NIHIL SINE DEO filefoarte dispersată. Este foarte plăcut să ne întâlnim în ținute și să...

NIHIL SINE DEOrevista Marii Loji de Studiu al Artei Regale

numărul 3noiembrie 6018 A:. L:.

Revistă tehnoredactată de cătreV:.M:. Călin Murea

Cuprins

Cuvântul Marelui Maestru..................................................................3Evenimentele Marii Loji de Studiu al Artei Regale............................4Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, reprezintă ziua înfăptuirii unirii tuturor românilor..................11Sămânța vieții...................................................................................14Solstițiul de vară - plan material, simbolistic și spiritual..................15Mithraism and the Craft....................................................................17Călătoriile inițiatice..........................................................................20Viziunea lui Rudolf Steiner asupra solstițiilor și echinocțiilor.........................................................................22Considerații cu privire la simbolurile și conexiunile regăsite în Copacul Vieții........................................................25Descrierea Marelui Orient Al Artei Regale......................................28Fotografii activități - MLSAR și MOAREG......................................29

Cuvântul Marelui Maestruubiti Frați,

În numele conducerii Marii Loji de Studiu al Artei Regale vreau să vă mulțumesc că v-ați dedicat din timpul vostru pentru a fi prezenți astăzi alături de noi. Pentru mine este un moment special deoarece este primul eveniment major în care ocup scaunul Regelui Solomon în calitate de Mare Maestru. Este un sentiment plăcut să știu că membrii Marii Loji mi-au arătat susținere necondiționată și prin această cale vă anunț că voi face tot ceea ce îmi stă în putință pentru a duce la în-deplinire obiectivele pe care le-am trasat în momentul depunerii can-didaturii. Va fi o muncă grea și mă bazez pe sprijinul vostru pentru a trece cu bine încercarile de care ne vom lovi. Am știut de la început că a lucra cu oamenii este dificil. Recunosc că au fost momente când m-am simțit copleșit de situație, însă rezultatele au fost pe măsura așteptărilor. Unii dintre noi și-au dedicat timpul Ma-soneriei, arătând mult zel în această minunată construcție. Alții au pre-ferat să rămână pasivi și să aștepte să vadă ce se va întâmpla. Nu am să nominalizez pe nimeni, însa pe viitor îmi doresc ca toți membrii să aibă inițiativă și să se implice în proiectele pe care am început să le demarăm, deoarece numai așa vom putea crește valoarea acestei insti-tuții. Cu riscul de a repeta, observ cu tristețe că Masoneria Română este foarte dispersată. Este foarte plăcut să ne întâlnim în ținute și să vorbim despre anumite virtuți pe care un mason ar trebui să le aibă, însă, din păcate, mulți dintre noi uităm să ducem cu noi aceste învățături și în afara Templului. Și ne întrebăm de ce societatea în care trăim merge pe un drum greșit. În societate există mulți oameni buni care, însă, pre-feră să se închidă în propriile pre-concepții în loc să vină cu soluții la probleme reale. Răul nu se întâm-plă din lipsa binelui, ci din cauză

că oameni buni se izolează și preferă să-și trăiască propria dramă în loc să acționeze.Totuși, există speranță. Și spun acest lucru pentru că astăzi, în această sală, ne-am reunit Frați dintr-o multitudine de Mari Loji care ne împărtășesc ideile și au o viziune comună cu a noastră: coagularea Masoneriei Române. Am primit semnale din partea mai multor Mari Loji că își doresc o colaborare și un dialog constructiv. Este un prim pas în atingerea acestui scop. Această voce comună ar trebui să devină din ce în ce mai puternică, astfel încât să se audă de la mare depărtare, iar cei care fac fracțiuni și distrug un întreg din cauza orgoliilor personale să înce-teze să mai recurgă la asemenea gestu-ri meschine. În Masonerie intră trei tipuri de oameni: cei orgolioși si permanent nemulțumiți, cei care sunt interesați doar de afaceri și câștiguri materiale (ceea ce nu este neaparăt un lucru rău) și cei care caută în permanență o perfecționare intelectuală, morală și spirituală. Noi avem obligația de a promova cea de-a treia categorie de-oarece sociatatea are nevoie în primul rând de caractere. Masoneria a stat la baza statului român modern. Aflându-ne în anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, un număr simbolic în istoria noastră, vă propun să reflectați asupra tuturor încercărilor pe care poporul român a trebuit să le treacă pentru a-și scrie istoria până în prezent. Precur-sorii noștri au trudit pentru a ne lăsa ceva în urmă; iar noi, la rândul nostru, avem obligația de a schimba mentali-tatea societății în care trăim pentru ca generațiile care vor veni după noi să poată avea modele de urmat. Voi încheia acest discurs printr-un citat: “Prin unire cresc lucrurile mici, prin dezbinare se prăbușesc cele mari” (Sallustius). Atât timp cât vom fi uniți, cu pasi mici, vom putea crea lucruri mărețe; în caz contrar, totul se va rui-na într-o singură clipă. Masoneria tre-buie să rămână unită, altfel va deveni o pagină într-o carte de istorie. Am zis!

Vrânceanu Silviu AlinMare Maestru al

Marii Loji de Studiu Al Artei Regale

Articole realizate de către Fr:.Alex Muntean

Maestru al R:.L:. Magnum Opus Nr. 33

I

3 Nihil Sine Deo - noiembrie 6018 A:.L:.

Evenimentele Marii Lojide Studiu al Artei Regale

Solstițiul de Iarnă 6017 A:.L:. urmat debalul de caritateata de 19.12.6017 A:.L:. a în-semnat pentru M:.L:. S:.A:.R:. ultimul mare eveniment al anu-lui. Templul de la Or:. Brașov a fost martorul celebrării Solstiți-ului de iarnă, una dintre cele mai importante sărbători din lumea masonică. Ceremonia s-a desfășurat în două părți. În prima parte, Frați din toată țara s-au reunit în-tr-un cadru solemn în Templu, unde au asistat un ritual special prezidat de către Marii Ofițeri și Demnitari ai M:.L:. S:.A:.R:. Și de această dată ne-a onorat cu prezența o delegație a Marii Loji Naționale din Muntenegru, con-dusă de către Marele Maestru. Ținuta a fost precedată de agapa ritualistică, sub binecuvântarea Marelui Arhitect al Universului.Pe parcursul agapei s-a des-fășurat un bal de caritate , unde mai mulți Frați au licitat obiec-

te personale sau din patrimoni-ul lojii, iar metalele strânse au fost folosite pentru a sponsoriza trei tinere cu rezultate deosebite la dans sportiv și pentru a ajuta mai multe familii fără posibilități financiare în preajma sărbăto-rilor. Tot atunci am celebrat exis-tența a 10 ani de activitate a M:.L:. S:.A:.R:. Întru Gloria M:.A:.A:.U:. Pe această cale, a fost lansat nr. 2 al revistei “Ni-hil sine deo”, unde s-au regăsit informații despre istoria și acti-vitatea noastră. Mai mulți Frați au realizat studii și planșe de arhitectura ce se regăsesc în această revistă. Suntem o Mare Lojă care își propune “studiul Artei Regale”, iar acțiunile în-treprinse în acest scop au rolul de a confirma că ne respectăm doctrina.

Articole realizate de către Fr:.Alex Muntean

Maestru al R:.L:. Magnum Opus Nr. 33

D

ml-sar.ro 4

Conventul Marii Loji Sapientaet VeritasÎn data de 17 martie, o delegație a M:.L:.S:.A:.R:. compusă din Marele Maestru Vicar Silviu Vrâncea-nu, Marele Maestru Adjunct Vasile Iacob, Con-silier Federal Daniel Popa și Maestrul Venerabil Sebastian Vitta, s-a deplasat la Conventul Marii Loji SAPIENTA ET VERITAS la Orientul Ora-dea. Cu acest prilej s-au creat noi prietenii, au fost refăcute legături cu diverși frați și structuri, de asemenea am avut plăcerea de a cunoaște Iluștri Frați de renume din alte obediențe, printre care amintim: Il:. fr:. Sorin Gădălean - istoric mason , Pro Mare Maestru al Marii Loji Carpathia, fr:.Dan Grumaz - Mare Maestru al Marii Loji Gaia,

Peter Kun - Marele Orient al Ungariei, Antoniu Martin - scriitor mason, Sergiu Protopopescu - Mare Maestru al Marii Loji Tradiționale, Ioan Panicaș - Mare Maestru de Onoare ad-vitam al Mari Loji Sapienta et Veritas, ff:. Petru Pop, Vlad Daniel, Bărbat Marius, Pasztai Zoltan și mulți alții. Prezența noastră la Convent a recon-firmat recunoaștrea reciprocă între organizațiile masonice din România prezente, dar și pozițion-area și rolul fiecarei Loji în societatea româneas-că.

Semnare Tratat cu Great East of the People of Russia

Conventul Marelui Orient Italian Piazza del Gesu

În perioada 17-18 Martie a.c., Marele Maesrtu al Marii Loji de Studiu al Artei Regale, Sorin Cojan, însoțit de Marele Prim Supraveghetor Cezar Pe-trescu s-au deplasat în Podgorița - Muntene-gru pentru a participa la Celebrarea a patru ani de activitate a Marii Loji Naționale din Muntenegru. În cadrul evenimentului la care am fost invitați, Marea Lojă Națională din Muntenegru a interme-diat semnarea tratatului de amiciție și prietenie cu Igor Trunov, Great Master of the Great East of thePeoples of Russia, iar în urma celor petrecute, relația dintre aceste obediențe s-au întărit și mai mult. Ținem să mulțumim promptitudinea și ospi-talitatea de care au dat dovadă frații muntenegreni și putem spune că sunt un exemplu de urmat pe dumul masonic pe care îl străbat.

Reprezentată la cel mai înalt nivel, delegația M:.L:.S:.A:.R:. a fost primită extrem de călduros și cu mare interes de către prietenii noștri din Italia. Frații din Italia au fost plăcut surprinși și impre-sionați că organizația noastră continuă să formeze și să inițieze tineri care să contribuie cu adevărat la dezvoltarea și maturizarea societății româ-nești. La Convent au participat importante dele-gații din Belgia, Franța, Elveția, Grecia, Rusia, Mexic, Portugalia, Canada și Argentina. Marele Maestru al Marelui Orient Italian Piazza del Gesu,

Nicola Tucci și Marele Maestru Vicar Vrânceanu Silviu au reiterat parteneriatul cu România ca fi-ind unul de o importanță strategică pentru regi-unea noastră, fapt pentru care la Conventul Anual al M:.L:.S:.A:.R:. va fi prezent atat Marele Ma-estru Nicola Tucci, cât și reprezentanții altor Mari Loji din Europa. Din delegația României au mai facut parte Marele Orator al Marii Loji, Maestrul Venerabil Murea Călin și translator-delegat Das-călu Paul. Ilustrul Frate Carmelo Stelitano, Mi-nistrul Mediului din Italia, continuă angajamentul de a ține o legătură puternică între Marea Lojă de Studiu al Artei Regale și Marele Orient Italian Piazza del Gesu.


