MOLDOVA A DOAMNEI ECATERINA CERCHEZA 33

tiri despre petrecerea in Moldova a DoamneiEcaterina Cercheza dupa moartea lui

Stefan Voda Lupu

Moartea neasteptatd a tanarului voevod Stefan Lupu, inSeptemvrie 1661, deschide din nou calea pribegiei pentru mamasa, Doamna Ecaterina Cercheza. Acea pe care soarta sch;m-baciaasa o Meuse sotie $i mama de domn moldovean, va gasiospitalitatea Inca odata in Constantinopolul Impardtesc. In fru-mosul palat dada de Vasile Lupu pe malurile Bosforului, infata Arsenalului, inconjurata de prieteni greci, de cativa inso-titori din neamul ei si de unii Moldoveni legati de dansa prininterese sau recunostinta, fosta Doamna a petrecut epoca in-treaga a domniei lui Eustratie Dabija. Era natural ca Ecaterina,in care traia Inca amintirea zilelor de asediu de' la Suceavasau de captivitate din Buciulesti sa nu poatb ramane in Mol-dova, condusa de fostul boier de Cara, care intelegea sa pro-voace o destindere in lumea moldoveneasca prin rechemareain patrie a pribegilor ce luptasera, isbandisera si 'fugiserd im-preuna cu Gheorghe Stefan. Nu putea fi prielnica frumoaseiCircaziene domnia batranului Eustratie, care fusese lasat deVasile I,upu in dregatorii marunte pe Ia tinuturi $i care pe-trecuse cea mai mare parte a domniei lui Stefanita Lupu camazil, ca .biv vel vornic".

In ajunul mortii lui Eustratie Dabija Voda, Ia 7 Septemvrie1665, ea se afla in casa ei din capitala imperiului otoman.Ambasadorul german de acolo o pomeneste cu ocazia gaz-duirii sale, in acea epoca, in palatul lui Vasile Lupu 2).

Cu urcarea lui Gheorghe Duca pe tronul Moldovei, situatia

1) Cf. Ion Neculce, 0 seamti de Cuvinte (Letopisetele Tani! Mol-dovei, ed. II, CoggIniceanu ; v. II. p. 187).

2) Raport din Constantinopol, 7 Septemvrie 1665 (Graz, Archie. ms.114, f. 16-18 v.): Ihr Excellentia (ambasadorul german) sein gar *oh].logirt in einem schonen Hauss dem Meer, gleich gegen dem Kays, Arsenalfiber. Dises Hauss hat dem Lupulo, gewesteii Ffirsten von Moldau, ge-Wirt. Sein Wittib wohnt noch darinnen". Iorga, St, qi doe. IV, pCCCIX, nota 8).

3

[N.

')

DEMO : Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark

34 C. I. ANDREESCU SI C. A. STOIDE

se schimbd mutt pentru familia fostului domn. Duca a ardtattoata viata sa o recuno5tinta ne5tearsd pentru familia aceluiacare-I ridicase din tarand In rdndurile boierimii. Asemenea ati-tudine rara pentru moravurile vremii a atras chiar 5i atentiacontemporanilor 1).

Se cunoa5te prezenta, in timpul acestei domnii, adomnitei Ruxanda, Pica lui Vasile Lupu 5i vaduva lui Timu5Hmielnicki. Pand atunci trdise in ora5elul Ra5cov, re5edinta re-cunoscutd 5i respectata de capiteniile cazace5ti, de uncle nu oputuserA urni nici scrisorile tatdlui, nici incercdrile Tnarmate alefratelui sau Stefan Voevod. 2) In domnia lui Gheorghe Duca, eavine de blind voie In Moldova, a5ezandu-se pe mo5ia Delenii,rdmasd mo5tenire dela mama sa, Tudosca Bucioc. Va petreceaci restul vietii intr'o mandrd izolare 3). Recunoscator pdrinteluiei, care-I ajutase, Duca Vodd o ocrotea. In judecati, Domnul afacut adesea sa se apiece cumpdna spre rosturile energiceidomnite '). De altfel, prin intermediul prietenilor Cazaci, chiarTurcii au intervenit candva In favoarea ei, 5tirbind oarecumideea de justitie dreptul de autonomie a Domnului din scaun 5).

