great Romanian inventor -the engineer Aurel Persu (1890-1977). A consistent encyclopedia[1]

was published in 1963, a true his-tory of inventions and discoveriesin Romania (The book cost 30 lei,expensive enough for a student’spocket in those years, but I boughtit immediately through my Roma-nian literature teacher, dealing inschool with the dissemination ofnew and interesting books, paid ininstallments by the eager students,interested to enrich their personallibraries) where I found a chapterdedicated to this first manufacturerin the world of the automobilewith aerodynamic profile. AurelPersu, born in Bucharest on De-cember 26th, 1890, attended theTechnical College of Berlin-Charlot-tenburg and graduated from Me-chanical Engineering Departmentin 1913 as head of the class. On theeve of First World War, Persu builtan electrically powered vehicle,which we see today in the NationalTechnical Museum „Dimitrie Leo-nida” in Bucharest, and in 1914 hewas awarded by the Ministry of Pu-blic Instruction in Germany for aspecial study related with the be-havior of an aircraft in flight.

After patenting the automobileby Karl Friedrich Benz in 1886, ithas evolved into all sorts of shapes,not correlated with the idea of in-creasing air resistance with increa-sing car velocity and, hence, withthe more current - energy saving.The internal combustion engine ofNikolaus August Otto was imposedin the world (1876), but in the1920s no car manufacturer hadtaken into account the possibilityto reduce fuel consumption by ap-propriate solutions. Aurel Persu,with studies in aeronautics, deci-ded to build a car with a designthat conforms to the aerodynamic

profile of the aircraft. Passionateabout the idea, after several yearsof study and research, in 1922 heconcluded that the shape of thefalling water droplet is the best sui-ted for an aerodynamic car. OnSeptember 19th, 1924 (patent ap-plication was submitted on No-vember 13th, 1922) he patented inGermany the invention entitled“Automobile of aerodynamic pro-file with four wheels mounted in-side the aerodynamic coachwork”(patent 402683), while during1922-1924, with his own moneyand also in Germany, he built thecar with that unique line in the be-ginning of twentieth century (Fig.

1, the postal stationery cover -Code 0334/74), which strikingly re-sembles that after 1945 whichwould be called the helicopter withits well known aircraft aerodyna-mic configuration. Aurel Persubrought the car in Romania, cove-ring with it over 120,000 km at amaximum speed of 80 km perhour. Due to the differential lack hecould safely take tight turns at 60km per hour. The car was charac-terized by a balanced distributionof its weight on wheels. Also, ano-ther new feature was to place theengine in the rear of the car. Butthe most important inventionof the first aerodynamic

Top Romanian discoveries (I)Aurel Persu - inventor of the automobile with aerodynamic profile


pagina 4 ü uuu

Fig. 3

philatelica.ro open

automobile in the world, whichtoday we find in all the cars, ismounting the wheels inside thebody. Ford and General Motorsplants have applied for patent ac-quisition, but without guarantee-ing the construction of the car.This prompted the inventor to re-ject the proposal. In 1969 Persudonated its aerodynamic automo-bile, in running order, to The Na-tional Technical Museum „Di -mitrie Leonida”.

Auto Mondial magazine in asso-ciation with National TV, the showautoMobile, and The National Te-chnical Museum „Dimitrie Leo-nida” initiated in 2006 The PrizeAurel Persu Aerodynamic automo-bile that are granted annually to carmanufacturers for new modelswith a drag coefficient less than 0.3and having an attractive design. In2006 this prize was awarded toMercedes S-Klasse car and in 2007was awarded to Toyota Corolla car.

For a philatelist, collector of Au-tomobile history theme, the men-tioned postal stationery cover anda stamp planned to be issued thisyear by the Romanian Post to com-memorate 120 years since thebirth of the scientist Aurel Persu,are two reference items of thechapter dedicated to the moderncar’s shape, and in an exhibit atopen class, treating even a widertopic such as History of technologyin Romania, in addition they can besuccessfully used mail items ex-changed during those years (Fig. 2and Fig. 3, collection eng. Titus -Traian Orădean) between GeorgBenjamin & Herb. Wertheimer -Berlin Patent Office and AurelPersu for certification in Germany,France, Belgium and Switzerland.From the same collection, on thefront cover of our magazine can beseen a mail from April 8, 1927, sentto Aurel Persu in Bucharest by theabove mentioned Patent office inBerlin, whose text refers to thePersu application number 671727to patent in the United States ofAmerica [2] of his famous aerody-namic car, and which on November8th, 1927 will receive the patentnumber US1648505 (A) (Fig. 4).

Florin PATAPIE - RAICU, graduate in Physics at University Al. I. Cuza - Iași, se-nior scientific researcher in the field of biomembranes and in the aeronauticsand nuclear energetic applied material science. Working in astrophilately andtopical philately, mainly in the history of science, from micro - to macrocos-mos; designer of more than 250 postmarks (in Romania and others countries),a similar number of commemorative cover’s illustrations and some stationerycovers; author of over 220 philatelic papers published in Romania, also inGermany, Switzerland and USA. Chairman of the Philatelic Society Moldova -Iași. Contact: [email protected]

pagina 5 ü

Fig. 4

philatelica.ro literatura/literature

Filatelia este o ştiinţă auxiliară a istorieiIstoria mişcării filatelice din România

The philately is an auxiliary science of the historyThe history of the philatelic movement in Romania

Teza de doctorat a dlui Cristian-Andrei Scăiceanu

Plecând de la faptul, necontestat de nimeni, că fi-latelia se circumscrie fenomenului cultural-istoric,scopul tezei de doctorat a domnului Cristian Scăi-ceanu a fost acela de a vedea dacă filatelia este o dis-ciplină auxiliară a istoriei. Fenomenul numit miş -carea filatelică din România a fost analizat în cadrullucrării dintr-o altă perspectivă, nu din cea de hobby,cum este percepută în general filatelia. S-a ales oabordare ştiinţifică a filateliei, luând în considerareconexităţile ei cu societatea în care s-a dezvoltat,pentru că, dacă pe bună dreptate se spune că măr-cile poştale sunt o fidelă oglindă a vremurilor în careau fost emise, atunci şi mişcarea filatelică reflectăparcursul societăţii. A rezultat o lucrare interdisci-plinară, situată între preocupări de filatelie, culturăşi istorie. Teza încearcă să lămurească ce a însemnatfenomenul filatelic pentru societatea româneascătimp de aproape 150 de ani, cine au fost actorii careau urcat pe scena filatelică şi cum a fost filatelia per-cepută de societate.

Lucrarea, care totalizează aproape 700 de pagini,este structurată în 11 capitole. Primele două capitoleale lucrării tratează apariţia pasiunii pentru marcapoştală în lume, filierele pe care filatelia a ajuns înţara noastră şi primii colecţionari de timbre din Ro-mânia. Trecerea de la activitatea individuală la for-marea primelor asociaţii filatelice şi dezvoltarea lorîn timp, prin toate etapele parcurse de România dela sfârşitul secolului al XIX-lea până în primul deceniual mileniului III, este subiectul capitolului III.

Urmează apoi trei capitole dedicate unor mari co-lecţionari ai mărcilor poştale româneşti, români şistrăini deopotrivă, dintre care se detaşează regeleCarol al II-lea, cel mai mare filatelist român al tuturortimpurilor. Fenomenul expoziţional în filatelie esteanalizat în capitolul VII şi cuprinde o istorie a filatelieiîn muzeele şi colecţiile publice din România, expu-nerea unor colecţii filatelice la expoziţiile generale,cât şi expoziţiile filatelice organizate în ţara noastră.

În capitolul VIII este prezentat comerţul cu mărcipoştale, practicat deopotrivă de negustori şi colec-ţionari încă din secolul al XIX-lea. Supravegherea fe-nomenului filatelic de către serviciile secrete aleregimului trecut este arătată în capitolul următor, iarpropagandei pe care autorităţile din toate timpurileau încercat să o inducă prin mărcile poştale pe carele emiteau îi este alocat capitolul X. Ultimul capitoleste dedicat artiştilor care au realizat machetelemărcilor poştale şi maniera cum au făcut acest lucru.Pentru explicarea unor termeni filatelici, folosiţi peparcursul lucrării, a fost ataşat un glosar. Dintre

^

A thesis PhD in sciences sustainedby Mr. Cristian-Andrei Scăiceanu

Taking into consideration the indisputable factthat the philately is circumscribed to the culturaland historic phenomenon, the aim of Mr. CristianScăiceanu’s PhD thesis is to see if philately is an au-xiliary discipline of the history. The phenomenonnamed the philatelic movement in Romania wasanalyzed in this work from another perspective, notlike a hobby as the philately is generally considered.A scientifical approach of the philately was adopted,considering its connections with the society whereit was developed, because if the postage stamps aredeemed to be a truthful mirror of the times whenthey were issued, then the philatelic movement alsoreflects the advance of the society. The result wasan interdisciplinary work, situated between the pre-occupations for philately, culture and history. Thethesis tries to clarify what the philatelic phenome-non meant for the Romanian society for almost 150years, who were the performers who acceded onthe philatelic stage and how the philately was per-ceived by the society.

The work numbering almost 700 pages is dividedin 11 chapters. The first two chapters of the thesisdeal with the apparition of the passion for the pos-tage stamp in the world, the ways by which philatelyarrived in our country and the first stamp collectorsin Romania. The passage from the individual activityto the foundation of the first philatelic associationsand their development in time, through all the sta-ges performed by Romania at the end of the 19th

century until the first decade of the 3rd millenium,is the subject of the 3rd chapter.

The next three chapters are dedicated to greatcollectors of the Romanian stamps, Romanians andalso foreigners, among them standing out the KingCarol I, the greatest Romanian philatelist of alltimes. The exhibition phenomenon in philately isanalyzed in the 7th chapter, including the history ofthe philately in museums and public collectionsfrom Romania, the exposition of some philatelic co-lections at general exhibitions as well as to thephi la telic exhibitions organized in our country.

In the 8th chapter the stamps trade is presented,made by both dealers and collectors since the 19th

century. The surveillance of the philatelic phenome-non by the secret services of the former regime isdescribed in the next chapter and to the propa-ganda, which all authorities of any times tried to in-duce through the postage stamps they issued, isallotted the 10th chapter. The last chapter is dedica-ted to the artists who realized the designs of thepostage stamps and the manner in which

Recenzent/Reviewer Titus-Traian ORĂDEAN

pagina 6 uuuü

pagina 7 ü

philatelica.ro

documentele inedite întâlnite pe parcursul cercetăriiîn arhive au fost selectate cele considerate impor-tante şi relevante, şi prezentate în anexe. În cadrulacestora s-a inclus şi un dicţionar al artiştilor care aumachetat mărci poştale româneşti, realizat în urmacercetărilor făcute.

Fiind o lucrare de pionierat, acest domeniu pre-zintă încă multe aspecte care vor putea fi cercetateşi documentate în viitorul apropiat.

Pentru realizarea lucrării a fost folosită o bogatăbibliografie filatelică şi au fost cercetate, majoritateaîn premieră, numeroase fonduri arhivistice totali-zând peste 300 de dosare. Cercetarea fenomenuluimişcării filatelice din România a permis elucidareaunor aspecte controversate, completarea sau corec-tarea altora, dar mai ales a adus în circuitul ştiinţificinformaţii inedite despre filatelia românească. Celmai important rezultat al tezei este faptul că se de-monstrează apartenenţa filateliei la grupul discipli-nelor auxiliare ale istoriei. Această importantăconcluzie a tezei a fost pusă în evidenţă de către im-portante nume ale istoriografiei româneşti, care auafirmat că „Se poate pune întrebarea dacă aborda-rea unui asemenea subiect se justifică din punctulde vedere al ştiinţei istoriei. Răspunsul este categoricafirmativ, fiindcă la o analiză atentă filatelia nu esteo simplă pasiune de colecţionar, ci are valenţe cul-turale importante, reflectă istoria…” sau că „Masivacercetare a dlui Scăiceanu face cu totul inutilă între-barea dacă filatelia e o ştiinţă auxiliară a istoriei. Pen-tru cine avea îndoieli, demonstraţia doctoranduluieste pe deplin lămuritoare”.

literatura/literature

^

they did it. For explaining some philatelic terms usedduring this study, a glossary is attached. From theunpublished documents discovered in archives du-ring the research, those important and relevant wereselected and presented in annexes. Also there wasincluded a dictionary of the artists who designed theRomanian postage stamp, effect of the research.

Being a pioneer’s work, this field has many as-pects which could be analyzed and presented in theclose future.

For realizing the work, a rich philatelic bibliographywas used, majority in premiere, and numerous archivefunds, totalizing over 300 dossiers, were examined.The research of the philatelic movement phenomenonin Romania allowed to clear up some controversial as-pects, to complete or correct others, but it especiallybrought in the scientific circuit unpublished informa-tion about Romanian philately. The most important re-sult of the thesis is the fact that the philately belongsto the auxiliary sciences of the history.The most impor-tant conclusion of the thesis was revealed by impor-tant names of the Romanian historiography, whoasserted that „The question which could be asked isthat the approach of such a subject is justified fromthe point of view of the science of history. The answeris categorically affirmative, because at a careful analy-sis, the philately is not a simple collector’s passion, ithas important cultural valencies, it reflects the his-tory...” or that‚ „The imposing research work of Mr.Scăiceanu makes absolutely unnecessary the questionif philately is an auxiliary science of the history. Forthose who had doubts, the demonstration of the can-didate to PhD is thoroughly explanatory”.

Cristian-Andrei SCĂICEANU, năs-cut în 1956 la Craiova, licenţiat alFacultaţii de Construcţii din Ti -mișoara (1980), master la Faculta-tea de Istorie - Filosofie - Geografiedin Craiova (2007), doctor în știinţeistorice (2010). Membru al Acade-miei Europene de Filatelie - AEP(2003), al Asociaţiei Inter naţionalea Jurnaliștilor Filatelici - AIJP (2003),membru de juriu FEPA (2000) și FIP(2006) pentru istorie poștală, ex-pert atestat de Ministerul Culturiipentru obiecte și documente cu va-loare filatelică (2006), vicepre -ședinte al FFR (1996-2007), di -rec tor adjunct al Muzeului Na ţionalFilatelic (2004-2010).Preocupari filatelice: România - is-torie poștală.Preşedintele Academiei Române, academician Ionel Haiduc,

şi prof. univ. dr. Ioan Opriş îl felicită pe Cristian-Andrei Scăiceanupentru teza de doctorat susţinută

philatelica.ro istoria filateliei

Piese filatelice pot fi găsite înpatrimoniul tuturor muzeelor şi co-lecţiilor publice din România. Din-tre acestea se detaşează acelemuzee sau colecţii publice care auconstituit colecţii filatelice dis-tincte, unele dintre ele deosebit devaloroase, atât pe plan documen-tar, cât şi material. Multe dintreaceste piese pot fi clasate în patri-moniul cultural naţional mobil,chiar în categoria tezaur. Vom ana-liza în cele ce urmează colecţia fila-telică a Academiei Române.

În şedinţa din 19 iunie 1879 aAcademiei Române s-a luat act dedonaţia făcută acestei instituţii decătre Dimitrie C. Sturdza-Şcheianu1

sau de Dim. C. Sturdza (de laŞcheie) aşa cum îi apare numele înprocesul verbal al şedinţei sus-amintite. Donaţia cuprindea unpocal de argint ce aparţinuse dom-nitorului Vasile Lupu, „o colecţiunede 137 hărţi geografice şi o colec-ţiune completă de timbre poştale şitelegrafice româneşti, orânduităîntr-un album”2.

Anul 1879 devine astfel o datăimportantă pentru istoria mişcăriifilatelice româneşti, deoarece elmarchează existenţa unei colecţiicomplete a timbrelor poştale şi te-legrafice româneşti, fapt cu totulnecunoscut până acum, şi donareaacestei colecţii unei instituţii pu-blice a statului ro mân. Mărturiiledespre filatelie din acea perioadăsunt extrem de sărace şi evocă înge neral pre ocupări izolate pentrucolecţionarea timbrelor. Datarea la1879 a donaţiei lui Dimitrie C. Stur-dza-Şcheianu es te importantă prinfaptul că prima societate filatelicăse va înfiinţa în România abia pestemai bine de un deceniu, ocazie cucare încep să apară şi mărturii des-pre existenţa unor pa sionaţi colec-ţionari ce deţineau importanteco lecţii. Colecţia Dim. C. Sturdza-Şcheianu va avea o evoluţie agitatăla Academia Româ nă. Din aceastădo naţie fila te lică, inclusă în colec-

ţiile cabinetului numismatic al Aca-demiei, au fost furate în 1906 pri -mele două pagini, conţinând ce-leb rele mărci poştale Cap de Bour,chiar de către custodele de atunci3.

În anii Primului Război Mondialcolecţia a făcut parte din tezaurulnaţional care a fost evacuat la Mos-cova şi care a revenit parţial în ţară,într-o primă etapă, în 1934. Din pă-cate, nu s-a descoperit până acumun inventar detaliat al părţii filate-lice din această donaţie. Nu am reu-şit să identificăm nici inventarulcolecţiei filatelice evacuate la Mos-cova, aşa încât nu putem şti cuexactitate care au fost piesele fila-telice trimise la Moscova şi mai alesdacă s-au întors toate. De aceea, nuse poate afirma cu certitudine cătoate timbrele revenite de la Mos-cova, în 1934, făceau parte din do-naţia Dim. C. Sturdza-Şcheianu.Este foarte posibil ca după donaţiadin 1879, colecţia filatelică a Acade-miei să se fi îmbogăţit şi cu altemărci poştale, care au fost evacuateşi ele în Rusia, alături de donaţia din1879. Oricum, donaţia Dim. C. Stur-dza-Şcheianu a stat la baza colecţieifilatelice a Academiei.

Printre mărcile sosite de laMoscova în 1934 se numărau: 52de timbre „Cap de Bour”, 45 demărci „Principatele Unite”, 40 demărci „Cuza”, 16 proiecte de mărci„Cuza” şi altele 4, 130 de mărci„Carol I domnitor” (probabil „CarolI cu favoriţi” şi „Carol I cu barbă”) şimulte altele5. Ideea furtului unorpiese „Cap de Bour” este confir-mată şi de inventarul întocmit în1938 de celebrul expert filatelic Ru-dolf Zoscsak, care consemna că peprima pagină a albumului inventa-riat de el, dedicată „mărcilor poş-tale care au circulat în Moldova”,nu exista nicio marcă6. Foarte inte-resant este faptul că inventarulconţine şi piese filatelice străine, nunumai româneşti, dintre care unelerare, despre care expertul RudolfZoscsak îşi exprima părerea că arputea fi false. Este vorba desprepiese filatelice vechi din Anglia,S.U.A., India, Rusia, Argentina, Fin-

landa, etc.7. Colecţia inventariatăde Rudolf Zoscsak mai cuprindeaunele mărci „Principatele Unite”,„Cuza”, „Carol I cu favoriţi”, „Carol Icu barbă”, toate cu descrierea de-taliată a ştampilelor care existau pemărcile obliterate, precum şi mărcidin emisiunile ulterioare, cărţi poş-tale, timbre fiscale, mărci de ocu-paţie din 1916-1918, mărci tele -grafice, plicuri şi fragmente de plicale poştei austriece în PrincipateleRomâne, etc.

Amploarea colecţiei filatelice aAcademiei este pusă în evidenţă deun alt document de inventariere în-tocmit tot de Rudolf Zoscsak în19388. Conform acestuia, existau încolecţiile Academiei multe mărci„Cap de Bour” pe care expertul leconsidera false: trei bucăţi de 54 deparale, un bloc de zece mărci dinaceeaşi valoare nominală, patrumărci de 81 de parale, patru mărcide 108 parale, trei bucăţi de 5 pa-rale din emisiunea a II-a 1858, treitimbre de 40 de parale din aceeaşiemisiune şi trei mărci de 80 de pa-rale9. La capitolul mărci autenticeexpertul găsise o marcă de 27 deparale cu ştampila Jassy - Moldova,o mar că de 54 de parale cu ştam-pila Fokschani - Moldova 6/9 şi altacu aceeaşi valoare nominală, darcu ştampila Jassy - Moldova 10/14,o marcă de 108 parale neoblite-rată. Exemplarele declarate auten-tice din emisiunea a doua „Cap deBour” 1858 sunt mult mai nume-roase: trei bucăţi de 40 de parale ti-părite pe hârtie azurată şi 19 pehârtie albă, două bucăţi de 80 deparale pe hârtie azurată şi nouătimbre cu aceeaşi valoare nomi-nală pe hârtie albă, două mărci dinvaloarea nominală de 5 parale, ti-părită special pentru francarea ga-zetelor10.

În anul 1933 a intrat în posesiaAcademiei o altă donaţie, a diplo-matului Nicolae Docan11, careconsta într-o colecţie filatelicăavând 57 de poziţii de inventar12.Nicolae Docan donase încă din1906 colecţia sa numismaticăAcademiei Române, dar

Filatelia în muzeele şi colecţiile publice din România- Colecţia filatelică a Academiei Române -

Cristian-Andrei SCĂICEANU, AEP

uuupagina 8ü


pusese condiţia ca să păstreze co-lecţia până va ajunge la cel puţin1.000 de piese. Academia a accep-tat condiţia şi colecţia a rămas încontinuare în posesia lui NicolaeDocan. În timpul retragerii din Mol-dova colecţia s-a rătăcit. Nu se ştieexact dacă ea a fost lăsată în grijaunor prieteni, care au rămas la Bu-cureşti sau a fost luată în refugiudin Moldova. După război, NicolaeDocan a constatat că i-a dispărutcolecţia, a făcut cercetări pentru adescoperi ofiţerii şi soldaţii străinicare au locuit în imobilul unde pre-supunea că şi-a lăsat colecţia, a ur-mărit toate vânzările importantede piese numismatice, dar totul afost fără niciun rezultat.

După moartea sa, prematursurvenită la 4 aprilie 1933, în co-muna Tomeşti, din judeţul Tutova,s-a făcut inventarul bu nu rilor ră-mase de la defunct şi în bibliotecăs-au descoperit cinci cutii pline cuplicuri care conţineau mult căutatacolecţie numismatică. Aceastaconţinea 1.062 monede, nu măratins înainte de refugiul din 1916,când colecţia se pierduse. Ea aajuns la Academie în 1933, îm-preună cu bogata colecţie filate-lică, care conţinea multe mărcipoştale vechi, cărţi poştale, scrisoricu ştampile interesante, mandateşi benzi de ziare, timbre de binefa-cere, mărci din timpul ocupaţieidintre 1916 şi 1918 şi numeroasetimbre străine. Constantin Moisilaprecia că donaţia Docan „a adusCabinetului Numismatic o reală şiimportantă bogăţie de materialnumismatic şi filatelic”13.

