1.1. Selectarea datelor inițiale și normative.

Tabela 1.1Denumirea indicatorilor Simbol Unitate de

măsurăValoarea

indicaorilor Numărul de posturi - - - Numărul de automobile deservite la

SSA pe anA Unități 1725

Parcursul mediu anual a unui automobil

LA Km 21942

Frecvența de intrări la SSA a unui automobil pe an

P - 4

Numărul de autoturisme realizate la SSA pe an

AR Unități 590

Regimul de funționare a SSA:- Nr. de zile lucrătoare- Nr. de schimburi- Durata schimbului

ZLACTSC

Zile-

Ore

35737

Manopera specifică a lucrărilor de ÎT și RC la 1000 km parcurși (anexa nr.1)

T Om . ore 2,3

1.3 Calculul mamoperei anuale a SSA

1.3.1 Calculul manoperei anuale a lucrărilor de ÎT și RC

Manopera anuală a lucrărilor de ÎT și RC la SSA urbană poate fi determinată

prin relația:

T=A⋅LA⋅t1000

;

om . ore; (1.1)

T =

1725⋅21942⋅2,31000

=87054 ,88;

Unde:

A – nrumărul de automobile deservite la SSA în an, (tab. 1.1).

LA – parcursul anual mediu a unui automobil, (tab. 1.1).

t – manopera specifică a lucrărilor de ÎT și RC la 1000 km, (tab. 1.1).

1.3.2 Calculul manoperei anuale a lucrărilor de curățire și spălare.

Manopera anuală a lucrărilor de curățire – spălare se apreciază reieșind din

numărul de intrări la SSA și manopera medie a lucrărilor de curățire – spălare, se

determină prin relația:

TC−S=A⋅d⋅tC−S ; om . ore

(1.2)

Tc-s = =1725⋅27427 ,5⋅0,2=9462487 ,5 ;

Unde:

d – numărul de intrări la stație pentru curățire – spălare a unui automobil pe

an și pot fi determinate astfel:

d=

LA800÷1000 ;

(1.3)

d =21942

800÷1000=27 ,43

;

tC-S – manopera medie a lucrărilor de curățire – spălare, (anexa nr. 1).

1.3.3 Calculul manoperei anuale a lucrărilor de pregătire pentru realizare.

Dacă la SSA se efectuează realizarea automobilelor, atunci în manopera

totală a lucrărilor efectuate este necesar de prevăzut lucrările ce sunt legate de

pregătirea autoturismelor pentru realizare.

Manopera anuală a lucrărilor de pregătire pentru realizare se determină din

cantitatea de automobile realizate pe an și manopera specifică a lucrărilor de

pregătire, utilizînd următoarea formulă:

TR = AR . tR ; om . ore

(1.4)

TR = 3,5 . 390 = 1365;

Unde:

AR – nr. de automobile realizate pe an, unități;

tR – manopera specifică a lucrărilor de pregătire pentru realizare, om . ore;

tR = 3,5 om . ore

1.3.4 Calculul manoperei anuale a SSA rutiere.

Manopera anuală a lucrărilor de ÎT și RC la SSA rutiere poate fi determinată

prin relația:

T = AZ . ZAL . tm ; om . ore

(1.5)

T = =4,83 . 357 . 2,3 = 3967,5;

Unde:

AZ – nr. de automobile deservite pe zi, unități;

ZLA – nr. de zile lucrătoare pe an, zile (tab. 1);

tm – manopera specifică a lucrărilor de ÎT și RC a unui automobil, om . ore

(anexa nr. 1);

1.3.5 Repartizarea manoperi anuale pe tipuri de lucrări și zone de producție.

Pentru aprecierea manoperei anuale a fiecărui sector și zonă, manopera

anuală a lucrărilor de ÎT și RC se reprezintă pe tipuri de lucrări și locul de

afectuare a lucrărilor (anexa nr. 2; nr.3).

Tabela 1.2Repartizarea manoperei anuale după tipuri de lucrări și locul de efectuare.

Tipuri de lucrări

Repartizarea manoperei

după tipuri de lucrări

Reprtizarea manoperei după locul de efectuare a lucrărilor

La posturi La sectoare

% om .

ore% o

m.ore% o

m.oreControl – diagnosticare (motorul, frînele, analiza gazelor de așapament, echipamentul electric)

6 4683,29 100 4683,29 - -

ÎT în volum total 36 27319,21 100 27319,21 - -

De ungere 5 3902,74 100 3902,74 - -Reglarea unghiurilor roților de direcție

10 7805,48 100 7805,48 - -

Reparația și reglarea frînelor

10 7805,48 100 7805,48 - -

Electrotehnice 5 3902,74 80 3122,19 20 780,54Reparația instalației de alimentare

5 3902,74 70 2731,92 30 1170,82

Întreținerea BA 1 780,54 10 78,05 90 702,49Pneuri 7 5463,84 30 1639,15 70 3824,69RC a agregatelor 16 12488,78 50 6244,39 50 6244,39Caroseriei și armatură (tinichigerie, sudare, arămărie)

