Notiuni introductive privind asistenta sociala Asistenta sociala,in sens juridic, constituie o institutie a dreptului securitatii sociale grupand ansamblul de norme juridice care regelementeaza raporturile sociale nascute intre o persoana sau familie, afectata de consecintele economice negative ale pierderii potentialului fizic, statutului ocupational sau social(boala,accident,dizabilitate,imbatranire,deces,maternitate,somaj,inadaptare sociala etc) si organelle competente in vederea acordarii prestatiilor si/sau serviciilor sociale.[footnoteRef:1] [1: Dreptul protectiei sociale:Nicolai Romandas,Ludmila Proga,Ina Odinokia Negura. Ch:FoxtrotSRL.2011.]

asisten social- component a sistemului naional de protecie social, n cadrul cruia statul i societatea civil se angajeaz s previn, s limiteze sau s nlture efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea social a persoanelor i a familiilor aflate n dificultate;risc social- pericol pentru persoan sau familie de a fi afectat de consecinele economice negative ale pierderii potenialului fizic, statutului ocupaional sau social (boal, accident, disabilitate, mbtrnire, deces, maternitate, omaj, inadaptare social etc.);lucrtor social persoan care a beneficiat de instruire special n domeniul ngrijirilor la domiciliu i ofer aceste servicii;anchet social- act care constat situaia material i social actual a persoanei sau a familiei, ce solicit asisten social, i care conine date referitoare la persoan sau la membrii familiei (vrst, ocupaie, venituri), la locuin i la bunurile pe care le posed, la problemele cu care se confrunt acetia;persoan i familie defavorizat- persoan i familie socialmente vulnerabile, aflate n situaii care mpiedic activitatea normal a acestora din punct de vedere economic, educativ, social etc.;beneficiar de asisten social- persoan sau familie defavorizat creia, n temeiul cererii, anchetei sociale i al actelor constatatoare, i se acord prestaii i/sau servicii sociale;situaie de dificultate- stare a persoanei care, din cauza pierderii independenei fizice, psihice sau intelectuale, are nevoie de asisten social pentru ndeplinirea funciilor curente de importan vital;plasament familial- form de ocrotire a minorului rmas fr supravegherea prinilor sau ai crui prini se afl n situaie de risc sau n alt situaie care necesit instituirea tutelei;reintegrare social- reabilitare a funciilor de baz (economic, educativ, social etc.) ale unei persoane sau familii, care permite acestora s participe la viaa social;familie cu muli copii- familie cu 3 i mai muli copii.[footnoteRef:2] [2: Legea asistentei sociale nr.547 sin 25.12.2003]

Raporturile de asistenta sociala Raporturile de asistenta sociala trebuie deosebite de cele de asigurari sociale, care au o sfera de acoperire mai redusa datorata calitatii de asigurat si care, la randul lor, sunt conditionate de o anumita situatie juridica, de exemplu, cea de salariat. Aria de cuprindere a raporturilor de asistenta este mai extinsa, fiindca asistenta sociala este finantata pe principiului solidaritatii nationale. Specificul acestor raporturi consta in faptul ca: sunt reglementate exclusiv prin lege;subiectii raporturiolor sunt personae fizice aflate in nevoie, pe de o parte, si statul, prin organismele salespecializte, pe de alta parte;contnutul acestor raporturi cuprinde dreptul persoanelor asistente sociale de a primi prestatiile in bani sau in natura stabilite de lege, precum si obligatia organelor specializate ale statuluide ale acorda; prestatiile au un cuantum forfetar si ele nu sunt in mod obligatoriu succesive ca cele de asigurari sociale. In concluzie putem distinge urmatoarele trasaturi definitorii ale asistentei sociale: 1.Este unul dintre elementele constitutive ale sistemului de protective sociala. 2.Dimensiunea juridica a asistentei sociale prezinta baza legala pentru executarea programelor asistentiale menite sa transpuna in viata obiectivele politice sociale.Astfel, prin adoptarea Legii asistentei sociale nr.547 din 25 decembrie 2003 si a Hotararii cu privire la eficientizarea sistemului de asistenta sociala nr.1117 din 27.10.2005 are loc reorientarea sistemului de asistenta sociala moldovenesc, cana accentual se pune nu numai pe depasirea starii de dificultate a persoanelor sau a familiilor sip e asigurarea integrarii lor sociale, cu respectarea principiului autonomiei, dar si pe reintegrarea lor sociala a persoanei sau a familiei cu statut social lezat, prin restabilirea si imbunatatirea relatiilor acestora cu societatea. 3.Reglementarile din domeniu si reformele din domeniul asitentei sociale din ultimii ani demonstreaza schimbarea vectorului politicii sociale pe urmatoarele directii:cresterea rolului statului in protectia sociala a grupurilor afectate de schimbarile economice ale tranzitiei si garantarea prestatiilor in bani si in natura familiilor cu copii, mamelor solitare,copiilor invalizi minori, batranilor si persoanelor cu dizabilitati lipsiti de sprijin material si sustinatori legali, persoanelor care au participat la lichidarea avariei de la Cernobal sau la actiunile militare din Transnistria (1992) etc. 4.Sistemul de asitenta sociala dispune de o modalitate specfica de finantare.Daca in cazul asigurarilor sociale acoperirea riscurilor se realizeaza din cotizatiile celor ce presteaza munca, adica in baza principiului contributivitatii, atunci in cazul asistentei sociale finantarea se realizeaza de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte surse(fonduri extrabugetare, donatii,sponsorizari sau contributii),in baza principiului solidaritatii sociale, principiului nominative si categorical, cu conditia ca subventia sa nu fie mai mica decat nivelul de subziztenta. In cadrul acestei discipline vom studia asigurarea sociala in asistenta sociala, sub aspect juridic, adica in calitatede intitutii ale dreptului protectiei sociale, care se desting prin faptul ca: Raporturile de asigurari sociale au o sfera de extindere mai redusa datorita calitatii de asigurari, care , la randul sau, este conditionata de un anumit statut juridic, de exemplu, cel de salariat Raporturile de sistenta sociala au o arie de extindere mult mai mare, legata de notiunea nevoie, saracie, adica de starea celor aflati in dificulatate din punct de vedere material; In raporturile de asigurari sociale prestatiile se acorda doar in forma baneasca, iar in cadrul raporturilor de asitenta sociala prestatiile se acorda in forma baneasca, in natura si sub forma de servicii sociale; Prestatiile de asigurari sociale se finanteaza de la BASS, iar prestatiile de asitenta sociala se finanteaza de la bugetul de stat, bugetele locale, precum si din sursele extrabugetare, din donatii, sponsorizari.[footnoteRef:3] [3: Dreptul protectiei sociale:Nicolai Romandas,Ludmila Proga,Ina Odinokia Negura. Ch:FoxtrotSRL.2011.]