O altă mare colecţie filatelică aintrat în patrimoniul Academiei Ro-mâne în 1951. Ne referim la colec-ţia filatelică Alexandru Cantacu-zino, care a fost expusă pub licului înperioada interbelică în cadrul „Co-lecţiilor Al. Cantacuzino” şi pe careo vom analiza separat. Colecţia fila-telică a Academiei nu este însă for-mată numai din cele descrise pânăacum. Au mai fost şi alte donaţii şiachiziţii, care chiar dacă au fost maimici, au şi ele însemnătatea lor.Vom aminti numai faptul că dr. Vic-tor Babeş a donat un album conţi-nând 91 mărci poştale româneşti

din perioada 1862-1888 14.În anul 1948, controversatul fi-

latelist J. Wertheimer-Ghika a fă cut,prin intermediul unui mare negus-tor filatelic bucureştean, Willy Na-thansohn, o donaţie importantăAcademiei Române constând din ocoală de 150 de tim bre din emisiu-nea poştală cunoscută sub numelede Spic de Grâu, valoarea de 5 bani,emisă în 1893, conţinând celebraeroare de culoare. Din greşeală, încompunerea unei plăci de tiparpentru coala de 5 bani albastru s-aintrodus clişeul unei mărci de 25 debani, care în mod normal trebuia săse imprime în culoarea violet. S-aajuns astfel să se imprime coli alemărcii de 5 bani conţinând însă şi omarcă de 25 de bani. Această spec-taculoasă eroare filatelică este cu-noscută în coli complete, aşa cumeste această donaţie, doar în câtevaexemplare15.

În ianuarie 1952 Academia Ro-mână a cumpărat de la avocatulGrigore Racoviceanu, un mare fila-telist care a pus bazele studiuluiştampilelor poştale în România, ocolecţie cuprinzând 117 anvelopeale unor scrisori oficiale, nefran-cate, având diverse ştampile poş-tale, cinci recipise poştale şi douăplicuri, toate datând din perioadaPrincipatelor Unite16. Acelaşi Gri-gore Racoviceanu a mai vândutAcademiei în 1953 un album legatîn pânză roşie, conţinând 963 demărci poştale emise în perioada1880-195017.

Academia Română a mai cum-părat în 1955 de la alţi filatelişti di-verse mărci poştale pentru co lec-ţiile sale. Printre aceştia au fost C-tin Soare18 şi Ionel Schiffer19. În jurulanului 1960 Poşta trimitea în modregulat câte două serii din timbreleromâneşti puse în circulaţie pentrucompletarea colecţiei.

Cu ocazia desfiinţării colecţiei fi-latelice a B. N. R. a fost convocatăo şedinţă, la 15 martie 1961, în cares-a discutat destinaţia pieselor fila-telice din colecţia care se desfiinţa.Delegatul Academiei la această şe-dinţă, la care au mai fost invitaţi re-prezentanţi ai M. T. Tc., ArhivelorStatului şi Ministerului de Finanţe,a fost Octavian Iliescu. O impor-

tantă intrare de piese filatelice areloc în aceeaşi perioada de timp,când în colecţia Academiei sunt în-registrate 27 de scrisori francate cumărci „Principatele Unite”, cinciscrisori având francaturi mărci„Cuza” emisiunea 1865, 19 scrisorifrancate cu mărcile clasice litogra-fiate „Carol I cu favoriţi” şi „barbă”,34 scrisori francate cu mărci poş-tale din emisiunile post-clasice şitrei cărţi poştale din 187720.

În perioada 1959 - 1960 Corne-liu Bălăcescu a făcut o inventarierea colecţiilor filatelice ale Acade-miei. Conform „raportului generalde activitate”, datat 30 iunie 1960,a întocmit 50 de inventare în carea descris 36.301 piese filatelice. Totel, ca urmare a criticilor privindmodul de prezentare a colecţiei Al.Cantacuzino, a desfiinţat ramelemeta lice, în care erau expuse, substiclă, piesele filatelice21. CorneliuBălăcescu22 a propus, iar conduce-rea B. A. R. a aprobat, reorganiza-rea colecţiilor filatelice, scop în carea întocmit în 1961 un inventar unic,defalcat pe următoarele capitole:mărcile poştale propriu-zise, 38 depagini, piese filatelice diferite, douăpagini, scrisori, o pagină şi cărţipoştale, o pagină.

Trebuie subliniată şi flexibilita-tea care domnea la Academia Ro-mână în scopul dezvoltării colec -ţiilor sale. Astfel, directorul biblio-tecii, Radu Rosetti, în urma inven-tarierii colecţiei filatelice din 1938,efectuată de Rudolf Zoscsak, aşacum am văzut mai înainte, a solici-tat şi a obţinut acordul conduceriiAcademiei de a face schimburi fila-telice cu piesele care sunt peste ne-cesarul Academiei, evaluate la15.510 franci francezi conform ca-talogului filatelic Yvert et Tellier23.Schimbul s-a realizat la 2 octombrie1939, cu celebrul negustor filatelicOnig Tulbendjian, căruia i s-a cedato marcă poștală „Cap de Bour” de54 de parale „uzată şi stricată” şis-au primit în schimb 13 mărci di-ferite în valoare de 2.065 francifrancezi catalog Yvert ediţia 193924.

Dincolo de schimbul efectuattrebuie să admirăm încrederea şirespectul care domneau

pagina 9 ü

uuu


atunci în relaţiile dintre custodeleunei colecţii şi superiorii săi. Astăziar fi de neconceput ca cineva să în-străineze o marcă „Cap de Bour”din 1858, fie cât de deteriorată şidegradată, fără a trezi o mulţimede suspiciuni şi poate nu numaiatât. În acele timpuri schimburileerau prevăzute de regulamenteleinstituţiilor de cultură, neexistândsuspiciunea că cineva ar face otranzacţie în defavoarea instituţieila care lucra. Un caz similar a fostschimbul iniţiat de C. S. Nicolăescu-Plopşor, în calitate de director alMuzeului Olteniei şi colecţionarulVictor Popp prin care muzeul acedat colecţionarului un tezaur demonede dacice în schim bul unoropere ale lui Constantin Brâncuşi.

Referitor la donaţiile şi achizi-ţiile filatelice ale Academiei Ro-mâne de-a lungul timpului seim pun câteva constatări. Coinci-denţă sau nu, odată cu apariţia co-munismului ca formă de guver -nământ în România, dispar şi ma-rile donaţii făcute Academiei.

Ultima donaţie filatelică semni-ficativă a fost în 1948, când J. Wer-theimer-Ghika a făcut donaţiaamintită mai sus. Epoca generoa-selor donaţii, precum cea a lui Dim.C. Sturdza-Şcheianu, Nicolae Docansau Alexandru Cantacuzino, prinSocie- tatea Funcţionarilor Publici,s-a încheiat. Un document târziu,din 1985, menţionează donatoriide piese filatelice ai Academiei Ro-mâne: Nicolae Docan, dr. VictorBabeş, Zoe Sturdza, Alexandru Can-tacuzino şi Amedeo Mihăilescu25.Toate aceste donaţii fuseseră fă-cute înainte de 1945.

Colecţiile filatelice ale Acade-miei Române, deţinute la CabinetulNumismatic al B. A. R., chiar dacănu sunt expuse în permanenţă, facparte dintr-o colecţie publică şisunt accesibile cercetătorilor Oparte din colecţia filatelică a cabi-netului Numismatic al AcademieiRomâne a participat la mai multeexpoziţii filatelice: în 1958 la expo-ziţia Centenarului Mărcii PoştaleRomâneşti26, la expoziţia filatelică„Naţionala ’66”, la expoziţia filate-lică EFIRO 2004 şi la prima expozi-

ţie filatelică mondială organizată înRomânia, EFIRO 2008.

Au mai fost şi alte invitaţii, că-rora nu li s-a dat curs. Astfel, Direc-ţia Exploatare din Poşta Română,prin adresa nr. 560/ 11.649 din 26iulie 1962, propunea Academiei săparticipe cu colecţia filatelică la ex-poziţia mon dială de filatelie careavea loc între 18 august şi 2 sep-tembrie 1962 la Praga. Pe verso-ulacestui act există un referat sem-nat de şeful Cabinetului Numisma-tic, Octavian Iliescu, care refuzainvitaţia deoarece „fondul nu esteorganizat”. În consecinţă , la 9 au-gust 1962, prin adresa nr. 4955 s-acomunicat Poştei că Academia nupoate participa la nici o expoziţiepeste hotare27.

Academia Română a reuşit săpăstreze o valoroasă colecţie filate-lică fără a avea niciodată angajat unspecialist filatelic pentru sistemati-zarea şi conservarea colecţiei, carea fost depozitată, în majoritateatimpului, la Cabinetul Numismatic.Nici colaboratorii externi care ausistematizat şi inventariat colecţiafilatelică nu au fost filatelişti foartecunoscuţi, ei fiind apreciaţi maimult pentru activitatea numisma-tică decât pentru cea filatelică. Sin-gura excepţie, notabilă de altfel, afost Rudolf Zoscsak, care în pe-rioada interbelică a realizat uneleinventare ale colecţiilor filatelice. Înciuda scandalurilor în care a fostimplicat începând cu anul 1938,când a fost acuzat că prin experti-zele făcute a considerat a fi auten-tice nişte mărci false, Zoscsak acontinuat să se bucure de încre-dere la Academia Română, căci la14 ianuarie 1944, şeful CabinetuluiNumismatic, Constantin Moisil, îitrimitea următoarea invitaţie: „Sti-mate Domnule Zoscsak, Te rog fibun şi treci intr-o zi pe la Academia

Română, între orele 9-12, căci d.general Rosetti vrea să-ţi vor-bească ceva cu privire la mărcilepoştale mai noi”28.

Curios este faptul că marii fila-telişti români nu au sprijinit cu do-naţii Academia Română, ca dealtfel nici alte instituţii culturale. Nuau făcut acest lucru nici înainte de1948 şi nici după. Mai mult decâtatât, Academia Română a încercatsă sprijine în perioada grea a anilor’50 pe unii filatelişti, achiziţio-nându-le unele colecţii, care poatenu-i erau chiar foarte necesare. Ex-plicaţia fenomenului poate rezidaîn faptul că la filatelişti, alături depasiune există şi o importantăcomponentă mercantilă, care câ-teodată îi împiedică să aibă gene-rozitatea marilor spirite.

De asemenea, marii filateliştiromâni nu au ştiut să asigurecontinuitatea vieţii colecţiilor lor.Colecţiile marilor donatori aiAca demiei Române dăinuiesc şiastăzi, fiind expuse la marile ex-poziţii filatelice, pe când cele alemarilor filatelişti români s-au îm-prăştiat în cele patru colţuri alelumii. Chiar dacă colecţiile filate-lice ale Academiei nu au fost vi-zitate de publicul larg, ele au fostaccesibile specialiştilor, care auputut să le studieze şi să-şicomple teze cunoştinţele cu mul -te date interesante. Aflat în Ro-mânia pentru o perioadă mailun gă de timp, între 1971 şi1975, cetăţeanul britanic de na-ţionalitate română Liviu NicolaeCristea a studiat atent colecţia fi-latelică a Academiei, fapt ce i-apermis să susţină ulterior de lamicrofonul postului de radio Eu-ropa Liberă multe comunicăridespre piesele din această colec-ţie29, citată de altfel în lucrări fi-latelice de referinţă.

pagina 10ü

1 Dimitrie C. Sturdza-Şcheianu (1839, Iaşi-1920, Bucureşti), cărturar şi om politicconservator, membru de onoare al Academiei Române din 1907 (dr. Dorina N.Rusu, op. cit., p. 795).2 ***, Procesul verbal nr. 23 al şedinţei din 19 iunie, în „Analele Academiei Ro-mâne”, seria II, tom I, sesiunea extraordinară a anului 1879, p. 89; vezi şi Listaobiectelor oferite Academiei Române de Dim. C. Sturdza ( de la Şcheie), p. 96 ;vezi şi la Octavian Iliescu, Cabinetul numismatic al Bibliotecii Academiei R. P. Ro-mâne în pragul celui de al X-lea deceniu de la întemeierea colecţiilor sale, în„Studii şi Cercetări de Bibliologie”, vol. V, Editura Academiei R. P. Române, Bu-cureşti, 1963, p. 180.

pagina 11ü

3 Conform mărturiei făcute autoruluila 26 octombrie 2008 de către Octa-vian Iliescu, mulţi ani custodele Cabi-netului Numismatic al Academieidupă 1950. 4 Termenul de proiect se folosea în pe-rioada interbelică pentru a desemnaeseurile, dar şi machetele grafice aleunor timbre; în cazul de faţă credemcă este vorba despre eseuri. 5 ***, Listă cu mărcile poştale ce aufost primite dela Moscova la secţiamanuscriselor şi au fost trecute de cu-rând la secţia numismatică, semnatăde şeful secţiei manuscriselor la 16 no-iembrie 1937, dosar nenumerotat înarhiva Cabinetului Numismatic al Bi-bliotecii Academiei Române (mai de-parte se va utiliza abrevierea B. A. R.).6 ***, Album românescu de Mărcilepoştale şi Timbrele fiscale 1888, Bucu-reşti, document manuscris aflat într-un dosar nenumerotat în arhivacabinetului numismatic al B.A.R.; do-cumentul este nesemnat şi nedatat,dar după scris i se poate atribui lui Ru-dolf Zoscsak.7 Ibidem.8 Rudolf Zoscsak, Academia Română -Katalogul colecţiei de mărci poştalevechi Moldoveneşti şi Româneşti dinepoca 1858-1872, document manu-scris, aflat într-un dosar nenumerotatîn arhiva cabinetului numismatic alB.A.R.9 Ibidem.10 Ibidem.11 Nicolae Docan (1874, ?-1933, To-meşti, jud. Vaslui), pasionat numis-mat, diplomat, membru corespon -

dent al Academiei Române din 1915(dr. Dorina N. Rusu, op. cit., p. 265);locuia pe str. Regală nr. 14 şi a deţinutfuncţii importante în cadrul Ministe-rului Afacerilor Străine, fiind secretarde legaţie clasa I-a şi „şeful lucrărilorde fruntarii” (***, „Anuarul Socec. Ro-mânia şi Capitala Bucureşti”, ...1913,partea I, p. 27); ulterior a ajuns înfuncţia de secretar general al Ministe-rului Afacerilor Străine (ConstantinMoisil, Colecţia Docan, în „Cronica nu-mismatică şi arheologică”, nr. 101, ia-nuarie-martie 1935, p. 97). 12 Referitor la această colecţie existăîn arhiva cabinetului numismatic al B.A. R. trei importante documente caredau dimensiunea şi valoarea colecţiei:Inventar de mărcile poştale rămase peurma defunctului Niculaie Docan,copie autentificată de Grefa Tribuna-lului Ilfov Secţia IV-a C.C., 4 pagini dac-tilografiate, Raport de expertiză cuprivire la mărcile poştale rămase peurma decedatului NICOLAE DOCAN, 7pagini dactilografiate, cu semnăturaexpertului indescifrabilă şi ColecţiaDocan, inventar-evaluare întocmit deRudolf Zoscsak, la 28 iulie 1938, docu-ment manuscris de 14 pagini.13 Constantin Moisil, op. cit., pp. 97-101.14 ***, Inventarul Colecţiei Filatelice aCabinetului Numismatic, poziţia de in-ventar 150, p. 23; registru început în1938, încheiat în 1962, aflat în arhivacabinetului numismatic al B. A. R.15 Ibidem, poziţia 60, p. 8.16 Ibidem, poziţia 125, p. 17.17 Ibidem, poziţia 131, p. 18.

18 Ibidem, poziţia 133 şi 134, p. 19.19 Ibidem, poziţia 135, p. 19.20 Ibidem, poziţia 137, p. 19.21 Arhiva Cabinetului Numismatic al B.A. R. 22 Corneliu Bălăcescu (1893, Turnu-Mă-gurele - 1979, Bucureşti), a fost consi-lier economic în Ministerul AfacerilorExterne, ataşat comercial la Sofia şiVarşovia, posesorul unor colecţii de an-tichităţi, numismatică şi filatelie; din1977 - membru de onoare al SocietăţiiNumismatice Române (Octavian Ilies-cu, Corneliu Bălăcescu, în „BuletinulSocietăţii Numismatice Române”, nr.70-74, 1976-1980, p. 734).23 ***, Referat nr. 1090 din 18 martie1939, aflat în arhiva Cabinetului Nu-mismatic al B. A. R.24 Lista completă a mărcilor primite dela Onig Tulbendjian poate fi văzută lapoziţia 18 p. 2 a inventarului menţio-nat mai sus.25 A. M. N. F., dosar Reglementări, „Ra-port cu privire la regimul timbrelor înR. S. R.”, nenumerotat.26 În A. M. N. F. există o fotografie a co-lecţiei Alexandru G. Cantacuzino la ex-poziţia din 1958.27 Document aflat în arhiva Cabinetu-lui Numismatic al B.A.R.28 Cartea poştală se află în colecţia Cri-stian Scăiceanu.29 Amintirile lui Liviu Nicolae Cristeadespre acest episod sunt consemnateîn diverse scrisori (vezi la Silviu N. Dra-gomir, In Memoriam, Interviu la„masa umbrelor”, în „Filatelia”, nr. 6,iunie 2009, pp. 3-5).


Expoziţia filatelică mondialăPORTUGAL 2010 s-a desfăşurat laLisabona în perioada 1-10 octom -brie 2010. Filatelia românească afost prezentă prin: Gertlieb

Gmach - Romania: collection until1872 (Aur), Emanoil Săvoiu - Ro-mania 1872-1879 (Aur), Hedy Fai-bel - Prephilately and foreignposts in the Danubian Principali-

ties (Aur), Ioan Ca tană - Study ofpostal stationery - Romania1870-1905 (Aur), Paul Hirsch -Romania - Railway post (VermeilMare), Mihai Ceucă - Fa mousmen in connection with freema-sonry (Vermeil), Edie Leibu - TheAustrian „Alder” in the Roma-nian Principalities - un panou(Vermeil), Ghe orghe Vasiliu - Ro-manian WWI Military correspon-dence’s censorship (Argint), IoanDaniliuc - Maxi maphily in Roma-nia - monography - literatură(Bronz-Argint). Men ţionăm par-ticiparea Romfilatelia la clasa Au-torităţilor poştale ale ţărilormembre UPU cu exponatul Ro-

mânia tezaur european (două pa-nouri), care s-a clasat pe locul alşaselea din 21 de ţări partici-pante. (Gilda Roşca)

PORTUGAL 2010

philatelica.ro

EMISIUNEA a VI-a - 1899

Emisiunea a VI-a de banderolepentru ziare, pusă în circulaţie înanul 1899, s-a născut prin zând, separe, şi de data aceasta Poşta Ro-mână nepregătită. Epuizându-se ti-rajul „retuşat” al emisiunii a V-a,cea la care s-a eliminat fracţia ½ şis-a schimbat culoarea tiparului dinnegru în brun, Poşta, pentru varie-tatea emisiunilor, probabil, a hotă-rât să continue tirajul emisiunii aIV-a de banderole de 1½ BANI tiparneg ru, la care însă s-a aplicat, curoşu, supratiparul 1 BAN (Fig. 43).

Poate exista şi supoziţia că laepuizarea emisiunii a V-a (tipărităîn 1896) s-a descoperit în depozi-tele Poştei o anumită cantitate ne-difuzată de coli din emisiunea aIV-a de 1½ BANI, luându-se hotă-rârea supratipăririi acesteia cu 1BAN roşu. Este însă puţin probabilca eventualul stoc de banderoledescoperit şi tipărit în 1894 să fifost suficient pentru a acoperi ne-voile Poştei aproape trei ani, dreptcare considerăm că suntem în faţaunei continuări a tirajului din 1894,peste care s-a aplicat respectivulsupratipar.

Pe scurt, datele tehnice aleacestei emisiuni sunt următoarele(philatelica.ro nr. 4(9)/2010, p. 4 şiFig. 27): desenul este conformmărcii poştale „Spic de grâu” 1½BANI din 1893, cu efigia RegeluiCarol I „cu barbă”, încadrat stân -ga/dreapta cu câte un spic de grâu.Tiparul este negru pe hârtie albăsau crem, cu scame albastre vizi-bile. Lăţimea între liniile de sepa-raţie este de 42 mm, iar lungimeabanderolei este de 470 mm4);marca este retrasă de la marginea

din stânga cu 73 mm, iar în interio-rul liniilor cu 37 mm (Fig. 44), dea-supra mărcii şi dedesubt sunt câte8,5 mm. Ansamblul linii plus marcăeste plasat în partea stângă, liniilede separaţie măsurând 180 mm; înaceeaşi parte, pe verso, se aflăzona cu gumă, lată de 10 mm. Laştraiful de coală circulat din Fig. 48amplasarea liniilor se află la 23mm de la mar ginea din stânga, ce-lelalte cote sunt cele pentru piesadin Fig. 44.

Colile pe care s-au tipărit ban-derolele acestei emisiuni, întrucâteste unanim acceptat că acesteaconţineau 15 banderole, au avutformatul 470x630 mm (Fig. 44),470 mm fiind cota cea mai des în-tâlnită la piesele din co lecţie. Altedimensiuni (355 mm, 368 mm, sauchiar 283 mm la co ala din colecţiaMuzeului Naţional Filatelic) repre-zintă banderole decupate în func-ţie de ziarul pe care trebuiau să-lcuprindă/înfăşoare.

Privind supratiparul (Fig 43),acesta - cel mai frecvent - este des -centrat, depăşind uneori cu multmarca (Fig. 45). Exemplare su-perbe sunt perechea de banderolefrancată suplimentar cu 3 BANI„Spic de grâu”, brun, 1895, expe-diată în Elveţia (Fig. 47) şi ştraifulde 4 banderole expediat la Craiova(Fig. 48).

EMISIUNEA a VII-a - 1901

A VII-a emisiune de banderolepentru ziare este pusă în circulaţieîn anul 1901 după clişeul corectat1 BAN „Spic de grâu”. În funcţie dedistanţa între liniile de separaţie sedisting două tipuri:

tip I - distanţa între linii este de42 mm; marca are dimensiunile19,5x25 mm, retrasă la 82 mm faţăde marginea din stânga, din care35mm în interiorul liniilor; deasu-pra mărcii sunt 8 mm, iar submarcă 9 mm (Fig. 49, 50);

tip II - distanţa între linii este de31 mm; marca are dimensiunile19x24 mm, retrasă la 30 mm de lamarginea din stânga, din care 20mm în interiorul liniilor; deasupramărcii şi dedesubt sunt câte 3,5mm (Fig. 51). Liniile de separaţie laambele tipuri au lungimea

Dumitru F. DUMITRU

intreguri postale^ ,

pagina 12 ü

uuu

Banderole cu mărci tipărite pentru ziare şi periodice (1870-1909) - partea a V-a

Fig. 44 - Bz. 6, supratipar centrat; lungime 470 mmFig. 44 - Bz.6, centered overprint; length 470 mm

Fig. 43 - Supratiparul 1 BANro u, aplicat pe Bz. 4/1894

Fig. 43 - Red overprint 1 BAN,applied on Bz.4/1894

4) Şi din această emisiune cu suprati-par, la Muzeul Naţional Filatelic se aflăo coală cu 15 banderole, însă pentrulăţimea colii, respectiv pentru lungi-mea banderolelor, este indicată cotade 283 mm(!), în timp ce toate bande-rolele din colecţie au 470 mm lungime(Fig. 44).

philatelica.ro intreguri postale^ ,

de 180 mm, fiind plasate în parteastângă, la 47 mm tipul I şi la 10-15mm tipul II.

Tiparul este brun, dar brun în-chis la tipul II. Hârtia folosită estealb-verzuie (Fig. 49) sau crem (Fig.50), ambele cu scame.

O ultimă observaţie: bandero-lele tipul II (31 mm între liniile deseparaţie) sunt întâlnite în ultimaperioadă de circulaţie (1904) aacestei emisiuni (Fig. 51).