- - 75 - 25 -

Vopisire și prelucrarea anticorozivă

- - 100 - - -

Tapetărie - - 50 - 50 -De lăcătusărie și prelucrare macanică

- - - - 100 -

TOTAL 100 78054,88 - 65331,9 - 12722,93

1.3.6. Calculul manoperei anuale în zona proectată.

Calculul manoperei anuale în zona proectată se efectuiază din puntul 1.3.2;

1.3.4; 1.3.5. tab.1.2 în funcție de destinația zonei și tipurile de lucrări efectuate.

Manopera anuală în zona proectată constituie:

TS(Z) = 28880,03 om . ore;

(1.6)

1.3.7. Determinarea manoperei anuale și lucrărilor auxiliare.

Lucrările auxiliare includ lucrările de intreținere tehnică și reparație a

utilajului tehnologic, încăperilor de producție și administrare, comunicațiilor

precum și lucrările ce țin de înzestrarea tehnologică a procesului de producție.

Manopera anuală a lucrărilor auxiliare constituie 15-20% din manopera totală a

lucrărilor de ÎT și RC și poate fi determinată prin relația:

T AUX=T⋅K AUX100

; om⋅ore

(1.7)

T AUX=28880 ,03⋅18100

=5198 ,47;

Unde:

KAUX – ponderea lucrărilor auxiliare, % din manopera totală a lucrărilor de

ÎT și RC.

Repartizarea lucrărilor auxiliare pe tipuri de lucrări se efectuează sub forma

de tabelă:

Tabela 1.3Repartizarea manoperei anuale a lucrărilor auxiliare pe tipuri de lucrări.

Tipurile de lucrări auxiliare Repartizarea manoperei anuale a

lucrărilor auxiliare pe tipuri de lucru% om . ore

Reparația și întreținerea utilajului tehnologic și instrumentelor

25 1297,60

Reparația și întreținerea utilajului ingineresc, roșelor și comunicaților

20 1038,08

Primirea, păstrarea și eliberarea bunurilor materiale

20 1038,08

Deplasarea mijloacelor de transport 10 519,04Întreținerea compresoarelor de aer 10 519,04Deridicarea încăperilor de producere 7 363,23Deridicarea teritoriului 8 415,23TOTAL 100 5190,41

1.4 Calculul numărului de muncitori productivi în sectorul de producție.

Numărul de muncitori productivi include efectivul muncitorilor din diferite

zone și sectoare de producție, care sînt implicați nemijlocit în procesul de realizare

a lucrărilor de întreținere tehnică și reparație curentă a automobilelor. Este necesar

de prevăzut:

- Numărul de muncitori productivi, tehnologic necerari (numărul minimal de

muncitori, pentru realizarea programului de producție, determinat în

conformitate cu tehnologia adoptată);

- Numărul de muncitori productivi, conform listei personalului angajat.

Numărul de muncitori productivi, tehnologic necesari se determină pentru

fiecare sector în parte, prin relația:

PT=T S (Z )

FLM; (1.8)

PT=28880 ,032499

=11 ,55;

Unde:

TS(Z) – volumul anual de lucru în zona respectivă, (cap. 1, punctul 1.3, 1.4,

1.5), om . ore.

Flm – timpul anual disponibil unui loc de muncă, ore.

Poate fi apreciat prin relația:

FLM=[Z LM−(Z0+ZS ) ]⋅T SC ;ore

(1.9)

FLM = [635-(0+8)] . 7 = 2499

Unde:

Zca – numărul de zile calendaristice, zile;

Zo – numărul zilelor de odihnă în an, zile;

Zs – numărul zilelor de sărbători legale în an, zile;

Tsc – durata schimbului de lucru, ore.

Numărul de muncitori productivi, conform listei personalului angajat se

determină pentru fiecare zonă de producție în parte, prin relația:

PL=T S(Z )

FL;

(1.10)

PL=28880 ,032233 ,91

=12 ,93 ;

Unde:

FL – timpul anual disponibil al unui muncitor pentru scopuri direct

productive, și poate fi determinat după formula:

FL = [FLM – (ZC . TSC)] . b; ore

(1.11)

FL = [2499 – (28 . 7)] . 0,97 = 2233,91 ;

Unde:

ZC – numărul zilelor de concediu în an, zile;

b – coeficientul ce ia în vedere zilele absentate motivat de la lucru.

b = 0,96 – 0,98.