1) Pseudo-N. Costin, Letop. ed. cit. II. p. 5. I. Neculce, ibid. p. 195 ;Cronica Racoviteascn, atribuita lui Nicolae Mustea, ibid. III, p. 5, spune :Duca Voda era de mosie de la Rumen din Cara greceasca si de copil micviind aice in tarn in zilele lui Vasile Voda, au Post la dugheann la aba-gerie. Apoi Vasile Voda 1 -au luat in cash slujind si in zilele altor Domnila curte 1-au boierit'.

Cartea de judecatn a lui Dumitrasco Cantacuzino Voevod, din 18August 1674-7182, afirma ca Duca a pgrtinit in proces pe fica lui Lupu,caci au iesit la cinste din casa lui Vasile Voda, pnrintele doamnei Ro-xandrei (V. A. Ureche, Biserica din Cetatea Neamt, An. Ac. Rom. s.t. XI, M. S, I. p. 153-5).

La 20 Februar 1679-7187, Duca Voda scuteste satul Preutesti din(inutul Neamtului, care sant a dumnisali Roxandei Doamnei" (N. Iorga,St. qi doc. XII, p, 359).

2) N. Iorga, St. I doc. IV, p. CCCVIII-IX Oltea I. Nistor, 0 cir-casiand pe tronul Moldovei, Cernnuti 928, p. 40-1.

3) V. A. Ureche, o. c. p. 150-1 (cartea fostului sulger Contns pen-tru alegerea mosiei Deleni, din April 1673-7181) si p. 151=2 (doc. din 9mart 1666-7174 dela Gheorghe Duca Voevod); N. Iorga, St. qi doc. VII,p. 359-62; Oltea I. Nistor, o. c. p. 41.

4) V. A. Ureche, o. c. q), 153-5, doc. citat din 18 August 1674-7182.5) Ibidem: ci venind la Rascov, cu mijlocul lui Doro.enco hat-

manul cazncesc, au poftit Jude( dela Turci. Deci pentru s nu se fach cuaceasta amestecaturi miscare obiceiuri dela Turci, au ramas lucrul asa".

i

si

if

si

MOLDOVA A DOAMNEI ECATERINA CERCHEZA 35

Lipsa de informatie nu a permis pans acum sa se sta-bileasca ca, aproape In acelasi Limp cu domnita Ruxanda, s'aintors in Moldova si Doamna Ecaterina Cercheza, vaduva luiVasile Lupu ').

Ea se gasea insa in Iasi la 1 Mart 1666-7174, cand dA-ruia foastei sale roabe Hapca, maritata cu un lani Stolnicul,,un loc de casa pre Ulita Herbinte, Insa din zaplazii caselorce au sezut Cerchezii s)". Locui fusese cumparat de VasileVoda si de Doamna Ecaterina de la Chira Cojocariul si delaUrsul ficiorul a i Barnoaiei" ; ca hotar se specifics din za-plazii caselor ce au sezut Cerchezii", La 6 Mart 1666-7174,Gheorghe Duca Voevod intareste aceasta danie. In preambululdocumentului de Intarire, principele spune : au venit inainteanoastra si inaintea alor nostri moldavenesti boieri, boiarinulnostru lani Stolnicul si ne-au aratat un zapis dela mana Du-misale Ecaterina, Doamna raposatului Vasile Voda, si pe-cetluit cu pecetea Dumisale" 3). Se mentioneaza locul daruitHapcai si lui lani Stolnicul. Era marginit cu dughenile cAluga-rilor de la manastirea Hlincea in care loc, acolea unde santdughenele calugarilor, au fost locul cumparatura lui Vasile Vodasi au facut niste case de an sezut Cerchezii 4)".

Cine erau acesti Cerchezi, carora Vasile Lupu le-a con-struit, dupa casatoria sa cu Ecaterina Doamna, o locuinta co-muna in mijlocul lasilor ? Cum au aparut ei in Moldova si Inanturajul voevodului? Stirile ce posedam asupra acestei epocinu ne dau nicio lamurire. 0 alts informatie contemporana nepermite Insa o explicatie. In povestirea calatoriei lui NiccoloBarsi prin partile Dunarii de jos si prin porturile Mari' Negre,se spune ca solul moldovean trimis sa caute In Crimeia sotiepentru Vasile Lupu se intoarce cu Ecaterina Circasiana, insotiti

1) 0. I. Nistor, o. c. p. 48: Odata cu moartea lui Vasile Lupu pier -dem i urma Doamnei Ecaterina, care au rNmas sau la Constantinopol saus'a intors la fiul ei, in Moldova, pentru a-i petrece in mai mutts liniterestul zilelor ei..."

2) Arhivele Statului, Bucureti, MeMeistirea Ceto(tlia, pachet 12, doc.1 (cf. anexa I). Inedit.

