Noi nu suntem urmasii Romei

Au fost \ntotdeauna [i sunt \nc` [i ast`zi teribili speciali[tii,

fa]` de cei ce \ndr`znesc s` emit` ipoteze,

care zdruncin` valoarea operelor lor.

Ce sentiment de cru]are poate avea un \nv`]at

fa]` de cel care emite o ipotez` care, dac` s-ar adeveri,

ar \nsemna aruncarea la co[ a tot ce a scris el

pe baza unei ipoteze contrarii?

Era cu at~t mai u[or speciali[tilor istorici s` reduc` la neant valoarea

operei lui N. Densu[ianu, cu c~t ipoteza lui,

care aducea o cl`tinare credin]ei ob[te[ti c`

noi suntem urma[ii Romei,

ap`rea tuturor ca un act de impietate,

o mic[orare a valorii titlului de noble]e.

ÉN-a pierit nici o limb` a Dacilor,

pentru c` ei n-au avut o alt` limb` proprie,

care s` fie \nlocuit` prin limba Romanilor [i n-au avut

o astfel de limb` pentru simplul motiv c` Dacii vorbeau latine[te.

Limba Dacilor n-a pierit.

Ea a devenit \n Italia \nt~i limba Romanilor

care era o form` literar` a limbii Daciei, iar mai t~rziu limba italian`;

aceea[i limb` a Dacilor, dus` \n Fran]a a ajuns \nt~i

limba Galilor, iar cu timpul limba francez`;

\n Spania ea a devenit \nt~i limba Iberilor, iar cu timpul limba

spaniol`, iar aici a devenit cu vremea limba noastr` rom~neasc`.

I. Al. Br`tescu-Voine[ti (1942)

Edißie rev®zut® ¯i ad®ugit®

Editura INTACTBucure¿ti-Romania

2002

Dr. Napoleon S®vescu

http://www.dr-savescu.com/history

CUPRINS

�n loc de ãCUV�NT INTRODUCTIVÒ

I. NOI NU SUNTEM URMA§II ROMEI

1. �nceputuri

2. Istoria ne[tiut` a rom~nilor Ð Noi nu suntem urma[ii Romei

3. R`sp~ndirea pelasgilor (a traco-geto-dacilor)

4. Burebista

5. Podul de piatr` de peste Dun`re

6. Decebal

7. Re[edin]a lui Decebal

8. Cine a fost Traian?

9. Cel mai mare imperiu dacic al erei noastre

10. Ei, tracii, au fost daci

11. Mitologia la rom~ni Ð ´ara zeului §aue

Ð Ale[ii lumii

Ð Divinit`]ile de mai t~rziu: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis

Ð Zamolxis-Samolses Ð Un Zeu Profet sau un Profet divinizat

Ð L`ca[uri de cult

12. Str`mo[ii arieni

Ð Credin]a

13. Simbolistica la pelasgi

14. Simbolistica la pelasgii-arieni

15. Blestemul ãP`s`rii PhoenixÒ (Tezaurul de la Pietroasa)

16 ãCuiul dacicÒ sau ãCuiul lui PepeleaÒ

5

S

7

9

9

23

33

39

51

53

65

73

85

93

103

107

111

115

121

123

128

129

143

149

161

II. EPOPEEA POPORULUI CARPATO-DANUBIAN

1. Origini [i legende

2. Originea rom~nilor

3. Cucerirea nord-vestului Europei

4. Cucerirea Indiei

5. Despre tracul Enea, Str`lucitorul [i Eneida

6. Cucerirea Peninsulei Italice

Ð Oltina-Altina-Latina-Latium

7. Cucerirea Anatoliei

8. Ga-Ramanii carpato-dun`reni, cuceritori ai Africii de Nord

9. Cucerirea Japoniei

10. Cucerirea Sumerului (Irakului)

III. ALESUL ZEILOR

1. Alexandros [i Macedonia

2. Originea macedonenilor

3. A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean

4. Cucerirea lumii antice

Ð Cucerirea teritoriilor Siriei, Libanului, Israelului [i Egiptului de azi

Ð Cucerirea zonei Irakului [i Iranului

Ð Cucerirea zonei Pakistanului [i Indiei 327-326 \.d.H.

5. �ntoarcerea acas` (326-325 \.d.H.)

6. Din cuceri]iÉ cuceritori

6

173

173

179

185

197

207

221

228

231

241

247

257

267

267

273

285

289

296

301

305

311

315

�n loc de cuv~nt introductivGellu Dorian

Cine sunt daciiDomnului Napoleon S`vescu

C~nd Herodot a scris cine sunt dacii,

Dacii tr`iau de mult pe-acest p`m~nt,Erau cei mai viteji dintre to]i tracii,Vorbeau o limb` clar`, \n cuv~nt.

La \nceput a fost cuv~ntul dacCe-a pus pecete peste ]ara-n careCei ce se n`[teau, ca frunza pe copac,Se-n]elegeau \n limba vorbitoare,

Se-n]elegeau ca apa cu ]`r~naC~nd pui s`m~n]a s` se fac` rod,Ca bezna, c~nd \n ea cat` luminaArc peste stele, peste timp un pod.

Peste petrecerea de timp [i lume,Sub cerul sprijinit de st~lpi cere[ti,Dacii aveau de la �nalt un nume§i-o limb`-n care [i acum vorbe[ti.

Pe Kogaion, \n nop]ile cu stele,Dacii se-n]elegeau cu Dumnezeu,�n graiul lui vorbeau bune [i rele,Cum pe p`m~nt e bine sau e greu.

De mii [i mii de ani, nimeni nu [tieDe c~nd sunt dacii \n c~mpii [i mun]i,Cuvintele \n care [i-acum se scrieErau [i-atunci vorbite de p`rin]i.

7

Au n`v`lit barbarii peste daci,Le-au ars cet`]ile [i gr~ulDar n-au putut ascunde vorbele \n saciPe care s`-i \nghit`-n moarte r~ul.

Au re-nviat mereu dup` furtun`Ca pietrele sub ap` au r`mas,Pecetlui]i de vorba cea mai bun`§optit` sau c~ntat` \ntr-un glas.

R`zboaiele-au trecut f`r` s` schimbeVreun semn \n curgerea unui cuv~nt ÐLegile dacilor nu erau str~mbeCa s` le schimbe cineva pe-acest p`m~nt.

Din cernerea pe care timpul o adun`,Sub lucrul omului trecut prin vremi,Ne-au mai r`mas cuvinte ce r`sun`§i azi \n graiu-n care vrei s` chemi,

S` te-n]elegi cu cel plecat departe§i revenit aici ca-ntr-un desc~nt,La matca vie]ii lui f`r` de moarte,Precum \n cer, a[a [i pre p`m~nt.

*

A da dreptate celor careAu spus c` dacii au murit de mult,Iar noi suntem r`t`citori \n zare,E o minciun`-n care au crezut

Doar cei ce-au vrut s` ne ascund`-n vreme,Uita]i de cei ce vin din neam \n neam,Din azi \n m~ine, peste timp s` chemeNumele-n care singuri ne aveam

Mai puri dec~t romanii, roxalanii,Mai \n]elep]i dec~t elinii la un loc,Demni ca \n Kosovo, dardaniiStau ca \naltul cerului de focPe-acest p`m~nt ei, dacii!

8

\NCEPUTURI

A [a cum citim \n cele mai populare surse [tiin]ifice de dome-niu, Smithsonian Timelines of the Ancient World 1, acum4.600.000.000 de ani, c~nd s-a format P`m~ntul, atmosfera

con]inea gaze vulcanice cu foarte pu]in oxigen, fiind astfel ostil`oric`rei forme de via]`.

Cu 3.500.000.000 de ani \n urm`, nivelul de oxigen \ncepe s`creasc` gradat datorit` elementelor chimice care se combin` [i replic`continuu, cre~nd astfel condi]ii favorabile vie]ii. �n aceast` perioad`,predomin` organisme simple, asem`n`toare algelor.

Acum 500.000.000 de ani apar primele vertebrate iar acum200.000.000 de ani apar dinozaurii care, \ns`, vor dispare bruscacum 65.000.000 de ani. Exist` o teorie care sugereaz` apari]iaunui gigantic meteor ce a lovit P`m~ntul, probabil \n zonaGolfului Mexic de ast`zi. Acest meteor, la contactul cu Terra, aprodus \n aer o p~cl` de praf de nerespirat, care ar fi cauzatmoartea acestor creaturi - dinozaurii - care, dac` ar fi continuat s`existe, ar fi f`cut poate imposibil` apari]ia [i ulterior dezvoltarearasei umane.

Tot cu 65.000.000 de ani \n urm`, se termin` formarea Mun]ilorCarpa]i [i a Bazinului Transilv`nean.

Acum 50.000.000 de ani apare o mare varietate de mamifere,incluz~nd str`mo[i ai unor animale moderne, cum ar fi: maimu]ele,elefan]ii, felinele, caii.

Acum 40.000.000 de ani Marea Neagr` se desparte de MareaCaspic` [i de Lacul Aral.

Acum 25.000.000 de ani \n p`durile din estul Africii apare ãproconsululÓ, o form` timpurie de maimu]`.

9

Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig.1. ÓOmul care strig`Ó este un vas de lut apar]in�nd culturii Vincea, a c`rui gur` a fost considerat c`arat` ca un cap de om sprijinit �n palme. Totul ar fi r`mas neschimbat dac` eu nu m-a[ fi jucat cu aceast`poz` pe computer �ncerc�nd s-o privesc [i din alte unghiuri. R`sturnat la 180 de grade ulciorul, careoricum nu avea un fund plat, devine un cap de schelet , cu o anatomie pregnant`. Cultura Vincea esteaceea[i care a dat na[tere t`bli]elor de la T`rt`ria (prima form` de exprimare scris` din istoria lumii, cu1.000 de ani �naintea celei Sumeriene).* Descoperit la Parta. Muzeul de istorie al Rom~niei, inv. 54748.

O.Radu, E.Resch, C.Germann, Plastica antropomorf` [i zoomorf` de cultur` Turda[-Vincea de la Parta, \nãTibiscusÓ, 3;1974, p.65-69.

10

Acum 4.000.000 de ani leg`tura dintre humanoizi [i maimu]e serupe.

Acum 2.000.000 de ani - \n TER´IAR - g`sim o faun` bogat`, ca \n zona Bugiule[ti. S`p`turile arheologice \ntreprinse \n punctulãValea lui GraunceanuÓ, sub conducerea regretatului C.S.Nicol`escu-Plop[or, \ntre 1960-1969, [i reluate \n 1975, au descoperitaici cel mai bogat [i mai variat depozit de resturi fosile. S-a g`sit unmare num`r de schelete de girafe, rinoceri ca [i singurul ghiboscidian(acesta indic~nd un mediu deschis, bogat \n ierburi), numeroase resturi de primate cercopithace. Prezen]a castorilor sugereaz` c` zonanu era lipsit` de arbu[ti [i chiar arbori. Carnivorele, ca ursul erectus,erau [i ele prezente al`turi de alte specii de mamifere. �n plus s-a g`sit[i restul unei maimu]e catarrthilienetestre. Dardu Niculescu Plop[or adescoperit [i o diafiz` femural` [i o tibie caracteristice hominizilor detip Australopithecus. Descoperirile de la Bugiule[ti au pus pentruprima dat` problema existen]ei unor hominizi, primii str`mo[i\ndep`rta]i ai omului \n aceast` zon`.

Acum 1.700.000 de ani g`sim \n Africa HOMO ERECTUS, alc`rui creier este [i mai mare, fapt datorat probabil [i alimenta]iei maibogate \n proteine, crucial fiind faptul c` era... carnivor. Fosile deHomo Erectus au fost descoperite [i \n Java, la Mojokerto, aceastafiind o dovad` a expansiunii humanoizilor.

Acum 1.000.000 de ani a \nceput perioada QUATERNAR�(perioada \n care ne afl`m [i ast`zi), din care fac parte: PALEOLITICUL, MEZOLITICUL [i NEOLITICUL.

S` vedem ce surprize a adus fiecare din ele pe scara dezvolt`rii:PALEOLITICUL (perioada pietrei cioplite) - \mp`r]it \n:- INFERIOR (1.000.000 - 100.000 \.d.H.) - perioada \n care aparuneltele de piatr`;- MIJLOCIU (100.000 - 40.000 \.d.H.) - perioada \n care apareomul de NEANDERTHAL \n spa]iul Carpato-Dun`rean;- SUPERIOR (40.000 - 10.000 \.d.H.) - \n aceast` perioad` apareomul de CRO-MAGNON (HOMO SAPIENS) de la care ne-aur`mas picturile rupestre de la C`ciula]i, Pescari (pe[tera Gura

11


Chindiei), asem`n`toare cu cele din Spania [i Fran]a, acesteafiind primele indica]ii arheologice privind universul religios alv~n`torului paleolitic.MEZOLITICUL (10.000 - 5.000 \.d.H.) - perioada \n care vremea

s-a \nc`lzit, ghe]arii s-au topit (ap`r~nd astfel povestirile despreãpotopÓ [i supravie]uitorii lui, cea mai veche istorie de acest felapar]in~nd culturii Vedice), Marea Britanie devine insul`, iar MareaNeagr` cap`t` conturul ei actual.

�n zona Por]ilor de Fier s-au g`sit urme ale culturii ãSchelaCladoveiÓ, cuptorul de piatr`, vasul cu picior cu decor pictat etc. �n cultura ãCarceaÓ \[i face apari]ia pe o cup` de ceramic` ãspiralaÓcarpato-dun`renilor, de culoare alb` pe un fond ro[u.

NEOLITICUL (\ncepe cu 5.000 de ani \.d.H.). Pe teritoriulRom~niei s-au descoperit urmele a numeroase civiliza]ii \ntre 7.500 -3.500 \.d.H.

Cultura Pre-Cucuteni este considerat` de specialista american`Marija Gimbutas ca fiind cea mai veche cultur` european`, cu popula]ia pre-indoeuropean` care cunoa[te apogeul dezvolt`rii \ntre5.000 - 4.000 \.d.H. (Marija Gimbutas, The Goddesses and Gods ofOld Europe: Myths and Cult Images, new and updated edition, Univ.of California Press, Berkeley, LA, 1996, p. 21).

Cultura Boian (4.000 - 3.800 \.d.H.) ne las` primul sanctuar creatdin lut, iar cultura Hamangia prima statuet` lucrat` \n marmur` dinistoria lumii, c~t [i statuetele de lut antropomorfe ãG~nditorul [ifemeia saÓ.

Cultura V`deasa con]ine ceramic` decorat` cu forme antropomorfece precede pe cea Troian`. Din cadrul culturii Vincea, Nicolae Vlasadescoper` \n 1961 la T`rt`ria pe Mure[ (Transilvania) ni[te t`bli]e delut datate 4.800 - 4.500 \.d.H. (5200 \.d.H. dup` aceea[i Gimbutas)2 [iconsiderate ca fiind primul mesaj scris din istoria omenirii, cu mult\naintea t`bli]elor sumeriene provenind [i ele, posibil, tot de laDun`re (vezi Paul Laz`r Tonciulescu).3

�n cultura Cernavod` I (4.400 - 3.500 \.d.H.) triburile de p`storifolosesc caii [i arme perfec]ionate; purt`torii acestei culturi vor cobor\

12

Fig. 2. Harta neoliticului timpuriu de pe teritoriul Rom~niei.ën aceast` perioad`, 6.400-2.500 �.d.H., poporul Carpato-Danubian (zei]a Danu, la vechiivedici era mama ploii [i a paji[tilor bogate), prezent �n spa]iu (sf~nt, vedic) inv`]ase s`defri[eze p`durile [i s` des]eleneasc` p`m~ntul, locuind �n general de-a lungul re]elelorhidrografice, extinz~ndu-se treptat �n toate zonele locuibile, d~nd astfel na[tere poporuluiprotoeuropean. Aceast` popula]ie arian`, euro-indian`, pelasgic`, carpato-danubian`, oricum vre]i s` o numi]i, a[ezat` pe aceste bogate meleaguri, constituie ãVechea Europ`Ó.Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi, apar]in~ndneoliticului, formeaz` vechea cultur` european` pe care o situeaz` �ntre 7.500-3.500 �.d.H. ,cu o popula]ie ãpre-indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale �ntre 5.000-4.000 �.d.H.

13

14

Fig. 3

Fig. 3-4. Harta neoliticului t~rziu pe teritoriul Rom~niei .

Apar o serie de schimb`ri locale [i generale ale acestei societ`]i carpato-

danubiene. Descoperim culturi ca:St`ncu]a, Gumelni]a, Cucuteni, Petre[ti,

Tisa-Polgar-Bodrogkeresztur, Vucedol,Cernavod`, cu schimb`ri manifestate deo ierarhie mai bine pus` la punct c�t [i

cu noi manifest`ri spirituale .*Fig. 2,3,4,din ãPreistoria DacieiÓ, Ion Miclea,Radu Florescu, Ed.Meridiane, 1980 , p. 38, 39.

15

Fig.4

Fig. 5. PRIMUL MESAJ SCRIS DIN ISTORIA OMENIRII1,2,3. T`bli]ele de la T`rt`ria (cca. 5.300-5.200 �.d.H.) a c`ror descoperire �n anul 1961 de c`treNicolae Vlasa, a revolu]ionat concep]ia privind apari]ia scrisului, fiind considerate primulmesaj scris �n istoria omenirii. A[adar, inventatorii scrierii ãsumerieneÓ au fost, oric�t ar fi deparadoxal, nu sumerienii, ci locuitorii Transilvaniei, locuitorii spa]iului Carpato-Dun`rean [iasta cu 1.000 de ani �naintea sumerienilor.4,6. Strachina cu inscrip]ii , Gradesnita, Bulgaria.5. Fusaiola cu inscrip]ii , Kosovska Nitrovita, Iugoslavia .*Iosif Constantin Dr`gan, Istoria Rom�nilor, Ed. Europa Nova, Bucure[ti 1994 .

16

3

1

5

2

4

6

17


Fig. 6. Ro]ile care au facut Europa s` se extind`.Prima roat` care a f`cut specia uman` s` se poat` mi[ca mai repede a fost descoperit` peteritoriul Poloniei de azi, pe a[a-numitul vas de la Bronocice. El a fost descoperit �n anul1974 pe el fiind desenate, zg�riate, c`ru]e cu patru ro]i �ntre care se interpun linii cu aspectde copaci sau altele imit�nd apa. Acesta a fost f`cut �n anul 3.400 �.d.H., deci cu 200 de ani�naintea unui desen asem`n`tor g`sit pe teritoriul Irakului de azi. Acest vas apar]in�ndculturii ãceramicii liniareÓ, apar]in~nd poporului carpato-danubian, este prima dovad` aro]ii �n lume.*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.52.

18

Fig. 7. Primul c`ru] f`cut din lut ars g`sit �n Europa, pe teritoriul Ungariei de azi, pu]inmai la nord de Budapesta, datat 2.700-2.400 �.d.H. apar]in�nd aceluia[i popor carpato-dun`rean (ungurii sosind pe aceste meleaguri dup` mai mult de 3.500 de ani). Marginile�nalte ale c`ru]ului sugereaz` faptul c` ele erau folosite s` transporte produse agricole.*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.53.

Fig.

8. A

cest

e fi

guri

ne

g`si

te la

T~r

govi

[te,

Bu

lgar

ia �n

197

1 p

roba

bil c

` au

folo

sit

ca m

odel

de

alta

r p

entr

u a

gric

ult

orii

carp

ato-

du

n`r

eni

.A

rheo

logi

i baz

~nd

u-s

e p

e st

ilu

rile

dif

erit

e d

e ob

iect

e d

in c

eram

ic`

au t

rasa

t ãe

mig

ra]i

aÓ a

gric

ult

oril

or s

pa]

iulu

i car

pat

o-d

un

`rea

n �

n d

ou`

dir

ec]i

i p

rin

cip

ale

(6.

000-

5.00

0 �.d

.H.)

: ve

stic

` d

e-a

lun

gul

coas

tei

M`r

ii M

edit

eran

e, a

[a-n

um

ita

ãCar

dia

l-w

are

Pot

tery

Ó, [

i al

ta c

are

se v

a r`

sp~n

di

spre

cen

tru

l E

uro

pei

ãL

inea

r P

otte

ryÓ

nu

mit

` as

tfel

dat

orit

` zi

g-za

guri

lor

[i c

urb

elor

cu

car

e er

au d

ecor

ate

obie

ctel

e d

e ce

ram

ic`;

ace

[ti c

olon

i[ti

vor

sta

bili

cu

ltu

ri u

nif

orm

e d

in U

nga

ria

[i p

~n`

�n p

arte

a ce

ntr

al`

nor

dic

` a

Fran

]ei,

din

Alp

i [i

p~n

` la

Mar

ea N

ord

ulu

i. A

ceas

t` c

eram

ic`

lin

iar`

g`s

it`

pe

teri

tori

ul C

ehos

lova

ciei

la B

ylan

y , P

olon

iei l

a O

lsza

nic

a [i

Ola

nd

ei la

Els

loo,

Sit

tard

[i S

tein

, nu

fac

e d

ec~t

s`

pu

nct

eze

exp

ansi

un

ea c

arp

ato-

dan

ubi

enil

or �

n d

rum

ul

lor

de

a ex

plo

ra [

i cu

ceri

Eu

rop

a.*E

arly

Eu

rop

e: M

iste

ry i

n s

ton

e. T

ime-

Lif

e B

ooks

, Ale

xan

dri

a, V

irgi

nia

,199

5 ,p

.55.

19


20

Fig. 9. Picior de fructier` descoperit la Hot`rani (Muzeul Olteniei, Craiova), face parte dincultura V`dastra, care ocup` o arie restr�ns` pe cursul inferior al Oltului, precum [i �ndreapta Dun`rii, �n zona corespunz`toare gurilor Oltului. Se poate vedea clar ãSpiralaPelasgic`Ó a c`rei semnifica]ie religioas` va fi discutat` �n ãSimbolistica la PelasgiÓ.*M.Nica, Evolu]ia culturii V`dastra pe baza descoperirilor de la Hot`rani-F`rca[ele (jude]ul Olt),�n ãHistoricaÓ II; 1972, p. 13

21

Fig. 10. Zei]a de la Naieni .La apus de Pietroasa, jud. Buzù, localitate celebr`prin descoperirea tezaurului (vezi blestemul p`s`riiPhoenix) ce-i poart` numele, se afl` satul Naeni,unde, prin anii 1900, dup` cum ne spune Tocilescu,ni[te copii au g`sit, juc~nduÐse, grupul de bronz redataici. Tocilescu l-a prezentat la 23 nov. 1900 Academieide Inscrip]ii din Paris drept un monument de art`gotic`, inso]indu-l de o descriere erona-t`.Vasile P�rvan are meritul de a observa faptul c` grupul statuar este mutilat,cuprinz~nd doar dou` figuri. De la a treia sepoate vedea resturile unei m�ini [i al unuipicior. Dup` ornamentul care se g`se[te inspatele femeii se pare c` a fost f`cut s` poat`fi at�rnat de ceva. Felina pe carese g`se[te c`lare femeia de[iseam`n` cu o leoaic`, parea fi totu[i, dupìndicarea coamei, unleu. Cu m�na st�ngèa se ]ine de coamaleului iar cudreapta de coadaacestuia care parec` se termin` �n gurade pe[te. Pe cap are oc`ciul` ãfrigian`Ó care-iacoper` t�mplele [iurechile. L�ng` ea, \n dreapta,�nso]itorul ]ine [i el cu m�na dreapt`coama leului, cu st�nga sus]in~nd-o pefemeie de la spate. De remarcat suntornamentele de pe haine c�t [i de peharna[amentul leului. �n ceea ceprive[te cel de-al doilea �nso]itor,din st�nga femeii, m�na lui dreapt`se g`se[te al`turi de cea a ãzei]eiÓ,undeva pe coada leului. Personal am v`zut un complex statuarasem`n`tor �ntr-un templu hindus dininsula Balli. Unii consider` c` acest complex ar reprezenta-o pe Mama Mare av�ndu-l l�nga ea pe Caloianu. Cert este c`-l g`sim [i la persani (urma[i ai acelora[i arieni-carpato-danubieni)* Vl. Dumitrescu, Arta preistoric` �n Rom�nia, Bucure[ti, 1974, fig. 482

spre sud, spre Anatolia, puntea de p`m~nt ce lega peninsula Balcanic`de Asia Mic` [i care \n 4.000 \.d.H. se va scufunda \n MareaMediteran`, l`s~nd \n locul ei o puzderie de insule [i o nou` mare,Marea Tracic` (cunoscut` mai t~rziu drept Marea Egee).

Urmele culturii noastre carpato-dun`rene se mai p`streaz` [iast`zi pe unele din aceste insule (foste piscuri muntoase), uimindcercet`torii care nu-[i pot \nchipui cum, culturi ca cele miceniene, auputut ap`rea pe ni[te insule izolate, ei ãnev`z~nd p`durea din cauzaunui copacÓ...

Aceasta, cultura Cernavod` I, a dat na[tere la Troia I. Aceicarpato-dun`reni (ãARIENIÓ cum \i mai numesc al]ii) au dat na[terela cultura lumii, ea r`sp~ndindu-se nu numai peste \ntreaga Europ` [ispre nordul Egiptului [i Mesopotamiei, ci p~n` \n \ndep`rtata Indie,unde cultura ãVedic`Ò a ãinspiratÓ ([i mai inspir` [i azi) vechile culturi - caldeean`, egiptean` etc. Hinduismul [i cre[tinismul nu auf`cut altceva dec~t s-o copieze, adapt~nd-o la condi]iile lor locale...Profesorul V. Gordon Childe4, \n a sa lucrare: The Aryans, Barnes andNoble Books, New York, 1993, ne pune la dispozi]ie o hart` care neschimb` cu totul istoriaÉ vezi fig. 48É spa]iul carpato-danubian-pontic devenind centrul de r`sp~ndire al ãindo-europenilorÒ.

22

Marius

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

Marius


ISTORIA NE[tiut` a romånilor-NOI NU SUNTEM URMA[II ROMEI

�nainte de toate vreau s` fiu onest, declar~ndu-v` c` o chez`[ie atuturor ipotezelor pe care le voi desf`[ura \n fa]a dumneavoastr`... nuexist`. Oric~nd o nou` descoperire, o nou` interpretare poate infirmauna sau alta dintre ele. Eu nu pot s` afirm dec~t c` \n tot ceea ceurmeaz` nu am introdus nici o ipotez` de care personal s` nu fiu con-vins. V` spun aceasta din convingerea c` cititorul nu trebuie \n[elat, nutrebuie l`sat s` cread` c` [tiu mai mult dec~t [tiu \n realitate. Cititorulnespecialist are dreptul s` cunoasc` limitele actuale, reale alecuno[tin]elor noastre despre trecutul ]`rii \n care ne-am n`scut [ic`reia \i vom apar]ine \ntotdeauna, indiferent pe ce meleaguri ne-ac`l`uzit destinul. Astfel, pute]i s` v` sim]i]i invita]i \n a v` folosi deãprezum]ia de nevinov`]ieÓ referitor la acest articol conduc~nd la oãestompare a necredin]eiÓ al`turi de p`rerea dumneavoastr` personal`.

***

C u ani de zile \n urm`, pe vremea c~nd eram elev \n cursulelementar, \n cartea noastr` de Limb` Rom~n` ne era spus[i de ãpu]inaÓ influen]` latin` \n vocabularul rom~n al`turi

de cea ãcople[itoareÓ slav`. A fost poate pentru prima oar` c~nd amsim]it c`... nu eram de acord cu ceea ce era ãscris \n carteÓ. Fusesemobligat, \mpreun` cu to]i ceilal]i elevi, \nc` din clasa a patra elementar`s` ãstudiezÓ limba rus`, iar din clasa a cincea, limba francez` [i astfelam descoperit multe cuvinte rom~no-franceze [i nici unul rom~no-rus! Ghinionul ãg~nditorilorÓ de atunci erau [i c~ntecele italiene carep`trundeau peste tot \n Rom~nia [i ale c`ror cuvinte sunau at~t de

23


Marius

MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

Fig. 11. Expansiunea getic` �n Europa central` si sud-vestic` �n anul 1.000 �.d.H.Uit�ndu-ne pe harta lui Vasile P�rvan, Ed. Meridiane 1982 din Getica, p.409, putem s` neimagin`m r`sp~ndirea nemului nostru �n Europa �ntr-o perioad` c~nd ea abia se forma.ãNeamurile daco-getice, cu a[ez`rile lor caracteristice numite dave, s-au �ntins �nc` dinvremuri imemoriale spre nord, p~n` �n Silezia, �n Posen, �n Gali]ia [i Podolia, iar spre sud,p~n` �n Rodopi [i pe valea Mari]ei, trec~nd chiar dincolo de Hellespont �n Asia Mic`Ó. A[ane spune acela[i V. P~rvan, la vremea lui (1882-1927). Dar �n ace[ti 100 de ani care nedespart de el, cercet`rile rom~nilor despre al lor trecut �n loc s` evolueze au involuat, transform~ndu-ne istoria \ntr-o moned` politic` devalorizat`. Curios este c` rom~nii nu serevolt` �mpotriva falsificatorilor istoriei noastre, �mpotriva paukeri[tilor slavoni[ti orilatinofililor slugarnici incapabili s` vad` p`durea din cauza copacului !

24

apropiate de ale noastre, \nc~t teoria ãslavon`Ò a originii noastreap`rea ridicol` chiar [i pentru un copil din cursul elementar.

Cu trecerea anilor procesul de rusificare a rom~nilor a maisc`zut \n intensitate, iar eu ajunsesem \n ultimii ani de liceu. De dataaceasta lucrurile se \ntorseser` cu 180 de grade [i acum \nv`]amdespre ocuparea Daciei de c`tre romani [i cum ne tr`geam ãnoiÓ dinãeiÓ, ba dintr-unii, ba dintr-al]ii, ba chiar direct din cei ãdoi b`rba]iÓ:Decebal [i a[a-zisul nostru str`bun, Traian. Nu [tiu care este p`rereaDvs., dar eu personal nu am \ncredere \n ace[ti ãlingvi[tiÓ [i ãistoriciÓgata s` ne transforme istoria noastr` \n func]ie de interesele lor personale ori scopurile politice urm`rite de ãst`p~niiÓ lor. Ast`zi \nMoldova de peste Prut, Bucovina [i ´inutul Her]ei popula]ieidacorom~ne, \nc` majoritar` (chiar [i dup` deport`rile masive spreSiberia, f`cute de ru[i dup` cel de-al doilea r`zboi mondial) i se spune\n permanen]` c` vorbe[te o limb` diferit`, ãmoldoveneasc`Ò, de origine slav`, teorie pe care mul]i... o [i cred.

Dar s` nu-i uit`m pe prietenii no[tri greci, care le spun fra]ilorno[tri arom~ni c` ei de fapt sunt greci, c` Macedonia a fost, este [i vafi Grecia iar Alexandru Macedon a fost... un grec! P`rerea lor nu estecriticat`, deschis, de nici un politician sau istoric rom~n. Surpriza amavut-o \n luna mai 2002, c~nd am fost invitat la cel de-al 37-leaCongres de studii medievale de la Kalamazoo, Michigan, S.U.A., undeam prezentat ãA new Approach to the Origin of the RomanianPeopleÒ; am avut pl`cerea s` cunosc opinia prof. John V. Fine Jr.asupra dacilorÉ ãstr`mo[ii rom~nilor [i vlahilor de aziÒ5.

�n perioada \n care am fost student la medicin` am fost invitat s`-mi petrec c~teva s`pt`m~ni din vacan]a de var` la T~rgu-Mure[, lainvita]ia unui coleg [i prieten ungur, \n casa c`ruia am g`sit o cartescris` \n limba rom~n`, singura de altfel: Dacia preistoric` a lui N. Densu[ianu, probabil cel mai documentat scriitor al istorieidacorom~nilor, ocazie cu care mi-am schimbat cu 180 de gradeno]iunile de ãistorie a rom~nilorÓ acumulate \n [coal`.

Revenind la istoria [i limba rom~n` [i la contradic]iile acestoracu logica... voi face uz de versurile unei poezii scrise de V. B`jenaru [icare mi-a parvenit prin curtoazia unei persoane din New York:

25


ãCe limb` vorbeau dacii, azi nimenea nu [tie!...C`ci pe atunci s`racii n-aveau creion, h~rtie,Iar vorbele nescrise, precum se [tie... zboar`,Argument~nd ne zise, c~ndva, o profesoar`.Lingvi[tii socotir`, mai cu luare aminte,§i \n final g`sir` vreo 7-8 cuvinteCe par a face parte, chiar din limbajul trac!Dar, de[i-i scris \n carte, cu asta nu m`-mpac.P`i stai [i ia aminte, de cumva e posibil,Cu c~teva cuvinte, s` fii inteligibil?...Ó

�ntrebarea pe care ne-o punem ast`zi este: ce limb` vorbeau geto-dacii (pelasgii = tracii)? Iar r`spunsurile nu pot fi dec~t dou`, dintrecare avem de ales unul: vorbeau o limb` diferit` de cea a cuceritorilor [i \n consecin]` au fost nevoi]i s`-[i \nsu[easc` latina dup`ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de c`tre legiunile \mp`ratului Traian\n 106 d.H., ori limba popula]iei autohtone a Daciei era asem`n`toarecu latina, astfel \nc~t nu a fost necesar` \nv`]area altei limbi.

Revenind la poezia lui B`jenaru, oare s` fie adev`rat c` tot ce ne-a r`mas de la str`bunii no[tri geto-daci s` fie numai 7-8 cuvinte?... Aniitrec, lumea se schimb` iar ast`zi avem a[a-zisa ãArheologie Lingvistic`Ò [idescoperim c` lingvistica, istoria, nu au fost p~n` acum nimic altceva dec~tdefilee de erori (vezi [i Shakespeare cu a sa Comedia Erorilor). De 200 deani, de c~nd un oarecare W. Jones (1786) a intuit [i afirmat provenien]asanscritei, elinei [i latinei dintr-o ãlimb ̀mam`Ò, numeroase min]i ãstr l̀uciteÓau \ncercat s ̀reconstruiasc` aceast` limb` ãmatc`Ò, gener~nd dou` teoriicare sus]in dou` origini: limba indo-european` pe de o parte [i limbaarian` pe de alt` parte, localizat` undeva \n Europa Preistoric`.6

Cercet`toarea american` Marija Gimbutas, profesoar` laUniversitatea din Los Angeles, California, spune: ãRom~nia este vatraa ceea ce am numit ãvechea Europ`Ò, o entitate cultural` cuprins`\ntre 6500-3500 \.d.H., axat` pe o societate matriarhal`, teocratic`,pa[nic`, iubitoare [i creatoare de art`, care a precedat societ`]ileIndo-Europenizate patriarhale, de lupt`tori, din epocile Bronzului [iFierului. A devenit, de asemenea, evident c` aceast` str`veche

26

civiliza]ie european` precede cu c~teva milenii pe cea Sumerian`,f`c~nd imposibil` ipoteza conform c`reia civiliza]ia r`zboinic` [i violent` a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob.Ó7

Spa]iul Carpato-Dun`rean este una din pu]inele zone ale Europeicare nu a fost afectat` direct nici de calota glaciar`, nici de cea alpin`,r`m~n~nd \n cea mai mare parte zona cu condi]ii de vie]uire at~t pentruom c~t [i pentru animalele [i plantele ce-i asigurau traiul, de[i pe \n`l]imis-au format ghe]ari \n c~teva masive muntoase: Rodna, C`limani,Bucegi, F`g`ra[, Cindrel, Par~ng, Retezat. Astfel, cercet`ri f`r` repro[de la Universitatea din Cambridge au stabilit c` singurul ãspa]iuÓ carecorespunde condi]iilor din vechea literatur` Vedic` este cel Carpatic [isub titulatura ãAncient IndianÓ, plaseaz` faza primar` a culturii Vedicela noi. Dup` \nv`]a]ii englezi ([i nu rom~ni), cetatea Carpatic` faceparte din ãhabitatul primitiv al arienilorÓ.8

De la teoria dezvoltat` de englezi s` ne \ntoarcem la poezia luiV. B`jenaru:

ãIstorici de-asemeni la Roma au g`sitLegenda acelor gemeni ce Roma a uimit:Pe Romulus [i Remus lupoaica i-a crescut;Din ei, spune legenda, rom~nii s-au n`scut!...Ó

Povestea idilic` a celor doi gemeni g`si]i pe apa Tibrului de oãlupoaic`Ò, sigur c` ne-a impresionat, \n special c~nd ni se spune c` [iãnoiÓ am fi un fel de urma[i ai lor. Dar chiar s` fim m~ndri de aceasta?S` \ncerc`m s` vedem aceast` istorioar` cu al]i ochi: Rhea Silvia, fiicalui ãNumitorulÓ Rege de Alba Longa [i totodat` o vestal` virgin` dintemplul lui Marte (Zeul R`zboiului) a r`mas gravid` ãdin seninÓ cu zeulMarte [i a n`scut doi gemeni pe care unchiul ei Amulius (care pare a nufi crezut minunea cu zeul) i-a renegat d~nd ordin servitorilor s`-i aruncepe bastarzi \n Tibru. Co[ul cu copii este g`sit de o lupoaic`, termenfolosit pe atunci pentru femeile de moravuri u[oare. A[a c` apare multmai plauzibil c` o astfel de persoan` i-a salvat pe gemeni, iar ciobanulFaustulus i-a crescut. Fanteziile cu Zeul Marte nu le-a crezut nici unchiulnefericitei, de ce ar trebui s` le credem noi? Crede]i c` noi rom~nii artrebui s` ne c`ut`m o astfel de ... origine trivial`?...

27


ãPe daci \i ocupar` acei viteji romani§i i-a-nv`]at latina \n cam 100 ani!C` dacii \nv`]ar` latina a[a u[or,Vezi, asta nu m` mir` [i zis-am: ÇBravo lor!ÈDar c`-[i uitar` limba, vocabular \ntregVezi domnule, eu asta nu pot s-o \n]eleg!C` un popor \[i pierde treptat din obiceiuri,C` \[i mai schimb` portul, ar fi niscai temeiuri...Dar c` \[i uit` limba, exemplu nu-i sub soare,Dac~t acele cazuri, c~nd un popor... dispare!Ó

Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei(14%) [i pentru o perioad` istoric` foarte scurt`, de exact 165 de ani(106 d.H. - 271 d.H.). La ei acas`, \n Peninsula Italic` avem [i ast`zidialecte ca cel toscan, lombard, calabrian ori sardinian care-i fac, [i azipe italieni, s` nu se \n]eleag` \ntre ei. Mai mult, sutele de alte dialecte dinItalia (se estimeaz` c` ar exista circa 1500) dovedesc c` Peninsula Italic`nu a fost ãromanizat`Ò acas` la ea. Astfel cum se explic` ãromanizareaÓnoastr` de c`tre cuceritorii Daciei? Cum s` ni-i \nchipuim pe ]`ranii daci,locuind prin v`i [i mun]i, dealuri [i p`duri, repezindu-se s ̀\nve]e latina?...§i nu numai ei, cei din teritoriul ocupat de romani, dar [i dacii liberi, dinteritoriul de 86% al Daciei neocupat` de romani. Cum v` \nchipui]i c`]`ranii daci care nu aveau nici texte, dic]ionare, profesori, caiete saucreioane, au putut \nv`]a at~t de bine latine[te \nc~t au realizat cea maiunitar` limb` latin` cunoscut`, pe care latinii \n[i[i nu au fost \n stare s-orealizeze nici m`car la ei acas`, \n Peninsula Italic` (p~n` azi c~nd au ladispozi]ie un regiment de c`r]i de gramatic` [i materiale audio-video)?

Nu am dreptate s` m` revolt \mpotriva profesorilor care semul]umesc s` se rezume la ceea ce au \nv`]at sau n-au \nv`]at \n tinere]ealor, \mpotriva celor care din interese geo-politice \ncearc` s` bage \n capulgenera]iilor acestui secol c` avem o alt` limb` [i o alt` origine dec~t ceaevident` [i real`? De ce s` accept`m transmiterea ne[tiin]ei prin [tiin]`?

O situa]ie similar` cu cea din ãItalia-Mam`Ò \n privin]a num`ruluide dialecte populare se \nt~lne[te [i \n alte ]`ri ale Europei: Fran]a,Spania, Marea Britanie [i Germania, \n care locuitorii comunic` \ntre ei

28

prin intermediul limbii literare \nv`]ate \n [coal`, cea vorbit` acas`f`c~ndu-i de ne\n]eles pentru co-na]ionalii lor situa]i \n alte col]uri ale]`rii. Numai \n Rom~nia situa]ia este fundamental diferit`, toat` popula]ia]`rii este capabil` s` comunice prin limba \nsu[it` de mic copil \n familie.Totodat` limba deprins` acas` nu este diferit` de cea \nv`]at` la [coal`...

Vom \ncheia aceast` dezbatere analiz~nd o a doua \ntrebare fundamental`, la care se vrea un r`spuns din partea oric`rui a[a-numitãistoricÓ [i ãlingvistÓ lipsit de credin]` sau bun`voin]` \n acceptareaAdev`rului: cum v` explica]i c` romanii au reu[it \n aproximativ 100 deani, afla]i fiind la 1500 kilometri departe de Roma, performan]e pe carenu au fost \n stare s` le reproduc` \n propria lor cas`?... §i asta f`r` capicior de roman s` fi c`lcat pe mai mult de 86% din teritoriul Daciei!

ãArdealuÕa stat sub Unguri aproape ani o mie§i asupri]i Rom~nii, a[a precum se [tie,Nu [i-au uitat nici graiul, nici obicei, nici portul,Cum de-n a zecea parte Dacii uitar` totul?Ó

Apari]ia [i existen]a Ungariei s-au datorat convie]uirii hunilor cupopula]ia primitoare geto-dac` [i care i-a \nv`]at agricultura, p`storitul,[i care apoi a fost asuprit` [i sf~rtecat` \n numele catolicismului. Mul]iaristocra]i rom~ni transilv`neni, pentru a-[i salva via]a [i avutul, s-auconvertit la catolicism, s-au maghiarizat, \ns` n-au uitat nici limba,nici tradi]iile. De ce ast`zi noi s` credem c` ce n-au putut face ungurii\n o mie de ani au putut face romanii \n o sut` de ani ?... Cu altecuvinte, cum putem crede c` ace[tia i-au determinat nu numai pe daciiocupa]i, dar [i pe cei din 86% din teritoriul Daciei neocupate s` \nve]eãlatinaÓ [i \n acela[i timp s`-[i uite propria limb`?...

ãC~nd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci,La Sarmisegetuza n-a trebuit t`lmaci!Afirma Densu[ianu [i asta totul schimb`:Deci Dacii [i Romanii vorbeau aceea[i limb`!Cum e posibil asta? �ndat` v` explic,De n-a]i pierdut r`bdarea [i m-asculta]i un pic:ÔNaintea erei noastre, c~t? Nu prea [tiu precis

29


La Nord [i Sud de Istru (de Herodot e scris)Trìa un popor harnic, pe plaiuri CarpatineCe cultiva p`m~ntul, v~na, cre[tea albine§i dup` zona-n care acei oameni trìau,Ei Daci sau Ge]i sau Sci]i sau Iliri se numeau.Uni]i sub Burebista [i-apoi sub DecebalEi st`vileau barbarii, ce veneau val de val...Dar secole Õnainte c~nd nu erau regat,O parte-acestor Traci spre vest au emigratDe-a lungul Europei, pe-alocuri s-au oprit§i-aproape \n tot Sudul, treptat s-au stabilitIar bunele-obiceiuri [i limba o p`strar`,De[i cu alte neamuri, \n timp se-ncruci[arÀ[a se-explic` faptul de ce zisa LatinÀu \n]eles-o Dacii [i nu le-era strìn`!Deci nu cu Roma Õncepe al nostÕ bogat trecut,Ci mult mai \nainte cùta]i un \nceput!Ó

�n conformitate cu afirma]iile lui Nicolae Densu[ianu despremigra]ia spre vest a pelasgilor \n Dacia Preistoric` 9 [i ale lui N. Iorga\n Istoria Rom~nilor, \n mod special \n capitolul intitulat ãStr`mo[ii\nainte de romaniÓ10 a existat o ãRom~nie Apusean`Ò din care s-audesf`cut na]iile francez`, italian`, spaniol`, portughez` [i o ãRom~nieR`s`ritean`Ò unde urmele-i trìesc \nc`...

Un aspect controversat cu privire la limb`, care mi se pare c` afost ignorat, ar fi: dac` ãromanitatea Occiental`Ò a evoluatdezvolt~ndu-se \n mai multe limbi romanice (italiana, latina, spaniola,provensala, portugheza, franceza), de ce \n cadrul ãRom~nit`]iiOrientaleÓ nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi, ci s-a r`mas numaila stadiul de dialecte: istro-rom~n (pe teritoriul ocupat de iugoslavi),megleno-rom~n (pe teritoriul ocupat de bulgari), arom~n (pe teritoriulocupat de greci), daco-rom~n (Rom~nia de ast`zi, plus teritoriul ocupat de ru[i, ucraineni [i iugoslavi - Banatul S~rbesc)?

Unitatea lingvistic` a acestor dialecte nu poate avea dec~t oexplica]ie: cuceritorii romani au \nt~lnit o popula]ie de aceea[i limb`.Dac` ast`zi se consider` c` 95% din cuno[tin]ele acumulate de

30

omenire sunt ob]inute \n ultimii 50 de ani... s` vedem cum istoria sepoate, de asemenea, schimba. C~nd, nu de mult, s-a publicat teoriaevolu]iei speciei umane \n func]ie de vechimea cromozomal`, s-aajuns la concluzia c` ãprima femeieÓ ar fi ap`rut \n Sud-Estul Africii.Urm`torul pas uria[ ar fi fost Nordul Egiptului, iar de aici, PeninsulaBalcanic`, la... noi! C~nd cei de la Cambridge vorbeau de arienii dinzona Carpato-Dun`rean`, teoria cromozomal` nu ap`ruse \nc`. §idin nou, de la noi, se desprind dou` mari grupuri, unul ce se var`sp~ndi spre Est, Indo-Asia, iar cel`lalt spre estul Europei.

Dac` cineva ar c`uta \n arhivele romane ori cele de la Vatican,ar g`si manuscrisul lui Criton, doctorul lui Traian, care ne descria penoi, geto-dacii, \n lucrarea lui, ãGeticaÒ. C~nd poetul roman Ovidiu afost deportat la Tomis (Constan]a de ast`zi, pe ]`rmul apusean alM`rii Negre) a scris [i poeme \n limba localnicilor ge]i, limba tracilordar \n alfabet latin11, limb` pe care a putut s` o \nve]e cu u[urin]`datorit` asem`n`rii limbii latine cu ea. Din p`cate, poemul este pierdut pe undeva prin arhivele Vaticanului [i nimeni p~n` \n prezentnu s-a l`sat ãconvinsÓ \n a-l g`si. Despre limba latin` afl`m de la CesarPruteanu12 c` era dialectat` - la fel ca orice limb` vorbit` \n zilelenoastre - \n:

1. limba latin` cult` (sau clasic`)2. limba latin` vulgar` (pe care o vorbea poporul)3. limba latin` prisc` (b`tr~n`) cum avem [i noi limba din cronicile

noastre. Aceasta a fost limba dacilor, aceasta a fost [i prima limb` vorbit` de carpato-dun`renii invadatori ai Peninsulei Italice, r`mase\n c`r]ile sfinte numite Saliare, aceasta a fost limba sanscrit`-vedic`.

Cum se face c` o mul]ime de cuvinte din limba noastr` suntaproape similare cu cele din sanscrita-vedic` \n timp ce ele nu exist`aproape \n limba Latin`? De exemplu: apa = ap` (aqua \n Latin`), gata= gata, gu[` - ghosa, iat` = yatha, maiu = mayu, mascar` = mascara,pit` = pita, pricin` = pracina, pleav` = plava, gr`mad` = gramata, iasc`= jaska, ism` = isma, limb` = lamba, m~nie = manyu, muierea =muherea (mulier-mulieris \n Latin`), plut` = pluta, potec` = path-ika.

Dar num`r`toarea \n sanscrita-vedic` nu este mai apropiat` delimba noastr` dec~t Latina cult`? Iat` cum num`rau ei: una, duya,

31


treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata = suta (centum \n latin`). M` \ntreb, prin ce minune limba noastr` p`streaz`aceste forme de sanscrit`-vedic`? Explica]ia este una singur`: spa]iulcarpato-dun`rean este locul de unde Europa a \nceput s` existe [i s`se extind`. Iar noi, ne place sau nu ne place, suntem p`rin]iipopoarelor europene [iÉ nu numai ai lor.

Odat` stabilit` problema limbii geto-dacilor, descoperim cum~ndrie c` noi nu suntem urma[i nici ai slavilor, nici ai romanilor, ciei sunt urma[ii no[tri.

Dup` N. Iorga analizele chimice au ar`tat c` parte din aurulfaraonilor egipteni provine din Mun]ii Apuseni13 [i nimeni nu s-a decis deatunci s` fac` un studiu al acestei probleme pe m`sura poten]ialului tehnicde ast`zi. §tie oare cineva c` Spartacus, acel gladiator care s-a autoeliberat[i s-a pus \n fruntea sutelor [i miilor de sclavi romani, cre~nd o armat`care a speriat Roma, era un trac de-al nostru, din mun]ii Rodopi?...14

32

R`SPÂNDIREA PELASGILOR(A TRACO-GETO-DACILOR)

Herodot ar`ta c`: ã... dup` indieni, neamul tracilor este celmai numeros dintre toate popoarele.Ó15 S` ne oprim pu]inasupra acestui aspect: dup` localizarea lor geografic`

\ncep s` se desprind` geto-dacii prin primul mileniu \.d.H. la nordde Istru (Dun`re), ilirii (zona Albaniei de ast`zi), sci]ii (Dobrogea)etc. Ne r`sp~ndim treptat \n toat` Europa, c~t [i \n toat` PeninsulaBalcanic`, pe care o st`p~nim pentru sute [i sute de ani. �n zonaM`rii Egee, a insulelor ei, cum este Creta, c~t [i a Asiei Minor (Turciade ast`zi), apar culturi ca cele mino-miceniene. Grecii ãprieteniino[tri heleniÓ de mai t~rziu, cum le place s`-[i spun`, sosesc \nEuropa din zona estic` a M`rii Caspice \n jurul anilor 1900-1400\.d.H., fiind ini]ial o popula]ie tribal` nomad`. Sosesc \n grupurimici, ã\nal]i, blonziÓ cum \i descrie marele poet antic (orb!) Homer,urma]i 300-400 de ani mai t~rziu de dorieni care-i subjug` pe primii,iar apoi de triburile aeoliene [i ionice. To]i ace[tia \[i g`sesc ãcasaideal`Ò la noi \n Peninsula Balcanic`, \mping~ndu-ne spre Nord-Vestul ei [i numindu-ne mai t~rziu macedoni, iliri, ge]i, daci, sci]i,dup` locurile \n care tr`iam, \n ciuda limbii comune vorbite. Odat`p`trun[i \n spa]iul Balcanic, invadatorii greci, afla]i la \nceputulstadiului de civiliza]ie, se impun cu duritate asupra popula]ieilocale, distrug a[ez`rile egeene, pentru ca mai t~rziu s` absoarb`majoritatea culturii locale. Ei \mprumut` mult din cultura egeenilor, a mino-micenienilor [i a egiptenilor, \ntemeindu-[i o cultur` proprie, cea greceasc`, care se va r`sp~ndi \n Europa. Nunumai cultura au \mprumutat-o, dar [i scrierea, alfabetul: dac`

33


Fig.

13.

Pel

asgi

a la

ãap

ogeu

l n

eoli

ticÓ

, �n

tre

oriz

ontu

rile

an

ilor

8.1

75-4

.400

�.d

.H.

Ace

la[i

dom

n T

atom

ires

cu n

e sp

un

e: ã

An

dre

Ler

oi-G

ourh

an a

fos

t u

nu

l d

in p

rim

ii p

reis

tori

cien

i ce

au

evi

den

]iat

extr

aord

inar

a u

nit

ate

a co

n]i

nu

tulu

i fi

gura

tiv,

per

man

en]a

, per

sist

en]a

, con

tin

uit

atea

rep

reze

nt`

rilo

r �n

sp

a]iu

[i

tim

p, d

in A

stu

ria

p~n

` la

Don

, un

itat

e cu

ltu

ral`

ap

ar]i

n~n

d [

i u

nei

un

it`]

i d

emog

rafi

ce, d

in c

are

s-au

ivi

t �n

zor

iiis

tori

ei E

uro

pen

ii/P

elas

gii

Arh

aici

(p

elas

gi=

oam

enii

p`m

~ntu

lui/

locu

lui)

, un

itat

e ce

a a

ntr

enat

pri

n m

ilen

ii [

i O

LIM

B�

CO

MU

N�

, p

elas

gica

É d

iver

sifi

c~n

du

-se

geog

rafi

c -

lin

gvis

tic

de

la u

n m

ilen

iu l

a al

tul,

evol

u~n

d -

[i

re�n

flor

ind

�nd

eose

bi �n

vre

mea

Im

per

iulu

i Rom

an -

�n d

irec

]ii o

rigi

nal

e ce

se

�nf`

]i[e

az`

azi d

rep

t fam

ilia

lim

bilo

rro

man

ice.

Ó*C

aiet

ele

Dac

o-R

om~n

iei,

anu

l II

I n

r. 9

, 22

sep

t.-2

2 d

ec. 1

998,

Ed

. Aet

hic

us,

Tim

i[oa

ra, R

om~n

ia

34

ãLinear Script AÓ, incomplet descifrat, \nc` mai p`streaz` caracterul hieroglific, ãLinear Script BÓ reprezint` un dialect arhaic grec, pentru ca 700 de ani mai t~rziu s` g`sim cea mai timpurie scriere clasic` ãgreceasc`Ò!... Ast`zi nici un grec nu arrecunoa[te meritul egiptenilor, cum de altfel mai t~rziu ru[ii, care,cu ajutorul celor doi greci cu nume slave, Chiril [i Metodiu, vortransforma alfabetul elenic \n chirilic.

Apari]ia romanilor a condus indirect la unificarea acestor pelasgi, traci, iliri, daci, ge]i, tibali [i odrii \n lupta lor \mpotrivacotropitorilor. Marea majoritate a popoarelor barbare care neatac` sau ne traverseaz` sunt \n num`r mic, fiind respinse oriabsorbite f`r` a l`sa influen]e deosebite p~n` \n secolul al VI-lead.H. c~nd sosesc slavii, popor barbar, crud [i nemilos, care, dup`insuccesul de la Nordul Dun`rii, se a[az` \n Sudul acesteia [i \nfelul acesta ne vor desp`r]i pentru totdeauna printr-un ãcoridorslavÓ de fra]ii no[tri de la sudul Dun`rii care se vor g`si ca \ntr-un fel de sandwich \ntre greci [i slavi. Mai exist`m [i ast`ziprin aceste locuri: istro-rom~ni (foarte pu]ini la num`r) prin ariaiugoslavo-croat`, megleno-rom~nii, sub bulgari [i arom~nii (\nc`\n num`r mare) sub greci. Dup` \ncerc`ri nereu[ite de asimilarefor]at`, [i ast`zi, dup` aproape 1500 de ani de ocupa]ie, macedonenii nu [i-au schimbat nici limba, nici portul, iar limbasau ãdialectulÓ cum \l numesc ei \nsi[i, nu-l pot \n]elege nicigrecii, nici bulgarii ori iugoslavii, ci numai noi, rom~nii. De ce?...Aproape to]i avem prieteni ori cunoscu]i macedoneni [i dac` nui-a]i \ntrebat, o pute]i face acum: \ntreba]i-i de ãdialectÓ [i ve]ir`m~ne uimi]i de similaritatea lui cu limba rom~n`. Limba loreste cea mai veche [i mai bine p`strat`, fiind de fapt limba pelasgic`, tracic` sau dacic`, dup` cum vre]i s` o numi]i [i careeste [i... limba noastr`. §i dac` ne mai amintim c` \n urm` cu2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la JocurileOlimpice pe motiv c` nu era grec, declara]iile grece[ti din prezentprecum c` Macedonia este egal Grecia ne surprind. De ce oare

35


regele Filip al Macedoniei \i va aduce t~n`rului de 7 ani,Alexandru, pe Aristotel (care era grec dup` tat` [i macedon dup`mam`) ca s`-l \nve]e limba civiliza]iei de atunci, elena, dac` a[acum spun azi grecii, ei, macedonenii, sunt greci? De ce a trebuits` treac` 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon, caacesta s` fie recunoscut ca grec [i pus \n Pantheon?

Aceast` p`rere asupra originii [i locului macedonenilor [i maiales asupra adjudec`rii lor de c`tre alte na]ii este \mp`rt`[it` [i deal]i istorici. De exemplu Raymond Bonner, care \n The New YorkTimes public` un articol despre Macedonia, ãp`m~nt care nu poateavea un numeÓ, acesta fiind adjudecat de c`tre bulgari, greci [i s~rbi.Bonner spunea despre Alexandru Macedon c` orice ar fi fost, numaigrec nu...16

Paradoxal, singurii care nu s-au implicat \n adjudecareaMacedoniei au fost ãfra]iiÓ lor din nord, adic` noi rom~nii, care,\n plus, aproape \ntotdeauna i-am neglijat [i abandonat. §i totu[i,\n 1995, o delega]ie rom~n` care a vizitat Albania a decis decomun acord cu guvernul albanez s` deschid` pentru popula]iamacedonean` local` biserici rom~ne [i [coli cu predare \n limbarom~n`.

S` nu uit`m c` \n Grecia \n perioada ante-belic`, \n Macedonia,existau biserici [i [coli rom~ne[ti care mai t~rziu au fost arse [i distruse iar popula]ia local` (arom~nii - cum se numesc ei \n[i[i,valahi, cum grecii \n numesc cu dispre]) a fost persecutat`, chinuit`,chiar omor~t`, unii reu[ind s` scape fugind \n Rom~nia, al]ii chiar \nAmerica, unde-[i povestesc [i ast`zi necazurile trecutului.

S` fim [i noi oare, descenden]i direc]i ai poporului pelasgic, trac,un popor blestemat?... §i ast`zi ucrainenii [i ru[ii vor s` ne fac` sùit`m cine suntem, acolo la noi acas`, \n Bucovina, ára Her]ei,Basarabia [i Buceag, unde rom~nilor li se spune c` nu sunt ãrom~niÓ,ci o na]ie slav`, vorbind o limb` slav`, moldoveneasc`!... C~nd oarene vom dezdoi genunchii [i vom sta \n picioare, drep]i, noi rom~niidin Rom~nia, Basarabia, Bucovina, ínutul Her]ei, Banatul S~rbesc,

36

Fig.

12.

Pel

asgi

ca a

rhai

c` [

i ari

a li

mbi

i pel

asge

�ntr

e or

izon

turi

le a

nil

or 3

0.00

0 [i

8.1

75 \.

d.H

.ãD

e la

Atl

anti

c [i

p~n

` la

Don

[i

Mar

ea G

etic

` (M

area

Nea

gr`)

a e

xist

at o

im

pres

ion

ant`

ari

e cu

ltur

al`,

o s

ubli

m`

unit

ate

de m

anif

esta

re s

piri

tual

`/li

ngv

isti

c`, d

e la

ãD

ansu

lÓ b

izon

ilor

, din

san

ctua

rul-

pe[t

er`

de l

a A

ltam

ira

(Spa

nia

),sa

u de

la

Fron

t-de

Gau

me

(Fra

n]a

), l

a Fe

lin

a de

fil

de[

de l

a P

avlo

v (C

ehia

), l

a P

ante

ra,

cai

[i ã

Cav

aler

uci

sÓ,

din

san

ctua

rul-

pe[t

er`

de l

a C

uciu

lat

(1.5

00-1

.200

�.e

.n.

din

Rom

~nia

) or

i la

Gai

e-n

ata

c, d

in s

anct

uaru

l pe

[ter

ii G

aura

Ch

indi

ei (

10.0

00-8

.000

�.e.

n.-

Rom

~nia

)Ó a

[a n

e sp

une

�n ã

Cai

etel

e D

aco-

Rom

~nie

iÓ I

on P

ach

ia T

atom

ires

cu.

*Cai

etel

e D

aco-

Rom

~nie

i, A

nul I

II,n

r.6,

23 d

ec. 1

997-

21 m

arti

e 19

98, E

ditu

ra A

ethi

cus,

Tim

i[oa

ra, R

om~n

ia.

37

Buceag, Cadrilater, din Pocu]ia [i Ungaria, din toat` Macedonia, pentru a ne proteja drepturile?...

S` vedem cum arat` limba macedonean` \n compara]ie cu limbadacorom~n`. Pentru aceasta am ales un c~ntec vechi arom~n, compuscu mult \nainte ca Bolintineanu s` publice ãMuma lui §tefan celMareÓ:

Dialect arom~n-macedonean Traducere \n rom~ne[te

Cari-nÕi bati, noaptea Cine-mi bate noapteaLa firida mea, moi? La fereastra mea, m`i?Io huia, msata Marioara Eu sunt, frumoasa M`rioaraNu-nÕi ti-aspirea, moi. Nu te speria, m`i.ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉScoal aprondÕi lampa ScoalÕde-aprinde lampaS-ti vedua fata ta, S`-]i v`d fa]a taFata ta tea alb-arosi Fa]a ta cea alb`-ro[ieCa trandafila. Ca de trandafir.

38

Marius


BUREBISTA

D up` ce v-am purtat cu imagina]ia peste Europa preistoric`,povestindu-v` despre str`mo[ii no[tri \ndep`rta]i, pelasgii(traci, ge]i, sci]i, daci - numi]i astfel, nu dup` limba

vorbit`, care era aceea[i - pelasgica sau Latina prisc`, ci dup`localizarea lor geografic`, cum [i azi, noi dacorom~nii, mai suntemnumi]i: moldoveni, reg`]eni, vlahi, b`n`]eni, dobrogeni ori macedoneni), voi \ncepe s` vi-i descriu pe unii din aceia care au avutatunci un impact asupra viitorului nostru de azi: voi \ncepe cu BUREBISTA, cel mai mare dintre Regii Traciei, care s-a n`scut cam pela \nceputul secolului I \.d.H., la mai mult de 2000-3000 de ani de lapr`bu[irea Marelui Imperiu Pelasgic, atunci c~nd lumea antic` era dominat` de Imperiul Roman.

¥ �n 111 \.d.H., se na[te la Argedava, ca fiu al regelui burilor, unt~n`r care va readuce spa]iul carpato-dun`rean [i locuitoriiacestuia din nou \n fruntea Europei pre-istorice, se na[teBurebista.

¥ 84 \.d.H.: la v~rsta de 27 de ani, pleac` \n fruntea unei armate,primit` de la tat`l s`u, [i cucere[te Coste[tii, unde se instaleaz`ca re-unificator al regatelor dacice. Cam tot atunci, la Roma,Sulla punea m~na pe putere.

¥ 80-70 \.d.H., Acornion, prietenul s`u, \n v~rst` de cca. 30 deani este trimis \n misiune diplomatic` la Argedava, la tat`l luiBurebista (pe atunci \n v~rst` de 60-70 de ani).

¥ 7 iunie-9 august 48 \.d.H., Acornion \l va \nt~lni pe Pompei. ¥ 44 \.d.H., la v~rsta de 67 de ani [i dup` o domnie de 38-40 de

ani Burebista va muri, se pare asasinat.

39


Marius


Fig.14. Sanctuar dreptunghiular de 3 x 6 tambururi de granit (andezit) de la Sarmi-seget-usa (Eu-m` gr`besc-s` curg , sanskrit`)

De fapt la Sarmi-seget-usa s-au descoperit patru sanctuare dreptunghiulare:- la nivelul inferior, un sanctuar de 4 x 13 tambururi, av�nd incluse �ntre ele, �ntr-o pozi]ie longitudinal`

[i central`, simetric �n raport cu centrul sanctuarului �nc` 7 tambururi mai mari ca diametru [isupra�n`l]ate.

- la nivelul mediu, unde se afl` [i sanctuarele circulare al`turi de discul de andezit al lui Aplo, sunt �nc` dou` sanctuare, unul de 3 x 5 [i altul de 3 x 6.

- la nivelul superior g`sim unul de 4 x 10 tambururi

Fig.15. Dup` S. Bobancu , C. Samoil`, E. Poenaru, 1 tambur=1 an dacic�n felul acesta sanctuarul de 4x13 tambururi estepurt`torul unei perioade de timp tipice dacilor, perioada de 52 de ani.

Pentru simpla dumneavoastr` curiozitate voi face o paralel` \ntreBurebista [i Cezar.

¥ 100 \.d.H., se na[te Iulius Cezar. ¥ 58-51 \.d.H., cucere[te Galia [i scrie ãDe Bello GallicaÒ. ¥ 48 \.d.H., \l \nvinge pe Pompei la Pharsalas (\nchipui]i-v` cum

s-ar fi schimbat istoria dac` ar fi fost invers). ¥ 44 \.d.H., preg`te[te campania \mpotriva regelui Burebista,

dar... este asasinat [i moare la v~rsta de 66 de ani.Dar s` revenim la magnificul nostru rege, uitat de istoricii no[tri,

scos din c`r]ile de istorie alternative, aruncat \n groapa istoriei tocmaide aceia care ar fi trebuit s`-i apere memoria, istoricii no[tri.

Burebista \[i propune [i realizeaz` reunificarea popula]iei tracice;\n procesul de reunificare limba [i religia au fost elemente fundamentale. Rolul limbii [i religiei comune p`g~ne a constituit unmijloc puternic de ne\ntrerupt` leg`tur` a unit`]ii [i fr`]iei \ntretoate p~lcurile neamului nostru, f`r~mi]at p~n` la el; Burebista aunit neamurile \ntr-o \mp`r`]ie respectat` aici \n Centrul [i R`s`ritulEuropei, \ntinz~ndu-[i hotarele de la lacul Constan]a (Elve]ia de azi)p~n` dincolo de Nipru. Numele adev`rat al lui Burebista s-a pierdutundeva prin veacuri, dar inteligen]a, puterea [i vitejia lui \n luptàveau s`-i aduc` meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-era-care-este-nu), ceea ce \nseamn` ãNemaipomenitulÓ, ãCum nu a maifost [i nu mai esteÓ.17

Joannes Magnus18, considera c` adev`ratul nume al sù a fostBoroista (vezi c.XVII ) [i vorbe[te despre el: ãBOROISTA se num`r`printre regii str`luci]i ai Go]ilor [i, pe bun` dreptate, a fost a[ezat laloc de cinste \n timpul sù, \n vremea Regatului Gotic, pe vremea c~ndRoma era sub conducerea lui Sulla, care domnea mai cur~nd violentdec~t moderat (se refer` la dictatorul Lucius Cornelius Sulla, 138-78\.d.H., n.t.). Acela, n`scut \n cetatea Romei [i educat dup` obiceiurilecele mai barbare, le-a [i exercitat apoi cu cruzimea care \i era proprie.Acest Get \ns`, BOROISTA, de[i crescut pe t`r~muri barbare, ademonstrat c` [i-a \nsu[it cele mai umane obiceiuri. �n timp ce Sulla

41


42

Fig.

16.V

eder

e d

e an

sam

blu

a s

anct

uar

elor

-cal

end

ar (

reco

nst

itu

ire

pe

mac

het

` la

sca

r`)

Su

b as

pec

t co

nst

ruct

iv s

e p

ot v

edea

: Mar

ele

[i m

icu

l sa

nct

uar

cir

cula

r,

dis

cul

sola

r c�

t [i

cel

e p

atru

san

ctu

are

dre

ptu

ngh

iula

re. E

nig

ma

Sar

mi-

sege

t-u

sa-e

i, a

celu

i m

ai v

ech

i ca

len

dar

eu

rop

ean

, a m

o[te

nir

ii l

`sat

e n

ou`

de

str`

mo[

ii c

arp

ato-

dan

ubi

eni

se p

are

c` n

u m

ai e

ste

o en

igm

`.*C

alen

dar

ul

de

la S

arm

izeg

etu

sa R

egia

, S.B

oban

cu, C

. Sam

oil`

, E. P

oen

aru

. Ed

. Aca

dem

iei,

Rom

~ne,

Bu

cure

[ti,

1980

.

se comporta fa]` de propriii lui cet`]eni ca un asasin, Boroista eraindulgent [i cu du[manii \nvin[i [i a[a a r`mas ca un [ef de stat uman;Sulla ac]iona la voia \nt~mpl`rii; Boroista, cu mare pruden]`; acela(Sulla) \[i exercita func]ia de conducere prin violen]`, acesta prin consilii, virtu]i [i reglement`ri juridice. Apoi, dac` facem o compara]ie\ntre cei doi conduc`tori, \n general, socot c` este de ajuns s` afirm`mc` nu to]i Ge]ii sunt sau au fost umani, nici cel care este Roman cèste strìn obiceiurilor barbare. Sub acest Boroista a trìt [i genialul [iadmirabilul profesor Deceneu, i]it din vechile [coli filosofice eline sau,dup` al]ii, din cele egiptene, ajung~nd la cel mai \nalt grad de \n]elep-ciune filosofic` a oamenilor [i admirat ca atare de p`tura elevat` a societ`]ilor umane contemporane lui, ajuns \n rangul de regela Go]i gra]ie prieteniei lui cu regele Boroista. Acest rege cu totul prudent a atras aten]ia prin acel umanitarism de care a dat dovad`foarte limpede, c`ci judeca cu mult` \n]elepciune at~t faptele umane,c~t [i cele divine [i adunase \n jurul lui profesori care [tiau s`diferen]ieze, c~nt`rind cu dreapt` \n]elepciune, faptele trec`toare aledomniei de cele care ]in de adev`rata [i ve[nica \n]elepciune; de ladasc`lii cei b`tr~ni a \nv`]at Deceneu ce \nseamn` cu adev`rat pruden]a [i la ce te po]i a[tepta de la omul onest [i foarte citit; deaceea s-a bucurat de mult` autoritate [i \n r~ndul oamenilor simpli,precum Zamolxe de care am vorbit mai sus; de aceea ei, c~nd auzeauvocea regelui lor, socoteau c` o aud pe cea a unui Dumnezeu. A educat oamenii, i-a instruit cu mult` \n]elepciune [i i-a \mpodobitcu \n]elepciunea [i pietatea religioas`; a ales preo]i, a ierarhizat pontifi capabili s` interpreteze [i legile, dar [i faptele de religie. Pe ei\i consulta f`r` ocol cu privire la treburile statului.Ó

Monede descoperite din vremea lui, \n Transilvania, ni-l\nf`]i[eaz` pe acest rege al regilor cu dou` capete, simboliz~nd trecutul[i prezentul. Unele inscrip]ii de pe monede sunt \n limba tracic`, ãlatina prisc`Ò, [i-l numesc pe Burebista SARMIS VASIL, Cel MaiMare Rege. Alt nume al lui, cu \n]elesul de st`p~n absolut al traciloreste ãPAVEL-TERÓ.

43


Fig. 17. Discul solar (al lui Aplo �nconjurat de cei 10 ucenici ai s`i ??).

44

Fig. 18. Acela[i disc de andezit de la SARMI-SEGET-USA (\n sanscrit` Ð Eu m` gr`besc s` curg)

Numele so]iei lui, Zina, \mp`r`teasa [i marea preoteas` atracilor, s-a g`sit tot pe dou` monede din Transilvania.17

Sf`tuitorul lui, Marele Preot Deceneu, i-a instruit pe traci s`tr`iasc` potrivit cu legile naturii cunoscute p~n` azi ca ãLegileBelagineÓ.19 Se pare c` \n timpul lui Burebista s-a decis ca anul I s` fieanul c~nd s-au n`scut cei doi Zamolxis, 713 \.d.H.; trebuie notat c`anul reformelor politico-religioase 666 apare pe tot felul de inscrip]iide pe tot teritoriul pelasgic, ca ãSSSÓ (6,6,6) sau ãCCCÓ (C-grecesc)ori ãVIVIVIÓ (6-latin).20

Este interesant de observat cum aceast` cifr` apare \n rug`ciuneaunei femei gete, Zamolxiene, g`sit` pe o plac` de marmur` la Tomis,con]in~nd [i un ... acrostih... dovedind \nc` o dat` marele rafinamentatins de geto-daci.

Fig. 19. Fragment de roat` de piatr` din]at` �n interior de la Sarmi-seget-usa Dacica.

45


AYRELIA I STR�LUCITOARE BENERIA I CURAT� SYM FORO I M�REA´� DOAMN� SYN DIO I SUNT CREDINCIOAS� SYN ZE SASE TRI I SUNT CU TREI DE §ASE KAI TETHI GATRI I DAR AT�T TE ROG AYRIS NONAM I C�NDVA S� M� AJU´I NIASCHARIAN I S� RENASC

Citind doar primele litere \n acrostih avem forma]ia ÒABT SSSKANÓ: ãCu 666, de aniÓ acesta fiind semnul la care se \nchinau cei\ntor[i la adev`rata religie, semn ce se purta pe m~na dreapt` sau pefrunte.21

Re[edin]a ini]ial` a regelui, Sargedava este localizat` pe undevape la Coste[ti (dealurile Or`[tiei). Principalul ajutor al regelui trac deatunci era DECENEU, marele preot care, dup` ce a fost pentru operioad` de timp \n Egipt, ini]iindu-i pe preo]ii egipteni \n tainele sacerdotale pelasgice, revine \n Ge]ia (Go]ia - dup` povestireaistoricului ostrogot Iordanes), devenind [eful suprem al spiritualit`]iitracice, reu[ind \mpreun` cu Burebista s`-i uneasc` pe traci at~t militar, c~t [i spiritual. Burebista \[i \ndeamn` supu[ii la ãabstinen]`,sobrietate [i ascultare de porunciÓ, noul mod de via]` fiind propagatdintr-un centru spiritual, numit de Straborn ãMuntele Sf~ntÓ, legendarulKOGAION care, dup` Adrian Bucurescu, ar fi undeva \n mun]iiBucegi, l~ng` ãSfinxul Rom~nescÓ, deoarece KOG-A-ION \nsemna [iãCapul MagnificuluiÓ; cu toate astea, azi, mul]i arheologi localizeaz`legendarul Kogaion undeva pe Dealul Gr`di[tei (1200m altitudine) \nMasivul Surianu (Surya = Zeul Soare la vechii vedici), laSarmisegetusa Regia (Gr`di[tea Muncelului) afl~ndu-se [i unul dinsanctuarele patrulatere. S` fie oare acesta l`ca[ul unde preo]ii luiZamolxis, Zeul sub-p`m~ntean, ofereau credincio[ilor acea nemurirecomplet`, at~t a sufletului, c~t [i a trupului, unde ucenicii (ãrecru]iiÓ)c~ntau: ãSf~nt e Domnul Nop]iiÓ?22

46

La sudul Dun`rii proconsulul provinciei Macedonia, generalulVarro Lucullus, \n cadrul celui de-al doilea ãr`zboi MithridaticÓ (74-72 \.d.H.), ocup` ora[ele grece[ti vest-pontice, de la Apolloniap~n` la Delta Dun`rii, \ncheind un tratat \ntre romani [i alte cet`]ivecine, cu avantaje [i obliga]ii pentru ambele p`r]i. Aceast` tutel`mascat` \i nemul]ume[te pe locuitorii ora[elor grece[ti, care trimit osolie la Burebista s`-i ajute. Oastea proconsulului Macedoniei, a generalului Antonius Hybrida este \nvins` l~ng` Histria; Burebistasupune pe cale pa[nic` ora[ele: Tomis (Constan]a de azi), Calatis(Mangalia), Dionysopolis (Balcic) [i Apollonia. Pe calea r`zboiuluisunt integrate cet`]ile: Aliobrix (Cartal, sudul Basarabiei, ocupat azide ru[i, sub numele de Orlovka), Tyras, Odessas (Odesa, azi ora[ucrainean ce are \n centrul lui cel mai romantic cartier, cartierul...ãMoldoveancaÓ!).23

Burebista \[i \ncepe organizarea puterii monarhice cu caractermilitar prin activit`]i administrative cum ar fi: recrutarea de oameni\ns`rcina]i cu administrarea agriculturii, str~ngerea d`rilor, supravegherea muncilor ob[te[ti obligatorii, f`c~nd posibil` realizareasistemului de fortifica]ii \n Dacia (nucleul din Mun]ii Surianu \ntinspe o suprafa]` de 200 km p`tra]i). Incinta militar` din centrul religiosare o suprafa]` de 3 hectare, cu ziduri de piatr` ecarisat` (blocuri decalcar fasonate) care fac din Sarmisegetusa dacic` un unicat \nEuropa; Zidul Dacic (Murus Dacicus) este format din cet`]i construitedin blocuri de calcar; a construit [i cet`]i de piatr` nefasonate, legatecu lut, ca cele de la Piatra Neam] (Piscul B~tca Doamnei [i colinaCozla), Cet`]eni (Jud. Arge[), Covasna-Valea Z~nelor sau Sighi[oara.Armata lui num`ra, la vreme de r`zboi, mai mult de 200.000 deoameni, f`c~ndu-l de temut.

La cel de al II-lea Congres Interna]ional de Dacologie am avutpl`cerea s` o ascult pe prof. Gianina Georgescu din New Yorkvorbindu-ne de Dacii din Spania: ãNoi dacorom~nii, direc]i descenden]iai acestora ne m~ndrim mai pu]in cu str`mo[ii daci consider~ndu-ini[te barbari. �n schimb ne m~ndrim din ce \n ce mai mult cu ob~r[ia

47


fra]ilor no[tri romani care ne-au omor~t, jefuit [i umilit. �n schimb,spaniolii se m~ndresc [i ast`zi cu simbolurile getice, s`ge]ile [i jugul,care stau pe stema noului stat al Spaniei, noble]ea [i dreptul lasuveranitate. De asemenea, geticismul [i genealogia getic` devin stan-dard pentru noble]ea nobilimii spaniole, at~t c~t [i ideea nemuririiZamolxiene, dispre]ul fa]` de moarte.

Foarte interesant este faptul c` nu g`sim aproape nimic scris \nSpania despre cucerirea Daciei de c`tre Traian (care era n`scut \nSpania). �n schimb, g`sim o tradi]ie invers`, o tradi]ie dacic` aSpaniei. Spaniolii sunt descenden]i din ge]i sau daci, iar Spania a fostfondat` - la a IV-a ei \ntemeiere, cea definitiv`, \n secolul al V-lea - depoporul de la Dun`re. Cei care \n Tracia erau numi]i Ge]i au fostnumi]i pe vremea lui Procopius Go]i [i \n vremuri mai vechi fuseser`numi]i Sci]i. Legile lor au fost alc`tuite de Samolse, a[a cum precizeaz` foarte clar Messenius. Respectul pentru biseric` \i\mpiedic` pe autorii spanioli s`-l numeasc` pe Zamolxis fondator dereligie [i de aceea ei \l folosesc pe Deceneu. Deceneu nu se cuveneas` fie p`g~n. De aceea el apare ca un fel de cre[tin care-i \nva]` pe go]iteologia [i pune preo]i [i episcopi. El ini]iaz` \n r~nduiala celordou`sprezece semne, \n astrologie [i astronomie.

Fi]i m~ndri de daci, re\nvia]i amintirea lor, [i rescrie]i istorianoastr`.Ó

Burebista ducea [i o politic` extern` activ`, intervenind chiar [i\n cadrul conflictului deschis dintre cei doi rivali ai Romei (respectivCezar [i Pompei) \n anul 48 \.d.H. �n leg`tur` cu aceasta, o inscrip]ierecent descoperit` la Balcic (anticul Dionysopolis) citeaz` numele luiAcronion, un mesager personal trimis de Burebista la generalulPompei pentru a-i sugera ipoteza unei alian]e cu ultimul. Vor maitrece cam 3-4 ani p~n` c~nd Cezar, dup` ce-l va \nvinge decisiv pePompei l~ng` Pharsalla, pentru a se r`zbuna pe fostul aliat al inamicului s`u va trimite numeroase legiuni cu ãmisiuni de pedepsireÓc`tre grani]ele regelui geto-dacilor. Oricum, la scurt timp \nainte de a\ncepe lupta decisiv` cu regele trac, pe 15 martie 44 \.d.H., Cezar a

48

fost asasinat \n senat de noii s`i adversari politici secre]i [i la scurttimp [i Burebista va muri \n circumstan]e asem`n`toare. Doi dintrecei mai str`luci]i militari ai lumii antice au disp`rut astfel, aproapesimultan, istoria conferindu-le destine similare.