Sarcinile asistentei sociale Tradiional programele de asisten social care vizeaz pe cei vulnerabili variaz i sunt proiectate n dependen de prioritile statului i necesitile identificate. Eficacitatea acestor msuri depinde de ct de bine sunt identificate (intite) gospodriile srace sau nevoiae, precum i de capacitatea de a menine costurile de implementare la nivel accesibil (exist un echilibru ntre perfeciunea de int i costurile administrative). Conceptul de protecie social este n evoluie. Ceea ce de obicei era vzut ca beneficiu al procesului de cretere i dezvoltare, devine la moment parte integrant a acestui proces, jucnd un rol important de cretere a capitalului uman, un instrument de partajare a riscurilor, precum i un instrument de stabilizare social. Protecia social este i trebuie privit ca o investiie. Oferirea msurilor de protecie social nu este doar un cost sau un pachet de salvare, ci o investiie n dezvoltare a unei ri, oferind randamente n reducerea srciei, n creterea cererii i n formarea unei fore de munc sntoase, mai bine educate i mai productive. Ajutorul social (AS) exemplific ideea c protecia social nu este un cost sau un beneficiu al rezultatului economic, ci un stimul direct care servete la creterea economic. Ajutorul social contribuie la reducerea srciei prin transferul de bani ctre gospodrii, contribuie la educaie i sntate (hran, educaie i sntate, acestea sunt principalele direcii de utilizare a AS), i, prin urmare, contribuie la creterea economic pe termen lung i reducerea srciei. Acordarea unor asemenea tipuri de prestaii este o opiune politic atractiv n timpul recesiunilor economice, deoarece acestea canalizeaz fondurile publice limitate n minile celor mai vulnerabili, care sunt susceptibili de a cheltui banii pe elementele eseniale, cum ar fi hrana i servicii primare. Totodat, experiena indic c aceste msuri pot fi operate la nivel naional cu costuri relativ mici, iar consolidarea elementelor de auto-direcionare care ar ncuraja beneficiarii s se nscrie n program atunci cnd au nevoie i i-ar motiva s abandoneze atunci cnd apar oportuniti n economie - cresc eficiena i atractivitatea programului. Modalitatea de asisten din cadrul sistemului de ajutor social este bazat pe conceptul de testare a venitului potenialului beneficiar. Astfel, resursele financiare sunt distribuite doar dup ce s-a stabilit c beneficiarul are nevoie de susinere. Aceast abordare este una nou pentru sistemul social din Moldova, abordarea clasic era de a acorda suport anumitor categorii ale populaiei (dup merit sau considerate dezavantajate). Dup cum arat cifrele, nu toate persoanele care sunt incluse n sistemul de asistent social clasic sunt cu adevrat nevoiae.[footnoteRef:4] [4: Concepte fundamentale de asistenta sociala: M.Bulgaru, M.Dilion, Chisinau 2000]