Centenarul Marii Uniri

Dragi Frați si prieteni, Ziua de 24 Martie 2018 a trecut în revistă Celebrarea Centenarului Unirii sub cupola Marii Loji de Studiu al Artei Regale alături de Mare Lojă a Românilor de Pretutin-deni. Lucrările au fost deschise sub Autoritatea Marelui Arhitect Al Universului, iar Marele Or-ator a dat citire Declarației Centenare prin care recunoaștem importanța, sacrificiul, dedicarea și determinarea eroilor noștri căzuți, fără de care Regatul României, dar și (Republica) România de astăzi nu ar fi existat. 2018, an al centenarului încheierii Primului Război Mondial, are o semni-ficație cu totul specială, Marea Unire de la 1918 fiind un eveniment care va rămâne una dintre cele mai memorabile pagini ale istoriei noastre. Intrat în război la 17 august 1916, Regatul României a consemnat la sfârșitul războiului 335.000 de soldați morți, 120.000 de răniți și 80.000 de pri-zonieri de război, dar și mai mult de 200.000 de civili morți în timpul războiului și imediat după aceea. La aceștia, trebuie adăugați cei 150.000 de români transilvăneni uciși, luptând cu loiali-tate pentru Imperiul Austro-Ungar, stat ai căror cetățeni erau în acel moment.

Tuturor acestor eroi, Marea Unire înfăptuindu-se ca urmare a unui sacrificiu de sânge deosebit de însemnat, România le datorează respect și cin-stire pentru jertfă. Ceremonia Centenară a suc-cedat inițierii unui profan, dar și formarea unui nou triunghi care va forma o nouă lojă cu numele “George Enescu” având sediul la Orientul Brașov. Marele Maestru al Marii Loji a Românilor de Pre-tutindeni Ionel Milea a conchis printr-o scurtă lo-cuțiune importanța anului centenar si gratitudinea față de toți eroii care au contribuit la realizarea acestei mărețe opere.

ml-sar.ro 6

Cina cea de Taină 6018

Înainte de bine meritata vacanță masonică pe care fiecare Obediență respectabilă o începe de la Sols-tițiul de Vară și până la Echinocțiul de Toamnă – două sărbători cu o puternică însemnătate pentru un francmason – Marea Lojă de Studiu al Artei Regale a reunit la Brașov în data de 23.06.6018 A:.L:. Frați din toate lojile din țară într-un eveni-ment care va marca istoria noastră din următorii trei ani, și anume: Conventul Ordinar. Principalul punct pe ordinea de zi a fost votarea și înscăuna-rea Marelui Maestru, care va ghida destinele Ma-rii Loji alături de noua conducere. În aplauzele tuturor membrilor prezenți, P:.R:.F:. Vrânceanu Silviu-Alin a fost votat și validat în funcția su-premă a Obedienței noastre în unanimitate și a primit ciocanul puterii de la P:.R:.F:. Cojan Sorin Călin pentru a conduce mai departe Lucrarea ce ne-a fost trasată de M:.A:.A:.U:..Toți membrii instalați pe funcții au depus jură-mintele și au primit decretele care atestă calitatea de membru al Marelui Consiliu. Il:. Frate Cojan Sorin Călin va ocupa în continuare funcția onori-fică în noul Mare Consiliu ca Mare Maestru din trecut, iar P:.R:.F:. George-Ionuț Bălăceanu își va începe al doilea mandat în funcția de Mare Se-cretar. Evenimentul a fost precedat de ceremonia de celebrare a Sfântului Ioan de vară, ținută ri-tuală condusă de către M:.M:. Vicar ales, P:.R:.F:. Iacob Vasile, împreună cu ofițerii R:.L:. Nicolae Titulescu nr. 2 Or:. Brașov. Agapa ritualistică s-a desfășurat într-un cadru intim la pensiunea Ranch din Poiana Mărului, unde toți Frații au petrecut împreună și au sărbătorit închiderea unei pagini din istoria noastră recentă și deschiderea unei noi etape întru progresul și bunăstarea Marii Loji de Studiu al Artei Regale.


ACTIVITĂȚI DIVERSEPromovarea sabiei japoneze și artei dea o mânuiMarea Loja de Studiu al Artei Regale a fost prez-enta la demonstratia din data de 28/02/2018 cu tematica “Arta sabiei japoneze” in calitate de sponsor oficial. Prin actiunile de acest gen, ne dorim sa sustinemtraditiile care indeamna omul la disciplina, stapanire de sine si autoperfectionare.

Raport media InternaționalIn primăvara acestui an organizația a apărut in numeroase publicații din presa internațională. Im-portanța Marii Loji de Studiu Al Artei Regale a răsunat în toate colțurile lumii prin distribuirea unui material informativ de către agenții de presă de prestigiu, câteva dintre ele sunt NBC, FOX, The daily dispatcher, Digital Press Network etc. Milităm pentru o Masonerie Universală condusă de spiritul fratern pe întreg mapamondul, de aceea ne putem doar bucura de creșterea notorietății la nivelel European dar și peste ocean.

Lansare carte – Obediențe Masonice din RomâniaDistinsul Fr:. Horia Nestorescu-Bălcești, sin-gurul istoric român în viață care și-a dedicat jumătate de veac pentru studiul și documentarea activități Masoneriei naționale dar și universale, a lansat cu sprijinul M:.L:.S:.A:.R:. cartea Obedi-ențe Masonice din Romania. Ne dorim ca istoria să fie scrisă pentru a lăsa următoarelor generații resursele necesare din care pot extrage exemple demne de urmat. Cu această ocazia transmitem caldele mulțumiri și aprecieri pentruîncrederea pe care Il:. nostru frate ne-a acordat-o în acest demers, permițându-ne să ne implicăm în pub-licarea acestei lucrări, dar si în general în toate colaborările pe care le-am avut de a lungul tim-pului.

Delegație la Marele Orient al UngarieiData de 26.05.6018 A:.L:. a fost un prilej de sărbătoare pentru Respectabila Lojă Martinovics din Marele Orient al Ungariei. Pentru celebrar-ea a 110 ani de la înființare, frați din mai multe Obediențe Masonice din Europa s-au reunit în cadrul unui eveniment internațional, demon-strând astfel că spiritul fratern nu are granițe și dăinuie in cugetul fiecărui francmason indiferent de origine. La ceremonie au fost prezenți reprez-entanți din Marele Orient al Franței și Marele Orient al Belgiei, de asemenea au fost invitați din Serbia și Romania.Marea Loja de Studiu al Artei Regale a fost reprezentată de o delegație condusă de Marele Maestru Adjunct, Il:. Fr:. Vasile Iacob. În Ținu-ta Rituală prezidată de V:.M:. Peter Adrian Kun, a fost citită o planșa de arhitectură prin care s-a prezentat evoluția R:.L:. Martinovics de la inau-gurarea sa în 1908 pană în zilele noastre, pre-cum și o scurta introducere în istoria ordinului pe teritoriul Ungariei. Iluștrii Frați de la Orient, au luat pe rând cuvântul întru susținerea prin-cipiilor Masoneriei Universale și consolidarea ei prin întărirea relațiilor internaționale cu o co-laborare eficientă și armonioasă între entități. Viziunea comună împărtășită de toți Frații, ne poate doar bucura, iar când ea vine in sprijinul unității și fraternității putem spune că ne aflăm pe o pantă ascendentă. “Unirea e puterea” și doar conlucrând sub îndrumarea M:.A:.A:.U:. putem aspira la desăvârșirea Marii Opere. Aces-tea au fost mesajele Fraților de la Orient, ce au luat cuvântul începând cu Marele Maestru al Marelui Orient al Ungariei.Agapa fraternă ce a urmat ritualului, a permis fraților interacțiunea într-un cadru degajat, deschis, astfel relaționarea continuă și după prima parte unde lu-crările sunt acoperite, un prilej pentru discuții dip-lomatice pe care reprezentanții noștri l-au fructifi-cat. Acest eveniment a marcat prima vizită oficială a M:.L:.S:.A:.R:. în Ungaria și reprezintă piatra de te-melie în construirea unei relații fraterne indestructi-bile între cele două entități. Ne dorim o Masonerie Universală, închegată și puternică, iar pentru asta, mai întâi de toate avem nevoie de o colaborare efi-cientă cu vecinii noștri, nu numai în plan Masonic ci și în lumea profană.

ml-sar.ro 8

Solstițiul de vară și alegerile pentru funcția de Mare MaestruÎnainte de bine meritata vacanță masonică pe care fiecare Obediență respectabilă o începe de la Solstițiul de Vară, până la Echinocțiul de Toamnă – două sărbători cu o puternică însemnătate pent-ru un francmason – Marea Lojă de Studiu al Artei Regale a reunit la Brașov în data de 23.06.6018 A:.L:. Frați din toate lojile din țară într-un eveni-ment care va marca istoria noastră din următorii trei ani, și anume: Conventul Ordinar. Principalul punct pe ordinea de zi a fost votarea și înscăuna-rea Marelui Maestru, care va ghida destinele Ma-rii Loji alături de noua conducere. În aplauzele tuturor membrilor prezenți, P:.R:.F:. Vrânceanu Silviu-Alin a fost votat și validat în funcția su-premă a Obedienței noastre în unanimitate și a primit ciocanul puterii de la P:.R:.F:. Cojan Sorin Călin pentru a conduce mai departe Lucrarea ce ne-a fost trasată de M:.A:.A:.U:. . Toți mem-brii instalați pe funcții au depus jurămintele și au primit decretele care atestă calitatea de membru al Marelui Consiliu. Il:. Frate Cojan Sorin Călin va ocupa în continuare funcția onorifică în noul Mare Consiliu ca Mare Maestru din trecut, iar P:.R:.F:. George-Ionuț Bălăceanu își va începe al doilea mandat în funcția de Mare Secretar. Evenimentul a fost precedat de ceremonia de celebrare a Sfân-tului Ioan de vară, ținută rituală condusă de către M:.M:. Vicar ales, P:.R:.F:. Iacob Vasile, împre-ună cu ofițerii R:.L:. Nicolae Titulescu nr. 2 Or:. Brașov. Agapa ritualistică s-a desfășurat într-un cadru intim la pensiunea Ranch din Poiana Măru-lui, unde toți Frații au petrecut împreună și au

sărbătorit închiderea unei pagini din istoria noastră recentă și deschiderea unei noi etape întru progresul și bunăstarea Marii Loji de Studiu al Artei Regale.


