A. D. XENOPOL

Nicolee Hretzulescu

75136

Viata i faptele lui1812-1900

I

BUCURE9TIAtelierele graflce SOCEC & Comp., Sodetate anonimi,

1915

PREFATA.

In paginele ce urmeaza expun viata pe atat de lungape cat de bogata In fapte a .unui mare si bun Roman,Nieolae Kretzulescu. Rar se va putea Intalni o mai stator-nica plecare a sufletului numai spre folosul Orel si a nea-mului sau, de cum a fost acea a lui Kretzulescu. In tim-puri cand stiinta era ca si necunoscuta In tarile romaneti,el si-o Insuseste prin o mane/ staruitoare, cu scopul maiales de a radica la cinste Indeletnicirea cu dansa, si ash ajungea fi eel Intai doctor In medicina de natie roman In Mun-tenia, lueru cu atat mai afara din cale cu cat el apartineaunei clase sociale ce obisnuià a se dedh numai la ocarmui-rea norodului", iar nu la studii abstracte. Acest singurfapt Inseamna o noua indreptare, un curent nou In viataromaneasca, si initiatorii sivoaelor noue au fost totdeaunapecetluiti cu sigilul ma rimei. Dar Kretzulescu a fost nunumai cel Thai medic titrat roman, si anume cu un maretitlu, acel de doctor In medicina de la facultatea din Paris,ci a fost i un om politic de mana Intai, ci viata lui esteplina de initiative mari si frumoase, de Indrumari sprebine si adevar. El lumineaza ca o facia aprinsa In Intune-ricul vietei noastre de atunci, si lumina ei trebue cunoseuta.De aceea am intreprins incondeerea ei.

Dap/ obiceiul meu, am cautat totdeauna s facvorbiasca faptele mai mult decat apretuirile, Intru cat ele

4

vorbesc mai puternic asupra meritului sau demeritului lu-crIrei omenesti, si din faptele lui N. Kretzulescu se des-face o personalitate covlrsitoare care stl ca un stalp al vieteiromane din trecut. Kretzulescu este unul din marii boiericare au dat avant ideilor liberale si egalitare in Romania ;el este unul din indrumltorii misc/rei democratice care s'alltit necontenit, si, cuprinzand toatI omenirea, s'a intins siasupra noastrl spre marele bine al tuturor; el a inaugu-gurat aceastl miscare, prin o initiativl mare si neasteptat/care a trebuit cu atilt mai mult sl loviascl spiritele, cneat se avanth in o sferI innaltl, acea a stiintei, atat de strlinitpe atunci mintei romlnesti.

A. D. XENOPOL

CAP. I.

FAMILIA KRETZULE$T1LOR.

Scopul scrierei de fa ta nu este de a se Indeletniel cuexpunerea vietei intregei familii a Kretzule§tifor, ci numaicu acea a unuia din membrii ei cei mai cl frunte, cuacea a lui N. Kretzulescu; dar fiindca Inchegarea ori-carei fiinti i§i are radacinile ei Implantate in tainele eredi-046 §i ale atavismului, vom schith §i din fetele cele maiYechi ale acestui neam, pe acele din ale cäror vi ta se vafi hranit firea omului cu a carui viata voim sa ne tilde-letnieim.

N. Kretzulescu se trageh prin tata din vechea §i mareafamilie de boieri de acest nume, iar dupa mama din altafa,milie, tot atat de inradacinata In trecutul rel, acea aCâmpinenilor : tatal lui Nicolae, Alexandru Kretzulescu,avand de sotie pe Anica fiica vornicului Scarlat Campineanu.

Daca Insa nurnele se mo§tene§te din partea barbatului,Insu§irile pot sa se coboare in sangele §i sufletul urma§ilor,din ambii nascatori, §i de aceea vom schita, cate ceva dinviata innainte mergatorilor lui N. Kretzulescu Mat dinpartea tatalui cat §i din partea mamei lui.

Neamul Kretzple§tilor, ea §i alte eateva putine familiiboere§ti, face parté din casta Basarabilor, din care se trageprin Dobromir, Marele Ban al Craiovei din jurnatatea a

6

doua a secolului al XVI-lea i fratele su Gheorglie Lo-gofg.tul, bunicul Doamnei Stanca, sotia lui Mihai Viteazul ').Documentele ne citeazg, si pe Stan vel spltarul, unchiul luiDobromir i tatgl lui Vintilg Paharnicul. Acest Vintilg, estebunicul lui Stan Logofgtul din Kretzulesti. Stan din Kretzu-lesti este primul care poartg, acest nume dupg, proprietatea.sa. El a zidit biserica din Targoviste (1647) uncle este zu-grgvit cu neamul su printre cari : Stan, Dobromir Ban,Dragomir, etc.2).

Stan din Kretzulesti a avut doi fii : pe Radu si pePgdure Postelnicul si o fiicg Alexandra. Pgdure Postelnicula avut un fiu, care s'a stins fgrg. urmasi. Din Logofg,tulRadu Kretzulescu se trag ramurile actuale ale Kretzulesti-lor prin Radu si Constantin Kretzulescu, fii vorniculuiIordache Kretzulescu, care erh nepotul Logofltului RadaKretzuleseu.

Printre suitorii lui Alexandru Kretzulescu Insemngmmai intAi pe vestitul Stroe Leurdeanu, boierul cel vajnic

plin de energie de pe timpurile d.omnitorilor GheorgheGrigore Ghica, Anton din Popesti i Gheorghe Duca

din anul 1659 si uringtorii3). 0 nepoatg, de fiu a luiStroe, Safta Leurdeanu, se cgsgtorise cu Rada Kretzulesculogof/t mare pe timpul lui Mihnea al III-lea, 1658-1659,si Incepltorul mai cunoscut al marei familii care'si trggeh nu-mele dela satul Kretzulesti din judetul Arges4).

Rada Kretzulescu erh la inceput devotat lui Gr. Ghicaprecum erau In bune leggturi cu acest domnitor si Con-stantin Cantacuzino cu Intreaga lui familie. At and Ghicatrldeazg, pe Turci In bgtglia dela Lewa din Transilvania,

B. P. HasdAu. Etynwlogicum Magnum Demoniac. Bucurelti, III, p. 2542ao31.

§tefan D. Grecianu, Genealogiile document ate ale familiilor beereqti,Bucuretsti, 1913, vol. I, p. 294 r¡i 320.

8) Asupra lui Stroe Leurdeanu vezi istoria Roma'nitor din Dacia TraiantYde mine, Vol. IV, p. 223 tti urm.

4) Radu Kretzuleseu este a mintit in un qir de documente: 1659, 1661, 1666,1668, 1669 gi 1679. Documente privitoare la familia Cantacuzino publicate deN. Iorga, p. 10, 60, 64, 69, 70, 82 i 98. Cel intAi bojar din aeeastli familieStan din Kretzulegti se intAlnelte la data din 1654. (NotitA comunicatA de D. Ni-colaeseu).

7

el trimite de mai innainte in laglrul nemtesc pe patru boieri§i anume, dui)/ cum ii aratl cu numele lor sehimonositeraportul lui Koob din 14 lulie 1663, pe Dregisk Gata-ehosky (Cantacuzino), pe spAtarul Stuoska (Stoica), pe , erbanChakachosky (Cantacuzinonu intelegem pentru ce a fostschimonosit altfel) §i pe .Radu Tretzulescu (Kretzulesku),ca A, spun/ generalului Puchha,im, c/ numai siliti luaserlMuntenii parte contra imp/ratului 1).

Uciderea nedreaptl a lui Constantin postelnicul de c/treGrigore Ghica atrase ins/, de§1 nu §tim prin ce impreu-rare, pe Radu Kretzulescu care erh, cu toate acestea inruditprin egsItorie cu familia lui Leurdeanu, in partea Canta-cuzine§tilor §i fact' din Radu un du§man al lui Stroe Lem-deanu, tatul socrului s/u. Aceastl Intoarcere a lui RaduKretzulescu contra cuscrului su Stroe reies/ din subsem-n/tura lui in actul din 1669, prin care divanul domnito-rului Anton din Pope§ti osftnde§te pe Leurdeanu 2).

De aceea cAnd Grigore Ghica se Intoarce in domnie,in anul 1672, rIzbunarea lui cea stra§nie/ in potriva Can-tacuzine§tilor se intinde §i asupra lui Rada Kretzulescu, careeste bIgat in obeze §i inchis in turnul dela poarta dom-neaseg, de unde il scoteau pentru a'l bate la tAlpi Impreun/cu tovaralii lui de suferintl: fratii Cantaeuzine§ti §i boeriiMare§ banal, Gheorghe vornicul, Ghetu clucerul, Mihai pos-telnicul, Stoian comisul §i doi c/pitani care fur/ chiar tliatide Infuriatul domn 3).

Prin ackastl aplecare a lui Radu Kretzulescu eItrefamilia Cantacuzino, el fu adus in Andurile partidei natio-nal° §i protivnic/ Grecilor 4).

Radu Kretzuleseu, cAsAtorindu-se cu Safta Leurdeanu,aceasta ii aduse ca zestre satul Leurdenii din judetul Muscel,sat care se aft §i ast/zi in st/pAnirea familiei Kretzulescu.Mo§ia este a§ezatg, in o pozitie foarte frumoas/ pe un deal

I) Hurmuzaki, Doc., V, p. 69-71. Comp. A. D. Xenopol, Istoria Bowl-nilor IV, pag. 304.

2) Doeumentul eitat In nota 2 mai sus.°) Constantin Clipitanul In Magazinui istoric,IV, p. 368; Anonimul romii-

nese, Ibidem, I, p. 3-6.4) Pentrn amXnuntimi vezi A. D. Xenopol, Iatoria .Romcinilos, IV, p. 441.

ce domina cursul Argesului ce duce spre Dunare panza luide apit. Se vede si astazi, langa scara de intrare a caseicelei vechi din Leurdeni, o piatrit foarte roas a de pe ca,retradiOa satului Leurdeni spune cit se urch Stroe Leurdeanupe cal.

Stapanirea satului Leurdeni este Intarita impreuna, cuaeea a satului Sarulestii lui Radu Kretzulescu i frateluisitu Padure postelnicul Kretzulescu, de catre domnitorul RaduLeon, prin hrisovul su din 1666 1).

Dela Itadu Kretzulescu ramasese mai multe fete si unsingur u Iordache pe care genealogia Cantacuzinistilor IIda, ca boer fara avere i fitra parinti, dar pe care cu toateaceste, Constantin Brancovanu, domnitorul Munteniei din-tre 1686 si 1714, 11 ieh de ginere dandu'i pe fiica lui Saftain casatorie, pentru vaza cea mare a neamului din careIordache se trageh.

Braneovanu facit pe Iordache Intai camaras, apoi pos-telnie. La uciderea Brancovanului, In 1714, Iordache Kre-tzulescu fu surghiunit la Chitaia impreuna cu soacra lui,sotia lui Brancovanu.

Iordache Kretzulescu este dat de Genealogia Cantaeu-ziniqtilor ca un om foarte bisericos, scamp, Meat si iubitorde viata retrasa In sinul familiei lui. Nicolae MavrocordatII Rica voraie mare in 1719, si el ramase in aceasta boerie

.sub urMasii lui Mavrocordat, Ora la 1746 cand marl.Sotia lui trech din viata, In anul urmator 1747, dupa 40de ani de convietuire cu Iordache. Ei se luasera dcci in 1707.

Caracterul i purtarea lui Iordache Kretzulescu Ii fa-cusera un mare nume de cumintenie i intelepciune.moartea 1114 plangeau nu numai rudele si prietenii, dar si

ranií cu care el se purtase bland i omenos 2).Din acest lordache se trag cele clod, ramuri ale Kre-

tzulestilor de astazi, ramura Marelui Logoat Alexandra sia Banului Constantin.

Alexandra s'a casatorit cu Anea fata lui Scarlat Vain-

;) Rdui. PS,dure Kretzulescu emu frati, flii lui Stan Ban Stancin logoatot Kretzulelti. Doc. eitat In Iorga, Doc. CantacuziniVilor, p. 62.

2,7 Genealogia rantacuiiuiptitor publieutat de N. Iorga, p. 371-874.

9

pineanu, din care s'a nascut patru blieti: Constantin, Scarlat,Nicolae si Dimitrie Kretzulescu, pe Ihnga cinci fete; iardin paharnicul Consta,ntin s'a nrtscut Ion si alt ConstantinKretzulescu.

Asupra pariMilor lui Nicolae KreOlescu, cu toate e/ni s'au pastrat chipurile lor, stim foarte putin. Ana Cam-pineanu, sora lui Constantin si Ion Campineanu, se Impar-t/Oh din 1nnalta fire a fratilor ei. Erh o femee bung siblanda, religioasa, inteligenta si destul de culta pentru vremileei, stiind 1ntre altele si limba franceza; erA, si o foartebura gospodina, ca multe din boeroaicile timpurilor vechi.Tatul lui N. Kretzulescu, Alexandru, erh tipul boeruluipatriarhal. Copii lui Si respectan foarte mult. Despre el neapune Ion Gbica ca erà un om destept, caruia 1i placehInuit sa dee porecle oamenilor. Unuia 1i ziceh gamine, dupamodul cum purth Oral; pe altul 11 porecleh zlataust saugura de aur, pentruca vorbih tot In sentente 1).

Dintre suitorii lui Nicola° Kretzulescu se deosebestemai ales un membru al acestei familii, fratele strabunuluisu Radu, anume Matei stolnicul Kretzulescu, care se deo-sebeste prin niste apucaturi culturale foarte Insemnate. Pelael s'a putut 1mpartasi, prin atavism, si firea asemanatoareIn aceasta privire a lui Nicolae Kretzulescu2). Acest Mateieste cunoscut pria un testament al sat] ca,re arata In el unspirit cu mult superior rândului oamenilor din veacul Incare tralh. Testamentul este din 19 (ihenarie 1719, si Incepeca o fraza greceasca: 06q. Mviri Ocivecrou xpricrweikt 4v 134,ceca ce dovedeste ca stolnieul 1VIatei posedh cultura obisnuitaa timpului, cea greceasel. Apoi el prevede foart,e multeamanuntimi privitoare la. Inmormântarea si mai ales lapornenirea lui, ceea ce 11 arata iara§i, conform ca timpul, eaun om foarte religios. Pentru a Intimpinh cheltuelile destulde Insemnate ale slujbelor bisericesti cerute de el a se In-deplini la mormhntul lui, Matei Kretzulescu hotaraste sa se

Scrisori catre Aleceandri, p. 291. E vorba de anul 1828.Genealogia, p. 377. (Notit culeasit din arborele genealogic al familiei

Kretzuleseu Intoemit duplt documente de D-L Nicolaescu, nepublicat fric1).

10

vanda oare care parte din averea lui. Roaga apoi, pe dom-nitorul Munteniei, Nicolae Mavrocordat, sa fie okrtipliwvòpcpavo75 gou biaueEvre-sasca. Mai roag/ pe Maria Sa saprimiasca drept dar un atlante (atlas, colectie de harti geo-grafiee) pe care l'am fost cumparat cand am fost la Viena,drept zloti nemtesti 48". Dupa aceea, lasa copiilor luideosebite inoii i anume Ancestii fetelor lui, Marieiticai; piar partea cea mai mare ce avem o lasarn color doiWO mai mici, Iordachi i Matees, carora le las toatecele nedate altora: sate, mosii, vii, robi, mori, Kivu& Kai¿ZKtVflTa KTfigaTa", punhnd pe adoua lui sotie Zo4a care nunia Indoesc ca nu le va fi ea o maid, duioasa", ea epitropa.

Pe Fang/ avere, lasa baetilor si rtile de Invataturape care le am In catastih tot pre nume serse (deci un ca-talog In toata randuiala) In numar de 124: filosoficesti,gramaticesti, po1iticeti, istorieesti, latinesti, italieneti, iproci;pe care mai multe din ele le-am cumparat child am fostla Viena pentru treaba celor doi eopilai, ea A, Invetegreceste si mai vArtos italieneste i latineste, de care ma rogZoitei sa'mi Invete copilaii i struniasca pentru cartede se va puteh ea sal pedepsasel (Trcabbw a InvAth) maibine, si sa mi'i pedepsasel mai ales la latineasel i ita-lieneasea, si de ma yeti asculth iubitii mei fi ca sa vaghimnasiti (Tulivetzw =a se sforth a se sill) la Invataturacitrtei §i a §tintei acestor trei limbi, veti chstigh multamill dumnezeiasel i casele voastre i numele vostru vafi cinstit i prea slavit la eurtile cele mari".. Matei Kre-tzuleseu lasa apoi Zoitei mai multe mosii, Intro alteledin hotarul din jos de Mori i unde sedeh Bratul", unchip straniu de a indich un pamânt, dupa cum se faceh Indooumentele primitive ale tarilor romane I).

Lui Gheorghe, logofatul lui, pe care l'am crescut siinvatat carte" ti lag mai multe lueruri mobile precum si laalti oameni din casa lui. La sfArsit Intr'un post-seriptumadaoge ca lui Iordache baiatul lui cel mai mare ii mai lasa

lantul cel de aur cu moneda, chipul Imparatului nemtesc

1) A. D. Xenopol, latoria Romandor, II, p. 181.

11

Carol al VI-lea Chesar, pe care mi 1-a dat acel Imparatcând am fost la Viena pentru trebile tarei noastre"1).

Din acest testament se vede ea stolnicul Matei erh unom, data nu Invata,t el Insusi, cel putin foarte iubitor deInvatatura, cum rar se Intalnesc In vremile lui. Stolniculfusese de doll/ ori la Viena, odata pentru trebile tarei

doua oara pentru Invat5tura copiilor sai. El stieh greceste,cum se vede din testamentul sau, poate ehiar i latine§te,pentru a se puteh Intelege cu oamenii politici din Viena.Stolnicul aveh o biblioteca catalogata, alcatuita din deo-sebite carti din care desigur el pe unele le cetise, deoarece le apretuih ash de mult; el mai cumparase dinViena acel frumos atlas pe care'l lasä prin testament dom-nitorului Nicolae Mavrocordat; In sfaxsit el el se Ingrijesteatata caldura de Invatatura copiilor sai.

.Misiunea lui Matei Kretulescu la Viena este Intaritade o scrisoare din 14 Septembrie 1717, a mai multor boieri:Radu Popescu ban, Serban Buzoianu vornic, Grigore Baleanulogofat, Radu Golescu spatar, Ilie tirhei visternic, EustatieLeurdeanu paharnic. Barbu Greceanu stolnic, Petru Ube-deanu sardar i Matei Kretulescu satrar, prin care cerintervenirea principelui Eugeniu de Savoia pentru a nu lashmai mult tiny Muntenia sub administratorul Ioan Mavro-cordat, si a pune ea domn In ea pe Iordache Cantacuzino,iarasi o protestare nationall contra Grecilor 2).

Daca elementele ereditare dupa tata vor explie,h uneledin Insusirile caracterului lui N. Kretzuleseu, ea staruinta,si energia, acele mostenite de el prin mama lui, Ana CAm-pineanu unite eu ramasitele atavice rasarite In sufletul luidela Matei Kretuleseu, vor da sama despre una din fetelecele mai de capetenie ale acestui caraeter: dorinta lui decultura i iubirea lui de neam si de tara, Intrupata In oactivitate neobosita i neIntrerupta de 70 de a,ni.

Familia Câmpineanu s'a deosebit totdeauna *prin dorulei de viata mândr i vrednica de oameni pentru poporul ei.

I) Testamentul publicat dnpl original de N. Iorga In Documentele Canta-cuziniftilor, p. 198-211.

2) Hurmuzaki, Doc., VI, p. 192.

12

Daca nu se cunoaste mai nimic din viata lui ScarlatCampineanu tatul lui Constantin, Ion si a Anei Campi-neanu, mama lui Nicolae Kretzulescu este din contracunoscuta activitatea cea rodnicg, a fiilor sai, Constantin siIon, care devenir a cei mai aprigi aparatori ai cinstei neamuluiromanesc, In timpuri cand chiar visul unei asemenea nazuintiputeh pune îi primejdie pe acela In capul caruia el rasarih.

_Mai ales s'a deosebit In aceasta parte Ion Campineanu,unehiul de pe mamg, al lui N. Kretzulescu. El erh capulpartidului de boeri ce a luptat pentru regenerarea popo-rului i pentru apararea vredniciei lui, batjocorita i manjitade cine se sculh mai dimineata; el deveni centrul In jurulcaruia se adunara toate talentele i toate inimile aprinsede dorul tarei din acea epoea atat de insemnata, din caream supt cu totii sangele cel nou ce ne curge astgzi priuarterii. Ion Campineanu este aceia ce s'a pus In fruntea-societatei filarmoniee care a infiintat scoala ce a dat nastereteatrului romanesc; la el se adunau tinerii inflacarati ai aceluitimp pentru a ceti poezii i lucrari literare care rasfran-geau In ele ideile noug, °and Rusii au vrut s impung,adunarei din Bucuresti articolul cel adaos RegulamentuluiOrganic, care raph tarei Intreaga ei autonomie, Campineanusi cu tovarasii sai: Baleanu, Rosetti i CantaCuzino ridicaraglasul cu energie i protestara contra siluirei i nedreptateice se aduceau patriei lor. Aceasta Impotrivire este cel intaisemn al reinvierei unui popor ce pareit mort i ingropat deurgia vremurilor; este cea dmntâi treapta ce trebuih s neduel catre lumina si viata de sine statatoare.

Glasul lui Campineanu innabusit In tara prin firmanzmuls de Rusi dela slabita Turcie, rasung, in curand in

Apusului, In Franta si Anglia, unde Campineanu seduse spre a se tangui contra apasarei ce se faceh tarei ipoporului lui. Tot el se puse In legatura cu revolutionariiPoloni, cum face dovada corespondenta din timpurile acelea.Campineanu merse la Paris unde vorbi cu Thiers ministrullui Ludovic Filip i la Londra unde yamù pe lordul Pal-

1) loan Ghica, Scrieori catre Vasile Alecactndri, p. 506.

13

merston, aratand atat lor cat §i altor barbati politiei aiacestor mari State, Incalearile Rusiei asupra drepturilorPrincipatelor. Cu toate c pentru acel moment Campineanunu izbuti la nimic, nu este mai putin adevarat ea el esteeel dintai care a ridicat in Apus glasul pentru aparareaRomanilor, eel Intai care a spus eivilizatiei, ea exista unpopor In lume, Romanii, care eere dreptul s traiasea, Innumele acelei civilizatii, aruneand In mintile diplomatilorapuseni samanta ce trebuià st TheoItasca mai tarziu.

Cand se intoreeh din Paris, fu pus la opreala la Caran-sebeg, de unde apoi fu extradat Munteniei al careia guvernIl Inchise la Margineni. Campineanu este §i eel intai boer care,la relnfiintarea o§tirei pamantene sub ocarmuirea conteluide Kisseleff, administratorul rusesc dela 1829 1834, se In-serse sub steag. Tot el a desrobit pentru prima oara peTiganii lui In 1834. El a fost un model de virtute civic ide om cii mintea Innalta, eu caracter nobil §i frumos.

Tainele Inchegiírei unei individualitati sunt din celemai Inchise patrunderei noastre. De cateori nu rasare cate untalent sau o Insugire neagteptata, acolo unde ereditatea nune-ar puteh da nici o indegetare? Se poate ea Insugirile pecare le vom adeveri ca, au d.,osebit sutletul lui NicolaeKretzulescu sa fi fost productul propriei sale individualitati.In orice caz este interesant de a reatlh, in Innaintagii lui,trasaturi de caracter pe care le vom vedeh I./grind In aeeleInsagi ale fiintei lui. Din acest punt de vedere sehitareaunora din personalitatile din care el se coboara poate aveaun rost In o biografie a lui N. Kretzulescu.

CAP. If.

TINERETA LUI NICOLAE KRETZULESCU.

Nicolae Kretzulescu s'a ngseut la 1 Martie 1812, InBucuresti. Anii In care s'a petrecut copilgria lui au fostdin cei mai negri ai istoriei noastre, plini Intai de miscgrileturburMoare ale Grecilor si de uring,rile lor cele atttt declArdpg,r1toare pentru Principate; apoi dupg, o scurtg, odihng,mai mult relativg,, sub Grigore Ghica, de relele nepilduiteale ocupatiei rusesti Imbinate eu doul boale molipsitoare,ciuma si holera ce venirg, una dupg alta sg., bgntue tgrileroinhne.

Alexandru Kretzulescu, tata! lui Nicolae, fu nevoitpgrgsascg, Bucurestii si sl se retragg, la Lunca Mare, uncg.tun mai sus de Campina, la mosia socrului sg,u, Impreungcu copiii sal Cu alte rudenii ale sale. Aceasta se IntAmplg,In anul 1828 fiind, cum spune Kretulescu, Incg. copil, dicipe atunci bletii de 15-16 ani erau Incg, copii"1).

Nicolae Kretzulescu îi fgch educatia, cum se obisnua peatunci In casele de boeri, cu dasegli greci i profesori francezi.Dascglii greci, ne spune Kretzulescu2), II Invgarg materna-ticele si mai ales limba eling de care aveh nevoie pentru a

Nicolae Kretzuleecu, Amintiri istorice, Bucureeti, 1895, p. 6.lbidem ; loan Ghica, Scrisori catre Vasile Alecsandri, Bucuretti, 1903,

pag. 240.

15

trece bacalaureatul In Paris, unde voih sa se duel, mai alesdupa sfaturile lui Constantin Câmpineanu, unchiul lui dupamama. Pentru limba franceza, Krétzulescu lua, lectii Intaidela Claude Coulin, care slujise de secretar boerilor muntenirefugiati In Brasov pe timpul Eteriei. Coulin Insa fiindnumit capul cancelariei de corespondenta In limba franceza,sub generalul Kisseleff, si ne mai al/rid timpul de a da lectii,Kretzulescu Inv6,0 frantuzeste dela alt Francez, cunoscutulfilb-româ,n, I. G. Vaillant, care venise nu de mult inBucuresti.

Odata cu mijloacele de InvAt/turg, Orintii lui NicolaeKretzulescu Isi puneau ea tinta de a'i formh mima sisufletul. Copiii erau numerosi, gusturile si destoiniciiledeosebite. Dar asupra acestui amestec al firelor, predomniauniste idei comune, niste principii primite de toti, facand dinel un tot armonic, o familie. Tatal erà In adevax patriarhulIn Intelesul desavarsit al acestui euvAnt, acela care veghihasupra tuturor si a carui autoritate nu puteh fi pusa, Inindoiala. Ea nu erh Insa aspra si chinuitoare, ci facuta dino bunatate hotarita si din o energie linistita. Tatal nuaveh nevoie sa recurga la dreptul sal' de parinte. De la sinese Intelegeh ca trebuih sa fie ascultat, pentru ca ash esteranduiala ratiunei; pentru ca ash erh simtit de toti ca estebine. °and Kretzulescu ne spune ca el nu ar fi Indraznitsa, aprinda o tigara In fa,ta pa'xintilor lui, el lasa sa, se In-teleaga ca aceasta retinere a lui nu provenih din frica, darea el asculth numai de venera.tia si respectul filesc.

in acest mediu de dreptate si de simplicitate, preceptelereligioase gasiau un taram priincios. Se cetih Biblia In sinulfamiliei; In suflete se Intipariau sfintele maxime ale Evan-gheliei, acele mai ales care se refera la viata morall, careranduiau raporturile oamenilor Intre dansii; acele care auInceput In lume era dreptatei si a fratiei. Din anii lui ceid'intai ramase lui Kretzulescu totdeauna o puternica siadAnca, Intiparire In lunga lui cariera. El pastra pururicuvintelor mestecate de vremuri de cinste si nepatare" Inte-lesul lor adevarat. Lui Ii placeh sa repete formulele sfintite:nu face altuia area ce nu ti-ar placeh sa, ti sa faca tie".

Cu toate aeeste Romlnia, de si foarte Indephrtath deApus, rhsunase si ea de ecoul ideilor noue liberale, iesite dinRevolutia francezh; chei pe laugh Francezii emigrati èareaduceau cu ei ideile vechiului regim, eratt si multi repre-zentanti ai republicanismului, care rhspandiau in jurul lor ideilenoue menit a preface massele om- enesti. Si Intre profesorii luiN. Kretzuleseu am vhzut cä el ave h si pe unul din acestia,Valliant. Teoriile lui Jean Jacques Rousseau nu erau neeu-noseute la I3neuresti: eh puterea supremh erh numai o delegatiea majoritglii cethtenilor; eh acestia stint egali innaintea legeisi Innaintea dhrilor, i deosebirea de clase este un rest al bar-bariei exploatate de cei puternici In folosul lor. Codul In-treg al liberthtilor civile si politice, ori cht ar fi fost de nouIn Rhshrit, fu primit pe de a Intregul de tanhrul hoer side ai shi. A fost pentru el un fel de charth personalg.,cevh ca un manual de out de Stat, chruia totdeauna Ii rhmasecredineios.

In aceastg, atmosferh shnhtoash si inthritoare, respee-tuoash a trecutului, dar pltrunsh de coneeptiile vaste carepreghtese viitorul, erescit Kretulescu. Nu s'ar Intelege nimicdin opera de lumini si din liberalismul hothrat al acestuibArbat, dad, nu s'ar luà in bhgare de samh mil cei d'intaiai alchtuirei lui sufletesti.

Pe and se preghtih de bacalaureat, N. Kretzulescuintrg. In dreghtorii, Intai la registratura Curtei de Apel, lasectia civill, In Octomvrie 1832, stand In acest post pangla Maiu 1833. Intr'o zi, ne spune Kretzulescu, grefierulconvocg, pe toti amploiatii mai miei pentru a le Imphrticevh din banii adunati In o mare pungh, dela Impricinati,ca filodorimd, adech bacsisuri. Eu refuzand a mh Impitr-thsi din asernenea bani necurati, mg, puseiu reu cu gre-fierul &dui demisia din postul de registrator"

Nieolae Kretzulescu fu numit in 1832 comisar pe 14'1gäministerul din lluntru si Insgreinat eu descoperirea abuzu-rilor ce se eomiteau de sfatul orgsenesc. lordache Filipescu

1) Aimintiri istorice, p. 29.

16

1) Amintiri iatorice, p. 36.

75136 2

17

ministrul din launtru propuse lui Kretzulescu o Innaintare;dar el asculthnd de sfatul unchiului sau, staruih necontenitla parintii lui ca sal trimita la Paris. La sfhrsit ei con-simtira; dar nnicul ajutor de care puteau &spline pentruIntretinerea lui, neputândul fi de-ajuns, Kretzulescu ()Minnun concediu lung si; cu adaosul lefei, el putit plech la ParisIn anul 1834 t).

Spre a se feri de oprirea In carantina,' Kretzulescu sehotari a plech la Paris prin Moldova. Dupa ce se supusela formalitatile ce existau pe atunci la granita Muntenieidespre Moldova si la cele, nu mai putin aspre pentruMunteni, ale politiei din Iasi, el ajunse la Cernauti abiha 5-a zi dupa plecarea lui din Bucuresti obosit de caruta¡Ara arcuri, eu asternut de pae Inlauntru ce tineh loe descaun si de perina". In calatoria lui catre Iasi avusese de

J tovaras pe unul Tudorache Diamandi care Invatase la Parissi erh un mare Inchinator al doctrinelor lui Fourrier, catre

0 care Diamandi &Ail lui Kretzulescu o scrisoare de reco-ma ndare.

Mid trecit In Bucovina, Kretzulescu fu lovit de re-gula si buna ocarmuire ce o intalni aici, unde poporul ro-mhnesc afar/ de nenorocitele Intamplari care 1-au despartitde Moldova, putuse sa'si Intrebuinteze toate resursele la im-bunatMirea lui moral i material". La Cernauti, Kretzu-lescu Intadni patru tineri Moldoveni care mergeau si ei laParis, anume : Nicolae Docan, Panait Radu, Vasile Ale-csandri si Alexandru Cuza, condusi de profesorul Furna-rachi. Foarte frumos baga de sama Kretzulescu ca: oarecui din noi Romanii care ne Intalnisem atunci la eernauti,puteh sal treaca prin gând ca, peste 20-21 de ani, Frantasi Englitera Impreuna cu Piemontul vor merge sa combatape Rusia In Crimeea, vor Incheià la Paris, dupa biruinta,tratatul prin care Principatele noastre iesind de sub pro-tectia excluziva a Rusiei, vor intrh In aceea a Puterilor eu-ropene si, consfintind anticile noastre drepturi fa ta de Turcia,vor asculth macar in parte de dorintele exprimate de Di-

vanurile ad-hoc; vor admite, In Conventia de Paris, In, loen!Regulamentului Organic, principiile cele mai moderne, si Inurma color mai mari lupte contra intrigilor interioare siexterioare, vom ave h In ambele Principate un singur domn,pe unul din mentionatii patru tineri, i ct Indoita lui ale-gere va servi ca indrumare la compledta realizare a tuturordorintilor noastre" 1).

Ajuns la IVIiinich, Kretzuleseu Intaini acolo alti Romani:pe CananAu dela Botosani, pe Nicu Ghica Comilnesteanusi pe vàrul su lancu Kretzulescu, afland tot oclatl ca maitrecuserit prin capitala Bavariei Rolla si Ruset din Moldova

Ludovic Steege, fiul farmacistului Steege din Bueuresti,care ajunse mai tarziu ministru sub Caza Vodl.

Dupl 24 de zile de cglAtorie ca trAsura, prin Germaniacu Eilwagen, adecg diligenta care Insg, nu se prea grAbià

mergeh foarte pe Indeletele, Kretzulescu ajunse, In sfarsit,la Paris, unde trase de-adreptul in Rue St. Jacques, In ocasa unde stgteau i alti romani: Iancu Filipescu-Vulpe,Nicolae .Cantacuzino-Pascanu din Iasi si Mihail Anagnosti.Mai venir, tot acolo i coi patru Moldoveni Intalniti InCernrutti : Alexandri, Docan, Unza i Rada. Kretzulescu maiOs' In Paris pe Nicolae i Stavarache Niculescu, pe Co -stache i Aleen Filipescu; apoi mai sosir6 dup6, el si Iorgu

Negulici, loan Ghica, doi fi ai lui Dinica Golescu,doi ai lui Iordache Goleseu, Iancu Floreseu mai tarziu general,Dimitrie Br/tianu i lancu si Aristide Ghica.

DesI numgrul Romanilor cresteh neeontenit, ei locuindrisipiti In marele baos al Parisului, se vedeau rar si nuputeau si comunice nevoile din tar6". Simtind aceast6greutate. ne spune Kretzulescu, cativa din noi ne-am intelessa clutm o cas6 In care sa ne invoim a ¡edeh impreunitca frati, cat mai multi vom putea, pgstrandu-ne iubireade tara si ferind pe cei mai tineri dintre noi neglijezestudiile si uite tara"2).

Glsirg o pensiune In Rue S-te Hyacinte, lao doamn1 Du-

0 Amintiri istorice, p. 44-45.2) Ibidem, p. 46-47.

18

19

colombier a carei apartament numara vre'o 11 camere In careintrara ca pensionan: Cantacuzino, -knell Filipescu, fratiiGolescu, fratii Ghica, loan Ghica, Brailoiu, Panait Radu,Anagnosti, Negulici, §i Nicolae Kretzulescu. Pe langa acestmanunchi de Roinâni locuia tot acolo §i un Francez, Poujade,care ajunse In 1849 consul general al Frantei In Bucure§ti,unde se casatori cu una din fetele lui Beizadea, CostacheG hica.

Fiind numai Romani in pensiunea din Rue Ste. Hyacinte,poveste§te Kretzulescu, ziva mergeh fiecare la studiile sale,iar dupa masa, seara, ne coboram In gradinuta casei, §i ooara, doul, pana. a nu ne retrage fiecare In camera sa §ia ne pune pe studiile noastre, ne intretineam asupra neno-rocitei situatii a tArei, asupra viitorului la care aspiram,precum §i asupra datoriei ce ne era, noua impusa, °data cene voin Intoarce la caminurile noastre. Principatele noastrefiind pe atunci mai putin cunoscute deck Virile cele maiindepartate, cautarn cu totii a Intretinea adeseori presafranceza despre dansele §i a atrage atentia catorva oamenipolitici asupra primejdiilor ce le amenintau" 1).

Kretzulescu adauga ca, de§1 pensiunea D-nei Duco-loinbier s'a desfiintat §i Romanii din ea s'au impra§tiat, maimulti din ei chiar reintorcandu-se in tara, principiile ce audominat In sinul micei noastre colonii nu s'au pastrat maiputin de Romanii rama§i In Paris" 2)

Din aceasta intovaralire din Rue Sainte Hyacinte setrage obarsia Societatei Studentilor Romani din Pa.ris, Infiin-tata' In chip regulat in 1839, societate ce deveni initiatoa-rea revolutiei romane din 18483).

Sa nu cre lem insa ca N. Kretzulescu se dusese laParis numai spre a invata medicina, ca o arta sau maibine zis ca o meserie. Practiearea acestei §tiinti §i doban-direa diplomei nu erau pentru el atata un scop, ci maimult un mijloc de a Innalta in opinia publica o clasa In-

I) Amintiri ietorice, p. 47.Ibidem, P. 50.Asupra acestei Socieatti -vezi Istoria partidelor politice de mine 1, p. 25

ßi urm.

2 O

treaga de profesii pardsite de Romani §i lasate pe manilestrainilor. El fusese deci ellauzit de o preeugetareAr fi fost deci afara din cale ea Nicolae Kretzulescu sa'sifi marginit activitatea lui numai la ascultarea cursurilor §ila dobandirea cuno§tintelor tecnice trebuincioase me§te§ugu-gului pe care'l invata.

Vederile lui eran mai largi. Con§tiut de rolul pecare Imprejurarile I! vor Impinge a juch In viata 0,1.6 lui,el Ir*legeh sa, se pregátease í pentru sarcinile pe care ile pastrh viitorul. De aceea el Intreprinde In acela§ timpi studiile lui medicale §i insu§irea metoadelor de ocarmuire

ce predominan In Apus. II vom vede h urmand de aproapemarile cursuri de gandiri ce strabateau prin Franta,trand atingerea, Cu teoricianii timpului, prinzand toate pri-lejurile ce i se Infati§au pentru a dobandi o cultura ob§tea-sea, a'§i face un spirit mai cuprinzator, un suflet miinnalt, o cugetare mai mladioasa, mai de§teapta §i mai subtire.

De o cam data fusa trebuih A, se apuce de ce erhmai neaparat, spre a'§i asigurh Intreprinderea greului stu-diu al medicinei pe care In totdeauna el dorise s i'linsu§asca.

* *

Cum sosi in Paris, el se puse indata, §i anume chiar Intimpul vacantiilor rnari, sa'§i desavar§asca invalatura tre-buitoare pentru a trece bacalaureatul In litere. Isi lua doiprofesori, unul de matematici §i altul de limba latina. Sevede ca limba franceza, o stapanih In destul de bine, delastudiile fitcute In arA, mai Innainte.

La deschiderea anului §colar 1834 35, in Octom-vrie, Kretzulescu se inscrise la facultatea de medicina, IncaInnainte de a fi dat examenul de bacalaureat, urmand cursu-rile de fizica, chimie §i tiinÇi naturale introducatoare alestudiilor medicale, care studii erau cerute §i la examenulde bacala,ureat.

Tot In acel an el incepir §i cursul de anatomie §i dedisectie. Prima lui inscriptie la facultatea de medicina este

21

din 1834, iar diploma de bacalaureat din 1835 '). TrecAndacest examen Kretzulescu concurg pentru externatul spita-lelor si intrh In serviciul vestitului anatomist si chirurgJules Cloquet. Kretzulescu ave h intre colegi si pe GustaveFlaubert, marele romancier de mai tArziu, care a phstrat,In romanele lui, urmele studiilor de medicinh. Kretzulescuvoih sh concureze i pentru internat dar phrintii lui ce-randu'i sh, sfarsasch, mai curhnd, el se hothri sh dee numaidoctoratul, fhrh a mai trece prin internat. In mijlocul in-deletnicirilor sale de student, N. Kretzulescu nu uithmarele ideal care'l lmpinsese spre capitala Frantei : ridicareathrei lui. Indath ce aveh ceva ragaz, se duce h la Cameradeputatilor, unde aveh prilejul sh'qi inchlzaseh sufletul laadierea liberthtei, ascultând pe marii oratori ai Frantei dinacel timp: Cousin, Villemain, Molé, Guizot, Thiers, Odillon-Barot, Berryer, Lamartine, de Broglie, 1VIontalembertaltii, din care multi protivnici ai guvernului lui Louis Phi-lippe care, cu toate acestea, le deslhntuise vocile prin In-fiintarea guvernului parlamentar.

Kretzulescu phrhsise Bucurestii tocmai in anul In carese asezaserg In thrile romAne. domniile regulamentare, cuprecumpenirea absoluth a protectoratului rusesc. CurAndduph anul 1834, se formeazh In adunarea munteang aceamemorabilh opozitie care tinde sá prefach In fapte ideileliberale supte de Români din viata Apusului si care cul-minan In dorinta duph libertate, duph deschtusarea thrilorromane din lanturile de fier pe care Rusia vroih 0, le atArnede grumajii lor. Capul opozitiei din adunarea obsteascg InMuntenia erh Ion Cfimpineanu, unchiul dupg mamá al luiKretzulescu. Asupra lui Campineanu chzii in intaiul loc sar-cina de a aphrh tara lui de inchl2hrile Rusiei, mai ales Inchestia introducerei articolului aditional la RegulamentulOrganic2).

Diploma de Bachelier òs Lettres din 1835 eliberatli I M. N. Kretzu-lescu de Bucarest, Valachie" este subsemnatit de marele maestru al Universititteidin Paris, ministrul instructiunii publice M. Guizot i contrasemnatIt de secre-tarul consiliului V. Cousin.

Asupra acestei chestii vezi Morin partidelor politice I, p. 163 qi urin

22

Dupa ce Improtivirea adunarei fu zdrobita prin unfirman eliberat de Poarta de frica Rusiei, Chmpineanu sehotara,Se a se duce la Paris §i la Londra, pentru a pro-testh contra siluirei aduse tarei sale. La Paris el fu primitCu bratele deschise de Romanii ce Ittvatau acolo, Intre careerh §i. nepotul sail, N. Kretzulescu cari toti §i Cu Kretzu-lescu In frunte simtira Inviorandu-1i-se iubirea tarei §i aneamului, la atingerea marelui patriot ce venih sa protestezecontra Impilarei tarei sale.

Infatisarea lui Câmpineanu In mijlocul falangei Roma-nilor ascuti Inca iubirea §i dorul de libertate cu care ei seadapasera, pe lânga studiile lor technice, In marele centrual vietei culturale a lumei. Campineanu vazit la Paris peThiers i la Londra pe Palmerston, §i daca, cum am spus'omai sus, el nu va izbuti pentru moment In staruintele lui,aceste au lasat urme In Statele occidentale, urme ce auInriurit nu putin asupra politicei ce ele au adoptat maithrziu In afacerile uoastre" 1).

Este netagaduit ca intervenirea lui Campineanu estecel dinthi pas In seria faptelor care adusera ernancipareapoporului roman din jugul Rusiei.

Kretzulescu se folosi de scrisoarea de recomandare alui Diatnandi pentru a merge sa vada pe marele filantrop, i visator de notia organizare social, a omenirei, Fourrier,spunând acestuia ca a venit sa studieze medicina la Paris.Fourrier It povatue§te sa nu'§i piarda timpul In Paris, sa'§ipastreze sanatatea, si sa nu se arunce In cunostinti specu-lative de care va aveh destul timp a se ocuph odata, dupace'§i va ispravi studiile lui regulate. Acest sfat prea Inte-lept, dar cu atat mai straniu cu cat pornià tocmai delaun apostol al celor mai fantastice speculatii si care Inmi-nunase lumea prin Indrazneala utopiilor sale i marimeavisului salt, Indemna pe Kretzulescu a urmh Innainte cumulta ravna studiile sale. Dupa ce, cum am aratat, luase

l) Amintiri iatorice, p. 53. Asupra roluluí qi a misítineí luí Ciimpineanufatoria partidelor politico 1, p. 164, gi scrisorile eitpeteniilor polone care cXutausg.'l atragit in migcarea lor anti-ruseascit, (p. 12). Vezi 0 cele ce spune N. Kre-tzulescu despre unchiul situ, Anexa No. II.

23

prima lui inseriptie la faeultatea de medicina In 1834, elmai ieh In curs de cinci ani alte 15, ultima din 1839;trece In acest an cele 5 examene de doctorat, sustine tezaJul In 21 Iunie 1839 si dobandeste titlul de Doctor In Me-dicina dela Facultatea din Paris, eel inteti Romcin dinMuntenia impodobit cu ueest titlu ftlinfific9. Totusi atin-gerea lui N. Kretzuleseu cu Fourrier intari Inca in el dorintade a vede h realizate in patria lui, macar unele din planurilemarelui filantrop.

Insemnata insa, In intreprinderea lui Kretzulescu, esteImprejurarea ca un fiu de hoer mare se coborh din innal-timea pozitiei lui, spre a se amestech In randurile oamenilorde stiinta. De aceea are o valoare ash de mare hotararealui N. Kretzulescu de a Invath medicina. El fiu de neammare sl devina medic, sá deving vraciu", cum se ziceh peatunci; sa, se dud, la patul bolnavilor, i bogati i saraci,pentru a le restabili sanatatea! Erh cevh neauzit in tarileromane. i este de insemnat ca Kretzulescu nu propoveduinumai prin vorbe indreptarea mintei Romanilor catre pro-fesiile liberale, ci dada insusi pilda spre &salsa, prin fapta,deschitand astfel o noua cale poporului roman.

Domnitorul Alexandru Ghica, om de altfel cu cugetuldeschis catre ideile none, nu se putù opri de a dojani Inchip prietenesc pe N. Kretzulescu, pe care'l cunosteh Incadinnaintea plecarei lui la Paris, pentru cariera care si-oalesese, spunandu'i cá ce idee a avut sá invete medicina;cá nu ar fi de el; cá sa o lese in laturi i sá urmeze ca-riera parintilor lui". La aeeste Kretzulescu raspunse, catimpurile vechi au trecut; cá trebue sa cautam i noipi innainte alaturea cu popoarele civilizate; ca scopul lui,invatAnd medicina, nu a fost si nu este cleat acela de aradich profesiile liberale atat de despretuite la noi In tarasi considerate de publicul roman de domeniul excluziv alstrainilor, lor numai apartinandu-le de a fi doctori. farma-

1) In acelaq an, 1839, alt Muntean Grigore Culcer tree?' doetoratul Indieing la Pesta cu teza lui De Peste orientali. Un Moldovean C. Varnav dobin-dise doetoratul In medieing tot din Pests Inca din 1836 en teza RudintentumPhysiographiae Moldavias. Vezi Dr. Felix, Istoria Igienei in Romania I, p. 6.

24

ingineri, artisti si ash mai departe". El confirmh deeiimboldirea care'l impinsese spre studiul medicinei erh o

conceptie politica, cum am observat noi mai sus 1).Dad, insa domnitorul gasi de ctiviin0 a da sfaturi

lui Kretzulescu, comisia medicall careia tanarul doctor Mfg-tisa diploma, se minuna Inuit ca un Roman sa fi pututdobandi un asemenea titlu. Membrii acelei comisii îi tre-cura in Otero diploma din mani In mani, rumegand cinestie ce ganduri in mintea lor, asupra acestei prefaceri ne-asteptate a unui popor pe care'l credeau mort pentru lumea

Tot ash de stranie 01.6, apucatura lui Kretzulescu siclasei din care faceh parte si care se uith, ftrâ Indoiall cumai mult dispret decat mirare, la noul medic boer.

Kretzulescu ne spune el: lumea in Bucuresti se miràcum un fecior de boer termin uzitat a putut sa'si lesepozitia lui In societate i sa se faca doctor" 2).

Alexandru Ghica Insa vazand staruintele lui Kretzulescude a se apueh de practica doftoriceasce, Il randul medic dedespartire la coloarea de Negru, in 13 Fevr. 1840, standIn acest post pana, la 18483). Tot pe atunci se intoarseAlexandru Golescu-Arapill din Paris, ea inginer, cu diplom'adela Ecole centrale, i lute° zi ducandu-se spre a masurho soseh din judetul Prahova, Ii lu i pe Kretzulescu depreumblare. Stand ei la un popas sub umbra unui eopac,auzira pe doi negustori care se opriserh' tot acolo, cum Sicainau pe amandoi, spunand cu jale, cum din feciorii deboeri mari ajunsera unul masurator de sosele, celalalt doftor.Kretzuleseu insa cugeth In gandul su ca nimeni nu'si putehda sama ca noi, in condi(iile in care de buna-voe ne pu-sesem, nu faceam altceva decal s pregittim viitorul copiilerlor, si nu intelegeau ea brazda plugului pe care o trageamnu va intarza a da roade"4).

Pag. 20.Amintiri ietorice, p. 58.Deeretul de numire In Buletinul oficial, 1840, No. 33.Amintiri iatoricc, p. 59.

* *

23

InvatamAntul privitor la sanatatea oamenilor începù Inorasul Bucuresti prin o scoala de barbieri care invatau si artade a lug sane, a scoate maselele si a pune zbanturi (yen-tuze). Scoala erg asezata la spitalul Filantropia, departe decentru orasului, din care pricing foarte putini ucenici o cer-cetau i acei chiar care se hotarau sa, o faca lipsiau adeseoridela cursuri.

Aceasta scoala fusese Intemeiata probabil pe timpul luiKisseleff care se purtase eu plan un mult mai intinse In pri-virea Invatamantului medical, dar pe care el nu ajunse a leInfgptui. Ash el voià sa adauga cursuri de medicina la celesecundare din gimnaziul Sf. Saya, si anume: in anul I-iufarmacia, botanica si materia medica; In al II-lea chirurgia

patologia specialg; In alfil-lea anatomia si fiziologia, iarIn al higiena i tiintele naturale I). Aceasta conceptiemai cuprinzatoare neputând patrunde In aevea lucrurilor,fu Inlocuitg cu o dispozitie practica mutt mai restransa, darcare rgspundeh mai bine trebuintelor timpului. Anume In 1839,tocmai cand Kretzulescu se intoarce din Paris, AlexandruGhica infiinteaza o scoala de mosit, odatl cu Intemeerea spi-talului Pantelimon 2), la care scoalg Kretzulescu este cel Intilimedie romAn care ieh parte la lucrarile ei. Anume pgna lael nu erau decat medici straini In Bucuresti, dupa cum sevede aceasta din o lista a tuturor medicilor din capitala Mun-ten ei din anul 1833, care lista cuprinde 27 de rnedici totistrgini, Graci si Nemti mai cu sama 3). Kretzulescu intrandsi el In randul medicilor, subsamna In anul 1840 ca celintdi medic roman, un raport asupra unui examen delascoala de mosit, alaturea cu alti patru medici greci: Rasti,Alexandridi, Caragini i Formion. Dupg examen se face o

1) Raport din 11 Martie 1832 in V. A. irrerhe, látoria ,,co«lelor, I, p. 106.1) D. A. F§,tu, Discursul de receptie in Academia remand, 1872.3) Iat numele lor: Petra Ferari, C. Alexandridi, I. Serafim (Arman), loan

Tuclir, Apostol Arsachi, C. Papadopulo, Mihail Ilristari, Teodor Gheorghiad, A.Mandl, C. G Filitis, C. Brisson (Francez), A. Caragini, G. Granau, I. Rasti, AntonPaleologu, I. Major, C. Ertotul, C. Laibal, N. Gnssi, G. Papa, N. Nicola, C. Franti,D. Patura, V. Formion, P. Véron (Francez), I. Siberia. D. Mavrichi. BuletinulOficial, 1863 No. 45, 18 Sept. In 1845 se vd pe 1âng strini si doi mediciromâni: Kretzulescu Nicolae si Gr. Culcer. ibitlem, 1845 No. 15, 25 Ianuarie. In1853 se adaogIînc alti doi romani: Popovici i Capitanovici. Ibidem, 22 Iunie 1853.

26

ceremonie pentru Impartirea diplomelor In fata domnitorului,cand Kretzulescu sine o cuvantare In care Intre altele sebucura, de oarece de acum inainte nu vom mai fi tributaristrainilor cel putin lute° ramura de a marelui pom al stiin-tilor, si nadajdueste ca In scurta vreme vom aveh mai multecatedre de Invaturi publice, de mestesuguri si stiinti, macarde cele de intaile trebuinti ale oamenilor" 9.

Kretzulescu se purth pe atunci cu gandul de a infiintho scoalit de chirurgie a careia deschidere o cerh dela dom-nitorul Alexandru G-hica. Acesta II trimise la fratele sau, banulMihalache Ghica, presedintele Eforiei spitalelor. Cu toate camai multi boeri priviau propunerea de revolufionara, pentrusimplul motiv ca prin realizaren ei, poporul erh A, Invetecevh si deci sa'si lumineze mintea, Invoirea fu data luiKretzulescu care deschise fcoala de mica chirurgie, cum onumeste el singur, in ziva de 10 Ianuarie 1842, in una.din Wile spitalului Coltea. Prograinul Invataturei erh pentruanul intai : anatomia si fiziologia trunchiului omenesc; anulal II-lea teoria chirurgiei cu aplican i practice si principiigenerale de maladii interne. In 1843 se face un prim examenpe care elevii il dau In jurul unui schelet, lucru ne maivazut pang atunci In tarile romane2).

Pentru anul al II-lea, and urrnh sa se predeh chirurgiapractica, erh neaparata nevoie de o clinica pe care Kretzu-lescu o si cerii. Aceasta insa, au se puteh Indeplini faiânumirea lui de medic la spital pentru sectia boalelor chirur-gicale, lucru pe care Kretzulescu II pretinse, spunând In unraport al lui din 23 Martie 1843 ca A, i se Incredintezelui spitalul (oltei Intreg, daca este cu putinta a se da doe-torului ce'l ocupa acuma alt post doctoricesc, sau numai

l) Foaia pentru Minte, Inima 1;?i Literatura, 1b41, p. 295.2) Decretul de numire al lui N. Kretzulescu in postul de profesor la mica

f coa lit de clrirurgie din 15 Ianuarie 1842 en leafa de 500 de lei pe lun. Ori-ginalul In hartiile familiei, in Anexa III. Programul invataturilor din 1842 in Cu-rieria Ronuineec 24 Ianuarie 1842. Asistenta domnitorului la deschidere in Can-toral de avía qi comer, 7 Nov. 1842. Compara Vestitoral romineec 2 Martie 1843:Informatii despre examenul la §coala de chirurgia". Asupra bunului mere algeoalei cat timp a dasealit Kretzulescu, vezi Dr. Felix, letona Igienei in RomaniaI, p. 17. Vezi gi vorbele lui N. Kretzulesca in prefata editiei a Ir-a a Manua/it/luide anatomie, 1878.

27

doug din Wile acestui spital, lasandu-mi-le cu totul in ras-punderea mea si in care sa pot face scolarilor un fel declinica. Intr'alt chip eu neputand tineh nsupra'mi Invataturascolarilor, rog pe cinstita Eforie ea sa Incredinteze acesteInvataturi in pomenita coal altui doctor".

Cum se astepth Kretzuleseu si multi din cei ce invidiasepe Kretzulescu, bucurandu-se de retragerea lui, cererea Ii furaspinsa, pe temeiul ct ,,nu se puteh primi napastuirea doc-torului ce slujeste cu Indestula osardie spitalului de multianit)". Eforia dessarcineaza tot oda,ta pe Kretzulescu de micascoall de chirurgie care se si desfiinteaza prin retragerea In-fiintatorului ei. Aceasta scoall reinvie mai tarziu In 1850In o alt' eoala de chirurgie la spitalul militar, care §coalaeste prefácuta In 1855, cu sprijinul locotiitorului de ministru,N. Kretzulescu, prin doctoral Carol Davila. In o scoalaelementar a de medicina, din care apoi ieì Facultatea demedicina din Bueuresti In anul 1868.

Ash se dezvolta treptat, din mica' scoala de chirurgieinstituita de N. Kretzulescu, inaltul Invatamânt medical InRomania.

Tot N. Kretzulescu, tipari In anul 1843 ce! lntai _Manualde Anatomic In limba româna, care manual aparit In acel anInca de prin Fevruarie, innainte de retragerea lui Kretzulescudin fruntea scoalei. In prefata acestei carti destul de volumi-noase, de 546 de pagini, tiparita dupa felul de atunci enlitere cilirice, cetim urmatoarele: FAA, a ascunde greut-tile avem a Invinge la scrierea In romaneste a uneicarti In felul aeesta, am intreprins a publich aeest manualce nu am pretentia a'l da drept o scriere a mea, ci ca oprescurtare din 2 caili de anatomie acea a lui CruveilhierIn 4 volume si a lui Lot inteun volum ce meren am avutInnaintea ochilor. Trebue lima a arath ca aceasta carte nueste pentru oamenii de lume ce doresc a aveh o idee super-ficiala despre anatomie, ci pentru acei ce vor s dobandiascao cunostinta mai adânca In aceasta ramura de stiinta. Incursul acestei serien, termenii m'au Incureat destul. Cu

1) Ambele tote, eel din uring. din 17 Maiu 1843, In Anexele IV i V.