Marele preot Deceneu a fost ulterior numit succesor al regeluidefunct. Azi e dificil s` apreciem \n \ntregime cuno[tin]ele sale[tiin]ifice extrem de vaste. Numeroase inscrip]ii \n piatr` sugereaz`no]iuni de matematic` cum ar fi triunghiul lui Pitagora, a[a-numitulãnum`r perfectÓ 6 sau ãnum`rul cosmicÓ 36; informa]ii de astronomiedespre ãpentagonul planetarÓ (acesta fiind: Saturn, Jupiter, Marte,Venus [i Mercur); pozi]ia soarelui la echinoc]ii [i solsti]ii; pozi]ia luniila cele patru faze ale sale [i calendarul dacic (unde un an de 360 dezile alterna cu unul de 365 de zile). Ultimul este confirmat de scenapictat` pe o cup` de fructe descoperit` la B~tca Doamnei, ca [i pe olamp` de lut ars g`sit` pe l~ng` B`rbo[i-Gala]i. O tablet` descoperit`la Dumbrava (jude]ul Ia[i) confirm` \n]elegerea de c`tre Marele Preota celor 4 anotimpuri [i 12 semne zodiacale \ntr-o manier` ceaminte[te de zodiacele vechi chineze[ti sau maia[e.

Autori, istorici, arheologi, ba chiar [i juri[ti nordici, to]i str`luci]ierudi]i, printre care [i Carolus Lundius24, subliniaz` un adev`r denet`g`duit [i anume c` elinii [i latinii se fac vinova]i de st~lcirea unornume de popoare, de regi, de cet`]i, de ape etc., acesta fiind [i cazullui DROMGETHIS, OSTROGETA, BOROISTA, DECIBALUS,DICENEU...

�n contextul celor prezentate, cum putem crede c` a[a o societate evoluat` [i puternic` [i-ar fi putut uita limba na]ional`, costumele tradi]ionale [i obiceiurile ad~nc \nr`d`cinate \n mai pu]inde dou` secole de asuprire roman`, a[a cum unii ãistoriciÓ (sunt eioare ai no[tri?) caut` s` ne \nve]e?! Cum este posibil ca, \n timp cedoar 14% din teritoriul dacic fiind cucerit [i ocupat de nes`tululimperiu Roman, adic` de trupe de mercenari analfabe]i, care de-abiaputeau \nchega dou` vorbe \n latin`, ace[tia s` ne \nve]e pe noi olimb` pe care ei \n[i[i nu o vorbeau cum trebuie? Oricum, se

49


argumenteaz` c` ei ne-au \nv`]at latina [i mai mult, ne-au f`cut s` neuit`m limba noastr` matern` p~n` la limita la care doar vreo 7-8cuvinte au mai r`mas \n limba noastr` rom~n` contemporan`!

Tracii ar fi putut fi, \n ceea ce ne prive[te, oameni inteligen]i, dareste absurd s` g~ndim c` str`mo[ii no[tri, tr`ind liberi [i ferici]i perestul de 86% din teritoriile trace, s` \nceap` subit un maraton prinv`i [i defilee, p`duri [i mla[tini c`tre teritoriile (mult mai mici) dominate de opresori, hot`r~]i s` \nve]e o limb` mai la mod`! �nsu[ig~ndul este absurd.

50

51


PODUL DE PIATR` DE PESTEDUN`RE

P odul de piatr` de peste Dun`re a fost una din minunileantichit`]ii; romanii ni-l prezint` ca fiind o realizare a luiApolodor din Damasc, idee preluat` [i de unii dintre

ãistoricii no[triÓ. Exist` unii care nu i-au crezut, cum a fost domnul C. Iordache.25

Este ilogic ca o armat` care posed` teritoriul doar de pe un malal fluviului Dun`rea (Istrul) s` reu[easc` construirea unui pod depiatr`, al c`rui al doilea cap`t se afla pe teritoriul inamic. Ast`zi, cutoat` tehnica modern` de care dispunem, se consider` c` un pod depiatr` peste Dun`re se poate construi \ntr-o perioad` de aproximativ5-7 ani... ori ãistoriciiÓ sus]in c` Traian l-a construit la \nceputul celuide al doilea r`zboi cu dacii \n doi ani?!... Socotim imposibil` construirea \ntr-o perioad` at~t de scurt`, de numai doi ani, a unuipod de piatr` peste Dun`re, \n special c~nd Traian se g`sea \n plin`campanie militar`, contraatacurile lui Decebal provoc~nd maripierderi invadatorilor romani. Este ciudat c` nici un itinerariu antic [inici un text epigrafic nu ne vorbe[te de ãpodul lui TraianÓ [i nu a fostg`sit niciodat` vreun text care s` vorbeasc` de tehnica folosit` \n construirea lui.

Deoarece comentariile ãDe Bello DacicoÓ ale lui Traian suntpierdute, ast`zi avem la dispozi]ie numai Columna lui Traian, unde sevede clar c` \n anul 101 d.H., romanii treceau Dun`rea pe un pod devase. De ce oare, m~ndrul arhitect Apolodor din Damasc, c`ruia i seatribuie construc]ia podului [i a Columnei lui Traian, a uitat s` imortalizeze pe Column` o asemenea mare realizare - un pod depiatr` peste Dun`re care era chiar opera sa?!

52

Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dun`re s` fifost construit de poporul care st`p~nea ambele maluri ale fluviului,popor condus de cel despre care Strabon scria: ãBurebista st`p~ne[tetot teritoriul de pe ambele maluri ale Dun`rii, este temut de romani,ataca, trecea fluviul c~nd voia prin MacedoniaÓ. Luat prin surprinderede invazia romanilor, Decebal, un mare strateg, \ncearc` s` opreasc`\naintarea romanilor, demol~nd partea de lemn carosabil` a podului,restul fiind incendiat, dup` cum arat` b~rnele arse de la fa]a locului.Din acest motiv Traian [i-a trecut trupele \n Dacia nu pe un pod depiatr` ci pe unul de vase, dup` cum chiar Apolodor din Damasc arat`pe Columna lui Traian. Mai t~rziu armata roman` a ref`cut vechiulpod de piatr` al lui Burebista pentru a transporta prada luat` de lapopula]ia dacic`, dar c`r`mizile cu [tampila legiunilor romane g`sitepe acest loc nu dovedesc c` ei au [i construit podul!

�n secolul al IV-lea d.H., Constantin cel Mare, dac de originen`scut la Ni[, reconstruie[te podul de la Drobeta, adaug` un castru cupatru turnuri [i un edificiu cu numeroase \nc`peri.

Men]ion`m c` \ntr-o balad` arom~n`, ãPuntea din art`Ò, sevorbe[te de trei me[teri iscusi]i care au construit un pod peste Dun`re[i care au lucrat la el 6 ani.

53


DIURAPNEUS, supranumit [i ...Decebal

Motto: ãDin Zei de-am fi scobor~tori,C-o moarte tot suntem datori;Totuna e dac-ai muritFl`c`u ori mo[ �ng~rbovit,Dar nu-i totuna Leu s` mori,Ori C~ine-nl`n]uitÓ.

(George CO§BUC: ãDecebal c`tre poporÓ)

ë n perioada secolului I d.H. spa]iul Carpato-Dun`rean-Pontic neapare ca o mare zon` de h`r]uire a popula]iei autohtone tracice,care este continuu pr`dat`, furat`, \mpins`, lovit`, izbit` [i jefuit`

de popoarele nou sosite care reu[esc s` se a[eze [i... s`-[i creeze propriaãistorieÓ [i ãcultur`Ò, fur~nd-o de la noi. Grecii sosi]i \n patru valuri din zona Estic` a M`rii Caspice (1900-1400 \.d.H.) s-au a[ezatlini[ti]i [i sunt [i ei acum cuceri]i de... Romani... [i vor sta sub jugul acestora 500 de ani, mai mult ca noi, dacii,... dar ãminuneÓ, ei nu-[i vorãschimbaÓ limba, ci, numai noi, [i nu \n 500 de ani, ci \n 100 [i ceva! S`fie aceasta adev`rat, ori adev`rat e c` limba dacilor a fost a[a-zisa ãlatin`priscaÒ dup` cum ne spunea Nicolae Densu[ianu, [i, \n felul acesta, ei,dacii, nu a mai trebuit s` \nve]e ão nou` limb`Ò, [i s-o uite pe a lor ?

�n aceast` perioad`, \n vara anului 87 d.H., \mp`ratul romanDomitian trimite, sub comanda lui Cornelius Fuscus, trupe romane s`ocupe Dacia de la nordul Dun`rii. Acesta trece pe un pod de vaseDun`rea, la Tapae (Por]ile de Fier) dar este atacat de daci, prin surprindere, [i... \nvins. Legiunea roman` a V-a Alaude este completnimicit` iar generalul ei Cornelius Fuscus, ucis \n lupt`. Dar cine afost conduc`torul armatei dacice?... Numele lui, numele dacului\nving`tor, a fost consemnat numai de Tacitus (din opera c`ruia se vainspira Orasius \n secolul V d.H. [i Iordanus, sec. VI d.H.)... numele lui

54

era... DIURAPNEUS ãCel OrfanÓ, un tarabostes din Sud-Vestul Daciei,care a fost apoi divinizat, ca un semizeu, de popula]ia dacic`, supranu-mindu-l DE-CEBALUS, ãNeam de CalÓ ori ãPe CalÓ, ãCavalerÓ, ori ãI NOROGULÓ (Ducipalul) [i c`ruia, regele dac de atunci, DURAS, printr-ungest nobil [i inteligent, \i va ceda tronul. Pe vasul funerar descoperit laGr`di[tea de Munte - Sarmi-seget-usa (eu m` gr`besc s` curg - sanscrit`) -apar dou` [tampile cu inscrip]ia: DE CE BALUS PERS CORILO, ce sepoate traduce ãDecebalus a pl`tit \n`l]area la cerÓ... iar dac` \l citim \noglind` ãOliroc Srep Sula Beced: Viteazul Cal s-a sinucisÒ.

Dar inscrip]ia se mai poate citi [i: ãDE CEBALUS PERSCORILOÓ: ãDe neamul calului va pieri du[manulÓ (Adrian Bucurescu,Dacia Secret`, Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1998, p. 183). Se pare c` acestblestem a circulat printre daci p~n` la dispari]ia imperiului Roman.

Go]ii care se credeau urma[ii Ge]ilor au avut un rege cu numepredestinat, ALARIC, Inorogul, n`scut \n... Dacia, care purta \n sufletul lui acest blestem, astfel c` la \nceputul secolului V d.H.,vizigo]ii, condu[i de Inorog, au p`r`sit Hemus - Peninsula Balcanic`[i au p`truns \n Italia. Alaric cucere[te Roma la 24 August 410 d.H., distrug~nd-o p~n` \n temelii, trec~nd-o prin foc [i sabie... S` se fi\ndeplinit astfel blestemul lui De-Cebalus ?

Dacii s-au luptat sub stindardul lupului, stindard tradi]ional altracilor: capul de lup cu corpul de dragon; Romanii au avut capitala,Roma, \ntemeiat` [i ea ãsub semnul lupuluiÓ... [i dup` vechile legende, deun raman, Enea-Str`lucitorul, plecat din zona Oltinei (Oltina-Latina).

Dar [i numele de Roma \nc` nu-[i are rezolvat` originea, provenien]a. Anul \nfiin]`rii Romei nu este sigur. Nici numele ei nu estede la Romulus, cum afirm` legenda p`strat` de la istoricul Titus Livius:ÒCONDITA URBES, CONDITORIS NOMINE APPELLATAÓ - ci de lasitua]ia ora[ului, a[ezat l~ng` o ap`, ãR�UÓ sau ãRUMONÓ (cuv~nt tracori etrusc echivalent pentru r~u). Romulus nu a putut fi \ntemeietorul ei,ci doar fiu al ora[ului de pe ãR�UÓ sau ãRUMONÓ, fiul Romei.

�ntreaga legend` cu Romulus, pare a fi fost \mprumutat`, spuneTitus Livius, mai degrab`, din vechile legende ale poporului pelasgic(tracic), din care [i ei se tr`geau. A[a c` ei, dacii [i romanii, vorbeauaceea[i limb` [i dac` vrem s` l`s`m la o parte anii... nu este o ironie a isto-riei c` azi ei, Romanii, se numesc italieni, iar noi tracii-pelasgi, Rom~ni?

Dar s` revenim la viteazul Diurapneus-Decebal; ca rege, refaceunitatea statal` a Daciei, \nt`re[te armata [i stabile[te leg`turi de

55


alian]` cu popoarele vecine form~nd noua Confedera]ie Dacic`, Dacia\ncadr~ndu-se \ntre grani]ele naturale precizate ulterior de Ptolemeu,din Carpa]i [i p~n` la Nistru (Tyros) [i de acolo la Dun`re. Neamurilegetice \mpr`[tiate \n r`s`ritul Moldovei p~n` dincolo de Bug, iazygii [iroxalanii, se vor al`tura [i ei Confedera]iei opus` Romei.

Din timpul lui Decebal dateaz` construc]iile grandioase de laSarmisegetuza, dac` nu chiar \nainte de el, incinta sacr`, discul solar deandezit, sanctuarele patrulatere, c~t [i atelierele metalurgice de laGr`di[tea Muncelului, capabile s` produc` un fier cu o puritate de99,97%26. �n acela[i timp la Roma Domitianus nemul]ume[te pe contemporanii sì prin ãpolitica de grandoareÓ ce o duce: sec`tuireafinan]elor, propagarea despotismului, reprimarea crunt` a cre[tinismului.

La 18 Septembrie 96 d.H. Domitianus este asasinat de un libert iar\n ziua urm`toare armata [i conspiratorii \l vor proclama \mp`rat peb`tr~nul senator MARCUS COCCEIUS NERVA, care \l va adopta ca fiu[i asociat pe MARCUS ULPIUS TRAIANUS la 29 Octombrie 97 d.H.

Traian, dup` \nvingerea Germanilor, sup`rat pe ãdispre]ul pecare-l aveau dacii fa]` de romaniÓ (Pliniu cel T~n`r), hot`r`[te m`rireaefectivelor militare din Moesia inferioar`, construie[te castrul de laB`rbo[i-Gala]i, consolideaz` fortifica]iile din ora[ele pontice p~n` laTyros (Nistru), dispune terminarea [oselei de la malul sudic al Dun`riila Cazane (inscrip]ia Tabula Traiana confirm` aceasta). Dar adev`ratacauz` a reizbucnirii r`zboiului cu Dacia o constituie aurul pe careDacia \l st`p~nea, reprezent~nd pentru Roma un ãEl DoradoÓ, o ãCalifornieÓ a antichit`]ii.

Traian adùga celor nou` legiuni de la Dun`rea mijlocie [i inferioar`, \nc` alte patru, aduse din provinciile germane [i alte dou`create special cu prilejul primului r`zboi dacic. La 25 Martie 101�mp`ratul Traian p`r`se[te Roma a[ez~ndu-se \n fruntea a 150.000 desolda]i, ca s` cucereasc`... ce?... o ]ar` de analfabe]i, f`r` limb` [i cultur`?... o ]ar` cu foarte pu]in` popula]ie (cum le place ungurilor s`spun` de noi)? O ]ar` de agricultori f`r` o for]` armat`? Dac` erama[a de pu]ini de ce \i trebuiau lui Traian 150.000 de solda]i?!... Dacèram a[a de s`raci de ce veneau la noi?!...

�n vara anului 101 legiunile romane conduse de Traian debarcau la Lederata (Rama) [i se \ndreptau spre Acidava (V`r`di]a).Decebal \i l`s` s` p`trund` p~n` \n Banat, concentr~ndu-[i oastea \nzona de la Tapae-Bucova, unde Traian ob]ine o modest` victorie. Totu[i

Fig.20. A[a ar`ta, EL,Decebal.Portret almarelui regedac, de peColumna lui Traian.*Decebal [i Traian, Ion Miclea,Radu Florescu,ED. Meridiane1980.

56

Fig.21. Nobil dac -Tarabostes - statuiedecor�nd aticul arcului de triumf allui Constantin celMare de la Roma, el�nsu[i dac de la sudulDun`rii, satul Ni[.Figura dacului a fosttratat` cu respect,aerul lui b`rb`tesc,vigoarea trupului, atitudinea calm`,impun [i nu las`impresia unui speriat,umil captiv, ci maidegrab` a unuist`p�n care [tierosturile lumii. Dar cemi se pare misteriossunt cei trei SSS (666ori CCC ). �n anul 666 de laZalmoxis, �mp`ratulBurebista [i marelepreot Decaineus auhot`r�t s` restaureze ãadev`ratulcultÓ, dezv`luindu-lege]ilor misterele sacre.Atunci s-a decis caanul I al calendaruluis` fie anul na[teriiCelor Doi Zalmoxis.Astfel anul reformei religioase afost 666, adep]ii luiconsider�nd acestnum`r benefic(norocos), pe c�ndadversarii l-auconsiderat num`rmalefic. Complexul desanctuare de la Sarmi-Seget-Usa constituindprobabil apogeul [icentrul sacerdotic almisterelor sacre. Acest

num`r apare pe foarte multe inscrip]ii dacice sub forma de CCC ori 666 (vezi opai]ul de laDrobeta, placa de marmur` de la Tomis, ori cea de la Tetovo (Macedonia). Cum de a ajuns 666 s`simbolizeze ãnum`rul fiareiÓ �n ãApocalipsaÒ Sf�ntului Ioan Teologul, este un alt mister! -Vezi ãTeribilul num`r 666Ó, Adrian Bucurescu, Dacia Secreta, ARHETIP R.S., Bucure[ti 1997.

57

58

aceast` victorie deschide romanilor drumul spre ára Ha]egului situat`\n apropierea nucleului dacic din Mun]ii Surianului (Surya - zeul soareluila vechii vedici). Datorit` diversiunii f`cute de Decebal, care se aliaz`cu burii, bastornii [i roxalanii trec~nd Dun`rea [i atac~nd a[ez`rileromane acum a[ezate \ntre Dun`re [i Pontul Euxin (Constan]a), Traianeste silit s`-[i retrag` o parte din legiunile din Dacia, pentru a-i respingepe daci [i pe alia]ii lor din sudul Dobrogei, unde mai t~rziu, \n 109, varidica Monumentul de la Adamclisi [i Tropaeum Traiani. Al]i istoricispun c` acesta a fost ridicat de daci.

�n prim`vara anului 102 Traian preia ofensiva, str`bateMuntenia prin pasul Bran, \nving~ndu-l pe Decebal. �n urma p`cii\ncheiate, Decebal pierde Banatul, ára Ha]egului, Oltenia, SudulMunteniei [i al Moldovei. �n decembrie 102, la Roma, Traian prime[tenumele de DACICUS (\nving`tor al dacilor).

Traian \nt`re[te linia Dun`rii cu efective militare. �ntre 103-105, cu ajutorul lui Apolodor din Damasc (Siria),

reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re la Drobeta-TurnuSeverin (adev`ratul constructor al podului fiind Burebista). Apolodordin Damasc era cel mai vestit arhitect al timpului sù; lui i s-a\ncredin]at mai t~rziu construc]ia Columnei lui Traian (ciudat c` pe co-lumn` a uitat s`-[i prezinte podul!). A scris [i o carte despre construc]ia,ori mai corect spus reconstruc]ia podului, care \ns` s-a pierdut; cuprin-sul ei pare s`-l fi cunoscut DIO CASSIUS, care d` \n istoria sa odescriere am`nun]it` [i exact` a podului. Marile construc]ii de poduriau \ntotdeauna ceva simbolic, aproape eroic, semnific~nd tot at~team`rturii curajoase despre perpetua silin]` uman` de a \nl`tura piedicilepe care natura le a[terne adeseori \n calea noastr`; menirea lor este\nlesnirea leg`turilor de comunica]ie sigure \ntre un ]`rm [i altul... c~tdespre reconstruc]ia podului de c`tre Apolodor, aceasta a \nsemnat\nlesnirea jefuirii ]`rii noastre, a subjug`rii [i sclaviei poporului dac, acotropirii \n propor]ie de 14% a teritoriului Daciei, cum \nc` mai spununii dintre ãistoricii no[triÓ, \n scop ãcivilizatorÓ! Constantin cel Mare,dac n`scut \n satul Ni[ de la Sudul Dun`rii, va reconstrui [i el acest podla aproape 200 de ani dup` retragerea trupelor romane din Dacia. De ce\l va fi reconstruit el dac` dup` retragerea romanilor locurile au r`maspustii, goale, a[a cum sus]in unii istorici?

§i dac` \nrobirea, \njosirea, jefuirea o numesc d~n[ii proces civilizator, de ce s` nu le spunem [i ru[ilor tot... ãcivilizatoriÓ pentru

59


c` [i ei ne-au ãcivilizatÓ mai bine de 50 de ani, de am r`mas s`racidup` at~ta ãciviliza]ieÓ... ori ãbunului prieten HitlerÓ [i germanilor s`icare v`z~nd c` nu vrem s` intr`m \n r`zboi al`turi de ei ne-au ãcivilizatÓ \mp`r]ind cu generozitate trupul ]`rii: Transilvania launguri, Bucovina la ru[i, Cadrilaterul la bulgari.

Al doilea r`zboi al lui Traian \mpotriva lui Decebal, \ncepe \n varaanului 105, c~nd Traian sose[te la Drobeta-Turnu Severin. (Reamintimc` \ntre timp a avut loc o tentativ` de asasinat \mpotriva lui Traian care\ns` a e[uat. Ar fi schimbat oare reu[ita atentatului soarta noastr` deazi ?... Am fi ar`tat diferit ?... Am fi vorbit o alt` limb`?... Iat` \ntreb`rice r`m~n f`r` r`spuns.) S` revenim deci la armatele romane, care, dori-toare nu de faim` ci de aurul [i averile dacilor, \nainteaz` \n trei coloane:

- prima coloan` \nainteaz` pe Valea Cernei (prin locurile undelegendele tracice povesteau c` venea tocmai din Nordul Egiptului, s`moar`, pas`rea PHOENIX; ea ]inea \n cioc cel mai vechi \nsemnpelasgic, iar \n gheare ãsmirnaÓ; din cenu[a ei, undeva \n mun]iiCernei, pas`rea Phoenix ren`[tea). A[adar prima coloan` roman`\nainteaz` prin Valea Cernei, ´ara Ha]egului, ajunge la cet`]ileCoste[ti, Blidaru [i Piatra Ro[ie, pe care le distruge.

- a doua coloan` urc` pe Valea Jiului, pe la Castrul de laBumbe[ti, p`trunz~nd \n Masivul Surianul pe la Bani]a.

- a treia coloan`, condus` de Traian, se deplaseaz` de la Drobetala Sucidava [i Romula, str`bate Valea Oltului p~n` la Castra Traiana(S~mbotin-V~lcea), ajunge la Tili[ca, apoi la C`p~lna.

Restul coloanelor romane pornite din Moesia inferioar`, trecpe la Bran, Bratocea, Oituz. B`t`lia pentru Sarmisegetuza Regia sed` la \nceputul verii anului 106 d.H., cu participarea legiunilor a II-a ADRIUTIX, a IV-a FLAVIA FELIX [i a unui deta[ament (vexillatio) din Legiunea a VI-a FERRATA. Dacii resping primulatac, dar sunt distruse conductele de ap` care aprovizionau capitala Daciei. Cetatea este incendiat`, sunt reteza]i to]i st~lpiisanctuarelor \n incinta sacr`, se distruge \ntreaga fortifica]ie.R`zboiul, \ns`, continu`. Prin tr`darea lui Bacilis (confident alregelui dac), romanii g`sesc \n albia r~ului Sargesia, tezaurul luiDecebal (evaluat de Jerome Carcopino la 165.500 kg de aur [i331.000 kg de argint; vezi Marcela Nica, Istoria Rom~nilor,Ed. Mondan, Bucure[ti, 1994, p. 26)27. Ultima lupt` cu oastearegelui dac are loc la Porolissum (Moigrad).

60

Fig.22. Femeie dac` cu copil.

Fig.

23.D

acii

tre

c D

un

`rea

�n

Moe

sia

[i a

tac`

un

cas

tru

rom

an.

61

62

Fig.25. Spre Sarmi-Seget-Usa


Era ad~nc \nr`d`cinat \n firea tracilor obiceiul de a nu se teme demoarte. De aceea se spunea despre ei c` plecau la lupt` mai veseli dec~t\n oricare alt` c`l`torie. �n retragerea spre mun]i, Decebal este urm`ritde cavaleria roman` condus` de decurionul Tiberius Claudius Maximus.Religia dacic` a lui Zamolxes admitea sinuciderea ca o ultim` u[urarepentru cei prea greu lovi]i de nenorocire, ba chiar o \nal]` [i pream`re[tecu f`g`duin]e supranaturale. Dacii care au ascultat ultima cuv~ntare a luiDecebal, se \mpr`[tie [i se sinucid. Numai nesupusul rege, mai maredec~t zeul s`u, nu-[i caut` uitarea \n moarte, ci \ncearc` s` se sustrag`dinaintea romanilor, \n speran]a m`rea]` c` va mai putea g`si \nc`, \nstr`fundurile mun]ilor sau \n codrii neumbla]i, mijlocul de a preg`tire\nceperea luptei [i r`zbunarea. Dar cavaleria roman` \l urm`re[te f`r`r`gaz, este gata s` pun` m~na pe el, [i atunci marele Decebal \[i\mpline[te destinul pun~ndu-[i cap`t zilelor. Scena m`rea]` a mor]ii salepoate fi reg`sit` pe Columna lui Traian.

Am fost [i eu la Sarmi-seget-usa, la Gr`di[tea Muncelului [i ceeace mi s-a p`rut ciudat a fost lipsa de r`m`[i]e arheologice ca: s`ge]i,s`bii, v~rfuri de l`nci etc. pe care ne-am fi a[teptat s` fi r`mas subp`m~ntul colinelor c`lcate de ãvitezeleÓ legiuni romane. Am g`sit olini[te des`v~r[it` nu numai din punctul de vedere al dezinteresuluiarheologic dar [i din punctul de vedere al lipsei fie [i a unui v~rf des`geat` roman` care s` dovedeasc` c` s-au dat lupte \n acea zon`.

M-am a[teptat ca istoricii no[tri s` scrie ãcevaÒ mai mult despreDecebal, fiica lui Dachia (?), fratele lui Diegis, sora lui Sarmis, marelepreot VezinaÉ dar ei scriu [i scriu numai despre ãvitejiiÒ de romanicare, de fapt, au pustiit, t~lh`rit, p~rjolit, robit, satele [i c`tunele noastre dacice impun~ndu-[i ãpacea roman`Ò.

P~n` acuma, despre r`zboiul daco-roman avem doar patru surse:Herodot, Iordanes, Dio Cassius [i Dion din Prusa, zis [i DioChrisostomus. Acesta din urm`, din cauza lui Domitian, sufer` [i el,ca [i Ovidiu, pedeapsa surghiunului.

Aruncat afar` din Imperiul Roman, el r`t`ce[te [i prin ]`rile de laDun`re, prin anul 87 d.H., fiind martor ocular al celor mai importanteevenimente, preg`tirea r`zboiului daco-roman. Se pare c` a trecut [i pe laSarmisegetusa [i chiar c` l-a \nt~lnit pe Decebal. �nsemn`rile luiãOrationesÒ - cuv~nt`ri, par \nsemn`ri de reporter. Din p`cate au ajunsp~n` la noi doar c~teva fragmente. Chrisostomus28 a ãf`cut o c`l`torielung` pe malul Istrului [i \n ´ara ge]ilorÉÒ El este mirat de comporta-mentul deosebit de civilizat al dacilor: ãcum de m` rabd`, c~nd m-au

63

64

v`zut, cum nu [tiam s` c`l`resc, nici arca[ priceput, nici osta[ cu armegrele, nici arunc`tor de l`nci sau pietre nu eramÒ. ára dacilor i se parelui Chrisostomus o tab`r` ost`[easc`: acolo puteai vedea pretutindenis`bii, plato[e, l`nci, toate pline de cai, arme [i oameni \narma]iÒ29. Cu oreal` admira]ie pentru daci, el, Dio Chrisostomus, continu`: ã�n mijloculat~tor oameni deosebi]i, eu singur ar`tam grozav de nep`s`tor, un spec-tator foarte pa[nic al r`zboiuluiÒ. P`cat c` cei interesa]i nu \ncearc` s`-ig`seasc` opera complet` a acestui om deosebit, contemporan cuDecebal. Sunt convins c` undeva el trebuie s`-i descrie pe daci, s` ledescrie obiceiurile, limba. Nu v` surprinde c` at~t Ovidiu c~t [i DioChrisostomus se simt confortabil printre ace[ti strìni? Ei nu sunt deran-ja]i de diferen]ele de limb`. G~ndi]i-v` c` dumneavoastr` sunte]i surghiu-nit \n China, o ]ar` a c`rei limb`, obiceiuri v` sunt complet strìneÉ Darace[tia doi, Ovidiu (care a scris [i versuri \n limba ge]ilor, [i asta \n numai4-5 ani de convie]uire cu ace[tia) [i Dio Chrisostomus se plimb` ca la eiacas`, f`r` s` aib` aparent nici o barier` de comunicare cu dacii. S` nu-luit`m pe Pu[kin, care fiind exilat \n Moldova/Basarabia a scris, cu patim`poezia (\n limba rus`) ãBlestemat ora[ Chi[inùÒ, poate tocmai din cauz`c` nu putea comunica cu localnicii [i se vedea din toate punctele izolat.

Dar cum eu am reu[it s` g`sesc p~n` acum c`r]i uitate, autori ignora]i, care vorbeau acum 400-500 de ani despre noi (geto-dacii) [iistoria noastr` (m` refer la Joannes Magnus-1554, BonaventuraVulcanius-159730, Carolus Lundius-1687), c`r]i pe care unele le-amcump`rat, altele le-am copiat, reu[ind s` g`sesc traduc`tori pentru ele,m` \ntreb de ce cei care sunt pl`ti]i de poporul dacorom~n nu au f`cut[i nu fac aceast` munc`?

Am fost zdrobi]i, \nvin[i dar... nu nimici]i!Ne putem m~ndri cu Decebal! Dar cu Traian ?... Ce a avut el

comun cu noi ?!... Vom vedea!

65


RE[EDIN]A LUI DECEBAL

Motto: ãOricine t~nje[te dup` un ST�P�N,SERVITOR se va numiÓ

I storia lumii pare uneori extrem de ciudat` [i controversat`. �n jurul anului 1574 un c`lug`r spaniol numit Alphonso CIACCONE prezint` \n premier` basorelieful lui Apolodor

din Damasc sculptat pe Columna lui Traian \n Roma, basoreliefcare \nf`]i[a, spune el, scene din cele dou` campanii militare \ncucerirea Daciei ale sus-numitului \mp`rat (101-102 d.H [i 105-106 d.H.).

Arat`, \ntr-adev`r, ciudat c`, exact ei, romanii, nu au l`satnici o m`rturie scris` despre Columna de Piatr`, o adev`rat`piatr` de hotar a culturii antice, chiar ei, care obi[nuiau s` scrieat~t de mult despre orice, oriunde. §i va fi acela[i spaniol care vafi primul s` stabileasc` faptul c` toate basoreliefurile columnei serefer` la aceste dou` dramatice r`zboaie dintre Roma Imperial` [istr`mo[ii poporului Rom~n31. Red`m aici descrierea exact` f`cut`de p`rintele Ciaccone (c`lug`r bine pus la punct cu aspectelemajore ale realit`]ii italiene ale sec. XVI) primei scene a Columneilui Traian: ãRe[edin]a lui Decebal era un palat magnific, decoratcu columne [i portrete, probabil situat pe ]`rmul nordic alDun`rii, pe care \mp`ratul Traian \l va ocupa ulterior, d~ndordine s` se p`streze toat` mobila regal`. Momentul culminanteste \n timpul ÇTratatului de PaceÈ temporar \ncheiat \n 102 d.H.\ntre Traian [i Decebal. De-a lungul esplanadelor de sus ale palatului se putea vedea o presupus` statuie a \nsu[i regelui

Fig.24. Palatul lui Decebal.Se pot vedea cei trei leri, fe]e tipice dacice [i chiar �n partea st�ng` sus, dragonul, capulde lup dacic. �n dreapta jos, un vas roman ce se apropie de ]`rm.

66

Fig,26. �n ´ara Zeilor, Daksha, pe Drumul Zeilor, terase construite de daci cu peste 2.000 de ani�n urm`, dac` nu [i mai mult. O societate de ã]`raniÓ capabil` s` taie st�nci, s` construiasc`ziduri care dup` mii de ani nu s-au surpat �nc`, terase din blocuri de andezit pe care trebuiaus` le care peste mun]i [i v`i de la mari distan]e (70 km. dac` nu [i mai mult ), temple ale c`rorruine �nc` mai st`p�nesc mun]ii, un adev`rat Machu Pichu, aici �n mun]ii Transilvaniei, aici laGr`di[tea Muncelului [i nu numai aici.

Fig.27. Cas` dacic` la construc]ia c`reia nu s-a folosit nici un cui

67

Decebal, sculptura put~nd reprezenta \n acela[i timp unul din mariis`i predecesori, \mbr`cat \n costumul na]ional dacic. Poarta principal` a palatului se vede c` era \ndreptat` spre Dun`re.Frontul ei \nf`]i[a trei tineri complet dezbr`ca]i, fiecare ]in~nd c~teo tor]`. Cel din mijloc avea ar`t`torul [i bra]ul drept ridicat,c`r~nd tor]a cu m~na st~ng`, av~nd dou` crucifixuri \n m~nadreapt`. Aceste ultime dou` sculpturi pot fi considerate ca imaginiale a[a-numi]ilor ÇLARSÈ, adic` acele divinit`]i care indicau \ncadrul vechii mitologii dacice cine avea grij` de cas` [i cine op`zea. Aparent, nimic \n`untrul unei case nu putea fi ascuns deace[ti mici ÇZei de cas`È deoarece se credea c` ei de]in focul [ilumina, fiind extrem de credincio[i locatarilor casei lorÒ.

Aceast` nou` descriere contravine, bine\n]eles, cu ceea ce amfost \nv`]a]i decenii de-a r~ndul \n [colile comuniste. Mul]i dintre noiau crezut mereu c` vechii daci ar fi fost un fel de s`lbatici [i ]`raniprimitivi, locuind \n bordeie sub p`m~nt, \n timp ce aveau mari [i

68

Fig.28. Ziduri dacice, contemporanecu cele ale cet`]ii Troiei [i care dup`mii de ani, f`r` s` se fi folosit vreun

beton, nu las` �ntre pietrele lor s`p`trund` nici o lam` de ras!

69


numeroase mine de aur \mprejur; [i care, a[a cum sus]in aceia[i istorici, au trebuit s` a[tepte venirea ãromanilor civilizatoriÓ condu[ide ãstr`mo[ul nostruÓ Traian \nsu[i, pentru a putea ajunge la ãsociet`]ile de elit`Ò ale lumii antice. ãCivilizatoriiÓ au fost \n realitatetrupe mercenare romane care pe durata primului an de [edere pebuc`]ile de teritoriu cucerite, aveau s` devin` ãfaimoaseÓ nu numaipentru c` au furat tezaurul regelui Decebal (dup` ce l-au for]at peviteazul rege s` se sinucid`) dar [i prin ulterioara lor considerare dec`tre un val de istorici iresponsabili ca fiind promotori ai progresuluisocial. El, \mp`ratul Traian, avea s` ia credit postum pentru ãcivilizareaÓ noastr` \ntr-un mod similar \n care, secole mai t~rziu, l-au aplicat conduc`torii fanario]i strìni de neamul nostru, fasci[tiisau ru[ii. Fiecare dintre ace[tia [i-a dat osteneala s` ne ãcivilizezeÓmai bine dec~t predecesorii sì, nel`s~nd \n urm` dec~t numais`r`cie [i suferin]` nefericitei popula]ii autohtone daco-rom~ne.

S` fi devenit ace[ti a[a-numi]i ãcreatori de istorieÓ orbi, [i s` nuvad` frumoasa [i totodat` reala interpretare de mai sus a primelorscene ale Columnei lui Traian? Bine\n]eles, foarte posibil caipotezele c`lug`rului spaniol s` se dovedeasc` gre[ite dar totu[i, pentru a \nl`tura orice presupunere gre[it`, se cere \nt~i \ncercat s`se fac` cunoscut`, ca apoi, efectiv s` se dovedeasc` c` este eronat`.Respectiva imagine despre Columna lui Traian de care vorbim este\nregistrat` la num`rul 231 \n albumul lui Ciaccone, \n timp ce eaapare la 357 conform elaboratei analize a basoreliefului f`cut` decuplul de istorici Miclea-Florescu. Ace[ti doi istorici, reputa]i profesioni[ti, sus]in cu t`rie c` scena descrie prima campanie a\mp`ratului Traian, \mbarcarea la portul Ancona \n drumul sù c`treDacia, al`turi de el fiind sora sa Maria [i so]ia Plotina (fapt pu]inverosimil deoarece este pu]in probabil ca \mp`ratul Traian s`-[i fireprezentat pe column` mama [i sora dezbr`cate; p`rerea noastrèste c` cele trei figuri reprezint` pe cei trei Lars, zeit`]ile dacice alecasei).

Au existat mai multe ipoteze privind semnifica]ia scenelorcolumnei [i multe altele vor ap`rea \n viitor, dar un singur lucru

70

Fig,29. Statuia unuiTarabostes, dinmarmur` [i porfirde la Roma, dinMuseo Nazionale

Roman. §i aceast`monumental` figur`,

de dimensiuni colosale,face parte din aceea[i

bogat` plastic` prezent�ndMitul Dacic. Trebuie s`

recunoa[tem c` romanii trebuie s`fi fost cu adev`rat impresiona]i deace[ti daci, pentru care , ca s` lecucereasc` c�]iva kilometri de ]ar`,au venit cu zecile [i sutele de mii......ca s` cucereasc` ce? o societate de ]`rani care a trebuits`-i a[tepte pe ei, romanii, s`-i�nve]e latina (limba pe care ovorbeau cu mii de ani �nainte sàpar` Imperiul Roman). Aucucerit ei, romanii, �n urma unuir`zboi fratricid, 14% din teritoriulDaciei [i... minune , TOÍ dacii dinteritoriul ocupat dar [i din celneocupat, 86%, a[a peste noapte au�nceput s` vorbeasc`... latina, [iasta �n 165 de ani, uit~ndu-[icomplet limba? Au inv`]at-o eidacii din mun]i [i vì, p`duri [imla[tini, a[a de pl`cere; [i de lacine? de la ni[te legionarianalfabe]i veni]i din toate col]urilelumii [i care abia b�lb�iau c�tevacuvinte latine!*Museo Nazionale Romano, inv.124482, Salvatore Aurigemma, eterme di Diocleziano e il MuseoNazionale Romano, Roma, 1963, nr.500.

71

Fig.

30.P

rin

der

ea c

opii

lor

lui D

eceb

al. C

aval

eri[

tii r

oman

i �i p

rin

d p

e d

oi a

dol

esce

n]i

, ap

aren

t co

pii

i lu

i Dec

ebal

.D

intr

e lu

pt`

tori

i d

in e

scor

t` u

n t

arab

oste

s za

ce l

a p

`m�n

t m

ort;

un

com

atu

s a

fost

pri

ns,

iar

cop

iii

sun

t lu

a]i

de

doi

sol

da]

i ro

man

i p

entr

u a

fi

du

[i l

ui

Tra

ian

.*F

ig.2

0,21

,22,

23,2

4,29

,30,

ãD

eceb

al [

i T

raia

nÓ,

Ion

Mic

lea

[i R

adu

Flo

resc

u,E

d. M

erid

ian

e, B

ucu

re[t

i, R

oman

ia, 1

980.

72

poart` semnifica]ia sa etern` de piatr`: \n`untrul grani]elor uneisuper-bogate ]`ri, \n mod special prin terenurile aurifere, pare foarteplauzibil ca cei mai de seam` conduc`tori locali s` se fi bucurat devia]` [i palate capabile s`-i fac` invidio[i chiar [i pe ãciviliza]iiÓ regi[i \mp`ra]i ai Europei de mai t~rziu!

Marius


Marius


CINE A FOST TRAIAN?

S untem \nv`]a]i nu numai o istorie care nu ne apar]ine, dar trebuie s` ne [i m~ndrim cu ceea ce nu ne apar]ine; pestetot ni se spune c` ãne tragemÓ din doi b`rba]i, dintr-un

DECEBAL, un adev`rat erou na]ional [i dintr-un... TRAIAN. C~]i dintre noi [tiu \ns` cine a fost acest TRAIAN [i ce a f`cut el pentru noi?

S` \ncepem cu ce ãa f`cutÓ pentru noi: - Ne-a zdrobit [i cucerit 14 % din Dacia; - Ne-a furat tezaurul (a[a cum mai t~rziu o vor face [i al]ii). Prin tr`darea acelei ãcozi de toporÓ Bacilis, confident al regelui

dac, romanii descoper` \n albia r~ului Sargesia tezaurul lui Decebal(evaluat de Jerome Carcopino la 165.500 kg de aur [i 331.000 kg deargint; pentru acea vreme un tezaur fabulos, \n fa]a c`ruia p~n` [ifaraonul Egiptului ap`rea s`rac. §i aceasta, \ntr-o ]ar` ãs`lbatic`Ò [iãnecultivat`Ò! ...�ntr-o ]ar` care nu [tia s` vorbeasc` [i s` socoteasc`...�ntr-o ]ar` care a fost fericit` s` dea totul romanilor ca s` \nve]e...ãLATINAÓ, limba pe care ei, dacii, o vorbeau de mii de ani! §i dup`cucerirea s~ngeroas` a mai pu]in de un sfert din teritoriul Daciei, totel, Traian, a continuat s` stoarc` tot ce se mai putea de la noi (la felca al]ii, aproape dou` milenii mai t~rziu).

Cine a fost Traian? Marcus Ulpius Traianus este fiul unui comandant de legiune

(de origine mai pu]in roman`) care va ajunge mai t~rziu guvernatorulSiriei [i Asiei.

�n urma victoriilor militare ale lui Traian \mpotriva germanilor, \mp`ratul Nerva \l va adopta ca fiu la 27 octombrie 97,proclam~ndu-l asociat la putere. El, Traian, nu ne-a iubit niciodat`, cidimpotriv`...

73


Marius


74

Fig.31. Traian ãstr`mo[ulÓ.Chiar acest pederast s` fie ãstr`mo[ulÓ neamului nostrudomnilor istorici ?Ó Moneda de la TraianÓ, din bronz , b`tut` �n anul 114 d.H. Pe aceasta scrie : Ó�mp`ratului Caesar Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus, celmai mare preot , cu putere Tribunician` [i consul a [asea oar`, p`rinte al patrieiÓ.Kunsthistorisches Museum , Viena, RIC, pp. 286-289.

Ce ar avea el \n comun cu noi? Ceea ce au avut \ncomun cu noi [i al]ii mai t~rziu c~nd ne-au cucerit, ne-aujefuit tezaurul, [i nu numai o dat`... dup` primul [i dup`al II-lea r`zboi mondial, care ne-au dat marele seism civilizator... MARXISMUL!

Triumful lui Traian a \nsemnat pentru noi\nfr~ngere: \n toamna anului 106, \n loc ca ]`ranii dacis`-[i str~ng` recoltele, erau m~na]i la Roma pentru a fisacrifica]i \n circuri \n cinstea triumfului lui Traian.Dup` \nfr~ngerea lui Decebal, Traian [i-a am~natintrarea ãtriumfal`Ò \n Roma p~n` la sosirea mamei saleãibericeÓ din Spania, ]in~nd s-o aib` l~ng` el \n acelemomente mari de bucurie, c~nd \ntreaga Dacie pl~ngea[i-[i jelea mor]ii ale c`ror suflete se ridicau spre ]inuturile din cer ale zeului Ghebeleizis sau spre ]inu-turile subp`m~ntene ale lui Zamolxe... §i noi nem~ndrim ast`zi cu... Traian! O treime de an (123 de zile)au ]inut petrecerile [i serb`rile populare la Roma. Dincele mai \ndep`rtate col]uri ale lumii veneau solii, trimise anume s` ia parte la aceste serb`ri; [i toate cheltuielile au fost suportate de acel El Dorado... acea

Californie a antichit`]ii, jefuit` de romani \n frunte cu ãmarele nostru str`mo[Ó - TRAIAN!

�n cea mai frumoas` pia]` a Romei s-a \n`l]at \n amintirea acestei biruin]e, cu banii no[tri, un monument de marmur` ce secheam` COLUMNA LUI TRAIAN, construit` de marele Apolodordin Damasc...

Un \nv`]at german, Theodor Mommsen, scrie despre Columnaaceasta c` este ão carte de tablouri s`pate \n piatr`Ò32. Av~nd 124 detablouri cu 2000 de figuri \n relief, ea \nf`]i[eaz` momente \nsemnatedin luptele romanilor cu dacii.

Setea de ãglorie ost`[easc`Ò [i de expansiune politic` l-au cam]inut pe Traian departe de so]ia sa, \mp`r`teasa Plotina - mult l`udat`pentru virtu]ile ei - [i mult mai aproape de tinerii solda]i. Dorin]a lui

75


Fig.32. §i din nou capul ãstr`mo[uluiÓ.

Descoperit la Ostia, M.I.R.S.R.

76

Fig.33. Tabula Traiana comemor�nd REPARAREA [i �NT�RIREA drumului de la Cazane dec`tre �mp`ratul Traian. Au mai reparat la acest drum t`iat �n piatra Cazanelor [i al]i �mp`ra]iromani �nainte de Traian: Tiberius, Claudius [i Domi]ian, dar cine i-a fost constructorul nueste clar. Dacii erau adev`ra]i arti[ti �n t`iatul celor mai tari granituri, a[a cum este andezitul[i de asemenea �n metalurgia fierului �i �ntreceau cu mult pe romani. �n plus Dacia era un felde El Dorado al antichit`]ii �n ceea ce prive[te aurul [i �n general bog`]iile ei. A[a c` aparemai plauzibil ca drumul de la Cazane s` fi fost construit de c`tre daci la fel cum tot ei auconstruit [i podul de piatr` de peste Dun`re (re-construit mai t�rziu de Traian [i din nou dedacul Constantin cel Mare) la peste 100 de ani de la retragerea armatelor romane, atuncic�nd vecinii unguri ne spun c` locurile erau pustii [i �i a[teptau pe ei s` soseasc` [i s` lepopuleze - 800 de ani mai t�rziu. De ce oare Constantin cel Mare a vrut s` cheltuiasc` omul]ime de bani, timp [i bra]e de munc`, ca s` reconstruiasc` un pod peste Dun`re, ce-l legade o zona depopulat`? Chiar a[a s` fi fost el de ãrisipitorÓ?Fig. 31-32-33 Ð dup` ãSTR�MO§II ROM�NILOR, vestigii milenare de art` [i cultur`. Decebal [iTraianÒ. I. Miclea [i R. Florescu, Ed. Meridiane, 1980.

Fig.34. Putem vedea una dintre cele dou` biblioteci din forumul lui Traian, �n care �nc`peau22.000 de manuscrise. La mese �i putem vedea pe cei ce le studiau. Aceast` construc]ie, ca dealtfel �ntregul forum, s-a construit cu aurul adus din Dacia, de la noi, pe care James E. Packer,�n Arheology Magazin, feb. 1998, o descrie ca ãUn regat barbar foarte bine organizatÓVezi [i fig.35,36 din acela[i Jurnal de Arheologie

77

Fig.35. Reconstruc]ia planului ãForumul lui TraianÓ:(1) arcul de triumf de la intrare,

(2) statuia �mp`ratului c`lare,(3) bastioane semicirculare,

(4) judec`toria-basilica Ulpia,(5) dou` biblioteci,

(6) columna lui Traian, [i (7) templul lui.

Mai jos se poate vedea oreconstruc]ie

a pie]ei principale a forumului, av�nd �n centru

statuia �mp`ratului c`lare. �n spatele acestuia

se afl`intrarea

spre tribunal, Basilica-Ulpia

cu Columna lui Traian

�n spate. §i toate acestea au fost

ridicate �n cinstea

cuceririi a 14%

din teritoriul Daciei!

78

Fig.36. Basilica Ulpiaare aspectul unuitribunal. Construit`�n marmur`,ãmaterial de importÓfoarte scump �n aceavreme, aducea ostr`lucire [i oelegan]` lini[titoareacestui loc.Columnele care sprijineau zidurileaveau �n fa]a lor statui colosale ale....prizonierilor daci (!)pe atica BasiliceiUlpia unde marmuraturceasc` alb` cuvene violete, numit`ãpavonazzettoÓ �if`cea pe ace[tia s`par` mai impun`toridec�t �mp`ratul�nsu[i. Treptele careconduceau la structurile din forumerau din marmur`galben` cu vini[oareviolete ãgiallo anticoÓ,d�nd un aspect elegant centruluipavat [i el �n marmur` alb` deculoare neutr`. Noiazi nu vrem s` [timprea mult desprestr`mo[ii daci, dar eiromanii au fost a[a deferici]i de victorie�nc�t au s`rb`torit-onu numai prin construc]ia acestuiforum dar [i prin ãceamai lung` s`rb`toaredin lumeã. �n Romaantic` victoria asupranoastr` s-a s`rb`toritoficial 123 de zile!*Fig.34,35,36,37Archaeology magazin,jan-feb. 1998,Archaeological Instituteof America, New York,U.S.A.

79

Fig.37. Aceasta este tot ce a mai r`mas azi de la ãviteazul str`bunÓ: ruine, ruine [i iarruine �n mijlocul c`rora se-nal]`-n piatr` Nemuritoarea Istorie a NemuritorilorDaci, adev`ra]ii no[tri str`buni.�n v~rful Columnei nu se mai g`se[te ãSTR�MO§ULÒ ci Sf. Petru, plantat acolo decre[tinii no[tri \n secolul XVI \n concordan]` cu dispozi]iile bisericii de atunci.

80

81

Fig.38. Aceast` cup` tracic` terminat`cu un cap de sfinx, are o vechime depeste 2.300 de ani. Bog`]ia tracilor eranem`surat`. �n cartea a 10-a a Iliadei,Homer spunea despre regele tracRhesoss: ÓCarul lui de lupt` era ooper` de art` fiind lucrat �n aur [iargint, iar armura lui f`cut` din aurmasiv �l f`cea s` arate ca unnemuritor.Ó*Time magazin, p. 62-63, aprilie 27, 1998.

Traian era s`-l ajung` pe Alexandru Macedon, a[a c`, pornind la lupt`contra PAR´ILOR, cotropind Armenia (\n 114), Mesopotamia (\n 115) [i Assyria, un fel de boal` \l atinge pe c~mpul de lupt` dinCilicia [i astfel moare marele nostru ãstr`mo[Ó.

Italienii l-au cam uitat, dar noi...nu! Noi \l ãiubimÓ...Nu este elãstr`mo[ulÓ nostru!? Grecii se m~ndresc cu tracul nostru AlexandruMacedon care i-a \ngenunchiat [i cucerit, uit~ndu-[i adev`ra]ii eroi...Noi, tot a[a ne m~ndrim cu ce nu e al nostru, cu Traian! Ba \ntr-untimp [i cu Stalin... ce ap`rea pe prima pagin` din abecedarelerom~ne[ti, ani la r~nd; [i mai era [i ctitor de ora[ rom~nesc, Bra[ovuldevenind, ce ironie a sor]ii, ora[ul Stalin...

Citindu-l pe d-l Ramino N. Georgescu din New York (veziDanubius, ãPrin Cenu[a ImperiuluiÓ Anul 1, nr.3), nu po]i s` nu-iapreciezi intui]ia, patriotismul [i umorul atunci c~nd se refer` la felul\n care istoria ne este re-interpretat` [i predat` \n [coli [i universit`]i.

Au trecut aproape 2000 de ani de la ãvizitaÓ de pomin` a\mp`ratului roman Nerva Traianus \n Dacia, ne spune sus-numitulautor. O vizit` nedorit`, nesolicitat`, nenorocit`. �n urma ei un poporm~ndru, d~rz, viteaz [i-a pierdut, prin grija istoricilor prezen]i, Patria,Identitatea.

De atunci multe s-au schimbat \n lumea aceasta. ImperiulRoman \nsu[i s-a dus, praf [i pulbere, \n jos, pe ApaS~mbetei/Tibrului. Lovitura de gra]ie i-a dat-o un oarecare ãbarbarÓ,Alaric, care, din toat` cultura Romei, nu s-a \nvrednicit s` \nve]e dec~tdou` cuvinte: Vae Victis !

R`scolind prin ãCenu[a ImperiuluiÓ R.N. Georgescu face o istorie comparat`, \ntre cea a dacilor [i cea a evreilor, iar paralelelesunt uluitoare:

- P~n` la venirea romanilor ambele ]`ri [i popoare aveau un trecut impresionant, luptaser` d~rz, eroic \mpotriva reichului romanaproape \n aceea[i perioad` de timp, secolele I [i II d.H.

- Ambele ]`ri au fost desfiin]ate ca state independente, ambele aupl`tit tribut greu ãp`cii romaneÓ.

82

- Ambelor popoare li s-au sf`r~mat [i li s-au ras de pe fa]ap`m~ntului str`vechile [i m~ndrele lor capitale; \n schimb s-au procopsit cu capitale noi, de data asta ...de fabrica]ie roman`... Daciis-au trezit cu Ulpia Traiana Dacica Sarmisegetusa iar evreii cuÉ AeliaCapitolina...

- �n semn de \nalt respect [i considera]ie pentru rezisten]a loreroic` dar mai ales pentru a se putea spune ãvede]i pe cine am b`tutnoi?Ó, ambelor popoare li s-a rezervat c~te o pagin` de onoare \nletopise]ul \n piatr` al Romei. Nou`, dacilor, o column` de marmur`\nchinat` lui Traian; evreilor, arcul de triumf, din travertin, al luiTitus.

G~ndi]i-v` acum c` f`r` ace[ti daci de pe Columna lui Traian, depe Arcul de triumf al lui Constantin cel Mare, din ãPia]a PoporuluiÒ,din ãPia]a Sf~ntul PetruÓ etc... (sunt peste 187 de statui de daci laRoma), Roma ar r`m~ne pustie.

Dar s` vedem ce s-a \nt~mplat cu aceste dou` popoare, de daci[i evrei, dup` 2000 de ani.

Evreii au r`mas evrei [i \[i zic la fel [i azi, evrei; statul lor senume[te la fel, Israel, religia lor este aceea[i, mozaic`.

Dar dacii? Ei bine, dacii au ajuns ãrom~niÓ; \n imagina]ia lorpervertit` ei se vor [i se cred, prin ãbun`voin]aÓ istoricilor lor, bastarzii propriilor lor c`lì(!)....

ára lor, Dacia, una dintre cele mai vechi [i mai temute ]`ri alecontinentului, a disp`rut pur [i simplu de pe harta lumii, a ajunsãRom~niaÓ, o colonie roman` benevol`(!), un pa[al~c postum alImperiului Roman, o ]ar` inventat`, o ]ar` de operet`, o ]ar` asur~sului jenant, penibil, o ]ar` cu nume de furat, cu ADN falsificat.

Nici romanii, du[manii de moarte ai dacilor, care i-au supts~ngele, aurul [i bog`]iile Daciei, nu au cutezat s` se ating` de numeleei sf~nt, DACIA. Dar vin politicieni bonjuri[ti, bufonii neamului, [i\ndr`znesc a scrijeli slove str~mbe [i strìne pe fruntea de granit aPatriei Dacia [i-i schimb` numele. Trebuie jude] mare [i pedeaps` [imai mare pentru aceste crime de \nalt` tradare.

83


Li se atribuie evreilor multe sl`biciuni; dar nimeni nu poate s` leconteste \nd~rjirea, disperarea, fanatismul cu care \[i ap`r` identitatea, \ndeplinind \n acest fel una din poruncile fundamentaleale Universului... fii [i r`m~i tu \nsu]i ! Cine face asta merit` toat` considera]ia [i tot respectul.

Poporul evreu a pl~ns vreme de 2000 de ani dar astazi el s-areg`sit din nou \n aceea[i patrie, sub aceea[i religie, \n aceea[i limb`,sub acela[i nume.

Iar noi, dacii, cotropi]i [i jefui]i ca [i evreii sau poate \nc` [i mair`u dec~t ei, noi ne hlizim, noi c~nt`m osanale postume cotropitorilor,celor care au ucis tot ce aveam noi mai scump, Patria. Asculta]i numaiaceste versuri din ãPui de LeiÓ [i n-o s` v` vin` s` crede]i urechilor:ã§i unu-i Decebal cel Falnic/ Iar cel`lalt Traian cel DreptÉÓ

Ce putem spune despre o astfel de istorie? Cui s`-i mul]umim pentru ea ?

84

CEL MAI MARE IMPERIU DACICAL EREI NOASTRE

�n momentul de fa]` c~nd toate popoarele moderne \[i caut` custr`[nicie ãacte de identitate istoric`Ò, ar fi o crim` din partea noastr`,a dacilor, s` fim nep`s`tori la ceea ce ne apar]ine.

D ac` am auzit de Burebista, Deceneu [i Decebal ca desprecei ce au contribuit la formarea [i men]inerea regatuluiDac, iar despre Traian ca cel care a c`utat s` distrug`

civiliza]ia dac` cucerind 14% din teritoriile ei, fur~ndu-i tezaurul [itransport~ndu-l la Roma unde a fost topit (parte din monedele turnatedin el fiind date cadou celor ce au luat parte la jefuirea, a[a-zisaãcucerireÓ a Daciei), s` vedem ce s-a mai \nt~mplat cu marele neam altracilor (pelasgilor).

�n jurul anului 300 dup` Hristos, marele neam al tracilor av~ndnucleul dacic ca element conduc`tor, ajunge din nou \n fruntea tuturorneamurilor europene [i... ale lumii. �mp`ratul Galerius cel B`tr~n, fiulRomulei (femeie dac` din cetatea Recidava), pe numele lui adev`ratV`carul (Armentarius), dup` ce prime[te de la Senatul roman titlul de\mp`rat roman, se declar` du[manul numelui de romanconsider~ndu-l impropriu, schimb~nd numele din Imperiul Roman \nacela de Imperiul Dacic,33 deoarece majoritatea popula]iei acestuiimperiu era format` din daci-traci, ca de altfel [i armata.

Limba dacic` este cunoscut` \n istorie sub numele de ãlatina vulgar`Ò, fiind de fapt limba imperiului. Scriitorul roman Lactantius \nãRomanos DominarenturÓ34 se pl~nge c` dacii nord-dun`reni auajuns st`p~nii romanilor, iar toat` suita lui Galerius cel B`tr~n proveneadin dacii de la nordul Dun`rii.

85


Fig.

39.�

n ´

ara

Zei

lor,

´ar

a D

acil

or a

v�n

d s

ub

pic

ioar

e zi

du

ri d

e ce

t`]i

[i t

emp

le, �

nc`

par

]ial

sig

ilat

e su

b p

`m�n

t. D

e la

st�

nga

:co

lon

elu

l N

icol

ae M

ereu

]`,

fost

ul

com

and

ant

al c

orp

ulu

i d

e p

az`

al p

re[e

din

telu

i M

old

ovei

Sn

egu

r, E

u [

i A

nd

rei

Var

tic,

du

p`

un

dru

m d

e m

un

te d

e p

este

18

Km

. Nat

ura

ne-

a r`

spl`

tit

efor

tul.

De

ce o

are

�[i

con

stru

iau

Ei

dac

ii c

et`]

ile

�n c

reie

r d

e m

un

]i [

i�n

mij

locu

l ]`r

ii ?

Au

fos

t ac

este

a cu

ad

ev`r

at c

et`]

i ori

du

p`

cum

sp

un

e A

nd

rei a

u f

ost

nim

ic a

lcev

a d

ec�t

pu

nct

e d

e ab

serv

a]ie

astr

onom

ice,

geo

dez

ice

ori..

.. D

e ce

dac

ii l

e �n

con

jura

u c

u z

idu

ri ã

nem

uri

toar

eÓ i

ar �

n

mij

locu

l ac

esto

ra n

ici

m`c

ar n

u n

ivel

auor

i te

rasa

u t

eren

ul

?

86

87

Fig.40. �n mij-locul Tesaloni-cului g`sim [i aziArcul de Triumfal lui Galerius(Ler �mp`rat),realizat din mar-mur` alb`, cusculpturi [i de-cora]ii \n relief,r e p r e z e n t ~ n dvictoria \mpotri-va per[ilor (290-297 d.H.). NielsHannestad afir-ma c` monu-mentul este ã celmai importantdintre monu-mentele tetrahi-ce p`strateÓ, con-semn~nd pentrueternitate trium-ful dacilor \n\ntreaga lumeantic`, oriental`[i occidental`.Figurile coman-dan]ilor dacisunt peste tot.De ce oare greciinu se \ntreab`azi de ce s-aconstruit acest

Arc de Triumf pe ãteritoriul lorÓ [i de ce suntem noi pe el ? De fapt el nu reprezint` nimicistoric pentru grecii care \[i adjudec`, incorect, acest teritoriu. Acest Arc de Triumf alstr`mo[ilor daci, avea la \nceput patru picioareÉ doar dou` mai exist` azi. Cui s`-i pese?�n anul 311 d.H., Ler �mp`rat, \nainte de moarte (din cauza unei infec]ii), va da decretul deLiber` practic` a cultului cre[tin. �i vor urma la tron cei doi nepo]i : Galer cel T~n`r [i cevamai t~rziu Constantin cel Mare. Acesta din urm` va reconstrui [i Podul de Piatr` de pesteDun`re, f`cut ini]ial de str`bunul s`u Burebista. De ce oare a reconstruit acel pod c~nd se[tie c` romanii se retr`seser` din nordul Dun`rii de aproape 200 de ani iar ãlocurile eraupustiiÓ (\i a[teptau pe unguri, goale, \nc` 800 de ani, ca s` soseasc` [i s` [i le adjudece). �n dep`rtare se vede [i Rotunda.

Fig.41. O alt`vedere al Arculuide Triumf al luiLer �mp`ra t ,unde putemvedea rela]ia luicu Rotunda.Galer cel B`tr~nera copil din florial Romulei, fe-meie dac` dincetatea Recida-va, slujitoare acultului Zalmo-xian. El vaschimba numeleI m p e r i u l u iRoman \n DaciaMare \n anul 305d.H. Ler �mparat,ca ginere al luiDiocle-]ian, aavut un nume r`uprintre cre[tini,dar a fost ungeneral de geniu,fiind asemuit dec`tre Niels Han-nestad, cu Alexan-dru Ma-cedon(alt trac). Re-\nfiin]area Im-periului DacieiMari i-a f`cut pedaci s` devin` dinnou st`p~nii lu-mii. C~ntecele [icolindele noastre \l omagiaz` [i azi pe El, Ler �mp`rat.Scriitorul Eusebiu spune c` tot el, Galerius, a dat armatelor sale, \nc` de la \nceput, vechiuldrapel al dacilor, §arpele Gnostic (lucrat din aram`, piele sau chiar stof`). El s-a declarat celmai mare du[man al numelui de roman (Fontes, II, 6-7) [i a mutat capitala statului DaciaMare, acas`, pe teritoriul nostru, la Tesalonic. Lactanius, un cronicar roman, nota \n 325 d.H.c` Galer cel B`tr~n este ão fiar` cu totul str`in` de s~ngele de romanÓ (Fontes, II, 7).

88

Fig.42. Rotunda din Salonic, o construc]ie solid`, cu pere]i gro[i, a fost construit` deGalerius ca un adaos enormului palat unde acesta \[i avea locuin]a. Rotunda era legat` depalat printr-un bulevard m`rginit de coloane frumoase [i care, \n final, trecea pe sub Arcullui Galerius. De ce el, Ler �mp`ratul, a construit aceast` Rotund`, nu se [tie. Se presupunec` ea ar fi trebuit s`-i serveasc` drept Mausoleu. Al]ii consider` c` trebuia s` serveasc` dreptsal` de recep]ii. �n timpul lui Teodosius ea a fost transformat` \n biseric`, interiorul fiindu-ivandalizat, apoi decorat cu scene religioase cre[tine. Norocul nu-i sur~de nici cu cre[tinii,a[a c` \n 1590 a devenit moschee.Acela[i Constantin cel Mare va muta capitala imperiului la Constantinopol, iar prin edictulde la Milano, din 313 d.H., va face cre[tinismul s` fie obligator, pe teritoriul imperiului. El va ridica la Roma un arc de triumf pe care dacii sunt reprezenta]i prin opt statui, fiecarede peste trei metri \n`l]ime.

89

Astfel c` din cuceri]i, dacii au devenit cuceritori, schimb~ndnumele imperiului roman \n imperiul dacic, aceasta fiind concluziacelui mai mare du[man al dacilor de atunci, Lactantius, \n 325 d.H.

Galerius cel T~n`r, fiu al sorei lui Galerius cel B`tr~n, a fostnumit, \nainte de a ajunge \mp`rat, cu numele dacic cel adev`rat,Dara35. Ace[ti doi mari conduc`tori ai Imperiului Dacic, ridic` laSalonic un Arc de Triumf \n cinstea apogeului ascensiunii dacice.

Tot nou`, dacilor, ne datoreaz` cre[tinii libertatea cultului lor.Galerius cel T~n`r, \mp`ratul Daciei \n anul 311 d.H., elaboreaz` o legede toleran]` prin care se acord` credincio[ilor cre[tini libertatea cultului,cu condi]ia s` se roage lui Dumnezeu pentru el [i pentru stat36. Dup`preotul D. B`la[a37, \n timpul celor doi \mp`ra]i Galerius, statul impe-rial al Daciei se reorganizeaz` \n provincii conduse de un voievod(ãvoievodÓ fiind un cuv~nt dac cu sens de lupt`tor, r`zboinic, el corespunz~nd cuv~ntului slav ãcneazÓ). El s-a p`strat de-a lungul secolelor nu numai \n istoria noastr`, dar [i prin locurile unde am fost [imai suntem... ca de exemplu, ]inutul Voivodinei inclus azi \n Iugoslavia,unde rom~nii locali se lupt` pentru eliberarea lui de sub s~rbi.

Tot D. B`la[a, \n lucrarea citat`, men]ioneaz` c` \ntre daco-romani, cel dint~i voievod, necunoscut p~n` \n prezent, a fostVlahernus (nume provenind de la cuv~ntul Vlah, cum de altfel \nc` \inumesc pe macedoneni, grecii [i azi cu dispre]).

Ca [i cum doi \mp`ra]i daci \n fruntea imperiului nu ar fi fost deajuns, lui Galerius cel T~n`r \i urmeaz` la conducerea noului ImperiuDac, un altul, n`scut \n satul dac Ni[ de la sudul Dun`rii, Constantincel Mare, cel ce ridic` Arcul de Triumf de la Roma, pe care apar o partedin figurile comandan]ilor daci. Tot el [i-a mutat re[edin]a la SIRMIUM,iar la scurt timp dup` aceea la SERDICA, \n DACIA MEDITERRANEA,despre care va face declara]ia semnificativ`: ãROMA mea este SERDICAÓ.Tot el reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re (construit destr`bunul s`u Burebista [i nu de... Traian), ad`ug~ndu-i un castru cupatru turnuri [i un edificiu cu numeroase \nc`peri.

De ce oare cineva ar fi avut interesul s` cheltuiasc` sume mari debani, atunci \n antichitate, ca s` reconstruiasc` un pod acolo, departe

90

peste Dun`re, c~nd ãromanii se retr`seser` deja... iar locurile eraupustii...Ó cum le place unor istorici vecini s` sus]in` ...?

Citind cartea d-lui profesor Augustin Deac38, ãIstoria adev`ruluiistoricÓ te vezi purtat de la t`bli]ele de la T`rt`ria la istoricul rom~n dena]ionalitate turc` Ali Ekrem, care vorbe[te de ãOguznamÓ, cea maiveche cronic` turc`, tradus` \n limbile german`, francez` [i rus`, \nc`din secolul al XVII-lea, dar de care ãmariiÓ no[tri istorici nu au aflat\nc`; \n ea se men]ioneaz` c` \n anul 839 exista o ´ar` a Rom~nilor...dar unde era ea pe harta Europei?

Nu am auzit niciodat` vorbindu-se de atlasul german din 1826care ar`ta popoarele Europei anului 900 unde ãWalahiiÓ se \ntindeaudin Panonia p~na la Nipru, men]ion~ndu-se [i cinci voevodate vlahice.

Ce pot spune de descoperirea scrisorii unui conduc`tor cazar,referitoare la sec. al VIII-lea \n care se vorbe[te de ´ara Ardil cu 100de ani \nainte de sosirea ungurilor (deci numele Ardeal nu vine dinungurescul Erdely).

�n anul 1937 la cel de-al II-lea Congres Episcopal romano-catolicdin Ungaria s-a vorbit despre lucrarea preotului [i arheologuluiromano-catolic Lukacs Karoly, care a p`storit 10 ani \n zona laculuiBalaton (fostul Hercuniates de pe vremea dacilor) [i unde a g`sit urmearheologice de: palate, biserici [i conace rom~ne[ti din secolul al X-lea.

�n cronica \mp`ratului Friederich al II-lea Barbarossa, de prinanul 1189, se atesta existen]a unei ]`ri ãWalahiaÓ \ntre Dun`re [imun]ii Carpa]i, descriindu-se cu lux de am`nunte grani]ele.

Descifrarea de c`tre arom~nul Stefanovschi a inscrip]iei de peinelul de aur de la Celei (Sucidava) din jude]ul Gorj, precum [i ainscrip]iei de pe inelul de la Ezereva, Bulgaria de azi.

R`sp~ndirea credin]ei lui Hristos s-a f`cut \n limba dac`, de c`tresf~ntul Andrei, fratele lui sf. Petru la nordul Dun`rii, [i de c`tre sf.Pavel, la sudul Dun`rii, vezi Biblia lui Wilfila (scris` \n limba carpato-dun`rean` la \nceputul secolului IV).

Ce mai putem spune de lucrarea c`rturarului daco-rom~n dinsec. al IV-lea, Aeticus Dun`reanu, intitulat` ãCosmosgraphiaÓ, scris`

91


\n limba rom~n`-dun`rean` cu alfabet geto-dac, limba vorbit` de cele3-5 milioane de locuitori de pe vremea lui Burebista.

Noi am vorbit aceea[i limb` dac` \n fa]a romanilor, go]ilor,gepizilor, hunilor [i slavilor [i continu`m s` o vorbim cu schimb`rilecare survin \n orice limb` \n decursul mileniilor.

�n raportul diplomatului bizantin Panites Priscus, aflat \n anul448 la curtea ne\mbl~nzitului Atila, se men]ioneaz` c~teva cuvinteclare daco-rom~ne ca: meiu, mied, colib`; iar la masa dat` de Atila \ncinstea diploma]ilor s-a vorbit [i \n limba ãAusonicaÓ carpato-dun`rean`,dacic`.

Ce este cu stema regatului geto-dac, cei doi lei afronta]i, pe careo g`sim p~n` \n 1921 pe stema Rom~niei Mari?

§i, \n sf~r[it, ce este cu acel Codex Rohonczy, cronic` dac` dinsecolele XI-XIII, \nsum~nd 448 de pagini, scrise \n limba carpato-dun`rean`, latina dun`rean` arhaic`, cu alfabet geto-dac, pe caredacorom~nii \l mai foloseau \nc` pe vremea lui Vlad ´epe[ (veziHa[deu). Ea con]ine \ndemnuri la lupt` ale domnitorului Vlad - ca [iale altora - \mpotriva migratorilor pecenegi (din r`s`rit) [i a ungurilor(din apus). Se descriu 54 de b`t`lii victorioase, patria noastr`ar`t~ndu-se ca o ]ar` bine organizat`.

C~nd oare se va \nv`]a \n [colile rom~ne despre a[a ceva?

92

EI, TRACII, AU FOST DACI...

A rborele tracic num`ra peste 200 de triburi, cele mai cunos-cute fiind cele ale dacilor, ge]ilor, ramanilor, bessilor (meta-lurgi[ti), latinilor etc.

O interesant` afirma]ie despre daci o g`sim la istoricul DioCasius care a spus: ã§i iar`[i s` nu uit`m c` Traian - Troian a fost tracveritabil. Luptele dintre Traian [i Decebal au fost r`zboaie fratricide,iar tracii au fost daciÓ.39

Dup` Mircea Eliade, num`rul ramurilor giganticului arbore umanal tracilor se ridica la cca. 200.40 Pr. Dumitru B`la[a a alc`tuit un tabelal acestora num`r~nd nu mai pu]in de 150 de ramuri tracice.

Herodot (425 \.d.H.) considera c` ãNeamul tracilor este cel mainumeros din lume; tracii au multe nume, dup` regiuni, dar obiceiurilesunt cam acelea[i la to]iÓ.

Dup` victoria grecilor de la Maraton asupra per[ilor, regeleXerxes (486-465 \.d.H.) \[i construie[te o mare armat` \n care semen]ioneaz` de c`tre Herodot [i prezen]a tracilor bithini, din nord-vestul Asiei Mici; ace[tia sunt descri[i astfel: ãTracii \nso]eau expedi]iapurt~nd pe cap c`ciuli din blan` de vulpe, \mbr`ca]i cu hitoane, pestecare se \nf`[urau cu mantale viu colorate. �n picioare [i peste pulpeaveau o \nc`l]`minte din piele de c`prioar`. Ca arme au suli]e, scuturiu[oare [i pumnale miciÓ.41

Ovidiu \n Tristele \i surprinde pe tracii geto-daci astfel: ã�i vezic`l`ri, venind [i duc~ndu-se prin mijlocul drumurilor. �ntre ei nu-inici unul care s` nu poarte tolb`, arc [i s`ge]i \ng`lbenite de veninulviperei. Au glas aspru, chip s`lbatic [i sunt cea mai adev`rat`\ntruchipare a lui Marte. P`rul [i barba lor n-au fost tunse niciodat`.M~na lor dreapt` e totdeauna gata s` \nfig` cu]itul pe care \l are legatla [old orice b`rbatÓ.42

�n anul 547 \.d.H. per[ii lui Cyrus au \nfr~nt Regatul LydieiTracice din Asia Mic`, extinz~ndu-[i st`p~nirea spre nord-vest p~n` la]`rmul sudic al M`rii Marmara.

93


Fig.43. Conducta dacic`, veche de peste 2.000de ani care perforeaz` muntele aduc�nd apas`tenilor din M-]ii Or`[tiei, Fetele Albe.Conducta a fost descoperit` �n luna mai 1998de c`tre Prietenul Dacilor, Andrei Vartic, ajutat de o c`l`uz`.

94

Regele persan Darius I (522-486 \.d.H.) a \ntreprins o expedi]iela nord de Dun`re, iar dup` acela[i Herodot, singurii traci care s-auluptat cu el au fost ge]ii din Scythia Minor (Dobrogea) nel`s~ndu-l peacesta s` se stabileasc` acolo. L-au atacat tracii din Mun]ii Pangaionc~t [i tracii odoman]i, stabili]i mai la nord, p`str~ndu-[i astfel inde-penden]a.

Peninsula tracic` a Chersonesului (cher-sones = fiii cerului, cei doiZamolxis), \n decursul agita]iei istoriei va trece de la per[i la greci.43

Confedera]ia tribal` a tracilor-odrisi care avusese o evolu]iestr`lucitoare va fi desfiin]at` \n urma unui r`zboi fratricid de regelemacedonean Filip al II-lea. Acesta va \ntreprinde o expedi]ie \n ]inu-turile Dun`rii de Jos (339 \.d.H.), unde regele get Kothelas i-a dat-o pefiica sa Meda de so]ie. Aceia[i traci-macedoneni dup` ce i-au \nvinspe sci]i, \nc`rca]i de prizonieri [i vite, \ntorc~ndu-se acas` travers~ndMun]ii Haemus (Balcani) au fost ataca]i de tracii tribali care le-au luattoat` prada r`nindu-l grav la picior pe \nsu[i Filip al II-lea.

Patru ani mai t~rziu, un t~n`r trac-macedonean, fiul lui Filip alII-lea, Alexandru Macedon (336-326 \.d.H.) va face [i el o incursiune\n regiunile de la nord de Balcani, \n ãára ZeilorÓ - Dacia [i, precumtat`l sù, va da lupte grele \mpotriva fra]ilor geto-daci al c`ror regeSyrmos (ãdin SoareÓ) se baricadase pe un ostrov al Dun`rii cunoscutazi ca ãP`cuiul lui SoareÓ pe care personal l-am colindat prin anii1973-74 [i l-am g`sit izolat [i straniu.

O echip` de arheologi lucra cu seriozitate [i-mi explica cupl`cere [i m~ndrie, mie [i prietenului meu ing. agronom MihaiP`pu[oi, despre misterele locului. Eram pe atunci un t~n`r doctor alcomunei Rose]i, jud. C`l`ra[i, a[tept~nd s` mai treac` un an pentrua-mi \ncepe stagiatura \n chirurgie la Bucure[ti, la prof. Juvara. �lcitisem deja, de c~teva ori, pe Nicolae Densu[ianu, a[a c` discu]iilenoastre au fost aprinse, dar politicoase.

Despre regele Syrmos nu auzisem [i nici despre \nfr~ngerea luide mai t~rziu, dar originea geto-dac` a numelui lui Alexandru, ei nu o[tiau. S` ne oprim pu]in s`-i vedem provenien]a: Alexan-Dros, ãCelJertfit CerbuluiÓ, precum Cerbul (lui Orfeu i s-a mai zis [i Dros,ãCerbulÓ, [i \n amintirea sacrificiului sù s-a construit teribila tradi]iegetic` a trimiterii unui Sol Curat la ceruri).44

95


Deci Alexandru este un foarte vechi nume pelasgic, carpato-dun`rean. El era mesagerul care o dat` la 4 ani era zv~rlit \ntre suli]e[i prin moartea lui ducea Zeului Suprem mesajul poporului sù.

Carpato-dun`renii, \n evolu]ia lor s-au r`sp~ndit \n jurul nucleuluicet`]ii naturale a Mun]ilor Carpa]i, mun]i greu de trecut, unde aurul,argintul [i sarea se g`seau din bel[ug.

Ei, carpato-dun`renii, s-au r`sp~ndit peste toat` EuropaCentral`, de la Alpii Austrieci [i din C~mpia Bavariei p~n` \nPodi[urile Gali]iei Orientale [i p~n` \n Stepa Dobrogei, iar de acolop~n` peste toat` a[a-zisa Rusie Meridional` de la Nistru [i p~n` \nKuban (vezi tracii cimmerieni), \n Asia Mic`, \n Insulele M`rii Tracice(Egee) care au fost la \nceput populate de ei, pelasgo-traco-arieniicarpato-danubieni ajung~nd p~n` \n Nordul Africii (vezi garamanii).45

Dar dac` istoria a fost a[a de generoas` cu neamul nostru tracic,nu acela[i lucru se \nt~mpl` [i cu istoricii contemporani.

Bulgarii, aparent un popor slav, sosit de departe, din Asia, seredescoper` azi, nemaiconsider~ndu-se invadatorii sosi]i \n secolul alVI-lea d.H. ci, nici mai mult nici mai pu]in dec~t urma[ii tracilor!

Ei nu vor s` mai aib` nimic \n comun cu neamul slav (ori vulgar:bulgar-mongoloid de la Volga).

Citindu-i pe acad. V. Georgiev, prof. A. Fol [i pe prof. G.I.Georgiev, descoperi c` nici nu au existat traci la Nord de Dun`re iarei bulgarii au devenit traci prin 1964-1967, extinz~ndu-[i istoria cuc~teva mii de ani. §i c~nd te g~nde[ti c` p~n` ce fiica fostului lorpre[edinte Jivkov a devenit istoriograf`, ei bulgarii, credeau c` suntslavi la origine!

Dup` cum vedem, nu numai ãacademicienii profesori de istorieÓschimb` istoria, ci [i fetele pre[edin]ilor comuni[ti... [i pentru ce, pentru ni[te interese geo-politice. Nu ar fi fost mult mai simplu s` sem~ndreasc` cu faptul c` ne-au cotropit \n secolul al VI-lea d.H., ne-au subjugat [i decimat, l`s~nd \n urm` doar un num`r mic desupravie]uitori ãmegleno-rom~niiÓ? C~nd vorbe[ti o limb` slavon`(ap`rut` foarte t~rziu \n istoria lumii) cum po]i spune c` e[ti trac?! Se[tie c` de-a lungul r~ului Mari]a trìau tracii odrisi, numele lor fiindmen]ionat p~n` \n secolul III \.d.H.

De asemenea, de-a lungul r~ului Struma trìau medii - trib dincare se tr`gea [i str`mo[ul nostru Spartacus, trac ce a cl`tinat [i

96

\nsp`im~ntat Roma. N`scut \n jurul anului 113 \.d.H., absorbit \narmata roman`, [i-a permis un ãmic concediuÓ pe cont propriu, a fostprins [i transformat \n sclav-gladiator. Fiind la [coala din Capua, excelent preg`tit [i cu suflet trac, nu a acceptat ideea de a muri pearen` pentru satisfac]ia ãst`p~nilorÓ, a[a c` a evadat \mpreun` cu al]i70 de camarazi, alc`tuindu-[i o mic` armat` cu care a reu[it s` clatineImperiul Roman de atunci.

