MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT “ION CREANGĂ”

FACULTATEA DE PEDAGOGIE

REFERAT

Percepția

Efectuat de: Diana Ungureanu,

studentă a anului I, grupa

Conducător științific: ________________,

doctor în drept, conferențiar universitar

Chișinău, 2014

1.Noțiuni generale despre percepție.

Datorită percepției spre deosebire de senzație noi reflectăm obiectului, fenomenului în

totalitatea insușirii lor: ex: Priviind la tablă noi reflectăm și culoarea ei și dimensiunile și

forma,locul situării ei în spațiu.

Așadar percepția se deosebește de senzație prin reflectarea mai multor însușiri ale

obiectului și fenomenului.

Percepția este un proces de cunoaștere care constă în reflectarea obiectului,

fenomenului în totalitatea însușirilor lui care acționează direct asupra organului de simț ,

corespunzător atît din interiorul cit și din exteriorul lui.

Exemple:

Percepția gustativă,

Percepția olfactivă.

Percepția mai constituie o reflectare a însușirilor obiectului nu numai cu ajutorul unui

analizator,dar al mai multor analizatori.

Exemplu:

Ținînd în mîna un trandafir, vedem culoarea, forma,dar mai simțim și spinii și mirosul.

Percepția este  considerată de filozofii  empiriști  ca o prima treapta a cunoașterii , dar ,

deși este implicată gîndirea , ea nu constituie o cunoaștere aprofundată,  insa, aceasta cunoaștere

este deosebit de importantă în reglarea acțiunilor imediate. Fară o percepție clară nu am nimerii

clanța usii, nu ne-am putea înnoda șireturile etc. În percepție intervin o serie de atitudini , astfel

putem vorbi de o atitudine  motorie: poziția, postura pe care se sprijină comportamentul  nostru

e în relație cu ceea ce observăm ( portarul într-un meci de fotbal, adoptă mereu o poziție  din

care sa vadă mai bine mingea și să o poată prinde). Un rol esențial îl au atitudinea intelectuală ,

starea de pregatire cognitivă, punctul de vedere, orientarea în situație. În percepție, mai

intervine  de cele mai multe ori și atitudinea afectivă  care este o dispoziție subiectivă a

persoanei de a reacționa pozitiv sau negativ  fața de o situație, persoana ori fața de o

simplă afirmație.

            Selecția perceptivă este puternic influențată de atitudine  și mai ales de interese . In

general, exista tendința de a vedea  ce ne convine  și de a remarca mult mai greu  ceea ce

contrazice aspirațiile noastre.

2.Percepția spațiului

Percepția este important în viața și activitatea noastră să percepem spațiul în care trăim și

activăm.Percepția spațiului se constituie din:

Percepția formei

Percepția mărimii obiectului

Percepția volumului

Percepția direcției obiectului

Percepția formei se realizează cu ajutorul analizatorului vizual, tactil.

Exemplu: Cu ochii închiși determinăm forma obiectului. Cînd ațintim privirea noi

căpătăm o mulțime de informație ( privirea ațintită).

Percepția mărimii obiectului depinde de mărimea proiecției lui pe retina ochiului și distanța la

care se află, pentru aceasta este necesară funcționarea a două mecanisme de două feluri:

1. Mecanismul acomodarii – constă în faptul schimbării curburii cristalinului în dependență

de distanța obiectului,dacă obiectul se află aproape de ochi, cristalinul se dilată,dacă e

departe de ochi se micșorează astfel se încadrează pe retină.

2. Mecanismul convergenței – constă în fixarea axelor vizuale pr obiect.

Percepția volumului are loc datorită faptului că ochiul sting fixează mai mult partea stîngă

iar cel drept ma mault partea dreaptă a lui. Ambele imagini reflectorice se unesc în conștiința

creînd efectul “ stereo”.Pe acestă bază este construită pe aparatul fizic corespunzător

( stereoscopul) si filmele. Percepția direcției obiectului în spațiu depinde de poziția verticală a

corpului în raport cu suprafața orizontalț a pămîntului.

