Urgentele,medkale In noaptea Anulai M®n

•ia cele două Ginecologii clujene: îţi 1995: 4031 naşteri (2448, 1583), dar şi 7072 de avorturi la cerere (5212, 1850) «primul născut al anului 1996:. Adrian Budaşcu, la Ginecologie 1, în secunda 50 a noului an *îh 1995 un număr de 83092 de cazuri la Staţia de salvare Cluj «patru decese (de trei ori infarct, plus un cancer gastrie) în ultima zi a lui '95 • urgenţe abdominale, urgenţe digestive datorate excesului alimentar ‘ petardele: cauzatoare de accidente. Unele urîte şi cu urmări grave • un accident rutier stupid, şi o tinără de numai 26 de ani, gravidă în luna a şasea cu traumatism cranio-cerebral • beţii acute, delirium tremens, schizofrenii agitate • un schizofrenic evadat

probleme cu aparţinătorii legali 5 bătăi şi tăieturi pe fond de consum de alcool ■ o îfflapte de Revelion fără urgenţe stomatologice • la Chirurgie I activitatea finalului de an '95 a "dbbutat” la ... 30 decembrie • la GinecologieII - -numai fete.- la Ginecologie I - băieţi • hipertensiuni arteriale, accidente vasculare cerebrale la Clinic? de neurologie • la Clinica de psihiatrie: bolnavi cupeste 100 de internări!!! « Alţoolulr problemă specifică de sărbători*

Despre toate acestea şi cei ce au vegheat iă sănătatea noastră în ancheta realizată de redactorul nostru Demostene ŞOFRON şi fotoreporterul ION PETCU (pagina a 7-a).

jj-v j ,/ arm a te /3 Anchetă sociologică / / 'Artă - cuitură/5 Omul şi societatea /6 Revelion *96 / 7 .. ■Spori/8-9 Puhlicîtate/10 -1 1 . Varietăţi /1 2 ' Femeia/13 Eco ho niia/14 E ven itnen t/’S V 'ti’iin 'Si'<:/16

E k l F Î i

M i U I V ii A!R. 1 5 5 © r ^ / ISSRl 182Q-3S03

/ k A ,

m m m m x3 IANUARIE 193S1 B P A S I V I 3 0 0 L E I

Astăzi, vremea se menţine închisă şi'va intra îutr-un proccs de răcirc treptată. Cerul va fi mai mult noros şi local vor cădea precipitaţii inixte. Vîntul va sufla slab la moderat din sector nordic. Temperatură maximă -2-4-2 grade. Ieri, la prînz, la Cluj- Napoca era un grad, iar presiunea atmosferică 726 mm Hg, staţionari (Meieoreiog de serviciu Octevicn NICULESCUy - :

....

; ! © c i« iS p s i f i@ “S o d a SM A P J A S A N G E O R Z A N -

¥/.tal -chimki/d cap: £ bătu: in centrul şi răsăritul Europei^

TJr.eit.* Jecer.inha ’80. soldat eu revoluţiile succesive îg., . î ./ .iu H i'tx iii.- i l .’ ţi.'’ ’ s o c i a l i s t , ş i-3 r e d u s t r e p U i t i n t e n s i t a t e a .

p o ;> / . i ; e ■ v-A v o i a b r l s o c ia l i ş t i ; , d u p ă d e c e n i i d e i n h i b a r e , / - s i ! , - ş i z g o m o t o s . D u p ă n i ) m n i ş a s e a n i ,

j eiitiw .li:.- ' c . / :i! M ^ i in a i» ! . n u : i u r .v i i i a n o i . c i ş i 1 m f o ş î e l e e iv io n r re , l s i - : ; ; ; i i n ^ î c n i i c ă i n c i t v ,n i: E £fi d e e l e J e i e v - a f o t c e i m a i h o i ă r î l ) a u c e r u l -

ic. S i r . d t o a n ' l a p a t i e i p a r e - a l i m a i , • / / ■ / ; n e .v : ; . i f i - o p b i t i i e e c i ” :-;];" d c ; b s : u l i m p e r iu n i d e ii- f .t : u i : a l . s i - n u a v e a u c->m s ă u i t e l e c ţ i a •» i o n i : i \ i n g ă t o r u ! ■> î tm t m tc td a s 'U K » t o t u l , i a ;

/ i t r.-rea o u ! , : ; ■ d e c e e a c e d o ; : . « • / m k i e n ; ş i - a u J a f i o a n a w j i u n i f e « T d jw c d :

■ t e m v . r l ş i s u b m a r i l e p v -re ri. A c e a s t a a i- f i si"--/ew

j.'/'ivo:.;:..;."fi.de i.' ai,;/.explic:!i.i iapiulm ca, hi Simp cs se negociază wdcfo de influenţi; ftib-l'i;icie socrclo, instinctiv oamenii de rînd se jiuesc de grupurile •

. ’yijiorif'.Usle.. Victoria grupărilor de stingă in'Europa de Est a . cii.rairiii.it încredere,! oamenilor în posibilitatea schimbărilor radicale. Angoaselor pricinuite de jocul marilor puteri şi luptei pentru sjerele de influenţă (dominaţie), li se adaugă aneielmele iMa/iţ^ei' corupţia, căderea economică, imoralitatea, şomajul, sâtâcirea cte. Iii pofida declaraţiilor încurajatoare afc liderilor pari idelor dia opoziţie, apatia politică românească este. atotstăpînâ.

i Chiar dacă vor merge Ia urne să voteze pe unul sau altul, românii majoritari vor avea o motivaţie subţire a opţiunii politice şi se vor' uita uimili la pătimaşii care susţin cu prea multă vehemenţă ufi partid sau altul. Mai important dccit partidele şi instituţiile sînt şi vor râmiiu: problemele'dc zi cu zi: salariul care nu ajunge de la

■ o chenzină Ia aiia, locuri de muncă aflate în scădere vertiginoasă,: inflaţia ce nu se mai opreşte, preţurile ce cresc necontenit, copiii ' care crcsc şi nu li se întrevede nimic bun, circul politicienilor ce i înfloreşte, minciunile ce se înmulţesc. Avîntul unui grup redus dc întreprinzători (dintre care mulţi sînt de o calitate îndoielnică) nu

j tace dccît să-i demoralizeze pe cei care au luat un contact dur cu jnoua s'ocictale, botezată “economia de piaţă”. Nostalgia după (vremurile spuse nu este neaparat nostalgia socialismului, ci

••.inostalgia unui cămin şi a unui loc de munca sigur. Dacă acestea iar fi obţinute, în condiţii decente, ar putea să triumfe orice tip de jorganizare socială. Acest lucru este lesne de înţeles pentru cei ;care ne conduc sau vor să ne conducă. Doar că trebuie şi acceptat. (Altfel, se supără degeaba pe electoratul aflat într-un veritabil blocaj ;|>siho-social, căre i nu mai. ştie ce vrea, încotro să o ia. Şi* de Această dată, primii vinovaţi nu sînt ruşii, nici fatalitatea geografică,

•fiincoerenţa politică internă, demagogia, oportunismul, corupţia, fanfaronada. Majoritatea nu ştie ce vrea, nu o.interesează atît dejmult cine va accede la putere, cît cum trăieşte. Or, încă nu s-a făcut necesara legătură între natura puterii politice şi modul de viaţă al alegătorului. Deşi este aspectul esenţial, puterea este percepută ca un mecanism infernal, greu de modificat.

Banca C o m e rc ia lă R om ână S Aanunţă

Începînd din data de 3 ianuarie 1996, majorează dobînda la depozitele la termen ale persoanelor fizice şi juridice, după cum urmează:

; - pentru perioada de 1 lu n ă - 4 2 % p e anjij . 3 lu n i , • - 4 2 pe anI 6 lu n i , - 4 3 % p e ani j 9 lu n i - 4 3 % p e an

I1’ 12 lu n i şi p e s te - 4 4 % p e an.De asemenea se majorează dobînda la depozitele pe bază de certificaie de

^depozit astfel: • • '

- cu scad en ţa la 3 lu n i - 4 4 % p e a h - cu scadenţa, la 6 lu n i - 4 2 % p e an . ’Precizăm că, prin capitalizarea dobînziloT practicate de BCR, la scadenţa depozitelor, titularii decont beneficiază de dobînzi superioare cu 3-9 % faţă de cele mentionate mai sus. .

f ... ‘i '1";.-— ■ —.. ............ ...... ....... >-#-...-iv < ţ , > A f - -

-V-*' * s ' ^ ^ s , Iv . , , i • * ' ' . - / 7 *• **" v ' : 1

Dum esie î M le îa Cluj starea ţării- c o n v o r b i r e c u d o m n u l (.i r i g a r e Z A N C , -

p r e f e c t u l j u d e ţ u l u i C l u j - .

;T’ <

y c -*• +<> *

c.%

\

V

SgRs.o '■V 4/ *

a ii ' ?<i«•, . X*** - ip- ‘ * **4

m & m

Oiujenii revin la familia e s valosrs supremă-anchetă de opinie la nivelul judeţului Cluj-

• Cetăţenii judeţului Cluj revin la familie, ca valoare supremă, după ce - au cochetat cu politica. Cel mai fault li nemulţumeşte traiul şi viitorul tinerilor. Creşterea preţurilor, furtul şi corupţia produc cea mai mare îngrijorare. Indecişii vor fi învingătorii viitoarelor alegeri atît la partidele politice .cît şi la preşedinţi/Se manifestă o mare concentrare a opţiunilor politice. PUHR, CD (indistinct), PNŢ-CD, TJDMR, PDSR, sînt pe primele locuri. E. Constantinescu, I. Iliescn şi Gh. Funar sîrt singurii candidaţi semnificativi pentru preşedinţie. (Rezultatele anchetei - în pag. a 4-a)

: ■" Memeîimmml-'I® G heata-'

-C.» ce.sentimeat^'aţi încheiat . î 1395?. Sr: paaie vurbs dc :;•<

, i ‘t .■ es pe euiea• refa »*m«lor •.«.n'/jsicc-socuie?■ -C > să vĂ-spusi foarte direct,

■nJl ierca ariuiv.i mi-a î^t^.rit i i aieutul' că nisrsem pe. caic

m sens eu istoria, cum «r.1 i ^Ar.drc ivinitau .. Căci. deşi

ruiilizaf saUuy spcctac«U'aK,’> <vv'-a r M» ii a c sc e ji \ i c i î s a u

r> i* < ".orii. anul h'*95 a fost'raai bun ar.Li prieedenţi de dupil

j I i> ţ i f , -din Oc-ee.T.brie lv ';9 ii s.-’vcrţi|h|l ;i pţ;‘iir,.’.i

i i . , r.i’T - ' i ' i i : . L ■. e."- < : ne- , i r ’ p pt:s. Iii pofibiiiiă:' vi ! ce, «-.mine cvindcută mainu-rea pe ! calea reformelor, stabilitatea ţarii,

consolidarea democtaţiei.liste cert că s-a lucrat pe toate

planurile îijjorizontul de schimbare profundă, organică a societăţii româneşti, confr.mtinda-ne şi cu dîficultâţi majore, generate atîî de factori interni, cit şi externi. Dar, principala caracteristică a politicii economice o reprezintă continuarea eforturilor de mierostabilizarc, în ■ paralel cu amplificarea graduală a proceselor de ajustare structurală, în scopul creării unei econoiriii naţionale competitive. Este în plină desfaşurare procesul de accelerare a privatizării. P rin măsurile guvernamentale care au fost luate în 1995, s-a trecut la aplicarea programului de privatizare în masă, de distribuire a cupoanelor nom inative, apoi demararea subscrierii. Chiar dacă pentru etapa a doua a fost necesară prelungirea

Revelionul a fost sărbătorit ca pretutindeni şi la Gherla. Care pe unde. La restaurant, cantine, în grupuri mai restrînse, Ia unul din prieteni, sau acasă, in familie. Peste' 1000 de gherleni au fost prezenţi în ultima noapte a anului 1995 .în.

■unităţile de alimentaţie publică aparţinînd Cooperativei de consum în timp ce 200 de invitaţi au petrecut Revelionul în saloanele reamenajate de la Băile Băiţa, unde alături de localnici s-au distrat mai multe grupuri de turişti sosite din străinătate. Restaurantul de la Băile Băiţa şi-a primit oaspeţii în haine noi toamna trecută aici efectuîn- du-se lucrări ample de renovare, microstaţiunea de la marginea oraşului Gherla devenind astfel una dintre cele mai căutate baze dc, agrement din judeţul nostru.

Tinerii au sărbătorit sosirea noului an în unităţile lor preferate: barul Ştrand şi Saloanele "Beverly Hills” unde buna dispoziţie şi muzica au contribuit la crearea unei atmosfere deosebit de plăcute.

Au fost. însă ca de fiecare dată şi din cei care şi-au petrecut noaptea ■de Revelion - parţial sau în întregime la datorie. Lirserviciul dc gardă al Spitalului orăşenesc a fost un revelion liniştit în timp ce maşinile staţiei de salvare au fost solicitate doar o singură dată cu o internare la Cluj-NajpQca. La sediul Poliţiei Orăşeneşti Gherla, ofiţerul de serviciu ne-a informat sec: Nici un eveniment!”

Deci, primeic zile ale acestui an au fost liniştite la Gherla. O linişte pe care o dorim cu totii si în toatezilele ce urmează SZ. Cs.

deţine -în aaeastâ privinţă un ioc de irurile: Aşa cum se ştie, sectorul

■ p r iiţi contribuie cu neste: ;35% la creftr^r pfodiisului intern -brut, a exiv:îuki. <■ producţiei şi desfacerii de mărimi jfenirw populaţie..

S - a « i n t e n s i f i c a i - / ş i s - a u . d ? v c i : ; i i î c - U K i i u n i i e d a n r o i t e ţ i e

s o c i a l a , u r r n ^ r i n d b - s e U /n i t a r e a , p e . 5 i i p o s i b i l , a .f e n o m e n e l o r c o ' i r a p a c t f - o c i s l t K g S i i v / O b i e c t i v e l e s o c i a l e ’ a u a v u t : r ' - c Ht * *■’ f a c ă . c î t m a i s u p o r t a t : 1 t i c 1 ;■'* r e f o r m e i p-V n iro \: i e p o p u l a ţ i e ,p f u i : ’c r i r i i p u l e r u d e" î i w v i r w a p o p i i . a ' i ; ' ; •-!: !:i u l t i m a

. p e r i o a d ă o ; ş o a r a i m h 'm . i ' . â ţ i r e ' ;■ e o n d i a i i o r d e v i a . i .

Anul care ’s-a incheial a fost marcat de mai multă stabilită’..- politică şi economică, dc mai multă ■credibilitate pe plan 'extern, de îm bunătăţirea considerabilă a imaginii Rom.iniei/

-Cc a adiis noul an 1995 în domeiiiiii reformei administraţiei pîibiice?,

-Cred .că asigurarea unei relaţii -funcţionale mai eficiente între, decizia" politică şi decizia

.administrativă de specialitate, de o rd in : te h n ic / Procesul de descentralizare a mai ‘eîştiga! în operativ itate şi eficienţă, concomitent cu realizarea unei transparenţe şi cu sporirea controlului public asupra actelor administraţiei. în acelaşi timp, s-a îmbunătăţit şi perfecţionat cadrul organizatoric şi funcţional al unităţilor administraţiei publice, colaborarea si conlucrarea lor cu_

termenului, nu fără o legătură cu_ organism ele sociale interesatepropaganda anlireformă a anumitor formaţiuni politice, cărora riu le convine esenţa social-demccrată a acestui proces, efectul privatizării în această formă, deci în beneficiul tuturor şi al ţării, se reflectă, deja, în economie.

S-a dezvoltat, în paralel, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii sector capabil să asigure cu produse şi servicii intens solicitate şi să absoarbă o bună parte din forţa de muncă d isponibilizată prin restructurarea altor sectoare. Numărul de agenţi economici cu capital privat românesc a ajuns la aproape 700.000. Judeţul Cluj

N eclarită ţile ‘-'din.-/ L eg eaV -p administraţiei publice -locale au \ permis unor primari să obţină acordul consiliilor locale pentru a-şi umfla organigramele cu sute de angajaţi şi să cheltuie astfel banii contribuabililor pentru susţinerea plutoanelor de agitatori electorali la viitoarele alegeri.

-C are sîn t, după părerea D um neavoastră, obiectivele şi priorităţile în acest domeniu, al adm inistra ţie i publice, pentru anul 1996?'A consemnat Marin OPREA

(continuareîn pag. a 16-a)

Asie perle... din şA ţe ie t a i i i iM iacsi•De m&sarie $înt silvicultor şi veteran de război...•Ss va da în folosinţă un cimitir în care veţi fi invitaţi cu

toţii » ‘ Konsi Lyieru

Umor, varietăţi, in pagina a î l - a

-r*' c

6'

V

• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Prooroc Maleani; Sf. Mc. Gordie; (Haiţi); Calendarul greco-catolic: Ss Malahia, pf (+ 445 î Cr.); Gordiu, m (+ sub Liciniu 313-323);

'Calendarul romano-catolic: Sf.- Genoveva, fc.

• M îine: Calendarul ortodox: Soborul Sfinţilor 70 de Ap.; cuv. Teoclist; Calendarul greco-catolic: Ss 70 de Apostoli şi Teoclist, cuv., egumenul mănăstirii din Cucum (Sicilia); Calendarul romano- catolic: Fer. Anglea din Foligno.

îi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus. -

M3ţCR®A,0CNSIUUnjlIEIEAN: 19-64-16 '

• PRIMÂRIA CLIU-NAPOCA: 19-60-30 PRIMÂRIADEJ: 21-17-90 PRIMĂRIA TURDA:31-31-60

o PRIMÂRIA. CÎMPIA TURZII: 36-8001 PRIMĂRIAHUEDIN: 25-1548

• PRIMÂRIA GIIERLA: 24-19-26• RXITlA f 1.1JJ-NAPOCA: 955 si

11-15-10» ra m \n m i '\R Â a L m \p a v v

1349-75 - - '•POLUIADEJ: 21-21-21 . .o POLIITA TURDA 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 o POLITIA HUEDIN: 25-15-3 8»POLITIAGHERLA24-14-14' - •POMPIERII: 981 •« APĂRAREA CMLÂ CLIU-H'J'OCA

11-24-71 ' .• SALVAREA 961• SALVAREACFR: 19-85-91• MERNAHONÂL: 971• INTERURBANEI ' - •INFCRMAŢE:931• IMANIAMENTE: 921 •CRAEXACTĂ958 •REGJMUIONaVlĂmmMCfORE

DISPECERAT: 11-8748 •REGAAUIO'OvlĂEEAPĂCANAL

DISPECERAT: 11-63-02• S.C’SALPRESTSADISPEC£RAT:

19-55-22 ' ■ :•ocwENZisaţaALEreNmu

TRANSPOR'PRF.ZIDl Jl IRI: 11-1012 rnt. 132

• DISIIMJMCiVZHjCRNATURALE: DISPECERAT 928,130561

ORARUL CURSELOR TAROM

31 octombrie 1995 - 30 martie 1996 *

Plecări din CIuj-Napoca - 9,20 şi 18,00

Plecări din Bucureşti - 7,50 şi 16,30 '

de luni pînă vineri. Sîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca -13,15Plecări.din Bucureşti - 11,40 Tariful: 43.800 lei TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcţii

trenuri accelerate, rapide şi intcrcity • BAIA MARE, SATU MARE (prin Dej): ÎS,OS«Bl STRIŢA NÂSÂUD: 15,43 •BRAŞOV (prinDej): 1,49 •BIJCIJRMŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4;55; 9,53; 14,17 j 21,52 (prin Sibin - Piatra Olt): 11,42 (prinPetroşani-Craisva): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prinPloieşti-Bnzâu): 9,33 •IAŞI: 0,00; 12^8; 21,14;•ORADEA: 2,45; 16,43; 21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba inlia)r-5,19; 22,49; 23,08 j (prin Oradea): 15,16 •TÎRGU MURE Ş: 16,13;20,19 •INFORMAŢII GARA: 952

AGElVŢn DE VOIAJ CFR IINFORMAŢII: 11-22-12 (intern)- ’■ 19-24-7? (intwMţfciuiî)

CURSE INTER JUDEŢENE din A utogara 11

• Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00.• Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00.• Cluj-Napoca-Baia Mare: 6,30; 17,00• Cluj-N.apoca - Abrud: 6,00,14,15. •Cluj-Napoca - Zalău: 6,30; 12,30; 14,30;

18,30.'• Cluj-Napoca - Gîrbău - Zalău: 6,40• Cluj-Napoca - Jibou: 7,00, 14,00 (prin

Gîrbou); 16,30(prinHida). -• Cluj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30,

16,00 -. ’ .• Cluj-Napoca - Aiud: 12,00.• Cluj-Napoca - AI ba-Iulia: 13,00.• Clui-Napoca-Bistriţa: 15,30(circulă vineri,

sîmbătă, duminică, luni).• Cluj-Napoca - Brad: 16,00.• Cluj-Napoca - Cîmpeni: 13,15.• Cluj-Napoca -Mediaş: 14,30.• Cluj-Napoca -"Reghin: 16,30.• Cluj-Napoca -Tîrnăveni: i5,15.• Cluj-Napoca-Tîrgu Lăpuş: 15,25.• Cluj-Napoca - Tcpliţa:-14,15.• Cluj-Napoca - Dej: 13,30 (prin MoCiu); . 14,00 (prin Tioc).'• Cluj-Napoca-Huedin: 13,15 (prin Căpuş),

14,00 (prin Sutor). .o Cluj-Napoca -Turda5,30,6,30; 6,50; 7,20,

8,15; 9,30; 10,30, 11,30, 12,30, 13,20; 14,00; 14,30; 15,00; 15,30, 16,00; 17,00, 18,00; 18,30; 19,00; 20,00, 21,00, 22,30,

(*) nu circulă sîmbătă şi duminică , Cursele judeţene pleacă

_______ din Autogara 1

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

0 Cluj-Napoca - Budapesta, ai plecare din Cluj-Napoca In zilele de lupi, joi şi vineri !a ora 7,00 şi Înapoierea din Budapesta tn zilele de marţi, vineri şi sîmbâtâ la ora 11,00 • Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen • Miskolc, ca plecare din Ciaj-Napoca In ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc In ziua de joi ora 11.

INFORMAŢII Autogaral: 14-34-26 fliitogaraH: 13-44-88

Miercuri, 3 ianuarie5.00 Matinal Uniplus Radio; 5.05

Agenda zilei; 5.10 Meteo; 5.15 Horoscop; 525 Sport 535 Program TV; 555 Pişţa şi economia de piaţă; 635. Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar, 8.10 Poliţia municipiului în direct; 8.15« Ponipioii în direct; 830 întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea emisiei;14.30 Ovadosc, 16.10Emisiuneîn direct cu ascultătorii “Invitaţi -în studio”; 17.05 “Invitaţi în studio”; 18.30 întrcniperca emisiei;21.30 Grea lest Hits; 22.05 Grcatcst Hits; 23.05 Music by night l*r<)grara informativ B1JC Londra. 6.00; 14.00, 18.00; 21.00. Ştiri Uniplus Radto: 7.00; 8.00; 12.05: IfOO, 15.00; 16.00; 17.00; 22.00 23.00.

â R a d io S o n ic■1 . „ .11.

^ FM 6$, 7MHz

Miercuri, 3 ianuarie6,00-9,00 Cu noaptea-n cap (ştiri,

sport, meteo, utilitare, muzică) (Gazrrrin Guşă); 9J00-1 ljOO Emisiune în limba maghiară; 11,00-13,00 Music Box (Călin Stănescu); 13,00-14.00 Fiţi pe fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Vasile Truţa); 14,00-15,00 Cintă ecteraş pe strune (muzică populară) (Călin Stănescu); 15,00-16,00 Black Magic Hours (Daniel Boroştean); 16,00-17.00 Clopote tabulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-19,45 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică) (Mircea Tătar); 19,45-20,00 Povestea de seara (rubrica pentru copii); 20,00-21,00 Music Box (Călin Stănescu); 21,00-23,00 Emisiune în limba maghiară; 23,00-24.00 Sonic Rap (Dj. Bananas); o’ 00-1.00 Spaţiu 57 (Jazz) (Szekely Roland); 1,00-6,00 Non stop dancing.

H B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor2): Orar: zilnic: 8 -13,45; 14,30 -21 ,sîmbăta: 8-14; duminica: închis.

D B ib lio teca ju d e ţe a n ă "OCTAVIAN GOGA"

SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPH (P-ţa Ştefan celMare nr. 1). ORAR: luni-joi: 9-19,45;vineri: 9 17,45; sîmbătă şi dunfinica-închis, FILIALE (Zorilor, Mănăştur. Mărăşti,,Gheorgheni), ORAR: luni. miercuri,joi: 14-19,45;marţi,vineri; 9-14,45; sînibătăsiduiiiinicâ-închis. SALA DE LECTURĂ (str. M Kogălniceanuni‘.7)din9octombrie 1995,ORAR: luni-vineri: 11-17,45 sîmbătă ’ si duminică - închis M ED IA TEC Ă ' (Str. M Kogălnicşanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-19,45; marţi,joi,vineri9-14,45; sîiiibătă: 9-13,45; duminica -închis.

H Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45 duminică: închis

H Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14 marţi, miercuri, jo i- 12-16;vineri-10-16, sîmbătă-duminică-închis

a Biblioteca Americană (stradaUniversităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 -16

B Biblioteca Britanică (strada A vram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14- 19;marţi,joi, vineri: 9- 14;sîmbătăşiduminică: închis

■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9 - 13;duminică: închis

H Biblioteca Clubului Sludtîi- ţescCreştin(stradaKogă!nicea3>u 7- 9). Orar: îiiarţi: 18-19; joi 19 - 20.

S Biblioteca Centrului Cui turalFrancez(strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri joi: 10-18;vineri: 10-16; sîmbătă şi duminicăînchis.

0 Biblioteca Centrului Cul­tural German "Hermann Obcrth' (str. Memorandumului 18). Orar luni, marţi,miercuri,joi: orele 16-20'

B Biblioteca " Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar hini-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii30). Orar: zilnic 10-17;luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (stiadaLC. Brătianu 22). Orar: miercuri-duminică 10- 17; luni şimarţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a T ransilvaniei (stradaC. Daico viciu 2). Zilnic,inchisrvduminica: 10-16; iuniînchis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa ŞtefancelMare 5). Luni-vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (stradă Emil Isac 23). Orar: mieicuri-duminică 13-17;hmişimaiţi închis.

■Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminicămtre orele 10-14.

F A R M A C I IF arm acii cu servic iu

perm anen t; F arm acia Corafarm’ , str. IonMeşternr.

4 ,telefon 17-51-05, Farmacia "Vadoeom", str. Mr.^nescunr 7 ,teL 19-64-62.

Garda de noapte: Farmacia “ ■ ^ U n i r i i nr.37, telefon 19-46-06, orar 20-8.

Miercuri, 3 ianuarieP rogram ul 1: 7 ,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Film serial: ”Santa Barbara”; ■ 10,05 Revelion - carnaval pentru părin ţi şi cop ii (r) ; 10,55 Video lexicon; 11,55 Film serial: "Iub iri am ăg itoare” ; 12,45 Desene animate; 13,10 Muzica pentru toti; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj- Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 A nul sportiv 1995; 17,00 Microrecital Elena Cârstea; 17,15 Ecleziast '96; 18,00 D eja lume adunate...; 18,30 Desene animate;19.00 Poarta sărutului; 19,30 Film serial: "Fata şi băieţii” ;20.00 Actualităţi; 20,50 Film serial: ”Middlemarch” ; 21,50 Universuri paralele; 22,40 Totul despre muzică; 23,10 Confluenţe; 23,40 Actualităţi; 0,00 Întîlnirea de la miezul nopţii; 1,00 La cererea publicului.

Programul 2: 7,00 La prima oră; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Magazin Deutsche Welle; 11,30 Desene animate; 12,00 Insulele Mauritius; 12,30 Bijuterii muzica­le; 13,00 A la-bala-portocala; 13,55 Fihn artistic: "Vremuri întunecate” ; 15,30 Film serial: "Trei zile pentru ă cîştiga”; 15,55 Desene animate; 16,20 Film serial: "Inimă sălbatică” ; 17,05 Mini- eco; 17,45 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 18,30 Emisiune în lim ba m agh iară; 20 ,00 Pro memoria; 2030 Turist-club; 21,00

TVM. Mesager; 21,30 Itinerarul m uzica l eu ro p e an a l co ru lu i Preludiu; 22,00 Film serial: ’ Santa B arbara” ; 22,45 U n seco l de cinema; 0,20 Jazz-fan; 0,50 La capătul pămîntului.

PRO TV: -7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 8,30

Film serial "Capcana timpului” (r); 9,15 Sport la minut; 9,30 Film seriat "Paradise Beach” (r); 10,00 Fihn serial: "Spitalul de urgenţă” (r);11.00 F ilm serial: "Secrete de familie” ; 11,55 Fotbal american; 12,50 Doar o vorbă să-ţi mai spun...; 12,55 Ştirile PRO TV; 13,00 Film serial: "Oameni în toată firea” (r); 13,30 R aliul Granada - Dakar;14.00 Fotbal: rezum at Anglia;15.00 Talk-Show: ”Deşteaptă-te rom âne!"; 16,30 F ilm serial: "Paradise B each” ; 17,00 F ilm serial: ”M.A.S.H.” (r); 17,30 Film serial; "Capcana timpului"; 18,15 Sport m agazin; 18,45 Sport la minut; 19,00 Filmserial: "Oameni

-în toată firea” ; 19,30 Ştirile PRO TV; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun ..:; 20 ,0 0 F ilm artis tic : "Jurăminte de iubire” ; 21,55 Ştirile PRO TV; 22 ,00 F ilm seria l: "M .A.S.H.” ; 22,30 Film serial: "R o b o co p ” ; 23 ,30 P o v eşti adevărate; 0,00 Ştirile PR O T V ; 0,05 S p o rt la m inu t; 0 ,30 Gimnastică artistică.

TVR CLUJ-NAPOCA: 15,05 Jurnal - actualităţi transilvane; Observator: Delta maritimă; Ano­timpuri muzicale: muzică de divertis­m ent cu orchestra Filarmonicii "T ran silv an ia” C lu j-N apoca; Ambient 2000: arta de for public; Statuile Dejului - documentar.

Joi, 4 ianuarie P ro g ra m u l 1: 7 ,00 TVM .

Telematinal; 8,30 La prima ori 9,20 Film serial: “Santa Barbara'10.05 F ilm serial: "Trei zi] pentru a cîştiga” ; 11,05 FiL serial: ‘ 'Iubiri amăgitoare’ 12 4 Desene animate; 13,10 - lo’o audiţii; 14,00 Actualităti; 14 1 TV R Iaşi; 15,05 TVR Clu Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,1 Tradiţii; 16,40 Magazin soci’a 17,40 Cuvinte potrivite; 18/] Desene animate;18,30 Ritmu muzicale; 18,40 Milenium; 19^ F ilm serial: “Fata şi băieţii 20,00 A ctualităţi; 20,50 Fii serial: “Valea păpuşilor” ; 21,3 Reflecţii rutiere; 22,00 Studio ec o n o m ic ; 22,40, D atin i o b ic e iu r i de ia rnă ; 22,5 Simpozion; 23,40 Actualităţi; 0,( Film serial: “Poldark”.