98

toate acestea Insa am läsat pe cei frantuzesti care si eisunt Imprumutati cei mai multi din latineste sau din eli-ne§te". 1;4i IntiadevAr nu miel erä greutatea IncliegArei Inlimba românIt de atunci a unei OTO §ifintifice de §coall,In care trebuiau prinse notiuni atilt de sträine mintei ro-mäne§ti, in graiul cel mai apropiat Intelegerei de atunci.Kretzulescu Isi dadii toate silintele pentru a Intrebuinth ter-meni technici numai acolo unde ei erau neapgrati. De altfellimba care leagg acesti termeni de gändirea obi§nuita estecät se poate de curatä romaneascI §i pe Intelesul tuturor.Transcriem aici cateva ränduri din eminenta lucrare careindrumeaz1 pentru intdia oara cuno§tintele medicale serioaseIn graiul romänesel A§h dar coastele au: 1) un c6patdiposterior sau c'ap tinut de un gdt; 2) un capatai anteriorce se uneste Cu sgdrciul costal ; 3) un trup Impärtit In fatadin afara convexa ce se afta sub pide §i In fata din nd-untru, concavä, netedä, si cáre corespunde la plämäni; omargina de sus groasä, rotunda §i o margina de jos arun-catä mai In afarä, subtire, pe partea din nituntru cäreia- seaflä un fel de a n f, ançul coastelor ce primeste Innäuntruoasele §i nervele intrecostale. Coastele se articuleazä Innapoicu vertebrele §i Innainte Cu sgdrciurile costale" (p. 38).

Odatä ce am facut descrierea In parte a sacrului acoxului si a e,elor 2 oase coxale care toate compun ligheanul,putem descrie gaura ce alcAtue§te aceste oase. Aceastä gaura,se numeste lighean §i alca'tuesc pentru madularile de josun brau osos, precum spata alegtueste asemene,a un brauosos pentru madularile de sus" (p. 72).

Fibrele cärnoase se afla totdeauna drepte si nici odataincrucisate. Cand muschiul se afta In repaus, fibrele suntdrepte; cand dinpotrivä muschiul se strânge, fibrele sedoesc §i se afla soväite" (pag. 111).

O Imprejurare care ne aratä cat de adänc patrunsesemintea lui Kretzulescu dorul de §tiintä, cu toatä tinta lui po-liticä, urmäritä, In Invätarea medicinei, se vede de pe aceea cgIn 1878, dupa 30 de ani de viatä politicl §i de 35 de anidela IntAia tipärire a Illanualului de Anatomie, el scoate oa doua editie a acelea§i lucräri, adäogita §i sporitä acuma

29

la 3 volumuri, din care cel de pe arm/ apare tocmai In1888. Nimerit bag/ de samg, ziarul Pressa, vorbind despreaceast/ a 2-a editie a Manualului, c/ dup/ o carierl po-litic/ e mai bine de 20 de ani (in adeviir 30 dela 1848),

Kretzulescu, asemenea celor mai multi oameni de Statai Engliterei, îi intoarce privirile c/tre studiile tineretei sale

Intrebuinteaz1 repausul ce i'l dau eirconstantele In modulcel mai demn si mai util"1).

In 1847 Bibescu numeste pe N. Kretzulescu doctor laspitalul Pantelimon in locul doctorului Maer, cu leaf/ de700 de lei pe lung; iar dui)/ ce Kretzuleseu se Intoarce dinpribegia anului 1848 el este numit in 1851, de Domni-torul Barbu *Itirbei medie primar la spitalul Co4ei culeafa de 800 de lei2) pe lung., din care post a iesit in 1854,pentru a intrh director la departa:mentul din 1/untru, ajun-o.0ind In curand, din eauza mortei titularului Filipescu,.

locotiitor de ministru. In aceast/ insusire Kretzulescu pro-fit/ de aceastl stare pentru a ransformh scoala de chirurgieIn roall de medicin/ punand In fruntea ei pe tân/rul dr.Carol Davila, si la 1869 Kretzuleseu prezintl el insusiSenat raportul asupra constituirei scoalei de medicinl.

* *

Nu numai in ramura medical/ s'a desvoltat activitatealui Kretzulescu pe t/r/mul cultnrei. Lui i se datorese alteinitiative insemnate In aceast/ cale. Am vlzut bun/ oarl cumdin adunarea studentilor romitini In pensiunea D-nei Duco-lombier se infirip/ pentru intaia oar/ ideea unei grupAri astudentilor romani din Paris In o societate 1iterar i apoipolitic/. Vorn vede h mai jos insemnata activitate pe careN. Kretzulescu o desfAsurg, In Infiintarea mai multor asez/-minte culturale, In insusire de ministru al instructiei publice.Deocamdatl voim amintim cevà, ce a ramas pan acumnecunoseut, ceeace nu e de mirare fa t/ cu umbra adAiRe/ce Inv/leste aproape toate faptele lui N. Kretzulescu. Anumeel este acela care a indrumat pentru întia oarl, prin o

Presa 1879, No. 72, 30 Martie.Decretele din 11 Sept. 1847 i 20 Dec. 1851 1n Bal. oficial pe acei ani.

30

n'Asura, practica. Infiintarea Societatei Literare din care aiesit Academia Romana. Dupa ce ideea constituirei unei so-cietati care sa se Indeletniciasca cu limba romaneasca i cudictionarul ei, fusese ating de ministrul de instructie NicolaeGolescu, in 1860, si propunerea lui fusese sprijinita si deGheorglie Sion In Revista Carpatilor din acelas an, NicolaoKretzulescu infatisazit Domnitorului Alexandru Cuza, In 1865,

un proiect de regulament pentru infiinfarea societatei literare,care proiect este trimis In cercetarea Consiliului de Stat. Inarticolul 7 din acest proiect, se spune cit intrunirea societateise botarate pentru ziva de 15 Septembrie 1865; iar arti-colul 8 prevede cit lndata dupa Intrunirea Societatei sevor discuta bazele pe care urmeaza a se elabora, dictionarul

gramatica; se va defige modul cum are a se aduna ma-teria si forma limbei din toate tarile locuite de Romani;se va decide de catre cine si cum O, se lucreze aceste 2carti din materialul adunat; In fine societatea va redactadefinitivele ei statute care vor fi supuse confirmareiSale Domnitorului" i).

Prin urmare Academia Romana a careia membrupresedinte a fost Nicolae Kretzulescu fu chemata la luminaprin masura luata de dansul, i daca ea nu se puta Infiintadecat ceva mai tarziu, aceasta se datoreste turburarilor ceinsotira ulthnile luni ale domniei Intemeietorului Romanieinioderne.

Tot Kretzulescu a dat sprijinul situ infiintarei AteneuluiRoman i anume tot In 1865, pe cand era ministru prese-dinte al consiliului. El oferl o sala din palatul ministeruluipentru tinerea eonferintelor. Kretzulescu fu ajutat In aceastainitiativa de directorul sau, V. A. Ureche, care Ingriji deintocmirea salei. Dupa Ureche veni la directoratul ministe-rului C. Exarhu care, fiind i vice-presedinte al Athen-eului,a dat mult ajutor acestui asezamant culturan.

Daca Inmanunchiem toata activitatea lui Nicolae Kre-

D. Onciul In Omagiul lui Titu Maiorescu 1910, p. LXIX. Regulamentulse afIX In dosarul din Arhiva Acadmiei romline. Vol. I, pag. 87.

Istoricul infiintárii Atheneului romiin qi Le journal de Bucarest, 21 Ia-nuarie, 1871, p. 48, comp. Pressa din 19 Ianuarie, 1878.

31

tzuleseu pe taramul culturei din deosebitele ei ramuri, gasimo Inflorire care o pune In o lumina foarte priincioasa.

Kretzulescu este cel Intaiu medic roman In .Muntenia;este Intemeieforul invatamantului medical In aceasta tara sicel Intaiu autor al unei carti didactice pe acest taram.

Pentru a anticiph asupra creatiunilor sale ca ministru,tot el este Intemeietorul scoalelor pentru Invatarea fru-mosului In sfera artelor. El inaugureaza prima expozitie aartistilor In viata, i da fiinta Muzeului de anticbitati dinI3ucuresti, Societatei de stiinte naturale, Arhivelor Statului.Tot el este initiatorul Inflinärei Academiei Romane si alAtheneului Roman.

In toate miscarile omenirei pasii cei d'Intain sunt ceimai de sama, caci prin ei se Incep seriile de desvoltare, sesparge brazda In pamantul Intelenit. °data, ce s'au desfundatstavilele primitive, ce s'au aratat calea Incotrò trebue apucat,spiritul de imitatie sau tragerea irului Inlesneste miseareainnainte i propasirea se Indrumeaza.

Inceputurile sunt totdeauna Ineunjurate de greutatide aceea mintea omeneasca este pururea atrasa Cu atatafarniec spre a lor cereetare, i unde ea nu poate sa lerazbata, sta Incurcata ea innaintea unui sfinx Intrebator.Tot de aici se explicit pentru ce s'a pus totdeauna un pretatat de mare pe activitatea acelora care au deschis câi nouaIn toate ramurile vietei omenesti, i Kretzuleseu care aindrumat In sinul poporului roman parghii noug de desvol-tare, trebue pus si el In randul barbatilor care s'au fleutvrednici de neamul din care se trag.

') Pag. 25-29.2) Amintiri itgorice, p. 68.

CAP. III.

CARIERA POLITICA A LUI N. KRETZULESCU.1842-1859.

Cu toatti, activitatea stiintifiega lui Nicolae Kretzulescu,nu In ea erh s/1 r/nan5., cercuitit viata, ci trebuih sq. r/sarldin saint/ In politicg, Incotrò 11 mtinh pozitia lui social;ash cq. tot erau s se Impriniase/' vorbele domnitoruluiAlexandru Ghica, cg, rostul lui Kretulescu nu erh In carieramedicall i e6 el trebuih s apuce pe ealea b/tutl de Innain-tasii lui: conducerea soartei trei, bland parte la ocarmuireaei, ceeace mai tarziu, cand viata Românilor deveni mai slo-bodg, se va rezolvi In afaceri politice. Si In adevAr cg, acti-vitatea politic/ a lui Nicolae Kretzulescu a pus in umbrApe omul de stiint6, cu toate eg el intotdeauna a iubit si acultivat Indeletnicirile eu care îi hrInise anii tineretei, dupgcum am vAzut-o mai sus 1).

Cea in cercare de a atrage pe Kretzulescu petArilmul politic fu aeea de a'l amestech In opozitia contraIui Alexandru Ghiea, lucru Ins/ In care Kretzulescu nu seMs/ a fi tarit2).

Sub Bibescu, el care se retrAsese acuma si din scoala dechirurgie, tr/este afar/ de afaceri si de viata politic/. Totusiparea fi fost bine vAzut de curtea lui Bibescu, de oarece

33

Il afigm in 1845 InnAltat la rangul de pitar si In 1846 laacel de paharnic '). N. Kretzulescu si eu fratii si intra-sera Insg in societatea c'ea preting literarl dar care In rea-litate urmgriò, scopuri politice. societate ce erà condusA Inprimul loc de Heliade RAdulescu. Scopul tintit In ascunsde aceast5, societate erh: dobandirea autonomiei tgrei; Inlo-cuirea Regulamentului Organic cu o constituVe In raport cuideile secolului, adeet desfiintarea privilegiilor, emancipareaF.;i improprietgrirea tgranilor, combaterea prin toate mijloacelea coruptiei si a nedreptittilor ; iar in privirea relatiilor ex-terioare, respecta rea vechilor trata te cu Turcia ea puteresuzeranA si Incetarea protectoratului exclusiv al Rusiei. Intreimprot6sitorii acestor idei se aflau: fratii BrAtianu, fratiiGolescu, fratii Billeescu. C. A. Rosetti, Ioan Ghica, HeliadeR6dulescu, Cristian Tell, Gheorghe Magheru, fratii K retzu-lescu, Maiorul Voinescu, Dimitrie Bol intineanu, cApitanulPlesoianu, Cezar Bolliae si altii ciltiva.

Atilt N. Kretzulescu cat si fratii lui: Constantin, Scarlatsl Dimitrie erau insufletiti de idei liberale, ceca ce se vede dinimpArtAsirea lor la revolutia din 1848. Aceste idei liberale searat6 Intai In emaniciparea robilor lor Tigani. S'a pAstratIntre hartiile lui N. Kretzulescu actele de desrobire a imorTigani, datate din 1 Maiu 1848, innaintea izbucnirei revolutieiMunteniei (11 Iunie). Aceste acte sunt subsemnate de AnicaKretzuleasca, sotia lAmasg, In viatä a lui Alexandru Kretzu-lescu. apoi de toti patru copiii acestuia Constantin, Scarlat,Dimitrie si Nicolae. In aceste acte eetim cum Maria. Creata,Dinu P6duraru, Nicolae, stefan Vizitiu si Maria sin MariaCreata, sotia lui, se slobod din robie, fárg, a puteh vreodat6vreunul din familia noasta ai mai aducl la robie sau sA'isupunä la eevas asemenea, si ei toti sl nu fie volnici In niciInteun chip a se da robi sau a se vinde la altcineva T.La aceas0, faptA, bunI Kretzulestii fuseserA Indemnati deexemplul lui Ion CAmpineanu care'si desrobise Tiganii Inc6

Buletin Oficial, 1845, No. 41; 1846, No. 27. Pe la ineeputul domniei luiBibeseu, Muntenia este vizitatI de Prineipele Albert al Prusiei aruia Kretzuleseua slujit ea conductor. Holthaus. Neue Reieen, 1844, p. 112.

Anexa I.

75136 3

34

din 1834'). Indata ce revoluVa izbucneste, cei patru Kretzu-lesti ieau parte la ea 2). Dirnitrie Kretzulescu este al treileaOmar care Impreuna cu Grigore Peretz i Alexandru Paleo-logu trasera la soseh In ziva de 9 Junie cu pistolul asupralui Bibescu, fara lovi dar nimerind numai In epoletaA doua zi dupa atentat, o circulara a departamentului dinlauntru ordona arestarea lui Nicolae Golescu,*tefan Golescu,Heliade Radulescu, Grigore Gradisteanu, Alexandru Paleologu,Grigore Peretz si Dimitrie Kretzulescu. Acest din urmil, estesi prins in ziva de 12 funie4), ins1 curand dupa aceea eli-berat, atunci cand guvernul provizor pune mama pe putere.Scarlat Kretzulescu este numit comandantul gardei nationale,post de mare Incredere al revoluOei, iar Constantin Kretzu-lescu este rilnduit ca presedinte al sfatului orasenese).

Pe noi ne trage rAndul a cerceth rolul lui N. Kretzu-lescu In miscarea din 1848 In Muntenia. El este întâi triinisIn Ungaria pentru a pune la cale intelegerea ce se credacu putinta intre Unguri si Romani In contra Rusiei. Prino scrisoare a clreia data nu este precisa (dintre 5 si 12August), el serie lui A. G. Golescu la Paris, asupra acesteimisiuni a lui, despre marele simpatii ce le-a intAlnit In Un-gana pentru cauza Romanilor, despre ura cea adAnca cefierbe In toate inimile Ungurilor Impotriva Rusilor. Pretu-tindenea, spune Kretzulescu, unde tree, fac prozeliti la cauzanoastra". Adauge c a Intalnit In Pesta pe Murga care 1-arfi mustrat clespre lipsa de energie a Romani1or6). Dupa In-toarcerea lui N. Kretzulescu din Ungaria, II gasim luAnd Inpastrarea lui o punga cu 400 de galbeni incredintati lui

Foaia pentru Minte, Inima qi, Literatura, 1844, 13. 316.A. G. Golescu, Abolition de l'eselavage dens les Principauta, p. 9.1848 in Romania, p. 76 (sit nu se confunde aceast6. brogurN. Cu marea

publicatie in 6 volumuri, Anal 1848 in Principat ele romane). AI. (Jristofi, Cale-geri de articole, p. 74 aratl cit Paleologu tti en Kretzulescu pranziserg, la CezarBolliac, de unde plecaerit la qosei, dupit Bibescu.

Circularit din 10 Maiu, Anal 1848 in Prineipate, VI, P. 514; Prinderealui Paleologu i Kretzulescu, lbidem, IV, p. 319.

Aricescu, Capii revolu(ii ronuine din 1848, p. 38 qi 42; Pruneut roman,13 Maiu 1848; Anal 1848 in Principate, I, p. 313 i 366 cf. p. 717 i II, p. 716.

5) Scrisoarea lni N. Kretzulescu cittre A. G. Golescu la Paris 5-12 Au-gust 1848, Ibidem, III, p. 24. Eftimie Murga este profesorul de fllosofie din 1832la qcoala din Trei Erarhi. Vezi Istoria Romanilor de mine, VI, p. 268.

35

de N. Milcescu care, ne mai plecand la Paris, restitue prin N.Kretzulescu acei bani guvernului provizorf). Kretzulescu esteapoi delegat In comisia care trebuià sg, infgAiseze sultanuluiproectul de constitutie, impreung cu N. 1361cescu, I). Brgtianu,St. Golescu i negustorul Vasiliade 2). Kretzulescu Insg, nepu-tand merge la Constantinopole, nu stim din ce pricing, esteinlocuit cu Plesoianu. Kretzulescu mai este numit In comisiapentru pregItirea constitutiei revolutionare i anume pentruscoli i lucrAri publice3). Il mai ggsim subsemnat, In 10August, In adresa prin care capii miscgrei recunosc dispo-zitia lui Soliman Pasa de a schimbh guvernul provizor inlocotenenta domneascg4). Ziarul ,,Pruncul Romdn" canos-cAnd plecgrile familiei Kretzulescu, serie chiar a 3-a zi dupgizbucnirea revolutiei: Trgiascg, Kretzulestii care au contribuitla dobandirea libertg,tei" ! 5). N. Kretzulescu este numit In unpost din cele mai insemnate ale revolutiei, anume In acelde inspector administrativ peste 6 din judetele MuntenieiMari, avAnd ca insgrcinare a pKivigheh pittrunderea ideilorrevolutionare in poporatia dela targ, 6). In aceastg, insusireel face mai multe rapoarte din care unele se Indeletnicescnumai Cu trebi de politie7). Unul din aceste rapoarte areIns/ o insemng,tate deosebitl, pentru ideile liberale i revo-lutionare ale lui N. Kretzulescu. Este acel din 2 Septemvrie,In care el aratl guvernului provizor, cA, In inspeetia lui dinjudetele Prahova, DAmbovita i Muscel, am luat drept planca In toate capitalele sg, adun la magistrat toti orgsenii,spre a le expune starea cea ticgloas1 in care ne adusesedusmanii nostri; robia ce ne-o pregItiau prin feluri demijloace dgrgpAngtoare; apropierea lor de sfarsitul cel neome-nesc ce propuseserg. Datoriile ce le impune fiecgruiarotran astgzi salutul patriei ii face de a primi aceste adevg.-

7) C. D. Aricescu, Corespondenta eecretii a capilor revolutiei ronulne din1848, p. 76.

2) Anttl 1848 in Principatele romane, III, p. 168 i IV, p. 21 (2 August).5) Ibident, 1II, p. 194 (3 August).

lbident, III, p. 230.Pruncul roman, 13 Iunie 1848.

5) Decretul din 6 Aug. Anul 1848 in Principatcle routine, III, p. 262.7) 10 August §i (Iota din 21 Aug,ust, Ibideni, III, p. 330, 590 i 650.

36

ruri Cu eel mai mare entuziasmu si a declara toti ca suntastazi vrastnici i ci, sunt gata a apara aceste sfinte drepturicu orice mijloc. Simt cea mai mare satisfactie a expune-d-lui ministru c In toate orasele prin care am trecut :Valenii-de-Munte, Campina, Fi1ipeti, Targoviste, GaestiCampu-Lung, pretutindenea toti fara, osebire au aratat ceamai mare supunere la stapanirea de astazi i vointa de aaparà intransa dreptatea si egalitatea. Daca prin unele

s'au aratat din proprietari cu nesupunere, pricina a fostnedumerirea lor i crezamantul ce au pus In minciunileintrigele dusmanilor ce se inuncesc a Amnia neunireatara, zicand adecil cum ca duhul stapanirei este de a luaproprietatile dela unii spre a le da la altii. Nadajduese insa-ea toti aeeia s'au dumerit si au inteles c, precum stapa-nirea pan/ astazi a respectat proprietatea fiecitruia, asemeneava urma si pe viitorime, si c daca obsteasca adunare con---stituanta va gas1 cu cale ea, spre imbunatatirea starei tara-nilor, s li se dee un petec de loe potrivit despre marimecu localithile muntelui si a câmpului, totdeodata va avea,de unde s i despagubiasca pe toti pang la o para, avandmai Inuit de a treia parte a Tarei Romanesti In fondurimanastiresti. Cat despre tarani, ei se arata In deobste cu ointelegere deosebita si adasta cu cea mai mare nerabdareusurinta acelei groaznice stari In care s'au aflat si se aft,Inca. Ei au simtit trebuinta unei revolutii Innaintea noastra..Pe langt£ acel Regulament apasator peste fire pentruce a pricinuit revolutia de astazi, apoi mai veniau tot felul

de abuzuri din partea stapanirei ce nu'i slabea unminut din biciu. Ocarmuitori i sub-ocarmuitori ajunseseraarendasi peste ocarmuirile si sub-ocarmuirile lor. Toti taraniiIntfo glasuire, cand aud ca sunt Inca astazi dusmani ce seJnuncesc a aduce starea cea de mai innaite, cer s li sedee voe a trimite din parte-le ajutor la Bucuresti").

In acest raport N. Kretzulescu apara mai ales ideeade capetenie a Revolutiei muntene din 1848, Improprietà-rirea arani1or cautand sa o arate sub o lumina priincioasa.

1) Anvl 1848 in Principatele ronulne, IV, p. 168.

37

pentru proprietari. In deobste toti Kretzulestii erau partasiai acestei idei. Ash Constantin Kretzulescu, In o brosura a luidin anul 1860, spune Jegularea relatiilor Intre proprie-tari itarani ar fi fost poate asupritoare pentru ae,esti dinurma, chiar daca s'ar fi urmat cu nepartinire sub o priveghereintegra a administrati ei"1). Adânc cugetata i frumos scrisaeste aceastg, lucrare a lui Constantin Kretzulescu si cum vomvede h ca as sunt i acele ale lui N. Kretzulescu. se vaadeverì c Kretzulestii erau i oameni de condeiu i oamenide actiune. ideile revolutiei se inradricinasera adAnc Inmintea lui N. Kretzulescu se vede de pe aceea ca 50 de ani(lupa miscarea din 1848, In o scrisoare a lui din 1898,el Indreptateste pe deplin revolutia la care el Insusi luaseparte. Kretzulescu spune In aceasta scrisoare: Astgzi se Im-plinesc 50 de ani de cand un strigát unanim de bucuriesi de entuziasmu izbucni. In Bucuresti. Tinerimea culta deaici plina de simtiminte nobile, inspirate de ideile pa trio-tice ale lui Ion Campineanu, se constitui In o societate,literara In aparenta, care ave h Insa tendinti politice. Dupace revolutia izbucnl In Paris, ea se lati. In mai toata Europa,In Bruxelu, Berlin, Viena si ash mai departe. Comitetulexecutiv al societatei literare se puse imediat pe lucru. Estecu neputinta de descris bueuria ce pricinui abdicarea luiBibescu. Privesc In jurul mea cu tristeta; nu mai vaddeeta 2 sau 3 contim purani care au luat parte la mareleevenement national ; ceilalti nu mai exista. Numele lor irisasunt Inserise eu litere nesterse In istoria Romaniei. Gene-ratiile actuale nu pot sa'si dee sama de situatia tare' Inepoca de care vorbesc. Va ajunge sa spun ca tara erhlovita In toate interesele ei; dar suferià In tacere si se re-

1) Trecutul si era, noug, 1860, p. 3. Voim s reproducem din aceastri lu-crare un loe ce poate ave à valoare ai Deosebirea filtre amestecul de singeal striinilor in societatea noastri ai acel al altor tiri, este ci toti strinii Car,imigrli la noi, vin ai se substitue Rominilor, nurnai in stratele cele superioareale societitei ai formeazi pe nesimtite clasa avutri, ai cea ca lumia.; aigt,

peste vre-o 50 de ani, aceste doug, clase vor fi, t'ir% exceptie, de o origin5, eutotul deosebit5 de aceea a celorlalte clase, ai nu este neprobabil ci, deì vor-bind.u-se una ai aceiaai limbi in targ, numirea de romin si imemneze persoanidin clasa neavuti". S'a mai intamplat lucra odati in Muntenia, cind runifininsemni aerbul

semnh, neputând face altfel. De aceea primi Cu entuziasmustirea despre miscarea dela Islaz i Bucuresti. Numai \Taliboeri, crescuti In mora,vurile ce apucasera a aveA curs Intara de veacuri, bucurandu-se de toate privilegiile, scutitide toate sarcinile si de toate impozitele, care nu apgsaudecht asupra th'ranilor §i a oamenilor ce nu putusera obtinehun titlu de boerie, numai vechii boeri, zic, erau conster-nati i ei nu inthrziara a ridich fruntea Intoarceprivirile catre puterea protectoare... Acum 50 de ani mi-amasociat modestele mele puteri la sfortarile glorioa,se alebarbatilor care au fost la munca").

Revolutia munteana erh menita sa fie zdrobita deputerea turceasca, unealta ascultatoare a imboldirilor rusesti.WA cum povesteste Kretzulescu Innabusirea revolutiei: Childauzira capii ca Fuad-Elfendi vrea sa intre ca ostire InBucuresti, indignati noi toti protestaran din toate puterilenoastre i ceruram comisarului turcesc s intervina la Poartaca sa nu se comita o asemenea violenta. Fuad-Pasa ras-punse ca nu poate deal sg, execute firmanul, adaogand cacei ce se supun sultanului srl urmeze In cort. fn acelasimoment cortul fu inconjurat de soldati i toti cei ce intra-sera fura condusi intre baionete In curtea bisericei Ootroceni,uncle petrecura toata noaptea In frig si nemâncati. Dimi-neata auziram tunurile luptei din Dealul Spirei. Curanddupg, aceea am fost urcati in apartamentele de sus ale Co-trocenilor, permithndu-ni-se a ne aduce de mhncare si a-ternut. Intre cei Inchisi erau: Maiorul Voinescu, eum-natul mea Gr. Filipescu, I. C. Bratianu, S. Creteanu,Gr. Zozima, Gr. Gradisteanu, Cesar Boiliac, V. Maniu.Uitasem pe Aristia profesor de limba elind, filo-român Intoata puterea euvantului. El fusese unul din membrii ceimai distinsi ai societatei filarmonice, format/ In 1834 decolonelul Campineanu. In Inchisoarea noastra, In fiecareseara .Aristia ne declamh pe Mahomed al lui 'Voltaire, tradusIn versuri de Heliade Radulescu, precum i alte poezii tot

') Anul 1848'in Principatele rornane, Introducere la vol. VI, p. XXXIVXXXVI. Scrisoarea a fost publicaa de N. Kretzulescu in E Indépenrlance Rou-maine din 10 lunie 1898.

39

de aeesta; ne mai recitA, Aristia i poezii de ale lui, Intrealtele traducen i din Razboiul Troiei dupa lijada, §i tragediaSaul de Alfieri. Ofiterul turc, §eful companiei de 'ma, stàla u§a salonului, incremenit de modul cum petreceam noi.Tot timpul cat am stat închii, Bueureitenii, spre a.0 ma-nifesth simpatiile lor pentru noi, ne trimiteau felurite lueruride mancare, dulceturi, vinuri straine, mezeluri, astfelatunci cand am ie§it de acolo, am lasat o multime de pro-vizii companiei turceSi care ne pazise. Dupa trei zile, uniidin noi au fost eliberati, iar pe altii i-au pornit sub escortala Giurgiu, pentru a fi trecuti peste Dunare ; intre cei eli-berati am fost i eu" 1).

Deì eliberat N. Kretzulescu este indepartat din postulde medic la spitalul Pantelimon, In care fusese numit deBibescu, In 1847. Reactionarii denuntand din nou pe Kretzu-lescu, el erà sa fie iara0 pus la inchisoare. Prevenit latimp, el putù scaph cu fratele su Constantin, pe candDimitrie fu prins2).

N. Kretzulescu se duse Intai la Paris, unde o scrisoarea lui A. G-. Golescu catre Ioan Ghica la Constantinopole,11 arath ea aflandu-se In randurile Romanilor emigrati3).De aiei subsemna Kretzulescu In Septemvrie 1848, ImpreunaCu N. G-olescu, Heliade, Magheru, I. Voinescu, C. A. Rosetti,Christian Tell, C. Kretzulescu, D. Bratianu, N. Plevianu,R. Cristofi, I. C. Bratianu, St. Golescu, Gr. Gradi§teanu,P. Teulescu, 1. I. Filipesen, 1. Maiorescu §i A. G. G-olescu,protestul lor cel amarat contra oeupatiei ruse0i, eautandInca °data s dovedeasca Turciei interesul ce 1-ar aveh dea sprijini cauza Romanilor4). Din Paris, N. Kretzulescutrece la Constantinopole Impreuna ca alti emigrati, unde

Urmare la amintirile ini Sretzulescu care va fi publicata mai tarziu.2) 1848 271 Rowinia, p. 129. Anul 1848 in Principatele ramtine, I, p.

504 §i 540. Effingam Grant catre loan Ghica, 25 Oct. 1848: ,.N. Kretzulescu aplecat la vreme cand eri sa fie arestat de Cazaci", IbidPin, V, p. 303. Ari-cescu, Coresporuienp eecretil, II, p. 176, trece i pe N. Kretzulescu intre ceisclipati peste granita. Dim. Kretzulescu ajunge mai tarzin major in regimentulde Cazaci din slujba sultanului. Scrisoarea lui Mehmud Sadyk catre §tirbein inN. lorga, Coreepondenta lui qtirbeiu-Voria, I, p. 506.

8) Din 17 Dec..1848. Anul 1848 in Principatele rometne, V, p. 658.4) Ibidem, IV, p. 622.

40

guvernul turcese afland ca e medie, Il numeste director laspitalul militar din Culeli, pe coastele Aziei 9. In 30April 1849, Kretzulescu se afla In eonstantinopole, undeIi saluta C. A. Rosetti In o scrisoare catre loan Ghica2),Kretzulescu 80, Insa numai 5 luni in fruntea spitaluluiturcese si se intoarce In Ora, In Iulie 1849.

* *

N. Kretzulescu este invitat in 1851 de Principelea intra In administratie. Kretzulescu Ii raspunde ca nu poatesal indeplineasca dorinta, cat timp va tinea protectoratulexclusiv al Rusiei, si se roaga de ) tirbei Incredintezeconducerea unui spital, ceea ce Principele face, numindu'lmedic primar la spitalui Coltei in care post sta pan la5 Octomvrie 1854e).

Daca insa pn la aceasta data N. Kretzulescu a so--vit Intre cariera medicall si acea politica, de atunci Ina-inte vartejul acestei de pe urma II rapeste desavarsit, cu toatea, el tot urrneaza a se interesh din and In cand de inde-letnicirea Incepatornica a vietei lui, dar care Inceteaza dea'l mai menina In a ei stapanire. Kretzulescu intra cu anul1855 In cariera administrativa, In care el a adus tarei slujbeInsemnate In repetite randuri, potrivit cu greutatile In careea se zbatea.

Kretzulescu este anume invitat de k4irbei sa iee asu-pra'si ministerul din launtru; dar el nesimtindu-se In stareca, din indeletnicirile lui medicale la un spital. sa se punadeodata In fruntea trebilor Orel intregi, refuza acest post,cerand sa i-se dee numai directoratul, spre a se deprindecu afacerile trasatura foarte caracteristica a felului de afi a lui Kretzulescu4). Cu toate acestea el tot nu a scapot

Dupa aratarea tumuli a lui Kretzuleseu In Amintiri/e sale.2) Amintiri din pribegie de Ioan Ghica, p. 69. Tot pe atunci 11 Maiu

1848. C. A. Rosetti se jaluiti lui loan Ghica Mt N. Kretzulescu nu vre5, s creadaTurcii aunt misei si ca Frank* va sca.$ lumen din robie. lbidem, p. 77.

9 Du pa o notita scrisa de mana lui Kretzulescu Anexa XII. Kretzulescu sereintorsese in tali% In Iulie 1849, Amintirile eitate.

9 Dupit traditia pastrata In familie. Un rasunet al acestor imprejorari seatla in o scrisoare a lui Darin' *tirbeiu catre Ali pays din 18 Dec. 1848. N.lorga Cureapondenta Iui Barbu .Stirbeiu, I, p. 514. Le Kloutchiar Kretzulescu,

41

de sarcina ministerului, eei putin timp dupa intrarealui In directorat, Filipescu, titularul ministerului din launtru,moare, i Kretzulescu este Insarcinat cu conducerea trebiloracelui departament.

Fiind Kretzuleseu locotiitor de ministru, el ieh masuripentru facerea de sosele i anume acea dintre Bucuresti siPloesti, a doua din Muntenia dupa soseaua croita de Bi-bescu. Tot el Infiintaza, scoala elevilor telegrafo-postalipentru a aduce acea,sta ramura de activitate in mftnile Ro-nAnilor. Kretzulescu insa nu sta In postul de director silocotiitor de ministru decat un an de zile, fiind, spune el,fa'ra cuvant, destituit din acel post In 15 Noemvrie 1855.El nu a fost destituit, dar schimbat prin numirea lui aiurea,de oarece silintele lui de moralizare a subalternilor luilucru pe atunci peste putinta a facut pe S,;tirbei sal nu-miasca membru la Curtea apelativa. Kretzulescu refuza Insaaceasta cinste i nimic nu ne poate da o icoana mai vie acaracterului salt si mai ales a cinstei lui neconditionate,decht pricinile pe care el le arata domnitorului ale iesireilui din directoratul ministerului, cat i acele pentru care nupoate primi dregatoria de membru la Curte. Doi-a scrisoriramase dela el, adresate principelui, lamuresc aceste pricini.In cea dintaiu, din 14 Julie 1855, Kretzulescu se titnguedomnitorul i-ar fi aratdt In mai multe rhnduri nemulta-mirea lui asupra, chipului cum condusese departamentul dinlauntru. El spune ca daca lucrurile nu merg ash cum artrebui sa mearga, aceasta provine din cauza c cei maimulti din functionari sunt oameni reu deprinsi si lipsiçi deori ce simtimant de vrednicie omeneasca. El arata Intre altelecum de mai multeori s'a jaluit domnitorului contra a doi dre-gatori, oameni de o rea credinta i nevointà invederata. Deasemenea s'a jaluit contra mai multor subocilrmuitoriarendasi; dar Ingltimea Voastra nu a voit a luh In bagare

direeteur du d4partement de l'int(rrieur, dont il a la gérance par suite du déeès,de son chef, le regrettable (sic) Jean Filipeseo, quoiqu'il n'ait pas jusqu'ici exercéd'emploi dans radrninistration, a du z6le et de l'honnètete. Kretzulesen este tran-sferat in aceemi zi, 5 Oct. 1854, din conducerea spitalului Coltei in direetoratulMinisterului. Bul. Of.. 1854, No.

de sama tanguirile mele, ash ea mi'am pierdut once au-toritate in minister. Eu speram cA, prin destituirea lor, sadau un exemplu celorlalti, ca sA nu mai priviasca drega-toria lor ca o speculatie, ci ca o clatorie pentru binele pu-blic. Daca nu'mi pot deci sluji si patria, si multumi pe AltetaVoastra, vina rtu este a mea". De aceea roaga pe Principesa numiasc5 pe alt cineva In locul lui, spre a nu fi privitca nedestoinic In indeplinirea Indatoririlor sal'".

SA se bage de sama neatArnarea caracterului lui N.Kretzulescu care nu se sfieste a lovi chiar in domnitor,cAnd ii spune ca e nevoit sa se retraga, neputAnd de °data

servi patriei i multumi pe Capul statului. Cu alte cu-vinte ca el, voind s slujasca patriei in mod cinstit, ne-multamise pe domnitor.

Tot in aceastA scrisoare, N. Kretzulescu refuza postulde membru la Curtea de Apel, adAogAnd cA, zAdarnice-li fusesera silintile de a lucrh la reforma morala a ()car-muirei; ca s'a silit In zadar sa faca a Intelege pe subal-ternii lui ca ei innainte de toate trebue sa'si indepliniascaslujba In deplinA, cinste ; ca neputandu'i aduce la brazdApe calea indemnurilor, a trebuit sa recurga la asprime, darca aici s'a lovit de impotrivirea prea Innalta". DeaceeaKretzulescu s'a retras din directorat. Cat ca sa se lnsarci-neze cu rolul de judecator el nu se simte In stare, Intrucatse teme sA nu aibA,, nici In acest loe, o izbanda mai deplina,de oarece nu poate aduce nici In Indeplinirea acestei noueslujbe deck aceleasi principii si aceleasi puteri" Acestecuvinte sunt de o indrazneala foarte mare, intrucat dadeaulimpede a intelege Principelui, ca el nu poate sluji sub undomn care IngAclue fArA, de legile.

Domnitorul vedeh ca Kretzulescu aveh dreptate si nuse simtià jignit de asprele intimpinari ale boerului situ,cum se intampla totdeauna cAnd se intalneste o superiori-tate moral/. Dar Sgtirbei, cu toate ca erh om cinstit, ceputeh el face In o societate corupta pang In mAcluva oaselor

careia erh nevoit ierte multe ?

1) In Anexa VI.

42

43

Domnitorul deci ne-supgrandu-se pe Kretzulescu 11

numeste In anul urnigtor 1856 membru la Innalta Curte;dar Kretzulescu refuzg i aceastg mare cinste, prin o scatirsoare In care se sileste de astgdatg a nu mai jigni pe bine-voitorul sgui).

in timpul cht fusese director al departamentului in-ternelor, adieg In cursul anului 1855, se in conferenteledela Viena menite a Indrumh pacea Intre Rusia si puterilealiate. In aceste conferenti urmh sa se desbatg i chestiaPrincipatelor Dungrene care aveau deci cel mai mare in-teres ea si glasul lor sg fie ascultat. Erà vorba sg li seInvoiascg trimiterea unor delegati. Moldova el-A, sg, fie re-prezentatg prin Costachd Negri; din Muntenia fusese de-semnat, dupg cererea Lordului Redeliffe, ambasadorul A.n-gliei din Constantinopole, N. Kretzulescu; dar In jurul luise urzirg, o multhne de intrigi, mai multi bgnuindu'l ca arfi un revolutionar si un socialist. ''tirbei Insg face astfel caambii delegati sg nu meargg la Viena, oferindu-se a dhdeslusirile trebuitoare prin un memoriu2).

* *

Sub diimgcgmia lui Alexandra Ghica, Kretzulestii Indeobstie i deci i Nicolae lucrau pentru unire. Kogglniceanuserie In 28 Iunie 1857 catre I. I. Filipescu Mergem foartergu! Aducgtorul acestei epistole, pgrintele Scriban (Neofit) Itiva da toate amgruntimele: este un luptgtor energie al cauzeinoastre. Te rog pune'l In relatie Cu partidul i eu comisarii;prin majlocirea Eretzuleqtilor, panel. In leggturg cu Sir Bulwer(comisarul englez). E vorba de a dobAndl nu unirea numai,dar ceeace ne-a fost garantat prin tratatul din Paris, liberarostire a dorintelor noastre. Marea Anglie nu poate sa vreasa ne rgpiascg ceca ce ea Insgs,i a recunoseut" 3).

Anexa IX. Decretele de numire la apel qi la casatie In But. oficial, 1855,No. 92, i 1856, No. 73. Comp. N. Iorga, Corespondenta lui ;Stirbei, p. 207.

N. Iorga. Mtirturisiri istorice privitoare pc AFtirbei Voila, p. 248 gi251 Comp. in.emnlirile lui Kretzulescu Anexa VIII. 0 brogurA L'Autriche, /aTarquie et les Moldo-Valaques par M. B. Paris 1856, p. 142 apretue§te foartefavorabil purtarea trebilor Munteniei de N. Kretzulescu In timpul lui tirbei.

Docume-ntele Renafterei Romaniei de Petrescu gi Sturdza, sub aceastit data.

44

N. Kretzulescu cand hi pune candidatura la Divanulad-hoc aratA, prin profesia lui de credintg, ca, este pentruunire si principe strAin care singur va puteh aduce sta-bilitatea, fArl de care nu ne vom puteh pune niciodatA In caleaeAtre fericire. Dorese domnia dreptAtei, adaoge Kretzulescu,prin institutii liberale si prin o egalitate de drepturi si dedatorii a tuturor cetAtenilor; doresc Insfarsit ca si dreptu-rile autonomiei ce le avem de la strAmosii nostri A, se pAs-treze cu sfintenie. Am fost si sunt amic sincer al patrieimele si al regeneratiei ei" 1).

CAzand Kretzulescu In alegeri, II vedem primind minis-terul sub cairnAcamia de Trei, care se stie ea, patronh ale-gerea unuia din cei doi fosti domnitori: Bibescu sau ,5tirbei.El este numit ca ministru de finante In 23 Octomvrie 1857stand In aceasta, dregAtorie panA la 29 Octomvrie 1858,-cand este Inloeuit eu Barbu Catargiu2). Asupra moduluicum a condus N. Kretzulescu departamentul finantelor, putemaflh cate cevh din un schimb de acte, intervenit Intre dan-sul si urinasul sAu In ininister, Catargiu. DO este cu ne-putinta, de lAniurit astazi cine aveh dreptate In nedeslusi-tele daraveri ale vistieriei acelor timpuri, totusi retinemdin rAspunsurile lui Kretzulescu eilteva pAreri eare ne arata,chipul cum Kretzulescu Intelegeà sA manuiasel banii publici.Kretzulescu raspunde anume lui Catargiu cA, In loe de acheltui prea mult cu postele, cum i se puma, In socoteall,a redus suma prevdzut6 In budgetul pe 1858 dela 700.000de lei la 400.000; dar e5,, in cursul anului, vAzand ca, chel-tuelile tind a trece peste prevederile bugetare n'a incetata face ministrilor respeetivi invitatii de a mArgini aceasta,cheltuialA". Pentru cheltuiele de transport, reduce iarAsicifra de 18.000 la 14.000 de lei, ada.ugand Kretzulescu:urez vistieriei ca, In aceste 8 luni si jumAtate de candfunctioneazA caimacamia sa, nu fi slobozit din Ast paragrafbani pentru misii nebinecuvantate". Kretzulescu erh InsA de

Profesa de credinta a lui N. Kretzulescu in Romtinul 1857 No. 8, 3 Sep-temvrie, insotita de o scrisoare foarte magulitoare catre C. A. Rosetti In care iispline. cl t Romanul este fmia cea mai impartiala". Pe atunci Kretzulescu eràInca departe de a fi protivnicul eel hotarit de mai tarziu al Rofilor.

Buletinul oficial 1857 No. 87; 1858 No. 87.

45

Were ct tactul si cumpenirea la cheltueli nu stau In a.pästrl banii In casa Statului si a 16sh pe la usile ministe-rului ca s adäste cei ce au a primi bani dela Stat" 1).

Purtarea lui Kretzulescu apare hotäritä si neinriuritA,de alte consideratii decat de interesul tärei la schimbareacgimäcitmiei din unu In trei. Atunci trei din ministri vechirmaser In locurile lor si anurne Bengescu ministrul in-structiei, Gr. Filipescu al controlului si N. Kretzulescu alfinantelor care, In aceastii Insusire, urmä Innainte a faceparte din comitetul de numire al dreg6torilor Cäimäcamiicei trei voind s schimbe noul ispravnici care erau cunoscutica protivnici candidaturilor vechilor domnitori, BibescuStirbei, se lovirä de refuzul lui N. Kretzulescu. Hotärändu-seei a trece peste ansul, iar Kretzulescu protestAnd prea cuenergie, el fa scos din minister.

icola.e Kretzulescu urmeazäinnainte tinuta lui protivniadimäcamilor i cu prilejul pretinsei Incerciirei de omordreptatä de un complot In contra unuia din climAcamilManu protestand, impreung cu alte 30 de fete, contra mil,-surilor draconice luate pentru mentinerea, ordinei.

N. Kretzulescu nu este ales nici in adunarea electivg,care urtnä s aleagl pe domnitorul Muntenieis dupl pies-criptiile Conventiei din Paris 2).

In atare situatie II gaseste domnia lui Cuza-Vodä caredä lui N. Kretzulescu prilejul de a desfäsurh cea mai spor-nicä a lui activitate pe tärämul politic.

Innainte insä de a päsi la expunerea acestei activitäti,sä cercetäin cu ce mänunchi de idei veneh Kretzulescu sase apuce de dänsa.

Rdspunsul lui N. Kretzulescu in Anuntittloral ronbcitt 17 Ianuarie 1859_Aetele Renasterii, Romtiniei VII, p. 404. Invinuirile, ibídem p. 85 çi 222. fp:n-faru/ din 12 Aprilie 1859 reproduce o ea,ricaturg a lui Kretzuleseu eare'l aratitlAsind, pe timpul lui AFtirbeiu, lzi1e vistieriei goale. Kretzuleseu nu fusese mi-nistru de finante sub Stirbei, ei sub egimlennie.

Na este trecut in lista deputatilor acestei adunlri. Desbaterile oficiale-adunArei elective, p. 47-48.

CAP. IV.

IDEILE POLITICE SI CULTURALE ALE LUIN. KRETZULESCU I).

Un om nu poate avea, aceleasi idei din inomentulcand ele Incep a Inflori In mintea lui Oa, ce faca vieteise stAnge In el. Ca si celulele corpului, ba mai mult poatedecat ele, din cauza mobilitatei lor, ideile se schimba si seprefac dupa Imboldirile din launtru si din afara care deter-mina, atingand ideile, o miscare evolutiva. Aceasta se ved eîi toa,te sfeFele cugetarei omenesti, In ideile filosofice, artistice,literare si prin urmare si In cele politice. Chiar acei oamenicare nu au trecut prin mai multe partide politice Inca vorfi deosebiti là batranete, in conceptiile lor politiee, de aceeace erau la tinerete. Ca si la artisti si la filosofi, tinutaobsteasca a mintei va ramAnea aceiasi, dar cata schimbareiii amanuntimi ! Numai atunci prefacerea ideilor este demustrat, cand ea se Indeplineste sub Imboldirea interesuluiindividual; cand castigul sau perspectiva imbunatatirei vieteieste Indemnatorul schimbarei de culoare

in lunga viata a lui N. Kretzulescu ca,re numai ca pu-tini ani nu a atins secolul, nu este de mirat ca sa se fipetrecut schimbari In conceptiile lui referitoare la viataStat, si va trebui s osebim elementele statornice din su-fletul lui, care sunt datorite naturei lui intime, de acole cefura supuse prefacerilor determinate de experienta vieteide loviturile ImprejurArilor.

1) Pentru acest capitol vezi Memoriile lui N. Kretzulescu gi articolele dinCurierul Principatelor-Unite 1859, ziar Intemeiat i condus de Kretzuleseu. Adauggbrofturele lui: Deslufiri asupra monopolului tutunurilor 1867 ei Aprecien i asupraadministrayei finanfelor 1870. Vezi i Anexele No. VII, X, XI, XV, XVI, XXV,XXVI, XXVII, XXIX i XXX.

47

Din atingerea ca strainatatea altoitl, pe o crestere deacasa ce fusese Incunjurata de oameni cu gAnduri innalteidei liberale, erh firesc lucru sa se arunce pe partea acestor¡dei, care avura prilejul de a se indrumh spre fapte, In Re-volutia din 1848, In care Kretzuleseu lua parte activa caagent al acestei miscari. Framantarea eugetarilor revolu-tionare deschise mintea lui si mai mult catre conceptiileumanitare, spre care fusese indrumata prin Incunjurimea Incare crescuse. Astfel se intärl In el radacina acestor ideicare erau prinse de fire insusi, in cutele cele mai adanciale fiintei lui. De aceea Kretzulescu care, In viata lui po-litica, apare In afara cand intre conservatori cand Intre li-berali, ramane pururi credincios ideilor liberale, si mai alescelor egalitare, cum se vede aceasta din recunoasterea m4-rimei miscarei din 1648, marturisita din nou de KretzulescuIn al 86 a,n al vietei lui, In anul 1898.

Nicolae Kretzulescu a fost innainte de toate un iubitorde tara; el aveh vointa lui ca hotararea indreptata spreinnAltarea ei, consfintandu'i toate puterile mintei sale, a ini-mei sale, a intregei sale fiinti. Aceasta singur int/ umple,explìc i stapaneste lunga lui earier i arata, In ultimaanaliza, principiul miscator al activitatei sale. El are pu-rurea innaintea ochilor idealul unei Romanii frumoase, bo-gate, nobile, puternica, careia farg, odihn i plin de du-rere el asemuih România timpului su si din care idealel vrea s urzasca o realitate.

Intrebarea cea d'inthi pe care si-o puneh, cum faceautoti cei din generatia lui, erh aceea a existentei Insasi a

patriei lui. 0 tara care nu este libera, care nu este sta.-pana, pe soarta ei, cu alte cuvinte care nu este autonoma,este ea o patrie ? De aceea i spre dobandirea acestei au-tonomii I' vedem pe Kretzuleseu lucrand fara incetare Intimpurile doinniei lui Cuza Voda. In launtru, mantinereaunirei Principatelor ca conditia cea d'anthi a existenteiStatului. El aplica toata energia lui a Inlaturh toate greu-tatile care renasc In fiecare clip, a linisti atingerile cariîifaceau drum prin sufiete, a mantineh stransa i nedes-facuta buna intelegere Intre rile romane. In afar/ el se

48

radicit cu putere contra ori carui amestec strain In aface-rile României. In 1857 el vestejeste faradelegile cari auinsemnat ocupatia austriaca a Munteniei; el mai protesteazacontra pretentiilor Turciei care, luând la serios Insusirea sade suzerana, proclama provinciile dunArene de parte Intre-gitoare a Imperiului Otoman. 1VIai thrziu, In titnpul delica-tei lui misiuni dela Berlin, el vorbeste sus si tare graiulneatarnarei. Daca i se tagddueste ascultarea, el starueste,.jertfind ea hotarhre odihna lui i pana la iubirea lui desine, pentru a Incerch o ultima sfortare si a smulge dela a.tot puternicul principe de Bismarck cel putin Indrumarea Ro-maniei catre pozitia rAvnita de ansa.

Preocupat numai de interesele patriei lui, el trateaziicu puterile straine cu un spirit cu total lipsit de oncepreconcepere, i fara a preferh pe una celeilalte. El nu sepune In slujba nimarui i nu se imfeodeaza orbeste la poli--tica nici unui Stat. Cand Rusii sunt amenintatori, el se In-toarce catre Turci, pentru a scaph de prea stransa Imbrati-sare slava. Child Imprejurarile se schimba, i Rusia poatefi ca folos opusa dusmanilor dela sud si apus, omul deStat se adapta repede Imprejurarilor noue care se Infatisaza,si el se' apropie de protivnicul de mai Innainte.

Cu o minte desghetata i subtire, totdeauna Indreptataasupra, prefacerilor politicei internationale, el stie sa scapetraditiilor Intelenite, ideilor Intepenite i practicilor Invechitecare sunt de obiceiu boala caneelariilor. Neelintirea teluluide atins nu Impiedica nesfArsita varietate a mijloacelor in-trebuintate ; ha din protiva face din ea o lege.

Dar un Stat liber are nevoe de un statut, de o con-stitutie care sa hotarasca mersul lucrurilor launtrice, sapo-triviasca campana puterilor i sa stabiliasca raspunderile.Care eran cugetarile lui Nicolae Kretzulescu asupra acesteiIntrebari? El en. totdeauna Indepartat, prin firea lui, i prinratiunea care'l stAphnià, de partidele extreme. El raspingedespotismul, dar si anarhia, si se pleac6 hotartit catre regi-mul reprezentativ. DNA, chipul Englezilor, lui îi placeun rege care domnEVe fitra a ochrmul, o oranduiall a lucru-rilor In care opinia publica sa fie totodata un radicator,

49

care sa de§tepte initiativele Indraznete In guvern, si o franapentru a Impiedich abuzurile puterei §i a moderh furia inova-tiunilor premature si nechibzuite. Acepta se sileste el aexplich consulilor de Franta si de Anglia In un memoriuredactat de el; dupg, cererea lor, In 1855 1).

Dar cum sa se alcatuiasca reprezentarea tarei ? In pro-tiva exemplelor ce i le oferih Europa din vremile lui, Ni-colae Kretzulescu sustineh Infiintarea unui singur corp le-giuitor, aceasta in Intaiul loc din pricina istoriei, IntrucatIn trecutul romgnesc nu se Intalna decat exemplul uneisingure camere; apoi pe temeiul folosului practic, lucrarealegiuitoare neaducand traganarea pe care o atrage trecereaprin doug, adunari.

In Statul astfel alcatuit, vedem pe Kretzulescu, poatecam cu mirare, fiind dat izvorul ideilor lui, (land nobilimeiun rol deosebit. Nu eg, el ar fi lepadat cevh din arzatoa-rele lui convingeri de student parizian, nici cg, acum i s'arfi parut mai putin ea alta data, dreptatea si egalitatea tre-buitoare mantinerei randuelei sociale; dar omul de Stat ceerh Nicolae Kretzulescu nu erh un ideolog abstract. Inte-ligenta lui realista si obiectiva, constiinta cea limpede ce oaveh despre elementele complexe care alcatuesc o societate,Incredintarea ce o aveh ca poporul roman, poporul sail, nuerh Inca copt pentru o deplina emancipare politica, II im-pinsera la o formulare de reorganizare mai potrivita cunevoile tarei. Boerii nu erau A, aibg, nici un drept deosebit,aceasta se Intelege dela sine.

In lipsa unei clase burgheze culte, boerii erau, peatunci, aproape singurii pregatiti a conduce trebile tare' sia ridich prin educatie si cultura poporul menit a luh treptatparte din ce In ce mai mult la administratia Wei.

Dar pe acele vremuri ei aveau numai de Indeplinit ofunctie proprie In corpul Statului si, pentru ca au o lungg, prac-tica a afacerilor, pentru ca, In Impreunarea lor, ei aleatuescpartea aleasa a natiei, trebue ca intrarea lor In camera repre-zentantilor sg, le fie usurata; Nobilimea va aveh de tinta de a

0 A fost publicat In Doc. Renafterei Rcnnetniei. Reprodus kii in Anexa VII.

75136 4

50

impiedich Incalcarile puterei domnesti, precum si a se Impro-tivi ideilor revolutionare. Nieolae Kretzuleseu con-cepeh pe boeri ea o putere moderatoare, interesata la mant-i-nerea bunei orandueli, deci ca dusmani ai tendintelor extreme:tirania de sus si anarhia de jos. In parerea lui, favorizarmpolitic/ a boerimei nu aveh caracterul unui privilegiu ; eadeeurgeh oareeum din firea lucrurilor.

Totusi aceasta precadere a boerilor nu mergeh pangla Inlaturarea din functiile publice a acelor ce nu fitceadparte din aceasta tagma. Daca el revendich pentru aristocratio situatie deosebita, o faeeh tocmai In numele capacitdfei §ia competinfei. Oamenii noi ce s'ar InNish cu aceleasi In-

vor fi primiti cu bratele deschise. Din aeest punctde vedere Regulamentul Organic care p/strh numai ciocoilorfunctiile publice Ii pare o anomalie monstruoasa. El numesteacea legiuire Charta privilegiului i a dreptului excluziv.-

MAsurile de ocarmuire patronate de Kretzulescu, decate ori a fost la guvern, se inspirh toate din acest libera-lizmu stamparat. El deosebeste foarte limpede pe oameniitrecutului, pe vechii boeri, dusmanii ori-carui progres, carereprezenta starea pe loe, se supara pe desvoltarea armonicaa societatilor si nu recomanda decat traditia si pe de-magogii insetati de Innoiri guralive cari iscodesc In grabareformele i cer Infaptuirea lor imediata. El tineh sa stee laaceeasi Indepartare de unii sr de altii, si de a guvernhtrecand Intre stanca reactiei i aeeea a anarhiei. NicoiaeKretzulescu nu fu niciodata un om de partid. Uneorimai apropiat de conservatori, alte ori invecinandu-se culiberalii, dupa cum interesul public II Impingeh catre uniisau eittre altii, el fu totdeauna i excluziv din partidul prei,contra acelor care voiau s'o opriasca in mersul ei propasitorsi a acelor ce trudeau s'o Impinga far/. precugetare In cliprimejdioase.

Principiile liberale foarte largi introduse In constitu-tiunea Wei, au facut In mod firesc sa dispara' divergintelede idei fundamentale prin care se deosibeau odinioara paT-tidele. Dela 1866 a se numi conservator sau liberal estemai mult o chestie de persoane deeat de program.

51

Daca Insa In practica politica, liberalizmul lui Kretzu-lescu Incearca oare-care Indulciri, el ramane Intreg si nea-tins pe taramul ideilor. Aceste sunt la el Intocmai acelece an sfarsit prin a predomina In societatea contimpotana.El vra sa substitue dreptatea, arbitrarului ; egalitatea, privi-legiului. Fiu de boier mare, el hipth din rasputeri contraboierizmului §i eiocoizmului consfintit prin legea anti-libe-raid, anti-pro gresista si anti-sociala, care se chiama Regu-lamentul Organic, Clasele superioare, spune Krbtzulesca,sunt adanc corupte, mai ales acele ce cuprind parvenitiImbogatiti, arendasi lacomi care traesc ea paraziti pe spa-tele poporului si ti sug macluva.

