Monitorul Oficial nr. 0721 din 28 Octombrie 2010

Actul nr. 1040 din 13 Octombrie 2010

Emitent: Guvernul României

Hotărâre pentru aprobarea Strategiei naţionale de ordine publică 2010-2013

NOTA DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 1040 /2010

pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Ordine Publică 2010 - 2013

Secţiunea I

Titlul actului normativ

Hotărâre

pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Ordine Publică 2010 – 2013

Secţiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea situaţiei actuale România, ca parte a spaţiului de securitate oferit de apartenenţa sa la N.A.T.O. şi U.E., îşi exercită rolul activ în promovarea politicilor şi mecanismelor de edificare a noii arhitecturi de securitate, implicând voinţă şi consens politic, resurse economice şi tehnologice, idei şi soluţii privind predictibilitatea evoluţiilor în domeniile securităţii internaţionale şi naţionale şi ordinii de drept, cât şi modalităţi concrete de realizare a obiectivelor. Sistemul de ordine publică românesc a cunoscut, în ultimii 20 de ani, importante transformări, circumscrise procesului de tranziţie către o societate democratică, în care statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţeanului sunt garantate. Mai mult, procesele internaţionale, precum instituţionalizarea politică şi financiară a Uniunii Europene, globalizarea au favorizat mişcarea, fără precedent, a oamenilor, a fluxurilor financiare, a comerţului şi a informaţiei, determinând, pe lângă imensele beneficii, şi apariţia şi

dezvoltarea a numeroase ameninţări clasice sau asimetrice la adresa ordinii de drept internaţionale şi naţionale şi la adresa păcii, stabilităţii şi drepturilor universale ale omului. România se află în circuitul internaţional, atât ca ţară de tranzit, cât şi ca piaţă şi ţară de destinaţie pentru diferite forme de criminalitate, inclusiv problematica imigraţiei. Astăzi, grupările de crimă organizată au acces la resurse ce pot afecta stabilitatea statelor în curs de dezvoltare şi accesează resurse specializate distribuite la nivel global. Poliţia, principala instituţie ce acţionează pentru menţinerea ordinii publice, este transformată dintr-o forţă poliţienească, militară, într-un serviciu poliţienesc, în slujba cetăţeanului, începând cu anul 2002. Jandarmeria Română şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă au demarat procese de modernizare şi profesionalizare, fapt ce determină ca, în prezent, cele două instituţii să îndeplinească o gamă variată de misiuni, inclusiv internaţionale. Poliţia de Frontieră şi Oficiul Român pentru Imigrări au cunoscut evoluţii organizatorice şi funcţionale profunde, fiind compatibile cu cele mai moderne sisteme europene în domeniu, cu capabilităţi operative eficiente în domeniul controlului, supravegherii şi securizării frontierei, a politicilor de azil şi controlul migraţiei. Politicile de probaţiune completează astăzi sistemul judiciar, prin reinserţia persoanelor care au executat diferite pedepse privative de libertate; Politicile antivictimale şi asistenţa victimei devin coordonate importante ale intervenţiei instituţiilor statului în protejarea ordinii publice. În ultimii ani, în România, criminalitatea a cunoscut un trend preponderent ascendent generat şi de criza economică care a afectat majoritatea statelor lumii, iar sentimentul de insecuritate al cetăţenilor s-a amplificat. Indicatorii stării infracţionale demonstrează că, pentru a stăvili valul de ameninţări la adresa ordinii publice: infracţiunile de mare violenţă, crima organizată, marea criminalitate economico-financiară şi criminalitatea

transfrontalieră, este necesară o abordare mult mai complexă, în sistem integrat cu participarea factorilor responsabili. În concluzie, ne aflăm într-o perioadă în care majoritatea formelor de criminalitate cunosc noi tipologii de manifestare, iar starea generală de securitate a cetăţeanului şi a mediului de afaceri are de suferit pe fondul unei insuficiente articulări şi a unei anumite rigidităţi a instituţiilor din sistemul de ordine şi siguranţă publică în faţa noilor provocări. La această imagine se adaugă dezideratul aderării la spaţiul Schengen şi garanţiile pe care trebuie să le asigurăm pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene, respectiv că frontiera maritimă, aeriană şi terestră, aflată în responsabilitatea noastră, asigură un Spaţiu Unic de Libertate, Securitate şi Justiţie.