Program ul 2: 7,00 La prin o ră ;.9,20 M uzica pentru toi10.05 Documentare satelit; l l r- Desene animate; 12,00 Varieti internaţionale; 12,45 Curcube 13,45 Ritmuri muzicale; 14,( Actualităţi; 14,10 Sub semn întrebării; 15,00 Film serial: ”Ti z ile pentru a cîştiga” ; 16,0 Desene animate; 16,15 Film seria “Inimă sălbatică” ; 17,00 Ceaii de la ora 5; 19,00 Emisiune! limba germană; 20,00 Cultura! hune; 20,30 Enipnn; 21,00 TV5 M e sa g e r; 21 ,30 Şlagăn argentiniene; 22,00 Film artistic “ 2 x 20 dc a n i” ; 23,3! Caleictoscop. j

T V R CLUJ-NAPOCA15.05 Ju rn a l - actualitâj transilvane; Reporter în ancheti inundaţiile; Music Sliop: magaa muzical; Videoautograf: viaţa cai pată de culoare: de vorbă q pictorul chijean Teodor Botiş.

Miercuri, 3 ianuarie 19968,30 Seriale - RT4; 13,00 Seriale

- RT4 şi C5; 18,05 Revanşa - MediaPr, 21,15 Străzile din Berlin - PR07; 23,20 Dulci păcate - sexi - PR07; 0,05 Bancherul - PR07.. ~

Miercuri, 3 ianuarie 1996 10,00 Ştiri şi actualităţi; 10,10

Gonind ca vîntul; 18,30 Reportaj Deutsche Welle - Lecţia americană (1); 19,00 Ştiri şi actualităţi; 20,00 Desene animate; 20,05 Reportaj Deutsche Welle - Bulevard Germania; 20,45 llitimul an fericit - codat ; 22,15 Pe căi lăturalnice - codat; _ 23,20 ş închiderea programului.

Miercuri, 3 ianuarie 1996 TVC ' ;10,00 Familia Waston - PR07;

10.55 Roseanno - P R 07;'11,25 Marea aventură a lui Lassine -

PR07; 13,05 Remington Steele - PR07; 14,00 Sam - Magazinul amiezii - PR07; 14,30 Zece dintre noi - PR07; 15,00 Felicita - RT4;16.15 Forţa iubirii - RT4; 17,15 Un chip, două feniei - RT4; 18,15 Valeria şi Massimiliano - RT4; 19,30 Ţiganca - RT4; 21,15 Război în stradă - RTL2 ; 23,00 Zborul îngerului negru - RTL2; 1,00 închiderea emisiei.

TVC+ANTENAI: 9,00 Cutia muzicală;

10.00 Film serial; 12,00 Documentar; 12,45 Divertisment;13.30 Film serial; 14,20 Desene animate; 15,00 Din lumea afacerilor;15.30 Dance club; TELE 7 ABC:16.00 Post meridian; 18,45 Telejurnal; ANTENA 1: 19,30 Capcana periculoasă; 20,30 Observator; 21,35 Film; 23,30 Film; TELE 7 ABC: 01,15 Linia fierbinte;02.15 Film serial; 03,15 Divertisment; 04,30 Preluare Deutsche Welle.

P O R TA LEXPORT - IMPORT 8.R.L.

Miercuri, 3 ianuarie 1996 7,45 Buletin informativ; 8,00

Cartoon NetWork; 9,30 Buletin informativ; 9,45 Al - Seriale, divertisment matinal; 11,25 Fihn - Marea aventură a lui Lassie - PR07;

13,05 Buletin informativ; 13,15- Serial, reportaje; 15,15 Serii Robinsonii - C5; 15,45 Show -C Castagna - C5; 17,00 Cart: Network; 18,30 Al - Observato Ştiri; 19,30 Buletin informa; 19,45 Al - Serial, muzr divertisment; 21,00 -Bulfi informativ; 21,15 Film - Război! stradă - RTL2; 23,00 Zbo! îngerului negru - RTL2.

PORTAL 29,45 Buletin informativ; 10,00

- Film; 11,30 Al - Muzică; li, Buletin informativ; 12,00 Al - Fi 13,30 Al - Reportaje; 13,50 Boli informativ; 14,00 Program Tele ABC; documentare, desene anim post meridian, reportaje, î telejurnal, seriale, muzică; 21 Buletin informativ; 21,30 Film - mă privi - ITALIA1; 22,30 A Film.

Cremăde castane

De ce aveţi nevoie: 400 g castane, 200 g unt, rom după gust. Pentru sirop: 300 g zahăr, o ceaşcă de apă.

Mod de pregătire: Se curăţă castanele de coajă şi de pieliţă şi se fierb în apă pînă se înmoaie.Apoi se scurg. Se trec prin maşină, apoi prin sită şi se adaugă un sirop bine legat. Totul se pune la foc şi se am estecă p în ă se în g ro aşă .In tr-un castron u n tu l se freacă spum ă, se a d a u g ă crem a de castane, punînd cîte puţin o dată şi picurînd din cînd în cînd rom după gust.

POLICLINICAINTERSERVISAN

itr. Paacaly nrj), cart* Cheorgl*

INTERNE • CARDIOLOGI NEUROLOGIE • PSIHIATf ENDOCRINOLOGIE • j REUMATOLOGIE* ! ECOGRAHE-A1JERGOLOG DERMATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDI O.R.L. * OFTALMOLOGIE GINEOOIjOGIE'ONCOLOGPEDIATRIE • UROLOGIEACUPUNCTURALABORATOR(Biochimie - Bacteriologic Imunologie - ParazitologieTeste SIDA) ,ZILNIC, inclusiv DUfflffl® orele 7 - 2 1 ,Medic de gardă:'orele 21 • ,

Rezervare, consultaţii la ,el V - 41.41.63

AUAHŢAMIlSUICn)

LI F E L IN E _Sufletul nostru l a | dumneavoastră. Te» | de noapte, telefon»1'1* 1

41 41 6.3Z iln ic în tre o re le 20^,.

i

miersiiri, 3 Ianuarie 1996 ARMIE 5 / ARMATE c O c e C S S a a f t

P r o ie c tu l .'" E u r o f ig h t e r - -2 0 0 0 s u b s e m n u l."''In c e rtitu d in ii'.''

("F inansovîe Izvestia', preluat rlupă "Financial Timns")

Cînd în Occident sc vorbeşte despre o chestiune tergiversată şi incerta, deseori se ia ca exemplu* proiectul creării ”Eurofighter - 2000” (avionul de v înătoare european). Deja de 13 ani, principalii constructori de avioane din Europa încearcă fără succes, sa construiască un avion dc vînătoare din generaţia a 5-a.

în pragitl anilor ’80, departamentele militare din Marea Britanie, RFCj , Franţa şi Italia au abordat problema modernizării

vparcului forţelor aeriene militare (FAM). Vechile ”Phantom” ’'şi "Mirage” au cedat serios în faţa avioanelor F-16 american şi MIG-29 sovietic-apăriite in acea vreme.

"Eurofighter” urma să devină nu numai un scut trainic pe cerul Vechii lumi. Ideologii proiectului mizau ca noul avion să pătrundă în forţă pe piaţa mondială de armament, înlăturînd aparatele similare americane.

Totodată, integrarea tehnico- ştiinţifică ar fi permis să se facă un puternic salt în domenii cum sînt construcţia de m aşini-unelte, microelectronica, industria chimică, metalurgia. Europa ar fi creat mii

-noi locuri de muncă.în anul 1982, cele mai mare

corporajii constructoare de avioane din Marea Britanie (“British , Aerospace”), RFG, (“MBB” şi "Dornier”, care mai tîrziu s-au unit în concernul ”Deutschc Aerospace”, apoi cumpărat de "Daimler Bonz”), Franţa (“Dassaault”) şi Italia (“Alenia”) au crcat un consorţiu denumit "European Fighter Aircraft” (“EFA”). .

Potrivit planului de afaceri iniţial, aviatorii militari ar fi probat manşa noului avion deja după 10 ani. Iar după alţi 2 ani, avionul de vînătoare ar fi intrat în producţia de serie, pentru ca în anul, 1996 să-şi facă. apariţia pe aeroporturile militare.

în Europa exista deja experienţa elaborării în comun de tehnică de luptă. La începutul anilor ’70 a început să intre în dotare avionul de vînătoare anglo-francez "Jaguar”, mari speranţe a dat avisnul de instruire şi de luptă ”Alpha-Jet”, ai cărei autori au fost RFG şi Franţa, iar la jumătatea anilor ’70, prin eforturile Marii Britanii,' Italiei şi RFG a fost creat avionul de vînătoare şi bom bardam ent "Tornado”.

Franţa iesş din joc şi obţine succes

Prima ruptură serioasă în activitatea legată de crearea ’Eurofighter” s-a produs în anul 1985, cînd F ra n ţa 'a ieşit d in ' :oncemulEFA. .

Dispunînd da o aviaţie marină lezvoltată, francezii insistau asupra ■ mui avion uşor, care să poată fi >rodus şi în variantă de punte, darea Britanie, Germania şi Italia iu dispuneau de o flotă de •ortavioane de şoc şi de aceea erau - depţii unui avion de vînătoare greu, u o mare masă de decolare.In urma unor negocieri

ifructuoase, Franţa a preferat s ă ' isă din consorţiu şi să continue laborarea independentă a avionului e vînătoare care mai tîrziu a căpătat cnumirca de "Rafale”. .

Timpul a demonstrat că francczii

nu au greşit, în vreme ce constructorii din Marea Britanie şi Germania încă stăteau în faţa planşetelor făcînd schiţe aie ”Eurofighter” , presa pariziană descria 'deja detaliat performanţele tehnice ale aparatului ”Rafale”.

Avionul de vînătoare francez se produce deja. în serie şi intră în dotarea trupelor. Pînă în anul 2001, FAM ale Franţei vor primi aproape30 de noi aparate.

Noua comandă continuă seria insucceselor

în anul 1988, după trei ani de- linişte, activităţile '• asupra ”Eurofighter” au fost reluate cu-o forţă nouă. Locul Franţei a fost ocupat de Spania. Au fost definitiv stabilite principălete cerinţe faţă de proiectatul avion, profilul său tehnic, numărul aparatelor comandate (Germania şi Anglia -

.cîte 250, Italia- 165, Spania- 100). în acest cadru, au fost stabilite cotele de participare la proiect (“British Aerospace” - 33 la sută, "Daimler Benz Aerospace” - 33 la sută, ”Alenia” - 21 la sută, compania spaniolă ”CACA” - 13 la sută).

în paralel a fost construit consorţiul pentru crearea motonilui ”I-Gei-200”. S-a hotărît ca de elaborarea sa să se ocupe ”Fiat Avio” (Italia), ”M.T.U.” (Germania) şi "Rolls-Royce” (Marea Britanie).

Pregătirile pentru ascensiunea pe culmea Olimpului aerocosmic s-au desfăşurat cu succes.- Dar chiar la începutul drumului asupra proiectului s-a prăbuşit o avalanşă de probleme financiare. Astfel, dacă în 1988 bugetul proiectului este de 27,5 miliarde dolari, în 1992 el'erescuse deja la 37,95 miliarde dolari.

Germania nu a rezistat presiunii financiare şi în 1992 Bundestagul a decis să nu aloce banii. Activităţile au fost din nou sistate.

Pentru a salva rezultatele unei trude de 10 ani, specialiştii ce se ocupau cu elaborarea acestuia au renunţat la prbiectul-pilot şi âu decis să simplifice construcţia viitorului avion de vînătoare. Intre altele, ei au renunţat la utilizarea tehnologiei ”stealth”, care face ca avionul să nu fie văzut de radare.'

Concomitent, Germania, Italia şi Spania au redus numărul avioanelor comandate, respectiv, la 140, 130 şi 87 bucăţi. Consorţiul a fost rebotezat în ”Eurofighter - 2000”. în afară de aceasta, termenele de livrare a 'aparatelor către armatele respective au fost împinse pînă în anul 2000.’ '

Noi dificultăţi financiare

Dar nici aceste măsuri nu au' salvat "avionul de vînătoare european”, care şi aşa s-a-scumpit cu cîteva zeci de miliarde. Pînă în anul 1995 cheltuielile financiare totale au ajuns la suma de 50 de miliarde dolari, ceea ce a generat indignarea contribuabililor.

în luna martie 1995 fiecare participant la proiect a solicitat parlamentului propriei ţări să aloce încă 270 milioane ECU pentru începerea producţiei de serie,

Dar la 31 mai 1995 Bundestagul a votat împotriva alocării de fonduri suplimentare pentru program. După afirmaţiile ministrului apărării al Germaniei, despre continuarea activităţilor legate de fabricarea avionului se poate vorbi în mod" serios numai dacă preţul unui "Eurofighter” va fi redusile lâ 170 la 90 milioane mărci germane. .

Nici în bugetul italian nu s-a găsit loc pentru "Eurofighter”. în, 1995, ţara şi-a redus bugetul militar de peste 2 ori (de la 26 trilioane lire la12,5 trilioane lire). Comandantul General al FAM ale Italiei a reacţionat foarte emoţional faţă de această, decizie, declarînd că în

. viitorul apropiat în dotarea militară a ţării va rămîne un singur avion, iar emisia de către Banca Italiei a unei monede de 200 de lire cu prilejul jubileului forţelor aeriene ■ militare italiene nu poate servi drept consolare.

Marea Britanie, care de la bun început a fost "locom otiva” proiectului, îşi declară, ca şi pînă acum, ataşamentul faţă de EF - 2000". După cum declara în luna ianuarie a acestui an preşedintele "British Aerospace”, D. Evans,, Marea Britanie a investit în acest .proiect prea multe eforturi şi fonduri şi* cjiiar dacă în cele din urmă ea va rămîne de una singură, el va fi totuşi finalizat. ’

”Uitaţi proiectul secolului, încercaţi MIG-ul rusesc”

în anul 1992, industriaşilor britanici le-a venit pe neaşteptat ideea de a achiziţiona "mai ieftin” pentru ţM A regale o partidă de MIG-uri ruseşti. După cum scria la vremea respectivă ziarul englezesc. "Sunday Telegraph" intr-un articol intitulat "Uitaţi proiectul secolului, încercaţi' MIG-ul rusesc”, "fabricanţii de produse aeronautice şi piloţii de încercare au afirmat că tehnologia ‘EFA’ poate fi utilizată pe avionul de vînătoare rusesc din noua generaţie şi, astfel, se poate , face din el o ‘bomboană’ - cel mai bun avion de vînătoare din lume”.• Se presupunea să se achizţioneze doar carcasa avionului rusesc MIG- 29, să se monteze pe ea motoare străine, să se utileze cu cea mai modernă aparatură electronică, să se amplaseze pe avion armament occidental - rachete din clasa "aer- aer" - ”şi se va obţine o îmbinare - fantastică a tehnologiilor potenţiale din epoca ‘războiului rece’ într-un superavion de vînătoare anglo-rus".

Dar dacă englezii mai mult s-au lăsat pradă fanteziei vorbind despre posibilitatea achiziţionării de MIG- uri ruseşti în loc de "Eurofighter", ' în Germania această idee a început să fie în ultimul timp tratată în mod serios, - -

Astfel, au devenit cunoscute . rezultatele raportului confidenţial de anul trecut al Camerei Federale de Decontări (CFD) a Germaniei înaintat Comitetului pentru buget al parlam entului, în 'care este examinată problema achiziţionării în perioada 1997-1999 a 36 de avioane de vînătoare considerabil modernizate MIG-29. în dotarea FAM ale Germaniei există deja 24 . de avioane de acest tip moştenite de la fosta RDG.

Afacerea este avantajoasă din punct ’de vedere com ercial, Germania economisind circa 1,26

miliarde dolari. După cum se arată în raport, contractul cu Rusia ”s-ar putea realiza în condiţiile livrării a jumătate' din partida de MIG-29M în contul stingerii datoriei comerciale ruseşti şi ale plăţii celeilalte jumătăţi în mod obişnuit la preţul en gros de 60 milioane matei germane per avion şi într-un ritm al livrărilor de 12 avioane pe an începînd din 1997”.

Paralel cu aceasta, se propune împingerea term enului de realizare a programului "Eurofighter - 2000” pînă în anul 2008, reducînd ' volumul achiziţiilor de la 140 la 100 bucăţi. Toate aceste acţiuni în ansamblu, după aprecierea CFD, ar permite economisirea unei sume.de pînă la 9 miliarde dolari.

Ideea unui "avion de vînătoare de tranziţie” este examinată şi de alte ţări participante. Astfel, Marea Britanie s-a orientat spre avioanele de vînătoare americane F-16 şi F718. Italia nu este departe de a închiria avioane englezeşti "Tornado” întrebuinţate,' iar Spania -> aceleaşi F-18.

Soarta \ ”Eurofighter” va fi soluţionată prin dezbateri parlamentare

începerea producţiei de serie a "EF - 2000” este prevăzută pentru anul 1997. Dar data definitivă va fi mai degrabă stabilită la începutul anului viitor, cînd parlamentele celor patru ţări vor soluţiona problema continuării finanţării proiectului.

Dacă în cadrul dezbaterilor parlamentare vor învinge partidele din opoziţie şi instituţiile financiare care sprijină ideea unui avion "intermediar",.programul "Eurofighter” va fi îngheţat. Dacă mediile industriale interesate în noi comenzi se vor dovedi mâi puternice, program ul se va revigora. ~

în cel din urmă caz, producătorii vor trebui să se gîndească în mod serios asupra tehnologiei de organizare a producţiei. Deja acum unele elemente - din construcţia prototipurilor- experimentale se produc în diferite ţări. De exemplu, o aripă se construieşte în Italia, iar alta - în Marea Britanie, Radiolocatorul fabricat de firma engleză ”GIC” se cuplează prost cu carenajul realizat de firm a germană "DASA”. '

(Este interesant faptul că susţinătorii ideii "EF -,2000” reacţionează 'cu -destu l zel la reproşurile adversarilor proiectului, în ultimul timp, de exemplu, s-au înmulţit materialele din presă în care se vorbeşte despre performanţele avionului secolului XXI, Iar cînd specialiştii occidentali vor să demonstreze avantajele "Eurofighter” faţă‘d e ; tehnica rusească, ci iau deseori în calitate de oponent un MIG-29 vechi dc 10 ani.

, Este de menţionat faptul că în Rusia se manifestă o atitudine de răceală faţă de participarea la proiect. Experţii afirmă că marile capacităţi ale MAPO "MIG-” sînt încărcate cu comenzi de export şi piaţa germană du reprezintă o prioritate pentru întreprindere.

Germania nu wea să cedeze poziţia de lider în proiectul

■ ”EuroflgMer55(“Finansovîe Izvestia" nr 80/ 1995, preluat

, după "Financial Times")

Anglia şi Germania nu pot ajunge la un acord cu privire la împărţirea producţiei în cadrul proiectului "Eurofighter” evaluat la 32 miliarde lire sterline (50 miliarde dolari). Or, lupta pentru poziţia de lider în domeniul construcţiei de avioane este foarte importanţi pentru dezvoltarea industriei aerocosmice a ţărilor participante la proiect Germania, Anglia, Italia şi Spania intenţionează să comande 600 de avioane care se vor vinde în diverse ţări. Decizia privind creşterea producţiei de avioane ar urma să fie luată la sfirşitul acestui an, însă specialiştii afirmă că adoptarea deciziei se amînă pîpâ în 1997. Principalii specialişti militari s-au Mlnit recent în Germania, însă discuţiile s-au încheiat fără rezultat Dacă cele două părţi nu vor ajunge la un compromis în viitorul apropiat, ammarea în continuare ameninţă însuşi programul "Eurofighter”. Problemele au apărut atunci cînd Germania şi-a redus-comanda pentru avioanele de yînătoare, de la -250 la 140. în conformitate cu memorandumul de înţelegere reciprocă adoptat la începutul proiectului, nivelul de participare a fiecărei ţări la producţie, este proporţional cu numărul avioanelor pe care aceasta trebuie să le cumpere. Iniţial, ş i' Germania, şi Anglia intenţionau să achiziţioneze cîte 250 de avioane de vînătoare. Contribuţia acestor ţări lajproducţie trebuie să fie de 33 la sută. In legătură cu reducerea comenzii de către Germania, cota de participare a acesteia la producţie va reprezenta doar 23 la sută. Contribuţia .Angliei va creşte, respectiv, pînă Ia 41 la sută. Italia şi Spania, participante la proiect, nu-şi modifică numărul de avioane de vînătoare stabilit la început pe care urmează să le cumpere. în pofida memorandumului semnat în luna iulie, care prevede clar drepturile şi obligaţiile părţilor, Germania nu este

de acord cu reducerea cotei sale de participare la producţie şi insistă asupra creşterii sale cel puţin pînă la,30 la sută. în caz contrar, Germania refuză să participe în continuare la proiect. în calitate de compromis, Anglia a propus majorarea procentului de participare a Germaniei la producţie pînă la 30 la sută, cu condiţia ca "British Aerospace” să devină principalul antreprenor al proiectului "Eurofighter”. Germania . respinge asemenea condiţii. Ele sînt inacceptabile pentru compania - "Daimler-Benz Aerospace”, care nu poate să admită rolul de lider al companiei "British Aerospace” .în • cadrul proiectului. Gennania insistă ca fiecare ţară să poată produce 140 de avioane de vînătoare, în acest caz cota de participare, a fiecărei părţi' la producţie fiind de 33 la sută. în continuare, contribuţiile la producţie pot fi redistribuite dacă Anglia va cumpăra mai multe avioane. Potrivit unor oficialităţi din Ministerul Apărării al Marii Britanii, propunerea lor poate aduce suplimentar companiilor germane două miliarde mărci (1,4 miliarde dolari), care nu au fost<stabilite în memorandumul din luna iulie. Perspectiva "de a deveni principalul antreprenor al proiectului îi va permite companiei "British Aerospace” să controleze exportul de avioane de vînătoare "Eurofighter”, ceea ce compensează pierderile neînsemnate pe care le poate suferi companiaîn cazul redistribuirii producţiei. Poziţia Germaniei.în această problema este absolut inacceptabilă pentru Marea Britanie. "Germania nu manifestă flexibilitate în rezolvarea problemei - a declarat o oficialitate din Marea Britanie. Dacă nu le convine propu­nerea noastră, putem reveni la condiţiile memorandumului din iulie, conform căruia cota de participare a Germaniei la producţie nu va depăşi 23 la sută”.

Propunere privind crearea unui grup perm anent al şefilor

de Staţ-Major în cadrul UEO(Agenţia France Presse)

într-un raport publicat la Paris, Institutul European de Apărare şi de Securitate (IEDS) propune crearea în cadrul UEO a unui grup permanent al şefilor de Stat-Major pentru a elabora planurile de desfăşurare şi de angajare a forţelor statelor membre.

Creat din iniţiativa inginerilor generali ai armamentului de rezervă,' IEDS reuneşte specialişti proveniţi din cercuri private şi publice -ale apărării şi securităţii în Europa în scopul de a favoriza "înaintarea concretă spre Europa Apărării”.

IEDS sugerează totodată anumite apropieri pe plan industrial între întreprinderile europene de armament şi o armonizare a procedurilor de achiziţie şi vînzare a materialelor militare.

Acest raport a fost elaborat de un grup de reflecţie alcătuit din militari, înalţi funcţionari şi cadre universitare specializate în problemele apărării şi armamentelor.

Autorii raportului consideră că "constituirea unei apărări comune europene este de dorit atît pentru garantarea păcii în Europa, cît şi pentru

a conferi Uniunii Europene capacitatea de a influenţa evoluţia lumii în sensul care îi este favorabil, capacitate pe care nu o mai posedă nici unul dintre statele membre luate izolat”.

Regretînd faptul că ”nu există nici un organism în stare să exprime o nevoie operaţională comună”, grupul’ de lucru al IEDS sugerează deci crearea unui grup permanent al şefilor de Stat- Major ”avîud în mandatul său şi sarcina elaborării unor specificaţii operaţionale comune necesare statelor membre”.. Grupul de reflecţie propune de altfel organizarea activităţilor europene în domeniul armamentului în junii Grupului de armament'al Europei occidentale (GEÂO). Organism al

; UEO, singurul organism competent în materie de apărare, GEAO cuprinde statele europene ale Alianţei atlantice, cu excepţia Islandei.

RaportuL sugerează totodată ca "structurii de armamenftranco-germane să i se confere un rol motor pînă cînd se vor contura cu precizie structura Agenţiei europene de armament prevăzută de Tratatul de la Maastricht”.

La jumătatea lunii noiembrie, Franţa a propus partenerilor săi din Uniunea EuropSi Occidentale crearea unui Stat Major în cadrul organizaţiei.

V. ■ I _ ■ 0

Clujenii revin la fam ilie- a n c h e t a d e o s ^ i n i e I a

_9 e a valoare supremăn i v e l u l j u d e ţ u l u i C B u j -

_ _ -nr?r» n x î t /~ir\ .

La începutul lunii depembrie a.c., un grup de cadre d idactice (C ris tina C ăbulea, A ndreea Blazsek, Cătălin D ârţu) şi studenţi (40 operatori) din Facultatea de Sociologie, Jurnalistică şi Filosofie a Universităţii ”A vram Iancu” din Cluj-< Napoca au efectuat un sondaj de opinie lă nivelul judeţului Cluj. Eşantionul a cuprins 1000 de persoane, avînd o vîrstă de 18 ani şi peste, elaborat pe baza a şapte cote: sex, v îrstă, ocupaţie, şcolaritate, etnie, m ediu rural/urban, distribuţie geografică a factorului umaih Iată o parte din rezultatele obţinute dintr-o masă. imensă de date şi asociaţii:

I. C etă ţen ii ju d e ţu lu i C lu j s-au p ro n u n ţa ţi a su p ra un u i n u m ă r de 45 de valo ri, situaţii, in s t i tu ţ i i şi lu c r u r i c a re a p ro x im e a z ă în ansam blu , s ta re a lo r a c tu a lă nu d o ar fa ţă de politic, ci, m ai ales, cea socială şi um ană. Ei şi:au exprimat opinia cit privire la ceea ce îi nemulţumeşte, îngrijorează şi mulţumeşte. Âflîn- d-o, ne putem da seama cq, preocupă electoratul

virtual pentru alegerile apropiate.Din toate aceste rezultate putem trage concluzia

că valorile, situaţiile, instituţiile şi lucrurile de care sînt mulţumiţi cel mai mult cetăţenii judeţului Cluj se referă, de fapt, la trertipuri de relaţii:

R elaţii n rim are : Familia (menţionăm că nici raporturile cu vecinii nu prezintă o sursă de îngrijorare). Se pare că cetăţenii judeţului Cluj se reîntorc la familie, după ce au cochetat cu politica.

R elaţii com unitare : Biserica (ce menţine şi întăreşte legăturile intraetnice), Annata (ce apără statul naţional unitar).

R elaţii te rţia re : M ass-media (TV1 şi presa clujeană). Nemulţumirile şi motivele de îngrijorare se grupează în două structuri interdependente:

Structura . economico-socială: lipsa banilor, creşterea preţurilor, sărăcire continuă,.şomaj.

Struc tura m oră lita te-agresiv ita te : fu rt şi corupţie, criminalitate, traiul şi viitorul tinerilor, tratamentul vîrstnicilor, tratamentul salariaţilor de către patroni, Parlamentul şi Senatul.

II. L a în tre b a rea ”D acă acum a r avea loc a legerile , cu cine a ţi v o ta ? ” răspunsurile s-au grupat aşa după cum se poate veaea in graficul de mai jos. Se constată,-m ai intii, polarizarea destul de puternică a opţiunilor politice. Această tendinţă scoate, practic, din cursa politică în ju r de 10 partide (cum ar ii PRM ; PAC; PSM; P L ’93; PSDR; PDAR etc.). A u răm as-ca semnificative partidele: PUNR (cu 14,31 % pe prim ul loc , dacă nu luăm în co n s id era re p o s ib ila u n ire în C o n v en ţia

D em ocratică a P E R -u lu i, P N L - CD şi a CD priv ită ind is tinc t), P N Ţ -C D (10,25% ), CD . (10,15 % indistinct), U D M R (9,64 %), PDSR (7,72% ), PD (6,50% ). Pe a l doilea rînd este m ai m u lt d ec ît e v id e n tă ponderea mare a indecişilor (de d iferite tipuri: nu ştiu cu cine să voteze încă nu s-au h o tă rît să voteze etc.). în m om entu l de* fa ţă s -a r pu tea spune că indecişii vor fi înv ingă to rii v iitoarelor alegeri. D acă ei se vor înd rep ta spre un partid sau altu l (oricare ar fi el), acesta va învinge mai

O p ţi uni p o l i t i c e

Ce îi nem ulţum eşte cel mai m ult?3.94%Traiul şi viitorul .

tinerilor

Lipsa banilor

Modul în care sînt trataţi vîrstnicii

Parlamentul si Senatul

27.54%. 67.38%

17.06 % 32.30 %

50.55 %

39.82% >48.33%

3 14.52 %

i34.24%

B 43.99%

Tratarea salariaţilor E de către patroni .

m 9.29% ' 31.89%43.89 %

vssn foarte nemulţumit şi nemulţumitn&H indiferenţăIB M foarte mulţumit ş i mulţumit

Şomajul

Sărăcireacontinuă

Criminalitatea

foarte îngrijorat şi îngrijorat

indiferenţă

77.16% i foarte neîngrijorat şi neîngrijorat

16.58% a 78.64%

Furtul Eşi corupţia

Creşterea preţurilor

] 4.56%14.18%

80.45%

'.....'.......... J , 88.89%

C e f i m u l ţ u m e ş t e c e l m a i m u l t ?3 10.52%

39,70% 36,99% . . , ■

1 2 %

0.04 0.08 0.12 0.16 0.2 0.24 0.28 0.32

B Partide politice

C e îi în g rijo re a z ă ce l mai m ult?w m m 4.02% , . :. '

— 20.19%71.98% .

□m ult ca sigur..'I'oate acestea fac din viitoarele alegeri o cursă deosebit de palpitantă.

I II . L a în tre b a re a ”D ac ă ac u m a r avea Ioc alegeri, pe cine a ţi v o ta p re şe d in te ? ” situaţia, în urma prelucrării datelor se prezintă conform graficului de m ai jos.