Spaima i-a obligat pe romani, \nvin[i de c~teva ori de armatatracului Spartacus, s` trimit` \mpotriva acestuia pe Marcus LiciniusCrassus [i pe Pompei (adus special din Spania).46 �nvins de o armat`enorm`, Spartacus moare viteje[te, \n anul 71 \.d.H. l~ng` Silar,r~z~nd fericit \n clipa mor]ii, ca to]i dacii. Istoria schimb` c~teodat`\n]elesul unor simboluri, a[a c` numele eroului nostru trac este preluatde germanii sociali[ti care \nfiin]eaz`, dup` primul r`zboi mondial,ãLiga lui SpartacusÓ (Spartakusbund). Ace[tia, \n frunte cu RosaLuxemburg [i Carol Liebknecht, vor transforma la 30 Decembrie 1918ãLiga lui SpartacusÓ \n Partidul Comunist German. Ce ironie asoartei! Dar tot ei germanii, la numai c~]iva ani vor avea o nou` idee,aceea de a fura simbolul vie]ii ve[nice, zvastica pelasgic`, transform~nd-o \ntr-un simbol al intoleran]ei [i cruzimii, manifestat \ncel mai extremist sens, cre~nd martiri \n propor]ie de mas`.

Astfel, vechi simboluri preluate [i folosite necorespunz`tor, \[ipierd aparent valoarea, cum s-a \nt~mplat [i cu vechiul semn hititcarpato-danubian al vulturului cu dou` capete, adoptat de Bizan],apoi de huni la formarea Imperiului Austro-Ungar, etc., etc., pentru ca\n zilele noastre s` redevin` actual, preluat de noul stat rus...

�n acest context trebuie s` nu-i uit`m pe odrisi, trib tracic dinzona Mun]ilor Rodopi, care s-au r`sculat \mpotriva ImperiuluiRoman, \n anul 26 d.H.

L`s~ndu-i la o parte pe bulgarii traciza]i peste noapte de fiicapre[edintelui Jivkov [i de al]i istorici de-ai lor, s` mergem ceva mai lasudul teritoriului tracic. Cu privire la numele acestui teritoriu,Herodot spunea: ãElada (Grecia, n.a.) era un ]inut care mai \naintevreme se numea PelasgiaÓ.47

Ei, grecii, sosi]i \ntre anii 1900-1400 \.d.H. \n patru valuri: aheii,ionienii, dorienii, eolienii, ne-au g`sit acas`, pe noi pelasgii carpato-danubieni, care ne numeam traci (nume prima oar` men]ionat de

97


acela[i Herodot). Ei ne-au \nvins de mai multe ori, reu[ind s` ocupepartea sudic` a Peninsulei Balcanice.

De la noi au luat apoi Asia Mic` (vezi r`zboiul \mpotrivatracilor-ramani locuitori ai Troiei) dup` cum [i insulele din MareaTracic` (grecii schimb~ndu-i numele \n Marea Egee; vezi r`zboiul dusde greci sub conducerea lui Temistocle \mpotriva tracilor-sinthioni).

Revan[a \mpotriva grecilor ne-a fost adus` de tracul-pelasgAlexandru Macedon (336-323 \.d.H.) care cucere[te Grecia [i con-form tradi]iilor timpului \i angajeaz` pe \nvin[i \n trupele sale.

Acesta reconstruie[te \ntr-o perioad` foarte scurt` MareleImperiu Pelasgic, recucere[te Egiptul, Mesopotamia, Persia, India,capitala acestui Mare Imperiu Pela-sgic, re\nviat, fiind la Pela.

Vremea a trecut [i dup` 2000 de ani, de ast` dat` ãistoricii greciÓ\l redescoper` pe macedonul Alexandru ca fiind ãgrecÓ [i \l pun \nPanthenon (dup` 2000 de ani !!!). Dar nici bulgarii nu se las`, [i-ladjudec` [i ei pe ãstr`mo[ulÓ Alexandru, consider~ndu-l unul din ceimai mari generali bulgari ai antichit`]ii.

Singurii care nu [i l-au revendicat pe Alexandru ca fiindu-leneam [i str`mo[ ... sunt rom~nii.

�ntre timp pelasgii au devenit [i ei greci, precum [i tracii (o fi gre[itHerodot c~nd \i considera pe traci ca fiind alt neam dec~t grecii)!

Despre teritoriile locuite de pelasgo-traci acela[i Herodot spunea:ãDe la P`durea Hercinic`, limita vestic` a spa]iului pelasgo-tracic treceprin Alpii R`s`riteni, ocolind Noricum, provincie cu popula]ii predominant dacice [i celto-germanice, [i apoi cobor~nd la Aquileea(azi Terzo dÕAquileia - Italia), \n golful vene]ilor. De aici, limita vestic`,sud-vestic` a spa]iului pelasgo-tracic urm`rea ]`rmul M`rii Adriatice,\ntreg ]`rmul de vest al Peninsulei Balcanice, p~n` \n CretaÓ.48

Popula]iile, neamurile pelasgo-tracice de la Marea Adriatic`, dinã]inuturile iliriceÓ, atingeau, potrivit informa]iilor lui Strabon, Istrul [iAlpii dintre Italia [i Germania: ãpopula]iile pelasgo-traco-ilirice \ncepde la acel lac (este vorba de lacul Constan]a dintre Elve]ia [i Germaniade azi, n.a.) al`turi de care locuiesc vindelicii, retii [i helvetii...Amintitul teritoriu (alpino-panonico-iliric), dacii l-au pref`cut \ntr-unpustiu, \n urma r`zboiului \n care i-au biruit pe boi [i pe taurisci -semin]ii celtice de sub st`p~nirea lui Critasiros. Dacii pretind c` ]inu-tul acesta ar fi al lor, cu toate c` este desp`r]it de ei prin r~ul Parisos

98

(Paar de azi \n Germania, n.a.) care vine din mun]i [i se vars` \n Istru(Dun`re)...Ó.49

Originea acestui popor tracic, c`ruia geografia [i condi]iile climatice i-au h`r`zit culoarea alb` a pielii, men]inut` cu toate invazi-ile, \ncruci[`rile [i suprapunerile orientale, se confund` cu cea a arie-nilor carpato-danubieni, a vechilor pelasgi, \ntemeietori ai Europei moderne de azi. �n ultima vreme, tot mai mul]i cercet`tori sunt dep`rere c` leag`nul vechii Europe este spa]iul carpato-dun`rean(Marija Gimbutas), \n timp ce consider` c` spa]iul din care au pornitpopoarele europene este situat pe teritoriul dintre Valea Dun`rii,Marea Egee (Marea Tracilor) [i Marea Neagr` (Marea Getic`).50

Istoricilor [i arheologilor li s-au al`turat [i unii lingvi[ti, printre caretrebuie amintit Vladimir Georgiev. Importan]a tracilor \n istorie [i aspa]iului tracic a fost subliniat` [tiin]ific prima oar` de c`tre Vasile P~rvan.

N`scut la 28 Sept. 1882, \n c`tunul Perchiu din ComunaHuruie[ti, Jud. Tecuci, fiu al unui \nv`]`tor rural, Vasile P~rvan a fostun alt \ndr`gostit de preistoria poporului rom~n. El ajunge la 27 de animembru al Academiei Rom~ne, Profesor de istorie antic` laUniversitatea din Bucure[ti, Director al Muzeului Na]ional deAntichit`]i. El este autorul sintezei istorico-arheologice despre protoistoria Daciei, pe care a intitulat-o Getica. �n aceast` lucrare V. P~rvan a pus \n eviden]`, documentat [i conving`tor, m`re]iapoporului geto-dac. El va muri timpuriu, \nainte de a atinge v~rsta de45 de ani, l`s~ndu-ne un tezaur de nepre]uit, opera lui [tiin]ific`.

Din punct de vedere lingvistic, mul]i cercet`tori sus]in existen]aunei limbi ariene, carpato-danubiene (pelasgice) care a stat la originealimbii tracice, cu diferite variante locale. Av~nd \n vedere leg`turile\ntre limba hitit` [i limbile ariene, se poate afirma c` mi[c`ri depopoare au avut loc de la apus spre r`s`rit, adic` din Europa spre Asia[i nu invers. Forma veche a cuvintelor hitite constituie o dovad` c`hiti]ii s-au desprins din trunchiul carpato-danubian, european,p`trunz~nd \n Asia Mic`. Sunt suficiente dovezi de natur` arheologic`[i antropologic` pentru a \ng`dui afirma]ia c`, \nc` din epocaneolitic` \n spa]iul tracic [i \ntr-o arie limitrof` acestuia, exista opopula]ie autohton`, din care \[i trag r`d`cinile popoarele istoriceeuropene, iar aceast` popula]ie poate fi considerat` din punct devedere lingvistic ca prearian`.51 ´in~nd seam` de faptul c` istoricii [i

99


arheologii au neglijat, necuvenit, mitologia noastr` traco-dacic`, precum [i alte mitologii cu scrieri epice precum sunt Vedele [iUpani[adele sanscrite, consider c` introducerea lor \n circuitulcercet`rilor ar fi \n avantajul nostru, al rom~nilor [i \n special \n avantajul ilumin`rii trecutului \ndep`rtat al continentului european.

Simpozionul interna]ional de tracologie care a avut loc \nBulgaria (15-18 Mai, 1998) cu temele de mai jos scoate \n eviden]`cele afirmate de noi mai \nainte:

1. Cel mai vechi simbol pre-tracic g`sit \n lume - zvastica - 6.000 \.d.H.2. Primele ornamente [i m`[ti de aur (tracice) g`site \n lume -

3.800 \.d.H. (Karanovo V-VI). 3. 1600 de tezaure ale regilor traci - cele mai frumoase din lume. 4. Noi splendori tracice.�n Iliada Homer spunea despre traci c` ãarmatele lor str`luceau

de scuturi de aur [i tezaurele lor erau a[a de pre]ioase c` regele Priam(rege al Troiei tracice) a putut s` ia \napoi, de la greci, capul fiului sùmort, numai dup` ce le-a dat acea faimoas` cup` tracic` de aurÓ.52

Toate marile civiliza]ii au \nflorit pe vìle unor mari fluvii [i \nspecial la gurile de v`rsare ale acestora: cea egiptean` pe Nil, ceamesopotamian`, \ntre Tigru [i Eufrat, cea indian`, pe Ind [i Gange,cea chinez`, pe Fluviul Galben, iar cea european`, cu voia sau f`r`voia ãmarilor profesori de istorie [i arheologieÓ, pe valea Dun`rii(Istrului, Danubiului) [i \n special \n zona deltei acesteia. Acesta esteleag`nul adev`rat al civiliza]iei proto-europene, \n str`vechea vatr`tracic` a Carpa]ilor, a Dun`rii carpatice. Aici veneau grecii \n antichitates`-[i caute L~na de Aur [i bog`]iile agricole dun`rene. Aici s-a dezvoltat faimoasa Epoc` de Aur, cu Cimitirul Eroilor de la GurileDun`rii [i L`ca[ul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului.

Uita]i-v` pe hart` [i ve]i vedea ce fantastic arat` acest spa]iu,unde din trupul mun]ilor ]~[nesc izvoare ce se prefac \n r~uri care sedesf`[oar` ca un evantai spre Dun`re, str`b`t~nd vì calme [i dealurimolcome, prielnice agriculturii [i p`storitului. De sus, din avionaceast` re]ea hidrografic`, cu forma de elips`, seam`n` cu un Ou alGenezei. Mun]i de sare, f`r` de care e greu de conceput via]a omului[i cre[terea vitelor, reprezentau \n antichitate o bog`]ie mai mare caaurul, poate cea mai de seam` bog`]ie pentru oamenii vechimii,bog`]ia vie]ii, f`r` de care via]a nu poate exista.

100

Bog`]iile solului [i subsolului au f`cut ca spa]iul tracic s` fie r~vnitde triburile [i popoarele \nvecinate - spre acel El Dorado al antichit`]ii\[i orientau dorin]ele jefuitoare vecinii. Invadatorii europeni au venit [i\nc` mai vin de la r`s`rit, mi[c`rile dinspre sud spre nord fiind determinate nu at~t de cauze economice, c~t de modific`ri ale climatului,de schimbarea florei [i faunei. Precum orice pom ce d` roade [i semin]e,caut` s` le r`sp~ndeasc` \n preajm`, a[a [i neamul nostru al daco-tracilor, prin triburi prolifice, a rodit [i s-a r`sp~ndit fie la marginea teritoriului sù de vie]uire, fie deplas~ndu-se la distan]e mai mari p~n`\n Asia ori trec~nd str~mtorile Bosforului [i ale Dardanelelor p~n` \nAnatolia; a[a au ajuns ramano-dardanii s` ridice ora[ul cetate Troia, iarbrigii s` alc`tuiasc` o ãfilial`Ò care a luat numele de Frigia; mysii nu eraualtceva dec~t o f`r~m` a moesilor din sudul Dun`rii; mesapii, iapygii [ivene]ii din Italia de r`s`rit erau surplusuri ale traco-ilirilor din Dalma]ia[i din Panonia (unde a existat statul Rama p~n` la venirea ungurilor,dup` cum atest` o serie de surse toponimice).53

Extinderea neamului carpato-danubian se poate asem`na cu oexplozie atomic`, av~ndu-[i epicentrul acolo, acas`, \n ára Soarelui,\n Daksha pre-sanscrit`, arian`. �i vom g`si pe str`mo[i pe r~ulHipanis (Bug) [i Borystene (Nipru). Cimmerienii vor fi \mpin[i dec`tre sci]i spre sud, dar [i ei sci]ii se vor topi \n marea popula]ietracic`, traciz~ndu-se, l`s~nd \n urma lor doar... un nume. Ei traciicare se \ntindeau spre apus p~n` la Oceanul Atlantic, au p`truns [i peValea Vistulei \ntemeind cet`]i ca Getidava; alte ramuri ca etruscii [ivene]ii se vor \ndrepta spre Valea Padului. Peninsula Italic` au cucerit-o de cel pu]in patru ori, ultima dat` sub conducerea str`lucitorului raman Enea - plecat din zona Oltinei (Dobrogei de azi)ori, dup` Homer [i Vergilius, de la Troia. C~nd Demostene [i Ificratesocoteau ca o cinste faptul c` mamele lor fuseser` trace, c~nd greciiÒne \mprumutauÓ zeii schimb~ndu-le doar numele, \nfrupt~ndu-se dinplin din miturile [i credin]ele geto-dacilor, cum s` nu ridic`m voceaazi, noi urma[ii acelor daco-traci [i s` spunem lumii adev`rul? De ces` t`cem, umili]i [i fura]i de al nostru trecut glorios din dorin]aãinteligent`Ò de a nu ne sup`ra ãveciniiÓ? Cine au fost [i cine sunt eivecinii?!

Niciodat` un popor umil [i fricos nu a fost respectat, niciodatùn iepure nu va sta al`turi de un lup! Este timpul s` ne trezim, s` ne

101


scoatem ochelarii de miopi, primi]i de la vecini [i s` ne uit`m cum~ndrie, acolo, departe \n trecut, redescoperindu-ne [i m~ndrindu-necu noi \n[ine. Nu este nimeni \n toat` Europa, care s` aib` o istoriemai veche, mai frumoas` [i mai fantastic` dec~t a noastr`.

Noi nu trebuie s` uit`m c` suntem aici, pe acest p`m~nt european primii, \naintea grecilor, italienilor, francezilor, germaniloror turcilor, \naintea englezilor or slavilor.

Ei to]i, noii veni]i, doresc ca noi s` nu fi existat; astfel ca ei s`aib` drepturi! Ei spun c` Transilvania a fost lipsit` de popula]ie, iar eiau venit [i au locuit-o. Ei ne \ncurajeaz` \n naivitatea noastr` s` credem c` de fapt noi am ap`rut dup` 106 d.H., prin unirea dintreãdoi b`rba]iÓ Traian [i Decebal, Traian - cuceritor a 14% din teritoriulDaciei, \n urma unui r`zboi fratricid.

E timpul s` realiz`m c` noi avem istoria noastr`, cu mii [i mii deani \naintea sosirii romanilor pe c~]iva kilometri din teritoriul Daciei;istoria noastr` a \nceput atunci, de mult, c~nd noi am \nceput s`f`urim Europa, s` cucerim Asia: China, India [i Japonia, Anatolia,Sumerul [i Asia Mic`, Palestina [i Mesopotamia, Nordul Africii.

Aceasta este istoria noastr`, a carpato-danubienilor, pelasgilor,tracilor, daco-rom~nilor. Noi daco-rom~nii reprezent`m coloana vertebral` a istoriei lumii contemporane.

102

Marius


MITOLOGIA LA ROMANI

ÁRA ZEULUI §AUE

I n anul 1961, cercet`torul clujean N. Vlasa, s`p~nd cam la 20de km de comuna T`rt`ria, la o colin` numit` Turda[, g`se[te\n stratul cel mai de jos al acesteia o groap` umplut` cu

cenu[`. Pe fundalul ei au fost g`site statuetele unor idoli str`vechi, obr`]ar` de scoici marine [i trei t`bli]e de lut, acoperite cu un scrispictografic, al`turi de corpul ars [i dezmembrat al unui om matur.Descifrarea t`bli]elor ne aduce \n fa]a unei scrieri presumeriene [i aunei enigme ãmortul coptÓ. La vechii sumerieni, \n cinstea mareluizeu §aue, preotul principal, la \mplinirea anilor de slujit, era ars.54

Arunc~nd o privire rapid` pe harta Rom~niei, \n zona T`rt`riei vomdescoperi nume ciudate, f`r` nici un \n]eles pentru o persoan`neini]iat`, vom g`si ]ara zeului §aue.

D-l P.L. Tonciulescu, \n cartea De la T`rt`ria la ára Luanei,publica [i o hart` intitulat` ãUrmele zeului §aueÓ,55 din care citezlocalit`]i [i r~uri cu o rezonan]` care aminte[te de acest zeu str`vechi,local: satul §ùle[ti pe valea Mure[ului, la sud de Turda[, l~ng`T`rt`ria; pu]in mai la nord, tot pe malul st~ng al Mure[ului, satul§eusa; ceva mai la nord \nt~lnim §eulia de Mure[; undeva mai sus dep~r~ul §aulia, afluent al r~ului Ludu[, la confluen]a celor de mai susavem comuna §eulia [i satul §aulita; \n jude]ul Bihor, comunaNojorid, avem satul §auaeu.

§i dac` continu`m c`l`toria pe harta Rom~niei, pe Some[ulMare, pe apele Zalùlui, g`sim zeci de localit`]i [i ape cu nume

103


Marius


Fig.44. Zeul §aue, identic cu zeul sumerian Usmu, un zeu pierdut �n vidul istoriei poporuluinostru. Vom fi �n stare s`-l repunem �n ale lui drepturi istorice? Carpato-dun`renii sosi]i �ndou` etape �n Sumer, [i suprapun�ndu-se popula]iei negroide locale �i vor numi pe ace[tiaãcapete negreÓ (sag-gic). Popula]ia local` negroid` o va adora pe zei]a t`m`duitoare Gula.* P.L.Tonciulescu, ãDe la T`rt`ria la ´ara LuaneiÒ, p.22, Ed.Miracol, Bucure[ti, 1996.

104

Fig.45. Negas reprezenta la vechiivedici (carpato-danubieni, pelasgi),spiritele rele, un fel de semi-zei, dragoni, el r`m�n�nd p`strat �ncuvinte ca Nehoi, Negesina, etc.,precum [i ca stindard de lupt` ladaci: capul de dragon. Descriereaacestui dragon corespunde cu [arpele dragon descoperit la Tomis,statuie de marmur`, imagine tridimensional` a enigmaticuluisemi-zeu, �nalt` de 66 cm. �n depozituldescoperit �n urm` cu mai mult de30 de ani, el Nagas se afla �mpreun`cu .... Cavalerul Trac !*M.I.N.A. Constan]a, inv.2003.Str`mo[ii Romanilor, Daco-Romanii, Ion Miclea [i Radu Florescu, Ed. Meridiane, 1980, Rom�nia.

105

derivate din ale marelui zeu: satul Ili-§ua, r~ul §ieu, com. §iuet, §ieuM`gheru[, Christur-§ieu, §ieu Odorhei, p~n` [i §ieu-Sf~nt.

De acum 7.000 de ani cam at~ta ne-a r`mas. Oare, \n str`fundulacestor a[ez`ri, dac` arheologii ar s`pa, ar mai c`uta, nu s-ar maidescoperi nimic? Oare singurele vestigii l`sate de str`mo[ii iubitori aizeului §aue s` fie numai cele de la T`rt`ria?

Citind ãThe living GoddessesÓ56, a lui Marija Gimbutas, suntemsurprin[i de ce afl`m; cercet`toarea Zsofia Torma ( din Ora[tie, n.t.) \n1874 a descoperit la Turda[, l~ng` Cluj, \n Transilvania ( nord-vestulRom~niei) t`bli]e de lut asem`n`toare celor descoperite de clujeanulN. Vlasa pe care le-a prezentat la un congres interna]ional, la Berlin,organizat de... Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei pelasgice.Dar cine a auzit de aceast` Z.Torma p~n` acum? De ce trebuie s` og`sim \n c`r]ile istoricilor americani [i nu \n cele rom~ne[ti? Cine neblocheaz` aceste informa]ii pre]ioase pentru mai mult de 100 de ani[i cu ce scop ?

De la aceia[i americani afl`m c` Miloje Vasic, 1908-1926, a dezgropat figurine [i vase cu inscrip]ii asem`n`toare la Vinca, l~ng`Belgrad (zone care au apar]inut p~n` t~rziu str`mo[ilor no[tri, respectivp~n` \n sec.VI d.H.). �n opinia lui Vasic inscrip]ii asem`n`toare sereg`seau pe vase de lut din insula Lesbos.

�n 1961-1963 Jovan Todorovic descoperea, tot l~ng` Belgrad,vase [i obiecte de cult cu sute de inscrip]ii apar]in~nd aceleia[i culturiVinca.

Strachina cu inscrip]ii de la Gradesni]a, Bulgaria de azi, scoate [iea la iveal` aceea[i scriere pre-sumerian`.

Dar meritul decisiv \i revine lui Nicolae Vlasa care \n anul 1963\[i impune descoperirea scrisului pre-sumerian.

�n sf~r[it, tot de la M. Gimbutas afl`m despre ãMadona de laRastÓ, vestul Rom~niei, Banat, 5.000 \.d.H., descoperit` de prof. dr.Gheorghe Lazarovici, acoperit` cu inscrip]ii. (Vezi [i ãEpopeeapoporului carpato-danubian/cucerirea SumeruluiÓ.)

106

ALE§II LUMII

Spa]iul carpato-dun`rean a fost leag`nul civiliza]iei ariene, careva da lumii cea mai bogat` [i variat` societate de zei [i concep]ie religioas`, preluat` aproape de toate religiile lumii. Nicolae Miulescu, \nDacia - ára Zeilor, descrie o lume mitologic`, necunoscut` nou`.57

�n cea mai veche poveste a genezei lumii, cea vedic`, se spune:C~nd zeului suprem i-a pl`cut P`m~ntul, el a dat na[tere prin a sa respira]ie la [apte zei ai genezei lumii. Conduc`torul acestui grup afost Daksha. Acesta, dup` ce s-a uitat peste tot p`m~ntul, a g`sit celmai frumos loc pe care-l va popula \n timpul nop]ii cu primii 10.000de fii ai sì, fiii lui iubi]i, fiii lui ale[i, ale[ii lumii. �n timpul zilei, el\mpreun` cu ceilal]i zei au creat animalele, p`s`rile etc. Dar El,Daksha, va realiza c` a uitat s`-[i \nmul]easc` fiii, a[a c` va creaFemeia. Dup` multe \ncerc`ri, el va g`si felul cum s`-i \nmul]easc`.El, Daksha, este considerat ca marele zeu al genezei lumii, dar [i zeual sexului. Fiii lui, dacii, vor trì pentru un timp \n ]ara zeilor -Dacia, dar o parte din ei o vor p`r`si, pentru a popula lumea.58 Einu o vor uita [i se vor \ntoarce din c~nd \n c~nd pe drumul zeilor, drumul BYK-ului (vezi r~ul B\cului - Chi[inù [i ãdrumul B\cului,B\cului haiduculuiÓ - Dimitrie Cantemir), descris de UpanishadaKanshitaki - \n pelerinaj \n ]ara Dacia, ]ara zeilor.59 Ce ne-a r`masde la ei, ve]i \ntreba? Ne-au r`mas localit`]i, mun]i, vì [i ape cunumele vechilor zei vedici:

1. OM - expresie monosilabic`, exprim~nd suprema invocare azeului suprem. �n nici un templu vedic nu se \ncepe slujba \nainte dea se pronun]a aceast` silab` ãOMÓ. La noi acas`, \n Dacia, noi nechem`m oameni, avem chiar [i un munte ãOM-ulÓ. Aparent muntelep`streaz` numele OM potrivit credin]ei vedice, care afirma c` acolos-ar fi g`sit marele sanctuar vedic.

2. NAGAS - reprezint` spiritele rele, un fel de semizei, dragoni.R`m~ne p`strat \n Nehoi, Negesina etc. Descrierea acestor dragoni sepotrive[te cu [arpele-dragon descoperit la Tomis.

3. KUCEA-CUCEA - zeit`]i lunare; vezi sate, nume [i localit`]i:Cucea, Cuceu, Cucerdea etc.

107


108

Fig.46. Marea Zei]` Bendis.*Medalion din teracot`, Muzeul de istorie al Transilvaniei, Cluj-Napoca, inv. A1/941.C. Daicoviciu [i colaboratorii, §antierul arheologic de la Gr`di[tea Muncelului.Geto-Dacii, I. Miclea [i R. Florescu, Editura Meridiane, 1980, Rom~nia.

4. ARKA - numele zeului Soarelui la \nceputurile religiei vedice(mai t~rziu \nlocuit de Mitra, apoi de Surya).

5. MITRA - zeul Soarelui este unul dintre cei mai vedici zei. Afost preluat de cre[tini. Sf. Demetrie c~t [i Mitro sunt patronii luniiSeptembrie. L~ng` Olteni]a, la Mitreni, au fost descoperite ruineleunui templu ãp`g~nÓ \nchinat zeului Soarelui.

6. SURYA - numele zeului Soarelui \n lumea vedic` de mait~rziu. P`strat \n numele muntelui Surianu din vatra dacic`. Pe hartaRom~niei se g`se[te \n mijlocul fiilor sì daci \n zona Or`[tiei. Suryaa fost numit` mai t~rziu [i una din fiicele zeului Solar.

7. TAMA§A - zeul \ntunericului, al ce]urilor dese de pe p`m~nt;p`strat \n Tama[, l~ng` Bucure[ti, Tama[i-dava, Tama[ifava,Tama[falù (l~ng` Bra[ov).

8. TAMASNA - numele celui de al patrulea Manu, unul dintreãdomniÓ; vezi localitatea Tama[a, Tamasa[a (l~ng` F`g`ra[).

9. MOCSA - ã�mp`r`]ia lui Mo, principiul dezintegr`rii; p`strat\n numele comunei Moc[a. Zal-moc[a Zalmoxis - s` fie derivat tot dinacesta?

10. GURU - nume dat mae[trilor, profesorilor, \nv`]`torilor carefac cunoscute scrierile vedice; vezi comuna Guruieni, Gurustan sauãgurue]iiÓ, piramidele de p`m~nt de la §ona, F`g`ra[; vezi [i §ona\mp`ratul, tat`l SITREI (SITROAIEI) cu care s-a c`s`torit ramanulRAMA.

11. DHRAMA - zeu al justi]iei [i al principiului drept`]ii; vezilocalit`]ile D`rm`ne[ti, Darmanesti etc.

12. CAMA - zeul iubirii; vezi Com`ne[ti, Comar, Comana,Comarzana etc.

13. BHARATA (Bhara-ta) este numele eroului carpato-danubiancare a condus masele de p`stori, cucerind valea mijlocie a Indusului.Numele acestuia este p`strat ca B`r`tù, cel mai \nalt v~rf din mun]iiBaraolt; avem, de asemenea, localit`]ile Bara, B`rù, B`r`[ti etc.

14. BHUTA - spirit rù; vezi Buta, Butoni, Butanu.15. AGNI - zeul focului, [i/ori al arderilor, numit [i Pavaka, Pria;

vezi a[ez`rile Agni-ta, Pava, Pria.16. APA (Apaci) - zei]a apelor binef`c`toare; vezi localit`]ile

Apa, Apalina, Apa]a.

109


17. DANU - mama ploilor [i a paji[tilor bogate; vezi Danubiu,apa sf~nt` a vedicilor carpato-danubieni.

18. ARA (Arya) - numele ]inutului notat al poporului ãArianÓcarpato-danubian. Numele zonei din jurul masivului Rarù, de undeizvor`[te r~ul Arara numit Siret. �n locul unde a fost ARA acum esteun loc numit ARA-MA.60

Aceast` mo[tenire a vechilor vedici, carpato-danubieni, arieni,reprezint` cadrul sacru, spa]iul carpatic care [i dup` aproape 7.000 deani continu` s` p`streze nume misterioase pentru vì, mun]i [i sate,p`strate din mo[i str`mo[i [i al c`ror \n]eles s-a pierdut \n negura timpului. Este oare posibil ca o arie geografic` determinat`, carepoart` nume vedice de zei [i urmele acestor zei, s` nu trezeasc` niciun interes pentru istoricii [i arheologii no[tri? Oare asta s` fie pentrutotdeauna soarta poporului nostru: nep`sarea, [tergerea trecutului,uitarea adev`ratei lui istorii?

Istoricul grec Herodot spunea despre traci: ã...dup` indieni, neamul tracilor este cel mai mare dintre toate popoarele lumii. Dacàr avea o singur` conducere [i ar fi uni]i \n cuget, ei ar fi, dup` p`rereamea, de ne\nfr~nt [i de departe cei mai puternici dintre toatesemin]iile p`m~ntului. Tracii poart` multe nume, fiecare dup` ]inutul\n care locuie[te, dar to]i au \n toate, obiceiuri asem`n`toareÓ.61 Dac`Herodot cuno[tea 19 triburi tracice, Strabon a vorbit de 22.62 Evident,\ntre o at~t de mare varietate de triburi, trebuie c` au existat [i uneledeosebiri religioase, care nu mai pot fi [tiute ast`zi.

Neamul tracilor a fost m`re] \n antichitate [i vestit at~t prin rezisten]a fizic` a b`rba]ilor, c~t [i prin priceperea poporului \ngeneral \n leacuri ancestrale. Drept dovad`, filozoful Socratem`rturisea c` el a \nv`]at de la un ucenic al lui Zamolxis undesc~ntec dintre acelea ãcare-i fac pe oameni nemuritoriÓ. Mait~rziu, peste secole, Clement Alexandrinul repro[a grecilor c` nusunt originali \n civiliza]ia lor [i c` ace[tia au \nv`]at de la traci formulele desc~ntecelor pentru \ns`n`to[ire: ãsanas incantationesa thracibulus accepistiÓ.63

110

DIVINIT�ÍLE DE MAI T�RZIU: Marele Zeu Gebeleizis[i Marea Zei]` Bendis

Gebeleizis sau Nebeleizis era divinitatea suprem` a tracilor, fulgerul fiind una dintre armele pe care acesta le folosea. El erareprezentat ca un b`rbat chipe[, uneori cu barb`. Gebeleizis provocatunetele [i fulgerele. �n unele reprezent`ri acesta apare a[ezat pe tron,iar \n altele, \n chip de c`l`re], av~nd \n m~na st~ng` un arc; un [arpecoboar` spre capul calului. Mai este \nso]it [i de un vultur cu corn.Vulturul ]ine \n cioc un pe[te atunci c~nd simbolizeaz` singur divinitatea amintit`, iar \n gheare are un iepure. Acest zeu este st`p~nulcerului [i al p`m~ntului, patronul aristocra]iei militare; el ar putea avea\ns` atribute uraniene, solare. Zeul cel mare, Gebeleizis, mai estecunoscut [i sub numele de cavalerul trac Derzelas sau Derzis (al]ii consider` cavalerul trac ca o apari]ie mai t~rzie, un erou [i nu un zeu).Alteori zeul apare \n ipostaz` de c`l`re] lupt`tor, \nso]it de un c~ine; elpoart` o lance pe care o arunc` asupra unui porc mistre] din fuga calului. C~nd nu este \n ipostaza de lupt`tor ori v~n`tor el aretr`s`turile unui c`l`re] pa[nic purt~nd \n m~n` o tor]` ori un corn alabunden]ei; uneori este reprezentat av~nd trei capete (tricefal), asemenea c~inelui \nso]itor, alteori ca un zeu binecuv~nt`tor, av~ndprimele trei degete ale m~inii drepte \n`l]ate sau desf`cute, iar celelaltestr~nse c`tre podul palmei.64 Apare \n m`rturiile epigrafice [i numismaticede la Histria [i Odesos (Varna) iar la Limanu (jud. Constan]a) Derzelasapare c`lare, ca de altfel [i \n ceramica de la R`c`tù [i Zimnicea, tezaurele de la Bucure[ti-Her`strù [i Surcea (jud. Constan]a).

�l vom \nt~lni mai t~rziu \n lumea antic` la macedoneniãc`l`re]ul macedoneanÓ, iar \n mitologia greac` sub numele deZeus. Din Tracia, cultul lui Gebeleizis avea s` p`trund` \n Asia Mic`prin secolul VII \.d.H., unde a fost asimilat de c`tre armeni,devenind divinitatea na]ional` a acestora, Vahagn sau zeul r`zboiului,vestit pentru curajul cu care omora dragonii. Vahagn era asociat cutr`snetele [i fulgerele, fiind reprezentat ca un b`rbat cu p`rul [ibarba din fl`c`ri, iar ãochii lui erau ca doi soriÓ. �n sf~r[it,

111


112

Fig.47. Cavalerul Trac. Acesta face parte din tezaurul de la Surcea (sat, comuna Z`bala ,

jude]ul Covasna). El a fost descoperit �nt�mpl`tor �n 1934. El se compunea

din dou` talere de argint cu desen figurat, patru t`lpi de cup` cu picior,

[ase nicovale de argint [i mai multe buc`]i de

argint brut. Dup` cum putem vedea,

talerul mare, oval, cu

chenar �n relief,decorat cu

din]i de lup, are �n`untrul lui un c`l`re]trac, tipic, cu

p`rul piept`nat �n

plete [i cu uncostum lipit de trup. Are

spad` la br~uiar deasupra

lui zboar` uncorb, vechiul

Corb Pelasgic,descris de unii

ãbinevoitoriÓ drept vultur.

Acest corb pelasgic va ajunge

�ntr-un t�rziu, casimbol, chiar pe

emblema ´`riiRom�ne[ti purt�nd �n

cioc vechea cruce pelasg`;timpul [i ãistoriaÓ �l vor

transforma �ntr-un ãvulturÓ (ce ironie a sor]ii [i ce dec`dere)purt�nd �n plisc crucea cre[tin`.

*42,43,44, dup` volumul men]ionat �nainte.

Gebeleizis, sau cavalerul trac care se reg`se[te \n mitologia altorpopoare ca Zeus sau Vanagh, a fost asimilat de c`tre cre[tini drept...Sf~ntul Gheorghe!

Carolus Lundius ( c.VII, paragraf 1. ), pre[edintele Academiei de[tiin]e din Suedia, la 1687 ni-l citeaz` pe Herodot ( lib.IV, c.XCIV ) -ãNemuritorii (a[a cum se socoteau geto-dacii a fi fost, n.t.) ac]ioneaz`\n felul urm`tor: ei nu credeau despre ei c` mor, ci c` cel decedat seduce la Zamolxis pe care oamenii acestui neam \l socoteau a fi acela[icu GebeleizisÓ. El era considerat d`t`tor de odihn`, iar o dat` ajunsla el, ei, mor]ii, vor tr`i la egalitate cu Zeul, \n tihn` [i lini[te, fiinddeparte de tulbur`rile celor invidio[i.

§i dac` lucrurile stau a[a, se \ntreab` acela[i Carolus Lundius,nu pot \n]elege cum de s-a ajuns la ideea c` trebuie citit nu Gebeleizis,ci Geblietzen, aceasta desemn~nd pe Jupiter tun`torul (vezi [i JoannesMagnus, Hist., lib.I, c.12; Ol. Magn.,R.S., III, c.7, Lit. geogr. Stiern,Ad D. Locc. Locc. Antiquit Sueo-Gth., lib. I, c.1, p.m. 7; Hom., II. A.,p.m. 26, v.36, II., 2, p.66, v. 8, p. 82, v. 16, p. 746, v. 30 [i urm.; Cic.,De Divinat., lib. II, p.m. 117; Plin., N.H., lib.II, c.7 ).

Divinitatea suprem` b`rb`teasc` a geto-dacilor, Gebeleizis,cunoscut mai t~rziu la tracii sub-dun`reni sub numele, probabil grecizat, de Zbelsurdos, are o replic` feminin`, [i anume pe MareaZei]` Bendis.65 Reprezent`rile vechi, descoperite \n ultima vreme, ne-o \nf`]i[eaz` sub chipul unei femei cu fa]a rotund`, buc`lat`, cupome]i proeminen]i [i cu p`rul \mpletit \n dou` cosi]e, ori \mp`r]it \ndou` mari bucle ce-i \ncadreaz` fa]a. S` fie oare zei]a Bendis, cu celedou` cosi]e blonde l`sate pe spate, precursoarea Ilenei Cos~nzene dinbasmele de mai t~rziu ale rom~nilor? �n anumite situa]ii zei]a apare\ncadrat` de dou` animale sacre cervidee sau de un cerb [i un [arpe.Marea zei]` Bendis era adorat` de femeile trace, fiind zei]a lunii,p`durilor [i... farmecelor. La Coste[ti a fost descoperit un cap alzei]ei, iar la Sarmi-seget-usa s`p`turile au scos la iveal` un medalionde lut ars (10 cm. \n diametru [i 1,5 cm. \n grosime), av~nd un bustal zei]ei cu tolba de s`ge]i pe um`r; de asemenea, la Piatra Ro[ie s-adescoperit bustul ei din bronz, \nalt de 14,7 cm. [i lat de 13 cm.

�n afar` de marele zeu Gebeleizis [i marea zei]` Bendis, tracii aumai avut [i o zeitate a focului [i vetrei, p`zitoare a casei, respectiv zei]aVesta (Hestia, Histia), \n cinstea c`reia casele tracilor se construiau

113


dreptunghiulare, cu pere]ii din piatr` sau de lemn, podeaua dinp`m~nt b`t`torit [i acoperi[ul ã\n dou` apeÓ, f`cut din ]igle ro[ii(ceramice). Nu departe de T`rt`ria, \n zona Cri[urilor, au fost scoasela lumin` [i urmele primelor locuin]e de suprafa]` dat~nd din mileniulV \.d.H., deci cu o vechime de 7000 de ani! Aceste tipuri de locuin]e,care se vor r`sp~ndi apoi \n toat` lumea, erau, se pare, rezultatul unui cult \nchinat acestei zei]e, pere]ii av~nd la \nceputrolul de a proteja spa]iul sacru \n mijlocul c`ruia se \ntre]inea foculaprins \n vatr`.

Mileniul IV \.d.H. nu a fost chiar unul norocos pentru noi, nespun speciali[tii, referindu-se la pr`bu[irea pun]ii continentale celega Europa de Asia Mic`, aceasta pr`bu[indu-se sub apeleMediteranei, f`c~nd loc unei m`ri noi, Marea Tracic` (Egee),gener~nd [i o mul]ime de insule mai mari sau mai mici. Datorit`existen]ei acestei pun]i terestre de leg`tur`, at~t istoricii greci, c~t [ial]ii moderni au admis posibilitatea deplas`rii popula]iei trace dinzona pontico-dun`rean` spre sudul Peninsulei Balcanice [i deacolo, \n Asia Mic`, chiar \n unele regiuni din jurul MediteraneiR`s`ritene: Bytinia, Misia, Frigia, Troada, Lidia, etc. Citeam, nu demult, \n ãNational GeographicÓ,66 despre oamenii din Balcani care,cu mii de ani \nainte ca Moise s` fi p`[it pe P`m~ntul Sf~nt, \n v~rfulPeninsulei Sinai, \ncepeau mineritul cuprului, produc~nd topoareetc. Dup` cum se [tie, soarta acestor popula]ii a fost diferit`: uneles-au Òr`t`citÓ printre alte semin]ii [i s-au ãpierdutÓ cu totul \n mareagroap` a istoriei care se cheam` ãuitareaÓ - hiti]ii, de exemplu. Al]iiau disp`rut la mari distan]e, cum este cazul troienilor,supravie]uitori despre care o legend` spune c` Eneas tracul i-ac`l`uzit dup` ãApocalipsulÓ cet`]ii Troia p~n` pe valea \ngust` aTibrului, unde aveau s` preia \n st`p~nire cele [apte coline ãeterneÓ,d~ndu-le apoi nume tracice, ãlatineÓ. §i tot o legend` spune c`, \ntretimp, prin spa]iul carpatic a ap`rut un cioban \n]elept, Zamolxis,care urma a prelua de la zei]a Hestia (sau Vesta) a[a-numitele ãlegifrumoase Ò - Codul Beleaginilor.67

114

ZAMOLXIS Ð SAMOLSES:Un Zeu Profet sau un Profet divinizat

Dup` Joannes Magnus Gothus, \n Historia de OmnibusGothorum Sueonumque Regibus, Roma, 1554, adev`ratul lui numeera Samolses [i ãel [i-a educat neamul, pe ge]i, ca prin virtu]i s` duc`o via]` cinstit`, dar c` este necesar s` \nve]e c~te ceva [i din disciplinamilitar`, pentru c` omul nu trebuie s` se g~ndeasc` numai la sine, elfiind n`scut mai ales pentru patrieÓ- c.XV, [i ãde re]inut acest adev`runic [i anume c` Ge]ii [i Go]ii au fost unul [i acela[i neam [i c` s-aumai chemat [i cu numele de Sci]iÓ c.IV.

Bonaventura Vulcanius, 43 de ani mai t~rziu, \n ãDe literis et linguaGetarum sive GotharumÓ, Lyon 1597, nu uita nici el s`-l ridice \n sl`vi.

Persoana care l-a studiat cel mai atent [i competent pe Samolsesr`m~ne, f`r` nici o indoial`, Carolus Lundius, pre[edintele Academieide §tiin]e a Suediei, care-i dedic` cartea ãZamolxis Primus GetarumLegislatorÓ 1687, din care afl`m c` primele legi scrise din istoriaomenirii le dator`m lui Zamolxis, care apar]inea Ge]ilor. Noicuno[team scrisul cu mult \naintea grecilor, care l-au luat de la noi.Acela[i om de [tiin]` suedez ne spune: ãGrecul a luat de la Get punctcu punct, elementul esen]ial din legisla]ia atenian`, de vreme ce [icuvintele [i totodat` [i faptele vorbesc despre acestaÓ c.I.

§i pentru c` tot vorbim despre Go]i vs. Ge]i, cred c` este bine s`-lreamintim pe Dio Chrysostomus care \n ãGeticaÓ vorbea despre Go]i cadespre triburi de Ge]i r`zboinici, \nc` nesedentariza]i, de la gurile Niprului.

Concluzia lui Carolus Lundius, \n c.V.: ãNu \ncape nici o\ndoial` c` pe vremea lui Zamolxis au existat legi scriseÓ.

Dintr-o dat` din ni[te s`lbatici doritori s` mai a[tepte vreo 500de ani venirea armatelor romane civilizatoare ne redescoperim nicimai mult nici mai pu]in nucleul civiliza]iei lumii! Dar s` vedem cespun grecii despre noi.

Iat` m`rturiile lui Herodot despre Zamolxis: ãA[a cum am aflateu de la elinii care locuiesc pe ]`rmurile Helespontului [i ale PontuluiEuxin, Zamolxis despre care vorbesc, fiind doar un muritor, a fost \nSamos robul lui Phytagoras, care era fiul lui Menesarcos. Dup` aceea,ajung~nd liber, str~nse bog`]ii mari [i dup` ce se \mbog`]i se \ntoarse

115


\n patria lui; aici a cl`dit o cas` pentru adun`rile b`rba]ilor, \n care sespune c` \i primea [i \i punea pe frunta[ii ]`rii s` benchetuiasc`,\nv`]~ndu-i c` nici unul din urma[ii acestora nu va muri, ci va merge\ntr-un loc anume unde va trì pururi [i va avea parte de toatebun`t`]ile. �n vreme ce s`v~r[ea cele amintite [i spunea lucruri de felulacesta, el a poruncit s` i se construiasc` o locuin]` subp`m~ntean`.C~nd a fost gata, Zamolxis a disp`rut din mijlocul tracilor [i,cobor~nd \n locuin]a lui de sub p`m~nt, a trìt acolo vreme de trei ani.Tracii doreau mult s`-l aib`, jelindu-l ca pe un mort. �n al patrulea anel le-a ap`rut [i astfel, Zamolxis f`cu vrednice de credin]` \nv`]`turilelui. �n privin]a lui Zamolxis [i a locuin]ei sale subp`m~ntene, nici eunu resping cele spuse, dar nici nu le dau crezare prea mult; mi se pare\ns`, c` el a trìt cu mul]i ani \nainte de Phytagoras. Fie Zamolxis om,ori vreun demon de-al ge]ilor, s`-i fie de bineÓ.68

Cicero (De claris orationibus, qui dicitur Brutus, p.m. 266) \nsu[iafirma c` au existat asemenea poe]i, ba chiar \naintea lui Homer, carel-au c~ntat pe Zamolxis \n poeziile lor festine.

Tot de la C. Lundius afl`m ca Zamolxis mai era socotit Cronos -vezi [i Herodot -, dup` al]ii Saturn sau Attis cel cu un singur ochi, fiulregelui Sangarius din Frigia c`ruia i s-a atribuit cultul lui Hercules.Zamolxis a mai fost numit [i Bal, Ballur, Aballur [i Apollo. Cu ideeac` el a fost Hyperboreean sunt de acord [i scriitorii antici greci.Citindu-i pe ace[ti istorici nici nu te mai mir` c~nd aproape 400 de animai t~rziu le g`se[ti ideile lor la Nicolae Densu[ianu. De fapt de multeori m-am \ntrebat oare N. Densu[ianu chiar nu i-a citit pe ace[tia?

Dup` cum vedem, naiva identificare a zeului Zamolxis cu unsclav al lui Phytagoras devenit liber [i bogat o contesta chiar Herodot.§i atunci de ce s` o credem noi?... Relat`ri asem`n`toare sunt f`cute[i de Hellanicos din Mitilene, de c`tre Platon, de Mnasea (acesta \l considera pe Zamolxis chiar un Cronos!), de c`tre Diodor din Sicilia,de Strabon mai ales, de Apulleius, de Lucian din Samosata, de Origen,de c`tre Porphyrius (232-304), Iulian Apostolatul, Enea din Gaza,Hesychios din Alexandria. To]i ace[tia au auzit [i vorbit de Zamolxiscare a r`mas \n amintirea oamenilor ca un Zeu al \mp`r`]ieisubp`m~ntene, cum de altfel [i Eminescu \l descrie \n poeziaãStrigoiiÓ.

116

ãPe un jil] tìat \n st~nc` sta ]eap`n, palid, drept,/ Cu c~rja lui \nm~n`, preotul p`g~n [i drept...Ó

Pe Zamolxis lituanienii \l preiau ca Zemeulcs, acest nume\nsemn~nd p`m~nt, ]ar`. El este zeul din ad~ncurile p`m~ntului, vegeta]iei, rodniciei, zeul plugarilor [i p`storilor. Dac` Gebeleizis lef`g`duia nemurirea sufletului (ritul inciner`rii mor]ilor apar]in~ndu-i),Zamolxis le promitea adep]ilor sì nemurirea complet`, at~t a sufletului, c~t[i a trupului (ritul \nmorm~nt`rii fiind \nhumarea), sufletele credincio[ilorcontinu~nd s` trìasc` \n regatul zeului subp`m~ntean (precum Arald,copilul rege, al`turi de Maria, regina dun`rean` din poezia ãStrigoiiÓ).

Ideea nemuririi zamolxiene constituia etica tinerilor r`zboinici, ãlupiidaciÓ care se bucurau la moarte [i r~deau \n fa]a acesteia tocmai pentru a-[i ar`ta nep`sarea fa]` de ea [i a ajunge \n plaiurile subp`m~ntene alezeului. Ace[tia luptau [i mureau veseli sub stindardul ãcapului de lupÓ, pecare-l vom \nt~lni [i la macedoneni, ca de altfel [i mai t~rziu, la legiunileãromaneÓ, formate din tracii din zonele ocupate de romani.

Sacrificiile umane \n scopuri religioase au fost unice \n Europa,fiind \nt~lnite numai la traci. Din acest punct de vedere, interesant` pareasem`narea cu riturile religioase ale civiliza]iei aztece, despre a c`reipopula]ie Edgar Cayce afirma c` ar fi descendent` direct` a atlantizilor(locuitorii fostului continent Atlantis, a c`rui ultim` por]iune de uscat s-a scufundat \n mijlocul Oceanului Atlantic \n urm` cu 12.600 de ani).

O dat` la cinci ani, i se trimitea lui Zamolxis un ãsolÓAlexandros, care s`-i comunice acestuia dorin]ele popula]iei. Acestaera aruncat \n suli]ele ascu]ite ale tovar`[ilor sì. Dac` avea ghinionuls` nu moar` imediat, acesta era insultat, batjocorit [i un alt ãsolÓ eraãtrimisÒ imediat pentru a duce mesajul zeului subp`m~ntean.

�n timp ce Zamolxis era un zeu subp`m~ntean, Gebeleizis era zeulceresc. Descoperirile din mun]ii Or`[tiei, c~t [i descoperirea mareluisanctuar rotund de la Sarmisegetusa, cu a[ezarea ritmic` a st~lpilor sì,presupun efectuarea unor observa]ii celeste. S`p`turile arheologicef`cute sub conducerea clujanului Constantin Daicoviciu au scos la iveal`\n zona Gr`di[tea Muncelului (Mun]ii Or`[tiei) nu numai un complexde sanctuare, dar [i un original calendar dacic, precum [i urmele uneisc`ri care probabil conducea la un loc subp`m~ntean de cult religios.

De la un \n]elept ca Socrate citat de un altul ca Platon, afl`m c`Zamolxis a fost, pe l~ng` medic psiho-terapeut, [i mag: o persoan`

117


c`reia str`mo[ii no[tri \i datoreaz` statutul spiritual, ca cea mai dreapt`[i uman` or~nduire social` pe care a avut-o lumea antic`. Am fost unãstat spiritualÓ, crea]ie a celor ini]ia]i de Zamolxis, de c`tre marii preo]ide pe muntele sf~nt Kogaion, motiv pentru care hotarele noastre aur`mas mereu acelea[i, chiar dac` de-a lungul timpului au ap`rut unelesuprapuneri de popula]ie ori \mp`r]iri teritoriale artificiale. Cum a spusdomnul Alexandru Strachin` \n ãPe urmele str`mo[ilor uita]iÓ: ãApatrece, iar noi... r`m~nemÓ69. Este de-a dreptul ciudat cum istoriciino[tri \[i pot justifica nep`sarea fa]` de toate acestea.

Pentru conturarea unui cult solar la traco-geto-daci, Dr. MarianaMarcu, \n ãRepere lingvistice arhaice rom~ne[tiÓ70, men]ioneaz`ãc`l`re]ul tracÓ Heros, pomenit [i \n Egipt \n unele documente epigrafice(ca Herou, fiul Soarelui), iar unii cercet`tori au sus]inut c` aceast`divinitate n-ar fi dec~t o nou` ipostaz` a lui Horus... Mitul cavaleruluitrac este greu de \n]eles. Uneori el are \n jurul capului un nimb solar, orozet` cu patru foi. El a fost asimilat de c`tre popula]ia greac`, odat` cusosirea acesteia \n Peninsula Balcanic`, \ntre 1900 - 1400 \.d.H., cadivinitate suprem`, Zeus, cunoscut [i sub alte nume ca Nefelegeretes (de fapt numele grecizat al lui Nebeleizis) - ãCel care adun` noriiÒ,Ombrios ãZeul ploiiÓ, Keraunos - ãCel care fulger`Ò [i altele.

Mitul cavalerului trac constituie \n tradi]ia daco-rom~n`,arom~n`, macedonean` un scenariu aproape canonic al colindelorvechi de iarn`, cre[tine. C. Cihodaru remarc` cu surprindere c` traciiaveau \n aprilie ãserb`rile p`g~neÓ ]inute \n cinstea eroului trac.71

Odat` cu consolidarea cre[tinismului \n spa]iul traco-dac,aceast` s`rb`toare a fost \nlocuit` cu cea a Sf~ntului Gheorghe, sf~nta c`rui iconografie a fost inspirat` de cea a cavalerului trac. �n unelecolinde numele Sf~ntului Gheorghe se schimb` cu cel al lui Iisus,ap`r~nd \n felul acesta o total` contradic]ie \ntre versurile colindului[i momentul \n care acesta se c~nt`, respectiv anotimpul iernii:

ãPe luncile Soarelui, Flori vine]itoare de m`r. Gr`dina cu florile lerui Doamne, Flori dalbe, flori de m`r,Ler de m`r, florile-s dalbeÓ

Sau:

118

ã. . . C`lu]ul lui negru pintenog Luciu ca un corbP` chivara lui t`iat` \n s`geat`, Pe ochi cam plecat`Ba suli]a lui Duratul de var`, Fulgerul de sear`...Ó 72

Oricine poate vedea c` \n aceast` colind` nu se pomene[te nimiccare ar putea sugera anotimpul iernii, ci dimpotriv`, se aminte[te clardespre cel al verii [i, \n plus, de ãfulgerul de sear`Ò, care era simbolulZeului trac Gebeleizis.

§i \n alte cicluri de colinde de Cr`ciun, al`turi de Soarele personificat apare [i sora cea mare a Soarelui, Salomina. De asemenea,pe mireasa eroului \ntors de la v~n`toare o chema Ileana Daliana sauLina Melina. Zeul solar la traco-daci era s`rb`torit prim`vara, a[acum, de fapt, se precizeaz` [i \n colindele de Cr`ciun, la vremearena[terii naturii [i a \nfloririi ãflorilor dalbe de m`rÓ.73 S` nu uit`m [ipovestea lui MARIAN, mama Florilor de M`r care i-a n`scut pe 24Decembrie pe cei doi Zamolxis.

Sub influen]a scriitorilor antici care sus]in c` scrierea a ap`rutmai \nt~i la Ge]i, Iordanes recomanda cu toat` convingerea legilescrise ale lui Zamolxis [i Deceneu, Legile Bellagine, vezi [i expunerealui Bonaventura Vulcanius.

Tot de la Carolus Lundius, capitolul IX, afl`m cele 5 Principii:1. Primul a fost Dumnezeu, c`ci el s-a n`scut \naintea tuturor. El a

fost f`uritor al cerului [i al p`m~ntului [i sem`n`tor al tuturor lucrurilor.2. Dumnezeu domne[te peste toate cele pe care le-a creat,

inclusiv peste cuget`tori.3. Dumnezeu este acela care hot`r`[te cu dreptate \n aceast`

via]` r`spl`]ile [i pedepsele oamenilor.4. Ideea Drept`]ii Divine nu poate fi \n]eleas` de mintea uman`.5. Dup` plecarea din aceast` via]`, pe to]i ne a[teapt` r`spl`]i [i

pedepse.Iar dac` \n acest mozaic mitologic pelasgian, trac, geto-dac, cum

vrem s`-l numim, ne-am redescoperit \mpreun` credin]a uitat` \n

119


Marele Zeu Gebeleizis, Marea Zei]` Bendis, Zei]a focului [i a vetrei,Histia, tot nu v-am spus \nc` nimic dac` nu-l men]ion`m aici [i peMarele Zeu al R`zboiului, Ares. Ovidius (43 \.d.H. - 17 d.H.)aminte[te pe ãgetulÓ care se \nchina lui Ares, Marte, Zeu al R`zboiului,iar Vergiliu afirma nici mai mult, nici mai pu]in, c` ÒMarte s-a n`scut\n ]ara tracilorÓ. §i dac`-l mai ascult`m [i pe Iordanes, acesta declarac` ãge]ii l-au adorat \ntotdeauna printr-un cult foarte s`lbatic pe Marte[i jertfele lui erau prizonierii uci[iÓ.74 §i ne mai mir`m c` Vlad Tepe[,ÒDraculaÓ, cum le place americanilor s`-l numeasc`, ãtr`gea \n ]eap`Òde vii mii de turci \ntr-o zi!... Pe de alt` parte, pe Columna lui Traianeste prezentat probabil cel mai vechi Zeu al R`zboiului, crunt [i feroce,care-[i cerea s~ngeroase sacrificii umane. Aici apare scena tortur`riiprizonierilor romani de c`tre... femeile dace!

�n sudul Dun`rii, popula]ia tracic` mai s`rb`torea [i pe Zeul Vi]ei-de-Vie, patronul b`uturii ame]itoare, preluat \n fug` din nou de greci,care, de ast` dat`, amintesc cu pu]in \nainte de re\ntoarcerea luiDionysus acas`, \n Tracia, c` el s-a ini]iat \n misterele frigiene, la insisten]ele bunicii sale! Nu numai vi]a-de-vie era planta favorit` aZeului, ci [i iedera. Frunzele acestei plante, mestecate de adoratori, produceau \n ace[tia be]ia, ba chiar o stare temporar` de nebunie. Astfelnu e de mirare faptul c` cea mai popular` s`rb`toare a tracilor era dedicat` Zeului Vi]ei-de-Vie, toamna, la culesul viilor [i la storsulstrugurilor. Ea avea loc \n fiecare an (unii cercet`tori sus]in c` ea ar fiavut loc la trei ani). C~nd vinul fierbea, noaptea avea loc petrecerea propriu-zis`, la lumina tor]elor, cu mult` risip` din aceast` b`utur`,petrecere care ]inea p~n` \n zorii zilei. Poate de aceea tracii erau poligami.Herodot descrie c` fiecare dintre ei ]inea mai multe neveste; c~nd unuldintre ei murea, ap`rea o mare problem` pentru femeile lui, respectivtrebuia g`sit` cea care a fost cea mai iubit` de defunct [i apoi sugrumat`de cea mai apropiat` rud` [i \ngropat` \mpreun` cu b`rbatul ei.Celelalte femei \ncercau o mare durere [i ru[ine s` nu fie ele alese.75

Opus cultului dezm`]at al Zeului Vi]ei-de-Vie, este cultul preotului trac, simbolul vie]ii viitoare [i frumoase, dedicat bineluioamenilor [i vie]uitoarelor. Sfinxul de pe platoul Bucegilor reprezentapentru ge]i ãDomnul Nop]iiÓ, preluat de c`tre greci sub numele deOrfeus. Autorii antici scriau c` Misterele Orfeice se celebrau noaptea.Gra]ie esoterismului ei, religia geto-tracilor nu era cunoscut` profund

120

dec~t de preo]i [i c~]iva ini]ia]i. De aceea, scriitorii greci [i romani nune-au l`sat prea multe [tiri \n aceast` privin]`.

Dar s` revenim la cultul ãDomnului Nop]iiÓ, un cult civilizator,un cult al muzicii, care \mbl~nzea nu numai oamenii, dar [i animalele,potolindu-le pornirile violente, instinctele r`uf`c`toare. Straboncuno[tea [i alte am`nunte despre preo]ii sau ãprofe]iiÓ pelasgi, anumec` ace[tia erau oameni atot[tiutori, pricepu]i la interpretarea viselor [ia oracolelor, a semnelor Divine [i c` locuiau \n s`la[uri subterane(Katagoion sau Kagoion).76

Despre Orfeus legendele elene [i romane spuneau c` era trac,prin]ul kycon-ilor, etnonim apropiat de kogoian. Cetatea natal` a luiOrfeus era Dion. El venea din legendarul Kogaion, l`ca[ al lui Zamolxis.

L�CA§URI DE CULT

Legendarul Pangaion sau Pangeul, era muntele sacru al tracilorsud-dun`reni unde se aflau o mul]ime de sanctuare, mai ales c` acestacon]inea filoane de aur [i de argint; se presupune c` era situat pe masivulDragoion din Rodopii Orientali (unde s-a n`scut [i Spartacus, pelasgul-gladiator ce a zguduit imperiul roman); alte sanctuare s-au descoperit laKilicite. Trebuie s` fi existat [i sanctuare trace \n cinstea Marii Zei]eBendis; dac` la Atena tracii aveau pentru Zei]a lor un Bendideion, legendarul Pangaion, l`ca[ul principal de cult era \nchinat, se pare, luiGebeleizis, ai c`rui preo]i solari, uranieni, a[a-zi[ii ãumbl`tori prin noriÓ,sus]ineau c` trupul nu era nimic altceva dec~t ão \nchisoare pentrusufletÓ, eliberarea de trup fiind singura salvare a sufletului.77

Legendarul Kogaion, dup` Adrian Bucurescu, era reprezentatde muntele ce ad`postea pe[tera unde se retr`gea marele preot alge]ilor.78 �n Geografia (VlI, 3, 5), Strabon scrie: ãTot a[a [i acestmunte a fost recunoscut drept sacru [i astfel \l numesc ge]ii: numelelui, Kogaion, era la fel cu numele r~ului ce curgea al`turi; KOG-A-ION \nsemna ãCapul MagnificuluiÓ, fiind [i denumireaBucegilor, unde se afl` marele cap sculptat, acoperit cu tiara sacr`,cunoscut sub numele de ãSfinxul Rom~nescÓ.79 R~ul care

121


curge prin apropiere, despre care scria Strabon, nu poate fi dec~tIalomi]a, c`reia ge]ii \i spuneau [i Naparis sau ãcerescul, divinulÓ.Singura inscrip]ie getic` unde apare numele Kogaion este un textorfic \n versuri pe o c`r`mid` descoperit` la Romula (Resca,Dobrosloveni, jud. Olt): ãMare e Zeul, \ntotdeauna [i pretutindeni!A[a s` spun` vitejii c~nd privesc spre Kogaion! Ucenicii (recru]ii) s`c~nte: sf~nt este Domnul Nop]ii!Ó.80

C~nd Strabon amintea c` preo]ii daci locuiau \n s`la[uri subterane, el vorbea despre preo]ii lui Zamolxis; Zeul subp`m~nteancare de acolo, din Kogaion, le oferea credincio[ilor s`i o nemurirecomplet`, cuprinz~nd at~t corpul, c~t [i sufletul. §i dac` Sfinxul dinBucegi reprezenta pentru ge]i capul lui Orfeus sculptat de om orimodelat de natur`, el a fost [i va r`m~ne mereu acolo, \n ]ara legendarului Kogaion, cre~nd mistere [i r`sp~ndind t`cere.

Iat`, pe scurt, un panteon mitologic al str`mo[ilor no[tri pelasgi,traci sau geto-daci. ãTraianismeleÓ, ãlatinismeleÓ, ãslavonismeleÓ, nune apar]in, ci ne-au fost ad`ugate ulterior de c`tre:

- cei care au dorit s` creeze o impresie fals` [i s` minimalizezerolul popula]iei din zona Carpato-Dun`rean` \n dezvoltarea civiliza]iei europene, suger~nd c` zona care corespunde actualmentegeografic Rom~niei nu a fost nicidecum punctul de pornire, leag`nulacestei civiliza]ii, ci o provincie obscur` a Imperiului Roman;

- cei care dintotdeauna au avut preten]ii teritoriale asupradiverselor provincii ale Rom~niei, preten]ii care trebuiau cumva justificate, singurele argumente capabile s` c~[tige \ncrederea ne[tiutorilor [i naivilor fiind cele legate de ãorigineÓ, ãlimb`Ò, ãreligieÓ[i ãistorieÓ, ultima, cel mai u[or de mistificat;

- cei afilia]i anumitor cercuri implicate \n \mp`r]irea geopolitic` alumii [i, \n consecin]`, interesa]i \n a submina influen]a [i importan]a pecare civiliza]ia [i cultura milenar` a poporului daco-rom~n le au \n mareafamilie a popoarelor de pe \ntregul mapamond.

Exist` \ns` un DESTIN AL ADEV�RULUI, iar acestuia \i trebuie numai dou` grupuri de oameni ca s` ias` la iveal`: unii cares`-l ROSTEASC� [i... al]ii care s`-l AUD�... !

122

STR`MO[II ARIENI

ãNici o Religie sau Lege mai presus ca adev`rulÒ

In anul 2000 \.d.H. triburi de origine european`, autonumindu-seArieni (\n sanscrit` Arya - nobil), invadeaz` partea nord-vesticà Indiei. Originea acestor triburi europene este \nc` discutat`:

dac` unii istorici le consider` de origine greac`, german`, celt`, ceimai mul]i cred c` erau de origine ãlatin`Ò- datorit` \nrudirii multorcuvinte sanscrite cu cele ãlatineÓ. Cercet`ri f`r` repro[ au stabilit, dup`\ndelungate cùt`ri, c` singurul SPAÍU care r`spunde condi]iilor dinvechea literatur` vedic`, este cel carpatic, \n care \nv`]a]ii de laUniversitatea din Cambridge plaseaz`, sub titulatura ãAncient IndiaÓ,faza primar` a Culturii Vedice.81 Aceea[i idee este accentuat` de arheologul [i istoricul de prestigiu mondial V. Gordon Childe, care\ntr-una din c`r]ile sale recente prezint` o hart` (fig. 48) a distribu]ieiarienilor \n timpul primei lor apari]ii, din care reiese clar amplasareaacestora \n spa]iul carpato-dun`rean, \ntre Carpa]i [i Nistru, precum [i\ntre Carpa]i [i Peninsula Balcanic`. Ace[ti invadatori arieni aveau o organizare tribal`, av~nd \n fruntea fiec`rui trib un rege - Raman ac`rui func]ie era ereditar`. Via]a de familie era dominat` de:

¥ TATA (Pitar \n sanscrit` ... cel care aduce pita \n cas`) care \nlatin` este PATER, iar \n german` este VATER.

¥ MAMA (MATAR \n sanscrit`, MATER \n latin`, MITIR \ngreac`, MUTTER \n german`) se bucur` de o oarecare libertate, av~ndautoritate asupra copiilor [i servitorilor.82

Aceast` popula]ie arian` - alb`, se suprapune popula]iei localenegroide, f`r` \ns` a se amesteca cu aceasta, diviz~nd societatea indian`-hindus` \n patru clase sociale, primele trei de albi, ultima apopula]iei negroide locale, numite CASTE:

1. Casta preo]ilor, ramanilor, cunoscu]i mai t~rziu ca brahmani.2. Casta domnitorilor [i r`zboinicilor, ap`r`torii CASEI - Ksa-triya.3. Casta negustorilor [i ]`ranilor, Vaisyas.

123


Fig.48. Hart` ar`t�nd distribu]ia arienilor �n timpul primei lor apari]ii. Pe teritoriuldintre Nistru, Carpa]i [i toat` Peninsula Balcanic` sunt [apte ãxÓ-uri marcate, carecorespund numai cu unul �n Turcia, Iran, Irak, India, sudul Chinei [i Japonia.Concluziile v` las pe d-voastr` s` le trage]i.* The Aryans, V. Gordon Childe, The History of civilization, Barnes&Noble, Inc., 1993, U.S.A.,

124


125

4. Casta servitorilor, a popula]iei negroide locale - Sudras, careãasudauÓ muncind pentru primii.

Casta cea mai important` era cea a ramanilor (brahmanilor), acelor ãn`scu]i de dou` oriÓ, a doua na[tere fiind considerat` ini]ierea\n [tiin]a vedic`.

Literatura sacr` a arienilor se \mparte \n dou` mari grupuri:1) VEDA, [tiin]` sacr` numit` [i §ruti - (auzit`, [tiut`) vorbit`,

deci nescris`, considerat` a fi emanat` de absolut (Raman - brahman)la \nceputul lumii. Ea reprezint` Cuv~ntul Sacru, reflect~nd concep]iilereligioase ale carpato-danubienilor, arieni, cuceritori ai lumii antice [i\n special ai subcontinentului indian, c~t [i pe acelea profesate deace[tia de-a lungul veacurilor.

2) Scris` - smrti - \n sanscrit`.Textele din literatura ãShrutiÓ ([tiut`) se bucur` de cea mai mare

autoritate, ele fiind considerate ca transmise oamenilor de c`tre zei. Dinaceast` grupare fac parte: RIG VEDA, SAMA VEDA, ATHARUAVEDA, BRAHMANAS, ARANYAKAS [i UPANISADELE. Cuv~ntulãvedeÓ or ãv~dÓ, \n sanscrit`, \nseamn` ãa cunoa[teÓ, ãa vedeaÓ (u[or denotat asem`narea cu limba rom~n`). Primele patru colec]ii con]in imnuridedicate unor zeit`]i, \n timp ce UPANISADELE con]in g~ndiri specu-lative, filozofice, \n c`utarea permanent` a realit`]ii absolute.Competitive cu scrierile oric`rui mare filozof contemporan, ele con]ininstruc]iuni rituale, ceremonii, reguli de comportament. Sunt \n num`rde 108, dar mai cunoscute sunt numai 10 dintre ele. Spre edificarea dum-neavoastr`, s` vedem cum \ncepe fiecare, chiar traduse \n englez`. Oalegem pe prima (din cartea The Uppanishads)83:

ãOM (KATHA)...May Brahman protect us, May He guide us,OM- PEACE, PEACE, PEACE...ÒSingurul cuv~nt care nu a putut fi ãtradusÓ din sanscrit` \n

englez`, a fost ãOMÓ - cuv~nt ãde ne\n]elesÓ \n ãtoat` lumeaÓ... S` fiechiar a[a?! Iar \n prefa]a lucr`rii editorul ni-l explic`: ãOMÓ - ãsymbolof Brahman or God - is to hindus Divine... and has a solemn resonance, indefinitely prolonged.Ó Cuv~ntul OM simbolizeaz`leg`tura dintre fiin]a suprem` [i materie, este cuv~ntul pronun]at \ntemplele hinduse cu respect, cei ce-l rostesc st~nd \n picioare.

Dar cuv~ntul DEVA ori DAVA (zeu) nu cumva \l aveau [istr`mo[ii no[tri? Iat`, de pild`, SUCIDAVA (ora[ul zeului SUCI)...MOLDAVA (]inutul zeului MOL). Cuvinte \nainte f`r` nici un \n]eles,

\ncep s`-[i capete o explica]ie. S` fie oare [i alte cuvinteãasem`n`toareÓ? Cuv~ntul ãIAMAÓ nu este cunoscut \n limbarom~n` curent`... dar figureaz` \ntr-o expresie proverbial`, foartefrecvent`: ãa da Iama-n viteÓ (cu sensul de a r`sp~ndi moarte-n vite).ãIAMAÓ este domnul [i judec`torul mor]ilor \n religia vedic`.

Religia [i cultura vedic`, scrie Gabriel Gheorghe, au reprezentatcea mai veche manifestare cultural` \n spa]iul carpato-danubian.84

De[i cultura vedic` a disp`rut ca realitate nominal` cu foarte multtimp \n urm`, tr`irile oamenilor vedici, foarte apropiate de cele alecre[tinilor, au continuat s` fie practicate de popula]ia rom~neasc`, de-a lungul mileniilor, ca obiceiuri transmise din tat` \n fiu. Este un\nceput de prob` c` rom~nii care nu cunosc ãcre[tinarea formal`Òadministrativ` \n istoria lor, erau preg`ti]i pentru \mbr`]i[area religieicre[tine dup` \nfiin]area acesteia.

S` mai lu`m un cuv~nt ãpelasgicÓ [i s` vedem cum \l trateaz`arheologia lingvistic`: ãBANÓ este unul din cele mai vechi dinrelicvele lingvistice, cotat ca dat~nd de cel pu]in 4500 de ani. A participat [i el la ãroireaÓ popula]iei ariene din spa]iul carpato-danubian... ajung~nd p~n` \n Asia Central`, \n scrierea sanscrit`,av~nd sens principal de ãSt`p~nÓ. Polonezii \l vor prelua ca BAN -PAN, iar \n grece[te el ajunge s` \nsemne mare, celebru, puternic -Pan. Panonia este provincia Panilor (Banilor); \n Rom~nia este\nt~lnit peste tot: BANAT, drumul banului, B�NEASA etc.

Ace[ti arieni ai spa]iului carpatic s-au r`sp~ndit nu numai spreAsia. Ei au ãroitÓ peste tot \n lume, determin~nd explozii de civiliza]iica \n Mesopotamia, Egipt, Creta - reprezent~nd de fapt apogeul preistoriei, apogeul culturii carpatice. Dr. P. Giles define[te leag`nularienilor ca fiind p`m~ntul carpatic, av~nd la sud Balcanii, [i Alpii lavest. El nume[te aceast` prim` cultur` arian` Danubian I, caracteristicacestei perioade fiind ãSpirala dacic`Ò de mai t~rziu. Vasele de lut dinaceast` perioad` av~nd ãm~zg`liteÓ spirale ãf`r` sensÓ (?!) apar pestetot. S` fi fost ele chiar f`r` sens...?? Vom vedea mai t~rziu \n capitolulãSimbolistica la pelasgiÓ. Ace[ti danubieni, arieni, spune mai departeDr. Giles, se r`sp~ndesc peste tot prin Europa, ocup~nd o parte considerabil` a Poloniei, sudul Germaniei, \nt~lnindu-se cu b`rba]ii\nal]i ai rasei nordice (probabil deja p`stori) [i asimil~ndu-i.R`sp~ndi]i \n Balcani - \n special \n Tesalia nesc`p~ndu-le nimic -cuceresc nu at~t prin for]`, c~t prin preg`tirea spiritual`... din Troiaspre Anatolia, cu toporul ca arm` de lupt`.85

126

Cultul, ritul \nmorm~nt`rii prin ardere - crema]ia apar]in~ndu-le,\l r`sp~ndesc peste tot. Ritualul inciner`rii \l vom p`stra p~n` t~rziu,de atunci din mileniul al III-lea \.d.H. p~n` c~nd Zamolxis \l va\nlocui pe Gebeleizis. Hindu- ãsanscri]iiÓ, chaldeenii, egiptenii, evreii(iudaismul), cre[tinii (cre[tinismul) nu sunt altceva dec~t transmi]`toriai vechii culturi pelasgice, ai culturii vedice.

Cu c~t \naint`m \n timp, cuno[tin]ele noastre despre trecut se schimb`[i ele: dac` acum 100 de ani limba sanscrit` era declarat` un dialect grecde c`tre Lempriere, azi ni se pare o glum` sau ignoran]` cras`.86

Studiul religiilor [i culturilor antice este o aventur` fascinant`.Te aventurezi \n aceste domenii [i te descoperi purtat din Asia \nEuropa [i de acolo \n Africa, de ni[te simple concep]ii despre lume alc`ror simbolism nu trebuie ignorat. Una din aceste concep]ii descrielumea ca exist~nd \n cicluri de c~te [apte:

- primele dou` rase umane sunt considerate ca fiind nemateriale; atreia este sexuat` - cea a Lemurienilor - popula]ie negroid` ce ar fi tr`itpe f~[ia de p`m~nt ce lega Australia de Africa; a patra, cea a Atlantizilor;a cincea ras` uman` - suntem noi... ne g`sim \n mijlocul acestei perioade;a [asea [i a [aptea vor fi din nou imateriale [i cu ele se \nchide ciclul.

Vechii arhitec]i ai lumii vorbeau despre [apte planete: Mercur, Venus,P`m~nt, Marte, Jupiter, Saturn [i Uranus (Neptun [i Pluto nu fuseser`descoperite) - cu toate c` unii dintre ei vorbeau despre sistemul nostrusolar ca av~nd 12 planete!!? Ei numesc pe cei din prima [i a dou` ras`DEVA ori DAVA... un fel de zei pe care limba sanscrit` \i divinizeaz`...cuv~nt pe care invadatorii arieni l-au adus hindu[ilor cu \n]eles de ãZeuÓ.

§i dac` s`rim din \ndep`rtata Indie la traci... descoperim Sucidavaca ora[ al zeului Suci, Moldava ca ]inut al zeului Mol [i dintr-o dat`cuvinte dacice ãf`r` sensÓ \ncep s` aib` un nou \n]eles. Ba mai avem [iun ora[ DEVA. Descoperim c` ora[e, a[ez`ri, ]inuturi ale vechii Tracii,ale vechii lumi pelasgice, apar]ineau unor ãzeiÓ din prima sau a douaras` a lumii. §i c~nd aceia[i tibetani, elevi ai acelor arieni-ãsanscri]iÓ \[i\ncep rug`ciunile cu cuv~ntul ãOMÓ - acela[i cuv~nt pe care-l g`simpeste tot \n scrierile vedice - nici un Upani[ad nu \ncepe f`r` el, OM,omul vedic ce leag` fiin]a suprem`, imaterial`, de cea material`.

La \ntrebarea dac` mai sunt [i alte cuvinte sanscrite asem`n`toarecu ale noastre, r`spunsul este afirmativ. Exemplu ãPARAÓ, \n sens demoned` de schimb, cuv~ntul ãBANÓ, domn, st`p~n dar [i moned` deschimb, APA-Ap` (aqua \n Latin`), gata-gata, gusa-ghosa, iata-yatha,miu-mayu, nitica-nadika, pleava-plava, pricina-pr`cina, geam`n`-

127


jamana, iasca-jaska, limba-lamba, muerea-muherea (mulier-mulieris \nLatin`), nimica-nimilica, pluta-pluta, [i ele continu`. Dar s` vedem cumnum`rau ei vedicii \n sanscrit`: una, duya, treya, patra, pancia, sase,sapta, ashte, nava, dasha, shata-suta (centum \n Latin`).

Toate aceste asem`n`ri sunt prea multe pentru a fi simple coinciden]e. De aceea un nou efort de a le studia, bazat [i pe cercetareinterdisciplinar`, este tot mai necesar.

CREDIN´A

C�nd teosofilii se leag` de credin]a noastr` cre[tin` consider�ndu-ne oculti[ti [i dogmatici poate c` au [i ei punctul lor de vedere. Dac`�mp`ratul roman Traian ne-a cucerit 14% din Dacia transform�nd-o�ntr-o provincie roman`, nu �nainte de a fura tezaurul lui Decebal, ne-adat �n schimb Cre[tinismul cu Dogma (crede [i nu cerceta) a ImaculateiConcep]ii (referitor la Fecioara Maria) cu Magia, Profe]ia [i Magii, cucare �ncepe Nativitatea (na[terea Domnului Isus). Din punctul acesta devedere ne redescoperim pe noi, cre[tinii, ca dogmatici, ocul]i, crez�nd �nmagi [i magie, profe]i [i profe]ie, �ntorc�ndu-ne de fapt la perioada pelas-gic`. Cum adev`rul nu poate fi niciodat` distrus, consider [i eu, azi, caacei esoterici, c` ãnu exist` religie [i nici lege mai presus ca adev`rulÓ!

Cre[tinismul a devenit azi parte a tradi]iei poporului nostru,cre[tinismul ortodox, care ne-a f`cut s` lupt`m [i... s` murim pentruel... Nu �nseamn` c` nu voi comenta, �ns`, Adev`rul, a[a cum este el.

Pentru aceste religii au murit [i mor mii [i milioane de oameni;dac` �n perioada medieval` a cre[tinismului [i islamismului s-auv`rsat tone de s�nge, s-au adunat prozeli]i din v�rful s`biilor [i s-auconstruit biserici [i moschei pe hecatombe de victime umane, aceastaa continuat [i continu`... Evreii m`cel`ri]i �n mod bestial de hitleri[ti[i prozeli]ii lor... ën numele cui [i pentru ce?! Irlandezii din nordul [isudul ]`rii, cre[tini catolici [i protestan]i, fra]i, omor�ndu-se... pentruce?! Iugoslavii, trei fra]i din aceea[i mam` [i tat`, vorbind aceea[ilimb`, �[i aleg trei religii [i... se m`cel`resc. Nu pot a[tepta ziua aceeac�nd Isus, Mahomed, Moise, Budha... Gebeleizis ori ZAMOLXIS sevor cobor� pe P`m�nt s` vad` ce se �nt�mpl` aici, �n numele lor... c�ndde fapt esen]a tuturor religiilor este cea a bunului sim] [i a adev`rului,ca lege universal`... ãNICI O RELIGIE SAU LEGE MAI PRESUS CAADEV�RUL!Ó.

128

SIMBOLISTICA LA PELASGI

ãPe c~nd nu era moarte, nimic nemuritor,Nici s~mburul luminii de via]` d`t`tor,Nu era azi, nici m~ine, nici ieri, nici totdeauna,C`ci unul erau toate [i totul era una,Pe c~nd p`m~ntul, cerul, v`zduhul, lumea toat`Erau din r~ndul celor ce n-au fost niciodat`,Pe-atunci erai Tu, singur, Doamne, Tu ZAMOLXIS,

\nc~t m`-ntreb \n sine-mi:Au-u-u-u... cine-i zeul c`rui azi plec`m a noastre inemi??!!Ò

ãRug`ciunea unui dacÒ, M. Eminescu (pu]in modificat` de N. S`vescu)

D ac` dup` Nicolae Densu[ianu pelasgii au construit cel maimare [i mai puternic imperiu \n Europa preistoric`,\ntinz~ndu-se din pustiurile Saharei p~n` \n mun]ii

Norvegiei,87 din p`cate nu au l`sat nimic scris care s` le dovedeasc`trecutul m`re] \n afar` de pietre [i ruine cu ãzm~ng`lituriÓ ciudate,despre care nimeni nu s-a g~ndit c` ar putea reprezenta ceva.