Taranul exploatat In toate modurile: mai Intai prinInsasi legea. Impozitele alcatuesc pentru el 6 povara zdro-bitoare prin singur faptul ca clasa bogata este scutita de ele.Taranul este apoi stors de arendasi care, prin o Intelegetetacuta si chiar prin criminala complicitate a dregatorilotsubalterni, cer mai mult decat li se cuvine. El este apoifar/ nici o aparare contra apasarei ce'l sugruma, fiind ex-clus cu totul dela milocul de a face sa se auda angui-rile lui, prin calea legala a votului.

In aceste cuvinte rasunatoare biciueste Kretzuleseuaceste fail, de legi. Norma care reguleaza raporturile Intreproprietari si tarani, reu conceputa si reu aplicata, lasa,deschisa poarta la toate necazurile. Taranii In adevar seplang mai putin de impozite si de Indatoririle cari 'i 'mg/de acei care le dau de lucru, cat de urmarile apasatoaresi fara de legile Intrebuintate In privirea lor, si In contracarora ei nu au nici o cale de plangere. Oltre eererile le-giuite ale visteriei, se adaoga stoarcerile uricioase ale aren-dasilor, ceea ce Insamna curat ca muncitorul este Indatorita plat' de clod, ori. Este deci neaparat de a Intocml o le-giuire studiata cu ingrijire, ca sa hotarasca raporturile res-pective si a celui ce da si a celui ce face lucrul, si de caresa, nu se poata substrage niminea prin Insalaciuni si silni-cii. Nu este oare lucru de sama de a vedea astfel punan-du-se In constiinta unui om mare E3i cinstit, si In ni§terostiri care aproape nu s'a schimbat la dansul, vestita pro-

52

blerna, avarl. care tine atata loe In preocuparile contimpu-ranilor?

Egalitatea lnnaintea legei are ca complinire fireascape acea Innaintea fiscului. Nu este de priceput ea privile-giul sa meatrga pang, la desarcinarea de impozite a parteicelei mai cu stare a unui popor liber, §i ea cele mai ma-noase izvoare de bogatii ale Statului sa curga dela multi-mea muncitoare, (lela acea care produce bogatiile, In folosulaltora §i fara a se folosi ea Insa§i de ele. Se poate ca vechilorboeri sa le placa aceasta nedreptate Invederata, §i sa tra-iasca din ea; dar tara moare din aceasta pricina, §i ea cereo repartitie mai conforma cu dreptatea a contributiilor Intrecetateni. Trebue distrus spiritul de casta, Intemeiat pe unsistem de privilegii Invechit, §i a'i substitui un altul maimodern. un spirit de justitie §i de dreapta cumpenire, a§àcum 1§i gase§te In constitutia engleza cea mai nemerita a luiIntrupare.

Dar apoi, la o mai buna repartitie a sarcinilor fiscale,la o largire mai chibzuita, a materiei impozabile, vor cores-punde §i venituri mai mari. Acestea ar puted fi u§or sporitela Impatrit, spune N. Kretzulescu, daca s'ar it'd odatahotarlrea de a nu sine sama de nici o prerogativa nobi-hail §i daca s'ar privighid mai de aproape chipul cum sefac Incasarile. i numai atunci s'ar puted, nu numai In-timpind toate nevoile In curs, dar s'ar Infati§d §i putintade a Infiinth a§ezaminte noue, menite a radied poporul pepartea morala §i intelectuala.

Am vazut ea Kretzulescu crede ea taranul nu este coptpentru o desavax§ita emancipare politica; ea pan atuncidregatorille de capetenie ale Statului trebue incredintatenobililor. Dar sa bagam de sama ca, dupa simtul lui,aceasta stare de lucruri este departe de a constitui un ideal.Din protivd ea nu este decat o treapta de urcare, o nevoiecareia trebue sa te supui provizor, pang ce se va putO ie§idin ea §i trece deasupra. Capacitatile sunt de lipsa §iaceasta nu este o taina pentru nimeni; eompetintele suntrari, toatii, lumea o recunoa§te. Ei bine! excedentele bu-getare vor mijlocì organizarea unui Invatamânt primar In

53

toatA tara si de a Infiinth si ImbunItati scoalele mai In-nalte In care si cetAteanul cel mai de jos va g5si mijloculde a invgth si a se face destoinic pentru dregAtoriile °cal.-muitoare". Egalitatea politicg 'Imane tinta suPreml; ea seva realizi Ing prin desvoltare; de aceea vedem, si noi peNicolae Kretzulescu interesandu-se atAt de aproape de mersulInv6titturi1or si infiintand cAnd va trebui mai multe scoalespeciale.

CAP. V.

ACTIVITATEA POLITICA A LUI KRETZULESCUSUB CUZA-VODA.

Sub mgreata Domnie a principelui Alexandru Caza aputut sh se manifeste la toath Ing,ltimea lui idealul lui NicolaeKretzulescu I). Activitatea lui politich atinse culmea cea maiInalth. Pre§edinte de Consiliu §i Ministru In mai multe ran-duri, i-a fost dat sh ducg, la bun d'Ana chteva din refor-mele ce le avuse In gând ce, vor duce pe calea progresuluiadevgrat tara lui. Nu e nevoe sh amintim cA a fost unuldin sufletele cele mai arzItoare ale generatiunei ni/rete care avisat §i a indeplinit unirea Principatelor, punand temelia Roma-niel de astAzi. Calea, In care intrase România, ere, hothrIth.Sub Inre,urirea generoaselor idei franceze se nhscuse Imboldulde a supune unei serioase eercet6,ri vecbile obiceiuri, de asuprimh abuzurile ru§inoase, combaterea privilegiilor de ainfiltrh In legislatiunea Orei principiile liberale care erautemelia pe care se Inhltase societhtile moderne. Dar aceastanu erh de ajuns ; România trebuih sh fie Inzestrath cu in-stitutiunile cari li lipseau d'a alchtul astfel un organism

1) Ministril de Interne (27 Martie 11 Octomvrie 1859) fli Preqedinte deConsilin (6 Septemvrie 11 Octomvrie 1859); II. Preledinte de Consiliu tli Mi-nistru de Interne (24 Iunie 1862 11 Octombrie 1863) li ad-interim la departa-mentul Justitiei (5 August-21 Septemvrie 1862 rii 30 Decemvrie 1862-31 Iulie 1863);III. Ministru de Justitie, de Culte gi de Instructiune Publicl, (14 Iulie 1864 21 Ia-nuarie 1865) li, In fine, IV. Preqedinte de Consiliu (14 Iunie 1866 11 Fe-vruarie 1866 qi Ministru de Final* 14 Iunie 1865 30 Ianuarie 1866) gi peurmit de Interne, de Agriculturli li de Lucritri Publico (30 Ianuarie 11 Fe-vruarie 1866).

propriu §i a-tot puternic are sa se poatg sustinea §i indruma,prinevolutie pe calea militar., economica, cultural i artistica.

Aceasta fu ritvna cea mai Malta de care 1§i lega, In-trea,ga activitate Nicola,e Kretzuleseu cat timp avit la In-dernana puterea.

El avii In vedere Intgrirea legislatiei Inteun spirit Cutotul liberal §i nu lash la o parte nici-o mgsurg necesargfgra a sine seamg, daca indrumarile date de el starneau ne-multumiri in cale.

El Intrebuinth toate mijloacele pentru a Inalth demni-tatea poporului §i a aduce Romania spre o stare de civi-lizatie care sa-i dee dreptul de a sta, alaturi de popoareleoceidentale. Aceasta opera la care N. Kretzulescu a lucrato viatg, întreag Ii va pune numele In amintirea poporuluiroman pe cea mai Inalta treapa.

* *

Al doilea minister a lui Cuza-Voda e constituit la 27Martie 1859, sub pre§edentia lui Constantin Kretzulescu1),fratele mai mare a lui N. Kretzulescu. In acest ministerintra clausal ea Ministru de Interne.

La 6 Septemvrie, Constantin Kretzulescu pargse§te pu-terea, dupg, ce incercase s supue manastirile legilor bota-rite de Regulamentul organic, care le impunea, sg, verse incasa Statului a patra parte din veniturile lor. Egumeniinu voiau sa se supuie, atunci Constantin Kretzulescurase§te Ministerul.

Aceasta fu cauza de capetenie a retragerei lui. N.Kretzulescu 11 inlocue§te ea Pre§edinte de (2onsiliu.

Imediat ce vine la Minister la 30 Martie 1859, se des-copere complotul Inpotriva lui Cuza, cunoscut sub numelede ma§ina infernal" care se aseamana cu acel 1ndreptatIn contra lui Napoleon alfil-lea, aleatuit de Orsini.

1) Constantin Kretzulescu posedi o cultura filozofica aleas, erá nitscut inanul 1809, mort in annl 1884, a luat licenta in drept in anul 1834. A facutparte din armata, din magistratura si din administratia tarei ca prefect de Braila.§i-a completat studiile in filozofie i pictura, pentru care aveil. o deosebita apli-care in Anglia, Franta si Italia. Revenind in tara, a fost presedintele Comitetuluidin Muntenia pentrn alegerea Divanulni ad-hoc. A fundat ziarul Concordia" pecare II trece lui Rosetti i care 11 transforma in Roman/Li", la 1857.

56

Turburarea momentana pricinuita prin descoperireaacestei uneltiri se stange In curand, §i domnitorul cu minis-terul su se indeletnicese cu trebile tarei, foarte grele §iIncurcate pe acel timp. Una din chestiile cele mai gravecare trebuià limpezita erh acea a drepturilor ce qi leInsu§iau pe zi ce merge tot mai mult eonsulii puterilorstraine, Incalcari care faceau peste putinta o ocarmuire re-gulata a tarei. Nu numai atata ; dar consulul austriac mergehatat de departe In sumeata lui purtare, Meat respingeh hartiilece i se trimeteau de guvernul roman cu inscriptia: Prin-cipatele- Unite, titlu care cu toate acestea le fusese (lat ofi-cial de Congresul de Paris. Aici Insa guvernul simtindu-setare pe dreptul sau, lua masuri foarte energice contra con-sulului. Ministerul moldovenes sub loan Ghica ordona cachemarile Impricinatilor supu0 austriaci sa nu se mai facaprin organul consulatului, ci de a dreptul prin foile publice;-iar eel muntenesc, constatand refuzul primirei comunicarilorguvernului roman, ordona sa nu se mai faca nici o Impar-tire consulului §i sa se proceada la judecati §i la aplicariqi ridicari de peceti puse ,pe averile sup u§ilor austriaci, fail.a se mai astepth sosirea dragomanilori). In August, G-heorgheCreteanu, directorul departamentului justitiei din Bucure§tiopre0e pe caprarii austriaci de a mai intrh armati In pre-toriile tribunalului. Un caprar Intimpinand ca, el a jurat Im-paratului sa nu scoata sabia, Creteanu li raspunde ca jura-mantul su poate A. 0)6, tarie In tarile Imparatului, larnu In a noastrO 2). Alta chestie gray/ erà acea a posteiaustriace, la care Imparatia vecina nu vroih sa renunte.Kretzulescu dispuse ca diligenta austriaca sa fie oprita laintrarea ei in Muntenia. Aceasta masura energica are Cuatat mai mult efect, Cu cat tot pe atunci Austriacii eraubatuti de Francezi In Italia, qi Cuza -Voda concentrase laPloeqti toata armata lui, fapt care mil In departare unrasunet mult mai mare de cum i s'ar fi cuvenit In realitate.

Dar chiar fall cu puterea suzerana se ieau masuri de

') Comunicat in Mon. Of., No. 45, 22 Aprilie 1859.2) Nationalui, 27 August 1859.

57

emancipare. In Calafat erk un depozit de lemne turcestipazit de un soldat turc. Ministerul din launtru In Intelegerecu awl de externe dispune a se transporth acele lemne laWidin, spre a scaph Ora de prezenta pe teritoriul ei a uneistraji turcesti 9. Ministerele apoi atat din Moldova elt si dinMuntenia someaza pe toti dregatorii telegrafo-postali ea sausit se lepede de protectia straina, sau s paraseasea slujbelece le aveau. St! ainii bine Inteles alesera cea alterna-tiva 2). Aceasta Innaltare a sinatimantului de mândrie natio-nala merge paralel cu Incurajarea poporului, datorila ale-gerei aceluiasi domnitor, In care Romanii vedeau. simbolulunirei tarilor lor. Consiliul ministrilor din Muntenia hota-raste a aleatui garnizoana militara din Iasi din trupe mun-tene, pe cAnd cele rnoldovene erau sa fie chemate la Bucuresti.In mersul lor soldatii munteni sunt primiti cu cea maimare Insufletire prin orasele pe unde tree, mai ales In Barladsi Vaslui; iar la Iasi, Arhiereul Neofiit Scriban, rectorulSeminarului, primes,te batalionul comandat de capitanul Cu-tarida cu o frurnoas i patriotica euvantare 3).

Mult mai mare efect i mai mare rasunet In taraprecum am vazut si peste hotarele ei, avit Infiintarea la-garului dela Ploesti. In care se intrunira vre-o 12 mii deosteni din Muntenia si din Moldova. Aceasta adunare atrupelor ambelor tari In un singur loe contribui mult laIntarirea constiintei nationale a poporului, pe când pe dealta parte ea ridica vaza Wei In strainatate prin umflareavestei la niste proportii cu atat mai mari cu eftt ea stra-1)06, mai departe.

La toata aceasta Ininimare a tarei presideaza minis-terul lui N. Kretzulescu, eu energia i activitatea lui.

Dar nu numai asupra raporturilor cu consulatele strainese Indreapta luarea aminte a eabinetului N. Kretzuleseu.

In launtru el cauta sa prefaca starea chaotic i Inna-poiata a 01.6 lui, i A, o arunce pe calea cea spornica apropasirei.

') Steaua Dundrei, 2 Septenwrie 1859.ibidem, 15 Septemvrie ft'l 5 Octomvrie 1859.Mon. Of., No. 48, 1 Maiu 1859.

58

Erh pe atunci o ellestie foarte groa de deslegat, anume.daelt introducere,a dispozitiilor Conventiei de Paris trebuihsit se facit prin legi care erau s treach prin Comisia cen-tran, sau daca ele se puteau Inflptui numai prin ingsuriadministrative. Ministerul mantean procedeazh In ambelemoduri la Intoemirea nouelor reforme. Ash el Intinde, flrhnici to lege, recrutarea ia toate clasele societhtei, pe egadpentru egalizarea capitatiei, nu Indrhzneste sá phrhsaschcalm cea lungh a legiuirei. Ministerul mai introduce sischimbare In sistemul numirei ocarmuitorilor de plIsi, totpe cale cTe dispozitie ministerialh, ceeace'i atrage o dojang,din partea Comisiei centrale. La aceasth dojang, ministerultgspunde prin un raport chtre domn, ,subsemnat de Consta,ntinKretzulescu, loan Cantacuzino i Nicolae Kretzulescu In carese spune, cá Intr'un timp de tranzi-tie, ministrii pot luhAngsuri provizorii, avhnd Incredere In dispozitiile liberaleAle corpurilor legiuitoare; eh ei nu puteau Inghdui existentaunor phrti ale masinei guvernamentale care numai cat in-greue mersul trebilor".

Indath ce Kretzulescu veni in capul departamentuluide interne, el luh ingsuri pentru indreptarea organelor ad-ministrative. In 7 Aprilie el serie prefectilor: Tara noastrhdin pricina necurmatelor evenimente nenorocite prin care atrecut, si de care nu atArng, decht de noi Insine d'a, selphpentru totdeauna, se aflg, Inteo stare care cere din parteaguvernului cea mai serioash luare aminte. Relele ce au dh-rhphnat societatea romlnit sunt: Lipsa de eunostintrt a da-toriilor, lipsa sentimentului drepthtei i aceea de respectpentru legiuiri. Ace,ste xele au adus In ara noAstrg, cea maimare dIrlphnare si o neincredere obsteasch oarte vitthmh-toare, iatg, pentru ce, spre a Indrepth aceasth nenorocith starede lueruri, guvernul cere la toti functionarii sal o bung, sieinstith administratie, á ie u sufletul eurat i sh se men-Ong.In legalitate, supraveghih'nd de aproa,pe pe inferioriilor". Aceste cuvinte proprii a lui Nicolae Kretzulescu, con-denseazh de minune sufletul lui devotat In Intregime regene-rhrei Statului Romhn. El desvoltase aceste frumoase principii

') Mon. of., 1859, No. 43.

59

,Intr'un articol Insemnat publicat in Curierul Principatelor,Unite sub titlul : Studii administrative.

Nicolae Kretzulescu lu rapoartele lui catre Domn re-vine necontenit asupra marei demoralizari a organismuluiadmi,nistrativ, spunand: Esti nevoit a te sluji eu persoanecare trebuese ara incetare controlate i supraveghiate, ceeaceIngreue foarte mult trebile". Intr'un raport mai posterior dupa

. .,mar multe cereri de destituiri de functionari jacasi. Kretzu-lescu este ceva mai optimist, spunand domnitorului, c potasigura pe Innaltimea voastr c prin destituirile facute cucale, prin sfatnrile necurmate pe cari nu Incetez a le daocarmuitorilor prin scrisori particulare, apoi prin mijloculcomisarilor trimisi In tinuturi i prin osandirea a doi pri-vighetori din Gorj, frica a intrat in mima functionarilorad m inistrati vi " .

Tot Kretzulescu mai ()preste once amestec al oanienilorocarmuirei in alegerea deputatilor care trebue, spune el,sá 4.e rezultatul vointei majoritatei alegatorilor" I).

In timpul celor cateva luni cat fu In fruntea depar-tamentului internelor, Nicolae Kretzulescu mai lua urma-toarele masuri nimerite: Convins ca Statistica este pentruguvern ceeace sunt pentru orn cele cinci sinituri", el or-ganizeaza, biuroul permanent al statisticei, in capul caruiapune pe vestitul intemeiator al statisticei In Romania, Di-piado Martian. Apoi el hotaraste ca In Noembrie 1859 sase faca recensainantull populatiei, in acest scop el Intoemestecate dona comisii de district: una pentrv orase, cealaltapentru targuri si sate. Se mai ieá, masura numaratoareicaselor.

Kretzulescu desfiinteazá vechea i nefolositoarea eforiea drumurilnr, Inlocuind-o prin o comisie a lucrarilor publke,din care ,esit Ministerul eu aceeasi numire. Aceasta co-misie o Imparte el In trei despartiri : punti isosele, archi-tectura, lucrari de ap si de paduri. Apoi mai infiintea,za

technica, Consiliul luerarilor publice §ialcatuita din directorul lucrarilor publice si din capii celor

60

trei despartiri. Acest consiliu fiind organizat, Kretzulescupaseste la intocmirea de sosele noua, pang atunci nu aveamdecilt 18 poste de sosele, Intre care Ploesti-Focsani. Bucuresti-Braila si cateva altele mai putin insemnate.

N. Kretzulescu transfera biurourile Monitorului oficial"dela Ministerul Afacerilor straine la acel al Internelor, undea ramas si pana astazi.

Cu toate ea Kretzulescu erh branit cu idei liberale,dovadit Impartasirea lui la revolutia din 1848, cum si ideilesamanate In meinoriile si articolele lui, dovada mai aleshotartrea lui, fiu de boer mare, a imbratish o profesieinprivinta preset erh foarte simtitor la atacurile ei si totdeaunagata a Infranh prea marea ei libertate de rostiri, fiind omal ordinei pe cat si om al libertatei. Gandul lui de a punepresei un frau puteh fi cu atat mai usor indeplinit, de elin Muntenia, cu cat In aceasta tara, In deosebire de Mol--dova, nu existh o lege asupra libertatei presei, ci numaidomnitorul, pentru a'si arath recunostinta luí Bucurestenilordespre frumoasa primire ce i-o faeusera, dispusese aplicarea,pe cale administrativa, si in IVIuntenia a legei moldovenesti1).Ziarele din Bucuresti nu intarziara insa de a luh ingaduireaca un drept, si faceau sa ploae nu numai asupra actelor cisi asupra persoanelor din ocarmuire sageWe cele mai ascu-tite. Asemeni apueaturi erau, se Intelege, foarte bine vazutede partizanii libertatei absolute a presei, precum eran Indeobste liberalii cei Innaintati care se folosiau de libertateapreset pentru combaterea guvernului. In parte din pricina preamarei libertati a presei Incurajata de ministrul D. Bratianu Inministerul lui I. I. Filipescu (cel intai al lui Cuza-Voda dinMuntenia) cazuse acel minister sub loviturile camere0). Foiledin Bucuresti Intrecand masura fa ta cu ministerul Kretzulescu,primira Instiintarea, ca sa aiba a'si infranh tonul; la din-contra odamuirea va fi nevoita a luh masuri"). Artico-lele ce atacasera pe Kretzulescu s'i ministerul sat' erau aceleaaparute mai intai In rinfarul apoi in INT ationaita, care

I) Nationalul, 26 Fevruarie 1859; Steaua Dundrei, 2 Martie 1859.Domnia lui Cuza-Vodd de mine I, p 82-133.Mon. of., 1859 No. 53.

61

spusese ca guvernul ar fi dat ordin a se strange armeledela tarani §i In Roma' nul, care publicase o notita In contraadunarei §i In contra dispozitiei ministeriale ca alegerile sa,se faca dupa listele vechi1). Ministerul §i alcatue§te o legeasupra presei, Ingradita cu dispozitii restrangatoare; daracea lege este respinsa de camera pentru ca nu trecuse princomisia centrala. Lucru trig Indestul de nea§teptat, domnulfelicita adunarea ca a respins proectul de lege prezintatde ministerul WI, adaugand ca nmai bine este ceva licenta" 2).

Lucru ce ne poate parea astazi neinteles este cum deministerul Kretzulescu nu se retrase Innaintea unei des-aprobari publice a domnitorului, cu atat mai mult calvom vedea pe N. Kretzulescu foarte simtitor la toateatingerile, chiar §i la cele mai mici; dar pe atunci se In-telegeh altfel sistemul constitutional.

Cu toate acestea domnitorul nu poate face altfel cleatde a expulza peste hotar pe ziaristul Grossmann, redactorulunui ziar german din Bucuresti, pentru un atac contraImparatului Austriei; de asemenea pe alt ziarist italianCarini pentru atingerea lui Napoleon al 111-lea 3). NicolaeKretzulescu trage, din aceste doua cazuri, argumente nouapentru nevoia Infrânarei presei, §i In 24 Septembrie declara,fara judecata, suspendate ziarele Romeinul §i Nichipercea 4),care uitasera atat de mult respectul datorit autoritatilor 5).Pe atunci lumea era mult mai putin deprinsa cu abaterilepresei §i mult mai simtitoare la atacurile ei. Se face o su-plica din partea natiei catre domnitor contra Inchidereigazetelor §i o Intrunire de protestare In ziva de 28 Sep-temvrie In sala Bossel, care intrunire este Insa sparta de

Tintarul &tat mai sus; Nayonalul, 23 Aprilie 1859; _Romania, 31 Martie0 18 Aprilie 1859. Rosetti, apara, In .Rontlinia din 2 0 7Aprilie 1859, libertateatiparului. Vezi In Anexe, No. XVII, observatiile lui Kretzulescu contra abate-rilor presei.

Patria, 18 Innie 1859; Nationalul, 7 Iunie 1859; Place catre Walewsky,18 Iunie 1859; Doc. Benaqterei, IX, p. 347 mustra aspru pe Domnitor pentruaceste cuvinte. Vezi 0 Domnia lui Cuza-Vodtí, I, p. 80-90.

8) Nationalul, 19 Iulie 1859.Nichipercea, 1859, 2 Septembrie. Comp. Doninia Cuza-Vodg, I, p. 135.Mon. of., 25 Septembrie 1859.

62

politie, arestandu-se capeteniile stangei Innaintate: Rosetti,Kinezu, Serurie, Orasanu i Valentineanu ').

Domnitorul de astadatl, urmand principiul constitutionalal responsabilitatei ministeriale, Ineuviinteaza retragerea li-bertatilor presei ceruta de ministerul sau. In 4 Octombriese publica In Monitorul Oficial o ordonanta subsemnata deconsiliul de ministri In frunte cu Nicolae Kretzulescu, care,argumentand din primejduirea ordinei publice prin prealmarea necuviinta a presei, ediectaza mai multe masuri Inprotiva ziarelor, dispunand oprirea absoluta de a mai Indrepthocari asupra domnitorului si a membrilor guvernului. Semai impune ziarelor Indatorirea de a depune la ministeruldin Launtru" cate doug exemplare din foaea ce va fi saapara. Se Indatoresc ziarele a depune o garantie de 5000lei si cererea unei autorizatii prealabile pentru a scoate ofoaie periodica. Ministerul are dreptul de a suspendh ziaruIabatut, pe o luna de zile, si la recidiva de a'l suprimh detot. La cazuri grave 11 poate suspendh ara nici o prevenire2).

Kogalniceanu se ofera a aparh pe cei Inch ii pentrumanifestarea de la Bossel, iar curtea, cu toate c erh alcatuitadin magistrati amovili achita, pe cei Invinuiti, ceea ce aduceretragerea ministerului Kretzulescu.

Dar acest minister fusese slabit de mai innainte prindemisia Intai a lui Scarlat Falcoianu ministru de externe,apoi a celui de razboiu, Vladoianu, si In sfarsit prin pri-menirea Insusi a presedintelui consiliului, ash ca N. Kretzu-lescu, cand luase presidentia, se Incarcase cu un ministerIn Orla descompunere.

Se mai adaoga ca pricini ale caderei ministerului N. Kre-tzulescu si neizbutirea Imprumutului dé 8 milioane facut Intara, unde pe atunci nu erau capitaluri disponibile ; apoisi paralizarea unei masuri luate de Kretzulescu contra ma-nastirilor grecesti, paralizare provenita din cauza interve-nirilor di plomatice.

Aceasta aratare poate fi crezuta cu atat mai mult, cu cat

Steava, Dundrei, 10 Octombrie 1859.2) Mon. of., 1859, No. 120.

83.

Il vedem pe N. Kretzulescu Insusi rostind In Senat parerea, c§iordonanta din Muntenia asupra presei care 'i Infranh liber-tateai a fost suprimata cand s'a votat codul penal'). Aceastit)lngadIlia% privitoare la delictele de presa si lai Infranarewlor legall puteh sa se Impace In mintea luí Kretzulescu curnitsurile preventive ce le luh contra abaterilor ei.

DO ie§it din minister, Kretzulescu nu Inceteaza de ada sprijinul su moral Domnitorului. In o scrisoare din1860 se vede care eran parerile lui Kretzulescu asuprastarei de atunci a tarei. El spune ca ceea ce a ruinatpAna acum tara a fost nestatornicía 0 provizoratul; ca secredeh ea aceasta stare qubreda a ineetat prin alegerea In-doita ; eit se puteh cere cel putin deis, acei ce se pretindpatrioti ea sa se apuce de acuma, de lucru, pentru a scoatetara din starea prapadita In care se aflh; dar uneltirile lortind dinpotriva a face sa se creada ea suntem tot in osituatie provizorie. Nesiguranta impiedeca capitalurile indi-gene a se arath la lumina si cele straine a intrh In tara.Ideile cele mai stricate se raspIndesc In toa,te straturile so-cietatei. Oamenii din opozitie par a voi sa se faca o revolutie,pe cand revolutia e indeplinita la noi, si acuma este vorbade a construi. Partidul vechiu care nu se poate Impach Cunoua stare a lucrurilor, tinde la reintoarcerea celei de maiInnainte. Ce ar fi de facut In o asemenea Imprejurare? Con-centrarea puterei ocarmuitoare la Bucure§ti qi modificareaehtorva punte din Conventie ea acele privitoare la Comisiacentral a ar aveh cele mai bune rezultate. Dar este si neaparatsa se puna un capat licentei presei care urmeaza Innaintea face pustieri In mintea unei poporatii fara putinta dealegerea binelui de ran. Inroesc, Principe, and vad pe maim,cui asu incaput ziarele2)".

* **Trei zile dupa ce a parasit Ministerul Internelor, N.

Kretzulescu fu numit la malta Curte de Casatie, la Inceputel arath lipsa lui de pregatire qi declinh oferta ce i se fleeh.

3) Opiniunea nap:or:aid, 25 Italia, 1863.2) Anexa XVII.

64

Principele starui, atunci Kretzulescu 1'1 ruga sa mai Intarzieca punerea In lucrare a decretelor care '11 asezh, In frunteacelei mai inalte magistraturi a tarei, aceasta spre a-1 puneIn putinta de a cunoaste amanuntele legilor pe care aveh sale aplice.

In 1861 cade Ministerul Golescu de culoare extremliberal l care pricinuise lui Caza mari neajunsuri ca prilejuldiscutiei relativ la validarea alegerei lui Cezar Boliac. Poicei principali Ministri liberali, Bratianu si Rosetti, atacaseraCu vorbe foarte violente cele doua mari puteri europeene,Austria si Turcia, subsemnatarele tratatului de Paris si ga-rantele existentei noastre. Ministrul de Externe Basile Boerescu,protestase In piing camera contra spuselor Ministrilor, spu-nand ca ei ar fi vorbit ca deputati, nu ca membri ai gu-vernului. Aceasta scena determinase pe Cuza sa, ceara demisiaMinisterului Golescu.

La 9 Tulle, In arma acestor Incurcaturi, Votla Cuzatelegrafiaza lui N. Kretzulescu, care se afih la Paris, ca vreasa-i Incredinteze Presidentia, Consiliului si Ministerul deInterne. El face apel la Kretzulescu prin mai multe tele-grame, In care fi spune : Te astept, pe D-ta sa razema'linistea si randuiala In tara, vin'o Indata". Pierzand rab-darea, trimete alta' telegrama In termenii urmatori : Lrnceas de Intarziere din parte-ti ar aveh cele mai grele urmari"1).Kretzulescu nu primeste telegramele, caci a pornit spretara si Cuza Ineredinteaza Ministerul lui Beizadea Mitica.

*lase luni dupa aceea, imediat dupa uciderea lui BarbuCatargiu la 11 FebruRrie 1862, Cuza Ineredinteaza Minis-terul lui Nieloae Kretzulescu2); Adunarea refuzase a mai daun minister din majoritate, cu toate ca acea adunare (Museputeri diseretionare guvernului, sub imperiul groazei ce i-oinsuflase uciderea capului §i condueatorului ei.

Kretzulescu fsi alcatueste cabinetul din Dim. Cornea,T. Ghica, Gh. Creteanu, I. Gr. Ghica, A. Florescu, M. St.

Vezi Avexele No. XVIII si XIX.Presedinte de Consiliu si Ministru de Interne (24 Iunie 1862 11 0e-

tombrie 1863) si ad-interim la Justitie (15 Aug,ust-21 Septembrie 1862 si dela30 Deeembrie 1869 31 Iulie 1863).

65

Catargiu 1). Cum vine la putere acest minister, este Intim-pinat de o chestie foarte grea, acea a armelor sarbesti.Anume se aflase de consulii austriac i englez ca un trans-port de arme er s tread, din Rusia catre Sarbia, pe te-ritoriul Principatelor.

Seehestrul pus pe ele in primul moment, dupa cerereaconsulilor, este ridicat In urma intervenirei principelui Sarbiei,Milos. Se face o mare zvoana In diplomatie, fiind privitatrecerea acestor arme ca o Inclrumare a unei lovituri contraPortei Otomane, care alcatuih In acel timp un adevarat nolime tangere al politicei maxi europeene. Consulii, In contraetichetei celei mai elementare, Isi dau Intalnire la Palat, faracerere de audienta, lipsa asupra careia domnitorul le atragemarea aminte. Peste doul oare, domnitorul primeste dela totireprezentantii Puterilor, o nota colectiva prin care cer eatransportul sa fie oprit pân in 24 de oare. Principele li rits-punde Insh ca a Insarcinat pe agentul salt din Constanti-nopole s trateze lucrul ca ambasadorii, i c pana la venirearaspunsului, nu poate face nimie. Anglia mai ales erh; foartepornita. Ea ameninth pe Cuza-Voda, Cu aplicarea protoco-lului recunoasterei lui, primita Cu conditia, expresa a ne-reinnoirei niel unui atac contra Conventiei, amenintare carenu Insemnh alta ceva decht o interventie europeana. Fatainsa Cu faptul Indeplinit al trecerei armelor care aeuma sesA,varsise, Anglia mai coboara tonul, i ani basadorul eidin Constantinopole cere lui Negri numai ca domnitorultrimita Portei o scrisoare lcimuritoare (adeca de scuze) pentrucele Intamplate. Cuza-Voda refuza hotaritor aceasta cerere,si domnitorul roman ies6 iarai biruitor din cumplita crizaprin care trecuse. Argumentul juridic foarte temeinic pusInnainte de Cuza-Voda si de ministerul sat' erh, ca nu seputeh admite ea o marfa eumparata in timp de pace decatre o tara In stare de pace cu Poarta dela o putereIn pace cu (lama, sa poata fi privita drept contrabanda derazboiu" 2).

Mon. of., 1862, No. 138.Expunerea documentaa a chestiei In Domnia lui Cuza- Vodit, I, pag.

246-249.

75136 5

66

Capul ministerului, N. Kretzulescu. ale caruia ideiasupra demnitatii i dreptului de autonomie al Wei si alneamestecului strainilor In trebile ei, le-am aratat maisus, a stat drept sprijin i Incurajare Domnitorului Ingrea,ua cumpana, prin care trecuse. De aceea i Kretzulescu, Incuvantarea lui tinuta cu prilejul vestitului amendament din1863, aminteste deputatilor situatia dificila de mai daunazi,In care guvernul a stiut a tinea sus autonomia i dreptu-rile 04.6", cuvinte ce nu se pot raporth decat la chestiaarmelor sarbesti.

Dupa deschiderea adunarei (In 10 Noemvrie, sesiuneaextraordinara, si In 3 Decemvrie, cea ordinara), ministerulKretzulescu Infatisaza, un mare numar de proiecte de legitrebuitoare pentru prefacerea starei Wei si pe cari proiectele lucrase In scurtul rastimp de 5 luni, dela 25 Iunie,data constituirei ministerului sau, pana la convocarea adu--narei. Aceste proiecte erau privitoare la impozitul asuprasarei, la ocne, la unificarea contributiei personale, la pensii,la consiliile generale, la organizarea armatei, la introducereaministerului public, la recrutare, la atrupamente si adunariturburatoare, la constrangerea corporala, la consiliul de stat,la actele starei civile, la desfiintarea magaziilor de rezerva,la sistemul metric, la curtea de conturi, la camerile de co-inert, la expropriarea pentru cauza de utilitate public/ sialte cate-va.

Cu acest prilej Kretzulescu rosti In sedinta din 14 Iu-nie 1863 o cuvantare piing de cel mai curat patriotismdin care reesa dorinta lui cea arzatoare de a grabi pentrutara lui Infaptuirea unei stari de lucruri statornice si o orga-nizatie solida cat si liberala si nerabdarea lui de a vedea,unirea (land toate roadele ce le putea, nadajdui dela dansa.Iata aceasta insemnata cuvantare:

Mud Inaltimea sa Principele Domnitor ni a facuton6rea a ne chiema la carma G uvernului, cea dintaia..preocupatie a n6stra a fost, de a realisa marele faptil al,,Unirei proclamat de Domnti, In aclamarea Natiunei si Inconformitate cu voturiletemise de D-v6stra mandatarii 'pref."

Unirea, de si proclamata, nu fame de cat un f6rte

67

inic pasti afara din acésta Adunare; Natiunea n'o vedeain faptil si efectele el* nu puteau fi simtite de dinsa. De sise constituise In Bucuresd un iVlinister, numit al UnireT,-,,dar acest Minister funciona secondat de un Director lalall, caruia nu-I lipsea de cat numele spre a forma o admi-nistratie separata Cu un caracter curat local; o asemenea.nanomalie nefiind conforma nicY cu votul D-v6stra, nid cudorinta Natiund, nu se l'upad, niel' cu intentiunile unio-,.niste ale klefuluT Statului.

Cu un IVIinister In Bucuresci, cu un Director la LO,cu o frontiera la Milcov, cu Focsanii trunchiatI Intre dona...diferite autoritatI, unirea devenise o fictiune. Am cautat,-a realisa acésta (Mire, si ea a,st5,-4I a devenit un fapt,.savarsit. Cu Unirea, viitorul 1116reT este asigurat."

Cun6scetI 'fina Domnilor, Impreuna cu noY, greutatile,.ce ail Intampinat si Intamping Téra cu dona legislatiunI;.,aceste greutatY urméza a fi cat mai curInd Inlaturate; ped'alta parte, Domnilor, D-v6stre cun6scet1 prea bine tre-_.buinta simtita de Natiunea Intreaga de o organisatiecomplecta a Térel, cad trista stare In care ne atlam dinr

-,,causa lipsel de legi organice conformil noilor institutil,,,nu p6te fi mal' mult amanata fara a aduce cel mal' mareprejudiciti nationalitatiI nóstre, si consolidara' stariï n6stre,sociale."-

Conventia creand o stare nona de lucran l' -In Princi-..pate, a desfiintat o mare parte din legile si regulamentele,,acesteT Pri ca contrariti principelor noulul' asegamAnt ; oalta parte din legile vechi nu s'ati pus niel odata In lu-,crare, si In sfirsit multe dintr'Insele a caqut In desuetutidine."

Faptul Indeplinit al UnireI ambelor Principate, a ln-doit numarul legilor si regulamentelor stirbite In arkatele,.modurI, si diferinta celor ce au rè'mas In vig6re In ambeleS'II ale Romilnid, reclama imperios grabnica lor unificare§i adesea o prefacere totall.

ca asemenea trebuinte, Guvernul crede ea nu,, p6te mal' bine lmplini aceste lacune atat de marT pe catde numer6se, de cAt elaborand de odata proectele de legY7pentru Corpurile chiemate de a funciona In administratia

68

Prei atat pentru cele ce sunt a se Infiinta din noti, cátsi pentru cele ce sunt Infiintate, dar a carorsal nu eran destul de precisate, sau modul organisara lorera vicios."

Prin acésta simultaneitate n elaborarea tutulor par-Olor ce avuiti onOrea a ve indica, a putut resulta aceanlegtur i eonsec.uencia futre ele, care este esenOal trebuin-ei6s6 funcOunilor organice ale unui Stat.

Cat pentru spiritul ce a presidat la lucrarea acestorproieete, el a fost acela al principiilor Conventiel, aplicatela trebuintele n(Sstre, Cu o continua atentie la usul í espe-riencia, si In considerarea scumpelor traditiurd naVonale.

Astfel proectele ce viu a va presenta asta-1T, complectaîn parte sistema acelor ce am avut oruírea de a depune pe

biroul Adunara la Inceputul acesteT sesiuni; In cursulvan airea asemenea omírea a depune i alte proecte de legi

treptat du1)6 cum se vor elabora."Recomandand aceste proecte de legY solicitudineY Adu-

para, permiteti-mT, Domnilor, a ve aminti urgenta si chiarneamanabila trebuinli de a se da TO.ra o organisa0e Orecare Inca In acest an, si fiindca timpul sesiunel este fOrte

scurt pentru cercetarea In amanunt a tutulor proectelorInfatisate, as fi de parere ca dupa cercetarea lor din partea,secsiunelor, oil a une ComisiT ad hoc aleas a din s'inulAdunara, sá se priimeasca 'in bloc de ansa i sa se ho-tarasca a se pune In lucrare ca mOsurT administrative,remaind ca dup6 exsperienta facuta In practica lor si,prin concursul nouilor puter1 ce ele vor crea, s se supuedefinitiveI aprobarI a Adunara legiuitOre, una cAte una dinele, impreuna Cu modificaOile ce ecsperienta va dovedi ca.sunt trebuincióse.

Kretzulescu a cautat prin toate mijloacele sa-si indepli-neasca programul si îi continua ara preget opera inceputaIn 1859.

Prin firea lui cinstit i convins cA, funcOunea esteInsusi caracterul omului ce-o reprezinta, a cautat prin toatemasurile ce i-au stat la indemAna sa ina4e starea moral a

69

functionarului romAn. Pot oare sl se aplice legile, sl seImparte dreptatea, iar intreg mecanismul Statului s mearglpentru cinstea si binele tuturor, dacA, cei ce detin cumpenelevietei sociale nu au mhnele curate si daca profitl de stArilelor privilegiate ca functionari ai Statului ca sA-si serveasclmai 'hied de toate propriele lor interese? La toti slujbasiiministerelor ce a detinut N. Kretzulescu, tineh in continuusA li s facl cunoscut, sA se tie la InA4imea misiunei lorsA-si faca datoria In constiintA. Asemenea circulAri se gl-sesc In arhivele timpului atAt In presa oficialA cat si ingazetele politice, de cAte ori N. Kretzulescu lea frAnele unuiguvern. Dm de pildl una din circulArile date de acest mareiubitor al cinstei si al dreptAtii:

Faceti sl se respecte cu stricitate legile In fiintA, apli-cati cu zel i cu energie pe cele noui; desvoltati cea mai marestrAsnicie spre a stArpi abuzul care este gangrena ce ne-aros i ne roade inc6; printeo conduitA desinteresatA i dreaptA,ardicati autoritatea care a cAzut; Insnflati subalternilorD-voastrA, exemplul de respect la legi i acel devotamentpatriotic, fArg care nu putem realizh nirnic; siliti-v1 strAn-geti in societate desbingrile care contribue a ne tine Inloe, si care nu provin decAt dintr'o neintelegere, cAci totiRomAnii nu pot aveh altA tinta decAt acea de a vedeh patrialor regenerate.

S'ar Inselh oricine daca ar vedeh In aceste mAsuri nu-mai vorbe. Preocupgrile lui N. Kretzulescu nu erau nicieonventionale, nici artificiale, eran iasusi reprezentarea con-stiintei caracterului si a firei lui drepte i cinstite, carenu aveau deck o tintA Indreptarea unei stAri care robihputerile cele mai alese ale poporului lui iubit, nepAsAtor detot ce nu erh binele rei. Avir curajul, sau pot spune chiarIndrAzneala, fata de lAneezirea oriental A ce stApAneh incIobiceiurile vasale, de a luh pentru Indreptarea ce doreh numAsuri pe jumAtate, ci r4dicale. HotArI ca nurnele functio-narilor indepArtati din slujbe A. fie aduse la cunostinta tu-turor autoritAtilor, pentru ca cei ce pAcAtuesc sA, piardA, nl-dejdea de a recApAth o slujbA la fel cu acea ce perduserlprin propria lor gresealA. Rezultatele obtinute In scurtA,

vreme daruirg, lui N. Kretzulescu bucuria de a vedea ca-lea bung, pe care se Indrumasera slujba§ii

Aceste masuri eran inceputul muncei pentru Indeplinireaprogramului

N. Kretzulescu, pentru a face legatura Unirei din ceIn ce mai trainica, suprima local de director al Ministeruluide Interne din Ia§i, iar Ministerul de Interne din Bucure§ti11 Imparte In cinci sectiuni §i In Oficiu Statistic. Ca urmarela aceasta hotarlre, toti raportorii statistici free la acestminister §i astfel se leaga Intr'un singur manunchiu servi-ciele statisticei tgrei.

El da, o deosebita luare aminte administratiei comunelorrurale §i Intocme§te regulamentul privitor la alcatuirea con-silielor comunale. Ingrade§te In acest regulament alegerile,Indeletnicirile cu tot §irul treburilor ce se tineau de ele. In-datore§te comunele faca un buget statgtor dupa regulianume hotgrite, §i ca aceste dispozitii O. se prefaca In fapte,starue§te pentru stricta lor aplicare, luand tot °data mg,-suri pentru pregatirea culturall a functionarilor ce trebuiasa le aplice. Mai hotara§te ca paza satelor sa He mncredin-atit satenilor, §i, In mintea lui lumina* vazand fo-

loasele descentralizarei, dg, comunelor oarecare autonomie,Invoindu-le crearea de venituri farg, intervenirea puterei le-giuitoare. Satelor de mo§neni le recunoa§te situatia lor ex-ceptionala de comune deosebite le Ingadueste croiasca Im-bunatatirile §i veniturile trebuitoare nevoilor lor.

Tipografiile Statului erau multe §i multa era neoran-duiala pricinuita de aceasta stare de lucruri. N. Kretzulescu,pentru a dovedi ca Unirea era nu numai o fictiune o aplichpana In lu,crurile cele mai mici, §i 11°0,1.1 pentru bung, ran-duiall sg, uneasca lute° singura imprimerie a Statului impri-meriile din Ia§i §i Bucure§ti. Condus de acelea§i nazuinte,une§te cele doug, comune Foc§anii-Munteni §i Foc§anii-Moldoveni Inteuna singura, facand din acest ora § capitala.judetului Putnal).

Aceste simple Imbunatatiri administrative atat de folo-

1) Vezi mai me pag. 67.

70

71

sitoare unei OH ce Incepeh o noua viata constituiau Inceputulneobositei activitati a lui N. Kretzulescu In toate directiu-nile. 0 noul reforma se Impune h si aceasta covarsih aproapepe celelalte, caci dela ea atarnh siingtatea si chiar via0.noului Stat. Aceasta reforma cuprindeh In mAsuri largi justitiatarei. Principatele traisera sub regime deosebite. Obiceiurile lo-cale faceau lege, atat In Moldova cat si In Muntenia, trebuihinfranate aceste obiceiuri care nu rAspundeau la chemarea Sta-tului modern ce se Intemeiase. Statul fiind unul, legea trebuihA fie una, la totii supusii unei OH trebuih aplicate aceleasilegi, altfel puteh sa se risipeasea stalpii unitatei politice1ega0 laolalta cu atatea sacrificii. Intelegand aceste clati-nari si luandu-le In o deosebita grijg, IN. Kretzulescu alcatuidoul comisiuni, una compusa din opt membri pentru astudih unificarea legilor Principatelor, alta, din George Costa-foru si Vasile Boerescu pentru a Intocmi codul civil, a-1 Imbo-gati Cu procedura franceza si a o legh de sufietul si obiceiuriletarei. Dupa aceasta Kretzulescu pdqi spre Indreptarea siste-mului penitenciarelor, spre concentrarea serviciilor sanitare.In acelas timp se inzestreaza spitalele din Moldova, facandu-senoi cladiri la spitalul din Bucuresti, Pantelimon. Cele dintaiconsilii de higiena se Infiinteaza In Bucuresti, Iasi, Craiova,Ploesti, Braila, Focsani si Botosani. Sub acelas minister N.Kretzulescu, apare prima farmacopea romana care e pusachiar In aplicare In ziva de 1-iu Ianuarie 1863.

In privir0 politica N. Kretzulescu vrea sa scoata alege-rile politice de sub Inraurirea administrativa si cere, ca si In1859, sa fie lasate cu total libere, pentru ca votul sa fie adeva-rata rostire a vointei c,etatenilor. Pune deasemenea capat aba-terilor care se comiteau cu prilejul recrutarilor, c6ci atuncimul0 tineri cautau sa fie scutiO dela datoriile lor militare.

Nicolae Kretzulescu dupa ce vede mergand spre bineIndemnarile de mai sus, se gandeste din non la soarta Ora-nilor, care fusese una din cele dintai mari priji ce Impovo-rasa primii sai pasi In viaa politica a tdrei. El sti bine,dupa cum dovedesc circularile lui din 1859 si articoleleserse In Curierul Principatelor-Unite", ca taranul este Incala bunul plac al privighitorilor si a celor mai mici slujbasi

72

ai ocarmuirii si ca, este stors fara tagada de pro-prietarul hraparet si de arendasul lacom de castiguri m-1 giuite i criminale. Abuzurile erau strigatoare, trebuihnumai deck o Indreptare, si dat taranimei apasate cea maimare chezasie in contra calcarilor ei la masuri foarte asprepentru Invoelile agricole, Impiedica slujbasii s dea proprie-tarilor i arendasilor un sprijin interesat In dauna munci-torilor. Taranii vazand.u-se astfel oerotiti bleep sa se adieedin starea de iobagie si miincesc mai cu (hag la ale cam-pului si la Indeletnicirile gospodariei lor. In acest scop elî nfiinteaza expozitiile regionale agricole si industriale, undoIn fiecare an se dau premii la cele mai frumoase produse.

PAM ce comisiunile instituite pentru Intocmirea codu-rilor sa'si fi Indeplinit Insärcinarea cu traducerea coduluilui Napoleon si punerea liii In armonie cu obiceiurileti;ebuih Indrumata prefacerea justitiei In practica tribunalelorprin jurisprudenta. Cu toata lipsa de texte pozitive el gasimijlocul de a indeplini lipsurile legilor In fiinta printr'o inter-pretare judicioasa. Spre ajunge tinta. raspandeste nu-meroase circulAri, spre a litnpezi diferitele probleme juridicede prima necesitate, ca acele ale epitropiilor, vanzarilor,mostenirilor, stani civile, taxelor, etc.

Legiferarea lui Kretzuleseu atAt de Intenziva nu erhInsa ca astazi o zadarnica Intrecere a guvernelor ce sesucceda la putere pentru documenth harnicia lor, ci onevoie neaparata de a iesi din starea de neorânduiala si debarbarie catre una de regula si de lumina.

Ministerul Kretzulescu care nu erh luat din majoritateaadunitrei, nu puteh sa fie pe placul acesteia. Cu toata spornicalui activitate, adunarea incepe a'i face greutati chiar dinIntaile zile ale deschiderei ei. Bugetele care, In grabaministerului de a le Infatish, nu fusesera destul de amanuntitela cheltuieli, II furl Inapoiate pentru a le compleeth. Altaafacere In care adunarea crezii a Incurch mersul ministe-rului, ieì spre binele tarei, dar si spre binele lui. AnumeKreti.ulescu se folosl de tAnguirea unui patria,rh contracatorva egumeni greci care subtrasesera castiurile unor mosii-

73

pentru a dispune sechestrarea tuturor veniturilor a verilormanastiresti inchinate, i adunarea lor P.n casa Statului1).

Aceasta masura energica care inlesni mai tarziu multsecularizarea manastirilor grecesti parii de o cam data apricinui greutati ministeralui prin votul adunarei dat (incontra sustinerilor oficiale ale ministerului), ca aceste ve-nituri, In suma de 20.000.000 de lei, sa fie inserise Inbugetul Statului. Kretzulescu intimpina contra acestei in-scrieri menite a compromite prin o nechibzuita pripireafacerea manastirilor grecesti, In loe de a o deslegh cgStatul roman ar puteh dispune sa se faca i (heltuieli asupraacestui venit, Insusindu'si astfel o sumA asupra careia nu avehdrept, i prejudecand o chestie ce nu este Inca rezolvata,complice solutiunea ei, la care se cere multa maturitatemulta prudenta" 2). Noi credem ca improtivirea lui Kretzu-lescu la votul de inscriere a celor 20.000.000 de lei intreveniturile Statului erh mai mult de forma, si c in realitateel erà multumit de aceasta siluire a vointei lui, dupa cumne vom convinge mai la vale. El erh In adevar tinut saarate ea guvernul nu incuviinth o asemenea masura, intrucat tocmai pe atunci complicarile diplomatice erau in ceamai mare fierbere la Constantinopole, si de aceea gdsimpe domnitor telegrafiind lui Kretzulescu ea cea mai dinurma prude*, mai ales in acest moment, in tot ce seatinge de aceasta chestie, este de o absoluta necesaate" 3).

Kretzuleseu se potriveh de minune In toata luerarea luicu Domnitorul caruia Ii inchinh puterile i slujbele lui sprebinele tarei. Indraznet numai cand vremile ingaduiau o ase-menea purtare; foarte cumpatat i retinut cand se puteh pri-mejdul. Ash i Cuza Voda refuzase, la inceputul Domniei lui,sa mearga la Focsani spre a proclama unirea, cand toata in-conjurimea lui, pana i inteleptul Kogalniceanu, II sfatuise sa ofaca. Domnitorul se temeh, cu drept cuvant, ca asemenea passa nu adue6 o mare cumpana exterioara. Amandoi, Domnitor

ministru, erau de parere ca audaces fortuna juvat, dar

Jurnalul Consiliului de ministri. Mon. Of., 1862 Noemvrie 22.Protoeolul sedintei Adun. deputatilor. Mon. Of., 1863, No. 13 Supl., p. 5.In Anexa XXI.

74

tot ei mai ascultau si de povata altei zicittoare latinesti:festina lente, adecl: grdbeste-te Incet. Din aceastg, identitatede veden i In materie politicl, se explicit apropierea tot maiintiml intre Nicolae Kretzulescu si Cuza Voda, care facùdin cel d'intaiu unul din conducAtorii cei mai ravnitori ailui si din cei mai stimati si iubiti de dansul.

Adunarea Intelegand la sfarsit cg votul ei In chestiamanastirilor Inchinate nu atinsese pe minister, se hot6restesa'i dee alt/ loviturl. Ministerul ceruse anume un credit de150.000 de lei, pentru plata procentelor unui Imprumut.Adunarea Incuviintaz6 suma; dar numeste o comisie dinsinul ei care sI privigheze la a ei Intrebuintare. Daca Kretzu-lescu nu'si dadit demisia nici dupa aceasta dovadl Invederat6de neineredere a adun/rei In el, aceasta se Intampla numaidin pricina cunostintei ce o aveh ca In curand era, s6izbucniascg. In adunare o furtung cumplit6 care trebufhsà, treaca peste capetele ministrilor, pentru a lovi inDomnitor, tinzand al desraddcineze din tronul In care abihse implantase.

Anume In rastimpul cand se desbateh, In adunarechestiile amintiie, se pregAteau Intelegerile pentru rAspunsulla discursul tronului, si Kretzulescu afiase In cotrò tindehmajoritatea adunArei. La eetirea proiectului injghebat de ma-joritatea comisiei aleas1 In acest scop, se infatisase un ashnumit amendament" care nu erh deck un contra-proiect laadres6 si care trAgeh la raspundere, nu numai pe ministerulce se aflh atunci in fruntea trebilor, ci intreaga domnie de4 ani a lui Cuza-Voda; in care deci nu mai puteh fi vorbade ministerele ce se succedaser6 la putere si din care multimembri subscriseserl actul de invinuire, ci de Insusi domni-torul care presidase la desfasurarea evenimentelor. Pentrusprijinirea acestui amendament, se unise dreapta cu extremastanga, Lascar Catargiu cu I. C. Bratianu, &and nastereash numitei coalitii monstruoase care vot6 amendamentul"cu o mare majoritate.

In zadar luptaser6 atat ministrii cat si deputatiisprijinitori lui Cuza-Voda, Intre care cel mai Insemnaterh Kog6lniceanu, pentru r§spingerea acelui contra-proiect.

75

Dintre mini§tri, cheltui multa vorba zadarnica mai ales celde razboiu, generalul A. Florescu. Preqedintele Consiliului.Nicolae Kretzulescu, se margini din potriva la un discursscurt pe care'l ceti In adunare i In care el Invoaca argu-mentul acela ce rasara In mintea tuturor celor cu judecataneIntunecata de patima, anume ca nu pot aeuzh trecutulacei barbati care au participat la el: ca ei nu pot sa selepede de raspundere §i sa o lase sa planeze afara dincercul lor de mini§tri"i). Acest rol mai putin accentuat allui N. Kretzulescu In desbateri, se explica prin faptuicànu avea talentul oratoric, dupa cum o nArturisWe el In-suqi §i nu cauta ocazia sà faca discursuri, dar discurile luiN. Kretzulescu de§1 simple §i fara retorica goall, au totusidarul de a convinge §i a mivh prin sinceritatea lorjudecata sanatoasa de care se inspirau. Kretzulescu erh Insaomul faptei, nu atat al vorbei, element ce pierde pe fiece zi mai mult din Insemnatatea lui In desbaterile parla-mentare, unde nu elocventa ci interesul hotara§te votu12).

Desbaterile la Camera asupra amendamentului" furlurmate de altele nu mai putin Inver§unate asupra refuzuluiDomnitorului de a luh din mana pre§edintelui comisiei Insar-cinata ea darea adresei, hartia",. cum a numih Cuza-VodaIn batae de joc. In acesta desbatere, Kretzuleseu nu mai in-terveni de loc.

Kogalniceanu care aparase pe domnitor cu toata energia,,atacase cu toate acestea ministerul lui Kretzulescu, spunandulca ambele partide din adunare ar condamnh de mult prin-cipiile lui i cerand ca ministerul sa se retraga, pentru aface loc unui altuia care sa lin4tiasca spiritele despre planu-rile de dictatura ce se urziau In ascuns. Infierbantandu-se,Kogalniceanu urineaza mai departe: Eu am aparat un

I) Protocoalele in Mon. Of., No. 40, Supl. p. 4.2) Kretzulescu nu iubea multa "(orbit era gll. de ea. In o nota pima de

mana lui pe o adresa a Prefeeturei de Romanati din 6 Aprilie 1863, abatandu'sigandul la desbaterile amendamentului", el spnne c pricina nerezolvirei greu-tatilor rurale nu este decal adunarea care se ocupa, de chestii zadarnice, pierdetot timpui in desbateri politice, in loe s regnleze prin legiuiri toate trebuinteleOrel". In brosura lui Profesie de creding care alegatorii din judetui Mused, 1867,el spune despre dansul c. s'ar afla in eategoria eelor ce nu sunt oratori" (p. 4).