M ai întîij şi aici indecişii po t fi factorul care să hotărască v iito ru l preşed in te . în al doilea rînd trebuie spus că doar trei num e sînt luate în considerare în m od serios de cetăţenii jude ţu lu i Cluj: E. C onstantinescu (21,21% ), I. Iliescu (20,39% ) şi G li F unar (10 ,40% ); în al tr e i le a rîn d c o re lîn d p re fe r in ţe le p e n tru partidele politice şi p reşed in ţi am afla t cîteva

lucruri interesante.P re fe rin ţe le p e n tru E. C o n stan tin escu , pe

lîngă sim patizanţii C D (indistinct), v in dinspre s im p a tiz a n ţii P N Ţ -C D (1 5 ,7 0 % ) şi UD M R . (1 7 ,6 0 % ). C a p re şe d in te îl p referă pe 1. I lie scu , pe lîn g ă ce i d in P D S R , 18,40 % din sim patizan ţii P D , 17 ,40% d in cei ai PU N R şi 5 ,5 0 % d in ce i a i P N Ţ - C D . Pe lîngă p re fe rin ţe le a p ro a p e to ta le d in sp re PUN R, 8 ,7 0 % d in tre s im p a tiz a n ţii P N Ţ - C D îl p re fe ră ca p re şe d in te p e G h . F unar.

prof. univ. dr.' Achim MIHU

tmsăi foarte nemulţumit şi nemulţumit

■ indiferenţă

foarte mulţumit şi mulţumit

83,67%

IX30.39%

21.21%

7.37%.VII VI

2.02% 2.42% V IV 3.13%' 3.74% 10.40%

□ E. Constantinescu I

SI. Iliescu ' II□Gh. Funar

III□ P. Roman

IVHA. Năstase'

V□ Marko Bela

VIBC.V. Tudor -

VII□ alţii

VIIIB indecişi

IX

5J miercuri, 3 ianuarie 1996 ARTĂ - CULTURĂ I H e O B a a i J

Un excelenti - *

epigramist basarabeanefim tarlapan

"Dioptrii pentru ochelarii de cai ...” apărută în acest an la Editura Hiperion din Chişinău îl are ca autor pe înzestratul Efim Tarlapan, iar pagjna de titlu ne desluşeşte conţinutul cărţii: "Compuneri selecte - vechi şi noi - satire, fabule, m in ia tu ri com ice, epigrame, ep itafu ri, parodii, aforisme”, iar pe verso acestei pagini sînt înşirate foarte multe premii obţinute de epigramist, mai ales în patria mamă, România, două dintre ele chiar la Cluj- Napoca - p rem iu l z ia ru lu i "Adevărul de Cluj” şi premiul "Unitatea Naţională” în ediţiile 1993 şi, respectiv -1994 ale Festivalului N aţional "Eterna epigramă”. Adăugind că în 1993 a editat, tot la Chişinău,^ o antologie a epigramei româneşti din toate timpurile intitulată, poate profetic, "Buturuga mică’ , fără a-i ignora talentul multilateral, noi susţinem că avem în faţă cartea unui foarte bun epigramist.

Motto-ul volumul este un catren al regretatului brăilean, Ştefan Tropcea, catren ce ne deconspiră sursa titlului: ”Cînd calul l-a văzut pe om/ în viaţă preferind măgarii, /i-a dat, simbolic, ochelarii / şi s-a retras pe hipodrom . . . ”

Epigramele ocupă şi ca spaţiu cea mai mare parte a cărţii - "Cioburi de lentilă” p.49-110 (inclusiv epitafuri şi dueluri), epigrame în alb sau Aforisme

verticale” (care sîut nişte jocuri inspirate ale inteligenţei, dar iguorînd forma fixă a speciei) p.171-192, iar loiidelunle “Cu harapnicul contra cnutului” p.9-36 fiind tot epigramatice (adică cu poantă în filial).

- Remarcabilă grafica reputatului Lică Sainciuc, plastician care a avut o mare aderenţă la public în expoziţia-spectacol de m ăşti prezentă în oraşul nostru acum vreo trei ani şi pertinentă prefaţa lui Victor Prohin.

Alături de basarabenii Aureliu Busuioc, Petru Cărare, Efim Bivol, Constantin Drăgan, Ion Berghia şi alţii pe care îi rog să mă ierte pentru omitere, Efim Tarlapan se află în primele rînduri ale autorilor

EFIM; u # P E N T R U

î i

i l f i ş m m

tu-, ■> ■

:>v-ivW/ i

o

s.~

de epigramă românească actuală. Vom cita fără comentarii, ar fi şi inutile, cîteva reuşite ale autorului.

loan POP

EPIGRAMEUt izvoare

La izvoarele cu apă - - vii ca limba strămoşească cerbii vin să se adape, porcii ... să se bălăcească!

Unui melcCă tc-am primit, regret, vecine - îmi stai pe-ospeţe de-o vecie. Nu-i oaspete acel ce vine - cu tot cu ... casă-n ospeţie!

Moartea vînâtoruluiEu am murit, ca vînător, pe-o vale, în clipa cînd ocheam ciuta-n culcuş; m-a împuşcat cu note muzicale un greieraş ascuns într-un cartuş ...

Ia rn ă basarabeanaNinge, - albind mizeria, bate viscolul laTtşi - a venit Siberia!- După noi ori după rusi? ...

Efim TARLAPAN

( ^ ă n ţd e , d i t j e t t d & iŞtefan Manciulea, Povestea unei vieţi

■ Editura “Clusjum”, condusă de Valentin Taşcu, sărbătoreşte şase ani de la înfiinţare. Cu acest prilej Librăria Universităţii a organizat deja o frumoasă vitrină unde se pot vedea o parte din producţia editorială de peste ani şi cîteva din cărţile reprezentative pentru colecţiile lansate de editură, inclusiv, cele mai noi apariţii. între acestea din urmă veţi remarca* desigur, şi lucrarea Povestea unei vie}i de Ştefan

cele mai umile: grădinar, paznic, om de serviciu, laborant, lucrător cu ziua etc. şi închisorile şi lagărele comuniste de muncă de la Jilava, Aiud, Baia-Sprie şi Gherla, pe motiv de “apartenenţă la biserica greco-catolică” şi publicarea de lucrări ştiinţifice “aţîţătoare la ură rasiala Vcondamnat prima oară la şapte ani de închisoare grea şi a doua oară în 1961, la cinci ani de închisoare politică. A fost eliberat abia în 1962, cîştigîn-

Manciulea, apărută în îngrijireaj^du-şi existenţa ca îngrijitor de parc la Ştefaniei Manciulea şi-a lui Ion Buzaşi Sanatoriul.TBC din Blaj, de unde estela* respectiva editură, în . colecţia “Mărturii”, colecţie care scrutează în special anii oprimării comuniste. Ştefan Manciulea este un nume cunoscut w istoriografia românească prin lucrările sale consacrate Graniţei de Vest, Bibliotecii centrale din Blaj, Frontierei politice şi etnice româno-maghiare etc.. Absolvent al Universităţii din Bucureşti ' în specialitatea istorie-geografie, el a ajuns pînă la rangul de director al Bibliotecii centrala arhidiecezane din Blaj şi conferenţiar la Universitatea din Cluj, în anii grei ai celui de al doilea război mondial. A funcţionat în această calitate pînă în 1947, cînd, la reforma învăţămîntului, a fost “comprimat” pentru că a refuzat înscrierea în Partidul Comunist, interzieîndu-i-se exercitarea oricărei profesii intelectuale. Din această, clipă începe pentru profesor un adevărat calvar, împărţit între muncile

pensionat în 1969 cu 703 Iei lunar. Din proprie iniţiativă a organizat, fondul documentar' al bibliotecii. “Timotei Cipariu”, pregătind mă multe lucrări care au rămas în manuscris şi îşi aşteaptă încă editorul. Toate aceste tribulaţii profesorul Manciulea le povesteşte cu mult har înt'-o carte de amintiri, Povestea nnei vieţi, carte emblematică pentru generaţia intelectualului transilvănean, pornit de jos, din masa ţărănească, şi ajungînd, prin puteri proprii, în'postura de educator şi îndrumător al tineretului. Conştiinţa naţională şi civică intransigentă, atitudine morală ireproşabilă, profesorul este şi un dascăl de conştiinţe, modelul profesorului ardelean de care am avea mereu nevoie în fiecare clipă de istorie naţională.

Mircea POPA

Cel mai vestit sihastru român a vieţuit la BisericaniInvccir.V.aloa "sanatoriului I UC

Discncani. din judelui Ncaint. c\isU o a celui mai \estit sihastri: «lin Moldova, Preauiviosul Ciuruc, sâprtt.i in secolul al XVI-lea, relevă documente istorice ale arhisei uemţone Instalat în zona biserieamlor la sfirşitul scc al XVI-lei, ca monah al Schituii.i Im lo<if, Mlmliul ChirMO. crtre a locuit într-o peşteră «k pe umilele Simon. M-a constiuil o grotă in actuala livadă a sanatoriului

Potrivii scrierilor istorice, cuviosul Chiriac este considerat eel m.ii vestii sihastru rom ii

pentru ea a stat vreme dc 60 <.!e ani. ui lii:pul col. în peşteră, dueind o viată aspră După moartea sa, uccr.icn au pictat {in.ta. trar.'.lorniiiid-o in paraclis, cu hram la Slli.tii 1 Cliime de la liisenear.i, iai pe lespedea pe care dormea. dar caie astă/i nu mai există au Irst dopu.se moaştele sale

Datorita m^si.iuhilor. monahii care au pus ba/ele vieţii sihasire în acest linul. înca din secolul XI, s-au minut bisericosi, de undo prour.e si numele locului de lli<encani, se mai i!ienţK;r.c.i/â in sericrilc din arhna r.emţcasca (Uomprcs)

Tiberiu Rebreanu, Calvarul gloriei

Tiberiu Rebreanu a fost cel din urmă născut din cei patrusprezece copii ai soţilor Vasile şi Ludovica Rebreanu, născut Ia 26 martie 1911 la Năsăud. A absolvit Facultatea <le D rept la Cluj şi în perioada interbelică a lucrat în calitate de gazetar la mai multe ziare şi reviste: Noi, Eu şi Europa, Tribuna nouă etc. După Dictatul de la Viena se refugiază la Aiud, iar de aici la Sibiu, unde colaborează la ziarul Ţara, după care, în perioada după 23 August 1944, este "epurat” şi trăieşte greu, apelînd la diferite expediente, mai ales că în 1949 fusese închis la Timişoara, împreună cu soţia, Ioana Danciu, pe motiv că ar fi încercat să treacă fraudulos graniţa. între anii 1963 şi 1973 a lucrat în calitate de documentarist la colectivul de istorie literară al Academiei, unde am fost colegi timp de zece ani şi unde, cel mai m ic. dintre Rebreni pornise o adevărată campanie de conferenţiar ambulant, evocînd, prin prisma unor amintiri ale familiei (în special a surorilor sale Livia şi Miţi care trăiau la Aiud) cele mai palpitante momente din viaţa şi activitatea lui Liviu. Rebreanu, adevăratul creator al romanului românesc modern. -La cîteva din aceste conferinţe l-am însoţit eu însumi, după ce, seria lor fusese lansată cu surle şi trîmbiţe, de însuşi şeful nostru, profesorul I.Pervain, discuţiile despre marele său frate trezind şi interesul

colegului nostru Aurel Sasu, care a realizat în acei ani o lucrare proprie despre marele romancier, intitulată L.Rcbreanu - sărbătoarea operei, după cum eu însumi am scris despre colaborarea tatălui prozatorului, învăţătorul Vasile Rebreanu, la ziarul "Ungaria” scoţînd la lumină interesante culegeri de folclor. Seria conferinţelor s-a stins imediat ce fratele mai mic, care intenţiona să scrie o biografie aparte a tribulaţiilor romancierului Rebreanu, a dezvăluit public faptul că Puia Rebreanu n u era fiica prozatorului şi a pornit- împotriva ei chiar un proces de moştenire, în care a fost susţinut de prof.G.Scridon. A lăsat însă două lucrări interesante în manuscris: cea d in tîi despre geneza P ădurii spîuzuraţiilor (din care a publicat

'fragmente în Steaua) şi cea de-a doua, biografia amintită, din care a publicat fragm ente în revista Flacăra. Manuscrisul a fost revăzut recent de fiul său Ilderim şi, într-o formă prescurtată, a văzut lumina tiparului foarte recent, la Bacău, la editura Corgal Press, sub titlul Calvarul gloriei. Cartea este o evocare 3 vieţii lui Liviu Rebreanu, pînă în timpul primului război mondial, de la Maieru pînă la

■ Bucureşti, cu date şi amintiri numai de autor ştiute, astfel că bibliografia operei.rebreniene s-a îmbogăţit cu încă un titlu, pe care admiratorii operei acestuia sînt îndemnaţi să n-o scape din atenţia lor.

Mircea POPA

Casa natală a lui Mozart va putea fi vizitată în întregime

Distrusă în proporţie de două treimi în timpul celui de-ai doilea război mondial, casa natală a lui Wolfgang Amadeus Mozart, aflată la Salzburg, va putea fi din nou vizitată în întregime, în urma unei restaurări ce a fost finanţată de cîteva societăţi japoneze, care au investit în acest scop peste 100 milioane de şilingi (peste 10 milioane de dolari) - anunţat televi­ziunea austriacă, citată de AFP. -

în imobilul restaurat vor putea fi văzute toate încăperile în care copilul minune din Salzburg a compus aproape toate operele sale muzicale din perioada respectivă. Faţada edificiului şi acoperişul sînt însă copii

' ale celor originale. Pînă în prezent, vizitatorii aveau acces doar la o parte din această casă, care a mai fost supusă unor lucrări de restaurare în anii '50. (Rompres)

Mă simt obligată să fac _ lumină asupra unei greşeli şi a

prezenta în com pletare evenimente şi unele date privitoare la Teatrul Naţional din Cluj, cît şi o serie de necunoscute despre Olimpia Bârsan şi familia sa.

Tatăl Olimpici Bârsan a fost marc comcrciant de fierărie la Bucureşti, om bogat, de origine din Braşov şi sc numea Sfetea. Bucureşteniiy îl numeau Braşoveanu, nume devenit poreclă.

Sfetea Braşoveanu a avut trei fiice,>pe Olimpia, Ersilia şi Mărioara. Toate, trei au văzut lumina zilei lar Bucureşti şi au fost înregistrate la Oficiul stării civile cu numele Braşoveanu.

Deci, Olimpia Bârsan n-a fost de origine gălăţeancă, cum greşit a fost prezentată şi înainte d e , oarecine, ceea ce s-a repetat şi-n articolul la care ne referim, Originea ei a fost confundată cu originea altei artiste a Teatrului' Naţional din Cluj, care era gălăţeancă, al cărei nume astăzi nu-1 reţin, dccît imaginea ei. Era înaltă, zveltă, brunetă, de o eleganţă sobră. . .

Olimpia, Ersilia şi Mărioara' au urmai belle-artele. Olimpia şi Mărioara la Bucureşti, iar Ersilia Ia.Miinchen, apoi-la. Berlin la secţia sculptură. Acolo a lucrat

Corectări şi date în plusReferitor la articolul apărut în “ Adevărul de Cluj” la 14 decembrie

despre marea artistă a teatrului românesc - Olimpia Bârsan -cu cei mai mari- sculptori ai Germaniei Olimpia, aşa cum este consemnat şi în articolul la care ne referim, a urmat şi Conservatorul la Bucureşti şi studii în Italia.

înaintea primului război mondial, 'Cînd Zaharia Bârsan cu Olimpia Braşoveanu, artişti ai Teatrului Naţional din Bucureşti, cutreierau Transilvania prin diferite localităţi în turnee teatrale, s-au căsătorit la Ocna Sibiului, cu o nuntă -ca-n poveşti. în altă ordine de idei, Zaharia Bârsan era de origine din Zămeşti - Braşov.

în Consiliul Dirigent din Sibiu, (un parlam ent provizoriu al Transilvaniei) secretar .general al Resortului Instrucţiunii şi Artelor era dr. Onisifor Ghibu. Acestuia i s-a trasat sarcina de a prelua U niversitatea Maghiară. Cînd telefona de la biroul său la Sibiu, că şi-a îndeplinit sarcina, erau prezenţi dr. T.Brcdiceanu şi dr. Vaier Branişte. Aceştia au insistat ca O.Ghibu să preia şi Teatrul cu secţia de Operă Maghiară chiar în ziua de 14 mai 1919, deoarece în

seara zilei de 14 mai urma să aibă loc primul spectacol la Cluj al Teatrului Naţional dm Bucureşti în turneu în Transilvania, la invitaţia Consiliului Dirigent şi că acest eveniment atît de important trebuie să aibă loc lâ Cluj, în teatrul românesc, nu într-o sală"6arecare.

în dimineaţa zilei de 14 mai 1919, la orele 11, dr. O. Ghibu, cu primul primar român al Clujului, dr. Iulian Pop şi cu dr. Vasile Hossu, prim- nortar din partea oraşului Cluj, s-au pre­zentat pentru preluare, dar directorul dr. Joanovics Jeno lipsea din operă.

în aceeaşi zi la orele 13,30 dr.O.Ghibu însoţit de Zosima Chirtop, prefectul jud. Turda, au revenit.

După multe şi complicate discuţii cu secretarul Parlagy şi cu directorul Joanovics, care susţinea că n-are dreptul să predea instituţia pe care o conduce, O.Ghibu, acţionînd ferm, făcînd aluzie şi Ia autoritatea armatei, a preluat Teatrul şi secţia de Operă Maghiară.

La orele 15 ptocesul-verbal de preluare a fost încheiat în numele Consiliului Dirigent din Sibiu şi-nx

numele conducerii Teatrului Maghiar. Acesta n-a fost desfiinţat, ci mutat în clădirea teatrului de vară maghiar de 'injrâ parcul oraşului, unde funcţionează şi astăzi. Statul român a renovat clădirea, iar artiştilor cu activităţile întrerupte şi pînă cînd le vor reîncepe li s-au retribuit salariile pe timp de şase sâptămîni. •

în seara zilei de 14 mai 1919, în clădirea Teatrului Naţional din Cluj a fosţ prezentat primul spectacol de

"teatru românesc, ^susţinut de ansamblul Teatrului Naţional din Bucureşti, primit de public cu entuziasm de nedescris şi-lacrimi de bucurie.

în şedinţa din 18 septembrie 1919 a Consiliului Dirigent din Sibiu, conform Deciziei prezidenţiale Nr.3910, se aprobă actul de naştere al instituţiilor de artă Opera şi Operetă Română, Teatrul Naţional, director Z.Bârsan, şi se confirmă înfiinţarea C onservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj.

Primele cuvinte româneşti rostite pe scena primului Teatru Naţional

din Transilvania de Olimpia Bârsan" au fost: “s-a potolit furtuna”, din drama “Se face ziuă” de Zaharia Bârsan. Unii dintre artiştii Teatrului Naţional, care au făcut parte din primul spectacol prezentat la 14 mai 1919 în noul Teatru Naţional la Cluj au rămas la acest teatru. Printre ei au fost: Ion Tâlvan, Ion Stănescu Papa, G h.G hibericon, Sandu Rădulescu, M ihăilescu Brăila, Niculae Neamtzu Ottonel, Nae Dumitriu, NunuţaHodoş, Olimpia Bârsan şi alţii. ‘ Din Iaşi - Ştefan Braborescu, Jeana Popovici ş i , Virginia Kromwald.

Olimpia Bârsan, neavînd copii, a înfia t copilu l 'profesorului universitar filolog V.Bogrea şi-a menajerei sale.

U nele relatări din prezenţa expunere au apărut şi în cartea mea “înfiinţarea Operei Naţionale din Cluj 1919 şi organizatorul ei Constantin Pavel” (Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca 1995).

Alte inform aţii inedite» care privesc familia Olimpiei Bârsan se datorează cunoaşterii de aproape a

familiei Sfetea - Braşoveanu. în 1920, Ersilia jieavînd condiţii de a-şi practica arta sa - sculptura - s-a ab an d o n a t • cu pasiune pedagogiei, flindu-mi profesoară la Şcoala Normală de fete din Cluj, unde sora ei Olimpia era mare artistă la Teatrul Naţional şi sora lor Mărioara era tot artistă la Teatru şi profesoară de desen la liceul Regina Maria.

Pe parcursul şcolarităţii, profesoara Ersilia mă scotea des din internat în familia sa,' tratîndu-mă ca pe copilul ei. Ulterior, împreună cu soţul ei, devenit colonel şi prof. de chimie la Şcoala militară din Timişora, mi-au devenit naşi de cununie iar în 1932 Ersilia şi Olimpia naşi de botez ai fiului meu.-

Mi-am permis toate aceste re la tă ri în credinţa că evenimentele, atît cele importante pe primul plan, cît şi' amănuntele care le însoţesc, oglindesc o serie de realităţi, năzuinţe, realizări şi merite ale înaintaşilor noştri, care prin talentele lor viguroase şi pasiune pentru arta, cultura şi spiritualitatea românească, şi-au

' che ltu it energiile în muncă creatoare, cimentînd temelia artistică, culturală devenită prezentul nostru, avînd datoria sfîntă de a o transmite viitorului.Susana COMAN BOSICA

Sărbători amare•La aceste sărbători, din multe case

au lipsit brazii împodobiţi sărbătoreşte şi cadourile tradiţionale, iar dacă acestea totuşi au existat, au (fost) mai mult simbolice. Mesele n-au fost> încărcate cu bucatele obişnuite în astfel de momente. în ochii copiilor, Moş Crăciun a devenit maf puţin generos şi în privirile lor s-a strecurat, fără voie, o undă de tristeţe. în prea . mulfe casc locul lui Moş Crăciun a fost luat de sărăcie. Aceasta răzbeşte peste tot fără oprelişti. De fapt cc ar putea-o opri? Măsurile sociale luate anul trecut (mai ales mărirea pensiilor) nu acoperă nici pe departe necesităţile vitale ale majorităţii pensionarilor, nu .reprezintă un pas spre mai bine al acestora. Ci, dimpotrivă, greutăţile lor se accentuează. Acum , de sărbători, atmosfera din casele săracilor este mai tristă ca în zilele obişnuite, parcă mizeria iese mai strălucitoare în evidenţă, iar durerea de a nu putea oferi copiilor ceea ce aceştia îşi doresc cu ardoare, este mai puternică. Am asistat într-o familie de 18 persoane (dintre pare 14 copii) la pregătirile pentru revelion. Pregătiri este un fel de a spune. De fapt, acestea s-au redus la foarte puţin. Adică s-au procurat în plus 1 litru de lapte, o pîine ceva ' cartofi şi cîţiva biscuiţi. Dar şi acest supliment a fost admis cri strmgere de inimă, în zilele următoare fiind necesare sacrificii pentru a recupera 1 abuzul! Dar oare cîte familii sărace n-au simţit în zilele de sărbătoare apăsarea umilitoare a sărăciei, revolta şi furia, durerea profundă, neputinţa de a face ceva? Cîţi copii nu s-au oprit în faţa vitrinelor bogate .visînd cu ochii

deschişi la bunătăţile de acolo? Pentru cîţi dintre'aceştia s-a întins o mînă generoasă din partea celora care se joacă în bani? Pentru puţini, foarte puţini:

Un fapt relevant am întîlnit la Laboratorul de sănătate mintală, încercările de a obţine sponsorizare a . unui pom de iarnă pentru una dintre cele mai marginalizate categorii dintre semenii noştri - bolnavii psihici - fiind tară ecou, personalul laboratorului s-a străduit prin forţe proprii, să aducă o undă de alinare acestor suferinzi. Aii pus mînă de la mînă şi au încropit un pom de iarnă modest, cu daruri modeste, dar cu multă căldură. Sufletele chinuite ale bolnavilor, aceşti oameiy respinşi de familie,-de societate, de prieteni au trăit în acordul colinzilor cîteva momente de bucurie şi echilibru. Este greu de evaluat adîncimea pe care o ating astfel de clipe, valoarea umană a acestora.

în orice societate evoluată sub aspect social, solidaritatea umană constituie un principiu sacru, ne spunea dr. Traian Neamţu, şeful L.S.M. Nicăieri într-un stat civilizat bolnavii, oamenii sărmani, unii chiar fără mijloace de existenţă nu sînt lăsaţi la voia întîmplării. Nu discut resorturile intime care îi îndeamnă pe bogaţi să întindă o mînă celor săraci. Important este că o fac, iar rezultatele unor astfel de gesturi nu sînt neglijabile. La noi un asemenea lucru este mai puţin "apreciat”, începînd cu cei aflaţi la putere, care pentru a fi aleşi promit orice, dar pe urmă uită să-şi onoreze promisiunile, şi

"terminînd cu cei bogaţi, de la ale cărof

Liga contra Tabagismului ne sugerează

FRUiOASE OCAZII DE SEURAJ TABAGICîn orice situaţie de bilanţ,

(Jcficitar sau favorabil, concluzia “bine că sinteni sănătoşi” răzbate cu o putere dătătoare de speranţă si optimism. într-adevăr, la. bugetele’ parcimonioase" ale majorităţii familiilor, sănătatea, icprezintă miliardul de rezervă al fiecăruia. • -

Dar, din, păcate, sănătatea e considerată de foarte mulţi dintre _ noi drept o stare naturală, subînţeleasă, plasată de mii de semeni, viguroşi încă, spre periferia preocupărilor cotidiene.

între aceştia se numără şi fumătorii, care cu mina .proprie işi piţşătiesc 'detcrf&rarea sănătăţii. Uzurparea acesteia nu apare chiar din.prim ii ani a opţiunii pentru fumat. Cele 4000 de substanţe existenţe în fumul de ţigară, toate străine de biologia organismului uman, acţionează, ceas de. ceas, pe termen lung. Şi atunci cînd fumătorului îi vine sorocul, la cel puţin unul din doi o boală severă şi tuturora un disconfort de performanţă fiziologică, - chiar şi celor din jurul lor (fumători pasivi), regretul îi cuprinde pe ei şi pe apropiaţii lor; cum au putut persista într-o deprindere despre care auzisetă.sau li s-a spus direct, într-un fel sau altul, că are u'rmăţi nefaste asupra condiţiei primare a calităţii vieţii "noastre, x care este sănătatea? în faţa acestei sumbre prognoze, oricare fumător are obligaţia morală faţă de persoana proprie şi faţă de cei din jurul său să mediteze asupra oportunităţii sistării (=sevraj, înţărcare!) gestului vătămător şi să aleagă cit mai curînd ziua salvatoare.

Procedura cea mai operalivă c simplă: le laşi de ţigară cu o fermitate intransigentă! în accst scop apelezi la zeci de mijloace

compensatorii binecunoscute. Nu reuşeşti? Apelezi la ajutorul unui medic pregătit în acest domeniu. Şi cheia succesului se va găsi, inclusiv, pentru fumătorii inveteraţi, nicotinodependenţi.

Observaţia noastră arată că între ocaziile de sevraj tabagic, sărbătorile de iarnă reprezintă un prilej deosebit de' important în atingerea scopului. Există -în aceste sărbători o ambianţă propice,. exultată din intensificarea acţiunilor menite susţinerii şi propagării binelui, în general, al păcii şi bucuriei... La noi sărbătorile de iarnă cu onomasticîle interpuse, Crăciunul cu Sf.Ştefan, Anul Nou cu Sf. Vasile, apoi Bobotează cu Sf. Ioan, pot fi alese, în acest sens, contînd pe acurateţea mesajului lor, divin şi uman, în care cele două forţe se pot corobora armonios spre izbîndă.

' Pentru toţi cei care apreciază fumatul ca obicei dăunător, de care trebuie să ne lepădăm, Liga contra Tabagismului le sugerează o scurtă probă, măcar pentru 24 de ore: O ZI PE IARNĂ FĂRĂ FUMAT, în 6 ianuarie, de Bobotează. în astfel de zile, de nobilă decizie, ştim din experienţă, unii dintre fumători se încumetă să rămînă nefumători pentru totdeauna.

Sperînd, ca şi în acest an, ideile propagate de LCT, susţinătoare de adevăr în folosul sănătăţii, să triumfe qsupra dimensiunii reclamelor ce îndeamnă la fiimat, întemeiate pe falsitate ce conduce ■ la suferinţă, dorim succes celor care vor respecta această zi şi celor care cu drag îi înconjoară şi îi sprijină în alegerea tăcută, urîijdu-le tuturor un cordial “La mulţi ani!”

Conf. dr.George PETRESCU

. festinuri o singură firimitură ar putea hrăni cîţiva oameni”. —

Un fapt aflat, cu acest prilej, ne-a demonstrat că actele de solidaritate umană sînt mai obişnuite între cei bătuţi de soartă.. T.D., absolvent al unei facultăţi de ştiinţe exacte, este de peste 11 ani în evidenţele L.S.M.- ului. Are un apartament în Cluj- Napoca, locuia singur, dar de cîtVa timp a cules de pe drumuri un alt bolnav căruia i-a oferit găzduire.

”De o bună bucată de vreme am rămas fără adăpost. Părinţii şi-au

■ vîndut apartamentul, au divorţat şi au plecat fiecare în altă parte, nfc mărturisea cel în cauză, economistul F.D. Boli am avut destule (am fost tebecist, apoi operat de piatră la bila şi acum au căzut nervii). Cîţiva am am fost căsătorit, dar n-am reuşit sa întemeiez o familie. Dormeam pe unde puteam, de multe ori în gară. De un timp locuiesc la un alt bolnav, provizoriu. Pentru a putea urma tratamentul, ar trebui să am o locuinţă. permanentă în Cluj, dar nu cred să reuşesc. Mîncare aş avea la L.S.M. două mese. Pentru un om obişnuit cu' foamea este de ajuns. Poate cu vremea, o să reuşesc să găsesc o slujbă mai uşoară şi atunci ar fi mai simplu”.

Am întîlnit la L.S.M. mulţi oameni aflaţi în situaţii limită. Dar cîţi nu mişună în juruî nostru? Poate rareori, în timpul unei mese copioase ne întrebăm cîţi flămînzi sînt în cartierul sau blocul nostru. Greu să ne imaginăm că pentru mulţi o bucată de pîine este simbolul abundenţei, că o farfurie de ciorbă constituie o problema vitală. Este suficient să privim atent înjur pentru a descoperi o lume aparte - lumea celor flămînzi. Un coşmar pe care 1-anţptitea risipi. Este jignitor ca într-o ţară a unei posibile abundenţe să fie atîţia flămînzi.

"Pîn-aci democraţie; de-aci-ncolo - Mănăştur.1 Fotografie: Ion PhTC U

Pagină realizată de Ion RUS

VALORIFICAREA RESURSELOR DE MCINCflModificările rapide care au loc în

structura economici, impun o reconsiderare a distribuirii forţei de muncă. în perioada postbelică, s-a mânifesţat o tendinţă generală în statele avansate de reducere a ponderii forţei de muncă folosită în sectorul primar, în favoarea ponderii celei

economice “populiste” ale cărei necesară în agricultură. Dereglăriu r m ă r i le simţim acum din plin. De importante au survenit şi în alte pildă' desfiinţarea C.A.P.-urilor şi . sectoare. îngrijorător este faptul că

’ < 1 I ___ ! __14__ — frtrt/M A <■» mun/>Â In ~«1

utilizate în sectorul secundar şi terţiar, pentru recuperareaT-' ■. .....A __ i _ . .i n A/%00 o ri /<ifiTro orii

trecerea de la o agricultură preponderent intensivă la o fărîmiţare excesivă a terenului agricol şi revenirea la practici de acum o jumătate de secol, constituie un regres,

căruia vor fiEconomia românească n-a fost scutită de necesitatea acestui proces de restructurare, de migrare a forţei de muncă dintr-un sector în altul, de recalificare a acesteia.