Alerg~nd pe \ntinsurile Europei, r`sp~ndindu-[i cultura [i limba,arienii, pelasgii, tracii carpato-danubieni au generat ãcultura latin`Ò alumii. �ntotdeauna \n spatele unei culturi mari se g`se[te o alta, neobservat`, uitat`, ignorat`... §i care a fost cultura, civiliza]ia \nspatele celei grece[ti, latine?

Departe \n lume, foarte departe, pe \ntinsurile Asiei, tocmai \nIndia, \n urm` cu 4-5000 de ani o civiliza]ie arian` i-a ãinvadatÓ pelocuitorii acelui spa]iu, provoc~nd o adev`rat` ÒexplozieÓ, nu numaicultural`, dar [i social`. Indienii \[i amintesc [i azi de acei arieni, popula]ie alb`, care s-a suprapus popula]iei locale negroide [i care,

129


Fig.49. Mircea cel B`tr�n , voievodulValahiei. Fresca de la M`n`stireaCozia (1387-1391). Dac` pe costumul acestuia simbolurile suntdestul de evidente, nu acela[i lucruse poate spune [i despre giulgiulvoievodului Negru-Vod` acoperit deãcruci pelasgiceÓ, zvastici, pe carenu l-am putut g`si, fotografiat, desenat, pictat �n nici una din c`r]ilestudiate. Morm�ntul acestuia a fostdeschis la 31 iulie 1920 cu prilejulunor lucr`ri de restaurare a BisericiiDomne[ti de la Curtea de Arge[. ElNegru-Vod` este primul domnitor,men]ionat �n scris, al Vlahiei dinspre regatul Ungariei, al Ungro-Vlahiei, 1290. Prin acest nume, áraRom�neasc`, Muntenia, cùt�nd s`se deosebeasc` de celelalte regiunilocuite de vlahi, ca Ruso-Vlahia(nume vechi al Moldovei �nsemn�ndára Vlahilor din vecin`tatearu[ilor), ori cele de la sud deDun`re. Dar s` vedem cum era�mbr`cat acest adev`rat str`mo[ alnostru, domnitor al Vlahiei Negre(titlu p`strat [i ast`zi de mitropoliaMunteniei), �n acele vremuri uitatede istorie: ã�n momentul c�nd piatra a fost ridicat` de pe sarcofag,a ap`rut, �ntr-o scurt` vedenie, imaginea nealterat` a MareluiDomn [i Preot din veacul XIII-lea.La g�t, peste tunica de m`tase purpurie, se r`sfr�ngea un guler dedantel` �n m`tase [i aur. Un [ir deaproximativ 30 de nasturi de aur�ncheia tunica, �mpodobit` la g�t, lapiept [i la man[ete cu [iraguri dem`rg`ritare. (...............) Peste [olduriavea petrecut` o centur` brodat` cufir de aur [i m`rg`ritare, care se�ncheia cu o superb` pafta de aur.(............) Giulgiul voievodului eraacoperit cu zvastici, simbolulsacru.......Ó Dup` A. Bucurescu, Dacia Secreta,p.250-251. Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1998.

130

din dorin]a ãrasist`Ò de a nu se amesteca fizic cu popula]ia local`, acreat ãcasteleÓ.

Cultura vedic`, considerat` p~n` azi cea mai veche din lume, dincare \[i trag originea cea caldeean`, egiptean`, iudaic` [i cre[tin`, carest` la baza \ntregii civiliza]ii a lumii, este considerat` ca pornind dinspa]iul carpato-dun`rean... ([i nu de c`tre rom~ni, ci de cei de laCambridge, Anglia, precum [i de c`tre americani, [i asta nu de cincisau zece ani, ci de mai mult de o sut` de ani!).88 C~nd ni s-a spus nou`\n istoria ãnoastr`Ò de posibilitatea originii culturii vedice de la noi...c~]i dintre rom~ni au auzit despre ea?!

De multe ori trebuie s` ne uit`m la istorie ãprivind ca \n oglindaretrovizoare a automobiluluiÓ (privind \n ea, \n spate, ne ajut` de fapts` mergem \nainte!), observ~nd efectele unei civiliza]ii asupra altora [idescompun~nd-o cu privirea! Este foarte greu de imaginat cùtareaurmelor acelei imense civiliza]ii pelasgo-carpato-danubiene \n... centrul Asiei, \ntr-o perioad` preistoric` f`r` literatur` scris` (celpu]in neg`sit` \nc`), f`r` anale [i cronici, ci numai cu ce a r`mas \nãliteratura vorbit`Ò... vedic`.

Helena Petrovna Blavatsky (1831-1891) \n celebra sa sintez`,89

aminte[te despre acei ãpur arieniÓ, ale c`ror urme se g`sesc peste tot\n Europa, urme pe care Dr. Schliemann le scoate la iveal` din ruineleTroiei, semne [i simboluri gravate pe pietre, vase [i obiecte, dene\n]eles [i ignorate ca atare ori considerate simple ornamente, darc`rora str`mo[ii no[tri le d`deau \n]elesuri mistice pe care le maig`sim \nc` \n culturi izolate, uitate \n lume.

C~nd \n vara anului 1995 c`l`toream \n Orient, m-am oprit [i \ninsula Bali din Arhipelagul Indoneziei, a c`rei popula]ie hindus` trìa\ntr-o epoc` uitat` de sute de ani, \nchin~ndu-se la zei [i zei]e luatedintr-o lume de pove[ti, construind ã\n disperareÓ temple ciudat ornamentate [i colorate, cu zvastici desenate pe pietre de hotare [icare, cu supersti]ii necunoscute nou`, trìe[te \ntr-o lume spiritualàmintindu-mi de cea a noastr`, dacic`, unde un simplu cerc desenatsau s`pat \n lemn avea o anumit` \nsemn`tate, iar dac`-i adùgau unpunct, o linie ori o cruce \n mijloc \[i schimba cu totul \n]elesul.

131


132

Fig.50. V` las pe d-voastr` s` ghici]i simbolistica transmis` de genera]ii [i genera]ii, pe care ]`raniirom�ni continu` s-o reprezinte pe porticuri: un simplu cerc cu un punct �n centru sau o linie, o cruce tangent` la cerc sau ie[it` din el...V` doresc noroc!

Fig.51. §i o alt`poart` cioplit`, de

ast` dat` av�nd nunumai crucea �n afara

cercului dar [i�n`untrul lui. Cercul

cu o cruce �ninteriorul lui era un

simbol al �nceperii vie]ii oamenilor;

simboliz�nd [i PurulPanteism,

doctrina care consider` Zeul

Suprem nimic alcevadec�t for]ele [i legile

Universului, fiind maidegrab` o ãcredin]`

ateist`Ó din acestpunct de vedere.

Ast`zi, aceste simboluri, uitate, reprezint` numai

ãmotive folcloriceÓ,aduse de undeva din

str`fundurile,nep`s`toare, ale

istoriei noastre multimilenare. C�t

timp vom continua s`le neglij`m, s` le

consider`m simpleãdecora]ii naive

]`r`ne[tiÓ? C�nd nevom pleca aten]ia la

inteligen]a multimilenar` a

acestor ]`rani, daco-rom~ni,

p`str`tori ai unorsimboluri eterne?

133

134

Fig.52. Se pare c` nimeni nu-i curios s` [tie ce se ascunde sub corni[a acestei case! Simboluri uitate ne pot readuce o istorie uitat`! Mai bine s` le l`s`m acolo, sub umbra acoperi[ului, [i a nep`s`rii.*Fig. 50,51,52, Rom~nia, Mun]ii Carpa]i, Ed. Thausib S.R.I., Sibiu, 1995, Rom�nia.

135

Fig.53. O femeie nobil` dac`, ne prive[te

sup`rat`, prin negura mileniilor. P`rul ei �n bucleeste stilizat prin spirale. Pe frunte are o diadem`complex`, construit` din treiregistre, al c`ror simbol neeste necunoscut. Pe g�t are uncolier de care at�rn` m`rgele�n form` de amfore. Pe g�t sepot observa dou` perfora]iicare au ajutat, probabil, lafixarea acestui cap pe unsuport rigid.

136

Fig.54. Cine o fisup`rat-o pe aceast`femeie dac`?Observ`m cumpanglica de pe frunteleag` p`rul, trec�nd pesub bucle pentru a selega, (�nchide), laspate.

137

Fig.55,56,57. Aplice stilizate �n forma cruciipelasgice, unele terminate �n capete de cal,altele �n capete de grifon. Sensul cruciipelasgice se schimb` [i el, fie de la dreaptaspre st�nga, simboliz�nd, probabil,re�ntoarcerea la via]`, fie de la st�nga spredreapta, simboliz�nd via]a ve[nic`. Spiralapelasgic` nu lipse[te de asemenea. Mai avem[i o form` stilizat` a crucii �n trei puncte,probabil tot cu sens de spiral`. §i toate acesteforme simbolice graviteaz` �n jurulsimbolului primordial, �n jurul unui cerc cuun punct �n mijloc. Dac` cercul simplureprezenta o unitate divin`, de unde totulpornea ca s` se re�ntoarc`, reprezent�nd defapt Universul f`r` limit`, circumferin]acercului era uneori interpretat` ca lini[teamental` a fiin]ei umane. Nu acela[i lucru seputea spune atunci c�nd cercul avea unpunct �n mijloc, ca �n cazul aplicelor de maisus. �n acest caz el reprezint` prima

diferen]iere a manifest`rilor periodice [i eterne din natur`, asexuate [i infinite. Tot el poates` reprezinte uneori [i rede[teptarea naturii, Trezirea Universului. Ei bine, �n jurul acestuisimbol primordial celelalte pot gravita, a[a cum de altfel sunt [i reprezentate mai sus.Fig. 53,54,55,56,57,58, Tezaurul de la Peretu, jud.Teleorman, descoperit �n noiembrie 1970,�ntr-un tumul funerar, cuprinz�nd un morm�nt de �nhuma]ie cu car, cai, c�ini [i ofrandealimentare, precum [i cu piese de inventar din argint [i bronz.*Fig. 53,54,55,56,57,58,Geto-dacii, I. Miclea [i R. Florescu, Ed. Meridiane, 1980, Rom�nia.

138

Fig.58. Pe acest coif,simbolurile abund`.

Astfel, ochii de pe coif arfi �nsemnat a deschideochii spre cer, ori a te

rena[te �n ParadisulZeilor. �n credin]a

geto-dacilor, dup` moarte,

sufletul p`r`sea trupul [i dac` ai fostcurat �n via]`, ori ai

murit cu cinste �nr`zboi, te �n`l]ai la

ceruri. C`l`toria�ncepea pe ãPodul de

FocÓ, pe Curcubeu(Arco-Da-Bara) [i

continua pe ãDrumulStr`lucitor ca LapteleÓ,ÓCalea LacteeÓnumit` [i

ãDrumul IezilorÓ(Drom-I-Chaites). Dac` ne reamintim, unul din regii

macedoneni, Lisimachos, ajung�nd �n m�na luiDromichete, regele tracilor, va fi iertat de acesta, �i va reda libertatea, c�[tig�ndu-[i astfelun prieten de n`dejde. Aceia[i ochi �i vom �nt�lni [i pe coiful descoperit la Co]ofene[ti c�t

[i �n Etruria (Italia) unde ochii stranii continu` s` priveasc` cerul. Tot pe acela[i coif putem vedea ãCorbul PelasgicÓ care uneori

�l reprezint` pe Aplo, Zalmoxis, care are �n gheare un porc (Pytha-Goras, fiara-gras`) iar�n plisc un pe[te, simboliz�ndu-l pe Cel-din-Ap`, de fapt du[manii lui.

Fig.59. �n vara anului 1998 am g`sit �n templul subteran de la §incaÐVeche nu numaibasorelieful unui personaj straniu, astral, dar [i semnul sacru al celui de-al 7-lea Constructoral Universului de mai jos, al Universului Fizic. Este un simbol al celor 7 zei ai genezei,punctul central reprezent�ndu-l pe Daksha, p`rinte al celor 10.000 de fii iubi]i, de ale[i ailumii, p`rinte al Dacilor. �n st~nga este sculptat` o figur` ciudat`.

139

Fig.60. ÓPoarta s`rutuluiÓa marelui sculptorBr�ncu[i, de la T�rgu Jiu, Rom�nia.

De fapt la vechii arieni, carpato-dun`reni, simboliza separarea

sexelor. Era [i un semn feminin, c`ci omul �[icunoa[te mai bine mama dec�t tat`l.

*Touristic reiseland RomaniaÓ, Von Petre Baron , Casa editorial` pentru turism [i cultur`, ÓAbeonaÓ,

Bucure[ti, p.223.

140

Fig.61 V�rf de lance,material de fier, ce a fostdescoperit la Muncheberg,�n marchionatulBrandenburg, r`mas peacele locuri, �n urma cuceririlor de c`tre pelasgii- carpato-danubieni. Dovada provenien]ei ei din spa]iul carpato-danubian este [i descoperirea celei maivechi ãcruci pelasgiceÓ peteritoriul Bulgariei de azi,ea fiind datat` 7.000 deani vechime, [i care �nluna mai a anului 1998 afost prezentat` la congresul de tracologiedin ]ara sus-amintit`.

141

Fig.62. Inscrip]ie dup` v�rful de lance de la Torcela, l�ng` Vene]ia. Literele sunt formate dinstelu]e [i din cercuri mici, stampate pe linii gravate. Arheologii au considerat aceast` inscrip]ieca etrusc`. §i �n continuare, acela[i Nicolae Densu[ianu, ne spune prin anii 1885, (c�ndmicu]ul Adolf Schicklgruber nici nu se n`scuse, 22 aprilie 1889, [i mai trebuiau s` treac` �nc`ani ca s`-[i schimbe numele de familie �n Hitler, dup` mama sa, [i s` devin` cel mai odioscriminal al secolului nostru [i mare consumator de droguri) c` am�ndou` aceste v�rfuri del`nci poart` decora]ii simbolice, o zvastic` [i un triquetru. �n continuare, acela[i autor nespune: ãZvastica, sub cele dou` forme ale sale, reprezenta, �n timpurile arhaice, soarele de primavar` [i soarele de toamn`. Aceste semne hieratice ne apar �n diferite p`r]i alelumii vechi, pe unde se extinsese odat` rasa pelasgic`, �n Europa, Asia [i Africa de Nord.Cultul zvasticii exista �n ]`rile Daciei [i �n epoca roman`. Un monument votiv descoperit laTurda [i dedicat Dianei (sora lui Apollo) poart` deasupra semnul sus-amintit. Exila]ii daciduseser` cu sine �n Britannia acest simbol al credin]elor lor religioase. Pe o inscrip]ie aCohortei I Aelia Dacorum din Amboglanna, l�ng` valul lui Hadrian, afl`m semnul crucii�nconjurat de un cerc [i semnul zvasticii cu bra]ele spre r`s`rit. Ca un simbol tradi]ional,am�ndou` aceste forme ale zvasticii mai sunt [i ast`zi �ntrebuin]ate la poporul rom�n, pe crucile de la morminte - vezi comuna G�rla Mare, jud. Mehedin]i, ea figur�nd pe pietrele cioplite, din care e construit` monumentala biseric` Trisfetitele din Ia[i. Ele se afl` reprodusede Tocilescu �n Revista pentru Istorie, 1883, pagina 242, [i pe cus`turile femeilor dinTransilvania. Crucea pelasgic` ne mai apare [i pe hrisoavele [i diplomele domne[ti din ´araRom�neasc` �n sec. al XVI-lea [i al XVII-lea, desigur pe baza unor tradi]ii, pe care ast`zileÐam uitat. Astfel o putem g`si pe hrisovul de la Radul §erban din a. 7115 (1607) [i altul dela Radul , fiul lui Mihnea, din a. 7120 (1612), ambele �n biblioteca Academiei Rom�ne.

�n acest univers difuz de religii uitate, pierdute sau actuale, \ncare lumea preistoric` ne invadeaz` prezentul prin simboluri ciudate,\n care-i descoperim pe str`bunii no[tri, pelasgii carpato-dun`reniarieni r`sp~ndindu-se spre vestul Europei, d~nd na[tere la italieni,spanioli, portughezi [i francezi - ori r`sp~ndindu-se \n Asia,\mpr`[tiind cultura vedic` ce rena[te acolo departe, ori cutreier~nddrumurile Asiei Mici, trec~nd peste Egipt p~n` \n Caldeea, cre~ndsacrul [i ocultul \n Babilon... uneori ai impresia unui chibrit aprins\ntr-o magazie de praf de pu[c`, veche [i uitat`, dar care \nc` poateexploda. Cine au fost ace[ti arieni, pelasgi, daci... \n ce col]uri uitateale lumii ori... ale ]`rii noastre vor descoperi arheologii \ntr-o zi trecutul lor simbolistic-spiritual pe care azi \l vedem doar ca reflec]iiale unor imagini din oglinzile istorice ale altor popoare, cu care auvenit \n contact?

142

SIMBOLISTICA LA PELASGII-ARIENI

Cercul simplu pe care-l g`sim [i azi sculptat pepoarta de la intrarea ogr`zii ]`ranului rom~n ori pesub corni[ele caselor, desenat [i multiplicat... ce o fi\nsemn~nd? Ce \nsemn`tate avea el acum cinci, [asemilenii?

Cercul, \n general, simbolizeaz` unitatea divin`, de unde totulporne[te [i se re\ntoarce. Este universul f`r` limite, este energiaemanat` de zeul suprem, Gebeleizis; circumferin]a lui este uneoriinterpretat` ca lini[tea mental` a fiin]ei umane. C~nd fa]a discului estealb`, fundul negru ar reprezenta marea respira]ie, mi[carea continu`a Universului \n sens nelimitat.

Cercul cu un punct \n mijloc - \n credin]a arienilordin Rig-Veda - reprezint` prima diferen]iere a manifest`rilor periodice [i eterne \n natur`, asexuale[i... infinite.

A[a \l considerau str`mo[ii no[tri acum mai binede cinci milenii.90

Ce u[or le-a fost ãfilozofilorÓ greci ai antichit`]ii s` ãtransfereÓaceast` cultur` [i s-o traduc` \n... grece[te! Cercul cu punctul \nmijloc mai reprezint` \n cultura arienilor [i spa]iul poten]ial \n contactcu spa]iul abstract.

Tot el \nseamn` [i rede[teptarea naturii, trezirea Universului,fiind un semn universal pe care-l g`sim [i \n KABALA.

Cercul \n care punctul central se transform`extinz~ndu-se \ntr-un diametru simbolizeaz`, separe, DIVINA IMACULATA, MAMA NATURA.Este considerat uneori ca o umbr`, o aluzie la procrea]ie.91

143


C~nd linia este vertical`, cercul simbolizeaz`separarea sexelor (a se vedea aceast` semnifica]ie \nlucr`rile lui Br~ncu[i).

Lucrurile \ncep s` se complice c~nd punctul central se extinde \n patru puncte cardinale d~ndna[tere la a[a-numita [i controversata CRUCE ALUMII - MUNDANE CROSS.

Ea simbolizeaz` purul panteism, doctrina care consider` Zeul Suprem nimic altceva dec~t for]ele [i

legile Universului acestuia, fiind mai mult o ãcredin]`Ò ateist`. Avemoare de a face aici cu o simbolistic` veche de milenii? Nici nu ne vine acrede! §i azi bunicile noastre la ]ar` deseneaz` acest simbol pe colaci [icozonaci, av~nd \ns` un \n]eles schimbat; la cre[tinii mistici el este simbolul ãunirii dintre spini [i cruceÓ, coroana din spini de trandafiriusca]i pus` pe capul Domnului Iisus Hristos: ÒThe Union of the Roseand CrossÓ ori ÒRosi CruciatiÓ (ÒRose CrossÓ).

C~nd cercul dispare, simbolul \[i schimb` [i elsensul; unii, tilutenii, consider` acest tip de cerc unsimbol al apari]iei celei de-a patra rase... Dar crucea,necircumscris`, devine uneori simbol ãphallicÓ.T~rziu \n istorie c~nd va ap`rea cre[tinismul, ea vadeveni un simbol reprezentativ al acestuia.92

Dar, surpriz`, punctul central uneori ser`sp~nde[te numai \n trei puncte cardinale,\ntruchip~nd astfel litera ãTAUÓ. C~nd Biblia nepoveste[te de Noe [i de potop uneori ne vine greus` credem c` se va descoperi aceea[i istorie laCaldeeni, de aceast` dat` cu c~teva sute de ani

\naintea iudaismului, av~ndu-l ca erou pe XISUTHRUS... Dar iat` c`[i ei, caldeenii, au luat aceast` poveste de la arieni; \n alegoria luiVaiva Swata Manu se vorbe[te despre potop [i de aventurile erouluiprincipal. Cum s` nu-i credem acum pe fenicieni, care-i acuzau pecaldeeni, pe egipteni [i pe israeli]i, c`-[i construiau cultura pe cea amisterio[ilor pelasgi?93

144

C~nd TAU coboar` ajung~nd tangent la polulsudic al cercului reg`sim Emblema Vie]ii, cum dealtfel o vom g`si mai t~rziu la vechii egipteni.

Crucea Lumii, Mundane Cross, cobor~nd par]ial\n afara cercului o va simboliza pe Venus (Isis) lavechii greci.

Ciocanul lui Thor sau Crucea Jaina sau simplu,Zvastica \ntr-un cerc, ne d` ceea ce se nume[teCrucea Hermetica. C~nd este separat` de cerc are [iun \n]eles ãphallicÓ: ea reprezint` cea mai filozofic`[tiin]` a simbolurilor, fiind cea mai complex` form`

a muncii de crea]ie [i evolu]ie, a rena[terii, fiind ascuns` \n religiileoric`rei vechi civiliza]ii.94

La caldeeni \n Cartea Numerelor c~t [i \n Cartea MisterelorAscunse se vorbe[te despre ciocanul lui Thor ca despre o arm` magic`folosit` de pitici \n lupta \mpotriva gigan]ilor ori \mpotriva for]elortitanice pre-cosmice ale naturii. Ciocanul Crea]iei, cu cele patru bra]e\ndoite \n unghiuri drepte, sugereaz` mi[carea continu`, revolu]iaCosmosului invizibil [i a for]elor lui; cele dou` linii din mijlocreprezint` spiritul [i materia, \n timp ce bra]ele \ndoite (unul \n sus -reprezent~nd Cosmosul, iar altul \n jos - P`m~ntul) sunt legate \ntreele prin spirit [i materie. Semnul zvasticii, n`scut \n concep]ia mistic`a arienilor timpurii (pelasgilor), dup` Blavatsky, [i considerat de ei casemn al Eternit`]ii, \l g`sim pe capul lui Ananta, este Alpha [i Omegaal for]elor creative ale Universului, de la for]a pur` spiritual` la ceamaterial`, este cheia ciclului §tiin]ific, Divin [i Uman.95 Semnul va fireluat [i de Marii Mae[tri ai Lojilor Masonice.

C~nd Schliemann, s`p~nd \n ruinele vechii Troia, a scos lalumin` obiecte cu ornamente ciudate [i Òf`r` sensÓ, el de fapt scoteala lumin`, re\nviind tradi]ia pelasgic` carpato-dun`rean` a celor maivechi arieni, simboluri vechi de peste 50 de secole, despre care [i

145


Nicolae Densu[ianu aminte[te \n 1884 \n a sa Dacia Preistoric`. �nleg`tur` cu semnul zvasticii, Densu[ianu vorbe[te despre Pas`reaPhoenix care venea din nordul Egiptului s` moar` \n Mun]ii Cernei,pentru a rena[te din propria-i cenu[`. Ea purta \n cioc acest semn alvie]ii ve[nice [i al eternit`]ii. Cea mai veche zvastic` a fost g`sit` la noiacas`, la sud de Dun`re (6000 \.d.H.) [i a fost prezentat` la Conferin]ade Tracologie, 15 - 17 Mai, 1998, Bulgaria.

�ntretìerea triunghiului este un semn sacru care\n preistorie simboliza pe al 7-lea Constructor alãUniversului de mai josÓ, al ãUniversului fizicÓ.96

El \i reprezint` pe cei [apte constructori ai lumiiav~ndu-l \n centru pe conduc`torul lor, pe Daksha,

reprezent~nd [i cele 7 perioade ale crea]iei. §i nu ne mir` c~nd autorullui Qabbalah remarc`, cu sute de ani \naintea cre[tinismului, c` lumeaera dominat` de religia NOASTR�, RELIGIA �NÉLEPCIUNII, religiepe care ei, vedicii, carpato-dun`renii, au purtat-o prin Asia Central`,Persia, India [i Mesopotamia, de la Ur [i Haran p~n` \n Palestina.

Fiii ALE§I ai marelui zeu DAKSHA, dacii carpato-dun`reni[i-au rev`rsat cultura nu numai asupra Egiptului, dar [i a Chinei [i \nspecial a Indiei. C~nd cu multe mii de ani mai t~rziu se n`[tea cre[tinismul, el Iisus Hristos, \n cei 17 ani ai dispari]iei lui, nu a f`cutaltceva dec~t s` c`l`toreasc` pe urmele noastre, ale vedicilor, [i ca unbun elev s` \nve]e aceast` religie a \n]elepciunii, [i ca un adev`ratvedic, n`scut de dou` ori, s` se \ntoarc` [i s` o propov`duiasc`.97

Unul dintre cele mai vechi simboluri este cel ce eratatuat pe capul marelui zeu al crea]iei, al genezei lumii,al celui ce [i-a a[ezat pe primii 10.000 de fii - ãpe

poporul alesÓ- pe cele mai frumoase plaiuri ale lumii. Acest semn seg`se[te pe capul zeului ãDACIAÓ (DAKSHA) - fiind [i un simbol alapei, al potopului [i al materiei. �l g`sim [i ast`zi pe tot cuprinsul vechiiDacii - ]ara pe care el, marele zeu al genezei lumii, a iubit-o a[a de mult-ãára ZeilorÓ.98

Dar nu numai la noi, ci [i peste tot \n lume, \l vom g`si mait~rziu, ca \n vechiul alfabet hieroglific egiptean, av~nd \n]eles de ap`.

146

12

3

456

7

El apare persistent pe portalurile caselor ]`ranilor daci, ori pecovoare, ori pe fote [i ]es`turi, ar`t~nd c` respectivii sunt ale[ii fii ailui DAKSHA, ai lui Dacia - pe care chiar dac` aparent ei l-au uitat, el\nc` continu` s`-i protejeze pe ei, pe noi, fiii lui iubi]i, primii fii aigenezei lumii.

Spirala dacic` este poate cel mai caracteristic, dar[i cel mai ermetic simbol al poporului nostru:

- simpl`, dubl` [i \n special tripl`, ea probabilreprezint` via]a ve[nic` ce ne-a h`r`zit-o el, DAKSHA,zeul suprem [i z`mislitor - creator al poporului DAC.

Este semnul nemuririi na]iei noastre, al r`sp~ndirii noastre \n spiral`,spre infinit, f`r` a ne uita niciodat` originea dac`, este semn alpoporului ales de el, DAKSHA, zeu al genezei care s`-l reprezinte aicipe p`m~nt, este semnul nemuririi fiilor lui; spirala are [i sens deblestem, pentru cei ce-[i uit` limba, neamul.99

Pentagrama magic`, dacic` dup` Pr. DumitruB`la[a, face parte din tezaurul de cultur` dacic` fiindidentificat` \n Pe[tera de la Chindia, din jud. Mehedin]i,de Vasile Boronean], fiind prezentat` [i \n revistaArhitectura, de Silvia P`un, ca un \nsemn dacic vechi cu

mii de ani \nainte de Pitagora; acesta o va studia mai t~rziu \mpreun`cu al]i ucenici greci \n universitatea zamolxian`, duc~nd acest semnp~n` \n Atena [i f`c~ndu-l cunoscut sub numele de ãDiagrama luiPitagoraÓ. Aceast` pentagram` magic`, g`sit` [i pe o c`r`mid` la biserica fostei m`n`stiri St`ne[ti de l~ng` Dr`g`[ani, este numit` dearhitectul Andrei P`noiu ãsemn de mare me[terÓ.100 Pentagrama,dup` credin]a daco-ge]ilor era a[ezat` \n fa]a templului zamolxianpentru a \mpiedica intrarea strigoiului sau a oric`rui duh malefic. Ease va transforma \n decursul timpului \ntr-un simbol esoteric, cel al luiKali Yugo, steaua \n cinci puncte inversat`; este un semn magic defolosire a puterii primit` de la un spirit r`u, \n bine. C~nd cele dou`picioare de sus sunt \ndreptate spre rai - este [i un semn ocult folositde multe ori \n ceremonii magice.

147


Majoritatea simbolurilor descrise aici sunt \nt~lnite ast`zi pestetot \n Rom~nia, sculptate pe por]ile caselor, a[ezate cumin]i [i t`cutesub corni[ele caselor, pe vase [i pe covoare, \n]elesul lor fiindu-ne decele mai multe ori necunoscut. Vor r`m~ne ele \n continuare ni[tetaine?... Sau noi le vom c`uta [i interpreta acum?! Ele nu trebuie s`r`m~n` Òfloricele ornamentaleÓ, c~t` vreme sunt simboluri ale culturiinoastre spirituale de peste 50 de secole. S` le c`ut`m... S` le\n]elegem... S` le respect`m...

148

Marius


BLESTEMUL„P`S`RII PHOENIX”

(Tezaurul de la Pietroasa)

Undeva, departe, \n inima Europei Centrale, tocmai prin ]inuturile unde legendele spun c` ãBaba DochiaÓ (MamaMare, Cybele ori Doamna Neaga, cum \i mai zic localnicii)

obi[nuia a c`l`ri pe un leu feroce, av~ndu-l la dreapta ei pe falniculCaloian (Attis, fiul lui Calaus), exact \n zona unde Arcul Carpatictinde a se recurba c`tre miaz`noapte, se \nal]` m~ndru [i enigmatic,Muntele Istri]a (din Jude]ul Buz`u), \n timp ce pe un mic platou aflatla poalele sale, un ochi atent va descoperi comuna Pietroasele. Dinvremuri str`vechi aceast` pozi]ie a Muntelui Istri]a, prezent~nd evident avantaj strategic, avea s` fie folosit` drept punct de observa]iede c`tre \ntreaga popula]ie carpato-dun`rean` (fie ea vedic`, pelasgic`, tracic` sau dacic`, \n spe]` \nainta[ii aceleia[i na]iuni, aipoporului botezat ãRom~nÓ \n ãmodernitateÓ). Reputatul istoric [icercet`tor \n sfera timpurie a devenirii neamului nostru, profesorulNicolae Densu[ianu, arat`, printre altele, c` prin anul 1847 \nc` semai putea z`ri pe cel mai \nalt [i seme] pisc al amintitului masivmuntos un soi de val circular av~nd diametrul de 6,32 m [i care purtastraniul nume ã§ura de AurÓ. Totodat`, o alt` st~nc` aflat` pe acela[imunte prezint` simbolica form` a unui arm`sar, f`c~ndu-i pe localnicia denumi locul ãPiscul Calului AlbÓ. Fie sculptat` de m~ini omene[tiori rezultat al eroziunilor naturale, st~nca respectiv` este considerat`de prof. Densu[ianu drept un monument votiv consacrat vechiiDivinit`]i supreme Solare, Uraniene.101 �n fapt, cercet~nd mitologia

149


Marius


Fig.63. A[a arat` a[a zisa ãClo[c`Ó, ãFibulamareÓ de aur, cu granate [i alte pietre semipre]ioase. S` vedem cum este descrisàceast` ãclo[c`Ó �n cartea domnilor I. Miclea [i R. Florescu, ãDaco-RomaniiÓ,Ed. Meridiane, 1980, p. 211: Ópe un scheletconstituit tot dintr-o fibul` de tip cu Ócapetede ceap`Óeste a[ezat un scut cu parteasuperioar` rotund` [i cea inferioar` evazat`,pe care a fost sudat un tub tronconic ajurat,terminat �n cap de pas`re de prad` (ciudatcap de clo[c` !). Pe scut, un plas-troncentral, m`rginit de dou` f�[ii rombice,arcuite, �ncearc` s` redea penajul: o re]ea decelule paralele [i circulare, dispuse simetric,�ncadreaz` un mare caboson din cristal dest�nc` [i mai multe cabosoane mai mici,circulare [i p`trate, din granate [i turcoaze.Patru f�[ii triunghiulare, acoperite cumotivul ãochiului de pùnÓ, redau aripile [ipicioarele vulturului (s` fi uitat autorul cèste vorba de clo[c`?), iar dou` f�[iitriunghiulare cu v�rful �n jos, �mp`r]ite �nmai multe celule �n form` de par`, �ncrustatecu granate, �ncadreaz` dou` [iruri verticalede cabosoane din cristal de st�nc`, granate [iturcoaze [i un [ir orizontal care formeaz`limitele plastronului. Aceste f�[ii figureaz`coada �n evantai a vulturului. De margineade jos at�rnau patru pandantive din aurajurat [i cristal de st�nc`. G�tul vulturuluieste �ncadrat cu granate �n form` de inim`cu v�rful in jos.Ó Vedem din nou cum ogre[eal` spus` de dou` ori devine un adevaristoric! Uita]i-v` [i dumneavoastr` pe g�tula[a-zisei clo[ti [i vede]i unde este situatv�rful inimii, �n sus ori �n jos! Dac` s`raculOdobescu a descris gre[it direc]ia v�rfuluiinimii, nici acum dup` mai bine de un secollumea nu vrea s` vad` ce putem cu to]ii s`vedem. §i cum am spus-o de multe ori: ãominciun` repetat` devine un adev`r [i unadev`r neglijat trece �n spa]iul ocult!Ó A[aeste [i cu a[a-zisa noastr` istorie, undedogma joac` un rol esen]ial: crede [i nucerceta! Ce ne-au spus vechi cronicari, dinm`n`stirile evului mediu, este un adev`r denecontestat; c�nd ã[coala ardelean` a decisc` noi suntem urma[ii Romei, chiar dac`Bogdan P. Ha[deu a declarat-o gre[ealìstoric`, noi continu`m s`-i credem pe ei [is` refuz`m s` vedem adev`rul, a[a cum ceice descriu [i redescriu ãinimioareleã de peg�tul P`s`rii Phoenix refuz` s` le vad` c`sunt cu v�rful �n sus [i continu` ...dingre[eal` �n gre[eal` spre victoria final`.

150

Fig.64. Patera din tezaurul de la Pietroasa, av�nd un diametru de 25,7 cm, format` din dou` foide aur, cea inferioar` mai groas` [i unitar`, cea superioar` decorat` prin cioc`nire cu motivefigurate, grupate de la margine spre interior, dup` cum urmeaz`: registrul limitat de profile,care formeaz` chenarul, este decorat cu un vrej de vi]` de vie cu frunze [i struguri, dep`[induneori marginea inferioar`; apoi un amplu registru circular, cuprinz�nd [aisprezece figuri,identificate dup` imagina]ia fiec`ruia. Dac` Odobescu, care am remarcat cum vedea lucrurilepe dos, le considera personaje ale panteonului gotic, Cezar Bolliac, ini]iatorul studiilorarheologice �n Rom~nia, exprima urm`toarea opinie, �n ã Trompeta Carpa]ilorÓ, an. 1870, nr.876, p. 3.:Ó zic` cine orice va zice, zv�rcoleasc`-se oric�t vor putea arheologii no[tri, vasele dela Petroasa sunt vase dacice, cu stil dacic, pe un cult din DaciaÓ.

151

antic` daco-rom~neasc`, este vorba aici despre o nou` dovad` a cultului zeului solar trac, Gebeleizis, sau poate al vreunei [i mai vechidivinit`]i vedice. �n plus, alte dou` st~nci prezente pe Muntele Istri]a,\nfrunt~nd veacurile, poart` denumirea de ãPiatra §oimuluiÓ, [i nudeparte de acestea se \nal]`, seme], piscul botezat ãCuibul CorbuluiÓ,din care ]~[ne[te apa limpede precum cle[tarul a unui izvor zisãF~nt~na VulturuluiÓ. Apele sale se adun` \ntr-o imediat` apropiereform~nd, la r~ndul lor, ãLacul VulturuluiÓ.

Dup` cum se vede, nici unul din reperele acestor locuri ãb~ntuiteÓ de legend` nu poart` vreo banal` denumire de... gìn`, puisau clo[c` (de[i \ndep`rtatul Maramure[, din nordul Transilvaniei, sem~ndre[te cu al sù Munte Gìna, locul unde se desf`[oar`, anual,ãS~mbra OilorÓ, populara s`rb`toare a ciobanilor din regiune). §itotu[i aici, \n anul de gra]ie 1837, doi ]`rani din comuna Pietroasele,Ion Lemnaru [i socrul acestuia, Stan Avram, aveau a face odescoperire senza]ional` [i totodat` de un interes arheologic primordial. Lucr~nd pe coastele amintitului Munte Istri]a, spre aextrage pietrele necesare construc]iei unui pod, ace[tia descoper`, subun bolovan aflat la mic` ad~ncime, o impresionant` colec]ie depodoabe din aur, \nsum~nd nu mai pu]in de 22 de obiecte, vase [iornamente. Firi simple, ãpragmaticeÓ, ]`ranii s-au gr`bit s` ascund`\ns` tezaurul ivit la lumin` din negurile istoriei noastre pentru apl`nui ulterioara [i pripita sa comercializare, pe un pre] ãde nimicÓ,unui albanez numit Anastase Verussi. Negustorul respectiv se va dove-di [i mai ãinventivÓ dec~t descoperitorii comorii, apuc~ndu-se s` spargò mare parte din nepre]uitele obiecte cu dalta [i ciocanul, sper~nd \ntruevitarea ho]easc`, \n acest fel, a intr`rii tezaurului sub jurisdic]ia legilorspecifice ale ´`rii. §i-a trebuit s` mai treac`, astfel, un an \ntreg p~n`c~nd, \n 1838, guvernul ´`rii Rom~ne[ti s` capete ceva informa]iidespre existen]a acestei comori (la propriu [i la figurat) [i s` \ncerce asalva ceea ce mai putea fi salvat. Ca urmare, pe la sf~r[itul anului 1842sunt depuse la Muzeul Na]ional din Bucure[ti un num`r de 12 pieseapar]in~nd tezaurului de la Pietroasa, urm~nd a fi ulterior cunoscutesub numele impropriu de Clo[ca cu puii de aur.102

152

�n realitate, antichitatea nu a produs nici o valoare artistic` (statuie, tablou, bijuterie etc.) care s` nu reprezinte, \n acela[i timp, [i-un simbol metafizic, iar dac` unele voci autorizate consider` azi c`p`s`rile de aur ar reprezenta, \n fapt, simboluri ale vechilor divinit`]itracice ori geto-dacice (c`rora li se mai spunea [i ãBukolionÓ, sauãVukalanÓ), poate c` nu se \n[al` defel. Comoara despre care vorbima fost g`sit` \n vecin`tatea acelui ansamblu natural ce include ãPiatra§oimuluiÓ, ãCuibul CorbuluiÓ, ãF~nt~naÓ [i ãLacul VulturuluiÓ. Sena[te \ntrebarea: de unde, oare, se va fi n`scut ideea acord`rii denumirii de ãClo[c`Ò?!

Aplec~ndu-ne asupra str`vechilor legende [i tradi]ii, vom constata c` suprema [i totodat` cea mai nobil` [i fenomenal`zbur`toare men]ionat` \n cadrul acestora a fost a[a-numita ãPas`rePhoenixÓ. Conform teologiei antice, aceasta ar fi fost un unicat pe\ntregul mapamond (cu alte cuvinte singura ãSemper AvisÓ). Ea constituia o zeitate solar` consacrat` astrului zilei, care tr`ia perpetuu\n cicluri vitale estimate, dup` unii, la 700 de ani, iar dup` al]ii laãdoarÓ 509. Periodic, la apropierea sf~r[itului unui ciclu al lungii salevie]i, aceasta \[i construia un fel de cuib din ramuri alese [i plante frumos mirositoare, \n care \[i \ncheia astfel existen]a. Ulterior,ÒcuibulÓ se metamorfoza \ntr-un ou, simbol al Genezei primordiale,con]in~nd cenu[a P`s`rii Phoenix, din care aceasta avea a rena[te de-a pururi.

Dar s` compar`m acum descrierile ãP`s`riiÓ \n viziunea anticilorcu aspectul a[a-numitei ãClo[tiÓ din Tezaurul de la Pietroasa. Vom\ncepe cu r~ndurile ce i le-a dedicat celebrul istoric grec Herodot: ãEsteo pas`re cu unele pene de culoare aurie [i altele ro[ii, iar dup` form`[i m`rime asem`n`toare cu acvila. Ea pleac` din Arabia, transport~nd \n gheare un ou din smirn`, pentru a se duce \n TemplulSoarelui [i a rena[teÓ.103 Dup` Pliniu cel B`tr~n, ã...cea mai nobil`pas`re o reprezint` Phoenixul originar din Arabia, av~nd m`rimea uneiacvile [i g~tul ca aurul, parte a corpului ro[ie iar coada albastr`, \ns` [iaceasta \ntre]esut` cu pene ro[ii. Phoenixul \[i transport` cuibul dinArabia p~n` \n apropiere de Panchea, \n ora[ul SoareluiÓ.104

153


154

Fig.65. Mult mai pragmatic , N. Densu[ianu, descrie un segment din patera dela Pietroasa astfel: ãApollo (Aplo la daci, dup` unii sinonim cu Zalmoxis N.A,) zeul luminii, al p`storiei [i armoniei, asist` la s`rb`toarea hiperboreilor �nonoarea divinit`]ii Terra Mater. L�nga zeu se vede figurat Ianus, regelehiperboreilor, av�nd pe cap ornamente arimaspice, �n m�na dreapt` odiadem`, ca �nsemne ale demnit`]ii, �n st�nga un arc cu coada �nf`[urat` [i josca atribut un delfin, emblema puterii sale peste m`ri. L�ng` Ianus un prunc,personifica]ia Anului Nou, aduce ca dar un co[ cu un spic mare de gr�u, iar \nm�na st�ng` ]ine o palm`, simbol al tuturor succeselor fericite.Ó

Fig.66, 67. Aceast` figur` central`, �n jurul c`reia se pare c` tot universulmitologic dacic se �nv�rte, m-a intrigat cel mai mult. Poate [i datorit`

faptului c` m`rind-o la maximum pe computer, nu i-am putut vedeafa]a, a[a cum o descria N. Densu[ianu, deoarece fotografia este

facut`, de sus, perpendicular pe aceast` pater`. A[a c` v` rog s`v` uita]i [i la figura 64, pentru a o observa mai bine. Ea oreprezint` pe Gaea, sau Terra Mater, Mama P`m�ntului. Ease ridic` �n mijlocul acestei patere cam 7,5 cm [i este�nf`]i[at` [ez�nd pe un tambur circular, decorat cu un vrejde vi]` de vie, cu frunze [i struguri. Ea poart` o tunic` lung`,f`r` m�neci, e �ncins` peste mijloc [i ]ine cu am�ndou`m�inile, l�ng` piept, un pahar de form` conic`. Zei]a sedistinge printr-o figur` nobil`, majestuoas` [i plin` de

siguran]`. Tipul ei nu este nici grecesc [i nici gotic. Tr`s`turile eifiind caracteristice pentru o fizionomie din zona Dun`riide Jos, o fizionomie dacic`. P`rul �l are str�ns �ntr-uncoc, ridicat �n sus, la spate. �n`untrul acestui prim cerc,[i deci �n jurul zei]ei primordiale, la picioarele ei seodihne[te un p`stor, av�nd la picioare un c�ine,prietenul s`u cel mai bun. �i urmeaz` un leu, doim`gari [i o leoaic`. De fapt leul [i leoaica o flancheaz`pe Mama P`m�ntului, �n dreapta [i respectiv st�nga.�n cerc, �n jurul lor se g`sesc 16 figuri de zei [i zei]e,form�nd un cerc solemn, aduc�ndu-[i omagiile lor

Zei]ei Mame.

155

§i, conform cercet`rilor geografului Mela, ãPancheaÓ se afla tocmai \napropierea Mun]ilor Ceraunici, adic` Mun]ii ÒCerneiÓ de ast`zi.Textele marelui poet roman exilat Ovidiu considerau c` Phoenixul arfi vie]uit pe o colin` apar]in~nd celor mai frumoase meleaguri aleElizeului, de fapt una [i aceea[i regiune geografic` a timpurilor preistorice cu Valea Jale[ului din Rom~nia modern`, care \ncepe dinsus de Arcani.105 Ar rezulta, a[adar, c` cea mai faimoas` \naripat` areligiei pre-cre[tine poate fi localizat` concret \ntr-o legendar` regiunea emisferei nordice, aflat` sub orizontul cel pur [i senin al Istrului (fluviu numit ulterior ãDun`reÓ), din apropierea sus-numi]ilor Mun]iCeraunici.

Iat`, prin compara]ie, cum se prezint` ãClo[caÓ noastr` de laPietroasa: fibula reprezint` imaginea unei p`s`ri sacre, cam dem`rimea unui [oim; \ntreaga suprafa]` a acestei zbur`toare, modelat`\n aur masiv, fusese ini]ial decorat` cu felurite pietre pre]ioase orisemipre]ioase ro[ii, verzi, albastre [i galbene. Deasupra, \n cre[tet,ãClo[caÓ prezenta un imens granat ro[u, tot din pietre ro[ii fiindu-i [iochii, \n timp ce coada i se termina \n nenum`rate l`n]i[oare suspendate, din aurul cel mai fin.

Scriitorul rom~n Alexandru Odobescu, cel care avea a-[i \nsumaanii dedica]i studierii pasionate a respectivului tezaur \ntr-o monumental` lucrare publicat` la Paris, Le Tr�sor de Petrosa, ãuitaÓ\ns` a o mai numi ãClo[caÓ pentru a se referi, \n schimb, la ãg~tulVulturuluiÓ, care \i ap`rea \ncadrat cu granate av~nd forma unorinimioare cu v~rful \n jos106 (\n fotografii, eu le-am v`zut totu[i cu v~rful\n sus!).107 §i tot el, Odobescu, vorbe[te \n detaliu despre ãciocul [iceafa VulturuluiÓ, de asemenea ornate cu granate de o m`rime apreciabil`. §i \ntruc~t la str`vechiul popor carpato-dun`rean, cudeosebire \n cadrul cultului religios, toate \[i aveau formele [icanoanele lor tipice, se poate sintetiza, afirm~nd \n consecin]`, c`avem de-a face cu figura celebrei P`s`ri, c`reia un artist anonim \i vafi dat ãvia]`Ó dup` un model strict tradi]ional! De altfel, atunci c~nd,\n anul 1885, prof. N. Densu[ianu lucra la a sa Dacie Preistoric`, el nuuita s` men]ioneze Octoihul Slavonesc tip`rit la 1575, \n care Pas`rea

156

Phoenix este descris` printr-un detaliu suplimentar, acela c` ]ine \ncioc o cruce \nc~rligat` de forma vechii zvastici pelasgice, un foartevechi simbol al Soarelui ãren`scutÓ odat` cu apari]ia prim`verii.108 §itot astfel apare ea [i \n Psaltirea Slavo-Rom~neasc` din 1577.109

Mai t~rziu vom g`si Phoenixul ca pas`re heraldic` \n emblemele´`rii Rom~ne[ti, fiind reprezentat` exact \n momentul depuneriicuibului deasupra unor fl`c`ri regeneratoare, av~nd deasupra-iSoarele, Luna [i Ursa Mare (constela]ia ãCarul MareÓ de azi, compus`din 7 stele), deci \n total 9 a[tri ÒveghetoriÓ ai eternit`]ii sale, iar \ncioc ]in~nd acum tradi]ionala cruce cre[tin` ce avea a \nlocui primordiala zvastic` (vezi Pravila tip`rit` la Govora \n 1640)110. Dar[i ãistoriciiÓ ceva mai nechema]i \n domeniu au un drept al opiniei personale; iar ace[tia, f`r` a cerceta prea mult cov~r[itoarea semnifica]ie din substratul acestei descoperiri, s-au gr`bit \n a cataloga prima reprezentare mondial` autentic` a legendarei P`s`riPhoenix drept o ãam`r~t`Ò de ãClo[c` cu puiÓ! C~nd, de fapt, ãpuiiÓsugereaz` simbolic tocmai eterna rena[tere a Phoenixului din propria-i cenu[`, ca mici duplicate menite a reface, iar`[i [i iar`[i,divinitatea originar`! Dar a[a-zi[ii ãistoriciÓ ai no[tri de ieri [i de azinu se opresc aici. Foarte recent vede lumina tiparului la Bucure[tivolumul Heraldica Rom~niei111 scris` [i redactat` de Maria Dogaru;cartea mi-a pl`cut pe ansamblu dar, v`z~nd cum sunt, deliberat,omise ori trecute ãpe linie moart`Ò nenum`rate informa]ii [i ra]iona-mente considerate, probabil, ãneconfortabile politicÓ... cum estecrucea pelasgic`, sigur c` m-am sim]it jenat pentru nerespectareaadev`rului.

Dar, a[a cum comorile Faraonilor egipteni [i-au dovedit maleficainfluen]` asupra tuturor descoperitorilor lacomi, c~t [i a profitorilor ce le-au r~vnit ulterior, putem spune [i dezvolta, \n ce constau manifest`rile unui similar blestem \nv`luind Tezauruldescoperit la Pietroasa, blestem menit a-i afecta letal, la propriu [i lafigurat, pe to]i acei ce i-au \ncercat sau \i vor \ncerca \nstr`inarea deurma[ii vechilor pelasgi, carpato-danubieni, st`p~nitorii s`i eterni defapt [i de drept. Straniu este c` nu doar Lemnaru, Avram [i Verussi

157


158

Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa, astfel cum a fost publicat` de Micali \n Monumenti inediti (Firenze, 1844, Tav.53) [i reprodus` de Fabretti \n Corpus inscr. ital. (1867), nr.62

Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa, dup` reproducerea galvano-plastic`, f`cut` pentru Muzeul din Berlin \n

a. 1855-56. Dup` Henning, Die deutschen Runendankm�ler,1889, Taf. II.3

Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa, reprodus` de C. Bolliac\n ãTrompetta Carpa]ilorÒ, nr. 939, din 1871

Fig.68. Diferite reproduceri ale verigii de la Pietroasa, a[a cum le prezint` N. Densu[ianu �n Dacia Preistoric`, Ed. Meridiane, Bucure[ti, p. 428, 1986.

aveau s` moar` la scurt timp dup` ilegalit`]ile comise asupra tezauruluidat la lumin`, dar [i tìnuitorii obiectelor ce n-au mai putut fi recuperate de Guvern urmau a o sf~r[i la fel de repede [i straniu, deobicei \n mod violent.

�n iarna anului 1875, comoara este furat` din muzeu, pe onoapte cu viscol grozav, de c`tre un fost seminarist pe numePantazescu. Iute prins [i \nchis, acesta va fi \mpu[cat \ntr-o impulsiv`\ncercare de evadare. �nsu[i scriitorul Alexandru Odobescu, autorulcelebrului Pseudo-Kynegheticos (Fals Tratat de V~n`toare) se sinucide \n mod bizar, la scurt timp dup` ce ã\ndr`zne[teÓ a publicaLe Tr�sor de Petrosa tocmai la Paris, deci nu \n Rom~nia, ]ara sa deorigine. La \nceputul veacului nostru, ãinteligentulÓ guvern rom~n dintimpul primului r`zboi mondial face o gre[eal` istoric`: evacueaz`tezaurul ]`rii, inclusiv ãClo[ca cu puii de aurÓ, la Moscova spre a-lsalva de armatele Puterilor Centrale, ãuit~ndÓ, probabil, vechea zical`dup` care... ãce ia muscalul, e bun luatÓ! �ns`, de \ndat` ce Phoenixulpelasgic ãse treze[teÓ re]inut abuziv la Kremlin, pe cuprinsul uria[eiRusii \ncep s` se petreac` uria[e nenorociri (vezi [i Dacia Secret` deAdrian Bucurescu): are loc o lovitur` de Stat bol[evic` ce instaureazùn sistem social neg~nd existen]a oric`rei divinit`]i, \ntreaga familieimperial` a ]arului Nicolae al II-lea Romanov, autoritate suprem` \nmomentul acelei ãprelu`riÓ a tezaurului, o sf~r[e[te violent - fiind executat` [i izbucne[te r`zboiul civil; mai t~rziu, milioane de ru[i pieratunci c~nd Germania atac` U.R.S.S., [i \nc` [i mai mul]i din cauzagenocidului ordonat de Stalin, din pricina ororilor sistemului comunist \n general. �n plus, mai to]i conduc`torii Rom~niei care fien-au reu[it (cazul lui Antonescu), fie nici m`car n-au dorit recuperarea ãP`s`rii PhoenixÓ din locurile strìne ãcuibuluiÓ ei(cazurile Dej [i Ceau[escu) urmau s` sf~r[easc` de moarte n`prasnic`,deseori \ntocmai lui Pantazescu, Odobescu sau ]arului Nicolae al II-lea!112

Tezaurul de la Pietroasa poart` \ntr-adev`r un teribil blestem,\ncrustat \ntr-o verig`, iar sensurile sale se dezv`luie doar ochiuluiatent [i min]ii cultivate: de la st~nga la dreapta, inscrip]ia tracic`

159


\nf`]i[eaz` trinitatea HUTEN IAREN EIVEN, \n traducere: ãCasa(Neamul) \n pace s`-]i fieÓ, dar, citit` pe dos, cuvintele devin NEVIENERAI NETUH, adic`: ãBlestemat s` fie r`uf`c`torul (ho]ul)Ó.113

Poate c` ar fi mai bine s` le spunem [i ru[ilor adev`rul, poate vor[i ei, ceva mai mult` lini[te \n ]ar`... Dup` cum locul ãIneluluiNibelunguluiÓ nu poate fi dec~t \n apele Rinului, ãCasaÓ P`s`riiPhoenix trebuie s` redevin`, c~t mai cur~nd, Rom~nia.

160

„CUIUL DACIC” SAU „CUIUL LUI PEPELEA”

Pe data de 4 Septembrie 1997 soseam la Chi[in`u s`-mi\nt~lnesc un prieten, Tudor Pan]~ru - fostul ambasador alRepublicii Moldova la Na]iunile Unite - [i s` m` reped p~n`

la Orheii Vechi, din ra]iuni sentimentale familiale. Am \nt~lnit omul]ime de oameni minuna]i dar povestea unuia dintre ei mi s-a p`rutdeosebit de interesant`. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesiefizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea:ãEste trist s` stai de vorb` cu arheologi care sap` tot cu lopata vechede 20-40-100 de ani [i nimic altceva, men]in~nd cercetarea arheologic`,\n Rom~nia, pe pozi]ii aproape paukeriste, neg~nd ori refuz~nd s` vad`r`d`cinile extraordinare pe care rom~nii le au \n civiliza]ia lumii.

A face azi cercetare arheologic` f`r` laboratoare de teren, cares`-i spun` cercet`torului ce roc` sap`, ce compozi]ie are cutarec`r`mid` sau ciob, f`r` acces la Internet, la cele mai solide baze dedate, f`r` urm`rire prin satelit a ceea ce se \nt~mpl` \n Carpa]i (ca depild` misterioasele ãarsuriÓ), f`r` o echip` solid` multidisciplinar`incluz~nd sociologi, etnologi, istorici, medici, economi[ti, este \n cercetarea arheologic` modern` ãun fel de a juca ]urca pe rampa delansare a unei rachete, nev`z~nd altceva dec~t tuiulÓ.

L-am \ntrebat cum de a ajuns s` fie a[a de pasionat de daci, lacare Andrei mi-a r`spuns:

ãPe vremea c~nd eram student \n anul I la Fizic`, \n 1966, laLeningrad, unchiul meu, Grigore Constantinescu - absolvent alSorbonei - mi-a f`cut cadou cartea lui Daicoviciu Dacii - pe atunci ocarte interzis` pe teritoriul Republicii Socialiste SovieticeMoldovene[ti. Am devenit a[a de \ndr`gostit de acei daci, \nc~t imediat dup` colapsarea imperiului sovietic, am fugit repede ãAcas`Ó\n Mun]ii Or`[tiei, ca s`-i \nt~lnesc pe daci ori pe urma[ii lor.Ó

Ce a realizat Andrei Vartic, \n expedi]ia sa, este formidabil.

161


Acesta descifreaz` topografia dacic`, redescoper` metalurgiadacic` - cea mai avansat` din lumea antic` - descrie materialele de con-struc]ie dacice, \n special betoanele dacice, vorbe[te despre cosmogonia dacic`, moralitatea la daci [i ce este cel mai important \iredescoper` pe daci, scriind c`r]i ca: Ospe]ele Nemuririi, Enigmele civi-liza]iei dacice, Fierul-Piatra, Dacii-Timpul, Magistralele tehnologice aleciviliza]iei dacice, public~ndu-[i cercet`rile chiar [i \n conferin]e NATO.

El, Andrei Vartic, ridica v`lul nep`s`rii de pe trecutul nostrudacic. �n timp ce se plimba, acum 7-8 ani, \n jurul Movilelor Ciclopicede la §ona, descoper` \n huma acestora o veritabil` ghear` de sfinx;fiind un om corect, el cheam` Institutul de Arheologie din Cluj, caretrimite pe cineva, ce sose[te peste noapte, o ridic` [i... dispare.

ãEi, a[a or fi legile pe aiciÓ [i-a spus Andrei, pu]in nec`jit c` ei,arheologii, nu au discutat [i cu el.

Era var`, frumos, p`p`dii galbene peste tot c~nd Andrei g`seacalupuri de fier dacic de peste 40 kg, [i din nou corect \i anun]` peãtovar`[iiÓ arheologi care vin, iau [i... pleac`.

Tot el g`se[te \n sanctuarul dacic de la Raco[ cuie dacice pe carele pred` reprezentan]ilor arheologiei rom~ne. Din por]ia acestoraprime[te... un cui dacic pe care Andrei avea s`-l cerceteze.

El trece cuiul peste grani]`, acas`, de cealalt` parte a Prutului, laceilal]i rom~ni, urma[i ai acelora[i daci, dar desp`r]i]i de ni[te politicieni care i-au convins pe istoricii moldoveni c` ei ar fi de un altneam [i c` ar vorbi [i o alt` limb`, diferit`, moldoveneasca, ce ar aveadoar ni[te foarte mici asem`n`ri cu limba rom~n`, prea mici pentru a fi luate \n considera]ie.

Studiind cuiul dacic vechi de peste 2000 de ani, Andrei realizeaz`c` acesta nu era nici m~ncat, nici acoperit de rugin`; o adev`rat` minune.Astfel \ncepe istoria acelui cui dacic, adev`rat Cui al lui Pepelea \n contextul noilor preocup`ri pentru istoria st`mo[ilor no[tri, dacii.

Andrei ia cuiul [i fuge cu el la Institutul de Metalurgie de la B`l]iunde, minune, X-Ray-ul arat` c` e vechi de peste 2000 de ani, av~nd\n componen]a lui nici mai mult nici mai pu]in dec~t alfa-fier pur de99,97%; nici urm` de impurit`]i, adic` de compu[i ai carbonului cer`m~n de la prelucrare.

O ãminune antic`Ò, ce se poate ob]ine numai \n condi]ii speciale delaborator sau \n Cosmos! P~n` la ora actual` sunt cunoscute \n lume

162

numai dou` exemple de astfel de fier antic: st~lpul de fier de la Delhi [iun disc din Mongolia, datat din secolul IX, cercetat [i \n laboratoarele dela NASA, c~t [i la Universitatea Harvard. Speciali[tii spun c` procesulmodel`rii unui obiect din fier pur este mult mai complicat chiar dec~tob]inerea lui, dat` fiind posibilitatea introducerii \n el a unor impurit`]i.

Discul din Mongolia putea fi modelat doar \n Cosmos, sus]inspeciali[tii de la NASA, iar cercet`torii de la Chi[in`u aveau aceea[ip`rere despre ãcuiul dacicÓ.

Andrei, pragmatic, mai ne\ncrez`tor, a fugit cu cuiul laLeningrad, la Institutul Metalurgic, c`ci, fier pur o fi el, dar poate c`suprafa]a lui s` fi fost vopsit` cu vreo vopsea ãdacic`Ò special`, ca s`nu rugineasc`. La Leningrad cercet`torii au mai descoperit o minune,despre care voi relata mai t~rziu.

Vr~nd s` verifice minunea, Andrei ia ãCuiul lui PepeleaÓ [i fuge laMoscova. §i de ast` dat` rezultatul a fost acela[i: cuiul dacic era acoperit,nu cu vopsea, ci cu trei straturi moleculare, perpendiculare, care-l protejau impecabil, p`str~ndu-i puritatea, aceste trei straturi fiind:

1. suprafa]a - Magnetit` ãFe3O4Ó,2. oxid de fier ãFeOÓ,3. alumo-silica]i.Prin cercet`rile efectuate de profesorul Kiosse [i Dr. Galina

Volodin, utiliz~nd metode de iradiere X-Ray aplicate la peliculesub]iri de semiconductori (a[a-numitele unghiuri mici) s-au pututobserva peliculele protectoare despre care am vorbit mai sus. ProfesorDaria Grabco a studiat la microscop microstructura deosebit` a fieruluidacic [i a mai observat c` acest fier are dou` straturi de ãdomeneÓ,unul central [i unul de suprafa]`. Domenele, [i aici este ãciud`]eniaÓ,sunt orientate perpendicular unul pe altul asta \nsemn~nd c`, mai\nt~i s-a solidificat (\n c~mpul magnetic al P`m~ntului) stratul interior,apoi, peste el s-a aplicat \n stare lichid` un alt strat, care s-a solidificat[i el, dar... \n alt` pozi]ie fa]` de c~mpul magnetic al P`m~ntului!

Deci asta se \nt~mpla acum peste 2000 de ani, \ntr-o ]ar` s`lbatic`, populat` de ]`rani daci, primitivi [i s`lbatici, cuceri]i mai t~rziude romani (numai 14% din teritoriul Daciei) care au sosit cu o ãmic`Òarmat` de 150.000 de legionari [i c`rora le-au trebuit mai mult de [ase anis` cucereasc` doar... o mic` por]iune din spa]iul dacic! Oare s-a \ntrebatcineva cum a putut rezista \n fa]a Romei, o simpl` civiliza]ie ]`r`neasc`?

163


Fig.69. Prin mun]ii sfin]i ai ´`rii Dacilor, gr`dinile de zarzavat ale ]`ranilor ascund bog`]iiarheologice de nedescris. Ceramica dacic`, care se g`se[te din abunden]`, pe p`m�ntul luiBodea, �l impiedic` pe acesta s`-[i culeag` roadele muncii: ÓOriunde sapi dai de ele, de parc`-i un blestemÓ, spune s`rmanul s`tean.Descoperirile legate de cuiele dacice, care nu vor s` rugineasc`, dup` mai mult de 2000 de ani,de betoane [i c`r`mizi, de ceramica dacic` ce are at�t de mult metal �n ea, �nc�t o atrage [imagnetul, toate acestea ar trebui s` rede[tepte orice cercet`tor ãsomnorosÓ, toate acestea l-arface [i pe un miop s`-[i pun` pe nas ãochelarii [tiin]eiÓ, dac` nu din patriotism cel pu]in dininteres [tiin]ific!

164

165

Fig.70. Spectrograma fierului, pur, dacic, care nu vrea s` rugineasc` nici dup` mai mult de2000 de ani. Cercetare realizat` �n 1995 de Gh. Kiosse, G. Volodin, D. Grabco, C. Posteuca,N. Malcoci, I. Andronic sub conducerea d-lui acad. Sergiu Radautan. Faptul c` �n mai 1995 dl. profesor Ioan Glodariu, [eful [antierelor din Mun]ii Or`[tiei, i-a dat lui Andrei s` ãstudiezeÓun cui dacic, care nu vroia s` rugineasc` de peste 2000 de ani, �n umezeala [i intemperiile unui sanctuar dac de la Raco[, din Per[ani, nu l-a impiedicat pe acela[i AndreiVartic s` g`seasc` o lup` (bolovan) din acela[i alfa-fier pur tocmai la Pe[tera Bodii. Distan]adintre Raco[ [i Pe[tera Bodii fiind de peste 100 km. Ciuda]i [i ace[ti str`mo[i ai no[tri, careatinseser` perfec]iunea �n ob]inerea [i protejearea fierului ([i nu numai a fierului dar [i a aurului, pe care nu-l foloseau nici pentru podoabe, nici pentru monede [i pe care, totu[i, �ladunau �n cantit`]i uria[e).*Andrei Vartic, Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, Ed. Basarabia, 1998.

166

Fig.71. Cet`]ile [i a[ez`rile dacice din Mun]ii Or`[tiei, dup` Hadrian Daicoviciu, Dacii, Ed. pentruliteratur`, 1968. Andrei Vartic, \n Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, Ed. Basarabia,1998, une[te aceste cet`]i [i astfel ne apare o nou` semnifica]ie, fascinant`, un mesaj transmis deacei daci eternit`]ii. Unghiul dintre V~rful lui P`tru, Piatra Ro[ie [i Blidarul este un unghi drept.§i unghiul dintre V~rful lui P`tru, cetatea dacic` de la Bani]a [i cea de la Piatra Ro[ie este totdrept. Perpendiculara pe linia B`ni]a-Piatra Ro[ie ne duce \n cetatea dacic` din v~rful lui Hulpe.O alt` perpendicular` ne trimite direct la Sarmi-seget-usa. Am luat [i eu un compas, am m`suratdistan]ele, apoi unghiurile, lucru ce-l poate face oricine [i É a[a este negru pe alb.

167

Fig.72. Dar prietenul meu Andrei nu-[i cunoa[te m`sura [i continu` s` le uneasc` pe vechilecet`]i dacice. Astfel perpendiculara ce \mparte linia topografic` Piatra Ro[ie Ð Sarmisegetusa \ndou` p`r]i egale, trece prin cetatea B`ni]a.

168

Fig.73. §i cum nimeni nu-l poate opri pe acela[i Andrei, el continu` s` \ntind` linii d~nd dureri decap celor ce vor s`-l aud`, eu fiind unul dintre ace[tia. A[a c`, s` lu`m o rigl`, un compas [i unraportor [i s` pornim la lucrul ce \l poate face orice elev [i anume s`-l verificm pe Andrei! UnimV~rful Omu cu cetatea dacic` de la Raco[, apoi cu celebrele piramide de p`m~nt de la §ona (fiicaregelui §ona, Sitra, s-a m`ritat cu Rama, cel pu]in a[a ne spun Vedele) numite [i gurue]i (\n sanskrit` guru \nsemn~nd: profesor, \nv`]`tor, educator). Rezultatul nu \nt~rzie s` se arate:Raco[ul care este la 60 km de V~rful Omu formeaz` un unghi de 30 de grade cu §ona, iar unghiul pe care §ona \l face cu Raco[ul [i V~rful Omu este de 90 de grade. Ne apare astfelTriunghiul Divin (cateta opus` unghiului de 30 de grade este egal` cu jum`tate din ipotenuz`) pecare piramidele de la §ona \l formeaz` cu cetatea dacic` de la Raco[ [i V~rful Omu. Astfel algoritmul topografic al dacilor cuprinde perfect [i §ona [i Om-ul, [i teorema lui Pytagora (\nain-te de na[terea acestuia!) [i cea a lui Thales, [i triunghiul de aur al egiptenilor [iÉ o istorie \ntreag`.Fig. 71-72-73. Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, Andrei Vartic, Ed. Basarabia, Chi[in`u, 1998.

169


De ce se temeau romanii de daci? De ce Caesar [i Burebista au murit\n acela[i timp? De ce, de la moartea lui Caesar (care dorise s` porneasc`r`zboiul \mpotriva dacilor) [i p~n` la cucerirea a numai 14% din Dacia, dec`tre Traian, au mai trebuit s` treac` 150 de ani? De ce \n to]i ace[ti 150 deani romanii [i dacii nu s-au av~ntat \n conflicte directe? De ce nici o armat`roman` nu pleca la r`zboi f`r` s` aib` cel pu]in un doctor dac cu ea?

Ce or fi avut de \mp`r]it dacii [i romanii ca ace[tia din urm`, dup`cucerirea unei buc`]i a[a de ne\nsemnate din teritoriul Daciei, s` declarecea mai lung` s`rb`toare cunoscut` p~n` \n zilele noastre, o s`rb`toarede nici mai mult nici mai pu]in de 123 de zile, \n care poporul romanputea s` m`n~nce [i s` bea gratuit pe socoteala statului ... 123 de zile?

Ce or fi s`rb`torit de fapt romanii?Astfel se demonstreaz` c` ei, dacii, au l`sat documente mult mai

rezistente \n fa]a m`cin`rii timpului dec~t cele ale anticilor greci sauromani, dar \n alt limbaj dec~t \n cel scris-vorbit. Limbile sunt [i elesupuse distrugerii, alfabetele la fel.

�ns` dacii ne-au l`sat mostre de ãciviliza]ieÓ extraordinar`, ca: - Betoane perfecte nedistruse de timp, ap` [i intemperii de peste

2000 de ani, - Metalurgie mai avansat` dec~t cea din zilele noastre - cuie care

nu ruginesc de 2000 de ani, calupuri de fier de 40 kg, c~nd romanii nuputeau s` topeasc` \n cuptoarele lor buc`]i mai mari de 25 kg,

- Modele matematice ca cele de la Gr`di[tea Muncelului, [idesigur cele topografice, prin a[ezarea ãa[a-ziselor cet`]iÓ din Mun]iiSurianului, Cindrelului, Per[anilor (Raco[), \ntr-o ordine perfect geometric`, de invidiat chiar [i azi.

Ce e trist e c` nici guvernul, nici savan]ii nu se intereseaz` de acestelucruri. Iar Andrei Vartic \n loc s` g`seasc` nu \n]elegere, ci dorin]aarz`toare din partea compatrio]ilor rom~ni, a fost nevoit s` se duc` \n Rusiacu acel ãCui al lui PepeleaÓ, spre a-i cerceta misterele. De ce nu s-a oferitInstitutul de Metalurgie din Rom~nia s` fac` studii, dac` nu din sentimentpatriotic, m`car din interes [tiin]ific? Pe Andrei Vartic l-a chemat [ipre[edintele de atunci, Ion Iliescu, pentru o \ntrevedere de 15 minute, carea durat o or` [i jum`tate, urmat` de promisiuni - dar guvernul s-a schimbat!

Istoria poporului nostru carpato-dun`rean nu a fost scris` \nc`,iar Sarmisegetusa este \nc` un mister acoperit de p`m~nturi care poatec` o [i protejeaz`.

170

Vorbind de capitala dacilor, unii spun c` numele ei vine de lanumele de persoane Sarmis e ([i) Getuza, al]ii mai ini]ia]i \n tainelevedice \l citesc Sarmi-Seget Usa, adic` ãEu m` gr`besc s` curgÓ (\n sanscrit`). Din nefericire azi pl~ng [i caprele din Mun]ii Or`[tieide mizeria ce domne[te \n ãZona Sacr`Ò a Sarmi-Seget-Usei. Excava]iineprofesionale cu buldozere, nep`sare, chiar reavoin]` iau locul aceea ce ar fi trebuit s` fie grija cu totul special` pentru acest tezauristoric, grija concretizat` \n constituirea unei rezerva]ii a cet`]ilordacice din Mun]ii Surianului.

Iat` un alt nume ciudat [i plin de semnifica]ii. Cu privire la acesta,acela[i Andrei Vartic preciza c` Surya era zeul soarelui la indieniiarhaici, urma[i ai arienilor carpato-danubieni. Ce conec]ie este \ntredaci [i indienii arhaici? Ar trebui ca aceasta s` ne dea de g~ndit. O alt`leg`tur` \ntre aceste dou` civiliza]ii este relevat` de semnifica]iacomun` \n cele dou` culturi, a cuv~ntului Pitar - cel ce aduce pita (\n sanscrit`), cunoscut [i sub numele de Dyaus Pitar (de aici vinesalutul daco-rom~n ãbun` ziuaÓ, adic` ãBun e DyausÓ). El a fostprimul mare zeu al arienilor (indo-europeni cum se mai spune). De lanumele lui se trage cel al lui Zeus la greci (Saturn la romani).

Referindu-ne, poate, la cel mai vechi mit al genezei, se zice c` atuncic~nd Zeului Suprem i-a pl`cut P`m~ntul, a dat na[tere prin respira]ia sa celor 7 zei ai lumii, av~ndu-l conduc`tor pe Marele ZeuDak-Sha (\ntemeietorul divin al poporului dac); acesta, dup` ce s-a uitatpeste tot pe p`m~nt, a g`sit un loc unde ape albastre ]~[neau din mun]i\mp`duri]i, dealuri bl~nde \i \nconjurau, acoperite de covoare verzi deiarb`, unde clima era bl~nd` [i... \n timpul nop]ii a populat acest spa]iusacru cu primii 10.000 de fii, fiii lui iubi]i, dacii, ãpoporul alesÓ.

BIBLIOGRAFIE

1. Smithsonian Timelines of the Ancient World, Smithsonian Institution, New York, 1993, pp. 117,121.

2. Marija Gimbutas, The Language of The Goddess, HarperÕs Ed., San Francisco, 1991, p.234.3. Paul Laz`r Tonciulescu, De la T`rt`ria la ´ara Luanei, Ed. Miracol, Bucure[ti, 1999, p.9.4. V.G. Childe, The History of Civilization - The Arians, Barnes and Noble Books, New York,

1993, pp. 176-177.5. John V.A. Fine Jr., The Early Medieval Balkans, Ann Arbor, The University of Michigan Press,

1991, p.305.6. Gabriel Gheorghe, Lingvistica, Istoria... defilee de erori, \n Getica, 1-2/1992, p. 35.7. Marija Gimbutas, Civiliza]ie [i cultur`, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1989, pp. 49 [i 296. Cf. Gabriel

Gheorghe, �n vechime Fran]a a fost rom~nofon`, \n Getica, 1-2/1992, p. 25.8. E.J. Rapson (Ed.), The Cambridge History of India, Cambridge Univ. Press, Cambridge, 1922,

vol.I, pp. 65-76.9. Nicolae Densu[ianu, Dacia Preistoric`, Ed. Meridiane, Bucure[ti 1986, pp. 444-467.

10. N. Iorga, Istoria Rom~nilor, vol. XXX, partea I, Bucure[ti, 1936, p. 14.11. N. Densu[ianu, op. cit., vol. I, partea I, p. 9812. Cesar Pruteanu, Limba dacilor, Institutul de Cercet`ri [i Cultur` Dacic`, Bucure[ti.13. N. Iorga, op. cit., p. 30.14. Chronicle of the World, Ecam Publications, Prentice Hall, 1990, p. 182.15. A. Stan [i Remus Rus, Istoria Religiilor pentru \nv`]`m~ntul preuniversitar, Ed.Institutului

Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne, Buc., 1991, p. 149. 16. Raymond Bonner, The Land that canÕt be named, \n The New York Times, 14 May 1995.17. Adrian Bucurescu, Dacia Secret`, Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1998, p. 166.18. Joannes Magnus Gothus, Historia de Omnibus Gothorum Sueonumque Regibus, c.IV-c.XV,

Roma, 1554.19. Alexandru Pele, Vidul demografic, Ed. Abaddaba, Oradea, 1998, p. 113.20. A. Bucurescu op. cit., p. 170.21. Ibidem, pp. 170-171.22. Ibidem, p. 15.23. Marcela Nica, Istoria Rom~nilor, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1994, pp. 9-11.24. Carolus Lindius, Zamolxis Primus Getarum Legislator, Upsala, 1687.25. C. Iordache, §tiin]`, cultur`, documente, \n Rena[terea Daciei, Nov. 1992.26. Andrei Vartic, Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, Ed. Basarabia, Chi[inù, 1998, p.51.27. Marcela Nica, op.cit. p.2628. Dumitru Alma[, Decebal, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1972, p.94.29. Ibidem, p.95.30. Bonaventura Vulcanius, De literis et lingua Getarum siva Gotharum, Lyon, 1597.31. Ion Miclea [i Radu Florescu, Decebal [i Traian, Ed. Meridiane, 1980, p.11.32. Theodor Mommsen, The Provinces of the Roman Empire, Barnes and Noble, New York, 1996,

vol. I, p. 224.33. Fontes II, Izvoare privind istoria Rom~niei - Fontes historiae Daco-Romanae, Ed. Academiei,

Bucure[ti, 1964, 6-7.34. Fontes II, 6-7.35. Petru Maior, Istoria pentru \nceputul rom~nilor \n Dacia, Ed. Junimea, Ia[i, 1990, p. 294.36. Istoria Bisericii Universale, I, 79, vezi: Pr. D. B`la[a, De la Regina Hestia la \mp`ra]ii Daciei \n

Rena[terea Daciei, An II, Nr. 4, Ianuarie 1993, Bucure[ti, p. 1.37. Pr. Dumitru B`la[a, ára Soareului sau Istoria Daco-Rom~niei, Ed. Kogaion, 1977, p. 65.38. Ibidem. 39. Vezi Dochiana, Revist` de cultur` (director Pr. D. B`la[a), an 1, nr. 1, 1996, p. 2.40. Mircea Eliade [i Ioan Culianu, Dic]ionar al Religiilor, trad. de Cezar Baltag, Ed. Humanitas,

Bucure[ti, 1993, p. 265.41. Fontes I, Izvoare privind istoria Rom~niei - Fontes historiae Daco-Romanae, Ed. Academiei,

Bucure[ti, 1964, p. 65.42. Vezi Adrian Bucurescu, Dacia Secret`, ed. Arhetip, Bucure[ti, 1997, p. 136.43. Vezi Mihail Diaconescu, Istoria Literaturii Dacoromane, E. Alcov Edimpex, Bucure[ti, 1999,

p. 355.44. A. Bucurescu, op. cit., p. 21. 45. Rupert Furneau, Ancient Mysteries, Ballantine Books, NY, 1977, p. 97.46. Chronicle of the World, Ecam Publications, Paris, London, 1989, p. 182.47. Herodot, Istorii II, 56.48. Herodot, Istorii V, 9.49. Strabon, Geographia VII, 5, 1.50. Marija Gimbutas, The Goddesses and Gods of Old Europe: Myths and Cult Images, Univ. of

California Press, Berkeley, CA, 1996, p. 16.51. I.C. Dr`gan, Noi Tracii, Ed. Scrisul Rom~nesc, Craiova, 1976, p. 90.52. Time Magazine, April 27, 1998, pp. 62-63.53. Nicolae Densu[ianu, Dacia preistoric`, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1986, p. 485; vezi [i

Alexandru Pele, Vidul demografic [i matematica, Ed. Abaddaba, Oradea, 1998, p. 175.54. Paul Laz`r Tonciulescu, De la T`rt`ria la ára Luanei, Ed. Miracol, Bucure[ti, 1996, pp. 23-25.55. Ibidem, p. 22.56. Marija Gimbutas, The living Goddesses, University of California Press, 1999, pp.50-5157. Nicolae Miulescu, Dacia - ára zeilor, I, II, Colec]ia Trika, Ia[i.58. H. P. Blavatsky, The Secret Doctrine, II, The Theosophical Publishing Comp., London, New

York, 1888, p. 82.59. N. Miulescu, op. cit., II pp. 22-23. Vezi [i Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Ed. Litera,

Chi[inù, pp. 29-30.60. Ibidem, II, pp. 32-40.61. Herodot, Istorii, V, 3, trad. Felicia Van]-§tef, Bucure[ti, 1954, pp. 29-30, vezi Pr. Conf. Dr. Al.

Stan [i Prof. Dr. Remus Rus, Istoria religiilor, Ed. Institutului Biblic [i de Misiune al BisericiiOrtodoxe Rom~ne, Bucure[ti, 1991, p. 149

62. Ibidem

171


63. Clement Alexandrinul, �ndemn c`tre neamuri, Migne, PG t8, col. 175. 64. Ion Miclea, Radu Florescu, op. cit., p. 75.65. R. Rus, op. cit., p. 151.66. National Geographic, vol. 195, No. 4, April 1999, p. 72.67. Al. Strachin` \n ára \nainte de toate (coordonator Valentin Borda), Ed. ára Noastr`,

Bucure[ti, 1994, p. 91.68. Herodot, Istorii; IV, 94, 95 \n Izvoare privind istoria Rom~niei, I, pp. 47-51.69. Alexandru Strachin`, op. cit., p. 85.70. Mariana Marcu, Repere lingvistice arhaice rom~ne[ti pentru conturarea unui cult solar la

traco-geto-daci, \n ára \nainte de toate, ... p. 180.71. Ibidem, p. 197.72. Ibidem, pp. 192-193.73. Ibidem, pp. 198-202.74. Nicolae Densu[ianu, op. cit., pp. 654-655.75. Herodot, Istorii, Cartea a V-a, 5 [i 8, \n Izvoare privind istoria Rom~niei, I, pp. 65-71.76. Pr. Prof. Dr. Alexandru Stan, Prof. Dr. Remus Rus, Istoria Religiilor, Ed. Institutului Biblic

[i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne, Bucure[ti, 1991, p. 153.77. Ibidem, pp. 150-153.78. Adrian Bucurescu, Dacia Secret`, Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1997, p. 14.79. Vezi V. P~rvan, Getica.80. Adrian Bucurescu, op. cit., pp. 14-15.81. E.J. Rapson, ed., The Cambridge History of India, Cambridge University Press, Cambridge,

1922, pp. 65-76. Vezi Gabriel Gheorghe, �n vechime Fran]a a fost rom~nofon`, \n Getica,Tom 1, nr. 1-2, 1992, p. 15.