Celebrarea echinocțiului de toamnă șideschiderea anului Masonic

Odată cu debutul toamnei astronomice prin cel de-al doilea echinocțiu din an, M:.L:.S:.A:.R:. a reîn-ceput oficial activitatea cu o ceremonie dedicată acestui eveniment celest. Sâmbătă 22 Septembrie Fr:. din cadrul Marii Loji și invitați din alte obe-diențe, reuniți în spiritul fratern la deschiderea a-nului masonic 6018-6019 A:.L:. , am reflectat cu toții la simbolismul acestui punct autumnal de stabilitate - când ziua este egală cu noaptea și lumina în raport cu întunericul se manifestă cu aceeași intensitate. Un astfel de moment nu pu-tea fi mai bine pătruns decât printr-un Ritual pe măsură - cu o profundă încărcătură spirituală și filozofică, ce a conturat un cadru emoțional de o înaltă vibrație, îndemnând la gratitudine, echilibru și studiu. Avem obiective mărețe, iar implicarea și consecvența sunt imperios necesare în realizarea lor, astfel, în direcția facilitării evenimentelor in-ternaționale, pe ordinea de zi a acestei Ținute a fost decretarea R:.L:. Sol Invictus No. 13 ce își va desfășura lucrările în limba engleză. Fr:. Antonius Karasoulas a fost înscăunat ca Venerabil Maestru și conducător al lucrărilor noii Loje. Tot în această direcție Funcția de Mare Cancelar a fost înfi-ințată și ocupată de Fr:. Onescu Drag oș. Înaintea închiderii lucrărilor numeroși Frați, atât de pe co-loane cât și invitați aflați la Orient, precum Marele Maestru al Marii Loji Romane a Ritului Scoțian Antic și Acceptat - Dan Lucian Rabinca, au luat cuvântul, transmițând fiecare viziunea comună de

consolidare a relațiilor pe plan intern și extern, înspre idealul Universal. De asemenea au fost anunțate câteva dintre următoarele evenimente la care M:.L:.S:.A:.R:. se va implica fie ca invitat, fie ca organizator. După desfășurarea lucrărilor în Templu, frații s-au putut bucura de roadele acestei toamne la o Agapa Fraternă.

ml-sar.ro 10

În data de 13 Octombrie 6018 o delegație a M:.L:.S:.A:.R:. a participat la o Ținută Ritual-istica de semnare a unui Tratat de Amiciție și Recunoaștere intre R:.L:. Magnum Opus Nr 33 (M:.L:.S:.A:.R:.) si R:.L:. Humanitas din partea Marii Loja Carpathia, Or:. Baia Mare.Delegația a fost compusă din Fratii:. M:M:.Adj:. Petrescu Cezar; M:.M:. Vicar:. Vasile Iacob; M:. Purt. de Cuv:. Antal Istvan; M: Exp:. Duman Bogdan; V:.M:. Szekely M Tamas F:. Surduc Ionut. Privind politica de relationare pe orizontală a M:.L:.S:.A:.R:. evenimentul a fost organizat din dorința de a întări relațiile fraterne cu Obedientele din România. Aceluiași spirit fratern s-au alaturat si Fratii din Marea Loja Carpathia. Tratatul de Amiciție si Recunoaștere a fost sem-nat intre Venerabilii Maestri Szekely M Tamas (R:. L:. Magnum Opus NR 33 - M:.L:.S:.A:.R:. Or:. Brasov) si Sergiu Gadalean (R:. L:. Humani-tas - M:. L:. Carpathia Or:. Baia Mare).Cei doi V:.M:. doresc asfel largirea orizontului de colaborare între Frații din cele doua Marii Loji!Frații noștri de la Orientul Baia Mare au fost foar-te primitori si ospitalieri, manifestandu-si dra-gostea fraterna in adevartul spirit al F:.M:.

Coagularea Masoneriei Naționale

Centenarul Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918, reprezintă ziua înfăptuirii unirii tuturor românilor

M

Planșă realizată de cătreFr:. Traian Leah

Mare Maestru Adjunct11 Nihil Sine Deo - noiembrie 6018 A:.L:.

area unire de la 1 Decembrie, este o zi de săr-bătoare pentru tot neamul românesc. O zi spe-cială, care ne amintește că începând cu primii ani ai secolului XX, provinciile istorice românești au devenit istorie, iar România, un stat unitar și in-divizibil, a apărut pe harta lumii. Ziua Națională a României reprezintă totodată pentru întreaga su-flare românească un prilej de cinstire a memoriei celor care au reușit să ducă la îndeplinire idealul de unire al locuitorilor tuturor provinciilor româ-nești. Unirea provinciilor româneşti Transilvania, Muntenia, Moldova, Banat, Crişana, Bucovina, Basarabia sub un singur steag, un singur nume şi un singur conducător a fost rezultatul unui pro-ces de lungă durată. În spaţiul românesc, delimi-tat aproximativ de graniţele actuale ale României, populaţia băştinaşă a încercat de-a lungul timpul să se unească într-o singură organizare statală. Cea mai veche tendinţă de unire, cunoscută de is-toria locuitorilor spaţiului carpato-danubiano-pon-tic, a avut loc în urmă cu mai bine de 2000 de ani. Sub conducerea lui Burebista, liderul geto-dacilor, are loc formarea primului stat care se întindea pe toată suprafaţă României de astăzi. Unirea din timpul regelui geto-dac a constituit o moştenire

la care mai toţi liderii care s-au perindat la con-ducerea diferitelor provincii româneşti.La peste 1500 de ani distanţă faţă de înfăptuirea regelui Burebista,prin strălucite campanii militare şi eforturi diplomatice, Mihai Viteazu reuşeşete în 1600 să fie domn al Ţării Româneşti, al Ardealu-lui şi Moldovei. Deşi unirea provinciilor din spaţiul românesc a fost de scurtă durată, reuşita domnu-lui Mihai Viteazu a fost o faptă care a menţinut viu idealul locuitorilor autohtoni ai acestui spaţiu, şi anume formarea unui stat unic sub un singur con-ducător. Mugurii Unirii care avea să fie înfăptuită câteva decenii mai târziu apar în timpul Revoluţie din 1848 din Ţările Române. La întâlnirie din ţară şi străinătate, în discursurile intelectualilor și a oamenilor politici, aceștia se axează pe apărarea drepturilor tuturor moldo-valahilor. Un alt punct important în evoluţia ţărilor române şi avansarea spre idealul de unire, este domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Prin dubla alegere ca domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti şi prin reformelesocio-politico-economice, provinciile române-şti păşesc pe drumul spre Marea Unire. Prin diverse metode politice şi diplomatice, Cuza îi sprijină pe românii din afara Principatelor Unite, menţinând prin aceste acţiuni, conşti-inţa apartenenţei la un singur neam.Anul 1877 aduce România în prim planul unei lupte dintre Imperiul Rus şi Imperiul Otoman. În acelaşi an, în 21 mai, parlamentul României (România era for-mată din Moldova şi Ţara Românească) declară inde-pendenţa absolută a României. Independenţa, sfinţită prin luptele la care au participat armatele române, a fost recunoscută şi consfinţită în mai toate cancelariile străine. Astfel, drumul spre Marea Unire continua.Primul război mondial aduce cu sine mai multe schimbările la nivelul politicii şi a factorilor de put-ere în spaţiul european. Datorită unui context intern şi extern favorabil, la 9 aprilie 1918, Basarabia se de-clară unită cu România. Câteva luni mai târziu, în 28 noiembrie 1918, are loc unirea Bucovinei cu Regatul României. Unirea provinciilor româneşte cu Regatu-lui României nu rămâne fără ecou nici în Transilvania.La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, are loc o Adunare naţională a tuturor românilor din Transilvania . În cadrul plebiscitului care are loc la Alba Iulia, popu-laţia venită în număr foarte mare din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş îşi alege reprezentanţii şi formează Marele Consiliu Naţional Român. Consiliul numeşte un guvern provizoriu, Consiliul Dirigent al Transilvaniei, condus de Iuliu Maniu. Câteva zile mai târziu, consiliul trimite la Bucureşti o delagaţie con-dusă de Miron Cristea, care înmânează regelui Ferdi-

Centenarul Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918, reprezintă ziua înfăptuirii unirii tuturor românilor

ml-sar.ro 12

nand I declaraţia de la Alba Iulia. La 24 decem-brie Ferdinand I promulgă decretul prin care este confirmată legislativ unirea Ardealului cu Regatul României. Iată o scurtă trecere în revistă a prin-cipalelor evenimente unioniste, desfăşurate pe mai bine de 2000 de ani, evenimente care confirmă faptul că Marea Unire este în fapt o dorinţă a lo-cuitorilor spaţiului românesc, care îşi are originea undeva departe în negura timpului. Deşi ar putea părea că Marea Unire este un rezultat exclusiv al secolului XX, observarea atentă a evenimen-telor din istoria spaţiului cuprins între Carpaţi şi Dunăre relevă încercări periodice de înfăptuire a unui mare regat românesc, mai mult sau mai puţin în graniţele fostului Regat Dacic. Succesiunea evenimentelor şi condiţiile specifice fiecărei perio-ade menţionate anterior nu au permis realizarea dezideratului de unire al celor care au locuit spaţiul românesc decât la 1 decembrie 1918. Prin înfăp-tuirea unirii de la Alba Iulia, provinciile româneşti devin un tot unitar, Marea Românie Unită, un vis şi un ideal implinit al conştiinţei şi al sufletului.În conștiința națională, Marea unire, simbolizează momentul în care întreaga românime devenea stăpână absolută, recunoscută de celelalte state ale lumii, peste moștenirea lăsată de bunicii și străbunicii acestor pământuri. Începând cu acest decembrie friguros, dar ca simbol deosebit de lumi-nos și călduros, românii erau în sfârșit la ei acasă, erau singurii care-și hotărau destinele și locul în istorie. Statul român garanta oricărui cetățean al său dreptul de a putea vorbi fără opreliști limba strămoșilor, de a puteau învăță limba vorbită în casele lor, de a se putea ruga în biserici în limba română. România devenea astfel un cadru în care orice român putea trăi demn, putea spera și munci după bunul plac. În plus, Marea unire de la 1 De-cembrie 1918 reprezintă un nou început pentru lo-cuitorii spațiului românesc, dar și un nou parcurs pe valurile agitate ale istorie. Deosebirea majoră față de secolele trecute este că din acel moment, pentru fiecare român, soarele răsare dintr-un sin-gur loc și anume din capitala României. Deciziile care privesc destinele acestui neam nu mai sunt luate în diverse capitale cu tot atâtea cancelarii, ci conform voinței acestui neam și a aleșilor acestui neam.Istoria naţională a României recunoaşte şi atestă implicarea masonilor atât în Unirea de la 1859, sub Alexandru Ioan Cuza, cât şi în cea de la 1 Decembrie 1918. Importante sunt cuvintele ros-tite de directorul Centrului Naţional de Studii Francmasonice, Horia Nestorescu-Bălceşti:

“Românii datorează ideilor francmasonice şi francmasonilor, făurirea României moderne, a independenţei, a Regatului, a Statului naţional unitar şi suveran”. Făuritorii Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 au fost, alături de bravii soldaţi, intelectualii, oamenii politici ai vremii, francma-soni. PreşedinteleConsiliului de Miniştri din acea perioadă, Alexandru Vaida Voievod, şi NicolaeTi-tulescu sunt unii dintre ei. Primul a citit, la 1918, în Parlamentul de la Budapesta, ca reprezentant al românilor din Transilvania, Declaraţia de valo-rificare a dreptului de autodeterminare al Naţiunii Române. A fost ales de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei şi membru al delegaţiei care a prezentat regelui Ferdinand I Actul Unirii. Cei doi au făcut parte din delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris 1919. Vaida Voievod a solicitat primirea în Loja intelec-tuală “Ernest Renan” în primele luni ale anului 1919. La 7 iulie 1919, a fost audiat în vederea iniţierii care a avut loc abia la 4 august. În cal-itatea lui de membru al Marelui Orient, Vaida a avut prilejul să trateze cu Clemenceau şi cu George Lloyd, ei însişi fiind masoni, în cu totul alte condiţii decât Ionel Brătianu. Potrivit diplomatului Viorel Virgil Tilea (nepotul lui Ioan Raţiu, preşedintele Partidului Naţional Român), aprecia că „Alex-andru Vaida-Voevod a ştiut să construiască pre-tenţiilor noastre o bază armonizată cu interesele Aliaţilor, izbutind să câştige României, în scurt timp, locul şi rolul cel mai important între toate statele Europei Centrale şi Orientale”.Acum, la începutul acestui mileniu, când România își sărbătorește Centenarul Marii uniri în sânul familiei Europei Unite, poate este timpul să priv-im și spre viitorul nostru ca națiune. Un viitor, mai exact o zi, sper apropiată, în care frații noștri de peste Prut vor reveni în matca firească, în mi-jlocul României, de acolo de unde au fost smulși de vitregia istoriei. Din acest punct de vedere, 1 Decembrie ar putea fi și un moment de reflecție asupra idealurilor noastre ca națiune, ca cetățeni ai aceleiași cetăți numită România Mare.M:.A:.A:.U:. sa binecuvânteze România și pe toți românii din țară și oriunde s-ar afla!