1.5. Calculul numărului de posturi.

Numărul de posturi pentru efectuarea lucrărilor de curățire-spălare (de ÎT și

RC precedente), la posturile de ÎT, diagnosticare, lucrărilor de dezasamblare-

asamblare și reglare, de RC a caroseriei și vopsire, la fel și posturile de primire-

eliberare se determină după formula:

X= Ta⋅KnFp⋅Pm

;om⋅ore

(1.12)

X=1 ,15⋅65331 ,97047 ,18⋅2

=5 ,33

Unde:

Ta – manopera lucrărilor efectuate la posturi, om . ore;

Kn – coeficientul neuniformității încărcării posturilor;

Kn – 1,15

Fp – fondul anual de timp al postului respectiv, ore;

Pm – numărul mediu de muncitori care lucrează concomitent la un post;

Pm = 2 muncitori pentru posturile de ÎT și RC.

Pm = 1,5 muncitori pentru posturile de caroserie și vopsire.

Pm = 1 muncitor pentru posturile de primire-eliberarea automobilelor.

Fondul anual de timp al postului respectiv poate fi determinat după următoarea

relație:

Fp = ZLA . TSC . c . ƞ; ore

(1.13)

Fp = = 7047,18

Unde:

ZLA – numărul de zile lucrătoare în an, zile;

TSC – durata schimbului de lucru, ore;

c – numărul de schimburi;

ƞ – coeficientul de folosire a timpului de lucru al postului;

ƞ – 0,95 la un schimb de lucru a SSA.

ƞ – 0,94 la două schimburi de lucru a SSA.

1.6. Selectarea inventarului de producție și a utilajului tehnologic pentru zona

de producție.

Utilajul tehnologic include totalitatea standurilor staționare și mobile,

strungurilor, dispozitivelor și aparatelor, necesare pentru realizarea lucrărilor de ÎT

și RC.

Inventarul de producție include totalitatea meselor și băncilor de lucru,

stelajelor, dulapurilor, tumbelor și urnelor.

Dacă utilajul tegnologic este utilizat pe întreaga durată a schimbului de

lucru, atunci numărul unităților de utilaj respectiv se determină reieșind din

volumul de lucru, realizat cu ajutorul acestuia și timpul anual disponibil al

utilajului.

Așadar, numărul unităților de utilaj tehnologic poate fi determinat prin

relația

XUT = ; (1.14)

XUT =

Unde:

TUT – volumul anual de lucru realizat cu ajutorul utilajului tehnologic

respectiv, om ore;

FUT – fondul anual de timp disponibil al utilajului, ore.

Fondul anual de timp disponibil al utilajului poate fi determinat prin relația:

FUT = ZLA . TSC . C . KUT ; ore

FUT =

Unde:

KUT - coeficientul de folosire a utilajului pe durata folosirii;

KUT = 0,75 – 0,90

În majoritatea cazurilor utilajul tehnologic este folosit periodic, de aceea,

selectarea acestuia se efectuează în dependență de necesitatea tehnologică pentru

realizarea lucrărilor ÎT și RC. La selectarea utilajului tehnologic trebuie de acordat

prioritate celui specializat, deoarece este mai mult productiv și permite asigurarea

unui grad înalt de calitate a lucrărilor efectuate.

Pentru SSA mici, ce dispun de un parc mixt de automobile, prioritar este

utilajul tehnologic universal.

Selectarea utilajului tehnologic folosit în zona proiectată se realizează

utilizînd sursele bibliografive sau reieșind din cunoștințele și informațiile obținute

pe parcursul activității practice.

Nomenclatura utilajului tehnologic selectat se întocmește sub formă de tabel

(tab. 1.4)

Tabelul 1.4Utilajul tehnologic și inventarul de producție.

Nr.

Denumirea utilajului tehnologic și a inventarului de

producție

Modelul,Tipul

Dimensiuni de gabarit,

mm Nr.

De

un

ităț

i Supr. oupată în plan,

m2 Pu

tere

a,

kw

I. Utilajul tehnologic1 Stand de frânare БS137.00 800×2200 1 1,76 4,02 Pres hidraulic KCK-30A 670×120 1 0,08 0,83 Instalație de alimentare cu

ulei24081 703×550 2 0,77 0,5

4 Compresometru EFAW 300×130 2 0,07 -5 Compresor de aer AB100 1150×500 2 1,15 2,26 Luxometru EFLE-61 610×660 1 0,40 -7 Baie pentru spălarea

pieselorVE800N 700×600 1 0,42 2,7

8 MOTOTESTER SMP400 800×600 1 0,48 3,09 Stand pentru verificarea

unghiului de direcțieRAV-TD-

15202500×500 1 1,25 3,0

10 Scaner codurilor BEC PDL1000 - 1 - 0,211 Stand pentru suspensiel VIC 2320×800 1 1,8 4,012 Stand pentru saboți 1220×1000 1 1,22 2,0

