NOV. 2012 - apmsm-old.anpm.roapmsm-old.anpm.ro/files/APM Satu Mare/Anunturi etapa de...

MCO 12/”12 1

Obiectivul: ,,INFIINTARE FABRICA PELETI” IN SAT URZICENI PADURE, COMUNA URZICENI, NR. 27, JUDETUL SATU MARE Beneficiar: S.C. EFFICIENT RENEWABLE ENERGY S.R.L.

SAT URZICENI PADURE, COMUNA URZICENI, NR. 27 JUDETUL SATU MARE

– NOV. 2012 –

Firma atestata in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

MCO 12/”12 2

S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. B-dul S ii, nr. K28/6, CP 440182 Satu Mare, Satu Mare, România Tel./Fax: +40 261/758881

LISTA DE SEMN TURI

DIRECTOR, RESPONSABIL PROIECT,

ING. Francisc GY RI ING.EC. Ana - Maria GY RI


MCO 12/”12 3

CUPRINS

1. INFORMA II GENERALE...................................................................................................... 4

1.1. TITULARUL PROIECTULUI................................................................................................. 4 1.2. AUTORUL STUDIULUI ........................................................................................................ 4 1.3. DENUMIREA PROIECTULUI ............................................................................................... 4 1.4. CADRUL LEGISLATIV APLICABIL REALIZ RII STUDIULUI ............................................... 4 1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI ............................................................................................. 5 1.6. INFORMA II PRIVIND VOLUMUL RESURSELOR I RESURSELE ENERGETICE............. 9 1.7. INFORMA II PRIVIND MATERIILE PRIME, SUBSTAN ELE I PREPARATELE CHIMICE11 1.8. INFORMA II DESPRE POLUAN II FIZICI I BIOLOGICI CARE AFECTEAZ MEDIUL..... 12 1.9. ALTERNATIVE .................................................................................................................. 14 1.10. REGIMUL JURIDIC AL TERENULUI ................................................................................ 15

2. DESCRIEREA ACTIVITATILOR DESFASURATE ............................................................... 15

3. DE EURI............................................................................................................................. 18

4. IMPACTUL POTEN IAL, INCLUSIV CEL TRANSFRON-TIER , ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI, I M SURI DE REDUCERE A ACESTORA......................... 20

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR...........................................................................................106

6. MONITORIZAREA..............................................................................................................117

7. SITUA II DE RISC..............................................................................................................117

8. DESCRIEREA DIFICULT ILOR.......................................................................................119

9. REZUMAT F CARACTER TEHNIC .............................................................................120

9.1. DESCRIEREA ACTIVIT II ......................................................................................................120 9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE ÎN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI I EFECTELE SALE ASUPRA

MEDIULUI...........................................................................................................................................121 9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ..............................................................................121 9.4. IDENTIFICAREA I DESCRIEREA ZONEI ÎN CARE SE RESIMTE IMPACTUL........................................123 9.5. M SURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU .........................................124 9.6. CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...........126 9.7. PROGNOZA ASUPRA CALIT II VIE II/STANDARDULUI DE VIA I ASUPRA CONDI IILOR SOCIALE ÎN

COMUNIT ILE AFECTATE DE IMPACT ....................................................................................................126 9.8. AVIZE, ACORDURI OB INUTE .................................................................................................126

ANEXA - Studiu de Evaluare Adecvata.


MCO 12/”12 4

1. INFORMA II GENERALE

1.1. TITULARUL PROIECTULUI

Titularul proiectului pentru care se realizeaz prezentul studiu, este S.C. EFFICIENT RENEWABLE ENERGY S.R.L., Sat Urziceni Padure, Comuna Urziceni, Nr. 27, Judetul Satu Mare. Administrator: KOZMA Annamaria Tel: 0746-258.533

1.2. AUTORUL STUDIULUI

Autorul studiului de impact, este S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. Satu Mare, având sediul în municipiul Satu Mare, B-dul Sanatatii, nr. K28/6, cod postal 440182, tel/fax 0261-758881, CUI 7831554, înregistrat la Oficiul Registrului Comer ului cu nr. J30 / 650/ 1995. Adresa e-mail: [email protected] Responsabil Proiect: ing.ec. Ana-Maria GY RI

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI ,,Infiintare fabrica peleti” in Sat Urziceni Padure, Comuna Urziceni, Nr. 27, Judetul Satu Mare.

1.4. CADRUL LEGISLATIV APLICABIL REALIZ RII STUDIULUI Proiectul aferent investi iei ,,Infiintare fabrica peleti”, se încadreaz în Anexa nr. 2 din HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului care transpune Directiva Consiliului 85/337/CEE, modificat si completat prin Directiva Consiliului 97/11/CE si Directiva 2003/35/CE, la pct 10. Proiecte de infrastructura: b) proiecte de dezvoltare a unitatilor/zonelor industriale. Criteriile de selectie pentru stabilirea necesitatii efectuarii evaluarii impactului asupra mediului s-a luat in considerare in special localizarea proiectului si sensibilitatea mediului in zona posibil a fi afectata de proiect si care pot avea efecte semnificative asupra mediului, pentru care trebuie stabilit necesitatea efectu rii evalu rii impactului asupra mediului prin parcurgerea etapei de încadrare;


MCO 12/”12 5

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI 1.5.1. AMPLASAMENTUL

Situare - zona studiat este situat în intravilanul satului Urziceni Padure, in partea de nord localit ii , la est de drumul jude ean DC 148 i se învecineaz cu:

la nord – pasune; la est – pasune; la sud – pasune; la vest – DC, peste care este pasune.

Toata aceast zon este încadrat în Câmpia Some ului, situat în partea nord-vestic a României, i reprezint o subunitate a Câmpiei de Vest. Amplasamentul proiectului este inclus în totalitate în siturile Natura2000 ROSCI0020 „Câmpia Careiului” (desemnat prin Ordin MMDD nr. 1964/13.12.2007). respectiv ROSPA0016 „Câmpia Nirului – Valea Ierului” (desemnat prin HG nr. 1284/24.10.2007), i este situat în partea nordic-estic a acestora. În aceast zon limita celor dou arii

protejate se suprapune i coincide dinspre nord i vest cu grani a româno-ungar . Desemnarea dubl a zonei subliniaz importan a sporit a acestuia în conservarea biodiversit ii pe plan na ional i chiar pe plan European. Logica re elei Natura 2000, permite toate acele activit i în siturile desemnate care nu amenin statutul de conservare a speciilor respectiv habitatelor pentru care acestea au fost desemnate. Amplasamentul propus se afl la o distan de 682 m de la limita SPA i 645 m de la limita SCI. Grani a româno-ungar coincide cu limita ariilor protejate (Imaginea nr. 1). Suprafa a total a PUZ este de 13 000 m2, cea ce reprezint 0,00337% din suprafa a SPA-ului i 0,00551% din suprafa a SCI-ului.

Imaginea nr 1. – Localizarea proiectului (linie verde) fa de siturile Natura 2000 (linie albastr - limit SCI, linie ro ie – limit SPA, linie verde – limit amplasament)


MCO 12/”12 6

1.5.2. NECESITATEA I OPORTUNITATEA PROIECTULUI

Pe terenul proprietate a beneficiarului documenta iei se propune realizarea unei fabrici de peleti cu platforme betonate. Beneficiile investiei sunt directe si cu rezultate pe termen lung. Printre posibilele beneficii economice directe se pot aminti valorificarea resturilor vegetale ale agricultorilor din zona. In plus, oportunitatea este accentuata de existenta unor programe de finantare care pot fi accesate in vederea realizarii scopului propus de aceasta investitie. 1.5.3. DESCRIEREA LUCR RILOR

1.5.3.1. Generalit i

Suprafata ocupata de proiect Suprafata, nr. cadastral 100420 = 13.000,00 mp. Platforma betonata, S = 225,00 mp. Casa poarta si grup sanitar, S = 50,00 mp. Spatiu Verde, S = 12.725 mp Caracteristicile principale ale constructiei La stabilirea solutiei tehnice s-au luat in considerare a urmatorii parametrii: - destinatia investitiei - durata de viata corespunzatoare perioadei de perspective de 15-20 ani Lucrarea ce face obiectul acestei documentatii se incadreaza la categoria de importanta C - constructii de importanta normala, si conform prevederilor STAS 10100/0-75, se incadreaza in clasa de importanta III - constructii de importanta medie (normala). Elemente constructive caracteristice propuse Fabrica peleti i func iuni complementare compatibile, pentru parcela proprietate a beneficiarului documenta iei (regim de în ime , P, POT=2,12 %, CUT=0,012); Platforma betonata de 225 mp, care va deservi ca depozit materii prime si montaj utilaje.


MCO 12/”12 7

1.5.3.2. Profilul i capacit ile proiectului

Zona si amplasamentul

Amplasament - zona studiat este situat în intravilanul satului Urziceni Padure, in partea de nord localit ii , la est de drumul jude ean DC 148 i se învecineaz cu:

la nord – pasune; la est – pasune; la sud – pasune;

- la vest –DC, peste care este pasun

Relieful este relativ plat o înclina ie lin spre vest. Cotele de nivel variind în jurul valorii de 126 m. Clima este temperat , cu o temperatur medie anual de 9 - 10 oC. Luna cea mai rece este ianuarie, iar luna cu cele mai ridicate temperaturi este iulie. Umezeala realativ a aerului prezint valori medii anuale cuprinse între 78% i 80%. Cantit ile medii anuale de precipita ii se men in între 550 – 650 mm. Viteza medie anual a vântului este de 2,6 – 3,5 m/s. Geologia Terenul amplasamentului studiat este constituit din forma iuni nisipo-argiloase, pân la adâncimea de aproximativ 3 m. Sub acest pachet de nisip, prin intermediul unui strat sub ire de nisip argilos se ajunge la un strat de nisip fin de origine eolian . Valoarea de baz a presiunilor conven ionale s-a calculat comparativ, conform STAS 3300/2-85, pentru stratul de argil pr foas , în stare plastic consistent i porozitate mijlocie (Ic=0,7, e=0,9), rezultând Pconv.=300 kPa. Aceast valoare este valabil în cazul funda iilor cu l imea t lpii B=1,0 m i adâncimea de fundare de D=2,0 m. Pentru alte valori ale B sau D, la valoarea de baz a presiunii conven ionale se vor aplica corec iile de l ime i de adâncime, conform prescrip iilor STAS 3300/2-85. Nivelul apei freatice a fost interceptat la -2,50 m fa de nivelul terenului. Acest nivel al apelor freatice se datoreaz condi iilor hidrogeologice i hidrografice specifice zonei Careiului (permeabilitatea redus a straturilor freatice).

Riscuri naturale – În studiile de specialitate la nivel PATJ pentru amplasament nu au fost identificate riscuri naturale datorate inunda iilor sau alunec rilor de teren. Din punctul de vedere al seismicit ii, conform Normativului NP 055-01 amplasamentul este în zona seismic „C”, respectiv conform Normativului P100-1/2006 coeficientul ag = 0,20 i perioada de col Tc = 0,7 sec.

1.5.3.3. Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat Zona studiat (13.000 m2) este în majoritate în intravilanul comunei Urziceni. Terenul studiat este compus din:

- suprafata, nr. cadastral 100420 = 13.000,00 mp, teren intravilan, cu folosinta curti constructii;


MCO 12/”12 8

1.5.3.4. Studii de teren Studiu topografic

Ridic rile topografice scara 1:2.000 puse la dispozi ie de beneficiar i elaborate de ing.topo. Kozma Ioan Alexandru în format electronic în sistem de proiec ie Stereo70, precum i planurile cadastrale ob inute de la Oficiul de Cadastru i Publicitate Imobiliar . Masuratorile au fost realizate in sistem de proiectie stereografica 1970, avand ca reper nivelmetric Marea Neagra 1975. Punctele retelei de sprijin au fost materializate pe teren prin picheti metalici, conform SR 3446-1/1996. Rezultatele masuratorilor au fost puse la dispozitia proiectantului sub forma electronica, peste care s-a suprapus planul de situatie.

1.5.3.5. Capacitati

Instala ia de peletizare, este o instalatie automatizata, PLC-controlat. Capacitatea de produc ie de pelete este 1 tona pe or . Instala ia este conceput pentru a produce într-o opera ie continua, pelete ambalate in saci de polietilena.

1.5.3.6. Utilit i Alimentarea cu energie electric si termica:

energie electric se va realiza prin re eaua de 20 kv existent de-a lungul drumului drumului comunal i racordarea la LEA 20 kV prin intermediul unui post de transformare pe parcela prorie;

alimentare cu gaz , nu este necesara; înc lzirea spa iilor se va asigura în solu ie proprie prin intermediul unei

centrale termice func ionând cu combustibilul fabricat - pelete; Alimentare cu ap i canalizare

alimentare cu ap se va realiza prin re eaua de distribu ie a apei potabile a comunei Urziceni Padure;

canalizare: - apa uzat menajer , colectare in bazin vidanjabil etan ; - apele pluviale se descarc în an ul aflat la vest de amplasament, de-a

lungul drumului comunal;

1.5.3.7. Stabilirea categoriei de importan a lucr rii Categoria de importan , conform Legii nr. 10/95, H.G.R. nr. 766/97 i Ordinul MILPAT nr. 31/N/5 este C (normal ).


MCO 12/”12 9

1.5.4. DURATA DE FUNC IONARE Durata de viata corespunzatoare perioadei de perspectiva este de 15 ani. 1.5.5. LUCRARI DE INCHIDERE

La încetarea activit ii, lucr rile propuse de refacere a mediului sunt acelea de dezafectare a instalatiei care presupun dezmenbrarea constructiei, demontarea instalatiei, valorificarea materialelor rezultate si aducerea terenului la starea initiala prin nivelare si plantare vegatatie specifica existenta de pasune.

1.6. INFORMA II PRIVIND VOLUMUL RESURSELOR (PRODUC IA) I RESURSELE ENERGETICE 1.6.1. VOLUMUL RESURSELOR

Pentru estimarea volumului serviciilor prestate prin implementarea investi iei evaluate, din perspectiva resurselor energetice necesare, vom avea în vedere urm toarele considerente:

Consumuri

- consum mediu de apa pentru personal: 20 l/pers/zi

- putere nominal instalatie: 190 KW

- posibile materii prime: rumegu , pleav floarea-soarelui, paie, lucerna, porumb-tulpin , alte subproduse agricole i resturi de la moara-industrie, prafuri, baloturi – 1t/h

1.6.2. RESURSELE ENERGETICE 1.6.2.1. CONSUMATORI DE ENERGIE ELECTRIC

Nr. crt.

Denumire Putere electrica (kW)

1 Transportor tip conveior 2 2 Transportor dupa maruntire 20 3 Transport-ventillator la moara cu

ciocane 2

4 Ciclon retinere cu tubulatura 5 Alimentator rotativ 2 6 Moara cu ciocan 35 7 Transport-ventillatortor tampon 2 8 Ciclon retinere 9 Celule rotative la alimentator tip tampon 2 10 Tubulatura cu macinatura 5 11 Presa + Conditionare compozitie +

alimentator 80

12 Generator abur 25 13 Transportoare la uscator/racitor 2


MCO 12/”12 10

14 Uscator 3 15 Masa vibratoare 1 16 Transportor spre unitatea de ambalare 2 17 Unitate automata de ambalare cu

cantar 0

18 Tablou electric de comanda cu calculator PLC

1

19 Sitem de exhaustare si fitrare praf cu : 6 proiectare,asamblare, ventilatoare,

filtre, curatare pneumatica, celula rotativa de alimentare buncar de colectare praf.

Total putere electrica (kW) 190 Resursele energetice

Servicii prestate (produc ia) Resurse folosite în scopul asigur rii serviciilor

Denumirea Cantitatea anual Denumirea Cantitatea

anual Furnizor

Gaze petroliere lichefiate - -

Energie electric 0.38 MW S.C. ELECTRICA S.A.

Energie termic - -

FUNC IONAREA INSTALATIEI

2000 to/an

Motorin - - NOT : Datele înscrise în tabel nu cuprind resursele necesare realiz rii investi iilor


MCO 12/”12 11

1.7. INFORMA II PRIVIND MATERIILE PRIME, SUBSTAN ELE I PREPARATELE CHIMICE

1.7.1. Materii prime

Consumuri

consum mediu de apa pentru personal: 20 l/pers/zi

putere nominal instalatie: 190 KW

posibile materii prime: rumegu , pleav floarea-soarelui, paie, lucerna, porumb-tulpin , alte subproduse agricole i resturi de la moara-industrie, prafuri, baloturi – 1t/h

1.7.2. Substan e i preparate chimice

Se va utiliza motorina In cadrul si la realizarea investiei se va utiliza motorina in cantitati reduse pentru mijloacele de transport.

Tabel 1.2. Informa ii despre materiile prime i despre substan ele sau preparatele chimice

Clasificarea si etichetarea substantelor sau preparatelor chimice Nr.

crt.

Denumirea materiei prime, a substantei

sau preparatului chimic

Cantitatea anuala/ existent în stoc

Categorie Periculozitate Fraze de risc

1 Benzine (motorin )

0,5 mc / an Existent în rezervoarele

mijloacelor de transort

Periculoase

Posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente

Carc. Cat. 3; R40


MCO 12/”12 12

1.8. INFORMA II DESPRE POLUAN II FIZICI I BIOLOGICI CARE AFECTEAZ MEDIUL

1.8.1. ZGOMOT I VIBRA II

Tabel 1.3. Informa ii despre poluan ii fizici i biologici care afecteaz mediul, genera i de activitatea propus

Poluare calculat produs de activitate i

suri de eliminare/reducere

Nr. crt.

Tipu

l

pol

urii

Sursa de poluare

Nr.

surs

e d

e po

luar

e

Polu

are

max

im

per

mis

dB

(A)

Polu

are

de

fond

dB

(A)

Pe z

ona

O

biec

tivul

ui d

B(A

)

Pe z

one

de

pro

tec

ie/re

stric

ii dB

(A)

Pe z

one

re

zide

nia

le d

e re

crea

re s

au a

lte

zone

pro

teja

te

suri de eliminare/ reducere a polu rii

1 Zgomot

Ansamble de antrenare a motorelor electrice

2 65 50 65 -

Nesemnifi-cativ

Nu sunt necesare

Conform literaturii de specialitate, nivelul maxim înregistrat este de 65 dB(A) în zonele de func ionare a motoarelor electrice. Caracterul zgomotului : - zgomot de medie i joas frecven . Nivelul de zgomot la limita celui mai apropiat receptor protejat Absorb ia energiei sonore în aer este foarte mic i poate fi luat în considerare numai în cazul distan elor mari. Neglijând efectele ei, la o und sferic radiant într-un spa iu deschis, intensitatea sunetului descre te propor ional cu p tratul distan ei fa de surs :

I = P / 4 r2

Astfel, pentru a afla nivelul zgomotului la o anumit distan de surs se poate aplica rela ia:

L2 = L1 + 20 lg( r1/r2 ) unde: L1 - nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distan a r1 de surs (r1 = 1 m); L2 - nivelul zgomotului la distan a r2 de surs ;


MCO 12/”12 13

• Nivelul de zgomot la limita incintei: Aplicând rela ia de mai sus pentru r2 = 10 m (distan a minim pân la limita incintei) rezult :

r2 = 10 m r1

L2 = L1 + 20 lg — = L1 - 20 lg r2 ( r1 = 1 m ) r2

L2 = 65 dB(A) – 20 lg 10 L2 = 65 dB(A) – 20 = 45 dB (A)

Nivelul de zgomot calculat la limita incintei : 45 dB(A)

Conform STAS 10009-88, nivelul de zgomot maxim admis la limita incintei si a receptoarelor protejate este :

Ladmis = 50 dB(A)

Not :

Valoarea de 45 dB(A) reprezint doar o component a nivelului de zgomot din zon . Valorile ob inute prin determin ri pot fi sensibil mai mari datorit suprapunerii efectelor surselor din zon (mediul urban).

Masuri de diminuare a zgomotului:

În timpul realizarii obiectivului, principala surs de zgomot vor fi mijloacele de transport i utilajele. Acestea vor lucra numai în timpul zilei.

Pentru asigurarea reproducerii speciilor de p ri f deranj lucr rile de constructii vor fi realizate dup data de 30 iunie .

Dup realizarea proiectului, zgomotul produs va fi ecranat de o platatie verde la limita amplasamentului.

1.8.2. SURSE I PROTEC IA ÎMPOTRIVA RADIA IILOR

Prin natura activit ii desf urate nu pot rezulta surse de radia ii. Radioactivitatea prezent este cea natural specific fiec rei zone i se încadreaz în standardele na ionale i cele acceptate de U.E.

1.8.3. POLUAN I BIOLOGICI

Investi ia supus evalu rii impactului asupra mediului, „Infiintare fabrica de peleti”, nu va genera poluan i biologici . Nu s-a constatat poluare de fond în cazul obiectivului studiat, nefiind surse de poluare.


MCO 12/”12 14

1.9. ALTERNATIVE 1.9.1. Alternativa ”0” - nerealizarea proiectului: Nerealizarea proiectului implic neutilizarea unui potential de valorificarea deseurilor agricole si forestiere din zona. 1.9.2.Situa ia proiectat

Alternativa realiz rii proiectului propus, cu avantajele care rezida in urma acestei alternative, prin:

- valorificarea deseurilor agricole si forestiere din zona; - reducerea cantitatilor de deseuri din zona prin valorificare; - reducerea spatiilor de depozitare pentru aceste tipuri de deseuri; - eficienta energetica prin realizarea de combustibil cu valoare calorica mare; - stimularea populatiei locale pentru colectarea acestor tipuri de deseuri, se vor

minimiza si emisiile poluante in urma reducerii arderilor resturilor vegetale pe terenurile agricole, miristi,etc.

1.9.3.Alternativa privind amplasarea fabricii Luând în considerare dimensiunile mici ale investi iei (13 000 m2, cea ce reprezint 0,00337% din suprafa a SPA-ului i 0,00551% din suprafa a SCI-ului) consider m c construirea fabricii de pele i va avea un impact minor asupra habitatelor (având în vedere i faptul, c în perimetrul amplasamentului nu sunt prezente habitate de interes comunitar). Trebuie luat în considerare îns , c poluarea sonor din faza de func ionare ar putea reprezenta un impact negativ, nu numai asupra faunei, ci i din punctul de vedere a pensiunii existente în vecin tatea amplasamentului proiectat. Totodat men ion m, c urbanizarea treptat i lent favorizeaz degrad rii, prin facilitarea coloniz rii i r spândirii speciilor alohtone invazive deja prezente în zon , i prin diminuarea suprafe elor neconstruite, scade probabilitatea regener rii spontane a suprafe elor degradate. Având în vedere îns starea actual degradat a habitatelor de pe amplasament, nu consider m c acest fenomen are impact negativ semnificativ. Nu avem informa ii despre alte proiecte din zon , cu care prezenta investi ie ar cauza impact cumulativ semnificativ.

1.9.5.Concluzii privind alternativele Pe terenul proprietate a beneficiarului documenta iei se propune realizarea unei fabrici de peleti cu platforme betonate. Beneficiile investiei sunt directe si cu rezultate pe termen lung. Printre posibilele beneficii economice directe se pot aminti valorificarea resturilor vegetale ale agricultorilor din zona. In plus, oportunitatea este accentuata de existenta unor programe de finantare care pot fi accesate in vederea realizarii scopului propus de aceasta investitie.


MCO 12/”12 15

1.10. REGIMUL JURIDIC AL TERENULUI

Terenul destinat realiz rii investi iei se afl în proprietatea beneficiarului de proiect, S.C. EFFICIENT RENEWABLE ENERGY S.R.L. Zona studiat (13.000 m2) este în majoritate în intravilanul comunei Urziceni. Terenul studiat este compus din: Suprafata, nr. cadastral 100420 = 13.000,00 mp, teren intravilan, cu folosinta curti constructii

2. DESCRIEREA ACTIVITATILOR DESFASURATE 2.1. PROCESE TEHNOLOGICE IN CADRUL INVESTITIEI

Descrierea procesului de uscare cereale:

Materia prim este transportat cu ajutorul mijloacelor de transport auto de la furnizori pe amplasament. Din mijloacele de transport materia prim este desc rcat pe platforma betonata, de unde se alimenteaza tocatorul. Materia prima procesata trebuie s îndeplineasc anumite condi ii:- tocatura cu umiditatea cuprins între 14-15%, se realizeaza in uscator.

Etapele de baz a techhologiei: dup opertia de maruntire si uscare, materialul este amestecat i omogenizat, umiditatea este ajustata cu abur. Dup aceasta, materialul avanseaza în presa unde este granulat în cazul în care acesta devine extrudat. În urma granularii peletele sunt r cite/uscate i unitatea conduce automat pachetizarea peletilor în pungi(saci).

– Capacitatea de fabricare peleti este de: 1 t/h.


MCO 12/”12 16

Dotarea cu utilaje – capacitati:

Nr. crt.

Denumire Putere electrica (kW)

1 Transportor tip conveior 2 2 Transportor dupa maruntire 20 3 Transport-ventillator la moara cu

ciocane 2

4 Ciclon retinere cu tubulatura 5 Alimentator rotativ 2 6 Moara cu ciocan 35 7 Transport-ventillatortor tampon 2 8 Ciclon retinere 9 Celule rotative la alimentator tip tampon 2 10 Tubulatura cu macinatura 5 11 Presa + Conditionare compozitie +

alimentator 80

12 Generator abur 25 13 Transportoare la uscator/racitor 2 14 Uscator 3 15 Masa vibratoare 1 16 Transportor spre unitatea de ambalare 2 17 Unitate automata de ambalare cu

cantar 0

18 Tablou electric de comanda cu calculator PLC

1

19 Sitem de exhaustare si fitrare praf cu : 6 proiectare,asamblare, ventilatoare,

filtre, curatare pneumatica, celula rotativa de alimentare buncar de colectare praf.

Total putere electrica (kW) 190


MCO 12/”12 17

2.1. VALORILE LIMITA ALE PARAMETRILOR RELEVANTI

ATINSI PRIN TEHNICILE PROPUSE SI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE

Valori limit ale parametrilor relevan i atin i

Valori limita Parametru (UM) Tehnici propuse

de proiectant Prin cele mai bune tehnici disponibile

Conform celor mai bune practici de mediu Consum de energie electric (KWh) 190 Literatura de specialitate nu con ine referiri

la tehnologia de fabricare a peletilor Consum de energie termic (GJ) 0 -

Consum de ap (m3/ persoan ) 0 -

Emisii de poluan i în aer (mg/m3) 0 -

Emisii de poluan i în ap (mg/l; g/persoan )

În limitele NTPA 002/2005

Apele menajere uzate nu sunt în leg tur cu tehnologia de fabricare a peletilor

De euri generate (kg/persoan ) 0,03 kg -


MCO 12/”12 18

3. DE EURI

3.1. GENERAREA DE EURILOR

În etapa de realizare a investi iei se poate mentiona c pentru obiectivul propus planul prevede variante de construc ie modern , la care generarea de de euri de construc ie este minim . Aceasta presupune un num r redus de opera ii tehnologice, cantita i mai mici de materiale de constructie clasice (mortar, betoane,) si implicit cantit i mult mai mici de deseuri care rezulta din aceste activitati. De eurile rezultate din activitatea de constructii-montaj sunt valorificabile i nepericuloase vor fi stocate pe amplasament în condi ii de siguran pentru mediu i

tatea uman i vor fi eliminate prin firme specializate si autorizate.

Surplusul de sol rezultat in urma lucrarilor de teresare, sapaturi ce se estimeaza la cca. 2 mc, ce reprezinta cca. 5 to, se va utiliza pentru amenajarea spatiilor verzi, a drumului de acces pe amplasament. În etapa de functionare a investi iei Praf colectat de filtre: se valorifica in instalatie pentru fabricare peleti.


MCO 12/”12 19

Managementul de eurilor

Managementul de eurilor (t/an)

Denumire de eu

Can

titat

e pr

evzu

t

a fi

gene

rat

(t/

an)

Star

ea fi

zic

(S

, L, S

S)

Cod

de

eu

Cod

priv

ind

prin

cipa

la

prop

rieta

te

peric

uloa

s

Cod

cla

sific

are

stat

istic

valo

rific

at

Elim

inat

mas

în

stoc

De euri municipale amestecate 2,0 S 20 03 01 - - 2,0 0

Praf colectat de filtre 1,0 S 19 12 10 - 1,0 - -

NOT : De eurile ale c ror cod este marcat cu * fac parte din categoria de eurilor periculoase


MCO 12/”12 20

4. IMPACTUL POTEN IAL, INCLUSIV CEL TRANSFRON-TIER , ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI, I

SURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. APA

4.1.1. Hidrologie Apa de suprafa

Obiectivul proiectat se afla amplasat in bazinul hidrografic :Some -Crasna – cod bazin : II.2.27.1.1.00.00. Principalele elemente de caracterizare ale bazinului hidrografic al Crasnei sunt urm toarele:

- suprafa a - 2100 kmp; - altitudinea amonte - 577 m, - altitudinea aval - 113 m; - panta medie - 3 o/oo ; - coeficient de sinuozitate - 1,5; - altitudinea medie a bazinului - 237 m; - suprafa a fondului forestier - 29989 ha (grad de împ durire 15,5 %).

Cel mai apropiat curs de apa codificat este r.Crasna. râul Crasna ce trece la cca. 4-5 km nord, nord-est de ora ul Carei pân în dreptul comunei C pleni i are urm toarele date caracteristice:

Debite medii zilnice minime anuale în mc /s:

- cu asigurare de 70 % = 0,11 mc/s - cu asigurare de 80% = 0,08 mc/s - cu asigurare de 90 % = 0,07 mc/s - cu asigurare de 95 % = 0,06 mc/s - cu asigurare de 97 % = 0,06 mc/s

Debite maxime anuale:

- cu asigurare de 10 % = 230 mc/s - cu asigurare de 5% = 315 mc/s - cu asigurare de 2% = 450 mc/s - cu asigurare de 1 % = 575 mc/s

Volume de ap scurse în milioane mc/an: Ani seceto i : - cu asigurare 70% =98 mil.mc/an - cu asigurare 80% =79 mil.mc/an - cu asigurare 95% =41 mil.mc/an


MCO 12/”12 21

Hidrogeologia

Raul Crasna – cu un curs de 57 km in judet, are in zona de campie o pant foarte mic , ceea ce ii imprim un curs linistit: 0,3-0,5 m/s. Debitul mediu multianual este de 4,56 mc/s la Moftin, dar debitele fluctueaz in limite deosebit de mari in functie de precipitatii.

Din punct de vedere hidrogeologic, zona se caracterizeaz prin prezen a atât a freaticului cât i a stratelor acvifere sub presiune .Apele freatice mai importante sunt apele cantonate în nisipurile i pietri urile cuaternare. Ele formeaz dou complexe acvifere cu o distribu ie neregulat din cauza lentilelor argilo-marnoase, intercalate în forma iunile permeabile. Aceste complexe se afl între intervalele 7,8-27,0 m i 31,0-53,0 m. Apele captive prezint caracter ascensional, stabilizat la 17,5 m .Debitele ce se pot ob ine din freatic conform studiilor hidro-geologice sunt între 5-8 l/s Din punct de vedere hidrologic, zona nu este inundabil . Nivelul pânzei freatice este în strâns leg tur cu regimul precipita iilor. Se recomand ca fundarea construc iilor s se fac pe stratul de forma iune de teras , la minimum „-1,20 m” fa de cota terenului natural. 4.1.2. Alimentarea cu ap

Sursa de ap

Sursa de apa pentru fabrica de peleti: reteaua de distributie a apei potabile pentru satul Urziceni, pe baza acordului administratorului acestuia.

Instala ie de captare: conducta de bran are tip P.E. cu D = 60 mm

Instala ii de m surare a volumelor de apa captate :contor cu D = 60 mm

Re ele de distribu ie a apei: conducte cu diametre cuprinse intre 1”si 2” cu L=cca. 500 ml

Utilizarea apei

Scopul utiliz rii apei: pentru nevoi igienico- sanitare a personalului care lucreaza in fabrica si producere abur tehnologic.

A.Consumul Q

1.1. Necesarul de apa pentru nevoi igienico – sanitare 1.1.1. Necesarul de ap pentru nevoi igienico – sanitare (Ng ) , conform , STAS 1343 / 2 – 89 ; STAS 1478 – 90 Tab. 4 ;

Num rul total de angaja i pentru întreaga activitatea din fabrica: - 3 – persoane x 20 l/om zi


MCO 12/”12 22

Nzi= 20 l ×3 pers/zi = 0,06 mc/zi

Pentru producere abur :

- 1to/h x 80 l/to x 8 h/zi = 0,64 mc/zi

- N t.zi= 0,7 mc/zi

- regimul de func ionare: 250 zile/an

Q s.zi.med = 1,1 x 1,05 x 0,7 = 0.80 mc/zi ( 0.01 l/s ) Q s.zi.max = 1,15 x 0,8 = 0,92 mc/zi

( 0.011 l/s )

CERINTA ANUALA DE APA Qan med = 0,020 mii mc/an Qan max = 0,023 mii mc/an

Ape uzate

Re eaua de canalizare proprie in bazin vidanjabil: Conducte tip PVC. cu D =110 - 200 mm si L = cca. 400 ml

Volume de ape uzate menajere evacuate

V uz zi med = 0.06 mc / zi ( 0,0007 l / s )

V uz zi max = 0.07 mc / zi (0,0008 l / s )

V uz anual = 0,0175 mii mc

- ape uzate tehnologice: nu rezulta.


MCO 12/”12 23

Colectarea i evacuarea apelor uzate Realizarea i func ionarea obiectivului propus nu implic restitu ii de ape tehnologice uzate, aburul se incorporeaza in produs. Cantitatile de apa uzata menajere sunt conforme cu debitele prezentate mai jos: Ape uzate menajere (Quz.m.) de la instala iile igienico – sanitare:

V uz zi med = 0.06 mc / zi ( 0,0007 l / s ) V uz zi max = 0.07 mc / zi (0,0008 l / s )

V uz anual = 0,0175 mii mc

Apele uzate menajere vor fi colectate in bazin vidanjabil etans cu V = 10 mc, cu racord realizat pana la acesta.

Înc rcarea cu poluan i a apelor evacuate comparativ cu valorile limit

Nr. crt. Indicator

Concentra ie

mg/l

Limite maxime admisibile (N.T.P.A. 002/2002)

mg/l Ape uzate menajere

1 Suspensii 150 300 350 2 CBO5 100 250 300

Ape pluviale din zona amplasamentului 1 Suspensii 6 15 35 2 CBO5 4 5 20 3 Extractibile 5 10 20

Caracteristicile apei uzate vor fi in conformitate cu indicatorii de calitate ai apelor uzate stabiliti de administratorul statiei de epurare, la care apele uzate vidanjate vor fi transportate.


MCO 12/”12 24

Apele pluviale

Determinarea cantit ilor de ape pluviale ( Qpl. )

Qpl = S x med x i x m (l/s)

S - suprafa a incintei (ha)

med - coeficient mediu de scurgere i - intensitatea ploii de calcul (l/s ha)

m - coeficient de înmagazinare

Suprafata = 13.000,00 mp. Platforma betonata, S = 225,00 mp. Casa poarta si grup sanitar, S = 50,00 mp. Spatiu Verde, S = 12.725 mp

med = 0,2 - pentru zone nepavate med = 0,8 - pentru constructii

m = 0,8 pentru t 40 min - STAS 1846 - 77

- Calculul intensit ii ploii de calcul ( i ) - durata ploii de calcul : t = 10 min ( p = 0,002 0,005 )

- frecven a normat : 2/l - STAS 1846 - 77 - i = 86 l/s ha : din diagrama de calcul

Qpl. = 1.3 ha x 0,5 x 86 l/s ha x 0,8 = 44,72 l/s

Pentru o perioad de 10 min, Q colectat = 10 min x 44,72 l/s = 27 mc

Regimul gener rii apelor uzate : Regimul de evacuare a apelor pluviale este neuniform. Apele pluviale de pe amplasamentul depind de regimul precipita iilor. Evacuarea apelor pluviale ( Q pl ) Platforma va fi sistematizat pe vertical i orizontal astfel încât apele pluviale vor fi colectate prin sistemul de santuri si rigole si evacuate in emisar (canal de ape pluviale de langa drum) . Loc de evacuare Apele pluviale sunt desc rcate în reteaua de canalizare pluviala din zona. Instala ii de preepurare i/sau epurare Nu sunt prevazute nefiind necesare.


