Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor - Largo N. Palli 5/a, I - 43121 Parma

Tel: (+39) 0521 036 111 • Fax: (+39) 0521 036 110 • www.efsa.europa.eu

Parma, 17 noiembrie 2010

Noi rezultate ale cercetării referitoare la percepţiile consumatorilor cu privire la riscurile legate de produsele alimentare

Majoritatea europenilor asociază produsele alimentare şi mâncatul cu activităţi plăcute. Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat astăzi, persoanele care sunt preocupate de eventualele riscuri legate de produsele alimentare tind să fie îngrijorate mai mult în ceea ce priveşte contaminarea chimică a alimentelor, decât contaminarea bacteriană sau aspectele legate de sănătate şi nutriţie. Sondajul a arătat, de asemenea, că majoritatea europenilor au încredere în agenţiile naţionale pentru siguranţa alimentelor şi în agenţia europeană în domeniu, în calitate de surse de informare privind posibilele riscuri asociate alimentelor. „Înţelegerea percepţiei consumatorilor cu privire la riscuri este esenţială pentru publicarea unor comunicări oportune, clare şi eficace privind siguranţa alimentelor. Constatările sondajului Eurobarometru subliniază importanţa activităţii EFSA şi reconfirmă calitatea autorităţii de sursă de informaţii de încredere. Privind în perspectivă, EFSA va utiliza aceste constatări în sprijinul planificării viitoarei sale activităţi în ceea ce priveşte comunicarea”, a declarat directorul executiv al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară, Catherine Geslain-Lanéelle. Atunci când au fost întrebaţi în legătură cu percepţiile lor cu privire la alimente, majoritatea respondenţilor au asociat în mare măsură produsele alimentare şi mâncatul cu activităţi plăcute, precum selectarea produselor alimentare proaspete şi gustoase (58%) sau plăcerea de a lua masa împreună cu familia şi prietenii (54%). Mai puţin de jumătate dintre respondenţi (44%) au menţionat preocupări precum căutarea unor preţuri accesibile şi satisfacerea foamei. Un număr mai mic de respondenţi au declarat că sunt preocupaţi cu privire la siguranţa alimentară (37%) sau aspecte legate de nutriţie, precum verificarea numărului de calorii şi a elementelor nutritive (23%). Atunci când li s-a indicat contextul altor riscuri care i-ar putea afecta personal, mai mulţi cetăţeni ai UE au menţionat criza economică (20%) şi poluarea mediului (18%) drept factori cu un potenţial foarte mare de a le afecta viaţa, comparativ cu posibilul risc ca alimentele să le deterioreze sănătatea (11%). Preocupările publice privind riscurile legate de produsele alimentare Majoritatea respondenţilor nu a menţionat spontan o anumită preocupare răspândită privind riscurile legate de produsele alimentare – 19% dintre respondenţi au indicat substanţele chimice, pesticidele şi alte substanţe drept principale preocupări, în timp ce 1 din 10 persoane au răspuns că nu există nicio problemă în legătură cu produsele alimentare. Ulterior, atunci când li s-a oferit o listă de posibile probleme asociate cu produsele alimentare, respondenţii au indicat următoarele drept riscuri cu privire la care sunt „foarte îngrijoraţi”: prezenţa reziduurilor de substanţe chimice din pesticide în fructe, legume şi cereale 31% (în creştere cu 3 puncte procentuale comparativ cu 2005), antibiotice sau hormoni în carne 30% (în creştere cu 3 procente faţă de 2005), clonarea animalelor pentru produse alimentare 30% şi poluanţi precum mercurul în peşte şi dioxinele în carnea de porc 29% (în creştere cu 3 procente faţă de 2005). Mai puţine persoane au afirmat că sunt „foarte îngrijorate” cu privire la contaminarea bacteriană a produselor alimentare (23%) şi un număr chiar

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor - Largo N. Palli 5/a, I - 43121 Parma