82. Pr. Conf. Dr. Alexandru Stan, Prof. Dr. Remus Rus, Istoria Religiilor, Edit. InstitutuluiBiblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne, Bucure[ti, 1991, p.214

83. Upanishads, Penguin Books Ltd., 1975, England, p.1484. Gabriel Gheorghe, op. cit., p. 9.85. P. Giles, \n Cambridge History of India, I, pp. 68-70. Vezi V. Gordon Childe, op. cit., p. 139.86. H.P. Blavatsky, The Secret Doctrine, The Theosophical Publish. Comp., London, 1888,

p. XXXVIII.87. C. I. Istrate, Nicolae Desu[ianu: via]a [i opera, \n Dacia Preistoric` de Nicolae Densu[ianu,

Institutul de Arte Grafice ãCarol G�seÓ, Bucure[ti, 1913, p. CII.88. V. Gordon Childe, The Arians, Barnes and Noble Books, 1993, pp. 176-177 (vezi harta).89. Helena Petrovna Blavatsky, The Secret Doctrine, II, Theosophical University Press, Pasadena,

CA, 1988, p. 101.90. Ibidem, vol. I, p. 4.91. Ibidem, Vol. I, pp. 4-5.92. Ibidem, p. 5.93. Ibidem, vol. II, p. 4.94. Ibidem, vol. I, p. 5.95. Ibidem, Vol. II, p. 99.96. Ibidem, Vol. I, p. 375.97. Elizabeth Clare Prophey, The Lost Years of Jesus, Summit University Press, 1987.98. Despre frecven]a acestui simbol vezi Marija Gimbutas, The Living Goddesses, University of

California Press, Berkeley, CA, 1999, p. 78.99. Ibidem.

100. Vezi Dokiana, Revist` de Cultur`, An I, Nr. I, 1996, Director Pr. D. B`la[a, Sute[ti-V~lcea, p. 11.101. Nicolae Densu[ianu, op. cit., p. 404.102. Ibidem, p. 406.103. Ibidem, p. 422.104. Ibidem.105. Ibidem, p. 428.106. Ibidem, plan[a 803, p. 211.107. Ion Miclea, Radu Florescu, Daco-Romanii, II, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1980.108. N. Densu[ianu, op. cit., p. 427.109. Bianu & Hodos, Bibliografia rom., tom I, p. 61(1575), 67(1577), vezi Densu[ianu, op. cit., p.

427.110. Ibidem, p. 426.111. Maria Dogaru, Heraldica Rom~niei, Ed.Jif, Bucure[ti, 1994112. Adrian Bucurescu, Dacia Secret`: Taina Tezaurului de la Pietroasa, \n Rom~nia Liber`, Vineri

23 februarie 1996, p. 15.113. Adrian Bucurescu, op. cit., p. 123.

172

Marius


ORIGINI [I LEGENDE

Sunt rom~n [i trebuie s` recunosc c` scriu cu mult`pl`cere despre istoria noastr` ne[tiut` ori mai pu]in[tiut`.

Dac` nu de mult v` vorbeam de faptul c` ãNoi nu suntemurma[ii RomeiÓ, ci ei sunt urma[ii no[tri, ori mai t~rziu v` purtam prinmitologia noastr`, a rom~nilor, din care s-au inspirat grecii [i romanii,de fapt �nc` nu v-am spus prea mult c`ci, Adev`rul, uneori, trebuie s`-l dr`muie[ti, altfel [ocul este prea mare; [i c~nd tot de cur~nd scri-am despre ãBlestemul P`s`rii PhoenixÓ ori ãClo[ca cu puii de aurÓ, amprimit scrisori din care am realizat c` mul]i dintre dumneavoastr`ave]i deja bazele necesare unui ãnou cutremur �n istoria rom~nilorÓ -la care v` voi expune �n minutele urm`toare de lectur`!

Consider~nd c` stocul de ãadev`ruri istoriceÓ care le este pre-dat copiilor [i tinerilor �n [colile sau universit`]ile rom~ne[ti cuprivire la istoria rom~nilor a rezultat �n mare parte din observa]iile[i deduc]iile - aparent logice - f`cute �n m`n`stirile din Evul Mediu,deci cu mult �nainte de explozia [tiin]ific` de dup` al doilea r`zboimondial, cum am putea noi, cei de azi, s` nu avem �ndoieli cuprivire la acest adev`r? S` accept`m o istorie construit` pecuno[tin]ele dob~ndite �n Evul Mediu ar fi ca [i cum am acceptac` P`m~ntul este plat ca o farfurie [i c` Soarele se �nv~rte �n jurulnostru ori c` suntem bolnavi pentru c` diavolul a intrat �n noi [ipentru a-l scoate trebuie s` bem din apa �n care au fost ]inute treibroa[te [i un ]~n]ar! S` fim serio[i, domnilor! Azi avem o explozie[tiin]ific` iar cuno[tin]ele Evului Mediu despre istorie trebuiecorectate: pe vremea aceea nu se vorbea despre arheologie,antropologie, biologie, fiziologie ori computere.

C~nd cercet`toarea american` Marija Gimbutas, profesoar`la Universitatea California din Los Angeles scria: ãRom~nia estevatr` a ceea ce am numit Vechea Europ`, o entitate cultural`

173

Epopeea poporului carpato-danubian

Marius


cuprins` �ntre 6500-3500 \.d.H.Ó, a f`cut s` devin` evident càceast` str`veche civiliza]ie european` carpato-dun`rean` a precedat cu c~teva milenii pe cea sumerian`.

S` v` dau un exemplu despre fantezie-istorie, dup` C.V. Ceram�n ãZei, morminte, c`rturariÓ ... ãp~n` nu de mult (acum 100 de ani,deci relativ recent la scara istoriei!), ãIliadaÓ era cosiderat` un poemfantastic; un german, un vis`tor �ndr`gostit de acest poem, a refuzats` accepte dogma - c` nu era altceva dec~t o poveste eroic`, fantastic`: Heinrich Schliemann a avut curajul s` cread` c` eraadev`rat`. A[a c`, a fost odat` ca niciodat`, undeva departe, �nEuropa, �ntr-un s`tuc german din provincia Mecklemburg, unbìe]a[ care a primit de Cr`ciun, �n anul 1829, ãIstoria UniversalÌlustrat`Ó de Jerrer; acesta �l arat` pe tracul Enea fugind din cetateaTroia cuprins` de fl`c`ri, purt~ndu-[i tat`l pe umeri [i ]in~ndu-[ifiul, Iulius, de m~n`, urmat fiind de al]i supravie]uitori. El, tracul,avea s` ajung` �n Valea Tibrului (Valea celor [apte coline) unde seva c`s`tori cu Latvia, fiica unui rege local, pun~nd astfel bazeledinastiei de Alba Longa - din care se tr`gea [i Rhea Silva, mama luiRomulus [i Remus [i din care se m~ndrea c` se tr`gea [i Iulius Cezar;a[a c`, domnilor italieni, fi]i mai aten]i cu noi, str`bunii vo[tri!

Acel copil german �[i \ntreb` tat`l: ãDeci, a[a ar`ta Troia [inimeni nu [tie unde se afl` ea ast`zi?!!Ò Anii au trecut [i micu]ulSchliemann fu nevoit la 14 ani s`-[i \ntrerup` studiile din cauzas`r`ciei [i s` se angajeze bìat de pr`v`lie; \ntr-o zi intr` \n pr`v`lieun oarecare, beat mort, [i \ncepu s` declame versuri din ãIliadaÓ,rede[tept~nd astfel micu]ul aventurier. Acesta ajunge prin 1841 \nHamburg, se angajeaz` ca mus pe o corabie ce pleca spreVenezuela, dar la numai dou` s`pt`m~ni corabia se scufund`l~ng` insula Texel, Heinrich reu[ind \ns` s` se salveze. �l g`simmai t~rziu lucr~nd \n Amsterdam, \n timpul liber studiind engleza,franceza, olandeza, spaniola, portugheza [i italiana.

Prin 1854 era \n America de Nord [i c`p`ta cet`]enia american`; este cucerit apoi de febra aurului, dar nu se las` fermecats`-[i p`r`seasc` afacerile \nainte de a-[i c~[tiga independen]amaterial`, a[a c`, abia prin 1868 se duce �n Itaca - insula lui Ulise.Om ajuns la cea mai \nalt` treapt` material`, las` totul [i fuge dup`

174

Fig.74. A[a ar`tat~n`ra so]ie, Sofia-grecoaica, a lui Schliemann,pavoazat` cu o parte din a[a-zisacomoar` a luiPriam. Ei au g`sit\n jur de 9.000 deobiecte de aur:inele, cercei,l`n]i[oare etc.,identificate mait~rziu ca fiind cuc~teva mii de anidinainte de Priam.Ele au apar]inutramanilor carpato-danubieni,adev`ra]ii constructori ai vechii Troie.

175

un basm, o povestire fantastic`. Cu Iliada \n m~n`, \ncepe s` cauteTROIA, cetate legendar` a tracilor unde NOI am fost \nvin[i depuhoiul barbar de greci, ahei, venit �ntre 1900-1400 \.d.H. din estulM`rii Caspice, \mpreun` cu eolienii, dorienii [i ionienii.

A[a c` Schliemann, consider~nd r`zboiul troian drept unul real,iar pe lupt`tori ni[te personalit`]i istorice, se duce s`-i redescopere peaceia care muriser` cu trei mii de ani \n urm`; se duce \n Asia Mic` -tocmindu-[i o c`lùz` pentru 45 pia[tri, c`l`rind pe un cal f`r` fr~u,arunc~ndu-[i privirea peste ceea ce doar visase p~n` nu de mult.Plimb~ndu-se cu Iliada \n minte, el calculeaz` distan]e, �[i imagineaz` b`t`lia, ba chiar se [i c`s`tore[te cu o grecoaic`, SofiaEngstromenos, pe care o asemuie[te cu Elena (Fig. 74).

�n sf~r[it, la 15 iunie 1873, ia hot`r~rea s` se apuce de s`pat.Dup` s`parea a 250 mii metri cubi de p`m~nt, plimb~ndu-se cu so]iaprin s`p`turi, \i spune acesteia: ãDu-te [i d` drumul tuturorlucr`torilor, spune-le ceva, spune-le c` e ziua mea de na[tere [i càu liber.Ó C~nd so]ia se \ntoarce la el dup` plecarea lucr`torilor, \lg`se[te s`p~nd cu disperare printre blocuri enorme de piatr` gata s`cad` peste el, sco]~nd la iveal` ... AUR, bijuterii incalculabile, bijuterii udate cu s~nge [i lacrimi, \ngropate de trei mii de ani subruinele a [apte \mp`r`]ii, disp`rute [i readuse la lumin`.Ó El nu f`ceaaltceva dec~t s` ne scoat` la suprafa]` istoria noastr`, a carpato-danubienilor - uitat`, \ngropat`, p`r`sit` [i neglijat`. C~nd o vor lua\n considera]ie ãistoricii no[triÓ [i o vor pune \n drepturile ei?!

Dar Schliemann a crezut c` a descoperit tezaurul lui Priam, c~ndde fapt tezaurul aparent apar]inuse unui rege ce trìse cu O Mie de ani \naintea lui Priam. Schliemann a scos la iveal` ciudatem~zg`lituri cum ar fi spirala dacic` sau zvastica pelasgic` [i pe care N.Densu[ianu le amintea \n ãDacia Preistoric`Ó din 1884 (la pagina 74).

Ce s` fac` \ns` Schliemann cu tezaurul? S`-l predea guvernului Turciei? Nici vorb`! Cu multe peripe]ii [i cu ajutorulfamiliei so]iei sale grecoaice \l trece peste grani]` p~n` la Atena,poli]ia turc` nemaiajung~ndu-l. Poate el fi socotit un ho]?!Micu]ul vis`tor-bìat de pr`v`lie nu se opre[te \ns` aici: porne[te\n cùtarea comorilor lui Agamemnon din Micene [i le g`se[te!(Fig. 75). É Se pare, pe ale noastre; 1600 \.d.H., cu cel pu]in 300

176

Fig.75. Acela[i Schliemann va descoperi la Micene un alt tezaur cuprinz~nd: obiecte rituale de\nmorm~ntare foarte bogate, ca: cupe, bijuterii, vase [i o masc` mortuar`, pe care a atribuit-olui Agamemnon; dar a gre[it din nou, ea apar]in~nd anilor 1193-1184 \.d.H., deci cu 3-4 secole\naintea \nceperii r`zboiului troian. Speciali[tii \n lucr`ri \n aur ale acelor timpuri erau tracii. De fapt nici p~n` azi nu s-a aflat cui i-a apar]inut acea masc` mortuar`, [tiindu-se c`grecii au sosit \n Europa \ntre 1900 [i 1400 \.d.H., \ntr-un stadiu de civiliza]ie cam ãpastoralÒ.Fig. 74 [i 75 au fost reproduse dup` The Adventure of Archeology, National Geographic Society, 1985

177

de ani mai vechi de legendarul Agamemnon. Dar asta este o alt`poveste pe care nu inten]ionez s-o derulez aici.

S` mai adaug c` patru mii de ani \.d.H. Peninsula Balcanic`era legat` de Asia Mic` printr-o limb` de p`m~nt cunoscut` depoporul carpato-dun`rean, care o str`b`tea duc~ndu-[i cultura [iciviliza]ia prin ea p~n` la Tigru [i Eufrat. Prin scufundarea ei \nMarea Mediteran` vor apare o noua mare - Tracic` (Egee) [i opuzderie de mici insule. Multe din aceste insuli]e poart` urmelevechii civiliza]ii pelasgice, carpato-dun`rene, ãuimindÓ [i aziãsavan]iiÓ care nu pot \n]elege cum o insuli]` cum ar fi Creta sauSantorini pot avea pe ele civiliza]ii ãizolateÓ foarte avansate!

Dar s` revenim la ei, carpato-dun`renii. Marile civiliza]ii alelumii au ap`rut [i s-au dezvoltat la gurile de v`rsare ale unor marifluvii (Gange, Nil, Tigru, Eufrat). �n Europa exist` un singur mareasemenea fluviu, [i anume Dun`rea (DANU-BIU), a c`rei gur` dev`rsare (delta) se afl` pe teritoriul ]`rii noastre.

Europa a fost acoperit` de o calot` de ghea]` cu excep]ia sudului ei, \n spe]` zona carpato-dun`reano-pontic`. Aici, \naceast` zon` neacoperit` de calota glaciar`, cu vegeta]ie abundent`,bogat` \n izvoare [i sare, apare [i se dezvolt` o civiliza]ie, numit` deunii ãcarpato-dun`rean`Ó iar de al]ii ãarian`Ó, ori mai t~rziu pelasgic` sau tracic`, aceea[i cunoscut` ast`zi ca daco-rom~n`.

Iar dac` acum o sut` de ani, acei ãoameni de [tiin]`Ò g`seauc` indo-arienii (termen nejustificat) ar fi ap`rut undeva pe cursulmijlociu al Dun`rii (P.P.Negulescu, Kretschmer-1896, Kiesling-1903, Dussand-1914), tot ei, cercet`tori din diferite domenii(lingvistic`, arheologie, astrologie) au ajuns la concluzia, eronat`,c` popoarele ariene �[i au originea \n zona mai sus men]ionat`.

Dar timpul trece, iar [tiin]a avanseaz`: la New York, la editura ãBarnes & NobleÓ apare lucrarea ÓTHE ARYANS - THEHISTORY OF CIVILIZATIONÓ scris` de V.GORDON CHILDE[i \n care, la paginile 176-177 (Fig. 45) exist` o not` privindleag`nul [i distribu]ia arienilor, localiz~ndu-i \n spa]iul Carpato-Dun`rean-Nistru, nicidecum pe Sena, Rin sau Oder. Lumea seschimb` [i odat` cu ea [i... [tiin]a; a[adar s` ne REDESCOPERIMISTORIA, a[a cum se pare c` a fost ea de fapt.

178

179


ORIGINEA ROMåNILOR

In zona Carpato-Dun`rean`-Pontic` [i p~n` la Nistru aap`rut \n Europa primul nucleu uman: \n aceea perioad` aErei Glaciare numai aceast` zon`, protejat` de arcul

Mun]ilor Carpa]i [i neacoperit` de ghea]`, a putut genera OMULEREI GLACIARE, om care se ocup` \n exclusivitate cu v~natul,a[a cum ne spune Nicolae Miulescu \n ãDacia, ára ZeilorÓ. Odat`cu \mbun`t`]irea condi]iilor climaterice - \nc`lzirea vremii [iretragerea ghe]arilor - apare o explozie a florei [i faunei \n aceast`regiune, fiind astfel propice \nmul]irii popula]iei. V~natul, pe[tele[i fructele care se g`seau din bel[ug le asigura o via]` relativu[oar`; nici focul nu le era un secret. Apare limba ca mijloc decomunicare - oglind` a nivelului spiritual la care ajunge o societate\n procesul dezvolt`rii ei. Carpato-dun`renii v~nau [i animalemici, dar \n special animale mari, la aceste v~n`tori particip~ndto]i membrii familiei mamu]ii, zimbrii, ur[ii nu erau u[or de v~nat.�n cùtarea v~natului, ace[tia [i-au \nceput migrarea mai \nt~i sprevest -\n sudul Europei- ca, mai apoi, s` continue \naintarea pem`sura retragerii ghe]arilor c`tre nord. Acest lucru explic` [ibog`]ia termenilor sinonimi din limbile europene.

Ace[ti paleo-europeni, carpato-dun`renii, \ncep s` se ridicepe treptele spiritualit`]ii \n aria lor de origine situ~ndu-ne \n prim-planul civiliza]iilor europene. �nc`lzirea climei a favorizat\ns` [i f`r~mi]area carpato-dun`renilor care, pornind dup` hranòdat` cu retragerea p`turii glaciare, se dep`rteaz` din ce \n ce maimult, ajung~nd s` formeze centre de civiliza]ie de sine st`t`toare.Cu \nc`lzirea treptat` a vremii, [i v~rfurile \nz`pezite ale mun]ilor�[i vor schimba culoarea \n verde - cine ar putea oare spune c~temilenii au trecut p~n` c~nd dealurile s-au acoperit cu p`duri?!Oamenii pe[terilor sunt [i ei prin[i de schimb`rile fantastice ale

naturii, \ncep s` domesticeasc` animale, se ocup` cu agricultura,devin sedentari.

Ramura migratoare nordic` a carpato-dun`renilor desprins`\n faza timpurie a form`rii acesteia, se va \mp`r]i la r~ndul ei \ndou` bra]e: unul german [i altul slav, fiecare cu caracteristicile luidistincte, dar [i multe comune. Ramura sud-vestic` european`continu` s` aib` rela]ii str~nse cu carpato-dun`renii [i vor aveamult mai multe lucruri \n comun, \n special LIMBA.

Spiritualitatea carpato-dun`renilor atinge apogeul dezvol-t`rii prin realizarea a ceea ce ei puteau VEDEA [i \n]elege:VEDEAU zei [i noi reguli de via]` - iar cine le vedea cu adev`rat,cine le \n]elegea [i practica, era socotit a se fi n`scut de dou` ori -ap`ruse ãSPIRITUALITATEA VEDICAÓ. Aici, pe cursul inferior alDun`rii, se na[te spiritualitatea a ceea ce a dominat [i \nc` maidomin` lumea: de aici i[i trage rad`cinile cultura ãVEDEÓ, din carese vor inspira caldeenii [i egiptenii, iar mai t~rziu iudaismului [icre[tinismul.

Aici va apare societatea ãPASTORAL�Ó: carpato-dun`reniise vor deplasa de aceast` dat` cu cirezile lor \nspre r`s`ritulEuropei [i Asia, din ce \n ce mai departe de CAS�, cùt~nd p`[unibogate pentru cirezi, c~mpuri cu f~n, izvoare ... cùt~nd s` se\ntoarc` \ns` \n fiecare an ACAS�. Dar drumurile deveneau din ce\n ce mai lungi, acumulau cantit`]i mari de boga]ii alimentare, pecare ãveciniiÓ mai pu]in harnici [i le doreau f`r` munc` - astfel aap`rut prima clas` a lupt`torilor care p`zeau CASA [i care mait~rziu vor deveni ap`r`torii ]`rii: KSHA-ATRI-YA.

Pentru cei care plecau prim`vara, pentru a se \ntoarce acas`toamna, spa]iul carpatic a \nceput s` aib` un caracter sacru - ast-fel au ap`rut serb`rile (s`rb`torile). Ei se \ntorceau acas`, la mareazei]` DANU, mama ploilor [i a paji[tilor bogate, de unde vine sinumele fluviului Dun`rea - DANUBIU. Tradi]iile [i denumirilelocale vor fi luate cu ei de ace[ti carpato-dun`reni-istrieni, arieni-pelasgi (ori cum vre]i s`-i numi]i) [i purtate peste tot, reprezent~ndcaracteristica lor principal`.

Nicolae Miulescu, \n lucrarea ãDacia-ára ZeilorÓ, face uncalcul foarte simplu: consider~nd distan]a parcurs` zilnic \n timpul

180

p`[unatului de aproximativ 15 km, pentru a se putea \ntoarce iarnaacas`, p`storii puteau ajunge u[or p~n` la nord de Mun]ii Caucaz.O dovad` a expansiunii estice [i a stabiliz`rii lor \n perimetrul caucazian se reg`se[te [i \n binecunoscutul ãDRUM AL ZEILORÓ,marcat cu pietre uria[e fixe [i men]ionat de KAUSHI-TAKI \nUPANISHADA ce-i poart` numele (Cartea I, 3).

Despre acest drum al zeilor, cunoscut \n antichitate ca fiindmisterios, poetul PINDAR \n ãISTHIAÓ v. 20 spunea: ãNici dac`vei c`l`tori pe mare sau pe uscat nu vei afla calea cea demn` deadmira]ie care duce la locul principal al ãhiperboreilorÓ- cum nedenumea el.

Dup` Pindar, la nord de Dun`re [i Marea Neagr` exista, \nc`dinaintea timpurilor sale, o cale monumental` [i totodat` miraculoas`prin mul]imea [i m`rimea colosal` a st~lpilor s`i interiori care, spuneael, erau \nal]i de peste 100 de picioare (peste 30 de metri).

Herodot vorbe[te despre ace[ti st~lpi ca despre ãColumnelelui SESOSTRISÓ (OSIRIS) care existau [i \n timpurile sale \n ]inuturile Sci]iei.

Poetul Ovidiu \n cartea a treia a FASTELOR sale aminte[te dec`ile triumfale ale lui Bach sau Liber Pater prin Sci]ia.

�n c~ntecele eroice populare ale daco-rom~nilor mai g`sim [iazi amintiri despre ãB~cul ViteazulÓ, ãB~cul HaiduculÓ - care insti-tuise un serviciu de str`ji pe drumul cel lung dintre ODRIU [i DIU:

ã�mp`ratul \mp`ratCa el mare, mi-a aflatDe numele B~cului,B~cului, haiducului,B~cului, viteazului,Ce-a pus streaja drumului,Din dealul Odriului,P~n`-n preajma Diului.Ó

(Teodorescu, Poezii populare, p. 605.)

Herodot, \n descrierea Sci]iei, face referire la un ]inut \n nordul M`rii Negre pe care sci]ii, pe limba lor, \l numeau

181


EXAMPAEOS, cuv~nt ce \n traducere din greac` \nseamn` C�ILESACRE. Aceste locuri numite EXAMPEE erau, dup` Herodot, situate la o dep`rtare de patru zile de navigare \n sus pe r~ulHypanis (Bug); aceast` cale sf~nt` se afla a[adar aproape peaceea[i paralel` cu Chi[inùl de azi, av~nd direc]ia de la apus lar`s`rit. Despre originea [i destina]ia acestei cì sfinte a sci]ilor,Herodot \ns` nu ne mai spune nimic, afirm` cel mai marecunosc`tor al preistoriei rom~nilor, N. Desu[ianu.

§irul cel lung de lespezi enorme (implantate �n p`m~nt) ce se\ntindea din Basarabia spre Crimeea [i Don, de la Prut la marea deAzov, reprezenta una din MINUNILE LUMII PREISTORICE,reprezenta calea sf~nt` a carpato-dun`renilor din Europa \n Asia,reprezenta [i reprezint` ISTORIA NOASTR� - neglijat`, uitat`,p`r`sit` [i politic inconfortabil` pentru ãvecinii no[triÓ.

Apa B~cului pe l~ng` care trecea, p~n` \n secolul al XVIII-lea, aceast` faimoas` linie de monumente monolitice, sevars` \n vechiul Tyros (NISTRU), \n apropierea satului rom~nescGura-B~cului. Spre nord, la mic` distan]` de acest punct, se afl`[i ast`zi dou` sate: unul pe malul drept [i altul pe cel st~ng alNistrului, purt~nd am~ndou` acela[i nume: ãSPEIAÓ. Din punctde vedere filologic, SPEIA este identic cu termenul scit EXAMPE-OS,unde ultima silab` a fost probabil vulgarizat` ori grecizat`.�ncepem astfel s` g`sim ãcìle sacreÓ ale arienilor, carpato-dun`renilor.

Iar dac` azi englezii se m~ndresc cu ãmisterioaseleÓ lor pietrede la SALISBURY ori STONEHENGE, sau francezii cuCARNAC, noi rom�nii nici nu le mai pomenim �n c`r]ile noastrede istorie iar istoricii ãno[triÒ par nu c` le-au uitat, dar nici m`carn-au auzit de ele!

Citeam de cur�nd ãLost Civilizations - Early Europe:Mysteries in stoneÓ, Time-Life Books, [i nu puteam \n]elege de cePindar, Herodot, Ovidiu vorbeau despre acest drum al megali]ilorcu respect iar cei de mai sus nici nu-l amintesc!!! ´`rile din jurulnostru se m~ndresc cu c�te o buc`]ic` de dinte sau de os - [i \[iscriu istorii frumoase... Noi avem de milenii drumuri construite \npiatr` [i nici nu ne pas`!

182

ën antichitatea preistoric` columnele de piatr` brut` au avutprobabil [i o utilitate public`, indic~nd c`l`torilor direc]iile dru-murilor prin ]inuturile pastorale acolo unde nu erau semne de orientare. Dar s` ridici lespezi, bolovani, st�nci de circa 30 metri�n`l]ime [i s` marchezi cu ele a[a o mare distan]` - pare o munc`ciclopic` chiar [i pentru un modern al vremurilor noastre. Cine aufost EI, STR�BUNII NO§TRI, [i cum de au fost capabili de o ast-fel de lucrare?!! Explica]ii, \n prezent, nu exist`... ori nu vrem s` le auzim. S` nu uit`m c` \n tradi]iile preistorice ale poporuluirom�n exista o brazd` uria[` care t`ia c~mpiile Rom~niei [i aleUcrainei de azi, p�n` la Don, de la apus la r`s`rit - ãBrazda luiNOVACÓ. Dup` alte tradi]ii, aceast` brazd` este atribuit` lui LERIMP�RAT (Liber-Pater), figura razboinic` ce cutreiera lumea,erou jefuitor - persoan` cu caracter negativ [i detestat �n desc�nte-cele noastre populare:

ãIar voi, Strigoaie,Voi Moroaie,V` duce]iLa Ler ëmp`rat,La al vostru palat,Acolo s` merge]i,Acolo s` [ede]i,Acolo s` pieri]iÓMarion, Desc~ntece - p. 134

De men]ionat c` ãLer ëmp`ratulÓ nu trebuie confundat cuãLer DomnulÓ - fiul hiperboreanului Aplo (Apollo) - din colindelenoastre pre-cre[tine, transformat la cre[tinizare \n fiul MaiceiSfinte.

Dar s` revenim din preistorie la anul 1716 c�nd \nv`]atulDomn al Moldovei Dimitrie Cantemir scria: ãnu departe deChi[in`u, or`[el l~ng` r~ul B~c, se v`d o serie de lespezi foartemari dispuse \n linie dreapt`, \n a[a fel ca [i cum ar fi fost a[ezateacolo prin activitatea omului. ëns` ceea ce ne \mpiedic` a credeaceasta este, pe de-o parte m`rimea lespezilor, iar pe de alt` parte,

183


distan]a pe care se \ntind: trec peste Nistru p�n` \n Crimeea. ënlimba poporului acest [ir de pietroaie poart` numele de CHEILEB�CULUI; ]`ranii, �n simplitatea lor spun c` aceast` construc]ie afost f`cut` de zmei care se conjuraser` s` \nchid` cursul r~uluiB~cul.Ó (Cantemirii ãDescriptio MoldaviaeÓ, ed.1872). P`storiicarpato-dun`reni, dup` o lung` [edere \n zona Caucazului, \[i vorcontinua drumul lor spre Est.

184

CUCERIREA NORD-VESTULUI EUROPEI

DE C`TRE CARPATO-DANUBIENI

Odat` forma]i ca popor �n spa]iul carpato-dun`rean, str`mo[iicarpato-danubieni [i-au �nceput migra]ia �n zonele propicevie]ii, care ap`reau peste tot �n Europa, odat` cu retragerea

calotei glaciare [i schimbarea climei. Cine ar putea spune c�te ere,c�te milenii au trecut p�n` ce dealurile mai joase s-au acoperit dep`duri, p`durile au prins via]` insectele, p`s`rile [i �n sf�r[it ani-malele au �nceput s` le populeze, ele fiind urmate �n mod firesc deoameni �n c`utarea hranei, av�nd �n ei [i instinctul de explorare.

Dac` ne uit`m pe harta Europei putem vedea cum lan]ulCarpato-Hercinic se continu` cu cel Turingian. De o parte [i de alta aacestei linii pornesc r�uri, unele spre Nord, altele spre Sud. Astfel, spreNord avem Bazinul hidro-geografic care cuprinde Elba, Odra, Vistula[i Neman, �n timp ce �n Sud avem cel al Dun`rii (Danu: zei]a vedic` aploii [i a paji[tilor bogate), numit [i Danubiu ori Istru [i care adun`aproape toate apele ce izvor`sc pe versantul sudic al liniei sus-amintite.

Odat` cu �mbl�nzirea climei, pelasgii carpato-danubieni vorporni �n cucerirea lumii pre-antice:1. O ramur` timpurie, nordic`, baltico-mazurian`, se va separa

mai t�rziu �n dou` sub-diviziuni, d�nd na[tere la dou` popoare:germanice [i slave.

2. O a doua ramur`, cea sudic` a carpato-danubienilor, va dana[tere la 2 subdiviziuni:a). Sud-estic`: sumerienii, ramanii-troieni din Asia Mic`, hiti]ii,

ga-ramonii (din nordul Africii).b). Sud-vestic`: ce va da na[tere raselor a[a-zise latine din Europa:

geto-dacii - tracii, ilirii, latinii (romanii) - italienii, Ibericii-spaniolii, portughezii, francezii etc.

185


3. Ramura estic`, ce va da na[tere la spiritualitatea vedic`, care vacuceri Asia: sudul Chinei - zona Tarim Basin (Toch-arieni),India (vedicii arieni), Japonia (popula]ia Ainu), etc.

Tot ce s-a spus p�n` aici reprezint` mai degrab` o reconsti-tuire logic` dup` c�teva dovezi [i referiri extrase din pu]inul pecare �l [tim ast`zi.

Ne r`m�ne s` ilustr`m ce alte dovezi pot fi aduse la pu]inulpe care-l cunoa[tem deja (Fig. 76).

De la Atlantic [i p�n` la Marea de Azur a existat o impresionant` arie cultural`, o manifestare cultural`, de la ãdansulÓbizonilor, din sanctuarul-pe[ter` de la Altamira (Spania) sau de laFont-de Gaume (Fran]a), ãFelina de Filde[Ó de la Pavlov (Cehia) laãPanter`, cai [i cavaler ucisÓ, din sanctuarul-pe[ter` de la Cuciulat(15.000-12.000 \.d.H. Ð Rom�nia), ori la ãGaie-n atacÓ, din sanctuarulpe[terii Gaura Chindiei (10.000-8.000 \.d.H. Ð Rom�nia) [i p�n` lafigura stranie, cosmic`, a basoreliefului din sanctuarul-pe[ter` de la§inca-Veche (vezi Fig. 56 [i Fig. 77). Trebuie s`-l amintesc cu pl`cerepe domul Ion Pachia Tatomirescu, care �n caietele Daco-Rom�nieivorbe[te despre o unitate cultural`-arhaic-european`, pelasgic`,ap`rut` �n perioada anilor 30.000-8.175 \.d.H. [i care a devenit o unitate stabil` la orizontul anului 8.175 \.d.H. fragment�ndu-se �n treiunit`]i. Aceste unit`]i s-au dezvoltat �n acel ãapogeu al neoliticuluiÓdiferen]iindu-se �n: Pelasgia de Vest Ð de la Atlantic [i p�n` �n Alpi,Pelasgia de Centru Ð de la Alpii R`s`riteni [i Sardinia p�n` la Nipru [iMarea Getic` (Marea Neagr`), de la Carpa]ii Nordici [i Marea Baltic`dintre Oder [i Neamuna, p�n` �n Sicilia, Creta (Marea Tracic`ap`r~nd mult mai t�rziu c�nd puntea de p`m�nt ce lega Asia Mic` dePeninsula Balcanic` se va pr`bu[i �n Marea Mediteran`, �n urm` cu4.000 de ani, l`s�nd o puzderie de noi insule [i o nou` mare: MareaTracic` Ð nume schimbat de greci mai t�rziu �n Marea Egee.

§i �n sf�r[it, avem Pelasgia de Est, de la Marea Tracic` (Egee),Marea Getic` (Neagr`) [i Nipru, p�n` la Don, Mun]ii Caucaz [i deaici, peste Anatolia, p�n` �n insula Cipru.

Andre Leroi-Gournan cercet�nd culturile, arta rupestr`, euroasiatic`, religiile preistoriei, a fost unul dintre primii care au eviden]iat ãextraordinara unitate a con]inutului figurativÓ permanent`,persistent`, continuitatea reprezent`rilor �n spa]iu [i timp, din Asturiap�n` la Don: aceasta fiind unitatea cultural` [i demografic` din care

186

Fig.

76.

Har

ta p

relu

at`

din

Cai

etel

e D

aco-

Rom

~nie

i, an

ul

3 n

r.6,

23

dec

embr

ie 1

997

Ð 21

mar

tie

1998

, I.

P.

Tat

omir

escu

Ð E

d. A

eth

icu

s

187

Fig.77. Basorelieful din sanctuarul de la §inca-Veche, retu[at de mine, defapt sculptat \n piatr` din vremuri imemoriale, [i pe care pute]i s`-l vede]i [i\n Fig. 59Concluziile despre acesta v` las pe d-voastr` s` le trage]i, ori, dac`curiozitatea nu v` va l`sa \n pace, v` invit s`-l vizita]i, la el acas`, la picioruldealului Ple[u, aflat \n imediata apropiere a comunei §inca-Veche, ´araF`g`ra[ului, jude]ul Bra[ov.

188

s-au ivit �n zorii istoriei europenii, pelasgii arhaici, unitate ce a antrenat[i o limb` comun`, pelasga arhaic` a oamenilor paleoliticului [imezoliticului, av�nd un lexic redus la strictul necesar, dar�mbog`]indu-se [i diversific�ndu-se de la un mileniu la altul. E de ajunss` ne g�ndim la schimb`rile lingvistice din ultimii 2.000 de ani ca s` neputem imagina ce s-a putut �nt�mpla atunci, de mult, �n antichitateaperistoriei Europei, limba pelasgic`-arhaic` a carpato-danubienilord�nd na[tere acolo departe, �n Asia, limbii sanscrite, �n timp ce �nEuropa sudic` va �nflori limba latin` vulgar`, care va da na[tere celeiculte (disp`rut` dup` o perioada de mai pu]in de 2.000 de ani).

Ramura sud-vestic` a carpato-danubienilor �[i va purta limbapeste tot Ð a[a c` din limba central` Ð pivot Ð vom avea daco-rom~n` (vlah`, rom~n`), italian`, reto-roman`, sard`.

Ramura estic` carpato-dun`rean` va fi vorbit` �ntre Nipru,Crimeea [i Don-Caucaz de cei ce s-au constituit �n primul [i al doileaval-kurgan (4.400 [i 3.400 \.d.H.), �ndeosebi de urma[ii lor, ãr`ma[ipe locÓ, care surprind [i azi prin a[a-zisele ãinsule de romanitateÓ,vorbitori ai unei limbi vlahice estice ori extrem estice, ca �n regiuneaKerson ori �n Peninsula Crimeea (Ucraina de azi), ori pe ]`rmul est-nord-est al M`rii Caspice, ca �n Vachi, Khuchni, Kurakh (dinDagestan-Rusia) [i Peninsula Buzachi ori �n Kazahstan, etc.

Al]ii vor ajunge �n sudul Chinei, toch-arienii, ori �n India-arieni (limba sanscrit`) ori chiar �n Japonia Ð popula]ia Ainu.

Ramura sud-vestic` a carpato-danubienilor va constitui de faptceea ce numim ãVechea civiliza]ie european`Ó av�ndu-[i originea �nspa]iul sacru carpato-danubian. Conceptul de vechea Europ`, a fostpus �n circula]ie de Marija Gimbutas Ð profesoara de arheologie-lingvistic` de la Universitatea din Los Angeles, California, care l-aprezentat �n 1971 la al VIII-lea Congres interna]ional de [tiinte pre-istorice [i proto-istorice de la Singidunum - Belgrad. Acestei ramuri �icorespund ]inuturi ce se g`sesc azi pe harta Europei �n: Ucraina,Republica Moldova, Rom�nia, Bulgaria, Serbia, Macedonia,Muntenegru, Her]egovina, Bosnia, Croa]ia, Slovenia, Albania, Grecia,Turcia, Ungaria, Elve]ia, Italia cu o extremitate nordic`: Austria, Cehia,Slovenia, Polonia [i Lituania [i o extremitate sudic`, marcat` deinsulele Sardinia, Sicilia, Creta, Cipru. Aceast` ramur` sud-vestic`carpato-danubian` a �nregistrat o impresionant` dezvoltare neolitic`,aduc�nd pe lume cea mai veche scriere de pe planet`, cea de la T`rt`ria

189


Ð Rom�nia, [i cea mai fascinant` arhitectur` a templelor: C`scioarele ÐRom�nia, Cranon Ð Grecia, Porodin - Macedonia, Gradesnita ÐBulgaria, Parta Ð Rom�nia, Sarmi-Seget-Usa (Rom�nia - Panteonulpelasgilor- arienii-carpato-danubieni), dominat` de cultul Soarelui-zeu, din mun]ii Suryanului (Surya: numele zeului Soarelui �n lumeaVedica). ën necropola de la Cernavod` Ð Rom�nia s-au descoperitdou` statuete din ceramic`, din orizontul anului 4.530 \.d.H.,reprezent�nd ãperechea primordial`Ó: tat`l-cer (Samasua) [i muma-p`m�nt, (Dakia), numit [i ãG�nditorul ponto-dun`rean [i so]ia-iÓ. S`nu uit`m c` condi]iile geo-climatice [i �n special tectonice din anii7.540 \.d.H. p�n` �n 5.500 \.d.H. vor afecta r`sp�ndirea neamului nostru carpato-danubian. Astfel �n perioada descris` mai sus, �n urmacataclismului tectonic, s-a ridicat placa tectonic` a M`rii Negre cu 40-180 m, inund�nd zona c�mpiei Dun`rii de Jos, s-a rupt [i s-a formatãtrec`toareaÓ Bosforului, s-a pr`bu[it �n Marea Mediteran` puntea celeag` Balcanii de Asia Mic`, d�nd na[tere la Peninsula Balcanic` [iMarea Tracic` (Egee) cu insulele ei. Tot �n aceast` perioad` centrulsacru Koga-Ion se va muta din Mun]ii Bucegi (de la punctul seismic alVrancei) �n zona muntelui Surya, la Sarmi-Seget-Usa (�n vechea sanscrit` �nsemn�nd: eu m` gr`besc s` curg).

ëntre anii 4.400-4.200 \.d.H. sose[te primul val r`s`riteanmigrator �n aceast` Pelasgia Ð sose[te popula]ia ãKurganÓ �n ste-pele Nord-Vest-Pontice [i valea Dun`rii, originari din aria Don -Volga. Acest prim val migrator de c`l`re]i r`zboinici se va opri laconfluen]a r�urilor Sausa [i Drava cu Dun`rea. El va contribui larevigorarea migra]iei pelasgice carpato-danubiene dincolo de Alpi[i �n special �n Peninsula Italic`.

Pelasgii-carpato-dun`reni se vor organiza mai bine administrativ-militar [i religios spre a lupta �mpotriva popula]iilor migratoare. ënnumele zeit`]ilor sacre ca cel al r`zboiului, Sol-ares (Soare-t�n`r,r`zboinic), ori �n numele cultului sol-ares (fiul Tat`lui-cerÓ, ãSama-SuaÓ, Salmos-Zalmos-Zalmoxis) rolul credin]ei va fi revigorat.

ën vederea ap`r`rii ]`rii, se va dezvolta o produc]ie de armedin ce �n ce mai perfec]ionate, Terra Aruteliensis, Ardeal, devenind�n final prim centru metalurgic al Europei.

Astfel, primul val de popula]ie Kurgan a fost absorbit, asimi-lat de autohtonii, carpato-danubieni, care stimula]i [i agasa]i demigratori vor da na[tere unui popor r`zboinic, ãr`zboinicii

190

SoareluiÓ la acel �nceput al anilor 4.400 Ð 3.900 \.d.H. cunoscut [isub numele de popor dac (Dax-sfin]i, cavaleri, r`zboinici), poporulãcel mai viteaz, cel mai cinstit [i drept din masa neamurilor pelasgiceÒ (Herodot, Istorii, IV, 93).

Carpato-dun`renii au descoperit:1. Secera (vezi complexele culturale Gumelni]a-Karanoco [i Cucu-

teni);2. Cu]itul curb, din silex, ating�nd p�n` la 30 cm lungime, deve-

nind, �n epoca metalelor, sabia dacic`, �ncovoiat`, folosit` at�tla seceratul gr�ului c~t [i la seceratul du[manilor;

3. Plugul cu br`zdar din corn de cerb ori din silex, mai t�rziu fiindf`cut din bronz ori fier;

4. Jugul- folosit la trac]iunea carelor cu boi;5. Toporul din silex, mai t�rziu f`cut din bronz-fier, turnat �ntr-un

tipar de lut ars, topor cu dou` t`i[uri, tipic pentru poporul nostru carpato-dun`rean;

6. Roata pentru ol`rit c�t [i roata pentru car, inven]ie atribuit`dacilor cucuteni;

7. Cotiga, carul, c`ru]a cu dou`, trei sau patru ro]i.Toate acestea au fost inventate de str`mo[ii no[tri. Oricare alt

popor din lume s-ar m�ndri cu a[a descoperiri, except�nd poporulnostru rom�n care din ãmodestieÓ, dac` nu prost �n]eleas` lips` dem�ndrie, continu` s`-[i asume o origine latino-roman`, neglij�ndu-[i adev`rat` istorie.

Valurile de ãmigratoriÓ din R`s`rit au continuat: astfel avemun al doilea val kurgan (3400-3200 \.d.H.) [i chiar un al treilea(3.000-2.800 \.d.H.) care datorit` num`rului lor mic nu vor influen]a elementul demografic local.

Atunci, la �nceputul anilor 3.400 \.d.H., ãpolulÓ demografic alplanetei se afla �n aria carpato-dun`rean`-pontic`, a[a �nc�t popula]iile semi-nomade din stepele dintre Nipru [i Ural, p`storiãde hergheliiÓ atra[i de prosperitatea [i bog`]iile vecinilor dindreapta Niprului, vor apare [i dispare �n marea mas` a popula]ieicarpato-dun`rene. Aceste mase migratoare Ð Kurgan II, III Ð s-austrecurat �n grupuri mici p�n` departe, �n vestul Europei, unelegrupuri ajung�nd chiar p�n` �n Peninsula Iberic` (Spania de azi).

Dacii au protejat Europa de n`vala barbarilor, la fel cumurma[ii lor o vor face mai t�rziu. Lipsa de civiliza]ie, foamea, ho]ia

191


[i needucarea de secole �n spiritul muncii a barbarilor din stateleR`s`ritului, i-a adus [i continu` s`-i aduc` spre noi.

ën Dacia intrat` �n perioada bronzului se constituie culturaCo]ofeni, dominat` de idei religioase, simboluri, motive sacre:g`sim spirala dubl`, g`sim cultul bradului (vezi motivul ramurilorde brad). Gebeleizis ãbalaurul norilorÓ �[i face apari]ia ca MareleZeu, av�nd-o al`turea pe Marea Zei]` Bendis, zei]a p`durii, Lunii[i farmecelor. Carpato-danubienii se vor r`sp�ndi �n lume, o vorcuceri, dar vor fi [i ei cuceri]i par]ial Ð astfel civiliza]iile create deei, pelasgo-traco-micenian`, pelasgo-traco-minoic`, pelasgo-traco-troian` vor fi nimicite, cucerite de un grup barbar, sosit de undevadin estul M`rii Caspice �n anii 1.900- 1.400 \.d.H. �n 4 valuri: ahei,ionieni, dorieni [i eolieni, cunoscu]i m,ai t~rziu ca greci.

Ei vor ocupa treptat sudul Peninsultei Balcanice, Asia Mic`, nevor alunga din insulele M`rii Tracice (vezi aheul Temistocle, conduc`torul grupului de greci care vor cuceri insula Lemnos de latracii Sinthioni (500 \.d.H.). Ei vor schimba [i numele din MareaTracic` �n Egee. Vor cuceri de la noi Troia pe care o vor distruge, dardin cuceritori vor deveni cuceri]i de cultura carpato-dun`renilor. Eine vor imprumuta zeii [i universul mitologic: Gebeleizis va deveniZeus, zei]a Bendis Ð Venus, pe Orfeu [i Bachus �i vor asimila f`r`multe schimb`ri, de multe ori recunosc�ndu-se originea traco-dac`.

Nesiguran]a drumurilor fierului, aurului, gr�ului [i vitelor �nDacia, ]ara mam`, �i va determina pe ace[tia (pe daci) s` r`spund`solicit`rilor prin �nfiin]area unui ordin, eroic-religios, cavaleresc,care va promova idei �n �naltul spirit justi]iar, potrivit obiceiurilordacilor, promov�nd celebrele legi pelasgice, pelagine, bellagine orivlahice, pun�nd astfel cap`t t�lh`riilor [i pirateriilor locale.Cavalerii acestui ordin, cavalerii Soarelui, �nzestra]i cu arme defier, vor fi net superiori inamicilor lor.

Dup` cum am spus la �nceput, pelasgii carpato-danubieni s-au desp`r]it �n dou` ramuri: una sudic` (spiritualitatea vedic`) pecare am discutat-o par]ial, [i alta timpurie Ð nordic`. Cea nordic`va da na[tere la dou` grupuri mari de popoare: slave [i germanice.

Un document important pentru no]iunea de Dacia c�t [i pen-tru originea [i istoria descenden]ilor ei, este Chronicle Roll sauMoseley Roll, o cronic` istoric` al c`rei original s-a pierdut dar alec`rei copii [i manuscrise dup` aceste documente, f`cute �n secolul

192

XV, �n timpul domniei lui Henry al VI-lea, se g`sesc la:ãUniveristary CollegeÓ, din Londra, ãCorpus Christi CollegeÓ dinCambridge [i ãBibliotheque NationaleÓ din Paris (Fig. 78).

Acest document este o genealogie a popoarelor germane, o legend` a acestora. Astfel Steph, Steldius ori Boerinus este primullocuitor [i ini]iator al popoarelor germane care are nou` descenden]i,cele nou` popoare germanice vechi, ini]iatoare: Geate, Dacus,Suethedus, Fresus, Gethius, Wandalus, Iutus, Gothus, Cinrinicius.

Trebuie s`-i mul]umesc colegului din New Jersey, dr.Alexandru B`din, care �n lucrarea ãDacia din Vestul EuropeiÓ publicat` la New York Ð 1998, Ed. The Geryon Press, descrie �nam`nunt [i cu lux de informa]ii aceast` leg`tura dintre Dacia de Est[i Vest, dezleg�nd o istorie p�n` acuma nedezlegat`, o istorie legendar`, reabilit�nd pe baze istorice [i documentare, origineaDaciei din vestul Europei. Chiar dac` opiniile noastre nu sunt�ntotdeauna acelea[i, continuu s`-i p`strez aceea[i deosebit` stim`.

Revenind la cei 9 descenden]i ai lui Boerinus (Boier - n.a.)este clar (Fig. 78) c` ei nu reprezentau persoane ci popoare iar pre-istoria devine dintr-odat` un roman fascinant poli]ist: cum de ei,germanii, pot accepta ca dou` dintre ramurile lor s` poarte numeca geate [i dacus! S` fie oare o simpl` coinciden]`, ori sosirea peteritoriul Germaniei, atunci, a unui trib carpato-danubian, dup`retragerea calotei glaciare [i �nc`lzirii climei, s` fi generat aceast`legend`!

- Exist` un erou scandinav, Beowulf, conduc`tor al unuipopor numit geate, geatas, guata sau guatar.

- Friedrich Heer �n cartea sa ãThe Medieval WordÓ New York,New American Library, 1961, descrie trei profesori ilu[tri de laUniversitatea din Paris, secolul XIII, to]i originari din nordulEuropei: unul din ei fiind Boetius din Dacia. Acesta era reprezentantul tezei mult-dezb`tute a ãdublei realit`]iÓ [i caredescria cunoa[terea [i religia ca dou` principii diferite, fiecareav�nd validitatea ei proprie. Ideile lui eretice au fost aduse lat`cere, �n anul 1277, printr-un decret papal.

Localizarea geografic` a Daciei, ]ara lui Boeticus, este controversat`. Dup` profesorul Jensen S. Skovgaard, termenul deDacia avea dou` seminfica]ii: - prima se referea la un membru alordinului dominican sau franciscan, �nsemn�nd c` persoana

193


apar]inea Provinciei Dacia, �n care erau cuprinse teritoriile maimultor ]`ri: Danemarca, Norvegia, Suedia [i Finlanda. A doua semnifica]ie ar �nsemna c` persoana apar]inea ]`rii Dacia dinvechile texte latine ale Evului Mediu, numit`, de asemenea, Daniasau Danemarca. A[adar, g`sim dou` grupuri de popula]ii, �n dou`regiuni geografice diferite din Europa, care poart` acelea[i nume dedaci [i Dacia. Un grup este situat �n estul Europei (�n vatra vechiiEurope) [i cel`lalt �n partea de nord-vest a continentului, undeg`sim ca stat Danemarca, numit` [i Dacia, �n vechile texte latine,sau o g`sim ca provincie, regiune, numit` tot Dacia, incluz�nd dedata aceasta Suedia, Norvegia, Danemarca [i Finlanda.

Ce este interesant, ca datare istoric`, Dacia din estul Europeia fost men]ionat` �n istoria scris` Ð din secolul II \.d.H. �n timp cecea din Vest, mult mai t�rziu, �n jurul secolului IV d.H.

Personal, nu cred c` problema originii na]ionale a luiBoeticus din Dacia trebuie s` fie dezb`tut` �ntre suedezi [i danezi,ei trebuind s` se adreseze Daciei de Est, acolo fiind cheia care lepoate deschide u[a preistoriei originii lor.

Este oare posibil ca pe o arie geografic` determinat` undeva lavest de r�ul Rin [i la est de Mun]ii Carpa]i s` existe dou` regiuni [idou` popoare cu nume identice, cu tradi]ii culturale, religioase [ilingvistice foarte asem`n`toare, care s` nu aib` o leg`tura istoric`�ntre ele, care s` nu aib` o istorie, un trecut [i o origine comun`?

Ei pelasgii-carpato-danubieni [i-au purtat simbolurile pestetoate zonele cucerite; astfel g`sim crucea pelasgic` nu numai pe unv�rf de lance la Torocello, l�ng` Vene]ia, dar [i la Muncheberg(Germania), din Balcani [i p�n` �n Asia Mic` [i de acolo p�n` �nIndia, Coreea [i Indonesia (insula Bali); cea mai veche din lumeg`sindu-se la sudul Dun`rii, pe teritoriul Bulgariei de azi, vechimeaei fiind de peste 7.000 de ani. Pas`rea heraldic` a ´`rii Rom�ne[ti,Corbul Pelasgic, pas`rea sf�nt` a zeului Mitra (zeul Soarelui,apar]in�nd popula]iei celei mai vechi din panteonul vedic), adorata[a de mult �n regiunile Daciei (vezi N. Densu[ianu, Dacia preistoric`, p. 426, Ed.Meridiane,1986), are �n plisc o cruce pelasgic` simpl`, alteori dubl`; �n Octoihul slavonesc tip`rit la1575, aceast` cruce are �n partea superioar` forma unei zvasticivechi pelasgice, simbol al soarelui ren`scut sau al soarelui deprim`var`. Tot astfel o g`sim [i �n Psaltirea slavo-rom�n` de la

194

Fig.78. Chronicle Roll sau MoseleyRoll Ð sec. XV.Acest document este o genealogie apopoarelor germane, o legend` aacestora. Astfel, Steph, Steldius oriBoerinus este primul locuitor [iini]iator al popoarelor germanecare are nou` descenden]i, celenou` popoare germanice vechi,ini]iatoare: Geate, Dacus, Suethedus,Fresus, Gethius, Wandalus, Iutus,Gothus, Cinrinicius.Dup` ãDacia din vestul EuropeiÒ, A.B�DIN, New York, Ed. The GeryonPress, 1998

Fig.79. Octoih slavonesc 1575,partea a doua,

tip`rit de diaconul Coresi. Vezi

Bibliografia rom~neasc` veche,vol. I, p. 61

195

1577 (Bianu [i Hodos, Bibliografia rom. Tom.I. 61-1575,67-1577)(Fig. 79). La 31 iulie 1920 la biserica Domneasc` din Curtea deArge[ a fost descoperit morm�ntul lui Negru-Vod`; �n momentul�n care a fost ridicat` piatra de pe sarcofag, a ap`rut imaginea neal-terat` a Marelui Domn [i Preot din veacul al XIII-lea, giulgiulvoievodului fiind acoperit cu semnul sacru pelasgic, crucea pelasgic`.

Dac` ne uit`m �n ãMica cronic` a regilor din LeireÓ scris` �nXII d.H. g`sim: ãErat Ergo Dan Rex in Dacia Per TrienniumÓ ÐDan a fost deci rege �n Dacia, timp de trei ani. ën partea de jos aaceleia[i pagini R.W. Chambers aduce o not` informativ`deosebit`: Dacia=Den-Mark. Dup` o reexaminare a documentuluiMoseley Roll se poate observa c` at�t numele regelui Dan c�t [i alpoporului Dani sunt absente din acest document, apari]ia loristoric` fiind mult mai t�rzie. Dani, Dania, Danemarca sunt numemai recente ce au �nlocuit numele tradi]ional de Dacia.

Venirea danilor din nordul Scandinaviei a deplasat o parte apopula]iei de daci pe teritoriul Olandei de azi, unde locuitorii eisunt cunoscu]i [i azi sub numele de Dutch, care se pronun]` daci.

Avem Royal Dutch Oil Company, ori Dutch East IndiaCompany, Dutch Refromed Church, etc.

Din nefericire �n Rom�nia de azi avem un popor preocupat �nprimul r�nd de supravie]uirea fizic` [i mai pu]in de origini, deidentitatea lui real`.

ën plus evenimente nefire[ti [i dramatice l-au f`cut s`-[i uiteadevarata origine.

ëncerc`rile repetate de a-l face pe poporul daco-rom~n s`-[iuite identitatea na]ional` [i istoric` se pare c` au reu[it. S` nuuit`m c` o minciun` repetat` devine un adev`r de valoare �n timpce un adev`r neglijat trece �n spa]iul ocult.

Oare aceast` ãhipnoz`Ó de secole la care este supus poporuldaco-roman s` nu aib` un sf�r[it? Daco-rom~nii s` nu-[i poat`descoperi adev`rata origine, istorie? Adev`rului �i trebuie dou` lucruri:cineva s`-l rosteasc` [i cineva s`-l aud`! Deci primul pas a fost f`cut!

196

CUCERIREA INDIEIDE C`TRE POPORUL

CARPATO-DUN`REAN

P`r`sind spa]iul Carpato-Dun`rean [i pornind spre est,ace[ti pelasgi s-au stabilit pentru un timp �ndelungat �nzona Mun]ilor Caucaz, dup` care [i-au continuat migra]ia

estic` p~n` �n India, (migra]ie pa[nic` sau mai pu]in pa[nic`, dup`�mprejur`ri) sub presiunea surplusului de popula]ie. Ei ajung pevalea Indusului, pe al c`rui curs superior s-au stabilit. Numele datfluviului a fost: SINDHU,care odat` cu cucerirea acestui teritoriude c`tre per[i (518 \.d.H.), datorit`, probabil, dificult`]ii de pronun]are ace[tia l-au numit Hindu, preluat la r~ndul lui de grecica Indos. Ei, carpato-danubienii-arienii, vor provoca M�CELULde la HARAPPA (Fig. 80) de acum 4.000 de ani (2.000 \.d.H.) [i vormai trece de atunci mii [i mii de ani p~n` c~nd �n anul 1826 undezertor al armatei britanice, cunoscut sub numele de CharlesMasson, va scrie despre ãRuinele unui Castel de C`r`mid`Ó determin~ndu-l pe Sir Alexander Cunningham s`-l viziteze, 20 deani mai t~rziu, �n iarna anului 1873. Dar misterele de la Harappanvor continua s` excite min]ile arheologilor, �n special c~nd audescoperit �ntr-un cimitir local [i r`m`[i]e scheletale de provenien]` caucazian`, mediteraneean` (Ancient Mysteries - deRupert Furneaux p. 93). Acestea, spune autorul mai sus citat, sunt�nt`rite din literaturile Vedice, Ariene, care �n Rig Veda vorbesc denumitul Hari-Yupuya (Harappa?) ca despre o scen` de b`t`lie �ncare, invadatorii carpato-dun`reni, arieni, trebuiau s` ia cu asaltcet`]i fortificate, termen care nu se poate aplica nici unei alteregiuni dec~t Harappei [i Mahenjo-daro. Dup` autorul de mai sus[i nu numai dup` el, Sir Mortimer Wheeler a fost probabil cel mai

197


Fig.

80.

Har

app

a, o

ra[

care

acu

m 4

000

de

ani

va d

isp

are

\n u

rma

cuce

riri

i lu

i d

e c`

tre

carp

ato-

dan

ubi

eni

[ire

des

cop

erit

de

un

dez

erto

r al

arm

atei

bri

tan

ice

\n 1

826.

�n

lit

erat

ura

ved

ic`,

Rig

-Ved

a, s

e vo

rbe[

te d

esp

re n

um

itu

l H

ari-

Yu

pu

ya (

Har

app

a) c

a d

esp

re o

sce

n`

de

b`t`

lie

\n c

are,

in

vad

ator

ii c

arp

ato-

du

n`r

eni-

arie

ni

treb

uia

u s

` ia

cu

asal

t ce

t`]i

for

tifi

cate

. S

ir M

orti

mer

Wh

eele

r, d

irec

toru

l ge

ner

al a

l ce

rcet

`ril

or a

rheo

logi

ce d

in I

nd

ia,

\n p

erio

ada

1944

-194

8, a

fos

t ce

l m

ai a

rden

t av

ocat

al

teor

iei

sus-

amin

tite

.S

itu

at l

a 20

00 d

e m

ile

de

Mes

opot

amia

, p

e te

rito

riu

l d

e az

i al

Pak

ista

nu

lui

[i I

nd

iei,

o cu

ltu

r` d

e n

egu

stor

i p

a[n

ici

\[i

con

stru

ia u

nu

l d

intr

e ce

le m

ai f

rum

oase

[i

mod

ern

e or

a[e,

car

e \n

s` v

a d

isp

are

bru

sc, f

`r`

s` l

ase

nim

ic \

n u

rm`,

dec

~t u

n n

um

e, H

arap

pa.

Dis

cove

r, I

nd

us

Val

ley,

by

Sh

anti

Men

on, p

.67,

dec

embr

ie 1

998

198

ardent avocat al distrugerii civiliza]iei harappa de c`tre arieni, elfiind directorul general al cercet`rilor arheologice din India �nperioada 1944-1948. El a fost contracarat �n teoria sa, dup`aproape 40 de ani, de George F. Dales [i mult mai t~rziu, 1984, deK.A.R. Kennedy de la Cornell University, dar nemaifiind �n via]`nu le-a putut r`spunde, a[a c` �ncerc eu s` le r`spund: ÓDac` cultura Harappans nu a disp`rut datorit` invadatorilor carpato-dun`reni-arieni, de ce ei virtual au disp`rut din fa]a posterit`]ii,f`r` s` lase nimic, ori l`s~nd, dup` cum a spus [i Sir Wheeler,ãnimic mai mult dec~t un numeÓ? Cum ni[te nomazi, cresc`tori deanimale, carpato-danubienii, au putut crea nu numai o nou` [i fantastic` religie, dar [i ora[e splendide care au r`mas m`rturiip~n` �n zilele noastre; cum de cea mai complex` [i magnific` literatur` a putut izvor� tocmai de la ace[ti arieni-carpato-danubieni [i nu de la al]ii! De fapt �ntreaga literatur` vedic` se bazeaz` pe 4 texte (din care cele mai vechi sunt: Rig-Veda, Yajur-Veda [i Sama-Veda, aparent mai t~rziu ap`r~nd Athara-Veda) [idou` poeme (asem`n`toare Iliadei [i Odisseei, dar cu mii de animai vechi ca acestea): Ramayana [i Mahabharata (care p`streaz`p~n` azi nume de localit`]i din locurile de origine ale arienilor-carpato-dun`reni, tema principal` fiind lupta dintre dou` familiicare �[i disput` �nt~ietatea la tronul Regatului Baharatal (dup` uniiBanatul de azi). De c~nd eram copil am fost ãizbitÓde cuvinteãrom~ne[tiÓ f`r` nici un sens ori �n]eles, [i s` dau numai c~tevaexemple:(1) TAMAS FALAU. Ce o fi �nsemn~nd [i de ce b`tr~nii no[tri s`fi ales acest nume, o fi avut el un sens, atunci,de mult? Dar iat` c`apare un b`tr~n zeu-vedic cu numele de TAMASH. E o simpl`coinciden]` cu numele micu]ului Tama[falau de la 30 kmdep`rtare de Bra[ov, [i nu v` contrazic (Fig. 81). Dar din nou la 5km. de Tama[ Falau se g`se[te(2) PAVA. Nume ciudat [i f`r` sens; ciuda]i [i str`bunii `[tia aino[tri, ve]i spune, au ales [i ei nume pentru localit`]i, a[a, f`r` s`�nsemne nimic. Dar din nou EI, vedicii, au un zeu al focului: AGNI([i s` nu uit`m Agni-ta), care �n timpurile vechi se mai chema [iPAVA-KA. Simple coinciden]e, vor spune scepticii.

199


Fig.81. T`m`[asa. Despre numele satului T`m`[asa arheologii, istoricii nu spun nimic, dar lingvi[tii \l consider` c~nd de origine german`, c~nd maghiar`, c~ndÉ nici ei nu [tiu ce poatefi, este de orice origine numai de la noi nu! Ei bine, domnilor, trebuie s` [ti]i c` Tamasna estenumele celui de-al patrulea Manu, iar dac` nu a]i auzit \nc` de ãTratatele ordinii universaleÒ \ncare la loc de cinste se afl` celebrele ãLegi ale lui ManuÒ v` sf`tuiesc s` le c`uta]i [i s` le citi]i.Ele fac parte din literatura ãVedaÒ care reflect`, pe de o parte, concep]iile religioase ale primilorarieni [i pe de alt` parte, pe acelea profesate de ace[tia de-a lungul veacurilor; se pot vedea \nele preocup`ri legate de originea primar` a lumii, a tipului, a structurii personalit`]ii umane.Exist` o poveste a Potopului, p~n` acum cea mai veche din lume, din care sumerienii, mesopotamienii, [i mai t~rziu evreii [i cre[tinii, nu au f`cut dec~t ãs` se inspireÒ. �n aceast`poveste Manu, omul sf~nt, este anun]at de un pe[te despre Potopul care va distruge toatecreaturile; dar el va putea s` le salvezeÉ ceea ce a [i f`cut. Misterios va apre [i o fiic`, iar \nfinal fiii s`i ce vor popula p`m~ntul. Mult noroc, domnilor lingvi[ti ãrom~niÒ.

200

(3) La 22 km de comuna Budila (tovar`[ul de arme al mareluiRaman Bra[iva), apare MOAC§A, nume ciudat, nu [tiu de unde s-or fi inspirat, str`bunii, [i cu acest nume, dar Ei, vedicii, aveau unzeu, o divinitate care exprim`, �n acela[i timp, Unitatea [i Infinitul.Numele lui: MOKSHA. Dar domnilor, s` fim serio[i, aceste 3nume nu sunt dec~t simple coinciden]e! S` fie chiar a[a? Numeledat unui mare zeu, atunci c~nd se face referire la puterea lui fizic`,este HARA (unii consider` c` [i cuv~ntul HORA �[i trage origineadin acesta), dar iat` c` apare [i comuna.(4) HARNAU (poate derivat din HORA-MANI ?). Toate aceste 4localit`]i [i muntele H`rman �nconjoar` ãdin �nt�mplareÓ v~rfulB�R�T�U, numit astfel dup` BHARA-TA eroul carpato-danubian-aryan sub a c`rui conducere a fost cucerit` o mare partedin India [i ale c`rui fapte sunt amintite [i �n MAHA-BHARATA[i s` fie numai at~t [i tot ar fi de ajuns ca s` �ncol]easc` o idee �nmintea oric`rui om normal, dar nu [i �n a ãindiferen]ilorÓ de origine ãrom�n`Ó, care vegheaz` la ãacurate]eaÓ istoriei ãnoastreÓ?Dar norocul nu le sur�de [i trebuie s`-l amintesc din nou pe dlNicolae Miulescu pentru entuziasmul [i munca depus`, \nc`ut`rile sale de a ne descoperi ADEV�RATELE ORIGINI ([i pecare-l citez de multe ori la acest subiect), a[a c` ne apare �n fa]` oalt` comun` vecin`.(5) §ANDRA nume care �nseamn` tot nimic dac` nu ne g�ndim lazeitatea lunar` vedic`: CHANDRA. (Numele §andru Ð \n totBanatul [i mai pu]in \n Ardeal). §i exemplele pot continua �ntr-oa[a de mare bog`]ie de Óasem`n`riÓ �nc~t pentru cei necontamina]ide ãfacult`]ile de istorieÓ, toate acestea ridic` un semn de ã?Ó S`v` mai dau [i ni[te exemple de mun]i cu nume VEDICE :

-OM = OM silaba vedic`, sacr`, pe care am mai discutat-o-NEGAE = NEGOIUL-PAPUSHAN = P�PU§A-SHIRI (sau SRI )=SIRIU (zei]a bel[ugului)S` vedem ce au facut carpato-danubienii-aryenii dup`

cucerirea Indiei: au �mp`r]it-o �n clase sociale, primele 3apar]in�ndu-le Lor, cuceritorilor, Lor, cei in]ia]i �n tainele spiritu-alit`]ii vedice, n`scu]i astfel de dou` ori :

201


RAMANII (cunoscu]i mai t�rziu ca brahmani ): speciali[ti �nrituale, preo]i [i poe]i;

KASHA-TRIYAS (ap`r`torii CASEI) lupt`torii care serveauca [efi de trib;

VAI-SHY-AS (vai [i amar de capul lor) reprezentau clasa ceamai joas` a celor n`scu]i de dou` ori; SHUDRA clasa a popula]iei ne-aryene, a celor ce transpirau, sudorau �n munca grea de toate zilele, popula]ia bastina[`, local`,negroid`.

ën ANCIENT INDIA: Land of Mystery (Time-Life Book,Alexandria, Virginia) arienii sunt descri[i, dup` Rig-Veda ca fiindagresivi, semi-nomazi, crez�nd �n zei viguro[i, r`zboinici, atac�ndcu fulgere din c`ru]ele lor de lupt`.

Ei, carpato-danubienii au cucerit India dar nu-[i vor uitaniciodat` locurile unde zeii lor, zeii vedici locuiau, nu vor uitaniciodat` Spa]iul Carpato-Dun`rean, nu vor uita DACIA, DAK-SHA, ára Zeilor de unde ei au plecat, loc ales de cei 7 zei ai genezei, av�ndu-l pe EL, DAKSHA, conduc`tor, ca cel maifrumos loc de pe P`m�nt, locul pe care marele zeu l-a populat �ntimpul nop]ii cu primii sì 10.000 de fii, Ale[ii zeilor, DACII.Ei,vedicii, vor continua s-o viziteze, �n pelerinaj, �ntorc�ndu-seacas` pe ãDrumul ZeilorÓ, drumul BYK-ului, a[a cum este descris�n povestea -Upanishada: Kanshitaki; cum [i europenii mai t�rziu,descoperind [i cucerind America, au dat na[tere celei maiavansate civiliza]ii din lumea de azi, [i se �ntorc din c�nd �n c�ndãacas`Ó �n Europa; tot a[a [i noi, atunci, demult, dup` ce am invadat [i cucerit India d�nd na[tere la o super-civiliza]ie preistoric`, nu am uitat ãCasaÓ re�ntorc�ndu-ne uneori, acolo,acas`, �n pelerinaj, �n DACIA-ÁRA ZEILOR pe drumul zeilor,dedicat lui BYK, de unde [i numele Drumul B�CÐului (desprecare v-am vorbit pu]in mai �nainte). Astfel ace[ti carpato-dun`reniveni]i de pe malurile r�ului TISA: PA-Thissus, urm�nd cursulNistrului, Tyros, ori venind dup` malurile celui mai puternic fluviu al Europei, fluviu ce poart` numele zei]ei DANU, Mam` aPloii, �[i vor p`stra obiceiurile [i limba, a[a-zisa sanskrit`,mo[tenire ce-i va face mai nemuritori dec�t �n[i[i zeii. De aceea

202

c�nd marele zeu Daksha leÐa dat, LOR, dacilor, poporului luiiubit, poporului ales, simbolul de SPIRAL�, le-a dat-o cu dorin]aca s` se r`sp�ndeasc` [i ei ca ea, [i tot ca ea s` poat` privi �napoicu m�ndrie, a[a c`:

BLESTEMAT S� FIE CINE-§I UIT� LIMBA, NEAMUL! Ðcum spun ai no[tri fra]i Ð A-rom~ni.

Sosirea, re�ntoarcerea Acas` a marelui [ef de trib, aRamanului BRASIVA, las` �n urma lui ora[ul BRA§OV. ën jurulacestuia �i vom g`si pe tovar`[ii lui de arme, ca VUDILA=BUDI-LA [i pe DJAVA fiul lui SHARKARA=§ERCAIA.

ën mijlocul ora[ului Bra[ov se g`se[te dealul numit VARTE,�n vechea sanskrit` vedicul VARTA=ÁR�=VATR�. Deci:VARTA BRASIVA=VATRA lui BRASIVA ori ára lui Brasiva.§ercaia, Bra[ov, Budila sunt �nconjurate de un complex de a[ez`ripurt�nd nume ale vechilor zei vedici a[a cum am amintit mai sus:TamasÐfalau, Pava, Moacsa, Harnau. Ramanul (brahmanul)Uddalaca care f`cuse cauz` comun` cu ramanii rebeli, \ntors [i elAcas`, �n Daksa-Dacia, se a[az` la UDA pe VALEA VEDEI, �napropiere de sih`stria LACHU-MANA, adic` nu departe deTOPANA, VEÚ etc. O privire de ansamblu pe harta acestui teritoriu ne arat` cum o unitate central` ãraman`Ó e �nconjurat` dealtele care o sus]in. §i ca s`-l parafrazez pe Marius Vivekananda,din lucrarea sa:

ãPromanteu str`mo[ul meuÓën]eleptul RAM str`bunAl poporului Rom�n (1984):

DACIA a[ezare de RAMANIDìnuie de mii de ani,Secular`-n atestareDenumirea-i grìtoareDAKSA zeu creatorDe popor DAC, iubitorën SPIRAL� crez`tor...................................

203


DACIA, locul unde clanulDe p`stori a luat fiin]`Devenind [i re[edin]`§i cu rol de ãcapital`ÓO cetate Arian`...................................Vechea vatr` de luminÀ ãvediculuiÓ f`r` de vinÀ[ezare milenar`Nobil` [i legendar`...................................ROM�NIE, �n jurul tùNu a fost [i nu-i un hù!Ancestrale a[ez`riDe pe vatra-ntregii ]`ri,Sunt [i ast`zi vii, prezente,Ale vie]ii monumente!Avem TAMAS a lui FALAUChiar aproape de Bra[ov, zù.MOACSA,SANDRA chiar [i PAVACe ne pream`re[te slavaVEDICI Zei de mii de aniStau de veghe pentru Neam....................................Adev`ruri engramateën cuvinte reflectateDin graiul RAMANILORTRACO-GETO-DACILOR§i Ramanilor str`mo[iAncestralii no[tri mo[iDin a lor limb` vorbit`Denumit` [i SANSCRIT�Am dat lumii-ntregiO LIMB�, o CULTUR�§i-o ENIGM�!!!Cum de azi al nost-popor

204

Fig.82.Atunci nici Nefiin]` n-a fost, [i nici Fiin]`,C`ci nu era nici spa]iu, nici cer [i nici stihie.Avea st`p~n [i margini pe-atuncea Universul?Avea ad~nci pr`p`stii? Dar mare? Nu se [tie.N-a fost nici nemurire, c`ci Moartea nu-ncepuse.Nu se n`scuse moartea, c`ci nu fusese zi.Nici v~nt n-a fost s` bat` acele \nceputuri;�ns` ceva \n lume Ð Unicul Ð se ivi.............................................................Dar care m~nie oare fu-n stare s` priceap`,Crea]iunea \ns`[i de unde-a \nceput?Poate aicea zeii \[i z`mislir` neamul,Dar cine va s` spun` din cine s-au n`scut?Doar El, acela care porni Crea]iunea,El, cel care-o prive[te din ceruri, numal El,El, cel care-a f`cut-o, sau poate n-a f`cut-o,El singur [tie, poate. Sau, poate c` nici El.

(trad. I.Larian Postolache)

ãImnul Crea]ieiÒ, (X,129) Rig-Veda, vechi de mai mult de 4000 de ani [i care l-a inspirat [i peEminescu \n ãScrisoarea I-aÒ [i nu numai.ãSfinxulÒ din Bucegi ce ne vegheaz` neamul de mii [i mii de ani [i va continua s-o fac`!Dup` ãMun]ii Carpa]iÒ, Ed. Thausis, 1995, Sibiu, Rom~nia

205

Este doar un SPECTATOR !C�nd ÔOM ridica iar frunteaS` st`m drep]i precum NEGOIULCu SIRIU l�ng` noi§i puternici ca TitanulA[a cum era RAMANULS` tr`im �n Armonieën respect [i Bog`]ie!

206

Marius


DESPRE TRACUL ENEA,STR`LUCITORUL

[I ENEIDA

Vergilius, (70-19 \.d.H.) cel mai mare poet latin, l-a imortalizat pe Enea, ca erou al celebrului s`u poem epicAeneida, care este marea epopee a poporului rom~n.

Faptele lui Enea din timpul r`zboiului greco-troian sunt amintitede Homer \n Iliada. Enea a fost un ne\nfricat lupt`tor \mpotrivagrecilor, fiind \ntrecut \n vitejie doar de Hector. Legenda spune c`,de fapt, r`zboiul troian a pornit \nt~mpl`tor chiar din cauza luiEnea, \n urm`toarele \mprejur`ri: c~nd flota greceasc` s-a oprit la]`rmul din fa]a cet`]ii pelasgice Troia, grecii st`teau cumin]i pevasele lor, ne\ndr`znind s` coboare pe ]`rm, pentru c` o profe]iespunea c` primul grec ce va cobor\ pe p`m~nt va fi [i primul careva muri \n acest r`zboi troian.

Grecii sosi]i \n urm` (1900-1400 \.d.H.) din estul M`riiCaspice \n patru valuri: ahei, ionieni, dorieni [i eolieni nu mai suntacum o hoard` barbar`, ci un popor de lupt`tori organiza]i, caredup` ce au absorbit no]iunile de civiliza]ie ale popoarelor din jur:pelasgi (traci, daci, carpato-danubieni), egipteni, [i-au construit ociviliza]ie ãproprieÓ pe care voiau s-o r`sp~ndeasc` prin for]`, avizide continu` cucerire [i jefuire a cet`]ilor bogate din jur, precumturcii [i ru[ii o vor face mai t~rziu.

Regele cet`]ii Philace, Protesilaos, care particip` la r`zboi, departea grecilor,cu 40 vase [i cu oameni de lupt`, a s`rit cu\ndr`zneal` pe ]`rm, fiind ucis de Enea. Prin] din familia domnitoare pelasgic` a Troiei, Enea era fiul lui Anchise [i alAfroditei, zei]a frumuse]ii; Afrodita i-a spus lui Anchise s` nudezv`luie nim`nui [i niciodat` originea divin` a lui Enea. Dar

207


Marius


Fig.83. Europa la anul 100 \.d.H., ni se ar`ta \nc` dominat` de daci; s` nuuit`m c` Burebista \[i ap`ra grani]ele pe malul lacului Constan]a (Elve]iade azi). La sud de Dun`re romanii ne ocupaser` Macedonia, f`r` s` neschimbe numele. Grecii erau cunoscu]i ca achei [i tr`iau lini[ti]i \n sudulPeninsulei Balcanice sub romani. Europa \ncepea s` fie b~ntuit` de triburibarbare germanice, [i vor mai trebui s` treac` secole p~n` c~nd acestea ne

vor \mpinge afar` din spa]iul de200 de ani p~n` c~nd, \n urma udin teritoriul Daciei; [i vor maisosi, [i o ramur` a lor ne va ocde azi etc.), separ~ndu-ne \n doarom~nii-macedoneni, megleno

208

209

iei, Austriei. Vor mai trece \nc`atricid, romanii vor ocupa 14%

500 de ani p~n` c~nd slavii vorDun`rii (bulgarii, s~rbii, croa]ii daco-rom~nii, la nord de ei [i

stro-rom~nii, dalmato-rom~nii,

la sud de ei. Vor mai trece 1000 de ani p~n` la sosirea ungurilor \n C~mpiaPanonic`, pe care ne vor ocupa-o. Nordul ne va fi [i el ocupat de o alt`grupare slavic` [iÉ \nc` exist`m! §i ast`zi Ei se g~ndesc dac` s` ne pri-measc` ori nu pe Noi \n Europa! Noi am fost dintotdeauna aici. Noi nu amvenit de nic`ieri. C~nd grecii (acheii) au sosit \n Europa (1900-1400 \.d.H.),noi eram aici; Herodot ne numea ãoamenii loculuiÒ, pelasgi.

Anchise, la un pahar de vin cu prietenii, s-a lùdat c` el s-a culcatcu Afrodita. Zei]a l-a pedepsit pe Anchise, betegindu-l de picioare,astfel c` Anchise a r`mas invalid. Totu[i lipsa de discre]ie a luiAnchise nu a avut repercusiuni [i pentru Enea. Afrodita a r`mas omam` iubitoare; el s-a bucurat de ajutorul mamei lui, oriunde [ioric~nd a avut nevoie.

C~nd, \n al zecelea an de r`zboi, grecii au reu[it s` cucereasc`Troia [i s`-i dea foc, nu tot poporul troian a fost nimicit prin foc [isabie, o parte dintre ei, \n special femeile, au fost luate \n sclaviede c`peteniile grecilor. Printre cei ce au reu[it s` scape nev`t`ma]ia fost Enea care, ajutat de mama lui, [i-a luat familia, pe tat`l sùAnchise \n c�rc` (unii spun c` pe umeri), pe micul IULIU(Ascaniu, cum grecii \l vor numi mai t~rziu), fiul sù, care alergaal`turi de Enea, ]in~ndu-l de m�n`, de mama sa Creusa, fiicaregelui Priam, [i o parte din rudele sale apropiate; numai c` \n\nv`lm`[eala creat` de cei care alergau \n toate p`r]ile [i mai alesdin cauza nop]ii, Creusa a disp`rut, astfel c` Enea a ajuns la corabie f`r` ea. Ajuta]i de \ntunericul nop]ii [i de Afrodita, Enea [ioamenii lui au reu[it s` se strecoare prin flota greceasc` [i s`porneasc` \n c`l`toria lor pe Marea Tracic` (Egee).

Aeneida lui Vergilius \l poart` pe tracul Enea \ntr-o c`l`torielung` p~n` \l aduce \n Italia, unde era destinul lui [i unde trebuias` porneasc` o na]iune nou` [i un imperiu, care urma s` dominelumea timp de aproape un mileniu, un imperiu ce-l va avea canucleu de origine pe tracul Enea [i pelasgii lui. Vergilius a trìt \ntimpul domniei \mp`ratului Octavian August. El era poetul preferat al \mp`ratului [i al lui Mecena, era perioada de aur a literaturii latine, Ovidius [i Horatius second~ndu-l cu cinste.