MCO 12/”12 25

Bilan ul consumului de apa (m3/zi; m3/an)

APA PRELEVATA DIN SURSA Recirculata/reutilizata Comentarii

CONSUM INDUSTRIAL

Pentru compensarea pierderilor in

sistemele cu circuit închis

Apa de la

propriul obiectiv

Apa de la alte

obiective

Proces tehnologic

Sursa de apa

(furnizor)

Consum total de apa (coloanele

4,10,11) Total Consum menajer

Apa subterana

Apa de

supra-fa a

Apa subterana

Apa de suprafa a

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Consum menajer

Re eaua local

0,80 m3/zi 200 m3/an

0,80 m3/zi 200 m3/an

0,80 m3/zi 200 m3/an - - - - - - -

- TOTAL

0,80 m3/zi 200 m3/an

0,80 m3/zi 200 m3/an

0,80 m3/zi 200 m3/an - - - - - - -

Bilan ul apelor uzate Totalul

apelor uzate generate

APE UZATE EVACUATE APE DIRECTIONATE SPRE REUTILIZARE/RECIRCULARE Comentarii

m3/zi m3/an menajere industriale pluviale in acest obiectiv

tre alte obiective

Sursa apelor uzate, Proces

tehnologic m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Ape menajere

0,07

17,5

0,07

17,5 - - - - - - - - Se evacueaza in bazin vidanjabil.

Ape pluviale 27 2700 (pt.100 zile/an)

- - - - 27 2700 (pt.100 zile/an)

- - - - Se evacueaza in reteaua de ape pluviale din zona.


MCO 12/”12 26

4.1.3. Prognozarea impactului Calitatea apei receptorului dup desc rcarea apelor uzate, comparativ cu condi iile prev zute de legisla ia de mediu in vigoare:

Vizualizarea concentra iilor maxime de poluan i în apele evacuate comparativ cu limitele admise:

Efectele poluan ilor asupra calit ii apelor:

La evacuare valorile indicatorilor nu dep esc limitele admise:

Cmax LMA Cmax = 0,45 LMA

Impactul produs: Factorul de mediu ap este afectat în limitele admise deoarece concentratia maxima Cmax < LMA-limita maxima admisa.

Impactul produs de prelevarea apei asupra condi iilor hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului proiectului : Nu se va preleva ap din subteran. Alimentarea cu ap se va face din sistemul centralizat de alimentare cu ap a comunei Urziceni. Nu exist impact secundar asupra componentelor mediului cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului.

0

10

20

30

40

50

60

70

Materii insuspensie

CBO5 CCOCr Substanteextracibile

Detergentisintetici

Azot total

Valoori calculateValori max. admise

mg/l


MCO 12/”12 27

Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de ap i asupra zonelor de coast provocat de apele uzate generate i evacuate:

Din perspectiva apelor uzate generate si evacuate func ionarea fabricii de peleti, propus nu va afecta ecosistemele acvatice.

Folosinte de ap (zone de recreere, prize de ap , zone protejate, al i utilizatori) în zona de impact poten ial provocat de evacuarea apelor uzate:

Nu se vor evacua ape uzate neepurate în receptor natural i apa de suprafa a.

Impactul transfrontier :

Apreciem c obiectivul, nu va genera un impact transfrontier din perspectiva utiliz rii si evacuarii apei. Zone de protec ie sanitar i perimetre de protec ie hidrologic

Nu sunt necesare, nu vor fi efectuate foraje de alimentare cu apa pe amplasament.


MCO 12/”12 28

Impactul produs în perioada de functionare Apele uzate menajere Apele uzate menajere vor fi desc rcate la statia de epurare a municipiului Carei. Se apreciaz c impactul apelor uzate menajere asupra receptorului se va situa în limita prevederilor HG 352/2005 -N.T.P.A. 002/2005. Apele pluviale Debitele si cantitatile de ape pluviale au un caracter nepermanent, vor fi colectate de rigole cu evacuare in reteaua de apa pluviala a zonei. Se apreciaz c impactul apelor pluviale epurate asupra receptorului se va situa în limita prevederilor HG 352/2005 -N.T.P.A. 001/2005. Desc rc ri accidentale Posibilele sc ri accidentale, pot fi asociate în situa ia unor scurgeri de produse petroliere de la mijloacele de transport, prin limitarea si indepartarea solului potential poluat, aceste scurgeri locale nu pot crea impact asupra apelor de suprafata sau subterane. Impactul produs în perioada realiz rii construc iei În perioada realiz rii construc iei obiectivului, consumurile de ap menajer i cele de ap tehnologic (pentru preparare mortar, materiale de finisaj sunt incorporate in produs) , se vor situa mult sub nivelul consumurilor estimate pentru perioada de functionare. Apele uzate, de natur exclusiv menajere, vor fi colectate în rezervoare etan e, vidanjate periodic i transportate la sta ia de epurare a municipiului Carei, nu pot crea impact asupra apelor de suprafata sau subterane.

4.1.4. M suri de diminuare a impactului

4.1.4.1.M suri de prevenire a polu rilor accidentale în perioada de func ionare Masuri luate pentru perioada de functionare:

- aplicarea unui plan eficient de între inere, verificare i repara ii a instala iilor de evacuare ap uzat ;

4.1.4.2.M suri de prevenire a polu rilor accidentale în perioada de de functionare si construc ie Apele uzate, de natur exclusiv menajere, vor fi colectate în rezervoare etan e, vidanjate periodic i transportate la sta ia de epurare a municipiului Carei.


MCO 12/”12 29

4.2. AERUL 4.2.1. Date climatologice caracteristice zonei de amplasare a obiectivului Condi ii de clim i meteorologice pe amplasament/zon .

Tipul general de clim este temperat-continental moderat, de câmpie, cu nuan e panonice, cu influen e vestice i nordice. Verile sunt calde i umede, iar iernile reci, uneori chiar cu viscole. Perioadele de înc lzire iarna sunt mai rare i stratul de z pad este mai stabil i cu grosimi mai mari, în compara ie cu sudul Câmpiei Vestice.

Circula ia general a atmosferei are ca specific advec ii de aer temperat-oceanic din vest i nord-vest mai ales vara, dar i cu unele p trunderi de aer arctic din nord, cu prec dere

iarna. De asemenea, au loc i advec ii de aer temperat-continental din nord i est (iarna), ca i invazii de aer mediteranean din sud-vest i sud.

Temperatura aerului:

-media anual : 10 oC; -media lui iulie : 20.1 oC; -media lui ianuarie : -3 oC.

Num rul zilelor cu înghe este în medie de 50-60 pe an. Apar totu i înghe uri,chiar i la sfâr itul lui aprilie-mai, când unele specii de pomi sunt în floare. Pe anotimpuri, se constat c iernile sunt mai reci i mai lungi decât în restul Câmpiei Vestice, prim vara vine brusc, verile sunt variabile, iar toamnele senine i relativ calde.

Precipita iile:

- media anual : 616 mm (cu varia ii între 400-1000 mm), peste 45% din

precipita ii cad prim vara i vara; - lunile cele mai ploioase: martie (80-84 mm), iunie (55-75 mm); - medii minime lunare: ianuarie (30-40 mm), februarie (27-38 mm); - num rul mediu anual de zile cu precipita ii: 120-130, din care 20 zile cu

ninsoare

Vânturile dominante sunt cele de sud-vest, care deriv de obicei din cele de vest, ab tute de c tre Mun ii Apuseni spre nord-est.

Vânturile din vest bat mai ales prim vara i vara, când aduc ploi. i vânturile din nord-vest se resimt o bun parte din an.

Scurt caracterizare a surselor de poluare sta ionare i mobile existente în zon , surse de poluare dirijate si nedirijate.

Sursele de poluare mobile a aerului, este reprezentat de traficul auto din zona.


MCO 12/”12 30

4.2.2. Surse i poluan i genera i

Surse mobile

- mijloacele de transport auto, echipate cu motoare Diesel Caracteristicile surselor:

- surse nedirijate - evacu ri intermitente de gaze carbura ie - surse la nivelul solului

Surse sta ionare- controlate

- microcentrala termica utilizata pentru înc lzirea spatiului si producere abur; - instalatia de fabricare peleti

4.2.2.1. Instala ii de colectare, re inere i dispersie în atmosfer

Instalatii de ventilare (de tip exhaustor) Debit nominal

Înaltime de refulare

Vitez efluent Sursa Localizare Mod de

evacuare Nr. ventilatoare

(mc/h) (m)

Direc ia de evacuare (m/s)

Gaze de ardere

microcentrala termica tiraj natural 0 - 6 vertical 2,7

Particule Fabricarea peletilor tiraj fortat 1 15.000 mc/h 3 vertical 1,3

4.2.2.2. Concentra ii i debite masice de poluan i estima i a fi evacua i în mediu fa de normele în vigoare

Mijloacele de transport

Toate mijloacele de transport utilizate sunt echipate cu motoare Diesel. Timpul de func ionare a mijloacelor de transport în incinta fabricii este mic, de ordinul a maxim o or parcursul unei zile, iar regimul de func ionare a motoarelor este apropiat de regimul de mers în gol. Având în vedere timpii scur i de func ionare a motoarelor Diesel în incinta analizat , regimul lejer de func ionare a motoarelor, precum i faptul c toate mijloacele de transport utilizate sunt autorizate de Registrul Auto Român pentru circula ia pe drumurile publice (în cadrul testelor de autorizare fiind încluse i m sur tori privitoare la emisiile de noxe în atmosfer prin gazele de e apament), consider m c noxele emise în atmosfer prin gazele de e apament rezultate din func ionarea motoarelor Diesel nu sunt în m sur

afecteze semnificâtiv calitatea aerului din zon . Microcentrala termica

Consumul maxim de combustibil solid (resturi vegetale) este de 50 kg/h (media lunar - 18 to). Gazele de ardere sunt evacuate în atmosfer printr-un co de fum cu în imea de 6 m fa de nivelul solului i sec iune la vârf de Ø 200 mm.


MCO 12/”12 31

Surse sta ionare dirijate

Tabel nr. 4.2.1.

CMA Cf.OM 462/93 si

HG 268/2005 (mg/mc)

Sursa Poluantul Debit masic (kg/h)

Concentra ia (mg/mc)

Prag interv.

Prag alert / Valori BAT

Capacitate maxim Produc ie pelete Particule 0,075 5,0 50 35

Particule 0,01667 62,4 100 70 SO2 0,006 32,2 2000 1400 NOx 0,030 160,9 500 350 CO 0,0393 210,8 250 175 COVtot 0,0129 69,2 — -

Centrala termic

CH4 0,0195 104,6 —

Surse mobile (mijloace de transport) Conform “Ioan Anghelache – Noi combustibili pentru automobile, Ed. Tehnic , Bucure ti, 1993”, cantit ile de substan e poluante rezultate prin arderea unui kilogram de combustibil în motor (valori medii) sunt :

Tabel nr. 4.2.3.

Cantitate Concentra ie Natura poluantului g/kg motorin mg/mc Monoxid de carbon (CO) 21 1,19 Oxizi de azot (NOx) 27 1,53 Hidrocarburi nearse 13 0,7 Dioxid de sulf 7,8 0,44 Aldehide 0,8 0,045

Cantit ile de poluan i ce vor rezulta din arderea carburan ilor în motoarele cu ardere intern sunt prezentate în tabelul urm tor :

Tabel nr. 4.2.4.

Natura poluantului Cantitate maxim g/zi

Monoxid de carbon (CO) 5.355 Oxizi de azot (NOx) 6.885 Hidrocarburi nearse 3.315 Dioxid de sulf 1.989 Aldehide 204


MCO 12/”12 32

4.2.3. Prognozarea polu rii aerului

Calculul concentra iilor de poluan i la nivelul solului (imisii):

Problema general a polu rii atmosferice este strâns legat de transportul i difuziunea poluan ilor în atmosfera joas . Pentru calculul dispersiei poluan ilor a fost utilizat un model matematic ce reprezint solu ia gaussian a ecua iei difuziei pentru o surs punctiform sau de suprafa . Determinarea concentra iilor poluan ilor în imisie (la nivelul solului) s-a f cut pe baza modelului propus de Bosanquet - Pearson. Acesta este un model pentru estimarea concentra iilor de poluant pe termen scurt de mediere.

Ipoteze de lucru:

Nu au loc reac ii chimice între componentele gazoase To i componen ii gazelor au o dispersie raportat la condi iile limit

identice Componentele gazoase se comport ca i gaze perfecte În fiecare punct i în fiecare moment echilibrul termic este atins

instantaneu Prezentarea modelului: Se consider originea coordonatelor de baz , sursa de poluare, iar direc ia vântului de-a lungul abscisei X. Ordonata Y este perpendicular în plan pe direc ia vântului, iar axa Z - perpendiculara în spa iu pe axa X. Nota ii utilizate: Nota iile utilizate sunt cuprinse în urm torul tabel:

DENUMIRE U.M. SIMBOL

Puterea sursei g/s Q Coeficient de difuziune lateral - p Coeficient de difuziune vertical - q Viteza vântului la în imea sursei m/s v Viteza vântului la în imea de referin m/s v0 Viteza vântului pe direc ia I m/s vi Frecven a vântului pe direc ia I % fi În imea sursei m H

Rela ii de calcul:

• Viteza vântului la în imea sursei:

0 vv • Concentra ia de poluant la nivelul solului:

e )(2

3

z)y,(x, xpH

q2y

2

2

xvqp2Q10Co


MCO 12/”12 33

• Concentra ia maxim de poluant la nivelul solului:

qHve2Q4000

c 22max

• Distan a corespunz toare concentra iei maxime a poluan ilor:

p2H

xmax

• Valoarea concentra iei medii anuale:

vvcc

a

00med

Date de ie ire:

Valorile concentra iilor pentru viteze ale vântului de 1,2 respectiv 4 m/s i trei valori ale turbulen ei atmosferice (slab , medie i moderat )

Valorile concentra iilor maxime ale poluan ilor i distan ele fa de surs la care se ob in

Evaluarea nivelurilor de impurificare a atmosferei s-a f cut în raport cu concentra iile maxime admisibile (CMA) prev zute în OM 592/2002 “Aer în zone protejate”.

Acesta stabile te pentru poluan ii evacua i în atmosfer de sursa luat în studiu urm toarele concentra ii maxime admisibile (CMA):

Concentra ia maxim admisibil , mg/m3 Medie scurt durat Medie de lung durat Substan a poluant

30 min. zilnic anual Dioxid de azot 0,3 0,1 0,04 Dioxid de sulf 0,75 0,25 0,06 Oxid de carbon 6,0 2,0 — Pulberi în suspensie 0,5 0,15 0,075


MCO 12/”12 34

Concentra iile maxime ale poluan ilor în imisie sunt prezentate în tabelul urm tor: Tabel nr. 4.2.6 Compara ie între concentra iile maxime i valorile limit

Valori de referin (mg / mc) Poluant Cmax 30min.

mg / mc Prag alert Prag interven ie

Condi ii atmosferice i distan a fa de surs

xmax - cmax PRODUCTIE PELETI

particule 0,0109 0,35 0,5 v = 1 m/s Turbulen medie: 50 m Turbulen moderat : 25 m

CENTRALA TERMICA Particule 0,014 0,35 0,50 SO2 0,007 0,52 0,75 NO2 0,037 0,21 0,30 CO 0,049 4,20 6,00 COVNM 0,016 4,20 6,00 (OM 623/73) CH4 0,024 - -

v = 1 m/s Turbulen medie: 55 m Turbulen moderat : 27,5 m

Se observ c prevederile Ordinul ministrului apelor i protec iei mediului Nr. 592 / octombrie 2002, STAS 12574-87 “Aer în zone protejate” sunt respectate în totalitate

Concluzii: Emisiile maxime de poluan i din activitatea de fabricare a peletilor se inregistreaza la distan a maxim de emisie este de 55 m de surs , în jurul sursei pe o raz de 100 m nu sunt identificate obiective care necesit protec ie. Concenta iile poluan ilor în emisie nu dep esc, concentra iile maxime cf. OM 462/93. Concentra iile poluan ilor în imisie se încadreaz în CMA de OM 592/2002 i STAS 12574-87 “Aer în zone protejate”. Pentru nici unul din poluan ii atmosferici specifici activit ii, nu sunt dep ite valorile de prag prev zute OM756/2005.

Vizualizarea concentra iilor maxime de poluan i în imisie comparativ cu valorile de referin :

3000

400050006000700080009000

10000CO

SO2

Particule

NOx

µg / mc


MCO 12/”12 35

suri de diminuare a impactului

A) În perioada de construc ie

suri pentru reducerea emisiilor de particule generate de manevrarea materialelor (în special p mânt):

- stropirea cu ap a platformelor de lucru i a drumurilor de acces în perioadele lipsite de precipita ii;

- sp larea ro ilor autovehiculelor la ie irea din antier; - evitarea activit ilor de înc rcare/desc rcare a autovehiculelor cu materiale

generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; suri pentru reducerea emisiilor de poluan i genera i de motoarele autovehiculelor i

utilajelor: - utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV i EURO V, ale

ror emisii respect legisla ia în vigoare; - între inerea corespunz toare a motoarelor autovehiculelor i a utilajelor.

Amenajarea de planta ii la limita amplasamentului în vederea crearii unei perdele de vegetatie cu rol de protectie (se exclud speciile autohtone si arbori cu caracter invaziv).

B )În perioada de functionare

- intretinerea si exploatarea corecta a instalatiei de depoluare. Tabel 4.2.7– Instala ii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate),

suri de prevenire a polu rii aerului Denumirea sursei de poluare

Denumirea i tipul instala iei de tratare

Poluan ii retinu i

Eficien a instala iei, în concordan cu documenta ia tehnic de proiectare

Alte m suri de prevenire a polu rii

1 2 3 4 5 Fabricare peleti

Ciclon cu filtru saci Particule 97 - 99,5 %

Evaluarea riscului poten ial pentru s tatea popula iei

Monoxidul de carbon (CO) Efecte asupra sãnãtã ii umane Organizatia Mondiala a Sãnãtã ii recomanda un nivel de 2,5-3,o COHb pentru protectia sãnãtã ii popula iei, incluzand i grupurile sensibile. Pentru aceasta, concentra iile de CO în aer nu trebuie sã depã eascã urmãtoarele valori (recomandate ca valori-ghid pentru protectia sãnãtã ii popula iei): - 60 mg/mc pentru 30 minute - 30 mg/mc pentru 1 orã - 10 mg/mc pentru 8 ore. Standardul românesc (STAS 12574-87) prevede urmãtoarele limite sanitare: - 6 mg/mc pentru 30 minute - 2 mg/mc pentru 24 ore.


MCO 12/”12 36

• Ordinul ministrului apelor i protec iei mediului Nr. 592 / octombrie 2002 –

prevede urm toarele valori limit : valoarea limit orar pentru protec ia s ii umane* :......................... 10+6 mg/mc CO;

* Valoarea maxim zilnic a mediilor pe 8 ore Compara ie între concentra iile maxime i valorile limit

Valori de referin STAS 12574-87 (mg / mc) Poluant Cmax 30min. mg / mc Prag alert Prag interven ie

CO 0,049 4,20 6,00 Se observ c prevederile STAS 12574-87 “Aer în zone protejate” sunt

respectate în totalitate.

Bioxidul de azot Standardul românesc (STAS 12574-87) prevede urmãtoarele limite sanitare: - 0,3 mg/mc pentru 30 minute - 0,1 mg/mc pentru 24 ore.

• Ordinul ministrului apelor i protec iei mediului Nr. 592 / octombrie 2002 prevede urm toarele valori limit : pentru dioxid de azot i oxizi de azot : - valoarea limit orar pentru protec ia s ii umane : ........... 200+100 µg / mc NO2 ; - valoarea limit anual pentru protec ia s ii umane : .............40+20 µg / mc NO2 ; - valoarea limit anual pentru protec ia vegeta iei : ............................. 30 µg / mc NOx ;

Compara ie între concentra iile maxime i valorile limit

Valori de referin STAS 12574-87 (mg / mc) Poluant

Cmax

30min. mg / mc Prag alert Prag interven ie

NOx 0,037 0,21 0,30 Se observ c prevederile STAS 12574-87 “Aer în zone protejate” sunt

respectate în totalitate.

Bioxidul de sulf Standardul românesc (STAS 12574-87) prevede urmãtoarele limite sanitare: - 0,75 mg/mc pentru 30 minute - 0,25 mg/mc pentru 24 ore.

Uniunea Interna ionalã a Organiza iilor pentru Cercetarea Pãdurilor

recomandã urmãtoarele concentra ii ca valori-ghid pentru protec ia plantelor: medie anualã

- 50 g/m3 pentru a se men ine întreaga produc ie în cele mai multe locuri - 25 g/m3 pentru a men ine întreaga produc ie i a proteja mediul;

medie pe 30 minute - 150 g/m3 pentru a se men ine întreaga produc ie în cele mai multe locuri - 75 g/m3 pentru a men ine întreaga produc ie i a proteja mediul se admite depã irea acestor valori cu o frecven ã anualã de max. 2,5%


MCO 12/”12 37

Organizatia Mondiala a Sãnãtã ii recomandã limita de 30 g/m3 ca medie anualã.

Compara ie între concentra iile maxime i valorile limit

Valori de referin STAS 12574-87 (mg / mc) Poluant Cmax 30min. mg / mc Prag alert Prag interven ie

SO2 0,007 0,52 0,75 Se observ c prevederile STAS 12574-87 “Aer în zone protejate” sunt

respectate în totalitate. Concluzii:

Având în vedere urm toarele elemente :

distan a semnificativ fa de zona intens locuita – 0.5 km ;

cantit ile relativ reduse de poluan i rezulta i ;

valorile maxime ale concentra iilor poluan ilor (mult sub valorile maxime admise) se reg sesc în zona surselor de poluare ;

se consider c riscul poten ial pentru s tatea popula iei este nesemnificativ.


MCO 12/”12 38

4.3. SOLUL I SUBSOLUL 4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozi ia granulometric , permeabilitatea, densitatea);

În cea ce priveste pedosfera, Câmpia Somesului este reprezentate prin urm toarele tipuri de sol: aluviosol (6%), cernoziom (14%), eutricambosol (12%), gleisol (7%), luvosol (30%), preluvosol (8%), solonet (2%), stagnosol (18%), iar în asociatii apar vertosolurile si solurile turboase (3%). Dintre toate aceste tipuri de sol, cernoziomurile nu necesit m suri ameliorative speciale, dupa cum se observa pe harta, zona Urziceni face parte din aceasta categorie.

Harta solurilor din Campia Somesului

Din punct de vedere geologic i litologic, Campia Careiului face parte din Campia de Vest, care corespunde marginii orientale a Depresiunii Panonice, unitatea tectonic format in neozoic prin scufundarea unei intinse suprafe e din regiunea carpatic i care se prelunge te, ingustandu-se, spre nord, fiind limitat de masive metamorfice prin linii de fractur , care o delimiteaz i care uneori o intretaie (grabenul din Valea Ierului).

Caracterul geologic-litologic al forma iunilor cuaternare dezvoltate in Campia de Vest influen eaz puternic regimul apelor freatice i de suprafa din regiune.

Particularitatea geologic esen ial este generat de caracterul de subsiden al Campiei de Vest, caracter manifestat in tot decursul Cuaternarului. M sur tori geodezice indic de asemenea mi ri negative recente, de ordinul a 1 2 mm/an pentru o mare parte a teritoriului. In aceste condi ii, depozitele cu granulometrie fin determin o permeabilitate redus i favorizeaz acumularea apelor la suprafa a terenului, care din cauza fenomenelor de subsiden sunt uneori lipsite de un drenaj natural.


MCO 12/”12 39

Se constat treceri laterale neregulate de la faciesuri argiloase la depozite fin nisipoase, care de asemenea influen eaz circula ia apelor freatice. inand seama c alimentarea apelor freatice se face aproape exclusiv pe seama precipita iilor atmosferice, se poate aprecia c infiltra iile se fac lent, iar apele subterane circul in condi iile unei dinamici reduse.

Campia Careiului face parte din categoria campiilor tabulare, care sunt plane, fiind formate pe depozite de loess sau depozite loessoide. In urma proceselor de tasare, pe aceste campii sau format crovuri, care, uneori, favorizeaz producerea excesului de umiditate prin concentrarea in cadrul lor a unor ape superficiale provenite din ploi de durat . Presiunea antropic s-a exercitat în Câmpia Careiului, de-a lungul timpului, sub forma defri rilor, a asan rilor i a nivel rilor dunelor de nisip. Ca urmare s-a redus îngrijor tor suprafa a p durilor i s-a înr ut it structura lor. La fel s-a modificat compozi ia covorului vegetal al nisipurilor, restrângându-se arealul speciilor spontane, mai ales a celor acvatice. Fauna de asemena are tendin a de a se modifica i de a urma un proces de succesiune spre biotopurile aride, precum i spre reducerea sim itoare a biodiversit ii. P unatul abuziv conduce la degradarea înveli ului vegetal, la deregl ri ale lan urilor trofice, la apari ia de mari suprafe e dezgolite de vegeta ie, procese urmate de înmul irea l custelor, cosa ilor, greierilor. Degradarea progresiv a covorului vegetal determin degradarea solului asupra c ruia începe s se exercite ac iunea de eroziune, mai întâi de suprafa apoi de adâncime. Braconajul i recoltarea neautorizat a speciilor din flora i fauna s lbatic în vederea comercializ rii sau prelucr rii industriale determin reducerea biodiversit ii Câmpiei Careiului.

4.3.2. Vulnerabilitatea i rezisten a solurilor dominante În conformitate cu normativul P-100-92. localitatea Urziceni se afl în zona seismic C , pentru care corespund urm toarele valori :

-coeficient de seismicitate : Ks=0.12 -perioad de col : Tc=0.7 -gradul seismic echivalat : 7.

Adâncimea de înghe în terenul natural, conform STAS 6054-77, este de 70-80 cm. 4.4.GEOLOGIE

4.4.1.Stratigrafia i litologia formatiunilor geologice Zona studiat se încadreaz , din punct de vedere morphologic în Câmpia Careiului, într- o subunitate a Câmpiei de Vest, care la rândul ei este partea vestica a Depresiunii intramontane Panonice, schitata cam în aceelasi timp cu Depresiunea Transilvaniei. Forma dominanta de relief este campia. Ea se intinde in partea de vest a judetului Satu Mare si este brazdata de raul Crasna.Cuprinde nisipurile din nord-vestul t rii, avand o configuratie caracteristic de siruri de dune ce alterneaz cu terenuri ml stinoase de interdune; altitudinile sunt cuprinse intre 130-160 m. Nisipul provine din materialul aluvionar depus de raurile Tisa, Somes, Crasna, la sfarsitul pleistocenului in urma fragment rii conului de dejectie construit de aceste ape curg toare.


MCO 12/”12 40

4.4.2.Structura geologic A. Fundamentul este cristalino-mezozoic i apare fragmentat (cristalinul) pe falii de

tip panonic (paralele Carpa ilor) i altele perpendiculare pe primele (de tip carpatic). Se realizeaz astfel o serie de horsturi i grabene situate la adâncimi de 1500-3000 m.

B. Sedimentele mezozoice (cretacicul) sunt reprezentate prin argile compacte cu

intercala ii de gresii fine. C. Paleogenul este reprezentat de petice de eocen i strate groase de oligocen

(cca. 500 m) de gresii cenu ii i marne calcaroase. D. Dupa o lacun , urmeaz principalele forma iuni de umplutur a depresiunii,

compuse din mio-pliocen, groase de peste 1000 m i cu faciesuri diverse (marin , salmastru, lacustru, continental, plus tufuri vulcanice începând din badenian).

- Badenianul (cu care debuteaz miocenul) se întâlne te la adâncimile 1652-2096 m, iar sarma ianul între 964-1090 m, indicând faptul c a fost mult erodat.

- Pannonianul apare la zi în latura de SE a Câmpiei Some ului, stând direct pe cristalin, iar apoi coboar sub cuaternar. Se compune din marne nisipoase, cu intercala ii de nisip i de tufuri vulcanice. Grosimea sa este mic acolo unde vine în contact cu cristalinul (în est) i atinge cca. 1500 m la N de Satu Mare i peste 1000 m la N de Carei.

- Cuaternarul se extinde pe toat Câmpia Some an , atât la zi, cât i în subsolul imediat. Ea este alc tuit din argil ro ie cu intercala ii de loess-uri, are uneori pietri uri m runte, dar mai ales concre iuni feromanganoase.

Pietri urile sunt adesea cristaline, venite din Culmea Codrului. Ultimele depuneri sunt holocene, de lunc i de lunc împotmolit i sunt formate din mâluri, mâluri nisipoase, argile remaniate, l covi ti i nisipuri mi toare. Sub aceste forma iuni se g sesc argile, care uneori fosilizeaz chiar dune în zonele Moftin i Ghenci. Apa freatic este cantonat în stratul de pietri . Nivelul ei oscileaz în func ie de nivelul apelor râului Crasna i de cantitatea precipita iilor, nivelul oscilând între 6 i 10 m fa de nivelul actual al terenului. 4.3.1.1. Poluarea existent în zon Nu exist informa ii privind înc rcarea cu poluan i a subsolului pe amplasamentul studiat. Folosin a actual a terenului, este de curti constructii, fiind teren situat in intravilan. Acest gen de activit i nu sunt asociabile unei polu ri notabile a solului sau subsolului.


MCO 12/”12 41

4.3.1.2. Surse de poluare a solului i subsolului în perioada de construc ie Lucr rile de amenajare a fabricii, se vor desf ura în interiorul perimetrului desemnat pentru realizarea investi iei propuse. Pentru perioada de construc ie, sursele poten iale de poluare a solului sunt :

- depozitarea pe sol a unor materiale, de euri, ambalaje care ar putea afecta calitatea acestuia;

- depunerea pe sol a poluan ilor emi i ini ial în aer de utilajele i mijloacele de transport utilizate la construc ia fabricii;

- defec iuni ale utilajelor sau mijloacelor de transport, ce conduc la pierderi de produse petroliere (carburan i sau lubrifian i);

- deficien e în sistemul de colectare i stocare a apelor uzate rezultate pe antier, ce pot conduce la scurgeri cu efecte negative asupra calit ii solului;

- ploi toren iale c zute în perioada decopert rii solului în zonele destinate amenaj rii.

Depozit rile temporare a unor materiale de construc ie pe sol, dup cum i depunerile accidentale de carburan i/lubrefian i datorate unor defec iuni a utilajelor or mijloacelor de transport, vor trebui s fie urmate de igienizarea corespunz toare a perimetrelor poluate. Conform proiectului, excav rile necesare realiz rii platformei betonate, vor fi efectuate astfel încât s asigure posibilitatea separ rii solului vegetal de celelalte componente geologice, în vederea utiliz rii ulterioare la straturile superioare amenajate.

inând cont de aceste elemente, se poate concluziona c activit ile de amenajare a obiectivului propus nu ridic probleme deosebite din punct de vedere al protec iei factorului de mediu sol – subsol, în sensul c , nivelul polu rii cuantificabile, este nesemnificativ.


MCO 12/”12 42

4.3.1.3. Surse de poluare a solului i subsolului în perioada de functionare Surse poten iale de poluare Colectarea deseurilor menajere pe amplasament, se va face selectiv in pubele pe platforma betonata. In cadrul obiectivului nu se utilizeaza substante toxice sau periculoase. Materiile prime utilizate in procesul de fabricare a peletilor nu sunt poluante pentru sol-subsol, in acest fel, posibilitatea polu rii solului sau a subsolului prin activit ile tehnice derulate pe amplasament, va fi diminuat la maxim. 4.3.1.4. Prognozarea impactului Lucr rile de constructie a fabricii nu conduc la impact direct asupra componentelor subterane – geologice. Nu se produc schimb ri în mediul geologic care pot induce efecte asupra condi iilor hidrogeologice, re elei hidrologice, zonelor umede, biotopurilor etc. Factori favorizan i pentru apari ia eroziunilor Nu sunt.

Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol Proiectul investi iei evaluate, nu prevede lucr ri de compactare i tasare a solului.

Impactul asupra componentelor subterane În ceea ce prive te dimensiunea geologic a amplasamentului, construc ia obiectivului va avea un impact redus, datorit dimensiunii limitate. Nu sunt estimabile probleme din acest punct de vedere.

Impactul asupra re elei hidrogeologice Construc ia i exploatarea obiectivului evaluat, nu va dezvolta activit i la nivelul subsolului, nu va avea impact asupra re elei hidrogeologice.

Impactul transfrontier Comparativ cu dimensiunile spa iale relativ reduse ale impactului asupra solului i subsolului, apreciem c nu va exista un impact transfrontier pe acest factor de mediu. În condi iile respect rii termenilor tehnici stabili i prin proiect si masurilor de organizare, apreciem c opera iunile determinate de decopertare pentru realizare de fundatie platforma betonata, cu un impact fizic (mecanic) redus asupra solului, nu vor avea o influen negativ semnificativ asupra mediului.


MCO 12/”12 43

4.3.1.5. M suri de diminuare a impactului A) În perioada de construc ie

De eurile rezultate în timpul execut rii lucr rilor de construc ii montaj i în timpul func ion rii, vor fi depozitate în spa ii special amenajate i dup caz refolosite sau valorificate.

B )În perioada de functionare Pentru factorul de mediu sol i subsol, m surile luate pentru preîntâmpinarea polu rii sunt :

- amplasarea instala iilor i echipamentelor pe funda ii din beton armat monolit; - colectarea apelor uzate prin intermediul unui sistem de canalizare i

colectarea acestora in bazin vidanjabil etans; - gestionarea corecta a deseurilor, eliminarea, valorificarea acestora prin

intermediul firmelor autorizate s desf oare astfel de activit i.


MCO 12/”12 44

4.4. BIODIVERSITATEA

4.4.1. Localizarea proiectului fa de ariile naturale protejate Natura 2000

Amplasamentul proiectului este inclus în totalitate în siturile Natura2000 ROSCI0020 „Câmpia Careiului” (desemnat prin Ordin MMDD nr. 1964/13.12.2007). respectiv ROSPA0016 „Câmpia Nirului – Valea Ierului” (desemnat prin HG nr. 1284/24.10.2007), i este situat în partea nordic-estic a acestora. În aceast zon limita celor dou arii

protejate se suprapune i coincide dinspre nord i vest cu grani a româno-ungar . Desemnarea dubl a zonei subliniaz importan a sporit a acestuia în conservarea biodiversit ii pe plan na ional i chiar pe plan European. Logica re elei Natura 2000, permite toate acele activit i în siturile desemnate care nu amenin statutul de conservare a speciilor respectiv habitatelor pentru care acestea au fost desemnate. Amplasamentul propus se afl la o distan de 682 m de la limita SPA i 645 m de la limita SCI. Grani a româno-ungar coincide cu limita ariilor protejate (Imaginea nr. 1). Suprafa a total a PUZ este de 13 000 m2, cea ce reprezint 0,00337% din suprafa a SPA-ului i 0,00551% din suprafa a SCI-ului. Proiectul propus nu are leg tur direct sau nu este necesar pentru managementul conserv rii ariilor naturale protejate de interes comunitar, nu exist motive imperative de interes public major (inclusiv cele de natur social i economic ) pentru realizarea acestuia.

Imaginea nr 1. – Localizarea proiectului (linie verde) fa de siturile Natura 2000 (linie albastr - limit SCI, linie ro ie – limit SPA, linie verde – limit amplasament)


MCO 12/”12 45

4.4.2. Ariile protejate Natura2000 poten ial afectate de c tre proiect –

informa ii generale

4.4.2.1. Aria de Protec ie Special Avifaunistic „Câmpia Nirului – Valea Ierului” (ROSPA0016)

Situl are m rimea de 38564 de hectare i este amplasat pe teritoriul administrativ al jude elor Satu Mare i Bihor. Se afl în întregime în regiunea biogeografic panonic . SPA „Câmpia Nirului – Valea Ierului” a fost desemnat prin HG nr.1284/2007 (modificat prin HG nr 971/2011), în special pentru conservarea a unui num r de 26 de specii de

ri din Anexa 1 a Directivei P ri (79/409/EEC), dup cum urmeaz (extras din anexa 4 a HG nr. 971/2011):

Explica ii: Sit. Pop. - Popula ia speciei în sit este: A – excelent reprezentat, B – bine reprezentat, C – semnificativ reprezentat, D – prezen nesemnificativ ; Conserv: statut de conservare: A –excelent , B – bun , C –conservare medie sau redus ; Izolare – A – popula ie (aproape) izolat , B – popula ie neizolat , dar pe marginea arealului de distribu ie, C – popula ie neizolat în arealul extins de distribu ie; Global – evaluare global a valorii conservative a sitului: A – valoare excelent , B – valoare bun , C - valoare semnificativ

Situl propus în Câmpia Nirului i Valea Ierului reprezint r ele întinselor zone umede din aceast parte a rii. Este caracterizat printr-o varietate a habitatelor semi-naturale, fâne e, p uni, tuf ri uri, terenuri arabile extensive, p duri de foioase, lacuri de acumulare, hele teie. Trei specii de interes conservativ global pot fi întâlnite aici, dintre care dumbr veanca (Coracias garrulus) i vânturelul de sear (Falco vespertinus) cuib resc în pâlcurile de copaci de pe p uni. oimul dun rean (Falco cherrug) este observat cu regularitate, fiind posibil apari ia sa ca specie cuib ritoare în anii viitori.