76

principiu, acel al neresponsabilitätei Domnitorului, i childam aparat acel principiu, am aparat Insusi dreptul camerei.Fin al tribunei, datorind tot ce sunt regimului parlamentar,mai bine sa fiu fulgerat decht s conspir contra libertatilornoastre eonstitutionale !') Vom vede mai la vale cum atat Ko-galniceanu uita juramantul fAcut, cat si Kretzulescu teoriile luide constitutionalismu englez, nu din cauza unei slabiciuni devointa, ci si1ii de aprigii pasi ai rnersului evenementelor.

Ministertil Kretzulescu captase, prin votarea contra-proiectului de adresh, un blam net'ágilduit. Cu toate acesteel ramane si de astadata la putere chci Ii erh teama ch.daca o va parilsi si va fi inlocuit cu un minister din coa-litie, tronul s'ar da pe mana neprietenilor tarei care staphnipe putere, ar fi putut sill pe Vod s abdice. In a*cest cazambitia pretendentilor la domnie, nemultamirile Moldovenilor,rivalitatea puterilor garante, ar fi adus razboiul civil, inva--ziunea i separatismul" 2).

Dupa sfhrsitul zbuciumarilor parlamentare care in Omitla 2 Martie, cAnd se inchide sesiunea adunarei, se petreceiarasi o Imprejurare care atingeh situatia exterioara a Wei,repetand sub o alta forma cele inthmplate child eu trecereaarmelor in Serbia.

Anume o ceath de Poloni inarmati se coboara la Cahulde pe un vas englez i pleaca buluciti catre granita nordicaa Moldovei. DNA ce o prima incercare de a'i opri nu izbu-teste, ei sunt batuti i prinsi la Costangalia. Aceasta Impre-jurare readuce asupra capului Domnitorului banuiala de ruso-filismu ce i se adusese ()data cu prilejul armelor sarbesti,cu toate cit el nu indeplinise, si mai ales acuma, dechtstricta indatorire de phzire a »eutralitatei 3).

Prietenii lui Cuza-Vodit vazhnd ca aduuarea s'a pus-pe un thxhm primejdios care tindeh la rasturnarea Domni-torului, sfatuiesc sà intrebuinteze puterea spre a se man-

Protocoalele in Mon. Of. 1863, No. 5.), Supl. pag. 8, (sedinta din 9 Fe-uarie 1863).

Indeprmdenta Ronaincl, 1863, No. 34, Maiu 4.a) Domnia lui Ouza- Vodil I, pag. 183. La voix de la Roumanie, 1863,

No. 37. Vezi si o depesii a Domnitorului despre Polonii ce vin din Galitia, incare spune cI in nici un caz asemenea oaspeti nu pot fi tolerati a se bulaci In tarX.

77

tineh. Constantin Negri, In cuvinte ceva cam acoperite, serie.lui Cuza-Voda, c ,,Altea Voastra avand dreptul, legalitatea

puterea, nu veti las s se produca desordine i anarhie"N. Kretzulescu este mult mai pe fata In sfaturile lui.llai Intai el, In o scrisoare catre domnitor, apretuieste cumulta, asprime tinuta adunarei din sesiunea Inchisa, spu-nandul c si publicul este obosit de .,bavardagiul si de reauacredinta a adunarei care a pierdut patru ani fara a pro-duce nimic; c masurile de luat contra unor asemenea ten-dinti aveau pentru ele opinia oamenilor de ordine, spre apune un capat spiritului de desordine care duce la anarhie.Nu este speranta ca adunarea care nu a lucrat nimic timpde patru ani, sa faca ceva de acum innainte. Deputatii de-parte de a se ocuph de adevaratele interese ale Wei, nu s'auslujit de mandatul lor decht pentru a face din adunare arenapatimilor celor mai desfranate si a ambitiilor celor maiculpabile"2). Aceasta scrisoare era oarecum Introclueerea lacea hotarItoare trimisa de Kretzulescu Domnitorului in zivade 14 Maiu 1863, In care It sfatueste pe fata s faca lovi-tura de stat. In aceasta din urma scrisoare, Kretzulescuspune lui Voda-Cuza:

Prea bialtate Downine!

Situatia In care se gaseste tara Imi impune imperioasadatorie a supune la cunostinta Mariei Voastre aprecierilemele ca Roman si ca ministru. Daca licenta In care a cazuttribuna nationala, prin sustinere de teorii a caror unul dinscopurile cele mai evidente erh de a propagh neincredereasi de a lipsi autoritatea de prestigiul de care nu poate niciun moment fi lipsita, atrasese opinia oamenilor de ordineIn favoarea masurilor luate In contra unor asemenea ten-

pozitiunea In care a ramas guvernul dupa, Inchidereaadunarei, a facut a se simtl de toti trebuinta de a esi dintr'un provizoriu care nu intra, nici In strictul cerc al lega-

Negri catre Caza, 17 Fevruarie 1863. ('oreeponden(ii manuecrieli in Acad.Rom Cilia.

Anexa XXIV. Serisoarea lui Kretzuleseu.

78

HMO, nici se pane pe un drum care sa poata pane capatspiritului de discordie ce duce la anarchie.

Aceastl stare de lucruri, cata s'o recunoastem, a adusdescurajare In public, si a slabit cu atat mai malt putereaautoritatei, cu cat energica atitudine, luata de guvern Infata unei adunari turburatoare, fusese de natura a insuflhoamenilor de bine speranta c guvernul e hotarlt a intrhIn sfarsit pe o cale salutara pentru ar/. Asta-zi o Ingrijirecare preocupa pe toti Incepe a lua un earacter de nemultu-mire ce trebuie Intampinata. Oamenii de ordine, recunosegtoriguvernului actual, pe cat pot apretul, de administratia sa im-partiala i fara sicane, recunoseatori de sAvarsirea a catorvaacte nationale ce i-a atras simpatia, obositi de havardagiulsi de reaua credinta a adunarei care In timp de 4 ani, nu aprodus nimie, astazi aceiasi oameni vazand guvernul in ne-actiune, privesc situatia ea provizorie i incep a se raci catreclausal. Inimicii profita de aceastA stare de lueruri si ex-ploateaza nemultumirea obstiei In contra guvernului.

Provizoriul are o influenta fatal chiar in eorpul func-tionarilor care se cere a fi straw; legat si a face una cuguvernul. Functionarii a,u Inceput a se sfii de a sustineautoritatea ce le dau legile; atributiile se exercit6 eu oarecare moliciune sau sfiall. Nestiind unde conduce politicazilei, fie care lasa a se da luerului public un mers nesigur.

Pe de alta parte, tara e In cea mai mare suferinta dinpricina neregularei atator cbestii de care depinde prosperitateaei; striga neIncetat dupa a lor solutie, far/ de a ave h spe-ranta s'o vada realizata; eaci nu cred sa mai fie un singurom de buna credinta care sa yin/ s sustie, c adunareanoastra legiuitoare va face astazi pentru tarl, cea ce s'aobservat a nu face intr'un interval de 4 ani. Experientaacestor 4 ani ne a dovedit ea eativa oameni care conduedesbaterile i lucrarile adunarei, departe de a reprezentha sustineh adevaratele interese ale tarii, nu s'au slujit demandatul lor de cat pentru a face din adunare arena pati-milor celor mai nedemne st ambitiilor celor mai culpabile.

Omasura decisiva este reelamata de toti; ea a devenito necesitate publica si nu mai sufera Intarziere.

79

Tendint,ele partizilor, intrigile ambitio§ilor, o propagandasistematica de desordine, pe fa ta prin gazete §i pe ascunsprin agenti secreti, framânta tara In toate colturile.

in fata unei a§h de dureroasa, dar nu mai putin ade-varata situatie, nu ramane de cat un singur mijloc de sea-pare, pe care ieu libertatea a-1 supune la Inalta apretuire aM. V. Sa se suspende adunarea legiuitkiare pe un timp oarecare ;

sa se iee carma guvernului de M. V. §i sa se decreteze for-marea unui consiliu de stat, caruia :A se puie insarcinareade a elaborh fara zabava, pe bazele a§ezate In Conventie,legile trebuineioase pentru organizarea tarii §i eonsolidareainstitutiilor celor noi ; toate aceste legi sa se sanctioneze deM. V. §i sa se promulge spre a se pune Indata In executare.Tara astfel organizata, §i mNina guvernamentala functionandIn lini§te eu noile institutii un an, doi, V. sa convocatiIn urma pe bazele unei noi legi electorale, adunarea repre-zentativa, eare va aveh de ad i In colo a functionh conformronventiei.

La caz Insa ca Imprejurari dictate de M. V. de maiMalta politica, 1-ar opri de a considerh acest plan ca impor-tun In momentul de fa, imi yeti permite asemenea a su-pune la dreapta M. V. apretuire critica pozitie a ministe-rului actual, precum am avut onoarea a va, supune maisus, §i necesitatea de a intocmi un alt minister care, convo-cand camera, sa caute a Ai pe calea indicata de Conventiespre asta ultima cercare. Poate ca Providenta va Insuflhdeputatilor sentimentul misiei lor §i patrunzandu-se In sfar§itde starea In care au adus tara prin culpabilele lor uneltiri,se vor pocal, se vor pune pe mull* §i vor Inzestrh tara delegile §i de institutiile de care este setoasa.

Al M. V. Prea supusii. Qi prea credineioasiLBuettre§ti 1863 Mai 14 N. Krefulescu

Aceasta scrisoare contine fara Indoeala Intreg progra,mulloviturei de Stat, a§h cum a fost ea facuta de Cuza-Voda.

Cu toate ca Cuza-Voda se purth In mintea lui ca lo-vitura de Stat aproape din momentul In care luase In manafranele oearmuirei, §i anume din momentul ce adunitriledin Ia§i §i Bucure§ti rasturnasera cele Intai ale lui mi-

80

nistere, fiindca ele Indraznisera a stistinea indirect pe ta-ranit), i cu toate c acest gaud al lui merse tot in-tarindu-se, cu cat cresteh improtivirea clasei privilegiate,cu neputinta de Infrant fa ta cu Conventia de Paris side anexa ei nedespartita, legea eleetorallcu toata aceastanasadire din ce in ce mai deasa a ideei loviturei de Stat inmintea lui Cuza-Voda, el poate totusi nu i-ar fi dat fiinta,daca nu ar fi primit imboldiri dela oamenii lui de incredere,dintre care cea mai netarmuita, fu acea cuprinsa In scri-soarea lui Kretzulescu din 14 Mai 18632).

Din cele spuse mai reiesa MO, un lucru foarte impor-tant, anume c Kogalniceanu, pana, In preziva intrrei luiin al doilea minister al sau, nu ImbrAtisase ideea lovitureide Stat. Aceasta se vede din faptul ca, In 9 Februarie, decinumai Cu 3 luni Innaintea scrisorei lui Kretzulescu, el .juraparlament respectarea constitutiei i invinuia toemai pe minis-terul Kretzulescu de tendinti dictatoriale. Prin urmare ideealoviturei de Stat nu apartine lui Kogalniceanu, ci lui Cuza-Voda, iar acel ce a intarit si inconjurat pe domnitor In pu-nerea lui deasupra legilor" nu a fost Kogalniceanu ci Ni-colae Kretzulescu. Daca Kogalniceanu facut o glorieiar a,ltii au crezut ca. i se face o mare invinuire, cand afost numit onzul dela 2 Mai, acest epitet poate sa Insemnenumai rolul lui de energic inaptuitor al unei gandiri cetsiaveh radacina in alte cugete.

Dar cum am spus-o si mai sus, sA nu ne miram deschimbarea ideilor In mintile individuale. Aceasta schimbareeste fireasca, a,tunci cand este productul evolutiei, adusaprin prefacerile launtrice ale cugetului sau prin Imboldiriledin afara, ale faptelor.

Evolutia insa paseste cand incet i domol, cand grabnicprapastios, dupa loviturile carora este supus sufletul

omenesc. Adese-ori un singur fapt aduce o schimbare maiputernica In mannuchiul de idei rasarit in ininte, deal vremitraganate de liniste si de curs regulat al traiului. Si ceea

Donnia lui Cuza-Vadti, I, p. 175.PropAqirea ideei loviturei de Stat Sn mintea lui Cuza-Vodi, vezi in

Damnia lui Cuza- Vada, I, p. 94, 99, 207, 279, 280.

81

ce se intampla la individ nu este decat reproducerea feno-menului ce se petrece In sufletul cel mare al popoarelor. Cinear fi crezut vreodata c ciocanul unui singur an va putehindoi fierul caracterului poporan la doug din cel mai pu-ternice grupari etnice ale globului, i s faca din razboiniculpopor francez imul care'si pune acum ea ideal de viatamantinerea pacei, iar din visatorul, poeticul i filosoficul popogerman un altul dedat cu totul militarismului i Indeletni-cirilor practice ale vietei? i cu toath aceasta atare schimbare,tot atat de adanca pe cat de neprasnica, este datorita unuisingar mare i vajnic evenement, razboiului din 1870.

Cum sa ne para deci stranii schimbhrile pArerilor in-dividuale cari nu sunt ancorate decat in subrezenia trupuluisi nu lanturile de fier ale sufletelor asemenilor?

Se explica deci cum experienta dobandith de Kretzu-lescu in conducerea trebilor publice 11 facuse sa se lepede deteoriile, ash de gustate de el la inceput, ale constitutiona-lismului englez, precum pe de alta parte aceleasi Im-prejurari dau seama cum de Koghlniceanu va uita, ehiarjuramantul cel mare ce'l facuse, ch nu se va atinge de li-bertatile publice, si va deveni tocmai el organul care sA lezdrobiasca. Vedem deci cum ambii acesti barbati, unul cusfa,tul, celalalt cu fapta sprijinirl pe acel ce luase toporul inmani pentru a rasturnh o subreda i nedreapta alchtuire poli-tic/ impusa poporului roman de puterile straine.

Vedem apoi pe Kretzulescu jertfindu'si asemenea convin-gerile lui teoretice nevoilor practice In care se zbateh Statulroman. El care erh In teorie contra monopolurilor din cauzanecesitAtei in care se aflh tara, cauta sa aplice el insusimonopolul tutunurilor cel votat de mai Innainte, pentru apreintimpinh deficitul ce ameninth bugetul in urma aplicareilegei rurale, spunand In brosura lui deslusitoare, ca atuncicand e chestia de a se pronunth intre imprumuturi si mono-1)01, eu prefer monopolul" 1).

* * *

Cea mai insemnath activitate a lui Nicolae Kretzulescu

I) Desiusiri asupra Inonopolului tutunuluti, 1867, p. 8, notg.

75136 6

82

este aceea pe care o desfa§ura, In cursul acestui al doileaal su minister, In chestia mangstirilor Inchinate, ale clrorsecularizare cu nedrept s'a atribuit pang. odinioar11) numailui Kogalniceanu, pe cand cea mai bung parte din masu-rile infaptuite sunt datorite lui N. Kretzulescu, duph cumva reie§i lucrul cu ce a de pe urma. Invederare din expunereace urmeazh.

Inca din MOlul lui minister, chnd se inscrisese In bugeta patra parte a venitului mhnIstirilor Inchinate, dupl dis-poz4ia luath Inca de *Itifbei-Voda, In 1853, caluggrii greciprotestand contra acestei masuri, ministrul de interne, Ni-cola° Kretzulescu, II amenir4ase cu darea afarh din 0,1.12).

In acest al doilea minister al sau, am vazut cum Kretzu-lescu, folosindu-se de tanguirea patriarhului contra unoradin proprii sai egumeni, pune sub sechestru veniturile tu-turor mhnhstirilor inchinate, ordonand pastrarea lor In cassaStatului. Cu toate ca, pentru a se aphrh de strainatate, Kretzu-lescu se opune la cererea adunArei de a se Inscrie cifra acestorarenzi, vr'o 20.000.000 de lei, la veniturile Statului, Kretzu-lescu nu se supar6, cand adunarea voteaza, aceasta, inscriere3).In 2 lanua,rie 1863 ministerul opre§te exploatarea nere-gulata a padurilor manastire§ti, dispunand a nu se maivinde pAdurile decat In parchete, conform legei de cruzarea padurilor Statului roman.

Patriarhul Ierusalimului protesteaza, contra sechestra'reiveniturilor, care ar fi o adevgrata secularizare, §i Poartaimbra0§and interesele grece§ti, din care §i ea se infrupthCu mano§ie, trimite lui Cuza-Voda o notl foarte asprh,spunandu'i ca, reste surprinzItor ca. guvernul Altetei Voastresa, se apuce de hothrit dela sine o chestie care a fost obiectulConferliAelor din Paris, §i ca, guvernul Imphratesc protes-teaza, contra orica,rui act al Altetei Voastre care ar aveh deefect o (Iespoiare sau o Insu§ire a. veniturilor manastire§ti" 4).

Pan la ie*ea scrierei mele Domnia lni Cura-Vodd care a restabilitadevgrul ce se intemeiazg, mai lImurit fncg. aici.

Ibiliem, 1, p. 319-320.8) Mai sus. p. 72-73.4) 'Liana parisian La Prance, 10 Fevrnarie 1863.

83

La aceasta intervenire autoritarA a Turciei In o afacere pecare Romanii o priviau ea desavarqit launtriel, de oareceera, vorba de pamantul lor, ministerul romanesc condus deN. Kretzulescu raspunde prin lovituri de maciuch In capulGrecilor.

Una din cele mai mari ru§ini i Injosiri a tarilorromane erh Intrebuintarea limbei grece§ti In savar§irea cul-tului. De mult se protestase contra acestui abuz; dar niminenu indraznise pan/ atunci desradacineze1). N. Kretzu-lescu aduce aceasta mare tint/ na0onala la Indeplinire.

In 18 Martie 1863 se Onù un mare consiliu de mi-ni§trii sub pre§edinta Domnitorului, In care se lua In con-sideratie referatul ministrului de instruc0e, Christian Tell,eare spuneh el fericitii 'intru pomenire domnitorii MateiBasarab si Vasile Lupu au desrobit in secolul al XVII-leaStatul §i biserica romana de limba slava; dar sub domniaFanariotilor o alta limba straina a Inlocuit treptat In cult §ichiar In trebile publice limba nationalk, anume limba gre-ceasca; ca dela a§ezarea domniilor phmantene, limba ro-mana a redobandit toate drepturile ei In afacerile tarei, darnu i In biseria. Ocupand limba greaca strana dreapta Inbiserica, ea lasa limba naVonala In o pozitie inferioara. Invirtutea acestor temeiuri consiliul hotaraqte ea de aziinainte In toate Wind* stirile i bisericile Statului cultulcelui A- tot - Puternic sa se serbeze numai in limba ro-mana 2).

Daca seehestrarea veniturilor lovise In Greci pe parteamaterial, izgonirea limbei lor din slujba religioasa ti h chiarradacina pe care se intemeiase Ora atunci stapanirea lorasupra averilor rei. Aceste doua mari masuri, cu urmarinecalculabile asupra soartei poporului roman, fur& luate deministerul luí N. Kretzulescu. Dansul are merítul prin-

2) Vezi protestul elevilor din Trei-Erarchi i bltaia urmatit pentru cetireaApostolului In románeste, In 18t. Ronzdnilor din Dacia-Traiand de mine, VI,p. 620. Rointinul, 21 Ianuarie 1862, numeste Sntrebuintarea limbei grecesti no pin-glirire a neamului".

2) Acest vrednic de amintire jurnal este subsemnat de N. Kretzulescu,principele M. Cantacuzino, loan Florescu, Catargiu, Ch. Tell si loan Gbica. Mon.of., 1863, No. 59, 21 Martie.

84

cipal de a fi scos Biserica romand de sub once influentdsträin i de a fi plistrat Wei averile insemnate leisate destrdmofi, pentru binefaceri.

Ct lucrul erh serios §i c dispozitia erà s lie aplicatacu asprime, aceasta se vazit Indata. Egumenul manastireiVizantia din judetul Putna urmand innainte a sluji In limba,greaca, este destituit §i scos cu putere din manastire, Inurma decretului lui Christian Te111).

Se dispune apoi ca instantele judecatore§ti sa nu mailegalizeze nici un act manastiresc, nici sa, mai priiniascaInfati§area unui vechil al Greeilor In vre un proces, fara asis-tarea reprezentantului ministerului cultelor2).

In 3 Maiu 1863 intervine un alt jurnal care lovestegreu In Greci, dispunand ca pentru fiecare manastire sa, seintocmiasca bugete de cheltueli, pentru ca A, se poate eli-berà pe temeiul lor, din casa fiscului sumele trebuitoareIntretinerei manastiri1or3). Prin aceasta masura ministerul re-cuno§teh de buna Inscrierea veniturilor averilor manastire§tiIntre acele ale Statului, In contra carom se prefacuseprotesteaza, de oarece acum se puneau sub control §i chel-tuelile inanastirilor. Apoi daca veniturile manastirilor erauluate de Statul roman i daca tot el eliberh fiecarei maul-stiri sumele ce le credeh, dupa a lui chibzuinta, ca. necesareIntretinerei ei, se poate zice ct secularizarea se infdptuisei ca legea lui Kogalniceanu puse numai pecetea legald pe

o stare de fapt pregdtitd de Domnitor, prin ministerul luiN. Kretzulescu.

In 11 Maiu ministerul cultelor mai ieh dispozitia sa nuse mai elibereze paspoarte egumenilor greci pana nu vorlash In locu-le garanti rIspunzatori: caci egumenii plecanddin tara, luau cu dansii obiecte pretioase §i lirisoave de alemanastirilor, fara sa le mai Innapoieze vr'odata"4).

In 1 Iunie se dispune ca contractele de amid/ ale

Monitorul of., 1863, No. 97, 28 Maiu.Ibident, No. 88, 13 Maiu 1863.

8) Ibidem, No. 83, 3 Main.4) Ibidem, No. 87, 11 Maiu.

85

mosiilor mInristiresti sl fie fAcute de consiliul ministrilorsi subsemnate de ministrul cultelor1).

Epitropia sfantului Mormant ce fusese odatl desfiintat5,de Bibescu, dar se reconstituise, amenintand din nou cu Intoc-mirea unui Stat grecese In cel romanesc este iarlsiliiturat6, prin un jurnal din 3 Iunie 18632).

In 18 Iunie, Alexandru Odobescu care lnlocuise pe Tellla Ministerul cultelor, pentru a pune un cap/t subtragereiodoarelor si a documentelor din man/stirile stIpanite deGreci, recurge la o m/sur/ mai radical/ deck aceea a pas-poartelor, punAnd lucrurile pretioase de trebuinta cultuluisub paza protoiereilor români din apropiere, iar obiectelece nu eran spre zilnic/ intrebuintare, le adunl toate, pentruMuntenia In m/n/stirea V/c/resti, iar pentru Moldova Inaceea a Goliei, unde le 16 In sama unei strAji militare, casi &And ar fi trebuit Vtizite contra tAlharilor3). Dui)/ izgo-nirea c/lugArilor din pozitiile uzurpate de ei, acum li seac1áoge i bAtaia de joc; curAnd dup/ aceea se ordonl eadocumentele 8/ fie depuse la archiva Statului si o comisiealc/tuitl din Brezoianu, . tefan Greceanu i Hasdeu este In-s/reinat/ cu regularea i constatarea tuturor propriet/tilorsi veniturilor mAngstiresti4).

In aeela tiinp destituirile ploau pe capul egumenilorgreci. Atanasie Chiril VIcAresteanul dela marea mAngstireVAcAresti este destituit i dat juded/tei, fiindcl ti permiteàsl se Intituleze de epitrop al sfilntului Mormânt i Intetisepe arendasii man/stirei lui la nesupunere cAtre ordinile gu-vernului 5).

Mai multi egumeni stint destituiti, fiindcl Instr/inaserlodoare si documente. Ash Evanghel, egumenul ni/n/stireiS/rindarul, Policarp dela IVIihaiu-Vodii, Chiril dela Sf. Eca-terina, Nifon dela Hotgreni, Ambrosie dela Butoiu, Grigore

Mon. Of., 1 Tunic, 1863.Ibidem, 3 Iunie 1863.Mon. of., No. 120, 21 Iunie 1863. Comp. Domnia lui Cuza-Vodd, I, p. 272.Mon. of., 26 Iulie i 11 August 1863.Ibidem, No. 69. 10 Aprilie 1863. Vezi &supra acestui caz considerat cu

drept euvint ea foarte gray. Anexele No. XXII i XXIII.

86

dela Mislea Egumenul Nil, unul din frunta§ii Grecilor,care fusese Insarcinatul lor In tratarile cu guvernul roman,este intai dat afara din egumenia Trei-Erarhilor, de oareceerh i staret al manastirii Floreqti, ceeace nu se cuvenihfiind de negustorie", cum spune un canon; apoi este des-tituit §i dela Flore.Si, fiindea ramasese peste hotar dupaispravirea congediului. Pentru aceea§i depa§ire a termenuluipasportului este dat afar/ §i egumenul dela Todireni 2).

Multi alti egumeni sunt sco§i din manastiri pentrumotivul ob§tese formulat de ,nesupunerea la ordinul gu-vernului". A§h se Intampla cu eei dela Ca§in, Tazlau, Fru-muk3ica, Soveja, St. Saya, Galata, Barnovski, Nicorita,Cetatuia, Barnova, Probota, Popautii, Sf. loan Gura deAur, Bistrita, Rachitoasa, Fastacii. Daneu §i Sf. Lazar;toti ace§tia neindicati prin numele lor, ci numai prin acelal manastirilor unde pristaviau3). Egumenii Anania de laGolia, (2hiril dela Barboiu, Partenie dela Frumoasa sunt §iei sco§i, §i anume nominal, tot pentru acela§i motiv vag deneascultare 4).

Se pusese toporul In padurea sfintelor locuri §i serarisera foarte mult copacii ce o alcatuiau5). Loviturile re-petate care cdftigasera aceasta izbeinda fuseserti 'insa datede ministerul prefidat de N. Kretzulescu, bine Inteles Inunire §i conluerare cu marele Domnitor pe care Kretzulescu1'1 ajutase cu toata energia qi toata activitatea lui pentru aridich tara la nivelul aspiratiunilor nationale.

Cu acela§i cuvant se poate atribui lui Kretzuleseu secu-larizarea de fapt a manastirilor grece§ti cu care se atribue luiKogalniceanu improprietarirea oranilor, cand este cunoscut

aceasta idee framantase dela tnceput chiar mintea luiCuza-Voda.

Este deci drept a se atribui lui Nicolae Kretzulescuenergica lupta contra rama,§itelor ultime ale Epocei fanariote,

Mon. Of. No. 122, 27 Iunie; 126, 3 Iulie; 149, 3 August ; 163, 22 Au-gust 1863.

Ibidem, No. 161, 3 lulie ; 193, 2 Octomvrie 1863.Ibidem, No. 183, 19 Sept.; 201, 11 Oct. 1863.lbidem, No. 201, 11 Oct. 1863.Domnia lui Cuza-Vodd, I, p. 329.

87

cari se inclestaserg de pginântul si de averea 01.6, cum seInclesteazg liliecii de animalele ale cgror Adige 11 sug.

De aceea ziarul Reforma care numai prietin luiKretzulescu nu erà, nu poate tggldul cg Kretzuleseu, prinloviturile date G-recilor, rgspundeh la traditia familiei lui,care erh desrobirea nangstirilor Inchinate 1)". Chiar innaintede a intrh Kretzulescu In luptg, Reforma 11 intrebase dacael va negh aeeastg traditie; daca se va abate din drumultras de fraVi sgi cei mari, de onorabilii patrio0 Constantinsi Scarlat Kretzulescu"?2).

Cu toatg adânca jignire adusg Domnitorului prin pur-tarea adungrei, el vru totusi s'o imbuneze, si pentru aceastase hotgreste in 11 Octombrie 1863 a schimbh ministerul cenu erh plgeut acelei adungri, Incredintandu'l lui MihailKogglniceanu care erh insg tocmai sg duel lupta la culmea ei.

Ash se desparte Cuza-Vodg de credinciosul si harniculsgu conlucrgtor, Nicolae Kretzulescu care'i stgtuse mangdreaptg la infranarea mandriei si cerbiciei cgluggrilor greci.Pentru a mgrturisi MA, fostului sgu presedinte de consiliu,chipul cat de mult Domnitorul apretuise cum el condusesetrebile tgrei, domnitorul ii aratg prin o scrisoare din 4 Decem-brie 1863 deplina sa mulOmire si recunostintg pentru de-votamentul care ni l'ati argtat In imprejurgri grele. Prin Insusiaceste euvinte, adaogg Domnitorul, vg zic eg aducându'miaminte de concursul ce mi 1'4 dat, mg socot in drept acona si pe viitor si In tot cazul pe devotamentul d-voastre 3).

** *

Nicolae Kretzulescu, desi combaut de Kogglniceanu indiscursul sgu contra cunoscutului amendament, totusi esteluat de acesta ca ministru la departamentul justitiei, cultelorsi instructiei publice, pe atunci impreung imbinate. Aceasta

'1 Vezi mai sus (p. 55 si 62) cauzele &Were' ministerulni C. Kretzulescu.2) Reforma, 1862, No. 47, 11 Oct. CIL Reforma erá ritu-voitoare lni Kretzu-

lescu, se vede din aceea, ca. publicand scrisoarea lui Stefan Golescu prin careacesta refuzii, plata contributiei si indemná pe oamenii la nesupunere catre Stat,redactorul ei G. Valentineann este chemat de Aga, care'i pune in vedere sit In-ceteze cu asemenea necuviinti, dad nu vreá sit infunde puscaria. Reforma ieriorganul coalitiei monstruoase. Vezi numerile din 11 si 14 Aprilie si 6 Main.

8) Publicata in Conventinnea, 1863, No. 43, 20 Decemvrie.

88

s'a flout de sigur dupa cererea Donmitorului, de oarece,cum vom vedea, relatiile Intre Kogalniceanu i Kretzulescuraman tot reci, ba chiar neprietinoase, De la 20 Iulie 1864,cand Kretzulescu intra In minister, el desfasura ca totdeauna,o spornica activitate, Intocmind mai multe asezaminte noue

presida-nd la reforme Insemnate.N. Kretzulescu vine la guvern intr'un moment cand

era mult de facut, caci instructia publica, artele, Biserica, jus-titia, operele destinate s asigure desvoltarea intelectuala aWei traiau numai din mostenirile trecutului si nu fuseseraInca luate in sama. Trebuia o indrumare hotarlta. Dinhaosul vremelor de-atunci urzite din minciunile trecutului,din valmasagul ciocnirilor elementelor ce se uneau pentruo viata noua, trebuiau scoase la lumina pietrele care erautrebuitoare unei clidiri, i voia sa Intocmeasca cimentulce trebue sa le lege si sit faca din ele temelia edificiuluitare era sa se cladeasca mai tarziu. N. Kretzulescuslintea In marea lui inima puterea de a raspandl asupratemeliei ce Injghebh sufiarea civilizatiei occidentale la carese adapase In Franta In primii pasi ai tineretii lui. Ministruse puse pe lucru si acele sase luni ce petrecù la Ministerulinstructiei pot fi socotite ca cele mai rodnice cupe dinviata lui daruite cu cel mai larg entusiasm pentru binele

La 5 Decembrie 1864 promulga legea Instructiei pu-blice, sub care am trait 34 de ani, si a carei rodnice fire se'Maud Inca Ong, astazi, Intarind trunchiul Romaniei moderneinaltata in ultimul timp atA,t de sus in ochii lumei.

Instructiunea publica e randuita In trei grade: primar,secundar si superior. Invatamantul primar e facut obligator,ceeace ajuta mult patura taraneasel sa se inalte la constiintade sine si sa vada orizontul libertatei stramutat In apropiereaacelor care II vor putea pricepe i simti. Pedepse asprefura hotarlte de atunci pentru acei ce ar cauth sa se sus-traga dela, legel obligatorie a Invatamântului. Institutielesecondare sa fie Impartite In licee, gimnasii, institutii pentrueducarea si instruirea fetelor, §coli reale, practice, seminarii.Articolele 93-248 din legea invatamantului public priinesc

89

si ele tot ajutorul trebuitor pentru a pute.à fi puse la hide-manarea vremilor. Invatamantul particular e cercetat de N.Kretzuleseu cu mare luare aminte, II pune In randultutiilor Statului supunandu-I controlului oficial. Invata-mantul superior e pus de asemenea pe temelii bune prinstabilirea gradelor universitare i prin hotarlrea conditiilorde admitere i stabilitate a profesorilor.

Se alcatueste masura de supravegliere a Invatamantuluiprin intemeiarea Consiliului permanent al revizoratelor, eeeaceva fi menit sa vada lipsurile i Imbunatatirile ce se potaduce pentru buna propasire i lnaltarea Invatamantului

Cere o atentie deosebita a revizorilor pentru clasa I-aprimara, ea Hind locul de primire al Invatamantului ge-neral.

Aceasta e opera mare a lui N. Kretzulescu, operace a Indraznit O. o introducit Intr'o ar traita pan In ajunsub jugul strain, sub dispretul frumosului su grai, sub In-raurirea atator neamuri care Ingenunchiara acest popor ne-noroci t.

A crea o scoala si o limb/ era Ins/ o necesitate ab-soluta, de. aceea N. Kretzulescu avù Intreg curajul pentrua o face. Aceasta dadii tarii mijloacele de a face pe tarâmulcultural progresul cultural imens, de care suntem eu dreptcuvant atat de mandri astazi. Pentru indrumarea comertuluiroman se Internee prima scoall de comert din ar/ pentruserviciul sanatatei publice se facit pregatirile unei scoli demedicina i farmacie In Jai.

Kretzulescu se mai gandeste sa lege treeutul cu pre-zentul si pe amandoua cu viitorul i hotarI A, se faca cer-cetari locale, Insareinand pe revizorii scolari cu redactari denote si cereetari, cari fac astazi o pretioasa comoara a biblio-tecelor si usureaza cercetarile trecutului. Prin aceasta ma-sura, incep a lua o deosebita, Insemnatate adunarile de carti

astfel directorii de scoli se vad pusi In stapaniri de biblio-teci speciale pentru Invatamantul seolar. Bibliotecilor dinIaisi Bucuresti li se da o deosebita Insemnatate si o micaradiare a acestui izvor de viata intelectual Incepe a seraspandi In comunele rurale.

90

Archivele Statului sunt reorganizate pentru a primidocumentele Unirei, secularizarii, Impamântenirei, etc. Cerce-tatorii trecutului tarei, intre care am fost §i eu, care ampastrat un cult deosebit marelui parta § al faurirei Unireiam ggsit In archivele Statului urmele sarguintei acestuimare roman care a fost Nicolae Kretzulescu. Caci dacaurma§ii marilor luptatori dintre 48 §i 68, Intre care cel maiaprig a fost Niculae Kretzulescu, se bucura astazi de toatebunurile civilizatiei fulgeratoare la care am ajuns apoinumai noug, cercetari contra trecutului, ne-a stat prin pu-tinta s facem partea cuvenita fiecaruia dintre dan§ii. Deaceea Inca de pe cand faceam partea cea mare lui A. I. I.Cuza, m'am ganditsa aduc Intr'o zi la lumina munca uria§g,§i roditoare faptuita de Niculae Kretzulescu pentru a IntgriUnirea §i a-i dgrui tarei Inceputul elementelor civilizatiei -

moderne.Muzeele Orei, adanc izvor de cultura practica, sunt

de asemenea luate In sama de dansul. Imparte muzeele§tiintifice din Bucure§ti In trei, aceasta clasare urmeazg, cer-cetarile. O Societate de §tiinte naturale se Intemeiazg, InCapitall. La crearea Ateneului, menit sa cultive artele §i§tiintele, Kretzulescu iea de asemenea o foarte mare parte,caci el va u§ura raspandirea lor In popor, lucru care-1 do-rise atunci cand fiind Ministru Cultelor, daduse o deosebitaInsemnatate §coalelor de muzica din Ia§i §i Bucure§ti, undeerau puse sub o deosebita supraveghere studiul, declamatie,solfegiul, piano, vioara, violoncel, etc. In §colile specialedin Ia§i §i Bucure§ti, ciclul studiilor era trei ani pentrupictura, sculpturg, architecturg, §i gravura, un an pentruarta gradinelor.

Aceste studii erau recompensate prin concursuri §i premiiobtinute la sfar§itul anului §i al studiului. Ca urmareaceste masuri se Infiinteaza pinacotecele din Ia§i §i Bucu-re§ti, unde pe langa produsele arti§tilor straini se admiteexpunerea lucrarilor de merit. Expozitiile anuale unde seface o mare selectie surit de asemenea menite Inaltgrei gus-tului §i simtului artistic.

Antichitatile Incepand dela portretele principilor nostri

91

§i sfar§ind cu monumentele unde se ocrotise viata noastrInationala sau care Insemnase momentele de glorie, de robie,de' durere §i Inaltare a neamului trebuiau ocrotite ca urma§iino§tri sa poata vede h pe unde trecuse marii lor strabuni§i cum luptase ca sa, le pastreze patrimoniul lor. ravnit detoate neamurile straine ce ne Inconjurau §i calcau, zdrobitde hoardele navalitoare ale barbarilor care ravneau manosul§i frumosul pamant, udat de izvoare adanci §i umbrit decrestele munVlor falnici. Revizorii §colari cei insareinaticu notele istorice furl Insareinati cu paza §i punerea Inlumina a comorilor trecutului. Astazi avem titluri multe qimini luminate, studii speciale, pentru toate Inceputurile aufost simple §i anevoioase Ciar ele au fost temelia tuturorinaltarilor de astazi.

Romania se gaseh acum In stapanirea inceputului ci-viliza0ei apusene, trebuih Insa inzestrata, Cu o Malta, insti-tu0e de control §i aceasta idee li strabatit mintea vizitandInstitutul Frant,ei unde gloriile §tii*i §i literaturei francezeadunate In mareul areopag, stapanesc cantarind puterilecrescande ale arei, dand din vechile ziduri Indemnul spremai mult. Se gandì ea Impreuna eu convietuitorii ar putehIntemeeh o asemenea institutie i Incearca sa Inchege primulregulament al Academiei Romane la 1864.

Biserica tarei nu mai puteà sa ramaie sub sclavia pa-triarchatului din Constantinopole. Nicolae Kretzulescu hotä-ra§te desrobirea Bisericei noastre aducand o lovitura nu atatpentru Turci, mai putin interesa0 partilor privitoare cul-tului ci cu deosebire Greeilor care voiau sa puna st5pan ¡repe pamantul romanesc §i care nu erau departe de a Intrevedehstabilirea unei heghemonii religioase asupra bisericei tarei.

Biserica romana devine de fapt autocefall ) cu orga-nul ei conducator Sinodul cu suprema lui autoritate ramasapana in zilele noastre. Biserica romana deveni astfel subguvernul lui Kretzulescu, biserica nationala. Adaog ea N.Kretzuleseu mo§tenise din strabuni dragul de Biserica, caci

1) Antocefalia Bisericei romine fu recunosenta in drept de catre Patriar-chie numai in 1884 in urma unor negocien i delicate conduse de Dimitrie A.Sturdza.

92

Cu deosebith dragoste ingrijeh ca efor administrator de Bise-rica Kretzulescu ziditg de bunica lui, Safta Kretzulescu, fiicalui Constantin Brâncoveanu.

Mangstirile primirg reglementele lor asupra vietei mo-nachale si a administrgrei finantelor lor. Prin circulgri Ingl-tgtoare le faceh cunoscut monahilor scopul vietei lornirea inglthtoare ce puteh sg dea institutiilor ce ocarmuiau.

Judetele .Basarabene anexate tgrei aveau ea adminis-tratie putin potrivitg un consistoriu dependinte de episcopatulde Iasi; pentru a le usurh administratia, infiinth EpiscopatulDungrei de jos in cam Incorporg si administratia districtelorBasarabene. Chei Kretzulescu credeh el nu e bine de a des-face administratia civil de ash numith religioasg cu caretimpurile o imbinase i lui Ii plgeil mai bine A largeascgcadrele biserieei prin Infiintarea Episcopiei numitg mai susIn care puteh cuprinde i administratia eivill mgntinandideea fundamental care stgpanise desvoltarea poporului ro-man: Implhmgdirea Intregei lui vieti In scuticile religiei.

Pentru a 1eg i religia catblieg de tara si a Inlgturhprimejdiea ce rezulth din faptul el seful suprem al acesteireligii, Papa, erh peste hotare iar slujbasii ei erau recruta0din alte tgri, Kretzulescu hotari infiintarea unui seminarcatolic dincolo de Milcov.

Tot privitor la strgini pentru apgrarea proprietgtii Weide eoplesirea lor, Kretzulescu mai dispune ea dreptul decumpgrare sl nu-1 aibg decat crestinii, Indepgrtand pe strgini.El mai aditogl Ineg conditia reciprocitgtei In târile strgi-nilor crestini, care aveau drept de cumpgrare la noi. For-mula Romania a Romanilor Incepuse acuma a luh

Opera administrativg a lui N. Kretzulescu este monu-mentalg. Aproape tot erh de fgcut cand a luat franele gu-vernului i cand plech dela putere totul erh plgingdit: Literile,stiintele, artele, istoria. religia, justitia trebue sg-i fie recu-noschtoare. Intemeiat pe Increderea Domnitorului, N. kre-tzuleseu a fleut sg rasar din haosul de atunci asezhmantecare trgind si astgzi, dovedesc c dansul le-a dgruitviata, Intemeindu-le. El n'a cercat sg, lecueaseg metodeletrecutului, sprijinind cu stalpi noi putregaiul, ei cu o In-

93

drazneall farg, seaman, a daramat vechiturile, facand sa ra-sara din ruine noua si frumoasa cla,dire a Statului romanmodern adus de urmasii lui la starea desavarsit6, in care seafla astazi. Acestea le-a putut 1ndeplini gratie spiritului luide continuitate, care-1 faceh sa apuce lucru de wide 11 lasasede chte ori veneh la canna tarei. Promulgarea eodicelor ro-mane, politica urmata In chestia taraneasca si aeea bisericeaselarata In chipul cel mai viu statornicia hotarirelor lui. El nuerh un oportunist. Toate actele lui porneau dela principiigenerale, dela care nu s'a indepartat nici o clipa.

Aceste principii erau : asigurarea dreptatei pentru toti.desvoltarea prin invAt6turA a valoarei individuale, aparareacelor slabi Impotriva celor tari, si mai presus de toate do-rinta adusg, In fapte, ea Romania sa dispue singura de soarta ei.

Kretzulescu a dovedit omenirei ea natiunea lui erh vred-nica de soarta, ce i se croise.

Un popor care poate rabdh o organizatiune croita Inash Kura vretne si atata de puternica si care si-a gasitomul care sa o Infaptuiasca, merita sa, traiasca prin pro-priele lui puteri. Ce nevoe mai erh de umilitorul si incur-ch' torul control al marelor puteri, la ce mai era, nevoe desuzeranitatea Turciei, cand ea se intinde pe o tara sanatoas5,cuprinsa de avantul propasirei si care Isi aveh mersul dupaicoana Statelor cele mai civilizate din Europa!

Este in afara, de once Indoiala, ca opera lui NiculaeKretzulesep a contribuit in mare parte la emanciparea Pa-triei sale.

In 2 Octomvrie Kretzulescu promulga legea InfiiintareiCamerilor de comer t si In 20 al acelei luni acea pentru ex-propriere pentru utilitate publica; In 6 Decemvrie aceapentru admisibilitatea si Innaintarea In functii judecatoresti,care accentueaza si mai mult principiul legei din 1860 pentrusuprimarea privilegiilor boerilor; apoi acea pentru consti-tuirea corpului de advocatii si pentru Infiintarea sinodului,In care lege se Introduce principiul participarei si preo-tilor de mir si chiar a laicilor In adunarea, bisericeasca.Totodata se proclama prin aceasta, lege neatarnarea bise-ricei ortodoxe romane de ()rice autoritate bisericeasca straina,

94

pastrandu-se numai unitatea dogmatica cu biserica ecumenica.din Constantinopolei).

Se vede Insa el raporturile dintre KogalniceanuKretzulescu se Inasprisera tot mai mult, de oarece vedempe cel dinti, child cauta sa se IndreptMasca fa 0 cu Domni-toral de prea triumfala sa calatorie In Oltenia, ca spuneCapului Statului cum In conflictul sthrnit Intre mine §iministrul justiOei, N. Kretzulescu, am vazut C eu nu mai eramprewdinte de consiliu deeht cu numele qi c deabih mai eramministru".

Totui Kogalniceanu nu se retrage atunci, ci ramanemai departe alaturi cu Kretzulescu In minister, eu toaterelaiilelor atat de Incordate. Kogalniceanu iesa tocmai la26 Ianuarie 1865, din cauza desaprobarei lui Cuza-Voda

modului prea aspru cu care Kogalniceanu tratase Adu-narea cea noul ie§ita din legea electoral l a Statutului dela2 Main, adunare pe care Cuza-Voda aye?), interes s oerute cat mai mult. N. Kretzulescu se retrage din ministerImpreuna cu colegul sau Steege In ziva de 22 Ianuarie18652), aduchnd astfel dupa chteva zile caderea lui Ko-galniceanu de la putere.

Totui nu Kretzuleseu este chemat atunci la carmaStatului, ci Bozianu, care cazAnd MA, In aceeaqi gre§alape care o facuse Kogalniceanu fata cu Adunarea cea noua,este §i el Inlaturat, i Nicolae Kretzulescu este de asta dataehemat sa compuna cabinetul. El ieh franele ochrmuirei In14 Iunie 18653), In calitate de Pre§edinte de Consiliu 4).

Kretzulescu, cu toate c impart/Oh idei liberale §i

egalitare, totu§i plechndu-se tot mai mult pe partea or-treceh drept conservator qi de aceea bunaoara ziarul

Mon. of., No. 129, 1865.Ibideni, 27 Ianuarie 1865.

2) Ibidens, 14 Iunie 1865.2) N. Kretzulescu is portofoliul finantelor dela 14 Junio 1865 'Anil la 30

lanuarie 1866, apoi scat al Internelor, Agriculturei i Luorkilor Publice la 30lanuarie 1866. Cabinetul presidat de diinsul mule in 11 Februarie °data eu sfir-4itul Domniei lui Cuza-VodX.

95

Die Presse din Viena socoteqte cabinetul lui Kretzulescude reactionart).

Ocarmuirea lui N. Kretzulescu Intalne§te iar0, chiardela primii ei pagi, chestia locurilor sfinte care fusese ho-tarlta de Adunare, Intr'un avant de nespusa Inflacarare prinprimirea Cu furtunoase aplause a legei de secularizare Infa-tiqata de Mihail Kogalniceanu. Calugarii greci spumau deturbare, 0 pentru a'0 razbunh pe ereticul Domnitor carele rapise averile, aduna un Sinod prin Patriarhul dinConstantinopole care hotaralte sa cheme pe acel VoevodJa ascultarea de Dumnezeu. Patriarhul trimite pe un delegatal sau, Cleobul, In Romania, unde fiind purtat In batiocuradela ministru la ministru, dar nefiind primit nici ascultatde nimeni, vreh sa cheme In autor pe Consulii Puteriloreuropene. Kretzulescu atunci pune sal incarce In o carutaqi'l trimite la malurile Dunarei, de Linde pacalitul delegatse Intoarce Innapoi la Constantinopole.

Domnitorul cu ministerul sau alcatuesc vestita scrisoarecatre sfantul" Patriarh, In care de §i In tonul mangaios§i cucernic al unor fi ai Bisericei ortodoxe, ei resping cuenergie ori ce amestec al oricarui Sinod strain qi al oricareiBiserici straine In afacerile 0 disciplina Bisericei romane 2).

Alta grea lupta care cazh pe bratele ministerului Kretzu-,lescu §i a Domnitorului, fu aceea a capitulatiilor care fuseseramereu restranse, lucru de cari guvernale straine se Ingrijautot mai mult, caci aceasta restrângere atingeh deadreptulinteresele lor. ProplOrea starei juridice launtrice a tareidata prin introducerea legiuirilor franceze, prin crearea celordouà facultati de drept ale Universitatilor din Ia0 §i dinBucure0i, prin Infiintarea Curtei de casatie cu magistratiinamovibili 0 prin noua organizare judecatoreasca in-dreptatià o emancipare a Romaniei de sub epitropia 0 pri-vigherea consulilor straini In trebile judecatore§ti. Chestiaerh Insa cu atat mai grea, cu cat, In aceasta privire, nici

La Voix de la Roumanie, 20 lulie 1865.Este curios cl aceastg, prea insemnat4 scrisoare nu se &fig reprodusg in

Monitorul oficial. Am gltsit-o In mai multe ziare stritine. Vezi Domnia tui Gaza-Yodel, II, p. 23, nota 56.

96

Franta care ne autase In atatea randuri, nu puteh sta departea noastrh, ci mhntineh §i ea ca putere principiul res-peethrei tratatelor incheiate de Puterea suzeranh cu celestrhine, In privirea trathrei supuqilor acestora. In ziva de29 Martie consulii tuturor Puterilor fac un demers colectivpe laugh principele Cuza. Lucrurile rhman lush nehothrite,Romania, flcand mereu pa§i de Inchlcare, iar consulii chu-tand in zadar, prin protesthri, a impiedich mkcarea de emanci-pare a unui popor Intreg. Protesthrile rAinaneau pe hartie, pecand restrangerea jurisdictiei consulare se traduceh In fapte cuurrnhri statornice, §i In aceasth privire Kretzulescu ki maifhcuse odath probele In trecerea lui de althdath pe la putere.

in acest minister al shu, Kretzulescu avit de aplicat olege foarte grea, acea a monopolului tutunurilor pe care,cum am vhzut, el de §i nu o incuviinth In principiu, o re-_cuno§teh de trebuitoare In acel moment de greuthti finan-ciare. Monopolul fusese introdus de Steege In 1864, pentrua compensh lipsurile provenite din veniturile domaniale; darministrul Strat care urmase lui Steege voià sh amhnepunerea in aplicare a acestui monopol. Kretzulescu care luase,In 1865, pe laugh PrOdentia consiliului §i rninisterul finan-telor, ne spune ch ghsindu-mh In fata unei legi pe careeram chemat sh o aplic, n'am vrut sa pactisez cu tutungiitli ca toptangii, n'am vrut sh fac treburile lor, sh mh supunla ameninthrile lor, ei tinand mai mult la punga Statuluideck la a lor, am depus sthruintele cele mai energice;legea a fost executath i am adus Statului un beneficiude aproape 6 milioane"). Ch Kretzulescu a lucrat astfel,aceasta ne-o garanteazh cinstea lui cea absoluth, dovedithIn tot decursul lungei sale vieti. Tot Kretzulescu infiinth i

Banca Ronahnia §i fheu mai multe regulameate ca pentruexportul shrei, pentru aplicarea legi asupra dreptului deintrare dela vitele strhine, pentru implinirea si percepereacontributiilor comunale, etc., dispuse darea In intreprindere adhrilor indirecte, in locul chuthrei lor In regie pentru care

1) Deslufiri asupra monopolului tutozurilor, 1867, p. 19.

97

pe acele timpuri lipsiau, dupa dânsul, insusirile trebuitoaredregatorilor Statului i).

In curand MO, o Imprejurare mai grava erh s punala incercare energia lui Kretzulescu. Cuza-tioda ducAndu-seIn vara anului 1865 la baile dela Ems pentru Withzdruncinata sanatate, protivnicii lui, aliatii din coalitiamonstruoasa, voira sa organizeze o miscare prin care CuzaA., fie declarat rasturnat de la tron i sa i se inchia, gra-nitele Wei la Intoarcere. Rascoala Insa ce nu ave? , nici-oAA/cilia In masse care erau multamite cu domnia lui Cura-Voda, fu zdrobita foarte usor In ziva chiar a izbucnirei ei(3 August 1865). Liberalii care organizasera turburarea ras-pandisera asupra genezei ei o versiune absurda, anume eaea fusese pusa la cale de ministrii Kretzulescu si Florescupentru a cerch integritatea i taria de caracter a .princi-pelui" (?)2). Domnitorul Instiintat la Ems de evenimenteledin Bucuresti, multameste armatei pentru energica ei purtare.El rAmAne Innainte acolo pan la ispravirea curei, pe deplinrazamat pe credit*, i destoinicia ministerului su 3).

Aceasta rascoala aträgAnd Domnitorului o dojana dinpartea Portei, Domnitorul Impreuna cu ministerul su adre-seaza vizirului o scrisoare plina de delimitate care puse Ino lumina si mai' vie aspiratiile dupa neatarnare ascunse siacum ca si In totdeauna, sub apararea autonomiei, in minteaacelora ce conduceau pe atunci soarta RomAniei, Domnitor

Scrisoarea catre vizir a fost, daca nu aleatuitapreuna cu ministerul, eel putin iesita din o Intelegere IntreDomnitor i (Matsui. Nu se poate spune acelasi lucru demesajul cetit de Domnitor In 4 Decemvrie 1865 la deschi-derea Adunarei si in care mesaj, Domnitorul dupa ce enu-mera cu o dreapta mandrie toate faptele mari ale domniei

Mon. of., No. 230, 231 i 273. Comp. ziarul Actualitatea, 23 Sept. 1865.Scriitorul rus Danilewski, Opere complecte, vol. XXIII, Scrisori de peste

hotar, p. 191, reprodus locul de Arhiva din Iasi, 1902.Dupg depegile lui Cuza-Vodg si ale Principesei. Tot pe atunci Vodg-Cuza

serie lui Kretzuleseu sg desfaeg contractul pentru palatul de regedintg dela Jai,avind a fi ggzduit aiurea, eAnd va venl acolo. Cu aceastg dispozitie se rupseultima legilturg material ce mai tinei, pe Domnitor legat de °rap' su de basting.

75136 7

98

lui, sfax§e§te prin darea pe fata, uimitoare a intentiei luide a abdich, spunand ca, el primise coroana am)oelor tarinu pentru dansul Insu§i, ci numai ea un depozit sacru",pe care erh deci gata a'l restitui celui ce se cuvenih,adeca principelui strain ce Romania ar izbuti sa'l doban-diasea. Mara de ratiunea luerurilor care ne Impiedica dea gandi macar ca. asemenea cuvinte grave sa fi fost puse demini§tri In gura Domnitorului, a,vem dovada Invederata caele fusesera impuse ministerului de vointa superioara, Inspusele lui Al. Papadopol-Calimah, ministrul de externe dincabinetul Kretzulescu, care zice ca pasajul cel vestit Incare Domnitorul aminte§te promisiunea facuta la a lui ale-gere, a fost schitat de Insu§i Domnitorul In §edinta consi-liului de ministri, tinuta la palat In ziva de 2 Decem-vrie 1865"').

In sesiunea a doua a adunarei. ie§ita din legea elec-torah,' a Statutului se ive§te o opozitie contra guvernului,cari I§i aratase, nu e vorba, capul chiar din sesiunea ei ceadintai, rasturnand pe tacutele doug ministere. Acum insasa infiripeaza mai puternic printre oamenii cei mai multinoi §.1 fara nici-un trecut politic cari alcatuiau acea Adu-nare, mai ales prin Imprejurarea cit un ora,tor puternic §iinteligent, Constantin Boerescu, fratele lui N'asile, fiind scosde Kretzulescu din postul de avocat al ministerului, subeuvant ca erà qi profesor §i deputat §i nu aveh timp sase ocupe de apara,rea trebilor litigioase ale ministerului,Boerescu devenise unul din cei mai aprigi potrivnicii aiguvernului, atacandu'l in toate modurile qi Cu toate pri-lejurile, a§h ca nu'i mai dadeh rasuflu. Boerescu love§te Inguvern cu cea de pe urma inver§unare pentru concesia deaprovizionare a armatei, data unui industrias francez, Go-dillot; pentru alta concesie a masurilor §i greutatilor, in-cuviintata altui francez, Lemaltre, qi pentru mai multe altechestii. Se Intelege ea nu opozitia aveh majoritatea In Adu-nare §i ca aceste euvantari, nu izbutiau sa plece majori-

1) Amintiri de Al. Papadopol-Calimah. Manuscris in biblioteca Academieiromine, p. 436.

99

tatea de partea lui Boerescu, nu pricinueau mai putina ne-placere min isterului.

Ca un trasnet Ins/ surprinse pe N. Kretzulescu izbu-tirea complotului din noaptea lui 11 Fevruarie, al caruitaina fusese a§h de bine pastrata de fauritorii lui, In catnimeni din Inconjurimea Domnitorului, celui nu e vorbaatat de nepasator de propria lui soarta, §i. de propria lui,persoana, nu banuise macar o umbra cat de slaba a miq-carei ce se pregatih.

Cu abdicarea Domnitorului insa Inceteaza §i ministerullui Nicolae Kretzulescu §i incepe o alta faz a In desfa§urareapolitica a vietei lui t).

') Comp. Domnia /ui Cuza-Vod6, II, p. 14-77.

CAP. VI.

DRUMURILE DE FER $1 AGENTIA DIPLOMATICADIN BERLIN.

