40\J:O

NI I NI A I^ Q ' '.'\\,/-\.rJlAl\

?ffilL.USTRA| l, l: LlclA MACOVEI

:E\'-.-.---,/ ,/''e.

IIa

Dragii mei copii, ad dauGartea pringulai Miorlu.Daai-n ea o sd gdigiMulgi apii nemferigi,Ajutayi pe sriitorCa-n ztolwml ttiitmSd se-ocape ru de prinyi,Ci de ooi., copii anningi.

PRINTUL MIORLAU

Intr-o impir[qie cam ploioasi,

trliau un impirat ;i-o-mpiriteasice-aveau, cum se cuvine, gi un prin!,singur la perinli.Prinqul era de ;ase anigorigi miorllia din noapce pini-n zori.ln loc de << vreau !>> sDunea <{ miorlau l>>

$i tot ( miorlau !>> pentru << nu vreau !>>

(- N-am inqeles! vegi spune voi.Ce-i ista, prin! ? Sau e pisoi ITe rugim se nu-!i urmezi povesteapini nu ne l6m.ure;ti acestea.

- Ribdare, dragii mei copir,gi singuri vi ve!i lemuri).

Deci, cum spuneam, cu pringul miorliitde loc nu era lesne de treit.

Cind i se aduceau bomboane. -el miorliia ci vrea baloane;gi-n loc de baloanevoia tromboanegi-n loc de trom boanevoia bomboanedar nigte bomboanecu gusr de baloanesi-n care sd sufleca-n ni;te tromboane !

Astfel de dulciuri - vai !- nu se giseau...$i pringul miorliia: Miorlau ! Miorlau !

Miorlau ! - ctr ploui-afari;Miorlau ! - ci-afari-i soare I

Miorlau ! - c5-i zi de lucru;Miorlau ! - cd-i sirbtrtoare...

Piringii nu ltiau ce si-i mai facl

- numai si taci.. .

ii aduceau in fiecare zi Io mie-o suti una jucirii:

ciigori de lemn,pu$ti de tras la semn,

Sume 9i creioane,rage dolofanede celuloid,

ti cilei, qi mige,

ii piputi semelecu ochi ce se-nc h id

Si iar se deschid. . .

Ah, dar prinqul nostru nu tScea de fel.El voia ceva gtiut numai de el:

ceva rotund, dar gi pitrat,mai mult sublire, dar fi lat,bun;i la spart $i la mincat,de o cu loare,(nu;tiu care)dar nu acea pe care-o are...

Miorlau ! - de ce e luna lunl ?

Miorlau ! - friptura nu e buni!Miorlau ! - vreau si mlninc compot I

Nu vreau compot ci nu mai pot!Miorlau ! - ci nu m[ plac de loc !

De ce am nas si nu am cioc I(Ei, ;i pe urmi, line-te:) 'De ce-s coco;i, cocogii IDe ce sint rogiile ro;iigi vinetele vinete I

...Albi ;i implratul, albl ;i-mplriteasa.De-atita miorlliali, se-mboln lvise casa.

Can arii asurzire, ctrleii leginarl,iar caii se mutarl cu totu-n alti tar5.

Bostanii $i verzelepirisirtr gridinile.Fugiri giin ile.Tburari ;i berzele.

$i se f[cu - pe cite gtiu -in jurul pringului - pustiu.. .. Doar miqele sosiri toatecu cozile incirlig ate,

torcind de zor.la p rintigor.Sfirr... sfirr...Ce pisicicu ochi mici !

Ce motanin izd riv an i !

Si-nranrrri < i-l :tite

miorliind, motan i $i mite:(< M iau-m iorlau !

Hai cu noi !

Nu eiti p rin!.E;ti pisoi.

Nu mai sta ! Vino-ncoa I

De-acu m, ioareci vei minca.