3) Ibid. pachet 12, doc. 2 (cf. anexa II). Inedit.4) lbidem.

36 C. I. ANDREESCU $1 C. A. STOIDE

de o garda de cento cinquanta Tartari e sessanta Moldavi". 1)Intre ace o sutd cincizeci de Tartari" se aflau de sigur si ca-teva zeci de Cerchezi, compatrioti ai tinerii Doamne si supusiai hanului cramlean. Vasile Lupu ii va fi retinut in Moldova,intrebuintandu-i drepi ostasi de incredere si adapostindu-i incasele ridicate special pentru ei pe locul cumparat Impreuna cuDoamna Ecaterina. Va fi fost indemnat sa faca acest lucru defaima rasboinica a acestor munteni indrazneti si priceputi inaria hartuielilor, sau siguranta ca va gasi in ei totdeauna ele-mente credincioase fata de once incercare interna de al ras-turna. Erau compatriotii Doamnei ; erau bine platiti ; aveau casafor ; erau poate pu$i sub conducerea lui Andronic Cerchezul,fratele Ecaterinei ; puteau deci inspira Incredere deplind ba-nuitorului Domn moldovean.

Al treilea document este un zapis fard data, de sigur pos-terior celor precedente. Pe Tanga $tirile cunoscute din primiledoud documente, ne mai spune ca Hapca, foasta roaba a Doam-nei Ecaterina, a avut nefericirea de a-si pierde sotul cu careo binecuvantase buna sa stapana, dar se casatorise dupa aceeacu un oarecare Anastasie. De asemenea, acest document ne dao stire de valoare reala istorica zapisul Hapcai si al lui A-nastasie este intarit cu marturia si a patru boieri, care purtaunumele de Cerchezul", fost, de sigur, la fnceput o porecla. Inordinea aparitiei Tor, ei erau Abaza Cerchezul vistiernicul $iStefan Cerchezul comisul si Simion Cerchezul comisul si IrimiaCerchezul armasul" 2).

Ne intrebam din nou, cine erau acesti patru boieri purtandaceeasi denumire Erau ei rude ? Poate erau frati, fii ai lui An-dronic Cerchezul, mare postelnic in scurta revenire a ltii VasileLupu, dupa inabusirea primei rdscoale a lui Gheorghe Stefan siin prima parte a domniei nepotului sau Stefanita Lupu ? Nuprea credem acest lucru. Faceau mai degraba parte dintre aceiosteni cerchezi gazduiti In casa din Ulita Herbinte. Tineri $i in-demanateci, stiind s profile de increderea si de favoarea unora

1) C. C. Giurescu, Le voyage de Niccolo Barsi - en Moldavie, InMlanges de l'Ecole Rournaine en France, 1925, p. 319.

2) Inedit. Arh. St. Bucure*ti, Manastirea Ceteituia, pachet 12, doe4 (cf. Anexa III).

MOLDOVA A DOMNEI ECATERINA CERCHEZA 37

din domnii moldoveni, ei au patruns in randul boierimii, faptcare e intalnit adesea chiar pentru straini, sau pentru oamenidin clasa de jos.

Ipoteza noastra este cu atat mai probabila, cu cat in acea-sta epoch' intalnim si alti boieri cu numele de familie sau po-recla Cerchezul".

Un Stefan (Cerchezul) apare in documentul din 15 April1665-7173, ca treti comis 1), iar la 4 Iu lie 1667-7175 e pomenitdrept comis, fara specificarea treptei 2). Defunctul Gh. Ghiba-nescu, neobositul adunator moldovean de isvoare, ne da intr'unadin lucrarile sale indicatii numeroase asupra carierii de mai tar-ziu a acestui Stefan Cerchezul 3).

La 20 April si la 13 Mai 1666-7174 intalnim un AndronicCerchezul postelnic, probabil postelnic mic 4). El mai traia la10 Mai 1691-7199, cand face o alegere de pamanturi in Gosmani ;apare cu rangul de mare spatar 5). Acest boier nu trebue con-fundat cu Andronic Cerchezul, fratele Doamnei Ecaterina ; fostulmare postelnic al lui Vasile Lupu si al fiului sau Stefanita Vodaera mort Inca din 1665-7173 6).

In 20 April 1666 -7174 intalnim, un Abaza Cerchezul cama-ras 7), care era vornic de poarta la 8 Mai 1672-7180 8). Acestaeste, probabil, vistiernicul Abaza Cerchezul, pomenit in zapisulde mai sus 9).