Tel: (+39) 0521 036 111 • Fax: (+39) 0521 036 110 • www.efsa.europa.eu

mai mic cu privire la eventualele riscuri pentru nutriţie, precum creşterea greutăţii corporale (15%) sau lipsa unei alimentaţii sănătoase/echilibrate (15%). Încrederea publică în sursele de informaţii privind riscurile legate de produsele alimentare Sondajul a constatat că cetăţenii UE au exprimat cel mai mare nivel de încredere în informaţiile obţinute de la medici şi alte persoane specializate în domeniul sănătăţii (84%), urmate de familie şi prieteni (82%), organizaţii de protecţie a consumatorilor (76%), oameni de ştiinţă (73%) şi grupuri care îşi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei mediului (71%). Agenţiile naţionale şi agenţia europeană pentru siguranţa alimentară (EFSA) şi instituţiile UE au înregistrat niveluri de încredere relativ ridicate, de 64%, respectiv 57%, administraţiile naţionale situându-se la 47%. Întrebaţi care este reacţia lor la informaţiile privind aspectele legate de alimente comunicate în presă sau pe internet, aproximativ jumătate dintre respondenţi au afirmat că ignoră relatările din presă sau că sunt îngrijoraţi cu privire la acestea, însă nu îşi modifică obiceiurile alimentare. Se pare că există o mai mare tendinţă de a ignora informaţiile privind aspectele legate de alimentaţie şi sănătate (29%) mai degrabă decât cele privind riscurile legate de siguranţa alimentară (24%). Sistemul de siguranţă alimentară al UE – consumatorii se simt protejaţi Există un consens general în privinţa faptului că autorităţile publice depun eforturi deosebite pentru a garanta siguranţa alimentelor în Europa, că autorităţile publice reacţionează rapid, îşi fundamentează deciziile pe date ştiinţifice şi informează în mod adecvat publicul cu privire la riscurile legate de produsele alimentare. Nivelul acestui consens este mai ridicat decât în 2005. Opiniile sunt mai împărţite în ceea ce priveşte independenţa avizelor ştiinţifice şi a autorităţilor publice de alte interese. În timp ce 46% dintre respondenţi sunt de acord că autorităţile publice din UE consideră că sănătatea cetăţenilor este mai importantă decât profitul producătorilor (în creştere cu 7 puncte procentuale faţă de 2005), 42% nu sunt de acord cu această afirmaţie, iar 12% au declarat că nu ştiu. Peste 81% dintre respondenţi consideră că autorităţile publice ar trebui să depună eforturi mai mari pentru a garanta că produsele alimentare sunt sănătoase şi pentru a informa publicul cu privire la alimentaţia şi stilul de viaţă sănătos. „Acest studiu ne oferă cu adevărat o imagine fascinantă a ceea ce gândesc în prezent europenii cu privire la produsele alimentare şi posibilele riscuri asociate cu acestea şi suntem deosebit de bucuroşi că putem comunica aceste informaţii colegilor noştri din statele membre ale UE”, a afirmat directorul de comunicare al EFSA, Anne-Laure Gassin. „De asemenea, este un aspect pozitiv pentru noi este faptul că produsele alimentare sunt asociate unor activităţi plăcute, că se consideră că agenţiile naţionale şi cea europeană pentru siguranţa alimentară îşi desfăşoară în mod adecvat activitatea şi în, special, că oamenii de ştiinţă sunt în foarte mare măsură consideraţi surse de informaţii de încredere”. Constatările studiului Eurobarometru vor reprezenta o resursă importantă pentru efectuarea în continuare a cercetărilor privind relaţia dintre încrederea în sursele de informaţii, încrederea în autorităţile publice şi percepţia riscurilor legate de produsele alimentare. ____________________________ Note pentru redactori: Sondajul, comandat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), a fost cel de al doilea studiu de acest fel care s-a desfăşurat în cursul unei perioade de cinci ani. Obiectivele studiului au fost obţinerea unor imagini privind preocupările consumatorilor legate de produsele

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor - Largo N. Palli 5/a, I - 43121 Parma

Tel: (+39) 0521 036 111 • Fax: (+39) 0521 036 110 • www.efsa.europa.eu

alimentare şi riscurile asociate lanţului alimentar şi determinarea nivelului de încredere în autorităţile publice în privinţa aspectelor legate de siguranţa alimentară. Sondajul a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ de 26 691 de persoane cu vârsta de cel puţin 15 ani din toate cele 27 de state membre. Sondajul a fost efectuat prin interviuri faţă în faţă cu consumatorii, în limba maternă a acestora, în perioada 9-30 iunie 2010. Răspunsurile persoanelor participante la sondaj reprezintă opiniile a peste 500 de milioane de consumatori europeni. Prin urmare, 1% reprezintă opiniile unui număr de 5 milioane de consumatori, astfel încât chiar şi valorile procentuale mici reprezintă opiniile unui număr mare de persoane. Sondajul a fost efectuat de reţeaua TNS Opinion and Social network. Principalele motive de îngrijorare în statele membre: Reziduurile de pesticide în fructe, legume şi cereale reprezintă cel mai mare motiv de îngrijorare în general în 12 state membre: Grecia (91%), Lituania (88%), Italia (85%), Luxemburg (85%), Bulgaria (84%), Ungaria (84%), Franţa (80%), Malta (77%), Slovenia (75%), Germania (75%), Belgia (72%), Austria (67%). Calitatea şi prospeţimea produselor alimentare reprezintă cel mai mare motiv de îngrijorare în Letonia (94%), Lituania (88%), Portugalia (86%), Spania (80%), Danemarca (77%), Malta (77%), Estonia (74%), Irlanda (66%). Bunăstarea animalelor crescute la fermă reprezintă cel mai mare motiv de îngrijorare în următoarele ţări: Suedia (74%), Finlanda (66%), Regatul Unit (67%). Intoxicaţia alimentară provocată de bacterii precum salmonella din ouă sau listeria din brânză reprezintă cel mai mare motiv de îngrijorare în Bulgaria (84%), Republica Cehă (77%), Slovacia (72%). Aditivii precum coloranţii, conservanţii sau aromele utilizate în produsele alimentare sau băuturi reprezintă cel mai mare motiv de îngrijorare în Polonia (79%), România (70%). Reziduurile precum antibioticele sau hormonii în carne reprezintă cel mai mare motiv de îngrijorare în Cipru (99%), Ţările de Jos (63%). 80% dintre respondenţii francezi au afirmat că sunt preocupaţi cu privire la poluanţi, precum mercurul, acelaşi nivel de îngrijorare înregistrându-se în această ţară în privinţa reziduurilor de pesticide. În Austria, respondenţii sunt în egală măsură îngrijoraţi cu privire la două aspecte – pesticidele şi organismele modificate genetic, fiecare situându-se la 67%. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Pentru informaţii pentru mass-media, vă rugăm să îl contactaţi pe: Steve Pagani, şeful biroului de presă Tel: +39 0521 036 149 E-mail: Press@efsa.europa.eu