EMISIUNEA a VIII-a - 1905

Emisiunea a VIII-a de bande-role pentru ziare a fost pusă în cir-culaţie în anul 1905, cu acelaşiclişeu al emisiunii a VII-a din anul1901, schimbându-se însă culoa-rea tiparului - din brun în negru.Hârtia folosită este albă (Fig. 52)sau crem (Fig. 53), ambele cuscame. Ansamblul linii de separa-ţie+marca poştală este amplasatîn partea stângă, retras de la mar-gine cu uşoare diferenţe: 20 (23)mm pe hârtia albă (Fig. 55) şi 26(30) mm pe hârtia crem (Fig. 53).Mai trebuie precizat că aceastăemisiune este ultima la care s-autilizat desenul tip „Spic de grâu”;de asemenea, din această emi-siune nu am întâlnit decât tipul IIal emisiunii a VII-a - respectiv celcu 31 mm între liniile de separaţie(Fig. 52-54).

Fig. 46 - Bz. 6, expediat Gara SihleaFig. 46 - Bz. 6, sent Gara Sihlea

Fig. 47 - Bz.6 pereche, francat suplimentar 3 BANI, 1895, expediatAARAU 9.IX.99 (Elveţia); lungimea banderolei 394 mm

Fig.47 - Bz. 6 pair, supplementary franked with 3 BANI, 1895, sentAARAU 9.XI.99 (Switzerland); wrapper leght 394 mm

Dumitru F. DUMITRU, născut la 16ianuarie 1936 în Bucureşti, Româ-nia, licenţiat al Facultăţii de Ziaris-tică - Bucureşti (1979). Editor,grafică de carte. Preocupări filate-lice: România - banderole pentruziare (1870-1909), ştampile pentruziare, timbre perforate ziare U(NI-VERSUL) şi ADEVERUL. Exponate debanderole, ştampile pentru ziare.Palmares: Aur („Paz del Chaco”, LaPaz, Bolivia - 2001), Vermeil (unpanou - EFIRO 2008, Bucureşti).Contact: [email protected]

Fig. 45 - Bz. 6, supratipar descentratFig. 45 - Bz. 6, decentered overprint

pagina 13 ü

Fig. 48 - Bz. 6, ştraif de coală cu patru banderole expediatBUCURESTI - CRAIOVA;

lungimea banderolei 470 mmFig.48 - Bz.6, strip of sheet with

patru wrappers sent BUCURESTI -CRAIOVA; wrapper length 470 mm

philatelica.ro postal stationery

THE SIXTH ISSUE - 1899

The 6th issue of wrappers fornewspapers, put into circulationin 1899, was born, this time alsocatching the Romanian Post bysurprise. The „retouched” editionof the 5th issue being out of print- where the ½ fraction was elimi-nated and the color of the printwas changed from black tobrown - the Post probably deci-ded, for the variety of the issues,to continue the run printing ofthe 4th issue of wrappers of 1½BANI print in black, to which itwas applied, in red, the overprint1 BAN (Fig. 43).

The supposition that at theexhaustion of the 5th issue (prin-ted in 1896) a quantity of uns-pread sheets of the 4th issue of 1½ BANI was discovered in thePost warehouses could also bereal, and a decision was taken tooverprint it with 1 BAN in red.But it’s unlikely that the possiblewrappers stock, discovered andprinted in 1894, would havebeen enough to satisfy theneeds of the Post for almost 3years, so we consider that wehave here a continuation of therun printing from 1894, whichwas overprinted.

Briefly, the technical data ofthis issue are the following (phi-latelica.ro, no. 4(9)/2010, p. 4and Fig. 27): the design is like theone from the postage stamp „Earwheat” 1 ½ BANI from 1893, withthe effigy of the King Carol I „withbeard”, framed on left/right sideby an ear wheat. The print isblack on white or cream-colou-red paper, with visible blue fluffs.The width between the separa-tion lines is 42 mm and thelength of the wrapper is 470 mm4); the stamp is retracted from theleft margin with 73 mm and in-side the lines with 37 mm (Fig.44), above and bellow the stampthere are 8.5 mm. The wholelines and stamp is placed on theleft side, the separation

Dumitru F. DUMITRU

4) A sheet with 15 wrappers of this issue with overprint is at the National Phila-telic Museum, but for the width of the sheet, respectively the wrappers lengthis given the quota of 230 mm(!), whilst all the wrappers from the collectionhave 470 mm length (Fig. 44).

Fig. 49 - Bz. 7, tip I, hârtie alb-verzuieFig. 49 - Bz. 7, type I, white-greenish paper

Fig. 50 - Bz. 7, tip I, hârtie cremFig. 50 - Bz. 7, type I, cream-coloured paper

Fig. 51 - Bz.7, pereche, tip IIFig. 51 - Bz.7, pair, type II

Wrappers for newspapers and periodicals (1870-1909) - fifth part

pagina 14 ü

uuu


pagina 15 ü

lines being of 180 mm; on thesame part, on the reverse thereis the area with gum, of 10 mmwidth. At the circulated sheetstrip from Fig. 48 the placementof the lines is at 23 mm from teleft margin, the other data are forthe item from Fig. 44.

The sheets on which thewrappers of this issue were prin-ted, because it is unanimously ac-cepted that they had 15wrappers, had the format of470x630 mm (Fig. 44), 470 mmbeing the biggest quota met inthe collection items. Other di-mensions (355 mm, 368 mm oreven 283 mm at the sheet fromthe National Philatelic Museum)represent the wrappers cut in ac-cordance with the newspaperthey had to embale.

Regarding the overprint (Fig.43), this is frequently decentred,depassing sometimes far toomuch the stamp (Fig. 45). Won-derful items are the pair of wrap-pers supplementary franked withbrown 3 BANI „Ear wheat”,brown, 1895, sent in Switzerland(Fig. 47) and the strip of fourwrappers sent to Craiova (Fig. 48).

THE SEVENTH ISSUE - 1901

The 7th issue of wrappers fornewspapers is launched into cir-culation in 1901 after the correc-ted cliche 1 BAN „Ear wheat”. Inaccordance with the distancebetween the separation linesthere are two types:

type I - the distance betweenthe lines is 42 mm; the stamp hasthe dimensions 19.5x25 mm, re-tracted at 82 mm from the leftmargin, among which 35 mm in-side the lines, above the stampthere are 8 mm and bellow thestamp - 9 mm (Fig. 49, 50);

type II - the distance betweenthe lines is 31 mm; the stamp hasthe dimensions 19x24 mm, re-tracted at 30 mm from the leftmargin, among which 20 mm in-side the lines; above and belowthe stamp there are 3.5 mm(Fig.51). The separation lines atboth types have the length 180mm, being placed in the left side

at 47 mm for the type I, and at10-15mm for the type II.

The print is brown, but darkbrown at type II. The paper usedis white-greenish (Fig. 49) orcream-coloured (Fig. 50), bothwith fluffs.

A last observation: the wrap-pers type II (31 mm between theseparation lines) are recorded du-ring the last period (1904) of thecirculation of this issue (Fig. 51).

THE EIGHTH ISSUE - 1905

The 8th issue of wrappers fornewspapers was launched intocirculation in 1905, with thesame cliche of the 7th issue from1901, the print color being chan-

ged from brown to black. Theused paper is white (Fig. 52) orcream-coloured (Fig. 53), bothwith fluffs. The ensemble of theseparation lines + the stamp isplaced on the left side, retractedfrom the margin with some diffe-rences: 20 (23) mm on whitepaper (Fig. 55) and 26 (30) mmon cream-coloured paper (Fig.53). We have to mention thatthis issue is the last one of whichthe design „Ear wheat” was usedand also at this issue we metonly the type II of the 7th issue,respectively the one with 31 mmbetween the separation lines(Fig. 52-54).

Fig. 52 - Bz. 8, ştraif de coală cu patru banderole, hârtie albă cu scame; lungime 323 mm

Fig.52 - Bz. 8, strip of sheet with four wrappers, white paper with fluffs; length 323 mm

Fig. 53 - Bz. 8, hârtie crem, cu scame Fig. 53 - Bz. 8, cream-coloured paper, with fluffs

uuu


Dumitru F. DUMITRU, born on Ja-nuary 16th, 1936 in Bucharest, Ro-mania, graduated of the Faculty ofJournalism - Bucharest (1979). Edi-tor, book design. Philatelic preoc-cupations: Romania - wrappers fornewspapers (1870-1909), cancella-tions for newspapers, perforatedstamps newspapers U(NIVERSUL)and ADEVERUL. Exhibits withwrappers, cancellations for news-papers. Palmares: Gold („Paz delChaco”, La Paz, Bolivia - 2001), Ver-meil (one frame - EFIRO 2008, Bu-charest). Contact: [email protected]

Fig. 54 - Bz. 8, ştraif de coală cu patru banderole expediat de la BUCURESTI 8 APR 10la VIENA - Ballplatz (de observat francarea la extern cu 4 BANI în loc de 5 BANI; posibil

ca diferenţa să se regăsească pe coletul transportat; deasupra mărcii primei banderole se poate observa urma unei ştampile); lungime 317 mm

Fig.54 - Bz.8, strip of sheet with four wrappers from BUCURESTI 8 APR 10 to VIENA -Ballplatz (to note the international rate franking of 4 BANI instead of 5 BANI; it’s possible that the difference to be found on the parcel transported; above the stamp of the first wrapper could

be seen the trace of a postmark); length 317 mm.

pagina 16 ü

Licitaţia Caphila, sale #49 din 16 martie 2010

Bandă de ziare, emisiunea a V-a, 1 B brun (Mi #S7,CMPR ’74 #BZ.6a.), ştraif de patru banderole,

impresiune degradată. Preţ de pornire: 100 €,

preţ de adjudecare: 159 €.

philatelica.ro fiscale

În literatura filatelică pro-blema timbrelor fiscale locale dinjudeţul Botoşani a fost pusă pen-tru prima dată în anul 1990. Unarticol, semnat de dl. Urigiuc dinBotoşani, a fost primit la colegiulde redacţie al revistei „Filatelia”la începutul verii anului 1990. Încursul verii anului 1990, fiindîntr-o vizită la Botoşani, la dl. Va-sile Arnăutu, la acea dată secre-tar al Asociaţiei Filateliştilor dinJudeţul Botoşani, pe care îl cu-noşteam de mai mulţi ani, i-amcomunicat că acest articol va fipublicat în revista “Filatelia” nr.8/1990. Dl. Arnăutu a părutfoarte surprins de acest lucru, aluat legătura cu redacţia revistei„Filatelia” şi a oprit tipărirea ar-ticolului. Ulterior, la redacţia re-vistei „Filatelia” a fost primitacelaşi articol, dar semnat depatru autori: Vasile Arnăutu, Di-mitrie Cantemir, Nicolae Urecheşi Mihai Urigiuc. Autorii încercausă acrediteze ideea că timbre fis-cale locale din Botoşani au fostfolosite şi poştal în judeţul Boto-şani, în perioada aprilie - octom-brie 1944 (şi chiar până în lunaseptembrie 1945), când adminis-traţia poştală română fusese eva-cuată din judeţ, iar trupelesovietice de ocupaţie adminis-trau teritoriul respectiv.

După ample dezbateri în ca-drul Colegiului de redacţie, auto-rii au trimis, în completare, copiidactilografiate ale unor ordo-nanţe şi adrese cu date din anul1944 şi clişee foto ale unor tim-bre locale Botoşani lipite pe frag-mente de hârtie cu ştampile dinanii 1944 şi 1945. Articolul a fostpublicat în revista nr. 8/1991 [1],având în titlu semnul întrebării şicu un cuvânt înainte scris de dl.Aurelian Dârnu, redactor şef alrevistei la acea vreme, care a pre-zentat extrase din copiile ordo-nanţelor şi anexelor respective.

După publicarea articoluluiam aflat că se încercase publica-

rea articolului în revista „Filate-lia” şi la începutul anilor ’80, darnu s-a reuşit.

În anul 1994, după o analizăminuţioasă a documentelor şi da-telor prezentate în articolul dinanul 1991 în corelaţie cu alte do-cumente poştale, am ajuns laconcluzia că timbrele prezen-tate de cei patru autori nu auputut fi folosite poştal în anii1944 sau 1945, această conclu-zie fiind publicată în [2].

Ulterior, în anul 2000, ing.Mihai Cojocaru ([3], pag.198-199)a poziţionat acolo unde le eralocul timbrele Prefecturii Boto-şani, ca timbre fiscale în capitolul„Emisiuni locale - Boto- şani”. Aufost menţionate trei valori pentruprima emisiune şi şase pentru adoua, iar anul emiterii lor a fosttrecut cu semnul întrebării„1944(?)”.

În a doua ediţie a aceluiaşicatalog ([4], pag. 262) autorul apăstrat cele două emisiuni la ca-pitolul „Emisiuni locale”, dar pen-tru prima emisiune fixează datade emitere „10.06.1944”. Aceas -tă dată o completează cu un ex-tras dintr-o ordonanţă din datade 10.06.1944, comentând că:

„Oficial puse în circulaţie prinOrdonanţa nr. 20/10.06.1944,dar probabil că practic au fostpuse în circulaţie după 1.10.1944, când trupele sovietice,care ocupaseră oraşul la 7 aprilie,au permis normalizarea activită-ţilor administrative.”

Pentru a doua emisiune aufost menţionate nouă valori şi afixat data de punere în circulaţie„1945”, fără alte comentarii.

Un an mai târziu, în 2007, dl.Ştefan Nicolau, unul dintre ceimai vechi şi mai serioşi filateliştibotoşăneni, mulţi ani preşedinteal Asociaţiei Filateliştilor din jude-ţul Botoşani, într-o lucrare a sadespre poşta şi filateliştii din jude-ţul Botoşani ([5], pag. 132-133), areluat toate informaţiile prezen-tate de cei patru filatelişti din Bo-

toşani, inclusiv extrasele din ordo-nanţele şi adresele publicate în[1], completându-le cu observa-ţia: „Am văzut acest tip de mărciprin 1970 la Dimitrie Cantemir şiVasile Arnăutu (doi dintre ceipatru autori - n.a.), apoi am găsitla mai mulţi colecţionari”. uuu

Timbrele fiscale locale din Botoşani nu au fost folosite poştal în anii 1944 şi 1945

Ing. Călin MARINESCU

Fig. 1a

Fig. 1b

Fig. 2

pagina 17 ü


În continuare autorul a adăugat„Numărul mic din aceste mărcilocale ştampilate cu sigilii poştalegăsite, dar niciunul pe plic circu-lat, a dus la concluzia că acesteanu au fost folosite poştal (Filate-lia 7-8 1994)”. În mod curios nu afost prezentat însă niciunul din-tre argumentele sus - ţinute în ar-ticolul [2] şi nici măcar titlularticolului.

În acelaşi an, într-o revistă cul-turală locală [6], a fost publicatarticolul „Emisiuni filatelice spe-ciale în judeţul Botoşani în pe-rioada 1944-1945”, semnat de dl.Mihai Cornaci, membru al Comi-tetului de conducere a AsociaţieiFilateliştilor din judeţul Botoşani.În acest articol au fost prezentateopiniile prezentate în cele douăarticole [1] şi [2], precum şi cuconcluzia prezentată în [2]: „tim-brele componente supuse sprestudiu provin de pe (de la) unelecereri adresate PREFECTULUI JU-DEŢULUI BOTOŞANI, aplicate încolţul din stânga sus şi care aufost ştampilate, din întâmplaresau intenţionat, cu o ştampilăpoştală(?) „LUNCA”.

Cu toate că a fost prezentatăaceastă concluzie, prin titlul arti-colului care menţionează anii1944-1945, prin evitarea repro-ducerii titlurilor celor două arti-cole din revista „Filatelia”, dincare unul este cu semnul întrebă-rii, iar al doilea neagă în mod clarexistenţa poştală a acestor tim-bre pentru anii 1944-1945, cât şiprin elogierea unora dintre auto-rii articolului din 1991, autorul ar-ticolului (poate involuntar) nuexclude complet folosirea timbre-lor fiscale în scop poştal.

Fără a considera neapărat cămenţiunile prezentate în anul2007 de cei doi autori botoşăneniar încerca să reitereze teza exis-tenţei unui serviciu poştal local înBotoşani în timpul ocupaţiei so-vietice din anul 1944 şi a folosiriiunor timbre fiscale în scopuripoştale, este necesară o nouăanaliză a evenimentelor şi a tim-brelor în cauză.

A, B, C. Studiul „Ordonanţei nr.16/5 mai 1944”, a „Ordonanţei nr.

20/10 iunie 1944 a Prefecturii ju-deţului Botoşani” şi a „Adresei nr.6809/11 iulie 1944 a Prefecturiijudeţului Botoşani către Tipogra-fia Viitorul (fostă B. Saidman)”arată că este vorba de ordonanţede emitere a unor timbre fiscale.Valorile nominale foarte maripentru timbrele fiscale, inscripţia

„România, Ministerul de Interne”şi perforaţia „B.N.” (Banca Naţio-nală a României), duc la concluziacă cele două ordonanţe şi adresaau fost redatate.

D, E. Studiul „Adresei nr. 595/19 iulie 1944 a Oficiului de reşe-dinţă PTT Botoşani” şi a „Adreseinr. 8082/21 iulie 1944 a uuu

ORDONANŢA nr. 16

Noi, prefectul judeţului Botoşani, având în vedere împrejurările excepţio-nale pentru satisfacerea nevoilor judeţului Botoşani,

Având în vedere Legea Timbrului şi a impozitului pe acte şi fapte juridicea rămas în vigoare,

ORDONĂM1. Se înfiinţează un timbru judeţean mobil obligatoriu pentru tot cuprinsul

judeţului Botoşani.2. Acest timbru se va aplica şi anula în condiţiunile şi potrivit tarifului din

Legea Timbrului şi impozitului pe acte şi fapte juridice.3. Timbrele judeţene vor avea următoarele valori:10; 20; 50; 100; 200; 500 lei şi vor fi stanţate cu literele B şi N litere mari

de tipar suprapuse.Vânzarea timbrelor judeţene se va face prin debite special autorizate.Orice alte timbre aflate în circulaţie până azi, sunt şi rămân anulate.Fabricarea sau vânzarea neautorizată a timbrelor judeţene atrage sanc-

ţiunea legilor în vigoare.Dată cabinetul nostru azi 5 mai 1944.

Prefect Nr. 713/ss/ D.Rusu 1944 mai 5

Pentru conformitate

ORDONANŢA 20

Noi, Prefectul Judeţului Botoşani, având în vedere Ordonanţa noastră din5 mai 1944,

ORDONĂMTimbrele judeţene mobile vor purta un număr de serie şi timbru sec cu

următoarele cuvinte dispuse în cercuri concentrice:„ROMÂNIA Minist. Interne” pe cercul exterior şi „Prefectura Judeţului Bo-

toşani” pe cercul interior, iar în mijloc marca ţării.Deoparte şi de alta a cuvântului „ROMÂNIA” se află câte o stea.Valoarea timbrului este imprimată în două colţuri opuse în diagonală.2. Timbrele noi se vor pune în circulaţie azi data prezentei ordonanţe.3. Timbrele judeţene aflate în circulaţie azi, rămân valabile până la epui-

zare.Dată azi 10 iunie 1944

Prefect/ss/ D.Russu

Pentru conformitate

A. Ordonanţa nr. 16/5 mai 1944 a Prefecturii judeţului Botoşani:

B. Ordonanţa nr. 20/10 iunie 1944 a Prefecturii judeţului Botoşani:

1. Ordonanţele şi adresele privind timbrele locale Botoşani

Deoarece până la această dată nu au fost publicate în întregime copiileordonanţelor şi adreselor prezentate de cei patru autori, prezentarea lor estefăcută în continuare, cu menţiunea că pe niciuna dintre copii nu se făcea ni-ciun fel de referire la cenzură (strict obligatorie în timpul celui de-al DoileaRăzboi Mondial).

pagina 18 ü


Prefecturii judeţului Botoşanicătre Oficiul PTT Botoşani” aratăcă acestea sunt simple făcături,întrucât în perioada ocupaţiei so-vietice în România nu a fost orga-nizat un serviciu poştal local, cuatât mai puţin unul cu relaţii ex-terne.

2. Timbrele fiscale locale Botoşani

Autorii au prezentat pentru ar-ticolul din anul 1991 fotografii alemai multor fragmente cu timbrefiscale. Caracteristicile acestorasunt prezentate în Tabelul nr. 1.

Conform ziarului „Clopotul”([7], nr. 2/12 oct. 1944) un marebombardament german asupraoraşului Botoşani (şi probabil sin-gurul) a avut loc în noaptea de8/9 aprilie 1944. Deci tipografiaar fi trebuit să fi fost distrusă înacest bombardament, înainte dea fi putut tipări timbrele locale.

Analizând câteva exemplarede timbre fiscale din emisiunilemenţionate se constată că au fosttipărite în condiţii asemănătoare,rudi mentare, specifice unor con-diţii grele de război sau post-răz-boi, dar constatându-se şi carac -teristici proprii.

Aşa-zisa primă emisiune poatefi reclasificată în alte trei emi-siuni:

- timbre fără inscripţii ambuti-sate sau perforate;

- timbre cu inscripţia ambuti-sată „ROMANIA, MINIST IN-TERNE, PREFECTURA, JUDETULBOTOSANI” (Fig. 1a, 1b - colecţiaing. Mihai Cojocar);

- timbre perforate

PREFECTURA JUD. BOTOŞANINr.68091944 iulie ziua 11

CĂTRETipografia VIITORUL

BOTOŞANIRămânând de executat încă 55000 timbre de către Dvs., vă rugăm a tipări

restul în felul următor:15.000 buc. a 40 lei în loc de lei 2040.000 buc. a 15 lei în loc de lei 10.

PREFECT/ss/ D.Rusu Şeful Serviciului financiar

/ss/ indescifrabil

Pentru conformitate

C. Adresa nr. 6809/11 iulie 1944 a Prefecturii judeţului Botoşani către Tipografia Viitorul (fostă B. Saidman):

URGENTDirecţiunea Generală a Prefectura JudeţeanăPoştelor, Telegrafelor BotoşaniRegia autonomă PTT RegistraturaOficiul de reşedinţă Intrare Nr. 8082 Botoşani 1944 luna iulie 19 Nr. 5951944 luna VII ziua 19

CĂTREPREFECTURA

Botoşani,Avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a ne aproba imprimarea unor timbre

poştale, întrucât oficiile din străinătate, în lipsa acestor timbre ne percep ta-xele obişnuite ale corespondenţelor din ţările respective.

/ss/ indescifrabilL.S.

Rezoluţie Dirigintele poşteiVa face propuneri concrete20/7/ss/ indescifrabil

Pentru conformitate

D. Adresa nr. 595/19 iulie 1944 a Oficiului de reşedinţă PTT Botoşani către Prefectura Botoşani:

uuu

pagina 19ü

Tabel nr. 1

Descrierea fragmentelor Data obliterării

Timbre prima Emisiune Grup de şase timbre de 20 lei, o pereche de două timbre de 20 lei 1 IUL 944

Grup de două timbre de 20 lei neclar

Pereche de două timbre de 20 lei neclar

Pereche de două timbre de 20 lei 14 AUG 944

Timbre a II-a Emisiune Pereche de două timbre de 20 lei Seria S1 NOV 944

Pereche de două timbre de 20 lei Seria E1 NOV 944

Un timbru de 40 lei Seria B2 NOV 944

Pereche de două timbre de 20 lei Seria E1 19 SEP 945


(Fig. 2 - colecţia ing. Mihai Cojo-car). După unele surse perforaţiaar fi literele „B.N.” (Banca Naţio-nală a României), conform Ordo-nanţei nr. 16/5 mai 1944, dar nueste clar acest lucru;

Pentru aşa-zisa a doua emi-siune (Fig. 3) nu s-au găsit timbrecu inscripţii ambutisate sau per-forate.