După 1990, contrar unor previziuni (prea optimiste), s-a constatat o tendinţă anacronică în evoluţia structurii sectoriale a forţei de muncă din economia României. Se remarcă o creştere accentuată a ponderii populaţiei ocupate în agricultură şi silvicultură, concomitent cu o reducere a ponderii forţei de muncă utiUzată în industrie şi construcţii. Aceasta este -şi o consecinţă a unei politici

necesari «cîţiva ani buni. Au fost limitate considerabil posibilităţile de folosire a mecanizării, a aplicării unor tehnologii modeme; ceea ce a dus la creşterea volumului de muncă

reorientarca forţei dc muncă la noi, nu ţine pas cu timpul, ceea ce accentucază şi mai mult decalajele dintre România şi ţările dezvoltate. O analiză comparativă cu ţările mdmbre a U.E. prezintă mari decalaje în ce priveşte utilizarea forţei de muncă în diferite sectoare. Reorientarca forţei dc muncă, recalificarea acesteia devine o ecuaţie pc care trebuie să o rezolvăm eficient, într-o perioadă cît mai scurtă.

Evoluţia structurii sectoriale a ocupării foiţei de muncă în RomâniaSectoare 1950 1989 1993

- Total economie naţională 100,0 100,0 100,01. Primar (agric. si silv.) 74,3 27,9 35,92. Secundar (ind. si constr.) 14,2 45,1 35,83. Terţiar (servicii) - 11,5 27,0 28,3

SURSA: calculat după Anuarul statistic al-României, 1990, p.102-103; Anuarulstatistic al României, 1994, p. 1.58,

S B 9 E C E Ss m o f i i

it.li ,S12,l <),i5 -.(aliilesle \aIoulc ajutoaieloi 'iici.tL- [;c caic le pol primi elc\ii şi siud<,-ntii cu o -.iluaţu- materiala dificila. Conlojm acestuia se moida l ‘J.000 Ici. o singuia ilal.i pc au. elevilor din înwilâinîntul dc stat. în tîiMa dc piua la 16 ani, caic >c alia ît> una din uriii.itoaiele situaţii: oifaiii, pnneniţi din casele dc copii, sau plasament familial, ic.'fvctrv cc) care au un vcuil mediu pc îiicmlnii de lamiJic mai nuc dc 75 la »ul<i din talanul uimim brut pc (.-comunic Dc asemenea, M sliidenlu aliaţi îulr-nna din Mlualiile di, mai »us bentlii-ia/i. de doua oii pc an. de nu ajutor social în cuantum dc Ici, cu condiţia depunemdosaiului caic să dovedească că sînt îiidieplatili sa piiiiici.‘sca ajutorul solicitat. I’cnliu materni talc si îmliracaimulcă copilului mm-născut sc acnidn cîte 4°.500 lei, ca si pentiu dcce-iil unui iucmb:u al lamiliei studentului.

MECANIZATORII - MINERIIC U P E N S I I D E C .A . P . - işti

r

Fără a forţa nota, munca mecanizatorilor, poate fi comparată din multe puncte de vedere cu cea a minerilor. In cadrul unei întîlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Federaţia sindicatelor libere ale salariaţilor ;lin domeniul mecanizării agriculturii (FSLMA) a avut serioase obiecţii la proiectul Legii pensiilor şi asigurărilor sociale. în opinia FSLMA, prevederile şi reglementările formulatcln proicctul amintit sînt ncrealiste în ceea ce priveşte majorarea vîrstei de pensionare la 65 dc ani pentru bărbaţi şi 62 de ani pentru femei. Munca acestora, una dintre cclc mai grele, este apreciată după idilicul şlagăr al anilor 50 “llenuţa tractorista” I' SLMA consideră că viitoarea Casă Naţională dc Asigurări Sociale, a cărei înfiinţare este prevăzută în accst proiect 'de lege ar trebui sâ funcţioneze autonom, ca o instituţie mutuală dc asigtîrâri, condusă, administrată şi gestionată exclusiv de cei care activează şi beneficiază de cotizaţiile depuse. Numai în'judeţul Cluj, circa 70-80 la sulă dintre mecanizatori suferă de grave afecţiuni specifice, acumulate de-a lungul anilor, liră să beneficieze de facilităţile asigurate altor catcgorii sociale.

DECALAJUL DINTRE PENSIILEMICI ŞI WSARŞ ¥A CRESTE

- De mai mult timp se pregăteşte o nouă lege a asigurărilor sociale. Pot oare actualii şi viitorii pensionari să spere la o îmbunătăţire a situaţiei lor? Greu de crezut, după cum a fost conceput proiectul acestei legi.

G rijile ro m â n ilo r

Mttt fc* W** m ri**- «** Jns'gwa» k

In art. 37 se precizează că pensiile se vor determina pe baza următoarelor elemente: suma punctelor personale acumulate în decursul stagiului de cotizare, în funcţie de venitul care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale; factorul de eligibilitate, în funcţie de categoria de pensie; factorul de acces, în funcţie de vîrstele standard de pensionare şi stagiul de cotizare cerut, precum şi în cazul pensiei de urmaş, durata căsătoriei; valoarea anuală a punctului, în funcţie de un stagiu mediu complet de cotizare de 33,5 ani (bărbaţi - 35, femei - 32 ani). Art35 precizează: “au dreptul la pensie pentru limită de vîrstă persoanele asigurate care îndeplinesc cumulativ următoarele

condiţii: vîrstă de 65 de ani pentru bărbaţi şi 62 pentru femei; un stagiu de cotizare de minim 15 ani. Se prevede, de asemenea, că pensiile actuale se vor recalcula o singură dată. Calculele matematice indică, că, la recalculare, pensiile medii şi mici vor rămîne la un nivekscăzut, în schimb vor creşte pensiile mari Cu alte cuvinte, marea majoritate a pensionarilor nu va avea posibilitatea să se bucure de o bătrîneţe lipsită de griji. Favorizaţii, • • ^ .... aniX°fJae ieri vor fi într-un mare avantaj şi dezavantajaţi la punctaj. De.1T1 VIitnf întnt/<«f ____ • 1» « . 4 -l ~rtafP. Orîn viitor, întrucît lunga perioadă de cotizare care se cere se întinde şi înainte de 1989; cei care au avut pensii mari vor avea şi multe puncte în recalcularea pensiei, pentru că baza de cotizare a fost mare. Această prevedere îl defavorizează,

de pildă, pe profesorul sau medicul care s-au pensionat în 19 89 şi cai® nu vor avea o pensie mai mare ci un măturător de stradă. j

Un fapt este evident: preluarea inechităţilor din vechea economi^ agravate în ultimii ani, se propui a fi statuate prin viitoarea le8e' Necorelările mari din sistemul e salarizare, între ramurile econoffl1 sînt rezultatul unei politici sato’12, conjuncturale. Cei care vor. ic?1 1 pensie în următorii dezavantajaţi la p u n .-v sistem echitabil de pensionare

vom putea vorbi decît pest?-CI. -ani, cînd politica salariată va . corelată cu cea a strin® |{ j fondurilor CAS şi cînd siste® ] complementare de pensii v ; validate de realitate.

miercuri, 3 ianuarie 1995

Ancheta noastră: Urgenţelemedicaleîn noaptea Anului Mouîată-ne în 1996. După un an 1995 mult, mult prea repede

consumat. Consumat chiar şi în cea m ai lungă noapte, cea a bunei dispoziţii, a veseliei, a meselor (destul de) încărcate. în care însă, pe baricadele halatelor albe, profesioniştii au vegheat la sănătatea şi liniştea noastră. •

Dacă a fo st sau nu pentru cadrele medicale, o noapte obişnuită, calmă sau agitată, veţi aprecia singuri. Raid - ancheta noastră a cuprins un număr de... 13 unităţi spitaliceşti clujene, într-un fo c continuu la cumpăna dintre ani. Înregistrînd, în ordinea vizitelor, următoarele evenimente:

CLINICA DE O RTO PED IE ŞI TRAUM ATOLOGIE (conf. dr. Nicu Ghergulescu, medic şef de secţie, dr. Iulian Hopulele): 22 de consultaţii, dintre care şase după m iezul n o p ţii; 19^ imobilizări ghipsatc, 19 expuneri

rad io lo g îce ; un ac c id en ta la săniuş, soldat cu o contuzie de mînă şi o entorsă de genunchi; o internare în prima zi a lui '96, f ra c tu ră com inu tivă de co l femural stîng; internaţi la ora vizitei noastre: 120.de bolnavi.

C H IR U R G IE INFA NTILĂ (dr. Fârkas Bella,~dr. Ileana Palade, asist. Viorica Ardeleanu, asist. Liliana Rus, asist. Adela Rusu, asist. Balasz Amelia): 18 exam inări; două ( in ternări (o fractură de femur la o fetiţă de 11 ani şi o apendicită).:Noaptea A nului Nou - fără probleme" deosebite.

CLINICA DE CHIRURGIE

CARDIO-VASCULARA (drGheorghe Silberg, dr. Alexandru Băilă, dr. Ioan Vlad, dr. Antonela Zdrehus): internaţi: 30; o gardă uşoară, fără intervenţii şi evenimente deosebite.

CLÎNICA DE CH IRU RG IE B U C O -M A X IL O -FA C IA LĂ (dr. Ovidiu Mureşan): internaţi în secţie - 8; dacă în ziua de Crăciun s-au înregistrat ... 11 urgenţe, în cea de An Novi ...

IN S T IT U T U L IN IM II "N IC U L A E S T A N C IO IU ” (dr. Luminiţa Olaru, dr. Hagiu, dr. Cristiana Scridon, dr. Claudia Cocan): o noapte liniştită, fără evenimente majore.

C LIN IC A DE O FTA LM O LO G IE (dr. Rodi ca Medeşan): unui domn de 47 de ani, la ambii ochi, impregnare corneeană cu fragmente de petardă, arsură conjunctivală grad III/W , caz care a necesitat internarea. .

G IN E C O L O G IE I (conf.dr. N ico lae C o s tin , d r. P e tre Ilălmăgean): trei naşteri, şi toate b ă ie ţi: secu n d a 50: A drian Buduşan (3,800 kg, 53 cm ), 4.35: Vlad Gligan (4 kg),*8,45: un 'b ă ie ţe l de 3 ,300 kg, a l familiei Pop; naşteri în 1995: 2448; avorturi la cerere: 5212 (2,12 avorturi la o naştere). Avorturile în scădere, naşterile dau vagi tendinţe de creştere. D ar s tim u la rea n a ş te r ilo r necesită creşteri calitative în plan social. Stimularea naşterilor nu se poate face medical.

Dr. Âugustin R (Ginecologie I)

osca

Conf.dr. Nicu Ghergulescu (Clinica de Ortopedie şi traumatologie)

GINECOLOGIE II "STANCA” (dr. Zsigmond Anna, dr. Mariana Vuşcan, dr. Luminiţa Marincaş, dr.. Dorel Blag, asist. Iulia Hedeşiu): o voi lua în sens invers., Ultimele naşteri ale anului 1995 consemnează trei fete: Cheţa Cristina Sara Pop, Roxana Bălaj şi Moldvai Orsalya; primul născut în 1996 a fost să fie tot o fată, în primul minut al anului nou, Bojte Iulia Renata (3 kg, 53 cm); naşteri în 1995: 1583, în condiţiile în care Clinica funcţionează pe sfert; ■ avorturi la cerere în 1995:

. 1850.

C L IN IC A D EC H IR U R G IE I (dr. Claudiu Gomboşiu, dr. Emil - Cezar Pop, dr. Răzvan Scurtu, dr. O ctav ian C h ira ): a ic i activitatea a început la ... 30'' decembrie 1995 - un accident de c irc u la ţie , . so ld a t cu infirmitate gravă la membrele inferioare şi cu necesitatea unei opera ţii abdom inale, d a to ra tă unei ru p tu ri de^ sp lin ă ; un a c c id en t de petardă, cu vătămarea mîinii

d rep te , un tîn ă r e lev al Liceului de muzică din Cluj; o in to x ica ţie m ed ica ­mentoasă; mai multe răniri prin 'agresiune, pe fond de consum de alcool; urgenţe d igestive (p a n c re a tite , c o le c is tite ) , d a to ra te excesului alim entar; în 1 ianuarie 1996 - pato logii

'digestive, obişnuitele plăgi şi răni, un stupid accident de circulaţie, transferat la Clinica de neurochirurgie.

m m mm m S f l l l lmm

.... m m

i l p i i g K

V * ! i *

Bojte luliana Renata (la Ginecologie II "Stanca"), la 10 secunde de Adrian Buduşan)

w B l . p i r \ ’

; ■ ■

„ M g ^ | '

Adrian Buduşan (la Ginecologie I, în secunda 50)

C L IN IC A D E N E U R O L O G IE (dr. C orina Gorgan; dr. Lăcrămioara Perju): în total, patru cazuri foarte grave: trei accidente vasculare cerebrale, o stare de comă la un bărbat de 60 de ani, pe fondul unei hipertensiuni arteriale.

C L IN IC A D E N E U R O C H IR U R G IE (d r. V icen ţiu Scceleanu): amintitul accident stupid de circulaţie al unei tinere dc numai 26 dc ani, în luna a şasea, soldat cu traumatism cranio- cerebral; internaţi: 40, cazuri care au trebuit menţinute în Clinică' sub supraveghere.permanentă.

Dr. Emil Cezar Pop (chirurgie I)

S TA Ţ IA D E S A L V A R E C LU J. în trei sem nificative momente: 31 decem brie 1995 (orele 7-19, dr. Virgil Dragoş, dr. C onstantin Z ah a ria , dr. Septimiu Coroianu, dr. Vasile Hoca, dr. V ictoria Zaharia): serviciul as igu ra t de 20 de * autosanitare; solicitări: 125 (109

>*» -

a d u lţi, 16 co p ii) ; a s is te n ţa cardiacă a Staţi ai de salvare a examinat cinci cazuri, intemînd u nu l; a s is te n ţa ca rd iacă a In s titu tu lu i In im ii "N icu lae S tăn c io iu ” a exam inat şase cazuri, fără internări; cazuri ginecologice: 2, dintre care o internare; internaţi în clinici - 10

î I *

(*

■ \ . \

i k - v\*\

.. A . m m - w S â . — ------

L-am Teîntîlnit p e n t r u a patra oară consecutiv coordonînd activitatea Staţiei de salvare Cluj pe dr. Virgil Dragoş.

adulţi, nici un copil; transport interclinic - 18; salvarea pompie­rilor: 2 cazuri* fără internări; deplasări în teritoriul'arondat: 5; pînă în seara de 31 decembrie1995 au fost examinate 83.092 de cazuri; decese constatate de salvare: 1; s-au întocmit acte de constatare a deceselor ln număr de patru (de trei ori infarct, plus un cancer gastric cu metastaze hepatice); 31 decem brie 1995 (orele 1 9 -2 4 , dr. Angela Koller, dr. Voichiţa Jeican, dr. Sorin Zaharia, dr. N icolae Panga): au to san ita re în funcţie : 13; cazuri examinate: 45; asistenţa cardiacă a Staţiei de salvare a rezolvat două cazuri; cinci adulţi au fost internaţi; 1 ia n u a rie1996 (ora 0-7): autosanitare: 13; 3 de c o n su lta ţii; -se rv ic iu l cardiologie a Staţiei de salvare a examinat trei cazuri, intemînd unul; au fost internaţi doi adulţi, n ic i un copil; două ieşiri în teritoriul arondat; nici un deces; clinicile au eliberat echipajele şi autosanitarele în timp util, fără să se semnaleze întîrzieri. *

CLIN ICA DE PSIH IA TR IE (dr. Mariana Domuţa, dr. Liana Don): în 31 decem brie 1995: cinci in ternări - beţii acu te ag ita te , .d e lir iu m trem en s, sc h izo fren ii a g ita te ; un schizofrenic fugit din secţie; 1 ianuarie 1996 - două salvări cu beţii acute agitate, probleme cu u n ii a lco o lic i care v o r să părăsească unitatea medicală; probleme cu aparţinătorii legali, care încearcă să pluseze internă­rile, forţînd mîna medicilor. O singură concluzie: Alcoolul o problemă specifică de sărbători! Din discuţia purtată cu doamna d r . L ia n a D on c îteva date pentru dvs: ”Sînt oameni cu care nu ai ce discuta. Asistăm la o oligofrenie naţională! Nu avem o reţea psihiatrică în periferie. D ar avem bolnavi ca rc .a u şi peste o sută de internări!!! Ne izbim de cazuri sociale care nu ţin de noi, cum ar fi lipsa locuinţelor. E un cerc vicios: fem ei o lig o fre n e , b ă rb a ţi alcoolici, ce copii pot să se nască?”

Demostene ŞOFRON Foto: Ion PETCU

Dr. Vicenţiu-Seceleân (Clinica de Neurochirurgie)

Dr. Liana Don (Clinica de psihiatrie)

CORTINA FOTBALISTICĂ A CĂZUT, COMENTARIILE CONTINUĂ

IN OBIECTIV: DIVIZIA NAŢIONALĂ (VI)9. PLI ROLUL PLOIEŞTI. Parcursul "găzarilor” a fost unul aproape

de liniaritate: victorii acasă, înfrîngeri în deplasare (diferenţa constitu- ind-o două "remize” acasă, compensate de'o victorie şi un egal în deplasare). Iată parcursul celor 21 de etape (pentru economic de spaţiu'A=acasă şi D=deplasare): 4-2 cu Braşovul (A), 0-1 cu Gloria (D), 1-0 cu Argeşul (A), 3-3 cu l;arul (D), 2-2 cu Steaua (A), 1-2 cu Sportul Studenţesc (D), 1-0 cu Inter (A),* 1-2 cu ”Poli” Iaşi (D), 2-0 cu ”Poli” Timişoara (A), 0-1 cu Bacăul (D), 0-0 cu Naţional (A), 0-2 cu ”U” (D), 0-3 cn Universitatea Craiova (D), 1-0 cu Dinamo (A), 0-i cu Rapid (D), 2-0 cu Oţelul (A£ 2- 1 cu Ceahlăul (D),'0-1 cu Braşovul (D), 2-0 cu Gloria (A), 1-2 cu Argeşul (D) şi 2-0 cu Farul (A). Bilanţul general: 9 victorii (8 acasă una în deplasare), 3 egaluri (2 acasă şi unul în deplasare) şi 9 înfrîngeri (toate în deplasare), 25 de goluri marcate (17 acasă) şi 23 primite (19 în deplasare), 30 de puncte acumulate. Parcurgînd acelaşi”traseu”, "găzarii” au toate şansele de-a încheia campionatul în prima jumătate a clasamentului.

10. ”POLI” TIMIŞOARA. De două ori revelaţie: odată, de scurtă durată, la începutul campionatului, a doua oară în ultimele şapte etape. Intre cele două părţi o comportare dezastruoasă, se poate spune, cînd violeţii de pe Bega au cochetat cu "lanterna roşie”. O operaţie dură, mazilirea antrenorului Costică Rădulescu (cel care a purtat triumfal paşii echipei pentru revenirea în primul eşalon) şi înscăunarea lui Emeric Dembrovschi, omul care a reuşit să readune lotul echipei, creînd omogenitatea necesară performanţei (în ciuda pierderii unor valori,

•Macavei, Contra). Să parcurgem traseul echipei (tot după "formula” A şiD): 3-1 cu Farul (A), 1-5 cu Steaua (D), 3-.1 cu Sportul Studenţesc (A), 1-1-cu Inter (D), 9-1 cu ”Poli” Iaşi (A), 0-2 cu "U” (D),.l-4 cu Bacăul (D) şi urmează "dezastrul”, adică 0-1 cu Naţional (A), 0-2 cu Petrolul (D), 0-0 cu Universitatea Craiova (A), 0-3 cu Dinamo (D), 1-3 cu Rapid (A)

. şi 0-1 cu Oţelul (D), după care începe urcuşul cu Dembo ”cap de coardă”, respectiv 4-3 cu Ceahlăul (A), 1-1 cu Braşovul (D), 3-0 cu Gloria (A), 0- 0 cu Argeşul (D), 4-1 cu Farul (D), 2-lcu Steaua (A), 0-1 cu Sportul Studenţesc (D) şi 5-1 cu Inter (A). Bilanţul general: 8 victorii (7 âcasă),

, 4 "remize” (3 în deplasare) şi 9 înfrîngeri (2 acasă şi 7 în deplasare), 38 goluri marcate (locul trei ca număr de goluri înscrise după Steaua şi Rapid) şi 33 primite (locul 13 în clasamentul defensivelor), 28 puncte

. acumulate (9 în cele patru etape din retur, care au săltat formaţia timişoreană de pe locul 15 pe 10). O vacanţă liniştita şi speranţe pentru primăvară.• 11. SPORTUL STUDENŢESC. Trădată de Gino Iorgulescu, "transferat”

' la Naţional, echipa a început campionatul cu Mircea Rădulescu la cîrma tehnică (plecat apoi la Rapid) şi a încheiat traseul celor 21 de.etape cu Ion Andone (reîntors în Regie după ... dezertarea de la Cluj). Un traseu specific unei echipe care se bate pentru a rămîne pe prima scenă fotbalistică a ţării (formaţie care se pregăteşte la Bucureşti şi se ... deplasează la Tg. Jiu pentru a susţine jocurile de ... ”acasă”. Deci: 0-2 cu'Inter (D), 3-1 cu "Poli” Iaşi (Â), 1-3 cu ,"Poli” Timişoara (D), 3-0 cu Bacăul (A), 0-0 cu Naţionalul (D), 2-1 cu Petrolul (A), 0-1 cu Universitatea Craiova (D), 0-

:..l cu Dinamo (A), 1-1 cu Rapid (D), 1-1 cu Oţelul (A), 0-1 cu Ceahlăul (D), 2-0 cu Braşov (Â), 1-3 cu Gloria (D), 3-0 cu Argeş (A), 0-1 cu Farul (D), 0-2 cu Steaua (A), 0-1 cu ”U” (D), 0-1 cu Inter (A), 1-0 cu ”Poli” Iaşi (D), 1-0 cu '"Poli” Timişoara (A), şi 1-0 cu Bacău (D), cele două victorii obţinute în deplasare în etapele 18 şi 21 cîntărind decisiv la plasarea echipei pe locul 11. Bilanţ, general: 8 victorii (6 la Tg. Jiu şi 2 în deplasare), 3 egaluri şi 10 înfrîngeri (3 la Tg.Jiu), 20 goluri date (locurile 16-18 la eficienţă) şi 20 primite (locurile 1-3 la defensivă), 27 puncte acumulate. Ce va fi la primăvară? Asta se întreabă ş i ... Ion Andone.

; Victor MOREA. (va urma)

Două imagini înaintea "invaziei" timpurii a iernii, de la un meci susţinut de "U" acasa.

C A L E i ^ P A B U L F O T B A L I S T I C ^ (B )IANUARIE. Pe lista cu arbitri români delegaţi la FIFA la meciuri

internaţionale figurează clujenii Dan Crăciun (la centru) şi Patriciu Abrudan (la tuşe). Pe 17 a avut loc tragerea la sorţi a 16-imilor Cupei României. Sorţii au decis ca ”U” şă joace la Drobeta Tr. Severin cu formaţia locală.,. Drobeta. De pe Someş la Dunăre. Drum lung.

FEBRUARIErEchipele noastre au fugit de gerul de-acasă spre meridiane mai calde. ”U” pentru a treia oară consecutiv în Egipt. Un turneu ratat fiindcă gazdele erau în post sfînt.Un joc de duzină cu o formaţie a Asigurărilor sociale şi un 6-0 pentnf”U”. Cu milă pentru nişte neaveniţi în fotbal. Mezalianţa închegată în * . ;1993 scîrţîie rău de tot. A fost o plimbare oarecare, ineficientă. Cel puţin băieţii n-au tras în pregătiri pe zăpada şi gerul de-acasă.'Un nou joc la Port Said şi 2-0 pentru ”U” apoi reîntoarcerea acasă şi şmotrul pentru 16-imi şi campionat. Pe 26, 1-0 cu Drobeta după un meci aspru. Două zile echipa â fost cantonată la Gura Văii, în fosta vilă a Iui Ceauşescu. Cazare jos pălăria, ca' în fostele case prezidenţiale.

MARTIE. Campionat şi cupă. în campionat ”U” merge cam tîrîş-grăpiş. în cupă mai bine. Pe 15, în "optimi”, la Braşov ”U” trece de F.C. Farul cu 1-0. Mare surpriză în "optimi”, Steaua şi Dinamo, marile favorite, eliminate de Rapid, respectiv Universitatea Craiova. Pe 23 tragerea la sorţi a "sferturilor” cupei: ”U” va juca cu F.C. Naţional, pe teren neutru. "Rocadă” la Rapid: Viorel Hizo şi-a dat demisia de Ia conducerea tehnică, preluată de Sorin Cîrţu, care a renunţat la olimpici. în preliminariile pentru EURO '96 succes al tricolorilor: România - Polonia 2-1 (victorie cu emoţii

■mari). ”U” continuă să "înoate” cum poate în campionat. Cînd la cald, cînd la rece. •

APRILIE. Pe 12, la Braşov, tot pe stadionul "Tractorul”, pe fulguiala întîrziată a Babelor, ”U” - F.C. Naţional 3-0. Scor de forfait spre uluiala lui Liţă Dumitru-(cel clasat de o anchetă pe locul secund, după Puiu Iordănescu, printre cei mai buni 5 antrenori ai anului 1994) şi a conducerii clubului "bancarilor” (pe culoarul de sub tribună, Ia cabine, Jean Grama privea în neştire pereţii, nevenindu-i'să creadă). Insuccesul "bancarilor” în cupă s-a soldat cu ... demisia lui Liţă Dumitru, pe 17 fiind înlocuit de Vi'orel Hizo. Pe 20, tragerea la sorţi a "semifinalelor Cupei României, partide tur-retur. Sorţii au decis: ”U” - Petrolul' (primul meci acasă, al

doilea în deplasare). în campionat U" continuă să cînte pe struna una caldă, alta rece” Şi cînd stai să te gîndeşti cît de ample au fost gîndurile; de mărire exprimate în vara anului 1994 cînd Ion Andone a fost adus la j cîrma tehnică a echipei, cît de laudativ se exprima apropo de lotul valoros j pe care-1 are la dispoziţie. • ; ]

MAI. Bombă de calibru mare pe ziua de întîi, cu tentativa de trucaj a j rezultatului "Poli” Iaşi - Dacia Unirea Brăila (ultima oferind echipei ieşene ! 20 de milioane pentru un rezultat favorabil iar ”Poli” a anunţat poliţia; o, "afacere” ciudată, îndelung mediatizată, cu deznodămîntul ştiut, de care a j

p rofita t formaţia din Dealu!^ Copoului). Pe 10, în prima manşă a ? semifinalelor Cupei României, ”U” - j Petrolul 0-0 (impotenţa atacului] clujean şi-a spus cuvîntul). Pe 24 Ş

returul semifinalelor: Petroul - "U" 3-1 (dincolo de rezultat echipa ”lTj s-a ales cu lunga indisponibilitate a lui Marius Popescu, dublă fractură dej tibie şi peroneu, autorul accidentării jucătorului clujean - n-are rost să-i ; mai amintesc numele - alegîndu-se doar cu un amărît dc ... "galben”, ci j aşa-i.la noi dreptatea celor de la C.C.N. şi federaţie. Cu cît eşti mail aproape de Bucureşti cu atît eşti mai bine văzut). Pe 24, Ion Crăciunescu a condus finala Ligii Campionilor Europeni, desfăşurată la Viena între Ajax Amsterdam şi A.C Milan (şi a condus aşa cum am văzut).

IUNIE. în preliminariile pentru EURO '96, România - Israd 2-1 (mari emoţii, din nou). S-a anunţat că ”U”va juca în Cupa UEFA-INTERTOTO. Mare gafă. Pe 17, ultima etapă a D.N. ”U” a scăpat cu bine (dar departe de ţinta preconizată de Andone) fiindca.au fost alte cchipc mai subţiri ca a noastră. Titlul de campioană a revenit pentru a 17-a oară Stelei. Au retrogradat direct F.C. Maramureş şi U.Ţ.A. Au revenit direct pc prima scenă fotbalistică a ţării S.C. Bacău şi "Poli” Timişoara, respectiv "Poli” Iaşi după baraj. Sportul Studenţesc a rămas în continuare tot după baraj, în finala cupei României, Petrolul - Rapid 6-4 (după prelungiri şi loviturile de la 11 metri; din nou Ion Crăciunescu şi-a dat în petic). Pe 25 în primul meci din Cupa UEFA-INTERTOTO, în deplasare în Insulele Feroe, Havnar Boltfelag - ”U” 0-0 (începutul unui dezastruos turneu estival, neavenit pentru trupa clujeană, soldat cu mari cheltuieli şi rezultate ... proaste).

Romeo V. CÎRŢAN

"SĂ LĂSĂM ORGOLIILE LA 0 PARTE" (I)• Industria Sîrmei Cîmpia Turzii este, fără doar şi

poate, revelaţia seriei a 4-a a Diviziei ”B ” de fotbal. Echipă promovată în acest an, ea a încheiat turul pe locul 2 în clasament, la doar două puncte de liderul CFR. Se anunţă un retur pe muchie de cuţit, iar din declaraţiile domnului Marius Bretan, antrenorul ISCT, am înţeles că echipa îşi va vinde scump pielea, dar în lintiţele celui mai desăvîrşit fair-play •

Rep.: - Cum consideraţi turul din punctul de.vedere al echipei pe care o antrenaţi împreună cu domnul Alexa Uifăleanu?

Marius Bretan: Fără doar şi poate, un mare succes. Dintr-o cvasi-out-sideră, ca nou promovată, am reuşit să ocupăm rolul unei protagoniste. Locul 2 în clasament, la două puncte dc lider, plus 12 în clasamentul adevărului, doar 3 jocuri pierdute din 18 partide. Este un succes care însă ne şi obligă, atît în planul jocului cît şi al rezultatelor.

Rep.: Există o explicaţie a acestei ... situaţii?

M.B.: Este răspunsul logic, normal la eforturile tuturor factorilor care se ocupă' de destinele acestei echipe. Şi mă refer la conducerea combinatului, a asociaţiei sportive şi a‘ secţiei de fotbal, care au creato atmosferă propice performanţei. Bineînţeles.trebuie adăugat, poate în primul rînd, aportul jucătorilor care s-au adaptat foarte bine la exigenţele sportive pe care le implică Divizia ”D_” şi suportul fanilor care ne-au susţinut cu deosebire în momentele grele.

R ep .:,P en tru toată lumea, tandemul de antrenori Bretan- Uifălcanu, era unul inedit şi puţini îi dădeau şanse de ... convieţuire.