Exemplu: Ceea ce petru studenți la moment în partea stîngă (ușa) pentru profesor este in

partea dreaptă.

Importanța deosebit de mare a materialului intuitive, mult subliniată, ridicată însă o

mulțime de sarcini și cerințe pedagogice tocmai datorită faptului că materialul intuitive în

process de însușirii cunoștințelor de către elevi trebuie să deserveascăanumite căi de elaborare și

dezvoltare a cunoașterii,să constituie componența obiectivă a dirijării atenției și

gîndirii.Materialul intuitive trebuie să transforme procesul ,, percepției,, obiectului în process ,,

observației,,.Perceperea materialului intuitive oferă cîmp gîndirii și are rolul de a incita la

analiză, generalizarea, abstractizarea.

3. Particularitațile percepției la copii de vîrstă preșcolară și școlară mică.

1. Obiectualitatea percepției, care constă în faptul că noi primim informația de la obiect,

fenomen și totodată raportăm aceasta informație la acest obiect și astfel ne dăm seama de

existența\ inexistența lui.

2. Integritatea percepției care rezidă în faptul că percepția reprezintă o totalitate mică din

senzație.

3. Constanța percepției care constă în faptul că deși obiectele, fenomenele se schimba în diferite

locuri ale spațiului. Condițiile care le percepem, noi le percepem nu ca alte obiecte dar ca

același.

ex: Lingura ca lingura , masa ca masa.

4. Caracterul structural datorită caruia percepția nu este o sumă mecanică, întîmplătoare de

senzație ci o structură integră, mica.

ex: Cîntecul ” Melancolie” are un anumit aranjament ( structura de sunete) si nu alta

structură.

5. Caracterul conștient al percepției care constă din faptul că noi ne dăm seama de

obiectul ,fenomenul perceput, putem să-l numim, atribuim la o anumită clasă de obiecte .

6.Apercepția, adică influența asupra percepției în momentul dat a experienței omului inereselor

lui,montajul psihologic ect.

ex: Un croitor vede mai multe cum sunt croite,iar un vopsitor vede culorile.

Așadar percepția joacă un rol important în viața și activitatea omului. Bazele fiziologice la baza

percepției stă funcționarea normal a analizatorului sau a sistemului de analizatori:

ex: La percepția trandafirului trebuie să funcționeze normal și analizatorul

visual,olfaciv,tactiv, ei împreuna formează un sistem.După locul situării receptorilor,

deosebim același feluri de percepție ca și si la senzație:

- Interioreceptive

- Proprioreceptive

- Exterioreceptive

- După felul de existență al materiei, deosebim:

Percepția spațiului Percepția timpului Percepția mișcarii

4. Particularitățile percepției spațiului la copii de vîrstă preșcolară.

Sensibilitatea copilului de vîrstă preșcolară se aprofundează și se restructurează.

Sensibilitatea vizuală și auditivă trec pe prim-plan,cooptînd prioritar informațiile. Copilul

preșcolar diferențiază culorile spectrului solar ( roșu, galben, verde, cafeniu ș.a) iar pe la 5 ani

încearcă să diferențieze și culorile inermediare – portocaliu,violet, indigo, întîpinînd unele

greutăți.Sensibilitatea auditivă la preșcolari devine mai fină,iar cea tactilă se supune auzului și

vîzului,ca instrument de control și susținere a acestora.

Pe parcurs activitatea de percepție se îmbogățește, prin cunoașterea și diferențierea pozitiilor

spațiale ale obiectelor,însușirilor de lungime, mărime, greutate culoare. La vîrsta de 3 ani, copilul

efectuaeaza c u ușuriință sortarea unor obiecte cu 3 forme, cu 2 mîrimi, 2 lungimi, 2 culori.