MCO 12/”12 46

Pe zonele nisipoase din Câmpia Nirului g sim singura popula ie semnificativ de pas rea ogorului (Burhinus oedicnemus) din vestul României. Zonele umede cuprinse în sit g zduiesc efective importante din trei specii (erete de stuf (Circus aeruginosus) stârc ro u (Ardea purpurea), i buhai de balt (Botaurus stellaris)) iar alte dou depind de existen a zonelor umede dar i de paji ti – eretele sur (Circus pygargus) i barza alb (Ciconia ciconia). Zona este extrem de important pentru popula ia de barz alb , acesta fiind probabil cea mai numeroas din ar .

Factorii principali amenin tori asupra sitului sunt: - intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a

terenurilor din cele tradi ionale în agricultur intensiv , cu monoculturi mari, folosirea excesiv a chimicalelor, etc.

- schimbarea habitatului semi-natural (fâne e, p uni) datorit încet rii activit ilor agricole precum cositul sau p unatul

- braconajul - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone

de es, i în turb rii - cositul în perioada de cuib rire - industrializarea i cre terea zonelor urbane - arderea vegeta iei (a stufului, a miri tii i a pârloagelor) - reglarea cursurilor râurilor - electrocutare si coliziune în linii electrice - practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, ma ini de

teren - înmul irea necontrolat a speciilor invazive - defri rile, t ierile ras i lucr rile silvice care au ca rezultat t ierea

arborilor pe suprafe e mari - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone

de es


MCO 12/”12 47

4.4.3. Situl de Importan Comunitar „Câmpia Careiului” (ROSCI0020)

Situl are m rimea de 23597 de hectare i este amplasat pe teritoriul administrativ al jude elor Satu Mare i Bihor. Se afl în întregime în regiunea biogeografic panonic . SCI „Câmpia Careiului” a fost desemnat prin Ordinul MMDD nr. 1964/13.12.2007 (modificat prin OM 2387/2011) în special pentru conservarea a unui num r de 14 tipuri de habitate, 1 specie de mamifere, 4 specii de amfibieni, 4 specii de pe ti, 5 specii de nevertebrate respectiv 8 specii de plante din anexele Directive Habitate a Uniunii Europene (transpus în legisla ia na ional de OU. Nr.57/20.06.2007). Tipuri de habitate prezente în sit i evaluarea lor în ceea cea prive te (conform formularului standard Natura2000):

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

Specii de amfibieni i reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (conform formularului standard Natura2000):

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (conform formularului standard Natura2000):


MCO 12/”12 48

Specii de pe ti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (conform formularului standard Natura2000):

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (conform formularului standard Natura2000):

Explica ii: C – comun, P – prezent, R – rar, V – foarte rar, RC – rareori comun; Sit. Pop. - Popula ia speciei în sit este: A – excelent reprezentat, B – bine reprezentat, C – semnificativ reprezentat, D – prezen nesemnificativ ; Conserv: statut de conservare: A –excelent , B – bun , C –conservare medie sau redus ; Izolare – A – popula ie (aproape) izolat , B – popula ie neizolat , dar pe marginea arealului de distribu ie, C – popula ie neizolat în arealul extins de distribu ie; Global – evaluare global a valorii conservative a sitului: A – valoare excelent , B – valoare bun , C - valoare semnificativ Nisipurile continentale ale Câmpiei Nirului se întind de-a lungul grani ei de nord-vest a României de inând o treime din suprafa a total a nisipurilor din ara noastr . Aceast unitate geomorfologic ocup extremitatea vestic a jude elor Satu Mare i Bihor însumând o suprafa de circa 27.000 ha. La nord este m rginit de Câmpia Ecedea, la vest de Câmpia Careiului, la sud de Valea Ierului iar la vest de grani a de stat româno - maghiar . La marginea Câmpiei Nirului se întind o serie de localit i dintre care unele au vatra la mic distan de periferia nisipurilor sau chiar pe acestea.


MCO 12/”12 49

4.4.4. Impactul poten ial al investi iei asupra popula iilor de p ri din SPA

„Câmpia Nirului – Valea Ierului” 4.4.4.1. Metodologia de evaluare a popula iilor de p ri poten ial afectate de

tre implementarea proiectului

Metoda nr. 1: Evaluare pe trasee lineare Metoda aplicat : Aceast metod este folosit pentru recens mântul p rilor de talie

mic . Const în parcurgerea unei trasee lineare dis-de-diminea (între orele 5 i 9) i notarea a fiec rei p ri cânt toare i a distan ei acesteia fa de traseu. Astfel se vor cunoa te speciile prezente, loca ia i num rul teritoriilor lor (a perechilor cuib ritoare).

Precizia metodei: Cu ajutorul acestei metode pe o suprafa relativ mic (ca în cazul prezent) cu mai multe transecte paralele i perpendiculare se poate explora detaliat (num rul i loca ia teritoriilor) avifauna local a ariei respective.

Implementare: Au fost efectuate observa ii pe teren la data de 18 iulie 2012.

Metoda nr. 2: Evaluare direct din puncte de observare elevate Metoda aplicat : Aceast metod este folosit pentru evaluarea popula iilor de p ri

de talie mare, cu zbor planat (r pitoare, berze etc.). Aceste p ri folosesc coloane de aer cald pentru a se în a, dup care se deplaseaz cu zbor planat. Datorit acestui comportament tipic sunt u or de observat i de identificat de la o distan semnificativ . Din mi carea lor în perioada de reproducere se pot trage concluzii cu privire la num rul perechilor, teritoriile i terenurile de hr nit. Observatorii stau pe o în ime (culme de deal) de unde au o vedere bun asupra ariei cercetate. Fiindc aceste p ri pot fi observate i identificate de la distan e mari, este ideal dac de pe punctul respectiv se poate vedea la o distan de 2-3 kilometri. Observatorii vegheaz cu binocluri i telescoape p rile cu zbor planat, noteaz speciile observate, timpul observa iei i mi carea p rilor pe hart . Observa iile sunt efectuate simultan de pe culmi diferite, astfel se pot observa toate p rile de pe terenul respectiv. Beneficiul acestei metode const în faptul c cu efort relativ mic se poate stabili eficient popula ia de p ri cu zbor planat de pe o arie relativ mare.

Precizia metodei: Rezult date precise despre m rimea absolut a popula iei respective. De i în zona proiectului nu exist puncte elevate, datorit suprafe ei mici a investi iei precizia metodei nu a fost afectat .

Implementare: Au fost efectuate observa ii pe teren la data de 18 iulie 2012.


MCO 12/”12 50

4.4.4.2. Efectivele speciilor de p ri Natura 2000 i estimarea impactului poten ial Fâs de câmp Anthus campestris (Linnaeus, 1758) Tawny Pipit Descriere i identificare Este cea mai mare specie de fâs cuib ritoare în ara noastr , are lungimea de 16,5 cm, anvergura este de 25-28 cm. De departe se aseam cu o codobatur .

rile adulte au penajul ters, pieptul i burta sunt albe, f stria ii, sprânceana pal contrasteaz cu marcajul capului (linia orbital neagr , cre tetul dungat cu maro, tectricile auriculare gri maronii). Spatele este de culoare maro-gri ters uniform. Supraalarele mijlocii sunt negre cu marginile albe, formând un marcaj contrastant bine vizibil pe arip . Remigele sunt închise cu marginile maro-crem. Coada este maro, cu marginile albe. Juvenilii au penajul mai pu in ters, mai contrastant, pieptul i spatele sunt striate cu maro-închis. Habitat Este o specie specific stepei continentale din Eurasia, îi plac zonele cu climat mai cald. Tr ie te în regiunile temperate i mediteraneane. Cuib re te în regiuni deschise, aride i nisipoase cu vegeta ie joas , pe alocuri cu tufe i copaci mici, cum ar fi dunele de nisip, poieni, balastiere. Evit terenul abrupt i pietros, vegeta ia înalt sau dens , habitatele închise. Poate cuib ri i în mun i aride, pân la altitudini de 3000 m. Distribu ie Este larg r spândit în Europa, cuib re te în majoritatea rilor de pe continent. Popula iile cele mai mari sunt în Rusia, România, Spania, Turcia, Ungaria, Polonia. Fâsa de câmp fiind o specie iubitoare de c ldur , este r spândit în num r mai mare în zonele calde a României ca ara Româneasc , Dobrogea, Sudul Moldovei. În Transilvania este mai rar , are popula ii mai mari pe Câmpia de Vest. Popula ie În Europa cuib resc 1-1,9 milioane de perechi, trendul este necunoscut. Popula ia na ional este stabil , i este estimat la 150,000-220,000 de perechi cuib ritoare, astfel România g zduie te unul din cele mai importante popula ii europene. Ecologie i comportament Se hr ne te în principal cu insecte, rareori (mai ales în timpul iernii) cu semin e. Se hr ne te pe sol din alergat, mai rar urm re te insectele în aer. Dieta este format din: libelule, l custe, greieri, omizi, fluturi, coleoptere, mu te, himenoptere, coleoptere, p ianjeni, melci. Este o specie în general solitar , rareori în afara sezonului de reproducere formeaz grupuri mici. Este o specie monogam dar sunt cunoscut i cazuri de poligine. De obicei cânt în aer, dar uneori i de pe vârful unei tufe, stâlpuri sau de pe sol. În sezonul de reproducere este teritorial, m rimea teritoriilor variaz între 0,5-5 ha. Masculii învecina i adesea cânt foarte aproape unul de cel lalt, la marginea teritoriului. Masculii rivali sunt alunga i, pot avea chiar i lupte crâncene. Sunt agresivi i cu alte specii de p ri (codobaturi, alte specii de fâse etc.). Femelele sunt atrase de cântecul masculilor. Deseori au loc goane aeriene, masculul urm re te femela în aer sau pe sol, alergând aproape de acesta.


MCO 12/”12 51

Cuibul este construit pe sol din ierburi i p r. Cele 4-5 (3-6) ou sunt depuse în luna mai. Incubarea dureaz 12 zile. În timp ce femela cloce te, masculul st în apropiere p zind cuibul. Dac femela se ridic de pe cuib pentru a se hr ni, masculul o înso te, i o conduce înapoi pe cuib. În cazul dac masculul nu particip la hr nirea puilor, p ze te activ teritoriul cântând în apropierea cuibului. Se odihnesc în timpul nop ii pe sol, în apropierea cuibului. Puii p sesc cuibul la vârsta de 10-11 zile i se ascund în vegeta ie. P rin ii le g sesc dup sunetele scoase. Juvenilii devin independen i la vârsta de o lun . Dup aproximativ dou

pt mâni de p sirea cuibului de c tre pui, femela începe depunerea unei noi genera ii de ou . P rin ii se apropie încet de cuib pe rute ocolitoare pentru a nu dezv lui pozi ia acestuia. În caz de pericol stau nemi ca i, m suri active de protec ie a cuibului sunt luate numai în cazul altor specii de p ri. Este o specie migratoare, ierneaz în Africa.

suri de conservare necesare i aplicate Fâsa de câmp este amenin at de dispari ia habitatelor cauzate de extinderea terenurilor arabile, i pe alocuri de încetarea p unatului, care cauzeaz cre terea vegeta iei, astfel degradarea habitatului din punctul de vedere al fâsei de câmp. O alt problem reprezint dezvolt rilor infrastructurale, care cauzeaz pierdere direct ireversibil de habitate, chiar i în arii protejate.

suri generale pentru protejarea fâsei de câmp ar putea fi oprirea (sau încetinirea) pierderii habitatelor, sprijinirea de c tre stat a metodelor tradi ionale de agricultur prin subven ii (în acest caz al p unatului). Pentru protejarea acestei specii metodele cele mai eficiente pot fi implementate pe plan local, prin elaborarea i respectarea unui plan de management al ariei protejate respective.

Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Specia a fost observat în apropierea investi iei, într-o raz de 500 de m de aceasta, cu un efectiv de un exemplar. Pe suprafa a proiectului nu a fost observat . SPA „Câmpia Nirului – Valea Ierului” a fost desemnat pentru conservarea a 100-200 de perechi de fâse de câmp. Datorit suprafe ei relativ mici a proiectului i faptului, c specia nu a fost observat pe amplasament, ci doar în apropierea acestuia, consider m, c realizarea proiectului nu va afecta popula ia fâsei de câmp din SPA, nici habitatele preferate de aceast specie. Acvil ip toare mic Aquila pomarina (Brehm 1831) Lesser Spotted Eagle Descriere i identificare Este o specie de acvil de talie medie, cu aripi late i coad relativ scurt . Dimorfismul sexual este pu in accentuat femelele fiind pu in mai mari decât masculii. Adul ii au un penaj general maroniu pe tot corpul, cu remige i rectrice mai închise, negricioase. Capul i supraalarele aripilor sunt mai deschise (maroni-crem) decât restul corpului. Are picioare lungi, acoperite cu pene pân la baza degetelor ca la toate celelalte specii de acvile. Ciocul este relativ mic de culoare neagr cu ceroma galben .

rile tinere au aripa mai îngust , coloritului general al penajului fiind de asemenea maroniu, îns de nuan mult mai întunecat decât cel al adul ilor. Pe aripi prezint iruri de dungi i stropi albe, date de c tre vârfurile albe ale penelor de acoperire (supraalare). Între penajul de juvenil i cel adult se pot distinge i penaje de tranzi ie, caracteristice exemplarelor subadulte, cu pene de genera ii diferite.


MCO 12/”12 52

Lungimea corpului este de 55 - 65 cm iar anvergura aripii de 143 - 168 cm. Greutatea corporal este de cca. 1,2 - 1,8 kg. Habitat În România prefer p durile foioase b trâne din zonele de deal, es i cele de lunc . Unele perechi urc i în zona de munte unde cuib resc în p duri de fag i de molid. În Slovacia majoritatea popula iei cuib re te pe conifere. Alege pentru cuib rit zone unde se întind p uni, câmpii umede i zone agricole, suficient de mari pentru procurarea hranei. Prefer p duri de dimensiuni medii, cuib rind de regul aproape de lizier sau în vecin tatea unui poieni. În România cel mai mare efectiv i densitate se g se te în partea de est i sud-est al Transilvaniei. Distribu ie Este o specie monotipic cu un areal relativ restrâns. Cuib re te doar în partea estic al Europei, Germania, Slovacia, România, Polonia, rile Baltice i unele regiuni din Rusia. Izolat se poate întâlni în peninsula Balcanic , Ungaria i Asia Mic . Popula ie Specie cu areal de distribu ie în diminuare. Nu se cunoa te exact efectivul clocitor mondial, o parte al acestuia cuib rind în Rusia. Nu dispunem de informa ii nici despre popula ia de dincolo de M- ii Urali. Este mai u or de evaluat popula ia dup efectivul migrator. Pân nu demult era o specie pu in cunoscut la noi în ar , cu un efectiv apreciat la doar 100 - 200, mai apoi 500 - 1.000 perechi. Dup un studiu mai detaliat implementat de Asocia ia Grupul Milvus, în prezent efectivul na ional este apreciat a fi între 2.800 - 3.000 de perechi. Popula ia global este apreciat la 13.000 – 16.600 de perechi, fiind poate pu in subevaluat. Ecologie i comportament Este o specie migratoare de distan lung . Marea majoritate a p rilor sosesc la noi în luna aprilie, unele exemplare apar îns în zonele de reproducere înc din martie. Dup stabilirea cuplurilor, ambii p rin i încep repararea cuibului. Cuibul este instalat pe arbori b trâni, de regul lâng trunchi, fiind construit din crengi uscate groase la baz i mai sub iri spre interior. Cuibul este c ptu it bogat cu ramuri cu frunze verzi. Cuibul este de regul utilizat mai mul i ani la rând. Uneori poate ocupa cuiburile p site ale altor specii, precum orecar comun, uliu porumbar, barz neagr . Ponta compus din 2 ou (rar 1, excep ional 3) este depus la interval de 1 - 3 zile, de regul în primele zile ale lunii mai. Clocitul dureaz 40 - 42 (38 - 45) zile. Din cei doi pui ecloza i doar unul poate supravie ui din cauza fenomenului numit „cainismului”, când puiul mai mare îl omoar pe cel mic. Puiul este la început acoperit cu un puf dens de culoare alb ; p sind cuibul dup 50 - 57 zile. Consum cu prec dere roz toare ( oarecele de câmp) i broa te, ocazional opârle i puii p rilor cuib ritoare pe sol (ciocârlii, fâse, presuri). Uneori poate fi

semnificativ i procentul insectelor (greieri, cosa i). Vâneaz atât din aer cât i de pe locuri de pând . În c utarea insectelor umbl foarte mult pe sol, capturând pe acestea din iarb . Migreaz spre cartierele de iernare în septembrie, exemplare întârziate putând fi observate i în octombrie. Migreaz de regul în stoluri mari de câteva sute de exemplare. Cele mai cunoscute rute de migra ie de la noi sunt în Dobrogea, unde în toamna anilor 2002 - 2004 s-au num rat peste 4.300 de ex. Alte c i de migrare se cunosc îns i din interiorul rii cum ar fi Valea Mure ului, Trotu ului i Valea Oltului. P se te continentul prin Bosfor, înaintându-se spre cartierele de iernare din Africa, la sud de Sahara.


MCO 12/”12 53

suri de conservare necesare i aplicate

Factorul periclitant cel mai important cu privire la aceast specie este degradarea habitatelor prin t ierea p durilor b trâne i deranjarea permanent a locurilor de cuib rit. În afara de aceast problem a fost identificat pe plan global ca problem conserva ional : împu carea exemplarelor pe c ile de migra ie, respectiv mecanizarea agriculturii i schimb rile de folosin a terenurilor agricole. Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Specia nu a fost sesizat pe cursul ie irilor pe teren. Precum realizarea proiectului nu necesit t ieri din p durile învecinate, unde specia poate cuib ri, locurile poten iale de reproducere ale acvilelor vor r mâne intacte. Habitatele din vecin tatea amplasamentului (fâne e i p uni), reprezint un poten ial loc de hr nire, pentru aceast specie. inând cont de a ezarea geografic al amplasamentului (pe marginea localit ii) i suprafa a relativ redus al acestuia, se poate afirma c realizarea proiectului nu va afecta terenurile de hr nire ale acvilei ip toare mici. Stârc ro u Ardea purpurea (Linnaeus, 1766) Purple Heron Descriere i identificare Cu lungimea de 78-90 cm (din care corpul 38-45 cm) i cu anvergura de 110-145 cm este un stârc de talie mare, un pic mai mic decât stârcul cenu iu. Capul i corpul sunt sub iri, gâtul, picioarele i degetele sunt lungi. Pas rea adult are gâtul i capul maro-ro cat deschis, cre tetul este negru, partea anterioar a gâtului e alb cu dungi negri longitudinale. Are un mo format din pene prelungite, astfel de pene ornamentale sunt i pe piept i Pe scapulare. Spatele, partea dorsal a aripilor i cozii este gri-purpuriu. Subcodalele sunt negri, partea ventral a aripii este gri închis. Ciocul în sezonul de împerechere este galben, picioarele i degetele sunt maro închi i. Sexele sunt asem toare.

rile imature sunt maronii cu pete mai închise nu au culori foarte închise i contrastante ca adul ii, sunt mai deschise la culoare, coloritul penajului este mai uniform. De la distan poate fi confundat cu stârcul cenu iu, dar de multe ori î i ine degetele deschise în timpul zborului respectiv curbura gâtului în zbor este mai accentuat. Habitat Este o pas re destul de rar a regiunilor ml tinoase întinse. Tr ie te în zona de step i p duri mixte cu climat temperat-cald. Prefer zonele cu ap dulce pu in adânc , lin curg toare i eutrofic înconjurat de vegeta ie dens i înalt (stuf, tufe (în principal Salix), etc.). Evit albiele pietroase, îi place substratul n molos, nisipos. Prefer habitatele unde în apropiere se g sesc i copaci înal i. Îl întâlnim în stuf ri uri dea-lungul râurilor, ele teelor, sau chiar pe paji ti umede. În timpul migra iei i a iern rii poate fi prezent i pe litoral. Cuib re te solitar sau în colonii mici, uneori cu al i stârci, de obicei în stuf ri uri, pe vegeta ia emergent i deas , care ofer un ascunzi bun. Este intolerant la prezen a i distruban a uman , evit habitatele umede secundare create de om (canale, etc). Distribu ie Prefer regiunile calde din sudul i centrul Europei. Nu cuib re te în Scandinavia,

rile baltice, Belorusia, insulele britanice. Popula ii mari i stabile sunt în Spania, Ungaria, Ucraina. În România cea mai mare popula ie este în Delta Dun rii. Câteva perechi cuib resc dea lungul Dun rii, în restul rii este foarte rar .


MCO 12/”12 54

Popula ie Popula ia european este estimat la 29000-42000 de perechi, i în ansamblu se afl în declin moderat. Unele popula ii din vestul i centrul Europei (Fran a, Italia, Olanda, Serbia i Muntenegru) sunt în cre tere, dar aceasta nu contrabalanseaz declinul din Cehia, Slovacia, România, Moldova, Rusia i Turcia În România cuib resc 850-1000 de perechi, efectivul lor este în declin moderat. Ecologie i comportament Dieta const în mare parte din pe ti i insecte (acvatice i libelule), care sunt prinse diminea a devreme i seara, din pozi ie sta ionar , cu gâtul întins într-un unghi de 60 de grade. Se hr ne te singur, stând pe vegeta ia înot toare sau în ap pu in adânc printre vegeta ia dens . De asemenea prinde i mici mamifere i amfibieni, erpi (Natrix), opârle, ocazional p ri, crustacee, molu ti i p ianjeni.

Este o specie predominant solitar , rareori poate fi v zut în colonii cu alte specii sau pe locuri comune de odihn . Este o pas re predominant crepuscular , în timpul zilei i noaptea se odihne te ascuns în vegeta i dens . Când se simte amenin at, se ascunde nemi cat cu gâtul i capul ridicat vertical. În caz de pericol mai mare î i îndreapt ciocul par ial deschis c tre adversar i î i ridic mo ul. Poate declan a un atac cu ciocul ascu it, care poate provoca r ni serioase asem toare unei înjunghieri. Când perechea se întâlne te, masculul salut femela prin înclinare în fa a ei, ca

spuns, femela î i apleac capul sub pieptul masculului. Dac cuib re te în colonii, rimea acestora e mic (2-4 perechi), dac se asociaz cu alte specii, în marea

majoritate a cazurilor acesta este stârcul cenu iu. Locul cuibului este ales de mascul, cuibul se construie te la 0,5-1 m deasupra nivelului apei pe stuf mort, uneori pe copaci pân o în ime de 25 m. Depune 4-5 (2-8), perioada de incubare dureaz 26 zile. Puii p sesc cuibul dup 20 de zile i devin independen i la vârsta de circa 55-65 zile.

suri de conservare necesare i aplicate Principalul factor amenin tor pentru stârcul ro u este dispari ia habitatelor adecvate, precum desecarea zonelor ml tinoase i arderea stuf ri urilor. Pentru conservarea popula iei stabile din România este necesar oprirea arderii stuf ri urilor care poate fi realizat cel mai eficient prin campanii educa ionale la adresa localnicilor, respectiv prin subven ii oferite de c tre stat pentru proprietarii sau administratorii habitatelor umede adecvate buhaiului de balt , pentru dezvoltarea i respectarea unui plan de management favorabil pentru natur i p ri de ap .

Stârcul ro u fiind o specie în declin, rar i foarte sensibil la deranj uman, este esen ial diminuarea disturban ei la locurile de cuib rit a speciei. Este de asemenea foarte important protejarea mla tinilor naturale cu stuf ri uri întinse, fiindc stârcul ro u cuib re te aproape exclusiv în astfel de habitate naturale, neatinse i extinse. Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Pe amplasamentul proiectului, nici în apropierea acestuia nu exist habitate acvatice adecvate acestei specii, stârcul ro u nu a fost observat pe teren. Realizarea investi iei nu va afecta popula ia stârcului ro u din sit.

Ra ro ie Aythya nyroca (Guldenstadt, 1770) Ferruginous Duck Descriere i identificare Are lungimea de 38-42 (din care corpul aproape dou treimi), anvergura este de 63-67 cm. Este o ra scufund toare mic , maro castaniu, burta, subcodalele sunt albe.


MCO 12/”12 55

Partea inferioar a aripii este alb , pe aripa posterioar este o dung alb subterminal lung i rar . Dimorfismul sexual nu este atât de accentuat ca în cazul celorlalte specii de ra e. Masculul se deosebe te de femel prin ochiul galben i culoarea castanie cu nuan ro ie. Femelele au ochiul maro închis, sunt mai pali la culoare, lipse te nuan a ro iatic , culoarea este maro uniform. Juvenilii se aseam femelelor, dar sunt mai uniforme, de culoare maro închis. Subcodalele sunt alb-murdare uneori cu dungi maro. Habitat Este o specie amenin at pe plan global care prefer zone umede cu ape dulci dar ocazional cuib re te i în ape s turoase. Prefer apele dulci st toare sau încet curg toare cu vegeta ie acvatic dens , cum sunt mla tinile, b ile, lagunele, lacurile, terenurile inundabile, canale cu adâncime apei între 30-100 de cm. De obicei evit în timpul cuib ritului suprafe ele mari de ap f vegeta ie. Se concentreaz pe regiunile continentale de es, în zona temperat f influen e oceanice sau arctice. Este o specie de ra tipic stepic . Prefer apa pu in adânc , bogat în vegeta ie acvatic plutitoare, care este înconjurat de vegeta ie emergent dens (stuf, tufe sau arbori mici). Evit râurile, pâraiele, lacurile adânci sau oligotrofe, orice fel de ape deschise. Î i construie te cuibul pe vegeta ia plutitoare sau pe insulele mici din lacuri. Cuib re te deseori i pe ele tee, lacuri artificiale aflate în condi ii semi-naturale. Necesit suprafa mai mic de ap deschis decât celelalte specii de ra e. Distribu ie Ra a ro ie este o specie cu distribu ie larg dar discontinu în Europa. Cuib re te în num r mic în aproape toate rile temperate europene. În ara noastr cuib re te în num r mare în Delta Dun rii i zonele umede asociate acestora. Pe alocuri cuib re te pe sistemele mari de lacuri cu ecosistem natural sau semi-natural (ele tee, lacuri de acumulare, etc.). Popula ie Ra a ro ie este periclitat pe plan global, popula ia cuib ritoare european este relativ mic , este estimat la 12 000 – 18 000 de perechi, efectivul lor este în declin puternic. Popula ii mai mari sunt în Ungaria, România, Croa ia, Turcia, Azerbaijan. Cei 5500-6500 de perechi cuib ritoare reprezint aproximativ 35-45% din popula ia european , deci este foarte important pe nivel continental. Din nefiricire este în declin puternic. Ecologie i comportament Are o diet variat dominat de materiale vegetale, pe care le procur din înot

cind cu ciocul pe suprafa a apei, scufundând cu partea anterioar a corpului sau scufundând în totalitate. Se hr ne te în apa pu in adânc (20-70 cm, pân 1,6 m) apropiat de mal, bogat în vegeta ie. Plantele cele mai frecvent mâncate sunt Potamogeton, Carex, Hydrocharis, Chara, Lemna, etc. Uneori prinde pe ti mici i broscu e pân 3 cm lungime, molu te, anelide, crustacee, insecte (în special libelule), mu te etc. Este o specie mai pu in gregar decât celelalte ra e. În afara perioadei de reproducere este solitar sau în grupuri mici formate din câteva exemplare. Rareori este v zut în cete mari, alc tuite din 100-300 de exemplare. Este monogam , perechile se formeaz doar pe durata perioadei de reproducere, de multe ori înaintea sosirii la teritoriul de cuib rit. Unde este comun , deseori cuib re te în colonii mici, uneori împreun cu pesc ru i. Este cel mai activ dup l sarea serii i în timpul nop ii.


MCO 12/”12 56

Ca comportament nup ial, ra ele ro ii î i scutur capul orizontal, rareori i vertical, cu coada întins pe suprafa a apei i penele cre tetul ridicate. Cele 8-10 (6-14) ou sunt depuse la începutul lunii mai în cuibul construit din plante (frunze, iarb , stuf etc.). Puii eclozeaz dup o perioad de 25-27 zile, sunt îngriji i numai de femel . Devin independen i la vârsta de dou luni, prima împerechere are loc la vârsta de un an.

suri de conservare necesare i aplicate Principalul factor amenin tor la adresa speciei este dispari ia habitatelor adecvate, precum desecarea zonelor ml tinoase. Pentru conservarea popula iei stabile din România este necesar conservarea habitatelor propice, a ariilor de hr nire, controlarea serioas a dezvolt rilor infrastructurale i a turismului în apropierea coloniilor de cuib rit i a locurilor de hr nit, mai ales în Delta Dun rii. Unde sunt colonii cuib ritoare al ra ei ro ii, este necesar realizarea unui plan de management, al c rui obiectiv principal este conservarea lop tarului. Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Specia prefer zonele acvatice de ap st toare, cu mult vegeta ie (stuf etc.) ca i loc de cuib rit. Astfel de habitate nu se g sesc în zona proiectului, precum nici

specia nu a fost sesizat în timpul ie irii pe teren, deci realizarea investi iei nu va afecta popula ia local a ra ei ro ie.

Buhai de balt Botaurus stellaris (Linnaeus, 1758) Bittern Descriere i identificare Buhaiul de balt este o specie de m rime medie din familia stârcilor. Lungimea este de 70-80 cm (din care corul 35-40 cm), anvengura de 125-135 cm. Corpul în compara ie cu celelalte specii e stârci este îndesat. Penajul este predominant maro, cu dungi i pete negri. Parte ventral a corpului, gâtul i b rbia este mai deschis la culoare, maro-g lbui. Musta a i cre tetul sunt negri. Cu ajutorul acestui penaj i a pozi iei caracteristice cu corpul i gâtul vertical închis buhaiul de balt poate s se ascund perfect în tuf ri , f cându-se practic invizibil. Juvenilul este similar adultului, dar este în general un pic mai palid i deschis la culoare. Are un sunet caracteristic foarte sonor, care poate fi auzit i noaptea. Rareori poate fi v zut, se ascunde în tuf ri uri întinse, cel mai des poate fi observat dis-de-diminea , când zboar înspre/dinspre locurile de pescuit. Habitat Prefer aproape exclusiv habitatele întinse de stuf ri , în afar de astea rareori este prezent i în zone ml tinoase cu vegeta ie înalt i dens . Este strâns legat de zonele de es, dar este prezent i în regiuni deluroase, îns rareori la altitudini mai mari de 300 m. În migra ie apare i în zone cu stuf ri unde nu cuib re te. Prefer stuf ri urile dense, cu un nivel sc zut de ap (aproximativ 30 cm) cu fluctua ii reduse în nivelul apei, i cu un mixt de zone cu stuf proasp t, viu i stuf uscat. Favorizeaz stuf ri urile mari, care au i suprafe e deschise de ap (b i mai mici, canale). Este strâns legat de ap dulce, dar tolereaz i apa semi-s rat , în lagune i în apropierea estuarelor.

Distribu ie Este o specie larg r spândit , cuib re te în toate rile europene, în num r mai mare în Rusia, Polonia, Ungaria i România. În ara noastr este prezent în apropierea b ilor i râurilor de es în habitate cu stuf ri uri întinse (peste 20 de hectare). Cuib re te în num r mare în Delta Dun rii i în habitatele propice în zonele umede de es.


MCO 12/”12 57

Popula ie Specie cu o distribu ie global imens , cuib rind într-o zon de aproximativ 10 milioane de km2, cu o popula ie global situat între 110.000-340.000 de exemplare. Popula ia din Europa fiind situat între 34-54.000 de perechi este important pe plan global. Popula ia din România cu cei 1,500-2,000 de perechi nu este foarte semnificativ pe plan European (îns este probabil subapreciat) i este concentrat în Delta Dun rii. Ecologie i comportament Buhaiul de balt este o specie par ial nocturn , se hr ne te de multe ori în timpul nop ii. Hrana const în pe ti, amfibieni, reptile, p ri (de ex. ochiul boului, pi igoi de stuf), mamifere mici (de ex. oareci), nevertebrate precum insecte, viermi, etc. Rareori poate fi v zut zburând, în majoritatea timpului se ascunde în stuf ri . Când se simte în pericol, st cu corpul i gâtul întins vertical, f cându-se invizibil în stuf. În caz de pericol imediat st într-o pozi ie defensiv caracteristic , cu gâtul întins în fa , ciocul deschis par ial i aripile deschise i apropiate de sol. Specie poligam , masculul este foarte teritorial de la sfâr itul iernii pân în luna iulie, este foarte agresiv cu masculii rivali care într în teritoriul lui. Cuib re te în perechi izolate în stuf, îns în zone favorabile ocazional formeaz colonii r zle e de câteva perechi. De multe ori asociat cu alte specii de stârci. Femela depune 5-6 (rareori 3-7) ou , pe care le încubeaz timp de 25-26 zile. Masculul are grij de femel în timpul clocirii, îns nu particip în hr nirea puilor. Juvenilii devin independen i la vârsta de 55-60 zile.

suri de conservare necesare i aplicate Principalul factor amenin tor la adresa buhaiului de balt este dispari ia habitatelor adecvate, precum desecarea zonelor ml tinoase i arderea stuf ri urilor. Pentru conservarea popula iei stabile din România este necesar oprirea arderii stuf ri urilor care poate fi realizat cel mai eficient prin campanii educa ionale la adresa localnicilor, respectiv prin subven ii oferite de c tre stat pentru proprietarii sau administratorii habitatelor umede adecvate buhaiului de balt , pentru dezvoltarea i respectarea unui plan de management favorabil pentru natur , p ri de ap incluzând buhaiul de balt . Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Pe amplasamentul proiectului, nici în apropierea acestuia nu exist habitate acvatice adecvate acestei specii, nici specia nu a fost sesizat în timpul ie irii pe teren. Realizarea investi iei nu va afecta popula ia buhaiului de balt din SPA.

Pas rea ogorului Burhinus oedicnemus (Linnaeus 1758) Eurasian Thick-knee Descriere i identificare Este o specie de limicol nocturn sau crepuscular , specializat în ocuparea habitatelor aride sau uscate cu vegeta ie rar i scund . Dimorfismul sexual nu este accentuat. Partea dorsal a speciei este de o culoare maronie deschis , cu stria ii longitudinale de culoare închis . Capul are culori de baza similar , îns cu frâul, fa a, gâtul i pieptul de culoare alb cu o musta neagr . Ciocul este bicolor, cu vârf negru i baz galben . Ochii sunt mari i galbene. Pieptul este alb cu stria ii închise iar partea ventral de o culoare alb-g lbuie.


MCO 12/”12 58

Habitat Este o specie specializat în habitate aride cu pu in vegeta ie sau vegeta i scund (de exemplu p uni), ocup atât stepele uscate cu vegeta ie redus cât i zonele uscate cu pietri sau un cu un strat sub ire de sol pe substrat de stânc . Ocazional poate cuib rii chiar i pe marginea terenurilor arabile. Distribu ie Specie cu o r spândire destul de larg , dar cu popula ii izolate în zonele cu habitate propice. Cuib re te în zonele temperate i calde a Europei i Asiei de vest, pe sub-continentul Indian i în Nordul Africii. Popula ie Popula ie mondial : 130.000 – 310.000 perechi; Popula ia European : 46.000 – 78.000 perechi; Popula ia din România: 20.000 – 24.000 perechi. Popula ia European sa redus cu peste 30% în ultimele trei decenii, în special din cauza dispari iei habitatelor. Popula ia din România a fost considerat stabil , îns dezvolt rile din ultima perioad (în special în Dobrogea) vor avea cu siguran efecte negative asupra popula iei cuib ritoare din ar . Ecologie i comportament Pas rea ogorului prefer zonele aride cu pu in vegeta ie sau vegeta i scund (de exemplu p uni), ocup atât stepele uscate cu vegeta ie redus cât i zonele uscate cu pietri sau un cu un strat sub ire de sol pe substrat de stânc Perioada de cuib rit începe pe la sfâr itul lunii Aprilie. Cuibul este doar o adâncitur mic în p mânt eventual cu câteva fire de vegeta ie, de multe ori înconjurat cu pietre mici sau scoici. Ponta const din 2 (ocazional unu sau trei) ou , care este incubat timp de 24-26 de zile, pui sunt nidifuge i urm resc p rin ii din prima zi devenind independen i la vârsta de aproximativ 36-42 zile. Migra ia de toamn începe în august cu o intensitate maxim în septembrie, i se termin în octombrie. Popula ia din Europa ierneaz în sudul continentului sau în Africa. Popula ia din Iberia este rezident . Hrana în principiu este alc tuit din nevertebrate: l custe, libelule, furnici, gândaci, mu te, p ianjeni, lumbrici, miriapode, etc. În unele cazuri prinde amfibieni mici sau oareci.

suri de conservare necesare i aplicate Fiind un specialist de habitate specia este sensibil la schimb rile masive în modul de folosin a terenurilor. Principala primejdie la adresa speciei este intensificarea agriculturii respectiv dezvoltarea necontrolat a zonelor în care habitatele propice înc exist . Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Specia nu a fost semnalat pe cursul ie irilor pe teren. Este o specie caracteristic zonelor deschise de s tur (p uni), cu vegeta ie joas . Astfel de habitate nu se

sesc pe amplasamentul investi iei i nici în vecin tatea acestuia, deci popula ia acestei specii din sit nu va fi afectat de proiect. Barz alb Ciconia ciconia (Linnaaeus, 1758) White Stork Descriere i identificare Lungimea este de 100-115 cm, din care corpul aproximativ jum tate, anvergura e de 155-165 cm. Este o pas re de ap mare, cu gâtul i picioarele lungi. Sexele sunt asem toare i nu exist varia ii sezoniere.