Datele de punere în circulaţiea timbrelor din aceste emisiuninu se cunosc, dar în luna noiem-brie 1944, în a treia decadă, sesemnalează acte fiscale pe careau fost aplicate timbre din aşa-zisa a doua emisiune (Fig. 4 - co-lecţia Dr. Mircea Dragoteanu).

De asemenea, sub ocupaţiasovietică ar fi fost imposibil să setipărească timbre cu textele demai sus şi fără nicio menţiune pri-vind armata sovietică de ocupa-ţie. În acest sens pot fi semnalatebancnotele emise de Ar - mataRoşie pentru România în anul1944.

3. Ştampila „LUNCA”

Autorii au prezentat o singurăştampilă care a obliterat toatecele opt fragmente cu timbre lo-cale. Este vorba de o ştampilă cutextul „LUNCA”, acesta fiind nu-mele unei comune din judeţulBotoşani. Două reproduceri aleştampilei „LUNCA” au fost pre-zentate în [2]. În mod obligatoriuo ştampilă a unei unităţi poştalerurale ar fi trebuit să aibă in-scripţionat şi numele judeţului,pentru a o diferenţia de alte lo-calităţi cu acelaşi nume din altejudeţe. Ştampila prezentată nuare însă numele judeţului. Deasemenea, ştampilele prezen-tate provenind de la un singurştemplu au aceleaşi semne deuzură atât la data de 21 iulie1944, cât şi la 19 septembrie1945, lucru greu credibil.

În localitatea Lunca din jude-ţul Botoşani nu a existat în anii1944 şi 1945 o unitate poştală.Ar fi putut exista un serviciu poş-tal rural, dar ştampilele utilizateîn acest caz aveau un desencomplet diferit.

4. Suportul timbrelor

Fragmentele de hârtie pecare erau lipite timbrele fiscalelocale, cu o singură excepţie,erau liniate şi aveau aspect decaiet „dictando”. Toate fragmen-tele proveneau din colţul dinstânga sus al suportului. Niciunfragment nu provenea de la pli-curi pentru corespondenţă.

Pe unul dintre fragmente sevede textul „Domnule” în loc de„Domnului”, la celelalte apărândnumai prima literă „D...”. Se maiobservă că toate fragmenteleproveneau din foi de hârtie legatela dosar. Impresia generală lăsatăde fragmente este că provin dincereri adresate prefectului.

5. Tarifele poştale

Autorii articolului din anul1991 au prezentat numai frag-mente de hârtie pe care erau li-pite timbrele fiscale locale. Fie căerau cu date din timpul ocupaţieisovietice, fie după luna octom-brie 1944, valoarea nominală aacestor fragmente era de 40 lei.Dacă în timpul ocupaţiei sovietices-ar fi putut presupune că ar fiexistat un asemenea tarif poştal,ulterior au fost folosite tarifelepoştale române, care erau com-plet diferite şi pot fi urmărite într-o lucrare a autorului prezentuluistudiu [8].

În loc de concluzii

Concluzia prezentată în anul1994 rămâne în vigoare: timbrelesupuse spre studiu provin de pe

(de la) unele cereri adresate PRE-FECTULUI JUDEŢULUI BOTOŞANI,aplicate în colţul din stânga sus şicare au fost ştampilate, din în-tâmplare sau intenţionat, cu oştampilă „LUNCA”.

Cum a apărut ideea folosiriitimbrelor fiscale ca mărci poştaleîn anul 1944? O posibilă ipotezăeste legată de ziarul local „Clopo-tul”. În anul 1969 Filiala AFR Bo-toşani, structura organizatoricăfilatelică din acel timp din judeţulBotoşani, a emis trei plicuri spe-ciale destinate aniversării a 25 deani de la apariţia ziarului

808221 iulie 1944

CĂTREOficiul PTT

Botoşani La adresa Dvs. Nr. 595/944 cu privire la imprimarea timbrelor poştale ne-

cesare, urmează să ne faceţi propuneri concrete.Prefect

/ss/ indescifrabilDirector /ss/ indescifrabil

Pentru conformitate

E. Adresa nr. 8082/21 iulie 1944 a Prefecturii judeţului Botoşani către Oficiul PTT Botoşani:

pagina 20 ü uuu

Fig. 3


„Clopotul”. În primele numeredin anul 1944 ([7], nr. 2/12oct.1944) ale acestui ziar se spu-nea că „pe 7 aprilie 1944 pri-mele formaţiuni sovietice auintrat în Botoşani” şi că „au maifost reor ganizate poşta şi poli-ţia”... Timbre fiscale locale Bo-toşani existau în colecţiilefilatelice, aşa cum arăta şi dl.Ştefan Nicolau, deci mai trebuiaca cineva să aibă ideea şi să con-fecţioneze ştampila cu inscripţia„LUNCA”, lucru uşor de făcut,pentru cei care concepeau şirealizau în acele timpuri ştam-pile speciale filatelice...

Bibliografie: [1] Vasile Arnăutu, Dimitrie Cante-mir, Nicolae Ureche, Mihai Urigiuc- Mărci locale ale judeţului Boto-şani utilizate poştal în 1944?, Fila-telia, nr. 8/1991[2] ing. Călin Marinescu - Nu auexistat mărci poştale locale Boto-şani 1944, Filatelia, nr. 7-8/1994[3] ing. Mihai Cojocar - Catalogultimbrelor fiscale româneşti, Bucu-reşti, 2000[4] ing. Mihai Cojocar - Catalogultimbrelor fiscale şi al vignetelor ro-mâneşti, Bucureşti, 2006[5] Ştefan Nicolau- Poşta şi filateli-ştii botoşăneni, Botoşani, 2007[6] Mihai Cornaci - Emisiuni filate-lice speciale în judeţul Botoşani înperioada 1944-1945, Forum cultu-ral, nr. 2/2007, Botoşani[7] Colecţia ziarului „Clopotul”, Bo-toşani, 1944-1945[8] ing. Călin Marinescu - Tarifele,taxele şi gratuităţile poştale în Ro-mânia 1841-2008, Vol. 1 şi 2, Bucu-reşti, 2008.

Ing. Călin MARINESCU, născut în anul 1955 la Dorohoi, licenţiat al InstitutuluiPolitehnic din Iași, Facultatea de inginerie chimică. Pre ocupări filatelice: istoriepoștală în legătură cu România. Contact: [email protected]

Evenimentul, desfășurat laParc Floral din Paris între 12-20iunie 2010, a fost organizat dePhil@poste şi Federaţia Francezăa Asociaţiiilor Filatelice (FFAP) cuparticiparea a 48 de exponate

din 18 ţări împărţite în opt sub-clase. Juriul a fost compus din:Bernard Jimenez (preşedinte),Jorgen Jorgenson (preşe dinteFEPA), Gian carlo Morolli și Da-mian Läge (secretar). Félix Albe(Franţa), cu exponatul Hymne ausoleil, a fost învingătorul în clasa

Championship. Din România auparticipat Georges-Sorin Singer -Au service... d’Eutherpe (72puncte) - subclasa Artă şi culturăşi Marius Munteanu - The King -dom of Romania (70 puncte) -sub clasa Istorie şi organizaţii.

(dnd)

Al patrulea campionat european de filatelie tematică

pagina 21 ü

��

FÉDÉRATION FRANÇAISEDES ASSOCIATIONSPHILATÉLIQUES

Fig. 4

philatelica.ro istorie poștală

Am urmărit în mai multe nu-mere consecutive ale revistei in-formaţii privind prezenţa unortrupe străine pe teritoriul Româ-niei, sub aspectul documentelorfilatelice care au însoţit acele si-tuaţii. În mod similar s-ar puteadocumenta şi prezenţa trupelorromâneşti pe teritorii străine. Darcunoaştem cu toţii că între 1945- 1990 trupele româneşti nu auparticipat la acţiuni militare peteritorii străine, exceptând mane-vrele militare desfăşurate în ca-drul Tratatului de la Varşovia.

Interesant este totuşi un plicoferit recent la o licitaţie din Aus-tria, care fără a fi legat de o pre-zenţă militară românească înstrăinătate, provine totuşi dintr-ozonă puternic influenţată de con-tradicţiile militare şi politice de lamijlocul sec. XX. În catalogul lici-taţiei plicul este prezentat la ca-pitolul Coreea de Nord, fiindexpediat în 1957 din Nampho/Coreea spre Zagreb/YU. Estevorba de o corespondenţă civilăoferită la licitaţie doar datorită

f r a n c a t u r i i .Pen tru noi pli-cul prezintă în -să interes da to-rită indicaţiilorexpedi torului -o per soană ca -re se afla în a -cel moment în„L’ hôpital rou-ma in. Nampho.Co rée”, deciîntr-un spitalromânesc dinCoreea.

Referitor laaceasta apar a -cum mai multeîntrebări:

- când şi înce condiţii afost inaugurat spitalul, încă întimpul Războiului din Coreea sauabia ulterior?

- a fost iniţial un spital militarsau dintotdeauna un spital civil?

- a fost prezent acolo personalmedical şi administrativ român şicare a fost statulul său la timpulrespectiv?

Ar fi desigur interesant săaflăm mai mult despre acest spi-tal şi despre condiţiile în care s-aajuns la construirea unui spital ro-

mânesc în Coreea de Nord la în-ceputul anilor ’50, poate chiar dela persoane care au fost acolo înacei ani. Desigur că filatelia areaici numai un aspect marginal,chiar dacă într-un exponat cutema medicală sau de istorie a re-laţiilor internaţionale ale Româ-niei plicul poate fi o piesăvaloroasă, dar pentru noi esteîncă o dovadă că filatelia nu poatefi separată de istorie. De aici şi în-trebarea - cine ne poate ajuta?

România dincolo de hotareCine ne poate ajuta?

Norbert BLISTYAR

Muzeul Naţional Filatelic agăzduit într-un cadru deosebitvernisajul expoziţiei româno-ar-gentiniene „Lacuri montane”, or - ganizată de Romfilatelia în co -laborare cu Ambasada Argenti-nei cu ocazia împlinirii a 80 deani de relaţii diplomatice întrecele două ţări. În acest scop s-alansat o emisiune poștală, pen-tru a că rei ilustrare cele douăinstituţii au ales Lacul Bâlea dinRomânia şi Lacul Nahuel Huapidin Argentina (e misiunea a fostpre zen ta tă în numărul 4(9)/2010al revistei philatelica.ro).

Pe lângă tema comună a emi-siunii de timbre, un element ine-dit care defineşte apropiereadintre cele două naţiuni îl con-s tituie personalitatea lui Iuliu

Popper, explorator şi cartografromân. Acesta a organizat ex -pediţii în Argentina, în Tierra delFuego (Ţara de Foc), în partea desud a Patagoniei şi Isla Grande(Insula Mare). Vreme de aproa-pe zece ani a explorat Ţara deFoc, numeroase locuri descope-rite primind de numiri româ -neşti. A bătut mo nedă proprie(de 1 g şi 5 g aur), a înfiinţat ofi-cii poştale, a realizat un timbrucu valoarea de 10 centavos, ilus-trat cu un „P“ mare de la Popper- o raritate în lumea filatelică -toate acestea pe teritoriul Ar-gentinei. Iuliu Popper, regeleŢării de Foc, a fost supranumitde către argentinieni „Conchis-tadorul român al Patagoniei“.

Vernisajul expoziţiei s-a des -

făşurat în prezenţa unor distinşiinvitaţi din partea AmbasadelorArgentinei, Braziliei, Bulgariei,Chinei, a statului Peru, Thailan-dei, a ofici alităţilor şi perso na -lităţilor româ neşti, invi taţi dinministere şi mass-media.

Acest proiect filatelic arerolul de a dezvolta relaţiile decolaborare dintre cele două ţări,Muzeul Naţional Filatelic fiindpărtaş la realizarea acestui scop.

(Lucia ŞOPEANU, muzeografMuzeul Naţional Filatelic)

Lacuri montane la Muzeul Naţional Filatelic

pagina 22 ü

EMISIUNILE ANULUI 2010Grupaj:

dr. Ioan DANILIUC

1877 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI - 130 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARETHE NATIONAL BANK OF ROMANIA - 130 YEARS SINCE ITS ESTABLISHMENT

pagina 23ü

Data punerii în circulaţie: 05.09.2010. Dimensiuni: mărcile poștale, 52x42 mm; blocul, 122x120 mm; minicoli, 239x112 mm.Machetator: Mihai VĂMĂȘESCU.Prezentare: minicoli cu opt mărci poștale de aceeași valoare, dispuse pe două rân-duri de patru mărci, rândul al doilea poziţionat tête-bêche (prima coloană a mini-colii este formată din două viniete); blocuri cu două mărci poștale (o serie în dipticvertical), cu perfor închis, plasate în jumătatea dreaptă a manșetei pe care este re-dată o imagine din holul central al BNR.Mărcile poștale din ambele forme de prezentare au un perfor de siguranţă subformă de stea, practicat la începutul (la prima valoare) sau la sfârșitul inscripţionăriiROMÂNIA. Tipărit offset, la cinci culori pe hârtie cromo-gumată (Anglia). Un FDC echipat cu seria în tiraj total de 1850 bucăţi, numerotate și obliterate cuștampila P.Z. aplicată suplimentar și în folio aur.Carton filatelic, echipat și obliterat în mod similar cu FDC-ul.

Date of issue: 05.09.2010. Size: stamps, 52x42 mm; block, 122x120 mm; minisheet,239x112 mm. Designer: Mihai VĂMĂȘESCU.Page composition: in minisheet of eight stamps (eachvalue) and two labels, and block of two stamps with closedperforation and illustrated border. Printing system: offset, in five colours, on chromo paper - UK origin. One FDC: 1 850 envelopes equipped with the postage stamps ofthe issue, numbered and cancelled with the first day postmark,having in addition imprinted in gold foiling the first day postmarkof the issue. Philatelic document.

Tiraje (Run printing)Total

4.000 26.200 30.200Valoarea

2,40 L4.000 26.200 30.2004,30 L

- 11.000* 11.000Blocuri

* Numărul mărcilor poștale din blocuri afost inclus în tirajul fiecărei valori în parte.

pagina 24ü

Data punerii în circulaţie: 06.09.2010. Dimensiuni: mărcile poștale, 63x27 mm; blocul, 160x95 mm. Machetator: Răzvan POPESCUPrezentare: minicoli cu opt mărci poștale de aceeași va-loare, dispuse pe două rânduri de patru mărci (margineainferioară este formată din două TABS-uri); blocuri - coliţăcu două mărci (o serie) dispuse în casete perforate indivi-dual, amplasate într-un aranjament grafic sugestiv, careconţine traseul trenului Orient expres.Tipărit offset, la patru culori pe hârtiecromo-gumată (Anglia). Un FDC echipat cu ambele serii, în tirajtotal de 400 bucăţi, numerotate și oblite-rate cu ștampilele P.Z. ale ambelor admi-nistraţii poștale.Un set de două cărţi poștale ilustrate,echipate și obliterate cu ștampila P.Z.Tiraj: 400 seturi.Carton filatelic, echipat și obliterat înmod similar cu FDC-ul.

1878 ORIENT EXPRES Emisiune comună ROMÂNIA-AUSTRIA ORIENT EXPRESS Joint stamp issue ROMANIA-AUSTRIA

Date of issue: 06.09.2010. Size: stamps, 63x27 mm; block size, 160x95 mm.Designer: Răzvan POPESCU.Page composition: in minisheet of eightstamps (each value) and two TABS, and per-forated miniature sheet of two stamps.Printing system: offset, in four colours, onchromo paper - UK origin. One FDC: 400 envelopes equipped with thepostage stamps of the joint issue of Romaniaand Austria, numbered and cancelled withthe first day postmark of the correspondingcountry.Two picture postcards, each equipped on thefront with the corresponding stamp and can-celled with the first day postmark. Run prin-ting: 400 sets.Philatelic document.


4.000 36.700 40.700Valoarea

2,40 L4.000 36.700 40.7004,70 L

- 14.300* 14.300Blocuri

* Numărul mărcilor poștale din blocuri afost inclus în tirajul fiecărei valori în parte.

Data punerii în circulaţie: 27.09.2010. Dimensiuni: marca poștală, 48x33 mm; minicoala,158x119 mm. Machetator: Ioana VIZEANU.Prezentare: minicoli cu opt mărci poștale și o vi-nietă plasată central.Tipărit offset, la patru culori, pe hârtie cromo-gu-mată (Anglia). Un FDC echipat cu marca poștală, în tiraj total de350 bucăţi, numerotate și obliterate cu ștampila P.Z. Carton filatelic, echipat și obliterat în mod similar cu FDC-ul.

Date of issue: 27.09.2010. Size: stamp, 48x33 mm; minisheet,158x119 mm. Designer: Ioana VIZEANU.Page composition: in minisheet of eight stamps+one label. Printing system: offset, in four colours, on chromo paper - UK origin. One FDC: 350 envelopes equipped with the postage stamp of theissue, numbered and cancelled with the first day postmark.


8.000 13.600 21.600Valoarea

6,00 L

pagina 25ü

1879 20 DE ANI DE LA RATIFICAREA CONVENŢIEI ONU REFERITOARE LA DREPTURILE COPILULUI 20 YEARS SINCE THE RATIFICATION OF THE UN CONVENTION ON THE RIGHTS OF THE CHILD


4.000 22.500 26.500

3,10 L

Valoarea1,40 L

4.000 22.500 26.5004.000 22.500 26.500

2,40 L

4.000 22.500 26.5004,30 L

- 600 60014,50 Lcol tip II

1.200 9.400 10.60014,50 Lcol tip I

- 600* 600*Bloc-col

tip II

- 7.900* 7.900*Bloc-col

tip I

Data punerii în circulaţie: 10.10. 2010. Dimensiuni: mărcile poștale, 72x33 mm; coliţa dantelatătip I, 114x120 mm cu marca 48x33 mm, iar tip II 114x162mm cu marca la aceleași dimensiuni; blocul 174x167 mm(tip I) și 172x210 mm (tip II); minicoala 228x120 mm.Machetator: Mihai VĂMĂȘESCU, Octavian PENDA și Stan PELTEACU.Prezentare: minicoli cu opt mărci poștale identice și o vinietă plasată central, spe-cifică fiecărei valori; bloc-coliţă cu patru mărci poștale (o serie), plasate în casetecu perfor individual în partea inferioară a manșetei ornată grafic cu subiect la temaemisiunii; marginea stângă a blocului este decupată ondulat; blocurile sunt dedouă tipuri, diferenţiate prin dimensiunea manșetei (tipul II cu latura dreaptă tăiatăliniar și numerotat cu roșu, a intrat numai în echiparea mapelor); coliţă dantelatătipărită tot în două variante (cel de-al doilea tip diferă, ca și blocul, prin dimensiu-nile manșetei, a numerotaţiei cu roșu și a intrat în echiparea mapelor).Tipărit offset, la cinci culori pe hârtie cromo-gumată (Anglia). Un set de două FDC-uri echipate cu mărcile poștale ale emisiunii, în tiraj totalde 360 seturi, numerotate și obliterate cu ștampila P.Z.Patru cărţi poștale ilustrate, fiecare echipată cu valoarea purtătoare a imaginiisimilare, obliterate cu ștampila P.Z.Carton filatelic francat cu seria și obliterat P.Z.Mapă echipată cu coliţa emisiunii (tip II) și blocul (tip II), cu ștampila P.Z. aplicatăîn folie metalizată albastră. Tiraj: 600 bucăţi.Timbru gravat după macheta mărcii coliţei. Tiraj: 350 bucăţi.

Date of issue: 10.10.2010. Size: stamps, 72x33 mm; perforated souvenir sheet type I, 114x120 mm (stampsize 48x33 mm), perforated souvenir sheet type II 114x162 mm (stamp size 48x33mm); block, 174x167 mm (type I) and 172x210 (type II); minisheet, 228x120 mm. Designer: Mihai VĂMĂȘESCU, Octavian PENDA and Stan PELTEACU.Page composition: in minisheet of eight stamps (each value) + one label for eachvalue; block of four (one set), and a perforated souvenir sheet.Printing system: offset, in five colours, on chromo paper - UK origin. Two FDC’s: 360 sets equipped with the postage stamps of the issue, numberedand cancelled with the first day postmark. Four picture postcards, each equipped on the front with the correspondingstamp and cancelled with the first day postmark.Philatelic document equipped with the stamps of the issue.Folder containing the souvenir sheet of the issue (type II) and the block (typeII). Run printing: 600 pieces.Engraved stamp, run printing: 350 pieces.

1880 - 1881 STEMELE DUNĂRII II DANUBE’S COATS OF ARMS II

* Numărul mărcilor poștale din blocurile-coliţă a fost inclus în tirajulfiecărei valori în parte.

1882 CENTENARUL AVIONULUI CU REACŢIE COANDĂ 1910 CENTENARY OF THE JET AIRCRAFT COANDĂ 1910

Data punerii în circulaţie: 15.10.2010. Dimensiuni: coliţa,162x110 mm (tip I) și 324x110 mm(tip II), ambele cu marca poștală de 62x27 mm. Machetator: Mihai VĂMĂȘESCU.Prezentare: coliţă dantelată, cu marca poștală plasatăîn stânga ansamblului grafic al manșetei. Coliţele de tipII au formatul diferit și sunt numerotate cu roșu. Tipărit offset, la 5 culori pe hârtie cromo-gumată(Anglia). Un FDC echipat cu marca poștală din coliţă, numerotatși obliterat cu ștampila P.Z. Tiraj: 1 250 bucăţi.Mapă echipată cu coliţa tip II și un FDC.

Date of issue: 15.10.2010.Size: perforated souvenir sheet, 162x1100 mm (type I)and 324x110 mm (type II), both with a stamp size48x33 mm.Designer: Mihai VĂMĂȘESCU.Page composition: perforated souvenir sheet. Printing system: offset, in 5 colours, onchromo paper - UK origin. One FDC, 1 250 envelopes equipped withthe stamp of the souvenir sheet, numberedand cancelled with the first day postmark.Folder equipped with perforated souvenirsheet type II and one FDC.


2.000 13.000 15.000Valoarea

14,50 L col I- 600* 600*14,50 L col II

* Sunt incluse numai în echiparea mapelor

Este o revistă de informare,documentare şi studii de filatelie,cartofilie, carte, numismatică,imprimate şi ex-librisuri cu tema„Mihai Eminescu”, ce apare detrei ori pe an sub responsabilita-tea dlui Nicolae Iosub ([email protected]). În nr. 25 -iunie 2010 semnează: Riria Xeno-pol (La mormânt), Prof. VictorMacarie - Iaşi (Eminescu, primamedalie... ), Cmdr. av. (r) MariusPopescu - Călăraşi (Congresul in-ternaţional de dacologie - EMI-NESCU 2009), Nicolae Iosub -Bo toşani (Geamantanul lui Emi-

nescu; Două tablouri cu MihaiEminescu), Mihai C. V. Cornaci (Inmemoriam Constantin NicolaeMălinaş; Un volum aşteptat),Ioan T. Vescan - Bucureşti (Dincolburi de arhive ... ), Mihail Cos-tin - Bucureşti (O poveste necu-noscută despre Mihai Eminescu;O carte poştală specială). De ase-menea sunt prezentate: ilustraterealizate de Mihai Iacob ce-l re-prezintă pe Mihai Eminescu; pli-curi ocazionale realizate la Turdaşi Oraviţa dedicate lui Mihai Emi-nescu şi Ion Creangă; ex-librisMihai Eminescu.