După 3 ani, copilul este în stare să efectueze un număr mare de diferențieri. La 5 ani poate

deosebi lungimea de obiecte, la 5 ani și jumătate realizează comparări între lungimi de tipul- mai

scurt, mai lung, la solicitare, poate indica și denumi correct obiectul de lungime mijlocie.

Astfel, copilul are și o mai bună orientare spațială, cunoște mai multe poziții spațiale ale

obiectelor, poate efectua anumite construcții. De la deosebirea a 3 poziții spațiale( sus, jos, în

față), care se conturează la vîrsta de 4 ani și jumătate, la 5 ani stapînește orientarea în 5 poziții

( sus, jos, în fță, în spate, alături).Comparativ cu celelalte tiputi de percepții,care se referă la

însușiri fizice de formă,mărime, culoare, percepția timpului și a relațiilor temporare este cea mai

dificilă. La 5 ani copilul deosebește mai ușor seara de dimineață că e începutul și sfîrșitul

zilei.Ei trebuie învațați să evidențieze principalele moment ale zilei prin evenimentele, care-I

interezează( ne spălăm, ne trezim, mîncăm, plecăm la grădiniță).

Atît percepția de timp cît și cea de spațiu presupun dezvolatrea mare a anlizatorilor,precum și

a limbajului . În această perioadă, copii cîștigă treptat experiența logicii relațiilor spațiale.Tot

mai rar va întinde copilul mîna și va cere, ca să se joace, omuleții de sus de pe schelă, crezînd că

sunt jucării,din cauza micimii lor.În mișcarile preșcolarului se dezvoltă tot mai mult precizia,

articularea, ceea ce arată că elementele spațiale au devenit component importante ale percepției

și activității.Percepția de spațiu se dezvoltă în activitatea copilului, perfecționîndu-se tot mai

mult.

În dezvoltarea percepției de spațiu se pot stabili faze ce se succed și prin care se oglindesc

elementele de progres în percepția copilului.Asfel ar fi:

1. Faza primară a formării percepției spațiului – faza în care însușirile spațiale se reflect sub

influența trebuințelor biologice de alimentare

2. Faza formării percepții spațiului apropiat cu ajutorul mișcarii mînii – în acestă fază,

mîna ca organ de cunoaștere,manipulînd obiectele,face posibilă cunoașterea analitică a

însușirilor spațiale,comparare.

3. Faza dezvoltării percepției spatial complexe – în care însușirile spațiale ale obiectelor se

determină din ceea ce e mai correct cu ajutorul ochilor, ne mai fiind necesar în mod

nemijlocit contactul tactil cu obiectele pentru a referi asupra în sușirilor lor

spațiale.

Ani de copilărie sînt ani de uriașă însușire de experiență.Tostoi subliniază faptul că pînă la 5

ani a acumulat atîta experiență cît următorii ani toți la un loc. Percepția spațiului a copilului se

dezvoltă pe seama experiențelor sale directe și indirect, proces la care participă intens toate

capacitățile cognitive ale copilului.

5. Particularitățile percepției spațiului la copii de vîrstă școlară mică.

Dezvoltarea sensorial- perceptivă are nuanțe specifice și se manifestă, în primul rind, prin

nivelul amplificării sensibilității vizuale, auditive, olfactive , gustative, tactile, adică simțurilor

de bază și a formelor avansate, în special al celei voluntare. Alta este și percepșie, cu toate că la

începutul vieții are caracter involuntar, întrucît elevii mici nu pot dirija procesul, nu pot analiza

de sine stătător un obiect.Acum percepția se reduce la recunoașterea obiectului, denumirea

formei si a culorii lui. Lor le lipsește capacitatea de a analiza sistematic calitățile și proprietățile

obiectelor percepute: forma , mărimea, culoarea ect.