M.B.: Colaborarea cu domnul Uifăleanu este excelentă. Este un antrenor pe care îl apreciez în mod deosebit pentru calităţile ‘ profesionale şi pasiunea cu care îşi practică meseria indiferent la ce nivel activează.. Rep,.: Saltul de la Divizia ”C” Ia Divizia ”B” a impus şi o remaniere a lotului? •

M.B.: Problema principală â conducerii tehniqe a fost completarea lotului. Atît ca şi componenţă cît şi de acoperire a ■ posturilor deficitare. Cunoşteam această problemă pentru că mai colaborasem cu echipa la pregătirea partidei de baraj. Am reuşit puţine transferuri înaintea începerii campionatului şi asta s-a văzut în debutul ezitant. în cele din urmă am finalizat o campanie de transferuri inspirată, cu jucători tineri sau refuzaţi de alte echipe. I-aş numi pe Sălăjean, Olar, Fedor şi Morar. In altă ordine de idei, dintre jucătorii vechi ai echipei mulţi s-au autoeliminat fiindcă nu au făcut faţă cerinţelor. Doar 4-5 jucători din vechiul lot au reuşit să se impună ca titulari.

Rep.: Cum priviţi returul din perspectiva luptei cu echipele din

fruntea clasamentului'(şi aici puteţi şi atinge problem a obiectivului propus)?

M.B.: în momentul preluării echipei, ne-am propus formarea unei echipe competitive. Chiar şi după ocuparea locului doi la sfirşitul turului nu ni s-a impus, ca principal obiectiv, promovarea. Ne vom juca însă toate şansele.

Rep.: Să înţeleg că CFR xămîne cea-mai îndreptăţită echipă Ia promovare?

M.B.: Da, după evoluţia din tur, judecind realist, CFR-ul are prima şansă. Nu trebuie neglijate însă nici următoarele două clasate. Surpriza ar putea veni şi de la Furnirul Deta.

Rep: - Ce ne puteţi spune despre perioada pregătirilor?

M.B.: în data de 10 ianuarie are loc convocarea lotului, vizita medicală şi analiza turului. Urmează o perioadă de antrenamente de reacomodare la efort, iar din 22-24 ianuarie începem un stagiu de pregătire centralizată la Sovata.

(va urma)

Cristian BARA

PE SCURT DIN FOTBAL• VORBE ... GOALE. în perioada cînd Jean Pădureanu se afla în

preajma "transferului" la Rapid ne-a vizitat la redacţie Ilie Lazăr care, printre altele, ne spunea' că după ce a ratat de două ori posibilitatea de a juca la "U” nu vrea să rateze şi a treia oară'. Şi a mai rostit cîteva cuvinte nu prea apreciative la adresă lui Jean Pădureanu. Vorbe goale, flră suport, reacţia lui ulterioară fiind aceea că s-a reîntors, bine mcrci, la Gloria. O ştire apărută în G.S. din ultimul număr.pe 1995, pe pagina întîi, ne reţine atenţia (legată tot de Ilie Lazăr). Din surse derrme de încredere am aflat că omul de gol al Gloriei Bistriţa, Ilie Lazăr, va evolua din sezonul de primăvară la Rapid Bucureşti. El va veni la clubul feroviar lîngă preşedintele Jean Pădureanu, cel care cu aproximativ trei ani în urmă l-a transferat de la CFR Cluj la Gloria

. Bistriţa. Transferat este cam mult spus. Mai degrabă racolat• IMPAS. Fotbalistul craiovean Ovidiu Stingă - tot din G.S. de

sîmbătă 30 decembrie 1995 spicuim - aflat într-o mică vacanţă şi care trebuia să se reîntoarcă de urgenţă în Spania, la echipa sa, pentru etapa din 3 ianuarie 1996, i-au fost fiiratc din bordul'maşimi paşaportul şi alte acte, aflîndu-se în mare impas. Nu ştim cum s-a rezolvat problema flirtului. Un lucru ştim însă: să-ţi laşi acte importante în bordul maşinii, la discreţia spărgătorilor de care nu ducem deloc lipsă, este un exemplu tipic de naivitate şi crasă inconştienţă.

. • CEA MAI, .CEL MAI. Jurnaliştii brazilieni şi-au dat votul pentru cea mai bună echipă de club şi cel mai bun jucător. Formaţia Botafogo Rio (campioana Braziliei) a .fost declarată cea mai bună echipă a anului 1995. Cel mai bun jucător a fost declarat Giovanni (Santos) purtătorul tricoului cu numărul 10 (purtat odinioară de celebrul Pele). Iată şi cel mai bun ”11" brazilian votat de ziariştii cariocas: Veloso (Palmerias) - Ze Mari a (Portuguesa), Âdilson (Gremio), Narciso (Santos), Ze Roberto (Portuguesa) - Amarai (Palmeiras), Leandro (Botafogo), Giovanni (Santos), Rivaldo (Palmeiras) - Donizetti (Botafogo), Tulio (Botafogo). Lipseşte din sufragiile ziariştilor brazilieni celebrul Romario. , ;

Victor ROMAN

miercuri/ 5 Ianuarie 1996

Prof. univ. Constantin BENGEANLL(preşedmtele Clubului sportiv 'Universitatea” CLUJ): ”în primul rînd, la jumătatea campionatului, consider că rezultatele celor 12 formaţii ale Clubului nostru se situează la cote superioare, în comparaţie cu 1995, cu anii trecuţi. In acest sens, evidenţiez formaţiile de jocuri sportive, baschet fete şi băieţi, volei

'băieţi şi fete. Am speranţa că returul va aduce şi formaţia de rugby pe una din treptele-de premiere ale campionatului naţional. în altă ordine de idei, aştept de la secţia de atletism,'; în prezent în cantonament la Băile Felix, o zestre de medalii la nivelul condiţiilor oferite şi a speranţelor puse. în tinerii atleţi şi atlete. Sper ca formaţia de handbal masculin, în ciuda tinereţii, să supravieţuiască în prima divizie, iar fetele, încă în ”B”, să promoveze în primul eşalon ăl handbalului feminin. Doresc întregului corp tehnic, salariaţilor şi sportivilor, sponsorilor, un an 1996 cu fericire şi sănătate, cu îndeplinirea totală a dorinţelor. Aceleaşi urări le adresez şi spectatorilor clujeni, nelipsiţi din şi în Sala Sporturilor, acelora care, prin condei sau vorbe, au mediatizat si mediatizează rezultatele Clubului

"Universitatea”. Tuturor un călduros şi sincer La Mulţi Ani!

***

Dan NISTOR (patron CONIS.SRL Cluj): "înche­iem un ari 1995 cu rezultate fără precedent pentru

-— voleiul clujean. Seniorii şi senioarele campioane de toamnă, voleibaliştii juniori de la CSS VUTORUL CONIS CLUJ medaliaţi cu bronz. Doresc echipelor clujene ”U” SM şi ”U” ARDAF ca anul 1996 să aducă titlurile de campioane şi campioni naţionali la Cluj-Napoca, iar echipei noastre de juniori, în rîndul căreia

se află elemente de reală perspectivă şi valoare, să ajungă din nou pe podium”.

Ovidiu VASU (antrenor principal CSS Viitorul CONIS Cluj): ”în anul 1995, Clujul a obţinut prima medalie la finalul unui campionat naţional de volei juniori, după o lungă pauză. O satisfacţie mare, dar şi un rezultat pe măsura condiţiilor de pregătire asigurate de SCC Viitorul şi CONIS SRL. Pentru 1996 vizăm o nouă participare la turneul final al juniorilor şi, de ce nu, o medalie mai strălucitoare”.

A consemnat Demostene SOFRON

Handbalul - una din disciplinele dinamice şi spectaculoase ____________ ' .

:

Despre trupa micilor înotători şi înotătoare a C.S.M., pregătită cu dăruire şi profesionalism de Octana Pop, am mai scris. Şi era firesc să scriem pentru că trupa a tras tare un an întreg, atît la pregătiri cît şi în concursuri. Trăgînd linia de adunare şi totalizînd, lâ finele lui ’95 bilanţul. trupei de copii minune a însemnat 67 de medalii (27,pentru locul I, 31 pentru locul II şi 9 pentru locul III), o performanţă ce merită aplaudată.

Perfomera trupei rămîne talentata Anca Mihaiu (11 ani) cu 11 medalii de aur, 19 de argint, deci un total de 30 de medalii, la care trebuie adăugate , trei recorduri naţionale.

Să “contabilizăm” şi reuşitele celorlalte eleve şi elevi ai antrenoarei Octana Pop (care la vremea Ancăi a fost şi ea o talentată înotătoare pregătită de părinţii ei, soţii Octavian şi Ana Mladin, fapt ce m-a determinat că uneori la înscrierea prenumelui şi numelui după cratimă să adaug şi numele de familie. Deci: Raluca Duma (10 ani) 17 medalii

(4+10+3): Corina Iancu (10 ani), 4 (toate de aur, una, în probele individuale, celelalte în probele de ştafetă); Andreea Moldovan (11 ani) una de bronz; ştafeta alcătuită din Raluca Duma, Corina Iancu, Veronica Albu şi Ana Ştirb patru

l i n a n p lin d e m e d a lii

medalii (trei de aur şi una de bronz); Sebastian Groza (10 ani) 6 medalii (4+0+2); Levente Vinczi 3 medalii (0+2+1) şiM ihaiBerigui(ll ani) o medalie de bronz.

Bilanţul pe 1995 a fost rotunjit la cifrele amintite cu prilejul ultimului concurs al anului, desfăşurat la Baia-Mare în zilele de 22 şi 23 decembrie. Din nou Anca Mihaiu a “ieşit în faţă” prin reuşitele sale: 10 medalii, din care 3 pentru locurile I ocupate în probele de 200 spate, 400 şi 800 Hber, celelalte 7 pentru locul secund ocupat în probele de 100 liber, 100 spate, 50 şi 100 fluture, 200 şi 400 m ixt (de reţinut diversitatea probelor în care au

concurat). A fost secondată de Raluca Duma cu patru medalii (3 de argint şi una. de bronz); ştafeta, în componenţa amintită la început a reuşit să obţină două medalii (una de aur la 4x100 mixt şi una de bronz la 4x200 liber); Levente Vinczi a contribuit la succesul trupei cu două medalii (una de argint la 400 litier şi una de bronz la 800 liber); o medalie de bronz a cucerit şi Andreea Moldovan la 200 bras. O subliniere pe adresa D.J.T.S. care a acoperit cheltuielile deplasării la Baia Mare (de fapt direcţia şi d-na directoare IuUa Băluţiu s-au implicat nu o dată în sprijinirea secţiei de nataţie a C.S.M. La capăt de an, de bilanţ, trupa Octanei Pop adresează cuvinte de mulţumire tuturor celor care au sponsorizat activitatea copiilor (pregătiri şi deplasări la concursuri), societăţile comerciale Napolact, Napochim, Transilvania, SALTO şi altele. Tuturora calde mulţumiri şi urarea de-a sprijini şi în 1996 urcuşul pe treptele competitivităţii a acestor autentice talente.

Victor ROMAN

ALBERT CAMUS: ”Ce altceva 's-ar putea spune despre grandoarea fotbalului? Este unul din tărîmurile de paşnică dispută, unde naţiunile îşi caută gloria”. '

OSCAR WILDE: "Fotbalul poate fi potrivit ppntru fete băieţoase, dar nu-i nicidecum potrivit pentru băieţi feciorelnici”. -

FĂNUŞ NEAGU: "îmi plac aceşti băieţi care practică fotbalul Au ceva din untdelemnul curat al EIadei. Dacă mă îndoiesc vreodată de fotbal asta se îritîmplă din pricina fanfaronadei publicului”.

JEAN GIRAUDOUX:' "Rugbyul e uri sport pentru golani practicat de gentleinani, în timp ce fotbalul e un sport pentru gentlemani practicat de tineri care nu întrunesc aceste calităti”.- MIHAIL SADOVEANU: "Orice

'om vrednic trebuie să înveţe întîi şi întîi a juca oina. Fără aceasta nu-i bun de nimic şi nu face două parale”.

PABLO CÂSALS: "Mai întîi să jucăm tenis vreo cinci ore, pe urmă cîntăm Brahms". •

CAMIL PETRESCU: "Nu există recreaţie- mai plăcută, atunci cînd lucrez intens, ca o partidă frumoasă de fotbal”.- WILLIAM FAULKNER: "Teriisul de masă este numai în aparenţă un joc inofensiv; el poate stîmi şi voinţe şi pasiuni”.

ALEXANDER FLEMING:- ”Cel mai important lucru în acest joc, (baschetut)~ca şi în ştiinţă, este spiritul de echipă”.

SIGMUND LENZL: "Handbalul este un sport al vitezei, al detentei,, reflexelor si inteligenţei”.

CONSTANTIN KIRIŢESCU: "Hocheiul pe iarbă este un joc. spectaculos care vine din Asia. S-a jucat mai mult în India dar, în ultimul timp s-a răspîndit în toată lumea”.

SPIRU HARET: "Oina poate aduce o viaţă nouă în şcoala românească, fiind un admirabil mijloc de educaţie fizică, adevăratul tip de joc sportiv românesc”.

IOAN CH1RILĂ: "Voleiul este un joc armonios şi plăcut ca sextetul din Lucia de Lamermoor”.' FRIEDRICH SCHILLER: "Omul este un om întreg numai atunci cînd se joacă”.

GALENUS: ”Jocul cu mingea dă sănătate trupului, echilibru membrelor"si virtute sufletului”.

ERASMUS DIN ROTTERDAM: "Nimic nu pune în funcţiune mai bine toate părţile corpului decît mingea bătută cu palma”.

GEORGE CÂLINESCU: ”Joa- că-te cu copiii, zbenguieşte-te, aleargă, amestecă-te în jocurile lor. Numai proştii sînt serioşi”. _ "

Dorin ALMĂSAN

FI 19SS: mai spstaloasă ca m d !Pentru anul 1996, FI se anunţă

deosebit de spectaculoasă. Şi aceasta din cel puţin două motive, în primul rînd, conducerea FIA vine din nou cu schimbări, cea mai importantă fiind organizarea unei singure sesiuni de calificare pentru fiecare cursă. în susţinerea acestei noutăţi, Bemie Eclestone ne dă ca exemplu Marele Premiu al Belgiei, la: care calificările s-au desfăşurat parţial pe ploaie, configuraţia total neobişnuită a grilei de start (Hill - locul 9, Schumacher- locul 16), generîrido cursă cu multe momente de suspans, o luptă deschisă şi pasionantă. La acestea se adaugă şi echilibrul deosebit ce se prefigurează în lupta pentru fruntea clasamentului. Analizînd prestaţiile piloţilor şi ale echipelor în sezonul 1995, nici una din perechile Schumacher - Ferrari, V illeneuve - Williams, Aleşi - Benetton sau Hill - W illiams nu reuşeşte să încline balanţa în favoarea sa. Şi dacă adăugăm creşterea de formă a echipelor McLaren - Mercedes, Sauber - Ford şi Jordan - Peugeot, vom vedea că lupta pentru puncte- în

sezonul 1996 va atinge cote de mult uitate.

Să sperăm că şi noile măsuri de securitate cerute de FIA să asigure climatul necesar acestor bătălii, eliminîndu-se accidente de tipul Ratzenberger, -Senna, W endlinger sau mai nou Hakkinen. -

Vor concura în 1996, ca siguri următorii piloţi şi maşinile lor "zburătoare” : Jean, Aleşi şi Gerhard Berger (Benetton - Renault), Damon Hill şi Jacques Villeneuve (Williams Renault), Michael Schumacher şi Eddie Irvine (Ferrari), Mika Hakkinen şi David Coulthard (McLaren Mercedes), H.H.Frenlzen şi Mark Blundell (Sauber Ford), Rudolph Barrichello şi Martin Brundle (Jordan Peugeot).

Titus GRIGOROVICI

E v e n i m e n t u l f o t b a l i s t i c a l a n u l u i 1 9 9 6

Turneul final al Iul EURO' 9 6Intre 8 şi 30 iunie, în Anglia, evenimentul fotbalistic

al anului 1996*: turneul final al lui EURO’%. V-am prezentat cele patru grupe (A,B,C,D) rezultate în urma tragerii la soiţi. V-am prezentat şi programul partidelor din grupe. La redacţie am primit o serie ie telefoane şi scrisori prin care sînteih solicitaţi să... repetăm programul turneului final: nu pe grupe, ci pe zile de desfăşurare a partidelor. O facem cu plăcere, prezentîndu-vă zilele cu partide programate, avînd în faţă orarul de disputare a partidelor şi, reţineţi, ora României cînd are loc partida.

Sîmbătă, 8 iunie• Londra; Anglia - Elveţia (17). Deschiderea oficială

a turneului final, pe celebrul stadion Wenibley (unde avantajul.."casei”, - gazda va susţine toate partidele din grupă.

Duminică, 9 iunie• Leeds: Spania - Bulgaria (16,30)• Manchester: Germania - Cehia (19,00)• Shefifield: Danemarca - Portugalia (21,30)

Luni, 10 iunie• Birmingham: Olanda-Scoţia (18,30)• Newcastle: România - franţa (21,30)

Marţi, 11 iunie• Liverpool: Italia - Rusia (18,30)•Nottingham: Turcia - Croaţia (21,30)

Joi, 13 iunie• Newcastle: Bulgaria - România (18,30)• Birmingham: Elveţia Olanda (21,30)

Vineri, 14 iunie• Nottingham: Portugalia - Turcia (18,30)• Liverpool: Cehia - Italia (21,30)

' Sîmbătă, 15 iunie• Londra: Scoţia - Anglia (17,00) '• Leeds: Franţa - Spania (20,00)Duminică, 16 iunie• Manchester Rusia - Germania (17,00)• Shefield: Croaţia - Danemarca (20,00)

Fişier atletic

ALEXANDRO OEOZiFace parte din "tabloul de

onoare” al primilor 10 atleţi ai C.S.S.A. Cluj. în 6 martie va împlini 16 ani. Setea pentru, atletism a început să şi-o astîmpere, comparativ cu alţi colegi de generaţie, ceva mai tîrziu, la 12 ani. Dar cum talentat este iar de la muncă nu dă bir cu fugiţii, sub bagheta primului dascăl, Ştefan Nagy, apoi sub cea a lui Andrei Gyorgy, a început să-şi ajungă din urmă colegii, că ambiţios este.'

Pînă în toamna trecută a fost elev ' la Liceul nr. 4, acum urmînd clasa''a-X-a la Liceul ”Traian Vuia”. Conştiincios şi harnic este şi la învăţătură, lucru atestat de diriginta A. Szasz şi de directoarea liceului, Mariana Costea.

La atletism îi plac alergările de fond şi semifond. In 1995 a devenit ;campion la 1500-m obstacole la categoria sa de vîrstă (adevărată surpriză din partea celor ce se ocupă de pregătirea lui şi care se aşteptau să "explodeze” la cros-mai degrabă decît în proba care a atacat-o mai tîrziu).

Explicaţia titlu lu i de' cam pion? Nu este una complicată: marea sa dragoste pentru atletism, promptitudinea cu care răspunde la ”comenzi”- adică primul la antrenamente, înaintea dascălului, ca nu cum va să fie acuzat că a

.în tîrz ia i - antrenamentele suplimentare pe care le face pe treptele Cetăţuii sâu pădurea H oia, că aşa-i el, nu se mulţumeşte cu o porţie aspră de pregătire ci-şi acordă şi un "supliment”.

* - X- ^

Marţi, 18 iunie■'Newcastle: Franţa - Bulgaria (18,30)

•Leeds: România - Spania (18,30)■ •Birmingham: Scoţia - Elveţia (21,30)

"Londra: Olanda - Anglia (21,30)Miercuri, 19 iunie ••Nottingham: Croaţia - Portugalia (18,30)•Shefield: Turcia Danemarca (18,30)•Liverpool: Rusia - Cehia (21,30)•Manchester: Italia - Germania (21,30)Sîmbătă, 22 iunie•Londra sferturi: 2B - IA (17,00) '•Liveipool: sferturi: 1B - 2A (20,30)Duminică, 23 iunie•Manchester: sferturi: IC - 2D (17,00)•Birmingham: sferturi: 2C 1D (20,30)Miercuri, 26 iunie•Manchester: semifinala unu, între cîştigătoarele

sferturilor de la Liverpool şi Birmingham (18,00) •Londra: semifinala doi, între cîştigătoarele sferturilor

de la Londra şi Manchester (21,30)Duminică, 30 iunie•Londra: partida finală a EURO ’96 (21,00)Deci 31 de partide eşalonate pe parcursul a 23 de zile,

cele mai pline, cu cîte patru jocuri, fiind 18 şi 19 iunie.Pentru cei care Vor să-şi alcătuiască desfăşurătoare

reamintim componenţa celor patru grupe (cu nominalizarea echipelor în ordine alfabetică şi nu conform tragerilor la, sorţi):

•Grupa A: Anglia, Elveţia, Olanda şi Scoţia •Grupa B: Bulgaria, Franţa, România şi Spania •Grupa C: Cehia, Germania, Italia şi Rusia •Grupa D: Croaţia, Danemarca, Portugalia şi Turcia. Deci, pe 8 iunie se dă startul în "bătălia naţiunilor”

europene la fotbal Aşteptăm cu mari speranţe evoluţia tricolorilor.-

Romeo V. CÎRTAN

In 1996 devine junior doi. Alţi adversari la categoria de juniorat. Ce şi-a propus pentru anul în care abia am intrat? Să menţină la cote cît mai ridicate ştrocul pregătirilor atît pentru cros cît şi pentru probele de pistă, să ocupe în întreceri cît mai multe locuri pe podiumul de premiere şi să recidiveze în cîştigarea titlului de campion naţional la obstacole. Numai de el depinde ca dorinţele să se materializeze.

Victor ROMAN Petre NAGY

I& l W i ’i “ | v

T i s m s u M i t z psRtni. copiiJoi, 4 ianuarie, de la ora 10,

la sediul DJTS C luj, se organizează un turneu blitz pentru jucători pînă la maximum 20 de ani. Organizator este C.S.M. Cluj, taxa de participare de 1000 de lei, participanţii trebuie să aducă garnitura de şah completă, ceas control.

(Dem. Ş.

are parrieipariiţi iniţlaH i t t5 Qraşc: IJraşb^, y 1 B ucureşti, C onstan ţa , C luj-N ap», Cluj-Napoca»', \

M iercurea-C iuc. \^ } F ondul nu p e r e l e n lc f i ^ ' î l de com ision fâ

c u m p ă ra re a dc .U nităţi <le P artic ip are , ka şi la în sc rie re a soldului tr t C ai netu l \

\ * j wes tîto r ai uu. *- Noul p a r tic ip a n t la Fondul OCTO G ON va

? p rim i, co n tra cost, un C arn e t al X - Investito ru lu i,s R iscul ex isten t în orice investiţie şi

w p lasam en t de cap ita l este considerabil rpdus

Y~l|p r in su p rav eg h erea <fe că ţrc d 0rrhâ^ s* sp ec ia li/a ţa . vs*1' - ,,>e<

Vă pu te ţi ad re sa p en tru lăm u riri •- ^' SL'pîir/if n ia re la ghişeele special a m e n d a te /

ale B ăncii T ransilvan ia S.A> ~ /Al ' x •• ' * yîmpreună peniai siguranţa

d u m n e a v o a s frâ l (îooosi)

DIRECŢIA OEWERALA r A FINANŢELOR PUBLICE

Ş I C O N T R O L U L U I

FINANCIAR DE STAT CLUJ- © H G A M Z E A Z Ă

licitaţie publică a comisionului cedat pentru valorificarea bunurilor devenite proprietate de stat în regim de consignaţie în data de 26.01.1996, orele 10,00.

Societăţile comerciale, indiferent de forma de proprietate care deţin spaţii comerciale adecvate şi doresc să liciteze, vor depune la sediul DGFPCFS CLUJ, etajul II, camera 101 /pînă la data de 19.01.1996, oferta'de participare care să cuprindă:

-suprafaţa spaţiilor de vînzare, depozitare existente, julajul desfacerilor de mărfuri pe anul 1995, nivelul comisionului solicitat, grupa de mărfuri pentru care participă la licitaţie. Modelul contractului care se va încheia cu firmele cîştigătoare, precum şi alte elemente privind modalităţile de lucru vor putea fi discutate şi analizate de solicitant începînd cu data de 08.01.1996 la Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Cluj, camera 101 - Biroul de evidenţă şi valorificare bunuri.

Ofertele vor fi analizate de comisia desem nată în acest scop urmînd ca solicitantului să i se comunice în scris admiterea sau nu a participării la licitaţie.

Relaţii suplimentare lă Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a jud. Cluj, P-ţa Avram Iancu nr, 19, telefon - 19.16.70 - interior 175.

• , (763031)

s.c. MABELLO

organizează excursii CLUJ - ISTANBUL - CLUJ îhcepînd cu data de 05.01/96 n condiţii de siguranţă si confort.

,vv-Plecare în fiecare Joi la ora 07.00, . ţS ţC r cu cazare o noapte ia Istanbul. •Preţ:100 DM 30.000 lei. cinformaţii: p-ţa. Mihal Vtteazu nr.2 tel: 130892.

s c P O R C E L A I N M A N U F A C T U R E R Ş s .R .L .

cu sediul h B-dui Mundi 25A. ClufNapoca. o r g m t ^ ă c m 5 .0 1 .199B , ora 10, pentru ocuparea următoarelor posturi.

1 . R E S P O N S A B IL IM P O R T -E X P O R T -1 loc; rnnriitii de participare: - inginer sau economist cu cunoştinţe de operare pe ca cu ator

2 M ER C EO LO G -1 loc;Condiţii de partic ipare:-maşină proprietate personală; ,

- vechime în domeniu, minim 2 ani. '3 D ECO RATO R I P R O D U S E C E R A M IC E 10 iocun;3 FA S O N A TO R I P R O D U S E C E R A M IC E -1 4 locuri;

Condiţii rto participare: - bărbaţi cu armata efectuată, înscrieri si relaţii la sediul firmei,

tei. 4 1 5 5 0 6 , 4 1510 8 , 415319 .(240504] -

^ U n c o t i d i a n c a r e s a t i s f a c e g u s t u r i l e d u m n e a v o a s t r ă !

SS*

S im ţiţi că nu m ai p u te ţi trăi în această lume în continuă mişcare?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

J.B. WORLD TRADBNG SRLI M P O R T A T O R D I R E C TTel. 4 10.62.3l; Fax: 322.61.79

M O C H E T Ă . T ,TTMOT' BELGIA, FRANŢA -

Birouri, apartamente şi terase. Camere pentru copii. Sediide firme. Hoteluri, restaurante.. . . . o

Cele mai mici preţuri. gD epozitul p en tru v înzări en gros şi en detail: jg

C O M TEX IN , s tr . V alea C ascadelo r nr.24 , B ucureşti. ^

-BUCĂTĂRII AIBftBATlCA, PRODUCĂTOR CLUJEAN

Material din OccidentStr.Oaşului 27 - lîngă Benzinăria PECO

TeL 1 3 2 5 3 7 - 1 3 2 5 8 8. ___________ ________ (241515) J.

A v e ţ i p r o b le m e

f in a n c ia r e ?

D o r i ţ i o s o lu ţ ie9 >

r a p id ă ?

Apelaţi la sectorul PUBLICITATE al ziarului nostru!

E R IN TGombutef-g

DX2/66-799 $

‘S 4 fax: 432680 137523

I U

monitorDX2 / 80 - 809 $ VQA COLOR

HDD 420 \DX4/100 - 859 $ 4 MB RAM 1

(584410.11,12)

VINZARI.CUMPĂRĂRI

v ^ u m p ă r teren pentru g construcţii, garsonieră şi I

—apartament. Tel. 142-907.

'ISJnxĂrt-MW mp&râiri ^apartamenle-case, terenuri pririş F » R a n o o < r a a » f l A L . &

str. Braţe f xr. 44, tel. 147897, ereU 10-17.

• Vînd casă cu grădină + anexe gospodăreşti în Cluj, Soracşeni. Str. Fianoarelor nr. 4. (581896)

. • Vînd dozator de bere, dozator suc marca Siemens, joc distractiv Fliper şi mobilă de tineret. Tel. 15-77-66 sau 15-54-07. (581958)

• Cumpăr garsonieră. Tel 12-85-26. (581962)

- • Vînd 2000 ţigle cu şoame cu preţul pieţii, dar transportate şi acasă. Vînd tractor 650 cu plug, motocicletă Jawa neînmatriculată motor Saviem şi garsonieră t a strada Pietroasa. Tel. 15-77-81- (564276)

(”) ■miercuri, 3 iaausrîs ( 9 9 6 lliliBlMBiHSIII \ .......

------------ ---------------------------------------- - M ... >■««. n mm

DIN TBES LITERE, MASCULIN, -SINGULAR.BfViW

în c h ir ie r i

Da, e a d e v ă ra t Superbele automobile BMW pot fi.de acum ale dumneavoastră. BMW - un nume foarte cunoscut despre care In să mai aveţi multe de aflat. O maşină râvnită, care pare încă inaccesibilă. Fals. De accea existăm noi. Prin Automobile Bavaria aveţi posibilitatea achiziţionării, în rate sau în leasing, la

preţuri promoţionale pentru piaţa rom ânească, a unui minunat BMW. De asem e­nea, aceeaşi firmă vă oferă prilejul de a vă cumpăra maşini second hand, asigu- rându-vă garanţie. Şi nu numai atât: Automobile Bavaria are grijă ca BMW- ului dumneavoastră s ă nu-i lipsească nimic, asigu- rându-vă service şi piese de

schimb. Nu va mai trebui să mergeţi în străinătate numai pentru a vă cumpăra un astfel de ^automobil. Dumneavoastră vă rămâne doar să vă alegeţi modelul, culoarea sau dotările opţionale pe care le doriţi pentru BMW-ul visaC devenind astfel invidiatul proprietar al unui minunat BMW.

Automobile Bavaria S.R.L.IMPORTATOR GENERAL BMW prin AWA Holding Company3400 Cluj-Napoca, Calea Turzii Tel.: 4 3 8 4 9 1 ; 4 3 8 4 9 2 ;

. 43 8 4 9 3 ; 4 3 8 4 9 4 Fax: 4 3 8 4 9 5 PLĂCEREA DE A CONDUCE

(763022)

• Firmă austriacă caută de închiriat spaţiu central, Pata, Ciparru 3 camere sau 70 mp. Angajează persoană pentru activitate de secretariat. Condiţii: cunoştinţe germană, engleză, maghiară şi operare pe calculator. Vîrstă maximă de 35 ani. Tel. 15- 41-41. (564267)

> Caut de închiriat spaţiu central 200 mp. Tel 43-82-50. (581823) \ -

• Dau în chirie garsonieră semimobilată, Fără telefon, str. Pasjeur. Tel 12-85-26. (581961) '

• ' Student-caut de închiriat garsonieră. Relaţii la tel. 12-86-89." (564258) '

Studentă româncă, caut să închiriez apartament sau garsonieră cu telefon. Tel 12-33-48; 12-78-90 (581951)_______ -

DIVERSE

JL Un cotidian care satisface gusturile dumneavoastră!

C ititi g itn k K f

• Vînd Renault 11 an fab rica ţie 1986, închidere cen traliza tă .' Tel. 43-07-56 după ora 20. (000100) .