Col!ii rAi vor sti sI roaditi-o s 5-!i creasca-o coadi-coadd,

I heare - g he are

la p icio are,

blani moale,

Pe sPrn areJ

sl trr. . . sItrr...ochi ciaciri,

li musteti -fi-o si te feregti de bigsi de cei cu coltii rii,de dulii si de potai . >

Atunci prinligorul, de fricisA nu se prefaci-n pisici,uiti de miorleitul lui, firegte,si prinse s; vorbeasci omenegte.Pisicile-au plecat tiptil, tiptil:( Acesta nu-i pisoi, ci e copil !>>

$i foarte bosumflate furd eleci au putut astfel se se intele...

r*,

,\..t,t

Dragi cooii, povestea-i g ata.Si v[ ducegi imediatgi la mama, gi la tata,str Ie spunegi rlspicat:

< lubilii mei pirinli, nu vreausl fiu 9i eu un pring Miorlau !>j

EU $r TATA

Tata ia o carte-n mini.In aceasti septimin6,E intiiul ceas tihnit

' Cind .se-aFaz; la citit.

Asta nu-i purtare perinteasci !

Cind sint eu de fagi - si citeascS!

Deci, socot ci a venit momentulCa sI-mi string, pe loc, tot regimentul:Opt osta$i de plumb pe-acelagi rind,Of igerul, mindru defilind,lari eu, in fru nte a-arm atei,Mi prezint in fa_t a tatei.lau in miini o tobi mare

$i-o trompeti s u bgiricl.Suflu-n ea cit pot de tare.Bat in tobi pin' se strici.

r.cyt1t,-.--1\ \\

t#

;ri' ;to

:::ii:i& ;';

e

...<< Nicugor, imi spune tata, blind.Vid: egti tobogar gi esti trompet.Dar citesc ;i nu pricep un rind.N-ai vrea si te joci, dar mai incet ? >>

Stau o clipi, stau chiar doui$i glsesc o joacl nou6;Din dulap iau mingea mea de gumi

fi-o arunc in tata. Buni glumi!

Tata insl nu ride de loc.

Parci nici n-ar fi pirtas la ioc,Ci se uite lung la mine-ncoace,

Dar de ce, eu nu PriceP $i Pace'

Negisind alt ioc de fel,Stau pe-un scaun, cu ribdare.Niscocesc un cintecel

$i il cint in gura mare:<< Un papuc gi-nci-un papuc,Doi papuci cu trei papuciSe-ntilnirtr la u lucr.

Ce faci tu, papucule ?

Merg la pogte, cucule !

Cucu, cucu, un' te duci ITrei papuci cu opt papuci.Patruzeci ;i cinci de nuci.Cucu gi papucu !

Nucu gi cu cucu !>>

Tata cartea-n mini-o ia

$i se d uce-al5tu rea.

Ei, acum sint sinSur cuc.

< Un papuc gi-nci-un papuc... >

Poate-acum si cinte Nicu.Nu-i in camere taticu'.

...Da, dar daci nu-i tAticu'N-are rost se cinte Nicu.

Toba-i insa altceva.Ea se- aude het, departe,Dar mite alStu rea

Unde tata st6 cu-o cartel

Stragnic md mai joc acum !

Poc gi bum !

Bunicuga poarte coc !

Bum 9i poc !

,..Ziu cl nu mi suoiri de locCind cite$te tata llngi sobi.Atuncl el de ce se face focDaci bat $i eu nilel in tobi ?

.Trosc ! $i pam!.$i buf! $i bum!$i poc!

VISUL LUI FANET

Sti FSnel in pat gi face-un plan:<< Vreau se fiu st;pin pe ocean !

Marinar mi fac - si-o si m5-ncumetSi mi lupt cu vintul riu;i umed.Vreau si-nfrunt talazul cit un munre.Stropi siragi sA-mi picure pe frunte!Ha-ha-ha! Viteaz sint ca un reuiMarea face sluj la glasul meu.E destul sI spun odati: << Hel !>>

Ci s-a si culcat pe locul ei.Marinar mi fac: o aspri viag6,

Plini de primejdii, dar mireaqS l

Printre ghequrr vesnice voi trece.Focile, de spaime,-o si se-necel>>

Mama:

- Treci, FInel, qi spald-te. ci-i zece I

Flnel:

- Nu vreau, mame... Apa e prea receee.

L

Y

@

LIZUCA UIIUCA

Pe un scaun gade.

Lizucauituca.Unghiile-gi roadeLizucauituca:

<< Unde mi-s ciorapii I Am uitat.(Parci-aseari i-am zvirlit sub pat).

$i cordonul unde mi-i acu'?L-oi fi pus cumva-n dulap sau nu ?