Percepția spațiului se dezvoltă de asemenea evident în această perioadă a dezvoltării

copilului. O mare importanță în dezvoltarea orientării concrete o are cumularea experienței

generale a copilului în această privință.De altfel, școlarul mic începe să fie mai familiar cu serie

de case,curți,pe lîngă care merge la școală pe drumul ce-l parcurge în fiecare zi.Începe să

cunoască unele străzi din împrejurimi, parcul în care se joacă cu ceilalți copii și se orientează

correct spațial.Toate contribuie la dezvoltarea ,consolidarea percepției de spațiu la copil, dar cel

mai mare rol îl are abstractizarea tot mai mare a reprezentărilor spațiale, incluse în procesul

muncii școlare.Percepția formei este legată de percepția spațială. Preșcolarul cunoaște mingea

(sferică), cutia, totița, plicul dreptughiular, cu colț întors dreptunghiular, fară a avea noțiuni

geometrice clare de cerc, triunghi, dreptunghi etc. la ănceput. Abia în ultimile clase ( a III-a și a

IV –a) elevul își însușește unele noțiuni geometrice. Orientarea în concret în spațiu a școlarului

mic include tot mai corectă a dimnesiunile, volumulul, mărimii obiectelor, a formei lor și a

distanței lor.

Cercetarea empirică a dezvoltării percepției spațiului la copiii de 6 -7 ani.

Lucrarea de laborator

Tema: Cercetarea empirică a dezvoltării percepției spațiului la copiii de 6 -7 ani.

Scopul: Determinarea particularităților dezvoltării percepției spa’iului la copii de 6-7 ani.

Materialul: Cartea ,, Ești gata pentru școală ,, de Petru Jelescu si Raisa Jelescu, Cronometru.

Ipoteza: Percepția spațiului a elevilor din clasa I este mai dezvoltată decît perceptia spațială a

copiilor din grupa pregătitoare a grădiniței.

Obiectivele:

- A elucida particularitățile dezvoltării percepții spațiale la copiii de 6 -7 ani.

- A elucida particularitățile dezvoltării percepții spațiale la copiii de 7 -8 ani.

- A constata dinamica dezvoltării percepții spațiale la copiii de 6 -7 și 7-8 ani.

Metode, tehnici: Metoda genetic transversal,metoda testelor,metode statistice.

Subiecții experimentali: Ungureanu Vasile , 5 ani și 11 luni, grădinița nr.2, din Orhei, nepoțel

de pe verișor. Ungureanu Valerică,7 ani ți 1 lună, școala nr 2, din Orhei, nepoțel de pe verișor.

Studentul: Ungureanu Diana, gr 102,specialitatea: pedagogie social.

Desfășurarea lucrării

Studentul - ( S)

Copilul - ( C)

Instrucțiune:

S – Valerică hai sa ne jucăm . Eu am să-ți

adresez careva întrebări, iar tu va trebui să

răspunzi la întrebările mele. Bine;

C – Da;

S – Valerică, arată-mi mina stîngă a ta!

C - Iat-o ( copilul a aratat correct);

S – Arată acum mina dreaptî a ta!

C – ( copilul a arătat-o correct)

S – Dar poți sămi arăți mîna stîngă a mea!

Studentul - ( S)

Copilul - ( C)

Instrucțiune:

S – Vasilică hai sa ne jucăm . Eu am să-ți

adresez careva întrebări, iar tu va trebui să

răspunzi la întrebările mele. Bine;

C – Da;

S – Vasilică, arată-mi mina stîngă a ta!

C - Iat-o ( copilul a aratat correct);

S – Arată acum mina dreaptă a ta!

C – ( copilul a arătat-o correct)

S – Dar poți sămi arăți mîna stîngă a mea!

C - Da,(sa gîndit puțin dar a răspuns);

S - Dar care-i mina dreaptă a mea!

C - ( copilul a arătat);

S - Arată-mi peretele drept!

C - (copilul repede a arătat)

S - Dar peretele sting care-i!