Sămânța DivinăPaștele sau Învierea Domnu-lui – mântuitorul creștinilor reprezintă un moment de speranță, un prilej de săr-bătoare în care ne îndreptăm gândurile către Lumina Di-vină ce s-a condensat pentru a lua formă de om. Prin acest

PDAR, putem înțelege ce înseamnă iubirea necondiționată, iar odată cu ea putem percepe căldura și strălucirea Focului Universal ce ne sen-sibilizează și ne încălzește sufletul. Redescoperim astfel sămânța divină care, prin lumina primită dă naștere unei ființe noi ce radiază cele mai pure manifestări ale adevărului susținut de înțelepci-une și generează prin toate acțiunile sale valuri de bucurie stimulate de iubirea pentru frumos. O fi-ință cu rol de far pentru corăbiile rătăcite, a cărei energie este ca un magnet ce este antrenat de Spirit înspre construcția Marii Opere, atrăgând pe cei ce caută lumina dar respingând pe cei ce se regăsesc în tenebre. Cum putem marca în su-fletele noastre, în conștiința noastră o asemenea minune?Doar prin acceptarea acestui dar divin, prețuin-du-l și dându-i posibilitatea de creștere fără lim-itele ce vin odată cu iluziile si orgoliul nostru.Un sentiment cald, plăcut ne mângâie cugetul și ne umple de viață în momentul în care această sămânță încolțește. Apoi simțim cum dorința de a mulțumi, de a ne manifesta gratitudinea se trezește în noi și ne întrebăm cum putem face asta, ce putem face pentru ai facilita creșterea? 1. Să ne asigurăm că pământul în care este sădită este fertil, furnizând toți nutrienții necesa-ri printr-un mod de viață sănătos, echilibrat care privează corpul de uscăciunea viciilor. 2. Să lăsăm adierile ușoare, calde și curate să ajungă la mugurii ei. O plantă nu poate trăii dacă nu are ce „respira”, iar gândurile noastre pot fi aer pentru ea, dacă le purificăm. 3. Să o udăm cu apa cea mai limpede de la izvorul iubirii, având însă grijă ca in zilele furtu-noase emoțiile noastre să nu o înece. 4. Să ardem buruienile care încolțesc în-tr-un ritm accelerat, pentru a îndrepta lumina către arborele în devenire, astfel prin implicare activă putem crea mediul ideal de dezvoltare.Cu ajutorul unui corp sănătos, unor gânduri cu-rate, unor sentimente sublime și unor acțiuni nobile, permitem pătrunderea în noi a luminii spi-

spirituale. SURSA tuturor manifestărilor, puntea de legătură, agentul de contopire al elementelor, care odată descoperită devine DESTINAȚIA no-astră.Prin metamorfozarea ConștiințeiChristice în Iisus Nazariteanul, prin sacrificiul Său și prin învățătu-rile Sale, oamenii au avut și au în continuare unul dintre cele mai reprezentative exemple ale MILEI față de sufletele pierdute, cărora le-a oferit șansa de mântuire prin CREDINȚĂ. Odată cu reînvierea Lui s-au deschis porțile Raiului și astfel SPE-RANȚA a început din nou să rodească în umani-tate. Învierea lui Hristos ne-a arătat că sămânța divină este nemuritoare. Nu este limitată absolut deloc de către materie si de ciclurile ei. Există în tot și în toate, iar când se trezește în conștiința noastră poate devenii, dacă îi permitem, un arbore a cărui fructe sunt hrană pentru sufletul nostru. Haideți fraților să ne îngrijim de această sămânță, să o căutăm neîncetat, să o cultivăm și să îi în-drumăm și pe alții să o facă.

Planșă realizată de cătreFr:. Alex Muntean

Maestru al R:. L:. Magnum OpusNr. 33

ml-sar.ro 14

n plan fizic, Solstițiul de vara, are loc anul acesta pe 21 iunie, exact la 13:07 ora de vară a României. Soarele răsare din cel mai Nordic punct de pe o-rizontul estic, la amiază este în cel mai înalt punct deasupra orizontului, iar seara va apune din cel mai Nordic punct de pe orizontul vestic. Este ziua când Soarele petrece pe bolta cerului, cea mai lungă perioadă, într-un interval de 24 de ore.Toate aceste lucruri prezentate mai sus, sunt vala-bile pentru emisfera Nordică a Terrei; tot în acesttimp pe emisfera sudică are loc Solstițiul de iarnă.Etimologia cuvântului Solstițiu provine din lati-nescul “solstitium”, format la rândul lui din sol, solem, solis (soare) și sisto, sister, statum(a sta), această împreunare reieșind din faptul că unghiul dintre soare și orizont devine staționar, compa-rativ cu celelalte zile ale anlui, când există variații permanente.În egiptul antic RA (zeu al soarelui), reușește să învingă șarpele-demon Apophis, trimis de Seth (zeul malefic), pentru a-l împiedica pe acesta să strălucească pe bolta cerului. În mitologia Greacă, Adonis (semizeu) simbolizândmitul Balanței Universale, își atinge apogeul

Motto: “Sărbatorind extremele lumiimateriale”

Solstițiul de vară – plan material, simbolistic și spiritual

I


sexualității creatoare alături de Afrodita(zeița frumuseții și a iubirii) și ajungând la extreme, pierde controlul asupra forței interacțiunii din-tre cei doi și natura începe să intre din nou în declin, până când bărbatul se va reîntoarce pentru a-și consuma iubirea alături de Perse-fona (zeita a lunii umbrelor), pentru înca 6 din cele 12 luni ale anului.La români, Solstițiul de Vară este legat de săr-bătoarea Sînzienelor (zânele bune dintre iele), care atunci când nu le este respectată ziua devin surate cu Rusaliile(zânele rele) și se răzbună pe oameni și totodata avem și săr-bătorirea Sfântului Ioan de vară sau nașterea lui Ioan Botezătorul, cel care simbolic ii oferă purificarea(inițierea) lui Iisus.La final, vreau să vă propun un exercițiu de imaginație. Vreau să priviți în adâncul vos-tru și să vă răspundeți la următoarele între-bări: “Care este sensul acestor cicluri de viață terestră?”, “De ce totul se națte și moare”, “De ce totul în lumea materială este efemer?”, “Și dacă acceptăm toate acestea, care este sensul nostru în acestă experiență pe pământ?”

Imaginați-vă, că tot ceea ce trăim pe Pamânt, nu este altceva decât o iluzie a unui Creator, care ne vrea parte din EL. Vrea ca sufletul nostru să fie în armonie perfectă cu “muzica”creației primordiale (lumina pură) și ne vrea la rândul nostru creatori de lumi. Toate acestea însă, doar după ce ne vom elibera din închisoarea propriului EGO, vom lăsa divinul să se manifeste din nou prin noi și vom accepta că viața în materie nu este altceva decât o încercare a PAMÂNTULUI, a APEI, a AERU-LUI și a FOCULUI.Să dedicăm deci ziua aceasta FOCULUI, element purificator, simbol a Solstițiului de vară.

Planșă realizată de cătreFr:. Critian Cioineaga

Maestru a R:. L:. Acacia Nr. 1

ml-sar.ro 16

Mithraism and the Craft

The Ancient cult of Mithras, centered on Rome, had many intriguing similarities with aspects of Freemasonry as we know it today. Before exploring this further allow me to give a little general background on the Mithraic

movement. Following that I will distill for you what I have learned from studying this topic ac-ademically for many years. This article is meant only to give a brief and general idea of the many similarities between the Craft and the ancient cult of Mithras. There is much more that can be said about this fascinating spiritual path.Mithraism was a widely popular religion within the Roman Empire, flourishing greatest in the 1st to 4th centuries CE. Their places of worship, called by scholars today ‘Mithraea’ (but apparently re-ferred to by the ancients with titles suggesting a cave), have been found all across the Roman sphere of influence. Many hundreds of Mithrea have been found, from northern Britain in the west to Syria and Cappadocia (in modern Turkey) in the east, and from Germania in the north to Africa in the south. At a time when there were as yet no iden-tifiable Christian places of worship Mithras’s fol-lowers were very well catered to. Mithraism, in its Roman form, appears to have first entered the Ro-man Empire from the Near East, perhaps as early as the 1st century BCE. Although there is much debate about Mithraic origins, due to the lack of definitive documents from the time, it was clear-ly a religion that was developed from, or strong-ly influenced by, Persian religious traditions. The Persian pantheon had a god known as Mithra. However, Mithra was an even older Indo-Europe-an god. The Indians had (and still revere today) a god called Mitra. In the Romano-Greek world he was called Mithras. They are all reflections of the same deity, and their attributes bare many similarities. This is not a surprising connection to find between these major cultures, they all shared many common Indo-European beliefs and tradi-tions. The Avestan Persians and Vedic Indians, in the period back as far as perhaps 2,000 BCE, were closely similar religious and cultural cousins, and the languages of their oldest texts are mu-tually intelligible. Apart from those more ancient cultural ties of peoples with a common, if distant,

ancestry, the Greeks and Romans had continued to neighbor the Persian world, and were in many ways influenced by them. As indeed were the Per-sians influenced by the Greeks and Romans in many things. Exactly how Mithras came to be a deity worshipped in Rome might be obscure, es-pecially as Rome and Persia were enemies during this period, but there are many ways it might have come about, and given the regional and cultural links mentioned above it is not in itself really a surprising development. But what has this to do with Freemasonry?Mithraism was what is called a ‘Mystery Reli-gion’. This is a spiritual path which does not teach dogmatic faith but rather develops its members by initiation and personal experience. Like Freema-sonry, it did not teach its communities absolute ‘truths’ and ‘official beliefs’, but supplied an ini-tiatory experience through guided allegorical les-sons, philosophical plays, detailed rituals, and a clear process of moving through grades of knowl-edge. We know they had, typically, seven grades of initiation or levels of membership. Interesting-ly, evidence suggests that the average Mithraist would have passed through the first 3 or 4 grades, and not proceeded further. The ‘higher’ grades might indeed have been available to only a few, those who were the masters of the tradition,