Abdiearea lui Cuza-Vodà a impus lui X. Kretzuleseucondeiul in mân, pentru a aparà regimul ciizut de napustirilepatimase ce se ingrämädiau asupra lui. Cea mai insemnatadin scrierile lui in aceasta privire este brosura 71 Fevruariela Bucure0i,", serisa in frantuzeste i in romiineste, sapte lunidupa imprejurarea care puse un capat Domniei lui Cuza-Voda,(Septemvrie 1866).

Kretzulescu cautä, in aceasta a lui scriere, sä, arate ade-varul asupra celor petrecute, pentru a inlaturà patima i ca-lomnia din expunerea i judecarea evenimentelor. Pentruaceasta, el cerceteaza mai ales douà acte ale nouei ochrmuiri:circulara ministrului afacerilor straine catre agentii Pute-rilor garante si mesajul din 28 Aprilie cätre Adunare. Kretzu-lescu se sileste a dovedl o tez6 bate fireascA, anume ca reauastare a multor a faceri ale tarei erà datoritä, nu atat luerareinechibzuite a oamenilor ce se perindaserà la ciirma StatuluiIn timpul Domniei lui Cuza-Vodà, at mai ales grelelor im-prejurari prin care tara trecuse. De aceea spune el: Saobserve cum oamenii ce au osfindit lovitura de Stat au fostnevoiti prin puterea imprejurkilor a mentinea asezdmintelecreate de Statutul dela 2 Maiu, lucrfind cu camera iesita dinlovitura de Stat, aplicând pentru alegerea nouei camere legeaelectorala a Statului" i ar fi putut addogl Kretzulescurecurgand pentru intemeierea lucrurilor nouä, tot la plebis-

101

eitul eel urht, poengrit i batjocorit de protivnicii lui Cuza-Voda. Sprijinirile lui Kretzulescu se adeveriau mai ales princele ce se petreeeau in trebile financiare. Aici Kretzulescu eràIn largul lui pentru a dovedl, cä, nu stângacia deosebitelor mi-nistere ce urmasera unul diva altul si care ministere fuseseräalckuite tocmai din cei mai aprigi invinuitori ai regimuluidisparut, ei apasarea stärei de tranzitie si a nouelor prefaceriale luerurilor fusese pricina neorânduielei in finante, a defi-citului permanent, a lipsei de bani in casa Statului, a impru-muturilor celor foarte ingTeuietoare si a neregulei obstestiIn eare se aflä, aceasta prea insemnata ramura a vietei noastrepublice. Kretzuleseu mai arata cum a voit sä, indrepte macarintrucatvh reaua stare a finantelor, prin aplicarea unei legipronnilgate de un minister ce'l precedase monopolul tutu-nurilor. Masura aceasta, cu toata opozitia inversunata ce ointhlnl prima sa introducere in Principatele-Unite, se arataastäzi a fi una din cele mai mänoase si mai drepte izvoare devenituri ale Statului i inca deci de pe atunci trebuiä, sa con--tina coltii eei buni ce au rasarit pe urma in ogorul finantelorromâne.

Dupa ce Kretzulescu enumera ceeace se facuse pentrutara In timpul domniei lui Cuza-Voda, in care el avuse un rolark de preeumpenitor, el sfhrseste scrierea lui eu euvintele:

Am luat o parte activä la afacerile tärei ruele; am par-tieipat la toate actele care au avut de scop a o reorganizh si ao face sä, se urce acolo uncle o chiamh pozitia i nazuintele ei;am lucrat la enianciparea claselor inferioare si am contribuita face ea tara sa. reintre in o parte insemnata a bunurilor eicare erau detinute de calugarii greci. Am crezut de datoriamea a raspinge calomnia aruneata cu atAta silnicie pe o admi-nistratie samanata Cu athtea greutati. Eram cu atilt mai in-datorat sa o fac, cu cht sunt sigur cA oamenii cinstiti i cu-minti care, multumita Domnului, nu au lipsit niciodata in taranoastrà, vor puteh acuma sA judece pe fiecare dupa dreptate.Ufa despre mine, m/Pant deprins acuma de mult timp a nu callaalta multamire deeht acea data', de o constiinta curata".

.,Nu am crezut si nu voi crede niciodata cA drumul re-volutiilor este aeel ce duce la progres. Doresc ca evenimentele

102

sa nu indreptatascà mai mult inca convingerile mele asupraacestui lucru. Daca am dat tot sprijinul 5i tot concursul mearegimului trecut, eu toate ca reeunosc cii a avut si el multeneajunsuri, este fiind ea am voit mantinerea autoritatei le-gilor, combaterea anarhiei, si a nu 'Asa tara in prada hptelorsi a patimilor partidelor extreme. Doresc ea aeei care au crezutcontrarul s'a' aibii dreptate, si o doresc pentru binele nostrucomun, pentru existenta patriei si mentinerea autonomiei ei"1).

Daca in brosura 11 Fevruarie", Kretzulescu ieä, maimult apararea regimului la care el luase parte, in un articolpublicat de el in Trompeta Carpatilor, intitulat Capacitcitiletarei", el atach, si intr'un chip mai viu poate de eum ne-amastepth dela cumpenita lui natura, pe autorii eomplotului de-veniti apoi oehrmuitorii tarei, dupa rasturnarea lui Cuza-Vodä. Kretzulescu ii intreaba, dreadreptul, daca partizaniifostului domnitor sunt aratati drept cuzisti, eonspiratori sivanduti strainilor, ce epitet s'ar cuveni sä, se dee rasturna-torilor care au sapat institutiile tärei, care provoaca inter-ventii si fac ca oamenii s'A regrete treeutul?" Duph aeeea,in o strälucitä enumerare, Kretzulescu. insira neajunsurile simetehnele noului guvern, invinuind mai ales de ele pe Rosi"2).

O aparare atat de vie a Domniei lui Cuza-Voda si o invi-nuire atat de amara a oamenilor dela putere trebuiau sa faca'din Kretzuleseu una din tintele loviturilor ministerului Loco-tenentii domnesti. Kretzulescu este si dat in judecata Casatieiimpreuna cu generalul Florescu, N. Rosetti-Billanescu, gene-ralul Savel Manu 5i Dimitrie Cariargdi3). El este apoi pus laindex ca unul ce ar fi cuzist si potrivnie starei de lueiruricreatä prin schimbarea din 11 Fevruarie. De si cu desavhrsireretras din treburi, N. Kretzulescu este pus sub privighere po-litieneascä ea agitator cuzist. O adresä a subprefectului, de-sigur inspiratä mai de sus, catre primarul comunei Leurdeni,

Le 11 23 Février 1866 a Bucarest par Nicolas Kretzuleseu, Bucarest.1866. Locul citat se aflA la p. 51-52. Aceastg, broquril a fost comblitua Cu in-vergunare de organele liberale: Tribuna ronuind, 1866, 7 §i 16 Oetomvrie, gi deOrdinea, 25 Septemvrie 1866.

§i in brolurii: Capacitatile fiirei, Bucurelti, 1867, combritutli, foarte Tillde organul liberal Perseverenia din 1 1 Noemvrie 1867.

8) Vezi G. Mirzeseu, Martirii dela 1848 li Salvatorii dela 1866. p. 12.

103

In care se afla mosia de resedinta al lui N. Kretzulescu, atrageluarea aminte a autoritätei comunale asupra intrunirilor tai-nice ce s'ar face la mosia lui Kretzuleseu", spunand intrealtele ca niste asemenea intruniri nu pot fi privite decatca acele ale banditilor ce se ascund inteun chip reutaeiospentru a ucide si a jaful". Subprefectul Niculescu cere deeiprimarului- din Leurdeni ea sa privigheze de aproape aceleintruniri aseunse; sá ceara cont acelora care in in gazdaoameni sträini i necunoscuti, i sä raporteze indata dacaaeeste informatii sunt pozitive sau nu".

N. Kretzulescu caruia primarul avuse naivitatea a'i co-munich aceasta adresd, o trimite in copie ministrului, ala-turea cu o protestare contra unor asemene banuieli calom-nioase, spunand in ea, cä in comuna Leurdeni din judetulMuscel nu este alt om de al guvernului cäzut decat dansul".Kretzuleseu cere deci ministrului de interne sa apreciezeinjuriile ce i s'a adus azi si intentiile ce i se a tribue care nuar puteà provenì decat dela un om lipsit de bun simt, cerandrepararea einstei sale vätämate".

Aeeste relatii incordate intre guvernul Locotenentei dom-nesti i oamenii lui Cuza-Voda aduc o desbinare tot maiadanch intre Kretzulescu i fostii shi tovarasi din 1848. El in-cepuse a se despärtl de ei inch" de pe timpul lui Cuza-Voda,cand lovise in pre* apoi cand sprijinise lovitura de Stat.Darea in judecatA i prigonirea lui Kretzulescu inlispriseraIncà aceste relatii. De acum innainte Kretzuleseu va fi potriv-nicul eel mai neimpäcat al liberalilor innaintati, pe care cutoate aceste, Ii laudä, inca in 1898 ea indrumatorii libertätilordobandite de tärile romane. Schimbarea simtimintelor luiKretzulescu se petrecuse intre 1857 si 1867.

Pe cand in 1857 Kretzuleseu declara lui Rosetti ea Ro-ma n,u1, organul lui, este ziarul cel mai nepärtinitor, in 1868gasim pe acest ziar prefacand, din rautate, cuvintele lui Kre-tzulescu care spusese cá poporul roman este in mizerie in frazacea jignitoare i batjoeoritoare, cg, poporul roman ar fi mi-zerabil 1).

1) Protestul lui Kretzuleseu in Presa din 2 Iunie 1868.

104

Kretzuleseu este insh scos din judecata in care fusesedat ca fost ministru al lui Cuza-Vodä si el reintrà curhnd duphaceea in viata politica, fiind ales in Senat la 9 Fevruarie 1867.Aici el voteaza pentru lègea prestatiilor in naturh, la facereasoselelor, fiind eonvins cb", piedeca cea mai principalh la in-florirea industriei noastre agricole este lipsa ehilor de comu-nicatie". Voteaza insh contra perceperei veniturilor Statuluiprin autoritatea comunalh, intrueat aceasth autoritate nuar puteh indeplinl insarcinarea ceruth, cu exactitate"; maivoteaza contra transferarei Curtei de Casatie la Iasi, fiindconvins eh locul de resedinth al acestei Curti nu poate fideck Capitala threi, cu atht mai mult chi cu aceasth transfe-rare nu s'ar imbunAtatl mult starea Iasilor". E-retzulescu pede alta parte admite eoncesia drumului de fier Bucuresti-Giurgiu, sistemul metric, sistemul cel non monetar si legeacontingentului militar de 6.500 de oameni pe 1867, pe chndel respinge reinfiintarea postului de director de mosii in mi-nisterul de interne, post ce fusese desfiintat mai innainte,intrucht prin asemenea legi se desface ceeace s'a facut ieri,si se tinde numai la desorganizare; iar prin crearea de iz-noavh a direetorilor de servieiu nu facem decht a adgogi. le-furi la aeeleasi persoane ce serveau innainte cu lefuri maimici". El mai respinge i transactia cu Crémieux pentru anti-larea imprumutului de 150 de milioane de lei turcesti, in-cheiat eu casele Zarifi i Vlasto din Constantinopole pentruplata desphgubirei mhmastirilor inchinate; se rosteste in-sfârsit contra reziligrei concesiei Godillot pentru imbrhch-mintea armatei, intrucht, prin acea concesie din 1865, seaduceau i foloase industriei àrei, Godillot fiind indatorat ainfiinth in tarà atelierele pentru imbrhcarea armatei". Kre-tzulescu mai ieh parte ca raportor la legea pentru infiintareafacultätei de medeeinh din 1868, fericit de a vedeh infhptuithuna din dorintele tineretei sale.

Din toatá activitatea lui Kretzuleseu ca senator, se vedelamurit eh el nu luerh cum ar .fi putut sh o fach un om alregimului chzut, ba inch, lihrtuit i prigonit de guvernul infiinta. El nu face o opozitie sistematich, cum ar fi fost firesesa urnieze, dach ar fi aseultat numai de glasul patimei räsco-

105

lite, ci el ha indreptare numai dela interesele tarei votAndproiectele ce i se pAreau bune i raspingAnd pe acele ce lecredeà daungtoare"1). un principiu pe care Kretzulescuavii de eillrtuzA in tot decursul lungei sale activitàti politice.De aceea Il vedem In imprejurki gTele dând concursul lui haguvernului conservator, ba celui liberal, cAnd erà, chematIn sfinul lor. Aceasth purtare a lui Kretzulescu a fost privitadrept sováitoare ,si schimbatoare, dar farA cuvh,nt, intrucAtKretzulescu, om cu pozitie neatarnatà, nu crtutà el sa intreIn slujbe, ci se insAreint't eu ele numai când erà rugat,atunci pe cel mai scurt cu putintà, pána ce treca greutateala deslegarea cAreia fusese chemat sà conlucreze, cum o vomveda, si mai la vale.

De aceea gasim pe Kretzulescu, pe care 1-am cunoscutpAnd acuma mai mult cu idei liberale, intrand in ministerulconservator al lui Lascar Catargiu, mai intai la 11 Martie1871 ea ministru al Justitieiy iar dela 8 Iunie inainte ea mi-nistru al Luerárilor publice, in care stà pánh la 3 Decem-vrie 1873.

* *

Pe când Kretzulescu intrà in acest minister, chestiadrumurilor eoneedate companiei prusiane reprezentate prindoctorul Stroussberg preocupa in chipul cel mai grav opiniapublicá. Concesionarul, zdruncinat adanc prin rrtzboiul franco-german, ajunsese in ajunul a da faliment i incetase cu lu-crarea mai departe a eAei. Tot sub constrángerea nevoiei debani se fAcuserä apoi mai multe abaten i de cltre deosebitiiagenti germani pusi de guvernul román in fruntea trebilor.Ambron, un supus prusian, numit in insusirea de comisar alguvernului romein i inssáreinat cu pástrarea cheiei a doua,dela lada ce cuprinda, cele 248 de milioane de obligatii aledrumului de fier. Ambron, zieem, se intelesese cu Stroussbergpentru a.scoate din laca' mai multe obligatii decat se alvinaIn afarà de aceasta, chiar acele ce phreau eh', se scot in regulà

1) Apelul lici Kretzuleseu catre alegeitorii din jude(ul Museel, 24 Aprilie,1867, Bueure;ti.

106

erau trecute tot prin o operatie piezi§6, de oareee in loe de a fieliberate de Ambron in urma unor ordine ale ministerului fi-nantelor ,din Bucure§ti, cum prevedeh contractul de concesie,erau scoase numai dupà ni§te situatii de luerAri intoemite deinginerul §ef al intreprinderei, tot un prusian, Brandt; inefitfondul de o valoare a§à de insemnatà al Statului roman eràla dispozitia a trei stráini i depus in o ladhl in Berlin, afaràdin tail. Erà gTeu in asemene imprejurari ea cinstea depozi-tarilor sá nu fie push' la incereare, mai ales fiind vorba deaverea unui Stat neinsemnat care se credeh 6, nu va puteAridich glasul contra supu§ilor marelui Stat german stApâni-torul lumei in urma rgzboiului victorios din 1870-711).

Aceste imprejuräri explieà siluirea depozitului §i sub-stragerea din el a mai multor milioane de obligatii luate färhnici-o rAnduialà §i fárá nici-un drept. Aceastil purtare abuzivha agentilor prusiani unità cu lovitura cea gTea datA sufle-tului romtin prin zdrobirea Frantei de o§tirile germane, ex-plica izbucnirea mi§cArei nesocotite indreptatà contra banche-tului dat de colonia german6 din Bucure§ti cu reprezentantulgerman in frunte, in sala SlAtineanu, izbucnire care la rândulei motiveaza amarhrea §i jignirea principelui Carol §i'l ducela gAndul de a abdieà.

In acest moment atAt de gTeu pentru existenta României,Kretzuleseu se hotriri indatà sä" dee iirinare chemArei ce i-oMeuse Lascar Catargiu.,In adevär abdicarea Principelui Carol,sub intipArirea unei ocAri aduse Germaniei, puteh sA aibAcele mai primejdioase urmäTi pentru Statul romiln. In 27 Main1871, Kretzulescu spuneh domnitorului eh' ideea abdicAreiInnaltimei -Voastre umpluse de groazh mima tuturor oame-nilor de bine. Am vAzut prApastia in care tara mea erà sh," fiearuneata". Acuma ins4 child toath primejdia trecuse, el seroaga de domnitor sa-i dea voie sá se retragä, iargsi in viataprivatP2).

Vezi raportul deputatului A. D. Holhan, care desluvegte multe alte im-prejurgri interesante, intre altele i asupra acelor ce adubeserA numirea lui Am-bron de comisar al guvernului roman Mon. of., 5 klartie 1871, p. 283 Eli urm.

Alm deis Leben Kiinig Karl's von .Runainien von einem Augenzengen,H, p. 195.

107

Tn memoriile sale, Principele Carol adauga la acestearAtiiri privitoare la N. Kretzulescu, ea el ar fi un omfoarte onorabil care a fost arestat In noaptea de 11 Fevruarie1866 ea presedinte de eonsiliu al prineipelui Cuza; de atuneis'a retras ca totul din trebile publice. Claud vazù cà abdicareamea puteà fi lueru serios, alergA la mine pentru a nib,' conjura

pArilsesd acest gaud si s'a pus cu totul la dispozitia mea. Ela luat un portofoliu numai cat timp a erezut ea e primejdie,rugandu-mà sà-i primesc demisia indata ce eumpana trecuse.Dupfi stäruintele mele personale, Kretzulescu a ilmas insamai departe in minister"1). Din aratarea Domnitorului unitàeu aeeea a lui Kretzulescu, se vede ch aeest din urnià fuseseluat de Catargiu in minister dupä eererea Domnitorului, caeialtfel ce inteles ar fi avut punerea lui la dispozitia Princi-pelui, apoi demisionarea lui indatli ce primejdia treeuse si, infine, rAmanerea lui mai departe in minister numai duph ce-rerea Domnitoruluil

Aceste imprejurAri intArese cele spuse mai sus asupramodului cum Kretzulescu intelegea slujaseA tara; alerghel singur cand vedea nevoia i cerch sa se retraga indata ceceasul greu trecea, i dacA el rgmase in trebi, aceasta se factinumai dupg, cererea Domnitorului. Se mai vede din cele spuseIn Mernorii, cd nu numai Catargiu determinase pe PrincipeleCarol sä" pArAseascil gandul abdicArei, ci cA si Kretzulescuavuse un rol in inlAturarea marei primejdii ce ameninta peatunci tara.

Ca ministru al luerarilor publiee, N. Kretzulescu puse omanii energied la descurcarea daraverilor cu Stroussberg. Elnumeste comisia de arbitri care trebuia sa judece ehestiunea:cine erâ indatorit sá platiaseA cuponul de Ianuarie 1871 al

Statul roman sau concesionarii? Tribunalul ar-bitral compus din G. Vernescu si A. Plagino, ambii numiti deguvernul roman, in urma negligentei lui Stroussberg de aargth pe arbitrul lui, hotärAste.ea ace' eupon sii fie platit deconeesionari, intrucat niei-o seetie a liniilor nu fusese datAIn eirculatie. Kretzulescu deferl insA altui tribunal de arbitri

I) Awe don Leben Kihrig Karl's von Runainien. II, p. 199.

108

ehestiunea reziliarei concesiei însái, pentru neindeplinireainsärcinarilor luate asupra lor de concesionari. Se voteazh olege prin care, Meru curios, se reguleazh cele ce vor urnah re-

cu toate eh arbitrii inch nu se rostiserä, asupra ei. Nue vorba, reziliarea se puteh, asteptà, de oarece din nou, dinneglijenta lui Stroussberg, sau din reaua lui vointh, arbitruldin partea lui iaräsi nu fusese desemnat, pe cand ambii ar-bitri fuseserh numiti de guvernul roman. Reziliarea se pri-rneste prin sentinta din 4 Octomvrie 18711) si intrh in puteredispozitiile legei care provoca pe posesorii de obligatii sä,se constitue in o societate de actionari, luand asupra lor toateindatoririle si drepturile concesionarilor; iar in cazul candposesorii obligatiilor ar refuzà, aceasta, sh fie desphgubitiell o surnh ce ar reprezinth valoarea lucrhrilor shvarsite. Kre-tzuleseu supune Domnitorului un lung raport asupra acesteilegi, arAtand, cá Parlamentul roman vreh sá fereasch pe de-tentorii obligatiilor de pagube, cu toatä revolta ce starnise inmintile reprezentantilor threi, purtarea echivoch a lui Strous-sberg, AmbronTacques ì tovaräsii lor. In Memoriile sale,unde vorbeste de acest raport, Principele Carol adaoghPrincipele de Bismarck voia sä se adreseze Portei in aceastäafacere, duph cum i-o comunicase agentul prusian de Ra-dowitz; dar eh Principele i-ar fi rhspuns cA prin un asemeneaclemers s'ar inäsprl inch in Romania dispozitiile anti-germane

s'ar ingTeuih situatiunea Principelui Carol".O alta lege promulgath in 14 Decemvrie 1871 fixeazh

bazele pe care erA sh se fach alchtuirea cu Societatea actio-narilor. Ea trebue sä iee asupra'si isprävirea liniilor, subsanctiunea eh, la caz de neindeplinire a acestei indatoriri g-u-vernul roman sa devinh indath proprietarul drumului de fier,desphgubind pe societate cu suma &ban,' de 140 de milioanede 1eF).

In puterea acestei legi, se incheiase, in Martie 1872, oeonventie intre guvernul roman reprezentat prin N. Kre-

0 Mon, of., 7 Oct. 1871. Comp. Aus dent Leben, II, p. 221, nade Prin-cipele arat c Kretzulescu i-ar fi raportat cg. prin reziliare se ueureazil, multdeslegarea greutlitilor.

2) .3fon. of., 25 Decembrie 1871.

109

tzulescu i un domn Fromm, delegatul Societatei, prin careconventie Societatea actioniarilor luà asupra ei isprävireaconstructiei liniilor, cu capitalurile ce si le va procura ea, inmarginea obligatiilor dela inceput ale Statului catre primiiconcesionari, adica pe 270.000 de lei pe kilometru, i au unprocent de 71/2% la capitalul intrebuintat in constructie.

Societatea, pentru procura capitalul trebuitor, eràsà emití niste actiuni privilegiate, asigurate in reteaua chilorferate. Pentru a puteh face emisiunea actiunilor de priori-tate, Societatea trimite in Maiu 1872 la Bucuresti, pe dele-gatul ei, Reinhard, insa el neputandu-se intelege cu consiliulde rainistri, merge la Principele Carol la Sinaia. Aici Rein-hard formuleaza urrnatoarele cereri: 1. Societatea actiona-rilor este autorizata a emite 28 milioane de taleti (84 mili-oane de lei) actiuni de prioritate in puterea legei din 14 De-cemvrie 1871, dupa ce se va face receptiunea liniilor Roman-Bucuresti-Pitesti; 2. Aceastä suma va fi asigurata cu ipo-tea', in acele linii. Kretzulescu, chemat la Sinaia de Prin-cipe, serie Presedintelui consiliului dupa cerea Domnitorului,ca rninisterul sa incuviinteze cererile lui Reinhard; caci dacaimprumutul nu ar izbuti la Berlin, constructia ar trebul sainceteze. In lima acestei interveniri, Consiliul ministrilorincuviinteaza cererile delegatului Societatei, ceeaee Kretzu-lescu raporteaza Principelui in 6 Iulie 18721).

La aceasta intavenire a lui Kretzulescu facuta dinordin superior, pentru a se admite cererile Societatei de ase garanth in drumurile de fier actiunile de prioritate, serefera o imputare facutä cu multa amaraciune mai tarziu, deliberali, lui Kretzulescu, cà ar fi dat Societätei o declaratiede garantie de care numai cu mare greu ar fi putut scapàguvernul, la rascumpärarea definitiva a drumurilor de fier,In 1879. Nu e vorba, cá aceasta invinuire adusa lui Kretzu-leseu cade dela sine, cand stim ch. la räscumpararea

anuitatea obligatiilor de Stat a fost i ea garantata, dacanu in drumurile de fier, dar nix mai putin in venitul mono-polului tutunului, inc,at sarcina a fost numai stramutatii, nu

1) Raport din 28 Iunie ti din 6 Iulie 1872 ti Aus dem Leben, II, pag.271-276.

110

inlaturata; dar, cum am vAzut, Kretzulescu intervenise nu-mai din ordinul Prineipelui, si Consiliul de ministri a admisgarantarea. Imputarea facutà de liberali lui Kretzulescu nuare niei un temei.

In o scrisoare a lui Kretzulescu din 10 Ianuarie 1875,FI se aparä astfel contra acestei nedrepte invinuiri: Mktdupa conventia din 1872 cat si dupa concesia primitiva, obli-gatiile drumului de fier erau garantate in linii. Conform cuaeeste dispozitii, Consiliul de ministri autoriza pe Kretzu-lescu a serie Societatei actionarilor ea guvernul roman pri-meste garantarea actiunilor de prioritate in fondul drumuluide fier. Dach as fi putut prevedeà ceeace a urmat, as filuat garantii in contra uitiirei de asfäzi a acestei autorizatii;caci cum as fi putut sä fac un asemenea pas din propria meaimboldire, si in ce interes as fi patat eu o viata politicä demai bine de 30 ani1"1).

Cu toata garantaxea actiunilor, imprastierea lor mergeagreu, mai ales din pricina ca societatea actionarilor nu seintelege cu Staatsbahn din Viena asupra legaturilor drumu-rilor noastre cu cele austriace. Ash se mai träganeaza chestiadrumurilor de fier inca' aproape trei ani de zile, 'Ana catresfarsitul lui 1875, cand se indrumeaza o nouà deslegare a ei,anume prin rascumpararea liniilor de catre Statul roman.

Nicolae Kretzulescu, in cele cateva luni cat mai statiila minister, indruma Inca si alte masuri de imbunatätire.pentru starea tarei. El facii sä se voteze o lege pentru con-struirea unei cai ferate Iasi-Prut, apoi Bucuresti-Targovistea,Giurgiu-Dunarea, Filiasi-Vulca,n si Adjud-Palanca; precums altà lege privitoare la navigabilitatea Jiului.

** *

In 3 Decemvrie 1873, Kretzulescu isi da demisia dinminister. Principele Carol care se legase tot mai stills deKretzulescu, primeste demisia lui, numai cu conditia ca sämearga in calitate de agent diplomatic al tärei la Berlin2).

Sorisoare din 10 hinuarie 1875. C. nu poate fi vorba de perioada detratfiri de la Berlin, se vede de pe aceea a Kretzulescu incepe pe a,ceste dinurmit abia. la Noemvrie 1875. Imputarea liberalilor si rfispunsul lui Kretzulescuin Ronidnui din 8, 9 si 10 Noemvrie 1878. Vezi si Preen din 11 Noemvrie 1878.

Aus dem Leben, II, p. 345.

Reprezentatiunea Romaniei in sträingtate intimpinA peatunci mari greutali. Pe timpul lui Cuza-Voda afacerile cuStatele strAine se trataserg, de agenti timporari, cum fuseseVasile Alecsandri la Paris si la Londra. Cea d'intill incercarea stabilire unei legkuri mai trainice Cu Puterile garante fu-sese creatiunea unei agentii diplomatice statornia, la Paris,incredintatil Colonelului loan Alecsandri, fratele mareluipoet. Dupg. cum Cuza-Vodà cAutase sä stabileasch legAturineintrerupte cu Curtea francezà, tot astfel si Principele dincasa Hohenzollern, se sileste dela inceputul chiar al domnieilui, sb", intoemeascA la Berlin o reprezentatiune statornicA aintereselor färei. Cel intAi agent român al Principelui Carolla Berlin fu Teodor Rosetti, care reträgandu-se la sfârsitullui 1873, trebuià inlocuit, si Principele Carol crezii cá cea mainimeritA alegere ar fi aceea a lui N. Kretzulescu.

Principele da lui Kretzulescu o scrisoare atre Princi-pele de Bismarck in care ii spune, ea,' ceeace 1-a determinata incredintà locul din Berlin fostului sdu panä acum mi-nistru al Lucrärilor publice, este innainte de toate rhvna sipriceperea cu care el a tratat Ong, acuma chestia cAilor fe-rate. Trebue sä admit eh' prin aceasta, el si-a chtigat incre-derea si in Germania. Domnul Kretzulescu, urmeazil Domni-torul, apartine uneia din cele mai vechi familii ale threi; aoeupat adeseori innalte pozitii in chip onorabil si cunoasterelatiile orientale de mult timp cu desAvarsire. Daa, AltetaVoastrà poate ai incuviinteze cateva momente de ascul-tare, va fi in stare a väl da o 16murire desàvârsita' asupragreutiitilor ce ne inconjura. Va putea tot ()data s'a", fa' mArtu-riseasca cum s'a fAcut in timpurile din urnA, o minunatd in-toa rcere catre conceptii sgratoasei).

Kretzulescu ajunge la Berlin in 2 (14) Ianuarie 1874si primeste agentia diplomatid, pe seama sa dela TeodorRosetti.

Kretzulescu aveà ca misiune la Berlin de a cAutà sà", fierecunoscut RomAniei dreptul dé a aveà o reprezentatie di-plomatic6 la Curtile strAine. El fusese insiircinat in aceasta

1) Aus dem Leben, II, p. 349.

111

112

insemnata afacere odata cu G. Costaforu la Viena, G. Fili-pescu la Petersburg si C. Exarhu la Roma. Silintele dintimpul lui Cuza-Vodh de a se indrumh, tarei recunoasterea di-plomatica, erà insä o incercare de patrundere catre neatar-nare, pe care tocmai Statele Europei ca total cuprinse peatunci de ideea crt Turcia este de neaparath trebuinta echi-librului politic al Europei, nu erau de loe dispuse sh o pri-measea, pentru a nu slAbl autoritatea i prestigiul Impe-riului Otoman.

Dela primele sale convorbiri eu ministrii germani, Kre-tzulescu pune in mod hotarit chestiunea româneasea. El aratadrepturile 01.6 la independenth. Arata neajunsul ce reesadin supunerea unui stat nou, plin.de viata i putere de des-voltare, fath cu Turcia o tarh, in ruing, ale carei zile erau soco-tite. Este eu putintä, spune Kretzulescu, ea Bomânia care areinterese mari de aphrat in Europa, sä, nu aibh, dreptul de aaveh insarcinatii ei de afaeeri. Dhnsul arath cà Turcia voihsa creeze thnarului Principat romhn tot felul de incurchturi,neadmithndu-i mâna libera nici in conventiile eomerciale, niciin regularea chestiunei navigatiunei Dunarei, in fine nieiinteun punct unde se arath necesitatea unei organizhri au-tonome si de sine statatoare.

Kretzulescu pune in slujba toate puterile eonvingerei easa'l faca pe Bismarck sa-i recunoasch dreptul de agent diplo-matic al României. Bismarck rhinhile nestramutat, acoperepe trimisul Principelui Carol eu toate cinstele si cu toatelaudele, dar rhmilne in cea mai mare rezervh, fath de misiunealui diplomaticil. România, Ii spuneh Bismarck, nu e o tail su-verana, nu i s'a recunoscut pilna acum acest titlu, ash chpiing la once alte botariri, ea e vasalà Turciei. Si chiar dachimperial Otoman nu ar fi o necesitate europeanh, autonomiaRomâniei nu poate fi rostitä deck in urma unei intelegeri amarilor Puteri. Ash dar nu Germania va fi cea dinthi caresa iee aceasth hotärire, mai cu seamh pentru o tail a chreiinclinari franco-file sunt eat de cunoseute. Isi arath phrereade rau ea nu poate raspunde solicithrilor ce'i le face un bArbateu marile insusiri ale lui Kretzulescu i ajunge panh, a-i argthregretele cele mai vii ea trebue sh'l lase in o situatiune falsa

113

5i nedefinitá. Kretzulescu insa nu era, om sä, se lase invins.VAzAnd eh nu-i ese in plin calea, cautA sa'si deschida alte chilaturalnie,e. El stiA, cà emanciparea economica e ajunul suve-ranitAtei politice i se gAndeste ca dacá ar puteä indeplinì pecea dintAi a doua ar fi foarte usor de indeplinit, una fiindpreludiul celeilalte. Kretzulescu observase cA Bismarck atuncicA,nd Ii vorbise de conventia comerciará l'Asase sg, se inte-leagA cA nu o ilesaproba. Atunci luA hotArirea ea sa vorbeascAcu Sub-Secretarul de Stat Bulow, despre aceasta chestiune.El ava marea bucurie de a vedeä, ca Sub-Secretarul Statuluigerman departe de a fi de parere contrark Ii afirmA, ca Turcianu trebue sa robeaseä, avAntul economic al tarei i ea Statulgerman era dispus sa inchee un tratat comercial cu RomAnia.Acest fapt erà plin de fagAdueli pentru viitor, pentru pre-zent insa nu aveà nici o valoare.

Kretzulescu voià sa obtie mai mult. Cu toatA stáruintacu tot siretlicul ce'l intrebuintA, neindemAnatecul i hota-

ritorul Bismarck rAmâneA, de fer. Ii rAspunde In diferite rAn-duri ca ceeace Ii cere e peste putintä, de obtinut. 1i aratiincontinuu parerile de fau eh trebue sa opue atAta rezistentAunui barbat de insemnAtatea lui Kretzulescu. El stia inalta,situatie de care se bucurA Kretzulescu in tara lui. Numelelui erà prea cunoscut, valoarea omului o vedeä, la fiecare in-trevorbire. Nu puteä, rash in umbra o personalitate atAt deinsemnatA; de aceea ii facil un loe i un loe insemnat, la CurteagermanA. Odata introdus in viata acestei Curti, el stiù sa setie alaturi de toti cei cu cari se aflä, in raporturi sociale, laeea mai mare inAltime. InfAtisare din cele mai plAcute, minteluminata, stiä, sA dee graiului lui acel farmec ales care rashurme in jurul sáu, prin afabilitatea caracterului sAu i prinprestigiul ce-1 inconjurà. E drept cá alaturi de el aveA pesotia lui, femee präcuta i cultá, posedAnd o educatie desa-vArsitA si fin aleasA. AmAndoi erau obieetul celor mai deo-sebite atentiuni ale Curtei germane. Adeseori erau poftiti lapetreceri intime la Palat, pareceri la care nu asistan dec.&membrii familiei imperiale i cAtiva inalti demnitari stfaini.Eran invitati la toate seratele unde numai ambasadorii luauparte. ImpArAteasa Augusta nu pierdea nici o ocazie pentru

75136 8

114

a le arath o vie simpatie si o 'Malta* stimh. Erà fa'dit c simteho vie multumire in convorbirea eu Kretzuleseu si nu lipsaniciodata cand Ii stata la indemhn4 sä nu intimpine eainsusi pe Kretzulescu cu o gratie si o afabilitate deosebitA.

Kretzulescu nu ell multumit. Sufletul lui de Român nunumai ea nu erà magulit de deosebire,a ce se raceh intre per-soana lui soeiala j intre calitatea lui de Romhn. Si aten-tiunile alese eu care era cinstit el si sotia lui, atentiuni ce arfi riisfrItat pe alt om, pe Nicolae Kretzulescu Il mhhniau11 jignean chiar. Nu onoruri pentru el dorih Kretzulescu ciloeul ce se euveneh tarei lui iubite si pentru care scop ar fifost in stare sa suporte ehinuri, griji, nevoi, suferinte, sá vadànumai indeplinit faptul. Sa vada numele lui pus intre agentiidiplomatiei, eaci aceasta insemnh pentru el eh' a f'äent loe tâ-närijlui alcatuit i inzestrat de dânsul cit toate pu-tenle de viafá, aliituri de statele civilizate, la banehetul cinsteisi al progresului lumei.

Tzbiinda aeeasta e grea. Zlnic aveh dovezi zdrobitoare.Se da in una din zile o seratA la Palat. Ii bate inima sperAnd.Ajuns acolo gilseste aceleasi atentii alese pentru D-1 si D-naKretzuleseu, niei o lichrire pentru tara lui, chei corpul diplo-matic lipseh. Intr'o searà fu patruns de o adiinch miscare:primeste o invitatie la o serath de galà la ()peed, cu titlu:Agent diplomatic al Romilniei. Nu fu insh de lungá duratàbucuria lui, chei primi o altá carta in care i se arata cá. totD-1 si D-na N. Kretzulescu fusese invitati, iar nu reprezen-tantul politic al tärei lui. In acea seafá impk6teasa mai multca orichnd Il inconjura cu atentii alese, insäl ele nu avurhdarul de a spulberh nemultumirea ce se iscase in sufletul lui,fat:a de sehimbarea celor douà bilete de invitatiune. Acest dinurma incident Il puse pe ganduri, arAtiindu-i hotArit zkrär-nicia staruintelor lui fath de indArAtnicia Caneelarului de fer,decis a nu permite desrobirea unui neam, latin, care phstràcu atAta putere legaturile de iubire i fràtie cu Franta, soralui mai mare. SEA iarAsi cA Romhnia nu puteh renunth lanobila ei origina si ea pierdeh stand acolo, anii ce-i puteaconsacrh a'si sluji tara in alta mäsurà i cerii guvernului

t15

fie rechemat imediat din nerodnica lui misiune. In cererealui de rechemare spune:

Eu nu pot suporth aceasth pozitie i privese petrecereamea aiei ea un adefärat surghiunn.

Memoriile Regelui Carol intärese spusele lui Kretzu-lescu, eand ele arath ch el este rhsfhtat (verwöhnt) la Berlin;mai ales de -catre imphrateasa. Toata lumea este foarte ama-bird i i1inà de atentie pentru el; dar ch oameni politici suntdin potrivh, foarte retinuti. Radowitz se fereste de agentulmeu, sau 11 intampinh eu rheealh, ceeaee gasesc putin amabildin partea lui2).

Cu toad aceastä retinere a oamenilor politici din Berlinfa th cu agentul roman, Kretzulescu izbutise prin personali-tatea lui, prin purtarea lui energieä i hotArith fath cu toti,a se impune si a face ea tuturor sh le pará rhu eh nu puteauface pentru el mai mult. Dacà jug se dada atata valoare luiKretzulescu, aceasta provenià desigur nu nurnai de acoloIn dosul lui se aflh renhscutul Stat roman i persoana Dom-nitorului sau, membru al familiei impAratesti germane, ci sidin elementul personal, din felul de a fi, drept si pe fath, aagentului roman. Ash apretueste Boereseu activitatea luiKretzulescu la Berlin, cand Ii spune cA Principele Carol i-arfi arAtat, eh dach nu ar fi fost mari greutati de invins laBerlin, nu as fi trimis acolo un om de valoarea dv. cum v'amspus i eu in intaia mea scrisoare". Boerescu adaogh eh lainceputul carierei D-voastre, lumea a trebuit sh fie surprinsh,ineremenith poate de limbagiul D-voastre, de pretentiile ros-tite eu putere, de cererile D-voastre de a fi recunoscut inchip oficial. Nimeni nu erà obisnuit a auzl asemenea vorbe.Guvernul german a trebut sh fie turburat &and Vati in-naintat poate cevh cam mult in chestia relatiilor noastre cuSublima Poarth. Dar toate aceste nu au fost rhu: Ash trebuiàsg. fiti pentru a incepe. Politica D-voastrd la Berlin trebuesh fie asemhn Atoare cu aceea a cabinetului nostru fath detoate cabinetele. Ne-am folosit de un moment priincios pentrua pune cu vrednicie chestia noastra, in fata Europei. Ea

11 Scrisoarea din 10 Ian. 1875, Anexa No. XLII.2) Aug dem Leben, II, p. 361 (19 Martin 1874).

116

este pusa, din momentul ce am declarat oficial la toate Pu-terile garante, ea autonomia Statului nostru se rhzima pevechile tratate §i eh suveranitatea noastrfi nu este mic§orataprin aceea &A, am consimtit a plhtl un tribut Turcilorl).

* *

Pe langh pozitia lui de Agent la Berlin, KretzulescuIn curand de ingrijit §i de afacerea drumurilor de fier, e,are,In timpul &And el chuta sh'§i fach un loc in lumea diploma-tieä din capitala Imperiului German, intrase in o nouh fazda criticei ei desfälprhri.

Inch din Septemvrie 1874 se putea prevedea cá socie-tatea actionarilor nu va fi in stare a indeplinì indatoririleluate asuprh' i prin conventia din 1872. Kretzulescu venindpe atunei, in Septenwrie 1874, in congediu din Berlin in Bu-cureti, comunica Domnitorului eh este foarte ingrijit pentruconstrui rea drumului de fer. Bleichröder, marea cash de banchdin Berlin, insärcinath cu inlocuirea obligatiilor prin actiuni,nu poate face operatia MIA ajutorul guvernului roman, lucruce'mi pricinueste o mare ingrijire"2).

Catre inceputul lui Ianuarie 1875 se 'Area cá lucrurilese vor linitì, caci Kretzulescu spunea in o scrisoare a luidin 10 a acelei luni eh a fost foarte multämit sh vadh cà afa-cerea drumurilor de fer se apropia de sfar§it; eh el a arAtatla Bucure.sti cum s'ar puteä, inlAtura ultimele greutäti; eh nuse poate tagadul eh, atat duph concesia primitivh cat i duphconventia din 1872, emiterea actiunilor trebue sh fie Oran-tath de Stat. In Martie 1875 insh, Kretzulescu, atacat foartegray in Adunare asupra modului de plath a liniei Bucure§ti-Giurgiu, îi da demisia din postul de Agent diplomatic la Berlin(3 Martie). Principele Carol insà nu i-o primeste roaghurmeze mai departe cu reprezentarea Wei in Germania, fijadconcursul lui de cel mai ma.re folos threi3). Kretzulescu veniseIn Bucure§ti pentru a'§i da demisia stand mai multe zile aici.Child plech innapoi in sträinAtate, Domnitorul face urmh-

Serieoarea din 16/28 Ian. 1874. Anexa XXXI.AtU3 dent Leben. II. p. 391 (6 Sept. 1874).Ana dent Leben, I, p. 421 (3 Martie 1875).

117

toarea insemnare in memoriile lui: Prezenta de raai multezíle a luí Kretzulescu a fhcut sh ne parà räu cà aeest omcredincios i mimos (gemiithsvoll) nu a putut sta mai multtimp"1).

Kretzulescu sta cateva sälpthmani la bäi i se intoareela Berlih pe la Octomvrie, de astadath inshrcinat cu tratarearhscumphrhrei liniilor ferate, solutiune ce se pärea mai po-trivitA pentru inlAturarea tuturora greuthti1or2).

In 8 Noemvrie 1875 Kretzulescu primWe dela LascarCatargiu, prewdintele consiliului de mini*i, o scrisoare incare'i arata cà consulul german i-ar fi comunicat cà guvernulshu ar vedea cu cea mai mare multhmire hothrirea in un fe!,oricare ar fi, a chestiunei chilor ferate. Catargiu crede cà ceamai bung deslegare ar fi vanzarea liniilor caltre Statul roman,intrucat aetionarii ar schpà de o administratie foarte greude privighiat la o a*à indepartare, i ar inlocul actiunile cucurs schimbator, prin ni§te titluri ale Statului roman, multmai putin expuse fluctuatiunilor urchrei i ale schderei; iarStatul roman ar cktiga marele folos de a putea administraliniile conform eu interesele economice ale threi. Catargiuada,oga "insa ea' propunerea nu ar trebul sh para cA emana delaStatul roman (pentru a nu ingreuià pretentiile). Conditiilesfondamentale cu care rhscumphrarea s'ar putea infhptul arfi: 1) Pretul egal cu eapitalul de constructie; 2) dobanda de71/,%; 3) forma obligatiilor sh nu adueh atingere credituluíRomaniei.

La 15 Noemvrie 1875, Kretzulescu rhspunse lui Ca-targiu cá a (leterminat pe Hansemann, Prewdintele consi-liului de supraveghere, ea societatea sá iee initiativa propu-nerei; eh a vorbit eu Hansemann, nu ea reprezentant al Ro-maniei, ci ca un simplu particular ce s'ar interesa de soartaactonarilor; eh Sub-Secretarul de Stat de MIlov s'a arittatfoarte multhrait de aceste inceputuri.

Observfim chiar de pe acum, ca. Kretzulescu a trebuitfaca el propunerea lui Hansernann, ori Cu eltà pazh ar fi in-conjurat vorbele lui; cA deci Hansernann nu putuse sh nu

Ala dem Leben, I. p. 422 (4 Martie 1875).Ibidem, p. 474-475 (4 Noemvre 1875).

118

vada ea Statul roman erh, daca nu mai interesat deck, aetio-narii in raseumpararea liniilor, eel putin tot atata de interesatea si dansii; dar eh in once caz, prin facerea propunerei,Statul roman se puneh in o pozitie de inferioritate fath Cusocietatea a,ctionarilor. De aeeea nu ne vom mirà, dach vomgasì ea pe eat Statul roman se va arAth mai pleeat a incheiàtoemeala pe atata societatea va sporl pretentiile ei, eeeacetrebuih sh duea neaphrat la o rupere a trathrilor. Tot ashde putin ne vom mirk &and vom vedeh, eh cele mai marigreutati vor fi seornite totdeauna de consiliul de suprave-ghere, cu Hansemann in frunte, de oarece membrii acestuieonsiliu eran totodath eei mai insemnati actionari.

Dar sa cercetäin cum s'au desräsurat imprejurhrile. La21 Noenivrie, Kretzulescu poate trimite la Bucuresti pro-ieetul de rascumphrare intocmit de Hansemann. El cerehpentru plata capitalului de 248.130.000 de lei eu 71/0% do-banda, convenith calla se contractase concesia, sumg de lei309.000.000, insa numai cu 6% procent pe an, ceeace repre-zinth aceeasi anuitate de 18.000.000 de lei. Hansemann sus-tineh eh aceasta sporire a eapitalului nu trebuià s`h displach0ouvernulni roman, intrucat filrà a-i sporl intru nimic sarei-nele, ii intaria creditul prin redueerea procentelor. Hanse-mann eereh insa iarasi conform stipulatiilor din concesia pri-mitiva, intarita win eonventia din 1872, ea titlurile Statuluisa fie fondate, adeeä garantate ipoteear in liniile construite.Se alesese termenul de fondare (fondées) pentru a se atingeeat mai putin creditul Statului. Pe lhngä aceastA garantie, maierh si aceea a inscrierei anuitiltei in bugetul Statului. Kre-tzuleseu aproba ambele cereri ale consiliului de supraveghere,ca unele ce eran drepte si in interesul atat al actionarilor chtsi al Statului sau. Duph un sehimb de mai multe note si de-pesi urmate de intrevederi ale lui Kretzulescu eu Hanse-mann, acesta primeste mentinerea capitalului de constructiede 248.130.000 de lei eu procent de 7 1/2 % cerut de guvernulroman. Cat despre conditia fondarei pe care guvernul cerealui Kretzulescu sa fach sh fie phrasith; duph, ziidarnice sfor-tari, el serie lui Catargiu eh aceasta este o conditie sine. quanon, §i ea dach nu este primith, in zadar se mai trateaza. Kre-

119

tzulescu erà totdeauna foarte precis §i. hotarit in afaceri. Seintampla ch prwdintele consiliului de miniWi roman, dis-cuthnd chestia fondhrei, s revinh asupra celei a capitalului,la care Kretzulescu raspunde scurt i incheietor cä este deprisos de a revenì asupra acestui punt, intrucht cifra guver-nului a Thst primita de consiliul de supraveghere. In zadarcauth, guvernul roman sh scape de garantarea titlurilor ceerà sh, le dee in schimbul actiunilor, prin argumentul eh Sta-tul nu ar datorl nimic societatei, §i dach a voit sh-i intindao walla de ajutor, e momentul rau ales pentru ea ea sa rAdicepretentii neindreptatite"1). Catargiu uith ea guvernul romanprovocase negocierile; ca deci societatea erà in drept a'i puneconditiile ei, §i cA cererea de garantare nu erh cevh, nou, cinumai o intarire de care se bucurasera obligatiile primeiconcesii §i care trecuse asupra actiunilor prin conventia din1872, iar acuma se cereh. &A fie mantinuth i pentru titlurileStatului ce eran sa fie date in schimbul actiunilor societatei.Intelegem ea Statul roman care simtih, crescandu-i puterile,dorià sa scape de asemenea amaneturi, i cereh ea publiculchiar col strain sa aibä incredere in cinstea lui §i. in starea luide avutie; dar lumea, mai ales cea financiara strain, ne cu-noOeà inca foarte putin, cu 40 de ani in urraii; apoi de§ì noinu fusesem intru nimic vinovati de reaua intorsatura ce oltase afacerea Stroussberg, tot atat de putin vinovati erau§i actionarii cari dadusera banii pentru a construl drumuri defer in o tail indepArtata i care, mai la urma urmelor, eràpicinuitoarea tuturor greutatilor. De aceea vedem pe Kretzu-lescu transmitand guvernului raspunsul mai hotarit al socie-tAtei, chi titlurile nefondate vor suferl desigur o depreciere,mai ales a, imprumuturile romane nu sunt cotate la bursadin Londra. Kretzulescu sfAtuWe deci inch. °data pe gu.vernsa primeasca fondarea titlurilor, caci tara ar pierde nema-surat, daca rascumpararea ar &Mee. Sfatul lui Kretzulescuerh eu atat mai la local lui, cu cat ministrul Biilov Ii daduse,de§ì foarte delicat, a intelege ea, la caz cand afacereaferate nu ar primi o deslegare oarecare, Germania ar fi ne-

Catargiu egtre Kretzulescu din 6 Decemvrie 1875.

120

voita a rupe relaiile cu Romänia; ca mai la urma, daca chiarpretentiile societatei s'ar parea, exagerate, inca, guvernul To-man ar puta, sa faca aceasta mica jertfa, pentru castigulce'l dobandia prin rascumpärarea cailor ferate.

Aceasta amenintare despre a carei grave urmari Kretzu-lescu îi dadea pe deplin sama, o transmite guvernului dinBucuresti, pentru ca nici o raspundere sh nu cada asupra lui.

Ministerul mai cearca un mijloc desperat pe cat dezadarnic, pe atat si de neplacut lui Kretzulescu care erasigur de mai innainte de a fi refuzat, anume de a ruga peBi.ilov ca s'a apere el punctul de vedere al g,uvernului romanpe Muga consiliul de supraveghere, pentru a'l face sa renuntela conditia fondärei. Cum prevazuse prea bine Kretzulescu,intervenirea lui nu avii nici un efeet, intruch,1 Statul prusiannu putea sa'si jertfeasch interesele supusilor sài in folosulStatului roman.

Catargiu atunci cearea alt mijloc, anume de a schimbhmediul in care se trata afacerea i cere lui Kretzulescu, prino nota a lui din 18 Decemvrie 1875, sa determine pe consiliulde supraveghere a trimite un reprezentant al san in Bucu-resti pentru a sfarsl tratarile. Consiliul refuza trimiterea de-legatului, innainte de a se fi primit de guvernul l'ornan prin-cipiul fondarei titlurilor. Kretzulescu insa luand cererea tri-miterei unui delegat al societatei la Bucuresti, ea un act deneincredere fatá, cu el, se simte jignit, i arata lui Boerescuaceasta jignire. El se margineste de acolo innainte numai atransmite guvernului din Bucuresti actele ce i le comunicasocietatea. Guvernul Insà, incurcat i prin o schimbare mi-nisteriala, nu mai impartaseste lui Kretzulescu nici o stireIn rastimpul de o luna, dela 14 Decemvrie 1875 pana la 11 Ia-nuarie 1876, incat Kretzulescru poate adaoga, la nota lui princare'si rasufla supárarea, i arätarea parerei sale ca guvernulroman parasise chestia rascumpararei. In aceeasi nota basa,Kretzulescu nu lipseste a baga de searna, ca scapand ocaziace ni s'a oferit astdata de a räscumparà cáile noastre ferate,tara va aya, a regretà mult ca n'a putut profità de imprejura-rile in cari s'a aflat acuma acea societate spre a cumparaaceste

121

Boerescu se grabeste a rOspunde lui Kretzulescu eh inzadar s'a .simtit atins prin cererea de a face sO, se trimita desocietate un reprezentant la Bucuresti, intrucat aceasta arfi neaparat pentru a negocia cu el chestiile ce nu se pot hotari:deck in targ. Il roaga deci pe Kretzulescu SO nu se retragAtocmai acum, cand se simte mai mare nevoie de luminile lui.AceastO 1mprejurare mai dà prilej la schimb de note, canddeodata chestia rascumphrArei iea o altO intorsAturO. Consi-liul de supraveghere vazand 66 guvernul roman e gata sa pH-miascA conditia fondArei, dar &A consiliului nu i se °feria niciun folos pentru mijlocirea lui pe laugh,' societatea pe care oreprezintà si o conduceà cum vroia el, gAseste alt mijloc dea ingreuià räscumpararea, anume in chestia actiunilor deprioritate care, daca ar fi plAtite cu privilegiu, cum era sidrept ar fi rOmas prea mica' suma de Impàrtit actiunilor pri-mitive, lasand a intelege, ea', guvernul roman ar trebul SA mai4ncuviinteze cateva zeci de milioane pentru riiscumpArareaactiunilor de prioritate. Din aceasa nevoie se explich si pen-tru ce, dela inceput, consiliul ceruse urcarea sumei despa-gubirei la lei 309.000.000 cu reducerea procentului la 6% din7 /21 %. Cu alte cuvinte, cum spun Memoriile Regelui Carolposesorii prioriatilor cereau o tratare specialà, ceeace nuputea convenì guvernului roman"1). Fatii cu aceasta nouàgreutate rädicatà de consiliul de supraveghere, care nimiciàpuntul intai al aleAtuirei primitive, ea pretul rAscumpOrgreisa, nu treaca peste acel al constructiei, 248.130.000 de lei, tra-Wile pentru cumpArarea chilor ferate sunt cu total rupte, sisocietatea rAmane sh caute altfel de a scapà din desperata eisituatie2).

Kretzulescu nu lipseste inssO a arunea vina acestei ne-isbanzi asupra guvernului roman care trhghnise prea multnegocierile, ash cá nu se folosise de bunele dispozitii dela in-ceput ale consiliului de supraveghere. El 'îì rosteste totodathadanca sa parere de rhu asupra daunei pe care aceasta, im-prejurare o va aduce creditului moral al Statului roman"3).

0 Aim dem Leben, III, p. 2 (11 Ian. 1876).Note sur le rachat des chemins de fer 1876. Comp. Ala dem Leben,

III. p. 10-11 (13 Fevr. 1876).Serisoarea, din 22 Maiu 1876.

In urma acestei neisbutiri a afacerei cailor ferate sipozitiei sale tot nedefinite ea agent diplomatic la Berlin,Kr6tzulescu isi dii demisia din acel post in 29 Maiu 1876. Cu-rind duph aceea cazfind ministertil lui Lascar Catargiufiind inlocuit cu I. C. Bratianu, acesta da in judeeath peministerul conservator implicând in aceasta invinuire si peN. Kretzulescu care este astfel trimis pentru a doua oarhinnaintea Curtei de Casatie. El este insa scos curhnd dinaeuzare ca si in întâiul rand, i ramilne tot in favoarea Dom-nitorului care aratä in memoriile sale ce bine petrecuse infamilia lui Kretzulescu, in 1877, child îi face cinstea a petrececateva zile la Leurdeni: Nu'ti poti inchipul, serie Princi-pele Principesei, ce mult am gustat acea zi. Le-am rágkluitcA, la calatoria mea viitoare la Craiova, sh má opresc iar laLeurdeni" I).

In aceasta parte a activitätei lui N. Kretzulescu putemvedeh inthiu clibacia i energia lui in chestia luptei lui pentru

creeh la Berlin o situatie, in pozitia cea absolut falsä, incare 11 puneh starea de vasalitate a threi, libertatea lui derostire fath cu toti diplomatii din capitala Prusiei, care tre-buise sa'i puna in uimire, dar tot odath zgudue destul deadfinc pentru a cauth fiecare sh impace pe aprigul Roman!,care sustineh drepturile threi lui cu ash de mare indhrät-nicie. Kretzulescu obtine sä fie primit in audienth de marelecancelar, ceeace nu erà o mid, isbiindii, mai ales cand totidiplomatii marturisese ce gTeu se läsh apropiat principele deBismarck, chiar si de ambasadorii marilor Puteri. De Biilovcultivh apoi pe Kretzulescu i erà gata a recunoaste Rorattnieidreptul de a incheià conventii comerciale cu Statele celelaltesi lì fägadueste chiar de a intrh in trathri pentru o asemeneadare pentru a intrà in leghturg, ea corpul diplomatic de proce-dare pentru a intrà in legaturà cu corpul diplomatic; amba-sadorii, chnd Ii raspund, Ii dau titlul de agent al RomAniei,lucru pe care Ii face chiar i ambsadorul turcesc, adich tocmaiacel reprezentant diplomatic care aveh, cel mai mult temeiude a fi nemultamit de misiunea lui Kretzulescu, mai ales fath

1) Atts dent Leben. IV, p. 205.