II. Aparate și instrument tehnologic1 Multimetru digital U3031 - 3 - -2 Straboscop digital SKB84 - 3 - -3 Stetoscop GA111C - 3 - -4 Minghină 186295 - 2 - -5 Set de chei universal FORCE - 5 - -6 Set de șurubelnițe FORCE - 5 - -7 Set de spioane FORCE - 5 - -8 Șublere FORCE - 5 - -9 Set de ciacane TOREX - 5 - -

III. Inventar tehnologic1 Bancă pentru lăcătușărie BTK-114 670×1400 5 4,2 -2 Scaun Snap-ON 3 0,48 -3 Scut antiincendiar CS007A 1200×700 1 0,84 -4 Urnă pentru deșeuri 2317P 5 0,75 -5 Tumbă pentru instrumente Hazet169 3 2,50 -

IV. Mijloace de ridicare-transportare1 Elevator hidraulic KPN234 4 4,24 262 Macara grinda suspendată 5,9705 - 2 - 43 Cric hidraulic 9032B 2 0,64 -4 Can-consolă mobilă SD20 1500 × 1000 1 1,5 -5 Cărucio mobil - 1 0,55 -

TOTAL

1.7. Calculul suprafeței de producție a zonei.

Suprafețele încăperilor de producție, pot fi determinate utilizînd următoarele

metode:

- Analitică, în funție de suprafața specifică, ce revine pentru un automobil, o

unitate de utilaj tehnologic sau un loc de muncă;

- Grafică, în funcție de schema de planificare, pe care, în scară determinată,

sunt reprezentate elementele necesare;

- Grafo-anlitică, combinînd metodele menționate.

În proectul de an, suprafețele încăperilor de producție vor fi determinate

utilizînd metoda analitică. Suprafața încăperilor de producere de ÎZ, ÎT și RC cît și

a sectoarelor de sudare-tinichigerie, demontare a pneurilor, lemnărie și RC a

caroseriei pot fi determinate prin relația:

(1.15)

Unde:

FA – suprafața de gabarit aautomobilului, m2;

– numărul sumar de posturi în zona respectivă (punctul 1.5.);

Kd – coeficientul densității amplasării posturilor.

Valoarea coeficientului Kd depinde de modalitatea de amplasare a posturilor

în încăperile de producție (anexa nr.4).

1.8. Cerințele generale în construcție.

La proiectarea SSA construcția încăperilor de producție trebuie prevăzută de

forma dreptunghiulară în plan, utilizînd elemente tipice standarte. Majoritatea

încăperilor de producție trebuie să fie de tip carcasă, formată din coloane amplasate

într-o rețea determinată și panele standarte.

Încăperile de producție cu un etaj pot avea următoarele rețele standarte de

coloane, multiple la În proectele de reconstrucție se

permite de a stabili pasul coloanelor egal cu 6m sau 9m. Pentru construcțiile cu

mai multe etaje se admit rețele de coloane precum și rețele cu

parametri mai mici.

Înălțimea încăperilor de producție trebuie să fie divizibilă la 0,6, dar nu mai

mică de 3m. Cele mai răspîndite sunt încăperile cu înălțimea de 6m.

Secțiunea și dimensiunele coloanelor sunt standardizate și depind de

dimensiunele, de gabaritele ale costrucției și locul amplasării pe perimetrul

acestuia:

- pentru încăperile industriale, cu distanța între coloane de

pînă la 24m și pasul 6m, înălțimea de pînă la 7,2m.

- pentru încăperile industriale, cu distanța între coloane de

pînă la 24 m și pasul de 12 m, înălțimea de pînă la 10,8 m.

Grosimea pereților încăperilor depinde de destinația acestora și materialul de

construcție și poate avea următoarele valori:

Lățimea ferestrelor, porților trebuie să fie divizibilă la 600 mm, iar înălțimea –

600 mm pentru ferestre și 1200 mm pentru porți. La SSA sînt utilizate porți cu

dimensiunele:

Înălțimea ferestrelor: 1,2 m; 2,4 m; 3,6 m. Lățimea ferestrelor: 1,5 m; 2,0 m; 3,0 m;

4,0 m.

Tipul învelișului podelei încăperilor de producție depinde de particularitățile

lucrărilor tehnologice și necesitatea deplasării automobilelor prin încăperile

respective.

Rețeaua coloanelor, m - ;

Dimensiunele coloanelor, mm –

Înălțimea încăperii, m – 6;

Dimensiunele ferestrei, mm – 3000;

Dimensiunile porții, mm –

Tipul podelei – beton, teracotă;