Buletin informativ „Mihai Eminescu”

pagina 26ü

pagina 27ü

philatelica.ro eveniment

Organizatorii expoziţiei fila-telice pentru copii MARTINEL2010 MICIMACKÓ au pus la dis-poziţia celor interesaţi materia-lele prezentate alăturat (ştam -pila expoziţiei şi ştampilele oca-zionale 80 de ani de naşterea luiNeil Armstrong - primul om carea păşit pe Lună şi 225 de ani dela naşterea lui Jacob Grimm -povestitor şi filolog german).Apreciem că jurizarea a fost su-biectivă (pre şe dinte MirceaCalu), inclusiv trecerea în clasahors-concurs a unor exponate,probabil la indicaţia lui el liderminimo. Acest fapt ar trebui sădea de gândit oficialilor, maiales atunci când este vorba departicipanţi copii, care îşi facsinguri exponatele. Regretabileste faptul că din Bucureşti auparticipat numai patru copii,acesta fiind un semnal pentruregresul filateliei româneşti.Sunt din ce în ce mai puţini ti-neri filatelişti, iar cei implicaţi îndezvoltarea activităţii filateliceromâneşti au alte intenţii decâtpromovarea tineretului.Îl felicitpe domnul Lőrincz Barnabás -preşedinte HARFILA (http://www.har fi la.ro) pentru organi-zarea deosebită a expoziţiei,arătând că acolo unde este cin-ste, bun simţ şi devotament sepot face lucruri minunate pen-tru copiii iubitori de cultură şifrumos, acestea fiind de fapt şiapanajele filateliei.Intenţionezca anul viitor, împreună cu pre-şedintele HARFILA, să lărgimparticiparea internaţională a ex-pozanţilor, făcând din aceastăexpoziţie una din cele mai im-portante expoziţii europene dindomeniu.

Prof. Victor NECOLAU

MARTINEL 2010 MICIMACKÓ

philatelica.ro open

De ce nu Turul Franţei!

La origine se află afacerea Drey-fus1). Pierre Giffard - patronul zia-rului Le Vélo - este dreyfusard, iarcontele de Dion - unul din cei maiputernici agenţi ai săi de publici-tate - aparţine părţii adverse.

La sfârşitului secolului al XIX-lea, în Franţa, presa sportivă estedominată de un titlu - Le Vélo, darluarea de poziţie a patronului său- Pierre Giffard în cazul Dreyfusface valuri. Producătorii de bici-clete (cea mai mare parte anti-Dreyfus), care finanţează ziarul săuprin reclame, nu apreciază atitudi-nea acestuia. În 1900 ei aleg să-lfinanţeze pe Henri Desgrange (fos-tul recordmen mondial al orei),care înfiinţează ziarul con curentL’Auto-Vélo (acesta apare pentruprima dată la 16 octombrie 1900).În timp ce Le Vélo este publicat pehârtie verde, Desgrange îşieditează ziarul pe hârtie gal benă(câţiva ani mai târziu, această cu-loare va da naştere cunoscutuluitricou galben).

Un război pe viaţă şi pe moartese duce apoi între cele două titluriale ziarelor. Pe 16 ianuarie 1903Desgrange pi erde procesul con tra

lui Le Vé lo şi este obligatsă re denu meas că ziarulL’Auto-Vélo în L’Auto. Ciclis-mul era a tunci sportul re -ge în Fran ţa şi a ceastăpi er de re se pu tea dovedideci sivă. Des grange tre-buie a tunci să găsească ra -pid o modalitate de a-lcontracara pe principalulsău concurent. Îşi aduceaminte că jurnalistul GéoLefèvre, în timpul unuiprânz luat cu „şeful” laZimmer Madrid de pe Bu-levardul Montmartre dinParis, i-a propus să organizeze ocursă ciclistă de anvergură: TurulFranţei. La data de 19 ianuarie1903, L’Auto (a cărui apariţie va fineîntreruptă până în august 1944)a anunţat crearea „celui mai mareeveniment ciclistic organizat vre -odată”: acesta va fi primul Tur alFranţei.

Ideea este atât de bună încâtvânzările ziarului sunt în creş tere.Lipsit de cititori, Le Vélo îşi înce -tează a pa riţia în anul următor.

Desgrange (Fig. 1) rămâne or-ganizatorul Turului (întrerupt derăzboi) până în anul 1936 când,bolnav fiind, pără seşte Turul în pli -nă cursă la Char leville. De la acel

moment el trece direcţia cursei luiJacques Goddet.

Datorită organizatorului Des-grange şi finanţatorului Goddets-a născut Turul Franţei ...

1 iulie 1903 - startul primeiediţii, pentru 60 de concurenţi, laMONTGERON (lângă Paris Fig. 2).

Învingătorii

Marii câştigători au fost e vocaţiprin emisiuni poştale din Franţa (Fig.3 - Sc #2968) şi prin nu me roase emi-siuni din Antigua & Barbuda (Sc#2674-9), Dominica (Sc #2426-7),Gambia (Sc #2740-2), Ghana (Sc#2383-4), Grenada (Sc #3355-60),Grenada Carriacou & Petite Marti-nique (Sc #2462-7), Italia

René GESLIN, AEP

pagina 28ü

Turul Franţei, cea mai importantă competiţie ciclistă din lume

uuu

Fig. 1

Fig. 2

philatelica.ro

(Sc #2299), Maldive (Sc #2721-6),Micronezia (Sc #547-8), Monaco(Sc #547), Nevis (Sc #1344-5), Niger(Sc #954), Palau (Sc #729-30), SanMarino (Sc #1368), Saint Vincent(Sc #3129-34).

Primul câştigător al TuruluiFranţei, Maurice Garin (Fig. 4, Mo-naco - Sc #547), a intrat în le gendăîn timpul vieţii.

Galeria campionilor onoraţi prinfilatelie: Eugene Christopher - pri-mul purtător al tricoului galben înTurul Franţei - 1919 (Fig. 5), FaustoCoppi (Italia) - câştigător al TuruluiFranţei în ediţiile1949-1952 (Fig. 6,Italia - Sc #2299, San Marino - Sc#1368), Eddy Merckx - câştigător în1969-1972, 1974 şi Louis Ocaña - în1973 (Fig. 7), Jacques Anquetil -învingător în cinci ediţii (Fig. 3, MaliSc #902b), Lance Armstrong -câştigător a şase ediţii (Fig. 3), Mi-guel Indurain (Fig. 3, Mali Sc #902c).

Mijloacele mass-media

Creat în 1903 de către cotidia-nul sportiv parizian L’Auto (viitorulL’Équipe), Turul Franţei este un la-borator excelent pentru mass-media în cursul secolului XX. TurulFranţei reprezintă unul dintre celemai importante impacturi publici-

tare (Fig. 8 - carnet din Algeria).Primul reportaj radiofonic în di-

rect, cel al lui Jean Antoine şi AlexVirot, a avut loc în anul 1930. Deatunci radioul s-a impus în faţa zia-rului, care nu poate da rezultatelepână în dimineaţa urmă toare.Actualităţile cine mato grafice nu aureprezentat vre odată nişte verita-bili con curenţi deoarece acesteadifuzau întotdeauna etapele cu în-târziere de câteva zile.

Televiziunea este prezentă pe

traseul Turului la sfârşitulanilor 1940, dar trebuie să încercetot felul de mijloace pentru a asi-gura o a coperire cores pun ză toarea cursei. Primul reportaj în directde pe un vârf alpin s-a limitat la unplan fix al trecerii coloanei deciclişti. Reportajul a fost reluatdouă ore mai târziu cu un plan fixal liniei de sosire. Au trebuit să fieaşteptaţi anii 1960 pentru a asistala reportaje televizate în direct,care să producă o adevărată in-trare a telespectatorului în miezulcursei, datorită camerelor montatepe motociclete cu retransmitere aimaginilor prin avion sau elicopter.

Astfel, putem defini trei epociale mass-media pentru Turul Fran-ţei: presă tipărită din 1903 până înanii 1920, apoi radio din anii 1930până la începutul anilor 1960 şi, însfârşit, televiziune începând de lasfârşitul anilor 1960.

În mod evident, presa tipărită(Fig. 9) nu a abdicat în faţa creşteriiputerii radioului şi televiziunii, dardescrierea pură de etapă a lăsattreptat locul unor puncte de ve-dere decalate.

üpagina 29

Nota traducătorului (Florin PATAPIE RAICU)1) Afacerea Dreyfus a fost o dezbatere politică, pe care unii istorici au consi-

derat-o ca fiind complet absurdă şi care a divizat Franţa la sfârşitul secolului alXIX-lea. Motivul acesteia era reprezentat de condamnarea soldatului AlfredDreyfus - ulterior exonerat de răspundere - care se presupunea că vânduse se-crete militare germanilor. Disputele dintre cei ce-l susţineau pe Dreyfus (drey-fusarzii) şi adversarii lor politici deveniseră, la acea vreme, foarte aprinse.Ambele tabere ajunseseră să organizeze demonstraţii publice. Una dintre aces-tea a avut loc în 1899, în timpul faimoasei curse de cai de la Auteuil. Printre ceiimplicaţi atunci s-a numărat şi contele Jules-Albert de Dion, proprietarul fabriciide automobile De Dion-Bouton. El îl considera pe Dreyfus vinovat. Din cauzaimplicării sale în demonstraţia de la Auteuil, când l-a lovit pe preşedintele Fran-ţei - Émile Loubet - cu o cârjă în cap, Jules-Albert de Dion a fost închis timp de15 zile, plătind şi o amendă în valoare de 100 de franci.

Despre incidentul de la Auteuil se spunea că fusese „fabricat pentru presasportivă”. Primul şi cel mai important ziar sportiv francez la acea vreme, LeVélo, vindea 80.000 de exemplare zilnic. Editorul publicaţiei, Pierre Giffard, îlconsidera pe Dreyfus nevinovat. El a relatat arestarea acestuia într-un mod carei-a displăcut total lui Jules-Albert de Dion. Din acest motiv, Dion, împreună cualţi câţiva opozanţi ai lui Dreyfus (printre care Adolphe Clément şi Edouard Mi-chelin), a înfiinţat un ziar sportiv rival, pe care l-a denumit L’Auto. Edouard Mi-chelin (1859-1940) era un industriaş francez, co-director al companiei Michelin,împreună cu fratele său André. În 1889 a perfecţionat proiectarea anvelopelorpentru biciclete, ceea ce a condus la o mult mai uşoară reparare a lor. La scurttimp compania sa a început fabricarea noului tip de anvelope, iar mai târziu adezvoltat producţia de anvelope gonflabile pentru autoturisme, compania Mi-chelin având ulterior o creştere extraordinară în serviciul noii industrii care toc-mai se năştea la momentul trecerii în secolul XX.

René GESLIN, membru al Acade-miei Europene de Filatelie - AEP şial Federaţiei Internaţionale de Fila-telie Olimpică - FIPO. Specializare:Bicicleta în serviciul omului (meda-lie de Aur FIP), ştampile DAGUIN înîntreaga Europă.Contact: + (33) 01-47.80.74.88.

Fig. 3

open

philatelica.ro open

Pourquoi pas Le Tour de France!

A l’origine est l’affaire Drey-fus. Le Patron du journal Le VéloPierre Giffard est Dreyfusard, lecomte de Dion, l’un de ses pluspuissants annonceurs, appar-tient au parti adverse.

A la fin du XIXe siècle, enFrance, la presse sportive estdominée par un titre: Le Vélo,mais la prise de position de sonpatron - Pierre Giffard dans l’af-faire Dreyfus fait des vagues. Lesfabricants de cycles (pour la plu-part antidreyfusards) qui finan -cent son journal par la publicitén’apprécient pas. En 1900, ilschoisissent de financer HenriDesgrange (ex-recordman dumonde de l’heure) qui crée unjournal concurrent L’Auto-Vélo(parait pour la première foi le 16Octobre 1900). Alors que LeVélo est publié sur papier vert,Desgrange fait éditer le sien surpapier jaune (quelques annéesplus tard, c’est cette couleur quidonnera naissance au maillotjaune).

Une guerre à mort s’engagealors entre les deux titres. Le 16janvier 1903, Desgrange perd leprocès qui l’oppose au Vélo, etse trouve contraint de renom-mer L’Auto-Vélo en L’Auto. Le cy-clisme est alors le sport roi enFrance, et cette perte aurait pus’avérer décisive.

Desgrange doit alors rapide-ment trouver un moyen de con -trer son principal concurrent. Ilse souvient que le journalisteGéo Lefèvre, qui lors d’un déjeu-ner pris avec le «patron» au Zim-mer Madrid du boulevardMon tmartre à Paris, lui avaitproposé d’organiser une coursecycliste d’envergure: le Tour deFrance. Le 19 Janvier 1903,L’Auto (restera jusqu’à la fin desa parution en Août 1944) an-nonce la création de «la plusgrande épreuve cycliste

pagina 30 ü

uuu

Le Tour de France, la plus importante compétition cycliste du mondeRené GESLIN, AEP

Fig. 4

Fig. 5

philatelica.ro open

jamais organisée»: ce sera lepremier Tour de France.

L’idée est tellement bonneque les ventes du journal s’envo-lent. Privé de lecteurs, Le Vélocesse sa publication l’année sui-vante.

Desgrange (Fig. 1) reste l’or-ganisateur du Tour (interrompupar la guerre) jusqu’en 1936,année où, malade, il quitte leTour en pleine course à Charle-ville. Il passe dès lors le témoinde la direction de course àJacques Goddet.

Grace à Desgrange l‘organisa-teur et Goddet le financier LeTour était né ...

1er Juillet 1903 - le départdans la première édition, pour60 concurrents, à MONTGERON(prés de Paris - Fig. 2).

Les vainqueurs

Les grandes vainqueurs ontété évoquées par émission duFrance (Fig. 3 - Sc #2968) et

nombreuses émissions des Anti-gua & Barbuda (Sc #2674-9), Do-minique (Sc #2426-7), Gambie(Sc #2740-2), Ghana (Sc #2383-4), Grenada (Sc #3355-60), Gre-nada Cariacou et Petite Marti -nique (Sc #2462-7), Italie (Sc#2299), Maldives (Sc #2721-6),Micronésie (Sc #547-8),

pagina 31

Fig. 6

Fig. 7

Fig. 8

ü

uuu

philatelica.ro open

Monaco (Sc #547), Nevis (Sc#1344-5), Niger (Sc #954), Palau(Sc #729-30), San Marino (Sc#1368), St. Vincent (Sc #3129-34).

Premier vainqueur du Tour deFrance, Maurice Garin (Fig. 4,Monaco - Sc #547), est entré vi-vant dans la légende.

La galerie des champions ho-norés par la philatélie: EugèneChristophe le premier porteur demaillot jaune dans le Tour deFrance - 1919 (Fig. 5), FaustoCoppi (Italie) vainqueur des Toursde France 1949-1952 (Fig. 6, Ita-lie - Sc #2299, San Marino - Sc#1368), Eddy Merckx vainqueuren 1969-1972, 1974 et LouisOcaña en 1973 (Fig. 7), JacquesAnquetil vainqueur de cinq tours(Fig. 3, Mali Sc #902b), LanceArmstrong vainqueur de six tours(Fig. 3), Miguel Indurain (Fig. 3,Mali Sc #902c).

Médias

Créé en 1903 par le quotidiensportif parisien L’Auto (futurL’Équipe), le Tour est un excellentlaboratoire pour les médias aucours du XXe siècle. Le Tour deFrance constitue un impact pu-blicitaire des plus importants(Fig. 8 - carnet d’Algérie).

Le premier reportage radio-phonique en direct, par Jean An-toine et Alex Virot a lieu en 1930.Dès lors, la radio s’impose sur lejournal, qui ne peut donner les ré-sultats que le lendemain matin.Les actualités cinématographi -ques ne furent jamais de vérita-bles concurrents, car elles diffu -saient toujours les étapes avecplusieurs jours de décalage.

La télévision est présente surla route du Tour dès la fin des an-nées 1940 mais doit expérimen-ter toutes sortes de moyens afind’assurer un reportage correct dela course. Le premier reportageen direct d’un sommet alpin se li-mita en effet à un plan fixe dupassage du col. Le reportage re-prit deux heures plus tard avecun plan fixe de la ligne d’arrivée.Il faut attendre les années 1960pour assister à des reportages té-

lévisés en direct faisant véritable-ment pénétrer le téléspectateurau cœur de la course, grâce à descaméras embarquées sur desmotos relayées par avion ou hé-licoptère.

Ainsi, on peut définir troisâges médiatiques pour le Tour: lejournal papier de 1903 aux an-nées 1920, puis la radio des an-

nées 1930 au début des années1960, enfin la télévision depuis lafin des années 1960.

Les journaux papier (Fig. 9),n’abdiquèrent évidemment pasface à la montée en puissance dela radio et de la télévision, maisla description pure de l’étapelaissa progressivement la place àdes points de vue décalés.

René GESLIN, membre de l’Académie Européenne de Philatélie - AEP et dela Fédération Internationale de Philatélie Olympique - FIPO. Spécialités: Labicyclette au service de l’homme (médaille d’Or FIP), cachets DAGUIN à tra-vers de l’Europe.Contact: + (33) 01-47.80.74.88.

Fig. 9 - Extrait d’un article du “Miroir des Sports” de 1947, signé Félix Lévitan.

Fig. 9 - Extras dintr-un articol din “Miroir des Sports” din anul 1947, semnat Félix Lévitan.

pagina 32ü

philatelica.ro pe scurt

pagina 33 ü

uuu

uuu

Precursori ai maximafiliei: este oare cea mai veche maximă cunoscută?

Plecare: ALEXANDRIA 4 XI 91; tranzit: MARSEILLE 10 NOV; sosire: BREMEN 14 11.

Adjudecată pe e-Bay la un preţ de 502 €, având un preţ depornire de 85 €.

Comemorare Dimitrie Brândză, fiu al meleagurilor botoşănene -

ilustrată maximă Realizare Coriolan Chiricheş

philatelica.ro eveniment

Sub genericul de mai sus s-a desfăşurat laBacău, între 12 şi 17 septembrie 2010, o expozi-ţie naţională cu participare internaţională în or-ganizarea Societăţii Române de Maximafilie „Dr.Valeriu Neaga” şi a Asociaţiei Filatelice Franţa -România, în parteneriat cu Decanatul Romano-Catolic de Bacău, Asociaţia Romano-Catolicilor„Dumitru Martinaş” - Bacău, Oficiul JudeţeanReţea - Poştală Bacău, Complexul Muzeal „IulianAntonescu” - Bacău şi, în sfârşit, Liceul de Artă„George Apostu” - Bacău. Expoziţia a avut locsub patronajul Ministerului Afacerilor Externe,al Consiliului Judeţean Bacău, al Primăriei Mu -ni cipiului Bacău, al Academiei Mondiale de Fila-telie şi al Federaţiei Filatelice Române.

Manifestarea s-a desfăşurat în două locaţii:secţiunea religie (30 feţe de panou) la CatedralaRomano-Catolică „Sfinţii Apostoli Petru şi Paul”,iar secţiunea artă (114 feţe de panou) la Comple-xul Muzeal „Iulian Antonescu”. La ambele locaţiiau avut loc manifestări specifice. Astfel, la Cate-drala Romano-Catolică - între două slujbe - în pre-zenţa părintelui Isidor Dâscă - paroh şi decan alDecanatului Romano-Catolic „Sf. Nicolae” -Bacău, a dlui Ilie Bârzu - membru al ConsiliuluiMunicipal Bacău şi a invitaţilor Societăţii Românede Maxi mafilie s-au ţinut scurte cuvântări în care,între altele, s-a subliniat semnificaţia organizării,în premieră, a unei expoziţii filatelice într-un lăcaşde cult, tematica fiind chiar religia.

Vernisajul propriu-zis al expoziţiei a avut loc laComplexul Muzeal „Iulian Antonescu”, în pre-zenţa unui numeros public.

După cuvântările organizatorilor şi ale principa-lilor invitaţi, elevi ai Liceului de artă „GeorgeApostu” din Bacău au prezentat un scurt dar apre-ciat program artistic, iar cunoscutul profesor Gh.Dolinschi din comuna Arbore - jud. Suceava, îm-preună cu doi elevi îmbrăcaţi în frumoase costumepopula re româneşti, au invitat întreaga asisten ţăsă guste dintr-un mare colac mol do venesc.

Seara, într-o ambianţă des tul de restrânsă, aavut loc un dineu la care s-a prezentat şi palmare-sul. Ast fel, la clasa concurs maturi, juriul - preşe-dinte prof. Mihai Se menov - a acordat trei dip lomeîn rang de medalie de aur (domnilor Vasile Doroş,Andrei Potcoavă şi George Cons tantourakis - Ca-nada la cla sa un panou), pat ru diplo me în rang deme dalie de ver meil mare (domnilor Coriolan Chi-richeş, Cesare Rialdi, Rosario D’Agata, Pet ru Pitea)şi u na de vermeil (do amnei Ali na Mihaela Vlaic).

Manifestarea a fost marcată prin două ştampileocazionale, cea de la deschidere (12.09.2010) -machetată de dr. Ioan Daniliuc, iar cea de la închi-dere (17.09.2010) - machetată de ing. Mihai Ceucă.

Dumitru F. DUMITRU

pagina 34 ü

Expoziţia naţională de maximafilie „ARTĂ ŞI RELIGIE”

Dl. av. Leon Iancovici acordând dlui Jean-Pierre Mangin, Premiul special „Leon Iancovici”

philatelica.ro maximafilie

pagina 35 ü

Din iniţiativa d-lui RemusPopovici din Făgăraş, în luna au-gust a acestui an au fost reali-zate două ilustrate maxime careau folosit drept suport două cărţipoştale ilustrate tipărite la MiclosGraph SRL Făgăraş. În imaginileilustratelor sunt surprinse douăaspecte din activitatea de dresaja cailor lipiţani de la hergheliaSâmbăta de Jos, judeţul Braşov.Ambele imagini oferă posibili-tatea obţinerii unei fericiteconcordanţe de subiect cu val-oarea de 2,00 lei a emisiunii“Rase de cai”, pusă în cir culaţiede Romfilatelia la 29 mai 2010.

La sugestia distinsului colec -ţionar din Făgăraş, care ne-a in-

format despre evenimentulsărbătorit în ziua de 20 august2010 la herghelia din Sâmbăta

de Jos, dată când se aniversau90 de ani de la trecereainstituţiei în patrimoniul statu-lui, a fost realizată o ştampilăocazio- nală figurativă (conţine,ca element grafic, capul unui callipi-ţan), care a fost depusă laagenţia din localitate şi a servitla obliterarea ilustratelor ma -xime, oferind o fru moasă con -cordanţă de loc şi de timp.Macheta acestei ștampile îmiaparţine.

Ştampila şi tirajul de 40 deilustrate maxime au fost reali-zate sub egida SocietăţiiRomâne de Maximafilie - Dr. Va-leriu Neaga. Mul ţumiri d-luiRemus Popovici şi aşteptăm dinpartea domniei sale noi veştidespre activitatea filatelică şimaximafilă făgărăşeană.