MCO 12/”12 59

rile adulte au corpul, gâtul, capul i coada alb , numai remigele i tectricele

superioare sunt negri. Penele gâtului inferior i pieptului sunt alungite. Ciocul i picioarele sunt ro ii. Juvenili se aseam adul ilor, doar ciocul i picioarele nu sunt ro u intens, sunt de culoare maro, care spre maturitate treptat se va transforma în ro u. Habitat Tr ie te în regiuni cu climat temperat sau mediteranean. Supravie uirea pe termen lung a speciei depinde de men inerea în stare cât mai natural a locurilor de hr nit preferate de berze – fâne e, p une, paji ti umede, terenuri inundabile în apropierea locurilor de cuib rit. Poate fi prezent i în regiunile de step , sau în timpul iern rii pe savan . Accept i habitatele umede secundare, cum sunt terenurile agricole irigate, lanuri de orez, etc. În Maroc cuib re te la altitudini de 2500 m, îns în Europa este rar peste 500 m.. La noi cuib re te aproape în exclusivitate în zone antropizate - pe ur , case, co uri, claie, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii au început

i construiasc cuibul pe stâlpi de joas tensiune. Distribu ie Barza alb este larg r spândit în întreaga Europ cu excep ia Insulelor Britanice i

rilor nordice. Popula ii mai mari sunt în centrul i estul continentului, în Polonia, Belorusia, Ucraina, Lituania i în Spania. La noi este r spândit în toat ara, dar popula ii mai însemnate are în partea de vest a rii (jud. Satu-mare, Timi , etc.) respectiv în sud-estul Transilvaniei (jud. Sibiu, Bra ov, Harghita). Popula ie Popula ia european este de 180 000 – 220 000 de perechi, i este în cre tere moderat . Conform ultimului recens mânt sunt cca. 5500 perechi în ar . În România, datorit mai ales desec rii excesive a zonelor umede în multe p i ale

rii popula ia a suferit o diminuarea accentuat . Ecologie i comportament

nânc în exclusivitate animale, pe care le prinde pa paji ti umede umblându-se prin iarb . Prada mai mic este înghi it în întregime, animalele mai mari sunt f cute buc i cu ciocul înainte de a fi mânca i. Este o pas re diurn , se hr ne te singur, în perechi, în familie sau în cete mari, mai ales unde prada este concentrat . Dieta este foarte variat , compozi ia depinde de umiditatea zonei. În regiuni (sau anuri) mai aride m nânc în principal insecte i roz tori, în condi ii umede animale acvatice. M nânc insecte i larvele acestora (mai ales gândaci i l custe), amfibieni (broa te adulte), erpi, opârle, micromamifere (chi cani, oareci, obolani, hamsteri), râme. Uneori m nânc i ou le p rilor clocitoare pe sol,

molu te i crustacee, pe ti i scorpioni Este o specie gregar , mai ales în afara perioadei de cuib rit, când se adun în cete uneori alc tuite din sute de indivizi. Este monogam , perechile de multe ori se formeaz doar pe durata reproducerii. Unele perechi se reproduc ani la ir la acela i cuib. În restul anului aceste perechi nu stau împreun , se întâlnesc în timpul pasajului de prim var sau ajung separat la cuib în acela i timp. De multe ori masculul ajunge mai devreme (în aprilie), i începe singur renovarea i dezvoltarea cuibului. În general subadul ii sosi i mai târziu încearc s ocupe cuiburi deja ocupate, în asemenea cazuri perechea î i ap agresiv teritoriul, de multe ori rezultând r niri grave. Au un ritual caracteristic de întâmpinare, î i ridic i î i „arunc ” capul în spate, apoi o readuc în pozi ie normal , i o mi sus-jos. Aceste mi ri sunt repetate de mai multe ori i sunt acompaniate de sunetul caracteristic berzelor f cut cu ciocul, „tocitull”. Depun 3-5 ou , incubarea dureaz 33-34 de zile. Ambele p rin i au grij de pui pân p sirea cuibului (în a doua jum tate a lunii iunie), dup acesta juvenilii formeaz cete mai mari i se mi , se hr nesc în cadrul acestor grupuri.


MCO 12/”12 60

Prima împerechere de obicei este la vârsta de 4 ani, majoritatea p rilor înaintea maturit ii nici nu se întorc din Africa.

suri de conservare necesare i aplicate Este necesar conservarea paji tilor, p unilor umede, care se poate realiza prin conservarea practicilor agriculturale tradi ionale, durabile. În România specia cuib re te în principal pe stâlpi de electricitate sau telefonice, adeseori cauzând scurtcircuite, l sând f electricitate mai multe gospod rii. În alte cazuri din cauza instabilit ii cuibul cade de pe stâlp. Pentru prevenirea acestor evenimente aproape în toate jude ele din ar s-au montat pe stâlpi suporturi pentru cuib, astfel cuibul se poate construi mult mai stabil, i nu ating firele de p r. O alt problem , înc netratat este electrocutarea prin atingerea firelor de electricitate. Mortalitatea cauzat de electricitate în cadrul berzelor este foarte ridicat. Aceast problem s-ar putea rezolva prin izolarea cablurilor electrice în apropierea stâlpilor i scoaterea din func iune a modelelor „uciga e” de stâlpi de medie tensiune. Din p cate implementarea acestor metode întârzie din cauza costurilor ridicate. Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Un exemplar din aceast specie a fost observat, hr nindu-se pe o fânea la cca. 500 de m de amplasamentul proiectului. Specia cuib re te în localitatea Urziceni -

dure. Suprafe ele deschise din vecin tatea investi iei, respectiv suprafa a propriu-zis a acesteia sunt habitate ideale pentru berze albe, care î i caut hrana în astfel de terenuri (fâne e, p uni etc.). inând cont de suprafa a relativ redus al investi iei, se poate afirma c realizarea proiectului nu va afecta semnificativ terenurile de hr nire acestei specii.

Erete de stuf Circus aeruginosus (Linnaeus 1758) Marsh Harrier Descriere i identificare Este cea mai mare specie de erete din Europa. Dimorfismul sexual în ceea ce prive te coloritul penajului este caracteristic i la aceast specie ca i la toate celelalte specii de ere i. Masculul adult are un colorit general maro cu gri i crem . Capul este de gri-alb strui cu stria ii longitudinale de culoare mai închis , spatele este maro culoarea continuând i pe partea proximal a p ii dorsale a aripii. De sus majoritatea remigelor sunt de o culoare gri deschis, f când excep ie doar primele 5-6 remige primare care sunt negre. În zbor, pe partea ventral pas rea este mai mult sau mai pu in de o culoare crem uniform , cu burta i flancurile cu un ton maroniu ro cat. Coada este gri. Femela este de o culoare general de maro foarte închis cu pete de culoare crem deschis pe cap i pe umeri, aceste pete ocazional au o culoare aproape alb . Anvergura aripii: 110 – 130 cm; Lungimea corpului: 48 - 56 cm Habitat Specie specializat pe zone umede, ml tinoase întinse, cu vegeta ie bine dezvoltat . Cuibul este construit în cazurile tipice în stuf ri aproape de suprafa a apei. Ocazional se stabile te i în habitate atipice cuib rind în zone agricole sau paji ti cu vegeta ie înalt , i în aceste cazuri prefer îns apropierea unor zone umede. Distribu ie Specia este r spândit în principal în zona cu clim temperat , dea lungul latitudinii medii al Eurasiei. Pe lâng acesta, mai întâlnim unele popula ii i în regiunea mediteran i boreal . Este o pas re caracteristic Palearcticului de Vest.


MCO 12/”12 61

Cea mai vestic popula ie se g se te în Portugalia, spre est arealul se extinde mult peste Mun ii Urali pân la partea estic a Kazahstanului. Popula ii izolate re reg sesc i în nordul Africii, cu prec dere în Maroc, Algeria i Tunisia. Popula ie Popula ie mondial : 500.000 – 2.000.000 perechi; Popula ia European : 93.000 – 140.000 perechi; Popula ia din România: 1.700 – 2.500 perechi. Trendul popula iei globale este una pozitiv cu o u oar cre tere permanent , nu dispunem date pe baza c rora ar fii posibil determinarea trendului momentan al speciei în România. Ecologie i comportament Este o pas re care tr ie te în perechi izolate, dar care în locuri favorabile cu loc de cuib rit i hran suficient (de exemplu Delta Dun rii), poate cuib rii în densit i destul de ridicate sau în cazuri rare în mici semi-colonii r zle e. Clocitul începe în luna aprilie sau mai, fiind anticipat de zborul nup ial sincronizat i spectaculos al cuplului. Depunerea pontei se face în cuibul construit în principal de femel - de obicei din stuf i crengi sub iri – în stuf ri sau alte plante înalte care ofer un camuflaj bun cuibului, fiind folosit doar pentru un singur sezon. Ponta const de regul din 3-6 ou , a c ror incuba ie este de 31-38 zile. Puii p sesc cuibul în aproximativ 35-40 zile i devin independen i dup dou -trei s pt mâni. Masculii pot fi i poligami, caz în care, pe perioada incuba iei hr nesc dou femele mai apoi puii din cele dou cuiburi. Este o specie par ial-migratoare. P rile din sudul Europei petrecând iarna în europa în zona M rii Mediteraniene, popula iile din nord migreaz pentru iernat pe continentul african, la sud de Sahara, iar cele din Asia ierneaz pe subcontinentul Indian. Migreaz în exemplare solitare sau grupuri r zle e de câteva indivizi, folosind trec torile de la Gibraltar, Bosfor dar i traseul Italia-Malta. Din punct de vedere a hranei, eretele de stuf este un oportunist de succes, compozi ia hranei depinzând în mare parte de sursele trofice existente, în cazuri ideale prefer ca prad specii de p ri de m rime mic -mijlocie.

suri de conservare necesare i aplicate Este o specie cu o distribu ie larg , cu un trend global pozitiv i cu o popula ie stabil (sau în u oar cre tere) pe plan na ional. Nu necesit m suri de conservare specifice, din cauza ecologiei speciei este sensibil la pierderea habitatelor umede din cauza desec rii sau dren rii zonelor umede. Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Pe amplasamentul proiectului, i nici în vecin tatea acestuia nu se g sesc locuri acvatice preferate de eretele de stuf, specia nu a fost sesizat pe teren. Realizarea investi iei nu va afecta popula ia eretei de stuf din SPA „Câmpia Nirului – Valea Ierului”.

Erete sur Circus pygargus (Linnaeus, 1758) Montagu's Harrier Descriere i identificare Este o specie monotipic . Dimorfismul sexual în ceea ce prive te coloritul penajului este particular i la aceast specie ca i la toate celelalte specii de ere i. Masculul adult are un colorit general gri-alb strui în contrast cu remigele primare negricioase. Contrar celorlaltor specii de ere i de la noi, prezint o band neagr longitudinal pe remigele secundare. Pe subalarele aripilor i flancuri are stropi mici de culoare ro cat .


MCO 12/”12 62

Femela adult seam mult cu femela eretelui vân t i cel alb, îns partea inferioar a corpului este mai deschis, albicios, cu stria ii maroni-ro cate. Pe lâng acesta, subalarele aripilor sunt ro cat dungate, nu prezint colag distinct în regiunea gâtului, având i o band terminal lat pe marginea aripilor. Partea superioar are coloritul general maroniu cu excep ia târti ei, care este alb . Coada prezint benzi de culoare mai închis .

rile tinere seam cu femelele, au îns burta i aripa interioar ruginie i remigele secundare întunecate. La aceast specie aripa prezint doar patru remige primare eviden iate, dând astfel aripii un aspect alungit i îngust. Anvergura aripii: 96–116 cm; lungimea corpului: 43–47 cm; greutatea medie: 265 g la mascul i 345 g la femele. Habitat De i prefer zonele deschise, fiind o specie de es, în unele regiuni poate urca pân la 1500 de m. În habitatele naturale sau semi-naturale cuib re te mai ales în vecin tatea râurilor, în v i, platouri, marginea lacurilor, b i i stepe. Când nu au la dispozi ie astfel de habitate, se stabilesc pentru cuib rit în câmpuri umede, fâna e sau chiar câmpuri agricole, mai cu seam în cele de cereale cu spic cum sunt grâul, orzul i ov zul. Specia necesit un teritoriu deschis mare, cu vegeta ie suficient de înalt pentru ai asigura condi iile necesare unui cuib rit cu succes. Distribu ie Specia este r spândit în principal în zona cu clim temperat , de-a lungul latitudinii medii al Eurasiei. Pe lâng acesta, mai întâlnim unele popula ii i în regiunea mediteran i boreal . Este o pas re caracteristic Palearcticului de Vest. Cea mai vestic popula ie se g se te în Portugalia, spre est arealul se extinde mult peste Mun ii Urali, limita exact fiind necunoscut exact. Popula ii izolate punctiforme sunt i în nordul Africii, cu prec dere în Maroc. Probabil datorit activit ii negative al omului, unele popula ii î i schimb regulat arealul de cuib rit, care se eviden iaz în faptul, c pot apare mici popula ii departe de arealul s u de

spândire. Popula ie Popula ia Europei se estimeaz la 35.000 - 50.000 perechi. Efectivul mondial nu este cunoscut suficient, fiind estimat la 150.000 - 200.000 de indivizi. Popula ia din România nu este suficient de cunoscut fiind apreciat a fi (în ultima publica ie relevant ) între 0-12 perechi, de i popula ia na ional este cu siguran foarte redus aceste numere sunt probabil subapreciate. Ecologie i comportament Este o pas re care tr ie te izolat în pereche, dar care în locuri favorabile cu loc de cuib rit i hran suficient , poate forma semi-colonii r zle e de câteva perechi. Cuib ritul în semi-colonie este benefic pentru faptul, c asigur o securitate mai mare pentru fiecare pereche fa de pr tori. Teritoriul p zit al unei perechi este de cca 300 - 400 m în jurul cuibului la cuplurile care cuib resc izolat, fiind mai mic în cazul cuib ritului semicolonial. În acest ultim caz p rile coloniei ac ioneaz to i împreun în cazul apari iei unui du man cu p r sau cu pene (vulpi, câini, corvide). Clocitul începe abia în luna mai, fiind anticipat de zborul nup ial sincronizat i spectaculos al cuplului. Masculul are obiceiul de a aduce cadou nup ial femelei, care const de regul din oarece, opârl cau insect mai mare. Ajung la maturitatea sexual de regul dup 3-4 ani. Depunerea oul r se face în cuibul simplu amenajat pe sol, între plante înalte care ofer un camuflaj bun cuibului, fiind folosit doar pentru un singur sezon. Femela depune de regul 3-5 ou de culoare albicioas a c ror incuba ie este de 29-35 zile.


MCO 12/”12 63

Puii p sesc cuibul în 32-35 zile i devin independen i dup dou s pt mâni. Masculii pot fi i poligami, caz în care, pe perioada incuba iei hr nesc dou femele mai apoi puii din cele dou cuiburi. Este o specie migratoare de distan lung . P rile din Europa migreaz pentru iernat pe continentul african, la sud de Sahara, iar cele din Asia ierneaz pe subcontinentul Indian. Prim vara adul ii i unele subadul i sosesc înapoi în luna aprilie, majoritatea p rilor tinere r mânând pân la maturitate în cartierele de iernare.

suri de conservare necesare i aplicate Începând cu anii ’40 popula ia eretelui sur prezint o diminuare numeric continu aproape pe toat suprafa a arealului s u de r spândire. Acest regres s-a datorat în primul rând folosirii abuzive i în exces al pesticidelor i insecticidelor, în principal al DDT-ului, care a rezultat în primul rând diminuarea hranei. Un alt aspect negativ care a afectat mult specia a fost i este i în prezent cucerirea noilor suprafe e de terenuri în vederea transform rii lor în terenuri agricole, care au dus la pierderea habitatelor. Schimbarea tehnicilor agricole, care au devenit în multe locuri mecanizate, precum i recoltarea cerealelor i al ierbii în timpul perioadei de reproducere au pus amprenta pe descre terea num rului speciei. Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Pe amplasamentul proiectului, i nici în vecin tatea acestuia nu se g sesc locuri de cuib rit preferate de aceast specie (zone ml tinoase, terenuri ierboase cu vegeta ie înalt ), nici specia nu a fost sesizat în timpul ie irii pe teren. Realizarea investi iei nu va afecta popula ia de erete sur din SPA.

Cristel de câmp Crex crex (Linnaeus, 1758) Corncrake Descriere i identificare Are lungimea de 27-30 cm, anvergura e de 46-53 cm. Dimensiunile sunt asem toare cu cele ale unei potârnichi mici i slabe. Penajul e maroniu cu un ruginiu pronun at pe aripi, vizibil în special în zbor. Sexele sunt asem toare. Partea dorsal a p rilor adulte este maro-gri, centrele penelor sunt maro i negru, care formeaz linii longitudinale pe spate i scapulare. Fa a e gri-alb struie, tectricele auriculare, partea posterioar a gâtului i cre tetul sunt maro pestri cu negru. Aripa inferioar este roz-maroniu. Juvenilii sunt un pic mai pali i mai deschi i la culoare, cu o nuan g lbuie mai pronun at . Cristelul de câmp are un sunet caracteristic, un strig t puternic bisilabic „crre-crre” care poate fi auzit noaptea în lunile mai i iunie de la mari distan e. Habitat Este o specie cu distribu ie larg , de la regiuni temperate continentale i oceanice pân la cele boreale, de step , marginal mediteraneane. În principal cuib re te pe es dar în habitat prielnic este prezent i în altitudini pân la 1400 m. Evit apele

st toare, mocirlele, marginile lacurilor sau râurilor, la fel nu prefer suprafe ele deschise, pietroase, nisipoase etc. Prefer locurile umede, r coroase cu vegeta ie ierboas dens dar mai mic decât în imea sa. De multe ori cuib re te i pe terenuri agricole, în lanuri de cereale. În România cuib re te preponderent pe fâne e i p uni îns în unele zone este prezent i în terenuri cultivate.


MCO 12/”12 64

Distribu ie Este o specie larg r spândit în Europa, popula ii însemnate sunt în Belorusia, Bulgaria, Cehia, Letonia, Polonia, România, Ukraina. În România este prezent atât în zonele de câmpie cât i în zon de deal i mai ales depresiuni intra i extramontane. Popula iile cele mai însemnate se g sesc în zone, unde înc predomin agricultura tradi ional extensiv pe terenuri ierboase umede. Popula ie Popula ia european a suferit un declin puternic între anii 1970-1990, cauzat probabil de accentuarea agriculturii i folosirea tehnicilor de cultivare intensiv i diminuarea habitatelor ierboase umede. În prezent pe continent cuib resc 1,3-2 milioane de perechi (50-74% din popula ia mondial ). Specie în unele ri este în declin, în alte ri se extinde, în ansamblu, pe plan european efectivul speciei fluctueaz . Popula ia din România este apreciat între 44,000 – 60,000 de perechi, fiind foarte probabil existen a unei supraevalu ri semnificative în cazul acestei specii. Ecologie i comportament Cristelul de câmp este omnivor, m nânc nevertebrate mici, insecte (gândaci, mu te, l custe, greieri, libelule, furnici etc.), molu te, p ianjeni, râme, mici broscu e, frunzele plantelor, muguri, semin e. Rareori poate mânca i micromamifere i p ri. Cu excep ia sezonului de reproducere i uneori migra ia, este o pas re solitar . În timpul pasajului poate fi în perechi, sau chiar în grupuri mai mici formate din 20-40 de exemplare. Uneori se asociaz cetelor de prepeli e. La cristelul de câmp întâlnim monogamie sezonial , uneori exist i rela ii poligine. Este o specie cu comportament teritorial ridicat, î i ap agresiv teritoriul, al c rui pozi ie este semnalat prin strig tul caracteristic, uneori i în timpul zilei. În timpul strig tului, cristelul adopt o pozi ie a corpului vertical , cu gâtul întins, capul ridicat. Dac un alt mascul p trunde în teritoriul s u se apropie de el, sco ând acest sunet permanent. Dac masculul rival nu se sperie i pleac , începe o goan în zbor. Dac nici aceast metod nu d rezultate, începe lupta propriu-zis dintre cei doi masculi. Cuib re te solitar, uneori în densit i ridicate. În astfel de cazuri cuiburile pot fi la o distan de doar 55-110 m unul de cel lalt. Cuibul este construit pe sol, în vegeta ia dens . Copula ia nu este precedat de dans ritual, dar uneori masculul aduce cadou (hran ) femelei. Cele 8-12 (6-14) ou sunt depuse în mai, numai femela cloce te timp de 16-19 zile. Juvenilii devin independen i la vârsta de aproximativ 34-38 zile. Ierneaz în Africa.

suri de conservare necesare i aplicate Cristelul de câmp este o specie periclitat pe plan global, astfel conservarea popula iei s toase din România are o importan cheie. Principalul factor amenin tor la adresa speciei este dispari ia habitatelor adecvate, a p unilor i fâne elor întinse. Motivele sunt complexe, pe de o parte schimbarea metodelor tradi ionale de agricultur în metodele agriculturii intensive, care a dus la transformarea acestor câmpuri în terenuri agricole. Un alt motiv este oprirea

unatului sau cositului. Ca urmare apare vegeta ia lemnoas spontan , care treptat duce la împ durirea acestor habitate ierboase. Un al treilea motiv este schimbare metodelor tradi ionale de cosit. Cu noile coase motorizate mari suprafe e pot fi cosite în timp scurt, astfel p rile aflate în aceste fâne e nu au unde s se refugieze, c zând prad acestor ma ini.


MCO 12/”12 65

Este necesar sprijinirea de c tre stat a activit ilor care conserv aceste habitate ierboase în condi ie cât mai apropiat de cea natural . Astfel de metode sunt(p unatul adecvat (nu cel excesiv), cositul în afara perioadei de cuib rit (dup luna iulie) i într-o form care ofer posibilitate de a se refugia p rilor respective, formele tradi ionale i durabile de agricultur . Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Specia nu a fost observat cu ocazia ie irilor pe teren. Pe amplasament i în vecin tatea acestuia se g sesc habitate prielnice (fâne e, suprafe e cu vegeta ie ierboas înalt ), pentru aceast specie. Realizarea proiectului în faza de construc ie poate avea un impact negativ asupra cristelelor poten ial cuib ritoare din zon . În acest caz se recomand ca lucr rile din faza de construc ie s fie realizate în afara perioadei de cuib rit (dup 15 iulie). Datorit suprafe ei relativ reduse al investi iei, impactul proiectului asupra popula iei de cristel de câmp nu va fi semnificativ. Cioc nitoare de stejar Dendrocopos medius (Linnaeus, 1758) Middle Spotted Woodpecker Descriere i identificare Este o cioc nitoare mic , are lungimea de 20-22 cm i anvergura de 33-34 cm, este cu 10% mai mic decât cioc nitoarea pestri mare. Spatele, târti a, cre tetul i partea posterioar a gâtului sunt negri, scapularele albe formeaz o pat alb mare, dar mai mic decât la cioc nitoarea pestri mare. Codalele sunt albe cu linii transversale negri, perechea central este neagr . Remigele sunt negri cu pete albe, care pe aripa deschis formeaz trei linii albe. Fruntea, obrajii, tectricele auriculare, b rbia, pieptul i abdomenul sunt albi murdari. Pe partea lateral a gâtului este o pat neagr , care continu printr-o linie neagr pe p ile laterale a pieptului. Aceast pat continu printr-o alt linie neagr spre cioc (musta ), dar spre deosebire de alte specii de cioc nitor nu ajunge pân la ciocul gurii. Regiunea anal este ro u pal, pe abdomen, partea inferioar a pieptului i pe abdomen este rar striat cu negru. Cre tetul este ro u intens la ambele sexe. Juvenilii sunt asem tori adul ilor dar culorile i marcajele sunt un pic mai terse. Habitat Este o specie rezident a climatului temperat continental, nu se extinde în reiuni boreale sau montane. Este un adev rat specialist, fiind ata at de p duri, parcuri sau

uni împ durite cu exemplare b trâne de stejar sau gorun (Quercus sp.). Altitudinile la care cuib re te sunt i ei determinate de prezen a habitatelor cu stejar sau gorun, fiind localizate în principal între. 200 – 600 m, dar i la în imi mai joase în Dobrogea i pe Câmpia de Vest. Tr ie te i în p duri mixte cu stejar, carpen, frasin, fag, chiar i de molid. Prefer crengile b trâne, rupte, putrede. Prezen a speciei este independent de pant , umiditate sau apropierea apei. Distribu ie În afara Scandinaviei i a Insulelor Britanice cuib re te în fiecare ar European . Popula ii mari sunt în Fran a, Polonia, România, Germania, Ungaria, Bulgaria etc. În România cele mai semnificative popula ii cuib ritoare pot fii g site în zonele colinare de pe podi ul Transilvaniei respectiv în gorune ele din Dobrogea, dar specia apare în majoritatea zonelor unde habitatele descrise sunt bine reprezentate. Popula ie Mai mult de 95% din popula ia mondial cuib resc în Europa (140 000-310 000 de perechi). În unele ri specia este în declin, în altele în cre tere, în ansamblu îns popula ia este stabil . În România cuib resc 20.000 – 24.000 perechi.


MCO 12/”12 66

De i nu cunoa tem date cu privire la popula iile istorice din România, este foarte probabil c popula ia cioc nitoarei de stejar a fost în regres numeric în ultimele decenii. Fiind specialist i preferând copaci b trâne cu crengi moarte, nu este deloc favorizat de silvicultura modern . În ultimele decenii restituirile de p duri în Transilvania, i exploat rile necontrolate de multe ori ilegale au afectat popula iile într-un mod nefavorabil. Ecologie i comportament

nânc aproape exclusiv pe tot parcursul anului. Caut dup hran pe coaj , pe crengi i suprafe ele frunzelor sau excavând în lemnul putred moale. Folose te „nicovale” pentru deschiderea nucilor sau coanelor. M nânc coleoptere (adul i i larve: croitor, r gace, c bu i etc.), himenoptere (furnici), omizi, ortoptere, mu te, fluturi etc. Hrana vegetal are importan sporit în timpul iernii, când num rul insectelor este sc zut. Este o specie solitar , ap teritorii fixe pe tot timpul anului. M rimea teritoriului variaz între 3-25 ha, de multe ori mai multe teritorii învecinate se suprapun. Se odihne te în timpul nop ii în scorburi. Limitele teritoriilor sunt comunicate prin sunete de avertisment sau daraban . În postura amenin toare capul este l sat în jos i ciocul întins înainte spre adversar. Nu sunt rare luptele, gonirile în aer între adversari. Este monogam , perechile se formeaz pe durata sezonului de reproducere. În fiecare an excaveaz o nou scorbur pentru cuib rit. Formarea perechilor începe la sfâr itul iernii. C ratul în spiral pe trunchiul copacului este caracteristic speciei. Masculul arat femelei poten ialele locuri a cuibului. Dup alegerea loca iei exacte ambele sexe contribuie la excavarea scorburii. Cele 4-7 (8) ou sunt depuse la sfâr itul lunii aprilie sau în mai. Ambele sexe clocesc timp de 11-14 zile. Ambele

rin i au grij de pui, dezvoltarea acestora dureaz aproximativ trei s pt mâni. Devin independen i la dou s pt mâni dup p sirea cuibului.

suri de conservare necesare i aplicate Principalul factor amenin tor la adresa cioc nitoarei de gr dini este dispari ia stejarilor b trâni atât din p duri cât i din habitatele antropizate. Fiind specialist i preferând stejari b trâni cu crengi moarte, nu este deloc favorizat de silvicultura modern . Conform practicilor silvice actuale copacii nu ating aceast vârst . În ultimele decenii restituirile de p duri în Transilvania, i exploat rile necontrolate de multe ori ilegale au afectat popula iile într-un mod nefavorabil. Astfel factorii negativi se cumuleaz i afecteaz în mod sporit cioc nitoarea de stejar. Pentru conservarea speciei este necesar conservarea p durilor de stejar, controlarea exploat rilor forestiere. De exemplu ar avea un efect benefic important dac în cursul t ierilor ar fi l sa i în picioare câteva stejari b trâni. i aceste copaci sau grupuri de copaci ar contribui mult la conservarea speciei, deoarece cioc nitoarea de stejar nu este strâns legat de p durile închise. La fel de important este conservarea stejarilor în livezi, gr dini, pe p uni cu grupuri de copaci, pe marginile drumurilor, parcuri etc., respectiv plantarea stejarilor în locurile amintite. Relevan a poten ialului impact asupra speciei: În zona poten ial afectat de c tre proiect nu exist arbori/habitate adecvate pentru specie, cioc nitoarea de stejar nu este prezent pe amplasament.


MCO 12/”12 67

Cioc nitoare de gr dini Dendrocopos syriacus (Hemprich & Ehrenberg, 1833) Syrian woodpecker Descriere i identificare Are lungimea de 22-23 cm, anvergura este de 34-39 cm, în m rime i aparen este foarte asem toare cioc nitoarei pestri e mari. Spatele, târti a, cre tetul i ceafa sunt negri, scapularele albe formeaz o pat alb mare. Codalele i remigele sunt negri cu pete albe, care pe aripa deschis formeaz trei linii albe. Fruntea, obrajii, tectricele auriculare, pieptul i abdomenul sunt albi murdari, musta a este neagr . Pe partea lateral a gâtului este o pat neagr , care continu printr-o linie neagr pe

ile laterale a pieptului. Se deosebe te de cioc nitoarea pestri mare prin absen a dungii negre de pe laturile gâtului pân la ceaf , regiunea anal de culoare roz ters, marcajul pestri de pe parte lateral a abdomenului respectiv prin penele nazale deschise la culoare. Masculul adult are o pat ro ie pe partea posterioar a cre tetului, acesta lipse te la femele. Juvenilii au cre tetul complet ro u, stria iile de pe p ile laterale sunt mai dense i se extind i pe piept, unde culoarea alb are de multe ori o nuan ro iatic . Habitat Tr ie te în climatul temperat continental, mediteranean i de step . Nu este un adev rat specialist de habitate, fiind prezent în p duri, parcuri, ferme, p uni împ durite sau gr dini. Cea mai antropizat specie de cioc nitoare, majoritatea popula iei cuib rind în gr dini sau în apropierea localit ilor respectiv în habitate secundare cu puternic impact antropic. Evit p durile întinse i închise, favorizeaz mai degrab grupurile de copaci, marginea p durilor, copacii b trâni împr tia i etc. Distribu ie Este r spândit mai ales pe Peninsula Balcanic , Anatolia i europa central . Popula ii mari sunt în Ungaria, România, Bulgaria, Grecia, Turcia. Specie cu o distribu ie larg dar necontinu în România, în unele zone poate fii considerat chiar comun iar în alte zone accidental . Popula ie Popula ia european este relativ mare, cuib resc 530 000- 1 100 000 de perechi pe continent (50-74% a popula iei mondiale). În multe ri este în cre terea numeric , îns din p cate acesta nu poate contrabalansa declinul din alte ri, astfel în ansamblu num rul lor este în sc dere moderat în Europa. Popula ia din România este apreciat a fi între 24,000 – 32,000 de perechi i este în declin puternic. Ecologie i comportament

nânc în principal insecte, p ianjeni, gândaci mari, dar consum i mult hran vegetal . Spre deosebire de celelalte cioc nitori, m nânc fructe i semin e pe tot parcursul anului, i hr ne te i puii cu acestea. Insectele sunt procurate mai ales de pe scoar a copacilor, de pe crengi, pietre sau de pe sol, uneori sunt prinse din zbor. Dieta const în coleoptere i larvele acestora, prune, nuci, fluturi, omizi, greieri, mu te, furnici, viespi, p ianjeni, melci, râme, prune, nuci, amigdale, alune,

uni, mere, struguri etc. Este în general solitar, dar poate fi prezent în num r mai mare pe locurile unde hrana este abundent . În timpul iernii nu este teritorial . La aceast specie întâlnim monogamie de lung durat . Uneori se hibridizeaz cu cioc nitoarea pestri mare.

rimea teritoriului este aproximativ 1 km2. Se odihne te în timpul nop ii în scorburi. Este teritorial i agresiv în perioada de reproducere, agresiunea poate s apar i toamna în timpul dispersiei juvenililor. În postura amenin toare adaptat în cazul intru ilor corpul i ciocul sunt ridicate, uneori ciocul este balansat lateral i sus-jos în form de 8.


MCO 12/”12 68

Perechile se formeaz spre sfâr itul iernii, au loc duete „cântate” de parteneri, goane aeriene, de multe ori zboar în cercuri, î i balanseaz capul lateral i vertical, etc. Loca ia cuibului este aleas de c tre mascul. Excavarea scorburii începe în aprilie cu participarea ambelor sexe. Cele 4-7 (3-8) ou sunt depuse în aprilie sau la începutul lunii mai. Ambele sexe clocesc, incubarea dureaz 9-14 zile. Puii se dezvolt în func ie de abunden a hranei în 17-25 zile, devin independen i pu in dup acesta.

suri de conservare necesare i aplicate Principalul factor amenin tor la adresa cioc nitoarei de gr dini este dispari ia habitatelor mozaice. În principal din cauza restrângerii metodelor tradi ionale de agricultur se schimb peisajul, dispar fâne ele, p unile cu grupuri de copaci b trâni, livezile b trâni etc. De i cioc nitoarea de gr dini este o specie foarte antropizat , extinderea a ez rilor umane nu este benefic speciei, fiindc noile case, complexe comerciale etc. care reprezint cre terea localit ilor nu se aseam habitatelor antropice preferate de aceast specie, cum sunt livezile, gr dinile. Este foarte important conservarea, îmbun irea i dezvoltarea ariilor verzi din localit i (parcuri, alee, copacii de pe marginea str zilor, gr dini etc.). O posibilitate de sprijinire a speciei este montarea scorburilor artificiale, pe care cioc nitoarea le ocup în lipsa copacilor b trâni. Este important p strarea i plantarea copacilor de pe marginea drumurilor intravilane i extravilane, deoarece cioc nitoarea de gr dini cuib re te deseori pa ace ti arbori. Popula ia din România este una dintre cele mai importante din Europa aflat în declin puternic, astfel conservarea sa este de importan deosebit . M suri eficiente de conservare se pot lua doar pe plan local, pentru îmbun irea st rii de conservare a speciei este necesar elaborarea i respectarea unui plan de management adecvat al ariilor protejate. Relevan a poten ialului impact asupra speciei: În zona poten ial afectat de c tre proiect nu exist arbori/habitate adecvate pentru specie, cioc nitoarea de gr dini nu este prezent pe amplasament.

Cioc nitoare neagr Dryocopus martius (Linnaeus. 1758) Black Woodpecker Descriere i identificare Este cea mai mare specie de cioc nitoare de pe continent, are lungimea de 45-57 cm, anvergura este de 64-68 cm. Este o pas re puternic de m rimea unei ciori. Spre deosebire de celelalte specii de cioc nitori zboar în linie aproape dreapt . Este negru uniform cu un luciu metalic. Masculii au cre tetul complet ro u, la femele doar partea posterioar a cre tetului este ro ie, fruntea este neagr . Juvenilii sunt mai maronii, lipse te luciul metalic al penajului, m rimea petei ro ii de pe cre tet este mai mic . Este o pas re zgomotoas , strig tul de zbor este tare „cru-cru-cru”, serve te ca i strig t de alarm . Când st pe copac scoate un strig t caracteristic, prelung, plâng re , puternic: „cliuuu”. Habitat Este o pas re rezident a regiunilor boreale i temperate. Tr ie te în p duri montane, uneori pân la limita arborilor, în Alpi i la în imi peste 2000 m. În taiga nordic este în principal o specie de es. Prefer trunchiurile înalte i b trâne ale

durilor b trâne, aflate în stadiul climax al succesiunii vegetale. Prefer por iunile de p duri mai rare, poate fi prezent i în por iuni de p duri izolate, relativ departe de

durea intact . În afara sezonului de reproducere viziteaz i p duri doborâte de vânt sau arse. Deseori se apropie de a ez rile omene ti.