Unde mi-i penarul ? N-am habar.Dar creionul ? Poate-i in oenar.lar compasul, ia-l de unde nu-i.L-oi fi pus cumva-n cutia lui ?

Unde-i Geografia ? Vai de mine,

Ci mi fac la gcoali de ruline.Am uitat atlasul undeva.

Vai de mine, unde-i guma mea ?

Nu mai $tiu ce leclii-am de flcutPentru miine. - Orarul l-am pierdut.Vai, gi-acuma-s tezele in toi !

Nu gtiu: miine-i miercuri sau e loi ?

Unde mi-o fi toculCi nu-i aflu locul I

k^.-- '-..." '.'tw'

.- a'.f \rpy*ol

Jo,,"'"/t ,r'F""*/)'. '' I 'r Itf&\t - I -l./wtr/ i.";? ^ry7,ry=<,:

Nici pantofii nu-s.

Unde i-oi fi pus ?

Unde-i catarama ?

S-o intreb pe mama.

Unde mi-e cravata ?

Sd-l intreb pe tata >).

- Eu m-am siturat! rosti deodat'Un caiet, - $i eu m-am siturat!Un papuc i-a dat rispuns. $i-apoi,Togi, in cor: - Ne-am strturat ti noi !

(fi si vezi pe urml tiriboi !)

Un pantof zburl pe plitiVal-virtej, n ici vorbi,Iqi lui vint intr-o clipiti$i - siri in ciorbi!

Se poate-aga ceva, of, of,ln loc de-o ciorbi de cartofi.Una de pantofi ?

$i-n loc de-o ciorbi de liptuci,Una de p apuci ?

Da, se poace, la uituci !

lar com p asu I

Face pasul

Mare, cit poate de tare,

$i-o zbughegte-n lu mea mare.

Trece peste CaraimanCa peste-o movili,

Giure;te un tip$ an

Fdri nici o mili.

lar cravataE nervat;S-a lipit de raft - gi gara!Sus, pe lampi, un ciorap.Lucrurile.gi fac de cap.

Nistureii joaci-o sirbiPrin unghere gi sub masi.Bluza zice ce e cirpe

$i deretici prin casi.Neagri s-a ficut de praf.Dtr pantofilor perd af.

Zice ;i perdeaua: << A !

Am uitat ci sint perdea.

Nu cumva oi fi vintrea ?

Unde mi-e corabia ? >>

lar pe-un scaun gade

Lizucauituca;Ung hiile-9i roadeLizucauituca.

. ..$l-o sl stea aga,

ffni o s[ uite cum

de bunS seami,o cheami.

MINCIUNA

- leri mergeam pe stradl, cind, deodat6,Ce se vezi ? Un crocodil se-ar'atd.Vine citre mine, verde, mare.Cu opt sute treizeci de picioare.la te rog, - i-am spus, - sE nu-mi cali priceCi pe dati te striyesc, amice!El s-a speriat lngrczitor$i-;i aduse-un lup intr-ajutor,Nu era un lup cum vezi oriunde.Avea gase cozi si-un corn in frunte.Poli s; ai si sapte cozi Si. zece,

- i-am strigat, - :i,tot mi lasi rece!$i-am ricnit odati: ohoho !

De-au tulit-o care lncotro.

- Nu-i nimica. Spune cite-i vrea,...Cd tot nu te crede nimenea,Dar cind iei un 2 - atuncea-mi Das:Daci spui ci-ai luat un 8, acasi.Aia e minciuna cea mai mareCi o poate crede flecare.

(}

ll

.i?{*- ! *! 4.n

L

'^\i

-h T''ii

f;;

ffti1t;

-€'-ag-

DOMNISOARA DE SMINTINA

Domnigoara de smintiniNu e chiar aga bdtrini.Noui ani si aibi. Poate,Noui ani ti ju m etate,

$i-i un fel de neam, pe scurr,Cu.Pringesa de iaurt.

O zorea cu fusti-albastr[,Cea mai 'nalti floare-n glastri,Bag[ capul pe fereastri:Unde-i domnigoara noastrl?

Un' si fie ?

Doar se gtie.

Cu oglinda, nas ln nas,

StE de vorbi de vreun ceas:

<< Nu-i aga ci sint frumoasi,Oglinjoara mea ?