Intre martorii care intaresc o cumparatura a paharniculuiStefan (Cerchezul), pomenit mai sus, intalnim in documentul datin Barlad, la 25 Februar 1676-7184, pe Alexandru Cerchezul 10).

Deasemenea, intre 1691 si 1699, apare un Nicolae Cerche-zul, diac de camara 11).

1) Gh. Ghibanescu Surete si izpoade, XVI, p. 90-1.2) N. Iorga St. V doc. VI, p. 26.3) Ghibanescu, Ispisoace zapise, IV, H, p. 7-8.4) Ion Neculce, V, p. 155.5) Ghibanescu, tsp. si zap. IV, I, p. 189-93, n. 136.6) Ibid. III, II, p. 10-11, n. 9.7) Ion Neculce, V, p. 155.8) R. Rosetti, Cronica Bohotinutui (An. Ac. Rom. s. II, t. XXVIII)

p. 226.9) Inedit, Arh. Stat. Bucureti. Manastirea Cetatuia, pachet 12, doc

4 (anexa III).30) Ghibanescu, Isp. qi Zap. IV, I, p. 3-4 n. 3.11) Ghibanescu, Surete izooade V, p. 83 ; VIII, p. 136, 48 i 154 5.

qi

si

38 C. I. ANDREESCU SI C- A. SlOIDE

Despre Simion Cerchezul comisul $i Irimia Cerchezul ar-ma$ul nu mai gasim nicio altd $tire.

De altfel, nu intotdeauna Increderea lui Vasile Lupu inace$ti o$teni a gasit rasplata in randurile tor. Unul din ei, Gheor-ghe Cerchezul ot camara", 1-a tradat cu ocazia rascoalei luiGheorghe Stefan. 11 intalnim la 30 Decemvrie 1660-7169 intrepribegii cars inconjurau pe Vasile Hatmannl, fratele acestuia, laZina", in Cara ungureascd

Faptul ca gasim intre martorii zapisului, fdra data, delaAnastasie $i Hapca pe acesti patru Cerchezi ar putea fi expli-cat prin legatura ce aveau ei cu terenul ddruit de EcaterinaDoamna.

Cat va mai fi stat in Moldova vaduva lui Vasile Lupu,daca $i-a sfar$it iilele aici sau in altd parte nu putem $ti. Mordmanful doamnei Ecaterina Cercheza nu este cunoscut.

Anexa IIasi 6 Mart 1666-7174.

Ecaterina; Doamna raposatului Vasile Voevod, scriu mar-turisesc cu cest Zapis al meu, precum Domnia mea m'am mi-lostivit $i am miluit pre a noastra slugd direapta, pre Eni stol-nicul si pre femeia lui, roaba noastra Hapca, cu un loc de casapre Ulita Herbinte, Ind din Zaplazii caselor ce au sezut Cer-chezii, care loc sant acmu dughene cdlugdre$fi ; de acoleaZaplazii la vale pan la drum cat tine locul din ulita in ulita intoate partite printre imbe drumurile $i pan in Zaplazii caselori au sezut Cerchezii, precum mai sus scriem, care loc este noundireapta cumparatura dela Chira Cojocariul $i dela Ursul fi-ciorul a i Barnoaei, $i dela alti vecini dimpregiur dan$ii, carevanzatori scriu $i mai amaruntul in diresele dela calugarii deHlincea (sters), in care direse iara$ au calugarii danie delanoi pre locul care I-au fAcut dughene acmu. Acesta loc s lefie dela noi direapta (Kind $i danie miluire cu tot venitullui giupanesii dumisale $i pre acesta Zapis al nostru s albaall face $i alte direse domne$ti, $i pentru credinta pusu-mi-am

pecetea, ca sa se $tie. Nimeni sa nu se amestece.U las let 7174 Mart 1 dni.

4) lorga, $t. i doe. V,. p. 37-8.

1).

si

sisf

si

.

MOI DOVA A DOAMNEI ECATERINA CERCHEZA 39

[Original pe hartie si pecete mica cu cap de bour cuFR.inscriptia 3 in

in Arh. Statului, Bucuresti, Mtineistirea Ceteituia, pa-chet 12, doc. 1].