ënainte de Vergilius literatura latin` a avut [i al]i poe]i epici:pe Ennius (239-169 \.d.H.), grec prin na[tere, care a scris o epopee(Annale) \n care c~nta istoria Romei; pe Naevius (270-200 \.d.H.)care a scris tragedii [i comedii, \n care atac` aristocra]ia roman`;dup` Vergiliu, un poet epic remarcabil a fost [i Lucan (39-65 d.H.),nepotul filosofului Seneca; el a scris o epopee Pharsale desprelupta dintre Caesar [i Pompei. A[a c`, imperiul roman, care-[i trìaapogeul \n timpul lui August, de fapt, nu avea o epopee na]ional`.

210

Aceast` sarcin` a preluat-o Vergilius, poet foarte educat [i fin,iscusit versificator. El a compus epopeea na]ional`, \n 12 c~nturi,AENEIDA. De[i ca structur` opera sa imit` Iliada [i Odyssea luiHomer, geniul s`u personal se vede clar \n perfec]iunea absolut` astilului s`u [i armonia versific`rii. El nu [i-a \ncheiat opera, de[i alucrat la ea ultimii 10 ani (29-19 \.d.H.) din via]a sa.

Vergilius era foarte exigent cu propria sa oper`, pe care nu oconsidera vrednic` a fi comparat` cu opera lui Homer [iinten]ioneaz` chiar s` o distrug`. Numai moartea lui prematur` asalvat Aeneida de la pieire. Aeneida a fost conceput` cu inten]ia dea exalta imperiul [i poporul roman; se sim]ea necesitatea uneiepopei na]ionale [i a unui erou na]ional, cu r`d`cini \n istorie [iorigine divin`. Tracul Enea, cel care fugea din Troia \n fl`c`ri, eraOM. ën ultimul c~nt, Enea, \nving`torul lui Turnus [i \ntemeietoruldinastiei [i poporului roman, este un Supra-OM, un Semizeu - oria fi ãOMÓ - \n cultura vedic` - \nseamn` deja a fi semizeu. Dup` cea reu[it s` se desprind` de ]`rmul din fa]a Troiei, Enea [i pelasgiilui erau dornici s` g`seasc` c~t mai repede un loc unde s` se a[eze[i s` cl`deasc` un nou ora[. Dar, de[i au \ncercat de mai multe ori,ei au fost nevoi]i s` plece mai departe \mpin[i de evenimentenepl`cute. Enea a fost avertizat \n vis c` ]ara ce-i este destinat` esteundeva departe, \n vest, Italia, care \n zilele acelea era cunoscut`ca Hesperia, ]ara de la apus. ën acel moment, Enea [i troienii lui seaflau \n Creta [i de[i ]ara promis` era undeva foarte departe, totu[iei erau satisf`cu]i c`, cel pu]in, \ntr-o zi, vor avea un loc al lor undes` se stabileasc`. §i au pornit imediat la drum. La una din escaleau avut pl`cerea [i uimirea s` se \nt~lneasc` cu Andromaca, fostaso]ie a v`rului lui, Hector. C~nd dup` distrugerea Troiei c`peteniile grecilor au \mp`r]it \ntre ei femeile troiene capturate casclave, Andromaca fusese dat` lui Neoptolemus (numit uneoriPyrrhus) fiul lui Achilles cu Deidamia (acest Neoptolemus eraomul care \l ucisese pe regele Priam \n fa]a altarului unde se refugiase).

Neoptolemus a abandonat-o cur~nd pe Andromaca pentruHermiona, fiica Elenei. Dar el nu a supravie]uit prea mult acesteic`s`torii astfel c` dup` moartea lui, Andromaca se c`s`torise cu

211


profetul troian Helenus. Andromaca [i Helenus i-au primit cumult` bucurie pe Enea [i pelasgii lui - \n fapt, Enea fusese cumnatul Andromac`i prin so]ul ei Hector [i sora lui, Creusa,prima so]ie a lui Enea. Ei le-au dat cele de trebuin]` [i \nainte dedesp`r]ire Helenus i-a dat lui Enea sfaturi pre]ioase \n leg`tur` cuc`l`toria lui viitoare p~n` \n Italia - Hesperia; astfel el l-a sf`tuit s`nu se stabileasc` pe coasta de est a Italiei unde sunt foarte mul]igreci; lui Enea, \i era destinat` coasta de vest ceva mai spre nord,dar s` nu ia cumva drumul scurt dintre Italia [i Sicilia unde suntst�ncile Scylla [i Charybda (Messina de ast`zi) ci s` fac` un drummai lung, dar mai sigur, ocolind Sicilia pe la vest. Dup` ce au atinscol]ul sud-estic al Italiei, Enea a continuat drumul spre sud sud-vest a[a cum le spusese Helenus, numai c` acesta, necunosc~ndexact care este situa]ia de fapt a Siciliei, nu le-a spus pelasgilor s`nu coboare pe ]`rmul sudic al Siciliei, unde locuiau Cyclopii.Obi[nuit, c~nd se \nsera, ei tr`geau la mal unde \nnoptau iardiminea]a plecau mai departe.

A[a s-a \nt~mplat [i de data asta. Probabil c` ei ar fi fost prin[i[i m~nca]i de Cyclopii lui Polyphemus, dac` nu se trezeaudiminea]a foarte devreme [i dac` nu alerga la ei un om, \n zdren]e,care s` le spun` s` plece imediat de la ]`rm ca s` nu cad` \n m~inileCyclopilor; acest om era unul din tovar`[ii lui Ullyse, l`sat \n urm`,neinten]ionat, \n pe[tera lui Polyphemus c~nd Ullyse [i oamenii luireu[iser` s` se elibereze (dup` ce Ullyse reu[ise s`-l \mbete [i s`-lorbeasc` pe Cyclop). De-abia se desprinseser` vasele tracului Eneade ]`rm, c~nd ap`ru Polyphemus, care se \ndrepta spre ap` s`-[ispele orbita goal`; auzind sunetul lope]ilor ce loveau apa, [i-a datseama c` trebuie s` fie ni[te oameni pe aproape [i a intrat \n ap`dup` ei, dar vasele erau suficient de \ndep`rtate de mal.

De-abia sc`pa]i de acest pericol, pelasgii au dat peste altul [imai grozav: Junona, care \i ura pe troieni de c~nd cu povestea cuParis, care o preferase pe Afrodita, [i [tia c` Roma va fi \ntemeiat`de oameni cu s�nge tracic, troian [i c` dup` multe genera]ii acestora[ va distruge Carthagina, ora[ul ei cel mai drag, a \ncercat s`-iopreasc` pe pelasgi din drumul lor c`tre Italia. Cu ajutorul luiAeolus, regele v~nturilor, a iscat o furtun` \ngrozitoare, �n inten]ia

212

de a-l \neca pe Enea. Dar Neptun, c`ruia nu i-a convenit deloc casora sa Junona s` se amestece \n treburile lui, l-a admonestatserios pe Aeolus, care a lini[tit imediat apele, permi]~nd astfeltroienilor s` trag` la ]`rm; numai c` de ast` dat` ei erau pe coastaAfricii, nu departe de Carthagina.

Carthagina fusese fondat` de o femeie, Didona (sau Elissa),fiica regelui Tyr-ului, Mutto, sora lui Pygmalion (nu sculptorul cuaccela[i nume care s-a \ndr`gostit de Galathea, propria lui sculptur`). So]ul Didonei, Siche, fusese ucis de Pygmalion carecùta s-o omoare [i pe ea. Didona a reu[it s` fug` din Tyr cu om~n` de oameni [i a navigat pe Mediterana un drum lung p~n` aajuns \n col]ul unei peninsule africane unde a fondat Carthagina.Ea era \nc` regina ora[ului, era foarte frumoas` [i... v`duv`.

Junona, v`z~ndu-l pe Enea la un pas de Carthagina [i deDidona, a pl`nuit imediat cum s`-l opreasc` pe tracul Enea dindrumul sù spre Italia; solu]ia era s`-l \ncurce cu Didona.

Dar planul Junonei nu-i convenea deloc Afroditei, care doreaca fiul ei s` nu \ncerce sentimente deosebite pentru Didona, cirela]ia lui cu ea s` se limiteze la at�t c~t s`-i foloseasc` lui s` ob]in`de la ea numai ceea ce avea el nevoie. Dar, pentru c` Didona, lar�ndul ei, nu ceda u[or unor sentimente prea afectuoase fa]` deb`rba]i (refuzase deja nenumarate cereri \n c`s`torie ale regilor dinregiune) zei]a l-a trimis pe Cupidon s` pun` pe j`ratec inimaDidonei atunci c~nd se va \nt~lni cu Enea.

Diminea]a, \nso]it de credinciosul sù prieten Achate, Enea ap`r`sit corabia [i a plecat \n recunoa[tere, ca s` [tie pe ce t`r~murierau. Afrodita, deghizat`, i-a \nt~mpinat, le-a spus unde se aflau [i i-a sf`tuit s` mearg` direct la Carthagina unde regina Didona, maimult ca sigur, \i va ajuta. Ea i-a \nv`luit pe ce doi \ntr-un val decea]`. F`r` ca ei s` [tie c` au devenit invizibili, au intrat \n cetate[i au mers pe str`zile aglomerate, f`r` a fi v`zu]i. C~nd au ajuns \nfa]a unui templu monumental pe pere]ii c`ruia erau sculptate chiarscene din r`zboiul pelasgic troian, ei s-au oprit \n admira]ie.Tocmai atunci se apropia [i Didona �nso]it` de un grup de femei.Afrodita a ridicat v`lul ce ascundea pe Enea, ap`r~nd \n fa]aDidonei drept [i frumos. C~nd Enea i-a spus cine este, regina i-a

213


urat lui [i tuturor oamenilor lui bun venit \n ora[ul ei. Ea a dat unsplendid banchet \n cinstea troienilor. Enea i-a povestit \ntreagalor istorie de la c`derea Troiei p~n` la sosirea la Carthagina.Pentru Didona erau suficiente faptele eroice auzite ca s` se\ndr`gosteasc` de Enea; dar [i Cupidon era prezent ca s` facilitezelucrurile. Bine\n]eles c` Didona se \ndr`gostise \n a[a chip \nc~t l-a f`cut p`rta[ la conducerea ora[ului, i-a convins pe concet`]eniiei s`-l accepte ca pe un conduc`tor,s` dea serb`ri \n cinstea lor [is` organize v\n`tori pentru ei. Ea nu cerea \n schimb altcevadec~t... dragostea tracului Enea. Acesta era at~t de mul]umit deschimbarea lucrurilor \nc~t se g~ndea foarte serios s` r`m~n`definitiv la Carthagina. Dar Jupiter nu dormea. El promisese fiiceilui, Afrodita, c` Enea \[i va urma soarta [i va crea \n Italia unpopor care, c~ndva, va supune [i conduce lumea. A[adar el l-atrimis pe zeul Mercur cu un mesaj f`r` echivoc pentru Enea.Mercur l-a \nt~lnit pe Enea, singur, plimb~ndu-se pe malul m`rii,\mbr`cat \n haine scumpe [i \ncins cu arme artistic lucrate, toatedaruri ale Didonei.

ãC~t vei mai pierde timpul tù aici \n lux?Ó o voce sever` l-aoprit pe loc. Enea se \ntoarse [i zeul Mercur era \n fa]a lui.ãConduc`torul cerului m-a trimis s`-]i spun s` p`r`se[tiCarthagina [i s` cau]i regatul care este destinul tùÓ. Cu acestecuvinte zeul disp`ru, l`s~ndu-l \ng~ndurat pe Enea, convins c` trebuie s` \ndeplineasc` ordinul lui Jupiter, con[tient, \ns`, c~t dedificil` va fi desp`r]irea de Didona. Enea \[i chem` oamenii [i leordon` s` fie preg`ti]i pentru plecare, dar s` fac` totul \n secret cas` nu se afle. Totu[i Didona a aflat [i a trimis dup` el. La \nceputDidona a fost amabil` cu el [i i-a reamintit tot ceea ce f`cuse eapentru el [i pentru oamenii lui. Enea \i r`spunse c` el nu este omulcare s` nege tot binele pe care l-a f`cut lor, dar c` el nu s-ac`s`torit cu ea [i c` este liber s-o p`r`seasc` oric~nd dore[te; [i c`Jupiter i-a ordonat s` plece [i... el trebuie s` se supun`. Didona afugit [i s-a ascuns \n palat, extrem de \ndurerat`. ën aceea[i sear`troienii s-au \mbarcat [i au p`r`sit Carthagina. De pe mare, Enea[i-a aruncat o ultim` privire \nspre ora[ul \n care trìse fericit [i av`zut zidurile ora[ului luminate de un mare foc, f`r` s` [tie c`

214

privea la rugul funerar al Didonei care, auzind de plecarea luiEnea, s-a urcat pe rug [i [i-a provocat singur` moartea cu un pumnal.

C`l`toria pe mare p~n` pe coasta de vest a Italiei a fost foartepl`cut` \n compara]ie cu furtunile prin care trecuser` \nainte.Profetul Helenus \i spusese lui Enea c` imediat ce ajunge �n Italia s-o caute pe profeteasa Sibyl la pe[tera ei de la Cumae, o femeiefoarte \n]eleapt`, care \i va prezice viitorul [i-i va da sfaturi \n ceeace are de f`cut. Enea a g`sit-o [i ea i-a spus c` el va trebui s` se\nt~lneasc` cu tat`l sù Anchise, care murise chiar \nainte demarea furtun`, [i de la care va afla tot ce vrea s` [tie. Sibyl l-a avertizat c` drumul \n lumea de jos nu va fi u[or, dar dac` el, Enea,este hot`r~t s` \ntreprind` aceast` c`l`torie dificil`, ea \l va \nso]i.Dar mai \nt~i el trebuie s` g`seasc` ãramura de aurÓ f`r` de carenu se poate intra \n Infern. Enea \nso]it de Achate a \nceput imediat s` caute ramura de aur dar toate cùt`rile lor, \n cele maidese p`duri, au dat gre[. Tocmai c~nd ajunseser` la disperare, av`zut dou` turturele, p`s`rile Afroditei, care zbur~nd lin s-aua[ezat pe ramurile unui arbore cu frunze galbene str`lucitoare, nudeparte de lacul Avernus unde era [i intrarea c`tre Infern. Enea aluat ramura de aur din arborele cu frunze galbene [i a dus-oSibylei. La c`derea nop]ii, dup` ce au sacrificat patru boi negri, \ncinstea zei]ei nop]ii, Hecate, Sibyl a intrat \n pe[ter`, urmat` deEnea. C`l`toria spre Infern a fost \ntr-adev`r \nspìm~nt`toare,\ns` cei doi au ajuns, \n final, la jonc]iunea celor dou` r~uri dinInfern, Cocytus [i Acheron, unde Charon, b`tr~nul barcagiu transporta sufletele de pe un mal pe cel`lalt. La \nceput, Charonnu a fost de acord s`-i transporte pe cei doi peste r~u, spun~nd cèl transporta cu barca numai mor]i nu [i vii, \ns` la vederea ramuriide aur, a acceptat s`-i treac` dincolo. Pe malul opus \i a[tepta \ns`c~inele cu trei capete, Cerberus, care p`zea cu str`[nicie trecerea[i nu l`sa pe nimeni s` treac` mai departe. Dar Sybil preg`tise pentru el o bucat` de pr`jitur` cu care trecerea a fost rezolvatù[or. C`l`toria a continuat sub semnul terorii pe care a \ncercat-oEnea la vederea torturilor la care erau supuse sufletele celor careaveau de isp`[it p`cate din via]a lor anterioar`. ën drum au trecut

215


[i pe l~ng` Valea Pl~ngerilor, unde erau neferici]ii \ndr`gosti]i carese sinuciseser`. Aici, Enea a v`zut-o pe Didona. Enea a \nceput s`pl~ng` c~nd s-a apropiat de ea. ãAm fost eu cauza mor]ii tale? Jurc` te-am p`r`sit \mpotriva voin]ei meleÓ. Ea nici nu i-a r`spuns [inici nu l-a privit r`m~n~nd rece ca o st~nc` de marmur`. Enea afost foarte emo]ionat de aceast` \nt~lnire [i [i-a [ters mult timplacrimile dup` ce a pierdut-o din vedere. ën fine au ajuns la o bifurcare de drumuri unde Enea a fost sf`tuit de Sibyl s` fixezeramura de aur pe zidul care delimita cele dou` drumuri: drumuldin st~nga ducea spre Infern, iar cel din dreapta spre C~mpiileElizee, unde Enea urma s`-[i \nt~lneasc` tat`l, Anchise. C~mpiileElizee erau un loc foarte pl`cut. Aici locuiau poe]ii, eroii [i to]icare \n via]a lor p`m~ntean` \[i ajutaser` semenii. Printre ei era [iAnchise, care l-a salutat pe fiul sù cu mult` bucurie. Am�ndoi [i-au [ters lacrimi de fericire pentru aceast` stranie \nt~lnire dintreun mort, Anchise, [i un viu, Enea, a c`rui dragoste pentru tat`l sùfusese at~t de profund` \nc~t s` vin` printre mor]i. Tat`l [i fiul auavut multe s`-[i spun`. Anchise l-a dus pe Enea la r~ul Lethe, r~uluit`rii depline, pe malul c`ruia a[teptau to]i cei care, b~nd din apar~ului, uitau totul despre via]a lor anterioar` [i urmau s` porneascò nou` via]` pe p`m~nt. Anchise i-a ar`tat fiului sù pe to]istr`mo[ii lor [i pe to]i urma[ii lor, p~n` mult departe \n timp,viitorii romani, st`p~nitorii lumii, numindu-i pe fiecare, unul c~teunul. ën final, i-a dat sfaturi cum s`-[i stabileasc` el re[edin]a, \nItalia, [i cum s` dep`[easc` toate necazurile care \l a[teptau. Apois-au desp`r]it, destul de calm, [tiind c` \n cur~nd se vor re\nt�lni,c~nd Enea va ajunge la cap`tul zilelor sale pe p`m~nt. Enea [iSibyl au reluat drumul lor \napoi pe p`m~nt unde s-au desp`r]it,Enea \ntorc~ndu-se la corabia lui. A doua zi diminea]a Enea a\nceput naviga]ia spre nord \n cùtarea p`m~ntului f`g`duit,undeva la v`rsarea Tibrului \n mare.

Dar pe Enea [i pe oamenii lui \i a[teptau [i alte \ncerc`ri teribile, cauza lor fiind tot Junona. Ea i-a incitat pe latini [i rutuli,popoarele cele mai puternice din regiune, s` se opun` la a[ezareapelasgilor pe teritoriul lor. Totu[i regele latinilor pe nume Latinus,era binevoitor fa]` de ace[ti strìni. Latinus fusese prevenit, \n vis,

216

de tat`l sù Faustus s` nu-[i m`rite singura fat`, Lavinia, cu nici unom din Italia, ci cu un strìn ce va sosi cur~nd; [i, c`, din aceastaunire, se va na[te o ras` care va domina lumea. A[a c` atunci c~ndEnea a trimis o delega]ie la regele Latinus, cer~nd o bucat` dep`m~nt de-a lungul m`rii, pe care ei s` se a[eze, regele a fost foartebinevoitor, convins fiind c` Enea este strìnul care va fi ginerelesù a[a cum \i prezisese tat`l sù Faustus. El promise tot sprijinul[i prietenia sa, iar lui Enea \i trimise vorb` c` el are o fat` oprit` deceruri s` se m`rite cu un localnic, ci doar cu un strìn, omul destinului fetei lui, [i care este Enea.

Dar Junona a intervenit din nou. Cu ajutorul uneia din Furii,Alecto, a incitat-o pe regina Amata, mama Laviniei, s` se opun`c`s`toriei ficei ei cu un strìn. Pe de alt` parte l-a incitat pe regelerutulilor, Turnus, care era cel mai serios pretendent la m~naLaviniei, s` porneasc` imediat un r`zboi \mpotriva latinilor, ca s`previn` orice \n]elegere \ntre latini [i troieni. Alecto a reu[it s`creeze [i o a treia situa]ie, [i mai dificl`, \n defavoarea pelasgilor.Un ]`ran localnic avea la curtea lui un cerb t~n`r, frumos [i bl~nd.Fata ]`ranului \mpodobea coarnele cerbului cu ghirlande, \lpiept`na, \l sp`la [i avea grija lui. ën timpul zilei cerbul se plimbaslobod pe paji[ti dar seara venea acas`; to]i ]`ranii de prin \mprejurimi \l iubeau [i-l protejau.

Fiul lui Enea, IULIU (Ascanius), \ndemnat de Alecto, fiind lav~n`toare, r`ni mortal cerbul, care reu[i totu[i s` ajung` acas` last`p~na lui, unde [i muri. Alecto avu grij` s` r`sp~ndeasc` imediatzvonul uciderii, fapt ce a generat o lupt` \ntre localnici, care voiaus`-l omoare pe Iuliu, [i tracii care \l ap`rau. Aceast` veste a ajuns laLatium imediat dup` sosirea regelui rutulilor, Turnus, cu armatalui, care s-a a[ezat \n fa]a por]ilor cet`]ii. Regele Latinus\nspìm~ntat de desf`[urarea evenimentelor, se \nchise \n palatl`s~nd lucrurile pe seama soartei. ën final armata rutulilor s-a unitcu cea a latinilor \mpotriva tracilor-troieni. Aceast` armat` unitèra condus` de Turnus care era un soldat \ncercat. Al`turi de el eraMezentius, fost rege al etruscilor, sc`pat de furia poporului sù [iad`postit de Turnus. Acest Mezentius era un soldat iscusit, dar deo cruzime nemai\nt~lnit`. Un alt aliat era Camilla, regina volsgilor,

217


un popor din sudul Latiului. Aceast` Camilla fusese crescut` [iantrenat` de tat`l ei s` alerge mai repede dec~t p`s`rile \n zbor [is` m~nuiasc` arcul [i s`ge]ile at~t de bine \nc~t dobora cea maiiute pas`re, din zbor. Ea era \nso]it` de o m~n` de r`zboinici,printre care erau [i multe femei. Ea \ns`[i dispre]uia c`s`toria;iubea v~n`toarea, r`zboiul [i libertatea ei. ën aceast` situa]ie periculoas` pentru troieni, Tat`l Tibru, zeul fluviului pe l~ng` careaveau troienii tab`ra lor, l-a vizitat pe Enea, \n vis, [i i-a spus s`plece imediat \n susul apei p~n` la un or`[el ne\nsemnat, unde erarege Evandru. Zeul Tibru i-a promis lui Enea c` va g`si acolo ajutorul de care are nevoie.

Diminea]a, Enea \mpreun` cu c~]iva \nso]itori a navigat peTibru, \n susul apei, p~n` la Evandru, de care au fost primi]i cumult` c`ldur`. Or`[elul era a[ezat pe c~teva coline \ntre care eraupaji[ti verzi unde p`[teau oi. Enea a \n]eles c` ceea ce el vedeaerau locurile pe care \ntr-un viitor \ndep`rtat urma s` se \nal]etemplele, Capitoliul, Forul Roman [i alte edificii. Evandru i-apovestit lui Enea c` \nainte cu mult timp ]ara era sub st`p~nireaunor oameni s`lbatici p~n` c~nd a venit zeul Saturn, gonit din cerde fiul sù Jupiter. Zeul Saturn a schimbat totul \n bine, a introdusordine \n ]ar` [i a domnit cu at~ta \n]elepciune, justi]ie [i pace\nc~t timpul sù a r`mas \n amintirea oamenilor ca Epoca de Aur.Dup` aceea, aici au domnit o serie de tirani, p~n` a venit el, unexilat din Grecia [i anume din Arcadia. Enea a petrecut noaptea\n umilul cort al lui Evandru pe un pat de frunze [i acoperit cu oblan` de urs. Diminea]a, Evandru \i d`du lui Enea sfatul pentrucare venise. El \i spuse c` Arcadia (el numise noua sa ]ar`, dup`numele celei p`r`site \n Grecia), era un stat slab ce nu-i putea oferidec~t un ajutor ne\nsemnat. Dar ceva mai \n susul Tibrului, pemalul opus, trìa un popor bogat [i puternic, etruscii, al c`ror regefugitiv era \n tab`ra lui Turnus. Acest fapt numai, era suficient caetruscii s`-i ofere ajutor lui Enea, pentru c` ei \l urau de moarte peMezentius, fostul lor rege. Evandru se oferi s`-i dea ca ajutor peunicul sù fiu, Pallas; de asemeni d`du fiec`ruia din oamenii care\nso]eau pe Enea, c~te un cal care s`-i duc` c~t mai repede la etrusci.

218

ëntre timp, lucrurile \n tab`ra pelasgilor mergeau rù.Fortificat` cu tran[ee [i cu un val de p`m~nt, tab`ra, lipsit` [i decei mai buni lupt`tori ai ei, pleca]i dup` ajutor, era �ntr-o situa]iedisperat`. Raportul de for]e \ntre armata condus` de Turnus [igrupul de troieni era dezastruos. Turnus a atacat cu furie dar traciiau respins cu succes toate atacurile lui. Potrivit ordinelor lasate deEnea \nainte de plecare, troienii nu au ie[it la atac; p`r`sireataberei ar fi fost fatal` pentru ei, pentru c` for]ele inamicului eraumult prea numeroase. Problema care se punea era cum s`-i dea deveste lui Enea despre situa]ia de fapt din tab`r`. Acest lucru eraceva de nerealizat, pentru c` armata lui Turnus \nconjurase tab`ra,din toate p`r]ile, astfel c` nu se \ntrevedea nici o solu]ie. Totu[i, \ntab`r` s-au g`sit doi tineri care, observ~nd c` \n tab`ra rutulilor nuse vedea nici o lumin` [i nu se auzea nici un zgomot, deci toat`lumea dormea ad~nc, au propus consiliului taberei s` fie l`sa]i eis` \ncerce s` str`pung` blocada inamic` [i s`-i dea de veste luiEnea. Unul era Nisus iar cel`lalt era cel mai bun prieten al lui,Euryales, un copilandru \nc`. Nisus care era un lupt`tor experimentat, a reu[it s`-[i croiasc` o c`rare printre solda]ii inamici omor~nd \n somn at~]i c~t a putut s` omoare, f`r` ca ceiuci[i s` scoat` un geam`t; Euryales era cu el. Dar aceast` ac]iunele-a luat prea mult timp [i la lumina slab` a dimine]ii care seanun]a, un grup de c`l`re]i care veneau spre tab`r`, au v`zut osc~nteiere pe casca lui Euryales, [i-au dat seama c` nu este unulde-al lor [i l-au prins, hot`r~nd s`-l omoare. Nisus, care se r`t`cisede prietenul sù, s-a \ntors s`-l caute [i a ajuns exact atunci c~ndinamicii se preg`teau s`-l omoare. Atunci el a ie[it dinascunz`toare de unde observa toat` scena [i alerg~nd la comandantul c`l`re]ilor a cerut s` fie el omor~t, pentru c` el esteautorul m`celului [i nu prietenul lui. Dar soldatul �mpl�ntase dejasuli]a \n pieptul lui Euryales. Nisus l-a omor~t pe loc pe uciga[ulprietenului sù, dar a c`zut [i el al`turi de Euryales str`puns denenum`rate l`nci. Prietenia lor dus` p~n` la sacrificiu a r`mas simbol al adev`ratei prietenii.

Enea a sosit cu o armat` puternic` de etrusci [i b`t`lia dintrecele dou` armate a fost aproape o exterminare. Pu]ini au


219

supravie]uit, mul]i, foarte mul]i au c`zut: Mezentius, dup` ce [i-av`zut propriul b`iat omor~t, a c`zut [i el ca [i t~n`rul Pallas, fiullui Evandru; \n final inamicii tracilor-troieni sunt omor~]i \n mas`.La sf~r[it Turnus [i Enea s-au \nt~lnit, lupta aceasta era \ns` inegal`. Pentru Turnus lupta cu Enea era f`r` nici un sens, ca [ic~nd avea s` se lupte cu un semizeu. Epopeea lui Vergilius se termin` cu uciderea lui Turnus. Suntem l`sa]i s` credem c` Eneas-a c`s`torit cu Lavinia d~nd na[tere unei rase noi, rasa roman`,pun~ndu-i astfel bazele.

De aici legenda originii divine [i troiene (tracice) a poporuluiroman.

Note:a. Legenda spune c` Priam [i Hecuba au avut 49 copii.b. Dardanus a fost fondatorul Troiei [i str`mo[ul dinastiei regale din Troia.c. Ilus, rege legendar al Troiei; morm�ntul lui se afl` �n afara zidului cet`]ii.d. Laomedon, rege al Troiei, tat`l lui Priam.e. Assaracus, fratele lui Ilus.f. IULIUS (Ascanius), fiul lui Enea [i al Creusei, a domnit ca rege al Latiului, dup`

tat`l s`u, [i a fondat ora[ul Alba Longa. El este str`mo[ul familiei Julia, din carepretindea Caesar c` se trage.

220

CUCERIREA PENINSULEI ITALICEDE C`TRE CARPATO-DUN`RENI

Dac` accept`m teoria cromozomal` a migra]iei [ir`sp~ndirii rapide a popoarelor dup` Michael D. LeMonick (Time Magazine, 13 februarie 1995) (Fig. 84),

odat` cu formarea [i apari]ia spe]ei umane, aproximativ 200.000\.d.H. �n sud-estul Africii, omul primitiv sose[te �n Europa �n jurulanului 40 000 \.d.H., ocup~nd o suprafa]` cuprins` �ntre Cehia deast`zi, ca limit` nordic`, [i continu~ndu-se prin spa]iul Carpato-Dun`rean p~n` �n Balcani, [i de acolo pe f~[ia de p`m~nt ce uneaPeninsula Balcanic` de Asia Mic` [i care se va scufunda �n MareaMediteran` �n jurul anului 4000 \.d.H., l`s~nd �n locul ei o nou`mare, Tracic` (Egee) [i o mul]ime de insule. Peninsula Italic` a fostocupat` mult mai t~rziu de c`tre noi, �n patru etape:

1. simpla migrare sud-vestic` a carpato-dun`renilor;2. sosirea �n spa]iul italic a aryenilor-carpato-dun`reni

(aproximativ 3.000 \.d.H.), sub numele de etrusci;3. recucerirea peninsulei de c`tre ramanii carpato-dun`reni

av~nd conduc`tor pe ãstr`lucitulÒ Enea;4. recucerirea pa[nic` a imperiului roman cu mutarea

capitalei la Salonic sub conduc`torii daci Galer cel B`tr~n [i Galercel T~n`r, iar mai t~rziu sub dacul Constantin cel Mare care vamuta din nou capitala la Constantinopol.

Odat` cu topirea calotei glaciare ce acoperise toat` Europaexcept~nd spa]iul Carpato-Pontic [i sudul Mun]ilor Pirinei, popula]ia local`, paleo-european`, din spa]iul Carpato-Dun`rean�[i �ncepe explorarea [i ocuparea teritoriilor din jur propice vie]ii.De la noi a �nceput Europa s` existe. Nu de pe Rin, din Germania,nici din bazinul Senei (din Fran]a) [i nici de pe Tamisa (dinAnglia). Noi am dat na[tere la ceea ce se cheam` ast`zi Europa!Astfel c`, prima cucerire a Peninsulei Italice a avut la �nceput

221


Fig.

84.C

ea m

ai d

evre

me

mig

ra]i

e a

spec

iei u

man

e, c

are

a \n

cep

ut

\n u

rm`

cu 2

00 0

00 d

e an

i din

Afr

ica,

va

atin

ge E

uro

pa

\n u

rm`

cu 4

0000

de

ani,

\n B

alca

ni,

p`[

ind

pe

f~[i

a d

e p

`m~n

t ce

lega

c~n

dva

Pen

insu

la B

alca

nic

` d

e A

sia

Mic

` (c

are

seva

scu

fun

da

\n M

area

Med

iter

an`,

400

0 \.d

.H.,

l`s~

nd

\n

loc

ul

ei o

nou

` m

are:

Tra

cic`

Ð E

gee

[i o

mu

l]im

e d

e in

suli

]e).

Du

p`

Tim

e, ã

Sec

rets

of

ston

e ag

eÒ, p

.64,

vol

.145

, No.

6, f

eb.1

3, 1

995.

Tim

e m

ap b

y Jo

e L

erto

la a

nd

Pau

l J.

Pu

glie

se

222

aspectul unei simple migra]ii pa[nice, fire[ti. Mult mai t~rziu, prinjurul anului 3.000 \.d.H., aryenii-carpato-dun`reni, organiza]ipolitic [i religios, ãcivilizatoriÓ, vor recuceri aceea[i Peninsul`Italic` de la fra]ii lor. Ace[ti ãnoiÓ cuceritori �i fac [i ast`zi peistorici, arheologi, lingvi[ti, istorici ai artei etc. s` aib` re]ineri fa]`de axiomele pe care le prezint` etruscii care au ap`rut �n PeninsulaItalic` �n apropierea anului 3.000 \.d.H. pentru a dispare subcucerirea roman`. At~t lumii antice c~t [i celei moderne, etruscii,aryeni-carpato-dun`reni au ap`rut ca ãun popor straniu, cu o civiliza]ie avansat`, ce nu aveau nimic �n comun cu popula]iilevecineÓ (Raymond Block, Etruscii ).

Herodot (la mijlocul secolului al V-lea \.d.H.) �i consideraurma[i ai lidienilor (popula]ie Tracic`). Vergilius, Ovidius [iHoratius, sunt cu to]ii de aceea[i p`rere, �n timp ce Nicolas Frere(secolul al XVIII-lea d.H.) �i considera pe etrusci ca fiind cotropitori indo-europeni ce au cobor~t �n peninsul` prin anul2.000 \.d.H. Limba etruscilor nu se cunoa[te bine, exist~nd �n sensul acesta o mul]ime de ipoteze. Dar... �n anul 1885, doi tineride la [coala francez` din Atena, Cousin [i Durrback, descoper` �nInsula Lemnos din Marea Egee, �n apropiere de satul Kamina, ostel` funerar` decorat` [i purt~nd o inscrip]ie (Fig. 85). Pe stelafunerar` este cioplit profilul unui r`zboinic sau zeu (Zalmoxis?)�narmat cu o lance [i dou` texte gravate: unul �n jurul capului, altulpe una dintre fe]ele laterale ale stelei. Acest monument, produs alartei arhaice locale, dateaz` din secolul al VII-lea \.d.H., deci cucirca dou` sute de ani �nainte ca insula s` fie cucerit` de greci (�njur de 500 \.d.H., sub Themistocles) de la neamul tracic al sinthionilor (amintit [i �n Iliada).

Literele sunt ãEtrusceÓ, iar modul de scriere este bustrofedon(de la dreapta la st~nga [i de la st~nga la dreapta). Iar dac` �n 1963Raymond Bloch �n Ancient Peoples and Places nu le g`sise nici un�n]eles, nu acela[i lucru ne spune A. Bunescu �n Dacia Secret`. ëntraducerea acestuia, unul dintre texte aminte[te de faptul c`Zalmoxis a tr`it 42 de ani, iar duhul acestuia a fost re�nviat [iap`rat de 10 nobili vrednici. Dup` cum am mai spus de multe ori,�nconjurat` de mistere, �nv`luit` �n legende, preistoria omenirii [i�n special a noastr`, este �nc` o mare enigm`. Fiecare nou`descoperire [tiin]ific` ne schimb` ideea despre trecut. C~nd vom

223


Fig.85. �n anul 1885, doi tineri de la [coala francez` din Atena, Cousin [i Durrback, descoper`\n insula Lemnos din Marea Egee, \n apropiere de satul Kamina, o stel` funerar`. Aceasta estedatat` ca apar]in~nd secolului al VII-lea \.d.H., deci cu 200 de ani \naintea cuceririi insulei dec`tre greci Ð sub Temistocle, 500 \.d.H. Ð de la tracii Sinthioni. N. Densu[ianu consider` celedou` scrieri ca fiind pelasgice [i le traduce cam a[a: ãIolaie b`tr~nul \n aceasta zace, bolnavniciodat`, s`n`tos fuse; a fost interinatÉÒ. Nu acela[i lucru poate spune 80 de ani mai t~rziuRaymond Bloch \n Ancient people and Places. A. Bunescu \n Dacia Secret`, ne ofer` o traducere mult mai sofisticat`, consider~nd literele etrusce, ca [i precedentul, iar modul de scriere bustrofedon (de la dreapta spre st~nga [i de la st~nga spre dreapta).Dup` Raymond Bloch, ãEtrusciiÒ, p.55, Ed. §tiin]ific`, Bucure[ti, 1966.

224

renun]a la opinia ãc`rturarilorÓ din Evul Mediu [i ne vomredescoperi pe noi?! Personal, sunt fascinat de misterele antichit`]ii rom~ne[ti [i sunt hot`r~t ca, de c~te ori pot, s` ridicvoalul nep`s`rii [i s` prezint trecutul a[a cum cred eu c` trebuieprezentat. §i �ntorc�ndu-ne la etrusci, aryeni-carpato-dun`reni, s`nu uit`m c` dinastia etrusc` a Tarquinilor a condus Roma din 616p�n` �n 509 \.d.H. c�nd, unindu-se cu cele ale cartaginezilor i-auoprit pe greci s` colonizeze sudul Italiei [i i-au �nvins �n b`t`lianaval` din 535 \.d.H., de la Alatia. Momentul poate fi consideratdrept apogeu al puterii etruscilor carpato-dun`reni, care de atunciau intrat �n declin fiind �nvin[i de greci la Cunae, �n Golful Naples,�n anul 474 \.d.H. Republica Roman` va distruge, �ntr-un r`zboi pecare eu �l numesc fratricid, pe Uei, �n 396 [i pe Volsini, �n 265 \.d.H.,�n acest fel, aceast` ramur` carpato-dun`rean`, etruscii, disp`r�nd.De-a lungul a aproape dou` milenii, ei au reprezentat un factor deciviliza]ie �n inima Peninsulei Italice [i au ridicat-o din �ntunericul[i barbaria primitiv`. Dar Roma, care s-a eliberat de tirania etruscilor carpato-danubieni a continuat s` existe sub influen]acultural` mo[tenit` de la ace[tia, prelu�nd-o [i la r�ndul ei, l`s�nd-omo[tenire Occidentului. ën afara multelor monumente funerare, aunui alfabet (surs` bun` de inspira]ie pentru cele grec [i latin) s`vedem ce altceva ne-au mai l`sat ace[ti aryeni carpato-dun`reni:

- numele feminin Rama (se [tie c` ãArborele TracicÓ num`rapeste 200 de triburi unde, al`turi de geto-daci erau [i ramanii) cuformele Ramatha, Rametha, Ramutha [i Ramtha;

- o expresie ãclasic`Ó a clasei conduc`toare de atunci sun` foartearogant [i din nefericire o mai �nt�lnim [i ast`zi: ãclasa celor cemuncesc nu are drepturi ci numai �ndatoririÓ;

- ei credeau �n magi [i ritualuri magice; la Piacenza s-a g`sit unficat din bronz (de origine etrusc`) �mp`r]it �n 45 de sectoare,fiecare dintre ele av�nd un nume de divinitate (Fig. 86);

Dar s` ne oprim aici cu etruscii-carpato-dun`reni [i s` vedemcine au fost... romanii? Am s` �ncep cu bine cunoscuta legend` agemenilor Romulus [i Remus, fii ai virginei Rhea Silva. Rhea Silva,fiica numitorului de Alba Longa (familia Alba Longa a fost �ntemeiat` de tracul raman, str`lucitorul Enea, prin c`s`toria cufiica unui rege local, Lavinia), fiind vestal` �n Templul lui Marte,r`m�ne a[a, dintr-o dat`, gravid` cu... zeul Marte. (De fapt, ne-am

225


Fig.86. Ficat etrusc de bronz, g`sit la Piacenza, \mp`r]it \n 45 de sectoare, fiecare din eleav~nd un nume de divinitate.

226

Fig.87. Cas` etrusc`, acoperit` de simboluri [i \nv`luit` de misticism.Fig. 86-87 sunt reproduse dup` Etruscanes: Italy Lovers of Life

227

obi[nuit cu minuni de felul acesta: este suficient s` ne amintim legenda geto-dacic` a lui Miriam, Mama Florilor de M`r, care ar`mas gravid`, tot ãdin seninÓ, cu o raz` de soare, n`sc�nd pe ceidoi Zalmoxis, frate [i sor`) etc.

Revenind la legenda noastr`, unchiul Silvei, Amulius, n-acrezut-o [i a aruncat-o �n temni]`, ordon�nd uciderea celor doiprunci gemeni. Un suflet milos �i va pune �ntr-un co[ [i �i va l`sa s`pluteasc` pe apa Tibrului, de unde, legenda spune, vor fi pescui]i[i ulterior hr`ni]i de o lupoaic`. Revenind la legenda geto-dac`, ceidoi gemeni Zalmoxis au fost adopta]i de nobilul Aisepos P`storul[i de so]ia lui Brito-Lagis (Divina Lupoaica).

Cronicari romani ai acelor timpuri au m`rturisit c` legendaroman` cu lupoaica a fost preluat` de la traci. Dar s` revenim laadev`rata origine a romanilor.

Oltina - Altina - Latina - Latium

Cu mii de ani �nainte de cucerirea a 14% din teritoriul Dacieide c`tre romani (sub conducerea ãstr`bunuluiÓ Traian) NOI,carpato-danubienii, tracii, cucerisem deja Peninsula Italic`.Vergilius o [tia, atunci, de mult, dar noi cei de azi, BA! Urmele lor,ale carpato-dun`renilor, au r`mas prin locurile pe unde ei au emigrat, din actuala Oltina, ]inut din zona Dobrogei de azi. (Altina�nseamn` ãm`re]ieÓ, ãfericireÓ �n limba geto-dacilor, a[a-zisaãlatin` vulgar`Ó).

Un grup de emigran]i traco-ge]i, av�ndu-l �n frunte peStr`lucitorul Enea Ð trac raman Ð au p`r`sit nucleul carpato-dun`rean ajung�nd p�n` �n centrul Peninsulei Italice, numindlocul Latina... Latium. Limba lor se va numi Latina (LimbaM`re]iei, Limba Fericirii). De-a lungul timpului, ãcercet`tori defrunteÓ s-au c`znit ([i �nc` o mai fac) s` g`seasc` o alt` originepentru ace[ti latini; dar dac` Vergilius recuno[tea originea trac` apoporului roman [i-[i folosea imagina]ia �n a-l pune pe Enea �nfruntea epopeii form`rii poporului latin, purt�ndu-[i eroul trac dela ruinele �n fl`c`ri ale Troiei p�n` pe Valea Tibrului, s` vedemcare este p`rerea altora despre aceast` c`l`torie. Gheorghe Musu,�n lucrarea ãDin mitologia tracilorÓ, Victor Kernbach, �n ãMiturileesen]ialeÓ, Manfred Oppermann, �n a sa ãTracii �ntre Arcul

228

Carpatic [i Marea EgeeÓ, Adrian Bucurescu, �n ãDacia Secret`Ó, M. Gimbutas, �n cartea ãOld EuropeÓ, cca. 7000-3500 \.d.H.: TheEarliest European Civilization before the Infiltration of the Indo-European People [i V. Gordon Childe (�n lucrarea ãThe History ofCivilization: The AryansÒ), �i considera pe traci drept nucleul civiliza]iei proto-europene.

Str`lucitorul Enea, �n fruntea emigran]ilor carpato-dun`reni-ramani din Oltina, Dobrogea, va ajunge p�n` �n Banat, va treceDun`rea [i se va opri pentru o scurt` perioad` de timp la sudul ei,la CURTU-ZURA (Curtea Str`lucitoare, Ora[ul Alb, Bel-grad-ulde azi) unde se pare c` a avut loc idila dintre Str`lucitorul Enea [iDIDO, Doamna, regina ]inuturilor respective. Au mai trecut c�teva sute de ani [i legenda tracului Enea, chiar dac` nu [i-a pierdut esen]a, s-a deplasat ca loc de ac]iune �ntr-o alt` zon`geografic`, personajele suferind [i ele modific`ri. Astfel, Curtuzurava deveni Cartagena, Didona �i va lua locul Doamnei Dido, iar �nlocul Oltinei avem Troia, ai c`rei locuitori traci erau tot din ramuraramanilor. Anii trec, istoria se schimb` [i iat` c` Messapii din estulPeninsulei Italice c�t [i Vene]ii de pe cursul inferior al Padului suntast`zi considera]i a fi de origine tracic` (dup` unii, traco-iliri).S`tucuri din Rom�nia poart` nume de Vene]ia de Sus, Vene]ia deJos, Roma. ënainte cu mult de na[terea legendarului Roma, numeleROMULA era frecvent la geto-daci. Nu de mult, scriam despreãCel mai mare Imperiu Dacic al erei noastreÓ, men]ion�nd numelea trei �mp`ra]i romani, geto-daci, ce au st`p�nit Roma [i �ntreagalume antic`. Primul dintre ei, Galer cel B`tr�n era copilul din florial Romulei, femeie dac` din cetatea Recidava, slujitoare a cultuluilui Zalmoxis. Galer cel B`tr�n desfiin]eaz` Imperiul Roman �nanul 305 d.H., schimb�ndu-i numele �n Dacia Mare. Galer, Lerëmp`rat (293-311) ca ginere al lui Diocle]ian a avut un nume r`u�ntre cre[tini, execut�nd ordinele socrului s`u, unul dintre cei maimari persecutori ai cre[tinismului. Se pare c` el a fost [i un generalde geniu, fiind asemuit cu Alexandru Macedon (alt trac) de c`treNiels Hannestad, �n special dup` victoriile ob]inute �n Asia Mic`.Statuia ce i s-a ridicat �l �nf`]i[a ]in�nd �n m�n` o sfer` mare dearam`, reprezent�nd Soarele (dup` Ioannes Lydas, secolul al VI-lea d.H., Fontes, II, 495). A[a c`, �n secolul al IV-lea d.H. s-a

229


re�nfiin]at Imperiul Dacia Mare, dacii devenind din nou st`p�niilumii. C�ntecele [i colindele populare �l mai omagiaz` [i azi peLer, \mp`ratul dacilor.

Scriitorul Eusebiu spune c` dup` ce Galerius a schimbatnumele Imperiului Roman �n Imperiul Dacic, a dat [i armatelorsale �nc` de la �nceput vechiul drapel al dacilor, §arpele Gnostic(lucrat din aram`, piele sau chiar stof`), prins �n pozi]ie orizontal`pe un baston de corn (dup` prof. Dumitru B`la[a, �n Istoria Daco-Rom�niei ). El s-a declarat cel mai mare du[man al numelui deRoman (Fontes, II, 6-7) [i a mutat capitala la Tesalonic. Lactanius,un cronicar roman, nota �n 325 d.H. c` Galer cel B`tr�n este ãofiar` cu totul strìn` de s�ngele de RomanÓ (Fontes, II, 7).Realitatea era c` toat` armata avea ofi]eri, conduc`tori [i solda]idaci. Credin]a �n Zalmoxis [i �n nemurire �i f`cea aproape de ne�nvins. Dup` victoria �mpotriva per[ilor se ridic` ãArcul deTriumfÓ de la Salonic. Monumentul a fost realizat din marmuràlb` cu sculpturi �n basorelief despre care acela[i Niels Hannestadafirma c` este ãcel mai important dintre monumentele tetrarhicep`strateÓ consemn�nd pentru eternitate triumful dacilor �n �ntreaga lume antic`, oriental` [i occidental`.

ën anul 311, Ler Imp`rat �nainte s` moar` (din cauza uneiinfec]ii) va da decretul de LIBER� PRACTIC� A CULTULUICRE§TIN. ëi vor urma la tron cei doi nepo]i: Galer cel T�n`r, iarmai apoi Constantin cel Mare. Acesta din urm` va reconstruipodul de peste Dun`re f`cut ini]ial de str`bunul sù Burebista.

El mut` capitala la Constantinopole, iar prin Edictul de laMilano, din 313 d.H., cre[tinismul devine obligatoriu, acest faptbucur�nd-o mult pe Elena, mama noului �mp`rat. El ridic` un Arcde triumf la Roma pe care daco-ramanii sunt prezen]i prin opt statui de peste trei metri �n`l]ime, reprezent�nd comandan]i daci.

Cele dou` arcuri de triumf, precum [i cei trei �mp`ra]i dacimen]iona]i glorific` pentru eternitate victoriile dacilor. ãRomaniiau fost vechii Ramani, ce descindeau din vechea gint` dacic`, iarr`zboaiele dintre Daci [i Romani nu au fost nimic altceva dec�tr`zboaie fratricideÓ.

Preot Dumitru B`la[a

230

CUCERIREA ANATOLIEIDE C`TRE CARPATO-DUN`RENI

Anatolia (Fig. 88), zona central` a Turciei de ast`zi,m`rginit` la nord de Marea Neagr`, la sud de Mun]iiTaurus care coboar` lin p�n` �n Marea Mediteran` ce-i

desparte de insula Cipru, iar la est aceia[i mun]i ai Taurului ce se�mpl�nt` �n nord �n masivul Mun]ilor Pontici. Fluviul Eufrat �[i areoriginea �n apropiere, iar ceva mai la est Tigrul Ð ele vor delimitaMesopotamia (Fig. 89).

ën anul 1834 un arheolog [i explorator francez, Charles FelixMarie Texier, a pornit-o de-a curmezi[ul Turciei p�n` �n centrulAnatoliei cu visul s` descopere ruinele unui centru roman numitTavium. Peste tot el �ntreba localnicii dac` au v`zut ni[te ruine sauziduri de fortifica]ii. ëntr-un t�rziu, ajung�nd �ntr-un s`tule] numitast`zi Bozhazkale, cam la 90 de mile la est de Ankara, acolofrancezul Texier �nt�lne[te un s`tean doritor s`-i arate cevadeosebit.

Dup` un drum lung de peste o or` pe poteci r`sucite, ajungeca �ntr-o galerie natural` de pe ale c`rei ziduri �l privea o proce-siune de 66 de figuri sculptate, unele c`r�nd s`bii curbe, (dacice Ð n.a.) al]ii purt�nd coroane conice, peste tot afl�ndu-setot felul de hieroglife. De fapt, localnicii �i spuneau ãYazilikayÓ sauãst�ncile cu inscrip]iiÓ. Francezul Texier descoperea atunci �n anul1834 de fapt, capitala unui popor pierdut prin negurile istoriei,hitti]ii. El redescoper` f`r` s` [tie un Imperiu Carpato-Danubian,uitat de istorie, [i totodat` capitala acestuia, Hattusha. Ruinelene�ngropate sub nisipuri, p`m�nturi ori jungle (ca �n alte p`r]i alelumii) erau doar cr`pate [i ruinate de �nghe]uri, v�nturi [i ploi, care�n final ne fac s` ne amintim de cineva care spunea c` �n natur`nimic nu se pierde, nimic nu se c�[tig`, ci totul se transform`.

231


232

Fig.88-89. Anatolia, zona central` a Turciei de azi, un fost Imperiu Carpato-Danubian. �n vecin`tateestic` a Anatoliei se g`se[te spa]iul dintre dou` celebre fluvii: Tigru [i Eufrat unde va \nflori civiliza]isumerian` (de asemenea, carpato-dun`rean`) [i mesopotamian`.

Mai trec [ase ani p�n` sose[te pe acelea[i meleaguri, c`lc�ndpe urmele pa[ilor lui Texier, Sir William Hamilton care contempl�nd minun`]iile ãromaneÓ, decide s` le deseneze. Darfiecare perioad` istoric` �[i are vis`torii [i ignoran]ii ei; Hamilton[i ai lui colaboratori [tiind c` ãp`rintele istorieiÓ Herodot sen`scuse tot �n Anatolia la Halicarnas, �[i �nchipuiau c` Anatolia afost numai p`m�ntul grecilor, regilor persani, macedonenilorcuceritori [i chiar al Bizan]ului (cum la fel ast`zi �n Rom�nia,ãistoriciiÓ, buni colegi ai lui Hamilton, continu` s` propov`duiasc`originea noastr` roman`, uit�nd c` noi, carpato-dun`renii, amcucerit de patru ori Peninsula Italic`, iar r`zboiul romano-dac nua fost nimic altceva dec�t un r`zboi fratricid). Descifrarea t`bli]elorde lut, a inscrip]iilor de pe st�nci ar face ca legendele [i enigmeles` nu ne mai domine trecutul, iar turbulentele rela]ii ale hitti]ilorcu egiptenii s` ne apar` �ntr-o alt` lumin`.

Sosirea grecilor (1900-1400 \.d.H.) �n patru hoarde: ionieni,dorieni, eolieni [i ahei, pe coasta vestic` a Anatoliei, a[a-numitaAsie Mic`, [i stabilirea coloniilor acestora pe malul M`rii Tracice(ast`zi cunoscut` ca Marea Egee) nu va influen]a centrulAnatoliei, unde dup` cum ne spune Dale Albrown �n ãAnatolia:cauldron of culturesÓ, la p. 12: ãA fost dominat` pentru c�teva sutede ani de o federa]ie tribal` originar` din Balcani, frigienii, al c`reirege Midas a r`mas �n legende pentru opulen]a capitalei acesteia,Gordion.Ó La numai c�]iva kilometri est de Anatolia, un altimperiu a �nflorit ca s` dispar`, regatul Urartu, r`m�n�nd [i el pierdut �n groapa uit`rii [i a istoriei.

Zb`t�ndu-se �ntre grecii de pe malurile M`rii Tracice (Egee) [ifrigieni, un alt regat tracic s-a n`scut, cel al lydienilor. Prin secolulVI \.d.H., Anatolia sufer` o alt` invazie, cea a cimmerienilor (tottraci la origine) [i care dup` un r`zboi fratricid �i sl`besc pe frigieni[i lydieni, �ntinz�ndu-[i puterea peste centrul Anatoliei p�n` laMarea Tracilor, domin�nd [i unele din coloniile grece[ti.

Dar Anatoliei norocul nu-i sur�de. ën 547 \.d.H. regele persanCyrus cel Mare sose[te �mp`r]ind Anatolia �n provincii numitesatrape. Succesorul lui, mai pu]in norocos, �l va �nt�lni pe traculmacedonean Alexandru, care �n anul 334 \.d.H. traverseaz` Europa

234

intr�nd �n Anatolia, liber�ndu-[i neamul l�ng` r�ul Granicus. ënnord-vestul Anatoliei el �nvinge armata lui Darius al III-lea, de treiori mai mare ca a sa. ën urma mor]ii lui Alexandru Macedon, unuldintre generalii lui, Seleucus, va controla Babilonul [i Anatolia,pentru mai mult de 250 de ani, prin intermediul dinastiei pe care o�ntemeiaz`.

Abia prin secolul II d.H. sosesc [i romanii prin Anatolia. Unuldintre str`mo[ii no[tri, dac la origine, Constantin cel Mare, n`scut�n satul Ni[, �i va urma la tronul Romei pe cei doi daci, cei doi LeriImp`ra]i (Galer cel B`tr�n, 311 d.H. care schimbase numeleImperiului Roman �n Imperiul Dacic [i mutase capitala acestuia laSalonic [i Galer cel T~n`r, 313 d.H.).

Traco-dacul Constantin cel Mare, nepotul lui Galer celB`tr~n, mut` capitala Imperiului Roman pe locul Istanbulului deazi, numind-o Constantinopol, pun�nd bazele Imperiului Romande R`s`rit. Anii trec [i norocul Anatoliei se schimb` [i el odat` cuapari]ia unor noi sosi]i care vor da na[tere la Imperiul Otoman.Lumea, istoria, arheologia, chiar [i legendele i-au uitat pe aceihitti]i carpato-dun`reni ... ca Texier s`-i redescopere. C�nd oarevom avea un alt Texier care s` ne spun`: ãDaco-rom~ni, nu s`pa]inumai la Sarmis-e-Getusa (�n latina vulgar`, Sarmis [i Getusa), cila Sarmi-Seget-Usa (�n sanskrit`), ãEu m` g�ndesc s` curgÓ! ...

Dac` V. Gordon Childe �n ãThe AryansÓ, p. 176-177, ne arat`harta r`sp�ndirii arienilor carpato-danubieni p�n` �n inimaAnatoliei [i de acolo prin Mesopotamia p�n` �n Persia, IosifConstantin Dr`gan �n ãNoi, traciiÓ, p. 158, parc` cunosc`tor alcelui de mai sus (cartea domnului Dr`gan ap`r�nd �ns` cu 16 ani�naintea lucr`rii lui V. Gordon Childe), descrie hitti]ii ca printrecele dint�i triburi carpato-danubiene, care ãp`r`sesc spa]iul sf�ntÓ,urmate la scurt` vreme de cel al Luwi]ilor. Spre deosebire de dardani-ramani care s-au oprit pe coastele Anatoliei, �n jurul M`riiTracice (Egee), ei, hitti]ii carpato-danubieni s-au �ndreptat spreinima Mesopotamiei �ntemeind un imperiu ce se �ntindea de laMarea Getic` (Marea Neagr`), p�n` �n Palestina. ëntemeietorulacestui imperiu, urmat de fiul s`u Hatusilas, care �[i extindeimperiul, a trebuit s`-i �nfrunte pe Hatii localnici.

235


Fig.90. �n Anatolia ãse vedea dubluÒ, putem spune, [i asta se datora predilec]iei evidente,pe sculpturi [i basoreliefuri, pentru creaturi cu dou` capete.Vulturul hittit-carpato-dun`rean cu dou` capete, unul privind spre Apus, altul spreR`s`rit, idee ce va fi ã\mprumutat`Ò, mai t~rziu, de Bizan], Rusia, Polonia, ImperiulAustro-Ungar, Cehia, [i cine mai [tie de cine.

236

Civiliza]ia hitit` carpato-danubian` s-a dezvoltat paralel cuciviliza]ia sumerian` [i egiptean`. Limba hittit` apar]inea familieieuro-indiene, folosind dou` sisteme de scriere: cuneiform Ð pentrufaptele de toate zilele [i hieroglific Ð pentru inscrip]iile monumentale [i funerare. Zeul lor principal era Soarele, dar pel�ng` el mai aveau [i o mul]ime de zei mici ... de toate zilele. ënAnatolia ãse vedea dubluÓ, putem spune, [i asta se datorapredilec]iei lor eviden]iat` pe sculpturi [i basoreliefuri, pentrucreaturi cu dou` capete. Ori putem spune c` ... iubeau simetria,�nc` din perioada neolitic`. Ei, hitti]ii-carpato-danubieni creauforme duble ca Vulturul cu Dou` Capete (Fig. 90). Aceast` ideeeste ã�mprumutat`Ó de Bizan] [i �mi amintesc c�nd am vizitat casapatriarhului din Istanbul [i am v`zut basorelieful cu cei doi vulturigemeni, unul cu un cap la R`s`rit [i altul la Apus ca �nsemn al.....Bizan]ului. Dar ãho]iiÓ istoriei nu se opresc aici; hunii devenindImperiu Austro-Ungar (prin alian]a cu austriecii), [i-l adjudec`,]arul Rusiei [i el ... [i mai trebuie s` a[tept`m c�]iva zeci de anip�n` c�nd Imperiul Sovietic s` se destrame [i noua Rusie �n 1990s` [i-l proclame simbol na]ional: pajura cu dou` capete.

Este, de fapt, aceea[i poveste ca [i cu zvastica, simbol frumos,al vie]ii ve[nice la arienii carpato-danubieni (cea mai veche a fostg`sit` recent pe teritoriul dacic sud-dun`rean, �n Bulgaria, av�nd ovechime de 8000 de ani), preluat de ni[te iresponsabili [i transformat�ntr-un simbol al iresponsabilit`]ii, intoleran]ei, cruzimii [is`lb`ticiei, [i aceasta �ntr-o lume a[a-zis civilizat`! (Fig. 91)

Migra]ia tracilor carpato-danubieni �n Anatolia, p�n` �nad�ncul Asiei Mici, s-a petrecut �n plin` dezvoltare a epociibronzului, faza timpurie. A[a se explic` faptul de ce topoarele debronz din aceste zone se aseam`n`, de ce ceramica din p`r]iledun`rene prezint` caractere comune. Topoarele de lupt` poart`amprenta specific` a me[terului trac, fiind cunoscute ca ãtopoareletraciceÓ. Redescoperirea civiliza]iei hittite a ridicat multe semne de�ntrebare at�ta timp c�t scrierea lor nu a fost descifrat` [i care acontinuat s` fie ãmut`Ó, p�n` c�nd un ceh, Bedrich Hrozny,briliant profesor de Asirologie, a fost capabil s` o descifreze par]ialbazat pe ideea original` a unui norvegian, J. A. Knudtzon - 1902,


237

Fig.91. Crucea Pelasgic`, simbol al vie]ii ve[nice la carpato-dun`reni (cea mai veche a fostg`sit` pe teritoriul dacic sud-dun`rean, \n Bulgaria de azi, av~nd o vechime de 8000 de ani) og`sim [i la hitti]ii-carpato-dun`reni. Acest simbol va fi preluat [i el de ni[te iresponsabili [itransformat \ntr-un simbol al intoleran]ei, cruzimii [i s`lb`ticiei, [i asta \ntr-o lume a[a-zis civilizat`.Fig. 88-91 au fost luate din Anatolia: Cauldron of cultures, Lost civilizations, Editors of Time-Life Books,Alexandria, Virginia, 1995

238

[i anume c` gramatica hitit` ar avea o caracteristic` structural`european`. Astfel, �n 24 noiembrie 1919, �n cadrul Societ`]iiãOrientul ApropiatÓ din Berlin, proclam` limba hitit` ca limb`indo-european`. Tentativa cehului Hrozny a fost aplaudat`, darvor mai trece 27 de ani p�n` Helmuth T. Bosseri, profesor laUniversitatea din Istanbul, va descoperi inscrip]iile gemene careflancau intrarea �n templul neo-hitit de la Karatepe din Mun]iiTurus, sudul Turciei, unde hieroglifele hitite aveau fa]` �n fa]`scrierea fenician` semitic`. Con]inutul fiind aproape identic, iartextul destul de lung, s-au putut pune bazele unei descifr`ricorecte. Dar descifrarea scrierii hitite a �ncurcat lucrurile [i maimult. Dac` ei, hiti]ii, vorbeau o limb` european` care nu apar]ineaindigenilor din platourile Anatoliei, atunci... de unde au venit ei?...

Cei mai mul]i �i consider` un popor european ce a trecutBosforul, al]i ãistoriciÓ �i vor ãAlpini[tiÓ veni]i de undeva dintreMarea Neagr` [i Marea Caspic`, trec�nd peste Mun]ii Caucaz [iateriz�nd �n mijlocul podi[ului Anatoliei! De ce numai bulgarii s`fie urma[i ai vechilor traci (dup` fiica fostului pre[edinte alBulgariei, Ludmila Jivcov,Ó profesoara de istorieÓ, care i-a transformat pe bulgari peste noapte din slavi-mongoli �n ... traci,extinzindu-le istoria cu c�teva milenii), [i nu [i ru[ii, urma[i aivechilor hiti]i? ... A[a c` ace[tia din urm` ãau dreptulÓ s`-[i pun`pe steagul tricolor vechea emblem` hitit` carpato-dun`rean`, avulturului cu dou` capete. Istorie, istorie, istorie, prad` a politicienilor avizi de putere [i de... istorie! S`racii hiti]i carpato-dun`reni, �n loc s` cucereasc` podi[ul Anatoliei, trec�nd u[orBosforul, Dardanelele, au trebuit s` fac` alpinism [i s` sar` pesteMun]ii Caucaz, atunci, de mult, �nc�t �i putem numi ãcei mai marialpini[ti ai antichit`]iiÓ Ð �n conformitate cu ãistoriciiÓ ru[i. O lume�ntreag` �[i caut` r`d`cini �n trecut, vrea s`-[i dovedeasc` existen]amilenar` pe seama noastr`, a carpato-dun`renilor, dar s`-i vedemcum vor sta �n fa]a cercet`rilor cromozomale care �n mai pu]in de10-15 ani vor fi la �ndem�na oric`rui �ncep`tor �n ale arheologiei!§i dac` noi, rom�nii, nu o vom face, s` sper`m c` al]ii o vor facepentru noi... P�n` atunci SOMN U§OR arheologi [i istoriciRom�ni(?)

239


Fig.92. Arheologia nu se mai practic` azi ca acum 200 de ani: ãtrei cu sapa, doi cu mapa [i unulcu roabaÒ dec~t atunci c~nd nu vrei altfel. Azi se formeaz` o echip` multidisciplinar`, sefolosesc detectoare sonice [i chiar sateli]i. Poate c` este mai bine pentru Rom~nia c` sea[teapt` o astfel de tehnologie, poate nu.

240

GA-RAMANII CARPATO-DUN`RENI,CUCERITORI AI AFRICII DE NORD

C` tracii au fost daci - ne-a spus-o [i Dio Cassius - iar faptul c`dacii, ge]ii, ramanii, latinii, besinii (metalurgi[tii antichit`]ii)f`ceau parte din aceea[i mare familie traco-dac`, nu mai

reprezint` nici un secret pentru nimeni.Mai pu]in cunoscut` este explozia r`sp~ndirii acestora,

ãroireaÓ r`zboinicilor carpato-dun`reni \n lumea antic`. Asia Micèra populat` de Ramani (cetatea Rama - \n care Irod a tìat 14.000de prunci este evocat` [i \n scripturi: Glas \n Rama s-a auzit,pl~ngere [i t~nguire mult` - Matei, cap. II, 17), ori ramanii-troienietc. �n vechile texte egiptene se men]ioneaz` sosirea din Asia Mic`,\n jurul anului 1250 \.d.H., a unui popor al c`rui obiectiv a fostcucerirea Egiptului. Ace[tia au cucerit \n final nordul Africii, zonacare ast`zi este parte din de[ertul Sahara.

Un arheolog italian, Salvatore Aurigemma, face o descoperireciudat` \n anul 1914. S`p~nd la ruinele unei vile romane, \n s`tucullibian Zliten, la 97 de kilometri distan]` de vechiul ora[ romanLeptis Magna, el descoper` un mozaic roman, pe care spre noroculnostru \l fotografiaz` (spun spre norocul nostru, deoarece \n timpulprimului r`zboi mondial mozaicul a fost distrus). Scena din mozaicreprezint` un t~nar alb, caucazian, sf~[iat \n buc`]i de un leopard.Dou` alte victime, legate de m~ini [i de picioare \[i a[teapt` soarta.Ace[ti prizonieri cu pielea roz-aurie, p`r drept, lung, nasuri acviline[i b`rbi scurte au fost identifica]i ca fiind ga-ramani, popor ce acondus Fezzan-ul, parte a Saharei ce se \ntinde la nord de Mun]iiHoggar. Cine au fost ace[ti ga-ramani constituie unul dintre marilemistere ale Saharei. Herodot, la mijlocul secolului al V-lea \.d.H. \inumea o mare na]iune, oameni care i-au \mpins pe negrii ãtroglodi]i, trìnd \n pe[teriÓ la o parte. �n Sahara (probabil maipu]in arid` \n acele timpuri) mai pot fi \nt~lnite [i \n zilele noastrest~nci [i pietroaie pictate de ga-ramani.

241


Fig.

93.�

n a

nu

l 19

58 e

xplo

rato

rul

fran

cez

Hen

ri L

hot

e d

escr

ie o

ser

ie d

e st

~nci

, p

icta

te s

up

erb,

\n

...

Sah

ara.

Ast

fel

pu

tem

ved

ea v

~n`t

ori

[i p

`sto

ri,

albi

[i

neg

ri,

c~t

[i c

irez

i d

e va

ci c

u n

i[te

coa

rne

lun

gi p

`sc~

nd

pe

v`il

e fe

rtil

e [i

abu

nd

~nd

\n

veg

eta]

ie a

le S

ahar

ei.

242

Unii \i identific` pe ga-ramani cu ãOamenii M`riiÓ (cum \inumea Ramses al III-lea). Dar s` nu uit`m c` \n Etruscans: ItalyÕsLovers of Life, (din volumul Lost Civilizations, Time-Life BooksSeries) la pagina 32, Etruscii sunt considera]i urma[i ai acestorãOameni ai M`riiÓ, c`ut~nd astfel o explica]ie pentru descoperirea\n insula Lemnos, la mai mult de 700 mile de Roma, a scrierii...etrusce. Dar lucrurile nu se opresc aici. �n anul 1840, un nobil dinCroa]ia pe nume Baric, a cump`rat o mumie (u[or de achizi]ionatla vremea respectiv`) de la un anticar din Alexandria. Acest Baric,angajat al cur]ii regale austro-ungare \[i duce ãcump`r`turaÓ laViena, unde cu m~ndrie o expune \mpreun` cu alte obiecte de art`cump`rate pe parcursul c`l`toriilor sale. Pentru un timp, mumia astat cuminte \ntr-o cutie, la vederea curio[ilor, p~n` c~nd, nepotuls`u a vrut s` vad` ce era \n spatele ãbandajelorÓ. §i, surpriz`! Camt~rzie, de altfel. �n anul 1859 Baric moare, iar corpul mumiei esteidentificat ca fiind o femeie, \n jur de 30 de ani. Nimic special, ve]ispune. Urma[ii lui Baric prezint` mumia [i bandajele ei MuzeuluiNa]ional din Zagreb, Sec]ia Egiptologie, \n iulie 1862. ProfesorulHeinrich Karl Brugsch observ` imediat pe bandaje o inscrip]iedespre care el a crezut c` este egiptean`! Au mai trecut al]i 20 deani p~n` c~nd, \n 1891 ãbandajeleÓ au fost trimise la Universitateadin Viena unde exper]ii au identificat scrierea ca fiind... etrusc`!Textul era \ngrijit, pictat \n dou` culori (negru pentru cuvinte [iro[u pentru sublinieri [i pentru un num`r de linii verticale).�mbr`c`mintea mumiei din Zagreb este singura etrusc` descoperit` p~n` azi.

Cum de au ajuns egiptenii s` aib` la Alexandria o mumie\nf`[at` \n bandaje cu scriere etrusc`, reprezint` \n continuare unmister. Dac` armata lui Napoleon Bonaparte a descoperit \n 1799Egyptis Rosetta Stone av~nd \n paralel scriere egiptean` [i greceasc` Ð oferind astfel cheia descifr`rii hieroglifelor egiptene Ðnu acela[i noroc l-am avut cu scrierea etruscilor carpato-dun`reni.Cu toate acestea, \n 8 iulie 1964 s-au g`sit la Pyrgi (\n Italia) 3t`bli]e de aur: dou` \n limba etrusc`, una \n fenician`. Din p`cate,textele nu coincid.

Revenind la de[ertul Saharei - arid [i neprietenos azi - trebuiespus c`, atunci, de mult, era o gr`din` abund~nd de via]`, cu lacuri[i r~uri, gr`dini, ferme [i cirezi. �n 1958, un explorator francez,Henri Lothe, descoper` o serie de picturi superbe, gravate pe

243


st~ncile Saharei din Mun]ii Hoggar [i Ajjer, ar`t~nd v~n`torialerg~nd cu arcuri \n m~ini, ori fermieri cu cirezi de vaci, femei [icopii, oameni albi [i negri \mpreun` - o via]` exotic` african`, \n...Sahara! (vezi AfricaÕs Glorious Legacy, paginile 14-15, Time-LifeBooks, Alexandria, VA).

Nu lipsesc din desene nici elefan]ii, girafele, gazelele, leii [ichiar... hipopotamii (\n Sahara?!) - animale ce tr`iesc \n savane, \napropierea unor surse abundente de ap`. Unii consider` c` autoriipicturilor au fost prizonieri ai ga-ramanilor (carpato-dun`reni,n.a.) cuceritori. Oricare ar fi explica]ia, ei, ga-ramanii carpato-dun`reni au creat [i un sistem de iriga]ii descoperit \ntre Garama(capitala ga-ramanilor) [i oaza Ghat, Rhapsa de mai t~rziu.Garama, devenit` ulterior Germa, s-a scufundat \n nisip. Canalele(numite ãFoggarasÓ) se \ntind pe distan]e de 4,8 km. S-a descoperito re]ea de 300 de ãfoggarasÓ constituite \ntr-o re]ea de peste 1.600 kmde tunele. Modul \n care acest sistem de iriga]ie a func]ionat continu` s` fie un mister. Nu se [tie nici p~n` \n ziua de ast`zi dac`apa era adus` din rezervoare artificiale sau din surse subterane.

Arheologul francez Pierre Belair, cel care a descoperitcanalele \n 1933, nu a putut preciza dac` acest sistem de iriga]iiindica existen]a unei popula]ii numeroase. �n apropierea capitaleiGarama, s-au g`sit peste 100.000 de morminte, dintre care 40.000sunt mici, circulare. O parte dintre scheletele excavate de aici aucaracterisiticle rasei albe, celelalte apar]in~nd rasei negroide, subjugate. Peste tot prin de[ert se g`sesc ora[e \n ruin`, fortifica]ii[i scrieri nedescifrate, dar majoritatea sunt ãsigilateÓ sub nisipa[tept~ndu-[i dezlegarea. Nu am g`sit nici un studiu cromozomaltip ãPCRÓ, continu`m s` cunoa[tem prea pu]in despre ace[ti ga-ramani - carpato-dun`reni.

S` fi fost oare tot ei cavaleria ce l-a \nso]it pe Hannibal la trecerea Alpilor [i care, \n 202 \.d.H. a refuzat s` lupte \mpotrivafra]ilor romani cauz~nd \nfr~ngerea lui Hannibal? Probabil c` ga-ramanii au fost cuceri]i de trupele romane care dup` zdrobireaCartaginei au cucerit nordul Africii. Este mult mai probabil caace[tia s` fi devenit alia]i ai fra]ilor romani, dup` cum ne spune [iRupert Furneaux \n The Garamantes, Ancestors of ModernTuaregs?, la pagina 98. Ei au contribuit \n acest fel la controluldrumului caravanelor, aduc~nd la Roma boga]iile Africii: filde[,aur, pene de stru], sclavi [i animale s`lbatice pentru circuri.

244

Armatele romane au penetrat \n ad~ncime Sahara de trei ori:¥ \n 19 \.d.H., dup` cum ne spune Plinius cel B`tr~n, CorneliusBalbus a triumfat, ating~nd, se pare, [i capitala ga-ramanilor,Garama - ce se g`sea la circa 690 km de coast`. �n anul 70 d.H., \nurma unui atac al ga-ramanilor asupra localit`]ii Leptis Magna(atac ilustrat, probabil, \n mozaicul descris de Aurigemma)Septimus Flaccus a petrecut 3 luni \n de[ert ajung~nd p~n`-nMun]ii Tibest. El a fost urmat \n anul 86 d.H. de Julius Maternus.

P`trunderea romanilor \n Sahara l-a intrigat pe Henri Lhote,care vorbe[te despre traversarea Saharei de c`tre ga-ramani \n carede lupt` de la Fezzan la fluviul Niger. Cornelius Balbus, spunePlinius, a ajuns p~n` la ãDasi BariÓ (se pronun]` ãdaci bariÓ),ast`zi cunoscut drept r~ul Niger, pe care localnicii \l mai numesc[i Isa (nume foarte apropiat de Tisa, av~nd semnifica]ia de ãr~uÓ),c~nd imperiul roman ajunge \mp`r`]ia celor doi Leri: Galer celB`tr~n (311 d.H.) [i Galer cel T~n`r (313 d.H.), am~ndoi daci.Cre[tinismul nu a fost interzis [i \n acest fel ajunge [i la ga-ramani.Iar c~nd \n 325 d.H., dacul n`scut \n comuna Ni[ devine \mp`rat(urm~ndu-i pe cei doi Ler-i) El, Constantin cel Mare, instituiecre[tinismul ca religie oficial` a imperiului. Ga-ramanii o\mbr`]i[eaz` [i ei. Arabii \ns` nu-i vor ierta, conform relat`riloristoricului arab Ibn Khaldoun. El descrie \n History of theConquest of Egipt cum Okba conduc`torul armatei arabeajung~nd la Fezzan, \n fa]a capitalei acestuia, Garama (Germa),promite pace \ns` nu \[i ]ine promisiunea.

Ce s-a \nt~mplat cu ga-ramanii carpato-dun`reni, albii carec~ndva controlau Sahara, este greu de spus. Unii consider` c`tuaregii din Hoggar [i Air Mountains ar fi descenden]i ai lor.Aceast` teorie nu este complet acceptat`, dar nici respins` ([email protected]). P~n` la sf~r[itul secolului al XIX-lea ei aufost sub administra]ie francez`, tuaregii fiind numi]i ãst`p~ni aide[ertuluiÓ (Lords of the desert), conduc`tori absolu]i ai caravanelor de la Fezzan la Niger. Ei sunt complet diferi]i deceilal]i oameni ai de[ertului. La ei b`rba]ii trebuie s`-[i acoperefa]a [i nu femeile, fapt ce constituie un mister chiar [i pentru ei.Culoarea fe]ei lor este ar`mie, sunt \nal]i, \n timp ce berberii, arabiiau pielea \ntunecat` [i sunt de statur` mult mai mic`.

Tuaregii au [i alte particularit`]i: [i-au p`strat limba, Tamash-Eq (s` fie oare o aluzie la vechea zeitate vedic` carpato-dun`rean`

245


- Tamash vezi Tamash-Fal`u, de l~ng` Bra[ov) [i scrierea proprie-Tifinagh pe care au uitat s-o citeasc`.

Societatea tuaregilor era divizat`, p~n` nu de mult, \n 3 clase:1. cea a nobililor2. a conduc`torilor de c`mile [i negustorilor3. a sclavilor negri (nu cumva se aseam`n` cu cea a aryenilorcarpato-dun`reni care au cucerit India?).

Femeile sunt tratate cu mult respect [i stim`, chiar idolatrizate(prin compara]ie cu cultul musulman). Exist` o poveste care parea sus]ine leg`tura acestor tuaregi cu ga-ramanii carpato-dun`reni.Conform unei legende tuarege, unul dintre str`mo[ii lor, reginaTien-Hinane, a fost \ngropat` \ntr-un mausoleu de piatr` l~ng`Abalessa, la sudul mun]ilor Hoggar. Un arheolog amator francez,pornind de la aceast` legend`, a descoperit \n anul 1926 un mausoleu din piatr` compus din camere [i tuneluri ai c`ror pere]ierau decora]i cu semne [i inscrip]ii indescifrabile. S-au g`sitdou`sprezece schelete - dup` toate aparen]ele apar]in~nd unornobili - ce au \nso]it-o pe regin` pe ultimul ei drum.

La aproape doi kilometri mai departe s-a g`sit [i o camer`central` pe a c`rei podea era a[ezat un pat, asem`n`tor celor g`site\n ruinele Cartaginei. �ntr-un col] al camerei se afla un vas cuinsigna \mp`ratului Constantin cel Mare, iar scheletul din camer`,apar]in~nd unei femei, era \mpodobit cu un colier din aur masiv,av~nd ca pandantiv o column`, iar la \ncheieturile m~inilor cubr`]`ri de aur. Dr. Leblanc, de la Facultatea de Medicin` aUniversit`]ii din Alger, \n urma examin`rii atente a scheletului, adeclarat c` acesta ar fi apar]inut unei femei de ras` alb`. Se credec` regina Tien-Hinane ar fi murit \n secolul al IV-lea d.H.Identificarea scheletului ca apar]in~nd unei ãfemei albeÓ l-a inspirat pe nuvelistul Benoit \n realizarea nuvelei Antinea (numeatribuit de Platon reginei Atlantidei). Aceast` poveste romantic` sebazeaz` pe relat`rile lui Herodot, care a descris un trib nord-african numit ATLATES, iar continentul pierdut era plasat \n...Sahara (dup` prof. Berlioux de la Universitatea din Lyon).

Personal, nu v`d ce mi[c`ri tectonice ar fi putut avea loc \nSahara care s` distrug` p~n` la dispari]ie fabuloasa Atlantida pestenoapte. Poate numai o explozie de tip nuclear! A[a c`, povesteascriitorului francez Benoit r`m~ne o poveste, cel pu]in p~n` azi.

246

CUCERIREA JAPONIEIDE C`TRE POPORUL

CARPATO-DUN`REAN

C~nd �n vara anului 1997 c`l`toream prin insulele M`riiTracice (Egee), �n principal fiind interesat de micu]a insul`Santorini, �i spuneam colegului [i prietenului meu,

Dr. §erban Cocioba, c` suntem pe urmele ãMarelui ImperiuPelasgicÓ.

Santorini are o caracteristic` unic`: p`streaz` sub cenu[a vulcanic` o civiliza]ie care a disp`rut cu 1000 de ani �nainteasosirii grecilor din estul M`rii Caspice (1900-1400 \.d.H., �n patruvaluri: ahei, ionieni, dorieni [i eolieni).

Am reg`sit acolo, pe o amfor` mai �nalt` de un metru, spiraladacic` (pelasgic`), iar pe o fresc`, ãSoarele lui AlexandruMacedonÓ creat cu c�teva mii de ani �nainte de na[terea acestuia.ën treac`t fie spus, grecii �[i adjudec` acest simbol �n lupta politic`�mpotriva noii Republici Macedonia. Dup` cum am spus �ntotdeauna, istoria este ãciudat`Ó [i depinde de cine o scrie [i...pentru cine.