MCO 12/”12 69

În România specia a fost considerat ca una specializat pe p durile de fag i molid din zonele montane. În ultimele decenii îns a devenit o specie larg

spândit în toate tipurile de p duri de la zonele montane pân la p durile de lunc . Distribu ie Cioc nitoarea neagr este larg r spândit în Europa, în num r mare cuib re te în Rusia, Germania, România, Belorusia, Suedia etc. Cioc nitoarea neagr are o distribu ie general dar nu uniform în România. Lipse te din zonele întinse f

duri i la altitudini peste limita p durii (1700 m). Este mai rar în zonele de es i în p durile aride din bio-regiunea stepic . Popula ie Popula ia european este mare i stabil , cuib resc 740 000-1 400 000 de perechi. În anii ’90 în multe ri a suferit un declin moderat, dar i-a revenit, iar acum (ca i în ara noastr ) în multe ri este în cre tere. Popula ia din România este apreciat a fi între 40,000 – 60,000 de perechi, este una dintre cele mai importante popula ii de pe continent. Ecologie i comportament

nânc mai ales larvele, pupele i adul ii furnicilor i larvele coleopterelor care tr iesc în copaci. Insectele sunt prinse de limba lung care este lipicioas de un lichid excretat de c tre glandele salivare. În timpul c ut rii hranei cioc nitoarea neagr cu ciocul s u puternic face g uri mari în trunchiurile putrezite ale copacilor. Dieta const în afara furnicilor în viespi, albine, larve de coleoptere (croitor, r gace,

bu i etc.), mu te, ân ari etc. Rareori m nânc i hran vegetal ca fructe de dure, semin e etc.

Este o pas re solitar i teritorial , în afara sezonului de înmul ire masculul i femela ap teritorii diferite, care uneori se pot suprapune. M rimea unei teritorii variaz între 100-400 ha, din care doar unele zone mai importante sunt ap rate activ. Teritoriul este împ it la zone de daraban , de hr nit, de cuib rit, de „poteci” de zbor, de locuri de odihnit i la zone neutrale. Se odihnesc în timpul nop ii în scorburi. Masculul i femela petrec noaptea în aceea i scorbur doar în cazuri excep ionale. Au i scorburi „de urgen ” unde se ascund în caz de pericol. Agresiunea fa de rivali depinde de zona teritoriului unde se afl intrusul i de distan a dintre cel dou p ri. În general amenin i atac de la o distan mai mic de 100 m. Între perechile învecinate adeseori sunt lupte crâncene. Este o specie monogam , femelele sunt atrase de daraban , care de multe ori încep înc în noiembrie. Copularea are loc dup finisarea scorburii, în apropierea acestuia pe o creang orizontal , care uneori este folosit în acest scop ani în ir. Sunt frecvente i încerc rile de a copula în afara sezonului de reproducere. Cele 4-6 (1-9) ou sunt depuse în martie sau începutul lui aprilie, incubarea dureaz aproximativ dou s pt mâni. Puii sunt hr ni i de ambele p rin i, dezvoltarea lor dureaz o lun . Dup p sirea cuibului imediat încearc s i procure hrana singuri cu mai mult sau mai pu in succes. P rin ii înc îi hr nesc o perioad de timp.

suri de conservare necesare i aplicate Popula ia cioc nitorii negre este în siguran , num rul lor este în cre tere. Totu i trebuie s acord m aten ie unor factori amenin tori posibili, precum exploat rile forestiere intense, dispari ia por iunilor de p duri cu componen a mixt a speciilor i de copaci b trâni. Este foarte important conservarea acestor por iuni de p duri naturale, sau semi-naturale diverse. Este de asemenea necesar ca în locul t ierilor rase s se planteze p duri cu componen mixt a speciilor autohtone caracteristic zonei respective i ca s se limiteze exploat rile forestiere intensificate în ultimii ani. Extinderea a ez rilor umane i fragmentarea habitatelor de drumuri etc. reprezint o amenin are real la adresa speciei.


MCO 12/”12 70

O alt problem general tot mai intens la adresa ecosistemelor forestiere este practicarea sporturilor extreme ca off-road, moto-cross, ATV-uri etc. Relevan a poten ialului impact asupra speciei: În zona poten ial afectat de c tre proiect nu exist arbori/habitate adecvate pentru specie, cioc nitoarea neagr nu este prezent pe amplasament.

Egret mic Egretta garzetta (Linnaeus, 1766) Little Egret Descriere i identificare Are lungimea de 55-65 cm (din care corpul numai jum tate), anvergura de 88-95 cm. Masculul este un pic mai mare decât femela. Este un stârc mic de culoare alb ca z pada, cu gâtul i picioarele lungi i sub iri. Ciocul este lung i negru, în afara sezonului de reproducere baza ciocului poate fi gri-verzuie. Are un mo lung format din 2 pene prelungite ale cre tetului. În sezonul de împerechere de asemenea se prelungesc câteva pene de pe piept i zona scapular . Picioarele sunt negri cu degete galbene. Juvenilii sunt asem tori adul ilor în afara sezonului de reproducere, sexele sunt asem toare. Habitat Prefer regiunile de es sau cele colinare cu climat cald. În Armenia cuib re te i la altitudini de 2000 m. Populeaz habitate acvatice de ap dulce sau semi-s rat cu adâncimea mic . Tr ie te în mla tini, b i, lagune, în estuare sau par ial pe terenuri inundabile, terenuri agricole irigate (orez). De multe ori este prezent i în apropierea apelor încet curg toare (râuri, canale). Favorizeaz vegeta ia pelagic , îns î i construie te cuibul pe copaci cu frunze c toare sau conifere. Are nevoie de mai pu in vegeta ie dens pentru a se ascunde, decât celelalte specii de stârci. Tolereaz destul de bun prezen a omului. Distribu ie În num r mai mare cuib re te în jum tatea sudic a Europei, lipse te din Scandinavia i unele ri baltice. Popula iile cele mai mari sunt în Spania, Fran a, Italia i Azerbaijan. În România este prezent în apropierea b ilor, râurilor mai mari, de multe ori i în vecin tatea unor zone umede artificiale (ex. ele tee). Cuib re te în num r semnificativ de-a lungul Dun rii i în Delta Dun rii, dar are popula ii mici i în Transilvania respectiv pe Câmpia de Vest. Popula ie Specie cu o distribu ie global imens cuib rind într-o zon de aproximativ 10 milioane de km2, cu o popula ie global situat între 640.000-3.100.000 de exemplare. Popula ia din Europa fiind situat între 68-94.000 de perechi nu este unul important pe plan global. Popula ia din România este de 4.000-5,000 de perechi cu o tendin popula ional pozitiv i este concentrat în Delta Dun rii. Ecologie i comportament Se hr ne te cu pe ti mici, amfibieni, insecte acvatice i terestre i larvele acestora, crustacee, opârle, râme, mici mamifere, erpi etc. Egreta mic în timpul hr nirii st nemi cat de pând , se deplaseaz încet prin ap , sau dac observ ceva, o prinde rapid din fug . Uneori cu picioarele agit n molul pentru sperierea broa telor, pe tilor, etc. De multe ori ca i stârcul de ciread se mi printre vaci i se hr ne te cu insectele speriate de acestea.

Este gregar sau singuratic pe tot parcursul anului, de multe ori se asociaz cu alte specii de stârci, mai ales cu egreta mare. Este o specie monogam , perechile se formeaz doar pentru perioada reproducerii. Cuib re te în colonii mici, pe copaci (salcie, arin), deseori asociat cu alte specii de stârci.


MCO 12/”12 71

Cuibul este construit de ambele sexe, distan a minim între este de 1-2 m, pe un copac pot fi chiar i 10 cuiburi. La începutul sezonului de împerechere masculii singuratici ap mai multe teritorii, i zboar în cercuri mici în jurul acestora atr gând aten ia femelei. Dup g sirea perechii aleg unul dintre aceste teritorii, pe care ambele sexe îl ap foarte agresiv. Femela depune 3-5 (rareori 8) ou , pe care le incubeaz timp de 22-25 zile. Ambii

rin i au grij de pui. Acestea devin independen i la vârsta de 45-50 zile. Rela ia dintre juvenili este puternic , stau împreun pentru perioade îndelungate i dup

sirea cuibului, în caz de pericol se ap în mod cooperativ. suri de conservare necesare i aplicate

Principalul factor amenin tor la adresa egretei mici este dispari ia habitatelor adecvate, precum desecarea zonelor ml tinoase. Pentru conservarea popula iei stabile din România este necesar conservarea adecvat a ariilor de hr nire, care poate fi realizat cel mai eficient prin dezvoltarea i respectarea unui plan de management favorabil pentru natur i p ri de ap . Este necesar de asemenea protejarea coloniilor de cuib rit, evitarea t ierii arborilor din colonie i din apropierea acestuia, l sând în p dure o zon de tampon neatins îndeajuns de lat . Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Pe amplasamentul proiectului i în apropierea acestuia nu exist habitate acvatice adecvate acestei specii. Realizarea investi iei nu va afecta popula ia egretei mici din SPA „Câmpia Nirului – Valea Ierului”.

Acvil mic Aquila pennata (Gmelin, 1788) Booted Eagle Descriere i identificare Cea mai mic specie de acvil din România, care nu prezint dimorfism sexual accentuat, de i femelele sunt pu in mai mari decât masculii. Este îns unul dintre cele mai diverse specii de r pitore din punct de vedere a coloritului, având cel pu in dou variet i distincte de colorit. Partea superioar este asemen toare la toate variet ile de culoare, fiind în general marou închis cu o band de culoare deschis pe supraalarele mijlocii, câte o pat alb de dimensiune redus pe umeri i supracodale deschise. Partea infoerioar a exemplarelor deschise este caracterizat de contrastul culorilor alb i negru, subalarele i corpul fiind dominat de culoarea alb în contrast cu remigele uniform negre care prezint doar o „fereastr ” mai deschis la remigele primare interne. Pe p ile albe ale corpului pot fii prezente pete sau dungi longitudinale mai inchise la culoare, care se concentreaz de obicei în jurul capului, gâtului i al pieptului. Faza închis prezint un caracter uniform, culorile maro închis dominând întreaga parte inferioar a exemplarelor închise. i la aceast varietate poate fii observat îns „fereastra” de culoare deschis la remigele primare interne.

rile tinere pot prezenta ambele faze de culoare, cele deschise având mai mult culoare închis pe partea inferioar : P rile tinere de faz închis nu pot fii indentificate pe baza coloritului. Exemplarele din faza deschis sunt foarte u or de identificate, fiind practic inconfundabile cu cel lalte specii de r pitoare din Romania. Singura specie cu care se poate confunda - la prima vedere - acvila mic de faz deschis , fiind hoitarul cu contrastul alb negru asem tor, îns talia, forma aripilor i a cozii, respectiv stilul de zbor face u or identificarea chiar i în acest caz.


MCO 12/”12 72

Identificarea specimenelor de faz închis , doar pe baza p ilor inferioare este destul de greu i necesit o experien bogat în identificarea r pitoarelor. Cele mai comune specii cu care poate fii confundat sunt eretele de stuf, gaia neagr i orecarul comun. Combina ia caracterelor vizibile de colorit, cu stilul de zbor i

raportul între p ile corpului face posibil identificarea majorit ii exemplarelor. Anvergura aripii: 110 – 132 cm; Lungimea corpului: 44 - 56 cm; Habitate Cuib re te în multe tipuri de habitate de la nivelul m rii pân la mun i de în ime medie (cc.1600 m), preferând habitatele mozaicate cu p duri mature, zone deschise, tuf ri uri, etc. În România - conform informa iilor existente - prefer

durile foioase mature cu zone întinse adecvate pentru procurarea hranei. Distribu ie Specie migratoare r spândit din Sud-vestul Europei pân Asia Central i de est, majoritatea popula iei ienrând la sud de sahara sau în India. În Europa cele mai importante popula ii cuib resc pe peninsula Iberic . Popula ia din Europa central i de pe peninsula Balkanic sa fragmentat considerabil în ultimele decenii i pe moment poate fii considerat amenin at de dispari ie. În România cea mai semnificativ popula ie cuib ritoare poate fii g sit în Dobrogea unde specia poate fii considerat comun în anumite zone. În afara Dobrogei specia este caracterizat de o distribu ie fragmentat , f popula ii importante, fiind o specie rar cuib ritoare aproape în toat ara, cu excep ia mun ilor înal i. Popula ie Popula ie mondial : 10.000 – 100.000 perechi Popula ia European : 4.400 – 8.900 perechi Popula ia din România: 80 – 120 perechi La începutul secolului XX. specia înc a fost caracterizat ca o specie clocitoare foarte comun în România, cu cele mai importante concentr ri în sudul i estul

rii. Cifrele oficiale publicate recent arat foarte bine c în ultimul secol popula ia sa diminuat semnificativ. Pe baza celor mai recente evalu ri, popula ia din România poate fii considerabil mai mare, situânduse între 250 - 400 de perechi cuib ritoare. Trendul popula iei globale i regionale este categoric una negativ , nu dispunem date pe baza c rora are fii posibil determinarea trendului momentan al speciei în România. Ecologie i comportament Acvila mic este o specie care tr ie te izolat, perechile ap rând un teritoriu de dimensiuni semnificative fa de alte prechi i în multe cazuri chiar i fa de alte specii de r pitoare diurne. Cuibul este constriut pe copaci înal i (în România toate cuiburile de care avem cuno tin au fost localizate pe copaci foioase b trâne) din crengi mai sub iri i este folosit timp de mai mul i ani. O pereche poate s aib mai multe cuiburi de „schimb”, în aceste cazuri toate (sau mai multe) cuiburi pot fii renovate la începutul sezonului de reproducere. De i este cea mai mic acvil din Europa, acvila mic este o specie agresiv , foarte teriotrial atacând i gonind din teritoriu chiar i specii mai mari. În unele cazuri perechile de acvil mic ocup cuibul altor specii, urmând ca cuibul s fie folosit de ei pentru cuib rit. Perioada de cuib rire începe în luna Mai fiind anticipat de zborul nup ial spectaculos a p rilor. Femela depune de regul 2 ou la intervale de cîteva zile, i începe incuba ia cu depunerea primei ou . Puii ecloza i sunt de vârste diferite, în multe cazuri cel tân r nu supravie uie te. De obicei femela hr ne te puii, în primele zile hrana fiind procurat i transportat la cuib, exclusiv de mascul. Puii încep s zboare la vârsta de aproximativ 8 s pt mâni, petrecând înc câteva s mâni cu adul i.


MCO 12/”12 73

Specia folose te un ir întreg de surse trofice de la mamifere mici i p ri pân la reptile. Hrana preferat /preponderent depinde de speciile de prad accesibile, astfel în Dobrogea multe perechi consum preponderent popând i în timp ce alte perechi pot fii specializa i pe alte specii ca hârciogi sau p ri. Este o specie migratoare de distan lung . Popula iile din Europa ierneaz în Africa la sud de Sahara, preponderent în partea sudic a regiunii Sahel! Migra ia de toamn în România se concentreaz în principal pe luna Septembrie, îns migra ia propriu zis ine de la sfâr itul lunii August pân la începutul lunii Noiembrie.

rile cuib ritoare în România ajung înapoi la locurile de cuib rit începând cu luna Aprilie, îns preponderent spre sfâr itul lunii.

suri de conservare necesare i aplicate Principalele surse de amenin are: degradarea habitatelor - t ierea p durilor b trâne i deranjarea permanent a locurilor de cuib rit, deteriorarea habitatelor speciilor de

prad ca popând ul; electrocutare i coliziune cu fire electrice respectiv elicele turbinelor de vânt în special în timpul migra iei. Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Specia nu a fost sesizat pe cursul ie irilor pe teren. Precum realizarea proiectului nu necesit t ieri din p durile învecinate, unde specia poate cuib ri, locurile poten iale de reproducere ale acvilelor vor r mâne intacte. Habitatele din vecin tatea amplasamentului (fâne e i p uni), reprezint un poten ial loc de hr nire, pentru aceast specie. inând cont de localizarea proiectului (pe marginea localit ii) i suprafa a relativ redus al acestuia, se poate afirma c realizarea proiectului nu va afecta în mod semnificativ terenurile de hr nire ale acvilei mici. Piciorong Himantopus himantopus (Linnaeus 1758) Black-winged Stilt Descriere i identificare Unul dintre cele mai caracteristice i elegante limicole din România, care poate fi identificat u or chiar i de amatori din cauza picioarelor extrem de lungi i sub iri i a ciocului lung i fin. Pas rea are spatele i aripile negre, restul corpului fiind de o culoare de alb str lucitor. Piciorul ung este ro u cu nuan e de roz, ciocul fin fiind negru. Dimorfismul sexual nu este foarte accentuat, culoarea neagr din penajul masculilor fiind mai închis la culoare i tot la masculi apare culoarea neagr i pe partea dorsal a gâtului. Habitat Cuib re te în zone umede deschise, cu nivel sc zut de ap , fiind o specie oportunist ocup chiar i habitate temporare cu caracteristicile specifice. Cel mai important factor în alegerea habitatelor de cuib rit este adâncimea apei, fiind necesare por iuni însemnate de ap unde adâncimea nu dep te 20 de centimetrii. Ocazional ocup habitate foarte antropizate ca de exemplu sta ii de decantare. Distribu ie Piciorongul are o distribu ie global imens , cuib rind pe toate continentele cu excep ia Antarcticii. Cuib re te în zonele temperate i calde ale Europei. În românia majoritatea popula iei cuib re te în sudul rii respectiv în Dobrogea, dar o popula ie mai mic cuib re te i în Câmpia de Vest. Apare doar excep ional în interiorul arcului Carpatic. Popula ie Popula ie mondial : 450.000 – 780.000 perechi Popula ia European : 37.000 – 64.000 perechi Popula ia din România: 400 – 600 perechi


MCO 12/”12 74

Popula ia European sa redus semnificativ în cursul secolului XIX., dar de atunci majoritatea popula iilor sau ref cut. În România este considerat o specie în u oar expansiune, evalu rile popula ionale fiind pu in subapreciate. Ecologie i comportament Piciorongul prefer zonele umede cu suprafe e suficiente de ap cu nivel sc zut. Perioada de cuib rit începe pe la sfâr itul lunii Aprilie. Ocazional poate cuib rii solitar, dar de obicei cuib re te în colonii r zle e de multe ori asociat cu alte specii de limicole cu necesit i ecologice similare. Cuibul este situat într-o adâncitur mic în p mânt, fiind mai mult sau mai pu in bine construit din fire fine de vegeta ie. Ponta const de regul din 4 (ocazional de la trei pân la ase) ou , care este incubat timp de 22-26 de zile de ambele sexe, pui sunt nidifuge i urm resc p rin ii din prima zi devenind independen i la vârsta de aproximativ 28-32 zile. Migra ia de toamn începe în Iulie-August cu o intensitate maxim în septembrie, i se termin în octombrie. Popula ia din Europa ierneaz în Africa. Hrana în principial este alc tuit din nevertebrate (predominant acvatice).

suri de conservare necesare i aplicate Specie oportunist care este afectat doar de dispari ia habitatelor naturale. Desecarea zonelor umede dea lungul Dun rii în ultimul secol a avut probabil un impact negativ semnificativ asupra popula iei cuib ritoare din România. Crearea unor micro-habitate propice pentru specie ar rezulta cu siguran în cre terea popula iei na ionale. Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Pe amplasamentul proiectului i în apropierea acestuia nu exist habitate acvatice adecvate acestei specii. Realizarea investi iei nu va afecta popula ia piciorongului din sit.

Stârc pitic Ixobrychus minutus (Linnaeus, 1766) Little Bittern Descriere i identificare Stârcul pitic este cea mai mic specie european din familia stârcilor. Lungimea este de 33-38 cm, anvengura de 52-58 cm. Penajul este foarte caracteristic, cu dimorfism sexual moderat. Cre tetul i ceafa, partea dorsal a corpului, a cozii i par ial al aripii masculului este negru. Pe arip este o pat mare deschis , roz-g lbuie, care de la distan pare alb . Gâtul, pieptul, i p ile ventrale sunt deschise, roz-g lbuie, cu câteva dungi maronii pe piept. Piciorul i degetele sunt verzi. Femela este similar masculului, doar partea dorsal în loc de negru este maro închis, lipse te nuan a roz din penaj, zonele deschise sunt mai închise i mai maronii, cu mai multe dungi maro decât la mascul. Juvenilul este asem tor femelei, un pic mai palid, mai ters i deschis la culoare, c dungi maro pe toate p ile corpului. Habitat Este o pas re caracteristic climatului temperat, evit zonele boreale, se extinde îns spre arii tropicale. De obicei îi plac zonele de es, pân la 200 m altitudine, dar poate fi prezent i la altitudini mai mari de 500m. Prefer zonele întinse de stuf ri cu ap dulce sau semi-s rat , cu un nivel sc zut de ap i cu tufi uri/copaci de s lcii sau arin în habitat. Poate fi întâlnit într-o gam larg de habitate acvatice, de la mla tini cu ap dulce pân la vegeta ia dens a malurilor lacurilor de acumulare, râuri, pâraie mai mari sau canale. Este prezent de-asemenea în habitate acvatice antropogene, precum excava ii, ele tee, lacuri ornamentice din parcuri etc.


MCO 12/”12 75

Nu necesit suprafe e mari de habitat corespunz tor, se poate stabili i în habitate marginale. În timpul migra iei sau iern rii poate fi întâlnit i în habitate umede f vegeta ie dens i înalt (de exemplu paji ti ml tinoase), pe litoral, sau în habitate suboptime, departe de corpuri de ap (marginea p durilor, tuf ri , etc.). Distribu ie Cuib re te aproape în toate rile europene cu excep ia celor nordici, precum Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda. Cele mai importante popula ii sunt în Ungaria, România i Ucraina. În România este prezent în apropierea b ilor i râurilor de es în habitate cu stuf ri uri de diferite dimensiuni. Cuib re te în num r mare în Delta Dun rii i în habitatele propice în zonele umede de es dar în num r mai redus i în habitatele propice din zonele colinare. Popula ie Specie cu o distribu ie global imens , cuib rind într-o zon de aproximativ 10 milioane de km2, cu o popula ie pu in cunoscut situat între 82.000-590.000 de exemplare. Popula ia din Europa fiind situat între 60-120.000 de perechi este important pe plan global. Popula ia din România este de 8,500-10,000 de perechi i este unul dintre cele mai importante popula ii pe plan European (cel mai important din UE) i este concentrat (din punct de vedere numeric) în Delta Dun rii. Ecologie i comportament Se hr ne te în principal cu pe ti, amfibieni i insecte pe care le prinde stând la pând sau deplasându-se încet prin vegeta ie. Rareori m nânc i molu ti, crustacee, viermi, p ianjeni, p ri mici (pui) sau ou . Este mai pu in sensibil la prezen a omului, o poate tolera destul de bine dac are un ascunzi corespunz tor. Se deplaseaz pe sol sau mai des se ca pe vegeta ie. Zboar aproape de sol sau suprafa a apei. Este activ i ziua i noaptea, dar în principal este cel mai activ în zori i la apus de soare. Ca i buhaiul de balt , i stârcul pitic s ascunde în vegeta ie în pozitura caracteristic , cu corpul i gâtul întins vertical. În caz de pericol imediat st într-o pozi ie defensiv caracteristic , cu gâtul întins în fa , ciocul deschis par ial i aripile deschise i apropiate de sol, similar buhaiului de balt . Este o specie monogam , cuib re te în perechi izolate în stuf sau tufi uri. Masculul ocup teritoriul prim vara târzie, pe care o ap agresiv de ceilal i masculi.

rimea teritoriilor i densitattea perechilor cuib ritoare variaz puternic. Cuibul este construit de mascul. Depune5-6 ou (rareori 4-9), pe care le incubeaz timp de 17-19 zile, Ambele sexe au grij de pui., care devin independen i la vârsta de 25-35 zile.

suri de conservare necesare i aplicate Principalul factor amenin tor la adresa stârcului pitic este dispari ia habitatelor adecvate, precum desecarea zonelor ml tinoase i arderea stuf ri urilor. Pentru conservarea popula iei stabile din România este necesar oprirea arderii stuf ri urilor care poate fi realizat cel mai eficient prin campanii educa ionale la adresa localnicilor, respectiv prin subven ii oferite de c tre stat pentru proprietarii sau administratorii habitatelor umede adecvate stârcului pitic, pentru dezvoltarea i respectarea unui plan de management favorabil pentru natur , p ri de ap incluzând i aceast specie O alt metod eficient de conservare ar fi plantarea tuf ri ului din specii autohtone la marginea apelor curg toare sau st toare naturale artificiale (de ex. lacuri de acumulare, canale), astfel creând habitatul necesar acestei specii.


MCO 12/”12 76

Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Pe amplasamentul proiectului i în apropierea acestuia nu exist habitate acvatice adecvate acestei specii. Realizarea investi iei nu va afecta popula ia stârcului pitic din SPA „Câmpia Nirului – Valea Ierului”.

Sfrâncioc cu fruntea neagr Lanius minor (Gmelin, 1788) Lesser Grey Shrike Descriere i identificare Are lungimea de 20 cm, anvergura este de 32-34,5 cm. Este foarte asem tor cu sfrânciocul mare, dar este cu aproximativ 15% mai mic. Ciocul este relativ mai gros i mai scurt, aripile sunt mai lungi. Sexele sunt asem toare.

Pieptul, abdomenul, p ile laterale i regiunea anal ale adultului sunt alb roz. rbia i partea inferioar a obrazului sunt albe, ciocul, fruntea i „masca” de pe

ochi i tectricele auriculare sunt negri (fruntea sfrânciocului mare este gri). Cre tetul, ceafa, gâtul posterior i spatele este gri. Coada i aripa posterioar este neagr , baza alb a remigelor primare formeaz o dung lat alb pe arip , (mai lat , decât la sfrânciocul mare). Din penajul juvenililor lipse te nuan a roz. Ciocul este maroniu, cu vârful negru. Cre tetul i spatele este dungat cu gri negricios, remigele i tectricele au marginile deschise. Habitat Tr ie te în zonele cu climat temperat, mediteranean, i de step . Cuib re te în regiuni deschise cu copaci izola i i tufi uri. Favorizeaz zonele calde, de es, dar poate fi prezent i la altitudini pân 900 m. De cele mai multe ori îl întâlnim pe terenuri agricole i p uni, unde cuib re te în grupuri mici de copaci (plop, tei, arin, ulm, nuc etc.), uneori i în planta ii de conifere sau în vie, livezi. Favorizeaz plopii de pe marginea oselelor, copacii de pe marginea drumurilor de c ru e, poteci. Este esen ial prezen a stâlpilor i a altor locuri de unde poate veghea împrejur rile

utând dup hran . Evit p durile închise. Distribu ie Cuib re te în majoritatea rilor europene cu climat temperat cald. Popula ii importante sunt în România, Rusia, Turcia. În ara noastr se distribuie uniform în ar datorit faptului, c locul favorit de cuib rit sunt plopii de pe marginea drumurilor, pe care le întâlnim peste tot în ar . Niciunde nu este abundent, preferând zonele de es mai calde este mai frecvent în ara Româneasc i Dobrogea, fiindc . Popula ie În Europa cuib resc 0,62 – 1,5 milioane de perechi, specie este în declin în aproape toate rile (inclusiv România). Popula ia din România este estimat între 364 000 – 857 000 de perechi cuib ritoare, dar foarte probabil acest num r este rezultatul unei supraevalu ri semnificative. Popula ia din ar are importan deosebit în conservarea speciei. Ecologie i comportament Hrana este alc tuite aproape exclusiv din insecte, mai ales din coleoptere. Vâneaz din pând , caut dup hran stând la 1-6 m în ime pe vârful unei tufe sau de pe un stâlp. Deseori prinde i insectele zbur toare. Dieta include: greieri,

custe, plo ni e, fluturi, omizi, mu te, albine, viespi, furnici, gândaci, p ianjeni, miriapode etc. Uneori consum i roz tori, opârle mici, sau fructe (mur , porumbar etc.).


MCO 12/”12 77

Sfrânciocul cu fruntea neagr este o specie teritorial , cuib ritoare în colonii mici de câteva (2-10) perechi sau rareori solitar. Densitatea speciei variaz puternic în func ie de calitatea habitatului, între 3 i 900 cuiburi pe km2. Perechile se pot forma înc în regiunile de iernat sau în cursul migra iei de prim var . În timpul form rii perechilor pot avea conflicte între masculii rivali. În postura de amenin are î i mi coada pe plan orizontal i vertical, luptele crâncene sunt rare, în majoritatea cazurilor au loc doar lupte demonstrative. Masculul se apropie de femel cântând cu capul ridicat, penele umflate, i mi când i scuturând coada. Dup acesta de mai multe ori se închin cu coada deschis i

ridicat în fa a femelei, aproape atingând cu ciocul piciorul acesteia. Oferirea hranei ca cadou nup ial este foarte frecvent la aceast specie. Cuibul est construit de ambele sexe în coroana arborilor. Când cuib re te în colonii, deseori sunt mai multe cuiburi pe acea i copac. Cele 5-6 (3-9) ou sunt depuse la sfâr itul lunii mai, începutul lui iunie. Incubarea dureaz 15-16 zile, cu pu ine excep ia numai femela cloce te. Puii sunt hr ni i de ambele sexe, dezvoltarea lor dureaz 16-19 zile, devin independen i la vârsta de aproximativ o lun , dup care p sesc teritoriul p rin ilor (dispersie postjuvenil ). Ierneaz în zonele aride ale Africii cu arbori Acacia, i aici prezint comportament teritorial.

suri de conservare necesare i aplicate Sfrânciocul cu fruntea neagr este în sc dere aproape în toat Europa. Habitatele preferate de aceast specie trebuiesc protejate, deoarece sunt habitate diverse, mozaice care sus in o biodiversitate valoroas . Principalul factor amenin tor este dispari ia habitatelor mozaice. În principal din cauza restrângerii metodelor tradi ionale de agricultur se schimb peisajul, dispar fâne ele, p unile, livezile

trâni etc. Acest caracter mozaic al peisajului (fâne e cu grupuri de copaci, p uni cu livezi, teren agricol cu vegeta ie natural (grupuri de copaci, tufe)) este esen ial pentru sfrânciocul cu fruntea neagr . Un alt pericol important este dezvoltarea infrastructural a rii. Datorit extinderii

ez rilor umane respectiv dezvolt rii în viitor a re elei de drumuri, peisajul va fi tot mai fragmentat, vor fi tot mai pu ine locuri izolate. O alt problem grav este

ierea copacilor de pe marginea drumurilor, deoarece aici cuib re te majoritatea popula iei sfrânciocului cu fruntea neagr din România.

suri eficiente de conservare se pot lua doar pe plan local, pentru îmbun irea st rii de conservare a speciei este necesar oprirea t ierii livezilor b trâne, a plopilor de pe lâng drumuri etc., respectiv elaborarea i respectarea unui plan de management adecvat al ariilor protejate. Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Nici pe amplasamentul proiectului, nici în apropierea acestuia nu exist habitate adecvate (pâlcuri de copaci) acestei specii, sfrânciocul cu fruntea neagr nu a fost observat pe teren. Realizarea investi iei nu va afecta popula ia speciei din sit.

Sfrâncioc ro iatic Lanius collurio (Linnaeus, 1758) Red-backed Shrike Descriere i identificare Are lungimea de 17 cm, anvergura este de 24-27 cm. Este o pas re cânt toare adaptat secundar la o via de r pitor. Are ciocul scurt i puternic, cârligat. Coada i aripile sunt relativ lungi.


MCO 12/”12 78

Masculul adult are pieptul, burta, flancurile i regiunea anal alb-roz. B rbia i partea inferioar a obrazului sunt albe. Fruntea, cre tetul, ceafa i gâtul posterior sunt gri. Ciocul i picioarele sunt negri. Pe obraz se întinde o band neagr de la baza ciocului peste ochi pân la tectricele auriculare. Spatele i supraalarele sunt ro u-castaniu, remigele sunt negre. Târti a este gri, coada este alb negru, cu dou pete albe pe p ile laterale ale bazei.

ile inferioare ale femelei adulte sunt albe f nuan roz, cu stria ii transversale fine de culoare maro deschis. Capul este maro-gri deschis, lipse te marcajul capului specific la masculi. Ciocul este negricios, tectricele auriculare sunt maro închis. Spatele este maro uniform, târti a maro gri, coada prezint acela i marcaj ca la masculi. Juvenilii sunt asem tori femelelor. Ciocul lor este mai deschis, dungile transversale de pe piept, abdomen i flancuri sunt mai dense puternice. Spre deosebire de femele, juvenilii au stria ii transversale maro deschis i pe spate. Habitat Tr ie te în regiunile cu climat temperat, mediteranean i de step , mai ales în zone continentale colinare de es. Cuib re te în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufi uri cu spini (m ce , porumbar, p ducel) i în lumini uri. Prefer climatul cald, uscat sau chiar semi-arid, cu mult soare, dar are nevoie i de locuri umbrite. Favorizeaz câmpiile, fâne ele, p unile plate sau u or înclinate cu tufe împr tiate. Poate cuib ri i în gr dini sau livezi. Distribu ie Sfrânciocul ro iatic este o specie larg r spândit pe continent, cuib re te în toate

rile europene. Cele mai mari popula ii sunt în Rusia, România, Bulgaria, Spania, Turcia etc. Se distribuie uniform în zonele deluroase cu terenuri agricole mixte cu

uni i paji ti din Transilvania i Moldova. În ara Româneasc este mai rar din lipsa habitatelor corespunz toare. Popula ie Popula ia european este foarte mare, este estimat la 6,3-13 milioane de perechi. În unele ri num rul lor cre te, în altele cade, în ansamblu este în declin moderat. Popula ia din România este estimat între 1.380.000 - 2.600.000 de perechi cuib ritoare i este în cre tere. Ecologie i comportament Se hr ne te cu insecte, mai ales cu gândaci, pe care de multe ori le depoziteaz împunse pe spinii unei tufe. Fiind o pas re r pitoare din punct de vedere ecologic, se hr ne te i cu prade mai mari decât nevertebratele (micromamifere, p ri i reptile). De obicei vâneaz din pând , stând pe o tuf sau stâlp, de unde efectueaz zboruri scurte pentru a prinde prada. Insectele zbur toare sunt prinse dup o scurt goan aerian . Dieta const în greieri, l custe, viespi, albine, fluturi, omizi, libelule, furnici, p ianjeni, miriapode, râme, molu te, oareci, guzgani, broa te, p ri (de obicei pui dar i adul i), opârle, mici erpi. Aripile i picioarele insectelor de obicei sunt smulse înaintea consum rii. Raeori m nânc i fructe (cire e, m ce , soc etc.). Este o specie solitar pe tot parcursul anului, îns rareori se pot forma cete mici. Este teritorial , i pe arealul de iernat. M rimea teritoriului variaz între 0,25-3,4 ha. Fidelitatea fa de teritoriul avut în anul anterior depinde de calitatea acestuia,

rile care s-au reprodus cu succes, în anul urm tor se întorc în acela i teritoriu. Masculii cânt de pe marginile teritoriului, mi cându-se permanent, astfel delimitând clar marginile ariei ap rate. Când este agitat (din cauza unui mascul rival sau r pitor) î i mi coada sus-jos i în lateral sco ând sunete t nitoare. Rivali sunt ataca i i alunga i cu zboruri din picaj.