• Vînd chiuloasă VW 1600. Informaţii tel.-17-92-95. (564271). ' • Vînd 2 Dacia TLX, an

fabricaţie 90, 93. Tei. 41-32-53 fam. Cîmpean. (564291) -

• Vînd Opc! Kadett combi, diesel, 1800 DM, Ford Tranzit 3 tone, benzină, 2800 DM neînmatriculabile. Tel. 14-57-04. (570958) '

• ■ Vînd Lăstun în stard bună, cu piese de schimb. Tel 17-90-73. (581948) ;

• Vînd Renault 18 D. Tel 42- 52-75. (581954)

• Vînd BMW 316', 1983. Tel 18-52-31..(581960)

• Firm ă im portan tă m ultinaţională doreşte să angajeze reprezentant medica] dom iciliat în Cluj pen tru prom ovarea , produselor proprii. .Condiţii: medic sau farmacist, v îrstă 24-30 ani, cunoaşterea bună a lim bii franceze sau engleze, permis de condtK-ere p referab il şi maşină, u şu rin ţă în conversaţie şi s tab ilirea contacteior, dinam ism şi seriozitate C. V. şi scrisoare la Bucureşti, C. P. 63-4 pînă la 20. 01. 1996 (564292)

• Angajez vînzătoare la depozit en gros şi magazin alimentar. Tel 15-77-66 sau 15-54-07 (581956)

Efectuez tran sp o rt marfă pînă la 5 tone. Tel 15- 77-66 sau 15-54-07 (581957)

• Meditaţii germană. Tel 18-80-00. (581945)

• Cumpăr cărţi de artă şi filosofle, dicţionare, literatură un iversală . Tel. 14-88-40. (564269) v

• Vînd ceas taxare. Tel 13- hidrofor şi grădină, preţ informativ 42-48. (581955) ' 45 milioane. Informaţii Kiraly

• Vînd în condiţii avantajoase Laszlo Călăraşi-Turda la ţel 218 apartament 3 cam ere pentru (581935) t _ ■

4 pretenţioşi, ^D acia 131,0 cu • Vînd casă mică cu grădină jîmbunătăţiri şi teren Ia şosea (lîngă şi pivniţă, ultracentral. Tel 15-62-

Awa Gilău). Tel 42-06-84 după ora 62.(581946)18.(581883)

( . • Vînd casa 3 camere, î bucătărie, baie, magazie cereale cu 1 pivniţă, grajd, cu finar, fîntînă cu

- m • Vînd Peugeot 405, model 1990 excepţional. Tel. 14-42-42. (564289)

• Vînd un pui doberman 6 luni. Tell8-04-24; (581953)

SCHIMBURI 1>E LOCUINŢĂ

• Schimb garsonieră în zona Pata, cu apartament 2 camere, eventual ofer şi tractor cu plug. Telefon 15-77-81. (564277)

• Schimb garsonieră cu apartam ent două camere plus diferenţă. Str. CemeLnr. 2 sc. 2 ap. fl 18 zilnic între orele 10-20. (564285) . ■

• Schimb apartam ent 2 camere cu casă modestă.. T d 17- 90-73. (581949) V

• Caut vînzătoare chioşc, preferabil Gheorgheni. Tel. 43-80- 40. (564283)

• Librăria Universul angajează vinzatori în comerţul stradal. Inf. str. Memorandumului nr. 4. (564286)

• Angajăm lucrător comercial calificat pentru iîiagazin alimentar. Inform aţii la tel 41-45-76. (581944)’ . .

• Tînăr creştin îngrijesc persoană în vîrstă contra locuinţă. Tel. 18-37-92 orele ' 19-21. (564287) '

• Deţin-calculator 486DX2. Solicit servicii. Tel. 11-31-43. (570971)

PIERDERI

• Pierdut geantă diplomat cu actele şi ştamoila firmei B&B Gemma SRL. G ăsitorului recompensă. Tei 14-51-83 str. N. forga 1. (564270)

> DECESE COMEMORĂRI

• Pioasă aducere aminte la împlinirea a 25 ani dc la trecerea în nefiin ţă a lui TOTH G1IEOUGIIE, fost secretar şef la IPCD. Familia. (570983)

suflet şi în gînd, adunăm toate am in tirile în tr-u n pios omagiu, la împlinirea a 5 ani' de la. dureroasa despărţire de dragul n ostru soţ şi ta tă , NICOLAE ŞOMFELEAN. Soţia şi fiica. (581936)

• Aducem la cunoştinţa. tu tu ror ce lo r care l-au cunoscut că în data de 26 decembrie, în vîrstă dc 83 de ani, a decedat în mod tragic cel care a fost ERNO KLEIN, înmormîntarea a' avut loc în 28 decem brie 1995. Fiul Andrei, nora A li/a, nepotul Dani cu soţia Claudia, sora şi fra tele, cum nata şi rudele. O dihnească-se în pace! (564284)

• Cu adîncă durere anunţăm . înceta reafulgerătoare din viaţă a iubitei noastre mame, bunică, soră, rudă, vecină văduva PETCU MARGARETA, ju r is tă , Ta vîrstă de 78 ani, 'în data de 29. decem brie ; 1995.Înmormîntarea va avea loc la data de 3 ianuarie 1996 orele 13 la Cimitirul Central de la capela principală. Dumnezeu să o odihnească. Fam ilia îndurerată. (564288)

« Cu. adîncă durere annnţâm că s-a stins din viaţă în al 90-lea an buna noastră mamă, bunică şi străbunică .1UCAN EL1SABETA. O vom conduce pe ultimul său drum joi 04 ianuarie ora 13 de la capela m are a C im itiru lu i C entral. Fam iliile Jucan şi Socaciu. (564290)

•- Cu profundă durere a^unţ încetarea din viaţă a scumpei mele soţii .CORSEU CAROLINA (NINA),învăţătoare pensionară, după o lungă şi profundă suferinţă. Înm orm întarea va avea.loc joi, 4 ianuarie 1996, orele 13, de la Capela Veche Mă naş tur. Soţul îndurerat. (570993)

• Prem atur şi nedrept s-a stins din viaţă cel drag nouă, fra te , cum nat şi unchi, MOLDOVAN SIMION, supă o scurt㮺i grea suferinţă, la numai 46 ani.v Nu-1 vom uita. n ic iodată. Sora L etiţia , cum natul Petru , şi nepoţii Alina, Liviu, Delia, Mircea. cu familia şi Nicoleta cu familia. (570994)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a d rag u lu i ' nostru soţ, ta tă , bunic şi străbunic, DREVE GHEORGHE, în vîrstă de 88 ani. Înm orm întarea va avea loc miercuri, 3 ianuarie, orele 12, 30 în loca lita tea , M ănăstiren i,^ jud . C luj. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fam ilia în d u re ra tă . (581947) '

..< • Cu aceeaşi durere în suflet anunţăm că sc împlinesc 6 luni, respectiv 22 de ani, de la d e sp ă r ţire a de iub itu l nostru fra te SI SI şi drag ii noştri părin ţi LEONTINA şi IO S IF TÂPÂLAGÂ.Comemorarea va avea loc în 4 ia n u a rie , o ra 17, 30, la B iserica din s tr . C rizan tem e lo r. Fam ilia. (570992)

de ClujUn cotidian

care satisface gusturile

dumneavoastră!

C i t i t i srihue:

adev&rulde Cluj

•-. Cu adîncă durere anunţ încetarea din viaţă a soţului m eu, d r. : MARCU GIIEORGHE, în data de 29. 12. 1995. Înmorm întarea va avea loc la Sibiu. Să-i fie ţă r în a uşoară! Soţia îndurerată, Aniko. (581950)

• Familia îndoliată cu nemărginită tristeţe anunţă că M ULLER TEODORpensionat de la Metalul Roşu, în v îrstă de 81 ani, după o lungă su ferin ţă , şi-a redat sufletul său nobil Creatorului. Cei care l-au cunoscut şi iubit îl pot conduce pe ultimul său drum pămîntesc în ziua de 4 ianuarie orele 15, la Cimitirul C en tra l. Soţia Dodi, fiica Magda Slavici şi nepoţii.Fredî şi Lucy. (581959)

* Se împlinesc trei ani de cînd cea mai crudă moarte l-a ră p it d in tre noi pe mult iubitul tată şi soţ, cel care a fost M IRCEA VIOREL.- Dumnezeu să-l odihnească în pace. Nemîngîiaţi Marius ^i Viorica. (564282)

• Azi, 3 ianuarie , se împlineşte un an de duioasă şi tristă am intire dc cînd .ne-a părăsit scumpul nostru soţ, tata, bunic şi socru profesor MERA GAVRIL, din Turda. Chipul, bunătatea şi omenia cu ca re ne-sf'înconjurat şi ocrotit vor dăinui veşnic jn inimile noastre. Dumnezeu t ‘i - 1 od ihnească şi să-i -dea lin iş te a deplină. - 'Soţia M agdalena, Fiul Ovidiu, nepo ţii O ana şi Dan, no ra Angela. (570985)

• De noi şi de viaţă te-ai d e s p ă r ţit nev rînd , te vom păstra în suflet, ne vei tră i în gînd, dragă şi scump frate, unchi şi'cum îval, profesor MERA GAVRIL, din Turda. Dum nezeu să-i vegheze sufletul mare si bun. Surorile M aria , Emi.’ia ti Lucia cu

| familiile.- (57ii:/

Leacuri ca sa treacâ capu'...In urma ucigaşelor combinaţii

îngurgitate în noaptea Anului Nou, din cauze de compensaţii fataliste: "beau ’tu-i amaru’, că cine ştie cînd ăştia cu bomba!”, ori "o zis în parlament că -e sfîrşitu’ dc pe lume!”, sau ”o viaţă are omul, şi-o gaură-n... buget!”, daT şi din nesperata şansă de a bea şi crăpa potoale pe gratis, capul ajunge dimineaţa, către prînz, ca o minge de baschet în interiorul căreia se împacă sîibii bosniaci cu bosniacii sîrbi şi de bucurie joacă o bătută cu pumnii în craniu. Dacă aşteptăm împăcarea beligeranţilor, apoi ne ia mama dracului! De asemenea, sub prestare de jurămînt şi embragou total, se interzice consumul de apă de -la ţuţuroi, pînă ni' se suflecă chimeşa peste ombilic; acesta este un lucru mai grav ca dezertarea şi ne aduce folos de prejudicii, pen’că alcoolul care se distrează'în puţinul sînge care ne-a rămas, atîta aşteaptă: să se dilueze, să circule peste tot şi pretutindeni, aţuncîndu-ne în ruşinoasa situaţie de a fi beţi din nou, după o burtă de apă suptă

- ajunge robinetul cu filet.,Zeama de varză e bună şi ea, dacă

avem cine să ne scoată din butoi zeama de "moare, mă uite-1, că se sucombă pe el!”, fiindcă noi nu ne vom putea apleca în mod corespunzător, acuzînd sensaţiunile

-pe care le au cosm onauţii în linghişpiM gravitaţional, cînd o pomenesc pe mama inventatorului şi pe NASA, adecă pe naşa cercetărilor spaţiale americane; ce folos, -că pe noi ne doare capul în limba română,-străvechea durere, moştenită de la străbunii noştri care au vărsat... sîngele pe cîmp, pe unde apucau, sireacii.

Algocâlmează-mă, Matildo! Fugiţi de ele, ca de*jocurile de întrajutorare! Dai un ban şi după

. aia te doare cordul inimii, că-ţi vine să îl chemi pe popa cu care-ai băut, rezistenta’ dracului, doamna-iartă- mă, să îi treci în revistă păcate şi cui lasi moştenirea ce-ai tu mai de/ > . j

preţ: creşterea limbii româneşti şi-a

patriei cinstire, ca şi poetul Ienăchiţă Văcăroiu. .

începeţi cu metoda răsverificată cui pe cui se scoate: batem un cţii într-un perete, de preferinţă perete de beton, şi încercăm să îl scoatem cu un alt cui. Remediul este miraculos, să ştiţi! Vecinul care suferă de acelaşi necaz dureros - ca naşterea de gemeni, copii’xeroxaţi - îţi va bate în perete, cu ce apucă, inclusiv cu capul, stabilind un cod morse interesant, nu' ştim cum se scrie în limbajul morse ”pe mă-ta mare, pe-a soacră-tii holbată-n copîrşeu!” şi alte asemenea semnale, de salvaţi capetele noastre!

Cu un curaj şi o voinţă îndelung exersate ne aşezăm în faţa unui păhăruţ de 200 de grame, plin-ochi cu ţuică, şi-l radem! Cînd daţi cu pămătuful pe un pahar, atenţie să .nu vărsaţi din preţiosul conţinut cianhidric, fiindcă jocul nu te

. supăra frate, se reia, pînă ajunge la momentul crucial - cei din jur îşi fac cruce - şi-l sorbim, ca în poezia lui Alecsandri, în care just îndeamnă poetul ”Vin’ la Milcov cu grăbire şi sări bem dintr-o sorbire!” Cine-şi permite, domnule, în ziua de azi coniac Milcov? Tot pruna adusă de acasă, de la mama natală, ne salvează; cine n-are acasă lot şi mamă ajutătoare cumpere din comerţul privat, că acolo ajungeţi sigur.

O ultimă metodă ar fi ca să nu bem toată seara de revelion, dar ne trezim cu alte dureri de cap: nevasta va întreba pur şi simplu cu cine o înşeli, pentru cine pozezi în înger, cînd tu eşti porc deosebit şi nu o dată dovedit;

Ce-i de făcut? Luaţi-vă capul cela gingaş ca un ou în palme şi clătiiia- ţi-1 uşurel, de la stînga la dreapta, apoi spre centru dreapta,j>înă simţiţi

• că ajunge aripă tînără. în tot acest răstimp cîntaţi tărăgănat şi cu o anume jale izvorîtă din realitate: "Frunzuliţă mărăcine/ dă, mamă, cu paru-n mine/ că n-am ascultat de tine/”.

Cornel UDREA

Omul cu roabaGentica s-a tulburat rău de tot: 1996 va fi un an bisex...

Nu-1 regret pe ’95: îmi pare rău pentru 1996...Democraţi'' ca la noi, la nimenea: doi regi, un împărat şi-.un preşedinte!

Eu nu fac bilanţuri, dom’le, are'cine să mi le facă!

în fine, s-a aprobat bugetul anual: pe 1995!Săracu, dom’Vasile,'ministrul agriculturii: toţi tabără pe el...

Aud că poliţia s-a ecologizat: replantează toţi brazii confiscaţi.

AGA trece, acţionarii rămîn...După cum ne tot împing de la spate, cu acţiunile, vom ajunge curînd

cupoponari...Cînd mă enervez, iau şi citesc ”Scînteia” din 1986 şi mă calmez.PRO TV? Âceşt Radio Cluj al posturilor de televiziune din România...După cum au mers lucrurile, cred că în calendarul pe. 1996 trebuie

trecute cu roşu n'umai zilele în care se lucrează!

La mulţi ani, la mulţi ani! Dar pînă cînd?Cornel UDREA

« j a p

O R D I Nprivind raţionalizarea apei în capitală

1. Onoratul public să se abţină să se distribuie la farmacii pe bazăde la băutul apei. Cei care nu se pot abţine, să se mute în provincie.

2. Locuitorii, de la miniştri în jos, să se spele o singură dată pe săptămînă. Miniştrii să nu se spele deloc, pentru' că sînt spălaţi îndeajuns de către opoziţie.

3. E strict interzis corbilor din oraş să-şi spele puii în Vinerea- mare.

4.^Cei care se vor spăla'pe picioare, vor-fi puşi sub interdicţie.

5. Să se închidă toate robinetele, urmînd ca apa de strictă necesitate

de reţetă medicală, cel mult cîte 20 de grame.

6. Se interzice cîntccul popular: ”Ori că bea, i-ri că nu beau/ Mi se spune beţivan”. în viitor nu va putea fi numit beţiv dccit cel care bea, mai cu seamă cel care bea apă.

7. Cetăţenii conştiincioşi cârc vor muri de sete, vor primi gratuit loc dc mormînt.

Din revista umoristică ”KAKAS MARTON”, anul 1897.

în româneşte de Livia SOMESFĂLEAN

Interviu cu Mos CrăciunL-am rugat pe Moş Crăciun să-mi ofere drept

cadou acest interviu. Şi moşul a acceptat...-Cum ţi- se pare anul ^politic de care ne

despărţim?-A fost unul al prim-miniştrilor şi oamenilor cu

funcţii demişi şi trimişi în faţa instanţelor de judecată. - Doi în Coreea de Sud, vreo doi în Japonia, cinci In Italia, unul la NATO, un viccpremier în Suedia, un premier în Spania, trei sau patru în America latină... Sînt mai mulţi ca steagurile lui Pristanda. Şi nu i-am spus eu pe toţi, doi-trei i-o mai fi luat vîntul revoluţiilor... - ■

-Ai auzit ce zic nemţii despre noi? Că le trimitem hoţi!!

-Te miri? Eu nu mă'mir. Voi le-aţi dat nemţilor nu doar spărgători, ci şi fascismul, şi pe Hitler, ba şi pe Marx. Tot ce e rău în lumea asta vine din România.

-Ai umor, moşule!-Am dreptate! Poate şi umor. Fără el...-Ce c nou la englezi?

- -Jale! L-au pierdut pe.Raţiu, apoi pe Thacher şi mai nou pc prinţesa Diana. Mă tem de o trădare!

-Ce trădare? --Mă tem de-o republică britanică! Vine anul 2000! -Şi francezii?-Latini, domnule! Nu i-au mai ales pe socialişti,

au votat cu mic cu marc cu ncogaulliştii lui Chirac şi acum au ieşit în stradă cu toţii. Francezii ,una votează şi alta vor şi spun! Degeaba!

-De ce degeaba?-Pentru că Napoleon nu mai c în insula Elba şi nu

mai vine să facă ordine.-Moş Crăciun, ai auzit că preşedintele Clinton

oftrâ un prînz cclui ce-i dă 100.000 de dolari.

N-are bani pentru alegeri! _ i-Glumea Sfintul Petre dăunezi şi zicea că-1 invită

sus la. un prînz fără bani, să-i ;ine chinul. Dacă vorbim serios, îţi voi spune că preşedinţii americani sînt importanţi prin ambalajul în care-i aşează mass- media şi specialiştii. Alegătorii votează ambalajele şi nu oamenii! ?

-Şi_ ruşii? .-Rusia trebuie să intre grabnic în NATO. E singura

ei scăpare, singura şansă!-De ce, moşule?! Nu pricep?!-Altfel vor ajunge o supusă colonie a Ceceniei!

Iar dacă asta se întîmplă, mă tem că Stalin sau Beria reînvie!

-Ce e la Budapesta?" -Cînd strănută UDMR-ul în România, opoziţia de

la Budapesta face puţină febră diplomatică! -Pentru noi, pentru români, ai adus ceva daruri? -N-am adus, ca să nu fie scandal. Şi apoi, unii

dintre voi sînt foarte răi... Ceva am adus totuşi... -Ce, Moş Crâciun?--Cupoanele nominative ale mele, ale lui Sfintul

Petre şi ale celor de sus! Le -incm la voi. Dacă tot aţi făcut atîta reclamă...

-Trageţi nădejde sâ vă alegeţi cu ceva de pe urma lor? , '

-Nici una!-Atunci?-Nu cred ca noi toţi din cer să apucăm ziua cînd

se vă sfirşi reforma şi privatizarea în România. Căci ele vi sc impun dinafară! Nădăjduim, astfel, să supravieţuim peste vreme prin cupoanele nominative!

Viorel CACOVEANU

No era un copilaş, ci dr cimpanzeiiRuss Cochran i-a păcălit

pe cei de la camera dc gardă cînd le-a spus că în scutecele pe care le ţinea în braţe . ra -jn copil foarte bolnav.

în momentul în care medicii de ia spitalul Ozark au îndepărtat pledurile de pe micuţ, au constatat că de fapt pe masa de operaţie fusese adus un pui de cimpanzc-u de numai două luni. Micuţul Buck era grav bolnav şi medicii au hotărît să-l salveze, în pofida faptului că politica spitalului este de a nu trata decît oameni. Stăpînul puiului de cimpanzeu a precizat că acesta a avut probleme de respiraţie, deoarece laptele cu care fusese Ir in» i-a pătruns şi în plâmîni. F.I a chemat veterinarul, dar acesta întîrziind şi condiţia lui Buck înrăutăţindu-se s-a decis să-l ducă de urgentă la primul spital.

Catrene apolitice(sau recunoaşteţi personajul?)

E telegenic, i-a mers buhul, Zîmbeşte-ntnma, de tot hazul, Aşa-şi omoară el năduhul,Ca ăla-n tîrg, ce-şi bea necazul...

E drept, dacă te uiţi atent, Lipseşte soclu’... ’ntre urechi Stă capu-i fix, cam insolent, Pe-un muşuroi de... fiare vechi.

Păşeşte-n Forum aferat, - în barbişon îi stă elanul,El, umbra lui Alecsandri, Pastişa lui Kogălniceanu...

Ieşiţi cu toţii la hotare,Vin hunii să ne ia Ardealul... Trăiască România Mare!Săriţi români şi daţi cu parul!

De mă alegeţi, consîngeni,Voi ridica noi monumente - Din Mănăştur în Someşeni - Veghind sub lămpi fluorescente...

Se vede călărind pe cal Pe culme, sus către Găina, Cîntînd ca Iancu din caval...Ce poţi să zici? Nu-i a lui vina...

Nicolae VERES

RondelCorupţie

Aleşii sînt acei ce fură mai mari în raiul comunist şi tot ei sînt acei ce fură în iadul nou, capitalist,

sînt singurii ce n-au cenzura, ■ alesul e specialist!Aleşii sînt acei ce fură j mai mari în raiul comunist,

ei, ponderea-n nomenclatură, curaţi ca lacrima lui Crist, nu au nevoie de cultură, aleZul e specialist şi la plural - sînt cei ce fură...

loan POP

O varza gigantică nu se opreşte din crescut

< O varză verde, care atot crescut timp de doiani, ajungînd sămăsoare cinci metriînălţime, nu vrea ”să seoprească”, mărindu-seîn continuu şi devenindo veritabilă piesă deatracţie în localitatea RioSeco, din sudulPortugaliei, transmiteFrance Presse.

”îi culegem cu multăatenţie frunzele, o udămîn mod regulat şi altcevanu-i mai facem: dar eacreste, creste fără i ’ i

încetare”, a declarat proprietarul verzei- minune, Joaquim Ramos, un horticultor aflat la pensie, care a lucrat mulţi ani în Franţa.

La această curiozitate, AFP mai adaugă un detaliu: din frunzele care s-au cules pînă acum de la varză, au fost făcute peste 500 de supe. Numai că, pentru a culege aceste frunze, cultivatorul trebuie să se urce pe scară.

O nouă publicaţie pe piaţa presei

GAZETA DE CLUJ-NAPOCAPe piaţa presei din Cluj-

Napoca a apărut la sfîrşitul anului 1995 o nouă publicaţie care-şi propune să aducă un plus de informaţie despre oameni şi evenimente de ieri şi de azi ai metropolei de pe Someş: ”Gazeta de Cluj- Napoca” , subintitulată "Săptămînal de informaţie şi atitudine”. Noua publicaţie clujeană are ca director pe d-nul Costică Rusu (Ed. Daco- Press) şi apare sub conducerea unui comitet director. Din sumarul jcelor opt pagini semnalăm articolele semnate de I.P.S. S. Bartolom eu Anania, Constantin Mustaţă,Constantin Cubleşan, Viorii Cacoveanu, Vasile Lechinţan,M arin Oprea, Eugen S.

Cucerzan, Radu Ţuculescu,‘ Ion Constantinescu, Tiberiu Iancu, Bogdan Roşea. Grafica aparţine lui Virgil Tomuleţ, iar tehnoredactarea lui Alin Zăhan. v

”Gazeta de Cluj-Napoca” se . doreşte, aşa cum se

m enţionează în articolul program, ”Veniţi cu noi”, sem nat de directorul publicaţiei, Costică Rusu, ”sâ păstreze normalul echilibru”, să ofere informaţii dezbrăcate de interese politice”, dar ”sâ nu uite niciodată rădăcinile’ •

Dorim "Gazetei de Cluj- Napoca” un colegial bun sosii pe piaţa coricurenţială a presei clujene şi transilvane şi cîţi mai mulţi cititori fideli iubitori de adevăr.

miercuriI, 3 ianuarie 1996 F E M E IA â e ^ U L

[@ tro s$0, Atîîea pagini ”Femeia" a numărat cotidianul nostru în anul de

care tocmai ne-am despărţit. Ş i lot atîlea DOAMNE au avut ocaua dea vorbi, în aceste pagini, despre profesiile lart despre preocupările; pasiunile, aspiraţiile lor. Poate c i e mult, poate ca nu. Important însă este că am deschis m drum .yi că doamnele-Clujului au avut ”curajulS să fie alături de noi. Că, împreună, am descoperitfragmente de viaţiţ "colţuri" de suflet, bucurii şi tristeţi, deziluzii sau împliniri.

înainte de a merge mai departe, în acest nou an, se cuvine să ne amintim care au fost cele 50 de doamne ale anului ’9S. Cîteva cuvinte extrase din interviurile pe care ni te-au acordat din 4 ianuarie pînă în 27 decembrie vi le vor aduce în memorie aşa cum domeniile lor n i s-au prezentat, fiecare la vremea sa;

| ATIRTCA BINTINTAN: Eu sînt o femeie foarte norocoasă, dar care 'a înţeles că Dumnezeu îţi dă, însă nu-ţi bagă în traistă. Aşa că trebuie !să trag al naibii de dimineaţa pînă noaptea şi de luni pînă duminică 'seara. Adevăratul meu noroc este că am o mare putere de muncă, iar Szodia mea, ”Leul”, ini-a dăruit o fire bătăioasă. (4 ianuarie)] (Despre) GABRIELA GROZA (pseudonim literar GENŢIANA): jUn poet al clipei, aşa cum trânspare din poeme precum "Adolescenţă”, j”Kleine Ameisen”, "Egalitate”, "Agonie şi extaz”, "Lamura”, unde iprin fiecare vers saii metaforă autoarea pare să descopere şi să ne (convingă şi pe noi de aceasta, anume că oricare ar fi clipa pe care ţi-a hărăzit-o Dumnezeu, primeşte-o cu recunoştinţă, ca pe o mînă salvatoare. (11 ianuarie)

Prnf.univ.dr. RODTCA POP: La omul care suferă trebuie să "ajungi”, să ţi-1 apropii, să compătimeşti cu el, să ţi-1 faci partener la actul operator. (18 ianuarie)

Ec. MIHAELA RUS: (Ce NU trebuie să facă femeia pentru a reuşi în viaţă?) Să nu considere niciodată faptul că este femeie cu handicap. (25 ianuarie)

LIUBOMERA MARUSCIAC: Atunci cînd pictez uit tot ce-a fost urît în viaţa mea. Nu mai invidiez pe nimeni, nu mai urăsc pe nimeni, îmi amintesc numai lucrurile frumoase. (1 februarie)

SAVA NEGREAN BRTJDASCU: Harul nu-i dar de care să se bucure doar înzestratul, ci e o investiţie dumnezăiască pe care trebuie s-o întorci celor din mijlocul cărora ai răsărit. (8 februarie)I Prnf. TIU,TA BĂLUŢIU: Eu sînt o fire trăgătoare, olteancă adevărată, iar prin natură; o mare optimistă. Şi, să mă ierte cei pe , care i-am hărţuit, nu mă sperii şi nici nu mă ofensez cînd cineva îmi închidc uşa, fiindcă ştiu să intru pe fererastră. Iar cînd sînt disperată, ridic ochii ■spre Cel de Sus şi El mă ajută! (15 februarie)J Muzeograf ADRIANA ISAC: Ca sa faci arheologie trebuie, în primul rînd, să-ţi placă. Dacă nu-ţi place natura, dacă nu-ţi place să practici un sport în aer liber, dacă nu-ţi place viaţa de tabără, nu ai ce ’căuta pe un şantier arheologic. (22 februarie)I SIMONA BACIIJ: întotdeauna am iubit copiii şi întotdeauna am favut o atracţie specială pentru ei. Am descoperit însă ce vreau cu |adevărat atunci cînd am găsit un vechi proverb chinez care îmi reprezenta gîndurile: ”Dacă te gîndeşti peste un an, sădeşti o floare. iDacă te gîndeşti pesfe 10 ani, plantezi un copac. Dacă te gîndeşti peste 100 de ani, faci educaţie”. Şi asta încerc eu să fac în grădiniţă. (1 martie)

SILVIA GHELAN: Datorez teatrului enorm, el fiind tinereţea, casa jşi viaţa mea, iar spectatorilor o nelimitată afecţiune fiindcă toată bogăţia sufletească pe care am adunat-o într-o viaţa le-o datorez'lor. Întrucît spectatorii n-au fost pentru mine doar privitorii de care m-am despărţit odată cu lăsarea cortinei, ei au fost coautorii spectacolelor mele şi sufletele care m-au ajutat să-mi exprim restriştile de care viaţa nu m-a iertat. (8 martie) - ‘ .

Lt. major EMILIA P ANDREA: Munca mea nu e deloc uşoară sau simplă, cum pare la prima vedere. Prin natura ei este o muncă, dură, stresantă, de uzură psihică şi, după cum afirmă unii, bărbătească. Confruntarea infractor-poliţist este foarte complexă, fineţea nu este întotdeauna în avantajul sexului slab. Sînt firea care tace şi rabdă. Am nevoie de stimulent ca să izbucnească energia care, odată stîmită, îmi dă putere, curaj şi încredere în mine. (15 martie) •

MELANIA URSII: Artistul s-a născut pe lume să-i bucure pe alţii. Probabil are el ceva în-plus, e mai hărăzit de la-Dumnezeu să poată să-i facă omului din sală o bucurie, să-i ofere tot ce are el mai bun, dragostea, căldura, poezia, comicul din el. Să-i ofere cîteva clipe de emoţie. (22 martie)

DOINA CORNEA: Mă declar un om fericit, un om norocos, privilegiat de destin, şi nu pot decît să mulţumesc Providenţei, Iui Dumnezeu pentru acest destin care s-a conturat, cu multe ezitări, e drept, abateri şi reveniri. (29 martie)

AUREI,TA IGNA: Dorul de casă rămîne o permanenţă, dor de prieteni, dor de colegi, dar şi nostalgia depărtării de ţară, de locurile natale (...) Căci oriunde am fi, oricît de bine ne-am simţi într-o ţară şi într-un oraş străin (acestea chiar Franţa şi Parisul fiind), gîndul sc îndreaptă mereu spre ţară. Ea este punctul nostru fix, ea este şi rămîne centrul lumii”. (5 aprilie) ’Jir. ANCA BUZOI ANTT- Nu pot să descriu bucuria pe care o simt

- şi cred că pot spune acelaşi lucru şi despre colegii mei - cînd pot .ajuta un om care nici el nu mai credea că mai poate fiajutat de cineva. Sentimentul de împlinire şi mulţumire pe care ţi-1 dă faptul că, într-un tfcl, Iu faci parte din existenţa - uneori mizeră - a acestor oameni şi că

se bazează pe ajutorul tău îţi,dă motivaţia a ceea ce faci - în cazul meu munca în farmacia "Asklepios”. (12 aprilie)

MĂRIOARA BOIT Ă- Sorietatca modernă tinde să dezgolească continuu femeia, predînd-o ochiului şi poftelor doar cu frunza Evei.