Vorbeam cu §erban �ntr-o noapte frumoas` despre istorianeamului. §i i-am spus de cartea lui V. Gordon Childe, TheHistory of Civilization Ð The Aryans, care la paginile 176-177 areo hart` (Fig. 48) a r`sp�ndirii poporului proto-european (aryan,carpato-danubian, pelasgic ori cum vre]i s` ne numim) din zonaCarpa]i-Nistru-Balcani �n Mesopotamia, Persia, Sudul Chinei,India, Himalaya [i p�n` �n insulele Japoniei de azi. Dr. Cociobaa reac]ionat imediat cu r�sul lui de ãbon hommeÓ [i spontaneitatea care-l caracterizeaz`, replic�nd: ãHai m`i, Miky,te-am �n]eles c�nd ai scris c` noi nu suntem urma[ii Romei, ci ei

247


Fig.

94.

Su

b ce

nu

[a v

ulc

anic

`, \

n m

icu

]a i

nsu

l` T

era

(San

tori

ni)

, d

in M

area

Tra

cic`

(E

gee)

, g`

sim

an

fore

dec

orat

e cu

Sp

iral

a P

elas

gic`

, cu

ap

roap

e 10

00 d

e an

i \n

ain

te d

e so

sire

a gr

ecil

or \

n E

uro

pa.

248

Fig.95. Pe urmeleMarelui ImperiuPelasgic, \mpreun`cu doi prieteni, dr. §erban Cocioba Ðprimul din dreapta,av~ndu-l al`turi dedr. Sa[a Badlani(n`scut brahman, azispecialist \n boli depl`m~ni \n New York). I-am c`rat, c`lare pem`gari, p~n` \nv~rful vulcanului dinTera-Santorini. Totdrumul m` \ntrebau:ãDe ce ne-ai adusaiciÒ? Odat` ajun[ipe buza vulcanului, priveli[tea era a[a defascinant` \nc~tdurerea de [ezut, de la c`l`ritul pe m`gari, nici nu maiconta. Cu toateastea, §erban nu s-aputut ab]ine s` nu se\ntrebe cu voce tare:ã§i ne vom \ntoarcetot c`lare pe bestiilealea?Ò C`l`ritul pem`gari nu este a[ade romantic cum secrede. Ei caut` s` se\ntreac` unul pealtul [i nu le pas` dece st` pe spatele lor;ba pot spune c`ur`sc c` trebuie s-o fac`, [i-[i dautoat` silin]a s-o

dovedeasc` tot drumul, f`c~ndu-te s` sim]i asta. Noi am sin]it-o din plin, c~teva zile dup`aceast` aventur`, statul pe scaun devenind un proces de con[tiin]`: nu vom mai abuza niciodat` de acele animale patrupede denumite [iÉ m`gari.

249

Fig.96. Pe unuldin zidurileinterioare aleunei case,chiar aproapede u[`, a fostpictat` scenaluptei dintredoi tineri,locuitori aiTerei-Santorini.Reprezint` defapt cea maiveche imaginea doi boxeri.P`rul lor este sofisticat aranjat, dovedind rafinament.Mul]i \i consider` pevechii locuitoriai Terei cafiind aceiatlanzi, descri[i de

Platon, care vor dispare \n urma erup]iei vulcanice. Ce este ciudat, nu s-au g`sit resturiomene[ti acoperite de lava vulcanic` (ca la Pompei, de exemplu), dovedind c` au putut p`r`silocurile \n timp. Unde s-au dus ei, r`sp~ndindu-[i cultura, r`m~ne de dedus.

250

Fig.97.ãDoamnaÒde pe unul

dintre pere]iipicta]i, a fost

g`sit` \n a[a-zisa

ãCasaDoamnelorÒ;

este dem`rime

natural`,av~nd un p`rnegru, foarte

sofisticatstr~ns sub

unacoper`m~nt

albastru,l`s~nd totu[is`-i cad` pe

frunte o[uvi]` rebel`,iar la spate o

ãcoad` de calÒ, ingenios [i elegant aranjat`. Cerceii de aur [i buzele rujate te \mpiedic` s`g~nde[ti c` aceasta era moda, atunci, la ãatlanteÒ, acum mai bine de 4-5000 de ani. �mi pare

r`u c` spa]iul nu-mi permite s` v` ar`t [i alte ãfrumoaseÒ ale acelor vremuri. Kimonoul pecare-l poart` are partea de sus aproape identic` cu haina lui Mircea cel B`tr~n, vezi Fig. 49.

Dup` The Wall-painting of Thera, Alex & Christos Doumas, The Thera Foundation, Athens, 1992

251

sunt ai no[tri; te-am �n]eles [i te suport �n ideea c` noi suntemprimii oameni din Europa, proto-europenii, civiliza]ie presumerian`; c-am invadat Asia Ð Caucazul, China [i mai t�rziuIndia Ð, c-am cucerit Egiptul [i Mesopotamia; m-am obi[nuit [icu acestea, dar... c-am cucerit [i Japonia?!Ó Discu]iile au continuat p�n` seara t�rziu, pe terasa ãVulcanic Villa ViewÓ dinSantorini, unde Marea Tracic` (Egee) din azurie se transformase�n ro[ie, pentru o scurt` perioad` de timp, iar mai apoi, dup` cea �nghi]it soarele, s` devin` mai neagr` dec�t lava vulcanului dinapropiere, r`cit` de mii [i mii de ani, �n timp ce cerul se acopereacu mii [i milioane de felinare micu]e [i str`lucitoare galbeneverzui.

ën final, par]ial convins, prietenul §erban �mi spune: ãDac`vei scrie despre invazia Japoniei de c`tre noi vezi s` nu afle [iguvernul lor...Ó A[a c` v` rog [i pe dumneavoastr` s` p`stra]iãsecretulÓ. ën anul 1993 apare la Barnes & Noble cartea TheAryans [i nimic nu m-a [ocat mai mult dec�t acea hart` care situaspa]iul Carpato-Nistru-Pontic ca cel al originii europenilor [i alculturilor lumii. Faptul c` acei arieni carpato-dun`reni au format oputernic` dinastie �n Mesopotamia �n 1500 \.d.H., au cucerit apoiPersia, Anatolia, Asia, India Ñ r`sp�ndindu-[i limba, religia [i cultura p�n` �n Himalaya, nu-mi era necunoscut Ñ dar c` aucucerit Japonia?...

A[a c` am pornit s` cercetez... preistoria Japoniei [i v` las pedumneavoastr` s` judeca]i... C�nd yayoi-ii, str`bunii japonezilorde azi, au sosit �n Japonia, �n anul 300 d.H. (foarte t�rziu �n istorie,dup` cum vede]i) ei au g`sit o popula]ie b`[tina[` alb`, blond`,b`rboas`, pe care au numit-o ãemishiÓ, �nsemn�nd ãb`rbo[iÓ.Ace[tia �ns` se chemau ãainuÓ, cuv�nt cu semnifica]ia de ãomÓ, �npronun]ia lor sem`n�nd cu ãaomuÓ, fiind atunci simpli v�n`tori [ipescari. Ei se numeau ãoameniÓ, la fel ca [i carpato-dun`reniiaryeni care invadaser` India [i se �nchinau zeului vedic ãOMÓ.Ace[ti ãoameniÓ cum le place s` se numeasc`, sunt considera]i aziurma[ii caucazienilor Ð carpato-dun`reni-arieni, care au invadatinsulele a[a-zise japoneze acum 5000 de ani (3000 \.d.H.), imediat

252

dup` cucerirea Indiei, c~nd ei terminaser` deja cucerirea Chinei deazi. P�n` nu demult, chinezii se m�ndreau cu ãstr`mo[iiÓ lor Ðmumiile descoperite la Tarim Basin. Dar, se pare c` se m�ndreaucu str`mo[ii ãno[triÓ. Apari]ia ma[inilor de ãPCRÓ (PolymerizeChain Reaction), dispozitive capabile s` citeasc` [i s` interpretezer`m`[i]e cromozomiale, amprente l`sate �n ADN-ul mitocondrial,au produs surprize... ãistoriceÓ [i arheologice. Astfel, cercet�ndmumiile din vestul Chinei, de la Tarim Basin (revista Archaeology,Ð USA Ð March/April 1995) rezultatele au atestat originea lor...european` [i interrela]ia lor cu toch-aryenii. Surprize, surprize,surprize!

ën sf�r[it, s` ne �ntoarcem la carpato-dun`renii ainu, dinJaponia. Ei au fost for]a]i de c`tre n`v`litorii yayoi s` se retrag` dince �n ce mai spre nord, pe m`sur` ce ponderea demografic` a acestora a devenit cov�r[itoare.

Un memoriu prezentat �mp`ratului �n anul 805 d.H. se refer`la cheltuielile mari cauzate de lupta continu` cu ãainuÒ,men]ion�nd c` ãainu se str�ng �n grupuri mari, ca furnicile, pentruca apoi s` dispar` precum p`s`rileÓ. Popula]ia ainu, �mpins` spreinsulele friguroase Hokkaido [i Sakhalin, [i-a p`strat independen]a p�n` �n anul 1799 c�nd japonezii s-au hot`r�t s`-iocupe pentru ãa-i proteja de agresiunea ruseasc`Ó. P�n` nudemult, nu a interesat pe nimeni originea acestor b`rbo[i blonzi,ainu. Nu s-au f`cut cercet`ri cromozomale Ð PCR pentru c` nimeninu a fost interesat s` cheltuiasc` suma de 5-10.000 de dolari pentrua afla adev`rul, iar statul japonez de azi prefer` s`-i ignore chiar, [iasta spre binele istoriei lor.

Antropologul american Carleton Coon �i consider` pe caucazienii sosi]i �n urm` cu 5.000 de ani ca av�nd aceea[i originecu cei ce au ocupat insulele Kurile [i Aleutine (devenind nici maimult, nici mai pu]in dec�t primii descoperitori ai Americii), bazinul fluviului Amur [i Manciuria. Al]ii �i consider` pe ace[tiainu (carpato-dun`reni, cum le spun eu) ca fiind cei care aumigrat peste toat` Asia, caucazienii care au sosit �n Mongolia deazi [i trec�nd peste str�mtoarea Behring se r`sp�ndesc pe

253


teritoriul celor dou` Americi, teorie sus]inut` de descoperirea �n1958, pe coasta Ecuadorului, a unor vase ceramice asem`n`toarecu cele ainu.

De ce nu, carpato-dun`renii, arienii, pelasgii, ainu ori cumvre]i s`-i numi]i pe ace[ti str`mo[i ai no[tri, s` nu fie aceia[i sugera]i de ãLegenda Omului AlbÓ, ãB`rbosul blondÓ care a sosit�n Mexic [i Peru cam �n aceea[i perioad`, cu 5.000 de ani �n urm`...

Aparent [i carpato-dun`renii ainu, atunci c�nd au invadatJaponia, au �nt�lnit o popula]ie cunoscut` drept ãCultura JomonÓ,despre care m`rturiile sunt sporadice [i incomplete. Izgoni]i deyayoi-ii veni]i de prin Coreea �n jurul anului 300 d.H., ainu au fost�mpr`[tia]i, decima]i, sau mai corect spus, ãasimila]iÓ, japoneziiaduc�ndu-[i cu mare dificultate aminte despre ãacei oameni albiÓpe care i-au g`sit �n insulele ocupate acum de ei. Aproximativ14.000 de ainu mai tr`iesc [i �n ziua de azi �n mici s`tucuri de pecoastele insulei Hokkaido, dar ãinteresul [tiin]ificÓ �n ceea ceprive[te originea acestora nu exist` [i se pare c` nu pasioneaz` penimeni.

Azi se consider` c` insulele Japoniei au fost descoperite, din\nt~mplare, de trei marinari portughezi, care au atins coastainsulei Kyushu \n 1542. Ace[ti marinari r`t`ci]i nu sunt primiieuropeni care au ajuns \n Japonia, a[a cum ni se spune, eronat, \nc`r]ile de istorie. Cu multe mii de ani \naintea lor, noi, carpato-danubienii, am descoperit, invadat [i populat aceste insule.Sosirea \n 1549 a iezuitului Francis Xavier, care va implanta ocruce pe p`m~ntul ãnou descoperitÒ, nu va avea acela[i succes ca\n America de Sud; cre[tinismul nu a reu[it \n aceste insule, poate[i din cauza interesului practic minor pe care \l prezentau la acelmoment. Japonezii au fost [i au r`mas [i azi un popor foarte rasist,\nchista]i \n castele lor sociale. Prejudismul na]ional \mpotrivaoamenilor ainu devine total ridicul [i, ca s` v` dau un exemplu,unul dintre conduc`torii recen]i ai popula]iei ainu este Shi-GeruYo-Sano care s-a luptat aproape 20 de ani cu o companie de construc]ii japonez` care voia s` construiasc` un dig, distrug~ndastfel un r~u sacru al oamenilor ainu dintr-un s`tule], din insula

254

Hokkaido. C~nd, \n sf~r[it, a reu[it s` aduc` \n fa]a Cur]ii aceacompanie de construc]ii, care apar]inea guvernului, judec`torul[i Curtea au refuzat s` accepte c` ar exista aceast` popula]ie ainu(vezi p. 280 din cartea lui Patrick Smith, Japan, a reinterpretation). Japonezii sunt un grup etnic ce apar]ine raseimongoloide. Ei \i numesc pe to]i care nu le apar]in ca ras` ãgaijinÒ. Aceasta s-ar traduce: gai Ð de afar` iar jin Ð persoan`. Eibine, ei niciodat` nu i-au numit astfel pe coreeni ori chinezi, darpe ainu, da. Prigoana \mpotriva popula]iei ainu a atins maximul \nanul 1192 c~nd au fost \mpin[i cu s`lb`ticie \n nordul friguros [ineprimitor al Honshu-ului [i Hokkaido-lui. Azi ainu tr`iescizola]i \n s`tucurile lor, zb`t~ndu-se s`-[i p`streze identitatea,limba, dup` cum ne spune acela[i Patrick Smith. Soarta lor neaminte[te de aceea a nativilor americani, care se pierd treptat,ãnaturalÒ, prin rezerva]iile din Statele Unite. Japonezii obi[nui]i \iconsider` pe oamenii ainu nimic altceva dec~t un parc de atrac]ii.Ce-i uime[te cel mai mult pe ace[tia sunt caracteristicile fizicedeosebite de ei: figura distins` [i cizelat`, unii din ei av~nd chiarochii alba[tri.

ëncep�nd din secolul XIX d.H., oamenii ainu au adoptat vestimenta]ia tradi]ional` japonez`. Limba lor nu a fost studiat`,fiind considerat` de ãcercet`toriiÓ japonezi ãde neclasificatÓ. S`sper`m c` �ntr-o bun` zi, un ãOMÓ, un urma[ al acestor carpato-danubieni va avea situa]ia material` [i dorin]a [tiin]ific` s` cheltuiasc` ni[te mii de dolari pentru a face acel test de arheologiemolecular` Ð PCR Ð de confirmare a amprentei genetice (ãgeneticblueprintÓ) a acestora.

Dac` ast`zi ma[ina de PCR cost` c�teva mii de dolari [i arem`rimea unui cuptor cu microunde, se preconizeaz` ca �n viitorulapropiat m`rimea unui asemenea aparat s` nu o dep`[easc` pe ceaa unui ãpalmtop computerÒ (computer ce poate fi ]inut �n palm`).Acest lucru ar permite transportarea sa la locurile de cercetare,informa]iile culese put�nd fi apoi analizate cu ajutorul computerelor specializate ce compar` datele introduse cu mii dealte amprente genetice mitocondriale specifice diferitelor rase [i

255


civiliza]ii. V` spun toate acestea pentru a v` �ntredeschide o u[`spre viitorul apropiat al arheologiei moderne.

A[a c`, Oamenilor ainu carpato-dun`reni, mai ave]i de a[tep-tat... dac` nu ve]i disp`rea, p�n` c�nd cineva va fi interesat de civ-iliza]ia voastr`É a noastr`!

256

Marius


CUCERIREA SUMERULUI (IRAKULUI)

de C`tre carpato-dun`reniDe la noi a �nceput scrisul!

Aceia[i pelasgi, arieni, carpato-danubieni nu numai c` aucucerit toat` Europa [i au populat-o, dar s-au risipit spreR`s`rit p`trunz�nd prin nord-vestul Chinei (vezi mumiile

de la Tarim Bassin), continu�ndu-[i drumul p�n` �n insuleleJaponiei, ori cobor�nd �n sudul Asiei [i cucerind India (vezim`celul de la Mohendjo-Harappa). Faptul c` au cucerit Anatolia(vezi poporul hittit), Asia Mic` (ramanii troieni), nordul Africii(ga-ramanii), nu �nseamn` c` ei s-au oprit aici.

Faptul c` au cucerit Sumerul, Mesopotamia, (zona Irakuluide azi), aduc�nd cu ei prima scriere, cea pictografic`, a fost confirmat [i prin descoperirea celor trei t`bli]e de lut de la T`rt`ria- pe r�ul Mure[, �n anul 1961.

ën anul 1877 un diplomat francez, Ernest de Sarzec, viceconsul �n portul Basra din Capul Golfului Persic, va descoperio civiliza]ie uitat` acolo, pe teritoriul Irakului de azi. Cu un serviciuplictisitor, obosit de c`l`rit, v�nat de p`s`ri ori alte animale s`lbatice, Sarzec, care �[i crease un ãapetitÓ arheologic prin serviciile avute prin Egipt [i Etiopia, este anun]at de un director alunui oficiu po[tal francez de existen]a �n zona numit` Tellon, camla 155 de mile sud-est de Bagdad, a unor inscrip]ii antice ciudate pec`r`mizi, �mpreun` cu corpul unei statui umane. Sarzec, intrigat [iav�nd probabil spiritul aventurierului gata de orice, va fugi p�n` laTellon, va angaja localnici [i s`p`turile vor �ncepe, ãuit�ndÒ s`-[ianun]e superiorii francezi ori s` cear` permisiunea autorit`]ilorotomane locale. El �[i va face o colec]ie personal` de figurine,

257


Marius


cilindri, pece]i, tablete cu inscrip]ii ciudate pe care ãharnicÓ le vatransporta �n Fran]a pentru a le vinde muzeului Louvre �n anul1881 pentru suma de 130.000 franci. Chiar dac` exper]ii muzeuluinu au realizat pe moment ce achizi]ionaser`, ei �[i vor da seama mait�rziu. Aveau �n m�inile lor obiecte ce apar]ineau unei societ`]ipierdute �n negura istoriei, unei societ`]i mai vechi ca cea babilonian` ori assirian` care �i urmase. Ei aveau �n m�inile lor civiliza]ia sumerian`, veche de 6.000 de ani. Exhumarea civiliza]ieisumeriene, carpato-danubiene, g`sirea unor t`bli]e de lut care defapt reprezentau o �ntreag` bibliotec` a antichit`]ii, va deschide ou[` spre trecutul �ndep`rtat al omenirii. Dar ce era cel mai important la ace[ti sumerieni, era faptul c` [tiau s` scrie. Aparentace[ti sumerieni au sosit �n dou` etape �n acel spa]iu dintre fluviileTigru [i Eufrat, suprapun�ndu-se peste o popula]ie a[a-numit` presumerian`, negroid`, descoperit` �n urma s`p`turilor luiLeonard Woolley, �n 1929. Ei, sumerienii, aveau o legend` desprePotop unde eroul principal Ziu-Sudra hot`r`[te s` se a[eze pep`m�ntul ãDilmunÓ, de unde r`sare soarele, indirect ar`t�nd c` elvenea dinspre apus. Legenda acestui potop [i a eroului s`u Ziu-Sudra (cuv�nt arian compus; Zeul Sudra), a fost g`sit` �n templulde la Nippur, printre 35.000 de t`bli]e de lut, av�nd �nscris` aceast`poveste. Meritul de a le fi descifrat i-a revenit lui Sir HenryRawlinson, �n 1880. Legenda Potopului [i supravie]uitorului lui, vafi preluat` dup` c�teva mii de ani de predecesorii lor semiticibabilonieni [i asirieni. Supravie]uitorul Potopului se va numi Ut-Napishtim, care �i va spune povestea lui Gilgamesh.

Potopul descris de Ziu-Sudra se presupune c` s-a �nt�mplat �nanul 4250 \.d.H. Mai avem [i versiunea Hibru, a Potopului, ãpreluat`Ó( ca s` nu zicem furat`) din legendele Mesopotamiei, pecare o g`sim [i �n Biblie. Dar, ca [i la sumerieni, g`sim legendaPotopului [i laÉ vedici. Astfel, \n Book III, Brahmanism, ch.I,The Early Vedic Religion, p. 189, \n Sata Patha-Brahmana, g`simcea mai timpurie descriere a Potopului, unde Manu, un OM sf~nt,a fost anun]at de c`tre un pe[te despre potopul care va m`turatoate animalele [i to]i oamenii de pe P`m~nt. El, Manu, va construi o corabie pe care se va salva de Potop. Aceasta \l va purtadincolo de munte, iar c~nd Potopul va dispare, El va fi singurul

258

supravie]uitor, singurul OM l`sat pe P`m~nt. O fiic` se va na[te, \nmod misterios [i, \n final, lumea va fi repopulat` cu fiii lui Manu(vezi www.talkoriginis.org/faqs/faqmeritt/flood.html). A[a c`mitul Potopului apare la \nceput la vedici [i sumerieni, fiindã\mprumutatÒ de babilonieni, evrei [i cre[tini. §i dac` ne lu`mdup` Biblie, Potopul a avut loc \n 2000 \.d.H., c~nd piramideleegiptene existau deja. De ce oare Potopul nu le-a afectat, nu a l`satnici o urm` pe ele! Dar s` revenim la Tartaria [i la originea poporului cuceritor al Sumerului.

Cam la 20 km de T`rt`ria, se afl` colina Turda[. Acest deal a fosts`pat �nc` de la sf�r[itul veacului trecut. ëmi amintesc, copil fiind,c�nd tat`l meu f`cea m`sur`tori topografice �n acea zon`, s`teniifiind foarte m�ndri de secretele [i misterele locurilor. C�nd s`p`turilearheologilor p`reau c` luaser` sf�r[it, [i c` nimic nou nu mai era deg`sit �n zona T`rt`riei, iat` c` deodat` se descoper`, �n stratul cel maide jos al colinei, o groap` umplut` cu cenu[`. Pe fundul acesteia seg`seau dou` statuete ale unor idoli str`vechi [i uita]i, o br`]ar` dinscoici marine [i trei t`bli]e de lut, micu]e, acoperite cu ni[teãm�zg`lituriÓ. Al`turi de acestea se g`seau oasele dezmembrate [iarse ale unui adult. Surpriza nu a fost numai la g`sirea acestor lucruri,ci dup` cercetarea acestor t`bli]e cu carbon radioactiv C14. Tehnicautiliz`rii C14 pentru datarea unor obiecte arheologice apar]ine profesorului american Willard Libby de la Universitatea din Chicago,pentru care a primit [i Premiul Nobel. Metoda lui este destul de pre-cis`, av�nd o eroare de numai +-50-100 de ani. Astfel t`bli]ele cuscrierea pictografic` au fost evaluate ca apar]in�nd anilor 5300-5200 \.d.H., �nsemn�nd, de fapt, mai mult de 7000 ani vechime,apar]in�nd culturii carpato-dun`rene Vincea-Turda[.

Trebuie s` men]ion`m [i numele descoperitorului acestort`bli]e - dl Nicolae Vlasa (Fig. 5). Dup` p`rerea cercet`toareiamericane Marija Gimbutas ele au ãrevolu]ionat concep]ia privindapari]ia scrisului fiind considerate primul mesaj scris �n istoriaomenirii, cu 1.000 de ani �naintea ãprimelorÓ t`bli]e scrise sumeriene. Faptul c` Europa a �nceput la noi, �n Balcani, nu maieste un secret pentru nimeni, faptul c` prima roat` s-a descoperittot pe teritoriul nostru carpato-danubian (�n zona Ungariei de azi)de asemeni nu este ceva nou, dar c` prima scriere ap`rut` �n lume

259


ne apar]ine tot nou`, carpato-danubienilor, pentru unii a fost multprea mult. Nu este simplu s` ridici v`lul a 7000 de ani [i s` spui:De la noi a �nceput Europa s` existe. De la noi a �nceput scrisul �nlume; noi suntem adev`ra]ii p`rin]i ai Europei de azi.

T`ceau martorii str`vechiului ritual, al adultului ars l�ng` doiidoli, dar vor t`cea [i inscrip]iile de pe t`bli]e? Poetul rus AndreiNadirov din Leningrad, orientalist de preg`tire, a scris, av�nd oimagina]ie [i inspira]ie unic`, o frumoas` [i sensibil` poezie:

ãO timp str`bun - a ta stihieS-a potolit gonind prin hù,Strig: unde e[ti tu T`rt`rie?Prin vremuri n-aud r`spunsul tù.Se-ascunde g�ndu-n dep`rtareDe[ertul uit`rii, mutDar a-nviat a ta chemareën micul [i-mpietritul lut.El a sosit ca cioc�rliaSolia fra]ilor pre-daciNu, n-ai pierit �n ve[niciaCare-i ucide pe cei dragiAud iar glasul T`rt`rieiUn col] de val e destr`mat§i caut a ei slav` vieCe �nc` nu a r`sunat ã

S`-i mul]umim poetului rus, Andrei Nadirov, [i nu numai lui.S` nu-l uit`m pe arheologul rus V. Titov care crede c` scriereaprimitiv` din ]`rile Egeene (M`rii Tracice) �[i are originea �nBalcanii mileniului IV d.H. [i nu a ap`rut sub influen]a�ndep`rtatei ]`ri Sumer, dintre cele dou` r�uri, Tigru [i Eufrat. ëncartea sa ãDe la T`rt`ria la ára LuaneiÓ dl Paul Laz`r Tonciulescu(de unde am luat [i traducerea poeziei de mai sus) spune ã[i pedeasupra este cunoscut c` creatorii culturii balcanice Vincea, �nmileniul V \.d.H., au trecut prin Asia Mic` �n Kurdistan [iHuzistan, unde �n acea vreme se stabiliser` pre-sumerieniiÓ.

260

Academicianul bulgar Vladimir I. Georgiev, �ntr-un interviupublicat �n revista ãMagazin istoricÓ #3/1972 despre originea scrisului: ãMesopotamia sau sud-estul EuropeiÓ , face urm`toarelepreciz`ri: ãt`bli]ele de la T`rt`ria sunt cu un mileniu mai vechi dec�tmonumentele scrierii sumeriene. Dac` �n toate cele trei cazuri (n.n.- t`bli]ele de pe Mure[ - T`rt`ria [i cele din Bulgaria de la Karanovo[i Gracialni]a) este vorba de scris, atunci se impune o concluzie surprinz`toare: avem de-a face cu cea mai veche scriere din lumeÓ.

Din nou trebuie s` le mul]umim savan]ilor ru[i, respectiv luiBoris Petrov care �n anul 1975 a publicat �n nr. 12 al revisteiãTehnica TineretuluiÓ [i �n volumul ãTainele veacurilorÓ,Moscova, 1975, p.171-179 - articolul ãCuvintele vii ale T`rt`rieiÓ,�n care traducea scrierea ideografic` de pe t`bli]a rotund`, pornindde la echivalentele sumeriene.

Dar au fost [i al]ii ca sumerologul german Adam Falkensteincare a scris c` T`rt`ria ar fi ap`rut sub influen]a Sumerului!!!!

Ori altul ca M.C. Hood care sus]inea c` ãnegustorii sumerieniÓ au vizitat pe vremuri Transilvania (?!) [i c` t`bli]eleacestora au fost copiate de ãb`[tina[iÓ. Toate ar fi fost bune, dar,cum po]i copia ceva ce nu exista \nc`, scrierea sumerian` ap`r�nd1.000 de ani mai t�rziu iar carbonul radioactiv C-14 put�nd faceãgre[eliÓ numai de +/- 50-100 de ani.

Al]i ãspeciali[tiÓ [i maipu]in inspira]i au legatscrierea de la T`rt`ria decea cretan`, dar aceastadin urm` va trebui s` maia[tepte 2.000 de ani p�n`s` apar`! Sumerologulrus Boris Petrov red` untabel asem`n`tor celorde la T`rt`ria pe care-lvoi completa cu aniiapari]iei lor.

Un alt sumerolog rus,A. Kifisin, a publicat �naceea[i revist` ãTehnicaMolodiojiÓ noi date precum [i o hart` special

261


Fig. 98

Fig.99. Unul dintre cele mai vechi alfabete depe teritoriul nostru, este, [i cel al pluta[ilor de pe Bistri]a, a[a cum ni-l prezint` N. Densu[ianu \n Dacia Preistoric`.

�ntocmit`, privind influen]a pe care au exercitat-o asupra lumiiantice, [i �n special asupra vechii Elade, Egiptului, Sumerului [iChinei, cultura carpato-dun`rean`. Dac` compar`m harta acestuiacu acea a lui Gordon Childe ãThe Aryans - The History of civilizationÒ 1993 - Barnes & Noble, p. 176-177 (Fig. 45), vedemc` al]ii trebuie s` ne descopere istoria formidabil` pe care o avemdar refuz`m s` o cunoa[tem.

Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c`apari]ia acestei culturi apar]in�nd Neoliticului formeaz` vecheacultur` european`, pe care o situeaz` �ntre 7.500-3.500 \.d.H., cu opopula]ie ãpre indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale �ntre anii 5.000-4.000 \.d.H.

Acela[i A. Kifisin spune c` apari]ia pe nea[teptate, �ntr-oform` pe deplin dezvoltat`, a scrierii sumeriene la sf�r[itul mileniului IV \.d.H., indic` faptul c` ea trebuie s` se fi format �nalt` parte (pe teritoriul nostru Ð n.a.).

ën nr. 8/1980 al revistei ãConvorbiri literareÓ Ariton Vraciu,�n articolul intitulat ãLimba [i scrierea traco-dacilorÓ spune c`ãsemne identice celor de la Vincea au fost descoperite la TroiaÓ.A[a c`, oric�t ar ap`rea de paradoxal, inventatorii scrierii sumeriene nu au fost sumerienii ci carpato-danubienii din zonaTransilvaniei.

Dar s` vedem cum au fost interpretate scrierile pictograficede pe t`bli]ele T`rt`riei.

1. Simbolul a doi ]api av�nd �ntre ei un spic ar reprezentabun`starea ob[tei care se ocupa de agricultur` [i cre[terea ani-malelor.

2. A doua t`bli]`, cea �mp`r]it` �n linii orizontale [i verticaleavea �n fiecare sector zg�riate diferite imagini simbolice, care aufost considerate ãtotemuriÓ. Dac` compar`m desenele de pe t`bli]anoastr` cu cele de pe vasul ritual g`sit la Dejamet-Nasra, vomremarca similitudinea dintre ele. Pe cea sumerian` g`sim un animal (un ied?), un scorpion, un cap de om sau zeu, un pe[te, oconstruc]ie ciudat` [i, �n sf�r[it, o pas`re. Inscrip]ia trebuie citit`circular, �n jurul g`urii t`bli]ei [i �n sensul invers acelor de ceasornic. Totemurile t`bli]ei #2 de la T`rt`ria sunt aranjate �naceea[i ordine. S` fie o simpl` coinciden]` grafic`? S` nu uit`m c`

262

semnele enigmaticei scrieri proto indiene de la Harappa sunt similare cu cele din Insula Pa[telui, scrierea Kohau-Rongo-Rongo.Nu cumva toate acestea au o origine comun` iar r`spunsul estefaptul c` avem de-a face cu migrarea carpato-dun`rean` �n diferiteetape ale vie]ii peste tot �n lume?

3. A treia t`bli]` de la T`rt`ria, cea rotund`, se pare c` este deexcep]ie. Ea a fost identificat` ca scriere sumerian`, av�nd scrisepe ea urm`toarele:

ã 4,NUN.KA.SA.UGULA.PI.IDIM.KARA.1Ó tradus ar �nsemna:Ó De c`tre cele patru conduc`toare (,) pentru chipul Zeului§aue (,) cel mai �n v�rst` (preot suprem) (�n virtutea) ad�ncei�n]elepciuni (,) a fost ars. La sumerieni, �n cinstea marelui zeu §aue,preotul suprem c�nd �[i termina anii de conducere era ars.

ën documentul de la Djamet-Nasra se men]ioneaz` cele patrusurori preotese care se aflau fiecare �n fruntea unui grup tribal.A[adar, la T`rt`ria s-a g`sit trupul unui sacerdot, preot al cultuluizeului §aue, ars.

Ce leg`turi s` avem noi cu acest cult, dar cu acest straniu zeu§aue?

Ce caut` el pe meleagurile noastre cu 1.000 de ani �nainte dea-[i face apari]ia �n Sumer (Mesopotamia - zona Irakului de azi?).

Dar cum se spune, cine caut` g`se[te. S` vedem ce putem noig`si acas`, �n Ardeal! Azi, numele lui se g`se[te peste tot �n zonaadiacent` T`rt`riei [i numai acolo. Acela[i prodigios scriitor, P.L.Tonciulescu public` [i o hart` cu titlul ãUrmele zeului §aueÓ (Fig. 41) din care men]ionez:

Pe Valea Mure[ului, la sud de Turda[, g`sim satul §`ule[ti.La nord de T`rt`ria, tot pe malul st�ng al Mure[ului, avem

satul §eu[a;Mai la nord �nt�lnim §eulia de Mure[, tot �nspre nord g`sim

satul §au[a, comuna Ungheni (fosta §au[a de C�mpie) (a[a le placeurma[ilor carpato-danubieni, rom�nii de azi, s` schimbe unelenume de comune, sate, care pentru ei nu mai au nici un interes!)

ën dreptul satului §eulia de Mure[ pe partea dreapt` se vars`�n Mure[ r�ul Ludu[, care are afluent p�r�ul §aulia.

ëntre izvoarele Cri[ului Repede [i ale p�r�ului C`pu[u (afluent al Some[ului Mic) avem satul §aulia.

263


ën jude]ul Bihor, comuna Nojorid, avem satul §auaeu.§i dac` ne deplas`m spre Bistri]a-N`s`ud, l�ng` comuna Uriu

g`sim satul Ili-§ua.Pe valea r�ului §ieu, �ntre izvoare [i confluen]a cu Some[ul

Mare, ãplou`Ó cu tot felul de variante ale numelui marelui zeuãsumerianÓ (?) ca: §ieut, §ieu, §ieu-M`gheru[, §ieu-Magheru[-Vale, Cristur-§ieu, §ieu-Odorhei, §ieu Sf~ntul [i tot a[a p�n` sus�n Nord, spre Tisa.

Descoperim nume rom�ne[ti f`r` sens care, �n antichitate,7.000 de ani �n urm`, �[i aveau sensul lor. A[a c` teoria ne[tiin]ific`lansat` de unii cercet`tori sumerieni privind originea sumerian` at`bli]elor de la T`rt`ria, ãcopiateÓ ori ãuitateÓ de un negustorsumerian r`t`cit prin Transilvania acum 7.000 de ani, cu 1.000 deani �naintea na[terii Sumerului, este eronat` (ca s` spunem frumos). Faptul c` �n Ardealul nostru zeul Sumerului, §aue, a fostla el acas` cu o mie de ani �nainte de a apare �n Mesopotamia -Sumer, nu face dec�t s` arate migrarea carpato-danubienilor spreacele locuri. Este ciudat faptul c` ei, sumerienii, [tiau s` prelucrezeaurul, metal care nu se g`se[te �n aceast` zon`. ën schimb, �l g`sim(sau mai bine zis, �l g`seam) din bel[ug la noi acas`. Tracii au fostcei mai mari me[teri aurari ai antichit`]ii. Tot ei, sumerienii, auintrodus roata [i carul, g`site �n Europa pe teritoriul Daciei ca fiindplecate de aici.

Sumerienii precum cealalt` ramur` carpato-danubian`-arian`, care va cotropi India, erau albi, adorau ca zeu pe §aue, �ntimp ce popula]ia cotropit`, negroid` - vor fi numi]i ãSag-gigÓcapete negre, avea ca zei]` pe ãGulaÓ.

Dar s` vedem dac`, de acum 7.000 de ani mai putem g`sicuvinte asem`n`toare, rom~no-sumeriene: agar-ogor, annu-timp (an), ap-apa, ara- a strivi, aradu-sclav (argat), bahar-olar(pahar), Bau Bau - so]ia regelui r`zboiului, buluuh - a pleca�n grab` (buluc), butuk-ruptur` (butuc), dur - cetate de piatr`,hidu - paznic de noapte (haiduc), la-la, lu-ai lui (lu), maru -amar, nu - nu, sa - a sa, salatu - a �n[ela, suti - a pune m�na peceva, a lua, a [uti, ussuru - a elibera, a u[ura, zu - tu. S`-i maimul]umim o dat` d-lui Tonciulescu pentru informa]iile de maisus.

264

Dup` cum vedem, realit`]i de acum 7.000 de ani se maip`streaz` �n limbaj, toponimie [i hidronimie.

Incinerarea mor]ilor, asem`n`toare la daci ca [i la sumerieni,probabil a l`sat expresia ãmort-coptÓ. Personal, cred c` a sosit timpul s` ne repunem istoria noastr` �n locul ei, s` le spunem �n[coli copiilor no[tri cine sunt ei [i cine le sunt str`mo[ii, s` fiem�ndri de neamul de care apar]in. Este o crim` social` s` nu led`m rom�nilor ceea ce le apar]ine: M�NDRIA DE NEAM [i ceamai frumoas`, bogat` [i plin` de demnitate istorie pe care unpopor a cunoscut-o c�ndva. A sosit timpul s` nu ne mai l`s`mjefui]i material [i, �n special, spiritual. Este o adev`rat` ru[ine s` ]ise recunoasc` de c`tre savan]i strìni calitatea de leag`n planetarde civiliza]ie iar tu, dac-rom�n, s`-]i declari dependen]a cultural`de focare t�rzii latine, grece[ti, ori slave.

Domnilor istorici, a sosit timpul adev`rului, a sosit timpuls` le d`m rom�nilor �napoi istoria lor milenar` [i m~ndria deneam!

Bibliografie

1. Pr. B`la[a, D., ára Soarelui sau Istoria Daco-Rom~niei, Ed. Kogaion, 1997

2. Bibliografia Rom~neasc` Veche 1508 Ð 1830, Tomul I, Ed. Academiei Rom~ne,

Bucure[ti, Stabilimentul Grafic, Kraus Reprint Limited, J.V. Socec, 1903

3. Bloch, R., Etruscii, Ed. §tiin]ific`, Bucure[ti, 1966

4. ára �nainte De Toate, Borda, V., E. Hrinciu, M. Marcu, Ed. ára Noastr`, Bucure[ti,

1994

5. Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, Literatura, Chi[inù, 1997

6. Cheikh, Anta Diop, Civilization Or Barbarism, An Authentic Anthropology, Lawrence

Hill Books, 1991, U.S.A.

7. Densu[ianu, N., Dacia Preistoric`, Institutul de Arte Grafice ãCarol GoblÒ, Bucure[ti,

1913

8. Dr\mba, Ovidiu, Istoria Culturii [i Civiliza]iei, Ed. §tiin]ific` [i Enciclopedic`,

Bucure[ti, 1985

9. Eminescu, Mihai, Poezii, Ed. pentru Literatur`, 1964-65

10. Menon, Shanti, The First City Indus Valley, 2000 BC, Discover, p.67, December

1998, USA

11. Miulescu, N., Dacia ára Zeilor, Colec]ia Trika Ð Rom~nia

265


12. National Geographic Society, The Adventure of Archaeology, Washington D.C.,

1985

13. North, John, Stonehenge, A New Interpretation of Prehistoric Man and the Cosmos,

The Free Press, N.Y., 1996

14. The Rig Veda, Penguin Book, 1991

15. Schmandt Ð Besserat, D., Before Writing, University of Texas Press, Austria, 1992

16. Schmandt Ð Besserat, D., How writing came about, University of Texas Press, Austria,

1984

17. Time-Life Book, Anatolia: Cauldron of Cultures, Lost Civilizations, Alexandria,

Virginia, 1995

18. Time-Life Book, Etruscans: ItalyÕs Lovers of Life, Alexandria, Virginia, 1995

19. Time-Life Book, Lost Civilizations Ð Early Europe: Mysteries in Stone

20. Tonciulescu, P.L., De la T`rt`ria la ´ara Luanei, Ed. Miracol, 1996

266

ALEXANDROS [I MACEDONIA

Olume �ntreag` a vorbit [i �nc` mai vorbe[te despreAlexandru Macedon. Dar c�]i dintre ace[tia, [i �n specialdintre istorici, au vizitat Macedonia [i au �ncercat s`

vorbeasc` cu un macedon, un vlah, un arom�n?C�]i dintre ace[tia au �ncercat s` descopere limba macedone-

nilor? C�]i dintre ace[ti istorici au urm`rit istoria macedonenilor[i a statului macedonean de la �nfiin]are [i p�n` �n zilele noastre,c�nd este �mp`r]it �ntre greci, bulgari, iugoslavi [i albanezi, to]icùt�nd s`-[i adjudece teritoriul [i - pe macedoneni. Cui �i pas` càst`zi, macedonenii, la ei acas`, sub jugul grecesc, o duc mai rùdec�t sub cel otoman, nefiind recunoscu]i de greci c` ar exista pen-tru a nu li se acorda dreptul de minoritate?

C~]i [tiu c` \n urma schimbului de popula]ie f`cut \ntre greci[i turci, \n jurul anului 1921, teritoriul macedonean a fost suprapopulat cu grecii dispera]i, zv~rli]i afar` din Turcia [i care auocupat zona Tesalonicului iar acum ... sunt la ei acas` ... chiarmajoritari ca num`r.

L-am citat de cur�nd pe Ulrich Wilcken cu Alexander the Great(WW Norton & Comp., 1997), care la pagina 22 consider` origi-nea macedonenilor ãcontroversat`Ó, macedonenii fiind fie barbari(deci nu greci), fie greci (deci nu barbari). Cu c�]i macedoneni,vlahi, arom�ni o fi discutat d�nsul �nainte de a scrie a[a o inep]ie?Subiectul nu este controversat, ci numai vopsit cu culorile politice,convenabile, care s` nu le dea dreptul macedonenilor la preten]iilegitime de a avea [coli [i ziare �n limba lor, �n dialectul lor arom~nori, de ce s` nu spunem deschis, �n limba civiliza]iei c`reia apar]in,limba daco-rom�n`!

Macedonenii au fost, sunt [i vor r`m�ne acela[i popor: traco-dac-pelasgic, originar din nucleul carpato-danubian. Limba vechi-lor macedoneni a fost, este [i va fi un dialect traco-dac.

267

Alesul zeilor

Cartea domnului B. Stefanoski publicat` �n urm` cu 3-4 anivine s` confirme adev`rul c` daco-rom~n` [i macedo-rom~n` suntdialecte ale aceleia[i limbi pelasgice, tracice, traco-dacice. Dl Stefanoski, cunoa[te �n detaliu limba macedo-rom~n`, faptcare-i permite s` descifreze cu u[urin]` textele vechi. Domnia saarat` c` multitudinea de inscrip]ii g`site la sud de Dun`re prezint`o limb` diferit` de cea greac` [i latin`.

Aceast` limb` nu este dec�t limba traco-dac`, macedoneanafiind varianta sudic` a acestei limbi vorbite pe un teritoriu vast: dela nord de mun]ii Balcani [i Dun`re, p�n` la Marea Baltic`.

Una dintre cele mai cunoscute inscrip]ii este cea de pe inelul(Fig. 100) g`sit �n 1912 la Ezerova, �n Bulgaria, expus ulterior lamuzeul din Sofia. Acest inel are o vechime de circa 2.500 de ani,deci cu mult �nainte de orice prezen]` roman` sau greceasc` �nBalcani. Macedonia a devenit provincie roman` pe la 150 \.d.H.,dup` care domina]ia roman` a �nceput s` se extind` spre nord.

Dac` opinia cercet`torilor dinaintea celui sus-amintit a fostc` textul gravat pe inel era de nedescifrat, s` vedem cum poate fi elcitit, prin latinizarea textului:

A[a este scris pe inel ãIÒ-A[a se poate citi ãIIÒ-Sau a[a

ROLISTENEAN ROLIS TENE ANEE ROLIS TENE ANEERREENNEERRTTIILL RREENNEE TTIILL TEANE EERR EENNEERR TTIILLTEANTEANESKOR SKOR RAZEA DO MAANNEE ESKOR RAZEADOMEEAANNRAZEADOMEEAANNTTIILLEEZZVV TTIILL EEZZ VVI ITTA TTIILL EEZZ VVI ITL TAIITTAAMINE MINE RAZEE--LL TTAA MINE RAZEELLTTAARAZ EELLTTAA

ën acest grup trebuie s` �n]elegem c` nu exist` spa]ii �ntrecuvinte, tot textul fiind scris pe pecetea unui inel cu diametrul de3 centimetri. Cum traco-dacii-macedoneni atinseser` un rafina-ment poetic nemai�nt�lnit la vechile popoare europene, s` ne rea-mintim de orele de literatur` [i de acrostihuri. Vom reg`si, deci, pe

268

269

Fig.100. Inel, cu un diametru de trei centimetri, g`sit \n 1912 la Ezerova, teritoriu dac sud-dun`rean, ocupat azi de bulgari. Vechimea lui este de 2.500-3.000 de ani, deci a fost f`cut cumult \nainte de prezen]a roman` sau greceasc` \n aceast` zon`. S` vedem ce este scris pe el,latiniz~nd textul [i f`c~nd spa]ii \ntre litere:

A[a este scris pe inel ãIÒ-A[a se poate citi ãIIÒ-Sau a[a

ROLISTENEAN ROLIS TENE ANEE ROLIS TENE ANEERREENNEERRTTIILL RREENNEE TTIILL TEANE EERR EENNEERR TTIILLTEANTEANESKOR SKOR RAZEA DO MAANNEE ESKOR RAZEADOMEEAANNRAZEADOMEEAANNTTIILLEEZZVV TTIILL EEZZ VVI ITTA TTIILL EEZZ VVI ITL TAIITTAAMINE MINE RAZEE--LL TTAA MINE RAZEELLTTAARAZ EELLTTAA

acest inel, geto-daco-macedonean, vechi de peste 2.500-3.000 deani, un acrostih. Citind doar primele litere de sus �n jos, g`sim: ãRREETTRREE IIRREEÓ, ceea ce �n latina vulgar`, ori mai corect �n limba daco-traco-macedonean` �nseamn`: ãLa al treilea (vers) opre[te-teÓ.

Traducerea ãIÒ: ãVulture, ]ine o liter` din doina (poezie), pen-tru ca Trandafirul s` dea rod! La acesta (inel, poezie) vei privi, darla Trandafir [i mai multÒ.

Traducerea ãIIÒ: ãRolis, ]ine mereu inelul la tine. E scris deRaze cu dragoste. La el s` prive[ti, dar la Raze [i mai mult!Ò (veziãDacia secret`Ò, Adrian Bucurescu, Ed. Arhetip R.S., Bucure[ti,1998).

§tiind c` ROLLIS (care �nseamn` [i vultur poate fi asimilat cunumele unui b`rbat din acea vreme, iar RAZE (RA-ZE zeul RA,zeul Soare): Roza, Ruza, Trandafir, ar fi putut fi un nume de feme-ie (eventual so]ie a lui ROLLIS), s` vedem �n]elesul versurilor,atunci c�nd facem desp`r]irea �n cuvinte.

Coloana a II-a s-ar traduce: ãVultureÓ ]ine o liter` din poezie(doina) pentru ca ãTrandafirulÓ s` dea rod. La acesta (inelul cupoezia - n.n.) vei privi, dar la ãTrandafirÓ [i mai mult.

Coloana a III-a s-ar putea traduce: Rollis, ]ine mereu inelul latine. E scris de Raze cu dragoste. La el s` prive[ti, dar la Raze [imai mult.

Inelul se pare c` a fost d`ruit de Raze (Trandafirul) so]ului eiRollis (Vulturul) care a st`p�nit Scythia Minor (Dobrogea deast`zi) [i Moesia.

S` ne mai amintim c` la Celei (�n jude]ul Olt), �ntr-un mor-m�nt de femeie a fost g`sit un alt inel de aur pe care era scris:ãVRO LY THRIS VE INDRYN SOY A ROYLONÓÐãFloarea cu]epiÓ (Trandafirul) va fi culeas` numai de Vultur. Nu [tiu de ce tre-buie s` c`ut`m documente �n care s` se dovedeasc` faptul c`macedonenii nu erau greci [i c` vorbeau o limb` diferit`.

Pe macedoneni, vlahi, arom�ni, nimeni nu-i �ntreab`, nimeninu le ascult` limba... nimeni nu vrea s`-i asculte! Ei continu` s`-[ivorbeasc` limba, veche de mii de ani cu schimb`rile [i trans-form`rile pe care orice limb` le sufer` �n decursul mileniilor.

S` nu uit`m c` limba vechilor greci a devenit aproape de ne-�n]eles pentru grecii de ast`zi... dar �nc` �[i mai p`streaz` caracteristicile.

270

Iar dac` din dorin]e politice Filip al II-lea, tat`l lui AlexandruMacedon, considerat la vremea lui ãcel mai mare du[man al grecilorÓ c�t [i Alexandru Macedon ãcuceritorul absolut al tuturorgrecilor [i distrug`tor al Imperiului PersanÓ au ajuns ca �n zilele noastre s` li se atribuie origine greac`, aceast` eroare nu trebuie s`persiste [i trebuie denun]at`.

Alesul zeilor

271

Fig.101. A[a ar`ta Filip II, tat`l lui Alexandru Macedon, dup` un medalion de aur, dinperioada roman`, ce se g`se[te azi la Paris, Libr`ria Na]ional`. Tat`l acestuia a fost AmyntesIII, c`s`torit cu traca Eurydice, cu care a avut trei b`ie]i, unul dintre ace[tia fiind [i Filip II.Filip II s-a c`s`torit cu Olimpia, fata regelui macosienilor, Neoptolemeus din Epir (traco-ilir),cu care a avut doi copii: pe Alexandru III, supranumit [i Macedon [i pe Cleopatra.Mama lui Alexandru, Olimpia, era o femeie foarte frumoas` dar [i foarte violent`.Dup` Hammond, Alexander the Great, University of North Carolina Press, US, 1997.

De ce oare Herodot scrie c` lui Alexandru I, fiul lui Amintas,regele Macedoniei, care a tr`it cu un secol �naintea lui Herodot, is-a contestat dreptul de a participa la Jocurile Olimpice pentru c`nu era grec? Iar Strabo sus]ine �n Geografia sa: ã�n Macedonia [i�n alte p`r]i din Tessalia se afl` traci, iar �n Acarnania [i Etolia seafl` Epiroti.?!

Epirotii erau o ramur` a ilirilor care la r�ndul lor f`ceau partetot din marea familie tracic`-pelasgic`. ën alt` parte, tot Strabospune: ã�n Macedonia, p�n` la r�ul Strymon sunt macedoneni [ipeoni (iliri - n.n.). De la r�ul Strymon �ncolo, p�n` la Pontul Euxin(Constan]a [i Hemus - Mun]ii Balcani) sunt peste tot numai traci,except�nd coasta, locuit` de greciÓ. Aceasta, spune Strabo, c�ndEpirul [i Macedonia erau provincii romane de 200 de ani, [i deci...nu se romanizaser`, a[a cum le place unora s` spun`. Mai mult, el,Strabo aduce o informa]ie extrem de pre]ioas`, referindu-se lalimba macedonenilor contemporani cu el, din care reiese c` aceas-ta nu era limba greac`: ãnoi numim Macedonia p�n` la Corcyra,asta pentru c` oamenii de aici se tund ca macedonenii [i se�mbrac` cu mantii groase, de l�n`, ca macedonenii, vorbescaceea[i limb` cu eiÓ (nu greaca - n.n.).

Nici la nume nu s-au schimbat prea mult �n cei aproape 2.000de ani scur[i de la Strabo �ncoace, �n sensul c` de[i mul]i macedo-neni sunt azi bilingvi, nu vor s` renun]e la limba lor, a[a cumprobabil ar dori mul]i greci, bulgari ori s~rbi.

Am adus doar c�teva exemple din care s` reias` adev`rul despre originea macedonenilor [i a limbii lor, dar dac` ave]i curiozitatea, �i pute]i �nt�lni la ei acas`, �n Macedonia, azi�mp`r]it` �ntre greci, bulgari [i iugoslavi, vorbindu-[i limbane\n]eleas` de nimeni dec~t de rom~ni!

Ei, macedonenii, nu au dreptul nici la un nume, nici la o ]ar`a lor [i nici la o limb` a lor. Grecii le neag` originea [i existen]a,iar fra]ilor daco-rom~ni nu prea le pas`.

272

Originea Macedonenilor

Spa]iul Carpato-Dun`rean, considerat leag`nul vechiiEurope, spa]iul aryan care a dat na[tere civiliza]iei vedice,pelasgice, tracice este locul de unde [i-au �nceput roirea

proto-europenii, carpato-danubienii, care vor cuceri lumea. Ei,macedonenii, nu sunt nimic altceva dec�t una dintre ramurileacelor carpato-danubieni. Limba macedonenilor, numit` ast`zi dec`tre ei arom�na, vlacic`, cum �i mai spun grecii, nu este nimicaltceva dec�t sor` cu daco-rom�na de ast`zi.

De ce oare grecii ]in a[a de mult s` mint` [i s`-i considere pemacedoneni greci (?) atunci c�nd este at�t de evident c` gre[esc?Este p`cat, iar asta poate s` ne fac` s` credem c` de fapt �ntreagalor ãcultur`Ó este poate un alt furt ascuns undeva demult, �n a lorãistorieÓ.

Este absolut de ne�n]eles de ce 6.000 de greci care tr`iesc �nRom�nia pot avea dreptul la [coal` [i pres` �n limba lor, iar800.000 de macedoneni (arom�ni) ce tr`iesc �n Grecia nu au dreptul la reciprocitate �n ãprietenaÓ Ellada!?

De ce macedonenii din Albania, Macedonia, Bulgaria, Serbianu au dreptul s`-[i vorbeasc` limba?

Rom�nii timoceni din imediata noastr` apropiere, de pe valeaTimocului, de o parte [i alta a r�ului, �n Bulgaria [i Serbia, �nnum`r de nu mai pu]in de 2 milioane, f`r` [coli ori pres` �n limbarom�n` (except�nd anii 1859-1868) continu` s` existe... dar pentru c�t timp?

Dup` ce am fost a[a de ãgenero[iÓ s` ced`m Banatul iugosla-vilor, astfel �nc�t capitala lor Belgrad, s` nu fie pe grani]`.. ei ne-au �nchis [colile rom�ne.

Culmea, bulgarii odat` cu eliberarea de sub jugul otomanmultisecular, pentru care la Plevna �n 1877 ne-am dat s�ngele, �ninima ]`rii lor, �n loc s` ne arate mai mult` prietenie, dac` nu chiarrecuno[tin]`, azi neag` existen]a macedonenilor.

273

Alesul zeilor

Dar s` vedem c�nd au ap`rut macedonenii.Sosirea grecilor �n Peninsula Balcanic` �ntre anii 1.900 [i

1.600 \.d.H., din estul M`rii Caspice, �n patru grupuri: aheii -blonzi, albi, cum �i descrie orbul Homer, 300-400 de ani mai t�rziu;dorienii care-i vor subjuga pe primii; [i �n sf�r[it, eolienii [i ionie-nii care-[i vor g`si casa mai mult prin insulele M`rii Tracice (Egee),ne vor g`si pe noi, pelasgii, ãoamenii p`m~ntuluiÒ la noi acas`.Ace[tia vor disloca pe pelasgii carpato-danubieni, iar �n PeninsulaBalcanic` �i vor �mpinge c`tre nord. Prin anul 700 \.d.H., o partedintre carpato-danubieni (pelasgii) se vor uni �n jurul regeluiPerdicas I, aparent fondatorul statului Macedonean (Perdicas fiindnumit [i Argeiades - de pe Arge[).

Unul dintre urma[ii lui, Alexandru I al Macedoniei, vr�nd s`participe la Jocurile Olimpice, a fost respins pe motiv c` era barbar, nu grec. De fapt, jocurile olimpice de atunci, mai erau [i omare atrac]ie homosexual`, mul]i dintre �nving`tori ajung�nd s` fie�nvin[i [i sub o alt` form`, mai pu]in eroic` [i mai mult erotic`.

Un alt urma[ al lui Perdicas I a fost [i regele macedoneanAmyntas III care s-a c`s`torit cu Eurydice, din tribul tracilor. Dinc`s`toria lor au rezultat trei bìe]i, unul dintre ei fiind Filip II.Acesta s-a c`s`torit cu Olimpia, fata regelui macosienilor,Neoptolemeus din Epir (traco-ilir) - dup` cum vedem, nici unuldintre ei nefiind de origine greac`. Ei vor avea doi copii: peAlexandru III (supranumit Macedon) [i pe Cleopatra.

V` ve]i �ntreba de ce acest nume, Alexandru, este a[a de frec-vent la ace[ti traco-pelasgi-carpato-danubieni (arge[eni).

ën legendele traco-dacilor, preotesele Domnului Nop]ii dinlegendarul Kogaion, i-au tìat acestuia capul [i i l-au aruncat �nr�ul ce curgea �n apropiere. Legendele elene [i romane spun cÒrfeu era trac [i c` Mainades (ãdansatoarele sacreÓ) i-au tìat aces-tuia capul [i i l-au aruncat apoi �n r�u. Tot despre el se spune cèra prin]ul Kycon-ilor, intonim apropiat de Kogaion.

Cetatea natural` a lui Orfeu era D-Ion (ãA MagnificuluiÓ). Peuna dintre cele mai vechi t`bli]e din lut scrise - cele de la T`rt`ria,Rom�nia - un ini]iat �n tainele Kog-a-ion-ului a desenat o cruce, �nv�rful c`reia se afl` un cap. T`bli]a poart` urmatorul text, �n traducere: ãomul care [tie tainele va merge �n ceruriÓ- cel pu]in a[aspun unii.

274

Ca �mp`rat ce a fost, Domnului Nop]ii, Magnificul (Orfeu demai t�rziu) i-au fost consacrate jertfele rituale de animale: cerb,zimbru, bour etc. Pe sigiliul primei capitale a Moldovei, Baia (Fig.102), apare un cerb cu capul tìat, aluzie la decapitarea ãDomnuluiNop]iiÓ de c`tre preotese. Astfel, ãDomnului Nop]iiÓ, lui ãIonMagnificulÓ i se mai spunea [i Dros Cerbul, iar �n amintirea sacri-ficiului sù a ap`rut teribila tradi]ie traco-dac`, getic`, a trimiteriiunui sol curat la ceruri, obicei ce s-a numit ALEXAN-DROS ãCelJertfit CerbuluiÓ (ori ãPrecum CerbulÓ). A[adar, numele deAlexandros, Alexandru este un nume pur pelasgic, traco-dac. Tot de atunci se pare c` a r`mas la daco-romani straniul dansCiuleandra sau §uleandra, pe care �n vechime �l �ncepeau doarpreotesele Ko-ga-ion-ului, c�nd cel ales (Alexan-Dros) era trimis �nsuli]e respectiv la ceruri, ca s` duc` zeilor mesajul p`m�ntean.

Herodot are meritul de a fi descris pentru prima oar` acestobicei al barbarilor.

Acum dup` ce am trecut �n revist` lumea macedonilor, origi-nea lor, originea lui Alexandru Macedon (tat`l - barbar, traco-macedonean, mama - barbar`, traco-ilir`) s`-i vedem evolu]ia �nistorie. Alexandros, fiu al ãbarbaruluiÓ macedonean Filip al II-lea[i al traco-ilirei Olimpia, o alt` barbar`, s-a afirmat �n istoria uni-versal` ca o figur` proeminent` �n plan organizator [i militar, dar[i ca o persoan` cu gust artistic, r`sp�ndind cultura balcanic` petrei continente, conduc�ndu-[i armata f`r` a cunoa[te vreodat`�nfr~ngerea [i construind un stat �ntins de la Dun`re la de[ertulNubiei [i de la Marea Adriatic` la Oceanul Indian, caracterul lui,contradictoriu [i vulcanic, �mpletindu-se cu acela al unui t�n`rpelasg, macedonean, iubitor de via]` [i petreceri, dar [i cu durita-tea caracteristic` perioadei �n care a trìt.

N`scut �n 356 \.d.H. la Pella, capitala regatului PELAÐSGICal Macedoniei, chiar �n noaptea �n care a luat foc vestitul templual zei]ei Artemis din Efes, el se va confrunta cu o societate condus`de legi de supravie]uire simple [i barbare. La acel timp, regii care �iconsiderau pe macedoneni ãbarbariÓ �[i vedeau cet`]ile avariate [iocupate de for]a penetrant` a armatelor macedonene av�ndu-l �nfrunte pe Filip al II-lea. Pentru prima dat` de la sosirea lor �nPeninsula Balcanic`, grecii au un st`p�n care-i cotrope[te [i-i

275

Alesul zeilor

Fig.102. Pe sigiliul primei capitale a Moldovei, Baia, apare un cerb cu capul t`iat. S` fie astao aluzie la decapitarea Domnului Nop]ii, a Magnificului Ion?Dup` Adrian Bunescu ãDacia secret`Ò, p. 22, Ed. Arhetip R.S., Bucure[ti, 1998

276

277

une[te sub ai lui genunchi, sub statul macedonean al lui Filip al II-lea. Fiul acestuia Alexandros mo[tene[te de la p`rin]ii lui nunumai s~ngele pelasgo-tracic, dar [i calit`]ile excep]ionale de conduc`tor, g�nditor la care se adaug` temperamentul impulsivaryan carpato-danubian.

ën acela[i timp, spre deosebire de tat`l sù care nu s-a ab]inut�n satisfacerea apetitului sexual �n raport cu reprezentantele sexu-lui opus, Alexandru a manifestat o oarecare re]inere �n rela]iileaventuroase amoroase, fiind considerat �n mod eronat ori ten-den]ios de unii istorici ca av�nd tendin]e sexuale diferite.

Deoarece ereditatea singur` nu poate explica �n �ntregimecaracterul lui Alexandru, este bine s` amintim aici [i educa]ia oferit` de p`rin]ii acestuia. Ei i-au adus ca educator pe Aristotel,care la r�ndul sù era elev al lui Platon, fiu al doctoruluiNicomachus, doctorul lui Amyntas al Macedoniei.

Aristotel s-a n`scut la Stagira (teritoriu macedonean) [i a fostmacedonean dup` mam` [i grec-macedonean dup` tat`, fluent �nlimba macedonean`, dar [i �n cea greac` pe care [i-o va �mbun`t`]ila [coala lui Platon. La Pella revine la v�rsta de 40 de ani, el fiindde fapt un apropiat al regelui Macedoniei Filip al II-lea (vezi AulusGellics �n ãNop]ile AtticeÓ).

Filip al II-lea �l va �ns`rcina pe Aristotel s`-l �nve]e pe t�n`rulmacedonean Alexandru astronomia, geografia, botanica, zoologia,medicina c�t [i metafizica, poezia [i bazele g�ndirii politice a[acum le [tia el, Aristotel, atunci, de mult, a[a cum le �nv`]ase de laPlaton. Pentru Alexandru, Aristotel a scris ãArta de a fi regeÓ, olucrare care din nefericire nu a supravie]uit timpului (vezi N. G. L.Hammond, The Genius of Alexander the Great, p. 6).

Astfel, la v~rsta de 13 ani (343 \.d.H.) Alexandru �mpreun` cuc�]iva tineri de aceea[i v�rst` vor sta �n s`tucul Miezo pentru operioad` de 3 ani, av�ndu-l ca profesor pe Aristotel. Acesta va aveao influen]` profund` asupra viitorului t�n`rului Alexandros(Alesul zeilor).

ën anul 340 \.d.H., la v�rsta de 16 ani, Alexandru trebuie s`p`r`seasc` s`tucul Miezo ca s` devin` regent al Pellei, atunci c�ndtat`l sù, Filip al II-lea, va pleca �n campania �mpotriva Bizan]ului.La 18 ani (338 \.d.H.) Filip �i d` comanda cavaleriei macedonene

Alesul zeilor

�n lupta decisiv` de la Chaeronea. Dar numai la un an dup` aces-te evenimente, buna rela]ie tat`-fiu ia sf�r[it.

ën 337 \.d.H., la re�ntoarcerea de la Congresul de la Corint,Filip al II-lea se �ndr`goste[te de o macedoneanc` - Cleopatra [i oabandoneaz` pe Olimpia. Alexandru, �n semn de protest, p`r`se[teMacedonia �mpreun` cu mama sa, duc�ndu-se la bunici, �n Epirus,la traco-iliri... (cum de-o fi devenit ea, Olimpia, ãgrecoaic`Ó azi,dup` 2.000 de ani, numai ei, ãistoriciiÓ greci, [tiu!!).

Cu ajutorul unui oarecare Demarotus din Corint se facereconcilierea tat`-fiu, Alexandru re�ntorc�ndu-se la Pella. ëntretimp, sora lui Alexandru - Cleopatra - este dat` ca so]ie unchiuluiei, regele Alexandru al molosianilor (din Epirul traco-iliric). Filip,merg�nd la nunt`, f`r` a fi p`zit, ca de obicei, este �njunghiat de unt�n`r nobil macedonean, Pausanias, motivul fiind o revan[` personal`.

Sf�r[itul tragic al lui Filip a fost atribuit de c`tre unii ne�n]ele-gerii dintre acesta [i so]ia sa Olimpia, dar complicitatea ei la omornu a fost dovedit` niciodat`, iar ideea c` Alexandru ar fi fost impli-cat �n acel complot nu poate fi nimic altceva dec�t o calomnie.Alexandru [i-a iubit [i respectat tat`l, dovad` fiind [i faptul c` i-ar`zbunat moartea.

Alexandru ãAlesul zeilorÓ [i-a �nceput domnia �ntr-un moddestul de s�ngeros [i despotic. Pe nobilul macedonean care i-aomor�t tat`l �l va da pe m�inile armatei Macedoniei care, dup` untratament ãdeosebitÓ, �l va crucifica.

Mai t�rziu, �n timpul ceremoniei funerare a lui Filip, el vaordona execu]ia a doi fra]i din familia princiar` Lyncestian, peArhabaeus [i Heromenes, acuz�ndu-i c` au provocat omor�rea luiFilip. Dar pe al treilea frate, Alexandru Lyncestian l-a iertat, pen-tru c` dup` moartea lui Filip acesta l-a salutat pe AlexandruMacedon ca rege [i l-a �nso]it peste tot cu respect.

ën acela[i context, s` nu uit`m c` Darius al III-lea i-a propuslui Alexandru Lyncestian tronul Macedoniei dac` acesta �l va asistape cel ce avea s` r`m�n` �n istorie Alexandru Macedon. (ëncepems` ne �ncurc`m �n ace[ti Alexandri [i s` �n]elegem c` pentru nea-mul nostru carpato-danubian numele Alexandros era nu numaifoarte frecvent, dar [i foarte stimat [i nobil, cum de altfel era [i

278

numele de Cleopatra care apar]ine tot neamului nostru tracic,pelasgic). Dar securitatea tronului a necesitat [i alte sacrificii.Amyntas, fiul regelui pelasgic de la care Filip a luat tronul, fiind�nc` �n via]`, a devenit un pericol pentru ãmicu]ulÓ nostruAlexandros, a[a c` [i acesta a fost redus la t`cere �mpreun` cu unfrate vitreg al lui Alexandru, Caranus (provenit dintr-o c`s`torie alui Filip, anterioar` celei cu Olimpia). Dar Alexandru [i �n specialmama acestuia, Olimpia, nu au uitat-o niciodat` pe marea dragos-te a lui Filip, Cleopatra, nepoata lui Attalus. A[a c` Alexandru adat o fug` p�n` �n Asia [i i-a omor�t pe to]i b`rba]ii din acea fami-lie, iar mama lui, Olimpia, nevr�nd s` r`m�n` mai prejos, o vaomor� pe infanta fiic` a Cleopatrei cu Filip, �n bra]ele acesteia,for]�nd-o pe Cleopatra la sinucidere. Tot acest ãconflictÓ care acauzat v`rsare de s�nge �ntr-o m`sur` probabil mult mai maredec�t ne putem noi �nchipui, nu a f`cut dec�t s`-i \nt`reasc` siguran]a tronului, f`r` s` conteze dac` el se va afla �n Persia, Indiasau Egipt.

Dar grecii ]inu]i sub c`lc�iul ãbarbarilorÒ macedoneni, prina[a-numitul ãTratat de la CorintÓ [i-au rede[teptat sentimentele delibertate [i aversiune �mpotriva pelasgilor macedoneni. La Atena,conduc`torul [i sufletul mi[c`rii de eliberare de sub jugul macedo-nean a fost oratorul Demostene (Fig. 103), care prin discursurile

Alesul zeilor

279

Fig.103. Statuie a oratorului Demostene, f`cut` de Polyeuctus(muzeul Vatican), cel ce de dou` ori i-a ridicat pe greci larevolt`, \mpotriva ãbarbarilorÒ macedoneni. Pe vremea lui,cei mai mari du[mani ai grecilor erau ... macedoneni, care \nfrunte cu Filip II, [i mai t~rziu cu Alexandru Macedon, \i]ineau sub ocupa]ie, lu~ndu-le tinerii \n armat` [i for]~ndu-is` moar` pentru gloria Macedoniei. Azi este foarte greu s`-iconvingi pe greci c` Alexandru Macedon nu le-a fost ãprietenÒ, [i c` macedonenii nu sunt greci. Schimbul depopula]ii f`cut \ntre greci [i turci a facilitat, la mijlocul acestuisecol, aducerea a sute de mii de greci din Turcia, repopul~ndTesalonicul cu noii sosi]i, popula]ia local`, macedonean`,devenind str`in` la ea acas`, f`r` drepturi la limb` [i cultur`.A vorbi \n limba macedon`, \n vlacic`, arom~n`, este un ultra-giu adus Greciei [i poporului care-i accept` s` mai tr`iasc` \npropria lor ]ar`. Ce ironie ne rezerv` de multe ori istoria!

sale �i refuza lui Alexandru Macedon dreptul de rege, de a fi st`p�npeste greci (Demostene a fost recunoscut �n timpul s`u pentruputerea de convingere a discursurilor sale). Ba chiar mai mult, elonoreaz` pe Pausanias, uciga[ul lui Filip. El, Demostene, �icheam` pe to]i grecii, pe to]i helenii la unitate [i libertate. Etolieniidecid s`-l asculte [i ei pe Demostene [i �i recheam` pe to]i ceiexila]i de Filip, iar Ambraciotes izgone[te garnizoana macedo-nean`. Tebanii �[i elibereaz` [i ei Cadmeia. Peste tot, �nPeloponese - �n Argos, Elis [i Arcadia - sunt mi[c`ri �mpotrivacuceritorilor macedoneni, spiritul libert`]ii �i cuprinde pe to]i p�n`�n Asia, unde Demostene �l va contacta �n secret pe Parmenio [i peAttalus. Demostene, grec [iret, nu-l va uita \ns` nici pe regele per-san, cer�ndu-i ajutorul.

De ce to]i ace[ti greci se unesc �mpotriva macedonilor, cer�ndajutor chiar [i de la per[i, dac` - dup` cum sus]in istoricii de ast`zi - macedonenii erau greci?! S` nu uit`m c` Macedonia nu a fostniciodat` teritoriu grecesc, dec�t dup` primul r`zboi balcanic, c�nd s-a hot`r�t sf�[ierea Macedoniei [i �mp`r]irea ei la pr`d`tori.Dar atunci, de mult, noi, macedonenii eram st`p�nii nu numai aiMacedoniei, dar [i ai Greciei [i ai unei mari p`r]i din Asia cuprinz�ndIndia, Persia [i Egiptul. Unde ne-a disp`rut azi m~ndria?

Auzind de incitarea la revolt` a grecilor [i av�nd problemeserioase \n nordul ]`rii, Alexandru Macedon porne[te �n frunteaarmatei intr�nd �n Hellas printr-un mar[ for]at [i rapid, acest tip deac]iune continu�nd s`-l caracterizeze de-a lungul timpului, deter-minarea, rapiditatea �n ac]iune �nsemn�nd succes. Apari]ia sarapid` i-a f`cut pe tessalieni s` uite de dorin]ele de libertate [i s`-lproclame spontan [i lingu[itor ãArchonÓ promi]�ndu-i asisten]anelimitat` �n pedepsirea atenienilor. Alexandru se redescoper` nicimai mult nici mai pu]in dec�t urma[ al pelasgului Achile. El,Alexandru Macedon se repede ca un fulger �n fruntea trupelor demacedoneni asupra aenian-ilor, malian-ilor, dolopian-ilor, ocup�nd Termophile [i r`sp�ndind spaim` [i supunere �n fa]a tru-pelor macedonene. ëntr-un mar[ for]at, intr` �n Beo]ia r`sp�ndindteroarea asupra tebanilor care, �nsp`im�nta]i, nu vor s` mai aud`de atenieni [i de g�nduri de libertate. Spre spaima atenienilor,Alexandru Macedon le d` un ultimatum: r`zboi sau recunoa[terea

280

281

Fig.104. Campaniile lui Alexandru Macedon din anii 335 \.d.H.Campania nord-dun`rean`, singura care nu i-a adus o victorie \n \ntreaga lui carier`, fra]ii geto-daci \ntorc~ndu-i spatele [i plec~nd \n mun]i, l-au l`sat singur [i ãcu buza umflat`Ò.Campania contra grecilor, care s-au r`sculat \mpotriva jugului macedonean, av~ndu-l conduc`torpe Demostene, se va termina prin distrugerea de pe fa]a p`m~ntului a Tebei [i poporu-lui teban.De fapt Alexandru le-a propus, la \nceput, ãiertareÒ (ceea ce \nsemna supunere total` [i predareainstigatorilor la libertate de sub macedoneni). Masacrul popula]iei Tebei a fost f`cut nu de trupelemacedonele ci de grecii din Beo]ia [i Foscia c`ror` el le-a promis ãdrepturile de jefuitoriÒ. Cum deazi grecii [i-l aleg pe Alexandru drept erou, pe el un str`in care i-a \ngenunchiat, umilit, cucerit [ijefuit, este un mister! Unde le-o fi m~ndria, cinstea helenic`?Harta dup` Macedonia, History, V-I, p. 20, prof. A. Palioras, Hellenic national line, Athenas 1998.

hegemoniei macedonene. Atenienii, auzind de mar[urile victorioa-se ale t�n`rului rege macedonean, uit` la r�ndul lor de ãsetea delibertateÓ [i se pleac` iar �n jugul macedonean, trimi]�nd odelega]ie av�ndu-l ca membru chiar pe ãviteazulÓ lupt`tor grecpentru libertate, Demostene. Acesta, con[tient de vinov`]ie, evit`s` dea ochii cu t�n`rul rege macedonean. Astfel, �n toamna anului336 \.d.H., tot Peloponezul se pleac` �n jugul macedonenilor, maipu]in Sparta. Acum, c�nd la sud de Macedonia nu mai existau ina-mici, cu un num`r crescut de solda]i �n trupele sale - prin comple-tarea efectivelor cu greci din teritoriile cucerite (a[a cum [i romanii o vor face mai t~rziu) - �nainte de a porni spre Asia,Alexandru caut` s`-[i asigure securitateagrani]elor nordice printr-o campanie danubian`.

Campania Danubian`

Dup` re�ntoarcerea din Corint, �n iarna anului 336-335 \.d.H.,�n loc s`-[i �nceap` campania �n Asia, Alexandru a dorit s`-[i asi-gure grani]ele nordice. Tribalii erau aparent cei care-l nec`jeau celmai mult [i �mpreun` cu ace[tia [i triburile tracice dintre Balcani [iDun`re, care spre deosebire de greci [tiuser` s`-[i apere libertatea.Dup` ce tat`l lui Alexandru, Filip al II-lea, a desfiin]at temporarregatul Odrys, cucerind [i toat` Tracia de miaz`zi, a �ntreprins �nanul 339 \.d.H. o expedi]ie �n ]inuturile Dun`rii de Jos, unde rege-le get Kothelas l-a �nt�mpinat cu daruri bogate [i i-a dat-o pe fiicasa, Meda, de so]ie. (Oare cum o fi reac]ionat Olimpia, atunci, demult, cu firea ei impulsiv`?). Acea campanie a lui Filip al II-lea afost foarte norocoas` �n special dup` ce macedonenii reu[iser` s`-i �nving` [i pe sci]i, de la care luaser` un num`r mare de prizo-nieri [i vite. La �ntoarcere, travers�nd mun]ii Hemus (Balcani),oastea macedonean` a fost atacat` de tracii tribali, care le-au luattoat` prada [i �n plus, l-au r`nit grav la picior pe regele Filip al II-lea.Dup` patru ani de la evenimentele de mai sus, �l putem desco-peri pe Alexandru de mai t�rziu, v`z�nd cum �[i prepar` o campa-nie. ën primul r�nd, a trimis cor`bii de lupt` de la Byzantium peMarea Getic` (Marea Neagr`) p�n` prin Delta Dun`rii, pe Dun`re.

282

Negustorii greci erau pentru imperiul macedonean cei mai buniinformatori, spioni trimi[i pe teritoriul inamic spre a-i preg`tiinvazia. Ciudat este faptul c` Alexandru nu �i va mai folosi pevechii generali ai tat`lui sù, pe Parmenio [i pe Antipater �ncampaniile sale, dar �i va l`sa s` aib` grij` de ]ar`, de Macedonia[i de ]inuturile grece[ti subjugate.

ën prim`vara anului 335 \.d.H., Alexandru pleac` de laAmfipolis m`r[`luind spre (Karasu) Nestos, ajung�nd la Kotca,unde i-a g`sit pe tracii independen]i pe �n`l]imile de la Iipca(Shipka) la 7.800 ft altitudine, circa 2600 de metri, care-[i consoli-daser` pozi]ia �nconjur�nd-o cu c`ru]e, pe care mai t�rziu le vorrostogoli �mpotriva falangelor macedonene, f`r` succes. C�nd Iipca(Shipka) a fost cucerit` de macedoneni, regele tribalilor cu o parte din oamenii sì, cu neveste [i copii, s-au baricadat pe o insulà Dun`rii, Pacuiu lui Soare. Alexandru, �n fruntea trupelor sale, s-a �ntors la cor`biile p`trunse pe Dun`re [i a �ncercat s` invadezeinsula de pe ap`, insula unde m�ndrul rege geto-dac Syrmos �[ig`sise refugiu. Dar, pentru prima [i ultima dat` �n via]a sa,Alexandru nu a reu[it! Ce-i trece atunci prin minte... Cucere[te de la daco-ge]i tot malul opus al Dun`rii [i face o demonstra]ie de trupe �n fa]a regelui Syrmos, conving�ndu-l astfel s`-i cear` prietenia.

Ra]iuni logice [i �n special nelogice fac ca ac]iunile lui dene�n]eles, misterioase, s` devin` un succes. Atunci c�nd se lupta cufra]ii lui nordici, probabil c` nu avea �n minte ideea cuceririi lumii.Traversarea Dun`rii de c`tre solda]ii macedoneni s-a f`cut simplu:corturile de campanie din piele au fost umplute cu f�n [i papur`devenind adev`rate plute pentru ã�not`toriiÓ macedoneni. Prinaceast` metod` primitiv`, �n timpul nop]ii, peste 1500 de cavale-ri[ti [i 4.000 de infanteri[ti au ajuns pe malul geto-dacic unde lanu-rile de gr�u erau mai �nalte dec�t cavaleria macedonean`.Surprin[i de apari]ia n`v`litorilor, ge]ii, superiori ca num`r, �[i vorurca femeile [i copiii pe cai, retr`g~ndu-se \n mun]i, l`s�ndu-i pemacedoneni ãs` se bucure de victorie, singuriÓ. Astfel, AlexandruMacedon ãënving`torulÓ neav�nd cu cine s` se mai lupte, va treceDun`rea �napoi �n aceea[i zi, ãm�ndruÓ c` nu a pierdut �n lupt`nici un soldat; dar nu [i �n ap`, c�]iva macedoneni �nec�ndu-se.Aceast` campanie victorioas` a lui Alexandru i-a convins chiar [ipe cel]i s`-[i trimit` un ambasador care s`-i ofere prietenia lor(prietenie care a ]inut aproape 50 de ani, c�nd cel]ii vor invada

283

Alesul zeilor

Macedonia [i Grecia). Aceast` campanie dun`rean` a adunat25.000 de solda]i [i 5.000 de cai. Dorin]a t�n`rului Alexandru afost s` izbuteasc` acolo unde tat`l lui nu a putut. A[a c` a reu[it s`calce dincolo de Dun`re... ãpentru o ziÒ cu 1.500 de cavaleri[ti [i4.000 de infanteri[ti!