those who managed its affairs and led its members through their rituals and initiations. The highest grade was that of ‘Pater’. Each Mithraeum ap-pears to have had only one Pater at a time, so this ‘grade’ seems somewhat similar to our office of Worshipful Master. The next two positions appear to have been somewhat like a Warden and a Dea-con – the Heliodromus and the Perses. There ap-pear to have possibly been more than one member in each of these categories, but it is not clear, and they might also have been ‘offices’, as we in mod-ern Freemasonry would think of it. What is clear is that everyone entering Mithraism had first to be an initiate, the Corax. If he progressed he could then become a Nymphus, then a Miles, and finally a Leo. Leo appears to have been the main degree, the one everyone aimed for and most stayed at. This is analogous to the grade of Master Mason, having first progressed from Entered Apprentice to Fellowcraft. From the Leo grade candidates for the three senior levels were chosen, perhaps as the community’s leaders. Only men were ever admit-ted to Mithraism. They called each other ‘broth-er’, and their leader ‘father’.We cannot know much detail about their activi-ties in their temples. They were private, secretive, and not open to uninitiated outsiders. What we do know is that they had many elaborate rituals,

some including what can only be called ‘wisdom plays’. From what knowledge is available these activities seem to be very similar to the kinds of rituals and initiatory activities performed within masonic Lodges. We do know that Mithraists had a very strong interest in astronomy and astrology, and also numerology, and a great deal of their im-agery reflects that study. They also had a strong tradition of communal feasting, and it appears clear that their ‘agape’ meals were a very common occurrence.The Mithraeum was very similar to our Lodge in many respects. It had a more or less standard form. Before entering the temple itself there was first a vestiary room. Once through the temple door you entered a rectangular room, with only one entrance, in the West. Opposite the entrance, in the East, stood an altar and various symbols of the craft. The brethren were seated along the North and South walls. There were no windows and no natural light, the room being lit by candles and lamps. These lights were manipulated in vari-ous ways during ritual. The Pater and other rank-ing members sat in the East and presided over the activities in the temple. The roof was quite often painted with stars and made to look like a night sky. In the East were symbols of the Sun and the Moon. Zodiacal images were common. The cult also had a form of Tracingboard, on which the principle allegorical messages of the craft were de-picted. Many of these have survived, as they were carved in stone. The temple, when in use, would have been full of people, they were never large structures. Perhaps they had meetings with 20 or 30 people, more in the bigger ones. The centre of the rectangular room was an aisle, with the rows of brothers on each side. The aisle was where the rituals were performed, with the brothers watch-ing from the sides. The most significant agape meals were probably held in the main room, but they might have had somewhere nearby to gath-er for other meals, we do not know for sure. As few Mithraeum have ever been found with kitchen facilities, but evidence of feasts has been widely found, they clearly had an outside support system, with prepared food being brought in.Mithraism was popular with all levels of society. It was egalitarian and recognized no social advan-tage within the temple. All men were equal who entered the temple, separated only by their level of initiation or role in the system. It is said that slaves attended alongside patricians.

ml-sar.ro 18

It is difficult to know just how accurate this is, but it is something that was said of them and was probably therefore something which stood out to others in the extremely hierarchical Roman soci-ety of the day. Each grade had signs and symbols specific to it, and it is known that they had recog-nizable badges. Perhaps these were also worn outside the temple, so they could know another Mithraist should they meet one. The symbols were all highly symbolical and must have had allegori-cal meanings which we can now only guess at.

The Mithraeums operated independently and there is no evidence of a ruling hierarchy. We can be sure that most groups carefully followed the ex-act same moral and spiritual lessons, as the sym-bolic language used in their temple decorations, illustrations and architectural features were quite uniform. Not always identical but clearly telling the same ‘story’. So there was no governing body, but much like modern Freemasonry, there were hundreds of temples operating on the same prin-ciples. There may have been a college of senior representatives, somewhat like the idea of Grand Lodges today, but there is no clear evidence of this. However, one must assume that, even though apparently independent organisations, they were linked to each other in some way. They did appar-ently recognize each other, and a travelling Mi-thraist could always visit a local temple. The cult was very popular with the army, and individual soldiers could easily attend the temple in a new location to which he had been posted.Among the attributes most prized by Mithraists was honesty and good moral character. If it was known that you were a follower of Mithras it could be assumed that your words were true and your intent honourable. Mithras was said to be ‘all see-ing’ and always watchful, and a Mithraist was encouraged to remain honest in all his dealings with others. Furthermore, it was expected that a brother Mithraist would always come to your aid if needed. It is not known if they had any particular encouragement to acts of charity, however they do appear to have fed local people with the remains of their feasts, and to have taken care of widows of their members.Mithraism died out in the 4th century CE. More correctly it was driven out, by the newly powerful Christian Church, which under Constantine had been granted an exclusive status. Mithraism had to go, it was a competitor.

The temples were either destroyed (many were burned or bricked up) or abandoned. All of its written material was lost to the flames of religious zealotry. There is no evidence at all that the sys-tem went underground, and even if it did for a time, it certainly passed quite quickly into history. So how is it that there are so very many similarities with Freemasonry? There is too much in common to be mere coincidence. Though many individual features were not unique to either Mithraism or Freemasonry, but were a part of the greater eso-teric teaching environment, the combination of so many similarities occurs in no other two initiatory systems. The two organisations have so much in common one must wonder how and why that is so. One is not an exact mirror of the other, but they do seem to bear a close relationship in form and function. It is something worthy of more consider-ation and research.Br. Antonius Karasulas, who has degrees in An-cient History, Archaeology, and Studies in Reli-gion

Article writen byBr:. Antonius Karasulas

W:.M:. of the R:. L:. Sol Invictus No 13


Călătoriile inițiatice

Din momentul în care pro-fanul este pregătit să intre în masonerie spunând “da” fratelui care urmeaza să-i fie nas în calatoria lui, pe drumurile înțelepciunii și cunoașterii, acesta este con-dus spre camera de chib-

zuintă, unde calatoria lui începe având ochii aco-periți fizic și metaforic. Fratele cu care acesta are primul contact este Mastrul Expert care îi pregătește să poată ieși victorios din Încercarea Pământului, descoperindu-se pe el în cele mai mici detalii, detasându-se de orice iluzie a posesiei și fiind gata să ajungă la poarta templului, însotit de același frate care îl pregateste conform tradițiilor masonice spre a fi acceptat de ceilalți frați.Simpla și puternica bataie în usă reprezintă, prin multe altele, cunoștiințele pe care el le-a adunat, precum și decizia de a face parte din ceva mai mult decât un simplu “eu”, reprezintă totodată încre-derea în aproapele (nașul) lui și credința în acea ființă supremă cunoascută în ateliere sub acroni-mul de Marele Arhitect Al Universului. Profanul, având puritatea unui om simplu de bune moravuri dar și acea sete de cunoaștere cuplată de prom-isiunea de a deveni dintr-un om bun într-un om și mai bun, acestea sunt motivele pentru care ușa templului i se va deschide. Înainte de a păși pragul legendarului templu al înțelepciunii este întam-pinat cu sabia pe inima a Maestrului Acoperitor care își îndeplinește eterna obligație de a pazi tem-plul și de a testa orice persoană care încearcă să patrundă într-un loc sfant și sacru. Acum, ca și în toate încercările este ajutat de Fratele Expert, garantând pentru el, și în fața Maestrului Acoperi-tor, Secundului Supraveghetor, Primului Supra-veghetor și Venerabilului Maestru fiindu-i aproape în fiecare încercare, pentru a asigura siguranța și în același timp a face purificarea neofitului prin toate elementele care guvernează materia. Fratele intra cu capul plecat, aratând că este umil în fața adunării, umil în fața luminatului orient, a acestor încercați maestrii care oficiează ținuta, și a tuturor fraților care au trecut pragul, câștigându-și drep-tul de a se așeza în gloriosul templu al regelui Sol-omon, tuturor celor care sunt gata sa îl privească, salute si primească ca și un nou și proaspat inițiat frate mason.Jurământul depus pe cele TREI MARI LUMINI ale francmasoneriei este adevărata eliberare de o

viață traită în întuneric, ridicându-se cu mândrie pentru a primi lumina și a vedea totul cu ochii larg deschiși ai unui distins Frate și mandru ucenic în tainele masoneriei universale, primirea lumini făcându-se prin ridicarea bandoului care îi acoperă ochii. Acesta este întampinat de toți frați cu săbile ridicate pentru a sublinia devotamentul și sprijinul unui mason față de un alt frate aflat la nevoie ,dar în același timp și impetioasa nevoie de coeziune și legătură fraternă. Urmând ca să fie primit în lanțul de unire moment în care toți il privesc nu ca un nou venit ci ca un distins frate mason al cărui loc este asigurat de perseverența, devotamentul și munca lui, primit în marea familie a masoneriei. Citând un mare contemporan în viață care ține cu ardoare sa ne aducă aminte de importanța pe care a avut-o, o are si o va avea ritualul...UNIREA FACE PUTEREA.Această legatură fraternă din templu, această în-credere culminează în momentul în care fratele este pus în posesia secretelor masoneriei. Secrete și simboluri prin care se poate face recunoscut pe întreg mapamondul ca și un adevarat mason, un om de bune moravuri, un frate în toata puterea cu-vântului care a fost inițiat de un corp al ofițerilor aparținând unei Respectabile Loji, lojă aparținând unei structuri demne de respect, o glorioasă și im-punatoare mare lojă având titlul distinctiv

ml-sar.ro 20

MAREA LOJĂ DE STUDIU AL ARTEI RE-GALE, condusă de un om care putem spune cu ușurință că poate fi comparat cu cei mai de seama Eroi, Titani și Zei ai antichităti, un frate ales care poartă cel mai mare titlu ce se poate da, și anume MARELE MAESTRU. Trecerea prin gradul de ucenic transformă orice persoană din momentul în care trece din acea stare de neofit la cea de mason, ochii pot vedea lumina cu ușurință. Trecerea lui prin ritualul de inițiere fiind o onoare care este acordata acelor puține elite care se deosebesc de restul oamenilor. Acei puțini care sub cupola protectoare a masoner-iei, energiei KA, poate să ajungă dintr-o simpla scânteie care se zbate în întuneric la acea flacără care încalzește și luminează totul în jurul lor.Același frate urmând cararea pavată de înain-tași lui, masoni care au fost dar și cei care sunt în prezent, va face următorul pas spre gradul de companion francmason. Călătoriile fiind menite a deschide orientul de căutare a ucenicului către tot universul, să cerceteze fără încetare pentru per-fecționarea lui și a celor din jurul lui. În acest sta-diu căutarea cunoștiințelor începe din momentul în care jură pe cele trei mari lumini ale masoneriei, căutare care se oprește în momentul în care acest frate este chemat de Marele Arhitect în Glorio-sul Orient Etern. Căutarea cum s-a zis, se zice și se va afirma neîncetat este pentru dezvoltarea acelui spirit interior pentru a fi capabil să descope-re toate secretele materiei, participând în același timp la educarea și împărtășirea cunoștiințelor cu alți frați care sunt interesați să afle orice lucru nou pentru a-și îmbogății comoara interioară reprez-entată de cunoaștiințele acumulate. Întotdeauna următorul pas este unul atât de important în dezvoltarea companionului în per-fecțiunea reprezentată de un Maestru Mason, tre-cerea lui de la echer la compas, de la cele două coloane în camera de mijloc, de la perpendiculară la nivelă, de la șlefuirea și plasarea pietrei cubice la perfecțiunea și întruchiparea Maestrului Hiram, de la randurile din spate la demnitatea de a fi auz-it. Această glorioasă trecere sau spor de salariu dupa cum este numit în masonerie, reprezintă una dintre cele mai frumoase clipe în viata unui com-panion fiind momentul în care cunoștiințele lui îi sunt testate dar în același timp îi sunt recunoas-cute meritele.Ajuns la poarta templului acesta bate cu semnal de companion după ce camera de mijloc a aprobat ca noului frate să i se facă onoarea de a intra, de a trece prin ritualui de gradul trei (Maestru Mason),