Anexa IIIasi 6 Mart 1666-7174.

to Duca Voevod, din mila lui Dumnezeu Domn Tarii Mol-dovii. Adecd au venit inaintea noastra $i Inaintea alor nostrimoldovenesti boieri, boiarinul nostru lani stolnicul si ne-au arAtatun zapis de la mana dumisale Ecaterina Doamna, raposatuluiVasilie Vodd, si pecetluit cu pecetea dumisale, ca de voia saau miluit pre sluga dumisale boiarinul nostru lani stolnicul sipre femeia lui Hapca, care iaras au Post roabd dumisale Doam-nei, cu un loc de casa pre Ulita Herbinte in costise, aldturepre din vale de dughenile calugarilor dela Hlincea, in careloc, acolea unde sant dughenile calugarilor, au Post locul cumpd-rdtura lui Vasile Vodd si au fAcut niste case de au sezut Cer-chezii. De acolea din zaplazii caselor Cerchezilor la vale panla drum, cat tine locul din ulitd in ulitd, in toate pArtile, printreimbe drumurile, care loc este lui Vasile Vodd si Doamnei Eca-terina direapta cumpdratura dela Chira Cojocariul si delaUrsul a i Bernoaei sdlarul si dela alti vecini de prin pregiur,care vanzatori scriu si mai ales pre nume In diresele calugdrilordela Hlincea.

Deci si Domnia mea, impreund cu tot svatul nostru vd-zand acela zapis dela Dumneaei Doamna Ecaterina, crezut-amsi de la Domnia mea inca am dat si am Intdrit boiarinuluinostru lani stolnicul si femeii sale Hapchii pre acesta loc decasa, precum mai sus scriem, ca sa -i fie si de la Domnia meadireapta dna si danie si miluire cu tot venitul $i intarituraneclAtit si nerusUit nici dAndoard in veci.

Insusi Domnul au poruncit V Iasoh let 7174 Mart 6 dni.Nicolae Buhu ye) logofat iscal. Stratulat

[Original pe hartie; pecete de ceard imprimata in hartiecu inscrptia :

t HCia ASK" BOEROM 160M10 AAA010 rcno. BEALL, WO. 3. P. 0. A,Documentul foarte bine pdstrat, cu scriere foarte elegantA,

in Arh. Statului Bucuresti, Maneistirea Cetei tuia, pachet 12, doc. 21.

40 C. I. ANDREESCU SI C. A. STOIDE

Anexa IIIFarci toc data.

Adicd eu Anastasie $i cu femeia mea Hapca, roaba luiVasilie Vodd $i a Doamnei Caterina, scriem $i mgrturisim cucest zapis al nostru, de nime nevoiti nici asupriti, ce de bungvoe am vandut a noastra ocind danie cu loc de casa preUlita Herbinte, din zaplazii caselor ce au $ezut Cerchezii, careloc sant acmu dughene cAlugaresti ; de acolea din zaplazi lavale pan in drum, cat tine locul, din ulitd in Coate partite, prin-tre imbe drumurile $i pan in zaplazii caselor ce au $ezut Cer-chezii, care loc este cumpdratura lui Vasile Vodd Si Doamneisale Caterinei dela Chira Cojocariul $i dela Ursul feciorul ai Bernoaei salariul $i dela alti vecini de prin pregiur, carevecini scriu $i mai amaruntul in diresele cdlugarilor dela Hlin-cea $i apoi, dupa moartea lui Vasilie Voda, Maria Sa DoamnaEcaterina au dat acesta loc danie lui Eni Stolnicul $i roabei eiHapchii, gandind c o va marita dupa dansul, apoi Jane aumurit, iara pre Hapca o am luat-o eu, $i acmu amandoi am van-dub noi acesta loc cu tot venitul parintelui Teofan egumenul $ia tot soborul dela svanta manastire dela Hlincea dirept 150de lei. $i ne-au platit deplin acesti bani intru mana noastradinaintea dumnealor Andonie Aga si Abaza Cerchezul Vistier-nicul $i Stefan Cerchezul Comisul $i Simion Cerchezul Comisul$i Irimie Cerchezul Armasul $i Ghiorghi voinicul de targ $iTani Pevetul $i Chira Zlatariul, Cadiul Croitorul. Si pentru cre-dinta pusu-ne-am noi degetele $i acestia boieri au iscalit $i euStratulat am scris, ca s se stie.

Andonie Aga, Abaza vist. Stefan Comis, Simion Comis,Irimia arma$, Ghiorghi vornic de targ. Stratulat iscal.

[Original pe hartie in Arh. St. Bucure$ti, Mancistirea Ce-tlituta, pachet 12, doe. 4].

C. I. Andreescu si C. A. Stoide

of

gi