Am roc h igi\Jglnloara

de m itase,mea.

Pir bilai, alba;tri ochi,Oglinjoara mea.

Si nu-mi fie de deochi!Oglinjoara mea !>>

Dom nisoara de smintiniNu e chiar aga bitrind,Dar se temeDe-orice vreme.Foarte rar o vezi pe-afari.Cind e timp de primivari.Nu mai iese c-o imbatiAdierea-nmiresmati.Vara, iar, ci e prea cald,Tocu-i intri in asfalt.

loamna, rarall, ca Pe Proare,Bucle le si nu se-nmoaie.larna - brrr: sa nu-r IngheleNasul cirn, o frumusete !

Ploaie, soare, nea sau vint,Toate-s rele-ntr-un cuvint !

Dom n isoara de smintinePlinge-ntreaga s iptimin i:

<< Nu mai pot de oboseali !

Toatl ziua merg la;coalI.

Nu-i aga c5-arit cam prost,Oglin joara mea ?

Parci nu sint cum am fost,Oglinjoara mea.Buclele mi s-au lisat,Oglinjoara mea.Prea am mult de ?nve!at,Oglinjoara mea !

Ah, ah, ah,.vileu, vileu,Of - 9i alte interjeclii !

Totul e atlt de greu

$i-am atit de multe leclii!>>

Domnigoara de smintiniOrice treabi o am?ni.

Nu poate sl faci treabi:Ctnd sI ia mitura-n mini,Mitura din minl-i scapi.De firaE nu vrea si gtie

.$l nici de buctrtirieCi miroase tare-a ceapi i

lar de teami ci se-nleapi,Acul nu poate se-l !ie.

Ah, ah, ah;iAh, ml-n1ep !

Nu mai vreauPrea e greu !

Of gi au!Aoleu !

vai, vai, vai !

)r var, ma talI

\.

-:i

4

-, ")

Ale ,, i

,'

&-l{

i,i

Da-ntr-o zi s-a intimplatUn lucru neagteptat.Tot zoreaua cea alb astri,Cea mai 'nalti floare-n glastri,Vir? capul pe fereastri:Unde-i domnisoara noastr.i ?

Un' sI fie ?

Nu se stie.in odaie, iaca n u-i.Nici in baie iaca nu-i.Nici oglinda nu-i in cui.Unde-i ?

laca-am si vI spu i.

leri, cam pe la noui - poatePe la noui ju m etare,Domnisoara de s mintin i,Ne-am apropiat, pe scurt,Cu Pringesa de iaurt,A lu at oglinda-n m?n[

$i s-a strecurat fru mos

lntr-un vas de sticld, gros,

fi-a mai afezat pe el

$i un felDe fervelel,Fir de praf se n-o atinge,Si n-o ploui, sl n-o ningi,$i si nu-i ceari ceva

Niciod at[, nimenea:

Nici la gcoaltr siNici tabla si nu

nu mearge,

o $tearga,

Nici sI cinte-n cor !i niciSi n-ajute celor mici ;

Mamei, nici atit. Si-gi cruge

Mult gingagele-i minuge,S[-gi priveascl in oglind tr

Mutriqoara suferind I,Vorba ceea, si rlmlniDomniEoara de smlntln i.

uar s-a InflmPrar a$a:

Miga moale $i tircatiA dat buzna Deste ea

$i-a mincat-o - toatl, toar6!

. . . Nu mi credegi ?

Intrebali-l pe pisic.Nu-i n im ic.

Nu ;tiu cin' !i-a zis gi nic'Cin' te puse mlscirici.Cred ci singur gi-ai g5sitFelul lsta z[picitDe a ride fdrl .rost.

De-a siri pe blnci in clasl.De-a strica tot rostu-acase,Ca un prost, da, ca un prost.

Ce-gi mai trebuie$te lie IPoate-atita: o scu fieCu pompoane de arn ici,Ca la orice mdscirici.

Eu gi-o spun. $i nu-s mai mareDec?t tine. lnsi gtiuFoarte bine, mi se pare,Ce se cade, cum s[ fiu.

Nu fac tumbe tam-nesam,Nu nechez ;i nici nu facCa gdina: << cotcodac !

MASCARICIUL

\- Y. ,it/

"/

1

i

,}Lo*.l'ji']i

-

*€.