nsoțit de acei frați care i-au fost alături înca de la început când a pașit pe drumul înțelepciuni și cu-noașterii și care îi vor fi alaturi la nevoie, care vor sări în ajutorul fratelui când acesta este în prime-jdie chemându-i prin semnul știut doar de Vener-abili Maeștri. Toate jurămintele depuse în gradele albas-tre sunt sacre și respectate de toți frați, ei par-ticipând neîncetat la ridicarea mari constructii , acel “Templu al Întelepciunii” întru Gloria Marelui Arhitect Al Universului, împingând înainte dez-voltarea și perfecționarea sub deviza “Libertate Egalitate Fraternitate” moto care are un puter-nic ecou în sufletul fiecarui frate. Ca și încheiere las la alegerea fiecăruia să decidă de unul singur cât de frumoasă, interesantă și indispensabilă este masoneria pentru el, în același timp spun put-ere de munca și răbdare pentru toți frați, aceștia ajungând oricât de sus vor vrea atingând funcții și demnități doar de ei dorite. O frumoasă și călduroasă Triplă AcoladăFraternă.

Planșă realizată de cătreFr:. Duca Liviu

Maestru al R:.L: Nicolae Titulescu Nr. 2


Viziunea lui Rudolf Steiner asupra solstițiilor și echinocțiilor

CCând studiem marile săr-bători ale omului, mai ales cele care țin de mișcarea Pământului, trebuie să con-siderăm Pământul nu ca pe o simplă bucată de minerale care se învârte în jurul său și în jurul Soarelui, ci ca pe un

organism viu, care are propriul său suflet și pro-pria sa energie. Acesta are de asemenea propriile sale cicluri și în fiecare an se află în aproximativ aceași stare în care se afla cu un an mai înainte. Putem spune că într-un fel Pământul respiră și ne putem da seama de acest lucru din ciclul de viață al ființelor vii, mai ales cel al plantelor, care ies din pământ, cresc, se dezvoltă, ca mai apoi să se ofilească, să moară, sau să se retragă în interior. În acest caz respirația de care vorbim nu implică aerul, ci forțele generatoare de creștere care ies la suprafată primăvara și care se retrag toamna.În luna decembrie când are loc Solstițiul de Iarnă, Pământul reține în interiorul său sufletescul său sau energiile sale proprii asemenea omului care inspiră și ține aerul în plămâni. Astfel, în acest moment Pământul conține în sine maximum de energie și nu este de mirare faptul că în această perioadă se sărbătorește nașterea Ființei cunoscu-te de către creștini drept Hristos. În această perio-adăeste ca și cum Pământul nu mai comunică cu Cosmosulpentru a fi străbătut de valurile de ener-gie solară, ci într-un fel este precum un om restras în el însuși. În perioada Echinocțiului de Primă-vară este plasată și sărbătoarea Paștilor. Acum impulsul Christic care a stat în interiorul Pămân-tului iese la suprafată, în ceea ce reprezintă proce-sul de expirație. Aceste forțe încep să se reverse în Cosmos și să se întâlnească și să se întrepătrundă cu forțele solare care vin din Cosmos spre Pământ.A treia perioadă importantă a anului este în luna iunie, atunci când are loc sărbătoarea Sânzienelor. În acest moment putem spune că Pământul a ex-pirat complet. Acum forțele Christice se unesc maxim cu forțele solare și cu cele ale stelelor. Pământul reflectă forța stelelor și forța Soarelui prin plantele și animalele care cresc, prin pena-jul colorat al păsărilor, frumusețea florilor etc. În toate acestea noi trebuie să vedem modul nostru cosmic de a trăi, nu cel pământesc, prin care parcă și sufletele noastre se înalță spre înaltul Cosmosu-lui spre Divinitate.

La sfârșitul lui septembrie forțele care până atunci se revărsau în Cosmos încep să se retragă spre in-teriorul Pământului. Însă în perioada verii Pămân-tul este precum o oglindă pentru forțele cosmice, ceea ce însemnă că de asemenea nici forțele Chris-tice nu sunt lăsate să acționeze asupra sa. Din această cauză forțele ahrimanice se fixează put-ernic în Pământ și ele trebuie înlăturate, pentru ca acesta să fie pur în perioada Crăciunului sau Solstițiului de Iarnă. De această curățare este re-sponsabil Mihael sau forțele mihaelice. În vechiile misteriiinițiații au văzut aceste realități care se petreceau în fiecare an la nivel planetar și cosmic și le-au reprezentat sub forma luptei dintre Mihael și un balaur. Omul trebuie să conștientizeze re-spectivele procese și evenimente și să simtă ca și cum propria conștiință se întrepătrunde cu forțele mihaelice pentru a le ajuta la învingerea forțelor ahrimanice. Dar lupta consumă forțele mihae-lice, ceea ce înseamnă că ele trebuie regenerate, fapt care se petrece odată cu ieșirea în Cosmos a Conștiinței Christice și mai ales în perioada Sân-zienelor.Din păcate în ultimele secole omenirea a început să privească Paștile doar ca pe o tradiție, ca pe ceva ce trebuie celebrat, însă fără foarte multă trăire, deoarece pentru omul modern evenimentele petrecute atunci țineau de minuni imposibile, ceea ce a făcut ca tărâmul spiritual să fie lăsat deoparte și uitat. În primele secole creștinei deea învierii era foarte vie în inimile oamenilor, iar aceștia se simțeau cu adevărat transformați de această săr-bătoare. Atunci oamenii încă mai posedau o clarve-dere instinctivă, iar lumea spirituală era la fel de importantă precum cea fizic-senzorială. Pentru a trăi cu adevărat astfel de sărbători noi trebuie să vedem Entitatea divină coborâtă în lumea fizică,

Planșă realizată de cătreFr:. Călin Murea

V:.M:. al R:.L:.Lux Aeterna Nr. 6015

ml-sar.ro 22

în toate procesele și transformările din natură, nu să o percepem doar la nivel intelectual, sub formă abstractă.În perioada Crăciunului sufletescul Pământul este complet retras în interiorul acestuia, însă omul nu trăiește în interior, ci la suprafață, în ambianța cosmică din jurul Pământului. În această perioadă acesta este supus unor puternice influențe lunare. În Grecia antică toate acestea erau cunoscute de către inițiații în misterele cthonice, care se preocu-paude secretele Pământului, lumea de dincolo, precum și de Hades și Persepone.

Chiar dacă astăzi noi nu mai acordăm importanță ciclurilor naturii, oamenii din trecut știau foarte bine ce importanță au acestea și ce le poate oferi universul. În acele vremuri trecute oamenii ști-au că doar în perioada verii și mai ales în timpul Sânzienelor li se revelau lucruri despre propriul eu. Era ca și cumîn acea perioadă s-ar fi deschis o fereastră în lumea spirituală, iar în restul anu-lui aceste lucruri nu puteau fi descoperite. Trebuie specificat faptul că pentru acei oameni eul sem-nifica altceva decât semnifică pentru noi. Astăzi, oamenii când vorbesc despre Eu se referă mai ales la trăirile și senzațiile care țin de corpul fizic, la acele trăiri egoiste prin care omul simte, crezând că totul radiază dinspre el. Însă în trecut oamenii își simțeau Eul ca fiind parte din Marele Suflet Universal, iar această sărbătoare a Sânzienelor însemna o întâlnirea lor cu acest Eu, întâlnire care avea loc după multe pregătiri, iar după acest mo-ment oamenii simțeau că erau lăsați doar cu par-tea trupească și sufletească, din moment ce legă-tura cu Eul devenea mai slabă.Odată cu venirea toameni, cu ofilirea frunzelor și coacerea roadelor, omul simțea să lumea spirituală se retrăgea, lăsându-l pe om pe propriile picioare. Omul simțea ca și când ar fi ieșit din spiritual și ar fi trasnspus în natură pentru a crește. Această perioadă îi cerea omului să înceapă să cunoască natura și să cugete asupra acesteia, fiind cea mai prielnică pentru învățare și cunoaștere. Dacă în perioada verii omul se simțea ridicat deasupra lui însușii de către forțele spirituale, iarna acesta se simțea coborât sub nivelul său de evoluție, ca și când ar fi înconjurat de forțele pământului și ar fi pătruns de către natura sa, de instinctele și pornirile sale, precum și de forța distrugerii. Dacă noi acum mai simțim doar gerul iernii, omul în tre-cut simțea un fel de întunecime care însoțea gerul și care se unea cu sufletul său. Această întunecime în însoțea în permanență și o resimțea asemenea

unui nor care în înconjura, întunecimea fiind resi-mțită ca fiind ceva total opus ordinii morale a lumii pe care o simțea în miezul verii. Vara omul simțea că este pătruns de înțelepciune, printr-un proces de iluminare, toamna intelectul său cunoștea o dez-voltare, însă iarna omul ănvăța altceva. El simțea ca și cum un șarpe uriaș ar înconjura pământul și l-ar strânge, iar acest șarpe i-ar face o anumită revelare. Astfel, această revelare consta în ceea cell făcea pe om viclean, șmecher sau cel puțin îl făcea să gândească în termeni utilitari. Era ca și cum ar fi fost supus unei ispite din partea Rău-lui. Însă dacă se păzea, omul putea dobândi o cu-noaștere și din această ispitire și îsi dădea seama cât de mult se depărtase între timp de impulsurile morale pe care le primiseră prin iluminare. După respectiva îndepărtare de impulsurile morale cau-zată de ispitire urmează o întoarcere a omului spre natura sa superioară, prin pocăință. Iar această schimbare de direcție avea loc primăvara. Toate aceste procese și schimbări pe care le simțea omul în jurul și în interiorul său pot fi rezumate prin intermediul a patru maxime sau învățături pe care maesștrii le transmiteau în școlile de mistere orig-inale:

Primește lumina – varaPrivește în jurul tău – toamna

Păzește-te de rău – iarnaCunoaște-te pe tine însuți – primăvara

Este suficient să ne gândim la două momente es-ențiale din viața lui Hristos pentru a ne da sea-ma de asociațiile prezentate mai sus: unele legen-de spun că Hristos s-a născut iarna într-o grotă, care face referire la un loc în interiorul pămân-tului și înconjurat de către acesta, iar răstignirea Sa, care trezește oamenilor mai ales sentimente de pocăință, se sărbătorește primăvara. În epoca noastră stările de iluminare, prin care oamenii simțeau că erau înălțați peste nivelul lor propriu de evoluție, au devenit din ce în ce mai puțin întâl-nite, însă dezvoltare intelectului, prin cunoașterea naturii și a legilor sale, nu a încetat, ci s-a dezvol-tat. Însă această dezvoltare a intelectului specifică mai ales perioadei de toamnă și prin care omul află o cunoaștere despre natură ar trebui să îi ajute pe oameni să o perceapă ca o oglindire a a cunoașterii Divinității. Altfel spus, prin cunoașterea naturii omul ar trebui să ajungă la cunoașterea spiritului și a Marelui Arhitect.Precum am spus mai înainte, în trecut anumite imag-ini aveau o mut mai mare importanță pentru oameni decât o au în prezent, ele reușind să stârnească în in-imile acestora sentimente puternice. Una dintre aceste


imagini este cea a Arhanghelului Mihail care se luptă cu dragonul sau balaurul.