Noi realizări maximafileDr. Ioan DANILIUC

T CNews (http://www.philate-lica.ro/TC-NEWS_22.pdf),

buletinul Comisiei de filatelie te-matică a FIP, nr. 22 - august 2010.În Cuvântul înainte (pag. 2), Da-mian Läge - preşedinte al Comi-siei de filatelie tematică a FIP -evidenţiază revista româneascăde filatelie philatelica.ro.

C urierul filatelic şi Filatelistulferoviar consemnează şi co-

mentează sumarul revistei phila-telica.ro. Le mulţumim Domnilor

prof. Nicolae Salade şi ing. Ga-briel Mărgineanu.

F ilatelia, nr. 3-4/2010, IX(647-648), martie - aprilie

2010, publică la pag. 1, sub sem-nătura dlui Silviu N. Dragomir,articolul Scrisoare deschisădomnului Dan N. Dobrescu - Aşae mai bine domnule călău?. Unarticol incitant, ocazie cu careeste amintită revista philate-lica.ro pentru prima dată în pa-ginile publicaţiei federaţiei.

Z tB - Ziarul.toateBlogurile.ro(http://ztb.ro), la data de 28

octombrie 2010 publică, subsemnătura dlui Cornelius Io-nescu, o recenzie a revistei Fila-telia nr. 3-4/2010 (http://colectii.toateblogurile.ro/2010/10/28/filatelia-3-%E2%80%93-4) în careconsemnează articolul optimistmenţionat mai sus, precum şisila pe care i-o datorează edito-rului revistei philatelica.ro. (dnd)

Noi în gura presei

philatelica.ro

Matematicianul Simion Sanie -levici, cosiderat ca fiind unul dintrepromotorii învăţământului mate -matic modern din ţara noastră,s-a născut în Botoşani la 4 august1870. Aici a urmat cursurile pri-mare, iar în 1889 a absolvit cursu-rile Liceului „August TreboniuLaurian”, unde timp de patru ani afost coleg cu Nicolae Iorga. Se în-scrie apoi la Secţia de matematicăa Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti,devenind licenţiat în 1895. Îşicontinuă studiile la Paris, undeobţine în 1907 licenţa în mate -matică iar în 1909 își ia doctoratulîn matematică la Sorbona cu ovaloroasă teză din domeniul ecu -aţiilor fizicii matematice - „Sur leséquations différentielles descordes et des membranes vi-brantes”. La întoarcerea în ţară,între 1909-1919 îşi desfăşoară ac-tivitatea ca profesor secundar laSeminarul Pedagogic Universitardin Bucureşti, iar din 1911, în pa-ralel, este numit conferenţiar pro-vizoriu la Catedra de analizămatematică a Facultăţii de Ştiinţedin Bucuresti. În 1913 obţine do-cenţa în analiză matematică. În1920 este numit profesor titular laCatedra de calcul diferenţial şi in-

tegral a Universităţii din Iaşi, în pe-rioada 1921-1929 suplinind şi Ca-tedra de mecanică raţionalărămasă vacantă prin plecarea pro-fesorului Victor Vâlcovici la Institu-tul Politehnic din Timişoara. În1929 este numit profesor titular laCatedra de mecanică raţională şiaplicată pe care o va conduce pânăîn 1938, când se pensionează şi sereîntoarce în Bucureşti. Bogata ac-tivitate didactică a profesorului Si-mion Sanielevici a fost dublată

constant de cercetarea ştiinţifică,în special în domeniul analizei ma-tematice, axându-se pe studiulecuaţiilor diferenţiale, integrale şiintegro-diferenţiale. Rezultatelemuncii de cercetare au constituitsubiectul a numeroase lucrări despecialitate, printre care s-au nu-mărat Curs elementar de geome-trie. Geometrie plană (1901), Surl’intégrale de Fourier (1915), Surquelques aplications de l’intégralede Fourier (1915), Ştiinţă şi

pagina 36 üuuu

filatelie tematica

^

Simion SANIELEVICI (1870-1963) 140 de ani de la naştere

Legendarul areal botoşă-nean, care este invariabil aso-ciat numelor celor patru corifeiai culturii române - Eminescu,Enescu, Iorga şi Luchian - a fostde-a lungul secolelor martorulzămislirii unui număr impresio-nant de personalităţi care, pringândire şi prin ceea ce au creat,au marcat ştiinţa şi cultura atâtla nivel local, cât si la nivel uni-versal.

În contextul în care botoşă-neni ca Isidore Isou - părinteleletrismului, Lucien Goldmann -unul dintre cei mai mari filozofişi sociologi europeni ai secolu-lui al XX-lea, scriitorul Ury Be-

nador, etc. sunt cunoscuţi înstrăinătate, iar la Botoşanimulţi „intelectuali” nici nu auauzit de ei, readucerea în ac-tualitate a personalităţilor năs-cute în judeţ a devenit pentruAsociaţia Filateliştilor un obiec-tiv important şi o datorie deonoare.

Proiectul iniţiat şi pus înpractică de dr. Gică Mariţanu şiing. Coriolan Chiricheş sub titu-latura GALERIA CELEBRITĂŢILOR BOTOŞĂNENE a debutat pe9 iulie 2010, odată cu lansareaplicului şi a ştampilei ocazio-nale prin care se marcau cei110 ani scurşi de la naştereaacademicianului AlexandruGraur. Macheta plicului a fost

realizată de dr. Gică Mariţanu,iar macheta ştampilei îl are caautor pe ing. Coriolan Chiri-cheş.

În luna august au fost lan-sate plicuri şi ştampile ocazio-nale după cum urmează:

- la 3 august: academicianDimitrie Brândză - 115 ani de lamoarte (machetare plic şi ştam-pilă - dr. Gică Mariţanu);

- la 4 august: academicianSimion Sanielevici - 140 de anide la naştere (machetare plic şiştampilă - dr. Gică Mariţanu);

- la 5 august: Ioan de laNeamţ-Hozevitul - 50 de ani dela moarte (machetare plic şiştampilă - dr. Gică Mariţanu).

Prezentăm în continuare câ-teva date biografice ale perso-nalităţilor evocate.

Dr. Gică MARIŢANU

Galeria celebrităţilor botoşănene (I)

philatelica.ro

metafizică (1927) şi renumitul Tratat de mecanicăraţională, în două volume (1929 şi 1931) - primulîn acest domeniu pe plan naţional, în care s-au uti-lizat consecvent metodele vectoriale şi a oferit operspectivă istorică asupra dez voltării principiilormecanicii. Meritele didactice deosebite şi presti-gioasa activitate ştiinţifică au fost încununate cutitlurile de membru de onoare şi membru titular alAcademiei Române, conferite în anul 1948.

Referinţe:

Bejenaru, Ionel - Dicţionarul botoşănenilor, Editura Mol-dova, Iaşi, 1994, pag. 224-225Predescu, Lucian - Enciclopedia „Cugetarea”, Bucureşti,1940, pag. 756Teodorescu, N. - Personalităţi româneşti ale ştiinţelor na-turii şi tehnicii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucu-reşti, 1982, pag. 257-258.

Cel mai mare naturalist român,recunoscut ca fondator al botaniciiromâneşti, s-a născut la 10/22 oc-tombrie 1846 în satul Bivol, astăziViişoara, din judeţul Botoşani.

Copilăria petrecută în satulnatal şi educaţia primită de la re-voluţionarul polonez VladimirHausky, stabilit în localitate după1848, au contribuit decisiv la de-clanşarea marii pasiuni pentrubotanică a tânărului DimitrieBrândză.

Din 1856 urmează cursul se-cundar la Academia Mihăileanădin Iaşi, iar în 1863 se înscrie laUniversitatea din Iaşi, devenindstudentul favorit al eminentuluinaturalist Grigore Cobălcescu. Înanul următor pleacă la Paris, undeîşi continuă studiile sub îndruma-rea profesorului H. Baillon şi de-vine licenţiat în ştiinţe naturale în1866. Tot la Paris, în 1869, devinelaureat al Facultăţii de Medicină,obţinând în acelaşi timp şi docto-ratul în medicină.

Prodigioasa activitate desfăşu-rată de Dimitrie Brândză în calitatede profesor la Universitatea dinIaşi îl determină pe Titu Maiorescusă-l transfere în 1874 la Facultateade Ştiinţe din Bucureşti în vedereaînfiinţării catedrei de botanică şi aInstitutului de botanică.

Din acelaşi an 1874, când a fostnumit director al Grădinii Botanicedin Bucureşti, se dedică cercetăriipublicând numeroase studii de bo-tanică, zoologie, parazitologie,anatomie, medicină, etc.

La 30 iunie 1879 este alesmembru al Academiei Române, acărei vicepreşedinţie o va deţineîntre anii 1893-1895.

Creator al Institutului de bota-nică, autor al primei lucrări româ-neşti critice de sinteză - Prodromulflorei româneşti (1879-1883), carecuprinde numeroase specii de

plante vasculare, şi al primului de-terminator botanic publicat înlimba română - Flora descriptivă aDobrogei (1891), Dimitrie Brândzăeste cel care a planificat şi a condusamenajarea pe baze ştiinţifice aGrădinii Botanice din Bucureşti.

Referinţe:Bejenaru, Ionel - Dicţionarul boto-şănenilor, Editura Moldova, Iaşi,1994, pag. 58-59Ştefureac, Traian I. - Dimitrie Brân-dză, Editura Academiei, Bucureşti,1956.

filatelie tematica

^

Dimitrie BRÂNDZĂ (1846-1895) 115 ani de la moarte

http://philatelica.ro

pagina 37 ü

uuu

StampLandLink to World

http://www.stampland.net/

philatelica.ro filatelie tematica

^uuu

Personalitate marcantă alingvisticii româneşti din secolul alXX-lea, Alexandru Graur (AlterBraurer) s-a născut la 9 iulie 1900,la Botoşani, într-o familie de ori-gine israelită.

Copilăria şi-a petrecut-o la Todi-reni, judeţul Botoşani, unde a înce-put să urmeze cursurile şcoliiprimare. Continuă studiile liceale laGimnaziul Alexandru cel Bun dinIaşi şi Liceul Matei Basarab din Bu-cureşti până în 1915, când se re-trage din clasa a IV-a. Pregă tindu-seîn particular, absolvă liceul în 1919şi se înscrie la Facultatea de Litereşi Filosofie din Bucureşti, devenindlicenţiat în filologie clasică şi limbaromână în 1922.

În 1924, după ce a activat un anca profesor suplinitor de istorie laLiceul Spiru Haret din Bucureşti, afost numit profesor titular la LiceulUnirea din Focşani în urma clasăriipe primul loc la Examenul naţionalde capacitate, atât la limba latină,cât şi la istorie.

În acelaşi an, Ministerul Instruc-ţiunii Publice i-a acordat o bursă deperfecţionare la Paris. În 1928 aabsolvit École Pratique des HautesÉtudes şi a susţinut doctoratul laSorbona cu o teză de lingvistică in-doeuropeană, obţinând cea maiînaltă menţiune - Très honorable.

Revenit la Bucuresti în 1929,este numit profesor titular delimba latină la Liceul Gh. Şincai, iarîn 1932 - la Liceul Gh. Lazăr. Înlă-turat din învăţământul de stat în1940 în baza unor legi rasiale, s-anumărat printre fondatorii LiceuluiTeoretic Evreiesc, pe care l-a con-dus în calitate de director între anii1941 şi 1944. Din luna septembrie1944, odată cu reintegrarea la Li-ceul Gh. Lazăr, a lucrat şi la Radio-difuziunea Română unde asus ţinut ani în şir emisiunea radio-fonică „Limba noastră”.

În 1946 a devenit profesor laCatedra de filologie clasică a Facul-tăţii de Filosofie şi Litere, iar din1964 a condus Catedra de lingvis-tică generală, unde a lucrat până în1970, când a fost pensionat. Înanul 1948 a fost ales membru co-

respondent al Academiei Române,iar în 1955 a devenit membru titu-lar. A deţinut importante funcţii deconducere, printre care cea dedecan al Facultăţii de Filologie(1954-1956), director al EdituriiAcademiei (1955-1974), membrufondator şi preşedinte al Societăţiide Studii Clasice (1958-1988), pre-şedinte al Secţiei de Ştiinţe Filolo-gice, Literatură şi Arte a Academiei(1974-1988). A fost redactor la nu-meroase publicaţii de specialitate:Studii clasice (1959-1988), Limbă şiliteratură (1965-1970), Limba ro-mână (1982-1988), etc.

Activitatea sa ştiinţifică însu-mează o bibliografie bogată, cu-prinzând studii de filologie clasică,etimologie, lingvistică generală, fo-netică şi fonologie, gramatică, ono-mastică, lexicologie şi de cultivarea limbii române.

Autor al unor importante vo-lume de lingvistică, a fost redactorresponsabil al Dicţionarului limbiiromane (DLR) împreună cu IorguIordan și Ion Coteanu şi a coordo-nat elaborarea volumelor de Studiide gramatică (1956-1961) şi Pro-bleme de lingvistică generală(1959-1967).

Vasta operă ştiinţifică a acade-micianului Alexandru Graur refe-ritoare la limbile clasice, indo -europenistică, lingvistică generalăşi limba română a cuprins zeci devolume, dintre care amintim:Nom d‘agent et adjectif en rou-

main (1929), Esquisse d’une pho-nologie du roumain (în colabo-rare cu Al. Rosetti) (1938),Încercare asupra fondului princi-pal lexical al limbii române (1954),Studii de lingvistică generală(1955 şi 1960), Fondul principal allimbii române (1957), Scurtă isto-rie a lingvisticii (în colaborare cuLucia Wald) (1959, 1965, 1977),Etimologii româneşti (1963), Evo-luţia limbii române. Privire sinte-tică (1963), Nume de persoană(1965), La romanité du Roumain(1965), The Romance Character ofRomanian (1965), Tendinţele ac-tuale ale limbii române (1968),Scrieri de ieri şi de azi (1970),Nume de locuri (1972), Lingvisticape înţelesul tuturor (1972), Gra-matica azi (1973), Mic tratat deortografie (1974), “Capcanele”limbii române (1976), Dicţionar decuvinte călătoare (1978), Dicţionaral greşelilor de limbă (1982), etc.

A fost un evreu care cunoșteaperfect limba română.

Referinţe:Balacciu, Jana; Chiriacescu, Ro-dica - Dicţionar de lingvişti şi filo-logi români, Editura Albatros,Bucureşti, 1978, pag. 132-133Bejenaru, Ionel - Dicţionarul boto-şănenilor, Editura Moldova, Iaşi,1994, pag. 120-121Predescu, Lucian - Enciclopedia„Cugetarea”, Bucureşti, 1940,pag. 373.

Alexandru GRAUR (1900-1988) 110 ani de la naştere

pagina 38ü

philatelica.ro filatelie tematica

^pagina 39 ü

Ilie Iacob s-a născut la Crăini-ceni, comuna Horodiştea din ju-deţul Botoşani, ca fiu al lui Maximşi al Ecaterinei Iacob.

Rămas orfan prin dispariţiamamei la vârsta de 6 luni şi a ta-tălui - căzut pe câmpul de onoarela începutul Primului Război Mon-dial, a rămas în grija bunicăi MariaZ. Iacob, care l-a crescut cu maredragoste timp de 10 ani şi i-a săditcredinţa în Dumnezeu.

În timp ce urma clasa a III-a laŞcoala primară de 5 ani din satulnatal, primeşte o grea loviturăprin moartea bunicăi, pe care oconsidera o adevărată sfântă şieste luat sub oblăduirea unchiuluisău, Alecu Maxim, care îi va fi cuadevărat un al doilea părinte.

După terminarea cursului pri-mar, Ilie a fost înscris la Gimnaziul„M. Kogălniceanu” din Lipcani,peste Prut. Urmează apoi Liceul„Dimitrie Cantemir” din Cozmeni,pentru ca în 1932 să ia cu succesexamenul de bacalaureat.

În 1933 se duce la mănăstireaNeamţ unde, încurajat de Arhi-mandritul Eugen Laiu, se hotărăştesă îmbrăţişeze viaţa monahală.

Între 1934-1936 satisface ser-viciul militar obligatoriu la Regi-mentul 29 Infanterie din Dorohoi.

În 1936, în miercurea SfintelorPatimi, a fost călugărit la mănăs-tirea Neamţ şi a fost însărcinat deÎ.P.S. Mitropolitul Nicodim să ve-rifice, după inventar, marea şi va-loroasa bibliotecă a mănăstirii.

Având aprobarea şi binecuvân-tarea mitropolitului, pleacă în1936 la Ierusalim unde, pe 8 no-iembrie, se închină la MormântulDomnului şi se hotărăşte să intreîn obştea mănăstirii „Sfântul Savacel Sfinţit” din Valea Cedrilor,

lângă Betleem.La 14 septembrie 1947 a fost

hirotonisit preot la Biserica Sfântu-lui Mormânt de către MitropolitulIsimarh şi a fost numit egumen alSchitului românesc „Sf. Ioan Bote-zătorul” din Valea Iordanului.

După cinci ani, considerând căadevărata comuniune cu Dumne-zeu o poate obţine numai prin ru-găciuni ca sihastru, obţine bine -cu vântarea Patriarhului de Ierusa-lim şi se retrage în peştera „Sf.Ana”, aflată în valea pârâului Ho -rat din pustiul Hozeva, aproape deIerihon. Timp de aproape opt ania privegheat în toate nopţile, ru-gându-se în paraclisul din peşteră,a citit cărţile sfinte, a tradus dinînvăţăturile Sfinţilor Părinţi şi acompus versuri religioase, care aufost publicate la Ierusalim întreanii 1968-1970 în două volumesub titlul Hrană duhovnicească.

În ziua de 5 august 1960, lavârsta de 47 de ani, a fost chematla Domnul, fiind înmormântat înpeştera în care şi-a arătat credinţa

arzătoare.La 8 august 1980, după 20 de

ani, deschizându-i-se mormântul,s-a constatat că trupul său era in-tact. După şapte zile, moaştele aufost duse la mănăstirea „Sf.Gheorghe Hozevitul” din apro-piere, cu binecuvântarea patriar-hului Benedict al Ierusalimului,unde se păstrează alături de altesfinte moaşte.

La 20 iunie 1992, Sfântul Sinodal Bisericii Ortodoxe Române ho-tărăşte canonizarea ieromonahu-lui Ioan Iacob cu numele deSfântul Cuvios Ioan de la Neamţ -Hozevitul şi statorniceşte ziua de5 august drept zi de prăznuire.

Referinţe:

Bejenaru, Ionel - Dicţionarul boto-şănenilor, Editura Moldova, Iaşi,1994, pag. 224-225Lazăr, Gheorghe - Cuviosul IoanHozevitul cel Nou, Revista Mitro-polia Moldovei şi Sucevei, anulLIX, nr. 1-3, 1993, pag. 85-89.

Cei interesaţi în procurarea aces-tor materiale le pot solicita prin in-termediul următoarelor adrese dee-mail: [email protected],[email protected]

Dr. Gică MARIŢANU, născut la 29 noiembrie 1956 în judeţul Botoşani, Ro-mânia, absolvent al Facultăţii de Medicină Militară (1983). Colecţioneazămărci poştale tematice (România, Republica Moldova, ONU, Europa CEPT),cărţi poştale ilustrate (Botoşani, localităţi din judeţul Botoşani, Napoleon Bo-naparte, muzicieni europeni, numismatică (medici români, spitale, monedamedievală moldovenească). Contact: [email protected]

Ilie IACOB - Sfântul cuvios Ioan de la Neamţ Hozevitul(1913-1960) - 50 de ani de la moarte

philatelica.ro filatelie pentru tineret

Aşa cum este precizat în re-glementările filateliei polare, ozonă însemnată la sud de CerculPolar de Nord face parte din zonasubarctică, aflată în aria noastrăde interes.

În aceste zone nu există staţiipolare, însă se află porturi, oraşe,aeroporturi, iar documentele so-site de aici ne completează colec-ţiile. De asemenea, aici trăieştemajoritatea vieţuitoarelor din re-giunile polare, iar prin oficiilepoştale din zonă putem autenti-fica realizări proprii de ilustratemaxime.

Canada. Începem cu coastade Est a Canadei, din insula New-foundland, trecând prin terito-riul autonom al inuiţilor ca-na dieni, NUNAVUT, care estecontinuată spre vest, de aşa nu-mitele NORTH-WEST TERRITORY- N.W.T. Iată lista şi codurile poş-tale ale unor localităţi din acestvast teritoriu: TUKTOYAKTUK,N.W.T. - XOE ICO; FROBISHERBAY, N.W.T. - XOA OMO; FORTLIARD, N.W.T. - XOG OAD; HAYRIVER, N.W.T. - XOE ORO; FORTSIMPSON, N.W.T. - XOE ONO; SA-NIKILUAQ, N.W.T. - XOA OWO;ULAKHAKTOK, Nunavut - XOAOSO; GJOA HAVEN, Nunavut -XOB IJO; RESOLUTE BAY, Nuna-vut - XOA OVO; CAMBRIDGE BAY,Nunavut - XOA OVO; PONDINLET, Nunavut - XOA OVO; IN-UVIK, Nunavut - XOE OTO.

Canada fiind înconjurată dinest, nord şi vest de oceane, deciavând o foarte întinsă graniţămaritimă, din care cea de nordeste constituită dintr-un imenslabirint de insule arctice, printrecare şerpuieşte trecătoarea denord-vest, are nevoie de o impre-sionantă flotă pentru protecţiacoastelor şi asigurarea navigaţiei,formată din spărgă toarele degheaţă grele Icebreaker „Loius S.St. Laurent” şi Icebreaker „TerryFox”, spărgătoarele de gheaţă

mijlocii Amundsen, Henry Larsen,Pierre Radisson, Ann Harvey, Ed-ward Cornvallis şi George P. Pear-kes, spăr gătoarele de gheaţăuşoare Griffon, Marthe L. Block,Sir Wilfried Laurier şi Earl Grey,navele de patrulare Cape Roger,Arrow Post şi Gordon Reid, na-vele ştiinţifice Alfred Needler, Te-leost, W.E. Ricker şi WilfredTemplemann.

Alaska (SUA). Deoarece a-pro ape întreg teritoriul Alaskăiaparţine regiunilor arctice, pecare momentan nu le tratăm, nevom axa doar pe publicarea co-durilor poştale ale principalelorlocalităţi. Cele mai însemnate lo-calităţi sunt: JUNEAU, capitalastatului - AK 99800; ANCHORAGE- AK 99500 şi FAIRBANKS - AK99700. Iată şi câteva localităţicare pot avea însemnătate pen-tru colecţionarii mar cofili, oripentru obliterarea ilustratelormaxime: KODIAK - AK 99610;NOME - AK 99762-9998; BAR-ROW - AK 99723, EAGLE - AK99738; EKWOK - AK 99580;PRUDHOE BAY - AK 99755; KINGSALMON - AK 99613; NAKNEK -AK 99633; SHELSON POINT - AK99666. O destinaţie interesantăpoate fi Parcul Naţional DELANI -AK 99755.

Pentru cei ce îndrăgesc tema-tica „sănii cu câini polari” trebuie

ştiut că în fiecare an, în luna fe-bruarie, se ţine o cursă între lo-calităţile Anchorage şi Nome,de -numită cursa IDITAROD.Putem obţine ştampila ilustrată acursei trimiţând un plic autoa-dresat, francat cu 98c SUA, peadresa: Postmark IDITAROD,NOME, AK 99762, USA.

După părăsirea Alaskăi, la sudde insulele Aleutine, zona subar-ctică se continuă prin Marea Be-hring, intrând pe tărâmul Asiei.