Vine uliul si mi pape !>>

Nu sint nici hipopotamCa si umblu-n patru labe

Ba de-a lungul, ba de-a latul.Nu scincesc ca apucatu I

Si se sperie tot natul:<< Vai, s-a inecat bilatul!>

Ai vizut cumva in clasiPe vreunul dintre noi

Ca sl intre sau si iasiCu atita tiriboi ?

Ba gipind ca un cocolCare-ar suferi de gilci,Ba, vopsindu-;i nasul rotCa paiatele de bilci ?

leri ai resturnat cerne ala

Pe bocancii . tii curati.Ai minji tu toati fcoalaDar !i-e teaml sl n-o pa!i.Vid ci te-ai pornit li azi.

Tburzi { lipi $i sari 9i cazi,

Bilbii vrute si nevrute,Numai gura ta se-aude.

Nu qtiu cin' !i-a zis ti nici

Cin' te puse m lscirici.Poate cl-ai si vrei odatiSe rostetti ceva cu rost.

Lumea-n jur n-o s; te creadi

$i va ride ca de-un prost.

Gluma-i bunl, daci vrei,Dar cind e la locul ei.Daci vegnic te imbieFarsele gi glumele,

<< Mlscirici > pentru vecie

fi-o rimine numele ! i*ltr

. -Ii.* l$''

lN IARA rut MURA-N GURA

ln Jara lui Mur[-n guri,Totul mi-este pe misu ri.

Cind mi scol de dimineagi,(Nu la ;apte, ci la zece)Vine-o tavi cu d u lce agi

$i-un pahar cu api rece.

$i

5i

d u I ce ag a- ryr.i

paharu-mizice: ia-mi I

zice : bea-mi !

<< la-mi, bea-mi >>-ugor de zis !

Gu ra insi s-o deschiziNu-i de loc aga ugor:Ajutooor !

Ajutooor !

Linguri!a, griiu lie,lmi deschide gura mie.

Ei, aga mai merge, zic,Dac6 mi ajuli un pic.

tl

Da, e timpul si fac baie.Apa intri in od aie

Cu volanele-i albastre :

- Ne-adreslm Domniei Voastre,Cum dorigi si fili spilat I

- Uite-aga, culcat in pat.

- Cu m dorigi sA fili liut I

Uite-aga, in agte rn ut.

$i-acu m, prosopul cel pufos

Se-nclinl moale pini jos:

- Eu si vi frec a9 vrea pe spate

- Nu, vai de mine, nu se poatelintreabi-te $i intre abl-m 6:

Cum pot sl ies din plapumi ?

Afar5-i frig! In pat e cald.La urma urmei - nu ml scald !

lll

in lara lui Muri-n guri,Caqti o guri cit o gurd

,i indati-li pici-n ea

Tot ce vrei $i tot ce-ai vrea:

Sirm6luge-n foi de vigi,Supi caldi, tocini{i,Cozonac, compot, halvi!5,Cirniciori $i ciulama,Murituri, etcetera. . .

Am mincatDe m-am u mf lat,

Nu-i nimic. O macaralati cl pe sus me ia

$i m-agazl dupi plac,

Colo-n umbri-ntr-un h amac.

U1a, uga, ce sd zicBine-i cind nu faci

Lecqiile stau pe mas5.

,.

nimic !

IV

uar oe recFt nrcr ca-mr pasa.

Eu ml legin in hamac,

Ele - singure se fac.<< Dragi aritmeticd,Nu gtiu ce te-mpiedici,Si-mi rezolvi vreo cinci probleme.Eu de fleacuri nu am vreme...

,r-K':-,3';--l-\ .9 )-,\-\-_------'

/L

Draga mea Sramatici,Nu fii antioatici !

Nu fii, ziu, nesu feritl9i transcrie-ntr-o clipitiExercitiile mele.

Vezi cI eu n-am timD de ele!

Hai, draga mea istorie,N-am chef si am memorie !

Tine minte tu, mai bine,

Cine s-a luptat cu cine,

ln ce an gi-n care loc -Eu sl-nvtr1 n-am timp de loc.>>

Lecliile-mi facScau $i mot6i

Pein

Prac.nam ac.

tn tara tulAm prieten i

Muri-n gu ri,pe m lsu ri.