Creștinii sunt foarte obișnuiți cu diversele ființe cerești cre poartă numele de Îngeri, Arhangheli, Puteri etc, însă creștinismul nu este singurul care face referire la acestea, având în vedere că sunt cunoscute de majoritatea popoarelor și nici nu este prima religie care le-a inclus în dogma sa. Prima dată ele au fost făcute cunoscute lumii prin inter-mediul religiei perșilor, zoroastrismul. Îngerii sau Spiritele Bune ale Persismului sunt privite oare-cum identice cu însușii Creatorul, fiind forme prin care Creatorul se manifestă oamenilor. De obicei numele lor fac referire la lucruri sau trăsături ab-stracte: Mântuire, Imortalitate, Buna Rațiune, Sfânta Smerenie etc. Însă iau de obicei înfățișări în funcție de cel care le privește și i se fac cunoscute drept personalități distincte. În acest mod religia persană s-a transformat din una strict monoteistă în una în care Divinitatea apare sub șapte forme sau entități. Acești Îngeri sau puteri divine au fost preluate și de alte sisteme religioase. Astfel, Buna Rațiune apare mai târziu și la greci sub numele de Sophia (Înșelepciunea) sau Logos (Cuvântul). De asemenea ideile despre puterile îngerești au intrat și în dogma creștină.Un loc important în doctrina persană îl ocupau și cele patru elemente. Focul, Aerul, Apa și Pămân-tul erau considerate sfinte de către perși. Cu toate acestea de multe ori pământul și apa erau asociate întunericului sau entităților joase, în timp ce focul și aerul erau asociate Luminii și entităților supe-rioare. Dintre cele patru, focul era cel mai adorat, motiv pentru care perșii erau cunoscuți celorlalte popoare antice sub denumirea de ”adoratori ai fo-cului”.Curentul antroposofic afirmă faptul că în omul nu a evoluat de-a lungul timpului din alte specii animale, ci a cunoscut un proces continuu de densificare, trăgân-du-se din ființe cu un corp eteric, nu fizic. Europa a juns să cunoască aceste ființe sub numle de Îngeri sau Arhangheli. Respectivele ființe nu aveau o libertate de decizie și de acțiune așa cum o cunoaștem noi acum, ci lăsau să se reverse în interiorul lor voința divină, care se manifesta la nvelul ființelor aflate la un nivel superior. Libertatea de a alege a venit mult mai tărziu în evoluția umanității. Însă anumite ființe au dorit să obțină această libertate mai devreme decât era firesc și astfel s-au rupt de voința divină. De aceea respectivele ființe nu puteau rămâne în cadrul ierarhiei Arhang-helilor. Cea mai reprezentativă dintre ele a luat forma unui balaur deoarece era o ființa care nu mai avea

loc în lumile spirituale, deci trebuia să coboare pe pământ. Însă nici o formă fizică de mineral, plantă sau animal care urmau să apară în cursul evoluției nu putea lua, așa că a a luat această formă, care desigur nu era una fizică și nu putea fi văzută cu ochii fizici. Astfel, balaurul, care a fost cunoscut de majoritatea culturilor lumii de-a lungul timpului, este o ființă decăzută din lumile spirituale în lumea fizică, însă nu este o ființă fizică, ci una suprafizică sau suprasensibilă. Iar sarcina lui Mihael a fost de a muta respectiva ființă din lumile superioare în lumea de jos, faptă imortalizată sub forma unei lupte. Omul poate vedea figura vrăjmașului în sine însuși, ca o creatură de natură animalică, dar care totuși nu este animal, trăiește în lumea fizică dar nu este vizibil. Pentru oamenii din trecut această creatură s-ar fi simțit asemenea unui șarpe care și-a găsit sălașul în interiorul omului și care se în-colăcește aici și mai ales în jurul inimii.În final aș dori să citez un paragraf prin care Ru-dolf Steiner explică foarte bine ideile prezentate mai sus și ne spune ce imagine ar trebui să ne formăm în minte în această perioadă pentru a ne ajuta să evoluăm:”Şi astfel, dacă ne întoarcem la o concepţie despre lume mai veche, suntem conduşi pretutindeni de la nişte gânduri abstracte, care ne ating ca un vânt rece şi ne dau fiori de frig, din cauza caracteru-lui lor intelectualist, spre nişte imagini, între care una dintre cele mai grandioase este tocmai imag-inea lui Mihael în luptă cu balaurul, a lui Mihael care l-a prăvălit pe balaur pe Pământ, unde mai apoi, aş zice, balaurul şi-a putut clădi fortăreaţa în om. Şi pe urmă Mihael a devenit luptătorul împotriva balaurului din om, în felul descris. În această imagine, pe care am aşezat-o în faţa su-fletelor dvs., Mihael se află, din punct de vedere cosmic, în spatele omului. În om trăieşte o copie eterică a lui Mihael, care dă lupta propriu-zisă din om, prin care omul, în lupta mihaelică, poate deveni treptat liber, fiindcă nu Mihael dă lupta, ci puterea de dăruire umană şi copia, creată prin aceasta, a lui Mihael. În Mihael, ca fiinţă cos-mică, trăieşte mai departe acea fiinţă spre care omul poate să-şi înalţe privirile şi care a început lupta cosmică originară cu balaurul.”

ml-sar.ro 24

Considerații cu privire la simbolurile și conexiunileregăsite în Copacul Vieții

OOrice Fr:. Mason care dorește să evolueze pe calea spirituală în cadrul ce-lor trei grade albastre sau dorește să se pregătească pentru gradele superioare gradului de maestru mason trebuie să dobândească o

serie de cunoștințe elementare despre kabbalah sau Cabală. Dintre toate sistemele filosofice și ezoterice acesta este cel mai utilizat de către di-versele societăți inițiatice pentru dezvoltarea indi-viduală și spirituală, acesta având mai degrabă un character științific decât religios, fapt care îl face atât de potrivit pentru studiu, indifferent de reli-gia celui care îl studiază. Dacă ar fi să enumerăm problemele pe care kabbalah își propune să le dis-cute și resolve am putea aminti următoarele: -Ființa Supremă, împreună cu atributele și natura sa -Cosmologia -Crearea îngerilor, demonilor și a omului, precum și natura acestora -Modul în care literele ebraice pot fi com-binate pentru a da noi înțelesuri unor pasaje din Cartea Sfântă.Oricine dorește să studieze kabbalah și în special Arborele Vieții trebuie să studieze de asemenea și Tarotul și numerologia, deoarece doar acestea îm-preună pot oferi cheia înțelegerii marilor mistere ale Divinității, Universului și Omului. Este bine-cunoscut faptul că Arborele Vieții este o schemă alcătuită din zece elemente sau Sephiroturi între care există numeroase relații, precum și o ierarhie bine stabilită și de asemenea faptul că acestor Se-phira li se pot asocia nu doar denumirile ebraice obișnuite, dar și semnele zodiacale sau anumite puteri îngerești, arhangheli etc. În continuare voi continua prin a prezenta pe rând aceste Sephira din mai multe puncte de vedere.Prima formă apărută poartă denumirea de Kether și reprezintă Unitatea din care toate celelalte nouă structuri au emanat. Este indivizibil, împărțit la el însuși rezultând tot Unitatea, nu se poate mul-tiplica, însă prin adunarea cu sine însuși duce la formarea celorlalte forme și numere ale Copacului Vieții. Este Tatăl sau Cel Bătrân de Zile, Exis-tența sau Eleieh.

Din acest prim punct coborâm în jos către dreapta și ajungem la a doua Sephira care este Chokmah, Duada sau Numărul Doi. Aceasta se formează prin reflectarea Unității și reprezintă Înțelepciunea, un atribut masculin activ. I se mai poate atribui Tetragramatonul IHVH. Din Chokmah mergem către stânga până la a treia formă, și anume Binah sau Înțelegerea. Este o putere feminină pasivă, reprezentând Mama care împreună cu Tatăl (aso-ciat lui Chokmah; trebuie să facem diferența în-tre acesta și Tatăl sau Cel Bătrân de Zile asociat lui Coroanei) mențin Universul în ordine. Aceasta este forma feminină a Divinității Supreme și egală cu Chokmah. Astfel se încheie prima Triada din Copacul Vieții.Din unirea cestor două rezultă a patra Sephira nu-mită Chesed. Este o putere masculină care se mai numește Gedulah sau Măreția și este asociată cu Mila și Dragostea. A cincea Sephira este Geb-urah, o putere feminină care reprezintă Justiția, iar uneori este numită Pachar sau Frica. Aceste două Sephira se unesc și din uniunea lor rezultă a șasea, numită Tipharet careia îi sunt atribuite Frumusețea și Moderația. Astfel, putem spune că din uniunea milei și justiției obținem frumusețea și clemența. Aceste trei ultime Sephira formează al


doilea triunghi pe Copacul Vieții. Dacă primul tri-unghi formează Macroprosopos, al doilea este Mi-croprosopos.Al treilea triunghi sephirotic este alcătuit din a șaptea Sephira numită Netzach care mai este nu-mită și Victoria, cu numele divin asociat Jehovah Tzabaoth sau Domnul Armatelor, a opta care este Hod sau Splendoarea, o putere feminină pasivă căreia îi este asociat numele divin Elohim Tz-abaoth sau Zeii Armatelor, iar a noua care este formată prin uniunea ultimelor două este Yesod sau Fundația căreia îi este atribuit numele divin Shaddai. Sub această Sephira se află ultima din Copacul Vieții și anume Malkuth sau Împărăția. Mai este cunoscută și sub numele de Shekinah, Regină, Mama Inferioară sau Mireasa Micropro-sopusului. Numele divin asociat este Adonai, iar printre puterile angelești este cunoscută sub nu-mele de Kerubim.După această scurtă prezentare a elementelor constitutive ale Copacului Vieții putem trage anu-mite concluzii. Dacă încercăm să conenctăm aces-te Sephira în ordinea în care au fost prezentate vom obține ceea ce seamănă cu Sabia Înflăcărată a Venerabilului Maestru, cunoscută și din relatar-ea din Biblie în care se relatează faptul că după alungarea lui Adam și Eva din acest loc, la intra-rea din Est a fost pus de pază un înger cu o sabie înflăcărată în mână. De asemenea aduce aminte și cu Fulgerul care cade din cer sau cu o străfulfer-are de lumină. Putem desluși în aceste simboluri procesul primordial de creație care începe de la Kether sau Coroană și ajunge până la nivelul ma-