C - Acesta-i(copilul a arătat correct)

S - Foarte bine! Poți sa te întorci la 180

grade.Dar acum arată-mi peretele sting.

C - ( copilul n-a știut);

S - Dar peretele drept care-i!

C - ( copilul la fel n-a știut în ce parte este…)

S - Bine! Hai acum să ne jucăm cu jucăria ta

preferată.Pune jucăria pe masă!

C - ( copilul a pus jucăria pe masă );

S - Pune jucărie sub masă!

C - ( copilul a pus jucăria sub masă);

S - Pune jucăria înaintea ta!

C - ( copilul a pus jucăria înaintea lui);

S - Acum pune jucăria în urma ta!

C - ( copilul a pus jucăria în urma lui);

S - Acuma fii atent pune jucăria în stînga mea!

C - ( copilul n- a pus correct jucăria);

S - Dar în dreapta mea!

C - ( copilul la fel n-a răspuns correct);

S - Pune jucăria de asupra ta!

C - ( copilul a răspuns fară dificultate);

S - Acuma pune jucaria jos!

C - ( copișul a pus jucaria jos);

S - Mulțumesc, Valerică!

Cronometrul: 18 minute și 21 secunde

Prelucrarea cantitativă a rezultatelor

obținute

a) Valerică a raspuns correct la 12

C -(sa gîndit dar n- a răspuns);

S - Dar care-i mina dreaptă a mea!

C - ( copilul la fel n-a știut);

S - Arată-mi peretele drept!

C - (copilul repede a arătat)

S - Dar peretele sting care-i!

C - Iata-l(copilul a arătat correct)

S - Foarte bine! Poți sa te întorci la 180

grade.Dar acum arată-mi peretele sting.

C - ( copilul n-a știut);

S - Dar peretele drept care-i!

C - ( copilul la fel n-a știut în ce parte este…)

S - Bine! Hai acum să ne jucăm cu jucăria ta

preferată.Pune jucăria pe masă!

C - ( copilul a pus jucăria pe masă );

S - Pune jucărie sub masă!

C - ( copilul a pus jucăria sub masă);

S - Pune jucăria înaintea ta!

C - ( copilul a pus jucăria înaintea lui);

S - Acum pune jucăria în urma ta!

C - ( copilul a pus jucăria în urma lui);

S - Acuma fii atent pune jucăria în stînga mea!

C - ( copilul n- a pus correct jucăria);

S - Dar în dreapta mea!

C - ( copilul la fel n-a răspuns correct);

S - Pune jucăria de asupra ta!

C - ( copilul a răspuns fară dificultate);

S - Acuma pune jucaria jos!

C - ( copilul a pus jucaria jos);

S - Mulțumesc, Vasiliică!

Cronometrul: 20 minute și 18 secunde

Prelucrarea cantitativă a rezultatelor

obținute

c) Vasilică a raspuns correct la 10

întrebări din cele 16 întrebări.

Valerică a raspuns greșit la 4

întrebări din cele 16 întrebări.

b) 16- 100%

12-x %

X= 12 x 100=75%

16

16 - 100%

4 - x

x= 400 =25%

16

Correct – 75%

Incorrect – 25%

întrebări din cele 16 întrebări.

Valerică a raspuns greșit la 6

întrebări din cele 16 întrebări.

d) 16- 100%

10-x %

X= 12 x 100=62,5%

16

16 - 100%

6 - x

x= 600 =37,5%

16

Correct – 62,5%

Incorrect – 37,5%

Prelucrarea calitativă a rezultatelor

obținute

Copilul a arătat corect:

- mîna stîngă;

- mîna dreapă;

- mîna stîngă a mea;

- mina dreaptă a mea;

- peretele sting;

- peretele drept;

Copilul a pus correct jucăria:

- pe masă

- sub masă

- înnaintea lui;

- din urma lui;

- de-a asupra;

- jos;

Copilul a arătat incorrect:

- cînd sa întors la 180 grade

peretele sting

Peretele drept

- n-a pus coorect jucăria din stînga

mea;

- n-a pus correct jucăria în dreapta

mea;

Interpretarea rezultatelor:

Nivelul superior:

Copilul a răspuns corect la 12 -16 întrebări;

Nivelul mediiu:

Copilul a rîspuns corect 8- 10 întrebări;

Nivelul inferior:

Copilul a răspuns corect 4 – 6 întrebări

Prelucrarea calitativă a rezultatelor

obținute

Copilul a arătat corect:

- mîna stîngă;

- mîna dreapă;

- peretele sting;

- peretele drept;

Copilul a pus correct jucăria:

- pe masă

- sub masă

- înnaintea lui;

- din urma lui;

- de-a asupra;

- jos;

Copilul a arătat incorrect:

- mîna stîngă a mea;

- mina dreaptă a mea;

- cînd sa întors la 180 grade

peretele sting

peretele drept

- n-a pus coorect jucăria din stînga

mea;

- n-a pus correct jucăria în dreapta

mea;

Interpretarea rezultatelor:

Nivelul superior:

Copilul a răspuns corect la 12 -16 întrebări;

Nivelul mediiu:

Copilul a rîspuns corect 8- 10 întrebări;

Nivelul inferior:

Copilul a răspuns corect 4 – 6 întrebări

Concluzii:

În urma lucrării de laborator, am constatat ca între acești doi copii ,Ungureanu Valerică și

Ungureanu Vasilică, nivelul de dezvoltare a percepția spațiului aelevilor din clasa I este mai

dezvoltată ,decît percepția spațială a copiilor din grupa pregătitoare a grădiniței.Valerică elevul

din clasa I-a foarte bine a percepe spațiul. El a răspuns corect aproximativ la toate întrebările.

Mi-a fost ușor să fac acest test cu Valerică. Nivelul lui de percepție este superior căci a răspuns

corect la 12 întrebări din cele 16 întrebări. Dar totuși mai trebuie de exersat cu el acest exercițiu

ca să-i fie mai ușor. La unele răspunsuri a răspuns cu o mică greutate. I-a fost dificil să se

orienteze atunci cînd l-am rugat să se întoarcă la 180 grade apoi să-mi raspundă la întrebare.

Ce-l de al doilea băiețel Ungureanu Vasilică, fiind la grădiniță nivelul lui de dezvoltare a

spațiului este mai slabă, pentru că el a omis greșele din cauza oboselei sau purșisimplu nu s-a

gîndit bine la întrebare. Pentru mine a fost mult mai dificil să fac acest test cu el, pentru că el

cunoaște stînga, dreaptă dar din neatenția lui a dat răspunsuri incorecte. Dar la vîrsta lui s-a

descurcat bine a răspuns la 10 întrebări din cele 16 întrebări, ceea ce s-a încadrat la nivelul

mediu.

Consider că ambii baieței au avut de înfruntat un obstacol atunci cînd i-am rugat să se întoarcă

la 180 grade și apoi să-mi arate mîna stîngă și cea dreaptă..Ceea ce sa constat ipoteza mea

asupra copiilor.

BIBLIOGRAFIE

1. JELESCU. P, RACU. R.,BOLBOCEANU. Ag., Psihologia general.EDP,Chișinău,2007

2. JELESCU. P.,JELESCU. R., Ești gata pentru școală ?, mun.Chișinău,2005

3. JELESCU.P., Dezvolltarea psihică a elevilor de vîrstă școlară mică,2007

4. RACU. R., Dezvoltarea psihică a copiilor de vîrstă preșcolară,2007

5. ȘCHIOPU. U.,Psihologia copilului, EDP, București ,Editură Didactică și

Pedagogică,1967

6. ȘCHIOPU. U.,Psihologia dezvoltării, EDP, București ,1995

7. TROFĂILA. L., Suport de curs ,,Psihologia dezvoltării,