Vreli si vi-i prezint cumvaS-a ficut ! Pofti-ti incoa'!

,

Asta-i Puiu

Asta-i LiciPrinde-Muqte.Vreau-Gilugte.

Asta-i Mircea Strlmbi-Nas.Asta-i Dugu Mielu-Gras.Asta-i Mila Linge- Frigci.Asta-i Tudor Nu-Se-Miqci.Asta-i Sanda Somn-ln-GeneSi-ista-s eu: Burduf-De-Lene !

Toati, toati ziu lica,Ali vazut, nu fac nimica.

fi programul nu se-ncarcl.Astfel, nu e de mirareCl ceva mi-mbie oarci$i ml trage la culcare.

Ah, mi-e somn de pic ! $i-apoi,Prea mult am vorbit cu voi.Cind vorbesc mai multigor,Obosesc ingrozitor.Somnul repede te furlln Jara lui Muri-n guri.Nici n-ai timp si cali la luni.Noap...te...

bu. . . ni. -.

VI

CU NASU-N CARIE

Cindva, intr:o lari de foarte departe,Triia o domni!e, cu nasul in carte.Nimic nu vedea, n-auzea ce se-ntimple.Citea firi preget c-un deget la timpli.

Si cite-un mierloiZicea: << Hai cu noi

in blinda pidure de cetini!>Domnila tece a,

Tifnoasi gi rea

$i nu avea nici un prieten.

Treceau anotimpuri cu soare ;i ploaie,Cu ierburi gi flori, cu ninsori 9i piraie.Domnita cu nasul in carte intr-una,

' Uita cum e soarele, roua si luna.

$i n-avu-ncotro;Uitd cum gi ce

Bogati e viaqa cea vie.

Ci soarele-i << O >>

Si luna e << C>>

Atit apucase si ;tie.

Domnila trufagi era ca piunul:<< Mai multe ca mine nu ftie niciunul!))$i, nepisitoare, cu nasul in carte,De tot ce e-n jur era foarte departe.

Venea cite-un miel,Intra in castel,

Zicind: << -Hai, domntgi, la stini.Si vezi ciobin asi

$i urdi 9i ca5

$i cea mai gustoasi smintini !>>

<< Mai lasl-mi, ziu, ctr prostiile tale !

La stini-oi veni cind gisi-voi cu cale.Acuma nu-mi pase.de oameni ;i miei.

$tiu una gi bun6: si iau premiu-ntii!>>

(Asemeni ciudate fepturi, mi se pare,ln clasd la noi, se numesc tocilare).

CEA MAI CRUNTA DINTRE FIARE

Fug migele, fug in negtire

$i miauni lung 9i subgire.

- Ce-avegi ? le lntreabi copacii.(Ei nu gtiu nimica, siracii).

- Hei, unde-ali pornit-o, prostugelor ?

Le scir!ie roata ciruqelor.

Abia igi rostirA cuvinteleC5, iate, sosesc inainte-le

Citei, cileluge-alerglnd,Cu cozi rid icate in vint.

Si iati c; dupe c[!eiAleargl un rind de purcei

Strigind ca besmetici: Gui! !

Fugigi, dragi prieteni, fugili !

Pe-o ramurl sade-un mierloi)r lrPa mereu: Yar oe nor r

$i fluturii galbeni ca soarele,Cu spaimi-gi lipesc aripioarele.

- Eu nu ;tiu ce-i asta, biiegi!Fognegte . un pilc de scaieqi.

Pesemne, vreo fiari cu mplit[.re tolr s-a lurat sa-r Ingnr[4.

lat-o ! ln sfirtit apareCea mai crunt; dintre fiare.

E... Dlnug, de nu mtr-ngel.

Da, un fel de biiegel.

tl

!..vi

Fi'

t

.-:'

f

'*.t

Cea mai crunti dintre fiare

$apte ani iumate are

$i mai are li-obiceiu I

S[ dea-n ciini cu reteveiul,

$i cind n-are retevei,Sd azvirle pietre-n ei,

Si cind pietre nu-s pe stradi,Cu picioru I str-i repeadeSau mai bine

Si le-anineTinichelele de coad i.

<< Coadi >>-am zis IPii da, Pis-pis

D-aia are-o coad i-ntre agi,Ca Dinug de ea si tragi.