Mai mult decât atât, fiecare Sephira chiar dacă în mod tradițional este considerată a fi de tip mas-culin sau feminin în interiorul său se află și car-acteristicile genului opus. Toate acestea pentru a arăta echilibrul care se găsește în această schemă divină. Iar acest echilibru este văzut și mai bine dacă analizăm structura Copacului ca fiind alcă-tuită din trei coloane. Coloana din stânga for-mată din Saturn, Marte și Mercur distrug, taie, dărâmă, în timp ce Coloana din Dreapta formată din Neptul, Venus și Jupiter creează, fac să creas-că, reclădesc. Între cele două coloane se află cea din mijloc care întruchipează idee echilibrului și a moderației. Orice mason va recunoaște în primele două coloane de pe Copacul Vieții coloanele de la intrarea în orice templu masonic, Boaz și Hachin. Acestea au același rol și anume de a echilibra.

teriei și a universului fizic de la nivelul lui Malkuth sau Împărăției, trecând în acest proces prin toate Sephira intermediare. William Butler Yeats vorbește de asemenea despre un tip de tip de iluminare care nu este un o formă de cunoaștere de tip intelectual, cunoaștere care se obține în linie dreaptă prin avansarea logică de la o informație la alta, ci de tip zig zag, asemenea unui fulger care iluminează proprietățile pasive și active și care coboară instantaneu.Pe lângă conexiunile obișnuite pe care le putem face între Sephira-urile de pe Copacul Vieții, ex-istă și o mulțime de alte posibilități care arată noi proprietăți ale acestuia. Conexiunile pot fi făcute în așa fel încât să putem observa pe Copac simbolu-rile care reprezintă aspectul feminin și masculin. Acest lucru este ușor de înțeles având în vedere că puterile îngerești și Sephira-urile nu sunt exclusiv masculine, ci o parte sunt masculine iar o parte feminine.

ml-sar.ro 26

Masonul care stă să intre în Templu stă câteva mo-mente între cele două coloane pentru ca energiile contrare reprezentate de acestea să se echilibreze în interiorul său, astfel încât în Templu masonul să intre echilibrat și liniștit. Dacă revenim la sche-ma Copacului căreia i-au fost atribuite planetele putem găsi elemente cunoscute creștinilor sau rozacrucienilor. Putem forma schema unei cruci care are țintuit în mijlocul ei elementul Soarelui (care poate fi indentificat cu Hristos), deasupra avem Kether sau Coroana (coroana cu spini), la stânga Marte care este reprezentat uneori prin-tr-o suliță și care străpunge coasta lui Hris-tos, distruge, ucide, iar la dreapta Jupiter care poate fi reprezentat printr-o cupă sau pocal, care strânge sângele care repară lumea, care clădește, reînoiește. Astfel întâlinm din nou acest echilibru al universului.

Desigur multe lucruri pot fi spuse despre fiecare element care alcătuiește Copacul Vieții, însă în continuare voi aminti doar câteva idei la care putem reflecta și medita. Malkuth sau Împărăția este locul metafizic în care ne aflăm noi. O putem considera Împărăția cerurilor deoarece este con-struită de către mâini omenești. Avem puterea să ne construim realitatea după propria dorință.Noi suntem constructorii împărăției, care poate fi un Rai sau poate fi un Iad. Din lumea fizică ur-căm până la Yesod sau tărâmul Lunii și al viselor, lumea astrală și a imaginației. Lui Yesod îi este atribuit în mod tradițional Arhanghelul Sandal-Sandalphon, iar ca obiect sandalele. Această put-ere îngerească este descrisă ca o ființă uriașă care stă cu picioarele chiar deasupra Pământului, însă nu îl atinge. Asocierea cu tărâmul lunar, astral sau al imaginației este una foarte potrivită deoareceacestă lume este cea imediat deasupra noastră, fi-

ind prima pe care adeptul știinșelor oculte o poate experimenta. Următoarele forme sunt Hod care poate fi văzut ca sălașul gândurilor și al Intelect-ului și Netzah, care este sediul emoțiilor. Astfel, dacă folosim în mod corepsunzător intelectul, adăugăm energia emoțiilor și învățăm să ne fo-losim de indicațiile viselor și de imaginație toate acestea se vor cristaliza în lumea fizică de jos. Dea-sipra acestora patru se află Tipharet căruia i se asociază Soarele și care reprezintă sulfetul omului sau Sinele, Eul său superior, tot ceea ce este mai bun, mai luminos și mai nobil în om. Este ener-gia Solară, Hristică care răspândește lumină în lumea întunecată. Tipharet este ascensiunea pen-tru asumarea unei forme superioare, de supra-om sau zeu. Fiecare trebuie să devină un Împărat sau o Regină a Împărăției proprii, care însă consid-eră pe ceilalți oameni la fel și le acordă libertatea necesară.Geburah este distrugătorul Marte care separă oamenii, îi dezbină îi face să se războiască, fiind asociat cu sulița, sabia, ciocanul sau lanțul. Chesed sau Jupioter pe de altă parte este Sfân-tul Graal, cupa, potirul umplut cu vin care aduce oamenii laolaltă și îi unește. Lui Chokmah sau lui Neptul îi este atribuită de obicei bagheta magică, în timp ce Binah sau Saturn reprezintă timpul și efectele acestuia asupra lumii fizice. Saturn nu poartă o semnificație negativă așa cum mulți cred, deoarece Kronos doar setează limite. Nimic nu poate dura la infinit și nimic nu poate rămâne în acelașii stadiu, deoarece în acest caz nu ar mai fi posibilă evoluția. Prin forța pe care o opune Saturn omul poate deveni mai puternic și poate urca pe scara evoluției. În cele din urmă Kether sau Uranus este Coroana nepieritoare la care face referire Sfântul Pavel în Corinteni capitolul 9. Cel ce obține controlul asupra celor patru elemente va obține această Coroană și va fi stăpânul propriului său destin.Toate aceste considerații și idei ar trebui să ne ajute să găsim elemente practice de care să ne putem folosi în studiul Kabbalei în beneficul pro-priei evoluții și în același timp să ne determine să străpungem și mai tare vălul negru al necunoscutu-lui și al necunoașterii. Cunoașterea reprezintă propria sa răsplată, însă cunoașterea care poate transforma este cu atât mai prețioasă.

Planșă realizată de cătreFr:. Călin Murea

V:.M:. al R:.L:.Lux Aeterna Nr. 6015


Descrierea Marelui Orient al Artei Regale

Marele Orient al Artei Regale a luat naștere din dorința de a practica gradele superioare de la 4 la 33 în R:.S:.A:.A:. într un mod unic față de alte structuri din România: cu ex-ecutarea ritualurilor pe fie-care grad, o instrucție corec-

tă și completă pentru fiecare membru și un Templu în inima țării, la Brasov, construit special pentru a se transmite corect informațiile și secretele grade-lor astfel încât acestea să nu se piardă o dată cu trecerea timpului. Pentru a atinge acest obiectiv grandios, Templul (a cărui construcție a început deja) va fi decorat cu toată logistica și recuzita necesară creării unui cadru solemn, atât de nece-sar Lucrărilor noastre.În consecință, mai multi Frați cu grade superioare (în special Frați de grad 33) au hotărât să formeze această structură care s-a concretizat în data de 01.07.6017 A:.L:., atunci când a luat ființă Marele Orient al Ar-tei Regale. Acest eveniment marcant în istoria noastră s-a desfășurat într-un cadru festiv la Rucăr, loc în care ne-a fost semnată și înmânată patenta de recunoaștere și funcționare a Marelui Orient. În funcția de Suver-an Mare Comandor a fost numit P:.P:.F:. Cojan Sorin Călin și au fost decretați membrii fondatori ai Supre-

mului Consiliu de grad 33 și Ultim, un număr de 11 Frați care dețin gradul 33.Oficializarea deschiderii Marelui Orient al Artei Regale a avut loc în prezența mai multor entități. La această festivitate au fost martori Marele In-spector General de grad 33 și Ultim Alain Mi-chelet; Principatul de Pontinha reprezentat de Alteța Sa, Prințul de Pontinha, Renato Barosso – guvernator al Ordinului Cavalerilor de Saint Bernard. Așadar, Marele Orient al Artei Regale este un proiect nou, început anul trecut, chiar dacă abia astăzi ne-am reunit pentru a cinsti acest nou început. În tot acest timp, Frații din Atelierele de Perfecție au Lucrat intens pentru a aprofunda gradele în care au fost investiți. În acest proiect ne dorim sa atragem alaturi de noi Frați care detin aceste grade superioare, nu au unde sa activeze și își doresc să aprofundeze tainele și misterele aces-tui rit. Organigrama este stabilită încă de anul tre-cut și a fost definitivată recent.În prezent, Supremul Consiliu de Grad 33 și Ul-tim este format din 21 membri cu drepturi depline și trei onorifici din: România, Canada, Mexic și Muntenegru, asadar, Marele Orient al Artei Re-gale nu este o instituție națională, ci internațio-nală.

ml-sar.ro 28

Executam integral ritualuri la gradele 4, 9, 14, 18, 28, 30, 32 si 33. De asemenea, suntem și în posesia de ritualuri pentru gradele intermediare, care trebuie studiate pentru o înțelegere corectă și completă. Și pentru ca totul să fie just și perfect, ne-am asumat construcția Templului de la Brașov, despre care am vorbit mai devreme, un Templu exclusiv pentru ritul de perfectie, situat în mijlocul țării, tocmai în ideea ca toți Frații, indiferent de aria geografică și de Obediența din care fac parte să aibă un acces facil. În Romania, la ora actuala, nu există Tem-ple destinate R:.S:.A:.A:. Noi ne diferențiem de restul Supremelor Consilii din țară prin studiu și lucru. Marele Orient al Artei Regale se bucură de recunoașterea Internațională a următoarelor obe-diențe din Lume: Souverain Sanctuaire Interna-tional des Marches de Burgondi, condus de Suver-anul Mare Comandor Michel Picandet și Supremo Consejo Soberano de Mesoamerica, condus de Su-veranul Mare Comandor, P:.P:.F:. Jose Trinidad Alcocer Bravo. Avem multe planuri de viitor, iar cu ajutor-ul M:.A:.A:.U:. le vom duce pe toate la îndeplinire.

Planșă realizată de cătreFr:. George Ionuț Bălăceanu

Mare Secretar General


Fotografii activități

ml-sar.ro 30

NIHIL SINE DEO filefoarte dispersată. Este foarte plăcut să ne întâlnim în ținute și să...

Documents

Transcript of NIHIL SINE DEO filefoarte dispersată. Este foarte plăcut să ne întâlnim în ținute și să...