Sau nici măcar cu aceea, făcînd astfel şi păcat şi greşeală. Păcat, fiindcă trupul femeii este ceva sfînt, el este dătător de viaţă, nu simplă sursă de plăcere. Greşeală, fiindcă dezgolindu-l dincolo dc limite, îi suprimi misterul şi magia şi-l predai cîinilor. (19 aprili6)

MIA PORUTIU: (Cea mai mare satisfacţie pe care o poate avea o coafeză?) Diferenţa care se poate constata între felul în care clienta a

'intrat şi a ieşit din coafor. Satisfacţia mea este să creez acea coafură care să corespundă fizionomiei clientei, să-i atenueze sau să-i ascundă 1 eventualele defecte şi să-i scoată în evidenţă frumuseţea. (26 aprilie)

Ec. RODICA M. CALIN: Toată experienţa pe care am acumula­t-o în cei aproape 26 de ani de cînd lucrez în telecomunicaţii o pot , folosi acum în această funcţie (de director comercial).

Mă ajută foarte mult şi faptul că înainte am lucrat în sectorul de informatizare, experienţa dobîndită acolo facilitîndu-mi o altă perspectivă asupra problemelor. De schimbat însă, nu consider că funcţia m-a schimbat. (10 mai) " -

ANA MELNIC: Mizez în primul rînd pe credinţa din noi. Şi convingerea, pe care caut s-o sădesc în sufletul cît mai multor femei, că nu trebuie să rămînem veşnic nişte martire. Trebuie să ieşim din z id u l... Meşterului Manole, dar fără să-l spargem. (17 mai)

Dr. VOICA P-OP: Consider că şi seropozitivii şi bolnavii de SIDA sînt oameni ca toţi ceilalţi, care trebuie însă ajutaţi să depăşească o stare sufletească critică şi să beneficieze de asistenţă medico-sanitară şi socială. (24 mai) .

Prof. univ. dr. ARIANA PROTASE: Genetica este într-un adevărat moment de explozie, iar secolul XXI se anunţă secolul geneticii medicale. Aşa că foarte curînd vom avea posibilitatea de a controla universul nostru ereditar şi chiar de-a crea constelaţia genetică dorită. Nu în sensul de a programa numai genii sau constituţii gen Schwarzenegger. (31 mai) -

In ff. ANTONIA POP: Orice partid are o platformă politică pentru care militează. Avîndu-se în vedere scopul nobil urmărit (de Organizaţia de femei a PD), aliniindu-se astfel la cei 20 de ani de eforturi internaţionale pentru promovarea drepturilor femeilor şi copiilor, lăsăm la latitudinea fiecăruia interpretarea (programului nostru), dar ne exprimăm totodată dorinţa ca femeile să se implice în mai mare măsură în orice tip de organizaţie, pentru constituirea unui loby feminin puternic. (7 iunie) . '

Dr. DANIELA PROINOV: Astăzi alternativa avort/non avort frămîntă conştiinţa întregii umanităţi, iar Federaţia Internaţională de Planificare Familială a ajuns să fie a treia forţăa lumii medicale, după OMS şi Crucea Roşie. Cît mă priveşte (ca medic ginecolog), am renunţat de 3 ani să mai fac avort, considcrînd că nu este corect să pledezi pentru păstrarea sănătăţii şi să crezi în valorile planificării, şi totodată să practici avortul. (14 iunie) '

ELENA TICLETE: Fiecare viaţă este unică şi ceea ce s-a dus odată nu se mai întoarce. Dar asta nu mă poate împiedica’ să cred că adevărul este tot atît de nccesâr ca aerul şi ca lumina soarelui. Dacă dorim să construim ceva diferit de ceea ce a fost pînă în 1989, nu putem accepta să trăim în conuri de umbră. (21 iunie) r .

MARIA MUNTEANU: (Toate rolurile) pe care le-am avut le-am iubit la fel şi le-am trecut prin filtrul gîndului şi sufletului meu. (28 iunie) ,

ILEANA DELEANU: (Femeile) să fie pretenţioase în ţinută şi să fie curajoase în a-şi alege .modelul (..;). Să înţeleagă că te îmbraci ca să te simţi bine în ceea ce porţi şi toaleta respectivă să ie reprezinte. Nu trebuie-ca veşmintele pe care le-ai ales să fie scumpe, ci să arate bine pe tine, să TE ARATE BINE. (5 iulie)

Muzeocraf-etnograf VERONICA MEŞTER: Indiferent de profesia celor doi parteneri, indiferent de greutăţile care apar, o căsnicie poate dăinui atît timp cît există înţelegere şi respect de ambele părţi. (12 iulie)

Conservator general ANA MARIA SZOKE: Ceea ce fac, fac cu foarte mare plăcere şi - cred - cu energia necesară. Am fo’st de la bun început şi sînt în continuare foarte ataşată de piesele istorice din muzeu, care pentru mine spun... puţin mai mult decît, de exemplu, pentru un vizitator care le vede, le admiră ş i ... cam atît. (19 iulie)

Prof, RODICA GAVRA: Niciodată n-am abordat probleme politice cu elevii, nici chiar atunci cînd ei au încercat să o facă. Am scăpat cuo glumă sau cu alte subterfugii. în general tinerii nu sînt preocupaţi de politică, ba chiar o resping. Dascălii care totuşi emit păreri politice la lecţii, pentru că sînt şi din aceştia, îşi pierd respectul elevilor, prestigiul lor scade şi relaţia cu elevii se compromite. (26 iulie)

Prof. MARIA TRIF: Pentru funcţia de director (al unui liceu) trebuie să fii un foarte bun organizator şi gospodar. Noi, femeile, ţinem cont de estetică, de igienă. Comparativ cu noi, bărbaţii sînt mai dezordonaţi. Asta nu înseamnă că nu sînt şi bărbaţi gospodari şi buni organizatori. (2 august) '

Lector univ. CECILIA ILIESCU: Ca "virusul monedei” să prospere e nevoie de tenacitate, pasiunea muncii în comun şi foarte mult timp. Omul de afaceri nu are program. Fiind o afacere cu bani, munca bancară nu-ţi permite respiro. (9 august)

ŞTEFAN IA RAREŞ: Anda Călugăreanu era un talent. Ea s-a născut actriţă, Nu numai cîntăreaţă! Era completă de cînd s-a născut. Că a făcut o facultate, a fâcut-o că a trebuit s-o facă, să aibă diploma fiindcă asta ... conta. Dar ea era deosebit». Era ca slova, cum spun versurile, ’ curată ca slova de sus” . (16 august)

(Despre) MARINELA ZEGREAN-ISTIC1: Este una dintre interpretele cu un repertoriu bogat, autentic, plin de prospeţime, care poartă pecetea valorii inestimabile a folclorului din satul Ceaba. (23 august)

ANA MURKSAN: O femeie se poate descurca oricînd şi oriunde, la fel de bine ca un bărbat, dacă are curaj şi încredere în sine. (30 august)

GEORGETA .TTIRC AN: într-o societate în plină transformare, ce tinde spre instituirea regulilor economiei de piaţă, un comportament bazat pe voluntariat s-ar putea să pară iraţional în condiţiile în care majoritatea aleargă după profit. Cred că voluntarii antrenaţi în activitatea Asociaţiei ”Pro Vobis” nu obţin beneficii materiale, dar obţin în schimb un alt gen de "profit”. Unii dintre ei sînt tineri care au o putere de dăruire înnăscută, (fi septembrie) -

EUGENIA GEOMOLEAN: Cu turiştii nu tratez altfel decît ca o gospodină care face eforturi ca oaspeţii să plece mulţumiţi. Iar faptul că aceia care ne-au vizitat o dată au revenit' şi, mai mult, ne-au recomandat şi altora, spune - zic eu - suficient. (13 septembrie)

Ing. MARIA JUCAN: Poate n-am ştiut să cer mai mult, dar mi-e bine. Fac ceea ce-mi place şi ştiu, sau îm i place ceea ce fac. Zilnic producem pentru populaţia Clujului 25-28 tone de pîine. Săptămînal livrăm 10 tone de pîine pentru Armata a IV-a Transilvania. (27 septembrie)

M uzeograf LI VIA CĂLI AN: Custodia şi cercetarea unei colecţii numismatice este, după părerea mea, o muncă foarte potrivită pentnro femeie fiindcă presupune un spirit organizatoric de amănunt, care uneori lipseşte bărbaţilor, şi în acelaşi timp te pune în legătură directă cu piese de o înaltă valoare artistică. Munca de inventariere şi ordonare a unei colecţii atît de numeroase trebuie dublată de un fin simţ de observaţie şi răbdare, pentru că cercetarea şi publicarea monedelor sau a medaliilor presupune un timp îndelungat de căutare şi studiere a unei vaste bibliografii în bibliotecile şi arhivele din ţară. (4 octombrie)

Lector univ. dr. MARIA BANCIU: Cea mai fierbinte dorinţă a mea este de a reuşi să construim un sediu numai pentru Facultatea de Drept, sediu în care activitatea să se desfăşoare unitar, cuprinzând atît administraţia facultăţii, cît şi spaţiile de învăţămînt. (11 octombrie)■ I.TVTA TUI,BURE GUNA: Un spectacol (de balet) înseamnă multă

muncă, atît din partea dansatorului, cît şi a coregrafului. Dansatorul trebuie să combine tehnicul cu artisticul care dă măreţie şi sensibilitate spectacolului. (18 octombrie) ■

Dr. în chim ie RODICA VÂŢULESCU: (Sentimentele pe care le- încearcă inima unei mame cu fetele departe?) Cuvîntul ”departe” spune totul: dor, grijă, nelinişte. Tot timpul am pornirea de a da telefoane, dar trebuie să mă rezum la unul pe lună, unul de fiecare parte. Şi la corespondenţă, bineînţeles, dar ştiţi cum este, scrisoarea nu te arată întocmai cum eşti, mai ales atunci cînd părţile se menajează reciproc. (25 octombrie)

I JLIANA MIHACEA: A fi frumoasă nu înseamnă automat că poţi fi şi manechin. Pentru asta trebuie să te naşti cu talent, personalitate, iar apoi să treci de „. 1,70 m. E o ”meserie” grea, necesită o disciplină dc^fier şi multă, foarte multă muncă. (1 noiembrie)

STMONA P O P : Metodele care îi antrenează pe copii tot timpul, jocul, dinamica sînt esenţiale într-o grădiniţă. Eu am înţeles în aceşti ani că atunci cînd locul este vesel, şi copilul este vesel şi că prin modul meu de a lucra cu ei trebuie să-i fac să fie veseli, fericiţi, comunicativi, exuberanţi. (8 noiembrie)

Prof. STANCA M. CONSTANTINESCU: Niciodată n-ain fost de acord ca femeia să robotească şi bărbatul să citească ziarul. Sau numai el să se pregătescâ în domeniul lui.de activitate. în concepţia mea, căsnicia este un contract pentru o egalitate perfectă. (15 noiembrie)

Prof. RODICA TOMESCU: Eu nu consider că orice absolvent trebuie să-şi ia bac-ul din prima încercare. Ceea ce mă revoltă e însă faptul că nu în toate şcolile se consideră că bac-ul a devenit un examen extrem de serios şi uneori se obţin rezultate fără acoperire. (22 noiembrie)

Asist, med. MARIA STEF: în tinereţe eşti foarte idealist; Ia bătrîneţe începi să fii obiectiv. Şi abia atunci îţi dai seama cu adevărat de menirea ta de îngrijitor de bolnavi, deşi nu este numai alît. Eşti dator cu foarte multă afecţiune... în primii ani am lucrat ca asistentă într-o , sală de naşteri. Şi întîlnesc uneori rnamfc, bunici, caic îmi spun: "Doamnă, dumneata ai asistat-o la naştere pe fiica mea Acum are şi ea un copil. îţi mulţumim!” Sigur că simt o bucurie a; ile. Sau.un bolnav operat cu care mă întîlnesc după un an şi zice: ”V;> mulţumesc că m-aţi îngrijit. Aşa bine m-am simţit în clinica în cart- sînteţi dvs!” Astea sînt, deci, lucrurile care rămîn. Cele rele se uită lbarte repede. (29 noiembrie) ,» ' ' ' ■ ■

MANUELA BOTTS: Creatorul de artă nu este niciodată singur, e înconjurat permanent de lumea imaginaţiei lui; o lume fantastică ce trebuie să prindă substanţă sub ochii şi mîna artistului, iar lucrul acesta este fascinant. Astfel, ţesutul este o tehnică foarte soli- ntă, cerîn- du-ţi să stai ceasuri întregi proţăpit în faţa războiului;ate: ’a sutele de aţe şi noduri, la îmbinarea culorilor. (6 decembrie)

Ec. DELTA CRISTEA: (în relaţia cu subalternii) con că sînt ”o dură”, dar m oderai Numai această atitudine poate nu \ termenii anacronici şi nelucrativi numiţi "delăsare” , "degringolad,; pionierat” exagerat. Fireşte, această atitudine o manifest în limitele iialităţii şi bunului simţ. (13 decembrie) .

ALEX ANDRA G EORGIA LtINGTT: Oamenii au k! oncepute dcspre actori. E frica celor din ju r să nu fie luaţi.în băţ -ă nu ştiu cînd li se spună adevărul: Şi li se spune, fiindcă ac icbuie să spună adevărul ca sa fie crezut. {20 decembrie)

VET A BIRTS: (Pentru mine aplauzele înseamnă) o ulţumiresufletească. Fără aplauze cred că ar fi mai greu efon doua zi, cînd începe pregătirea următorului spectacol... (27 di> c)

Pagină realizată de Monica T* N

CI NE-AR mm . ADUCE

Fiecare dintre noi îş i pune anumite speranţe particulare pentru 1996: Sportivii - de înaltă performanţă, să obţihă medalii la Olimpiadă', la cam pionatele europene şi mondiale, iar marii artişti să se menţină în rîndul elitei internaţionale. Iar. mai tinerii sportivi şi artişti, care bat la poarta consacrării, să fie 1996 anul respectivei performanţe. Omul <je afaceri doreşte să-i aducă noul an prosperitate firmei -şi sărăcirea concurenţilor. Ceilalţi, cei mulţi, au dorinţe particulare faţă de te miri ce, dar cil adresă precisă: ziua de mîine, deoarece. e -greu să-ţi "programezi” sperânţe pe o perioadă ceva mai lungă.■ - Toţi -^au mai exact spus, aproape

w toţi .-.-nutresc" şi. speranţe comune care privesc viitorul societăţii româneşti. Speranţe comune,în parametrii specifici, în funcţie de o multitudine de variabile între care ' menţionez: locul pe care îl deţine în ierarhia socială, gîndirea şi apartenenţa politică şi nu, în ultimul rînd, caracterul:

Dorim o ţară prosperă^ cu demnitate în comunitatea europeană

’■ şi: mondială. Depinde extrem de mult de noi pentru a .fi; chiar,dacă experienţa' de decenii, de secole a arătat că factorii externi pot

• determina un anume curs al dezvojtării unui popor sau grup de ţări. -

1996 ar putea consolida postamentul sp re . mai bine a societatii româneşti. Este un an

electoral care ar putea să propulseze în Parlament şi consiliile locale, persoane de suflet, care să pună pe primul plan interesele societăţii,

Aştept cu interes alegerile, în speranţa că vom şti mai bine să selectăm, că partidele vor aşeza pe locurile prime în liste, autentice valori profesionale şi morale. Configuraţia politică a viitorului Parlam ent nu este greu de aproximat. Dar cel mai~important este cealaltă configuraţie la care m-am referit mai înainte. Ştim ce au făcut, în ultimii şase ani, mulţi dintre "reprezentanţii naţiunii” şi' ne-am despărţi de ei fără nici un rcgret. Cu siguranţă, în toamna lui 1996 vom avea altă echipă guvernamentală. Chiar dacă unul-. doi miniştri îşi vor menţine fotoliile.. Avem nevoie de un guvern mult mai pragmatic, decis,- exigent, de înalt profesionalism.Un guvern forte - să nu zic o mînă de fier. Altfel, toate poveştile frumoase în legătură c u . aderarea -României la Uniunea

„ Europeană, şi integrarea în structurile euroatlantice vor rămîne doar vise frumoase. într-o lume dominată de competiţia dură a valorilor, . supravieţuiesc cei valoroşi, cei ambiţioşi, şi pierd cursa cei care aşteaptă mană cerească.

1996 şi următorii, pînă la anul 2000 sînt decisivi pentru soarta noastră pe termen lung. De aceea dacă ne înhămăm la o treabă, atunci sâ o facem temeinic; dacă nu mai binene lăsăm păgubaşi.

lonGOIA

Casa de Economii şi Consemnaţiuni Lista oficială

a libretelor de econom ii cu cîştiguri ieşite cîştigătoare la tragerea la sorţi , -

pentru trim estru l IV . 1995

Nr.crt

Terminaţianumerelorlibretelor

cîştigătoare

Procentulde

cîştiguri

1 . 542 500%2 . ' 375 400%

■ sJ 196 400%.4. 820 400%5, 729 350%6. 020 350%

Nr.crt

\ -

Terminaţianumerelorlibretelor

cîştigătoare

Procentulde

cîştiguri

7. ,338 350%8. . 753 250%9. 373 250%

10 . 138 250%1 1 . ,'687 250%Calcularea şi înscrierea dştigurilor

în librete se efectuează de către sucursalele (filialele) C.E.C.

Casa de Economii şi Consem naţiuni Lista oficială

i obligaţiunilor CEC ieşite dştigâtoare la tragerea Ia sorţi lunară din 29 dccembrie 1995

Numărulcîştigurilor

Seria • obligaţiunii

Numărul curent al

obligaţiunii

Valoareacîştigului

1. 90524 136 500.0001. 56246 142 , 400.0001. 57962". 40 300.0001. 37853 180 300.0001. 84703" r 12 200.0001. 21061 38 200.000

* r. 00479 247 200.000i. 71716 232 200.000i . <■ 01200 187 100.000

; i. 36227 231 100.000i. 27349 01 100.000i. . 67872 47 100.000i. 93643" 13 100.000i. 16230 116 50.000i. 94832. - 30 50.000i. 06694 < 169 50.000i. 32943 ' 227 50.000î. 89564 203 50.000

.1. 52597 220 . 50.00043352 104 50.000

Numărulcîştigurilor

Terminaţiaseriei

obligaţiunilor

Numărul curent al

obligaţiunii

Valoareacîştigului

100 072^ 154 > 30.000. 100 908 58 20.000

100 331 197 20.000100 561 223 15.000

A 100 - 267 . 174 15.000100 666 , 164 15.O0O

1.000 88 115 10.0001.000 12 121 10.0001.000 84 170 10.0001.000 22 156 10.000

4.620 TOTAL LEI: 54.650.000

Cîstigurile întregi revin obligaţiunilor de 200 lei. în valoarea cîştigurilor este cuprinsă şi v a lo a rea n o m in a lă a o b lig a ţiu n ilo r ie ş ite cîştigătoare. ,

La obligaţiunile CEC . din- seriile 000001- 099999 care au numerele curente cuprinse între 81 şi 250 , la confruntarea cu lista oficială primul zero de la serie nu se ia în considerare.

Casa de Economii şi Consemnaţiuni Lista oficială \

a libretelor de economii cu dobîndi ţi cîştiguri ieşite cîj

Numărul -Numărul libretului Valoareacîştigurilor cîştigător , cîştigului

1 3055574' 500.0001 5785857 ' '500.0001 > 5215629 ■ 400.0001 ' 1615666 400.0001 ' 2355074 400.0001 5261803 300.00&1 5692863 300.0001 5547418 300.000 '1 2808256 . 300.000 ,1 4194421 200.000I .. 4234974 200.000

. 1 -' 1972387 -200.0001 . 961815 , 200.000i ; 2501176 200.000

. î 5072325 100.000- 1 2048842 • 100.000■■■ i - - 3764102 100.000

. - t 4523918 . 100.000

. i ' •2418191 100.000Terminaţia nustărulni libreliilni

84 84540 80.00084 - 62845 - 80.000 ^84 76041 70.00084 r 98309 ' 70.00084 55323 70.000

” 84 81022 70.000‘ 84 94035 . 60.000

84 83351 60.00084 ' 17038 60.000

1 •

IIV 1995.

Numărul cîştigurilor ,

Numărul libretului cîştigător

Valoareacîştigului

84 93671 60.00084 65656 60.000.

840 3133 50.000840 5781 50.000840 2793 50.000840 6005 50.000840 0627 50.000

' 840 713Q 50.000840 . 7441' , 40.000840 9750 40.000840 5614 40.000840 0269 40.000840 .7683 40.000840 - 5506 40.000

8400 214 30.0008400 763 30.000 -8400 978 30.000

36223 cîştiguri în valoare totală de lei 1.276.660.000 .

Cîjtigurile se acordă'integral libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10 la sută din valoarea cîştigului, dacă soldul mediu trimestrial este mai mic de 10 la şută din valoarea cîştigului, se acordă Un cîştig de 10 ori mai mare decît soldul mediu trimestrial al libretului. Libretul cu sold mediu trimestrial mai mic de 50 de lei nu beneficiază de cîştig. r

' 0 adresă pe reţeaua Internet costă 50 de dolari

pe anPosedarea unei adrese

prioritare, sau a unui nume de dom eniu,- pe magistrala informatică Internet, costă 50 de dolari pe an, începînd cu luna septem brie 1995 transmite agenţia de presă Xinhua.

O adresă pe Internet corespunde, în mare, cu adresa unei străzi sau a unui apartament intr-o clădire. în prezent, peste118.000 nume de domenii au fost repartizate unor instituţii, întreprinderi, bănci, guverne, organizaţii non-profit, şi chiar unor persoane, care au dorit să-şi facă cunoscutş numele şi activitatea, pe .scurt, să-şi facă cunoscute numele numeroşilor utilizatori ai reţelei.

Reprezentantul Internet a declarat că această taxă va fi percepută din cauza necesităţii găsirii de fonduri pentru crearea unor noi baze de date şi a extinderii celor existente, în u rm a. creşterii vertiginoase a num ărului de - aspiranţi la adresele informatice de la 400 pe lună în 1993 la peste 20.000 pe lună în prezent.

Elveţia, campioană la micro ordinatoareElveţia, cu 22 ordinatoare*

individuale la suta de locuitori* a ajuns în fruntea ţărilorj europene şi ocupă al doilea loc' în lume, după Statele Unite, în! dom eniul calculatoarelor electronice - relevă un studiu aii, Societăţii pentru dezvoltarea1 economiei elveţiene, publicat la. Geneva şi reluat de AFP. . [

Potrivit studiului, stabilit deî Observatorul european pentru [ tehnologii de informare înf S tatele Unite există 30 ordinatoare individuale la suta de), locuitori, în timp ce în Japoniai' proporţia este de numai opt la; sută. în Europa; Danemarca' ocupă locul al 12-lea, cu 17 microordinatoare la suta de locuitori, urmată de Suedia, cu'16, Olanda 15, Marea Britanie 13, Germania şi Finlanda 12, Belgia 11, Franţa 10, Austria 9, Italia şi Spania 7.

După cum este cunoscut, recent Guvernul-a adoptat o hotărîre privind verificarea, certificarea >

' bilanţului contabil şi prestarea serviciilor în domeniul contabilităţii. Iată ce prevede, în esenţă, această reglementare:

• în aplicarea prevederilor art 29 din Legea contabilităţii nr. 82/1991 coroborate cu cele ale Ordonanţei Guvernului României nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, aprobată prin Legea nr. 42/1995, începînd cu anul 1995, bilanţurile contabile ale regiilor autonome, societăţilor comerciale şi uîc altor unităţi economice patrimoniale cu personalitate juridică sini supuse vcrificârii şi certificării dc către cenzori, experţi contabili, contabili autorizaţi cu studii superioare şi socictăţi Comerciale dc expertiză contabilă, iu condiţiile stabilite prin prezenta hotărîre.” * Prin verificarea şi certificarea

C e r t i f i c a r e a t o i la n ţ ia lt a i e o n t e t a i lbilanţului contabil, în sensul prezentei hotărîri, se înţelege examinarea profesională sistematică a activităţilor financiar-contabile în ' vederea exprimării unei opiniL responsabile şi independente asupra:- - ansamblului măsurilor

organizatorice stabilite şi aplicate de administratori pentru protecţia activelor patrimoniale, administrarea şi utilizarea resurselor economico-' financiare; '

- imaginii fidele, clare şi complete a patriinoniului, a situaţiei financiare

■ şi a rezultatelor obţinute de agenţii' ■economici reflectate în bilanţul contabil

, • Verificarea şi certificarea bilanţului cofitabil se va efectua pc baza "Normelor de audit financiar şi certificare a bilanţului contabil” elaborate de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, avizate potrivit Legii

contabilităţii nr. 82/1991 de Ministerul Finanţelor, de către:

a) experţii contabili, contabili autorizaţi cu studii superioare şi

. societăţi comerciale de expertiză contabilă, membri ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România - înscrişi în Tabloul Corpului, la: regiile autonome, societăţile comerciale şi alte unităţi economice patrimoniale cu personalitate juridică care nu 'au cenzori şi au înregistrat o cifră de afaceri mai marş de 1 miliard lei la .30 septembrie 1995, iar pentru anii următori la 31 decembrie ă anului precedent. Nivelul Cifrei de afaceri poate fi actualizat anual de Ministerul Finanţelor în funcţie: de

. evoluţia infla'ţiei şi dezvoltarea ' profesiei;

b) cenzori, potrivit obligaţiilor legale-ce le revin, Ia societăţile comerciale unde au fost numiţi, în

conformitate cu picvederile Legii nr. 31/1990 1 privind societăţile comerciale.'

• Contractul de verificare şi certificare a bilanţului contabil între: experţii contabili, contabilii autorizaţi cu studii superioare şi societăţile comerciale de expertiză contabilă, pe de o parte, şi regiile autonome, societăţile comerciale şi alte unităţi economice patrimoniale

. cu personalitate juridică, pe de alta, se încheie, de regulă, pentru o perioadă de trei ani cu drept de

- reînnoire. ~, • Dovada înscrierii în Tabloul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi se face de către experţii contabili şi contabilii autorizaţi cu studii superioare pe baza carnetelor vizate de Corpul- Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, iar de societăţile comerciale de expertiză

contabilă pe baza certificatelor de membru emise de aceeaşi instituţie.

• Efectuarea verificărilor potrivit normelor profesionale, în vederea certificării bilanţului contabil anual se desfăşoară, de regulă; pe tot parcursul exerciţiului financiar, astfel îneît să fie respectat termenul legal de depunere a acestuia lâ organele în drept

• Prestările de servicii în domeniul contabilităţii de către experţii contabili, contabilii autorizaţi şi societăţile comerciale de expertiză contabilă se realizează pe bază de contract de prestări servicii încheiat în temeiul art 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, aprobată prin Legea nr.-.42/1995. în contract părţile vor stipula în mod distinct obligaţia clientului de a pune la dispoziţia prestatorilor toate documentele legale din care

' rezultă operaţiuni patrimoniale, / - -

precum şi obligaţia prestatorului i a ţine contabilitatea în conformii cu reglementările legale în vigeart

• Cenzorii care îşi exercit mandatul pe baza numirii de câtt adunările generale ale acţionarilo sau asociaţilor, confort prevederilor Legii nr. 31/19$ privind societăţile comerciale, • obligaţia ca pînă la finele anut 1995 sau în termen de 30 de zile <i la numire, să se înscrie în evidenţi filialei teritoriale ale Corpul* Experţilor Contabili şi Contabilii Autorizaţi din România, în veder* cuprinderii acestora într-un prograi unitar de instruire pe probleme & verificare şi certificare a bilanţul* contabil.

• Nerespectarea obligaţii^ prevăzute la articolele 2 şi 4 prezenta hotărîre se sancţionează amendă de la 700.000 lei pînă y1.000.000 lei.- Constatare' contravenţiilor prevăzute la art. se face de către organele de cofltrC ale Ministerului Finanţelor.

| s ) . d i b u i m EVENIMENT . ...

Călătorind prin ani...A fost o noapte de vis.Oraşele şi satele visau colorat,

în pieţe se auzeau cîntece. Catedralele argumentau cu alb nevoia de -noapte. Călătorind la cumpăna dintre ani, ne creăm şansa de a regăsi tulburătorul loc al plecării. A fost linişte la fruntalii, focul n-a făcut nimic rău, pînă şi borfaşii, se pare, au găsit o felie de cozonac şi o cupă de vin, rămînînd de sărbători în cotloanele lor. A fost linişte în aresturi şi puşcării, oştenii au fost la datorie sau în permisie,'fără să se raporteze evenimente deosebite. Fiecare din noi şi-a trăit pentru o clipă statutul nocturn cu unghiere silenţioase şi erupţii sonore.

Poveştile copilăriei, nămeţi,' case troienite,., toate într-o avalanşă de imagini purificatoare, îngînînd călătoria noastră, a

tuturora, prin ani. Situaţie unică, pentru că, începînd din acel moment de la Cumpăna Anilor, Sărbătorile din cărţi trebuiau să se suprapună cu Sărbătorile reale. ”Un an mai bun!” - a fost urarea şi nimeni nu s-a gîndit că putem

, avea necazuri la hotare, că focul poate pîrjoli bucuria agoniselii, că, de mîine chiar, borfaşii vor mişuna, întinînd frumosul din noi. Şampania din cupă s-a revărsat asemenea ploii de-afară, clipele de vrajă au trecut, visele s-au decolorat şi iată, sîntem din nou pregătiţi să înfruntăm tranziţia. Tranziţia noastră, frumoasă şi urîtă, cu bucurii şi necazuri, cu

. alb şi negru cît încape.> . Oricum, merită cîte o noapte de vis...

LA MULŢI ANI!Radu VIDA

Zvonuri despre apariţia iui Cltristos circulă în Iran

; Zvonuri potrivit cărora imaginea lui Iisus Christos a apărut, în ziua

Crăciun, pe un perete şi a vindecat o fetiţă paralizată circulă: [şi a făcut ca sute de căutători de miracole, creştini şi musulmani, să |şe îndrepte spre locuinţa respectivă

in Teheran, informează agenţia eutcr. . . . . . ,

Am venit să mă conving cu ochii mei de minunea ce se presupune că* a întîmplat aici”, a spus un creştin jrmean, care stătea împreună cu un rup de 50 persoane în faţa clădirii e trei etaje, în care se afirmă că a vut loc miraculoasa apariţie, rivitorii arătau spre un semn de pe nul din pereţii exteriori ai clădirii, sistînd că acolo se putea vedea

ihipul lui Iisus. Mai multe persoane in mulţime aveau şi alte variante le miracolului. O bălrînă afirma că maginea lui Christos a mai apăruti altădată şi a vindecat un msulman bolnav de cancer. "Sper ă aceasta minune îl va putea ajuta ;i . pe .soţul meu, care are şi el ancer”, spunea-femeia.

La soneria apartamentului cu pricina nu răspundea însă nimeni. ”S-au săturat să tot deschidă”, a opinat un vecin.