MCO 12/”12 79

Este monogam . Femelele sunt atrase de cântecul masculului. În cursul form rii perechilor au loc goane aeriene, dup care masculul zboar înainte i înapoi într-o linie undulatoare în fa a femelei. Loca ia cuibului este aleas de femel , cuibul este construit de ambele sexe ascuns în interiorul tufelor spinoase. Cele 3-7 (-9) ou sunt depuse în luna mai. Numai femela cloce te timp de 14-16 zile. Puii sunt hr ni i de ambii p rin i, la început hrana este procurat numai de mascul. Puii din a doua genera ie sunt îngriji i în general doar de femel . Devin independen i la vârsta de 3-4 s pt mâni, dar familia r mâne împreun i dup acesta. Sfrânciocul ro iatic este o pas re migratoare, ierneaz în Africa tropical .

suri de conservare necesare i aplicate De i popula ia sfrânciocului ro iatic din România este în cre tere, habitatele preferate de aceast specie trebuiesc protejate, deoarece sunt habitate diverse, mozaice care sus in o biodiversitate valoroas . Principalul factor amenin tor este dispari ia habitatelor mozaice. În principal din cauza restrângerii metodelor tradi ionale de agricultur se schimb peisajul, dispar fâne ele, p unile, livezile

trâni cu vegeta ie dens etc. Acest caracter mozaic al peisajului (fâne e cu grupuri de copaci, p uni cu livezi, teren agricol cu vegeta ie natural (tufe)) este esen ial pentru ciocârlia de p dure. Un alt pericol important este dezvoltarea infrastructural a rii. Datorit extinderii

ez rilor umane respectiv dezvolt rii în viitor a re elei de drumuri, peisajul va fi tot mai fragmentat, vor fi tot mai pu ine locuri izolate.

suri eficiente de conservare se pot lua doar pe plan local, pentru îmbun irea st rii de conservare a speciei este necesar elaborarea i respectarea unui plan de management adecvat al ariilor protejate. Impactul anticipat al proiectului asupra speciei: Aceast specie a fost observat pe amplasamentul investi iei, cu un efectiv de o pereche cuib ritoare. Sfrânciocul ro iatic este prezent i în tuf ri urile din apropierea proiectului (într-un cerc cu raza de 500 de m de acesta) cu un efectiv de 2 perechi cuib ritoare. Realizarea proiectului necesit t ierile tufi urilor de pe suprafa a amplasamentului, unde sfrânciocul cuib re te. SPA SPA „Câmpia Nirului – Valea Ierului” este desemnat pentru conservarea a 1200-1400 de perechi cuib ritoare a acestei specii. 1 pereche cuib ritoare reprezint 0,071 - 0,083% din popula ia sitului, iar amplasamentul proiectului reprezint 0,00337% din suprafa a total a SPA-ului. În cazul realiz rii investi iei nu preconiz m dispari ia definitiv a acestei perechi cuib ritoare, ci mutarea teritoriului ei în habitatele adecvate adiacente. Concluzionând afirma iile precedente, consider m, c realizarea investi iei nu va afecta în mod semnificativ popula ia sfrânciocului ro iatic din SPA, nici habitatele acestuia. Recomand m ca lucr rile din faza de construc ie s fie realizate în afara perioadei de cuib rit (dup 15 iulie).

Gai neagr Milvus migrans (Boddaert 1783) Black Kite Descriere i identificare Gaia neagr este o pas re r pitoare de m rime medie, cu un colorit în general de maro închis ocazional cu un ton ro iatic (în special în cazul subspeciilor din est sau sud). Are o siluet pu in similar cu cel a ere ilor îns se deosebe te de aripi mai scurte i de coada pu in scobit . Scobitura cozii este bine vizibil doar când coada este închis .


MCO 12/”12 80

Coloritul capului este mai deschis fa de coloritul corpului, având o culoare de gri închis cu stria ii longitudinale închise. În zbor de la distan pas rea pare de o culoare închis omogen , la distan e mai mici se distinge „palma” de o culoare mai deschis în partea inferioar a aripii. Habitat Fiind o specie oportunist -cosmopolit , cuib re te într-o varietate de habitate de la semi-de ert pân la p durile întinse. În România perechile existente cuib resc în principal în p duri de galerii sau p duri umede din împrejurimile unor zone umede. Distribu ie O specie foarte r spândit pe plan global, cuib rind în toat Eurasia inclusiv pe sub-continentul Indian, în Africa, în Oceania respectiv Australia. R spândirea speciei în România este foarte redus , ultimele perechi cuib ritoare cunoscute ocupând habitate în zone umede din Vestul rii, dea lungul Dun rii respectiv în Delta Dun rii. Popula ie Popula ie mondial : 1.000.000 – 6.000.000 perechi Popula ia European : 64.000 – 100.000 perechi Popula ia din România: 120 – 160 perechi La începutul secolului XX. specia înc a fost caracterizat ca o specie clocitoare foarte comun în România. Cifrele oficiale publicate recent arat foarte bine c în ultimul secol popula ia sa diminuat semnificativ. Pe baza celor mai recente evalu ri, popula ia din România este probabil foarte supraapreciat, probabil num rul perechilor cuib ritoare ne-fiind mai mare de 20-30 de perechi. Ecologie i comportament Gaia neagr este o specie care în Rom nia tr ie te izolat, perechile ap rând un teritoriu de dimensiuni semnificative fa de alte prechi i în multe cazuri chiar i fa de alte specii de r pitoare diurne. În unele zone tropicale specia poate cuib rii i în colonii r zle e. Cuibul este constriut pe copaci înal i (în România toate cuiburile de care avem cuno tin au fost localizate pe copaci foioase b trâne) din crengi mai sub iri i este folosit timp de mai mul i ani. Specia are obiceiul caracteristic de a acumula diferite materiale de construit „ne-conven ionale” în cuib ca diferite de euri, buc i de haine, sârme, etc. Perioada de cuib rire începe în luna Aprilie fiind anticipat de zborul nup ial spectaculos a p rilor. Femela depune de regul 2-3 ou la intervale de câte dou zile, i începe incuba ia cu depunerea primei ou . Incuba ia este f cut aproape exclusiv de femel . De obicei femela hr ne te puii, în marea majoritate a perioadei de cuib rit hrana fiind procurat i transportat la cuib, exclusiv de mascul. Puii încep s zboare la vârsta de aproximativ 6-7 s pt mâni, petrecând înc câteva

pt mâni cu adul i. Specia folose te un ir întreg de surse trofice de la de euri i r e menajere i hoituri pân la mamifere mici. Hrana preponderent depinde de sursele trofice. Este o specie migratoare de distan lung . Popula iile din Europa ierneaz în Africa la sud de Sahara. Migra ia de toamn în România se concentreaz în principal pe luna Septembrie, îns migra ia propriu zis ine de la sfâr itul lunii August pân la începutul lunii Noiembrie.

suri de conservare necesare i aplicate Num rul perechilor cuib ritoare din România a sc zut drastic în anii ’50-’60, ca rezultat a campaniilor de combatere a d un torilor prin otr vire. Popula ia din România nu i-a revenit în ultimele decenii, fiind poate cea mai afectat specie pe termen lung din aceast pricin .


MCO 12/”12 81

Pe moment factorul periclitant cel mai important cu privire la aceast specie este degradarea habitatelor prin t ierea p durilor b trâne i deranjarea permanent a locurilor de cuib rit. Îns fiind o specie foarte rar în ar popula ia este foarte fragil i sensibil la orice impact negativ ocazional.

Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Specia nu a fost sesizat pe cursul ie irilor pe teren. Precum realizarea proiectului nu necesit t ieri din p durile învecinate, locurile poten iale de reproducere a g ii negre vor r mâne intacte. Investi ia nu va afecta popula ia acestei specii din SPA. Stârc de noapte Nycticorax nycticorax (Linnaeus, 1758)) Night Heron Descriere i identificare Având lungimea de 68-65 cm i anvergura de 105-112 cm, este un stârc de

rime medie, ciocul este relativ scurt i gros, picioarele sunt scurte. rile adulte au cre tetul i spatele negru, partea dorsal a aripilor este gri-

alb struie, restul corpului este gri deschis. Partea lateral a capului, „obrajii” i fruntea sunt albe, pe cre tet au un mo format din 3-4 pene prelungite ale cre tetului. Picioarele sunt galbene, ciocul este negru. Sexele sunt asem toare. Juvenilii difer mult de adul i, sunt asem tori buhaiului de balt . Partea dorsal a corpului i a capului este maro închis cu pete galbene i albe, partea ventral , pieptul i gâtul sunt galbeni cu dungi dese maro longitudinale. Are un sunet caracteristic, asem tor ciorilor, care în timpul pasajului poate fi auzit aproape oriunde în timpul nop ii. Habitat: Se concentreaz în regiunile cu climat temperat cald i sub-tropical, mai ales în zonele continetale mai uscate, dar poate fi prezent pe o gam larg de habitate pân la altitudini de 2000 m. Prefer apele dulci st toare i lin curg toare precum mla tini, b i, lacuri, lagune, râuri, pâraie, uneori pe paji ti umede sau arii inundate. Se adopt i la habitatele antropice, precum lacuri de acumulare, canale, terenuri cultivate (de orez), lacuri mici ornamentale (în parcuri) etc. De i prefer apa dulce, populeaz i habitate cu ap semi-s rat sau s rat . În general î i construie te cuibul i se odihne te pe copaci, de multe ori departe de zonele umede de hr nire, uneori chiar în interiorul a ez rilor umane. Unde lipse te arboretul, î i construie te cuibul în tuf ri sau pe vegeta ia emergent . În timpul migra iei poate fi întâlnit i pe litoral sau habitate uscate, pe terenuri agricole etc. Distribu ie Cuib re te în toat Europa în afara Scandinavei i a Insulelor Britanice. Popula iile cele mai mari sunt în Rusia, Ucraina, România i Italia. În România este prezent în apropierea b ilor, râurilor mai mari, de multe ori i în vecin tatea unor zone umede artificiale (ex. ele tee). Cuib re te în num r semnificativ de-a lungul Dun rii i în Delta Dun rii. Popula ie În Europa cuib re te în num r relativ mic (63000-87000 de perechi), popula ia este stabil . Popula ia român cu cei 6500-8000 de perechi este important pe plan european. Ecologie i comportament Se hr ne te în principal cu pe ti mici, insecte, amfibieni (broscu e), pe care le prinde umblând prin vegeta ie sau stând de pând nemi cat. În migra ie de multe ori se hr ne te pe terenuri agricole.


MCO 12/”12 82

Este o specie monogam , perechile se despart dup sezonul de reproducere. Cuib re te în colonii mici, pe copaci (salcie, arin), uneori cu alte specii de stârci i cu cormorani mici. Cuibul este construi din crengi i stuf, care sunt adu i de c tre mascul, de multe ori fura i din alte cuiburi din apropiere. Aceste colonii sunt în general în p duri, uneori la distan e mari (chiar 20 km) de locurile de hr nit. În general se mi în cete mici i mijlocii. În sezonul de reproduce duce o via predominant nocturn . Masculul i femela înaintea reproducerii i dup aceea la întoarcerea uneia dintre p rin i danseaz un dans ritual care în mi ri i vocaliz ri este asem tor cu cel al berzelor. Femela depune 3-5 (rareori 1-8) ou , care se eclozeaz dup 21-22 zile. Ambele p rin i au grij de pui, le hr nesc prin regurgitarea con inutului stomacului.Juvenilii devin independen i la vârsta de 40-55 zile.

suri de conservare necesare i aplicate Principalul factor amenin tor la adresa stârcului de noapte este dispari ia habitatelor adecvate, precum desecarea zonelor ml tinoase. Pentru conservarea popula iei stabile din România este necesar conservarea adecvat a ariilor de hr nire, care poate fi realizat cel mai eficient prin dezvoltarea i respectarea unui plan de management favorabil pentru natur , p ri de ap incluzând stârcul de noapte. Este necesar de asemenea protejarea coloniilor de cuib rit, evitarea

ierii arborilor din colonie i din apropierea acestuia, l sând în p dure o zon de tampon neatins îndeajuns de lat . Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Pe amplasamentul proiectului i în apropierea acestuia nu exist habitate acvatice adecvate acestei specii. Realizarea investi iei nu va afecta popula ia stârcului de noapte din SPA „Câmpia Nirului – Valea Ierului”.

Viespar Pernis apivorus Linnaeus, 1758 Honey Buzzard Descriere i identificare Viesparul este o specie r pitoare de talia orecarului comun, dar are aripi mai lungi, mai late i coada mai lung . Exist varia ii mari în ceea ce prive te coloritul la aceast specie, pot fi observate exemplare aproape albe pân la cafeniu închis. În zbor, viesparul î i ine aripa în jos i nu în sus ca orecarul comun, acesta fiind una dintre cele mai importante chei de determinare. Masculul adult are remigele primare negre doar la vârf i mai pu ine dungi pe remige decât femelele. In zbor se vede o band terminal din sus în arip i coad . Capul este de culoare gri în prec dere, dar unele exemplare pot avea colorit gri i în spate i coad . Femelele adulte au colorit mai maroniu decât masculii i au mai multe

stria ii în remige decât acestea. Anvergura aripii: 113-135 cm; lungimea corpului: 52-59 cm. Greutatea corpului: 600-1000 g. Habitat Cuib re te în p duri de foioase i conifere în care g se te copaci în vârst . Cuibul

i construie te exclusiv pe copaci. Hrana î i procur din p dure sau lizier . Prefer duri cu coronament deschis.

Distribu ie Este o specie cu larg r spândire în Eurasia, distribu ia popula iei cuib ritoare fiind restric ionat în Palearcticul de Vest. Nu cuib re te în zon de tundr . Limita vestic a de distribu ie este în Portugalia, spre est poate fi g sit pân în Asia Central . Cuib re te aproape în toate rile din Europa i are o distribu ie neuniform . Reducerea suprafetei padurilor caauzeaz restrângerea arealului de r spândire.


MCO 12/”12 83

În România viesparul are o distribu ie general i uniform . Lipse te din zonele întinse f p duri i la altitudini peste limita p durii (1700 m). Este mai rar în zonele de es, fiinc aici g se te mai pu ine locuri favorabile pentru cuib rire. Popula ie Popula ie mondial : 180.000 – 260.000 perechi Popula ia European : 110.000 – 160.000 perechi Popula ia din România: 2.000-2.600 perechi Popula ia viesparului în Europa este considerat stabil i relativ abundent. Pu ine studii pe termen lung exist care vizeaz trendul popula iei. În Finlanda i Germania s-a dovedit ca fiind în descre tere numeric . În România reducerea suprafe elor înp durite influen eaz în mod negativ atât arealul de distribu ie cât i efectivele popula iei cuib ritoare. Ecologie i comportament Este o pas re care cuib re te solitar, fiind teritorial. Cuibul este construit pe copac, de obicei în nivelul coronamentului. De i fidelitatea p rilor fa de zona de cuib rire este foarte mare, cuibul este schimbat foarte des, aproape anual. Cuibul viesparului este o construc ie unic c ci este construit în totalitate din crengi verzi. Uneori ocup cuibul p sit al altor specii ca orecarul comun sau uliu porumbar. Inc ptu te cuibul cu frunze verzi care este înprosp it de-a lungu cuib ritului. Zborul nup ial foarte caracteristic al masculului este vizibil în lunile aprilie i mai. În afar de acest fenomen, viesparul are o via destul de ascuns în timpul reproducerii. Femela depune de obicei 2 ou în prima jum tate a lunii mai. Ponta cu un singur ou sau trei este foarte rar. Coloritul ou lor este alb crem cu pete mari maronii. Ambii p rin i particip la incuba ie, care dureaz 33-45 zile. Puii sunt hr ni i la început cu larv de viespe, mai târziu p rin ii le aduc i alt hran ca pasari mici, insecte de talie mare etc. Puii r mân în cuib timp de 40 de zile i devin independen i la vârsta de 55 zile. R mân în jurul cuibului înc 30-40 de zile dup care încep migra ia. Pân în momentul de fa nu au fost efectuate studii referitoare la succesul de reproducere în România. Migra ia de toamn începe în cel de al doilea jum tate a lunii august. Primii care migreaz sunt adul ii dup care urmeaz juvenili. Ajunge la maturitate sexual la vârsta de 3 ani. P rile immature r mân la cartierele de iernare în primul an, i revin în Europa în cel de-al treilea an calendaristic. Hrana viesparului const în mare majoritate din insectede talie mare, larve de viespe dar consum i p ri de talie mic , amfibieni i reptile. Metoda de vân toare este cel de pând . Pas rea g se te cuibul de viespe urm rind mi carea acestora din pând , apoi larvele sunt scoas din sol cu ghiarele. În timpul migra iei viesparii se adun în grup ri mari i folosesc rute bine determinate pentru migra ie. P rile din Europa ocolesc suprafe ele mari de ap astfel folosesc coridoarele de migra ie ca strâmtorile Gibraltar, Italia-Malta i Bosfor. Popula ia din România migreaz spre Bosfor i probabil prin Italia. Ierneaz sud de de ertul Sahara. La noi primele exemplare pot fi v zute la sfâr itul lunii martie, dar majoritatea p rilor sosesc în aprilie.

suri de conservare necesare i aplicate Factorul periclitant cel mai important cu privire la aceast specie este degradarea habitatelor prin t ierea p durilor b trâne i deranjarea permanent a locurilor de cuib rit. În afara de aceast problem a fost identificat pe plan global ca problem conserva ional : împu carea exemplarelor pe c ile de migra ie (în special pe insulele din marea mediteran ).


MCO 12/”12 84

Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Viesparul nu a fost observat cu ocazia ie irilor pe teren. Precum realizarea proiectului nu necesit t ieri din p durile învecinate, locurile poten iale de reproducere a viesparului vor r mâne intacte. Investi ia nu va afecta popula ia speciei din SPA.

Ghionoaie sur Picus canus (Gmelin, 1788) Grey-headed Woodpecker Descriere i identificare Are lungimea de 25-26 cm, anvergura este de 38-40 cm, este o cioc nitoare de

rime medie, aproximativ 20% mai mic decât ghionoaia verde, ciocul este mai sub ire. Masculul adult are capul gri, musta a neagr i fruntea ro ie. Spatele, i tectricele sunt verzi, târti a este verde-g lbui. Remigele sunt maro-verzui cu dungi albe, codalele sunt maro închis. Pieptul, abdomenul i p ile laterale sunt gri verzui. Femela se deosebe te de mascul prin lipsa frun ii ro ii i musta a mai sub ire. Juvenilii sunt mai maronii i mai ter i la culoare. Strig tul teritorial const într-o serie ampl de sunete pline, ca un fel de râset. Strig tul de zbor este ascu it, scurt i vehement „chiuchiuchiuchiu” sau scurt „chiu-chiuc”. Habitat Tr ie te în climat temperat i regiunile boreale mai calde. Specia este considerat ca una specializat pe p durile de foioase din regiuni colinare i muntoase, fiind prezent în special în p duri dominate de fag sau stejar, rareori în p duri de Larix. Prefer por iunile de p duri mai umede, de multe ori cuib re te în apropierea pâraielor, popula ii semnificative pot cuib rii i în p duri de lunc . P unile împ durite pot fii considerate ca habitat secundar pentru specie. Distribu ie Ghionoaia sur este larg r spândit în Europa Central , lipse te sau cuib re te în num r mic în vestul continentului. Popula iile cele mai mari sunt în România, Ucraina, Germania, Cehia, Belorusia, Rusia. Specie cu o distribu ie larg în România, în unele zone poate fii considerat chiar comun . Cuib re te în principal în Carpa i, Subcarpa i i dealurile mai înalte ale Podi ului Transilvaniei. Popula ie În Europa cuib resc 180 000-320 000 de perechi, popula ia este stabil , de i este în declin în mai multe ri. Popula ia din România este apreciat a fi între 45,000 – 60,000 de perechi, fiind una din popula iile cele mai mari de pe continent, fiind stabil i s toas are importan deosebit pe plan european. Ecologie i comportament Dieta este similar cu cea a ghionoaiei verzi, dar este mai divers, mai pu in specializat pe furnici. Se hr ne te mai mult pe sol decât pe coaja copacilor. Sap cu ciocul, prinde furnici i alte insecte cu limba lipicioas . De multe ori se hr ne te în mu uroi. Pe copaci caut mai ales în zonele rupte i putrezite. M nânc în principal furnici, adul i i larvele acestora, mu te, greieri, gândaci, fluturi, p ianjeni. Consum i hran vegetal : diferite fructe i semin e.

Este o specie monogam , solitar i teritorial . M rimea teritoriului este aproximativ 1 km2, în teritoriu ap activ numai zonele cele mai importante (cuib etc.). Se odihne te în timpul nop ii în scorburi. Ne este fricoas , în caz de pericol se ascunde pe partea cealalt a trunchiului copacului, unde st nemi cat chiar i 30 de minute. Rivalii sunt avertiza i într-o postur cu ciocul ridicat i cu strig te amenin toare.


MCO 12/”12 85

Masculii atrag femelele prin cioc nirea rapid (numit daraban ) care se aude de la distan e relativ mari. Aceast cioc nire este efectuat de obicei pe un copac mare i uscat. Cuib resc în scorburi excavate în copaci b trâni la o în ime de 5-6 m deasupra solului. Cele 7-9 (4-11) de ou sunt depuse în aprilie. Incubarea dureaz aproximativ dou s pt mâni, puii se dezvolt în 24-28 zile i devin independen i pu in dup acesta. Puii sunt îngriji i de ambii p rin i. Prima împerechere are loc în anul al doilea.

suri de conservare necesare i aplicate Ghionoaia sur este amenin at în principal de exploat rile forestiere intense, de dispari ia por iunilor de p duri cu componen a mixt a speciilor i de copaci b trâni. Este foarte important conservarea acestor por iuni de p duri naturale, sau semi-naturale diverse, în locul t ierilor rase plantarea p durilor cu componen mixt a speciilor autohtone caracteristic zonei respective i limitarea exploat rilor forestiere intensificate în ultimii ani. Extinderea a ez rilor umane i fragmentarea habitatelor de drumuri etc. reprezint o amenin are real la adresa speciei. O alt problem general tot mai intens la adresa ecosistemelor forestiere este practicarea sporturilor extreme ca off-road, moto-cross, ATV-uri etc. Relevan a poten ialului impact asupra speciei: În zona poten ial afectat de c tre proiect nu exist arbori b trâni/habitate adecvate pentru specie, ghionoaia sur nu este prezent pe amplasament.

Dumbr veanc Coracias garrulus (Linnaeus, 1758) Roller Descriere i identificare Are lungimea de 30-32 cm, anvergura este de 66-73 cm, este de m rimea unei gai e, dar aripile sunt un pic mai lungi, coada e mai scurt .

rile adulte în sezonul de împerechere au spatele maro-ro iatic, capul, gâtul, abdomenul, regiunea anal , p ile laterale i tectricele pe ambele p i ale aripilor sunt alba tri str lucitori. Remigele sunt negri. Târti a i baza cozii este gri închis, codalele cu excep ia celor mijlocii (maro) sunt alba tri, pe col ul cozii sunt dou pete mici de culoare neagr . În afara perioadei de reproducere lipse te luciul metalic al

ilor albastre, culorile sunt mai pu in intense. Juvenilii sunt mult mai palizi la culoare, au stria ii maro pe gât, piept i tectrice. Habitat Cuib re te în regiuni temperate, mediteraneene i stepice. Prefer verile calzi continentale, evit zonele cu influen climatic oceanic . Este o pas re de es, în Europa Central altitudinea maxim unde poate fi întâlnit este de 400-600 m. Evit de ertele, semide ertele i stepa f copaci, de i este independent de ape, înhabiteaz liniile de plopi sau alte copaci de pe marginea râurilor, care traverseaz stepa. Favorizeaz p durile b trâne deschise de stejari, cu multe scorburi i lumini uri. Cuib re te i în parcuri, alee, livezi b trâne, câmpii întinse cu grupuri de copaci b trâni. Evit zonele intens cultivate. Cuib re te în scorburile p site ale cioc nitoarei negri i a ghionoaiei sure, sau în cr turile cl dirilor p site, uneori în g uri s pate în mal. Distribu ie Cuib re te în partea estic a Europei, în rile temperate i mediteraneene. Cele mai mari popula ii sunt în Cipru, Azerbaijan, Bulgaria, Rusia, Turcia, Ucraina, România. În ara noastr cuib re te în sudul rii, în ara Româneasc i în Dobrogea. În aceste zone poate fi v zut aproape oriunde pe copacii de pe p uni sau pe stâlpii de electricitate de pe marginea drumurilor mai pu in aglomerate.


MCO 12/”12 86

Popula ie În Europa cuib resc 53 000-110 000 de perechi de dumbr venci (50-74% din popula ia mondial ), popula ia sufer un declin puternic. Popula ia din are este

toas , stabil i relativ mare (4600-6500 de perechi), astfel are un rol deosebit în conservarea speciei. Ecologie i comportament Hrana const predominant în insecte, mai ales în coleoptere mari i mijlocii. Vâneaz din pând , stând pe un copac, stâlp, fir electric sau piatr mai mare.

nânc de asemenea i roz tori, fluturi, l custe, greieri, viespi, albine, furnici, ianjeni, scorpioni, scolopendre, melci, broa te, opârle, pui de p ri, râme etc.

Rareori urm re te prada în aer sau pe sol. Este o specie în general solitar i teritorial , gregar doar în timpul migra iei, când se formeaz cete pân la 20 de exemplare. Se odihne te în timpul nop ii în coroana copacilor. Gone te de pe teritoriu dumbr vencile rivale i ciorii, gai ele, etc. Este monogam , uneori un al doilea mascul ajut la cre terea puilor. În cazul num rului mic al locurilor corespunz toare de cuib rit, mai multe perechi pot s cuib reasc în acela i loc (de ex. în acela i grup de copaci), distan a dintre cuiburi reducându-se la 5-10 m. Perechile se formeaz pe locurile de iernat sau în timpul migra iei de prim var . Copularea este precedat de zboruri nup iale, de hran oferit ca cadou, i de un dans ritual format din mi carea capului în sus i în jos. Cele 3-5 (2-7) ou sunt depuse în mai sau iunie, incubarea dureaz 17-20 zile. Ambele p rin i îngrijesc puii dar majoritatea hranei este procurat de c tre mascul. Dezvoltarea puilor dureaz aproximativ 4 s pt mâni, juvenilii devin independen i în curând dup p sirea cuibului. Ierneaz în Africa.

suri de conservare necesare i aplicate Pericolul cel mai mare asupra dumbr vencilor reprezint dispari ia habitatelor (extinderea terenurilor arabile) i a locurilor de cuib rit (t ierea copacilor). În România este amenin at mai ales de dispari ia copacilor b trâni cu scorburi de pe câmpiile de es, de dispari ia livezilor b trâne i de t ierea copacilor de pe marginea drumurilor, râurilor. Specia fiind în declin puternic, conservarea popula iei

toase, stabile i viabile din ara noastr are importan esen ial în conservarea speciei.

surile cele mai eficiente pentru conservarea dumbr vencii este interzicerea ierii arborilor de pe marginea drumurilor, râurilor i a grupurilor de copaci sau

copaci singuratici afla i în zonele de step , în câmpiile întinse. Ar fi benefic i plantarea copacilor lâng drumuri, pâraie, lacuri etc. Dumbr veanca ocup scorburile artificiale, astfel cu amplasarea scorburilor popula ia dumbr vencilor poate fi m rit semnificativ, deoarece în multe locuri efectivul speciei este limitat de locurile posibile pentru cuib rit. Relevan a poten ialului impact asupra speciei Dumbr veanca nu este prezent în perimetrul direct afectat, nici în apropierea acestuia, astfel nu va fi influen at de c tre realizarea proiectului.

Vânturelul de sear Falco vespertinus Red-footed Falcon Descriere i identificare Este o specie de oim de talie mic având m rimea similar cu vânturelul ro u. Silueta în zbor este caracterizat de aripi lungi i coad relativ lung . Este unul dintre speciile de oimi din românia cu un dimorfism sexual accentuat. Masculul este de o culoare albastru cenu ie cu flancurile i sub-codalele de o culoare ro iatic închis .


MCO 12/”12 87

Femela are partea de sus a capului are o culoare maronie, obrazul fiind de o culoare crem marginat de o barbet închis dubl , care o desparte de gâtul de acela i culoare. Partea inferioar a p rii are o culoare omogen de crem portocalie. Femela este în general pu in mai mare decât masculul. Habitat Habitatele preferate de aceasta specie sunt acele de zone deschise ce alterneaz cu pâlcuri de copaci, dumbr vi, aceste oferindu-i loc de cuib rit. Din aceasta categorie de habitate putem aminti zonele de stepa, silvostepa, taiga, sau chiar si cele unde agricultura se practica în mod extensiv. În bazinul Carpatic colonii de vânturel de seara se formeaz aproape exclusiv în apropierea unor paji ti întinse. Distribu ie Cuib re te în zonele de câmpie din Europa Central i de Est pân în Asia Central -nordic , popula ia din Centrul Europei - estul Ungariei, vestul României si nordul Serbiei - Muntenegru, practic Bazinul Carpatic - constituind astfel periferia vestica a distribu iei speciei. Popula ia din România e împ it în dou , una fiind cea mai sus amintita, din Câmpia de Vest, ceea ce constituie o sub-popula ie aparte împreuna cu cele din Ungaria si Serbia, iar cealalt se reg se te în Dobrogea. Analizând schimb rile în abunden a i distribu ia speciei din ultima vreme ne d m seama c m rimea popula iei a sc zut semnificativ. Situa ia e la fel de tragic si în Bazinul Carpatic, unde în ultimele decenii a avut loc o descre tere notabil .

Popula ie Popula ie mondial : 26.000 – 39.000 perechi Pe baza celor mai recente publica ii respectiv a evalu rilor efectuate în cadrul unui proiect LIFE de c tre membrii Asocia iei Grupul Milvus, popula ia din România se situeaz între 1.300-1.600 de perechi cuib ritoare. Popula ia vânturelului de sear se afl intr-un regres numeric pe plan global. Nu exist date concrete despre dinamica popula iei din România. Ecologie i comportament Vânturelul de sear este o pas re r pitoare migratoare de talie mic , fiind singura specie de pas re r pitoare din aceasta regiune ce cuib re te colonial. Nu î i construie te cuib propriu, cuib rind în colonii de cioara de sem tur sau în cuiburi r zle e de co ofan , uneori cuib re te chiar si solitar.

rile se întorc dinspre cartierele lor de iernare pe la mijlocul lui aprilie, depunerea pontelor - 3-4 (2-6) - îns are loc doar prin mijlocul lui mai. Dintre toate speciile de oimi din Europa, puii vânturelului de seara eclozeaz în cel mai scurt timp, având nevoie de doar 22-23 de zile, fiind ap i de zbor dup alte 27-28 de zile. Privind hrana este o specie oarecum oportunista, de obicei capturând diferite nevertebrate, în acela i timp îns pot exista perioade când roz toarele sau amfibienii constituie marea parte din hrana vântureilor. Vânturelul de sear este o specie gregara, mai ales înaintea perioadei de migra ie, în unele locuri tradi ionale de înnoptare strângându-se în num r foarte mare (sute sau chiar mii de exemplare). De altfel migreaz spre cartierele de iernare din sudul Africii f a urm ri rute bine conturate.

suri de conservare necesare i aplicate Factorul periclitant cel mai important cu privire la aceast specie este degradarea habitatelor prin pierderea locurilor de cuib rit i/sau de procurare a hranei. Intensificarea agriculturii este o problem deosebit de serioas afectând atât speciile de hran cât i habitatele cele mai importante, paji tile semi-naturale/naturale.


MCO 12/”12 88

În afara de aceast problem a fost identificat pe plan global ca problem conserva ional : împu carea exemplarelor pe c ile de migra ie i combaterea ciorilor de sem tur în perioada de cuib rit a vâturelului. Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Pe amplasamentul proiectului i în apropierea acestuia nu exist habitate adecvate de cuib rit (pâlcuri de copaci) pentru aceast specie. Vânturelul de sear vâneaz pe terenuri deschise, ca i cele de pe suprafa a i din vecin tatea investi iei. inând cont de dimensiunea relativ redus al acesteia se poate afirma c terenurile poten iale de hr nire al vânturelului de sear nu vor fi afectate în mod semnificativ. Caprimulg Caprimulgus europaeus (Linnaeus, 1758) Nightjar Descriere i identificare Are lungimea de 26-28 cm, din care coada 10-11 cm, anvergura este de 57-64 cm, este de m rimea unui vânturel ro u. Este o pas re insectivor nocturn cu forma corpului foarte asem toare unui vânturel sau cuc. De la distan pare gri maroniu uniform, de aproape se vede desenul gri, maro, negru i alb asem tor scoar ei copacilor. Ciocul este mic, gura este foarte lat i mare. Culoarea masculul adult variaz de la gri argintiu (cel mai pronun at pe cap, spate, scapulare i codalele centrale) pân la maro ro iatic (cel mai evident pe obraji,

rbie, gât, abdomen i regiunea anal i subalare). Marcajul penajului este foarte complex, când în timpul zilei se odihne te nemi cat pe o creang sau pe un butuc este aproape imposibil de diferen iat de c tre acesta. Partea dorsal este predominant gri cu marcaje fine negre i alb-g lbui, abdomenul, gâtul, pieptul i subalarele sunt maro castanii cu stria ii transversale fine de culoare mai închis . Masculul are dou pete albe bine vizibile la marginea cozii i pe remigele primare, aproape de vârful aripii. Femela adult este asem toare masculului, dar lipsesc petele albe de pe coad i aripi. Juvenilii se deosebesc de femele prin culoarea mai pal , marcajul mai ters, lipsa punctelor deschise a remigelor primare. Sunetul caprimulgului este caracteristic, strig tul intens „crrrrrrurrrrrcrrrurrrr” asem tor unui motor se aude noapte în luna mai i iunie. Habitat Este larg r spândit în regiunile cu climat oceanic, zona temperat , boreal , de step , cea mediteranean i semide ert. Este o specie rar a regiunilor p duroase deschise, aride cu poieni i rari ti. Prefer p durile de conifere cu soluri nisipoase, vegeta ia de step cu tufi uri sau copaci mici, dar este prezent i în apropierea mla tinilor mai uscate sau lâng p duri tinere. Cuib re te i în p duri mixte cu fag, carpen sau plop, în p duri cu frunze c toare de deal i de es (Quercus). Evit

durile mari, dense i închise. De asemenea evit lanurile de cereale înalte i dense, stuf ri urile. Este sensibil la disturban a uman , astfel evit apropierea

ez rilor umane. Distribu ie Caprimulgul este larg r spândit pe continent, popula ii mai mari tr iesc în Rusia, Turcia, Spania, Belorusia, Fran a, Italia etc. În România cuib re te în zonele de deal cu vegeta ie mozaic : are nevoie de p duri pentru cuib rit i de terenuri agricole cu vegeta ie natural pentru hr nit. Caprimulgul tr ie te pe Podi ul Transilvaniei, Banat i Moldova, dar este prezent pe alocuri i în mun i pân la 1500 m altitudine.


MCO 12/”12 89

Popula ie În Europa cuib resc aproximativ 0,5-1 milioane de perechi. Specia înc nu a reu it

compenseze declinul mare din anii 1970-1990, magnitudinea acestui trend negativ a sc zut semnificativ, dar num rul lor este tot în este tot în sc dere. Popula ia stabil din România cu cei 12,000-15,000 de perechi cuib ritoare este una din cele mai s toase de pe continent, astfel este important pe plan continental. Ecologie i comportament Este o specie aerian i nocturn , î i procur hrana (planctonul aerian) pe timp de noapte în zbor. M nânc mai ales insecte (fluturi de noapte, gândaci, l custe, greieri, ân ari, furnici etc.). Rareori vâneaz i în timpul zilei (dup amiaza târziu, seara), în astfel de cazuri de multe ori în apropierea turmelor de animale, prinde insectele speriate de c tre acestea. În caz de lips îndelungat de hran temperatura corpului, pulsul, respira ia i celelalte func ii vitale scad iar caprimulgul intr într-o stare hipoternic . Nu este o specie gregar , dar în locurile cu abunden a ridicat a hranei pot fi prezente mai multe p ri. Ocazional migreaz în cete mici. Se odihne te în timpul zilei în acoperirea vegeta iei pe solul gol, pe bu teni sau crengi, deseori în apropierea cuibului. Când se simte amenin at st nemi cat, zboar doar în ultimul moment. Este monogam , perechile se formeaz doar pe durata sezonului. În sezonul de reproducere este solitar i teritorial . M rimea teritoriului i densitatea speciei depinde mult de calitatea habitatului, variaz între 5-15 de perechi pe km2. Femelele sunt atrase de strig tul masculilor. Copularea are loc pe sol, urmeaz dup zborul nup ial asem tor fluturilor. Cuibul este pe sol, ascuns în vegeta ia dens . Depun cele 2-3 (4) ou la sfâr itul lunii mai sau în iunie. Incubarea dureaz 17-18 zile, în timpul zile femela cloce te. Puii sunt îngriji i de ambii p rin i, i devin independen i la vârsta de 4-5 s pt mâni. Juvenilii se împerecheaz pentru prima dat în anul urm tor. Ierneaz în Africa.

suri de conservare necesare i aplicate Principalul factor amenin tor la adresa caprimulgului este dispari ia habitatelor mozaice. În principal din cauza restrângerii metodelor tradi ionale de agricultur se schimb peisajul, dispar fâne ele, p unile, livezile b trâni etc. Acest caracter mozaic al peisajului (p duri b trâni cu poieni, fâne e, p uni cu livezi, teren agricol cu vegeta ie natural (grupuri de copaci, tufe)) este esen ial pentru caprimulg. Un alt pericol important este dezvoltarea infrastructural a rii. Datorit extinderii

ez rilor umane respectiv dezvolt rii în viitor a re elei de drumuri, peisajul va fi tot mai fragmentat, vor fi tot mai pu ine locuri izolate. Deoarece caprimulgul este foarte sensibil la deranj, aceast dezvoltare va avea impact negativ sporit asupra acestei specii. Un pericol real pentru p rile cuib ritoare pe sol reprezint i num rul alarmant de mare al câinilor vagabonzi, care de multe ori î i procur hrana din natur .

suri eficiente de conservare se pot lua doar pe plan local, pentru îmbun irea st rii de conservare a speciei este necesar elaborarea i respectarea unui plan de management adecvat al ariilor protejate. Relevan a poten ialului impact asupra speciei: Pe amplasamentul proiectului, nici în apropierea acestuia nu exist habitate adecvate acestei specii. Realizarea investi iei nu va afecta popula ia caprimulgului din SPA „Câmpia Nirului – Valea Ierului”.