122

123

cu tang-uirile cele poate prea ascutite ale lui Kretzulescu,repetate care toti oamenii politici din Berlin despre

drepturilor romanesti din partea Portei Otomane, tan-guiri care nu putusera sa, nu ajunga si la urechile lui Aris-tarchi bei.

In ciestia rascumpararei càìlor ferate, Kretzulescunu a isbutit sà aduca o deslegare. Aceasta se datoreste baskcum am vazut, nu lipsei de ravna a lui Kretzulescu in condu-cerea negocierilor, cat mai mult modului cum aceste nego-cien i au fost conduse la Bucuresti; caci daca se admiteà delainceput 309.000.000 de lei cu cifra egala cu anuitateaoelei de 248.130.000 lei cu 7 1/2 precum i fondarea titlurilor

conditie la care guvernul a consimtit, insa prea tarziu, candrasarise in gandul consiliului de supraveghere chest% prio-ritätilor räscumpärarea se facea de atunci. Nu e vorbapentru Statul roman a fost poate mai bine cá ea nu s'a pututinfäptul atunci, i ca s'a indeplinit mai tarziu, in 1879, &andlucrul s'a Aleut in conditii mai bune, de cum se putea in 1875(din cauza urcarei considerabile a prestigiului Romaniei prindeclararea neatarnarei ei din tratatul dela Berlin). Paean-du-se acum räscumpararea numai Cu 60% pentru actiunileprimitive, cu toate cá pentru acele de prioritate s'a incuviintat133%, s'a scazut capitalul total al rascumpärarei numai la209.000.000. Intrucat insa Statul roman hotari sá iee asupra.'sisi cele 48.000.000 obligatii de imprumut ale societatei cu 6%, ca-pitalul total dat pentru lascumpärare a fost de 257.000.000, dincare sca,zandu-se sumele amortizate pana la 1878, ramaneadatorie curata: 237.500.000 de lei. Procentul insa se reduseseacuma la 6% la aceastei sumii, incat amortizarea in loe de ase face in 69 de ani, se termina numai in 44. De garantareinsh nu scapa Statul roman nici in 1879, de oarece in loc deaceasta garantie in liniile ferate, Statul trebul sa asiguretatea in venitul monopolului tutunurilorl). Conditiile maibune in privinta pretului se datoresc insa, nu ravnei si di-baciei mai mare ale oamenilor din 1879, ci cresterei neconte-

1) Expunerea de motive a d-lui D. Sturdza din 1 Oct. 1879 In volumulRaseampdrarealor Ferate, 1880, p. 95-113.

124

rate a puterei threi, a creditului ei, precum si. situatiei poli-tice care, in ajun de reforma Constitutiunei tinea pe Evreiin asteptarea unui rezultat la care insa ei nu ajunsera inmasura pe cari o doriau.

In once caz incercarile de rascuraparare a cailor ferate,conduse de Kretzulescu in 1875, indrumara pe acele din 1879,punand bazele intelegerei care suferl numai modificari de cifreiar nu de principii, iar pe de altá parte silintele lui pentrurecunoasterea Statului roman ca orga.nizm deosebit de acel alTurciei, sub care Statul roman statea pe atunci, contribuirala evolutia innaltatoare a situatiei noastre politice si a vazeice o castigam meren in raporturile cu celelalte State europene.

Nici o lucrare politica nu se pierde in desert, ci con-tribue la sporirea sau scaparea puterei de viata a Statului.

CAP. VII.

ULTIMA ACTIVITATE A LUI NICOLAEKRETZULESCU.

Doi ani dupà retragerea sa din Berlin, la 1878, N. Kre-tzulescu apare din nou pe scena politicA, in o chestie foarteinsemnatA: retrocedarea Basarabiei, stipulati de Rusi, dupàràzboiul din 1877, prin tratatul dela San-Stephano.

Nicolae Kretzulescu cu mintea lui hotdrità, cu firealui dreaptà, stià sA plece capul acolo uncle trebuia. El stiaea' in fata eelor cu neputinth, in fata intamplgrilor nestrd-mutate a sta tantos este a pierde nu numai ceeace vreieastigi, dar adeseori i ceeace ai castigat. El lug, atunci inf ata chestiunei basarabene o pozitiune stranie pe atunci, darpe care un viitor apropiat s'a insdrcinat s'o justifice, mai cuseama in 1913, cand a trebuit ca guvernul roman s5, intre-buinteze tot sprijinul diplomatic si armat ca sà". obtinera opArticic6 din aceea ce ni se oferise de bungvoe la 1877 inschimbul districtelor basarabene ce pierdusem atunci, fära denici un folos. Nicolae Kretzulescu care cunosta toate urzi-rile tainice ale politicei internationale stia a, Rusia nu re-nuntase nici o clipà la cele trei districte basarabene, carefusese smulse de Tratatul din Paris, in urma invingerei cesuferise atunci (1856). Se Vázuse cA Gorciacoff imediat ceFranta fusese invinsA la 1870, ceruse neutralizarea MgreiNegre. Ca urmare neapArata dacA armele Rusiei erau trium-

126

fatoare in Orient trebuih, sä, fie reluarea celor trei districtecare eran pentru Rusi si o amintire umilitoare si o dorinthnestramutata de a nu rhmâneà izolati de Dundre.

Memoriile lui Andrassy arath ciar hothrirea Rusiei inaceasta privinth, iar consfintirea congresului din Berlin, oricat de dureroasii, nu a putut surprinde pe nimeni. Minh-sesem numai cu intAritarea spiritelor cu protesthri zadarnicea tuturor oamenilor politici, cu o tinutA de falsh mandriefata de intamplhri pe care nu mai eram sthpani a le modifich.

Nicolae Kretzulescu vazh cu adanch durere nesocotin.taoamenilor politici, cari nu voiserh sh, se supue evenimentelorsi sa asigure tarei Quadrilaterul Rusciuc-Silistra-Sumla-Varna si o huna compensatie bAneasch. Presa de atunci aatiitat si ea falsul patriotism in care se schldau toti oameniipolitiei, atat eonservatori cat i liberali.

In mijlocul acestor incureaturi si ascunderi ale adevh-rului, s'a aflat un om, un sin gur om, in toata Romania care aavut eurajul de a, emite o parere potrivnica curentului ob-stese, si care sprijinì tocmai singura solutiune indreptätithdin puntul de vedere politic.

Nicolae Kretzulescu, ea adevgrat cap politic .5i. carevedeh innaintea oehilor numai interesul threi, neumbritneaeoperit de nici un dor de popularitate, avù indrhznealaa'si spune gandul san pe fata, cu riseul de a trece drept omvandut Rusiei, drept lipsit de cel mai elementar simtimantde patriotism, inteun euvant drept trAdator de tail. El careluptase o viata intreaga in potriva amestecului strAin inafacerile Statului roman, i care vede astfel indeplinith, In-dependenta Wei, el erh ackla care vedeà lucrurile prin prizmalor cea adevärath si el singur stiù sh apere interesul real alR omaniei.

in o brosura a lui, Kretzulescu critich modul cum a pro-cedat guvernul, Camera si presa in afacerea Basarabiei: prininterpelan i si artieole dusmanesti la.adresa Rusiei, prin careRomania si-a instrainat aceasth, mare putere, chtre care tot neleaga oarecare datorii de recunostinth; eA ar fi putut fi vorbade o chestie nationalà, numai dach ar fi fost in joc intreagaBasarabie, iar nu un colt de phrnant cu mult mai jos in in-

127

tindere i valoare economich decht Dobrogea ce ni se oferàIn schimb'). El vedeh cá dacá am fi avut pe Rusi cu noi, amfi seapat mult mai usor in chestia evreiasch; cá trebuih sa neghndim eh nu erà intelept a lovi in. Rusia care are si amorulei propriu i al.ei patriotism; ea' in sfarsit ahestia Basarabieiva fi rezolvith de Europa in favoarea Rusiei, i cá toate pro-testhrile noasti.e nu vor aveh, alt efect decât a mic,sorà com-pensatia oferitä si a rdel pe Rusia dinspre noi"2).

MArturisim eh In starea de spirit in care se aflh, pe atunciopinia publich obsteasch a poporului roman, inchlzita de opresh imbolnhvith de sovinism, intemeiath, nu e vorbh, pe unsimtimânt de dreptate jignith, a trebuit MI N. Kretzulescu uncuraj, si o lepadare de sine cu totul afarg din cale, pentru asprijini cesiunea voluntarh a Basarabiei chtre Rusia in schim-bul unor compensatiuni mult mai mari.

A doua zi, duph esirea brosurei sus numith, Domnitorula trimis sh felicite pe N. Kretzulescu pentru indräzneala sapatriotich, arktându-i ea el singur a vazut bine. Mai thrziu,de chte ori inteleptul Rege reveneh asupra acestei inthmplhri,aduceh intotdeauna laude lui Kretzulescu pentru inaltul simtpatriotic ce ansul arAtase in aceasth imprejurare atat deinsemnath si de gingase.

Dach Basarabia erà pierduth, ar fi fost o copilariea crede a. prin protesthrile noastre vom schpa-o, chci, canderh, vale de a se impäch toate puterile dela Congresul 4mn,Berlin si anume pe baza unei imphrtiri a unor täri turcesti,si child conditia neaphrath a acestui chstig erà multhmireasi a Rusiei, chci ea odarà adusese prilejul acelui chstig, inte-lege oricine ch vulturii cei mari adunati in capitala ImperiuluiGerman nu erau sa se opreasch, dinaintea unei milsuri carepentru ei era o mica nedreptate in dauna unui mic Statcare se gäsià, in phrerea lor, destul de compensat prin recu-noasterea neathruhrei i darea in schimb a Dobrogei.

Este invederat eä in aceasth imprejurare nu massa cea

.Romitnia liberi, organul partidului junimist spune prin Dobrogeani se dit un Indus titrm in mare", etc.

Reflexiona sur la retrocession des 3 districts de la Bessarabie par Ni-colas Kretzoulesco, Bucarest 1878 mars, p. 3 et suiv. Comp. Presa 20 Iunie 1879.

128

mare a poporului, nu conducatorii lui au vazut drept, ci Ni-colae Kretzulescu eäruia acum trebue sa'i aducem inchinareaeuvenita, pentru acel mare act de patriotism luminat §i pre-vtizator.

** *

Tratatul din Berlin impusese Romaniei, in alai% deretroeedarea Basarabiei, §i. primirea necre§tinilor la impa-mantenire. Aceasta favoare trebuia sa fie coneedata, de Ro-mania mai ales Evreilor care, prin marea finanta, izbutiserasa fie tratati ca o Putere, ea un Stat, i sä formeze obiectulunor tratäri politice. Trebuià deci ca Constitutia romana §ianume art. 7 care prevedea dreptul de impamantenire datnumai strainilor de rit crWin, sa fie revizuita. Aceasta in-datorire de§tepth in tara intreaga o m*are mai puternichinch,' decat aceea care o främantase cu prilejul deslipirei Ba-sarabiei, §i aceasta zguduire adaosa pe o stare sufleteascä cenu se lini§tise inca debe, arunca pe poporul roman inteostare de excitatiune ne mai pomenitä, care'l putea impingela fapte putin ehibzuite. Se pareà ea strainatatea voià sa nepuna eutitul la gat, pentru a priml pe Evrei in cetatenia ro-mana, sub eonditia amenintatoate de a nu ne recunoa§te altfelneatarnarea, pentru dobandirea careia fäcuseram atatea jertfesi varsaseram atata sange.

Adunarea din 1878-79 declarase ea primete Tratatuldin Berlin, neputand face altfel, §i. recunoscuse deci nevoiade a se revizul art. 7 din Constitutie. Conform acestei legi fon-damentale a Statului roman, adunarea fusese disolvatä §i. sefacurä alegerile pentru Camera de revizuire, in mijlocul celeimai mari framantäri ce se poate inchipul. Mai toate cape-teniile politice $i intelectuale ale Ord intrara in noua Con-stituanta.

Se isca intai o desbatere foarte vie pentru a se §ti delacine era sa piece proiectul de reforma a art. 7. Opozitia dinAdunare cerea ea el sa fie formulat de guvern, lucru ce fueombatut cu cea mai mare energie de Ion Bratianu, capul gu-vernului liberal. Bratianu voia anume sa. arate Europei modul

129

cum tara privia aceastä revizure, iar opozitia ii räspundea eaAdunarea, necunoscAnd pärerile Puterilor europene, mi vaputea formula propuneri care sä" räspundii, §i. dorintelor lor.La sfar§it insä phrerea guvernului invinse §i se alese o co-misie de 11 inembri, iar in Senat una de 7 in care figura iNicolae Kretzulescu. Atfit el cat i Vasile Boerescu demisio-narà insä din comisie, pe motivul cä ei erau de pärere ea gu-vernul sä infati§eze proiectul. Boerescu, fäcandu-se organulamandurora, spundi cä guvernul care bágase tara in räzboiu

adusese la luminii chestia izraelitä, trebuià sh iee singur ini-tiativa rezolvirei ei. Cu toate cä demsiile lui Kretzulescu .5iBoeresou sunt respinse, ei nu iau parte la lucrArile de intoc-mire a proiectuluil).

Adunarea era in o pozitie foarte stranie. Ea era in ma-joritate guvernamentalä; cu toate acestea in comitetul delega-tilor alei pentru a se rostl asupra proiectului intocmit de co-misie, cAzurà 4 membri din opozitie §i. numai 3 din majori-tatea guvernamentalà, cAci cum spunea Blaremberg in §edintadin 7 Septemvrie: Avem o majoritate ministerialä, dar nu omajoritate revizionistä in sensul ministerului. Camera vreape d. BrAtianu, dar nu imphrt4ete ideile sale in chestiaizraelite2). Aceste idei erau numai bänuite a fi favorabileEvreilor, cAci Brälianu nu le däduse incA pe fatà, prin nieiun cuvânt.

NeWeptata aleAtuire a eomitetului delegatilor luasefiintä sub presiunea opiniei publice protivnicg Evreilor, incâtacei membri fuseserà ale§i ca delegati care reprezenta,u maipe fath tendintele anti-semite, §i Vasile Conta cel mai hotäritdin toti fu ales raportor al proiectului. Cu toate cA VasileConta subsemnä, aläturea cu ceilalti trei colegi ai säi dinopozitie, proectul de revizuire, in discursul tinut de el, serosti personal contra revizuirei, cel putin pentru momentulactual.

Väzand BrAtianu c:i comitetul delegatilor reprezintäopozitia in loe de majoritatea adunärei, el se Om& cA minis-

Mon. of., 15 iti 27 Iunie 1879.Mon. of., 8 Sept. 1879, p. 5862.

75136 9

130

terul exclusiv liberal cum era acel de atunci, nu va puteà re-zolvi chestia izraelith si se hothri sa primeasca ministerul,alcatuind un cabinet de fuziune in care sa intre i elementeeonservatoare, ceeace era cu atat mai de nevoie, cu e,:it des-legarea chestiei izraelite trebuià sá apara fata cu sträinatateaea data de tara intreaga, iar nu de un, singur partid.

In 11 Iulie 1879, Bratianu demisioneaza pe motivul apa-rent al alcatuirei coraitetului delegatilor care infatish o ma-joritate anti-guvernamentalä. Ca lucrurile stäteau insa, altfel,se vede de pe aceea cá ministerul se reconstitue tot sub Bra-tianu, primindu-se in el, pe laugh M. Kogälniceanu, tocmaiacei doi membri din Senat cari nu voisera sa la parte lalucrari: Nicolae Kretzulescu si Vasile Boerescu, si anumeeel intai ca ministru de Instructie, iar al doilea ca ministrude Externe, in programul noului cabinet cetim ea, am läsatonce spirit de partid, eaci timpii sunt grei, din cei mai greiprin care a trecut tara; cá ministerul va suprima once deose-bire de teligie; dar va sustinea totusi impamantenirea indi-viduald".

Nevoia lui Bratianu de a aduce in minister pe doi pa-trioti de mare vaza, Il facit sá &each' peste indusmánireaIn care el se afla, cu Boerescu i mai ales cu Kretzuleseu, i säceara, conlucrarea la opera comund a acestor trei insemnatibarbati de Stat cu vaza in tara si in strainatate.

Cà lucrurile stateau astf el i cá Bratianu fusese nevoitsa alcatuiasca un minister de coalitie ne-o spune intai PetruCarp in sedinta din 6 Septemvrie 1879 pe cat si M. Kogälni-ceanu care arata, el fusese chemat in minister, siatunci &And am venit sa lucram impreunä ne-am facut con-cesii mutuale, pentru ea sa scaram tara; caci avem aceastäpretentie, aceasta impertinenta daca voiti, a crede eh o s'oscaphm. Ministerial de coalitie era de nevoie pentru a res-pinge mai bine pe Jidani"1).

$i in adevar ca erà neapärata o intrunire a tuturor pu-terilor tarei pentru a gasì mijlocul de a impach interesul Eu-ropei cu al nostru.

1) Mon. of., 7 Sept. 1879, p. 5820. Comp. 4 Oct., p. 6411.

131

Biilov ministrul german spunea lamurit, ca noi amInscris in Tratatul nostru un principiu pe care, daca voiti saintrati in societatea noastra, trebue al adoptati. Noi nu nemai amestecalm in chipul cum voiti al aplicati; aceasta, etreaba voastra; cleat trebue sa va ganditi ea ceeace yeti facesa nu fie o mThtificatie"1).

Acest minister de coalitie infatiO, insä din alte punte devedere contraste izbitoare. Se vedeà in el, alaturea cu Ko-gälniceanu §i. Kretzulescu ambii priet,eni §i. conlucrätori ailui Vodd Cuza, ea ministru de razboi Colonelul Lecca, unuldin rasturnatorii fostului domnitor. Aceti trei barbati poli-tici intraserä in minister pentru a venì in ajutorul tarei, inaceste momente grele prin care trecek dupa cum o spunelämurit Kogalniceanu in frumosul sail discurs: Gaud m'achemat Bratianu, am uitat diferentele dintre noi. Atâta amintrebat: Mo§ia este drept politic sau bal Cäpatand ras-puns afirmativ, am intrat in minister. M'am intAlnit in elcu Kretzulescu eu care aveam legäturi veehi, din vremileUnirei, and era redactorul Concordiei" §i. care fusese mi-nistru dupg, 2 Maiu. Cu Lecca primisem sa fiu alaturea, fiindcanu ma ocupam de ceeace acesta facuse la 11 Februarie. Deaceasta avea sa dea Lecca seaniä innaintea istoriei; dar Leccaa aparat orelinea in 1869 sub ministerul lui Dimitrie Ghica(in care era §i. Kogalniceanu). Am intrat in minist,er, ur-ineaza Kogalniceanu, ea sä scap România de un pericol,de un cataclism care este iminent, sa scap tara mea cea mica;.eAci ne vom pune in luptä cu Europa daca vom face cevanematur" 2).

Proieetul lucrat de majoritatea comitetului delegatiloradmiteà numai principiul inläturarei chestiei confesionale ladoUndirea drepturilor politice, mentinandu-se astfel princi-piul naturalizarei inclividuale. Guvernul credea ea acest pro-iect va fi privit de Puterile europene tocmai ea o mistificare;taei Europa cereh nu numai o proclamare de principii pentru

Mon. of., 15 Iunie 1879, p. 3337.Ibidem, 8 Septemvrie 1879, p. 5787.

viitor ci si un inceput de executarel). Pentru prezentniceanu spuneà curat eh acest proiect era o sfidare a E2I-ropei2), cuvinte ce sunt relevate de opozitie prin organul luiG-. Vernescu 3). BrItianu adhogih c proiectul delegatilor nuva fi primit in sträinhtate i eh, nu erà sh piará Romhniadach in 5.000.000 de Romhni eran sà introducA 1000-2000 deEvrei4). Guvernul deci cerir ea proiectul majoriatei delega-tilor sa fie sau retras din desbateri sau respins de Adunare.Insa pentru a nu da de banuit cA ar sustineh imphmantenireaEvr eilor dupa eategorii, Brátianu determinase pe partizaniisai, minoritatea comitetului delegatilor, sä retragh maiproiectul ei care prevedea tocmai acest sistem de impaman-tenire5). Mijlocul insá dáda cu totul gres, chci opozitia vh-zfind ch i minoritatea îi retrage proiectul, bhnul dinpotrivhca guvernul aya, scopuri mult mai inaintate, anume emanci-parea tuturor Izraelitilora). Koghlniceanu pentru a täih ase-menea deducen, sprijinl el cererea categoriilor, arhtand cheh au mai fost propuse ()data', la 18(34, cAnd fuseserh, spri-jinite de C. A. Rosetti si N. Kretzulescu. A.cesta fusese chiarraportorul proiectului de lege care admiteà la drepturile po-litice pe strhinii care se bueurau de imphnihntenirea ceaintre care erau i Izraelitii phmänteni7). Koghlniceanu seaprira insa contra invuinuirei ch el ar dorl emanciparea tu-turor Izraelitilor, aratând eh, el, in 1866, spusese eh o ase-menea masurà ar puteà aduce un mhcel in Moldova8).

cu toate acestea, stäruià contra ministerului, de oareeeKogalniceanu, in programul subsemnat de minister, spunehea erh, contra categoriilor, si acum le aphrà8).

Ce insernnau aceste intetiri necontenite ale ministeruluiasupra adunhrei? Intäi refuzul absolut de a luà initiativa

1).

132

Boereseu In qedinta din 1 Oetomvrie 1879. Mon. of., 2 Octomvrie6378. Comp. BrAtianu 10 Septemvrie, Ibidem, p. 5942.

Ibidem, 7 Septemvrie, p. 5821.Ibidem, 8 Septemvrie p. 5866.Ibidem, 10 Septemvrie p. 5908 i 5902./bident, 11 Septemvrie, p. 5868-69.

) Ibidem, p. 5871.1) lbidem, p. 5872.s) Ibidem, p. 5873.9) Ibidem, 11 Septemvrie, p. 5891.

133

unui proiect, i cererea ea numai deck Adunarea sä infati§ezeproiectul pe care acuma guvernul cerea ca adunarea sal res-pingd. Apoi zadarirea Camerei de catre Kogalniceanu careacum sprijinia eategoriile, cand programul ministerial serostià contra loll Noi credem cà ministerul proceda astfel,pentru.. a arAta Europei starea sufleteasca a Wei i greutateauriasä ce guvernul avea de invins pentru a face sä se pri-miasea revizuirea, cerand astfel Puterilor ca elé sa se mul-tamiasea cu eat mai putin, dacá" nu voiau sä provoace o ne-norocire de care el nu ar fi fäspunzkor.

Boereseu rägaduia cá indatä,' ce proectul majoritatei de-legatilor va fi respins de adunare, guvernul va venì cu pro-ectul siiu care nu va propune nici emanciparea, nici macarimpämantenirea dupä categoriii) i adunarea, dupa aceastadeclaratie, face guvernului pe plac respingand proiectul de-legatilor2).

Proiectul guvernului duph ce suferi oareeari modificari,treea in Constituanta. El nu continea deck o sing,urà cate-gorie de Izraeliti ce erau sa fie impamanteniti deodata in chipexceptional, fära nici un stagiu, anurne acei ce luasera partela räzboiul pentru neatarnare. Cellalti toti trebuiau sá treacaindividual prin Camerä, dupa cum treeeau strainii de riterestin innainte de revizuire.

In toate aceste främântäri din sanul ministerului pentrua gasì formula impämantenirei ash ca sà multämiasca Eu-ropa prim inceputul de executare i sá nu atingh prea multsimtimintele tärei, Nicolae Kretzulescu a luat o parte hota-ritoare, i anume propunerea ca, pentru a multami. Puterile,sd se impämanteniasea deodata fostii soldati evrei, pornìdela el si fu indata imbratisatA de intregul minister, ca solutiacea mai fericita fatä cu Europa8).

Aceasta ideie era cea mai Nina' pentru rezolvirea acesteigrele probleme.

In timpul furtunoaselor desbateri .5i a vajnicilor fra-mantäri earora dada nastere chestia izraelith, Kretzulescu

Mon. Of. 11 Septemvrie, p. 5927.Ibidem, p. 5943.Dupit o comunicare privatit flcuti$ mie de M. liogianiceann.

134

gasì timpul de a se ocupà si de trebile speciale ale ministe-rului sau. Din scurtul timp de jurnatate de an, cat satùIn fruntea Depaxtamentului Instructiei, voim sà amintimnumai o prea frumoasa circulará catre corpul didactic in carese vad reproduse ideile pe care el le aplicase child fuseseprofesor, si dorinta lui arziltoare de a ridica nivelul cor-pului profesoral la inaltimea idealului pe care Kretzulescu

Meuse de el. In aceasta circulara, din 14 Aug-ust 1879,Kretzulescu d5 povete foarte intelepte invatatorilor, anumeea sa predee cunostintele in ordin i legatura; sä, caute aaplica toate notiunile la imprejurarile vietei; sa, se slujasea deo limbh romaneasca si de un stil corect; sa fie, cu copiii,buni i blanzi pentru a dobandl afectia lor, singurul mod dea castigh autoritatea; Sá dovediasca tarie de caracter spre aimpune respect copiilor i, in sfarsit, sa nu pasasch pragulscoalei pana nu vor fi preparat i ordinat bine ce aveau apredà copiitor"1).

* *

Dupa proclamarea neatarnarei Romaniei se ivI nevoiaorganizar0 unei reprezentatiuni diplomatiee la curtile eu-ropene, putandu-se acuma realizà pe fata eeeace se incercasemai inainte de a se face pe sub mana. Cea dintai legatiune pecare Statul roman o organiza fu aceea din Roma, la Curteaacelei tari care se aratase totdeauna atat de favorabila Ro-maniei, trimitand ca Ministru plenipotentiar pe Kretzulescu,

Dela Roma, Kretzulescu fu stramutat la Petersburg, dup.&proclamarea regalitatei, uncle el se bucura de simpatii preti-oase, i unde Romania aveà nevoie de un reprezentant binevazut de Curtea ruseaseä, In vederea unor chestii destul dee,°Tea de rezolvit, ca aceea a sprijinului rusesc in afacerea Du-ngrei i aceea a despagubirilor datorite de Rusi particula-rilor din Romania, pentru daunele suferite din pricina tre-cerei armatelor rusesti prin teritoriul ei.

Kretzulescu castiga simpatiile i incredereh Impara-

1) Mon. of., 1879, August 15. p. 5g31.

135

tului Alexandru al 111-lea si a ministrului shu, de Giers, siizbutl a pune capht, spre multamirea threi si färä a jignI peRusia, acestei spinoase afaceri.

Kretulescu stAth sapte ani la Petersburg .si fu in toatadurata misiunei sale inconjurat de semnele cele mai mhgu-litoare de stima din partea societatei rusesti, si plecarea luidin Petersburg lash phreri de rau in toath societatea innalthcare'l cunoscusell.

In 1886 Kretzulescu se retrase din Petersburg si reintraIn tarh, din eauza unei deosebiri de veden i intre el ,5i. guvernulliberal al lui Ioan Bratianu.

Chiar in anul retragerei sale, Kretzulescu isi manifestänepläcerea lui catre guvernul liberal, cu prilejul punerei pie-trei fundamentale la noul palat al Ateneului Romän, aseza-rant ce fusese intemeiat de dânsul, duph cum am aratat maisus. In euvântarea rostitä cu acest prilej, Kreztuleseu apashintre altele asupra nevoiei de liniste a tarei" fraza care tintehpe guvernul lui Brhtianu ce tineä acum de mai mult de 10 anisi incepuse a nemulthmi tara. Aceastä rostire a lui Kretzu-lescu ii atrase un rdspuns foarte violent din partea VointeiNationale2), care imputh lui Kretzulescu eh, duph ce repre-zentase guvernul liberal athta timp la Curtea ruseasch, acumase aratä ea leaderul opozitiei. Kretzulescu ar fi putut ras-punde ch el, la Petersburg, reprezentase tara si pe Rege, iarnu guvernul ce se aflà atunci la drum Statului; apoi eh acestguvern avuse el insusi nevoie de slujbele lui, de oarece desl11 stieh eh nu'i imparthseste principiile, il trimise Ministruplenipotentiar in capitala Rusiei, in vederea serviciilor ceputea face Thrii.

Kretzulescu punându-si candidatura la locul de senatorIn judetul Museel, nu izbutl sh fie ales, combhtut fiind de gu-vernul liberal eu atata staruinta, mai ales pe temeiul eh el arfi rusofil, imputare nedreapth si calomnioash, de oarece inalacerea Basarabiei nu i se cuvin lui N. Kretzulescu deeht

Ne pare reu, a nu putem complectà gtirile asupra acestei activitIti diplo-matice a lui Kretzulescu, actele diplomatice fiind tinute tneX In secret, iar tntrehirtiile lui negitsindu-se nimio &supra acestei misiuni.

1886, No. 674.

136

laude pentru patriotismul sàu luminat i prevazator. Nu esteom politic care sa nu recunoascii azi gre§ala facuta in 1878§i urmarile ei atat de pag-ubitoare tareit).

Dupil caderea liberalilor, in 1888, Kretzulescu intra inSenat, al chrui pre§edinte este ales. Calauzit de un spirit demoderatiune §i iepártinire, dansul fu combatut de elementeleextreme §i inlocuit la Pre§edentia Senatului de GeneralulFlorescu, candidat al opozitiei conservatoare.

Ultima lui indeletnicire politica a fost misiunea lui laParis in calitate de Trimis extraordinar §i Ministru plenipo-tentiar (1891-93).

In timpul acestei misiuni N. Kretzulescu negociasemna prima conventiune de comert intre Romania i Franta(1892).

Retras in viata privata (1893), N. Kretzulescu nu incetaa se interesa de politica 51 a urmtiri de aproape evenimentele-,cautand intotdeauna da seama de inaurirea lorasupra intereselor tärei. Dansul se intretinea mereu cu rudele

prietenii de mijloacele de a asigurà soarta unei tari tinere,plina de viata i de viitor.

Chestiunile adeseori atat de complexe ale politicei ex-terne faceau obieetul curiositatei sale i pang la sfar0.tu1lungei sale cariere se tineà in curent eu marile probleme alepoliticei externe. Chiar in ultima zi a vietei sale, Kretzulescuurmarea cu atentiune revolta Boxerilor in China §i se interesade represiunea cu ajutorul armatelor europene. Dansul ju-deca cu oarecare severitate aceasta noua atingere a autono-miei unei tari uriw, care putea pricinul neajunsuri grele §iehiar primejdii pentru Europa. Caci revolta Boxerilor nu eradupa parerea lui deck o manifestatiune a simtimantului na-tional exasperat de incalarile stráinilor.

Pe langa interesul ce-1 purta pentru chestiunile poli-tice, Kretzulescu nu pregetà de a se ocupà cu lucrarile Aca-demiei Romane, a carei infiintare o proiectase in 1865 i alcarei Prqedinte fu ales in sesiunile 1895/96-1897/98, dupa

1) Voinfa Nationalti, No. 101b, 16 Tanuarie 1886. Vezi qi mai sus p.125-128.

N. K ETZCILESd

137

fusese in mai multe randuri presedintele sectiunei stiin-tifice. In 1895, el pronunta, in fata M. S. Regelui Carol, cunos-cutul i foarte apreciatul raspuns la discursul de receptiune alDoctorului Babes.

De altmintrelea, cu toate ocupatiunile politice si stiin-tifice ce-i absorbeau aproape tot timpul, Kretzulescu nu ezitaa'si lua asuprasi i alte sarcine destul de gingase. Ash, in1854, priml dela fratele sau Scarlat directiunea fundatiuniifamiliei Kretzulescu, in calitate de ef or administrator, func-tiune ce o pastra Oda' la moarte si de care se ocupa cu ceamai mare grije atlat in tot timpul petrecerii sale in tail, cat

In cursul misiunilor sale in strainatate. Gratie luiruitoarelor sale demersuri, aceasta pioasa institutiune putùfi ferita de a fi absorbita de Stat i pastrata neamului Kre-tzulestilor1). Tn tot decursul administratiei lui, Kretzulescu

, .

se interesg, de aproape de toate amanuntele gestiunei atatpentru a-i marl averea i a-i desvoltà -veniturile, cb",t i pentrua o feri de risipa, marindu-i veniturile foarte mult in tottimpul cat fu efor.

Cu cresterea treptat6, a veniturilor, dansul fu fericit aputea contribul din ce in ce mai mult a alinh mizerii demne deinteres, procurand mijloace de trai multor membri scapatatiai familiei Kretzulescu sau ajutand atatia tineri a-si com-pieta studiile, gTatie numeroaselor burse ce li se acordà deEforie.

Astfel Kretzulescu avì.1 ocazia sä" poatil pregatl tineretulpentru rnisiunea de desvoltare si de progres ce avea sA. inde-pliniasca pentru tara. Cati barbati de Stat, &AO profesori, in-gineri, juristi, medici eminenti nu s'au bucurat de ajutorulinstitutiunei conduse de el si cata recunostintA, nu a culesdansul duph urma acestor binefaceri.

I) Vezi date interesante asupru acestei fundatiuni i asupra interesului ce-ipurtn Nieolae Kretzulesen, In Anexe No. XLIV i XL V.

CAP. VIII.

PERSONALITATEA LUI NICOLAE KRETZULESCU.

Din intregul acestui studiu se vede cA Nicolae Kretzu-leseu (Tà infhptuirea unui earacter. Acest bArbat a fost ashcum a fost nu numai pentru c5, simtih in vinele lui pâlphireaunui neam intreg dar pentru ch din izvoarele la care se adapaseIn familie triisese puterea de a fi aceeace doreh sh fie pentrutara liii. Chei dovedit este ch shnhtatea trupeasch i sufleteasch,einstea nesoväelnieä", adevhrul in fath cu el si ca semenii,atkea calitAti provenite lui Kretzulescu din siinul familieilui nu erau indeajuns pentru a face dintr'un om omul intregcare cru el. Puterile dtavice sunt i rhmAn izvorul la care seadapa alesii vietei dar ca s poti pune tu insusi staphnire pe eletrebue sh fii alchtuit din elemente superioare fizice si psihice,astfel cum a fost N. Kretzuleseu. Ce folos poate da mhnun-ehiul dach'i lipseste leghtura care'l fine.

Kretzuleseu a legat inaltele lui daruri urzite dinmostenite i pilde trgite in eopilkia lui eu puterile vointeiprin munea. Dach ar fi astAzi sh scrim pe piatra mormân-tului lui o devizh sfihntiá, ar trebul sá spunem: la izbetnclei,pa-in munca%

Astfel a putut eheltui pentru tara lui toate izvoareleinteligentei, ale devotamentului, ale nemhsuratei lui energ,ii.

El a lasat urmasilor shi politici acelor alesi din vechilefamilii boeresti ale tarei, indemnul la fapte mari; le-a arhtatca fiul unui neam insemnat trebue sh cinsteasch threi lui,

139

locul ce a detinut in viatä cu cinste, munch' 5i dor de isprava.El nu a fAeut din inaltele lui stäri soeiale subieet de de5ärta-ciuni, ei amp de cercetare. Din mijloacele bäne5ti ce le avehla indemänä de asemenea nu faca desfiitari pentru el, eiizvoare de aunare pentru cei nevoia5i i neputincio5i. Pri-sosul ce'i vena prin diurne i altele el Il distribuià pentru in-demnurí. la Cei ce nu puteau pA51 pe ealea binelui neajtitati latimp. Daa, adäogAm faptul cà Nicolae Kretzulescu erà peatunci aproape färä, avere .5i eä numai thrziu, la varsta de 6.5ani abih, i-a venit avere de pe urma fratelui säu Scarlat Kre-tzuleseu, putem deduce clit de mari eran darurile lui de abne-gare 5i renuntare la tot ce nu puta sä contribue la tinta ce.sipusese: Inältarea neamului. Cu asemenea prineipii un maremandatar al tärei, un ministru, care poarta grijele ei nu seodihne5te pe munca altuia, ei e el eel dintAi i cel mai simplumuncitor in trebile Statului. De aceea Kretzuleseu om de vitamare, om din vitele acele in care s'au odihnit generatii intregiIn imbuibäri de bunuri necercetate, vine 5i zdrobe5te calupulinvechit i lasä sä, se vada un om cum trebue sà fie acel pecare soarta i na5terea l-a pus in adins eelor multi, spre aservi de pildà temeinieä.

El munce5te din rasputeri, din prima tineretà, ea saajung6 la rezultatul dorit, prin munca un trunchiupe care sä se ridiee la inaltele situatii ale tärei, iar nu dinstraturile läsate de strAbunii lui sä, se faca un piedestal 5u-bred. Caci 5ubredà e inältarea orieärui om ce nu cimenteazatreptele pe care pà5e5te la munch' disciplinatà i devotamentpentru tinta aleasà.

De aeeea gasim munca lui Kretzulesen in circularile datede el afit in orase eat 5i sate in care se vede nu earacterulsimplului secretar, ci gandurile omului mare. In mäsura incare îi permit timpul i puterile, el veghiazA la toate, la celemici ca 5i la cele mari. Viata lui se scurge 1ini5titä. 5i regulata;dAnsul se odihne5te putin, sculandu-se de diinineatä. Cânclaveh vreun plan, vre-o lege in gfind, se sculà noaptea easà o cereeteze i intrupeze in seris. Aceastä disciplinä su-fleteaseä a facut pe Kretzuleseu sa se gAndeaseä la nevoiletärei ehiar ciind nu erà ministra i sä punä in legatura cele

140

de eri cu cele de azi i munca lui sh se prefach in coloanáde granit, de care s'a rezemat tánärul Stat roman. In ul-tima parte a vietii lui, cind necesitatile functiunilor luipolitice îi dadeau rägaz Ii placea sh se retragá, la Leurdeni.Acolo el se odihnia de zbuciumul vietei politice, in továrásianumai a familiei lui, legatá de el prin o mare si adancli iu-bire; in cercul intim al prietenilor ce se adunau adeseori incasa lui. Aici putea el insfarsit fi adeseori singur cu el insusi,cercetandu-si faptele si gindurile, spre a le adapta &U maimult la tinta vietei lui, fericirea Oirá.

Kretzulescu cautaise, in acest frumos colt de pámant,asezat pe ultimile ridicáturi 11e Carpatilor catre sesul muntean,sa'si zidiascá o casá in o pozitie incantatoare, la jumátateaunei coaste de deal, de unde vederea se intinde departe pe sesulArgesului.

Casa incapätoare vapsitá cu var, strálucitoare in albeataei, se balita dragálasá pe o terasá inaltá, in mijlocul uneigrádini pline cu trandafiri care, vara, isi desfaceau comorilede verdeatä si de flori pe fundul mai inchis al unei paduri destejar ce se ridica pe culmea din daratul casei.

Kretzulescu se ingrija foarte de aproape de acest cuibpretios, si de cate ori trebile lui i-o invoiau, vena la Leurdenipentru a drege, a intocnil si a infrumuseta locul. Pádurea,In poalele careia era zidita casa, fu sträbátutá cu carári i dru-muri mai largi pe care puteai s'a,' te duci spre adancul ei, pejos, calare .sau chiar cu trásura. Padurea luà astfel cu incetulchipul unui pare intins care impodobl si mai mult locuinta deodihna a lui Kretzulescu. Paná in ultinrul an al vietei lui, else premnba in fiecare zi, cat Batea, la tará prin desisul co-drului, calare ata dimineata cat i dupá pranz, i adeseori sarase intorceá, pe jos iarási in sinul ei, in továrásia familiei si aprietenilor ce se intamplau sá vina sal vadá, la mosie. El se bu-cura mult de frumuseta naturei, i in corespondenta lui intima,se gasesc descriptiuni cari dau puternica rostire acestui simti-mant. In ultimele sile ale vietei lui, cánd nu mai puteà strábateseurnpa lui pádure decat In trásurá, se uità mai cu jale la ea,dar tot gasa in umbra ,si racoarea ei mangaere i alinare. Pri-mavara mai ales aveá o pacere deosebita de a ascultà cantul

141

paserilor de prin cranguri, placere care provena atat din gustullui pentru natura, eat i dim acel foarte viu pentru muzich. Unadin cele mai mari desfatari in timpul studiilor sale din Parisfusese opera italiana, uncle ascula pe vestita cantareata Grisisi pe nu mai putin renumitul tenor Tamburini. Lui Kretzu-lescu insä ii; placeà mult a ascultà, i lautarii. El simti o vieemotie, -dupa cum o spunek când reintors din Paris si cobortm-du-se din vaporul ce'l adusese dela Viena la Turnu-Severin,auzi in gradina unde stätea la mash', räsurand arii romanestidin gura si din arcusul lautarilor. Cu aceste cantece patrundeauIn sufletul lui nu numai valurile muzicei ci i glasul tarei luipe care nu o väzuse de mai bine de cinci ani. Kretzulescu iubiàintuit a intriml la el prieteni i cunoscuti care faceau muzica.

Kretzulescu era fiu tot asa de respectuos pe cat i fratebun i iubitor. Trei dim cele cinei surori ale lui rAmasera ne-maritate i traiau In strainatate, iarna in sudul Frantei i varala Paris. Kretzulascu erà pentru ele un adevarat parintepanà la o varstä innaintata, se ducea la Paris numai sprea le vedea, ingrijind de ele cu cel mai deplin devotament. Kre-tzulescu insa intindea si mai departe decat membrilor fa-miliei ingrijirile i ajutorul la vreme de nevoie. Ash intimpul razboiului, el infiintase la Leurdeni un spital cupaturi unde si el insusi ingriji pe raniti pansandu-i, ope-randu-i i dandu-le toata cautarea medicala trebuitoare.

Tot la Leurdeni erà bash' i locul cel mai placut al luiKretzuleseu pentru lucrarile intelectuale. Aici pregatI el in1878 douä, volumuri ale editiei a claw a Tratatului seiu de Ana-tomie al eäruia volum al III-lea i ultim apàrù zece ani maitarziu, in 1888. Tot la Leurdeni serse el Am intirile lui istorice.

higrijirea de persoana lui erà foarte amänu-ntita, rezul-tatul studiului igienei eare'l invatase principiile curatenieiale exercitiului, neaparate pentru pastrarea sanatatei. Pe langaconstitutia lui sOnatoasa, i aceasta asprä disciplina tru-peasca explica lungimea in destul de insemnata a vietei lui,parcursa fära nici o infirmitate izicà i In deplina pastrarea puterilor mintale, panA la ultimul moment al vietii sale.

Exereitiul lui cel mai plOcut era. &Maria. El iuba foartemult caii frumosi i aveà totdeauna cai de rasa', atat de calärie

142

eft si de trasurä. Pentru a se urea pe cal, intrebuintä ea loc deimialtare piatra lui Leurdeanu pe care o regäsise lângä nisteruine ale conacului stolnieului Sandu dela Leurdeni, si o ase-zase lânga scara de intrare a casei lui. Mânca foarte cumpätat:dimineata lua o cea.sca de cafea cu lapte, cu phine; nu dejunAniciodatà, ci ilia la 4 ore o ceascii de ceaiu i prânzia seara cubucate f carte simple.

Printre vecinii lui N. Kretzulescu de lânga Leurdeni eràintai batina Goleasca, mama lui Nicolae, Stefan, Alexandru.5i Radu Golescu si a d-nei Racovitzh. In jurul bätrânei se adu-nasera copiii, nepotii i chiar stränepotii ei. Casa fierbeh deviatà i veselie; nu era linisà destul de incApAtoare pentru atita,lume, si se intrebuintau i pavilioanele din un pare preafrumos i foarte bine ingrijit. Mosia Golesti este depärtatade 16 kilometri de Leurdegai, ceva mai departe este asezatä viaFlorica, proprietatea familiei BrAtianu.

Nicolae Kretzulescu i Ioan BrAtianu lucraserä im-preund pentxu tara lor. La inceput strAns uniti, se desbinaràcu timpul prin ideile lor politice, ceeace nu impiedia pe Brä-tianu de a recurge de mai multe ori la Kretzulescu, ash cá deo-sebirea ideilor nu zdruncinase relatiile lor sociale, intemeiatepe un simtimânt de stimä a unuia pentru celalt. Familiile lorramaseserä totdeauna In bune relatii si N. Kretzulescu vedeitcu plAcere la el pe copii lui BrAtianu pe care'i iubiä i Ii läudàfoarte mult, väziind in ei oameni vrednici de a urrnärl operapatrioticä la care pärintele lor i cu dânsul lucraserä cu atta

Nicolae Kretzulescu iubià foarte mult in mijlocul acestuicerc de prieteni, sà povestiaseA, din lunga lui viatä,

serioase sau hazlii.Evenimente la care fusese pärtas, preschimbärile funda-

mentale ale tairei, oamenii alesi cu cari venise in apropiere, athtIn tarii cat si in sträingtate i indeletoaicirile lui forman intot-deaulaa tema convorbirilor lui. Ceätoriile lui eran de asemeneaizvor nesecat de povestiri. algtorii cari in timpurile ciad in--deplinirea lor era, atht de grea, mai cu seaanä in tdrile iaadepärr-fate ca Italia, Englitera i chiar Egiptul unde Chedivul Ii pu-ese la dispozitie un vapor pe Nil, erau suficiente subiecte

143

alese pentru frumoase povestiri. Si el vtià s'a" le istoriseaseáIn B,§A. f el, incát sà devtepte i s'A cuprind6 interesul ascul-tátorilor lui.

Relatiile lui N. Kietzulescu cu täranii erau foarte prie-tenoase; el le yenià in ajiitor, prin toate mijloacele cu sfatul,cu egutarea sängtAtei vi eu sprijin bänesc la vreme de nevoie.and K-relyzUlescu se averzá inthia oará la Leurdeni, taranii sa-tului erau inteo cumplità särácie. Nicolae Kretzulescu, im-preunä, eu sotia lui, indrumá indatá o schimbare in sta,rea lor,ocupându-se de ei, pentru a'i indemnä, la lucru i a'i ajutà intrebuintele lor de tot felul vi a le da medicamente i toate In-lesnirile lor.

Ca asupra orichrei alcátuiri sufletevti avà i asupra luiN. Kretzulescu au lucrat trei elemente: acel 15,untric, per-sonal, datorit genezei individuale conabinatà cu inriuriri ere-ditare i ataviee, samburele primordial vi de ternelie al orieäreipensonalifáti; acel al educatiei primi-te in anii cand sufletuleste mai mult pasiv vi se mládiazá dupä pildele ce le vede vi po-vetile ce i se aduc; in sfârvit acel al luptei celei mari a vieteidepline, câncl sufletul reactionând contra atingerilor din afarä,îi alcktuevte firea lui particulará sub loviturile imprejurárilor,ea henil ro v ce se 'ncovoaie sub loviturile ciocanului.

Elementele primordiale ale sufletului lui Nicolae Kretzu-lescu eran rásiirite din sfera binelui, frumosului i adevárului,prin un noroc pe care firea a vrut impartá. Binele se vedadin indurarea lui pentru cei mici, din iubirea i respectuleAtre párintii i rnai marii lui i mai ales din adânca lui iubirede tará i neam, cáror le-a inchinat munca neoclihnitä, i rodnica

unei lunge vieti. Frinnosului, erà iarävi plecat sufletul luiKretzulescu, cum se vede lucra din inconjurimea ce vi-o creaseIn cuibul lui de odihna; din florile i muzica ce-i slujiau declesfátare; din pläcerea ce avù de a face dese eálátorii vi. dinatentiunea nemärginitá ce a dat in tot timpul vietei sale artelorvi literilor; din preumbldrile lui cele lungi i repetate in sinulnifindrei päduri ce'i inconjurà casa vi mai ales din iubirea luipentru viata retrasä, in care se refugià cu grábire, de indatä cetreburile publice i-o ingäduiau; eAci .numai in izolare de lume

144

f¡i de zgomotul ei se poate gustà pe deplin fericirea de a fi om.Adevarul fusese de timpuriu elementul din care N. Kretzu-lescu îi hränise sufletul, i aceasth imboldire lhuntrich afiintei lui Il impinsese spre hothrirea de a se dedh studiuluicelui greu al medicinei, imbratiOnd o carierà care era cutotul gal% din obiceiurile timpului in care träià si ale claseiboeresti din care fheeh parte. Cultivarea medicinei inthriseInca in el aplicarea spre adevAr i dacä, Nicolae Kretzuleseua jucat un rol ash de insemnat in viata noastrh trecutä,aceasta a fost fiindch activitatea lui pe once thram a foststaphnitä de metoda stiintifich pe care si-o insusise in ceimai spornici ani ai vietei lui, in acei care leagh tineretea debärbhtie.

Kretzulescu este unul dintre cei dintai hhrbati politieiai nostri care phrhsi calea Mtuth din veehime de a se apneh,de conducerea poporului, chlhuzit numai eät de idei rhshrite'in ciimpul inchipuirei, sau in acel al deprinderilor apucate.La rhdacina mintei lui se allá o asprd diseiplinh intelectuala,deprinderea studiului si a eercethrei innainte de a phsì lafapt. Cá studiul medicinei nu fusese la Kretzulescu numai ungust trechtor, se vede din faptul cá dupa 30 ani de viatä, po-litich, &And pâna i urmele invhtäturei acelei tiinti s'ar fiputut stinge in mintea luí, el revine la dhnsa eu aceiasi iu-bire cu care'i consabrase anii generoasei tinereti i reediteaza,sporeste i adauge panh la intreit Manualul ski de anatomie.

Aceasth indeletnicire a lui N. Kretzulescu in cei cinciharnici ani de studiu al medieinei in Paris dha o cumpeniredeosebita intregei sale purthri si in viata politicá. Adaosh laintelepciunea lui innhscutä, sprijinitä pe o cinste si o vred-nicie personald din cele mai caracteristice i hrhnith de un focarzätor de iubire de tail, ea ii inspirà hothrirea de a inchinäbinelui i prophsirei ei toate puterile eu care natura Il in-zestrase.

Educatia lui in familie si mai ales covarsitoarea inriu-rire pe care unchii lui Constantin si Ion Câmpineanu o avurhasupra tineretei sale, facuserä ca simburii innäscuti ai per-sonalitatei sale sh nu fie de loe stingheriti tu desvoltarea

145

ci din contra sh se desfhsure i s, creasch in toath a lor de-plinhtate.

Un suflet astfel prämädit de puterile firei i crescutIn ash inconjurime trebuià, in reactiunea lui impotriva lovi-turilor imprejurgrilor, sà caute a le dominh, el, iar nu a fi do-minat de ansele. De aceea Il vedem pe Kretzulescu menti-nâ.nd sus si tare cinstea sa nephtath, mAndria lui neatinsh,neumblând niciodath duph posturi i onoruri i socotind denimic tratarea cea mfindrh i mAgulitoare ce i se fAceh, lacurtea imparAteasch germanh, atunci and îi vedeà taraumilitá prin nerecunoasterea depturilor sale de Stat inde-pendent si prin refuzul de a i se admite reprezentatiune di-plomatic:A regulath.

Tot de aceea il vedem intrfind in deosebite combinatiiministeriale in care era cheniat pe rând, de cele douh maripartide ale threi, and aveau nevoe de slujbele lui; dar el segrhbih, totdeauna de a se retrage din aceste innalte dreghtoriiindath ce se indeplinise misiunea delicath pentru care fusesechemat. De aceea, in sfhrsit, Il vedem pe Kretzulescu indrhz-nind, singar din toath tara, a se opune curentului de sovinismorb si imbhthtor, sprijinind, in 1878, cesiunea voluntarh aBasarabiei atre Rusi, cu toate 6," stia, ch prin o asemeneaphrere, el se expune la cele mai grele lovituri din partea am-belor partide politice si chiar din partea threi intregi, peatunci rhthcitä. Vorbele lùi Kretzulescu ch el nu a umblatniciodath duph minister ci a a fost totdeauna rugat, cAnd aprima o asemenea sarcinh, este un adevar netaghduit, recu-noscut de insusi Capul Statului in memoriile sale.

Despre modul cum Kretzulescu veda, bine si adânc inrealitatea lucrurilor ne-o dovedesc mai multe fapte din bo-gata lui viath: Intâi purtarea lui cea plinh de energief inchestia alughrilor greci, pe cari el i-a maturat inthi de pepieptul Romh,niei, simtind cá inteacolo merge evolutia lu-crurilor, si dând deci.dovada cea mai deplinh de insusirealui de adevärat bhrbat de St,at, adich om care are intuitiuneaviitorului. Tot ash a fost cu sfatul dat de el lui Cuza-Vodh,de a face lovitura de Stat i, insfArsit, phrerea lui ch. Basa-

75136 10

146

rabia trebuia retrocedata de bunà voie Rusiei in schimbulunor compensatiuni indoit de mari.

Kretzulescu a fost ins6 i omul culturei, care a chutatfasàdiasca asezeminte dlitätoare de lumita in sinul

epocei, destul de intunecate indi, in care a trait.Dupii ce un dor neastamphrat de dreptate si de adevar

ma facut ssä desmormantez pe Cuza-Voda pe care dusmaniilui, neimpacati nici macar prin moarte, nu voiau sh-1 lasese reinvie in ochii posteritatei; dupà ce din scrierea meaasupra domniei lui s'a nAscut ideea intruparei chipului luiIn un maret monument, ma simt prea fericit acum de a fidesvelit din broboadele uitarei altá figura nobilá i mandrha trecutului nostru, pe Nicolae Kretzulescu pe case tot eufost de parere a-1 pune ca unul din tovaräsii de nemurire aimarelui Domn care a infriptuit Romania moderng.

ANEXEI

Dam aceastà carte de slobozenie la mfina MarieiKreata roaba noastrà, precum s'a" se stie ca de azi inainte ares'a fie de tot slobodà si nesupgrata de nimeni; asemeni va fislobodà si fii-sa Maria $i toti urmasii lor fa'rà a puta, vreo-datzl vreunul din familia noastrg, sa'i mai aducg la robie sauai supere de cevasi, asemenea si ca sä," nu fie volnica, innici inteun chip a se da roabd sau a se vinde altcuiva.

A. Kretzulescu, K. A. Kretzulescu, E. KretzulescuN. Kretzulescu, D. Kretzulescu

Anul 1848 Maiu intaiuBucureqti

acelasi formula l pentru Dinu Phduraru.e) aeelasi formular pentru Nicolae sin Stefan Vizitiul

si Maria sin Maria Kreata, cu aceleasi subsemnAturi.

In asta, stare de lucruri, Iancu Câmpineanu in intelegerecu partidul patriotic se hotAri a se duce la Paris si la Londraspre a atrage atentiunea puterilor occidentale asupra pri-

1) Din Amintiri iatorice, p. 53-55.

148

mejdiei ce ameninta viitorul Principatelor. Calatoria ce Nell'Ana la Consta,ntinopole strabatänd toata Turcia calare, fudin cele mai grele. Pe la Iulie 1839 ajunse in Paris, undeprimiram cu bratele deschise; publica o browra in. care de-sera trista situatie a tarei, avù intrevederi cu Thiers, Mi-nistrul afacerilor stable §i vazù mai multi barbati politici.

Trecand in urmä la Londra väzù asemenea pe Pal-merston ce se allà in capul guvernului. Misiunea .Campinea-nului pe langa Cabinetele Parisului i Londra, in impre-jurärile in care se an. Europa, nu avù pentru moment unrezultat siratitor. Mini§trii detera cea mai mare atentiunela expunerea ce le Mai Campineanu despre Ora, dar se mar-ginira a-i da sperante pentru viitor. Trebue insa sá constatämcá acea misiune a Câmpineanului a lasat in cartoanele mini-sterului afacerilor straine a ambelor state occidentale ur-'mele sale care nu putin a contribuit asupra politicei ce eleau adoptat mai tarziu in afacerile noastre.

In tot timpul cat Campineanu a petrecut la Paris §i laLondra, curierii intre Petersburg §i Constantinopol, in lipsape atunci a corespondentei telegrafice, se incruci,au mereu;mi§carea Campineanului dete mult de lucru la Petersburg.Rusia reprezinta la Constantinopol demar§a Campineanuluimai mult decat semeata, o califica de act de revolta in contraPuterilor suzerane i protectrice, ivrit Portei opreascad'a se intoarce in tara §i exileze inteun oras in Turcia.Poarta, desi nu vazuse cu ochi rai intreprinderea Campinea-nului, la inceput fu silitä a priral cererea Rusiei i desemnaFilipopoli ca loe de exil. In urma insä, danduli raai bineseama de gravitatea lucrului §i nu mai putin apreciind ob-servatiile indirecte ale ambasadorilor Engliterei §i Frantei,scoase un firman de exil in tara. Rusia insa care cuno.5teä,loarte bine popularitatea i simpatiile ce avea CâmpineanuIn tara, nu incetä de a cere la Poarta exilul lui In Turcia.In intervalul acestei negocien, Câmpineanu luà drumulprin Austria .5i ajuns la Caransebq in Banat se viizù opritde autoritatile locale de a merge inainte. Peste vre-o trei,patru zile insa, in urma protestärii Campineanului in contra

149

arbitrarei procedäri a autoritätilor austriaee, i se dete voleurinh ,drumul in tarii i indatä ce a ajuns in Bucuresti fu

exilat la mânästirea Märgineni, uncle a fost instalat in apar-tamentele Egumenului, färà ca sh fie permis cuiva sá mearghal vazà. In calita.tea mea de medic am putut in intervalul devre-o sase luni, eat a stat inchis la MArgineni, sh mergvizitez in vre-o trei patru rhnduri.