Obiectivele asistentei sociale Obiectivele asistentei sociale este de a-i sprijini pe cei aflati in dificulatate sa abtina conditiile necesare unei vieti decente, ajutandu-I sa-si dezvolte propriile capaciatati si competente pentru o mai pronuntata functionare sociala. Ajutorul are in vedere insa o perioada limitata de timp- pana cand persoanele aflate in nevoie isi gasesc resursele sociale, psihologice, econmice pentru a putea duce o viata normal, autosuficienta. Printre functiile cele mai importante ale asistentei sociale putem numi: Identificarea si inregistrarea segmentului populatiei ce s-a pomenit in dificultate; Diagnosticarea problemelor cu care persoanelor vulnerabile se pot confrunta intr_o anumita perioada de timp si in anumite conditii sociale, economice si culturale; Dezvoltarea unui system coherent de programe, amsuri, activitati profesioniste de support si protective a acestora; Elaborarea propriilor programe de catre cei aflati in situatii de risc; Identificarea surselor de finantare a programelor de sprijin; Stabilirea drepturilor si modalitatilor concrete de ace la serviciile de asistenta sociala in conformitate cu cadrul legisltaiv institutional; Suportul prin consiliere, terapie individuala sau de grup in vederea refacerii capacitatilor de integrare benefica in societate; Promovarea unor strategii de preintimpinare a situatiilor defavorizate; Dezvolatrea unui program de cercetari stiintifice la nivel national si local privind dimensiunea problemelor celor aflati in situatii defavorizate. Asistenta sociala poate fi analizata din mai multe perspective: La nivel individual; La nivelul comunitatii sau al grupului; La nivelul societatii globale Asistenta sociala la nivel individual este integrate in activitatile de creare a conditiilor necesare pentru realizarea celor mai importante drepturi ale individului: A dreptului la o nastere normal, evitandu-se factorii de risc in perioada prenatala; A dreptului la familie, la dragoste parinteasca; A dreptului la o dezvoltare normal atat fizica, cat si psihica, morala si intelectuala; A dreptului la educatie si cultura etc.Asistenta sociala la nivel comunitar include promovarea dreptului comunitatii: La o viata normal, linistita si functionala, lipsita de violenta, ;tensiuni psihice, saracie materiala si spiritual; La sanatate publica prin identificarea si lichidarea focarelor de infectie sanitara sau moral-comportamentala; La viata culturala etc. Asistenta sociala la nivel societal tine de asigurarea conditiilor material, a cadrului legislative si institutional, de formarea resurselor umane(asistenti sociali profesionisti), pentru constituirea si functionarea normal a sistemului de asistenta sociala necesar intregii populatii. Din aceasta perspectiva, pentru Republica Moldova actualmente sunt prioritare urmatoarele problem: Recunoasterea rolului si a statutului asistentului social incepand cu Nomenclatorul de profesii si ocupatii al tarii si terminand cu Statele de functiuni ale primariilor, diverselor institutii(scoli, spitale,penitenciare etc.),intreprinderi si servicii sociale; Adoptarea unui sistem legislativ modern, axat pe valorile nationale sip e exigentele impuse de practica asistentei sociale international; Organizarea unei retele adecvate de servicii, unitati sau agentii de asistenta sociala, finantate de la bygetul de stat, sprijinirea initiativelor particulare asociatii, echipe voluntare de interventie, cercetare si ajutor in domeniile specific asistenetei sociale etc; Cooperarea interinstitutionala si interindividuala atat pe plan intern, cat si international in vederea modernizarii si perfectionarii asisteneti sociale. Desigur, nu se poate face o delimitare stricta intre cele trei niveluri, caci orice inerventie de asistenta sociala vizeaza, fie in prima sau in ultima instanta,individual,satisfacerea necesitatilor lui.[footnoteRef:5] [5: Aspecte teoretice si practice ale asistentei sociale, Maria Bulgaru, Chisinau-2003.]

Finantarea asistentei sociale Aciunile de asisten social se finaneaz de la bugetul de stat, de la bugetele unitilor administrativ-teritoriale, din fondurile republican i locale de susinere social a populaiei, din donaii, sponsorizri, precum i din contribuiile beneficiarilor de asisten social. Instituiile de asisten social pot organiza gospodrii auxiliare n vederea obinerii unor venituri pe care le pot gestiona n calitate de mijloace speciale.Pentru finanarea serviciilor sociale snt utilizate i mijloacele ncasate drept contribuii ale persoanelor beneficiare care dispun de venituri proprii.Contribuiile beneficiarilor de asisten social se stabilesc, n funcie de veniturile proprii ale beneficiarilor, dup cum urmeaz: a) de ctre autoritile administraiei publice locale - pentru serviciile sociale finanate din bugetele proprii; b) de ctre persoanele juridice (cu avizul autoritilor administraiei publice locale) - pentru serviciile sociale organizate i finanate de acestea; c)de Guvern - pentru serviciile sociale finanate de la bugetul de stat; d) prin acordul prilor - n cazul programelor de asisten social finanate n parteneriat. Modul de finanare a asistenei sociale se stabilete prin legile care reglementeaz acordarea prestaiilor sociale si a prestatiilor sociale. Autoritile administraiei publice locale, pornind de la posibilitile financiare reale, asigur baza material necesar pentru organizarea i funcionareastructurilor teritoriale de asisten social, pentru acordarea serviciilor sociale proprii i sprijin aciunile de asisten social ntreprinse de persoanele fizice i juridice, de instituiile de cult recunoscute n Republica Moldova i de organizaiile societii civile.[footnoteRef:6] [6: Legea asistentei sociale nr.547 sin 25.12.2003]

7