2. Schimbări preconizate Dezideratul unei perspective strategice este cu atât mai mare cu cât tot mai mult suntem martori ai unor procese socio-ecomomice şi culturale care modifică permanent societatea şi cresc inopinat presiunea asupra sistemului de ordine publică, prin dezvoltarea unor noi nevoi de securitate sau prin reconfigurarea instituţiilor sociale. La acestea se adaugă amploarea şi gravitatea efectelor fenomenelor naturale – fapt ce reclamă identificarea şi valorificarea de soluţii, prin reciprocitate şi colaborare internaţională. În considerarea celor prezentate a apărut necesitatea definirii unei noi perspective strategice care să ofere o imagine de integrare şi focalizare a acţiunilor pentru toţi actorii ce furnizează servicii de securitate pentru ordinea publică. Strategia Naţională de Ordine Publică sistematizează proiecţia asupra fiecărei misiuni a forţelor de ordine publică, astfel încât se realizează o facilitare a monitorizării obiectivelor propuse, prin trasarea precisă a direcţiilor de acţiune pe care le presupune implementarea acestora. Priorităţi în domeniul ordinii publice pentru

2010-2013:

‐ Creşterea gradului de siguranţă pentru cetăţeni prin:

o cunoaşterea, prevenirea şi aplicarea legii împotriva infracţionalităţii, în special, asupra criminalităţii organizate şi transfrontaliere, terorismului precum şi în ceea ce priveşte şederea ilegală a străinilor pe teritoriul României;

o reducerea impactului la nivelul comunităţilor şi persoanelor a efectelor criminalităţii.

- Restabilirea autorităţii structurilor de aplicare a legii, descentralizarea şi reforma instituţională, necesară consolidării serviciilor comunitare şi a celor de ordine publică din România, realizării interoperabilităţii acestora, precum şi asigurării unui grad ridicat de încredere a cetăţenilor faţă de structurile de ordine publică;

- Aderarea la spaţiul Schengen şi armonizarea, pe segmentul ordinii publice, cu Strategia UE de securitate internă, prin abordări conceptuale unitare, continuarea progresului în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, adoptarea modelului european de securitate, ca recunoaştere a interdependenţei dintre securitatea internă şi cea externă în construirea „centrului de securitate globală”.

Cele trei priorităţi de acţiune stabilite de Strategie sunt coordonatele principale spre care se focalizează eforturile structurilor cu atribuţii şi competenţe în domeniul ordinii publice şi se fundamentează pe următoarele obiective strategice şi direcţii de acţiune:

1) Îmbunătăţirea siguranţei cetăţeanului: ‐ Îmbunătăţirea cadrului legislative; ‐ Redistribuirea resurselor în sistemul de

ordine şi siguranţă publică pentru acoperirea străzii şi întărirea structurilor de poliţie din proximitatea frontierelor;

‐ Consolidarea managementului integrat al situaţiei operative;

‐ Regândirea sistemului de activitate informativă

în M.A.I; ‐ Asigurarea unui climat de normalitate cu ocazia

desfăşurării unor activităţi cu public numeros. 2) Asigurarea unui climat de legalitate mediului

de afaceri: ‐ Implementarea unui sistem de management a

cazurilor pentru evidenţierea conexiunilor şi eficientizarea activităţii;

- Îmbunătăţirea schimbului de informaţii; - Instituţionalizarea echipelor de tip task-force; - Perfecţionarea cadrului legislativ în domeniul măsurilor asiguratorii şi armonizarea legislaţiei româneşti cu cea comunitară; - Clarificarea competenţelor structurilor care acţionează pentru combaterea criminalităţii financiare

3) Reducerea impactului criminalităţii organizate, transfrontaliere şi terorismului:

‐ Identificarea şi recuperarea prejudiciului cauzat de grupările criminale – un nou standard de evaluare a activităţii;

‐ Continuarea eforturilor de sprijinire a statelor europene care înregistrează o criminalitate ridicată comisă de români, inclusiv specializarea poliţiştilor la nivel teritorial pe baza principiului judeţe sursă-ţări de destinaţie;

‐ Reaşezarea instituţională a Agenţiei Naţionale Antidrog şi Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane;

‐ Consolidarea instituţională şi operaţională a Oficiului Român pentru Imigrări.

4) Consolidarea managementului integrat al crizelor de ordine publică şi situaţiilor de urgenţă:

‐ Îmbunătăţirea folosirii resurselor din sistemul de ordine publică prin refacerea/reproiectarea proceselor de: monitorizare operativă, analiză a riscurilor şi management al operaţiunilor;

‐ Creşterea capacităţii de rezistenţă şi de apărare a populaţiei, prin cultivarea capacităţilor de prevenire şi autoapărare ale populaţiei;

‐ Profesionalizarea personalului din comandamentele şi centrele operaţionale, conform standardelor şi bunelor practici europene. Elaborarea standardului ocupaţional pentru dispecer.

5) Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice în domeniu:

‐ Informarea corectă şi oportună a mass-mediei cu privire la evoluţia situaţiei operative;

‐ Organizarea unui Observator Naţional de Securitate;

‐ Debirocratizarea instituţiilor prin simplificarea procedurilor de lucru şi prin informatizarea activităţilor, în special în domeniile logistic, financiar, resurse umane şi secretariat;

‐ Reevaluarea sistemului de formare şi pregătire profesională a personalului.

6) Securizarea frontierei, în special a celei externe a Uniunii Europene de pe teritoriul României: - Aderarea la Spaţiul Schengen în luna martie 2011; - Implementarea de măsuri compensatorii.

3. Alte informaţii Nu este cazul

Secţiunea a 3-a

Impactul socioeconomic al actului normativ

1. Impactul macroeconomic Nu este cazul 2. Impactul asupra mediului de afaceri

Nu este cazul

3. Impactul social Nu este cazul 4. Impactul asupra mediului Nu este cazul 5. Alte informaţii Nu este cazul

Secţiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,

pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) - mii lei -

Indicatori Anul curent Următorii 4 ani Media pe 5

ani 2010 2011 2012 2013 2014

1 2 3 4 5 6 7

1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care:

- - - - - -

a) buget de stat, din acesta: - - - - - - (i) impozit pe profit - - - - - - (ii) impozit pe venit - - - - - - b) bugete locale: - - - - - - (i) impozit pe profit - - - - - - c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

- - - - - -

(i) contribuţii de asigurări - - - - - - 2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care:

- - - - - -

a) buget de stat, din acesta: - - - - - - (i) cheltuieli de personal - - - - - - (ii) bunuri şi servicii - - - - - - b) bugete locale: - - - - - - (i) cheltuieli de personal - - - - - - (ii) bunuri şi servicii - - - - - - c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

- - - - - -

(i) cheltuieli de personal - - - - - - (ii) bunuri şi servicii - - - - - - 3. Impact financiar, plus/minus, din care: M.A.I. (venituri-cheltuieli)

- - - - - -

a) buget de stat - - - - - - b) bugete locale - - - - - - c) bugetul asigurărilor sociale - - - - - - 4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare

5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare

- - - - - -

6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare

- - - - - -

7. Alte informaţii - - - - - -

Secţiunea a 5-a

Efectele actului normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Proiecte de acte normative suplimentare Iniţiativele legislative de modificare a unor acte normative de nivel superior (legi, ordonanţe ale Guvernului, hotărâri ale Guvernului) şi a celor de nivel intern (ordine, instrucţiuni ale ministrului administraţiei şi internelor), se vor realiza conform Planurilor legislative anuale, fundamentate pe baza noilor oportunităţi reieşite din strategie.

2. Compatibilitatea actului normativ cu legislaţia comunitară în materie

Nu este cazul

3. Decizii ale Curţii Europene de Justiţie şi alte documente

Nu este cazul

4. Evaluarea conformităţii: Denumirea actului sau documentului comunitar, numărul, data adoptării şi data publicării

Nu este cazul Nu este cazul

5. Alte acte normative şi /sau documente internaţionale din care decurg angajamente

Nu este cazul

6. Alte informaţii

Secţiunea a 6-a

Consultări efectuate în vederea elaborării actului normativ

1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate

2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul actului normativ

3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care actul normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr.521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la

elaborarea proiectelor de acte normative 4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

5. Informaţii privind avizarea de către: a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării c) Consiliul Economic şi Social d) Consiliul Concurenţei e) Curtea de Conturi

Consiliului Legislativ a avizat favorabil proiectul de act normativ prin avizul nr. 1217/12.10.2010. Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil proiectul prin avizul nr. 90/30.09.2010.

6. Alte informaţii

Secţiunea a 7-a

Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea actului normativ

1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării actului normativ

Nu este cazul

2. informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării actului normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice

3.Alte informaţii

Secţiunea a 8-a

Măsuri de implementare

1.Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente

Nu este cazul

2. Alte informaţii  

Faţă de cele precizate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Ordine Publică 2010 - 2013.

Ministrul administraţiei şi internelor

Constantin Traian Igaş