MCO 12/”12 90

4.4.4.3. Alte specii de p ri prezente în zona poten ial afectat de c tre implementarea proiectelor propuse

În tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de p ri care nu sunt enumerate în din Anexa 1 a Directivei P ri (79/409/EEC) i au fost observate pe amplasament respectiv în apropierea acestuia. În coloana „Amplasament” sunt prezentate speciile i efectivele observate pe amplasament, în coloana „Apropiere” speciile observate în apropierea acestuia (într-o raz de 300 m) iar în ultima coloan a treia p rile observate relativ departe de amplasament (la o distan mai mare de 300 m).

Specie Amplasament Apropiere Peste 300 m oimul

rândunelelor Falco subbuteo 1 ex.

Fazan Phasianus colchicus

1 ex. Turturic Streptopelia turtur 2 ex. 1 ex. Prigorie Merops apiaster 10 ex. 15 ex. +

colonie (40g uri)

20 ex.

Ghionoaie verde Picus viridis 1 ex. Ciocârlie de câmp Alauda arvensis 2 ex.

stun de mal Riparia riparia 15 ex. 30 ex. + colonie (100

50 ex.

Rândunic Hirundo rustica 10 ex. 30 ex. 40 ex. stun de cas Delichon urbicum 1 ex. 3 ex. 10 ex.

Fâs de p dure Anthus trivialis 2 ex. Codobatur alb Motacilla alba 3 ex. Privighetoare

ro cat Luscinia

megarhynchos 2 ex.

cinar negru Saxicola rubicola 1 p. 1 p. Silvie de câmp Sylvia communis 1 p. Sfrâncioc mare Lanius excubitor 1 ex. Co ofan Pica pica 1 ex. 1 ex. Corb Corvus corax 1 ex. Grangur Oriolus oriolus 1 ex. 1 ex. Graur Sturnus vulgaris 40 ex. 100 ex. Vrabie de cas Passer domesticus 50 ex. Vrabie de câmp Passer montanus 5 ex. 20 ex. 20 ex. Sticlete Carduelis carduelis 3 ex. Florinte Carduelis chloris 1 p.

Explica ii: i – individ, p – pereche, * - în migra ie

Cu ocazia deplas rilor pe teren au fost observate pu ine specii, diversitatea avifaunei din zona afectat este relativ sc zut . Speciile prezentate sunt p ri comune, obi nuite cu deranjul antropic. Realizarea investi iei nu va afecta semnificativ popula iile acestor specii din zona poten ial afectat .


MCO 12/”12 91

4.4.5. Impactul proiectului asupra avifaunei

4.4.5.1. Impact din faza de construc ie, operare i dezafectare

Luând în considerare suprafa a relativ mic al amplasamentului i faptul c se afl într-o zon cu puternice efecte antropice, se poate afirma c proiectul nu va avea impact semnificativ asupra celor speciilor de desemnare Natura2000 din ROSPA0016 ”Câmpia Nirului – Valea Ierului”. Locul de cuib rire al unei perechi de sfrâncioc ro iatic (Lanius collurio) va fi distrus de realizarea proiectului, îns la nivelul sitului acest impact se consider nesemnificativ. Dac se vor respecta propunerile de diminuare a impactului de la capitolul 6., impactul asupra avifaunei va fi nesemnificativ.

4.4.5.2. Fragmentare, izolare, schimb ri în densit i, popula ii, durat , persisten

Realizarea construc iei nu va fragmenta/izola habitate sau popula ii ale avifaunei. Deoarece în cea mai mare parte se afl într-o zon cu deranj antropic puternic i cu biodiversitate sc zut , nu va cauza schimb ri în densit ile sau efectivele popula iilor de

ri.

4.4.5.3. Impact direct i indirect

Impactul direct cel mai mare va fi cauzat de c tre lucr rile din faza de construc ie, iar în faza de operare de zgomotul ma inilor i al personalului. În cazul respect rii metodelor de diminuare propuse la capitolul 6. aceste impacturi nu vor fi semnificative. Luând în considerare biodiversitatea relativ sc zut din zona poten ial afectat i natura impacturilor poten iale, putem afirma cu certitudine c impacturile indirecte ai investi iei vor fi nesemnificative, practic inexistente.

4.4.5.4. Impact pe termen scurt i lung

În cazul respect rii metodelor de diminuare propuse la capitolul 6., atât impactul pe termen scurt (din faza de construc ie) cât i cel pe termen lung (din faza de operare) vor fi nesemnificative.

4.4.5.5. Impact rezidual i cumulativ

În cazul respect rii metodelor de diminuare propuse, impactul rezidual al investi iei va fi nesemnificativ. Impactul cumulativ cu investi iile din vecin tate (pensiune turistic aflat la aproximativ 250 m de loca ia proiectului) este de asemenea nesemnificativ.


MCO 12/”12 92

4.4.6. Relevan a proiectului din punctul de vedere a sitului de importan

comunitar ROSCI0020 „Câmpia Careiului”

4.4.6.1. Aspecte de flor i vegeta ie

Descrierea succint a habitatelor de desemnare a ROSCI0020 „Câmpia Careiului”

6120* Paji ti xerice pe substrat calcaros. Acest tip de habitat este r spândit în zonele de câmpie i de deal, pe substraturi calcaroase i nisipoase. Este caracterizat de un covor vegetal deschis, format din specii xerofile, dintre care cele mai frecvente sunt: Festuca vaginata, Festuca beckeri, Corispermum canescens, Euphorbia seguieriana, Gypsophila fastigiata. Paji tile xerice ocup 11% din suprafa a sitului.

6430 Comunit i de lizier cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel montan i alpin. Aceste comunit i sunt r spândite de-a lungul cursurilor de ape din zonele colinare i de munte, ocupând aproximativ 1% din suprafa a sitului. Edificarea acestor tipuri de vegeta ie este func ia nivelului pânzei freatice i a gradului de umbrire. Poten ialul lor de regenerare este foarte redus din aceste motive. Speciile caracteristice sunt: Petasites sp., Filipendula ulmaria, Cirsium oleraceum, Cirsium waldsteinii, Telekia speciosa, Chaerophyllum hirsutum, Angelica archangelica, Crepis paludosa.

2190 Depresiuni umede intradunale. Aceste tipuri de habitate sunt specializate i bogate în specii, i existen a lor este o func ie a nivelului pânzei freatice. Cuprind b i i ochiuri de ap dulce permanente interdunale cu vegeta ie acvatic submers i natant , mla tini calcifile i paji ti umede cu s lcii târâtoare, stuf ri uri i rogozi uri interdunale. Acest tip de habitat ocup 10% din suprafa a sitului.

2340* Dune panonice. Acest tip de habitat este caracteristic Câmpiei Panonice, i în trecut a fost larg r spândit în urma cositului i a p unatului. Vegeta ia deschis de

nisipuri este dominat de Festuca vaginata, Corynephorus canescens i licheni pe dune. Habitatul acoper 10% din suprafa a sitului.

6410 Paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae). Acest tip de habitat ocup aproximativ 0,1 % din suprafa a sitului, i se instaleaz mai ales pe soluri umede i oligotrofe, ori în locul unor mla tini drenate. Speciile caracteristice ale acestui tip de habitat sunt: Molinia caerulea, Sanguisorba officinalis, Dianthus superbus, Colchicum autumnale, Serratula tinctoria.

6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis). Aceste paji ti, folosite ca fâna e, sunt bogate în specii, în general cosite de una sau de dou ori pe an. Gramineele dominante sunt Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens, Alopecurus pratensis, iar se g sesc o serie de dicotiledonate de talie mare: Sanguisorba officinalis, Pimpinella saxifraga, Leontodon hispidus, Daucus carota, Tragopogon pratensis, Leucanthemum vulgare, Campanula patula, Knautia arvensis. În urma exploat rii intensificate i tilizarea îngr mintelor aceste paji ti se degradeaz , bog ia de specii scade rapid. Tipul de habitat ocup 1% din suprafa a sitului.


MCO 12/”12 93

91I0* Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. Aceste p duri xerotermofile se formeaz pe soluri de loess, pe clima continental . Speciile caracteristice al nivelului arborilor sunt: Quercus robur, Q. pubescens, Q. cerris, Q. pedunculiflora, amestecate cu Acer campestre i A. tataricum. În stratul arbu tilor g sim Sorbus torminalis, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rhamnus catharctica, iar în startul ierbos: Lathyrus niger, Carex michelii, Vincetoxicum hirundinaria, Pulmonaria mollis, Tanacetum corymbosum, specii caracteristice zonelor de silvostep . Acest tip de habitat ocup 18% din suprafa a sitului.

92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba. Aceste p duri de lunc sunt spândite de-a lungul cursurilor de râu din zonele de câmpie din Eurasia central , zona

mediteranean i a M rii Negre, dezvoltate pe soluri aluviale. Nivelul arborilor este dominat de Salix alba i Populus alba, lâng care întâlnim Populus nigra, Fraxinus angustifolia, Acer campestre, Ulmus laevis, Quercus sp. Stratul arbu tilor este de obicei dens, dominat de Rubus caesius, i bogat în liane (Vitis sylvestris, Humulus lupulus, Aristolochia clematitis). Stratul ierbos este alc tuit din specii higrofile de pe malul apelor. Este de remarcat, c deseori se r spândesc specii invazive (Amorpha fruticosa, Echinocystis lobata, Parthenocissus quinquefolia). Acest tip de habitat ocup 1,5% din suprafa a sitului.

91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris). Acest p duri din specii cu lemn de esen tare sunt formate pe soluri aluvionale din zonele de lunc , pe terenuri cu inunda ii frecvente. Stratul arborilor este dominat de Quercus robur, Ulmus laevis, Populus nigra, Alnus glutinosa, Fraxinus excelsior. Stratul arbu tilor i stratul ierbos de asemenea z voaielor, este dens, i bogat în liane. Acest tip de habitat ocup 2% din suprafa a situli.

3260 Cursuri de ap din zonele de câmpie, pân la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion fluitantis i Callitricho-Batrachion. Acest tip de vegeta ie este

spândit în cursuri de ape din zonele de câmpie pân în etajul montan, în bazine acvatice cu ap permanent , dar nu mai adânc decât 1-1,5 m. Vegeta ia submers este alc tuit din urm toarele specii caracteristice: Ranunculus aquatilis, Myriophyllum sp., Ceratophyllum sp., iar în startul natant g sim Lemna sp., Callitriche sp., Hydrocharis morsus-ranae, Salvinia natans. Acest tip de habitat ocup 0,01% din suprafa a sitului.

3270 Râuri cu maluri n moloase cu vegeta ie de Chenopodion rubri i Bidention. Acest tip de habitat se poate g si în general pe malul bazinelor acvatice, pe soluri aluviale i nisipuri. Este caracterizat de buruieni uri de mla tin . Speciile caracteristice a comunit ilor sunt Ranunculus sceleratus, Chenopodium botrys, Polygonum hydropiper, Rorippa sylvestris, Echinochloa crus-gallis, Bidens frondosa, Alopecurus aequalis, Symphytum officinalis, Bidens tripartita. Acest tip de habitat ocup 0,1% din suprafa a sitului.


MCO 12/”12 94

6440 Paji ti aluviale din Cnidion dubii. Acest habitat reprezint o tranzi ie între

paji tile higrofile i xerofile, i sunt r spândite pe suprafe e foarte reduse. Dup literatura de specialitate, paji ti de Cnidium dubium în sens strict nu se g sesc în România, îns paji tile aluviale cu Deschampsia caespitosa i Agrostis stolonifera pot fi considerate tipuri asem toare de sta iune, din punct de vedere ecologic. Acest tip de habitat ocup 1% din suprafa a sitului. Speciile caracteristice sunt: Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Festuca pratensis, Galium palustre, Briza media, Cirsium canum.

Caracterizarea vegeta iei din zona amplasamentului

Loca ia amplasamentului este acoperit de comunit i antropice, cu un puternic grad de degradare. Aceste comunit i alc tuiesc un mozaic cu acoperirea diferit a vegeta iei, i este remarcabil ponderea speciilor cu caracter ruderal i/sau invaziv, care colonizeaz foarte repede suprafe ele goale. Astfel g sim pâlcuri acoperite de puie i de plop alb (Populus alba) i negru (Populus nigra), de 1-1,5 m în ime, îns majoritatea suprafe ei este acoperit de comunit i antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans i Centaurea calytrapa (R8702). În aceste comunit i un strat scund este format din speciile de graminee Digitaria sanguinea i Festuca rupicola, cu diferite acoperiri. În stratul superior se g sesc urm toarele specii ruderale: Urtica dioica, Verbascum nigrum, Cirsium arvense, Cirsium vulgare, Onopordum acanthium, Lactuca saligna, Ballota nigra, Eryngium campestre, Althaea officinalis, etc. Dintre speciile caracteristice paji tilor xerofile putem aminti Potentilla cinerea, Scorzonera hispanica, Tragopogon orietalis, Medicago falcata, Ononis arvensis i Jasione montana (aceast specie din urm fiind caracteristic dunelor de nisip continentale). Este de remarcat abunden a urm toarelor specii invazive: Ambrosia artemisiifolia, Erigeron canadensis, iar în pâlcul de salicet din vecin tatea amplasamentului Echinocystis lobata, i pe suprafe ele goale nisipoase Asclepias syriaca. În urma construc iilor i a disturb rilor se poate a tepta la cre terea remarcabil a abunden ei acestor specii invazive (Imaginile 3, 4.).

Având în vedere c suprafa a afectat de implementarea proiectului este acoperit cu o vegeta ie cu un puternic grad de degradare, care nu g zduie te specii de plante de desemnare a sitului, impactul investi iei se poate considera nesemnificativ. De asemenea nu au fost identificate nici habitate de importan comunitar pe suprafa a amplasamentului proiectat, construc iile nu vor avea efect negativ semnificativ asupra acestora din sit.

În vecin tatea parcelei pe care este proiectat amplasamentul se afl o fâ ie îngust (5-7 m l ime) de tuf ri cu salcie (Salix alba), pe marginea unui an . Vegeta ia mezofil i higrofil (Polygonum hydropiper, Typha latifolia, Iris pseudacorus, etc.) din aceast por iune ne d indiciul, c an ul temporar poate fi umplut cu ap . Pe partea opus a an ului g sim suprafe e mari de teren arabil. Având în vedere, c aceast zon este destul de îngust i intercalat între suprafe e cu puternice efecte antropogene, iar se afl în afara limitelor amplasamentului, putem afirma, c realizarea acestuia nu va avea efecte semnificative nici asupra acestui habitat.


MCO 12/”12 95

Habitatele din zon - conform bazei de date Biotope Corine bazat pe teledetec ie - sunt prezentate pe imaginea nr.2.

Imaginea nr. 2 - Habitatele din zona proiectului, conform Biotope Corine (poligonul ro u – loca ia amplasamentului)

Metode de evaluare a habitatelor:

Deplasarea pe teren s-a desf urat în data de 18.07.2012. S-a parcurs zona proiectului i s-au înregistrat speciile caracteristice i dominante. Pe baza acestora au fost identificate tipurile de habitate dup Doni i colab. (2005).


MCO 12/”12 96

Imaginea nr. 3. - Loca ia amplasamentului proiectului

Imaginea nr. 4. - Amplasamentul proiectului


MCO 12/”12 97

Prezen a i efectivele speciilor de plante de desemnare:

Iris aphylla ssp. hungarica este o specie continental , caracteristic stepelor, tr ie te în paji ti însorite, stepe, tuf ri uri xerice i paji ti de stânc rie. Înflore te în lunile aprilie-mai. Pe suprafa a amplasamentului sau în vecin tatea acestuia nu s-au g sit habitate potrivite speciei.

Pulsatilla pratensis ssp. hungarica este o plant scund de 8-30 cm, fin pubescent , Floarea este nutant , cu petale cenu iu-violacee la exterior i galben-verzui la interioar. Frunzele sunt sectate, cu segmente înguste liniare. Înflore te în martie-mai. Este o plant caracteristic paji tilor nisipoase. În zona amplasamentului nu s-a g sit specia.

Cirsium brachycephalum este o specie bianual din familia compozitelor, de o în ime de 30-150 cm. Involucrele de culoarea palid-violacee stau grupate pe tulpina aproape scap . Frunzele sunt eliptice, cele superioare fidate, cu spini. Înflore te în iulie-august, i este o plant endemic panonic , halofrecvent , specific paji tilor s turate cu umiditate ridicat . În perimetrul amplasamentului proiectat nu s-au g sit habitate potrivite speciei.

Adenophora lilifolia este o specie peren , înalt de 60-100 cm, din familia Campanulaceae. Frunzele sunt îngust eliptice, spre vârful tulpinii îngust-lanceolate, sesile sau scurt pe iolate. Inflorescen a este lax , cu flori de culoare liliacee, cu stil lung exsert din corol . Perioada de înflorire este în iulie-august. Planta este caracteristic lizierelor de p dure f disturbare, din etajul montan i colinar. În perimetrul proiectului nu s-a g sit specia, nici habitate potrivite pentru ea.

Iris humilis ssp. arenaria este o plant scund de 10-20 cm. Petalele sunt galbene, frunzele lanceolate cenu iu-verzui. Înflore te în aprilie-mai. Este o plant caracteristic stepelor de loess i a paji tilor nisipoase. În zona amplasamentului nu s-a

sit specia.

Angelica palustris este o specie peren higrofil robust , de în ime pân la 1 m, caracteristic paji tilor înml tinite i z voaielor. Înflore te în iunie-august. Pe amplasament nu s-au g sit habitate nedisturbate potrivite pentru specie.

Eleocharis carniolica este o plant peren caracteristic marginilor de ape, de o în ime de 10-20 cm, cu frunze liniare i tulpin scap . Inflorescen a este eliptic , de culoare brun-deschis. În zona proiectului nu s-au g sit habitate acvatice potrivite speciei.

Marsilea quadrifolia este o specie de ferig , caracteristic apelor stagnante pu in adânci de câmpie. Are în imea de pân la 20 cm, rizom sub ire, târâtor, frunze cu patru foliole care plutesc pe suprafa a apei. În sezonul nefavorabil supravie uie te în stadiu vegetativ sub form de spori. În zona amplasamentului nu sunt habitate acvatice potrivite pentru specie.

Aldrovanda vesiculosa este o plant acvati submers , insectivor , caracteristic apelor stagnante mezotrofe i distrofe. În zona proiectului nu sunt habitate acvatice potrivite speciei.


MCO 12/”12 98

4.4.7. Mamifere

Spermophilus citellus – Popând u Este r spândit în Europa i o parte din vestul Asiei. Specie caracteristic de

step i antestep . Tr ie te pe ogoare, izlazuri, an uri, diguri, marginea drumurilor, etc. nedep ind altitudinea de 300 m. Î i sap galerii lungi de 30-40 (uneori 150) m adânci de la 80 cm pân la 4-6 m, unde î i adun provizii pentru iarn . Hrana variaz în raport cu anotimpul i regiunea respectiv ; vara tot felul de semin e, r cini, boabe de cereale. Femela na te o dat sau de dou ori pe an, câte 3-8 pui. Prin septembrie - octombrie intr în hibernare.

Cu ocazia deplas rilor pe teren nu am constatat prezen a popând ului în apropierea amplasamentului (nu s-au v zut animale nici g uri f cute de popând u pe

unea comunal ). În imediata apropiere a proiectului se afl paji ti umede, habitat necorespunz tor pentru popând u datorit nivelului înalt de ap freatic . Realizarea investi iei nu va avea impact negativ asupra popula iei de Spermophilus citellus din sit.

Cricetus cricetus - Hârciog În urma deplas rii pe teren s-au g sit urme (g uri) care arat prezen a

hârciogului pe teritoriul amplasamentului. Men ion m, c hârciogul nu figureaz între speciile de desemnare a sitului, îns specia este cuprins în anexa IV a Directivei Habitate (Specii de interes comunitar care necesit protec ie strict ), cu excep ia popula iei din Ungaria. Având în vedere loca ia amplasamentului, putem afirma cu certitudine, c exemplarele prezente în perimetru apar in popula iei din Ungaria, deci reprezint excep ia de sub protec ie. Totodat , suprafa a amplasamentului fiind relativ mic , putem asuma, c realizarea proiectului nu reprezint impact negativ semnificativ asupra popula iei de hârciog din sit.

4.4.8. Amfibieni i reptile

Triturus dobrogicus – Triton dobrogean Este asem tor tritonului cu creast . Spatele este ro u-cafeniu sau g lbui-

ro cat, nep tat sau cu pete rare, cafenii; gâtul ro u-cafeniu-închis, cu mici puncte portocalii; abdomenul galben-deschis, cu pete mari negre, adesea aproape contopindu-se, net separate de ro ul-cafeniu sau portocaliul p ilor laterale, colora ie ce se

streaz neschimbat i dup reproducere. Este o specie rar , prezent în afluen ii Dun rii.

Pe amplasamentul propus ( i în apropierea acestuia) nu exist habitate acvatice adecvate pentru tritonul dobrogean. Realizarea investi iei propuse nu va afecta popula ia local a acestei specii.

Triturus cristatus - Triton cu creast

Este cea mai mare specie de triton din România. Masculii au o colora ie vie, specific : dorsal cafenie-m slinie sau cafenie pân la negricioas , cu pete de un negru intens. Laturile corpului i gâtul negru, punctat cu alb i cafeniu-ro u. abdomenul ro u-

lbui, p tat cu negru. Femelele au aceia i colora ie, dar f creast dorsal ; muchiile cozii înguste i f benzi longitudinale pe laturi. Tr ie te prin b ile i iazurile din regiunile de câmpie pân în zona subcarpatic , ascuns prin printre tulpinile plantelor acvatice. Este o specie vulnerabil , în anumite zone chiar periclitat .


MCO 12/”12 99

Reducerea locurilor de reproducere a afectat mult aceast specie. Este o specie

predominat acvatic , preferând ape stagnante mari, cu vegeta ie palustr . Pe amplasamentul propus ( i în apropierea acestuia) nu exist habitate acvatice

adecvate pentru tritonul cu creast . Realizarea investi iei propuse nu va afecta popula ia local a acestei specii.

Bombina bombina – Buhai de balt cu burt ro ie Dorsal este colorat cenu iu-deschis, m sliniu, mai rar gri-închis. Caracteristic

pentru aceast specie este abdomenul viu colorat. Desenul ventral, marmorat, prezint pete portocalii pân spre ro u, pe un fond negru. Este o specie diurn , predominant acvatic . Reproducerea prin aprile-mai; în condi ii favorabile de mediu se poate repeta în august. Se hr ne te cu insecte, melci mici i viermi. Specia este vulnerabil în special datorit dispari iei a numeroase habitate prielnice. Nepreten ioas , tr ie te în orice ochi de ap , permanent sau temporar, în b i de la es i câmpie, urcând i în regiunea dealurilor, la altitudini între 0-400.

Pe amplasamentul propus ( i în apropierea acestuia) nu exist habitate acvatice adecvate pentru buhaiul de balt cu burta ro ie. Realizarea investi iei propuse nu va afecta popula ia local a acestei specii.

Emys orbicularis – estoas de ap Lungimea carapacei variaz între 14-18 cm, coada între 6-9 cm. Carapacea la

tineri cafenie-întunecat, p tat confuz; plastronul negru-cafeniu, marginile cu pete g lbui. Picioarele i coada cafenii întunecat, deasupra punctate cu g lbui, dedesubt galbene intens, cu pete întunecate. La adul i, carapacea are fondul cafeniu-întunecat, cafeniu-ro iatic sau negru cu pete rotunde sau linii întrerupte galbene. Picioarele i coada negricioase, mai mult sau mai pu in p tate cu galben. Tr ie te în ape st toare, mâloase, i în cele cu curs lini tit; înoat i se scufund foarte bine. Se hr ne te cu viermi, insecte de ap , raci, scoici, mormoloci i pe ti ori; m nânc obi nuit sub ap .

Pe amplasamentul propus ( i în apropierea acestuia) nu exist habitate acvatice adecvate pentru estoasa de ap . Realizarea investi iei propuse nu va afecta popula ia local a acestei specii.

4.4.9. Ihtiofaun

Umbra krameri – ig nu Tr ie te în b i i în special în mocirle printre plante, la ap mic . ig nu ul rezist la lipsa de oxigen datorit respira iei aeriene prin vezica înotatoare i piele. Se reproduce prin mai-iunie, icrele fiind p zite de femele. Tr ie te 2-5 ani.

Rhodeus sericeus amarus – Boar Specie cu r spândire palearctic , care în ultimul timp este în regres datorit faptului c în urma polu rii apelor scade num rul de scoici care îi sunt indispensabili pentru reproducere.

Misgurnus fossilis - ipar Este un pe te cu r spândire european , limnofil, care prefer mla tinile i b ile cu ap nu prea adânc , bra ele moarte eutrofizate, canalele cu fund mâlos. Având capacitate de respira ie intestinal rezist i în condi ii de slab oxigenare.

Cobitis taenia – Zvârlug Are o r spândire palearctic . Specie euribiont , care poate supravie ui în condi ii variate.


MCO 12/”12 100

Nu s-a efectuat evaluare de ihtiofaun , deoarece pe amplasamentul investi iei nu exist habitate acvatice adecvate acestor specii de pe ti. Proiectul nu va afecta popula ia local a speciilor amintite mai sus.

4.4.10. Nevertebrate

Cerambyx cerdo este o specie de gândac saproxilofag, strâns legat de p duri de foioase în vârst . În zona amplasamentului nu s-a g sit habitate potrivite speciei.

Euphydryas maturna este o specie specializat pe habitate forestiere mozaicate de-a lungul râurilor sau în zone umede în zone de es i de deal. În condi ii favorabile apare i în regiuni montane cu microclimat cald de a lungul pâraielor. Femela depune ou le pe lemn câinesc (Ligustrum vulgare) sau diferite specii de frasin (Fraxinus spp.), omizile consum aceste specii i ierneaz pe nivelul paji tilor. Prim vara omizii consum în special specii de Veronica spp.

Cu ocazia deplas rilor pe teren specia nu a fost întâlnit . În perimetrul propus pentru dezvoltarea proiectului sunt câteva exemplare tinere de frasin, îns acestea nu vor fi defri ate în urma realiz rii investi iei.

Maculinea teleius este o specie specializat pe paji ti umede de es i de deal cu popula ii însemnate de sorbestrea (Sanguisorba officinalis). Omizile ierneaz în mu uroaiele diferitelor specii de Myrmica. Zboar în lunile Iulie i August.

Cu ocazia deplas rilor pe teren specia nu a fost întâlnit . Pe amplasament nu s-a întâlnit Sanguisorba, astfel habitatele preferate de aceast specie nu vor fi afectate de

tre investi ie. Lycaena dispar este o specie comun specializat pe paji ti umede sau

ml tinoase indiferent de altitudine. În habitatele propice apare în toat ara. Omizile se hr nesc pe diferite specii din genul Rumex în special Rumex hydrolaphatum i Rumex aquaticus. Zboar din luna mai pân la mijlocul lunii Septembrie. Cu ocazia deplas rilor pe teren specia nu a fost întâlnit , îns Rumex a fost prezent pe amplasament i a fost abundent în vecin tatea acestuia. Realizarea investi iei nu va afecta semnificativ habitatele preferate de aceast specie de fluture.

Lucanus cervus este o insect specializat pe habitate forestiere mature cu diferite specii de Quercus.

Perimetrul propus pentru dezvoltarea proiectului nu afecteaz habitate propice pentru specie, specia nu a fost observat pe teren. Implementarea proiectelor nu va avea nici un impact asupra popula iei speciei.

Odontopodisma rubripes. L custa de munte est o specie de insect din familia Acrididae, este endemic în Ungaria. Cu ocazia deplas rilor pe teren l custa de munte nu a fost observat , investi ia nu va afecta semnificativ popula ia speciei din sit.


MCO 12/”12 101

4.4.11. Impacturile poten iale

4.4.11.1. Impact din faza de construc ie, operare i dezafectare

Din cauza dimensiunilor relativ reduse ale obiectivului, respectiv a naturii aparatelor, ma inilor folosite la construc ie, impactul din faza de construc ie (impactul pe termen scurt) foarte probabil nu va fi însemnat mai mare decât cel din faza de operare. Totu i zgomotul diferitelor aparate, ma ini folosite la construc ie poate însemna un deranj la adresa animalelor din zonele adiacente. Din acest motiv se recomand ca lucr rile de construc ie s fie efectuate dup 30 iunie, adic dup sfâr itul perioadei de reproducere a majorit ii animalelor. Astfel impactul din faza de construc ie va fi nesemnificativ.

În cazul respect rii m surilor de diminuare propuse la capitolul 6., impactul din faza de operare (impactul pe termen lung) va fi de asemenea nesemnificativ. Fiind vorba despre o construc ie care va fi folosit pe termen lung, nu este planificat faza de dezafectare.

4.4.11.2. Fragmentare, izolare, schimb ri în densit i, popula ii, durat , persisten

Realizarea construc iei nu va fragmenta/izola habitate sau subpopula ii ale florei, faunei protejate deoarece se va construi într-o zon cu efecte antropogene accentuate, pe o suprafa sub lucr ri agricole intensive, f nici un interes conservativ. Fiind vorba despre o investi ie cu o suprafa relativ restrâns , realizarea acestuia nu va contribui la izolarea sau fragmentarea habitatelor din zon .

Schimb rile cauzate de investi ie în densit ile popula iilor speciilor din zon au fost prezentate detaliat în capitolele anterioare, ca concluzie putem afirma cu certitudine

impactul poten ial în cazul tuturor specii discutate este inexistent sau nesemnificativ. Acest impact aproape inexistent din faza de operare va fi persistent i de lung

durat , iar inând cont de natura i intensitatea impactului acesta nu va fi semnificativ.

4.4.11.3. Impact direct, indirect

Impactul direct cel mai mare va fi cauzat de c tre construc ie în prima faz iar în faza de operare de zgomotul ma inilor i a personalului. Aceste impacturi în cazul respect rii metodelor de diminuare propuse nu vor fi semnificative.

Luând în considerare biodiversitatea relativ sc zut din zona poten ial afectat i natura, dimensiunile impacturilor poten iale, putem afirma cu certitudine c impacturile indirecte ale investi iei vor fi nesemnificative, practic inexistente.

4.4.11.4. Impact pe termen scurt i lung

În cazul respect rii metodelor de diminuare propuse, impactul pe termen scurt (din faza de construc ie) nu va diferi însemnat de cel pe termen lung, ambele vor fi nesemnificative.


MCO 12/”12 102

4.4.11.5. Impact rezidual i cumulativ

Luând în considerare dimensiunile mici ale investi iei (13 000 m2, cea ce reprezint 0,00337% din suprafa a SPA-ului i 0,00551% din suprafa a SCI-ului) consider m c construirea fabricii de pele i va avea un impact minor asupra habitatelor (având în vedere i faptul, c în perimetrul amplasamentului nu sunt prezente habitate de interes comunitar). Trebuie luat în considerare îns , c poluarea sonor din faza de func ionare ar putea reprezenta un impact negativ, nu numai asupra faunei, ci i din punctul de vedere a pensiunii existente în vecin tatea amplasamentului proiectat. Totodat men ion m, c urbanizarea treptat i lent favorizeaz degrad rii, prin facilitarea coloniz rii i r spândirii speciilor alohtone invazive deja prezente în zon , i prin diminuarea suprafe elor neconstruite, scade probabilitatea regener rii spontane a suprafe elor degradate. Având în vedere îns starea actual degradat a habitatelor de pe amplasament, nu consider m c acest fenomen are impact negativ semnificativ. Nu avem informa ii despre alte proiecte din zon , cu care prezenta investi ie ar cauza impact cumulativ semnificativ.

4.4.12. M suri propuse de diminuare a impactului

4.4.12.1. M suri propuse pentru faza de construc ie a proiectului

• Lucr rile de construc ii se vor efectua doar dup 30 iunie, dup sfâr itul sezonului de reproducere pentru majoritatea animalelor. Nu vor fi efectuate defri ri în zonele adiacente amplasamentului. În timpul lucr rilor de demolare i construc ie nu se vor depozita de euri pe terenurile învecinate. De eurile, materialele i aparatele de construc ii vor fi depozitate temporar în interiorul limitelor suprafe ei amplasamentului. Utilajele i aparatele de construc ii nu vor fi sp late în apele din zon , apele uzate din timpul construc iei se vor colecta în bazine vidanjabile. Se va evita poluarea accidental sau inten ionat a apelor i a solului cu materiale periculoase (combustibil, uleiuri, vopsea etc). Repara iile utilajelor i a mijloacelor de transport se vor efectua doar în interiorul incintelor specializate legale. Se va evita afectarea de c tre infrastructura temporar a habitatelor naturale i semi-naturale din incinta SPA-ului i SCI-ului.

4.4.12.2. M suri propuse pentru faza de operare a proiectului • Nu se vor evacua ape uzate în apele din zon . • Nu se vor introduce în zon specii alohtone (Rudbeckia laciniata, Helianthus

tuberosus), precum nu se vor planta nici arbori sau arbu ti cu caracter invaziv (Robinia pseudo-acacia, Ailanthus altissima, Amorpha fruticosa). Totodat se recomand monitorizarea zonelor în privin a r spândirii speciilor alohtone deja prezente în zon (Ambrosia artemisiifolia, Erigeron canadensis, Echinocystis lobata, Asclepias syriaca), i în cazul r spândirii explozive ale acestora se va consulta un biolog specialist.

• Zgomotul produs de func ionarea construc iilor trebuie redus la minim: nu se va asculta muzic la volum ridicat, nu vor fi folosite aparate zgomotoase, etc.

• Nu se va arunca gunoaie în zonele din apropierea amplasamentului. • Habitatele naturale i semi-naturale, animalele din zon nu vor fi deranjate, nu se

vor efectua t ieri de arbu ti sau arbori.


MCO 12/”12 103

4.5. PEISAJUL

4.5.1. Încadrarea în regiune Zona studiat se încadreaz , din punct de vedere morphologic în Câmpia Careiului, într- o subunitate a Câmpiei de Vest, care la rândul ei este partea vestica a Depresiunii intramontane Panonice, schitata cam în aceelasi timp cu Depresiunea Transilvaniei. Forma dominanta de relief este campia. Ea se intinde in partea de vest a judetului Satu Mare si este brazdata de raul Crasna.Cuprinde nisipurile din nord-vestul t rii, avand o configuratie caracteristic de siruri de dune ce alterneaz cu terenuri ml stinoase de interdune; altitudinile sunt cuprinse intre 130-160 m. Nisipul provine din materialul aluvionar depus de raurile Tisa, Somes, Crasna, la sfarsitul pleistocenului in urma fragment rii conului de dejectie construit de aceste ape curg toare. Din punct de vedere geologic i litologic, Campia Careiului face parte din Campia de Vest, care corespunde marginii orientale a Depresiunii Panonice, unitatea tectonic format in neozoic prin scufundarea unei intinse suprafe e din regiunea carpatic i care se prelunge te, ingustandu-se, spre nord, fiind limitat de masive metamorfice prin linii de fractur , care o delimiteaz i care uneori o intretaie (grabenul din Valea Ierului). 4.5.2. Zone împ durite, re eaua hidrologic

Campia Careiului face parte din categoria campiilor tabulare, care sunt plane, fiind formate pe depozite de loess sau depozite loessoide. In urma proceselor de tasare, pe aceste campii sau format crovuri, care, uneori, favorizeaz producerea excesului de umiditate prin concentrarea in cadrul lor a unor ape superficiale provenite din ploi de durat . Presiunea antropic s-a exercitat în Câmpia Careiului, de-a lungul timpului, sub forma defri rilor, a asan rilor i a nivel rilor dunelor de nisip. Ca urmare s-a redus îngrijor tor suprafa a p durilor i s-a înr ut it structura lor. La fel s-a modificat compozi ia covorului vegetal al nisipurilor, restrângându-se arealul speciilor spontane, mai ales a celor acvatice. Fauna de asemena are tendin a de a se modifica i de a urma un proces de succesiune spre biotopurile aride, precum i spre reducerea sim itoare a biodiversit ii. P unatul abuziv conduce la degradarea înveli ului vegetal, la deregl ri ale lan urilor trofice, la apari ia de mari suprafe e dezgolite de vegeta ie, procese urmate de înmul irea l custelor, cosa ilor, greierilor. Degradarea progresiv a covorului vegetal determin degradarea solului asupra c ruia începe s se exercite ac iunea de eroziune, mai întâi de suprafa apoi de adâncime. Braconajul i recoltarea neautorizat a speciilor din flora i fauna s lbatic în vederea comercializ rii sau prelucr rii industriale determin reducerea biodiversit ii Câmpiei Careiului.