Actiunea patriotieä a Câmpineanului i ostilitatea luiIn contra Rusiei l'a costat atät pe dhnsul, cht si pe intreagalui familie, sacrificiul unei averi colosale. Inteadevar, ulti-mul Print Dimitrie Cantemir, care a murit la Iunie 1820 Mfgcopii, i cu dhnsul s'a stins asth ilustrh familie, prin testa-mentul shu dela 1819, lAsase toath averea lui mobila i imo-bilä, eare se urch la mai multe milioane, mostenitorilor luide shnge, fratilor Chmpineni §i surorilor lor, Anica Kretzu-leases, mumh-mea, Maria Ghika, muma lui Ion Ghika, Anas-tasia Slätineanu, Elena Cantcuzino i Safta, sotia cea dintaia lui lancu Otelelesanu.

Sora acestui Print Dimitrie Cantemir fusese mhritathcu Pantazi Chmpineanu, mosul Campinenilor i surorilor lor.Pgstrez mai multe scrisori, unele in frantuzeste, altele in eli-neste, ce Cantemir scrià atat nepoatei lui, Luxandra Chmpi-neanu näseuth Chndescu una din cele mai vechi familiiale Wei., care s'a stins asemenea cat si celui mai mare fiual ei Costache Chmpineanu. Toate scrisorile acestea, uneleduph la inceputul secolului, si cea din urma dela Ianuarie1820, exprimh in termenii cei mai chldurosi simtimintele deafectiune ale lui Cantemir pentru nepoata sa Luxandra Chm-pineanca i pentru fii i fiicele sale. In eea din urmh scrisoare,datath dela Kiew i adresatä lui Costaehe Chmpineanu, Can-temir Ii serie sh meargh inthlneasch la Lemberg si de acolosá meargh impreunh la Mile dela Töplitz.

Duph moartea lui Cantemir, Campinenii vrAnd sh intreIn stäpAnirea averei 16satä lor prin testamentul ce posedau,li s'a intentat proces de chtre un Print Sahovskoy rudäcolateralii prin aliantä si de chtre o alth rudh dephrtath,Contesa Bulgarin, pe care Cantemir o luase in cash ea sh-1

ingrijeasea la batrânetele lui. Aceasta din urma îi intemeiàpretentiile ei .asupra averei lui Cantemir pe un testament falstieluit dupa moartea lui; cu toate acestea ultima istanta ju-dech.toreasea a reennoscut acest din urma testament de bunqi a osAndit pe Câmpineni la cheltueli de judecat6 ce s'auureat la 9.300 de galbeni.

Am avut ocaziunea, cat am fost ea ministru la Peters-burg, sa cunose atilt pe un nepot al Printului Sahovskoy, eat

pe fata Contesei Bulgarin märitata eu generalul Verighin,membru C'onsiliului Imperiului; ma-sa insh, Contesa Bul-garin, nu-i lasase mare stare din averea ce castigase pe ne-dreptate: parte o cheltuise in judecatii i parte o risipise.

19 Febr. 1842

EFORIA SFITALURILORDn. Kretulescu doctorul in medetina,

Ebria are cinste a da in cunosciinta Dtunitale ea teoranduiesee profesor eu leafg de lei einei sute pe luna, lascoala de mica ehirurgie ce s'a intoemit In spitalul Coltei,dupa faeuta punere la cale; si tot de odata a alaturà ad l incopie pl eiectul atingAtor de otancluielile ce au a se pAzi.,preeum si de indatoririle puse asupra Dumitale, pe ea.re veiingTijì a le indeplinì cu scumpAtate.

S. S. Mich. Ghica8. B. Mich. RacovilaB. S. Alexandra GhicaS. S. SeCret., Dimitrie Buc fanu

IV.20 Martie 1843

Cinstitei Et oriei a Spitalarilor,Seversind cursul de anatomie i fisiologie ce aveam a

inv6ta in anul I-u scolarilor din seoala de chirurgie aseciatA,

Anul 1842luna Ghenarie 19

No. 65

160

151

In spitalul eoltei, ar fi trebuit numai de eat a se inoepe invètaIn al II-la an a II-ea parte a cursului invAtäturelor adia,chirurgia, cunosciintg, cu totul practica',.

Aceasta parte ins'a" a inväTäturei acestor scolari nu opot face farä, a avea subt ingrijirea si respunderea mea unspital irttru care se ailt asupra bolnavilor ce oi avea se cura-risesc boalele si mijloacele tenisaduirei ce voi se-i fac se eu-noased.

Graese dar a supune aceasta la eunostinta Eforiei ease chipsueascii cele de trebuintà ca sau s'imi incredintesespitalul Coltei intreg, daeä, este cu putintä a se da doctoruluice'l ocupà aeum alt post doctorieesc, sau numai douà dinsalile aeestui spital, lasândumi-le cu totul in respunderea mea,in care se pot face scolarilor un fel de clinicA. In trait chipeu neputând tinea asupami invetAtura scolarilor, rog pecinsitita Eforie ea se incredin,tese aceasth invetäturd, in po-menita scoala altui doctor.

23 3Iartie 1843 Bucureqti (semnat) N. Krefulescu

V.17 Maiu 1843.

EFORIA SPITALELOR

D-lui Dochtorului Nicolae Krefulescu,Profesorul qcoalei de mica chirurgie din spitalul Co*it).

Eforia luAnd in Ware de seamA adresul Dumitale din23 ale trecutului Martie, anul urmAtor, respunde ca"," propu-nerea fAcuta de dumneata in acel adres o vede depdrtatà cutotul de dispozitile proiectului pe temeiu eäruia sa asezatseoala de mica ehirurgie; prin urmare nu poate fi cu nici unchip primia, cleat numai cand sar ineerch Eforia se prici-nuiasch aphstuire dochtorului ce slugeasce cu indästulaosgrdie spitalului de multi ani.

1) PiistrIm 0 ortografia actelor.

Alt e t

(Originalnl In frantuzeete).Informat de cátre departamentul justitiei de destituirea

mea din functiunea de director al Departamentului de interne,si de buna-vointa ce Alteta Voastrá a avut de a má nu,mimembru la Curtea de Apel seetia II, rog pe Alteta Voastráa'mi permite s'A' mái retrag din serviciul Statului.

Cred totusi de datoria mea a supune Altetei Voastre mo-tivele ce'mi dicteazä, aceastä, decizie. La intrarea mea in ser-viciu, anul trecut, in speranta de a putea fi folositormi-am inchinat toate sfortárile i vointa cea mai fermái, de acoopera in administratie la aceastä, ameliorare si mai ales laaceasta reforma' moral la cari once R ornan era in drept s'a*aspire duph o asa:de mare schimbare ce se operh in taranoasträ.

Am servit cu zel i devotament in functiunile ce AltetaVoastrá îmi incredintase; m'am silit sà introduc i sä, pretind

152

De acea ziee ca de vreme ce Dumneata nu poti sä,' teindeletnicesci in insárcinarea ce luasesi asupra Dumitale decatcu conditia propush prin predisul adres, apoi nici Eforia nuprimesce a nedreptáti pe cei ce slugescu cu purtare cuviin-cioasä si se márginesc numai in cercul implinirei datorieilor fárá a phs1 peste cele ce li se prescriu, si asa ea va ingrijide astázi inainte a ruga pe altul dintre numerul doctorilorcarele se va multumi se urmeze desevirsit disposiii1e proiec-tului comisiei doetoricesci pe temeiul cäruia a asezat i còla

sa fäcut i cheltueli destule.S. 8. Mihail Racovitzet

Anal 1843 Maiu 17 s. s. I Ghica562 8. s. Alexandru Ghica

s. s. Secretar, Dimitrie Bumnu

VI.1855.

subalternilor mei, in exercitiul functiunei, mai presus de ori§i. ce, integ,ritatea i devotamentul pentru binele obstesc. To-tusi m'am lovit de cele mai mari dificultAti, de oarece cea maimare parte din functionari eran obisnuiti s socoteaseA, ser-viciul ea un mijloc de exploatare persona15. Am avut onoareasä. expun Alte-tei Voastre, in umilul meu rnemoriu din 17 Iulie,cauzele principale cari zgdärnicesc i paralizeazh actiunea meaIn servieiu. Am avut onoarea sá semnalez Altetei Voastre peunii din functionarii pe cari, fie prin ineapacitatea lor, fieprin lipsa de integritate, ti socoteam de nedemni de a faceparte din o bung, administratie. Supunand Altetei Voastre res-pectoasele mele observatiuni, o rugam sá bine-voiascg, a luànasuri, in intelepciunea sa, ea sá indrepte aceastA stare delucruri, sau, mai bine, sá numeaseA pe altcineva in locul meu.Alteta Voastr5 a luat deciziunea solicitatA, inlocuindu-m5 cualtul in functiunea de Director. MA retrag, Altetà, din ser-viciul ce-mi fusese incredintat, cu constiinta imp5catá de a-mifi indeplinit datoria atfit pe cat puterile imi permiteau; dardacA, cu mult regret, n'am putut s5, reusesc a merità, in ace,stpost, toatA increderea Altetei Voastre, dreapta teamä, de anu ave5 un mai bun succes in o alt5 ramur5 a serviciului,chruia nu as pntea s5-i aduc deal aceleasi principii si aceleasiputeri, nfá silesc de a rugh pe Alteta Voastrà sh bine-voiaseAa mA, scutl de sarcina ce voieste a'mi impune numindu-m5. Ju-decAtor la Divan.

VII.

31 em o,itt

(Originalul In frantuzegte).

Ce am prezintat agentilor Frantei i Angliei, in 1855, inurma eiltorva chestiuni puse de dansiil).

153

1) Memoriu Boris de mina lui Kretzulescu. Acest memoriu a fost publicatin Actele Renafterei Rametniei, V, p. 1001 qi urm.

154

Socotese chestiunea Forma cea mai biota' de guvern,li-mant de adaptat nevoilor strâns legatd de aceia Po-porul este apt sä primeascei un sistem reprezentativ?" A rds-punde la prima, este a tratà in acelas timp si pe cea din urmil;imi propur, deei sit le tratez pe ambele deodatd.

Trebue sa luam in consideratie cA Valahia si Moldovaau avut guverne aproape reprezentative din timpurile celemai vechi. Domnitorii nu puteau face nici o schimbare in ad-

nici sa intocmiased legi fara coneursul tutulorboerilor in aetivitate si in neaetivitate cari formau intru ehtvao adunare legislativd. Tara nu e nici deeum straind acestuifel de guvernare. In chiar Regulamentul Organic este ince-putul unui sistem reprezentativ; ash ea' dupd tratatul delaBalta-Liman, care suprirad adunarea obsteased a Wei si eon-fereh dreptul de revizie a conturilor si de intocmirea legilorDivanului ad-hoc compus dinteun mic numar de functionaridepinzhnd toti de Doran, nemultumirea fu generara. Totusicum instructia este destul de departe de a fi pdtruns in toateclasele societatei, reprezentarea trebue sA fie natural limitatdla clasele luminate. Pentru a ne conformh cht mai mult ve-chilor tradilii ale tarei si pentru a evith incetineala in mersulafacerilor, ar trebui sa ne limitdm la instituirea unei singureeamere in care totusi elementul nobletei va trebui sa aiba unacces lesnieios, ca si in trecut, cu aceasta ocazie e nevoiesa intram in ehteva desvoltdri. Dacd este adeviirat ea Valahian'a avut o aristoeratie ereditard, totusi a existat i exista incho aristocratie de traditie recunoscutd de chnd lumea in tara.Aeeasta aristocratie ar trebui sd, fie mentinuta. Constituind-oIn eon) politic si ridiefind-o in ochii natiunei s'ar formh o ba-riera contra incalegrilor sefului Statului, i in imprejurdriledifieile ar semi de sprijin guvernului contra ideilor subver-sive. Totusi mentinhnd-o, nu ar trebul sA impiedicrim accesulmeritului i talentulni, ca i serviciilor aduse statului. O ase-menea lege în favoa rea aristocratiei nu ar jigni de loe senti-mentele si ideile tarei, având in vedere NI a fost intotdeaunarecunebeuta, ea .daca in diferite timpuri grele s'au gdsit intara oameni eari an sustinut drepturile sale si au rezistat ac-telor lied] epte ale Domnitorilor, au fost tot dintre membrii

155

acestui mic numh'r de veehi familii; astfel se poate vedea in-totdeauna Domni eari sh fi recurs la oameni obscuri luatidin elasele inferioare pe cari Ii ridicau la rangul de mari boeri,ori de cate ori voiau s. aibil instrumente oarbe ale vointei lorIn actele administratiei lor, sau &and voiau sä, formeze majo-ritati In adunäri, contra intereselor tärei; i eu toate cá con-ruptia si demoralizarea raspandite in tail sh nu fi crutat aris-toeratia, totusi putem afirma ea tot in sanul ei se poate gasielemente de patriotism, de desinteresare si de capacitate. Ina doua clash' un vedem in general dealt oameni avand rutinaafaccrilor, dar cu aceasta dedati ca abuzurile i ilegalitatile,si gata sä devinä instrumentele primului venit in detrimentultärei.

Numai un Print strain crescut in principii de virtutear puteh sä, reformeze aristocratia i sa-i dea o mai buna in-drumare. E lesne de vazut chi Rusii, cari intelesese asa de bineimporianta acestei cehstiuni, pentru a'si ajunge mai binescopul, adoptaserä ea sistem de a mic,soril aristocratia si de aridica o .noug, clash de oameni luati din clasele inferioare,pentru a le incredintà diferitele ramuri ale administratiei,persecutlnd peste masura tot ce era einstit si eapabil in tara.Aeest sistem a fost riguros urmat mai ales de cei doi Domni-tori Bibescu it$tirbei.

Pentru a ne conf ormà cat mai mult posibil nevoilor tim-pului, nedepartandu-ne nici de traditiile i obiceiurile tärei, artrebul sa se organizeze un guvern reprezentativ in felul ur-mator. Taro ar fi guvernatä, de un Print ereditar asistat deun minister responsabil ales dintre persoanele cole mai mar-eante si mai capabile. Ar fi asemenea o adunare nationalä acarei jumatate ar reprezinta proprietatea si cealalta jumatate...(lipsä)1). Alegerea nobilimei s'ar fa,ce de eätre toti nobiliimari i misi; dar dreptul de eligibilitate nu ar apartineeelor mari. Alegerea pentru proprietari, 4vand in vederemarele numar al micilor proprietari, care se poate urea dela30 la 40 de mii, s'ar face in doua rânduri si, in fine, aceea ameritului egal. Ca baza a Constitutiei s'ar adoptà egalitatea

') Nobilimea pentru doul. treimi,. capaeitatea fti meritul pentru o treime.

156

inaintea legei pentru toate clasele societätei fàr exceptie;libertatea mutatiei tkanilor; facultate de intelegere prin bunAinvoialä intre proprietari i kani, adunarea nationalá totusiluänd mäsuri ca proprietarii pe de o parte sä, nu abuzeze depotitia tkanilor, i ea acestia pe de altà parte sä," nu devinanomazi; capitatiunea platitA de once om stabilit fie la ora§fie la tail, färä deosebire; impunerea echitabilà a proprie-tatei; toate sarcinele Statului suportate de toti, f kg, deose-bire; admisibilitatea in functiunile publice a tuturor oame-nilor eLpabili i de caracter, fax% deosebire. In aceastà com-binatie, guvernul, reprezintat prin Domn i ministri, va apkainteresele täranulni si va puteä, la nevoie sä, propunä, legi infavoarea lor. Aceste legi bazate pe dreptate vor puteä fi sus-tinute in adunarea nationalä, nu numai de membrii nobilimei(si oameni) eari nu au lipsit niciodatä, sa," dea probe de desin-teresare, dar si de reprezentantii cei mai luminati ai prop-rie-tatei ea si de aceia ai meritului.

Aviind in vedere c5," Rusia, cu ajutorul Domnilor, agentiiei, si mai ales cu al acestor doi din urn* a ridicat la primulrang toate creaturile sale cari, cei mai multi, apartineau cla-seior celor mai obscure ale societatei, pe &ad multi din mem-brii vechilor familii au rämas fie fàfii ranguri, fie in rangu-rile inferioare, va fi nevoie de a hotki pe acele din familiilede boeri, care ar puta, sä, figureze in clasa de sus a nobilimei.S'ar fixà värsta pentru alegere la 25 de ani, pentru eligibili-tate la 30 de ani.

Opiniune asupra proiectului de a uni cele cloud Prin-t.; pate".

Mijloacele de a stabili forma de guverniimant cel maipotvivit farei si de a-1 garantà contra oriceirei inceildiri dinpartea fie a Rusiei, fie a Austriei".

Unirea Valahiei si a Moldovei inteun singnr Stat a fostintotdeauna dorinta unanimà, a Moldovenilor i Muntenilor;astfel când, in 1847, fu propusd uniunea vamalà intre celedouA Principate, adunkile obstesti ale ambelor thri o primirä,eu imanimitate, Si cu toate cal aceastä, lege pAgubiä intereseleparticulare ale unor ramuri ale comertului, ea fabricarea ra-ehiurilor in Muntenia, comertul vitelor in Moldova, a fost

157

primita de ambele popoare cu eea mai vie satisfactie. Senti-mentul de apropiere eel mai intim prin aceasa lege intre am-bele provineii sacrifieh interesele particulare interesului ge-neral. Bueurestii prin pozitia sa centrala ar puteh sa devinacapitala. Oras esential comercial, cu populatie aproape indQitaca, a Iasilor si prosperand in mod "yacht, del% afara de aceastamulte avantaje prin situatia sa la aeeiasi distanta, de Orsova,frontiera austriaca pe Dunare, si de Seuleni pe Prut, ea sila o foarte mica distanta de Dunare §i. de fruntariile Transil-vaniei. Iasii este. destul de departe de a fi in aeeleasi eondi-tiuni. Prin pozitia sa cu totul aproape de fruntaria rush', of eramari neajunsuri, mai mult inca eomertul sail este aproape nulsi nu este locuit in mare parte decal de Evrei, cea mai mareparte din boerii moldoveni loeuind la tara, afara de functio-narii publici. Cat despre G-alati si Braila, se afla de asemeneala fruntaria Rusiei si. Turciei. Avanta,jele acestei uniri ar fiimense atat sub raportul politic cat si sub eel material. Acestedouà Principate unite ar formh un Stat cu mai mult de patrumilioane de locuitori, a caror populatie sub o bung, adminis-tratie, sub protectia unor legi bune si avand in vedere marilelor resurse, ar ereste in scurt timp in proportii imense, solulacestor tari putand sa," nutreasca indoitul si chiar intreitul po-pulatiei aetuale. Cu o protectie colectiva a puterilor Europei,si cu o garnizoana anglo-franeeza inteo fortareatä, ce s'arconstrul la gurile Dunairei, asteptand o organizare militara.puternica a acestor provincii, si. intarirea Statului ce ele arformh, aceste provincii ar opune o bariera incalearilor Rusiei.Romanii fiind de o origina cu totul alta dec.& Rusii, diferandIn intregime prin limba si. moravurile ion, si neavand nici ceamai mica, simpatie pentru ei, ar formh o linie de separatie,ne-tea' intre Rusi si celelalte populatii slave intre care este maimult deck un raport prin asemanarea de origina si de limba.Avantaj ele acestei uniri ar fi de asemenea imense sub ra-portul material: 1) prin legaturile si transactiile comercialecare ar creste mult intre ambele popoare; 2) prin reducereaeheltuielilor facute de un singur Stat in loe de douà ea astazi.Ar fi esential sub intreitul raport politic, moral si. material ea

158

aceste täri, fäcute odata independentel) sa fie guvernate de unPrint ereditar dintr'o familie domnitoare straina celei a Aus-triei i a Rusiei. Aeesta ar fi miilocul eel mai eficace de a lesustrage de sub o influenta dezastruoasä, a vreuneia din acest,edona puteri si de a le pune in stare sa, reziste contra ori eareiincalcari din partea lor2). Sub raportul material si moral, ex-perienta a dovedit ea domnia electiva a ruinat si a demoralizattara. Numirea a trei Domnitori in timp de douhzeci de ani aeostat tara ma mult de 600.000 de galbeni ca cheltueli de in-stalare si de reprezentare; aceastä, suma a esit din tara pe eandar fi putut s'ä serveaseä la mai mult deck o imbunätätire decare este nevoie urgente; tree sub tacere gratificatiile de totfelul si mai ales pe aceia ce Domnitorul X. a facut sa i se dea,delapidarile i spolierile banului public de catre fieeareDomn3). Acesti Domni nu se socoteau in tara deck ca aren-dasi. Sub raportul moral, aceste guverne au conrupt tara; eràdeajuns ea vreo persoana sa arate cinste, capacitate, pentruca sa fie persecutata si indepartata pentru totdeauna dela afa-cerile publice. Acest sistem a fost praeticat mai ales fata demembrii familiilor boeresti, indepartändu-i dela afaeeri, evi-tfind de a le da ranguri, acesti Domnitori credeau scoatiidin legalitate prezinte ea pretendenti la domnie, ineazul unei alegeri.

Acest sistem a fost afirmat i sustinut eu putere deRusia. Astfel vedem toata aceastä, generatie formata la scoala(2onsulatului Rusiei, sa-i fie devotath, chei Rusiei Ii datoresteboghtiile sale dobiindite in raod nelegal, pozitia i sperantelesale; dar partidul care a rezistat acestei otrave, ca si toatatara in ma,* care a suferit sub acest regim, soeoteste pe Rusiaca vrajmasul ei cel mai neimpacat.

Ar fi rnari neajunsuri dach s'ar acorda ereditatea uneifamilii din tara, eaci nu este familie, ori at de einstitä ar fi,care sa nu aiba rude si un anturaj obseur i eonrupt; aceastaconsideratie ar discredità pe Domnitor, ar irità spiritele. Po-

') 0 indemnizare potrivitli se des Imperiului Otoman.Acest non stst stabilit Intre Turcia i Rusia ar pune de asemenea eapM

proiectelor ambitioase ale acestei din urml puteri contra primei din &caste puteri.Cari venean flrimiinzi la putere.

159

porul ne mai avánd sperantä de a scApà ea si acum prin ch-derea unui Domnitor si alegerea altuia, ar recurge la revolutiesi la atentate.

Obiectiunea diferentei de religie intre Printul straincare am fi chemat sA condueä aeeste provincii si natiune nupoate sA aild o mare valoare. Románii, popor foarte blajin,au arätat.totdeauna si aratA cea mai mare tolerantA sub acestraport; putem spune eii sunt putine popoare mai ferite de pre-judecätile religioase ca poporul moldo-român; cu toate apelu-rile fäcute db Rusia la sentimentele de aceiasi religie ale Ro-mânilor, acestia i-au respins si nu s'au temut de a le märtu-risi antipatia lor, si in acelas timp au arAtat si aratA cele maimari simpatii pentru natiuni de altà religie: Englezii, Fran-cezii si chiar Tureii.

VIII.

(1858).

Con, erinta dela Viena in 1855. Dupä räzboiul Crimeei,mil aflam director la Ministerul de interne, si dupil moarteabAtrântilui Ion Filipescu (Buzatu), ministru ad-interim, fu-sesem desemnat dela Constantinopole, dupA cererea LorduluiRedcliffe, sA fiu delegat la Viena din partea Valahiei, ca siConstantin Negri din aceea a Moldovei, pentru a da Con-ferintelor dela Viena deslusiri si notite asupra situatiei ta-rilor. Printul Stirbei manevrh la Viena, unde reusise sa fiebine vAzut, in urrna recomandatiilor Contelui Coronini C.all'El

comandá trupele de ocupatie din Principate, ea si pe längaceilalti generali austriaci, ca cei doi delegati, sa nu mearga,promitAnd sA dea el toate deslusirile necesare printeun me-moriu.

160

14 Septenirrie 1856.

:Maria Ta,

(Origin&lul in frantuzegte).Departamentul justitiei mi-a comunicat acum trei cea-

suri, oficiul prin care Altea Voastra bine voie§te a ma numimembru la malta Curte de justitie. M'ara grabit a ma prezintaimediat la Alteta Voastra pentru a o ruga sa bine voiasca ama scud de aceasta insarcinare. Neputiind sá, gasesc un mo-ment liber pentru a-i supune rugaciunea mea, Imi iau liber-tatea de a o face prin aceasta.

Sunt foarte mama cá Alteta Voastra nu a ga,sit necesarsa má previna de intentiunile sale binevoitoare; i-a§i fi cerutpermisiunea de a-i supune motivele care mä impiedich- sáprimesc functiunea de judecator.

Bine voiti, Alteth, a primi sentimentele mele de inaltaconsideratiune.

Copie dupd un Illanuscris al lui IVicolae Kretzulescu.

(Originalul n frantuzeqte)

Privilegiile, in afar& de legi, ce §i-a arogat astazi biuro-cratia care a inlocuit vechia aristrocratie care daca nu econstituita prin legi, exista totu§i prin traditie servesc saalirnenteze prin tot felul de abuzuri comise in detrimentulmasei natiunei, luxul i risipa la care se deda cu lingu§itoriisal Aceste privilegii asigura acestei clase de parveniti opozitie pe care o exploateaza pentru a indeparta pe totioamenii cinstiti dela afacerile publice, pentru a 0 face avericonsiderabile i pentru a rasturna in vederile lor personale,guvernele unele dupa altele; nu e nici un abuz care sa le

1 6 1

facä scArbä, si totusi poporul se Ofla IncAtusat la aceastä tristästare de lucruri, chci fnainte de orisice trebue sa traiasca;functiunile publice, clla cea mai mare pana la cea mai mic,ä,se dau pe protectie si pe bani si justitia se vinde aceluia careda mai mult. Plangerile populatiilor acestor Principate se ri-dicarä panä la Cer, si Dumnezeu indupleca inima monarhilorEuropei, cari intervenira pentru a acordà acestui popor justitiasi drepturile pe care le pierduse de secoli; dar asupritoriinatiunei bagand de seam& ea se expuneau a fi demascatiIn ochii Europei, si ca prin aceasta aveau sa piardil toatainfluenta pe care n'au pästrat-o 'Ana acum In mijlocul popo-rului decat prin stoarceri de biruri si prin tiranie, dupa cemai intai epuizase toate mijloacele pentru a parveni si deastädata sä reprezinte singuri nOtiunea in Divanul convocatpentru reorganizarea tärd, cOnd pierdura once speranta inacest scop, luara o alta cale ce nu se poate calificA, decO,tde nedemnä,, cad compromite intreaga natiune in ochiiEuropei. CunoscAnd perfect de bine ca partea inteligenthdin care se compune partidul national este in minoritatepe lânga massa intinsa a creaturilor lor, raspandita In toatejudetele, dela administr?atori pana la ajutorii subadministra-torilor, intreprinsera prin mijlocul acestor creaturi de alucrà pe nesimtite clasele avand, dupa firman, dreptul sa oreprezinte in Divan, pentru a le determina sà renunte fntrucatva la clrepturile lor. In intelegere deci cu autoritatile, incele mai multe judete, ei au fäcut astfel ca firmanele de con-vocare si instructiunile in acest scop sä ramâna necunoscute,sau mai bine fara explicatiunile necesare, mestesugarilor la°rase, micilor proprietari, taranilor si chiar unor mari pro-prietari la tara. In acelas timp ei rasOndesc tot felul dezvonuri false, in judete, cu scopul de a impiedich pe ale-gälori sa se inscrie, de exemplu prin emisari ce trimit inmijlocul lor, fi fac sa creada ca scopul inscrierei pentrunumarul pogoanelor de parnânt ce posed, este marea im-punere si contributiile de tot felul ce este vorba sa se punape proprietatea funciara. Astfel micii proprietari cred, saumai bine de teama pastrarei aceluias sistem guvernamental,si prin urmare a unei razbunari din partea acelora cari au

162

puterea In mana, unii se abtin cu totul de a se inscrie, altiinevoind sa arate numarul exact al p9goanelor de pamantce posed, raman lipsiti de exercitiul qreptului de reprezin-tare. Taranii de asemenea, putin sau de loc patrunsi dedrepturile lor, se supun alegerilor ce le desemneaza subad-ministratorii de pe acum. Mestesugarii fiecarei corporatiitrebuind sa aleaga, durd firman, trei delegati cari, impreunaelf starostele, se inscriu langa proprietarii de case, se vadrespinsi, unii sub pretextul ea apartin cutarei sau cutareicorporatiuni, care si-a desemnat delegatii, si altii pentru canu pot sä-si probeze cetatenia, sau si sub alte pretexte ana-loage. Dar cum se face cà cea mai mare parte a proprie-tarilor de case intr'un oras, apartin unei corporatii oarecare,listele nu sunt semnate, pana in prezent, decat de dare sta-rostele si cei trei delegati de flecare corporatie, cari cei maimulti sunt la ordinele guvernului, cum aceasta se practicala alegerile muncipalitatilor. Prin aceasta stratagema, aceice au puterea In mana, cari au exploatat tara pana acum,si cari se trudesc sa o mentina in aceeas stare pentru acontinua sa o exploateze, vor putea lesne, sa corupa miculnumar de alegatori inscrisi, pentru a face sa se intoarcaalegerile in favoarea lor, in timp ce speed sa faca pe exce-lentele lor comisarii sa creada, ca natiunea nu este ineä, instare de a se pätrunde de drepturile si datoriile ei, si inconsecinta nu este apta sa, primeasch o reforma, si in aceastasunt secundati de cativa emisari la Constantinopole, cariscriu brosuri, pentru a sfatul natiunea sa se abtina de amerge la alegeri. brosuri pe care le raspandesc cu dar-nicle in tara prin oamenii guvernului.

Natiunea, totusi a recurs la bunavointa marilor puterisi. mai ales la aceea a Rusiei, care mai bine ca toate cele-lalte cunoaste suferintele tarei si care sunt cauza, si speraca nu vor mai suferl nici odata, ea aceasta stare deplora-bila de lucruri se prelungeste la inanit. Acesti parveniti, carise intituleazà," mari boeri, prevazand pierderea lor inteo or-ganizatie stabild si solida, astfel cum o doresc toti oameniicinstiti in tara, si astfel cum o inteleg cele mai multe dinmarile puteri, s'au aruncat in bratele Turciei, dar mai ales

163

In ale Austriei, careia nu e concesiune, pe care intereseleei sa nu o pretinda, sa nu i-o faca. Astfel, in timpul ultimeiocupatiuni a armatei austriace, sume imense, e§ite din vis-ten ia publica, au fost cheltuite, in felul cel mai binevoitor,pentru a satisface capriciile acestor trupe nesatioase; releletratamente, furturile 0 asasinatele, comise de soldatii nedis-ciplinati .ai acestei armate, asupra saracilor locuitori inofen-sivi, au fost ascunse cu ingrijire; o multime de tarani sta-biliti de ani nenumarati in tara, au fost inscri0 in registrulconsulatului Austriei, ca supu0 austriaci, fära ca guvernulsa fi facut cea mai mica opozitie contra unui act a§a de ar-bitrar; guvernul a impins bunavointa, in aceastä, privinta,pang a permite acestui consulat de a'0 apropia, ca supu0austriaci, tigani desrobiti apartinand familiei Brancovanusub pretextul ca'0 trageau origina din Transilvania.

Intr'un cuvänt, deviza acestor oameni este de a guvernachiar pe ruinele tarei; districtele: Arge§, Olt, Teleorman,Elamnicu-Valcea, Vla§ca, Ialomita, Prahova 0 Slam-Ramnicse gasesc sub influenta lor 0 sub ordinele lor directe.

Mara de aceasta, Calafat, Giurgiu 0 insula Calara0, segasesc. astazi inca, ocupate de Turci. Romanii, descurajati cutotul la vederea unui d$A, de räu semn, nu pot consider&aceastä, infractiune la toate traetatele, 0 aceasta in prezentachiar a Excelentelor lor Comisarii, decat eu o privire de lucre-meneala, 0 de indoiala pentru o stare mai prospera in viitor.

Austria a luat, dela guvernul actual, la Giurgiu, Turnu-Severin 0 in alte localitati pe malul Dunarei, terenuri pro-prii pentru stationarea vapoarelor, 0 a facut contracte pe30 0 90 de ani, contrariu legilor 0 obiceiurilor tarei, careinterzice municipalitatilor, ca 0 guvernului, de a face ase-menea contracte pentru mai mult de unul sau doi ani, 0nu o permite decat adunarei ob§te0i a tarei.

Anul trecut o trupa de ofiteri 0 de soldati austriaci seraspandise in toatä, tara, 0, sub pretextul de a ridica planuritopografice §i de a face o harta trigonometrica, s'a pus,imitand ceeace se Meuse in Galitia, in 1846, sä, 41,0 pe taranicontra proprietarilor, facandu-i 8 5. intrevada o inflnitate deavantaje in cazul cand ar apartine Austriei.

164

Austria a incalcat i incaica zilnic fruntaria noastra.despre Carpati; aceasta incalcare a avut loc in modul cel maievident, mai ales in partea de vest unde s'a facut stäpanäpe un teritoriu considerabil, coprinzand apele minerale delaMehadia; cu toate ca in 1857 a fost numita o comisiunecompusä din boeri valahi 0 din un comisar austriac pentrua examina vechile hrisoave domneti, care arata distinctlimitele fruntariei dintre Valahia 0 Austria, comisarul au-striae, cand fu convins de incalcarea facutà pe teritoriul valah

de necesitatea de a da inapoi fruntaria conform litereihrisoavelor, pretexta sa nu albsd depline puteri in aceastäprivinta, se faca bolnav, pleca, 0 nu mai reapartl. ValahiiIn fata unei a§a, de triste star' de lucruri, pentru a scaph desub aceastä periculoasa influenta a Austriei, influenta careca4tiga din zi In zi teren 0 pe care Turcia nu numai caprivete cu nepasare, dar chiar o incurajaza, astfel ca pentrua stabill la dan0i un guvern statornic, care sa le poata oferigarantii pentru un viitor prosper, i care A. fie la adäpostulintrigilor atat interne cat i externe, Valahii intemeiaza spe-rantele lor pe bunavointa Rusiei, care, ca i altadata, vadevenì aparätorul drepturilor acestor Principate 0 nu vapermite cu siguranta ca ele sa fie sacrfficate intereselorvreunei puteri.

Tara spera ea sosise momentul ca nedreptatea fAcutain privinta Valahilor emigrati, prin piedica pusa reintoar-cerei la cäminurile lor, ar fi in fine ridicata i oameni lu-minati i cinstiti ar veni astazi sa aduca concursul lor rege-nerarei patriei, dar in aceasta, tara se vede astfel iwlatäIn sperantele sale, r!Aci pentru motive pe care nimeni nupoate sa le phtrundä se continua a se opune acelea0 obsta-cole ca i in trecut, la reintoarcerea lor.

Firmanul pentru convocarea Divanului ridica, naturaltrei chestiuni: aceea a dreptului acordat Turciei de a convoca.divanurile, aceea a felului redactarei, 0 a aceea a feluluicompunerei. $i mai intai are Turcia dreptul de a constitui

convoca adunar.i in Principatele dunarene pentru reor-ganizäri interne ? Nu este oare o violare a drepturilor auto-nomiei acestor Principate care, suverane in nauntrul lor, pot

165

sa-si dea asemenea legi, ce le convin, si când le convin ? Credca singurele prerogative, ce poate sä revendice Turcia caputere suzeranä, fiind tributul anual si confirmarea Domnilor,nu putem räspunde ambelor cereri de mai sus altfel dechtprin nu la prima si prin da la a doua. Dar congresul euro-pean dela Paris, prin art. 24 al tratatului, a acordat Turcieiacest drept; aceasta nu poate fi desigur pentru ca sä i-1 firecunoscut, dar desigur in prevederea dificultatiJor ce ar fiputut ridich executarea acestui act abandonat la dispozitiatärei ; cdci trebue sd recunoastem incurciatura in care ar fifost de a gäsi cui sä incredinteze dreptul de a constitui oasemenea adunare, odata ce provocarea reorganizarei emana,din afarä si nu din nauntru. Se cuveneh legal guvernuluisau adunarei obstesti care ar fi putut fi convocata pentruaceasta ? Dar spiritul de pärtinire care ar fi predominat inambele cazuri, in stabilirea bazelor electorale propuse deuna sau cealaltä din aceste autoritati, ar fi fost mai räu caorisice. A trebuit deci sa admitem un punct de plecare; atrebuit sä, se acorde cuivh onoarea de a convoch Divanul siaceasta Sultanului. Dea Domnul ca acest fapt sa fie ultimaviolare a drepturilor Ord de catre Turcia I De astädatä celputin ea se va fi exersat in bine.

In ceeace priveste termenii infrebuintati in redactarenu putem fi ópriti de a pune deoparte adevaratele prerogativede care se bucura Turcia fatä. de Principate, prerogative, ceau fost mentionate, in limitele legalitatei, in tratatul dinsemnat de plenipotentiarii turci insäsi, si de a scoate la ivealä,de alta parte titlurile ce isi atribue guvernul turc astäzi Inactul de convocarea Divanului. Aceastä diferenta intre drep-turile reale ale Turciei, si cele ce pare sa voiasca a'si atribui,devine Inca mai evidentä prin contradictia, ce constitue fap-tele insäsi; cad cum sä, se impace expresiunile de Provinciifürcind parte integrantd din Imperiul Otoman" ca si aceea de«Suveranitate», de care se serveste in zisul firman, cu faptulnecesitatei pentru Poarta de a admite mai inthi cooperareaambasadorilor puterilor garantate in regulamentul felului decompunere al Divanurilor, prezenta Comisarilor la Bucurestisi la Jai ca judecätori ai lucrärilor acestor divanuri chiar,

166

In fine, rezerva facuta de puterile garante de a statuaIn ultima instanta asupra proiectelor de reorganizare a acestortari 0 de a da operei sanctiunea definitiva.

Pretentiunea TurCiei la drepturi ce nu-i apartin, Inteunact aà de solemn, 0 atunci cand tara era In drept sa sea§tepte din partea Sublimei Porti la sentimente mai gene-roase In schimbul probelor celor mai pipaite de simpatiedevotament date nu numai fn o ocaziune de populatiunilemoldo-române, a produs In general o foarte rea impresiune,

nu este de natura sa inspire fncrederea, atat de necesaraTurciei, In Principate. Nu este deci decat In paguba sa caPoarta poate sä se imbrace cu prerogative pe care nimeninu poate sa i le recunoasca. Principatele nu pot de locpiarza ceeace le apartine de drept i ceeace a fost consacratde marile puteri ale Europei in congresul dela Paris.

XI.(Manuseris ciorn eerie de mane lui Kretzuleseu).

Spirit de anarchie i ideile cele mai demagogice, submasca liberalismului, s'au räspandit In tara fntr%u.n mod ame-nintator, chiar pentru existenta noastra nationala. Este deprima necesitate a le combate, prin toate mijloacele 0 a ledobori pentru totd'auna.

Corupliunea, reaua credinta §i lipsa de once lealitates'au introdus In sferile guvernarnentale i inrfuresc intr'unmod primejdios asupra societatei fntregi. Este de datoriaoamenilor influenti In tara a cauta sa le desradacineze i säle fnlocuiasca cu integritate, cu sinceritate i cu lealitate.

Oamenii, ce se afla astazi fn capul guvernului, ocu-pandu-se de uneltiri, In parte ale lor, i nici de cum de admi-nistratia tarei, au distras toti functionarii, dela mic pana lamare 0 chiar autoritatile comunale i judetene dela Inde-plinirea datoriilor, ce le impun legile, spre a-i fntrebuinta lascopurile lor demagogice, i astfel Intreaga administratie a

167

Wei a ajuns astazi sä, fie o completa anarchie, si autori-tatea Puterei a disparut cu totul. Este de absolutä, necesitate,spre a evith calamitati cari pot compromite toate drepturilenoastre, ca : toata politica unui guvern patriotic sa se con-centreze intru a asigurh tAirei o administratie severa, darjusta, si intru a chema, pe toti functionarii la stricta implinirea datoriilor lor, ca astfel anarhia sä, inceteze cat mai curandsi autoritatea Puterei si a legilor sa fie respectata.

0 institutiune cu totul parazita la noi, acea a gardeinationale care apasa inteun mod ruinator pe clasele sarace,de prin orase si ameninta a devenì unelta cea mai primej-dioasa a demagogilor, urmeaza a fi cat mai curand desfintata.

Mizeria cea mai mare existä, in tara si finantele Orelsunt cu desavarsire compromise. Este de cea mai imperioasanecesitate ca, prin simplificarea administratiei finantelor, prineconomiiie cele mai mari in armata care absoarbe astazi maimult de a patra parte a bugetului statului, prin reducerea mi-nisterelor, prin suprirnarea intreaga sau partiala deocamdatàa agentilor tarei, prin suprimarea a suma de impiegati, cutotul inutili, si multe alte economil a reduce bugetul tarei, larprin grabnica constructiune de drum un i de fer sa desvoltamagricultura si celelalte bogatii ale Wei, si sa cream in-dustrii, cari au sä, distraga o suma de oameni proletari, cariastazi au ramas la functiile publice si sunt gata totdauna arasturna guvernele, cu speranta de a se puted capatui. Desvol-tarea bogatiilor tarei, pe MO, celel'alte nenumarate avantagegenerale, va contribui inteun mod puternic, a aduce pros-peritatea si in finantele Statului.

Dispozitiunea introdusa la noi, de a schimbh pe toataziva legile, este foarte vatAmatoare, pentru definitiva organi-satiune a noastra interioara.

Este timpul de a pune o stavilä, la aceasta dispozi-tiune si a nu mai priml in viitor, cu atata usurinta once pro-ecte de legi.

Intr'un cuvant, Romania, aflându-se astazi compromisaIn fata ei propria, caci nimeni nu are incredere in vre-o inbu-natatire sau in indreptarea relelor ce ne-a coplesit si ne cople-sesc pe nesimtite; compromisa in fata Europei, caci puterile

168

garante, cari ne-au recunoscut autonomia s'i nationalitateanoastra si ne-au asigurat neutralita,tea teritoriului nostru, aufnceput a se indol despre puterile noastre morale si intelec-tuale, ceace ne poate deveni fatal. Este de datoria tuturoroamenilor cinstiti ca puind ()data stavila sarlatanismului siintrigei, care s'au introdus In societatea romana ca veninul celmai otravicios, sa-si dea mana, si printr'un spirit de conci-liatie si de fnfratire generala, sa lucreze fara preget, la o ade-varata regeneratiune a tarei, departand pe viitor si lndreptandonce utopii straine datinelor noastre . i puterilor noastre ;Inlaturand once desbateri si teorii politice, cari ne-au fostpernicioase, si adoptand drept unica politica, fndreptarea§i fmbunatatirea materiala si morala a noastra.

(Copiat din notele lui N. Kretzuleseu)(1858).

... Peste vreun an dupa fntoarcerea mea in tara, Stirbeycu care eu ma aflam In cele mai bune relatiuni mi-a propus salas medicina si sa intru In administratie; i-am raspuns cufrancheta ca pe cat timp vom avea In tara protectoratul ex-clusi v al Rusiei eu nu voiu primi niciodata a intra In admi-nistratie si i-am cerut a mi se Incredint,a din nou conducereaunui spital. Trebue sa marturisesc ca Stirbey a apreciat senti-mentele mele si am fost numit, la 1851 X-vrie, medic la SpitalulColtei.

Ellie 1856 (In eimpul Flore§ti)

Depefei telegrafic6, Altefei Sale Printului Domnitor(Originalul In frantuze§te).

Redactorul jurnalului german din Bucuresti, Grossman,intr'un articol publicat de curand, s'a dedat la injuriile cele

169

mai grosolane contra Impäratului Austriei; Consulul pretindeexträdarea sa din tara; Inainte de a o face doresc a aveäautorizatia Altetei voastre.

17/29 Ellie 1859, Bucuregti.

Niculae Kretzulescu, Illinistru de interne.(Originalul In frantuzeqte)

Nu numai ca autoriz a da afara din tara, pe Grossman,dar vä angajez a face aceasta fara intärziere si a procedà la felcu toti aceia cari s'ar gasi In acelas caz. Prea a ajuns unscandal de dispretuit i suparator.

Prinful Domnitor.

Diferite notite ci acte din epoca ca'nd lucram pentruemanciparea prei noastre"

(1859)

Daca unele din ramurile administrative pot cu ajutorulunei aplicari cinstite si exacte a regulamentelor actuale i aunor moditicari indispensabile, sä. functioneze inca pentrucatva tirnp, fara neajunsuri, nu este tot asà, cu finantele carecer o grabnica i radicalä reforma. Tara are o nevoie urgentade sosele, de porturi bine asezate pe Dunare, de regulareacursurilor principalelor räuri, de scoale, de spitale, de o ar-matä si de functionari, a caror existenta sa fie asiguratä,pentru ca sà poata fi sustrasi dela ispita abuzurilor.

Orasele de partea lor nefiird cleat adevarate cloace, faracanale, farä pavaje, färä fantäni, cele mai multe neluminate,

170

cu politii ram organizate. trebuesc sa fie aproape refacute.Intr'un cuvant totul este de organizat in aceasta tara, cacidaca sub raportul vietei social, Romanii in timp de 26 de ani,au fäcut progrese imense, nu este tot ash, cu civilizatia reald;sub acest raport Valahia este inch,' in starea primitiva. Or curesursele noastre financiare de astazi, nu se poate intreprindenici cea mai mica imbunatatire, trebue sä, se creeze alte resursenoi, trebue pentru un moment sä se Impatreasca cel putin ve-niturile Statului, ceeace se poate realiza fara cea mai micgdifleultate, impozitele actuale flind un fleac ; au fost stabiliteatunci cand tara era in mizerie, lipsita de once agriculurade once comert, i cu toate aceste conditiuni neprielnice, im-pozitele actuale n'au fost niel ()data consiklerate ca oneroase.

Pentru a judeca cresterea resurselor tarei dela intoc-mirea legei existente asupra impozitelor, Imi ajunge sa spun_cà veniturile anuale ale mosiilor au crescut dela 1831 la 1857,in proportie de 1 la 10; munca lucratorului de 1 la 5, chila decereale de 1 la 6. Tara care la aceasta epoch-, produceh, abiacerealele necesare consumatiei interne, astazi, exportä anualin termen mediu dela 5 la 600.000 chile (chila echivaleazaaproape 1000 livre); si sub raportul comertului de importsi de export de marfuri, drepturile de vamä, de 5°/0 care sevindeau la aceastä epocä pe nimic, se \rand astäzi pe 4.200.000de piastri.

Se poate vedea dupä, aceste date superficiale cá aceastanu ar puteh face tara sä simta niel cea mai mica greutate, ma-rind la impatrit veniturile Statului, mai ales daca se face acontribui de asemenea i bogatii cari, dupa legile in vigoare,sunt scutiti de once contributiune.

Dar daca toata lumea, in Valahia, s'ar invoi astazi deNina voie la contributiuni drepte, toata lumea, ar don i egal ointrebuintare inteligenta i cinstita a banului public.

Singurul sistem practicabil care se prezinta in stareaactuald a cunostintelor noastre financiare sub raportul chrorasuntem foarte inapoiati si care In acelasi timp ofera cele maimulte inlesniri pentru pereeperea impozitelor, este conservareaprincipiului capitatiunei combinata cu con tributiunea funciara,push' pe veniturile mosiilor; aceste doua impozite : taxa pa-

171

tentelor comersantilor de °data cu venitul vamilor, acela aldomeniilor, acela al bunurilor eclesiastice care ar inceth saformeze o casa separata, al salinelor care chiar cu trista starea cailor noastre de comunicatie astfel cum este, n'ar tine seamacel putin, daca Statul odata ce-§i da toate grijile pentru atransporth sarea la schelele Dunärei, ar vinde -o el insu§i inprofitul sail- in Turcia, toate aceste venituri partiale ca *ialtele chteva inch' de o mai micà importanta, care figurea`zain bugetele actuale, §i care ar fi modificate sau reconstituitepe baze mai rationale, ar formh veniturile generale ale Sta-,tului. Toate aceste venituri ar fi varsate in tezaurul public, §iar constitul o singura casa, care ar servi diferitele cheltueliale Statului. Toate departamentele ministeriale ar fi tinutesa faca bugetul anual in ceace le prive*te, fiecare in parti-cular; aceste bugete, dupa ce vor fi fost supuse examenuluia(lundrei tarei, s'ar concentrh la departamentul finantelor carear intocmi atunci bugetului general.

40.000.000 capitati une20.000.00010.000 000 impozite pe venituri10.000.000 sare

timbrupatente 1)

Nu este deal cunoa§terea aproximativa a proportieicare este de 1 la 3 intre proprietatile manastire§ti *i cele aleparticularilor care ar putea sa deb, o idee despre acest venit,caruia nu i se poate evalta astazi venitul din toate punctele.Capitatiunea ar trebui sa fie generala pentru toti, MTh. ex-ceptie ; once om stabilit, fie taran sau mare hoer, ar pläti 100de pia§tri capitatie pe an; aceasta suma ar fi aproape in-doitul celei pe care taranii o plätesc astazi, capitatiuneai celelalte impozite partiale coprinse; dealtmintrelea dibpo-

zitiunile astazi in vigoare privind regulamentul acestui im-pozit ar fi pastrate; acest impozit ar puteh, db, aproape

1) Toate aceste tifre sunt serse cu creionul nu toomai citet. Au fost hit.semnate provizoriu.

172

40.000.000 de piastri, admitänd 400.000 de familii apte pentrucapi tati tine.

Taxa actualä a patentelor ar fi astfel indoitä.Contributiunea funciarg asupra veniturilor mosiilor ar

fi fixata la 5 0/0 si adunarea tarei ar vota, augmentarea saudiminuarea sa, dupà o perioadg, dupä nevoile tdrei.

Lipsa totalg de once cunostint:a" cadastral6, face sä fiedificil de a evalua chiar aproximativ suma la care ar putea sä:se ridice acest impozit. Spre a regulà acest impozit, s'ar obligatpti proprietarii, inteun termeu dat, sg pläteascä cdstiurile lorde arendare pe hartie timbratg si inregistratä in registrepuse in biurourile diferitelbr autoritäti administrative si olege specialä ar stabili penalitäti foarte severe pentru aceiacari s'ar fi inteles de a fi fäcut contracte simulate; pentrumosiile exploatate de proprietari insasi s'ar infiinta comisiunipentru evaluarea veniturilor acestor mosii. -

Dreptul de timbru care ar lovi in acelas timp indirectcapitalul monetar, ar forma egal unul din veniturile statului.

Pentru orase s'ar putea de asernenea stabili venituri con-siderabile, prelevänd contributiuni asupra caselor, echipa-jelor si cailor, care nu plätesc astazi absulut nimic.

Un impozit bine combinat pe obiectele de lux, ca si pebguturile spirtoase, ar putea aduce un serviciu indoit in cen-trele de populatiune.

Arendeiri. In Valahia pang in ultimul timp se arendauproprietätile pe termen de 3 ani. De and agricultura a luatceva mai multà intindere, contractele de arendare se fac ingeneral pe 5 ani. Domeniile Statului, proprietätile manästi-resti, in general toate bunurile ale cdror venituri sunt supusela un oarecare control, se arendeazä la licitatie prin modulstrigärilor. Acest procedeu pe care mai multi particulari auigCeput de asemenea sh-1 urmeze 0, rezultate satisfäcätoareprin preturile echivalente valoarei reale a veniturilor ce seobtin la adjudecare, cel putin totdeauna and licitatia se faceintr'un mod cinstit.

Contractele de arendare nu au valoare in fata justitiei,si mai ales &and proprietatea trece in alte maini, decat numaicand sunt legalizate de o autoritate oarecare.

173

Arendarea mo§iilor formeazh principalul comert In Va-lahia i err, acum catva timp exclusiv In mainile Gre-cilor, S'arbilor i Bulgarilor veniti din Turcia. De cativa ani,Romanii au Inceput a se deda de asemenea cu el. Este co-mertul cel mai lucrativ In Valahia. Sunt averi considerabile,fabuloase chiar, care au fost realizate duph un foarte micnumar de ani, §i este lucru rar s'a vezi arend* facândafaceri rele.

Comertul de arendare sau, In alti termeni, exploatareamo§iilor de chtre marii arenda§i a fost $i este Inca princi-pala sursa a suferintelor i nenorocirilor taranilor. Arenda§iifie cà au arendat moii pe preturi prea urcate, fie ch au preamulta aviditate i ca voiesc sa.-§i Indoiasca capitalul, fleinteleg foarte rau exploatarea mo§iilor, ceeace se Intamplaintotdauna, caci trebue sá ne convingem pe deplin cà aceasthclasa de oameni este in ignoran ta cea mai completh, in finefie pentru aceste motive, fie pentru un altul, fie pentru toatedeodata, Intoldauna este, cà odata ce devin proprietarii pro-vizorii ai unei moOt, se cred datori sà jupoaie pe shraciitarani, putin Ingrijati de starea de mizerie In care fi lasa laexpirarea termenului contractului lor. Aceasta exploatare athranilor se face din nenorocire cu consimtimântul adminis-tratiei; subadministratorii i administratorii ei însài, devinintru crlva tovard§ii arenda§ilor §i. le da sprijin i ajutorperceperea c4tiurilor, adesea pretinse Indoit decht cele pre-scrise de lege, ca i In exercitiul oricarui fe! de §icane cele fac arenda§ii.

Legea actuala care reguleaza drepturile reciproce intreproprietari i Omni a dat mult loc, de sigur, la abuzuri dinpartea proprietarilor; dar in a§teptare ca ea sa fie regulathintr'un fel echitabil pentru ambele pàri, ar trebui ca adrni-nistratia, In loc de a oprimh fmpreuna Cu arenda§ii pe tarani,din contra, sd-i proteje contra vexatiunilor i nedrepthtilorarenda§ilor. Am avut ocaziunea sá ma fntretin cu taraniiaproape din toate judetele ; raspunsul lor este aproape identicpeste tot : Nu ne plângem, spun ei, de impozitele.care nu neapasa de loc; nu ne-am fi plans nici de dijmele pe care legeani le impune fata de proprietari, daca ne-ar fi cerute inteun

174

mod cinstit, dar pretentiunile arenda§ilor. sustinute de auto-ritAti care n'au nici cea mai mica grije de reclamatiunilenoastre ne sleesc ; astfel de partea mea n'a§ inceta niciodatd sA spun cà abuzurile sau neglijenta culpabild a oame-nilor dela putere, a compromis institutiuni 0 legi in aceastAtarA. 0 executare cinstia 0 serioasd a legilor, integritateafunctionarilor publici, o severitate fArd margini din parteaguvernului pentru once functionar care s'ar abate din caleadreptatei, ar simplifica cu mult dificultdtile reformelor inValahia, dar pentru ca tot acesta sg, se poatA realiza,trebue inainte de once ca guvernul sa fie a4ezat in alteconditiuni decal cele in care se gAse0e, 0 ca observarealegilor sA fie garantatä tArei, prin institutiuni mai putin de-fectuoase.

Tarife. Drepturile de intrare §i de e0re, pentru toateprodusele naturale 0 articolele t'abricate sunt de 5°/o din Va-loarea lor; pentru articolele de intrare facturile, sau, in lipsalor, estimarea obiectelor servA de bazà" la perceperea zisuluidrept, §i pentru cele de e0re tariful care indicA valoareafiecArui obiect ca ..i dreptul de perceput. Acest tarif in urmauniunii vamale votatA, in unanimitate, in 1847, de chtre am-bele adunAri ale Principatelor este revizuit la fiecare §ase anide o comisiune mixtA de Moldoveni §i Munteni.

Vami. VAmile in Valahia 0 in Moldova existA dintimpurile cele mai vechi, *i drepturile de intrare §i de e0reasupra mArfurilor erau stabilite de Domnii tärei in virtuteadreptului suveran de care aceste tAri s'au bucurat intotdeauna.Actul urmätor a lui Petre VII, Domnul Moldovei, dovede§teaceasta : Petre, prin gratia lui Dumnezeu, Domn al Moldovei,semnalAm prin prezenta tutulor 0 fiecAruia celor ce importiisau vor importà, di. de acord cu Magnificul Senior WilhelmHareborne, interpret al Serenisimei §i a tot Puternicei Regine,Regina Elisabeta, prin gratia lui Dumnezeu Regina a Angliei,a Frantei 0 a Hiberniei, pe MO Serenisimul §i a tot Pu-ternicul ImpArat al Turcilor, am fAcut aranjamentul urmAtor :va fi permis ori CAror comercianti, supu0 ai Serinitätei sale,tle a locul, de a schimba, de a cumpArà, de a vinde, de aimporta, 0 mai mult incA, de a fabrica in provincia noastrA

175

once marfd necesara vietei sociale, fárä restrictiune niciprohibitiune nici una din partea ori cui ar fi, afara totu0de dreptul integral al yämei noastre care este de 3010 delatoate lucrurile, ceeace voim sá garantam prin aranjamentulnostru. Pentru care märturie am pus pecetea noasträ. FacutIn tabara noastra, la 27 August ale anului Domnului 1588".Originalul in latine0e se gäse§te in Hakluyt scriere din aceaepoch', care face autoritate ').