Rusia. Zonele subarctice celemai întinse, atât ca lăţime cât şiîn lungimea lor, se află pe terito-riul Rusiei. Acestea cuprind, din-spre est - peninsula Kamciatka,insulele Sahalin - spre vest în-treaga zonă de tundră şi taigauasiberiană, până în munţii Ural.Doar după Ural fâşia se îngus-tează. Pe aceste vaste teritoriigăsim atât oraşe importante (maiales pe coasta oceanului), cât şiimense teritorii pe care rareoricalcă picior de om, densitateapopulaţiei fiind foarte mică.

Deoarce porturile de pe coas-tele nordice intră în regiunile arc-tice, cu acestea nu ne vom ocupaîn cele ce urmează. Dar, activită-ţile din Arctica deseori pornescdin porturile din Extremul Orientrus, din marile porturi ce se aflăîn „zona noastră” de interes, ceasubarctică: VLADIVOSTOK (codpoştal 690000), NAHODKA (cod929000), MAGADAN (cod685000), PETROPAV-

Să învăţăm filatelieAdrese utile din zonele subarctice

Zoltán MORE

pagina 40ü

uuu

philatelica.ro filatelie pentru tineret

LOVSK-KAMCIATSKY (cod 683000)sau HOLMSK (cod 694600).Aceste oraşe găzduiesc în portu-rile lor o parte din spărgătoarelede gheaţă ale Rusiei, putândajunge de aici mai repede înzona mării Behring şi în parteade Est a Drumului Maritim deNord. De asemenea, în acesteporturi staţionează şi o mareparte a flotei de pescuit oceanicrusesc, care lucrează în zonaStrâmtorii Behring.

Înaintând pe continentul Asiaspre Ural, găsim pe malul râuluiLena oraşul IAKUTSK (cod677000), iar mai spre vest, în ba-zinul râului Tunguska, oraşeleIGARKA (cod 663200) şi NORILSK(cod 663310).

În partea europeană a Rusieinu găsim nimic important pentruzona subarctică, deoarece toateactivităţile polare se concen-trează în regiunile polare, cucentre ca Murmansk, Arhan-ghelsk şi doar oraşul SANKT-PE-TERSBURG intră în atenţianoastră (cod poştal 199300). Aicise află, dealtfel, centrul tuturorcercetărilor din Arctica şi Antar-ctica al Rusiei, faimosul Institutde Cercetări Arc-tice şi Antar-ctice (A.A.N.I.I.) cu adresa: Ul.Beringa 38, 199397 SANKT-PE-TERSBURG, ROSSIYA. Iar în por-tul Leningrad, ul. Dwinskaya 6este adresa Portului Maritim Le-ningrad, unde staţio - nează spăr-gătoarele de gheaţă „KapitanIzmailov”, „Ivan Kruzen-ștern” şi„Yuri Lisianski”.

Finlanda. Aproape întreg teri-toriul Finlandei aparţine zoneisubarctice. Pentru a asigura navi-gaţia pe timpul iernii, de la şicătre Marea Baltică, Finlanda po-sedă o flotă considerabilă despărgătoare de gheaţă: I/B BOT-NICA, I/B FENNICA, I/B NORDICA,I/B APU, I/B UHRO, I/B OTSO, I/BKONTIO şi I/B VOIRMA. Acestease pot contacta la următoareaadresă: Finnish Maritime Admi-nistration, Postbox 171, FIN00181 HELSINKI, SUOMI-FIN-LAND (fiecare plic francat cu tim-bre finlandeze de 0,80 €).

Suedia. Jumătatea nordică a

Suediei aparţine zonei subar-ctice. Aici, majoritatea locuitori-lor sunt laponi, care se ocupă cucreşterea renilor. Putem încercarealizări de ilustrate maxime re-feritoare la obiceiurile, modul deviaţă sau arta meşteşugărească aacestora. Colecţionarii de marco-filie polară pot obţine obliterăridin Laponia de la oficiile poştale:JOKKMOKK (cod 96040), KIRUNA(cod 98100), GÄLLIVARE (cod97200). În localitatea GRÄNNA seaflă un muzeu dedicat memorieiunui explorator suedez, SalomonAugust Andrée, care a decedat înurma încercărilor nereuşite de aajunge cu balonul la Polul Nord.Adresa muzeului este: ANDREÉMUSEET, GRÄNNA, SE-56030SWEDEN.

Ca şi alte ţări baltice, Suediaposedă o flotă însemnată despărgătoare de gheaţă: I/B FREJ,I/B FJORD, I/B SCANA, I/B THULE,I/B YMER, I/B THOR, I/B ATLE, I/BBALTICA şi I/B ODEN - construit în1991, cel mai puternic - şi care areuşit în anii de serviciu să ajungăde cinci ori la Polul Nord geogra-fic! Adresa spărgătoarelor degheaţă este: Swedish MaritimeAdministration, Icebreaking De-partment, SE-60178 NORKÖP-PING, SWEDEN (porto pentru oscrisoare: 12Skr).

Norvegia. Institutul norvegiancare coordonează cercetările po-lare este NORSK POLAR INSTI-

TUTT, Polarmiljo, N-9296 TROM-SØ, NORGE.

Întrucât în Norvegia se aflăpunctul cel mai nordic al Europei,la Nordkapp, dar şi pentru fru-museţile peisajului ţării fiorduri-lor, croazierele turistice suntfoarte îndrăgite. Compania HUR-TIGRUTEN pune la dispoziţia tu-riştilor interesaţi moderne navede croazieră, organizând în lunilede vară curse către Cercul Polar,Nordkapp şi diferite fiorduri. Întimpul croazierelor acestea utili-zează ştampile poştale ilustrate,având ca tematică elementelevoiajului, precum şi imaginea şinumele navei respective. Flotacompaniei este compusă din ur-mătoarele nave: M/S FRAM, M/SVESTERALEN, M/S NORDKAPP,M/S POLARLYS, M/S FINNMAR-KEN, M/S NORDLYS, M/S KONGHARALD, M/S RICHARD WITH,M/S NORDSTJERNEN şi M/S LO-FOTEN. Colecţionarii pot cereştampilarea plicurilor francatecorespunzător (11 Nkr prioritar,10 Nkr clasa B) la adresa: POS-TEN NORGE AS, FrimerkjenestenPostboks 9050, N-135 OSLO,NORVEGE.

pagina 41ü

Zoltán MORE, născut la 26 mai1944, licenţiat în arte muzicale.Preocupări filatelice: filatelie po-lară sub toate formele. Contact:[email protected]

philatelica.ro actualitate

Consemnare RegisteringA. Dosare în justiţie în care Leonard Paşcanu (LP)

este parte:1. Dosar 2931/P/2006 al Parchetului de pe lângă

Judecătoria Sectorului 5, având ca obiect cercetareanumitului LP pentru săvârşirea infracţiunilor de fal-sificare de timbre şi înşelăciune la emisiunea D.C.Butculescu, pentru care s-a aplicat o amendă în cu-antum de 500 RON şi s-au stabilit cheltuieli de jude-cată în cuantum de 750 RON, care vor fi suportatede învinuit.

Ziarul Cotidianul din data de vineri 16 iunie 2006,în articolul Bani grei din timbre măsluite, a relatat pelarg aceste fapte (http://www.cotidianul.ro/bani_grei_din_timbre_masluite-12251.html).

2. Dosar 6065/P/2006 al Parchetului de pe lângăJudecătoria Sectorului 5, având ca obiect cercetareanumitului LP pentru săvârşirea infracţiunilor de înşe-lăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată şiuzurpare de calităţi oficiale, constând în eliberareaunui numar de 6 certificate de expertiză semnate deLP, folosindu-se de calitatea de expert filatelic a d-luiCristian Scăiceanu. Prin ordonanţa din data de 8 no-iembrie 2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sec-torului 5 Bucureşti a stabilit că LP a săvârşitinfracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale deoareceîn mai multe certificate de expertiză a menţionat căare calitatea de expert autorizat al Ministerului Cul-turii şi Cultelor (fără a avea această calitate la data să-vârşirii infracţiunii), motiv pentru care i-a aplicatacestuia o amendă în cuantum de 500 RON şi s-austabilit cheltuieli de judecată în cuantum de 750 RON,care vor fi suportate de învinuit.

Cităm din ordonanţă: „Fapta învinuitului PAŞ-CANU LEONARD care, în mai multe certificate de ex-pertiză a menţionat că are calitatea de expertacreditat de Ministerul Culturii şi Cultelor, deşi ladata emiterii respectivelor înscrisuri nu avea aceastăcalitate, întruneşte elementele constitutive ale in-fracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale prevăzutăde art. 240 Cp”

În ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune,LP a fost scos de sub acuzaţie întrucât nu au fostprobe care să demonstreze că prin emiterea acelorcertificate a urmărit un folos material injust, cu altecuvinte nu s-a putut demonstra (cu probe) modalita-tea în care LP a scos banii respectivi din conturile FFR.

Ziarul Cotidianul din data de vineri 30 iunie 2006,în articolul Escrocherii de marcă la timbre, a relatatpe larg aceste fapte (http://stiri.acasa.ro/articole/so-cial/escrocherii-de-marca-la-timbre).

3. Dosar 11352/302/2008, având ca inculpat peLP pentru infracţiunile de înşelăciune (art. 215 Cp),art. 215 alin. 1, 2 Cp privind Ziua mărcii poştale ro-mâneşti 2004 - numerotare roşie.

În şedinţa publică din 15 aprilie 2009, prin sen-tinţa penală nr. 673, Judecătoria Sectorului 5 Bucu-reşti a pronunţat următoarea hotărâre: în

pagina 42ü

A. Files in court in which Leonard Paşcanu (LP) ispart:

1. File 2931/P/2006 of Prosecutor’s Office from the5th Sector’s Courthouse, seeking the research of therespondent LP for crimes of postage stamps forgeryand fraud at the D.C. Butculescu postage stamps issue,which has imposed a fine amounting to 500 RON andwe settled the courthouse expenses amounting to750 RON, which will be beard by the accused.

Cotidianul newspaper of June 16th, 2006, from thearticle Big money from phony stamps, widely reportedthese facts (http://www.cotidianul.ro/bani_grei_din_timbre_masluite-12251.html).

2. File 6065/P/2006 of Prosecutor’s Office fromthe 5th Sector’s Courthouse, seeking the research ofthe respondent LP for crimes of fraud, false docu-ments under private signature and usurpation of of-ficial capacity, consisting of the release of the 6th

expert certificate signed by LP, using the philatelicexpert capacity of Mr. Cristian Scăiceanu. By orderof November 8th, 2007, Bucharest Prosecutor’s Of-fice from the 5th Sector’s Courthouse settled that LPcommitted crime of usurpation of official capacitybecause in many more expert certificates he men-tioned that he had expert capacity authorized by theCulture and Cult Ministry (without having this qualityat the time of the crime), reason for which he wasimposed a fine amounting to 500 RON and therewere courthouse expenses settled amounting to 750RON, which will be borne by the accused.

I quote from the order: “The deed of the accusedPAŞCANU LEONARD which, in many more expert cer-tificates mentioned he had the expert capacity author-ized by the Culture and Cult Ministry, although at thedate of issuing of those writings he did not have thisqualification, meets all the constitutive elements ofthe crime of usurpation of official quality foreseen byarticle 240 Pc / Penal code”

In the matter of crime of fraud, LP’s accusation waswithdrawn because there were no evidences todemonstrate that the release of those certificates fol-lowed an unjust financial purpose, in other words itwas unable to demonstrate (without evidences) theway in which LP withdrew those money from the Ro-manian Philatelic Federation’s (RPF) accounts.

Cotidianul newspaper of June 30th, 2006, in the ar-ticle Swindles of mark with stamps, widely relatedthese facts (http://stiri.acasa.ro/articole/social/es-crocherii-de-marca-la-timbre).

3. File 11352/302/2008, seeking as defendant LPfor the crimes of fraud (art 215 Pc), art. 215 line 1, 2Pc regarding The Romanian postage stamp day 2004- red numbering.

In the public hearing of April 15th, 2009, throughthe criminal session number 673, Bucharest 5th SectorCourthouse pronounced the next court ruling: underarticle 215 line 1 and 2 Pc with application to uuuuuu


baza art. 215 alin. 1 şi 2 Cp cu aplicare art. 74 lit. aCp condamnă pe inculpatul Paşcanu Leonard la 6luni de închisoare. Face aplicarea dispoziţiilor art.71, 64 lit. a teza II-a şi lit. b Cp. În baza art. 81, 82 Cpsuspendă condiţionat executarea pedepsei princi-pale pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 6luni. În baza art. 14, 346 Cpp cu referire la art. 998-999 Cpc obligă inculpatul la plata sumei de23.912,18 RON plus dobânda legală calculată pânăla data plăţii efective, către partea civilă S.C. Romfi-latelia, reprezentând contravaloarea prejudiciului.Menţine măsura sechestrului asigurator asupra tim-brelor din emisiunea de mărci poştale intitulată“Ziua mărcii poştale româneşti” din anul 2004, ridi-cate de la inculpat, cf. procesului - verbal din datade 24.02.2009 ataşat la fila 137. În baza art. 101 Cppobligă inculpatul la 500 lei cheltuieli de judecatăcătre stat.

În şedinţa publică din 31 martie 2010 prin hotărâ-rea penală nr. 215/A, Tribunalul Bucureşti, în bazaart.379 pct.1 lit.b Cpp, respinge apelul inculpatuluiPaşcanu Leonard împotriva sentinţei penalenr.673/15.04.2009 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucu-reşti pronunţate în dosarul nr.11532/302/2008 ca ne-fondat. În baza art.192 al.2 Cpp obligă apelantulinculpat la plata de cheltuieli judiciare în sumă de 250lei, cu recurs.

În şedinţa publică din 7 octombrie 2010 prin deci-zia nr. 1542, Curtea de Apel Bucureşti, în temeiul art.385/15, pct. 1, lit. b, Cpp, respinge ca nefondat recur-sul formulat de inculpatul Paşcanu Leonard împotrivadeciziei penale nr. 215/A/31.03.2010 pronunţată deTribunalul Bucureşti - secţia a II-a penală în dosarulnr. 11532/302/2008. În temeiul art. 192, alin. 2, Cpp,obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 300lei, cheltuieli judiciare către stat. Definitivă.

4. Dosar 592/302/2009 din 22.01.2009 - LP vs. Clu-bul filatelic BARICADA Bucureşti, având ca obiect di-zolvare persoană juridică. În şedinţa sa din 29 ianuarie2009 instanţa - Ju-decătoria Sectorului5 Bucureşti dă ur-mătoarea soluţie:scoaterea de pe rol acauzei şi trimitereaacesteia către Preşe-dintele ins tanţei,pentru înregistrareşi repartizare aleato-rie.

5.Dosar 990/302/ 2009 din11.03.09 - LP vs. Clu-bul filatelic BARI-CADA Bucureşti,a vând ca obiect ac-ţiune în constatare(dizolvare persoanăj u r i d i c ă ) .

article 74 letter a Pc convicted the defendant LP to sixmonths in prison. Makes application of disposals arti-cles 71, 64 letter a 2nd thesis and letter b Pc. Under thearticles 81, 82 Pc conditionally suspends the main pun-ishment execution during the probation period of 2years and 6 months. Under article 14, 346 Cpp / Codeof penal procedure with reference to article 998-999Ccp / Code of civil procedure forces the defendant topay the amount of 23,912.18 RON plus the legal inter-est calculated up to the date of the actual payment,to the civil part S.C. Romfilatelia, representing thevalue of the damage. Maintains the extent of the in-surer seizure over the stamps from the postal stampissue named „Romanian Postal Stamp Day” of theyear 2004, taken from the defendant, according to theverbal agreement of February 24th, 2009 attached tofile 137. Under article 101 Cpp forces the defendant500 RON courthouse expenses to the state.

In the public hearing of March 31st, 2010 throughpenal decision no.215/A the Bucharest Court, in thebase of article 379 point 1, letter b Cpp, rejects thedefendant appeal of Paşcanu Leonard as unfoundedand forces him to the judicial payments of 250 lei,with the right to make appeal.

In the public hearing on October 7th, 2010 throughdecision number 1542, Bucharest Court of Appeal, inthe base of article 385/15, point 1, letter b, Cpp, re-jects as being groundless the appeal forwarded by thedefendant Paşcanu Leonard against the penal deci-sion number 215/A/31.03.2010 pronounced by theBucharest Courthouse - 2nd penal section in the filenumber 11532/302/2008. Under article 192, 2nd para-graph, Cpp, forces the indicted appellant to pay theamount of 300 lei, juridical expenses to the State. De-finitively.

4. File 592/302/2009 of January 22nd, 2009 - LP vs.Bucha rest Philatelic Club BARICADA,

seeking the dissolution of the legal institution. Inits sen tence of January 29th, 2009 the court -

Bucharest 5th SectorCourthouse gives thefollowing solution:taking out the role ofthe cause and send-ing it to the courtPresident, for recor-ding and random dis-tribution.

5. File 990/302/2009 of March 11th

2009 - LP vs. Bucha -rest Philatelic ClubBARICADA, seekingaction upon finding(dissolution of legalinstitution). Throughthe civil sentence5327 of June

pagina 43 ü

uuuuuu


Prin sentinţa civilă 5327 din 24 iunie 2009, pronunţatăde Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti se respinge ce-rerea ca fiind formulată de o persoană fără calitateprocesuală activă. Sentinţa a rămas definitivă, nefiindapelată de către reclamant.

B. Dosare în justiţie în care Federaţia FilatelicăRomână, reprezentată prin Leonard Paşcanu şi avo-caţi, este parte:

1. Dosar nr. 19863/3/2006 - Romfilatelia S.A. vs.FFR,

Tribunalul Bucureşti, Secţia a III-a Civilă, în careSC Romfilatelia SA a solicitat instanţei de judecată,în contradictoriu cu pârâta FFR şi Oficiul de Stat pen-tru Invenţii şi Mărci (OSIM) anularea înregistrăriimărcii Ziua Mărcii Poştale Româneşti deoarece afost făcută de către LP în numele FFR cu rea cre-dinţă.

Prin sentinţa nr. 1742 din 19 decembrie 2006, în-dreptată prin încheierea din 17.04.2007, acţiuneaSC Romfilatelia SA a fost admisă integral, dispu-nându-se anularea înregistrării mărcii Ziua MărciiPoştale Româneşti şi obligarea pârâtei FFR la platacătre SC Romfilatelia SA a sumei de 10.302,18 RONcu titlul de cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 242 din 12 octombrie 2007,Curtea de Apel Bucureşti Secţia a IX-a Proprietate In-telectuală a respins apelul formulat de FFR împo-triva deciziei amintite ca nefondat.

2. Dosar nr. 2229/3/2006 - Romfilatelia S.A. vs.FFR,

Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV-a Civilă, CompletProprietate Intelectuală, în care SC Romfilatelia SAa cerut obligarea pârâtei FFR la restituirea sumeiachitate cu titlu de remuneraţie pentru neexecuta-rea contractului de cesiune drepturi de autor înche-iat de LP (în numele FFR) cu Dan Dobrescu, adică laplata echivalentului în lei a sumei de 13.000 € şi adobânzii legale, calculate până la data plăţii efective.

Prin sentinţa nr. 806 din 29 mai 2007, instanţa dejudecată a admis în totalitate pretenţiile Romfilate-lia, obligând pârâta FFR să restituie către Romfilate-lia echivalentului în lei a sumei de 13.000 € şidobânda legală la această sumă, calculată până ladata plăţii efective.

Prin decizie irevocabilă, în data de 6 decembrie2007, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IX-a Proprie-tate Intelectuală, a respins recursul FFR ca tardiv for-mulat şi a admis recursul Romfilatelia SA, obligândpârâta FFR şi la plata cheltuielilor de judecată în cu-antum de 9.937,36 RON.

Cu toate acestea, în 22 decembrie 2007 (a sevedea comunicatul de presă al FFR publicat în revistaFilatelia nr. 12/decembrie 2007, p. 14 - 15) LP afirmăîn Biroului Executiv al FFR faptul că procesul întreRomfilatelia şi FFR pentru restituirea sumei de 13.000€ se află în plină derulare.

3. Dosar 43785/3/2008 - Societatea filatelică MOL-DOVA Iaşi, Clubul filatelic Municipal Ploieşti şi Clubulfilatelic BARICADA Bucureşti vs. FFR, având capagina 44ü

24th, 2009, announced by the Bucharest 5th SectorCourthouse the demand is rejected as being statedby a person without active procedural quality. Thesentence remains definitive, not being appealed bythe complainant.

B. Files in justice in which the Romanian PhilatelicFederation (RPF), represented by Leonard Paşcanuand attorneys, is part:

1. File number 19863/3/2006 - Romfilatelia S.A.vs. RPF

Bucharest Courthouse, 3rd Civil Section, in whichSC Romfilatelia SA petitioned the court, contradictoryto the defendant RPF and State Office of Inventionsand Trademarks (SOIT) the cancellation of the regis-tered trademark Romanian Postal Stamp Day due tothe fact that it was made by LP in the name of RPFwith bad faith.

Through the sentence number 1742 of December19th, 2006, redressed by the closing from April 17th,2007, the action of SC Romfilatelia SA was fullygranted, calling the cancellation of the registeredtrademark Romanian Postal Stamp Day and forcingthe defendant RPF to pay to SC Romfilatelia SA theamount of 10,302.18 RON with the title of court-house expenses.

Through the civil decision number 242 of October12th, 2007, the Bucharest Appeal Court 9th Section In-tellectual Property rejected the appeal stated by theRPF against the decision before as being groundless.

2. File number 2229/3/2006 - Romfilatelia S.A.vs. RPF,

Bucharest Courthouse, 4th Civil Section, CompleteIntellectual Property, in which SC Romfilatelia SAasked for the forcing of defendant RPF to refund theacquitted sum with the title of expenses due to non-execution of the contract stating the disposal of au-thor rights signed by LP (in the name of the RPF) withDan Dobrescu, meaning the payment of the equiva-lent in RON of the amount of €13,000 and of legal in-terest, calculated up to the actual payment day.

Through the sentence number 806 of May 29th,2007, the court entirely admitted the claims of Rom-filatelia, forcing the defendant RPF to refund to Rom-filatelia the equivalent in RON of the amount of€13,000 and of legal interest, calculated up to the ac-tual payment day.

Through the irrevocable decision of December 6th,2007, the Bucharest Appeal Court 9th Section Intellec-tual Property rejected the re-appeal of RPF as beingforwarded too late and admitted the re-appeal of Rom-filatelia SA forcing the defendant RPF to also pay thecourthouse expenses cumulating to 9,937.36 RON.

Nevertheless, in December 22nd, 2007 (see thepress release of RPF published in Filatelia magazineno. 12/December 2007, page 14-15) LP declares inRPF’s Executive Office, the trial between Romfilateliaand RPF, regarding the restitution of the €13,000, asbeing ongoing and in full motion.

3. File 43785/3/2008 - Iaşi Philatelicuuuuuu


obiect modificări acte constitutive persoane juridiceurmare a congresului FFR din 25 octombrie 2008.Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat hotărârea ire-vocabilă nr. 956 din 5 iunie 2009 prin care a anulathotărârea adoptată de congresul FFR din data de 25octombrie 2008.

Ca urmare a acestei hotărâri a fost convocat unnou congres al FFR în data de 25 iulie 2009, ale căruidecizii - până la data încheierii prezente note - nu aufost înscrise la instanţele judecătoreşti competente.Menţionăm că cei trei membri ai FFR au fost apăraţiîn instanţă de av. Leon Iancovici.