Cotidianul Akhbar, singurul care a comentaţ zvonurile, scria: "Zilele acestea s-a auzit în mai multe părti ale oraşului că o imagine a lui Iisus putea fi zărită fie pe o poartă metalică, fie pe o fereastră. Oamenii se adunau pentru a vedea minunea”.

Locuitorii au afirmat că şi un1 poliţist a venit în zonă, dar a plecat

după cîteva ore. Cineva scrisese cu spray "Moarte răspînditorilor de zvonuri” exact sub semnul de sub, zid.

îndeosebi tinerii refuză să creadă însă în asemenea ştiri. "Cred că femei în vîrstă văd ceea ce doresc să vadă”, a menţionat, în legătură cu aceasta, o tînără armeană.

în Iran, notează Reuter," există, circa 200.000 de armeni’creştini, care, în cea mai mare parte, sînt grupaţi în Teheran,. Isfahan şi alte cîteva oraşe mari

De la Poliţia municipiului • Cluj-Napoca

în prima zi de'sărbătoare din acest an domnul lt.col.Constantin GIURGIU ne- a declarat că Ia cumpăna anilor a fost o perioadă relativ liniştită, totuşi: ,

• Incendiu cu doi morţi. în noaptea 4e Revelion, în Pata-Rît, Lăcătuş Aurica Mihaela (20 ani) şi Lăcătuş'Eusebiu Ferdinand (26 , ani) > au consumat băuturi alcoolice. Firesc, nu? După, s-au dus la culcare. Barăcile s-au aprins de lat> sobă improvizată. . Concubinii n-au mai putut fi salvaţi şi nici alte patru barăci.

0 Unde-i orbul, să-l iau... haina. Oamenii erau în casă. Şi se pregăteau de sărbători. Uşa n-au inchis-o bine, aşa că un necunoscut a dat "gaura” . A intrat tiptilrtip til şi a luat două haine de piele. M.C. -nu mai speră să-şi recupereze paguba.

® Tot un Recunoscut s-a.„ legat.de chişocul FACOMEX. Şi-a procurat omul tot felul de bunătăţi pentru Sărbători: ţigări,

dulciuri, cafea, totul în-valoare de 1 milion de lei. Poliţia e pe urmele lui.

• 6 casete de bere a- furat cineva de la DAIANA, Calea Dorobanţilor. Valoarea: 168.000 lei. Să le stea în gît!

- • Autori 'necunoscuţi au pătruns pe str.Ciortea 1. Au furat bijuterii, radiocasetofon, videoplayer. Pe str.Cîmpului, autori neidentificaţi (încă) au furat valută. Paguba 10.000.000 lei.

© 'Pe o tonetă de vînzare a presei din Piaţa Mihai Viteazul a fost descoperit un mort. Ciudat loc să-ţi găseşti sfirşitul Moartea lui B.I. însă (59 de ani) nu prezintă suspiciuni.

***• Vrem ca anul acesta să fie' mai bun. Important e să. nu uităm sfatul Poliţiei şi să fim cît mai vigilenţi. Cu bunurile şi cu vieţile noastre.

> (Val IVI)

P

VItsf

l[ -

. pi- . -artr

fîbîlQ l- V '___ l -

C a r o s a b i l

Trabantul - Cocosel#Pe strada Observatorului, un domn circula pe drum alunecos. Noi

îi spunem T.R.N. Şi mai spunem că are 27 de ani. Trabantul-fioros s-a repezit la un copac, mai mai Să-l facă praf. S-a accidentat, însă, soţia conducătorului auto (T.A.), fiind internată de urgenţă.

Viteză cu IsuzsiConducînd autoturismul CJ 03 GSX, Ceserftatiomi Cristian (32 de

ani), şofer la firma Transetectronic Impex s-a gîndit să apese pe accelerator. Drum lunecos, derapaj şi omul s a trezit în staţia PECO de pe str.Aurel Vlaicu. Au fost accidentaţi-grav M.V. şi a fost tamponată o Dacie 1310. Bravos! ' ;

Pe tarabe, în ultima zi a anului pe care tocmai l-am uitat, s-a găsito nouă revistă. MTP (adică Mihai Tatulici Production) ne propune, ca un adaos la revista "Privirea”,o îngrijită şi luxoasă apariţie: "Arsenal" Nu-i vorba, pentru că la 7.800 de lei e clar că se adresează celor ce pot, în zile de tranziţie, să-şi cumpere o puşcă, accesorii de vînătoare şi să practice acest sport nobil şi costisitor. Şi pentru că astăzi se nasc mai puţini vînători, tocmai' datorită .preţurilor exorbitante, tatuliciul ni-i prezintă pe cei care au fost. Două pagini acordă marele ed ito r lui N icolae Ceauşescu, vînătorul şi poze cît cuprinde. Asta aşa, să ne amintim de binele ce ni l-a. făcut nouă si

trofeelor carpatine.-în rest, cum vă spuneam, o

revistă utilă bogătanilor, pentru gustul lucios şi buzunare doldora, cu un sumar pe măsură: Cum se procură o armă, Harta vînatului în R om ânia, M agazine de armament în Bucureşti, Spray-uri lacrimogene, Veste" antiglonţ, Pistoale pentru autoapărare etc. Să citim puţin şi în caseta redacţională: mai marele director, generalul T-atulici, omul care l-a huiduit pe împuşcatul, ca să-l vîre, acum, printre coperţi de lux, Vînătorul de posturi de şef, Eugen Uricaru şi nevinovatul Ioan Matei, director coordonator al suplimentelor "Privirea”.

în rest, viaţă lungă şi "tunuri” cît mai mari! (R.V.)

Din Cartea Albă a Securităţii

S in d ic a tu l L iber a! O a m e n ilo r IV Iu n c ird in R om âniaLa începutul anului 1979,

preotul Gheorghe Calciu- D um itreasa a hotărit, în locuinţa sa din Bucureşti, împreună cu dr.Cani Ionel şi B raşoveanu Gheorghe, înfiinţarea unui grup protestatar . denumit Sindicatul Liber a] O am enilor M uncii din România (S.L.O.M.R.), care îşi propunea: "Atragerea a cît mai multor persoane, cu sprijinul postului de radio Europa Liberă, pentru a desfăşură acţiuni protestatare; transmiterea de inform aţii în Occident, referitoare la realităţile social- politice din România; crearea unei atmosfere ostile regimului”.

în scurt timp, organele de securitate l-au luat în lucru informativ pe Gheorghe Calciu- Dumitreasa, despre care deţineau urm ătoarele I date de interes opeifativ: la vîrstă de 15 ani, în1940, fiind elev de liceu în Tulcea, s-a înscris în organizaţia legionară de tineret Frăţiile de cruce (F.D.C.), iar în timpul rebeliunii legionare din anul1941, împreună cu alţi camarazi, a sechestrat în clădirea liceului cîţiva dintre profesorii săi; în anul 1942 a fost arestat de organele de .siguranţă, împreună . cu alţi 12 tineri, pentru activitatea subversivă desfăşurată după^ înăbuşirea rebeliunii legionare - distribuirea unei

fiţuici intitulată Răzbunare, în care era elogiată asasinarea savantului Nicolae Iorga, a economistului V irgil Madgearu şi a prim- ministrului I.G.Duca, iar tineretul era incitat să-i extermine pe toţi cei care se opuneau ideilor naziste; în anul 1944, a devenit conducătorul organizaţiei de elevi F.D.C. din Tulcea; în anul 1946, înscriindu-se la Facultatea de medicină din Bucureşti a intrat în. legătură cu elementele legionare care acţionau în mediul studenţesc, facilitând legătura acestora cu grupul F.D.C. din Tulcea; în anul 1949, a fost arestat pentru activitate legionară şi condamnat de Tribunalul Militar din Bucureşti la 8 ani temniţă grea prin sentinţa nr.140 din 31 ianuarie 1949); în timpul detenţiei, împreună cu alte căpetenii legionare din închisoare, a constituit o echipă de îndoctrinare legionară a, celorlalţi deţinuţi, iar împotriva celor care se opuneau aderării la aceste idei a folosit metode violente de intimidare. în urma terorii şi torturilor exercitate de echipa sa, trei deţinuţi au decedat şi, drept urmare, a fost judecat din nou, fiind condamnat de Tribunalul ' Militar din Bucureşti la 15 ani închisoare, prin sentinţele 32/1954 şi 155/1956: eliberat în 1963 înainte de termen, şi-a continuat studiile în filozofie şi teologie, devenind profesor de franceză la

Seminarul teologic din Bucureşti, ' unde a încercat îndoctrinarea elevilor cu idei legionare şi în cultul Gărzii de Fier. După ce a com părut de trei o ri în faţa C onsiliu lu i D iscip linar al profesorilor, a fost destituit, Patriarhia Română oferindu-i, în com pensaţie, sâ aleagă orice parohie în care să fie încadrat ca ' preot Oferta a fost-însă refuzată, Gheorghe Calciu-D um itreasa afmnînd public că are nevoie de tineret pentru a-i preda adevărul şi nu de bătrîni bisericoşi, fără viitor.

Din documentele întocmite de Securitate, în caz* rezultă următoarele: în luna februarie 1979, Gheorghe Calciu-Dumitreasa i-a cerut lui Cană Ionel să redacteze o declarare -.program de constituire a S.L.O.M.R. şi au întocmit împreună o listă, cuprinzînd 20 de membri fondatori ai grupării - d r.C ană . Ionel, contabilul Braşoveanu Gheorghe, 15 persoane fictive şi 3 persoane reale, care, însă, nu aveau cunoştinţă de constituirea S.L.O.M.R. Urmărind să fie considerat de Occident drept o- * persoană persecutată pentru convingerile sale religioase, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, în mod deliberat; nu a figurat între membrii fondatori ai S.L.O.M.R., care nu urmărea revendicări de ordin religios. Gheorghe Calciu- Dumitreasa le-a garantat lui Cană Ionel şi Braşoveanu Gheorghe că

difuzarea declaraţiei-program, şi a listei membrilor fondatori ai S.L.O.M.R. nu va avea nici un fel de consecinţe, deoarece vor fi sprijin iţi de organizaţii- din străinătate , şi i-a sfătuit să acţioneze du hotărîre, dîndu-le drept pildă activitatea sa legionară, desfăşurată după 1944,. dusă ”în condiţii mult mai grele şi fără nici un sprijin de peste hotare”.

La 27 februarie 1979, Gheorghe Calciu-Dumitreasa s-a în tîln it într-o locuinţă din Bucureşti cu un corespondent de presă străin, căruia i-a înmîriat documentele de constituire a S.L.O.M.R., al cărui conţinut a fost difuzat de postul de radio Europa liberă la 3 martie 1979. Braşoveanu Gheorghe, unul dintre membrii comitetului de iniţiativă, fiind preocupat de propagarea ideilor unei doctrine religioase proprii - bazată pe Profeţia lui Daniel şi învăţătura despre A pocalips-, conform căreia capitalismul şi socialismul constitu iau blestem uri ale omenirii,' ce puteau fi rezolvate num ai p e ' căile econom ice prevăzute de Biblie, pentru a-şi populariza ideile, s-a adresât în scris, lu i Nicolae Ceauşescu, N un ţiu lu i A postolic din România,, Arhiepiscopului catolic

.^d in Rom ânia şi Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române.

€5 3 « fi. L’IT M Â O RĂ miercuri, 3 ianuarie 1996 ML6

In judeţul Cluj

S i l l B i S i ii H l i i l i H i

Beşî,|a finele anuîuî,trecui prognozele m eteo anunţau posibile problem e datorită ploilor şi topirii zăpcsli, ieri dimineaţă pe în trec teritoriul judeţulu i situaţia* ara sub contrei.

, La Dej, acolo unde co ta de inundaţie e s te 550, apela.

. Someşului ajungeau de abiaS 'a coîâ 243, în scăd e re cu 8 } c e n tim e tr i fa ţă d e z iu a | p re c e d e n tă . ' S itu a ţiei asem ănătoare şl îr. celelalte ] puncte aif judsţukii, Ls ora i'sc îaa 'îs Som eşul Race are [ u n d eb it d e '3 ,17 mc peI s e c u n d ă , c e e a ce pe

în ţelesul lu turu i înseam nă J u ^<îîi dispărut motivele de [ îngrijorare. Precipitaţiile din> acesle d je ns; co^teâ^ă nici : ci" r n muîî pesc-a debitele ! 3pcior. în 24 c!e o^e cad lai CiuJA’îî)». <3 5.4 l!s.r* pe metru [ fi.’.ir.r, >n cc- ia Huedin f „*• voi'.iniut

■ 3,4 litri

Apa nu ne creează prolileme. încăDacă prognoza meteo pentru

următoarele zile - cînd se prevedeo răcire a vremii - sc adevereşte, înseam nă că nu vom avea probleme în alimentarea cu apă a m unicip iu lu i C luj-N apoca.

M enţinerea volum ului de precipitaţii la nivelul de pînă acum, nu creează probleme Regiei autonome judeţene de apă-canai, ne-a asigurat domnul director Dorin Ciatarîş.,

S@lMati ©si. MsţttSocietatea "Avram Iancu” din'

România sc simte solida'ră cu '.suferinţele moţilor, cauzale de marile inundaţii din bazinul Arieşului şi al Someşului Rece şi a iniţiat adunarea de ajutoare în bani, alimente şi haine pentru sinistraţi, la toate cele 27 de filiale ale sale din Transilvania şi Bucurcşti. în Cluj-Napoca, centrul de colectare se află la sediul Societăţii, Calea Dorobanţilor nr. 70/c, zilnic, între orele 10-18. Banii pot fi depuşi

la Banca "Dacia Felix”, cont ar. 4109017175809; la Turda'- Roman Lucia, telefon 313493; la Cîmpia Turzii - Moldovan Doina, telefoane 368002 şi 367524; la Dej - Ciura Elena, telefon 215110; la Huedin - Steiu Nicolae, telefon £51841.

C onf. univ. d r , î. T. STAN ^ P re şe d in te le S ocie tă ţii

"A vram Iancu" d in R om ânia

------ ----

lJ frrecip .tiviţi- e-

s. <5 rst i [’Acr- ţy44

a - ; a - :> r u dI : r .v. .i i ^cr'

,n ic» fc cmŞOT'd 0} *i.' uh’fic.rc, n . f s i '- î - c .r-t. • '2 '-

- w ~ m m

ţ I U* : *

* /-• A ' ? - -

. &

\ »V

• ! •u z i• H îr-

% t i p h * & ' ţ ' / ' v \ * c * h > * * î ,f <

î • v** H ' r K . 1/ K; ?| } “ * 'V -1 v |

V ţ :

i* ' i■J

AV wl/ u 4

Cum este văzută de la Cluj starea ţâriiconvorbire cu domnul Grigore ZANC, prefectul judeţului Cluj -

i ;

(urmare din pag. 1) şi finanţare. Promovarea dialogului social în domeniul administraţiei

-Continuarea reformei în admi- ■ locale se va face cu mai multă nistraţia publică se realizează, consecvenţă şi eficienţă, astfel îneît potrivit Programului de guvernare conlucrarea cu societatea civilă, cu şi Strategiei de reformă economică formele organizatorice să capete un . şi'socială. Acest program prevede o ' caracter sistematic, organizat şi deplasară mai accenţuată a activităţii responsabil.Guvernului şi instituţiilor administraţiei centrale de stat spre autorităţile administraţiei publice locale. Măsurile şi acţiunile preconizate vizează, în primul rînd, întărirea autonomiei locale, înscris^ cadrului legal. Se preco­nizează ca în perioada imediat următoare să se finalizeze acţiunea de defalcare a-patrim oniu lu i unităţilor administrativ-teritoriale, în concordanţă cu prevederile Legii patrimoniului-, aflată în curs de finalizare. 1 ■

O importanţă deosebită se va acorda finanţelor publice locale, gestionării veniturilor bugetelor locale, care susţin programele de dezvoltare economico-socialâ a unităţilor administrativ-teritoriale.'Cadrul legal adoptat în 1994 va li consolidat în 1996 prin noi reglementări cu privire la finanţele publice locale.

.Serviciile publice importante, de interes naţional, ca mvăţămîntul,sănătatea, cultura, ordinea publică şi altele vor'cunoaşte o-mai mare - descentralizare, prin trecerea -in competenţa ■ \ autorităţilor administraţiei publice locali a 'cheltuielilor dte intretinere, invcăiiii

-Actualilor factori de putere i-au fost aduse, de către opoziţie şi prin tuass-media, critici, unele severe, în legătură cu/activitatea de guvernare şLcu orientarea pentru urm ătoarea perioadă. Care sînt priorităţile pentru 1996, ţinîndu-se seama de starea actuală econoraico-socială a ţării şi de nevoile pe care le reclamă trece­rea României intr-o faza nouă, care sâ satisfacă în mai mare măsură dezvoltarea economico- socislâ,. bunăstarea populaţiei?

-Unele critici sînt îndreptăţite, dar cele mâi multe sînt fabulaţii,şi demagogie, ignorînd realitatea, condiţiile în care evoluează economia naţională, procesul de transformare a societăţii româneşti, conjunctura internaţională.

Anul 1996 va continua punerea în practică a orientărilor fundamen­tale ale Programului de guvernare. -Priorităţile acestui program vizează, în principiu, consolidarea stabilităţii 'ansamblului economico^social şi continuarea în ritm ridicat a creşterii economice; accelerarea privatizării şi am piificaria procesului de

.restructurare; realizarea unei protccţii sociale sporite, in scopul

diminuării consecinţelor negatf' ale tranziţiei asupra- populaţii \ combaterea corupţiei şi a fenoia i

.nelor infracţionale; amplificau i relaţiilor internaţionale şi a schii) burilor comerciale ale Românieii j. alte ţâri. Industria va avea, |- continuare, contribuţia cea ni importantă în formarea produsuj intern brut. Activitatea industrii va cunoaşte o dinamică estimai} 104,7%. Estimările pentru noul, prevăd o rată a inflaţiei de 20% fi de, sfirşitul anului 1993, cu o ri lunară sub nivelul arfului 199. continuîndu-se măsurile de meni nere sub supravghere şi reducere" accstui proces. Se va acţiona pen! reducerea şomajului şi sporiri veniturilor reale, în funcţie j evoluţia, indicatorilor de perfo manţă economică şi a, preţurile continuarea procesului de reiorn a sistemului de învăţămînt, ( îmbunătăţire a ocrotirii sănătâl populaţiei, dc in tensificare;,

' activităţii in domeniul culturii şii i>iie sfere.ale vieţii sociale.

Factorii de putere vor fi preoa păţi să evalueze în continuare, q raai exact şi lucid, poîenjiah economie şi social şi să creeze, aş cum şi-au propus, o ccononi socială dc piaţă viabila, eompctahK care să corespundă nevoilor i îmbunătăţire a vieţii cctâţeniloi Realismul, .luciditatea, interes naţional vor constitui etemerii definitorii in luarea deciziilor peâţ finalizarea acestor obiective.

-BALANŢA -Plăceri sî succese ue creaţie vor avea in ianuarie cei aâseuli. ir. această .zodie. Vâ aşteaptă 6 dragoste serioasă, uşoare aventuri- si succese sportive. Părinţii pot "să se aştepte la stabilirea unor relaţii- bune eu copiii. îsv general, ianuarie va fi pentru Balanţă o lună_armoni6asă şi veselă. Puteţi aşiepta întîlniri, pasiunjşi mingîieri la 5, 8, 17, 21 şi 26 ianuarie, neînţelegerile ar putea să vâ pîndească în 20 şi 25 - ianuarie. Pedeapsa pentru risipă vă aşteaptă la 13, 16 şi 29 ianuarie. Vi se recomandă să faceţi sport, în special pe_l l , 22 şi 23 ianuarie. La 1, 5, 13 şi 18 ianuarie sînt posibile gînduri negre şi dureri la , picioare.

SCORPIONUL - Cei născuţi sub acest semn vor petrece luna-' ianuarie în griji casnice, problemele profesionale fiind trecute pe plan secund. Să nu vă miraţi dacă'va trebui să vă mutaţi într-un alt apartament sau să faceţi reparaţii. O cotitură în dragoste vă' aşteaptă în 13,17,19,26,28 şi 30 ianuarie, iar la 1 şi 30 ianuarie trebuie , să vă feriţi de oameni ranchiunoşi. Oferte avantajoase ar ; putea să apară Ia orizont pe 1,17, 19 şi 24 ianuarie. Imprudenţa dvs riscă să vă aducă pierderi, financiare la 6, 27 şi 31 ianuarie. Fonna bună vâ va.permite să. depăşiţi orice dificultăţi pe 5,11, 13 ianuarie. Dacă însă la începutul anului veţi face abuzuri, acestea vor avea impact asupra sănătăţii în zilele de 20,21,24 şi 26 ianuarie.

SĂGETĂTORUL - Spiritul iscoditor şi uşurinţa de a stabili contacte le vor ajuta, în ianuarie, celor născuţi în această zodie; Şă

nu vă fie teamă de discuţii, schimburi de-opinii, conversaţii şi manifestări , dc curiozitate; de noi cunoştinţe şi călătorii. Luna este favorabilă şi învăţăturii. Farmecul dvs ar putea să se amplifice, în special, la 4 ,5 ,6 ,7r. 10 şi 26 ianuarie. Zile nefavorabile pentru dragoste -'13, 16,. 17 şi-23 ianuarie Puteţi să vă îmbunătăţiţi' starea materială în 10, 13, 17 şi 20 ianuarie, iar Ia 27 şi 28 ianuarie puteţi

. rămîne lefter. Pentru sănătate, cele mai favorabile zile sînt 14, 20 şi 21 ianuarie. Aţi putea avea probleme cu' ficatul, după petrecerile de sărbători, la 11 şi 24 ianuarie. -' CAPRICORNUL - Ianuarie este

pentru nativii din această zodie sinonimul problemelor financiare. Capricornul trebuie să se concentreze asupra menţinerii echilibrului bugetar. Unii, se pot aştepta la o majorare a salariului, promovare la serviciu. Va trebui, probabil, să vă schimbaţi banca sau forma de investire a banilor. Sînt favorabile ' pentru dragoste zilele de 4,5,6', 17, 18,23,26 şi 30 ianuarie, dar în 1 şi 27 ianuarie vă pîhdese decepţii în dragoste. Perspicacitatea dvs ar putea să vă aducă bani la 13, 17 şi 21 ianuarie. Pe 8,11 şi 31 ianuarie sînt posibile dificultăţi la realizarea . plăţilor. Cele mai bune zile' pentru sănătate sînt 11 şi*18 ianuarie, iar în. zilele de 1,-5, 8,16 şi 20 ianuarie e mai bine să nu vă supraîncărcaţi şi sâ vă_ odihniţi.

VĂRSĂTORUL - în ianuarie, cei născuţi sub acest semn vor trebui să acorde atenţie, în primul rînd, autoafirmării, demonstrării talentelor .

- lor în faţa celor din jur. E mai bine însă ca'Vărsătorul să n-o ia inaintea altora, ci să-i lase pe alţii să-treacă ”în faţă”. Originalitatea şi iscusinţa

rv .

s S . f l

. p e n t r u lu n a - ia n u a r ie ■ 1 B B 6de a seduce pot să vă ajute în dragoste la 6, 7 şi 26 ianuarie. Capriciile şi duritatea ar putea să vă facă un deserviciu la 13 şi 18 ianuarie. Un succes neverosimil şi bani vă aşteaptă pe 17 şi 24 ianuarie, iar pe 9,29 şi 31 ianuarie sînt posibile convorbiri dificile în probleme financiare. Pentru 10, 11, 16 şi 23 ianuarie vi şe recomandă înotul, alergarea, alte tipuri de sport. Nervozitatea şi pericolul, unui accident rUtier vă pîndesc pe 4,11, 12, 21 şi 27 ianuarie. r

PEŞTII - Cei născuţi în această zodie vor avea în ianuarie probleme de sănătate, frămîntări spirituale. Peştii vor trebui să sedebaraseze de treburile casnice şi de la serviciu. Se va face resimţită tendinţa de a petrece cît mai mult timp în singurătate, în compania propriilor gînduri. Dacă vă' veţi simţi obosit, ar fi mai bine,să mergeţi la medic. în dragoste visurile se vor realiza la 5,16,18, 23 şi 26 ianuarie, dar pe 17 şi 18 ianuarie este - posibilă o criză. Intuiţia în jocurile de noroc vă vor aduce importante cîştiguri la 10,24 şi 25 ianuarie, iar

. la 5 şi 12 ianuarie veţi regreta că nu aţi strîns mai înainte bani pentru zile negre. Vi se recomandă să mergeţi Ia piscină în zilele de 11, 18 şi 20 ianuarie, iar pe 7,8,16 şi 27 ianuarie, trebuie să fiţi atenţi: este posibil să survină un accident. -

BERBECUL .- Celor născuţi în zodia Berbecului, prima lună a anului 1996 le promite dinamism, îndeplinirea proiectelor ambiţioase,

atît sub raport profesional, cît şi personal. Berbecii vor petrece luna ianuarie în încercarea de a-şi explica ce vor ei de la viaţă, în stabilirea de^ contacte pentru realizarea stopurilor . pe care şi le-au propus. Prietenii îi vor sprijini prin fapte şi sfaturi. Totodată, nu trebuie să vă fie teamă să soljcitaţi ajutor. Cele mai favorabile zile pentru dragostea la prinSa vedere sînt 3,11 şi 13 ianuarie, mai puţin favorabile 1, 4 şi 12 ianuarie (cuplurile fragile riscă să se destrame). Cele mai profitabile zile ar putea fi 14, 17, 20, 21 şi 24 ianuarie (iniţiativele sînt salutare), cele mai riscante - 6 şi 15 (achita-

' ţi-vă urgent datoriile). Puteţi atinge" apogeul formei la 1, 11, 16 şi 20 ianuarie, declinul vă pîndeşte la 5 şi 18 ianuarie. în aceste zile sînt posibile dureri de cap şi o creştere a' temperaturii. ;

TAURUL * în ianuarie, cei născuţi în această zodie pot să se aştepte la schimbări în viaţa profesională. Multe lucruri vă.vor îndemna la o muncă activă şi la Ameliorarea propriei

' situaţii. Nu trebuie însă să credeţi că Taurului îi va fi suficient să vină doar pur şi simplu la serviciu pentru a prospera. El va putea să dea dovadă de mai multă abilitată, dar să n u ' demonstreze o muncă de şoc. Pentru dragoste, cele mai favorabile zile sînt 5, 8, 17, 18, 23 şi 30 ianuarie (ar putea să se înfiripeze o dragoste- înflăcărată), iar cele mai riscante sînt ' zilele de 4 şi U ianuarie (fiţi mai precauţi nu vă supăraţi). în ceea ce

priveşte finanţele, zilele 4, 6 şi 17 J3Biiarie sînt cele mai bune (puteţi face investiţii), zilele pcriculoasc în această privinţă sînt 15, 25 şi 31 ianuarie (pericolul paşte mai ales familiile cu datorii). Pentru sănătate, cele mai bune zile sînt 5, 11, 16,24 (organismul va face minuni de imuqitate), cele mai rele sînt 20 şi 21 (îndeosebi pentru cei care îşi permit să întreacă măsura).

GEMENII - Ianuarie va favoriza iniţiativele nativilor din această zodie în domeniile ^ălătoriilor, culturii, religiei. Pentru dragoste sînt favorabi|e zilele de 12 şi 13 ianuarie, (să nu vă mire o întîlnire inopinată), zile nefavorabile - 6, 16 şi 23 ianuarie.,Aşteptaţi bani pe 17, 20 şi 24 ianuarie (totul s-ar putea să se producă în mod surprinzător), dar atenţie mare în zilele de 3, 5 şi 27 ianuarie ^în special, dacă aveţi de plătit sume importante). Vă puteţi aştepta la un mare flux de energie în 11, 21 şi 23 ianuarie, o slăbiciune fizică vă aşteaptă pe 6, 8 şi 24 ianuarie. ' :

RACUL - - Drame şi bani neaşteptaţi - aceste două elemente contradictorii le conţine ianuarie pentru cei născuţi în zodia Racului. Pe de o parrte, Racii ar putea .să traverseze perioade de îngrijorare, melancolie şi frică fără să existe însă motive deosebite pentru aceasta. Totodată, există posibilitatea de a vă ameliora substanţial situaţia materială. Pe Raci îi aşteaptă o lungă perioadă de dragoste - 3,11,15,19, 20,21,23 şi 26 ianuarie, iar pe 26 şi 28 - să vă feriţi de ofense. în privinţa finanţelor, norocul poate să vă suridă la 17 şi 21 ianuarie, iar Ia 1 şi 10 ianuarie e mai bine să evitaţi rezolvarea problemelor financiare.

Veţi nvca‘o pcrt'ectă formă Imca: în 5, 18 şi 27 ianuarie, dar pe 3,5 I.v; 19 şi j0-ianuarie ar fi muir mai bine să nu ”tathinaţi stomacul şi ficatul.

LEUL - Persoanele născute sub, acest semn vor trebui sâ acorde în ianuarie 'prioritate problemelor' personale. Se vor crea condiţii foarte'favorabile relaţiilor cu cci apropiaţi. în dragoste, Leul poate să aştepte schimbări pozitive mai ales la 3,11, 15,19, 20,21,23 şi 26'ianuaric (farmccul^dvs ar putea juca rolul dccisiv), dar va trebui să fiţi precauţi la 16 şi 27 ianuarie, Zile profitabile sînt cele de 10,13, 17 ianuarie (umpleţi-vă punga), iat, pe 27 şi 31 ianuarie să fiţi foarte atenţi. Zilele de 5,11 şi 13 ianuarie sînt deosebit de favorabile practicării sportului. La 4, 17 şi 20 ianuarie trebuie să fie atenţi cei’ care suferă de boli vasculare., -

FECIOARA - Prima lună a noului an se arată foarte încordată

'pentru cei născuţi în această zodie. Fecioarele vor trebui si umble val-vîrtej la serviciu şi acasă. Sănătatea nu vă va crea mari probleme, dar e mai bine sâ vă autoajutaţi şi să duceţi un mod sănătos de viaţă să dormiţi mai mult, să vă alimentaţi moderat La 16 ,18,19,20,25 ianuarie vă pu teţi aştepta la tandreţe şi dragoste, neînţelegeri pe frontul, dragostei vă aştaptă la 11 şi 1 ianuarie, 2 şi 25 ianuarie sînt zile norocoase din punct de vedere material, iar la 27 şi 31 ianuarie vi s-ar putea înaintq pretenţii financiare.'V eţi avea o buna formă fizică la 5, 8, 16 şi 20 ianuarie, iar la 1, 11,12 şi ianuarie respectaţi dieta.

I CASA DE EDITURĂ

'S.R.L,Autoraatâ prin S C, nr. 128/1991. judecătoria" a"j-

î Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Ijudeţului Cluj. 3ub nr. _J/12/308/1991 -din 122,03.1991 cod fixai 204469

: ILIE CĂLIAN (redactor şei); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).

Secretar de redacţie de serviciu: Maria SÂNGEORZAN

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 t*. Secretariat-redactor şef, redactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.828; i Secretariat deredacţie: 197 418; Redactori: 197.490,192.127 şi 197.5079

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţm" tel. 432502; fax: 432501.