$i cind miga doarme-n(Somnul, milei mult i-e

Vine gi Dlnul c-un ac

$i-o ingeapl (se pricepePini cind pisica-ncepe

Pe sub mese, scaune,

Alergind, si miaune.

Pratdrag),

!)

Ce-i mai vesel pe plmintDintre toate cite sint ?

Si prinzi fluturi, si prinzi fluturiPraful de pe-aripi si-l scuturi

$i si-i pui ni{el in apA:

Poate mor gi poate scapi.

Cintl-o pasire-n frunzig IHai cu pra;tia, fu ri;.

$ade-o gizi pe perde a,

BuimAciti, vai de ea,

Hai, strivepte-o, nu mai sta !

Trece-un purcelus pe drum I

Si nu-qi scape nicidecum !

Miqa vrea si se risfete IPrinde-o-n usi ! Si se-nveqe!

Deci, cea mai cumptiti din fiareSe cheami Dlnug, mi se pare.

De el se f"rur. tofi in jur,Mi-e mili de dinsul, vi.jur.

in poala lui, mi-ta tircatiNu toarce fru mos niciodatf,.

Cilelul cu-urechi clipiugein loc si-l intimpine, fuge.

Credingi nu-i poarte, nici dragoste.Se teme de el ca de-o pacoste.

ill

h

.sff/,il9l#1r,lN11\ r ,,?a,i:

-\ft

*t:cd "?,;r ;-

lt*,i?s?rr

ti\n

tjfl.;'ha\\*j

rt

$i pasirea, pasdrea chiarNu-i cinti 9 dati micar.

El nu poate-n iarbl si vadtr

Cum gizele merg la paradi

Cu scuturi de-argint strecurat,Cu sulili de aur curat,

Cu gingage

De verzi qi

coifuri ;i zale

albastre paftale

Si toli se strecoarA tiptilDin calea acestui coDil.

E slngur bAiatul prostu!.Siracu', siracu' Dtrnu! I

Ei, << slracu'>r. . . Vorba vine !

Gine-i r6u de mic, gi cineC hinuie pisicile,Vietiqile, micile,Cind va fi mai mtrricel,O si chinuie la fel

$i pe cei cu el de-o seami.Unch'i, mitugi, tata, mamA,

5i surori, $i veri, ti frali...

...Daca. voi o se-l lisa[i I

CU INCEIINITORUT

Mu...mu...mus...ca...zboa...zboa...zboa.Ui...te-o. ..te-o. ..pe... pe.. .pe. ..re...te..Nea...gri...e...ti...u...u...goa..ri...Cu... mi;. ..cdri...in. ..ce.. .ce.. .ce.. .te. . .

Fa...fa...fa...ce-un...Da...pa...pas...fi-un. ..po...pas...de.. .ci.. .te-un...ceas. ..A...a...ri...pa...stre...ve...2i...e...4...a...bia...se...ve...ve...ye...de...

Sti...de-o...ve-. .ve-. .vel... ni...ci.. .e..Mu...mu...mus...ca...pe...pe...re...te.

Ci voui zborul sd vi fie drag,lar nu m itcarea-m potmoliti-n prag.S-atinte!i iute gi cu-nflicirareMireaqa culme ce se vede-n zare.

It'

CUPRINS

Pringul HiorlauEu ti tara

Visul lui FlnelLizuca ultuca

MinciunaDomnigoara de smintini

M isciriciu I

In Jara lui Murl-n gurtrCu nasu-n carte

Cea mai crunti dintre fiareCu incetinitoru I

Nr. 232JR.d.ctor & crt€: I. t .|nbr I T.hnorcd.ctor: El. C€.uru, CoEctoi: A. Bhu

Da, It cult 5. II. 1957. Bg,t tL tit r 1OXII.t9s?,Thaj a0.t0| btorar. to.os',rirda,.. Et il!or!r.. A d.,20 ct,a.r. Coti th,ager 6,5. F,, 8lt1 x ,08 Cort. .tf,turii 6h .nii' t,A 02296 pdtru btttiot.cil nict i,.dt ir. d. ds;li@t ER.

TiFrul crccutrt Int. poligr.fict Nr. a, Bucurcrti R.p:R-