LP a cerut în instanţă dizolvarea celor trei asociaţii(a se vedea dosarele menţionate la poziţiile A4-A5 şiB4-B6), membri ai FFR, cu scopul de a obstrucţionaparticiparea celor trei asociaţii la înfăptuirea actuluide justiţie în acest litigiu.

4. Dosar 876/281/2009 - FFR vs. Clubul filatelicMunicipal Ploieşti,

având ca obiect dizolvarea persoanei juridice Clu-bul Filatelic Municipal Ploieşti. Prin sentinţa civilă nr.7187 pronunţată la data de 19 iunie 2009 de Judecă-toria Ploieşti - Prahova se respinge cererea formulatăde FFR ca neîntemeiată. Tribunalul Prahova prin de-cizia nr. 81 (irevocabilă) pronunţată în şedinţă publicăla data de 26 ianuarie 2010, respinge recursul formu-lat de FFR ca nefondat.

5. Dosar 2030/245/2009 din 29.01.2009 - FFR vs.Societatea Filatelică Moldova - Iaşi,

având ca obiect dizolvarea persoanei juridice So-cietatea Filatelică Moldova - Iaşi. Prin sentinţa civilănr.13/PJ din 2/februarie 2009, Judecătoria Iaşi - sec-ţia civilă, constatând că deşi legal citată, reclamantanu s-a prezentat la termenul din 27.02.2009, consta-tând că în cauză reclamanta nu a făcut dovada achi-tării diferenţei taxei judiciare de timbru şi timbrujudiciar deşi a fost legal citată cu menţiunea să facădovada achitării acestora în conformitate cu disp.Art. 3 alin.1 lit. A din Legea 146/1997, dă următoreasoluţie: admite excepţia insuficientei timbrări a ce-rerii de chemare in judecată şi, pe cale de conse-cinţă, anulează cererea formulată de către FederaţiaFilatelică Română.

6. Dosar 9249/245/2009 din 24.04.2009 - FFR vs.Societatea Filatelică Moldova - Iaşi,

având ca obiect dizolvarea persoanei juridiceSocietatea Filatelică Moldova - Iaşi. Prin încheierea- suspendare civilă din 29 iulie 2009, JudecătoriaIaşi - secţia civilă, având în vedere faptul că recla-manta nu a îndeplinit dispoziţiile instanţei de la ter-menele anterioare, respectiv nu a făcut dovadacalităţii de reprezentant aşa cum i se pusese în ve-dere sub sancţiunea suspendării, dispune suspen-darea cauzei potrivit art. 1551 Cod de procedurăcivilă până când reclamantul va depune hotărârejudecătorească din care să rezulte calitatea sa depreşedinte al Federaţiei Filatelice Române, precumşi procesul verbal prin care a fost mandatat să for-muleze acţiunea.

Society MOLDOVA, Ploieşti Municipal Philatelic Cluband Bucharest Philatelic Club BARICADA vs. RPF,

seeking modifications to the constitutive papersfor juridical institutions consequence of RPF Congressof October 25th, 2008. Bucharest Court of Appeal gavethe irrevocable decision number 956 of June 5th, 2009through which it cancelled the adopted decision ofRPF Congress of October 25th, 2008.

As a consequence of this decision, a new Congresswas summoned on July 25th, 2009, whose decisionswere not listed up to this day at the competentcourts. We mention that the 3 members of RPF weredefended in court by the barrister Leon Iancovici.

LP asking in court the dissolution of the 3 associa-tions (see files mentioned in positions A4-A5 and B4-B6), members of RPF, in order to obstruct theparticipation of the 3 associations to the dispensationof justice in this dispute.

4. File 876/281/2009 - RPF vs. Ploiesti MunicipalPhilatelic Club, seeking the dissolution of the juridicalperson Ploieşti Municipal Philatelic Club. Throughthe civil sentence number 7187 announced on June19th, 2009 by the Ploieşti Courthouse - Prahova therequest stated by RPF is rejected as being ground-less. Prahova Courthouse through decision number81 (irrevocable), announced in public hearing of Jan-uary 26th, 2010, rejects the appeal stated by RPF asbeing groundless.

5. File 2030/245/2009 of January 29th, 2009 - RPFvs. Iasi Philatelic Society MOLDOVA,

seeking the dissolution of the juridical institutionPhilatelic Society MOLDOVA - Iaşi. Through civil sen-tence number 13/PJ of February 27th, 2009, Iaşi Court-house - civil section, finding that although being citedlegal, the plaintiff did not show up at the term of Feb-ruary 27th, 2009, finding the plaintiff did not prove theactual payment of the juridical tax stamp differenceand of the juridical tax stamp although it was citedlegal with the mention of the proof of the paymentof both in accordance with the disposition of article3 line 1 letter A of Law 146/1997, gives the followingsolution: admits the exception of insufficient stamp’stax of the request to call in court and, consequential,cancels the request stated by RPF.

6. File 9249/245/2009 of April 24th, 2009 - RPF vs.Iaşi Philatelic Society MOLDOVA,

seeking the dissolution of the juridical institu-tion Philatelic Society MOLDOVA - Iaşi. Throughthe conclusion - civil adjournment of July 29th,2009, Iaşi Courthouse - civil section, finding thatthe plaintiff did not fulfill the court disposition ofpast terms, did not prove the representative qual-ity as was shown under the adjournment penalty,sentenced the suspension of the cause accordingto article 1551 Code of civil procedure until theplaintiff will possess the court ruling from whichhis quality as RPF president will result, along withthe record through which he was mandated tostate his action.

pagina 45 ü

pagina 46ü

philatelica.ro ecouri

Michael BAUER, Hannover, Germania17 septembrie 2010

Stimate domnule Dobrescu,

Cu bucurie am primit cele opt reviste philatelica.ro, anul II,nr. 3, mai-iunie/2010, urmând a le dărui celor harnici ce aufăcut o bună reclamă revistei philatelica.ro, pe care oconduceţi alături de colaboratorul dumneavoastră, domnulredactor şef László Kállai.

Ultimul număr a fost foarte interesant deoarece aţi ilustratşi cu marca poştală de 81 parale Cap de bour. Majoritatea cunosc România numai în legătură cu timbreleCap de bour, restul - îndeosebi doar pentru cele emise în perioada „republicană-populară-socialistă”, careeste socotită neserioasă deoarece a umflat piaţa filatelică cu mărci poştale foarte mult politizate. Estefoarte greu să „lămureşti” aici că există şi perioade, emisiuni sau piese care prezintă un interes filatelic.

Doamna Cristina Popescu a făcut furori aici, ca o doamnă cu bogate cunoştinţe filatelice. De asemenea,al doilea articol al domniei sale (în limba engleză) a produs o imagine puternică în privinţa cunoştinţelordin domeniul filateliei. Interesant este că acum un an (sau doi!) am susţinut un referat Irrtümer (desprediferite secrete pe mărci poştale), unde am prezentat chiar marca poştală (Serbia) cu efigiile lui Petre Ka-ragheorgevici şi Petru I, rotită cu 1800.

Dar şi celelate articole arată calitatea revistei dumneavoastră. Sunteţi unica revistă din România careface propagandă filateliei româneşti! Tot mai mulţi răsfoiesc revista dumneavoastră şi sunt foarte intere-saţi, chiar şi scepticii de odinioară!

philatelica.ro este o adevărată revistă filatelică, de un înalt grad de competenţă ştiinţifico - filatelică şinu poţi să închizi ochii până nu ai citit revista de la începutul... până la sfârşitul ei. Ţineţi-o tot aşa! Astaeste nu numai părerea mea, dar şi a altor mulţi filatelişti!

Stimate domnule Dobrescu, deoarece revista dumneavoastră este o adevărată FILATELIE, am onoareade a vă informa că la data de 5 octombrie a acestui an voi susţine o conferinţă (Vortrag) intitulată philat-elica.ro. Bukarest - Vorstellung einer erfolgreichen philatelistischen Zeitschrift. Acest jubileu îl dedic unuian de activitate fructuoasă a revistei dumneavoastră philatelica.ro. Voi căuta să fac o analiză a revistei, aarticolelor de studii, tematice, noutăţi, informaţii filatelice, schimb şi prezentarea excepţională şi graficăa revistei. Ba mai mult, nu numai un an de activitate a revistei, pentru că voi trece şi în anul al doilea deplină şi bravă existenţă a revistei philatelica.ro. Voi evidenţia cu bucurie prezentarea domnului ing. Titus-Traian Orădean...

Doresc să prezint (în copie!) piese din colecţia dvs. DAGUIN. De ce? Acum trei-patru ani am prezentatîntr-o conferinţă ştampilele DAGUIN. Interesul a fost peste aşteptări.

Închei scrisoarea cu salutări filatelice şi viaţă lungă philatelica.ro!Cu stimă,

M. Bauer

Lumir BRENDL, Cehia,[email protected], 30 august 2010, 5:47 PM

Dear Dan,Let me thank you very much for yourlatest number of your magazine withan article and illustration to the 5th an-niversary of the EXPONET on the frontpage. The reading of all other articleswas very interesting as always.Best greetings and wishes to you, Dan,and to Mr. Kállai.Your Czech friend,

Lumír Brendl

Heinz FRIEDBERG, Germania,

[email protected],

5 august 2010, 2:12 PM

Hi Dan,

The May-June issue of philatelica.ro arrived two days ago.

Many thanks!

Despite not collection those subjects myself, I most like the ar-

ticles about the early wrappers for newspapers and the Roma-

nian postal activity areas in 1944.

The Rundbrief 2010-3 with the last part of your great Daguin

- article is just out of press and a copy will be sent to you within

a few days.

Mit freundlichen Grüßen/Kind regards,

Heinz Friedberg

ArGe Briefpostautomation - Rundbriefredaktion

uuu

philatelica.ro opinie

pagina 47 ü

Lia Andreia GALIC, director Muzeul Naţional Filatelic, scrisoare nr. 113/1/512/17.05.2010

Stimate Domnule Dan N. Dobrescu,Dorim pe această cale să vă mulţumim pentru donaţiadumneavoastră concretizată prin revista philatelica.ro.Această revistă este păstrată în Biblioteca Muzeului, fiindutilă cercetării filatelice prin informaţiile pe care le conţine.Apreciem interesul dumneavoastră de a contribui la între-girea colecţiilor din Biblioteca Muzeului.Director,

Lia Andreia GALIC

Presa filatelică dinRomânia cuprin -de, în ordinea a -

pa riţiei lor, patru revis -te - Filatelia, Curierulfilatelic (trimestrial),Stu dii filate lice Braşo-vene (bi ling vă, trimes-trial), philatelica.ro (bi -lingvă, bilunar), o seriede buletine informa-tive - Ma gazin de fila -te lie, cartofilie şi nu -mismatică (trimestri-al), Filatelistul feroviar(trimestrial), Buletininformativ Mihai Emi-nescu (trimestrial),Fo aie informativă defilatelie polară şi mine-ralogie, precum şi oserie de site-uri dedi-cate filateliei româ-neşti şi nu numai.

Este mult, este pu -ţin? Cred că acesteareflectă trend-ul exis-tent în mass-media ro -mâ ne ască, adică estemult pentru cei maxi-mum 1.000 de filate-lişti activi din România.

În aceste condiţii,un jurnalist filatelic nea duce la cunoştinţă cătimp de 20 de ani acondus mişcarea filate-lică din România. Cene facem, că la instan-

ţele de judecată esteconsemnat că printrecei ca re au condusmişcarea filatelică seaflă ing. Kiriac Drago-mir şi av. Mircea Stăn-culescu?

Încă odată acest au-tointitulat bun în toatecomite o infracţiunepe nală, şi anume, a -ceea de uzurpare de ca-litate. Da că nu ştie dece, să ne scrie la Poştaredacţiei şi va primi răs-punsul cuvenit.

Jurizarea la expozi-ţii de nivel naţional serealizează în continu -are prin deformareascării valorilor. Astfel,un exponat ca re, în a -nul 2009, la o ex poziţiesub auspicii FEPA a pri-mit o medalie de Ar-gint Mare (78 punc te),primeşte aici Aur!

Să auzim numai debine...

Cuvântul editorului

T he Romanian phila-telic press is do ne offour ma ga zines which,

following their is sue, areFilatelia, Curierul filatelic(quar ter ly), Studii filateliceBra şo vene (bilingual, qu -arterly), philate li ca.ro (bi -lingual, bimonth ly), thenby a series of informativebulletins - Magazin de fila-telie, car tofilie şi numisma-tică/Magazine for phila -tely, cartophily and nu mis -matics (quarterly), Filate-listul fe ro vi ar/The rail phi -la telist (quarterly), Bule tininformativ Mihai Emi nes -cu/Infor ma tive bulletin Mi -hai Emi nes cu (quar terly),Fo aie in formativă de filate-lie polară şi mineralogie/In for ma tive sheet for po larphilately and mineralogy,and a series of si tes dedi-cated to the Ro manianphilately and not only.

Is it much, is it a little? I

believe this reflects thepresent trend of the Ro-manian mass me dia, sothis is much for those nomore than 1,000 activephilatelists from Romania.

Under these circum-stances a philatelic journa-list let us know that hemanaged the Romanianphilatelic movement formo re than 20 years. Butwhat is to be done when atthe courts it’s mentionedthat among those who ledthe philatelic movementthere are the en gi neer Ki-riac Dragomir and the bar-rister Mircea Stănculescu?

Once again this man,called by himself specialistin all matters, commits apenal offence, that of usur-pation of official position. Ifhe does not know why, hecould write us to the Edito-rial post and he will receivethe proper answer.

The judging of exhibitsat the national exhibitionscontinues to be made bycontorsioning the scale ofvalues. So, an exhibitwhich received in 2009 atan exhibition under FEPApatro nage a Large Silverme dal (78 points), here re-ceives Gold!

All the best!

Publisher ’s corner

��

Dr. Mark Bottu (Belgia) - AEP,unul dintre cititorii noştri fideli

anunturi,philatelica.ro

► Responsabilitatea juridicăpentru conţinutul articoleloraparţine autorilor► Responsabilitatea pentruconţinutul anunţurilor (schimb,vând, cumpăr) revine exclusivcelor care au solicitat apariţia lor

► Reproducerea parţială sauintegrală a materialelor dinrevistă este permisă numai cuacordul scris al editorului►Manuscrisele spre publicarese transmit editorului: [email protected]

este o marcă înregistrată sub nr. 101604

Tipărit la Director: Coriolan CHIRICHEŞ

pagina 48ü

► Cumpăr piese (pentru colecţie OPEN)tematica (zona) Snagov (lac, pădure, ca-notaj, personalităţi asociate), mânăstirileCăldărușani + Ţigănești (detalii înwww.FundatiaSnagov.ro). Tel: 0722 601830, e-mail: [email protected]► Cumpăr piese obliterate BU-CURESCI/BUCURESTI din perioada1872-1910, Dan N. Dobrescu, e-mail:dndobrescu_dannd@ yahoo.com► Sell Romania classic lithographed is-sues (1865-1872), Large vermeil medalFIP, information: http://www. philatel-ica.ro/sell.htm, Dan N. Dobrescu, e-mail: dndobrescu_dannd@ yahoo.com

► Buy computer topics, information:http://www.philatelica.ro/my_want_list.htm, Dan N. Dobrescu, e-mail:[email protected]► Sell Romanian railway post until1914 (over 500 different items) or until1947 (over 700 different items). Raz-van Popescu CP 44-110, Bucuresti 44,Romania; e-mail: [email protected]► Cumpăr piese tematica trandafir,[email protected]► Cumpăr întreg poștal Ada Kaleh cuștampila Ultima zi (last day), TitusOrădean,[email protected]

Cap limpede: Florin PATAPIE-RAICU

Traduceri: Gilda ROŞCA, Florin PATAPIE-RAICU

Pentru abonamente: [email protected]

Format electronic: http://www.philatelica.ro/revista.html

Publicitate. Machete și negociere tarifeAdvertising. Up-making and

publicity price listLászló KÁLLAIe-mail: [email protected]► Minimum charge €4.00. Six timesfor the price of five. Twelve times forthe price of nine. Send text to LászlóKÁLLAI, [email protected] andpayment to Coriolan CHIRICHEȘ, e-mail: [email protected]► Taxa de mică publicitate (schimbfilatelic, vânzare - cumpărare) este de0,20 € pentru fiecare cuvânt, dar numai puţin de 4,00 € - 20 de cuvinte.Pentru 6 apariţii se plătesc 5 apariţii, iarpentru 12 apariţii se plătesc 9 apariţii.Textul se trimite d-lui László KÁLLAI,([email protected]) iar con-tra valoarea anunţurilor de micăpub licitate se achită d-lui CoriolanCHIRICHEȘ, ([email protected]).

IS

SN

20

65

-6

00

9

► schimb f ilatelic ► cumparare ► vanzare ►

► philatelic exchange ► buy ► sell ►

► l icitatii ► auction ►

Profila Auctionshttp://www.profila.hu

Darabanth Aukciósházhttps://darabanth.hu

David Feldmanhttp://www.davidfeldman.com

Antonio M. Torreshttp://www.antoniotorres.com

Corinphila Auktionenhttp://www.corinphila.ch

Céres Philatéliehttp://www.ceres.fr/vso/default.aspx

François Feldmanhttp://www.francoisfeldman.com

Roumethttp://www.roumet.fr

Christoph Gärtner Auktionenhttp://www.auktionshaus-gaertner.de

YAMAN AUCTION HOUSEhttp://www.yamanauction.com

,

^

^

Cea de-a 5 - a ediţie este orga-nizată de Federaţia Filatelică dinGermania (BDPh), prin FederaţiaRegională a Nordrhein - Westfa-len, sub patronajul FEPA, în pe-rioada 5 - 7 mai 2011, cu prilejulcelui de-al 21 - lea Târg Internaţio-nal de Mărci Poştale de la Essen.Este o expoziţie tematică destinatăpromovării competiţiei între expo-nate de nivel înalt. Expoziţia esteorganizată pe 8 subclase tematice:artă şi cultură, istorie şi organizaţii,omul şi viaţa de fiecare zi, sport şitimpul liber, transport şi tehnolo-gie, medicină şi ştiinţă, animale şiplante, agricultură şi animale decasă. Un exponat cuprinde 7 - 11panouri a câte 12 pagini fiecare.Expozantul este liber să-şi aleagănumărul de panouri între aceste li-mite, dar obligatoriu este numărulminim de 7 panouri. Comitetul deOrganizare va selecţiona în fiecaresubclasă câte 10 exponate, pebaza distincţiilor primite la expozi-ţiile FIP ori FEPA. Pentru fiecare

subclasă se acordă o medalie deAur, o medalie de Argint şi o me-dalie de Bronz. Pentru unul din ceiopt me dali aţi cu A ur juriul a cordă,prin vot, Ma rele Premiu ECTP. Sejurizează pe baza reglementărilorGREV şi SREV ale FIP pentru expo-nate de filatelie tematică. Înscrie-rile naţionale se primesc la redacţiarevistei până la data de 15 noiem-brie 2010, urmând a fi transmisecomitetului de organizare până ladata de 25 noiembrie 2010. Cei in-teresaţi pot solicita, în prealabil,boșura INFO 1 și formulare pentrucereri de participare la redacţia re-vistei philatelica.ro. Taxa de parti-cipare este de 25 € pentru fiecarepanou. Nu există comisari naţio-nali. Exponatele se transportă per-sonal de expozant sau de către unagent al acestuia. Exponatele pot fitransmise şi prin poştă. Alte infor-maţii se pot obţine consultândwebsite-urile http:// www.ectp.deși http://www.briefmarkenmesse-essen.de.

ECTP 2011 - European championship for thematic philately

uuu

Un anunţ în Buletinul deinformaţii rapide, nr. 4/12 iunie2010, al Grupării Weltraum - Phi-latelie ne aducea la cunoştinţăcă exponatul From the beginningof space exploration to spacemail (De la începuturile explo -rării spaţiului la poşta cosmică)al astrofilatelistei veterane, d-naBeatrice Bachman, s-a vândut pe4 iunie 2010 la licitaţia CaseiRapp pentru suma de 220.000SFr, cu 20.000 SFr peste preţulde pornire. Aceasta corespunde

sumei de aproximativ 158.000 €.Intrând pe site-ul Casei de

licitaţii Rapp pentru o informaregenerală la adresa http://www.rapp-auktionen.ch/auktion/auk-tionskataloge/puteţi descărcaexponatul d-nei Bachman în for-mat pdf, dând click pe link-ulGrossgold-Sammlung von Bea-trice Bachmann, sau direct pelink-ul http://www.rapp-auk tio -nen.ch/fileadmin/user_upload/pdf/astrophilatelie_bachmann/astrophilatelie_b_bachmann.pdf

Atât reclama făcută expona-tului scos spre vânzare lalicitaţie, cât și primul cuvânt,Grossgold, al link-ului de mai sussubliniază Aurul Mare cu care afost premiat în Clasa Campioni-lor. Dupa cum ne amintim, pen-tru prima dată s-a acordat AurMare la secţiunea Astrofilatelieîn cadrul unei expoziţii organi-zate sub patronajul FIP la PHILA-KOREA 94, iar exponatul premiata fost acesta, al d-nei BeatriceBachman.

Vânzarea la licitaţie a exponatului d-nei Beatrice BachmanFlorin PATAPIE - RAICU

Plic adresat cosmonautului Iuri Romanenko la statia Mir, transportat de către echipajul navei

Soiuz TM3 în cadrul misiunii cosmice comune URSS - Siria, obliterat la data startului (22.07.1987)

cu ştampila siriană şi apoi, la bordul staţiei spaţiale Mir, cu ştampila pentagonală şi cea

poştală imediat după amarajul navei Soiuz TM3la staţie în data de 24.07.1987

uuu

uuu

Unul din cele 50 de plicuri zburate înbalonul stratosferic FNRS de către pro-

fesorul Auguste Piccard şi asistentul săuM. Cosins la data de 18 august 1932 (7

exemplare s-au pierdut după coborâre).Plicul poartă ştampila Zurich/Flugplatz17 VIII 32 a oficiului poştal care opera

zona decolării de pe aeroportulelveţian Dübendorf (data fiind corectădeoarece ascensiunea balonului a avutloc în zorii zilei de 18 august, la ora 5:00

A.M.), ştampila cu data de 18.8.32 aaterizării în localitatea italiană Pozzo-

lengo şi semnăturile celor doi aeronauţidupă încheierea reuşită a unui zbor

stratosferic cu scop ştiinţific în care auatins altitudinea de 16.250 m.

Plic transportat cu racheta V 7 a celebrului pionieral propulsiei reactive, ing. Friedrich Schmiedl,

în nu mai puţin celebrul prim zbor mondial de poştă cu racheta din 2.2.1931 (un număr total de 57+45=102 plicuri, realizate în două tipuri diferite şi purtând adnotarea olografă

a lui Schmiedl referitoare la acest zbor)

EMISIUNILE ANULUI 2010

Coliţă tip I

Coliţă tip II, numerotată cu roşu Bloc numerotat cu roşu (tip II)

Bloc tip I

Min

ico

ala

va

lori

i de

1,4

0 L

nr 10 Layout 1philatelica.ro/philatelica10-10.pdfcriminal people of Romanian phi-lately. Criminal...

Documents

Transcript of nr 10 Layout 1philatelica.ro/philatelica10-10.pdfcriminal people of Romanian phi-lately. Criminal...