MCO 12/”12 104

4.5.3. Impactul prognozat 4.5.3.1. Impactul asupra peisajului Scopul proiectului const în crearea condi iilor de realizare a unei fabrici i studierea impactului pe care acesta l-ar avea asupra dezvolt rii generale a zonei, a cadrului natural i a biodiversit ii. Elemente constructive caracteristice propuse

Fabrica peleti i func iuni complementare compatibile, pentru parcela proprietate a beneficiarului documenta iei (regim de în ime , P, POT=2,12 %, CUT=0,012); Platforma betonata de 225 mp, care va deservi ca depozit materii prime si montaj utilaje. Pentru evaluarea impactului investi iei asupra peisajului, vom avea în vedere urm toarele elemente:

Activitatea obiectivului nu produce substan e poluante remanente; Suprafata ocupata de proiect este redusa; Se ocupa suprafete cu habitat degradat; Nu se schimba folosinta actuala (curti constructii in intravilan).

În aceste condi ii, se apreciaz c impactul asupra peisajului va fi redus. 4.5.3.2. Modul de utilizare a terenului Explicarea modului de utilizare a terenurilor destinate proiectului evaluat, este prezentat în tabelul urm tor:

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales Suprafa a (mp)

Utilizarea terenului Înainte de punerea în aplicare a proiectului

Dup punerea în aplicare a proiectului Recultivat

teren arabil 0 0 0 gr dini 0 0 0

În agricultur

uni 0 0 0 duri 0 0 0

Drumuri – parc ri 0 0 0 Zone construite (cur i,suprafa a construit ) 13.000 mp

13.000 mp 0

Ape - - 0 vegetatie de

ieturi de p dure 0 0 0

zone umede 200 0 teren deteriorat 0 0 0 teren nefolosit 0 0 0

Alte terenuri

tuf ri uri 0 0 Total 13.000 13.000 0


MCO 12/”12 105

4.5.4. M suri de diminuare a impactului Se consider c m surile de diminuare a impactului asupra biodiversit ii, men ionate în Capitolul Biodiversitate, acoper în totalitate problematica adiacent acestei perspective pentru impactul asupra peisajului. 4.6. MEDIUL SOCIAL I ECONOMIC

4.6.1. Informa ii privind calitatea aerului Informa iile privind calitatea aerului au fost furnizate în subcapitolul anterior 4.2., de unde rezulta: Concentra ia poluan ilor din efluen ii gazo i sunt sub concentra iile maxim admisibile prev zute de legisla ia în vigoare; Se consider c impactul provocat de activitate, nu va avea impact negativ asupra zonei de locuit i a popula iei.

4.6.2. Informa ii privind nivelul de zgomot Sursele de zgomot precum i nivelul acestei polu ri produse de implementarea proiectului evaluat, au fost descrise pe larg în subcapitolul 1.8.1. Re inem pentru acest paragraf faptul c nivelul zgomotului la limita obiectivelor protejate, se va limita la nivelul de 40 dB(A).

4.6.3. Impactul poten ial asupra popula iei

Obiectivul propus determin impact pozitiv din punct de vedere al condi iilor economice locale;

colectarea si valorificarea deseurilor;

pie ii de munc ;

investi iilor locale si dinamicii acestora;

activit ilor economice. Analizând impactul poten ial al proiectului din aceast perspectiv , este de a teptat ca acesta s fie unul pozitiv . Impactul poten ial asupra pie ei de munc Impactul poten ial asupra pie ei de munc în zona amplasamentului obiectivului de investi ie, va fi unul pozitiv.

4.6.4. M suri de diminuare a impactului Având în vedere natura exclusiv pozitiv a proiectului asupra mediului social i economic, se consider c nu sunt necesare m suri de diminuare a impactului.


MCO 12/”12 106

4.7. CONDI II CULTURALE I ETNICE, PATRIMONIUL

CULTURAL

Monumente ale naturii: Nu se constat existen a de monumente ale naturii i nici nu sunt declarate strict pe amplasament i nici în zon .

Valori ale patrimnoniului cultural i istoric: Nu se constat existen a de valori ale patrimnoniului cultural i istoric i nici nu sunt declarate strict pe amplasament i nici în zon .

În cazul c pe amplasamentul obiectivului, se constat c apar zone cu poten ial arheologic eviden iat întâmpl tor ca urmare a ac iunilor umane, altele decât cercetarea arheologic (lucr ri de fundare, etc.) sau ca urmare a factorilor naturali (seisme, alunec ri de teren, eroziunea solului, etc.) se vor respecta prevederile legisla iei privind protec ia patrimoniului arheologic- O.G. nr. 34/200- republicat privind protec ia patrimoniului arheologic i declararea unor situri arheologice ca zone de interes na ional.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR

5.1.1. Alternativa ”0” - nerealizarea proiectului: Nerealizarea proiectului implic neutilizarea unui potential de valorificarea deseurilor agricole si forestiere din zona. 5.1.2.Situa ia proiectat

Alternativa realiz rii proiectului propus, cu avantajele care rezida in urma acestei alternative, prin:

- valorificarea deseurilor agricole si forestiere din zona; - reducerea cantitatilor de deseuri din zona prin valorificare; - reducerea spatiilor de depozitare pentru aceste tipuri de deseuri; - eficienta energetica prin realizarea de combustibil cu valoare calorica mare; - stimularea populatiei locale pentru colectarea acestor tipuri de deseuri, se vor

minimiza si emisiile poluante in urma reducerii arderilor resturilor vegetale pe terenurile agricole, miristi,etc.

5.1.3.Alternativa privind amplasarea fabricii Luând în considerare dimensiunile mici ale investi iei (13 000 m2, cea ce reprezint 0,00337% din suprafa a SPA-ului i 0,00551% din suprafa a SCI-ului) consider m c construirea fabricii de pele i va avea un impact minor asupra habitatelor (având în vedere i faptul, c în perimetrul amplasamentului nu sunt prezente habitate de interes comunitar).


MCO 12/”12 107


MCO 12/”12 108

Trebuie luat în considerare îns , c poluarea sonor din faza de func ionare ar putea reprezenta un impact negativ, nu numai asupra faunei, ci i din punctul de vedere a pensiunii existente în vecin tatea amplasamentului proiectat. Totodat men ion m,

urbanizarea treptat i lent favorizeaz degrad rii, prin facilitarea coloniz rii i spândirii speciilor alohtone invazive deja prezente în zon , i prin diminuarea

suprafe elor neconstruite, scade probabilitatea regener rii spontane a suprafe elor degradate. Având în vedere îns starea actual degradat a habitatelor de pe amplasament, nu consider m c acest fenomen are impact negativ semnificativ. Nu avem informa ii despre alte proiecte din zon , cu care prezenta investi ie ar cauza impact cumulativ semnificativ.

5.1.4.Concluzii privind alternativele Pe terenul proprietate a beneficiarului documenta iei se propune realizarea unei fabrici de peleti cu platforme betonate. Beneficiile investiei sunt directe si cu rezultate pe termen lung. Printre posibilele beneficii economice directe se pot aminti valorificarea resturilor vegetale ale agricultorilor din zona. In plus, oportunitatea este accentuata de existenta unor programe de finantare care pot fi accesate in vederea realizarii scopului propus de aceasta investitie.


MCO 12/”12 109

5.2. ANALIZA M RIMII IMPACTULUI

Metoda de evaluare Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjur tor parcurge mai multe etape de aprecieri sintetice bazate pe indicatori de calitate ce pot s reflecte starea general a factorilor de mediu analiza i. Calitatea unui factor de mediu sau a unui element al mediului se estimeaz prin efectele proiectului asupra mediului, prin transformarea aspectelor calitative în m rimi cantitative. Astfel, în raport cu m rimea efectelor avem indici de calitate ( Ic )

1 Ic = ——— ; E E este m rimea efectului stabilit prin matricea de evaluare.

Cuantificarea efectelor în m rimi cantitative (E) permite agregarea i medierea lor pe o scal de tipul :

- + - influen pozitiv - 0 - influen nul - – - influen negativ

Pentru evaluarea calitativ se încadreaz indicatorii de calitate ai fiec rui factor de mediu la un moment dat într-o scar de bonitate cu acordarea unor note care s exprime apropierea respectiv dep rtarea de starea ideal .

Ic = +1 ÷ 0 • Influen ele sunt pozitive iar mediul este afectat în limite admisibile

Ic = 0 • starea mediului este neafectat de proiect

Ic = 0 ÷ -1 • influen ele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise


MCO 12/”12 110

Scara de bonitate pentru Ic: Scara de bonitate

Matricea de evaluare a impactului asupra mediului Poten ialele interac iuni sau reac ii dintre activit ile / efectele proiectului sau activit ii asupra componentelor de mediu sunt cuantificabile sub forma „m rimii efectelor ” prin metoda matricial . Pe baza m rimii efectelor ( E) se ob in indicii de calitate (Ic). Cu indicii de calitate (Ic) din scara de bonitate se ob in notele de bonitate (Nb) pentru fiecare element al mediului. Valoarea Nb indic gradul de afectare a factorului de mediu evaluat.

Nota de bonitate

1 Ic = —— ; (E 0) E

Efectele asupra mediului

10 Ic = (0 0,05] - mediul este afectat pozitiv de activitate - efectele pozitive semnificative, pe termen lung, directe

10 9 Ic = (0,05 0,25] E > 0

- mediul afectat pozitiv de activitate - efectele pozitive permanente pe termen mediu,direct - activitatea genereaz un impact pozitiv

9 8 Ic = (0,25 0,5]

- mediul afectat de activitate - efectele pozitive temporare, pe termen scurt, efect indirect - activitatea genereaz un impact pozitiv decelabil

8 7 Ic = (0,5 1] - mediul neafectat de activitate - efectele pozitive i negative se compenseaz

7 6 Ic = (1 0 -1 ] E < 0

- mediul afectat negativ în limitele admisibile nivel 1 - efectele negative sunt minore, pe termen scurt, efect direct - este atins pragul de alert

6 5 Ic = ( - 1,0 - 0,5]

- mediul afectat în limite admisibile nivel 2 - efectele negative sunt semnificative, pe termen mediu, efect direct - este atins pragul de interven ie

5 4 Ic = ( - 0,5 - 0,25]

- mediul afectat peste limitele admise - efectele negative sunt accentuate, pe termen lung, direct - impactul este major

4 3 Ic = ( - 0,25 - 0,025] - mediul degradat – nivel 1 - efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

3 2 Ic =(-0,025 - 0,0025] - mediul degradat – nivel 2 - efectele sunt nocive la durate medii de expunere

2 1 Ic = sub - 0,0025] mediu impropriu formelor de via

- mediul degradat – nivel 3 - efectele sunt nocive la durate scurte de expunere


MCO 12/”12 111

5.3. EVALUAREA IMPACTULUI POTEN IAL PE FACTORI DE MEDIU

Cuantificarea impactului poten ial al proiectului asupra mediului natural din zona de amplasament are la baz elementele analizate pe factori de mediu privind:

- sursele generatoare de poluan i ; - impactul prognozat ; - starea mediului natural.

Matricea de evaluare Matricea de evaluare a efectelor proiectului asupra mediului

Efectele asupra mediului Ac iunile proiectului (sursele generatoare) Ape de

suprafa Ape

subterane Aer i

fact. clim. Sol i subsol

Bio- diversitate

Mediu soc. i econ. Peisaj

Amplasamentul i utilizarea suprafetelor ocupate de investitie

0 0 0 0 – + 0

Protec ia suprafe elor ocupate i de acces 0 0 0 0 + 0 0

Impact fizic Ocupare suprafata, succesiuni straturi, etc.

0 0 0 0 - 0 0

Potentialul de producere a schimbarilor in biodiversitate

0 0 0 0 - 0 –

Solu ia privind evacuarea apelor uzate + + 0 + 0 0 0

Solutia privind gestionarea deseurilor + + 0 + 0 0 +

Realizare c i de acces 0 0 0 + + 0 + Zgomotul produs 0 0 0 0 - 0 0 Solu ia pentru producere combustibil 0 0 + 0 0 + +

Tehnologia execu iei 0 0 0 - 0 0 - Emisiile de poluan i 0 0 0 0 0 0 0 Economia de energie 0 0 + 0 + 0 +

RIMEA EFECTELOR +2 +2 +2 +2 –1 +2 +2


MCO 12/”12 112

5.4. EFECTELE PROIECTULUI ASUPRA CALIT II FACTORILOR DE MEDIU

Factorul de mediu APA E A.Supr. = +2

1 Ic A.Supr. = +2 = =0.50

Nb A.Supr. = 8,00

E A.Subt. = +2

1 Ic A.Subt. = +2 = +0.5

Nb A.Subt. = 8,00

Din scara de bonitate rezult :

Mediul neafectat de activitate Efectele pozitive i negative se compenseaz

Factorul de mediu AER I FACTORI CLIMATICI E AER = + 2

1 Ic AER = + 2 = + 0.50

Nb AER = 8,00


Mediul neafectat de activitate Efectele negative i pozitive se compenseaz


MCO 12/”12 113

Factorul de mediu SOL + SUBSOL E SOL+SUBSOL = +2

1 Ic SOL+SUBSOL = +2 = +0.5

Nb SOL+SUBSOL = 8,0


Factorul BIODIVERSITATE E BIODI.= –1

1 Ic BIODI. = -1 = – 1.0

Nb BIODI. = 7,0

Din scara de bonitate rezult : este atins pragul de alerta Factorul SOCIAL + ECONOMIC

E SOC + EC = + 2

1 Ic SOC + EC = + 2 = + 0,50

Nb SOC + EC = 8


activitatea genereaz un impact pozitiv


- mediul afectat negativ în limitele admisibile nivel 1 - efectele negative sunt minore, pe termen scurt, efect direct

- mediul afectat de activitate - efectele pozitive temporare, pe termen scurt, efect indirect


MCO 12/”12 114

Factorul de mediu PEISAJ E PEISAJ =+2

1 Ic PEISAJ = +2 = 0,50

Nb PEISAJ = 8,0




MCO 12/”12 115

5.5. EVALUAREA IMPACTULUI GLOBAL

- Metoda ROJANSCHI-

Pentru simularea efectului sinergic al poluan ilor, cu notele de bonitate ob inute s-a construit o diagram . Starea ideal – a fost reprezentat grafic printr-o suprafa circular cu razele egale între ele i având valoarea a 10 unit i de bonitate. Prin unirea punctelor rezultate din plasarea pe diagram a valorilor exprimând starea real s-a ob inut o figur geometric neregulat cu o suprafa mai mic înscris în figura geometric regulat a st rii ideale. Indicele global al st rii de poluare (IPG) rezult din raportul între suprafa a reprezentând starea ideal (Si - Serie 1) i suprafa a reprezentând starea real (Sr – Serie 2).

A fost stabilit o scar de evaluare pentru valorile IPG din care rezult impactul asupra mediului respectiv efectul activit ii asupra factorilor de mediu. Diagrama este prezentat în anex .

Scara privind calitatea mediului :

• IPG = 1 - mediul natural neafectat de activitatea uman • IPG = 1 ÷ 2 - mediul supus efectului activit ii umane în limite

admisibile • IPG = 2 ÷ 3 - mediul supus efectului activit ii umane

provocând stare de disconfort formelor de via • IPG = 3 ÷ 4 - mediul afectat de activitatea uman provocând

tulbur ri formelor de via • IPG = 4 ÷ 6 - mediul este grav afectat de activitatea uman • IPG = peste 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de via

Si IPG =

Sr


MCO 12/”12 116

Calculul IPG :

Valoarea Nb pe factori de mediu : - Nb APA SBT = 8 - Nb APA SPR = 8 - Nb AER S.C. = 8 - Nb SOL SUBSOL = 8 - Nb BIODIVERSIT = 7 - Nb SOCIAL + ECONOMIC = 8 - Nb PEISAJ = 8

Impactul global

Din diagrama construit cu valorile Nb rezult : Si = 278 Sr = 252

Si 278 IPG = Sr = 252 = 1,10

Din scara de calitate, rezult : Pentru IPG = 1,10

Mediul supus efectului activit ii umane in limite admisibile

0

2

4

6

8

10Apa subt.

Apa supr.

Aer sch.c.

Sol/subsolBiodiversit.

Med.soc.ec.

Peisaj

Sc. Ideala Sc. Reala


MCO 12/”12 117

6. MONITORIZAREA O dat pe an (preferabil în luna mai) se va evalua starea faunei i florei de pe amplasament i din vecin tatea acestuia. Aceast evaluare va fi f cut de exper i biologi cu folosirea metodologiei prezentei studii, iar costurile monitoriz rii vor fi suportate de c tre beneficiar. În cazul detect rii vreunui impact semnificativ cauzat de investi ia propus , se vor lua

surile recomandate de exper ii biologi. Cea mai probabil natur a acestui impact negativ este r spândirea semnificativ a speciilor alohtone invazive mai sus men ionate, a c ror eliminare va necesita interven ia unor speciali ti biologi, iar costurile m surilor va fi suportat tot de beneficiar.

7. SITUA II DE RISC

7.1. RISCURI NATURALE

7.1.1. Cutremur Zona de încadrare seismic a perimetrului investigat se stabile te conform Normativului P 100/1992 în func ie de doi parametrii:

- coeficient de seismicitate Ks; - perioada de col Tc;

Din punctul de vedere al seismicit ii, conform Normativului NP 055-01 amplasamentul este în zona seismic „C”, respectiv conform Normativului P100-1/2006 coeficientul ag = 0,20 i perioada de col Tc = 0,7 sec.

7.1.2. Inunda ii, viituri, alunecari de teren Nu exist pericolul inunda iilor, sau al alunec rilor de teren nu se propun m suri specifice pentru zone cu riscuri naturale. 7.1.3. Secet Activitatea nu are legatura directa cu cazurile situatiilor de secet .


MCO 12/”12 118

7.2. RISCURI TEHNOLOGICE

7.2.1. Protectia muncii si prevenirea incendiilor Toate activitatile de administrare a obiectivului evaluat, se vor executa in baza prevederilor legale referitoare la protectia muncii si prevenirea incendiilor, astfel: Toate persoanele care desfasoara o activitate în obiectiv trebuie sa fie instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii. Instruirea trebuie sa se realizeze pentru urmatoarele aspecte:

- drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului in ceea ce priveste protectia muncii si prevenirea incendiilor pentru fiecare loc de munca in parte;

- cerintele de protectia muncii si prevenirea incendiilor pe timpul tuturor fazelor de functionare ale utilajelor, atat pentru functionarea normala cat si pentru accidente sau cazuri de urgenta;

- echipamentul de protectie necesar; - amplasarea mijloacelor de combatere a incendiilor; - masurile de prim-ajutor; - alte cerinte specifice fiecarui loc de munca (utilaje, instala ii de

comunicare, curatarea anvelopelor, etc.).

Lucr ri de construc ii i arhitectur

În conformitate cu prevederile HGR nr. 300/2006, în cazul unui proiect în care conlucreaz mai multe specialit i, beneficiarul are obliga ia de a desemna "coordonatori de securitate i s tate", atât pentru faza de realizare a proiectului, cât i în faza de execu ie. Ace ti coordonatori vor întocmi: - Planul de securitate i s tate care va avea în vedere prevederile Directivei

89/391/CCE; registrul de coordonare; dosarul de interven ii ulterioare; declara ia prealabil .

- Antreprenorul, contractorii i subcontractorii vor intocmi planurile de securitate i tate proprii, integrate în planul de securitate i s tate al lucr rii.

- La execu ia lucr rilor, cât i în activitatea de exploatare i între inere a instala iilor proiectate se va urm ri respectarea cu stricte e a prevederilor actelor normative care vizeaz activitatea pe antier.

În cele ce urmeaz se prezint principalele m suri care trebuie avute în vedere la execu ia lucr rilor: - Personalul muncitor trebuie s aib cunostin ele profesionale i cele de securitate a

muncii, specifice lucr rilor ce se execut , precum i cunos inte privind acordarea primului ajutor în caz de accident.

- Este necesar s se fac instructajul tuturor oamenilor care iau parte la procesul de realizare a investi iei, precum i verific rile cunostin elor referitoare la securitatea muncii.


MCO 12/”12 119

- Instructajul este obligatoriu pentru întreg personalul muncitor din antier, precum i

pentru cel din alte unitati care vin pe antier în interes de serviciu sau interes personal.

- Pentru evitarea accidentelor sau a îmboln virilor, personalul va purta echipament de protec ie corespunz tor în timpul lucrului sau circula iei prin antier.

- Aparatele de sudur (grupuri de sudur ) precum i generatoarele de acetilen vor trebui controlate înainte de începerea execu iei i în timpul ei de eful antierului respectiv.

- Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de personalul calificat. - Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor. - În timpul transportului pe vertical , elementele de construc ie vor fi asigurate contra

deplas rilor longitudinale sau transversale. - Opera iile de înc rcare i desc rcare manual se vor face prin rostogolire pe plan

înclinat cu ajutorul unor dispozitive corespunz toare sarcinilor respective i controlate înainte de începerea lucr rilor.

- În cazul folosirii utilajelor de ridicat se va respecta sarcina admis a acestora. - Efectuarea opera iilor de înc rcare-desc rcare se va face sub conducerea efului de

echip care r spunde de a ezarea macaralelor în raport cu greutatea materialelor de construc ii i cu capacitatea acestora, precum i de întreaga manevr de coborâre.

- Se vor monta pl cu e avertizoare pentru locurile periculoase. - Se interzice prezen a personalului muncitor în an uri, pu uri sau goluri, când se

coboar sau se ridic , în acestea sau prin acestea, evi, accesoriile lor sau alte materiale.

- În timpul montajului se vor evita manevrele lâng stâlpii electrici aerieni pentru a nu se produce avarierea acestora.

- În jurul zonelor înalte sau adânci se vor fixa balustrade care s fie capabile s împiedice c derea i pl ci avertizoare.

- Pentru lucrul la în ime este obligatoriu s se poarte centura de siguran cu fixare în patru puncte.

- Toate schelele, podestele, podinile de lucru, macaralele se vor fixa în a a fel încât nu existe nici o posibilitate de r sturnare, desprindere, rupere etc.

8. DESCRIEREA DIFICULT ILOR Nu au fost intampinate dificultati pe parcursul elaborarii lucrarii.


MCO 12/”12 120

9. REZUMAT F CARACTER TEHNIC

9.1. Descrierea activit ii

Scopul proiectului este de a realiza o fabrica pentru producerea de peleti cu platforme betonate pe terenul proprietate privata a beneficiarului.

Suprafata, nr. cadastral 100420 = 13.000,00 mp. Platforma betonata, S = 225,00 mp. Casa poarta si grup sanitar, S = 50,00 mp. Spatiu Verde, S = 12.725 mp

A) Fazele functionale sunt urmatoarele:

1. Materie prima

– lemn tocat, uscat sau umed; – marfa balotata uscata ( paie, coceni de porumb etc.); – rumegus; – deseuri pomicole si silvicole.

2. Dupa primul proces rezultatul intermediar este un material sub forma de praf cu procent de umiditate maxim 14 %. ( La nevoie in prima faza are loc o uscare a materiei prime.)

3. Faza urmatoare este transformarea materiei prime in peleti cu ajutorul unei prese, peletele dupa presare va fi racit.

4. Ambalarea peletului se face in saci de 15 kg sau in saci industriali.

B) Utilajele folosite sunt urmatoarele: – tocator cu uscator – presa de peleti – racitor cu banda transportoare – utilaj de ambalare.

C) Asigurarea a utilit ilor:

energie electric se va realiza prin re eaua de 20 kv existent de-a lungul drumului drumului comunal i racordarea la LEA 20 kV prin intermediul unui post de transformare pe parcela prorie;

alimentare cu ap se va realiza prin re eaua de distribu ie a apei potabile a comunei Urziceni Padure;

alimentare cu gaz , nu este necesara; canalizare:

- apa uzat menajer , colectare in bazin vidanjabil etan ; - apele pluviale se descarc în an ul aflat la vest de amplasament,

de-a lungul drumului comunal; înc lzirea spa iilor se va asigura în solu ie proprie prin intermediul unei

centrale termice func ionând cu combustibilul fabricat - pelete; – Capacitatea de fabricare peleti este de: 1 t/h.


MCO 12/”12 121

9.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului i efectele sale asupra mediului

Raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-a întocmit cu respectarea

prevederilor Ordinului M.A.P.M. 860/2002 - HG 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private; structura raportului respect ghidul metodologic conform Ordinului M.A.P.M. nr. 863/2002 i OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private

Evaluarea impactului asupra mediului este întocmit pe baza:

- Memoriilor , informatiilor primite - de la beneficiar; - Studiului de biodiversitate si evaluare adecvata, intocmit de SC Eco-Logic

Consulting SRL, Targu Mures. Evaluarea impactului substan elor poluante emise în atmosfer asupra mediului

ambiant, s-a realizat cu ajutorul unui model numeric de dispersie a poluan ilor in atmosfera. Astfel, a fost pus în eviden impactul cu sursele de poluare emisie in faza de functionare a fabricii.

9.3. Impactul prognozat asupra mediului

APA În perioada realiz rii construc iei fabricii, consumurile de ap tehnologic (pentru preparare beton sunt incorporate in produs). Apele uzate, de natur exclusiv menajere, atat in perioada constructiei cat si functionare, vor fi colectate în rezervoare etan e, vidanjate periodic i transportate la sta ia de epurare a municipiului Carei. Impactul asupra apei este unul nesemnificativ din punct de vedere al generarii de ape uzate.

AER Sursele caracteristice etapei de realizare a investitiei propuse, nu pot fi controlate prin instala ii/sisteme pentru captarea i epurarea aerului poluat. In faza de functionare pentru activitatea generatoare de poluanti (moara de tocat materie prima) este prevazuta cu sistem propriu de captare si epurarea aerului poluat (ciclon cu saci). Evacuarea gazelor de ardere provenite din arderea combustibilului produs (pelete) in sistemelul de incalzire, se va realiza prin intermediul unui co de fum individual. Nivelul emisiilor de poluanti preconizat in faza de executie si functionare a fabricii se va incadra in limitele reglementate astfel impactul preconizat asupra aerului va fi nesemnificativ.


MCO 12/”12 122

SOL SI SUBSOL Datorit surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente etapei de construc ie, impactul acestora va fi strict local i se va înregistra în interiorul perimetrului amplasamentului, neputând fi afectate localitatea sau ariile protejate din zon . Deasemenea, impactul va avea un caracter temporar, fiind limitat la perioada de desf urare a lucr rilor de construc ii. În condi ii normale de func ionare a fabricii nu se poate vorbi de o poten ial contaminare a solului. Instala iile i echipamentele, care se vor monta în incinta vor fi amplasate pe funda ii din beton armat monolit situate în cl diri sau pe platformele exterioare. Se vor institui platforme, recipienti pentru toate tipurile de deseuri rezultate si vor fi gestionate in mod corespunzator. Apele uzate vor fi canalizate si colectate.

BIODIVERSITATE

Investi ia planificat este de dimensiuni mici, se va realiza pe o suprafa cu puternic impact antropic. Flora amplasamentul prezint urmele acestui impact antropic: prezen a semnificativ a speciilor ruderale i nitrofile, lipsa habitatelor i speciilor de plante de interes comunitar. Diversitatea faunei de pe amplasament i din apropierea acestuia este relativ sc zut . În zona proiectului au fost identificate dou specii de p ri Natura 2000: o pereche de sfrâncioc ro iatic (Lanius collurio), care cuib re te pe amplasament – nu anticip m dispari ia, ci doar mutarea acestei perechi în habitatele adecvate învecinate. Un exemplar de fâs de câmp (Anthus campestris) în apropierea amplasamentului. Realizarea investi iei nu va avea impact negativ semnificativ asupra popula iei locale a acestor specii (motivare în studiu). Au fost identificate pe amplasament g uri de hârciog (Cricetus cricetus). figureaz pe anexa IV a Directivei Habitate, îns popula iile din Ungaria constituie excep ii de sub aceast protec ie. Hârciogul nu este specie de desemnare a SCI „Câmpia Careiului”, iar exemplarele prezente în perimetrul amplasamentului se consider parte al acestor popula ii. Luând în considerare suprafa a mic a amplasamentului (0,00337% din suprafa a SPA-ului i 0,0055% din suprafa a SCI-ului) i impacturile minore prezentate în acest studiu, consider m c construirea i func ionarea fabricii de pele i nu va afecta semnificativ integritatea siturilor, habitatele i popula iile speciilor de flor i faun din SPA „Câmpia Nirului – Valea Ierului” respectiv din SCI „Câmpia Careiului”.

ZGOMOT I VIBRA II Zgomotul care se va produce în incinta parcului industrial, va fi generat de func ionarea utilajelor cu organe în mi care: pompe, ventilatoare, compresoare precum i a unor faze tehnologice specifice. Echipamentele noi, care se monteaz în incinta, vor fi carcasate astfel incat zgomotul produs sa se incadreze in limitele reglementate si vor fi amplasate pe fundatii care sa preia vibratiile produse.


MCO 12/”12 123

ASEZARI UMANE In strategia de dezvoltare local a comunei Urziceni, este descris nevoia pentru investitii, care va avea un efect benefic asupra dezvolt rii ecomice a regiunii. Infiin area fabricii, va genera beneficii locale si noi locuri de munc în regiune.

9.4. Identificarea i descrierea zonei în care se resimte impactul

Impactul direct al poluan ilor evacua i în atmosfer de o surs are loc în arii relativ apropiate de aceasta, pe distan e de la câteva zeci de metri, avand in vedere sursele joase de emisie precum si parametrii fizici i puterea sursei. Datorit surselor de emisie preconizate joase, nedirijate ale obiectivului, aferente etapei de construc ie, impactul acestora va fi strict local i se va înregistra în interiorul perimetrului amplasamentului, neputând fi afectate localit ile sau ariile protejate din zon . De asemenea, impactul va avea un caracter temporar, fiind limitat la perioada de desf urare a lucr rilor de construc ii. In cazul functionarii parcului industrial folosind modelul matematic de dispersie al substan elor poluante în atmosfer s-au calculat valorile limit de 30 min, pentru poluantii preconizati. Valorile maxime momentane, s-au inregistrat pana la distanta de 55 m si sunt sub concentratiile maxime admise.


MCO 12/”12 124

9.5. M surile de diminuare a impactului pe componente de mediu

În perioada de construc ie

În perioada de construc ie, m surile de eliminarea/diminuarea impactului se refer strict la respectarea prevederilor legale de protec ie a mediului în activitatea de construc ii. Aceste prevederi cuprind reglement ri privind organizarea de antier, gestiunea de eurilor, intretinerea utilajelor, semnalizarea antierului, instruirea personalului, etc.

Pentru protectia biodiversitatii, se vor respecta urmatoarele masuri:

- Lucr rile de construc ii se vor efectua doar dup 30 iunie, dup sfâr itul sezonului de reproducere pentru majoritatea animalelor. Nu vor fi efectuate defri ri în zonele adiacente amplasamentului. În timpul lucr rilor de demolare i construc ie nu se vor depozita de euri pe terenurile învecinate.

- De eurile, materialele i aparatele de construc ii vor fi depozitate temporar în interiorul limitelor suprafe ei amplasamentului.

- Utilajele i aparatele de construc ii nu vor fi sp late în apele din zon , apele uzate din timpul construc iei se vor colecta în bazine vidanjabile. Se va evita poluarea accidental sau inten ionat a apelor i a solului cu materiale periculoase (combustibil, uleiuri, vopsea etc).

- Repara iile utilajelor i a mijloacelor de transport se vor efectua doar în interiorul incintelor specializate legale.

- Se va evita afectarea de c tre infrastructura temporar a habitatelor naturale i semi-naturale din incinta SPA-ului i SCI-ului.

În perioada de exploatare/operare

Pentru alimentarea cu ap i evacuarea apelor uzate aferente noii investitii s-a inut cont de adoptarea urm toarelor solu ii tehnice:

- re ele de ap potabil i canalizare impermeabile, rezistente la solicit ri mecanice i chimice;

- colectarea apelor uzate menajere astfel impactul preconizat se incadreaza in normele reglementate. Pentru factorul de mediu aer surile luate pentru diminuarea impactului asupra mediului sunt:

- intretinerea si exploatarea corecta a instalatiei de depoluare.

Pentru factorul de mediu sol i subsol, surile luate pentru preîntâmpinarea polu rii sunt:

- amplasarea instala iilor i echipamentelor pe funda ii din beton armat monolit; - colectarea apelor uzate prin intermediul unui sistem de canalizare i

colectarea acestora in bazin vidanjabil etans; - gestionarea corecta a deseurilor, eliminarea, valorificarea acestora prin

intermediul firmelor autorizate s desf oare astfel de activit i.


MCO 12/”12 125

Pentru biodiversitate, surile luate pentru diminuarea impactului asupra mediului sunt:

- Nu se vor evacua ape uzate în apele din zon . - Nu se vor introduce în zon specii alohtone (Rudbeckia laciniata, Helianthus

tuberosus), precum nu se vor planta nici arbori sau arbu ti cu caracter invaziv (Robinia pseudo-acacia, Ailanthus altissima, Amorpha fruticosa). Totodat se recomand monitorizarea zonelor în privin a r spândirii speciilor alohtone deja prezente în zon (Ambrosia artemisiifolia, Erigeron canadensis, Echinocystis lobata, Asclepias syriaca), i în cazul r spândirii explozive ale acestora se va consulta un biolog specialist.

- Zgomotul produs de func ionarea construc iilor trebuie redus la minim: nu se va asculta muzic la volum ridicat, nu vor fi folosite aparate zgomotoase, etc.

- Nu se va arunca gunoaie în zonele din apropierea amplasamentului. - Habitatele naturale i semi-naturale, animalele din zon nu vor fi deranjate,

nu se vor efectua t ieri de arbu ti sau arbori.


MCO 12/”12 126

9.6. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Pentru PI, emisiile de substan e poluante evacuate în atmosfer se vor încadra în VLE (valori limita de emisie) prev zute de legisla ie. Alimentarea cu ap precum i evacuarea apelor uzate aferente se vor realiza prin intermediul unor noi re ele. Necesarul de ap i cantit ile de alimentare cu apa se vor realiza conform contract si se vor încadra în debitele prev zute în avizul de gospod rire a apelor. Evacuarea apelor uzate se va face conform contract. Amplasamentul destinat obiectivului de investi ii, nu necesit m suri sau lucr ri de reabilitare a solului. Conform grilei de evaluare a impactului se estimeaz c activitatea care se va desf ura în cadrul fabricii, va influen a calitatea factorilor de mediu din zon , cu un risc în limitele acceptabilit ii.

9.7. Prognoza asupra calit ii vie ii/standardului de via i asupra condi iilor sociale în comunit ile afectate de impact

Lucr rile de realizare a fabricii, se vor efectua în incinta amplasamentului i nu vor afecta

ez rile umane, biodiversitatea si alte obiective de interes public. Activitatile care se vor desf ura în noua investi ie, va avea influen e directe sau indirecte asupra nivelului economic din zon . Astfel, se vor crea noi locuri de munc , conducând la îmbun irea mediului social.

9.8. Avize, acorduri ob inute

- Conform Certificat de Urbanism. ANEXA

- Studiu de Evaluare Adecvata.

NOV. 2012 - apmsm-old.anpm.roapmsm-old.anpm.ro/files/APM Satu Mare/Anunturi etapa de...

Documents

Transcript of NOV. 2012 - apmsm-old.anpm.roapmsm-old.anpm.ro/files/APM Satu Mare/Anunturi etapa de...