Dup` cum ne spune [i N. G. L. Hammond (The Genius ofAlexander the Great, p. 35) ãsuccesulÓ sù �n Balcani, printre fra]iitraci, a fost diferit de acela asupra grecilor. Aici triburile tracice aufost l`sate �n pace, s` se guverneze singure, men]in�ndu-se legile [iobiceiurile locale. Av�nd armata proprie, nu s-au l`sat garnizoanemacedonene care s`-i supravegheze ca pe greci. S-a apreciat c`pentru traci a fost mai bine s`-i lase s`-[i p`streze obiceiurile,tradi]iile [i respectul personal.

De ce oare Alexandru nu a fost la fel de ãindulgentÓ [i cu grecii? Tat`l lui Alexandru, Filip, a �nfiin]at - potrivit obiceiuluimacedonean - ora[ul Filipos, unde popula]ia traco-macedonean`�mpreun` cu negustorii greci promovau interesele politice [i economice ale imperiului macedonean. Acest ora[, Filipos, vadeveni sub ocupa]ia slavo-mongoloid` (bulgar`) localitateaPlovdiv, �n 611 d.H. Alexandru inten]iona s` se re�ntoarc` �nMacedonia prin Peonia, pe l�ng` Skopje de ast`zi, trec�nd [i pe laun trib tracic al Agrianilor, l�ng` actuala Sofia. Regele de acolo �iera prieten bun. ën acest timp, a aflat c` regele Iuyriei (Albania deast`zi) Cleitus s-a revoltat �mpotriv`-i. A[a c`, �n luna august, pe ovreme foarte c`lduroas`, porne[te �ntr-un mar[ for]at (�naint�ndcam 32 de km pe zi) spre Erigon (Cerna) spre Cetatea Pelion, f`rà [ti c` aceasta era deja \n m�inile inamicului. Lucrurile s-au �ncurcat [i mai rù prin sosirea unui rebel, regele taulantilor (]inutdin vecin`tatea Tiranei de azi). Glaucias era hot`r�t s`-l ajute peCleitus �n lupta sa �mpotriva macedonilor. ën plus, vechii sì informatori l-au anun]at pe Alexandru c` Autariatii (din Bosnia deazi) vor porni �n luna martie a anului viitor �mpotriva Macedoniei.Mi[c�ndu-se foarte repede, Alexandru a sosit la Cleitus �n zonaPelionului �naintea lui Glaucias. Pe dealurile din apropiere, Cleitusa sacrificat trei bìe]i, trei feti]e [i trei bivoli]e negre, pe care le-aabandonat �n mijlocul ritualului gr`bindu-se s` se ascund` �n cetate cu trupele sale. Sosirea lui Glaucias l-a sc`pat numai temporar din m�inile macedonenilor. Cetatea sa va fi incendiat`,iar cei doi regi �nvin[i.

284

A doua revolt` a grecilordin timpul jugului

macedonean

Aparent, at�ta timp c�t Alexandru Macedon a fost �nMacedonia, grecii �nvin[i au stat cumin]i. Dar nelini[tea,iritarea [i �n special dorin]a de libertate i-au f`cut din nou s`

redevin` doritori de lupt` �mpotriva hegemoniei barbare,macedonene. ëntre timp, noul rege al Persiei, Darius al III-lea -venit pe tron �n mai 336 \.d.H. con[tient de inevitabilitatea unuiconflict macedono-persan, a hot`r�t s`-l previn`, atr`g�ndu-i pegreci nu numai cu promisiunile sale, dar [i cu aurul s`u. Astfel,Darius al III-lea a invitat statele grece[ti la revolt` �mpotriva jugului macedonean.

Demostene al Atenei, persoan` f`r` scrupule, a acceptat ime-diat 300 de talan]i [i [i-a �nceput propaganda �n favoarea cauzeipersane. Grecii incita]i [i excita]i de dorin]a de libertate, �n speci-al �ncuraja]i de absen]a foarte t�n`rului rege macedonean, plecat�n luptele din nord, �[i �ncep r`zmeri]a.

Demostene aduce un b`rbat grec, r`nit, care spunea c` luptase l�ng` trupele macedonene [i care sus]inea c` Alexandru ac`zut �n luptele cu ãtribaliiÓ traci. Euforia, frenezia vitejilor greci laauzul mor]ii lui Alexandru nu mai avea margini produc�nd, �n special �n Atena, o furie �n mas` �mpotriva str`inilor, barbarilormacedoneni.

Moartea lui Alexandru Macedon �nsemna anularea pactuluicorintian, Grecia rec`p`t�ndu-[i libertatea de care se bucurase �na-inte de b`taia c`p`tat` la Cerone. Tebanii, pentru care garnizoanamacedonean` de la Cadmeira era o adevarat` insult`, au omor�t

285

Alesul zeilor

c�]iva ofi]eri macedoneni [i s-au baricadat �n cetate, baz�ndu-se peajutorul fr`]esc al grecilor atenieni. Arcadienii s-au ridicat [i ei�mpotriva macedonilor desf`[ur�ndu-[i armata spre Istamus, refu-z�nd s` o retrag`, �n ciuda mesajului primit de la Antipater - gene-ralul macedonean, de pe timpul lui Filip al II-lea - l`sat deAlexandru s` aib` grij` de imperiu pe perioada campaniei saledun`rene. Au �nceput, de asemenea, mi[c`ri de eliberare �n Etolia[i Elis. Aceste ve[ti i-au parvenit t�n`rului macedonean, �n v�rst`de 21 de ani, �n momentul b`t`liei de la Pelion.

Deci, s`-l judec`m �n continuare nu numai ca rege alMacedoniei [i cuceritor al Greciei, ci [i ca pe... ãun t�n`r de 21 deaniÓ educat [i arogant, m�ndru [i intransigent, exploziv �n deciziile sale, un adev`rat macedonean.

A[adar el, regele macedonean, �ntr-un mar[ for]at de 32 dekm pe zi, �n 13 zile va fi la Onchestus, �n Beo]ia. Tebanii crez�ndc` este doar Antipater sosit din Macedonia nu s-au prea nelini[tit,iar c�nd le-a fost anun]at Alexandru au crezut c` era vorba deAlexandru Lyncestian care ar fi venit la tronul Macedoniei dup`moartea lui Alexandru Macedon. Gre[eal` fatal` pentru ei, care ovor pl`ti foarte scump �n fa]a t�n`rului de 21 de ani. Acesta, la�nceput, d�nd dovad` de maturitate politic`, le-a propus tebanilors` renun]e la lupt` [i s` revin` sub conducerea lui. Poate c`Alexandru se g�ndea [i la vie]ile osta[ilor macedoneni ce ar fiputut pieri �n b`t`lie. Dar tebanii, �ncrez`tori �n sine [i �n fra]iigreci, l-au atacat cu cavaleria.

Ziua urm`toare, Alexandru a �nconjurat cetatea Tebei, oprin-du-se �n dreptul por]ii Electra, unde se termina [i drumul dinspreAtena, dar care, �n acela[i timp, �l situa �n pozi]ia cea mai apropi-at` de garnizoana de macedoni de la Cadmeira. §i �nc` din acestmoment, el, barbarul macedonean, le promite �nc` o dat` iertaretebanilor, dac` ace[tia renun]` la lupt` [i �i predau pe conduc`toriiinstigatori. Tebanii r`spund cu obraznicie, cer�nd ca �nt�i s` le fiepredat lor generalul Antipater [i comandantul garnizoanei mace-donene din Cadmeira. Apoi, aceia[i tebani prost inspira]i auanun]at printr-un curier urcat pe cel mai �nalt turn al cet`]ii c` ori-cine vrea s` se al`ture lor [i marelui rege Darius al III-lea, �n luptapentru libertatea Greciei �mpotriva tiranului barbar Alexandru

286

Macedon, este binevenit. §i c�nd te g�nde[ti c` azi grecii �l consi-der` pe Alexandru grec! Iar pe macedoni nici mai mult, nici maipu]in dec�t ãfra]i greciÓ!! Dac` grecii de acum 2.000 de ani ar auzia[a ceva le-ar fi ru[ine de urma[ii lor, care pentru un petic dep`m�nt ocupat dup` primul r`zboi balcanic �[i reneag` istoria. ënloc s` se m�ndreasc` cu eroii lor, cum ar fi Pericle, ei [i-l aleg caerou pe cel care i-a �ngenunchiat, un str`in, un barbar. Unde le-ofi m�ndria, cinstea greceasc`, helenic`?

Dar s` vedem ce le va face t�n`rul ãerou grecÓ ãfra]ilorÓtebani. Alexandru cheam` consiliul federa]iei statelor apar]in�ndligii de la Corint.

ën felul acesta, unea o parte a grecilor �mpotriva altei p`r]i,grece[ti, cru]�nd vie]ile solda]ilor macedoneni.

Este o ru[ine pentru greci c` au acceptat a[a ceva, iar de acestspectacol lamentabil al lipsei de unitate a grecilor va profitamicu]ul ãbarbarÓ trac macedonean. Masacrul popula]iei tebane nua fost f`cut de macedoneni, ci de grecii din Beo]ia [i Focia. A[acum �n 404 \.d.H., c�nd colapsa imperiul atenian, iar tebanii [icorintienii cereau deputa]ilor lor distrugerea Atenei din temelii, lafel se cerea acum distrugerea de pe fa]a p`m�ntului a Tebei, iaracest lucru �l f`ceau grecii [i nu macedonenii!

S-a cerut [i s-a realizat, de asemenea, re�mp`r]irea teritoriilorapar]in�nd Tebei, c�t [i vinderea ca sclavi a femeilor [i copiilorgreci-tebani. To]i fugarii din Teba au fost declara]i �n afara legii.Desigur, Alexandru Macedon ar fi putut s`-i tempereze pe ãpriete-niiÓ greci �n av�ntul lor de a-[i ar`ta ãdezgustulÓ fa]` de neru[ina]iide tebani ce-[i doreau libertatea, dar nefiind interesul lui, i-a l`satpe greci s`-[i pedepseasc` ei �n[i[i fra]ii doritori de independen]`.ën final, el i-a lasat s` distrug` Teba p~n` �n temelii [i astfel, ora[ullui Cadamus [i Oedip, ora[ul lui Epaminonda, a fost ras de pe fa]ap`m�ntului.

Dar el, ãbarbarulÓ macedonean, veneticul, str`inul, i-a opritpe greci s` distrug` casa lui Pindar, cel mai mare poet teban al tim-purilor, ar`t�ndu-le �nc` o dat` deosebirea dintre demoni [i...tiran. Odat` terminat` aceast` teribil` execu]ie a nesupu[ilor, s-atrezit iar spaima de macedoneni peste teritoriile grece[ti. Pentruatenieni, ve[tile despre dispari]ia de pe fa]a p`m�ntului a cet`]ii

287

Alesul zeilor

tebane [i a locuitorilor ei a c`zut ca un fulger. Ei, atenienii, autoriiintelectuali ai mi[c`rii de eliberare, auzind de catastrofa Tebei, [i-au uitat promisiunile f`cute tebanilor [i au trimis imediat mesa-geri la Alexandru s`-l felicite [i s`-[i arate supunerea.Comportamentul atenienilor a fost at�t de josnic �nc�t [i UlrichWilcken �n Alexander the Great, la p. 75 �i condamna. Atenienii auarestat ei �n[i[i pe to]i conduc`torii anti-macedoneni, �n frunte cuDemostene, pred�ndu-i ãst`p�nului barbarÓ. Mult mai �n]elept,t�n`rul macedonean de 21 de ani, �i iart` din nou pe atenieni.Toate aceste �nt�mpl`ri s-au petrecut la 3-4.000 de ani dup` ce carpato-dun`renii, Arieni, invadaser` deja lumea. Probabilcuno[tin]ele lui Alexandru Macedon despre ei erau cam acelea[ipe care noi le avem ast`zi despre evenimentele petrecute acum 2-3.000 de ani. Dup` ãroireaÓ arienilor din spa]iul carpato-danubi-an, acela[i spa]iu va da na[tere marelui imperiu pelasgic, ai c`ruiurma[i, tracii, vor continua tradi]ia �nainta[ilor lor �n r`sp�ndireaculturii [i aptitudinilor lor de lupt`tori. Macedonenii, ramur` aacestor carpato-danubieni, pelasgi (capitala lor a fost Pela), traci,au fost cei ce pentru un timp vor recuceri vechile teritorii pelasgi-ce, tracice de la greci, la fel cum ceva mai t�rziu, o alt` ramur` alor, latinii, o vor face din nou. Dac` r`sp�ndirea culturii lor�nseamn` s` porneasc` r`zboaie, s` distrug` cet`]i [i popoare, s` lesubjuge [i s` le for]eze s` se �nchine la aceia[i zei, atunciAlexandru Macedon a fost un adev`rat ãr`sp�nditor de cultur`Ó,cum la fel vor fi ceva mai t~rziu romanii, turcii musulmani [i al]iipe care nu-i men]ionez pentru a nu intra �n polemica religiilor. Dars`-l vedem �n continuare pe ãmicu]ulÓ pelasg Alexandru cum vacuceri lumea antic`:* Asia mic` [i Anatolia* Siria, Libanul, Palestina [i Egiptul* India* Pakistan, Iran [i Irakën cele din urm`, �i va ãcultivaÓ el pe ace[tia!

288

CUCERIREA LUMII ANTICE

La v~rsta de 20 de ani, Alexandru a devenit regeleMacedoniei [i al teritoriilor grece[ti cucerite de tat`l s`u,Filip al II-lea.

La 21 de ani a pornit �n Campania Dun`rean` cu rezultateledescrise mai �nainte. Se pare, �ns`, c` gustul de aventur` la unt~n`r de v~rsta lui, �nconjurat de tineri ofi]eri macedoneni, bineeduca]i, care [tiau s` c`l`reasc`, s` v~neze, s` participe la tot felulde jocuri sportive [i s` bea foarte mult vin, nu se putea opri numaila cucerirea Greciei.

Cunosc`tor al Iliadei, av~nd chiar o copie a acesteia primit`�n dar de la profesorul s`u Aristotel, pe care o lua cu el peste tot(a[a cum va face [i H. Schliemann dup` 2000 de ani pornit �ndescoperirea Troiei), �nc` sub influen]a povestirilor desprer`zboiul troian, unde tracii-troieni au fost �nvin[i de grecii-ahei, El,Alexandru, decide s` exploreze lumea antic` �n fruntea armateisale, sporit` ca num`r prin absorbirea unui mare grup de solda]igreci, de pe teritoriile cucerite de el, a[a cum mai t~rziu o vor faceromanii [i turcii. S` nu uit`m c` aceste teritorii erau, de fapt, pelasgice, tracice la origine, ele fiind ocupate de greci prin sosireaacestora �n 1900-1400 \.d.H. din estul M`rii Caspice. A[a c`, �nprimavara anului 334 \.d.H., la v~rsta de 22 de ani, el, pelasgulAlexandru Macedon porne[te �n fruntea armatei sale spreHelespont (Dardanele), str~mtoare ce desparte Europa de Asia. Eleste �nso]it de ingineri, constructori de poduri [i turnuri de asaltmobile, arunc`toare de pietre, plus un mare num`r de oameni de[tiin]`: botani[ti, astronomi, filozofi, istorici [i propagandi[ti(Calistenes, nepotul lui Aristotel, a fost unul dintre propagandi[ti[i care �n final va distruge rela]ia bun` dintre Alexandru [iAristotel). Cum medicina nu putea fi neglijat`, Alexandru ia cu elun numeros corp medical plus tone de medicamente [i materialemedicale.

289

Alesul zeilor

Armata lui num`r~nd 32.000 de solda]i plus 12.000 solda]i deavangard` care trecuser` deja cu un an �n urm` Dardanelele, era gatade lupt`. Probabil era una din cele mai de elit` armate pe care le-a avutantichitatea, o armat` invincibil`. La ea se mai adaug` elita aristocra]iei mecedonene, cavaleria, plus armata de heleni aduna]i dinteritoriile ocupate din sudul Greciei (50% din solda]ii lui, auxiliariimai sus aminti]i, totaliz~nd, dup` Hammond, 90.000 de oameni).

Era o diminea]` frumoas` (a[a trebuie s` fi fost), pu]inr`coroas`, a lunii mai, anul 334 \.d.H. Un v~nt r`coros sufla pesteStr~mtoarea Helespontuui (Dardanele), �mping~nd vasele macedoneanului spre Asia, pe o ap` alb-albastr`, reflect~nd cor`biilepline cu tineri �nfl`c`ra]i de aventura necunoscutului. Pe vasul dinfrunte, un t~n`r nu prea �nalt (1,55 m), slab, cu o b`rbie mai pronun]at` [i cu un nas acvilin (ca al tat`lui sù), l`sa v~ntul s`-iridice p`rul lung ar`miu. Ochii negri [i pu]in bulbuca]i str`luceau dedorin]e �nc` ne�mplinite: vroia Troia, vroia Asia, Persia, India, vroiaLUMEA!

ëmbr`cat �ntr-o armur` f`cut` din pl`ci mici metalice,str`lucitoare, �mbinate cu curelu[e de piele, pe piept av~nd capul�nfior`tor al unei divinit`]i uitate, scruta zarea, �n timp ce preo]iijertfeau un bou negru al c`rui s~nge �l aruncau �n mare pentru�mbunarea zeilor. Ajung~nd la ]`rmul Asiei, el va s`ri primul dincorabie, pun~nd piciorul pe acest p`m~nt, ca un st`p~n.

Va merge �n golful Besika unde va vizita morm~ntul lui Achile,beat de fericire [i vin, va dansa gol, f`r` haine, av~ndu-l �n preajm`pe prietenul [i iubitul lui Hefaistion. Alexandru a pus apoi o coroan`de flori pe morm~ntul lui Achile, iar Hefaistion alta pe morm~ntullui Patrocle, cei doi eroi, lupt`tori [i ãiubi]iÓ ai r`zboinicului troian.S` nu-l judec`m �ns` dup` legile de comportament de azi , acum maimult de 2000 de ani ele nu se aplicau.

ëntr-un vechi templu �nchinat zei]ei Atena un ghid i-a ar`tatarme, l`nci, scuturi care ar fi apar]inut lui Achile. Alexandru a luatscutul lui Achile pun~ndu-l �n loc pe al sù. Acest scut �i va salva via]ape meleagurile de la Punjab, �n drumul sù spre cucerirea Indiei.

ën continuare, drumul lui va fi vijelios [i f`r` �ntoarcere.Invazia LUMII �ncepea. Marea b`t`lie pentru cucerirea Asiei se vada pe r~ul Granicus, cunoscut azi �n Turcia ca Kocabas Cay.

290

Fig.

105.

Har

ta c

uce

riri

i lu

mii

a l

ui

Ale

xan

dru

Mac

edon

. P

e ac

ea v

rem

e tr

acii

dom

inau

Pen

insu

la B

alca

nic

`: g

eto-

dac

ii,

ilir

ii,

vlah

ii-

dar

dan

i (p

e te

rito

riu

l K

osov

o-u

lui

de

azi)

, tri

bali

i, et

c. M

ai t

rebu

iau

s`

trea

c` 7

-9 s

ecol

e p

~n`

la s

osir

ea s

lavi

lor

\n s

ud

ul

Du

n`r

ii.

Fig.

106.

Har

ta c

uce

riri

i lu

mii

de

c`tr

e ãA

lesu

l ze

ilor

Ò 33

4-32

3 \.d

.H.

Du

p`

ÒIn

th

e fo

otst

eps

of A

lexa

nd

er t

he

Gre

atÒ

de

Mic

hae

l W

ood

,Un

iver

sity

of

Cal

ifor

nia

Pre

ss, 1

997

Fig.

107.

Nou

a te

hn

ic`

mil

itar

` fo

losi

t` d

e A

lexa

nd

ru M

aced

on s

e co

mp

un

ea p

rin

tre

alte

le d

in:

turn

uri

de

asal

t, f

oart

eso

fist

icat

con

stru

ite

c~t

[i b

erbe

ce d

e p

enet

rare

a z

idu

rilo

r [i

por

]ilo

r ce

t`]i

lor.

Du

p`

ÒMac

edon

ia H

isto

ryÒ

Pro

f. A

. Pal

iou

ras,

Hel

enic

Nat

ion

al L

ine,

Ath

enas

199

8.

293

Persanii reprezentau un imperiu formidabil de mare [i de puternic, capabili s` ridice armate de mii [i mii de solda]i f`r` a fio problem`, dar... exist` un moment psihologic, destin c`ruianimeni nu i se poate �mpotrivi. Lui Alexandru i s-a �nt~mplat ceeace i se va �ntampla lui Cortez �n lupta �mpotriva lui Mentezums,1700 de ani mai t~rziu, [i anume: ã�i va sur~de noroculÓ!

Dup` ce a fost capabil s` traverseze Dardanelele f`r` a fiinterceptat de marea flot` de r`zboi persan` care ãse plimba oarb`[i surd`Ó prin Marea Tracic` (Egee), Alexandru, cu o mic` armat`,�i va �nfrunta pe imperialii lui Darius al III-lea. Ace[tia aveau [i ungrup de mercenari greci �n frunte cu Memnon din Rodhos, ce-lconsidera pe Alexandru un barbar maniac, t~n`r [i arogant, darpericulos prin dispre]ul s`u �n fa]a mor]ii tipic neamului nostrutraco-dac. Memnon din Rodhos �i sf`tuie[te pe persani s` nu seangajeze �n lupt` direct` cu macedoneanul, ci s`-l h`r]uiasc` doar,s`-i taie leg`turile de aprovizionare, s` duc` tactica p`m~ntuluip~rjolit. Dar conduc`torilor persani sfatul lui li s-a p`rut o insult`[i, parafraz~ndu-l pe Mihai Eminescu, spuneau:

ãCum? C~nd lumea mi-e deschis`, a privi g~nde[ti s` tac§i armata mea persan` s` se �mpiedice de-un trac?ÓEra un amurg de mai, soarele se cobora lene[ la orizont c~nd

armata macedonean` sose[te la malul r~ului Granicus. De cealalt`parte �i a[teptau persanii Ð 10.000 de cavaleri[ti de elit`, aduna]i depeste toat` Asia, de la Bactria [i chiar din nordul Afganistanului.Al`turi de ace[tia erau [i 4.000 de mercenari greci �n care ura clocotea �mpotriva macedonilor cuceritori ai Greciei; trupe deinfanterie erau r`sp~ndite pe flancuri. B`tr~nul general macedonean, Parmenio, �l sf`tuie[te pe t~n`rul de 22 de ani,Alexandru, s` am~ne lupta p~n` �n zori, astfel armata se va odihni[i va putea lupta cu mai mult succes. Dar cine-l putea convinge peel, pelasgul Alexandru, alesul zeilor?

Raportul de for]e era de 1:10, adic` unui soldat din oasteamacedonean` �i corespundeau 10 persani. ëntr-o lini[te perfect`, �ncare parc` [i natura s-a oprit �n loc, au r`sunat brusc trompetelemacedonene [i lupta a �nceput. ëntr-un interval foarte scurt,Alexandru trece r~ul �n fruntea armatei [i �n strig`tele de lupt` alevechilor zei macedoneni ai r`zboiului (dup` M. Wood : In the foot

294

steps of Alexander the Great, p. 40) sose[te cu numai 1.000 de cavaleri[ti [i 500 de infanteri[ti peste r~u. ën praful ridicat [i �nconfuzia creat`, ei, macedonenii �i �nving pe persani care�nm`rmuri]i nu sunt �n stare s` se �mpotriveasc`. Jum`tate dingrecii mercenari care erau de partea persanilor au fost macel`ri]i,iar supravie]uitorii greci au fost trimi[i �n lan]uri, �n minele deargint din Tracia. Mesajul trimis astfel persanilor a fost [ocant. Einu puteau �n]elege cum o armat` a[a de mic` i-a putut �nfr~nge.Victoria de la r~ul Granicus a deschis pentru Alexandru coastaIonic`, Asia Mic`, micile cet`]i [i ora[ele a[ezate �n acele locuri.Ele se supuneau unele dup` altele f`r` lupt`, parc` hipnotizate defaima pelasgului macedonean. Doar c~teva cet`]i grece[ti i s-au�mpotrivit, una din acestea fiind [i Miletul. ënvin[i, ei au beneficiat�ns` de mila lui Alexandru. S` nu uit`m c` jum`tate din armata saera format` din greci. Dificult`]ile de comunicare dintre ofi]eri,solda]i datorit` limbilor diferite: macedoneana versus greceasca, la�nceput nu au avut nici o �nsemn`tate, dar nu [i dup` moartea luiAlexandru.

O alt` victorie, mic` dup` unii, dar care l-a ajutat peAlexandru s` nu fie ]inut pe loc �n Anatolia, a fost cea de la Caria,unde acela[i grec Memnon din Rodhos dup` ce [i-a trimis so]iapersan` (care mai t~rziu va deveni iubita lui Alexandru), Barsine,cu copiii la Darius pentru a fi �n siguran]`, va renun]a la lupt` fugind pe mare, crez~nd c` �n felul acesta se va descurca mai u[or.ënainte de plecare el pune foc cet`]ii. Din nou, t~n`rul Alexandruse dovede[te un tiran cult, salv~nd din fl`c`ri una din cele 7 minuni ale Lumii antice, morm~ntul regelui Mausolus,ãMausoleumÓ. Dac` Memnon ar fi continuat s` reziste, Alexandruprobabil niciodat` nu ar fi putut p`r`si Anatolia. Poate Darius arfi fost salvat, iar India [i Egiptul, de asemenea. Dup` cucerirea apeste 30 de ora[e, numai �n Lycia, Alexandru �[i �ndreapt` trupelela 90 de grade spre Nord, ajung~nd p~n` la localitatea Gordion.

Gordion a fost ora[ul lui Midas al c`rui tat`, Gordius, a fostun emigrant trac din Macedonia, sosit acolo �ntr-o c`ru]` de lemn,pe care a l`sat-o, ca pe un monument pentru posteritate, legat` deun ]`ru[ cu un nod foarte complicat. Legenda spunea c` cine vadeznoda acel nod va fi ãDomnul AsieiÓ. Alexandru, dup` un

295

Alesul zeilor

moment de g~ndire [i t`cere, va scoate sabia [i va ãtìa nodulGordianÓ. Istoricul Arrian nu a fost sigur dac` povestea era chiaradev`rat`, dac` s-a �nt~mplat ori nu s-a �nt~mplat a[a, cert este c`nodul a fost ãdeznodatÓ.

Alexandru �[i continu` �naintarea, la �nceput estic` spreAncyra (Ancara de azi), apoi trec~nd peste r~ul Nely, p`trunde �nCapa-Dacia (Capa Docia), locuri cucerite de str`mo[ii sì carpato-danubieni cu c~teva mii de ani �naintea lui. ëntre timp, unul dinmarii lui du[mani, grecul Memnon, care distrusese pe mare flotamacedonean`, s-a �mboln`vit [i a murit. ën Babilon, la 1.000 de kmdep`rtare de mare, regele persan, Darius al III-lea, la aflarea ve[tiimor]ii generalului sù Memnon, nu ascult` de sfaturile unui altcomandant grec, mercenarul Caridemos, de a cump`ra cu aur pegrecii nemul]umi]i [i s`-i porneasc` pe ace[tia �mpotriva macedonilor; [i nu numai c` Darius nu l-a ascultat, dar �n timpulunei discu]ii pline de insulte grave, a ordonat executarea luiCaridemos. Aceast` decizie el o va regreta mai t~rziu �ns` nu [iAlexandru c`ruia norocul �i sur~de de dou` ori. F`r` un general cuexperien]`, Darius va fi for]at s` ia conducerea luptei �mpotrivamacedoneanului [i va fi pierdut �n urma b`t`liei de la Issus (KinetHuyuk) din noiembrie 333 \.d.H. Ce s-a �nt~mplat cu familia saconstituie un �ntreg aranjament de pove[ti: faptul c` grecii �ldescriu pe Alexandru ca unÓgerontofilÓ �ndr`gostit de mama luiDarius, femeie peste 60 de ani. Eu, personal, nu �i cred. Odat`,\nving`tor pe teritoriul Anatoliei, Alexandru �[i �ndrept` armata(332-331 \.d.H.) spre teritoriile Siriei, Libanului [i Egiptului de azi.

1. CUCERIREA TERITORIILOR SIRIEI,LIBANULUI, ISRAELULUI §I EGIPTULUI DE AST�ZI

La 24 de ani (332-331 \.d.H..), Alexandru va �ncepe cucerireaacestor teritorii. Folosesc numele locurilor a[a cum sunt ele azicunoscute pentru a u[ura �n]elegerea cititorilor mai pu]in speciali[ti �n nume de localit`]i [i teritorii necunoscute, pierdute �ntimp [i �n groapa neiert`toare a istoriei: ãuitareaÓ.

296

Fig.108. Alexandru a fost declarat Faraon, Fiu a lui Ammon fiind iubit de Zeul Ra. Descoperirehieroglific` \n 1939 \n oaza de la Baharya.Dup` ÔÕIn the footsteps of Alexander the GreatÒ, Michael Wood Ð University of California Press 1997

297

Pe teritoriile men]ionate mai sus s-au perindat triburi [ipopoare. Ele au schimbat doar numele localit`]ilor, dar nu [igeografia. Cine [tie cine va domina aceste locuri �n anul 4000 [i cenume vor mai avea ele? Dar s` revenim la t~n`rul nostru trac [i laconsecin]ele ce vor fi declan[ate de ac]iunile lui. Dup` b`t`lia dela Issus, Alexandru l-a trimis pe b`tr~nul general Parmenia laDamasc pentru capturarea unor r`m`[i]e persane dar, surpriz`, elo va lua ca prizonier` pe Barsine, fat` a unui nobil persan. Ea aveao educa]ie greceasc` [i fusese m`ritat` p~n` acum de dou` ori: odat` cu c`pitanul de mercenari greci, Mentor din Rodos, a douaoar` cu cel mai �nver[unat adversar al lui Alexandru, generalulMemnon. Plutarh spunea c` ea ar fi �ntre]inut rela]ii intime [i cuAlexandru, av~nd un b`iat, numit Heracles. Ce s-a �nt~mplat cuacest copil al lui Alexandru nu se mai [tie. ëntre timp, armata luiAlexandru se mobilizeaz` �n jos pe coasta Feniciei (Siria [i Libanulde azi) unde toate ora[ele [i cet`]ile �l recuno[teau pe Alexandrudrept urma[ul lui Darius al III-lea.

Singura cetate care a �ncercat politica neutralit`]ii a fostTyrul. Ei i-au trimis lui Alexandru daruri [i chiar o coroan` de aurdar, nu l-au l`sat s` p`trund` �n cetate. Nu a fost o lupt` u[oar`pentru armata lui Alexandru, deoarece Tyrul era o insul` cu ziduriputernice [i cu un port cu peste 83 de cor`bii �n el. Dup` ce arma-ta lui Alexandru nu a fost �n stare s` cucereasc` singur` cetateaTyrului, din nou invidia [i gelozia ãfra]ilorÓ greci, vecini ai Tyrului,vor fi folosite de el. Cu ajutorul unor cor`bii feniciene, al flotei dinRodos [i �n special al celor 120 de cor`bii ale regelui Ciprului,rezisten]a popula]iei Tyrului va fi �nfr~nt` ori, mai corect spus,m`cel`rit` sau trimis` �n sclavie. Conduc`torii Tyrului au fost executa]i �mpreun` cu al]i 2000 care au fost crucifica]i. Dup` orezisten]` de 6 luni Tyrul va dispare de pe fa]a p`m~ntului. Aceastaeste ac]iunea ãcivilizatoareÓ a macedonenilor nu numai asupragrecilor, persanilor, indienilor ci [i asupra tuturor celor cuceri]i,subjuga]i de ei. Oare ne-am schimbat noi dup` 2000 de ani?Ferocitatea noastr` s-a schimbat ea? Azi macedonenii tr`iescsupu[i sub greci, bulgari, iugoslavi [i albanezi. Numai �n patriamam`, Dacia-Roman`, ei sunt azi liberi, cu dreptul de a scrie, publica [i comunica �n limba lor, macedonean`, arom~n`.

298

Alexandru, p`trunz~nd �n cetatea Tyrului, s-a av~ntat cus`lb`ticia celor 24 de ani ai sì [i cu experien]a c`p`tat` �nsupunerea grecilor, omor~nd [i r`nind pe oricine-i st`tea �n cale.Curtius spune c` peste 10.000 de b`rba]i au fost m`cel`ri]i, dar [iAlexandru a fost r`nit la un picior, fiind nevoit s` p`r`seasc`c~mpul de lupt`. C~nd guvernatorul Tyrului [i al �ntregului teritoriu al Gazei de azi a fost prins, Alexandru a ordonat cagleznele s`-i fie gùrite [i legate de spatele unui car de lupt`, [iplimbat de viu, zb`t~ndu-se de durere [i �n chinurile mor]ii, �njurul pere]ilor cet`]ii; decizia lui Alexandru fiind parc` o imita]ie atratamentului aplicat de Achile, tracului-raman Hector �n timpulR`zboiului Troian.

ën iarna aceluia[i an, 332 \.d.H., Alexandru traverseaz` Gazapentru a intra �n Egipt, f`r` nici o �mpotrivire din partea acestora.Ce-o fi sim]it el atunci, la 24 de ani, �n fa]a piramidelor? Cine [tie?Pe urmele cui s-o fi sim]it? O fi [tiut el de ai sì str`buni, carpato-danubieni, ga-ramani, cuceritori ai nordului Africii, cu 2000 de ani�naintea lui? Napoleon Bonaparte care-l va urma, [tia c` prive[tela acelea[i piramide v`zute cu 2000 de ani �naintea lui deAlexandru Macedon. Dar el, Alexandru, era copilul timpului sù,religios [i supersti]ios, ciudat pentru noi cei de azi.

El va lua o cale lung` de peste 250 de km c`l`rind pe c`milecam 30 km pe zi, pentru a ajunge la Siwa unde preo]ii egipteni aitempluluiÓ Oracolul lui AmmonÓ �l vor recunoa[te ca fiu al Zeului[i �l vor numi chiar Faraon al Egiptului - �n scris, dup` cum el acerut (dar va fi scris nu �n grece[te ci �n egipteana hieroglific`). Defapt, noi nu vom [ti niciodat` cu adev`rat ce s-a �nt~mplat acolo,ce schimb`ri asupra concep]iei lui religioase s-au produs. Un lucrueste sigur c`, profund impresionat de templul Oracol al Zeuluiegiptean de la Siwa, Alexandru s-a g~ndit poate pentru prima oar`la moarte [i i-a dat ordin lui Aridaeus, un prieten foarte apropiat,ca atunci c~nd va muri s` fie �nmorm~ntat l~ng` tata Ammon, laSiwa! Acest lucru nu a avut �ns` loc niciodat`, se pare, el fiind�nmorm~ntat sub funda]ia noului ora[, Alexandria.

Dar �n mod ciudat, Alexandru nu se re�ntoarce pe acela[idrum: plec~nd de la Siwa, el o va lua pe un drum sudic, str`b`t~ndde[ertul. De ce o fi ales acest drum riscant? Arrian spune c`, dup`

299

Alesul zeilor

Ptolomeu (care se pare c` l-a �nso]it pe Alexandru �n drumul spreSiwa), Alexandru a ales alt drum de �ntoarcere. De fapt, acel drumnu prea a fost cunoscut. 2000 de ani mai t~rziu, mai precis �n varaanului 1942, generalul german Rommel, �[i va pune �ntrebarea:ãCare a fost drumul sudic de re�ntoarcere a lui Alexandru?ÓGeneralul voia s` g`seasc` acel drum pentru a-i putea ocoli peenglezi �n drumul sù spre Egipt. Se pare c` [i el, precumAlexandru, s-a dus la Oracol cu o singur` �ntrebare: care a fostaceea, [i care a fost r`spunsul oracolului, nimeni nu [tie.

Alexandru auzise de la Herodot despre legendarul Siwa [i�ncercarea lui Cambyses, fiul lui Cyrus - regele Persiei, de a cuceri[i distruge Siwa, lu~nd un drum sudic, dar �ntreaga armat` a luiCambyses a fost �nghi]it` de nisip, a disp`rut (poate studii arheologice viitoare vor redescoperi acea armat` �nc` ascuns` subnisip). Cine a elucidat par]ial misteriosul drum de �ntoarcere al luiAlexandru, a fost un arheolog egiptean care, �n anul 1939 adescoperit la oaza Bahariya un templu necunoscut, acoperit denisip. ënl`tur~nd nisipul din jurul pere]ilor, descoper` alte cartu[ede hieroglife men]ion~nd c` templul era �nchinat faraonuluiAlexandru [i patronat de doi zei: Horus [i Isis.

C~nd a avut timp Alexandru �n scurta sa via]` s` d`r~me [i s`recucereasc` imperii, c~nd a avut timp s` construiasc` ora[e, cet`]i[i temple? Ce o fi sim]it acel bìat de 24 de ani, venit de departe,din Balcani, ca s`-[i construiasc` un templu acolo, �n pustiu, �noaza Bahariya?

Pe aceast` rut`, probabil, s-a �ntors el de la Siwa, pe aceast`rut`, probabil, generalul sù Ptolomeu, care mai t~rziu va conduceEgiptul, i-a marcat drumul cu acest templu? Poate Alexandru aordonat construc]ia templului acesta mul]umind astfel zeilor pentru norocoasa �ntoarcere de la Siwa.

La sf~r[itul lunii ianuarie 331 \.d.H., Alexandru decide construc]ia primului sù ora[: Alexandria, precum al sù tat` a construit Filipopolis (Plovdiv-ul de azi). Acesta va fi primul din cele30 de ora[e care-i vor purta numele peste tot �n lumea cucerit` de el.Alexandria trebuia s` fie un centru de cultur`, acolo, pe coastaMediteranei [i a[a a [i fost. Alexandria a devenit un El-Dorado cultural [i a stat a[a aproape 1000 de ani, p~n` la sosirea Islamului.

300

Alesul zeilor

301

2. CUCERIREA ZONEI IRAKULUI §I IRANULUI

�n prim`vara anului 331 \.d.H., la v�rsta de 25 de ani,Alexandru �[i continua mar[ul �n cucerirea Lumii Antice, alerg�nddup` acela[i Darius.

Acesta va �ncerca s`-l cumpere pe t�n`rul macedonean ofe-rindu-i, la �nceput, recunoa[terea unui imperiu cu limita �n centrulAnatoliei, p�n` la r�ul Halys. Apoi �[i extinde oferta, de ast` dat`limita noului imperiu oferit acestui t�n`r de 25 de ani fiind, nicimai mult nici mai pu]in dec�t fluviul Eufrat [i �n plus, fabuloasasum` de 30.000 de talan]i �mpreun` cu una din fiicele sale. S`raculgeneral Parmenia spunea ãeu a[ accepta aceast` ofert`Ó dar nu [it�n`rul nostru trac-macedonean la care dorin]a de aventur` [ilupt` era primordial` [i nu aceea de a se a[eza cuminte la locul lui[i s`-[i cl`deasc` o familie �n lini[te [i pace. El �i va r`spunde luiDarius: ãcheam`-m` ãMarele RegeÓ [i te voi l`sa s` tr`ie[ti pel�ng` mine ca vice-rege, ori opre[te-te din fug` [i vino s` nelupt`mÓ.

Este imposibil de �n]eles incompeten]a lui Darius, care de[iavea sub m~na lui o uria[` armat`, �i era fric` de un grup de solda]imacedoneni. Alexandru �l va sf`r�ma din nou �n lupta de la Arbela(Gaugamela), unde va sosi cu 40.000 de infanteri[ti [i 7.000 decavaleri[ti. Darius �l va �nt�mpina cu peste 200.000 de infanteri[ti(dup` al]ii chiar 1.000.000) [i mai mult de 34.000 de c`l`re]i.Astfel, la sf�r[itul verii anului 331 \.d.H., mai precis pe 1 octom-brie, pe o vreme c`lduroas` [i plin` de praf [i de un v�nt fierbinte,alerg�nd printre dealurile Kurdistanului, cei doi, Darius [iAlexandru, se vor g`si din nou fa]` �n fa]` (Fig. 109).

Bessul, [eful cavaleriei din nordul Afganistanului, lanseaz` unatac asupra aripii drepte macedonene dar, spre ghinionul lui, �n locs` se opreasc` la grecii pe care-i sf`r~mase, �[i continu` ataculnimerind �n fa]a falangelor macedonene, trupe specializate �n ast-fel de lupte, care �ntr-un nor de praf, distrug cavaleria persan`.

Alexandru alearg` dup` Darius care scap` din nou. B`t`lia dela Arbela (Gaugamela) a fost poate una dintre cele mai decisive:

Fig.

109.

Ale

xan

dru

[i

Dar

ius

\n l

up

ta d

e la

Iss

u: d

up

` u

n m

ozai

c la

Pom

pei

302

303

Alesul zeilor

num`rul mor]ilor �n armata lui Darius s-a ridicat, dup` unii, la56.000 dar adev`ratul num`r al acestora nu se va [ti, probabil,niciodat`. Istoria e scris` �ntotdeauna de �nving`tor! T�n`rulAlexandru �[i va continua drumul h`r`zit de destin, va p`trunde �nBabilon, unde se va odihni, apoi va continua invazia zoneiIranului de azi, va arde ora[ul ãcel mai ur�t din lumeÓ, va distrugePersepolis �n fa]a armatei persane paralizat` de fric`. Alexandru vag`si comoara regilor persani, compus` din peste 120.000 talan]i deaur. Armatei lui, obosite dar victorioase, �i ofer` ora[ul spre jefui-re Ð frumoas` recompens`. Ce vor fi sim]it persanii despre aceastaeste u[or de imaginat: [i azi ei �l consider` pe Alexandru drept unm`celar, o f`ptur` diabolic` care le-a d`r�mat templele [i le-a ucispreo]ii, le-a distrus cea mai pre]ioas` carte religioas` ãAvestaÓ,scris` cu aur pe 12.000 de piei de animale.

Va urma fuga dup` Darius care se ascunsese la Ecbatana, 600km nord de Persepolis, av�ndu-i al`turi de el pe mercenarii greci,credincio[i lui, c�t [i pe satrapul Bessus, conduc`torul cavalerieide la Arbela. �n fierbintea lun` iulie a anului 330 \.d.H., Alexandruafla c` Darius a p`r`sit Ecbatana, �ndreptandu-se spre zonaAfganistanului de azi. �n 11 zile de mar[ for]at macedonenii ajungla Ray (vechiul Teheran), obosi]i, �nseta]i, aproape t�r�ndu-se prinmarea de nisip. Ciudat` este [i frica lui Darius; av�nd o armat` dezeci de ori mai mare [i mai puternic`, fugea de un grup nebun demacedoni care nu-i doreau nimic altceva dec�t s`-l fac` s` dispar`.�ntre timp, �n tab`ra lui Darius se propuneau schimb`ri; propune-rea de �nlocuire temporar` a lui Darius cu Bessus, satrapulBetriei,va fi respins` de Darius, care va muri, fiind ucis chiar deãcredincio[iiÓ s`i, care-l vor p`r`si, �njunghiat, �ntr-o c`ru]`. Deaici istoricii, �nving`torii, vor scrie iar istoria lor, a c�[tig`torilor. Eivor descrie cum un soldat din armata lui Alexandru �l va g`si peDarius, �nc` �n via]`, �i va aduce ap` �ntr-un coif, iar �nainte s`moar`, marele rege al Imperiului persan, �l va �nt�lni pe Alexandru[i �i va mul]umi pentru felul �n care �i tratase familia. Ba chiar maimult, cu limba de moarte �l va numi succesorul s`u la tronulMarelui Imperiu Persan. Istorici, istorici, istorici [i atunci, ca [iacum, scriau o istorie p`rtinitoare, o istorie a �nving`torului f`r`scrupule [i ru[ine �n fa]a posterit`]ii!

Adev`rul este c`, Darius era deja mort la sosirea luiAlexandru iar corpul s`u a fost trimis �napoi la Persepolis, nu a[ade mult din respect, c�t pentru a ar`ta familiei acestuia [i lumii per-sane corpul ne�nsufle]it al marelui Darius. Ce a urmat dup` aceeanu se deosebe[te de ce urmase cu c�]iva ani �n urm` �n regatulMacedoniei, dup` moartea lui Filip al II-lea.

De ast` dat` to]i copiii lui Darius au fost fie ã�ndep`rta]iÓ pen-tru totdeauna din aceast` lume, fie c`s`tori]i cu macedoneni - �nfelul acesta nel`s�ndu-se nici un urma[ demn de a-l continua �nviitor pe fostul rege al regilor, pe Darius.

Acum, dup` ce au cucerit Persia, se vor �ntoarce acas` ace[timacedoneni? Nu! Alexandru le va vorbi de zilele �n care ei ar tre-bui s`-l inving` pe Bessus, care �ntre timp se declarase rege. El,Alexandru, �i va purta spre ãsf�r[itulÓ p`m�ntului pe acelea[i dru-muri ale istoriei pe care vor p`[i Gingis Han (Genghis Khan), oriMarco Polo. De la v�rsta de 27 de ani p�n` la 29 el �i va purta depe �ntinderile Afganistanului, Uzbekistanului [i Tadjikistanului deazi p�n` la Samarkand. Se va c`s`tori cu Roxana, cea mai fru-moas` fat` din Asia, nu �nainte de a-l omor�, �ntr-o criz` de perso-nalitate, pe vechiul s`u prieten [i tovar`[ de arme - Cleitus. Ce l-af`cut pe t�n`rul Alexandru s` renun]e la farmecele EunuculuiBagoas, la t�n`rul Euxenippos sau la vechiul ãprietenÓHephaistion [i s` se �ndr`gosteasc` de t�n`ra [i frumoasa Roxananimeni nu [tie. Cert este c` �n urma unui banchet ãsplendidÓ, bar-baric, cu mult consum de alcool, ea, Roxana, a fost adus` s` dan-seze �n compania altor fete, ca s` aterizeze �n ãinimaÓ luiAlexandru. Dar firea totalitar` [i despotic` a t�n`rului ãzeuÓ vaexploda iar`[i c�nd un grup de paji, to]i tineri, sub 20 de ani, s`tuide alerg`turi, au pl`nuit asasinarea lui. Ace[tia vor fi descoperi]i [itortura]i f`r` mil`, p�n` la moarte. ën final, Alexandru �l va acuzape nepotul lui Aristotel, pe Calisthenes, de a fi organizat complo-tul, istoricul, omul care i-a construit mitul, pe grecul care a creat [irealizat prin lingu[itoriile lui ãmonstrulÓ Alexandru. Calisthene, �nplus, a mai avut ãtupeulÓ s`-l compare cu Patrocle (Patroclus, dinIliada) prietenul [i iubitul lui Achile. Cum adic`, EL, Alexandru, s`nu fie comparat cel pu]in cu Achile! Ca urmare, Alexandru nunumai c` l-a torturat dar l-a [i crucificat.

304

305

Alesul zeilor

3. CUCERIREA ZONEI PAKISTANULUI §I INDIEI 327-326 \.d.H.

CHEMAREA STR�BUNILOR

La v~rsta de 29 de ani, c~nd al]i tineri nu [tiu �nc` de ce s` seapuce �n via]`, EL, Alexandru, se vedea un ãzeuÓ. Cuceriseaproape toat` lumea [tiut` p~n` la el dar - nu toat`!

El vroia totul, a[a c` �n prim`vara anului 327 \.d.H. �l vomg`si pe pantele muntoase ale Hindu-Kush-ului, undeva �ntrePakistanul [i Afganistanul Nuristan, plin de energie, m~nat de odorin]` demonic` de a st`p~ni toat` lumea. A[a cum �l �nv`]aseAristotel, el voia s` vad`, din v~rful acestor mun]i, sf~r[itul, limitap`m~ntului. Ce o fi sim]it el, oare, c~nd a descoperit c` ãeminentulÓ lui �nv`]`tor a calculat gre[it? Probabil �n acelmoment dorin]a de cunoa[tere [i mai pu]in cea de cucerire �l purtatot mai departe, sau poate nu era altceva dec~t o chemare astr`bunilor care cu mai pu]in de 2000 de ani �naintea lui, carpato-danubienii, vedicii, arienii, ori cum vre]i s` ne numi]i, �n urmam`celului de la Harrapa, p`trundeau �n India pe cursul superior alIndusului.

Ei, carpato-danubienii-arieni, au cucerit India nu numai mili-tar ci, �n special spiritual.

Despre India, Alexandru nu [tia prea mult, se pare c` ãservi-ciul lui secretÓ Ð format �n majoritate din negu]`torii greci Ð nu p`trunsese �n aceast` zon`. Cuno[tin]ele lui se limitau la frontiera nord-vestic` a Punjab-ului.

T�n`r, abuziv, c`ruia �i pl`ceau be]iile, orice se poate spuner`u despre t~n`rul Alexandru, dar nu i se poate contesta seriozi-tatea [i meticulozitatea �n preg`tirea unei invazii; la fel [i de ast` dat`, dup` ce va studia cu aten]ie toate informa]iile primitedespre India, EL �[i va �mp`r]i armata �n dou`: (1) grosul ei �l vapune sub conducerea ãiubituluiÓ lui prieten Hefaist-ion, iar o mic`parte (2) o va conduce EL �nsu[i, [i va avea un caracter, maicur~nd de exploatare a Indiei.

Ei vor merge �mpreun` de la Kandahar p~n` la Kabul [i deacolo p~n` la Bactra (Balkh). Se vor re�ntoarce la Kabul [i de

306

acolo drumul lor se va desp`r]i: Hefaistion �[i va conduce armatala sudul r~ului Kabul spre Taxila, al c`rei rege va fi de partea mace-donilor; nu la fel va face un alt rege din partea vestic` a fluviului Indus, care la Charsadda va fi �nvins de Hefaistion [i chiaromor~t.

Alexandru se �ndreapt` cu mica lui trup`, �n nord spreHimalaia, trec~nd prin valea Kunarului, ajung~nd p~n` la Pir Sar(Dornos), undeva pe la poalele acestor mun]i (din estul Afganista-nului de azi p~n` la frontiera nord-vestic` a Pakistanului).

Ce-l m~na pe t~n`rul rege macedonean erudit pe acestemeleaguri, atunci �n antichitate, atunci, \n urm` cu mai bine de2300 de ani? Poate acea chemare a str`bunilor!

Undeva �n v`ile Kunarului, �ntre Afganistanul de azi [iPakistan a avut loc un incident extraordinar: �n micul or`[el Nysalocalnicii au venit la armata macedonean` cer~ndu-le protec]ia,spun~ndu-le c` ei sunt nimic altceva dec~t descenden]i ai zeuluiBachus, zeu tracic, preluat mai t~rziu de greci [i de romani,Bachus, zeu al be]iei, vinului, extaziei (provocate de amestecarea�n vin a unei vi]e s`lbatice), intoxica]ie care provoca ac]iuni impredictibile la cei ce se ãdrogauÓ cu aceasta. C` Alexandru [i ailui macedoneni erau alcoolici este greu de spus, dar [i de contes-tat. Pe atunci oamenii ãale[iÓ nu aveau prea multe de f`cut ca s` sedistreze, �n plus macedonenii ca [i mercenarii greci care-i �nso]eauerau oamenii timpurilor lor: creduli, supersti]iosi, religio[i, pose-da]i de demoni ori de zei.

De fapt, nici azi, dup` 2300 de ani, oamenii nu s-au schimbatprea mult, [i chiar c~nd trimit rachete pe alte planete, c`l`toresc peLun`, sau simplu ã�n spa]iuÓ, continu` s` fie supersti]io[i ori s`cread` �n fiin]e supranaturale la care se �nchin` cu evlavie; deci, cele putem cere acelor oameni de acum 2300 de ani! Povestea acelorãstr`buniÓ nu a f`cut dec~t s`-i confirme lui Alexandru, dreptul dea fi acolo [i s`-i creasc` [i mai mult interesul �n exploatarea aceleilumi. S` nu uit`m c` pentru timpul s`u, el era un om deosebit deeducat, erudit, cult. Dup` pasajul prin valea str`mo[ilor, el vaajunge la Massaga, �n valea r~ului Swat, unde a �nt~mpinat rezisten]`, p~n` c~nd conduc`torul armatei inamice a fost ucis.Atunci regina local`, o femeie foarte frumoas`, �i va deschide

307

por]ile cet`]ii [i nu numai pe acestea; se pare c` ea i-a adus pe lume[i un copil. Alexandru le-a promis solda]ilor indieni, care luptaser`�mpotriva sa, libertatea, dar �n timpul nop]ii, i-a m`cel`rit. El nuavea nevoie de solda]i inamici �n spatele sù.

Comportamentul lui pare, de multe ori, cel al unui juc`tor,modern, de [ah.

Alexandru �[i continu` campania spre centrul Indiei cu80.000 de solda]i, animale, care [i turnuri de lupt`, elefan]i, plusoameni de [tiin]`, botani[ti, istorici [i topografi (care m`surau continuu distan]a: Macedonia Ð cap`tul lumii). El traverseaz` r~uri[i fluvii, vì, dealuri [i mun]i, de[erturi [i m`ri, spre a-[i �ndeplinidestinul. El �l va �nt~lni pe ramanul, Rajah, Porus, �mp`rat alIndiei, care �i va sta �n fa]` cu 30.000 de solda]i [i o cavalerie de2.000 de oameni al`turi de care mai avea [i un ãregimentÓ de ãtancuri ale antichit`]iiÓ, respectiv 300 de elefan]i. Astfel, �n jurulzilei de 21 mai a anului 237 \.d.H., �ntr-o zi �nsorit`, pe r~ul Jhelum(Hydaspes), umflat de apa topit` a z`pezii c~t [i a ghe]arilor dinmun]ii Hymalaia, Alexandru �[i va construi un pod de vase, surprinz~ndu-l pe fiul lui Porus, care credea c`, cu o cavalerie de2.000 de oameni [i 50 de cariote (c`ru]e de lupt`) �l va speria pemacedonean. Dar el s-a �n[elat [i nu numai at~t, dar a [i fostomor~t. ën acele timpuri nu te puteai juca cu un macedonean!Ramanul Porus, probabil un urma[ al acelor str`mo[i carpato-danubieni, �nalt de 1,80 m, un adev`rat gigant pentru acea vreme,�l va �nt~lni �n lupt` pe macedonean. La �nceput ãdiviziaÓ de elefan]i va face ravagii printre macedoneni [i ale lor falange, darnici asta nu va dura prea mult, ochii elefan]ilor fiind principala]int` a suli]elor lungi, falangiste, dar [i trompele lor tìate de s`biilemacedonene. Istoricul Arian �i descrie pe ace[ti elefan]i, ar`t~nd lasf~r[it ca ni[te cor`bii r`sturnate pe mare. Tot acela[i istoric,Arian, ne spune c` num`rul mor]ilor �n tab`ra lui Porus a fost de20.000; Diodorus vorbe[te de 12.000 de mor]i, 9.000 de prizonieri[i 80 de elefan]i mor]i. Dac` dup` m`celul de la Harrapa, f`cut decarpato-danubieni-vedici la 2.000 \.d.H. ace[tia au p`truns pevalea Indus-ului, acum, dup` cca. 1.700 de ani (327 \.d.H.) un altm`cel a avut loc; Porus a sc`pat masacrului. El �l va �nt~lni peAlexandru, cer~ndu-i, printr-un interpret, s`-l ãtrateze ca pe un

308

regeÓ. Alexandru o va face [i, chiar mai mult, �i va m`ri imperiulad`ug~ndu-i [i teritoriile ocupate de la inamicii acestuia. Pentrumacedonean, era mai bine s` aib` un prieten dec~t un du[man.

O moned` din acele timpuri, f`cut` �n Babilon, ni-l�nf`]i[eaz` pe Alexandru c`lare pe Bucefal, atac~ndu-l pe Poruscare se g`sea pe spatele unui elefant. Pe cealalt` fa]` a monedeiavem portretul lui Alexandru care, asem`n`tor zeului suprem altraco-dacilor, Gebeleizis, are �n m~na dreapt` un fulger, iar cust~nga se sprijin` �ntr-o suli]`. B`t`lia de la Jhelum, de[i c~[tigat`,�l va m~hni profund pe t~n`rul de 29 de ani: el �l va pierde peBucefal, calul lui drag, care moare r`nit �n lupt` (sau, dup` al]ii, deb`tr~ne]e). Bucefal a fost animalul credincios care timp de 20 deani l-a �nso]it peste tot. Un monument va fi ridicat �n cinstea cailorde lupt`, de fapt, �n cinstea credinciosului lui cal - Bucefal. Loculmonumentului a fost identificat la Jalapur, loc pe care chineziibudi[ti �l vor numi mult mai t~rziu ãora[ul faimosului calÓ.

Dup` o lun` de repaus pe malurile r~ului Jhelum, c~nd auavut loc spectacole muzicale [i competi]ii atletice, Alexandru �[i varidica iar armata duc~nd-o mai departe ã�n inima IndieiÓ. La felcum mai t~rziu Magelan [i Cristofor Columb vor explora m`rilepentru a descoperi sf~r[itul lor, el, Alexandru, voia s` fac` acela[ilucru pe uscat, voia s` vad` unde se sf~r[ea p`m~ntul! Botani[tiicare-l �nso]eau erau �nc~nta]i de noua flor` descoperit`, de bumbacul care f`cea posibil` ob]inerea de haine din astfel deplante. Musonul era observat [i comentat de Theophasus, a c`ruilucrare pierdut` a fost reg`sit`, tradus` �n limba persan` �ntr-o bibliotec` din nordul Indiei. Alexandru �[i �mpinge armata �nt~ispre Est p~n` la r~ul Beas (Hyfastis), cel mai dep`rtat loc [tiutp~n` atunci dup` istoricul Arrian. El auzise c`, dincolo de acestr~u, ar exista un regat, pe Gange, cu capitala la Patna, ora[ ce rivaliza cu Babilonul, cu o popula]ie de 400.000 de locuitori, 564de turnuri de ap`rare [i 60 de por]i. Cine-i putea opri setea deaventur`, de cucerire a acelei �mp`r`]ii? Cine? Dar armata eraobosit` de ploile din timpul perioadei musonice, �mboln`vit` demalarie (chinina se pare c` au cunoscut-o atunci de la indieni), dedizenterie, speriat` [i decimat` de [erpii venino[i; solda]ii obosi]i[i uzi, nu mai visau ca �n urm` cu 7 ani, c~nd traversaser`Dardanelele �n Asia, la aventuri [i bog`]ii.

309

Alesul zeilor

Coenus, unul din cei mai devota]i comandan]i de falang` �i vaspune c` din armata original` au r`mas foarte pu]ini: Óunii au murit �n b`t`lii, al]ii sunt invalizi, mul]i au fost l`sa]i �n diferite p`r]i ale Asiei, dar cei mai mul]i au murit bolnavi de tot felul deboli; pu]inii supravie]uitori vor s` vad` dac` p`rin]ii le mai sunt �nvia]`, vor s`-[i vad` so]iile [i copiii, vor s`-[i vad` locurile nataleÓ.Nemul]umit, Alexandru le spune c` va merge singur �nainte numaicu voluntari, ceilal]i se pot �ntoarce acas`, �n Macedonia, s` spun`c` [i-au �ntors spatele la el, [i l-au l`sat singur printre inamici. Darnici aceste fraze nu au convins pe nimeni, a[a �nc~t se vor �ntoarcespre Jalapur. Dar dac` armata a acceptat aparent �n a merge maideparte, spre Est, Alexandru va �ncerca s`-i aduc` ãacas`Ó merg~nd spre sudul Indiei, continu~nd s` traverseze locuri noi, s`le exploreze. ëntre timp, Coenus va muri. Roxana, so]ia luiAlexandru �i va aduce pe lume un fiu care va muri �ns` �n toamnaanului urm`tor. Alexandru �[i va preg`ti o flot` de peste 2.000 devase pe care o va comanda, cu inten]ia de a atinge Oceanul Indian.Prietenul sù, Hefaistion, se va a[eza �n fruntea armatei de 200 deelefan]i [i �l va urma de-a lungul fluviului Indus. Infanteria [i cavaleria, av~ndu-l comandant pe Craterus va m`r[`lui [i ea de-a lungul malurilor fluviului. Trebuie s` fi fost un spectacol fantastic, grandios, s` vezi mobiliz~ndu-se acele trupe, cruciada�mpotriva Imperiului Persan transform~ndu-se �ntr-una �mpotriva locuitorilor Asiei! Solda]ii macedoneni v~nau,pedepseau, distrugeau orice �mpotrivire. ëncepuse teroarea contraoric`rei �mpotriviri. Macedonenilor li s-a �mpotrivit o popula]ielocal`, �n ora[ul Multan. Solda]ii, obosi]i [i bolnavi, nu prea maiaveau chef s` mai cucereasc` un ora[; Alexandru se va c`]`ra peuna din sc`rile de asalt, care se va rupe. V`z~nd ãro[uÓ �n fa]aochilor, t~n`rul macedonean uit` cine este, se aga]` cu m~inile dezidul du[man s`rind �nùntru cu al]i trei �nso]itori. Bucuriaap`r`torilor cet`]ii, care au t`b`r~t pe ei, cu mic [i mare, ba chiar o s`geat` �i va str`punge pieptul �n partea dreapt`. Cu acel scut allui Achile, luat din Troia, cei trei tovar`[i �l vor acoperi, �ncerc~nds`-l scape de furia ap`r`torilor. Solda]ii macedoneni din afarazidurilor, �n]eleg~nd dezastrul, vor lupta nebune[te [i-i vor masacra pe lupt`torii inamici p~n` la unul. Ei credeau cÀlexandru al lor era mort, dar el a fost adus, aproape mort, �ntab`ra unde doctorii se �ntrebau dac` s` �ncerce sau nu s`-i scoat`

310

s`geata din piept. ëntr-un moment de luciditate, Alexandru deschideochii [i le cere s` o fac`. Doctorul Critobulos o va face: s~nge [i aera ]~[nit dup` scoaterea s`ge]ii din ran` din pl`m~nul drept alãZeului MacedoneanÓ. Dar s`n`tatea de fier, c~t [i tinere]ea sa vor�nvinge, [i el va supravie]ui. Totu[i localnicii din zona Multan [iUchcr spun azi c`, de fapt, ãAlexandru a murit atunci [i a fost�nmorm~ntat undeva pe acolo. Comandan]ii lui nu au vrut s` descurajeze armata [i au declarat c` este �nc` �n via]`Ó. Adev`rul estec` Alexandru �[i va continua drumul pe ap` �nc` 9 luni; �n timpulacela ei au venit �n contact cu filosofia Vedica, ce se practic` �n Indiade peste 2.000 de ani, adus` de carpato-dun`reni. Alexandru va fiintrigat de filosofia sceptic`, ra]ional` [i materialist` vedic` [i deasem`narea ei cu ce se practica �n acea vreme �n Grecia (vezi p. 204ãTo the ends of the EarthÓ de Michael Wood), \n special �n ceea ceprivea legile naturale ale Universului. Este dificil pentru noi s`specul`m azi dac` el [tia sau nu c` originea acelor filosofii vedice �[iavea era �n spa]iul Carpato-Dun`rean, ca [i cea greceasc`, de altfel.Nu numai indienii, dar [i grecii se ad`paser` la acela[i izvor alcunoa[terii, am~ndou` civiliza]iile construindu-[i filozofiile pe bazacelei pelasgice, ariene, carpato-danubiene, pe cea a str`mo[ilorno[tri. De-a lungul Indusului, trupele lui Alexandru vor �nt~lni pecele ale regelui Indian Musicanus care, pref`c~ndu-se prieten, la�nceput, mai t~rziu �l va ataca, dar va sf~r[i crucificat. Peste 80.000din solda]ii lui fiind uci[i de trupele macedonene. ën vara anului 326\.d.H. Alexandru a ajuns la Patala (Hyderabad); folosind notele amiralului lui, Nearchus, istoricul Arrian va publica o carte separat`intitulat` ãIndiaÓ. Ajung~nd la acest punct terminus, Alexandru adecis ã�ntoarcerea acas`Ó.

311

Alesul zeilor

\ntoarcerea acas`(326-325 \.d.H.)

La v~rsta de 30 de ani Alexandru decide s` se �ntoarc` acas`.Astfel �l g`sim �n toamna anului 325 \.d.H. undeva pe l~ng`Karaci, �ndrept~ndu-se spre Babilon, care devenise �ntre timp

centrul lumii sale, centrul imperiului s`u. Armata [i-a �mp`r]it-o �n treigrupuri:1. Unul sub conducerea lui Craterus av~nd 3 brig`zi de falange cu

peste 10.000 de veterani (care de ast` dat` se �ntorceau acas` pentrua fi elibera]i din armat`); al`turi de ace[tia mai erau 20.000 de solda]icu 200 de elefan]i care din valea Indului vor merge �n Iranul de azi,trec~nd prin Bolan Pass (�n general un drum f`r` dificult`]i).

2. Nearchus, �n fruntea flotilei, va cobor� de pe fluviul Indus, �n MareaArabiei merg~nd pe l~ng` ]`rm, trec~nd prin str~mtoarea Hormuz �nGolful Persic p~n` la Chrax (Alexandria), de asemenea, f`r` s`�nt~mpine dificult`]i, except~nd faptul c` nu l-a putut �nt~lni peAlexandru la Gwadar!

3. ën sf~r[it el, Alexandru, va alege un drum foarte ciudat de �ntoarcereacas`. El va str`bate de[ertul neospitalier al Makran-ului de-a lungulcoastei M`rii Arabice, undeva �ntre Iranul [i Pakistanul de azi,av~nd cu el cam 80.000 de infanteri[ti [i 18.000 de cavaleri[ti.

De la Karachi la Bampur sunt peste 1000 de km de ]inut arid [iostil, lipsit de vegeta]ie [i �n special de ap`, c~nd ai nevoie de ea. Astanu �nseamn` c`, atunci c~nd natura vrea, apa, ploile, toren]ii, inunda]iile nu pot s` apar`; a[a s-a �nt~mplat [i cu armata luiAlexandru care �n valea Kech-ului va fi izbit` prin surprindere de unastfel de fenomen natural, potopul distrug~ndu-i o parte din armat`,arme, echipament. Ajung~nd �n oaza fertil` a Turbat-ului, Alexandru�[i va odihni armata oferindu-i nu numai ap` bun` [i hran`, dar [i distrac]ii. De la Turbat la Pasni sunt cam 140 km, dar traseul estefoarte dificil. Aparent Alexandru a vrut s` ajung` la mare pentru a-l�nt~lni pe Nearchus, cu vasele sale. Norocul �ns` nu-i mai sur~de cape vremuri: armata sa obosit`, chinuit` de boli, nem~ncat`, lipsit` deap` se va transforma �ntr-o hoard` disperat`, t~r~ndu-se prin de[ertulnemilos. Poate c` Alexandru a vrut s`-[i pedepseasc` astfel armatanecredincioas` care refuzase s`-l urmeze dincolo de r~ul Beas. Ei �[i

Fig.110. Curtea lui Alexandru Macedon prin luxul ei l-ar fi putut face gelos [i pe Ludovic XV;\n pictura de fa]` Alexandru, bolnav, este \nconjurat de doctori [i prietenii s`i.Dup` ãAlexander the Great, Man of Action Man of SpiritÒ Ð Pierre Briant, Harry N. Abrams, Inc.Publishers Ð New York 1996

312

313

Alesul zeilor

vor continua drumul de-a lungul M`rii Arabice, p~n` la Bandar-e-Abbas, unde Alexandru �l va �nt~lni pe Nearchus, �nt~lnire descris` deistoricul Arrian ca foarte lacrimogen`. Armata lui Alexandru ars` desoare, b`rboas`, cu plete lungi [i nesp`late, prost hr`nit`, o �nt~lne[tepe cea condus` pe ap` de Nearchus, s`n`toas`, a[a-zis ãnezg~riat`Ó.Plutarch �i descrie pe ofi]erii macedoneni (nu greci), ca av~nd o constitu]ie solid`, cu un apetit nest`p~nit pentru be]ii, sex [i violen]`,�mbr`ca]i �n costume elegante, umbl~nd paraliza]i de bùtur` [i gatade ceart`. El, Alexandru, va ajunge la Persepolis prin luna ianuarie aanului 324 \.d.H. unde, probabil, va regreta faptul c` a distrus ora[ul.ën februarie va fi la Susa. El �[i va schimba capitala imperiului laBabilon. ëntre timp, iubitul sù prieten, Hefaistion, c`s`torit [i el cu ofat` a lui Darius, va muri �n condi]ii ciudate, dup` unii. Alexandru vafor]a aproape pe to]i oamenii lui s` se c`s`toreasc` cu femei localecre~nd astfel o nou` popula]ie, un nou popor. Pe cei mai �nc`p`]~na]i�i va pl`ti [i �i va trimite acas`, �nainte de vreme, ca veterani.

Personal, Alexandru o ]inea din be]ie �n be]ie, dac` ne lu`m dup`fragmentele scrise de secretarul sù, Eumenes din Cardia, datate dinoctombrie 324 \.d.H. El, Alexandru, era un exemplu clasic de alcoolic.Nici Plutarch nu-l va ierta [i-l va descrie tot ca pe un alcoolic, aceastaexplic~nd comportamentul sù din acea perioad`: megalomanic,suspicios, maniac, depresiv, abuziv. Dac`-l analiz`m azi din punct devedere medical, consider~nd ca adev`rat faptul c` era un alcoolic,putem spune: (1) La alcoolici lipsa de vitamina B-1 (thiamin) secaracterizeaz` prin tulbur`ri mentale merg~nd p~n` la st`riconfuzionale care se pot transforma �ntr-o stare apatic`, cunoscut` caencefalopatia Wernicke (care se poate asocia cu un mers specific,ataxic [i cu paralizia nervului cranial 6). A suferit el, Alexandru, de a[aceva? Tot la alcoolici putem �nt~lni a[a-zisul sindrom Korsakoff, ocondi]ie a[a-zis cronic` de alcoolism care poate conduce la confuzie[i confabula]ie. Afectarea ficatului (hepatita alcoolic`) se manifest` cuv`rs`turi, febr`, g`lbeneal` (icter). Tot la alcoolici putem �nt~lni: dincauza lipsei de fosfat probleme cardiace asociate cu obosealamuscular`, ori prin lipsa de magnezium tetania; [i s` nu-l uit`m pe cel mai cunoscut efect al consumului cronic de alcoolÉdeliriumtremens: anxietate, tremur`turi ale extremit`]ilor, confuzie mental` [ihalucina]ii. Personal, consider c` el suferea deja de psihoza Korsakoff,combinat` cu lipsa de Thiamin` (vitamina B) tipic` la alcoolici,Wernicke, care duce la probleme mentale, depresie, leziuni cerebrale,encefalopatie [i, �n final, la moarte. El, Alexandru, va muri pe 10 iunie323 \.d.H., la aproape 33 de ani, dup` ce a z`cut la pat cu febr` mai

mult de o lun`, apatie, sl`biciune muscular` [i stare de confuzieaproape permanent`. Unii �i vor acuza pe greci c` l-au otr`vit. Plutarchspune c`: ãnimeni nu a avut nici o suspiciune c` a fost otr`vit...Olimpia, mama lui, ar fi fost involvata �n acest omor, ori Iolas, fiulb`tr~nului general Antiparter, care i-ar fi administrat otrava. Dup` al]iscriitori, Aristotel l-a sf`tuit pe Antiparter s` aranjeze moartea luiAlexandru...Ó. ën 11 iunie, 1998, �n New England Journal of Medicine,doctorul David W.Oldach de la Universitatea din Maryland, SUA, specialist �n boli infec]ioase, crede c` Alexandru a murit �n urma uneifebre tifoide, care i-a produs o paralizie ascendent`, provoc~ndu-i omoarte aparent` de lung` durat` (�ncerc~nd astfel s` explice de ce corpul lui Alexandru a suferit un proces de descompunere foarte lent`).

Marele orator al Atenei, Demostene, a propus public s` semul]umeasc` lui Iolas pentru otr`virea lui Alexandru [i sc`parea grecilor de sub ocupa]ia barbarilor macedoneni. Faptul c` Alexandru[i prietenul sù, Hefaistion, au murit �n condi]ii aproape similare [i lascurt interval unul de altul, sigur c` ar putea \nt`ri aceast` suspiciune.Botanistul Theofrastus, prietenul lui Aristotel, avea cuno[tin]etemeinice despre stricnin`, dar, totodat`, putem considera [i o combina]ie: alcoolism [i otr`vire. S` nu uit`m �ns`, c` acei oameni austr`b`tut lumea antic`, �ndur~nd foame [i mizerii, boli ca malaria, difteria, dizenteria, au fost r`ni]i [i �ngriji]i �n condi]iile vitrege de atunci. ën plus, excesul de alcool nu i-a �nt`rit, ci dimpotriv`.Diodorus, o sut` de ani mai t~rziu, va spune: ãpentru macedoneni,Alexandru a realizat ce nici un alt rege nu a mai f`cut-o [i nu o va maiface vreodat`Ó; c` a murit ca un alcoolic, ori ca un otr`vit, �n final acontat mai pu]in, mai mult a contat, �ns`, cine l-a urmat la conducereaimperiului. Aparent, cu limb` de moarte, av~ndu-i �mprejur pe generalii sì de baz`, Ptolomeu, Seleucus, Nearchus [i al]ii, el a spuss`-l urmeze CEL MAI PUTERNIC!

A[a c`, �l vom g`si pe Ptolomeu, rege al Egiptului, cre~nd odinastie macedonean` care se va sf~r[i cu arhicunoscuta Cleopatra.Seleucus, cu nevasta lui Apama din Bactrian, va reface Babilonul [i-lva conduce cu succesorii sì. Astfel, ãconchistadorii macedoneniÒ audevenit, nici mai mult nici mai pu]in, dec~t regi.

Despre nevestele lui Alexandru se [tie c` Roxana o va omor� peStateira, fata lui Darius. La r~ndul ei, va fi [i ea ucis`, �mpreun` cu fiulei, la 313 \.d.H. Despre Barsine [i fiul ei, Heracles, nu se va [ti ce s-a�nt~mplat. Olimpia, mama lui Alexandru, va dispare [i ea �n r`zboiulcivil ce va f`r~mi]a Macedonia.

314

315

Alesul zeilor

din cuceri]i... cuceritori

Dac` grecii cuceri]i de macedoneni, �ngenunchia]i, trimi[i �narmata macedonean` s` moar` pentru slava lui Alexandru, la�nceput au avut numai de pierdut, ei vor fi c~[tig`torii de mai

t~rziu. Ei vor str`bate Egiptul, India [i vor r`sp~ndi elenismul, pe drumurile str`b`tute �nainte sub c`lc~iul ofi]erilor macedoneni. Asia,India, Egiptul vor fi catalizate de cultura greceasc`.

ën Egipt, Alexandria va deveni centru al civiliza]iei. Inscrip]ii �nlimba greceasc` se vor g`si peste toat` Asia, India [i Pakistan. A[a c`grecii din cuceri]i au devenit cuceritori. Ce s-a �ntamplat cu corpul -sicriul lui Alexandru - nimeni nu [tie precis. ën drum spre Macedoniael a fost furat de Ptolomeu [i dus �n Egipt, la Memphis. De acolo laSema, unde mii [i zeci de mii de pelegrini au venit s`-l vad`. Unde afost dus dup` aceea nimeni nu mai [tie. Interesant mi s-a p`rut ce aspus Michael Wood despre ce s-ar fi �nt~mplat �n lume dac`Alexandru nu ar fi murit, care erau planurile lui de viitor:

1. Construc]ia unei piramide mai mari ca cea de la Giza, pentrutat`l sau Filip.

2. Construc]ia unei flote militare de peste 1000 de vase cu cares` cucereasc` tot bazinul M`rii Mediterane.

3. Construc]ia unui drum care s` lege nordul Africii de Gibraltar,cu porturi [i baze militare.

4. Construc]ia a 6 temple colosale �n memoria prietenuluiHefaistion, minuni ale lumii, amplasate pe teritoriul Macedoniei [iGreciei.

Dac` azi �l descoperim pe Alexandru Macedon schimbat �nAlexandru cel Mare devenit, nici mai mult nici mai pu]in, erou bulgar,albanez sau, culmea, grecesc �nseamn` c` lumea �nc` admir` curajult~n`rului macedonean care, acum mai mult de 2000 de ani, a pornit-o pe urmele str`mo[ilor carpato-dun`reni, arieni, pelasgi, oricum vre]i s` ne numi]i, hot`r~t s`-[i adjudece LUMEA.

Dar unde este El azi \n manualele de istorie ale daco-rom~nilor?Unde este El azi \n inima [i memoria arom~nilor adev`ra]ii luiurma[i!

Bibliografie

* Bosworth, A. B., From Arrian to Alexander, Oxford, 1988.* Burn, A. R., Alexander the Great and the Hellenistic World, New York, 1962.* Green, P., Alexander of Macedon, London, 1974.* Hammond, N. G. L., The Genius of Alexander the Great, U. S. University of NC Press,1997.* Snyder, John, W., Alexander the Great, New York, 1966.* Wilcken, Ulrich, Alexander the Great, W. W. Norton & Co., Inc., New York, London,1967.* Wood, Michael, In the Footsteps of Alexander the Great, University of California Press,

Berkely, Los Angeles, 1997.* Pierre Briant, Alexander the Great, man of action, man of spirit, Discoveries, 1997* Atanasios Paliouras, Macedonia Archaeologi-Civilisation, Hellenic National Line, Athens1998.* D. Pandermalis, Macedonia, Thessaloniki 1992.

316

Marius


- 317 -

Fig. 111. VECHEA EUROP� a[a cum a \nceput s` existe din anii 7000 - 3500 \.d.H.

Marius


- 318 -

Fig. 112. Distribu]ia COMPLEXELOR NEOLITICE\n anii 7000 - 6000 \.d.H

- 319 -

Fig. 113. PERIOADA COLITIC�: EUROPA \n perioada ei maxim` de dezvoltare

a anilor 5000 \.d.H. [i grupele ei regionale

- 320 -

Fig. 114. Area de ditribu]ie a civiliza]iei VINCIA,anii 5300 - 3500 \.d.H.

- 321 -

Fig

. 115

. Civ

iliz

a]ii

le T

ISA

[i

DU

N�

RE

A M

IJL

OC

IE, a

le a

nil

or 5

000

- 40

00 \

.d.H

.

- 322 -

Fig. 116. Civiliza]ia BALCANIC� DE EST a anilor 5500 - 4500 \.d.H.

- 323 -

Fig. 117. Civiliza]ia CUCUTENI a anilor 5000 - 3500 \.d.H.

Fig. 111-117 dup` Marija GimbutasãThe GODDESSES and Gods of OLD EUROPE ÓUniversity of California PressBERKELEY, LOS ANGELES, 1996p. 16 - 20 - 21 - 23 - 29 - 31 - 35

30

.00

0 Y

ea

rs o

fS

pir

itu

ality

, T

ec

hn

olo

gy

an

d C

on

tin

uit

y„.

.. I

be

lie

ve Z

am

olx

is h

ave

liv

ed

lon

g b

efo

re t

he

tim

e o

fP

ita

go

ras”

(He

rod

otu

s, b

oo

k 4

, 9

3-9

6,

V B

C)

„Za

mo

lxis

, o

ur

kin

g,

wh

o i

s a

lso

a g

od

...”

(Pla

ton

, C

ha

rmid

es)

„He

ta

ug

ht

the

m l

og

ic a

nd

ma

de

the

m s

kille

d i

n r

ea

son

ing

be

yon

da

ll o

the

r ra

ce

s.”

(Io

rda

ne

s)T

he G

reat

est

Unk

now

n C

ivili

zati

on o

f th

e W

orld

D„C

olu

mb

ia”

fro

m B

ran

zen

i

Am

ule

t fr

om

Mito

c

Ma

do

na

fro

mC

osa

uti

Ga

ura

Ch

ind

iei

Cu

ciu

lat

Ho

rse

30

00

0 20

00

0

15

00

01

10

00

90

00 8

00

0 70

00

60

00

50

00

40

04

32

00

30

00 2

70

0

25

00

23

00

15

00

12

50

55

04

32

44

10

1-1

06

Cu

ina

Tu

rcu

lui

Sch

ela

Cla

do

vei

Vin

caW

ritin

g in

Ta

rta

ria

UB

AID

CU

LT

UR

E

Wri

ting

in S

um

er

Imh

oto

pP

YR

AM

IDS

MIN

OS

PH

EN

ICIA

TR

OIA

So

cra

tes,

ph

ysic

ian

of

Za

mo

lxis

30

.00

0 d

e a

ni d

e s

pir

itua

lita

te,

teh

no

log

ie

[i c

on

tinu

itate

în

sp

a]iu

l ca

rpa

to-d

an

ub

ian

De

ceb

al,

Tra

ian

Bu

reb

ista

Ca

esa

r

La

i Tzu

Za

mo

lxis

Pyt

ag

ora

s

UR

Sta

rce

va Tu

rda

s

SA

MA

RR

Ace

ram

icS

US

Ace

ram

ic

Bo

lan

Cu

me

lnita

an

d H

am

an

gia

Cu

cute

ni

Zig

-za

g a

t B

ach

o K

iro

Th

raci

aA

nim

al

ske

tch

es

inF

ran

ce &

Sp

ain

Noi nu suntem urmasii Romei

Education

Transcript of Noi nu suntem urmasii Romei