Mai tarziu, prin dreptul celui mai tare, Turcia a crezutde cuviinta sá intindá puterea tratatelor sale de comer, cuputerile Europei, pand in Valahia i in Moldova, 0 cu toateca cele 3Vo, ridicate, in 1851, la 50/e pentru ambele Principate,ca masura ceruta de guvernele ambelor tari in profitul fis-cului, sà ne stipulate de dansa, yamile ambelor Principate nusunt mai putin separate de aceea a Turciei, i articolele care iesdin Principate §i intra in Turcia platesc la frontiera valahadreptul de e0re, 0 in Turcia dreptul de intrare i vice-versa,

afard de aceasta sunt articole turce0i, ca sarea, prohibitein Principate.

Monopoluri. In Valahia singurä sarea erea monopoli-zatd in profitul Statului; guvernul arendeaza exploatarea säreila antreprenori, care au ca conditii a extrage sarea din minepe cheltuiala lor, de a o vinde pentru consumarea internä peun pret stabilit §i de a predd pe loc Statului o suma determi-nata ; aceasta sare este transportatä de guvern la schelele Du-näuei pe cheltuiala sa, i cu cele mai mari dificultäti i datainca pe un pret convenit la licitatie, la antrepreni )ri cari o vandin profitul lor in Turcia, cu preturi mult mai urcate decalacelea cu care o cumpdr.

Once alt monopol in favoarea particularilor, de °rivenatura ar fi, este oprit prin Regulamentul organic.

Mine. Linia Carpatilor, care margine0e frontieraValahiei dela Vest la Est, ascunde, dupa cercetarile facute decare ingineri in mai multe randuri, mine de arama, de fer,de aur, de carbuni 0 de mai multe alte minerale. Arama, ferul

1) .Richard Halcitegt. The principal navigations, voyages, traffiques anddescoveries of the English nations. London, 1599-1600, 3 vol. in-40.

176

au fost putin exploatate In Oltenia catre sfärsitul secoluluitrecut; mai multe rhuri torentiale care descind din muntii Va-lahiei 0,6-se aurul in pral, ceeace probeazä gismente de acestmetal In acesti munti. Exploatarea acestui aur erà, inainteaRegulamentului, mestesugul Tiganilor Statului, cari se nu-meau aurari. Regulamentul stabilind reguli pentru exploa-tarea oricärei mine din aceastä tarä, a oprit aceasta exploatare,care nu puteh fi supusä nici unui fel de control.

Industrie. Industria este aproape nulä in Valahiacare este tributarä, tdrilor strdine pentru once obiect fabricat.Nu se gäsesc deal chteva fabrici de postav ordinar, de luma,-nari de stearinä, de lumanari de seu, de tabdcarie, de perierii...si de... Industria vinicolä de asemenea a luat o oarecare in-tindere, de cand vinurile romhnesti a inceput sä fie cilutatein strainatate.

Agricultura. Agricultura ca si cresterea vitelor estesingurul comert si marea bogdtie a thrii; si cu toate eh' artaagricolä, se gäseste aproape in stare primitivä, dar marea fer-tilitate a solului inlocuieste procedeele stiintei din alte tali;totusi agricultura in Valahia nu poate sä mai rämänä, multtimp in starea actualk si trebue sä ja toate desvolthrile ne-cesare pentru a face sä crease& bogätiile Orb, prin introdu-cerea de noui precedee si prin facilitarea cAilor de comunica-tiune, singurul mijloc pentru ca tara sä poatá lupth contra con-curentei thrilor vecine.

Trat ate directe tare Valahia ,si Austria, relative la pa-pinat. Nu existä nici o conventie despre acest subiect cuAustria. Ordonante domnesti au regulat intotdeauna moduldupä, care s'a permis pästorilor ardeleni de a scobori turmelelor, pentru a le trece in Turcia, sau de a le face sä ierneze InValahia.

Mini moldave cu o comandita la Bucurefli.Bancamoldavd infiintatä, in 1855, sub guvernul fostului Print G. G.,din cauza dificultatilor ridicate de Turcia contra infiintäreiacestei institutiuni, nu a putut sä primeascä toatä, desvoltareasi tot creditul neceshr. Cht despre comandita dela Bucuresti,nu este decat o bancd de schimb si de scont.

Vama atrage stricaciuni, de ce fel sunt?Vama isi per-

"1 77

mite uneori abaten i dela regulele stabilite; dar in general co-merciantii evita procesele, pentru a nu se pune la dispozitiatribunalelor care sunt hartuitoare i destul de departe de afi impartiale.

Produsele solului exportate. (A se vedea tabloul sta-tistic al Ministerului de finante facut in 1857).

Produsele stretine importate. Toate obiectele fabricate,fara exceptie.

Ce a flícut guvernul pentnt a incuraja cometul, indus-tria, agricultura, narigatittnea? Nimic ! Acestea sunt ches-tiuni la care chiar nu s'a &Ida niciodata, i totusi suntRegulament articole relative la ameliorarea porturilor caresunt înc. in stare primitiva' ca i regularea cursurilor eau-rilor, incurajarea comertului prin prime.

Ce ar fi trebui sti se Mai? 1. Justitia tribunaleior si aautorit'ätilor administrative trebue, inainte de once, sa fiemai bine regulata i garantata rei. Toate transactiile sufarde venalitatea autoritatilor atat administrative cat i judi-ciare. Daca comertul este in mainile strainilor, sau chiardaca indigenii care se dedau cu comertul cauta adesea oprotectie straina, este pentru a putea sa asigure drepturilesau reclamatiile lor in caz de nevoie.

A se raspandi prin mijlocul a douà scoale de arte side agricultura si care nu exista decat de forma, si caroras'ar da o larga desvoltare, cunostintele practice uzuale. Pentrua se judech starea de copilarie in care se gäseste agriculturanoastra, nu avem decat sa examindm carul taranului roman,plugul sau, pamantul pe care el spune sa-1 ft pregatit pentrua primi samanta, vitele sale, coliba sa i in fine tot ceeace11 inconjoara, i sa ne convingem, ca toata aceasta tristastare de lucruri nu provine din saracie. Taranul roman estebogat; prin lipsa de siguranta de ceeace poseda i prin igno-ranta (sic); inflintarea de prime acordate ameliorarii tutuloracestor obiecte ar avea, cred, un bun rezultat; dar totul s'arschimba in ziva In care guvernul ar Incetà sä, fie indiferentla tot ceeace priveste adevaratele interese ale tarei, s'ar inte-resa foarte mult de ele si s'ar ocupa cu zel.

A se infiintà porturi, cad ceeace poarta acest nume

7740 1?.

178

Ia. Valahia sunt ceeace patura, a facut, ca 0 o navigatiuneatat pentru transportul extern cat 0 pentru cabotaj, dea-lungul malului nostru dundrean.

4. A se Infiinta cai ordinare 0 drumuri de fier in prin-cipalele directiuni. Mara de celelalte imense avant* care arrezulta ar II un mijloc de a da agriculturei bratele ca 0vitele care sunt astdzi ridicate pentru transportul interior,transport care ofera dificultati de care nu se poate- face oidee; ajunge sa spunem Ca trebuie unui car inhamat cu 4sau 6 boj sau chiar cu 8 cai, incarcat Cu marfa, zece zilepentru dus 0 intors dela Braila la Bucureti,. 0 cinci ziledela Giurgiu la Bucure%i farl a socoti totala intrerupere acomunicapilor In timpul unei mari parti a anului. Singuretransporturile la schele ale sarei pe care guvernul o exportaanual, absorb anual dela 20 la 30.000 care cu 4 sau 6 boisau cai.

Dar in fine, pentru a completà chestiunea care face su-biectul acestui paragraf ar fi realmente de a intreba 0 gu-vernele ce s'au succedat, ce au facut in timpul (and au avutputerea in maini? Chestiunea cailor de comunicatiune esteviabilä pentru ambele Principate. Inca catva timp Cu aceastästare, se va risc4, de a se pierde unica noasträ sursa debogatie; clef cum putem sà suportdm concurenta stateloryecinè care se acoper Cu drumuri de fer 0 Cu tot felul defmbunatatiri.

XVI.

Instrucfia Public&

Invdtamantul public atat moral cat 0 intelectual esteaproape nul In Valahia.

Instructia publicd buna educatie, cuno0intele in generalnu sunt nici moda, nici obligatorii pentru diferitele serviciiale Statului.

Judecatorul este cu totul scutit de a cunoWe legile.Administratorul lipsit cea mai mare parte a timpului

179

de once instructie, nu cunoaste nici formele, nici regula-mentele care conduc tara.

Militarul face -oarecare studii in scoala speciala infiin-lath, de cativa ani in acest scop, dar aceste studii sunt foarteslabe i foarte necomplete.

Preotul cufundat in cea mai neagra ignoranta, nu a in-vatat deca,t cateva rugaciuni, carora nu le cunoaste nicichiar intelesul si pe care le spune fie pe din afara, fie dupa,carte pe care uneori nu o citeste nici chiar cu inlesnire.

Comersantul i mestesugarul nu au nici cea mai micanotiune unul de comert, celalt de arta sa.

Locuitorii oraselor i satelor in general nu stiu niciciteasca nici sa serie. Instructia publica este de domeniulnumai al clasei cu oarecare stare a oraselor, si se marginestein general la studiul superficial al limbei franceze, uneori allimbei germane. Dealtminterlea eunostintele solide si studiilespeciale sunt lucrurl destul de rare. Daca cel putin oameniitutulor acestor clase ale societatei ar puteh inlocul ignorantafie prin simpla cunoastere a datoriei lor, fie prin sentimentulreligios, fie in fine, prin respectul legilor si al autoritatei,dar nici una din aceste frane nu exista; educatiunea ma-ma este nula i exemplele groasnice ; religia data uitarei,autoritatea fard nici o consideratie i fara nici un prestigiu.

Invatamantul public, astfel cum a fost instituit de Re-gulamentul organic din 1831, consista din :

coalele elementare infiintate In fiecare capitala de dis_trict, i in fiecare din cele cinci despartiri ale orasului Bucu-resti. Se preda In aceste scoli scrisul i cetitul limbei ro-mane, catehismul, cele patru reguli ale aritmeticei i care-care notiuni de geometrie si de geografie. Aceste studii sefac in patru ani. Doua scoale in care se preda studiile licealeuna la Bucuresti si alta la Ctaiova. Studiile se fac In optani, i, in fine, din cateva catedre de drept si de matema-tici speciale infiintate la Bucuresti; mai tarziu s'a decretatscoli de sate si pentru a se veni in ajutorul cheltuelilor In-fiintarei lor, s'a supus fiecare familie de tarani la o impu-nere de doi lei pe an; aceste scoli inainte de a puteh fi

iinfiintate in toate satele, au fost Cu totul suprimate in 1848;

180

dar banii nu au incetat de a fi perceputi. Un decret al Cai-macamului dela inceputul acestui an privind acestenu a putut inca sä, reuseascä a le instala.

De cativa ani este afar& de o prima incercare de scoalade arte si meserii, si o alta de agriculturá care nu au datInca' deal prea putine rezultate. Numai cea de mica chirur-gie dd mai bune sperante.

Administrarea scoalelor In Valahia apartine unei Eforiicompusd din trei membri, cari cu directorul conduc in ace-las timp averile nemiscatoare, apartinand propriu scoalelor.Directiunea invatamantului apartine Insäi acestei Eforii care-tine loc de Consiliu de instructie public6; dar aceastä, ultimdatributie nu a fost nici odata obiectul preocupairii sale.

Rezultatele aproape nule pe care scoalele noastre le-audat intr'un spatiu de 26 de ani, atestä,, nu voi spune defectal organizarii in ea Insasi, ci mai mult defectul administra-tiei ç1 lipsa totalà de once fel de solicitudine din partea gu-vernelor ce s'au succedat i cari nu au avut nici cea maimicä, grije de institutiunea cea mai utila existentei societätei.Mtfel, dupa parerea mea, pentru a da o altà impulsiuneinstructiunei publice in Valahia i pentru a combate r'áuldin rad'acing, ar fi mai mult administratia i directia invd-tamantului ce ar trebul sä, se reorganizeze, decal invathman-tul in el insusi care nu ar aveä, nevoie decat sà" fie completatIn diferitele scoli i sä, obtinä, ceva mai multd incurajaredin partea guvernului.

Ca ameliorare deci a starei actuale a instructiunei pu-blice ì 'Ana rand tara sä* poata aspira in totul la refQrme-mai complete, 4 propune, ca toate averile nemiscatoare-apartinand astäzi scoalelor sä reintre in categoria celorlaltedomenii ale Statului, i ca once percepere sub titlul specialde impozite pentru scoale, sa' inceteze. Tezaurul public tre-bue sä, reguleze incasarile sale dupg cheltueli pentru a votabugetul necesar invät,amantului public In toata tara. In acestfel Eforia ar inceta de a fi gerantul bunurilor si nu s'ar-ocupa decat cu directiunea invatamantului public.

2. Eforia ar fi inlocuitä printr'un consiliu de instructie-publicA, compus din cel putin 7 membri luati dintre notabi-

181

liatile capitalei competinte in materie, dar §i dintre pro-fesori.

Ca studiile speciale sà,' fie fäcute obligatorii pentrudiferite ramuri ale serviciilor publice, §i ca dupd o perioaddde 3 sau 5 ani, nimeni sa nu mai fie admis In ca,riera ju-diciara sau administrativa fara sa fi fdcut prealabil studiilenecesare.

SS, se trimitä in flecare an inteuna din marile uni-versitati ale Europei cel putin 15 elevi, ale§i prin concurs,pentru studiul specialitatilor. La intoarcerea lor in tard, vorfi tinuti sd imbrati§eze cariera invdtdmantului daca Statul.o pretinde.

SA se consacre anual o sumd de.... pentru premiide decernat celor mai bune opere scrise pentru diferitelematerii din care ne lipsesc cu totul lucräri.

A se plan mai bine corpul profesoral astfel ca sa ise asigure existenta.

i, in fine, sä se pretindd ca consiliul instructiuneipublice §i profesorii sa lucreze inteun mod serios.

Cu ajutorul mdsurilor administrative de mai sus, exe-cutate punctual §i nu in felul cum de obicéi se executd toatelegile noastre, sunt convins, cd s'ar puted obtine rezultatelecele mai fericite. Ar ramane inca, dupd cum am spus-o maisus, sä se completeze diferitele studii. Astfel ar fi folositorsä se facd toate §coalele elementare din districte, ,scoale uma-nitare; de a se da o mai multd intindere invdtamantului incele cloud §coale de umanitäti existente astazi la Bucure§ti§i la Craiova §i de a se inflinth §coli speciale de drept §i deingineri civili la Bucure§ti.

XVII.12/24 Decem'vrio 1856.

Ori astfel este regimul pe care il induram de un numdrinfinit de ani. Sefii guvernelor nu s'au preocupat decdt nu-mai sä placd cdnd unei puteri cand alteia, nici ()data tareilor, §.1 cu toate cd pAnd in 1848, sub auspicile Regulamen-

1st

tului organic din 1830, puterea fu supusl controlului unufsimulacru de reprezentare nationald, din cauza nulitatei acesteireprezentäri Cu totul sub dependenta §efului statului, §i dillcauza fal§ei situatiuni a tarei fata de strainatate, tara su-ferea nu mai putin aceia§i soart& cu toate ca incomparabilmai suportabilà.

Aceasta reprezentare pacatuià mai intaiu prin ingus-timea bazei sale defect ce independent de alte defecte Ceinfati§a erh in acela§ timp principala cauza a dependenteisale. In urmä puterea avand la dispozitia sa numirea unuiconsiderabil numär de functiuni judiciare §i administrative,unele ca §i altele amovibile, o ramura important& a veni-tului statului se va distribui arbitrar In recompense pecu-niare sau gratificatii, ca i un numar inflnit de ranguri sautitluri onorifice de decernat tot a§a de arbitrar, nu aveadificultatea sa conrup& micul numar de electori §i a face sa.se aleagd deputatii sal, inch', §i mai putin sal fntretie fideli-tatea acestora. Apoi cum atatea mijloace de a ave h legisla-tura cea mai ser vil& erau insuficiente, Domnul aye& Incasa creeze ad libitum, in virtutea privilegiului sat' de putere,boeri de clasa I, mijlocul, prin o alta creare in masä, de aface ca alegerea celor 20 de reprezentanti ai acestui corp,care formà jumätatea numerica a legislatiunei sai se facádupg pofta sa, chiar chnd celelalte mijloace i-ar fi lipsit cutotul.

Un guvern dispunand de atatea mijloace de conrupere-in prezenta unui corp electoral a§a de restrans, §i a uneilegislaturi ai carei membri nu erau impiedicati prin nici alege de incompatibilitate de a primi locuri, ranguri §i gra-tificatii pecuniare, era far& nici un control real, §i guveria§i parlament f§i dau mana pentru exploatarea in comuna tarei.

Del atatea cauze de servilitate totu§i legislatura noastra-,astfel poate este forta institutiunilor parlamentare, nu uitauneori de a se fntoarce la datoriile sale, dar atunci Domnulde acord cu reprezentantul Rusiei provoca firmane caresuspendau la infinit exercitiul dreptului natiunei de a-§i dalegi §i de a controla actele guvernului sdu, cum am avut

183

eXemple ., in 1837 §i in 1843--44. Din aceastä expunere atristei situatiuni in care se gasesc ambele Principate, de-curge natural remediile de adus ranilor care le roade: 1) Ase u§ura clasa contribuabilor, facand sa apese sarcinile Sta-tului asupra tuturor claselor Statului fara deosebire; 2) Ase regula inteun mod deflnitiv 0 drept relatiunile intre la-rani 0 proprietari, in a0 fel ca sa puna odata. pentru tot-deauna capat puterei abuzive a celor din urma asupra celordintai; 3) A se cauta sä, se stärpeasca conruptia §i in admi-nistratie prin pedepsirea exemplard a raului; 4) A se in-flint& un control sever asupra actelor guvernului, printr'oreprezentanta nationala serioasa ; 5) A se face incompatibilefunctiunile de deputat cu acelea de impiegat amovibil al gu-vernului. Lipsa unei asemenea incompatibilitati a facut saavem constant, dela 1830, spectacolul rqinos al 1mpartireifunctiunilor ser viciului public intre membrii majoritatei gu-vernamentale din legislatura, 0 aceia al destituirilor in masa(ca in 1843-44), chiar a functiunilor judiciare, a membrilorcari prin revenirea lor la sentimentul datoriei 0 al demni-tatei indrasneau sa voteze contra dorintelor guvernului;6) A se reda folosintei pentru nevoile Statului, a acestei ramuride venit public, pe care o legislatura, printr'o uitare pestemasura a datoriilor sale, a pus-o la dispozitia puterei pentrua fi intrebuintata dupa placul sau, in .a.5a zisele recompensepecuniare, dar care nu fu, cum nu putea sa fie, mai ales inultimul timp, de cat un mijloc scandalos de conruptie.

Iata reformele fundamentale absolut necesare din acestmoment. Cu ajutorul acestor instructiuni pe cand tara ar puteaIn urma sa inbunatateasca 0 sa perfectioneze treptat legis-latia sa civila, criminald 0 de Witte ; sd reformeze sistemulsan de finante 0 sa-1 puie pe- un picior de echitate 0 de eco-nomie, opusul aceluia pe care se gase§te acum, sa stabileascaun sistem municipal real, absolut necesar pentru inbunata-tirea stArei materiale a ora5elor 0 pentru a garanta banii mu-nicipali contra delapiddrei 0 aprovizionarea ora§elor contraspecula tiunilor imorale ale administratiunei; sa organizeze unsistem serios de instructiune publica; sa, intreprindä execut areamarilor lucräri de comunicatiune i allele, sa ofere antreprizei

184

particulare si comertului garantía legei contra arbitrarului,inboldul cel mai eficace pentru exploatarea imenselor bogatiiale fdrei.

Nu se poate totusi conta, pe eficacitatea nici uneia dinreformele mai sus enuntate, fail neutralitatea teritoriului res-pectatä, de toate puterile si farA o statornicie in guvern, ches-tiuni ce ating de prea aproape Europa intreagg pentru ca oa-menii cart conduc politica sä, nu caute a le regula inteunmod definiti v.

XVIII.

Una din cele mai mari reforme operatä, de RegulamentulOrganic din 1831 fu separarea administratiei de justitie, con-fundate Oa, atunci. Regulamentul puse limitele diferitelorramuri administrative, si inflinta sapte Departamente mi-nisteriale, acela al Internelor, al Justitiei, al Finantelor, alCultului 0 Instructiunei publice, al Secretariatului Statului sial Controlului, dintre care fiecare avù atributiunile sale binedeterminate. Administratia propriu zisa, care face obiectulacestei lucrdri fu läsat4 cu totul la Departamentul de interne.

Unitatea acirninistrativä flind admisä in principiu si, ire-cilia diviziune teritorialä, in districte si districtele in plä0,.flind lasata ca si in trecut, se trecù si districtele Olteniei, innumar de cinci, administrate, panä, la ateasta data, separatde catre un Locotenent sau Caimacam al Domnului In ace-iasi categorie ca si celelalte 12 ale Munteniei, se inflinta, inlocul celor doi administratori care conduceau in fiecare dis-trict impreunä, administratia si justitia confundate, un admi-nistrator sau prefect sub ordinele directe ale Ministerului deinterne, si justitia deveni atributiunea tribunalelor regulateinaintate in fiecare capitalä, de district. Mara de aceasta,pentru ca administratia finantelor sa fie inlesnita pe tat po-sibil, se puse sub dependinta imediata a sefului acestui depar-tarnent, secretarii de prefecturi insarcinati mai in particularsä. primeascä, impozitele, sa tina contabilitatea lor, sä le versela visterie, si le pretinse cautiuni suficiente pentru sumelece trebuiau sii treacä prin mana lor. Se stabill aceastä masura

85

de precautiune chiar in privinta subprefectilor care adminis-treaza pláile, i care in acelas timp sunt insärcinati sa pri-measca impozitele dela perceptorii fiecarui sat, si sa le versela casa prefecturei.

Astfel este rnecanismul adminstrativ organizat de Re-gulament. ()rice judecator impartial nu puate sá refuze de aconstata ea desordinea administrativa, judiciara i financiaracare exista pang la aceasta data In tara, ca i arbitrarul pestetot si In ori ce lucru, Mica loc unei administratii regulate siunei stari de lucruri bazate pe legi si pe reguli fixe. Totusiaceste legi i aceste reguli, °data admise, cereau fnainte detoate sä fie pazite si respectate, garb,- numai daca ineficaci-tatea lor era probata, sa fie des voltate, modificate sau schim-bate inteun chip legal la timpul oportun, i dupa nevoilecererile Wei. Dar daca la inceput acest regulament, printr'oexecutare serioasä i sincera, inspira sperante bine fondate4adinioara, nu intarziè incetul Cu degenereze. Se gäslmijlocul de a eludà totul si de a se fntoarce totul in arbitrar,In ash grad cä -cazù In curänd in desuetudine.

lath, felul in care Regulamentul fu compromis in ochii1.1.rei, care judecandu-1 numai dupa rezultatele date in raj-nele oamenilor tinand sä serveasca propriile lor interese sinu pe acelea ale tarei, in loe de a condarana pe acestia,arunca vina pe institutiuni.

Sunt departe de a pretinde ca Regulamentul organiceste ceeace se poate inchipul mai bine in materie de consti-tutie pentru lard; sunt multe lacune in el, multe imperfec-tiuni si o mare confuzie de materii. Sustin numai ea, dad.Statutele organice ar fi fost respectate, tara nu ar fi fost instarea de suferinta in care se gaseste.

Administratia propriu zisa, pentru a veni la ceeaceface obiectul acestei lucrari, are de obiect:

I. Politia generala a tarei si toate masurile necesarementinerei ordinei publico i sigurantei locuitorilor. In Ca-

aceasta politie este facuta sub directia agai acestui-oras, in capitalele districtelor, sub aceia a prefectilor insäsieari au la ordinele lor sefi de politie numiti direct de Mi-nistrul de interne, pe drumuri si la tara, subprefectii sunttinuti sa, vegheze ca satenii sa menting linistea in mijlocul

180

lor, 'solidar responsabili, de altminterea, de toate relele cese comit in raza satelor in fine, in acestea din urmä_politia este fäcutg de Consiliul sgtese compus dintr'un dele-gat din partea proprietarulni, din perceptorul capitatiei,dupg märimea satului, din doi sau-patru säteni alesi totidintre notabilii satului. Pentru executarea tuturor mdsuriloradministrative, autoritgtile judetene au In serviciul lor uncorp de jandarmi sau dorobanti" care variazg, pentru fie-care district, dela 250 la 300, si din care o treime face sex.-viciul alternativ, schimbandu-se in fiecare sgptämänä.,

Politia sanitara este exercitatä de aceleasi. autoritäti,avänd la ordinele lor medici, cinci pentru capitalä, i unul pejudet, cu doi chirurgi-ajutori, insarcinati cu vaccinarea la sate_

Supravegherea asupra gestiunei fondurilor munici-paliatilor de cätre consiliile municipale, care sunt tinutesupuie toate actele lor confirmarii i controlului ministruluide interne: mai mult, grijeca orasele sä, fle aprovizionate-cu obiecte de prima necesitate, fle prin contracte, fie princonsiliile municipale însäi, i ca satele sä aiba intotdeaunahambarele de rezervä pline i tinute in bung stare.

Intocmirea i publicarea listelor electorale, capunerea in executare a alegerilor deputatilor Adunärei ziseextraordinare pentru alegerea Domnitorului, deputatilorAdungrei zise ordinare alesi la necare cinci ani, a consi-Iiilor municipale ale oraselor si a consiliilor sätesti alese-in fiecare an, i, in fine, a candidatilor la subprefecturi,.alesi In douä randuri in numär de patru pentru fiecareplasä de cätre toti proprietarii posedänd o mosie cu peste30 stänjeni de Jatime; din acesti patru candidatiunul primeste confirmarea Domnitorului dupil recomandatiaministrului de interne. Functiunile de consilii satesti de maisus, afarg de politia satului cu care sunt insärcinate, consist&In a supraveghig pätulele de rezervä, a tine casa comunalka percepe capitatiunea si a o inmäng subprefecturilor, aaduce recrutii dorobantii, a pune in executare ordineleadministratiunei privind satele i in fine a fi primii arbitriai diferendelor dintre proprietari si

Tot contenciosul administrativ i solutia sau apla-

187

narea diferendelor zilnice iscate intre tärani si proprietariasupra drepturilor si datoriilor reciproce. Täranul este tinut sdlucreze proprietarului, cu titlo de chirie pentru locuinta sa sipentru terenul pe care legea i 1-a fixat ca necear pentruarg,tura sa, pdsunea, cositul, 22 de zile pe an cu vitele ceare, si pe l'Angd aceasta sd-i dea dijmd din produsele sale.

Apricarea legilor, executarea sentintelor judecdto-resti, ca si datoria de a statuà asupra dificultdtilor prove-nind din contestatil intre particulari.

Supravegherea tutulor inchisorilor tdrei, a cdrordireptiune formeazd o administratie deosebitd care are desef pe Vornicul inchisorilor.

Directiunea teatrelor.Regularea pensiilor tutulor functionarilor Statului

si distribuirea lor printr'o Eforie sub dependenta Departa-mentului de interne.

Pdstrarea arhivelor Statului.Recensämântul general la fiecare cinci ani.Directiunea generald a postelor, date cu contract la,

antreprenori, si care, departe de a fi o sursd de venituri pentruStat, 11 costa din contra mai mult de 1.300:000 lei pe an.

Recrutarea militiei care se reinoeste in fiecare ancu a sasea parte din tifra sa totald, care este de 5.600 soldati.

Supravegherea pazei fruntariilor, care se face de-locuitorii satelor situate la oarecare distantä de fruntarie.Acesti tärani sunt organizati aproape militareste; numdrullor se ridicd la aproape 8.000, din cari o treime numai facealternativ serviciul, schimbändu-se in fiecare saptamânä.

In fine, directia lucrdrilor publice, care formeazäo sectie deosebitd in Departamentul internelor, si care seimparte in patru divizii : aceia a podurilor fi pselelor, aceiaa greidinilor publice ,si a trotuarelor Fi streizilor si aceia acontabiliteitii.

Tata aproape toate ramurile serviciilor publice de re-sortul adminfstratiei propriu zise. Ele sunt toate supuse lareguli si la legi care, cu toate cd necomplete, ar fi putut aprimeascd treptat desvoltdrile necesare, pe mdsurä ce nevoiacereh. Nu numai cd aceasta nu s'a fdcut, dar aceste reguli§i ceste legi au fost lard incetare neglijate. Abuzurile, _care,

188

dela punerea in executare a Regulamentdlui, disparusepentru un ,rnoment, s'au fnradacinat din nou in Wald tara.

Care ar fi acum reformele ce s'ar puteà introducepentru a imbunatati starea administratiei in Valahia? Pupaparerea mea aceste reforme privesc mai mult executarealegilor cleat legile insasi. Iata ceiace trebue sa atraga pentruun moment, inainte de once, atentiunea oricarui guvern inValahia, care ar avea vointa si puterea in acelas timp dea face binele. Societatea romana, din cauza sdruncinarilorsuccesive ce a primit printeo stare prelungita, de provizoriunu este Inca apta sä primeasca o mai completà," reorganizare.Reforme mai radicale nu ir putea avea un efect fericit inaceasta lara, deck cand, prin incetarea acestei stäri maimult decal/ precare, Romanii prin bune si severe exempledin partea carmuitorilor lor si sub influenta unei educatiunisi a unei instructiuni publice pretinse intru catva inteunchip obligatoriu, vor fi mai bine patrunsi de datoriile sociale.

Ma voi margini deci a propune ca prima masura, res-ponsabilitatea reald a ministrilor. Aceasta responsabilitate,cu toate ca e indicata in Regulament, este ade \drat foarteusor --- nu a fost niciodata pusa in practicä. Responsabil,ministrul ar fi obligat de a da pUtin mai multä atentiuneactelor emanand dela ministerul sail, si ar aveh discernamantIn alegerea persoanelor carora le incredinteazd gestiuneabanului public.

In al doilea rand, daca se voieste a se avea functionariintegri si exacti la datoriile lor, trebue sa li se asigure exis-tenta retribuindu-i mai bine. Pretul tutulor obiectelor in ge-neral, mai ales al acelora de prima necesitate, a crescut inproportif aproape impatrite de ceeace era cand Cu intoc-mirea Regulamentului.

In al treilea rand, prea multa centralizare ce existaastazi incarca peste rnasura ministerul ce se pierde in de-talii, nu poate sa aprofundeze nici o chestie, si se gasesteIn imposibilitate de a se gandi la nu importa, ce imbund-tatire generala; pe cand de partea lor autoritatile ce depindde el sunt red use la simple masini care nu produc nimicprin ele insasi. Ar fi deci de dorit ca functiile publice sa fie

incredintate la oameni cu cunostintele i calitatilepentru indeplinirea datoriilor lor, ca i alegerile muncipalita--tilor sa fie lasate cu totul libere pe responsabilitatea alega-torilor, legea sa acorde autoritatilor mai multa latitudine Incercul atributiunilor lor, dar ca in schimb sa le impuerespansabilitate serioasa. Ar fi un mijloc pentru a se dove&In acelas timp functiunile de care depinde mai direct pro-speritatea locuitorilor, vreau sä. spun acea a administratorilor

subadministratorilor, care sunt cu totul depreciate astazi,lnflintarea de consilii deliberatorii, dupa imitarea celor

ce exista in alte tad, Mat pe langa Ministere cat s't pe langaPrefecturi, ar fi o institutie, care supunand afacerile publice-unor cunostinte mai cu chibzuiala reflectate, ar da garantiide mai buna administratie. Cel de pe langa centrul adminis-trativ (compus din oameni speciali i avand experienta inafaceri) ar avea, de scop sa lumineze Ministerul asupramasurilor de interes general si sa hotarasca asupra dificul-tatilor care nu se iyesc deck foarte des in exercitiul puterefadministrative. Ca si acestea cele stabilite pe langa Pre-fecturi ar exercita aceleasi functiuni in circumscriptia dis-trictului lor.

XIX.

Printe,(Originalul in fran(uzete)

Aram leganat un moment cu speranta de a putea. anuntaAltetei Voastre, prin curierul de astazi, aparitia jurnalului.Chiar in ziva plecarei Voastre, am intrunit pe Creorge Cre-teanu, Angelescu i Teulescu, cari trebuesc sa fie redactoriiprincipali ; totul era aranjat, regulat, dar Sion s'a imbolnavitgreu, i Creteanu a trebuit sa plece la alegeri.

Dezorganizarea si demoralizarea sunt la culme. Socie-tatea Doastra este lipsita de frane; nu este nici educatie,religie. Respectul autoritatii aproape nu exista. Doresc savad realizandu-se cat mai curand posibil ordinile AlteteiVoastre pentru concentrarea fortelor noastre. Cat despre-

189

(1859)

mine, Printe, cat timp voi fi Ministrul Altetei Voastre voiface sä se respecte puterea prin once mijloc (25 Aprilie).

XX.(1859)

(Originalul in frantuzWe)Am primit scrisoarea pe care Alteta Voasträ mi-a fäcut

onoarea de a mi-o adresa prin d. M. Rog pe Alteta Voastràsà creadh ca depun toatä vigoarea 0 toata energia posibiläpentru a conduce administratia tärei pe care Alteta Voasträa binevoit a mi-o incredintà, in interesul cauzei sfinte pe-care o reprezintä Alteta Voastra, 0 cu tot devotamentulce-i datoresc din mai multe consideratiuni. Totu0 daca si-lintele mele nu dau tot rezultatul dorit, credeti-mä Printe,cauza este marea demoralizare i marea depravare Aunei intregi societäti. Este o lipsä totalh de oameni; suntemsiliti sä ne servim de persoane ce trebuesc supraveghiate,conduse 0 atunci sarcina devine foarte grea. Credeti, Printechi sunt cople0t. Nu mai §unt liber nici un minut. Dinnenorocire directorul Angelescu, care este debil, a trebuitsà se ducä la bai pentru a se ingriji. Astfel pentrx a mau§urh puf in cer voie Altetei Voastre de a-mi permite sä-Irecomand pe cineva ca Director la Lucrhrile publice, postce rämäne vacant dela reorganizarea acestei ramuri a ser-viciului public facutä de Alteta Voastrà in ultimul timp.

Pentru a mh conformh deciziei luatä. de Alteta Voastràpe- care binevoiti a mi-o comunich prin scrisoarea de maisus, decizie care, ¡mi place sá cred, va da rezultate bune,am fäcut un raport pe care 1-am inmAnat d-lui M. pentru a-1

. remite Altetei Voastre. Am crezut ea era inutil 0 costisitorde a pästrà in acela timp comisarii numiti in ultimul timp.I-am revncat 0 sper cä Alteta Voastrh va aprobh aceastämilstirä.

(1859)Prinfe,

190

(Originalul in frantuze§te)Avertismentele date jurnalelor au produs un bun efect.

Publicul a aplaudat; revolutionarii au fost intimidati, 0 mu-

191

ribunzii aspiranti la putere, crezänd ch vocea redadtoruluiaveh ,sh sdruncine imedipt puterea, se pregäteau sh profile.S'au descurajat. Fostiul Caimacarn Ghica a Inceput ,sä semiste; el s'a Intors la mosie. Stirbei in inocenta so, prefh-candu-se eh fuge de dezordine, si-a fixat pentru astdzi pie-carea in Austria; aflu ea a amanat-o. Mai curänd sau maitärziu Alteta Voasträ, pentru a asigurh buna stare si linisteabietei thri, va fi silith sh pue capht acestei stäri de lucruri.Va fi silità sä pue la locul lor pe aspirantii la domnie sila ministere. Altfel vd va fi imposibil sä, guvernati, vh vafi imposibil sä realizati ceva bun, cad luptele si intrigilesunt doboratoare. MILT cá ash zisul partid national, si pecare l-as numi mai curänd antinational, s'a coalizat cupartidul Bibescu-Stirbei pentru a rhsturnh ministerul; desigur cä nu näzuesc numai la rästurnarea ministerului; in-teritiunile lor culpabile sunt bine cunoscute. Stiu eh AltetaVoasträ a semnat, la plecarea din Bucuresti, un decret pentruInchiderea A dunärei. Ar fi necesar, Printe, sh dati lui Fal-coianu instructiuni precise cum sä se foloseascä, de el latimpul oportun, cad cred c'd se scaldh in cloud ape. Jurnalulva aphreh in curemd; inceputul este totdeauna, Printe,foarte greu.

Austria a trebuit in sfärsit sá cedeze, ordinul dat lafruntarie de a opri prin reciprocitate intrarea in tarh a di-ligentei austriace, teama ch alte asemenea mhsuri vor filuate din partea Guvernului Altetei Voastre, mdsuri ce arfi dat o grea loviturh intereselor sale materiale, dar maiales concentrarea fortei armate spre Ploestil au fäcut-o, cred,sh se rhsgändeasca.

Recrutarea jandarmilor merge bine; In ziva fixatäpentru punerea in mars a jumdtate din cei asthzi In acti-vitate, recrutii vor fi la postul lor, numai, Printe, sh avem.armele l

Imprumutul nu merge de loc. Intrigile delor dota par-tide tin publicuI in nebotäräre si in nesiguranth asupra vii-torului si rhspändesc neincrederea peste tot.

Alegerile cunoscute in judete Oa. acum sunt mai multbune. Adaug pe Ihngh aceasta lista deputatilor dejh cunos-

192

cuti. Administratorul Petrescu dela Targoviste, numit depredecesorul meu, si-a uitat cu totul datoriile de prefect, sia avut In alegeri o conduita de neiertat. Primesc In aceastaprivinta mai multe reclamatii. Astfel, Printe, el s'a apucatindata sa faca propaganda.

XXII.(1849)

(Originalul in frantuzeSe).

Presa, conclusa de Rosetti, Boerescu, Costa-Foru i C-ia,nu neglijaza nimic pentru a cauta sa deprecieze i sá dis-crediteze guvernul.

i-kcest partid atatand si agitând Mira incetare opiniapublica, spera sa poata dispune de ea la nevoie i sa deviestapan pe teren, i dacä, nu s'a faca guvernul de nesuferit.Am stabilit In consiliu un proiect de lege asupra presei,am modificat putin pe cel din Moldova. Cat timp voi avekincrederea Altetei Voastre, i cat voi fi ministrul Sau, voiface sa se respecte legea. In Adunare acelas partid estecat se poate de iffipacient de a se vedea completat pentrua incepe atacurile, mai ales contra ministrului de interne.Aud spurandu-se ca afacerea Ferichidi este despre recru-tarea Dorobantilor. Am fost pozitiv asigurat cá corifeiiacestui partid au propus Bibescistilor istirbei0 1 o r o coa-litie pentru a rasturna Ministerul. par ar parea cá acestiadin urmä, se cred mai siguri de a pune mana pe puterestand la o parte gata numai sa profite de lupta despre careau aerul de a fi stra,ini. M... care se insarcineaza cu aceasta.scrisoare pentru Alteta Voastra va, va spune prin viul graidetaliile tutulor acestor uneltiri.

Alteta Voastra, °data aci va vedea, de aproape prin eainsäsi starea acestor lucruri, care conduce tara absolut ladezorganizarea cea mai completa, si va aviza de sigur lamijloacele cele mai eficace p'entru a-i pune capat. Astazi,Printe, educatia unei Intregi generatii este in mainile unuiom, Boerescu, care propune doctrinele cele mai periculoase.

(1859).Prinfe,

(Originalul in franluzete).

SlilVa Domnului totul merge bine in tara; sforthrile meletind sh vadd totul pentru ca abuzurile si ilegalitätile sh nu semai comiti. Pot asigura pe Alteta Voastrh cit prin destituirileficute cum tre,buiau sh, fie, prin sfaturile continue ce nu in-cetez de a da administratorilor in scrisori particulare, prinmijlocul comisarilor trimii ìn districte si prin condamnareaa doi subprefecti din Gorj, frica a intrat in sufletul functio-narilor adrninistrativi, i asthzi se silese a nu se abate dindrumul dreptätei si din litera legii. Totusi aspirantli cu oncepret la ministere i agentii unor tactiuni nu se dau inapoidela niei un mijloc pentru a face sh fie desconsiderat gu-vernul. Niinciunile, calomniile sunt ziva i noaptea in guralor, ba ca investitura a fost oprith, ba; eh Alteta Voastra aabdicat, ba eh ministerul a chzut, i eh prin urmare func-tionarii phrhseasch i alte multe asemenea svonuri.

XXIV.Printe,

(Originalul In frantuze;te)

Imi fac vii imputhri de a nu fi scris Altetei Voastre dea$a de mult timp. Am voit de mai multe ori sh-mi iau aceasthlibertate, dar teama de a suph,rh pe Alteta Voastrh in mij-locul numeroaselor sale ocupatiuni, nu mai putin si des-gustul, care, o mhrturisesc, Printe, m'a coprins, in urmaintrigelor nedemne ce am vhzut si ce vid urzindu-se in taramea din partea chiar a acelora de la care mii asteptam laputin mai multa chiste si patriotismon'au frnpiedicat sh o fac.

Astazi totusi, nelinistit de starea de lueruri dela noi,imi iau libertatea de a'I aciresa aceste rhnduri, con-vins ch, piistrandu-mi inalta stirnh cu care m'a onorat, vaconsacrh chteva momen te pentru a mi citi. Cunoscand inacelas timp cftt de mult iubeste Alteta Voastra sinceritatea,

77i0 13

196

preschimbarea, dela un timp incoa nu vedem deck asta MIAnici un rezultat. Pe ckd vreme nu vom izbuti a intrà peadevärata cale indicatä noud, de starea social, in care neaflarn. si nu mai putin de situatia politicä, ce Europa ne-acreat, in urma atentiei ce a dat treburilor noastre si regu-lärei ce le-a fiicut, o sd umbldm mereu ratdciti pe cdmpuripe unde fireste nu putem intAlnl deck obstacole ce ne 1m-piedicd la tot pasul, si necontenit o sä, simtim trebuinta depreschimbdri; dar o sa md intrebi, care este cea adeväratdcale? Dupá mine ea este foarte simpld; de o parte vorbelesi frazele ¡Ara nici un sens, sá ldsdm sarlatanismul, sdincetdm de a mai fl maimute irnitcind in tot felul si färànici un discerndmänt sträinismul, sä incetdm de a rnaistrigd ca,nd garda nationald, cdncl armarea tarei si alte ase-menea secdturi care nu ne fac de cdt sä trecem sau de ne-buni, sau de copii inch' in fasa, sau de oameni pusi intea-dins sd ratdcim opinia publica in lard spre a aduce lucrurilela dorinta inimicilor dinduntru si din afarä; sd fim mai intillde toate Romitni, sd ne pdtrundem de adeväratele trebuinteal/. Romdniei, si sd ne punem cu seriozitate 'pe lucru, fdrda pierde un minut. Asta este dupd mine adevärata cale in-dicata Românilor. Dar cum sui pdsim spre dânsa? Aci estee)areutatea cea mare: cu CM la inceput erd lesne Cu atkaastdzi este greu, si mi se pare deocamdatA peste putintä, siiatd pentru ce vechiul edificiu politic s'a ddrämat prin Con-ventie, "ddrämarea lui a Ural: fireste dupd ansul chdereaoamenilor care-I sustinea. Europa intreagd cand pronuntase-a sa sententie contra unui ordin de lucruri putred, oamenidevotati lui pentru mai multe motive, plecard capul se de-terd afund si lumea ii privl morti pentru totdeauna; vämdrturisesc ca eu care acum cativa ani am crezut taranoastrd poseda.nd in sdnu-i destule elemente spre a scuturdregimuf cel vechiu si a imbratish unul mai apropiat cu ide-ile de moralitate si de progres ale secolului in care träimam crezut la aplicarea, nouilor idei in toatd puterea lor siam primit cdderea bamenilor trecutului desdvarsit. Inteade-vdr fdrd puternicul sprijin a lui Rosetti, Brdtienii si satelitiilor, regimul cel vechiu impreund cu partizanii lui nu se mai

197

ardica; oameni ins.a ce'si detera titlul de patrioli, si in astäprivinta declararä ca au monopolul, oameni pe cari singuriii constitui responsabili de trista situatie in care .ne aflamfolosindu-se de prestigiul ce aveau in tara, au intrebuintattoate puterile lor spre a desconsidera sistemul cel nou im-preung i cu oamenii ce, devotall In toata sinceritatea regi-mului constitutional, erau fireste ehemati a contribui la apli--carea lui; inteun cuvant, intr'un mod sistematic puindu-sea darama pe cand era construit, au izbutit a discredit& cutotul un regim ce puteà sá ardice natia Romana la nivelulcelorlalte natii civilizate, regim pe care Roma'nii 11 doban-disera fara a varsh o picatura de sange i fall a cheltul unhan. Astfel natia avand astazi. perduta toata increderea innoul sistem de lucruri, se intoarce la cel vechi; partizaniiacestui din urma se ardica mai puternici ca ori candstrigd cu arogantä ca experienta de doi ani trecuti le-a datlor dreptate si vin sa ftViputerea in mana, lupta ce la in--ceput nu indrazneau sa o intreprinza. Astazi nu au trebuintaa o face, gratie catorva oameni ce au dirijat in ast timpopinia publica. Acele trupuri putrede sunt trebuitoare i insa pozeze in patrioji scapand tara de anarhie.

lata amice T. in scurt istoria noasträ de doi ani in-coace, iata, explicatia luerurilor ce vedem câ se petrec lanoi: nu te mirà dar nici de rezultatul alegerilor nici denimic; aclasta-te la tot. Ce este insa acum de fäcut? Impo-triva torentului este peste putinta a pasl. Noii patrioti ur-meaza a veni la putere. Daca Providenta fi va lumina asupracdei ce au de a urrnd imbratisand cu sinceritate i faraduri ascunse regimul cel nou (ceeace eu unul nu cred, astioameni avand angajamentele i simpatiile lor bine cunos-cute) fie bine veniti; la _dimpotriva (Idea in oamenii ce aucomprometat situatia tarei asb, de mult, se Oa vre-o scan-tee' de sentiment patriotic, base deoparte sistemul lor impo-sibil, inceteze desbinarea ce s'a muncit a imprastia in *tara,pätrunza-se 'de adevaratele trebuinte ale tarei, i pui-se pe_Meru du' buña credinta.

Dépéche télégraphique. De Kissingen pour Paris.Je 21 ,juillet 1861.

Nicolas CretzottlescoParis, poste restante

Bucarest 20 juillet 4 heures et demi.

Partez de suite pour retourner à Bucarest. J'ai besoinde vous. Une heure de retard de votre part aurait les plusgraves consequences. J'attends votre dépèche qui me diral'heure votre depart.

Prince Régnant

Dépache télégraphique. De Kissingen pour Paris.

le 21 juillet 1861.

Nicolas Cretzoalesco

Paris, poste restanteBucarest. le 21 juillet midi.

Je vous attends. Sur vous repose la tranquillité etl'ordre. Revenez au plus tea.

Prince Regnant

Printe,1862)

Domnul Ministru de justitie a fost ieri pe searg la mineanunte al am fost numit de Alteta Voastrg ca mem-

bru la Curtea de Casatie. Motive Cu totul personale facgn-du-mi absolut inacceptabil acest post, m'am gräbit imediatsg viu la Alteta Voastrg pentru a-i face cunoscut. AlteaVoastrg lipsind, am venit Meg Math" azi de dimineatä. lapalat in acest scop, ne reusind sa flu primit, cred de datoriamea sä, viu prin prezenta de a 'I spune imposibilitatea in

199

care ma aflu de a priml onoarea pe care Alteta VoastrObine voieste sO mi-o facii.

Am onoarea de a fi, Cu cel mai profund devotament,al Altetei Voastre Serenisime.

12 Fevruarie 1862. N. K.

&triad, 17 Aprilie 1863Bueureti

Domnultti Preedinte de Consilict,

Ca ráspuns la depesa voastril, relativd la epitropiaSfántului MormAnt inspirati-vA inainte de once de aceastágandire cá once deciziune emanata dela autoritate, oncemasura luata de guvern, trebuie strict executatà. Cat desprepropunerea Domnului Ministru de culte, nu asi puteh sh oapreciez RUA a ave a sub ochi textul dispozitiilor care regu-leazá modul de a lucrá al guvernului meu cu Egumeniigreci. Consultati-1 i vedeli petnO unde putem sá mergem.In acest moment mai ales este de o absoluta necesitate ceamai extrema prudent:6. in tot ceeace se atinge de aceastOcestiune. COntOriti deci pentru si contra ca grije inainte dea luà o hotárire.

Prinful Domnitor

Receptiunea autoritatilor si a notabililor are loc inacestmoment. Cu tot timpul rOu de zapadd, un foarte mare nu-mar de persoane s'au prezentat la audienta Altetelor LorSerenisime.

. eflit de cabinet al Prinfului Domnitor.

XXX.(1863)

Allelei Sale Serenisme Printul Pomnitor,

Procesul Egumenului care prin circulará tiparità a in-vitat pe arendasi sá nu plateased arenzile guvernului, a avut

'200

loc astazi; tribunalul a admis crima comisa (de Egumen)l'a trimes inaintea Curtei criminale care va avea sa pronuntepedeapt.a.

La Barlad. 1803

Altelei Sale Serinisine Alexandra loan Principe DOMnitOr,(Originalul frattizeto)

Avocatii Costaforu si Boerescu consultati In afacereaGolescu §i jurnalul Romanul. Declara ea nu este loc de urma-rire judiciara. Singura legea pentru refuzul de a plati impo-zitele este aplicabila GoleOlor, toate masurile sunt luate inacest scop.

In afacerea Egumenului grec, in privinta cdruia nuexistä nici o dispozitie de lege care sa, reguleze modul de ac--tiune al guvernului, i uzul singur a servit de conducator, avo-catii, declara cit pentru actul de care zisul Egumen s'a facutculpabil, este pasibil de art. 158-15!) din codul penal care pre-scriu munca silnica pe 3 ani la Giurgiu. Astfel deci pentru aface sa se respecte dispozitia guvernului sanctionata de AltetaVoastra este absolut necesar, sau ca Egumenul s'A fle destituit,dat lu judecata i pedepsit dupg lege, sau destituit i expulzatdin tard, dupa uzul adoptat. In tot cazul una din ambele ma-suri este de rigoare. Opiniunea Ministrului de culte care poateindepartà alte dificultati, este sa, fie imediat expulzat. /Weptordinele Altetei Voastre. Trebuie sa adaug ca acest act caredesfile guvernul a produs o foarkte rea impresie, i conduitaguvernului este ateptath cu nerabdare.

Foarte credincios servitor. N. Krefuleseu

Prea 'ruilfate Doamne,

Situatia in care' se gase$te tara, imi impune imperioasadatorie a supune la cuno.tinta M.V. aprecierile mele ca Roman

ca Ministru. Daca licenta in care a cazut tribuna nationald,

201

prin sustinerea de teorii a caror unul din scopurile cele mai-evidente erh de a propagtt neincalerea si a lips' autoritateade prestigiu, de care nu poate fi lipsita un moment, atraseseopinia oamenilor de ordine in favoarea masurilor luate incontra unor asemenea tendinte, pozitiunea in care a ramasguvernui dupa inchiclerea adunarei, a facut a se simil de totitrebuinta de a esì dintr'un provisoriu, care nu intra nici instrictul cerc al legalitatei, nici se pune pe drum pe care stipoata puna capat spiritului de discordie ce duce la anarhie.

Aceasta stare de lucruri, card s'o recunoastem, a adusdescurajare in public si a slabit cu atat mai mult puterea au-toritatei,sincat energica atitudine luata de guvern in lata uneiadunari turburatoare fusese de natura a insufla oamenilor debine speranta cà guvernul a hotarat a intra, In sfarsit pe o calesalutara, pentru

Astazi o ingrijire care preocupa pe toti incepe a ILIA, uncaracter de nemultumire ce trebuie Intampinat. Publicul, pecat pot apretui, recunoscator guvernului actual de adminis-tratia sa impartiala i fara sicane, recunoscator de savArsireacatorva acte nationale ce i-a atras simpatia, obosit de bavar-dagiul si de reaua credinta a adunarei care a perdut 4 aniGird a produce nimic, astazi acelasi public, vazand guvernul inneactiune, priveste situatia ca provizorie i incepe a se rticicatre clansul; inamicii profita de aceasta stare de lucruri siexploatti nemultumirea obstiei in contra guvernului. Provizo-riul are O influenta fatala chiar In corpul functionarilor carese incerc a fi legati (sic) si a face una cu guvernul.

Functionarii au inceput a se sfil de a sustine autoritateace le dau legile; atributiile se exercita cu oarecare moliciunesau sflald nestiind unde conduce politica zilei, flecare lasa ase da lucrului public un mers nesigur.

Pe de alta parte tara, in cea mai mare suferinta, din pri-cina neregularei atator chestii de care depinde proprietateaei, strigh neincetat duptt a lor solutie, Viral de a aveit sperantarealizarei ei ; caci nu cred sa fie un singur om de Nina cre-dinta care sa vie sa sustie, cà adunarea noastra legiuitoareva face astazi pentru tara ceeace s'a incapalanat a nu faceinteun interval de 4 ani.Experienta acestor ani re-a dovedit

202

-ea cittiva oameni cari conduc desbaterile i lucrurile adu-närei departe de a reprezenta, §i a se ocuph de adeväratele-interese ale tärei, nu s'au slujit de mandatul lor deck pentru.a face din adunare, arena patimelor celor mai desfranate,ambitiilor celor mai culpabile.

Iat;i, (18(33)Domnalui Nicolae lirefulesca,

Presedintele Consiliulai de .Ministri,(Originalul in frantuzete)

Colonelul Duca imispune 6, in urma rigorilor din Galitiacontra Polonezilor i Italienilor, acetia vin in mare numärin Moldova rod paapoarte. Cred cä cei ce nu au pa§apoarte,.sau nu vor fi primiti, sau vor fi imediat arestati §i indreptatispre Galati, escortati, pentru a-i trece in Turcia; cei cu pa§h-poarte vor fi de asemenoa indreptati spre Galati cu obligatiade a plech inteun termen de

Prefecturile vor fi informate despre aceasta : in nici un-caz astfel de oaspeti nu vor fi tolerati sä se grupeze i sse concentreze in tarä'.

Prietenia meaPrinful Domnitor

1804, Bucarest

Monsieur Nicolas krelzoulescoVous kes autoris4 d'aller à votre terre pour 24 heures

et à cette occasion aussi je suis content de vous declarerque je n'ai rien t'a. vous refuser et de vous asurer de toutemon all'ection.

Prince Régnant.

(1865)Bucurett

Domnalui Nicolai3 Kretzulescu, Presedintele(Originalul In franiuze§te)

Sunt mal bine de cAnd sunt ad. Vä recomand trimi-

2(13

terea sumei pe care generalul 1Ianu vit o va cere pentriragentul ,nostru dela Paris; nu este asa cd este absolut sigur,cd, la Constantinopole au rämas in depozit 9 milioane depiastri pentru plata anuitätii de 150 milioane. Negri imiserie in aceastd privin. Cred cd ar fi bine sd nu mai in-chiriati, dela Sf. Dumitru, casa dela Iasi pentru Domnitor;este o cheltuiald inutilà. S'ar putea pregdti cAteva camerefie in palatul administrativ, fle intr'una din ctädirile mand-stirilor inchinate, cari ar fi de ajuns, cdnd Printul ar venisä, viziteze Iasii. Asa dar se va libera casa la Sf. Dumitru,insdrcirand un funcionar dela finante sd primeascd cu in-ventar obiectele ce apartin Statului i cari se gdsesc acumin casä. la Iasi pentru uzul Printului.

Prietenia meaPrinful Cuza.

1865, Bucarest

Monsieur Nicolas kretzouleseo, Président du Conseil,

L'événement de Bucarest est deplorable: ces gens n'ontdone rien de sacré, et seront toujours les instruments desenne,mis du pays, et puisqu'ils sont allés jusqu'au derniercrime il a fallu bien sauver l'ordre public, qui devra toujourspremier (sic) de tout. Il est à observer que l'événement avecces details, était annoncé comme ayant eu lieu par certainsjournaux étrangers dix jours avant. Je remercie le Gouver-nement de son attitude pour l'ordre public, et remerciez en-mon nom la troupe. Je n'attendais pas mbins de mes frèresd'armes. Je pars immédiatement et bienteit je serais dansle pays.

Couza

1805, Bucarest

D. Proedinte al Consiliului de Minigri,Am sosit sAnAtos la Ruginoasa, ostenit insd de drum

si mai cu seamä de efectul curei ce am fdcut la Ems, si asa

204,

precurn spiritole sunt foarte linistite in tara asa ca. orclineaobinuita domnnste pretutindenea, nu socotesc urgenta pre-zenta mea in Bucuresti. De aceea cred a petrece vreozece zile la Ruginoasa. Vá multumesc Domnilor pentrubuna ingrijire ce ati avut-o in timpul absentei mele.

Prinful Domnitor

(1865)Bucureti

Domnrdui Nieolae Kretzidescze,Pre,cedintPle Cònsiliullti de lifinigri.

(Originalul in frantuzete)

Stiind puterea in mainele unor oameni asa de devotatilarei i lui \ToLli ca Domnia-Voastra, si colegii Domniei-Voastre, nu am avut nici un moment de teama nici de ne-liniste asupra sfarsitului luptei ang.jate. Eram convinsa caarmata Ii va face datoria in once ocazie i ca in absentaDomnitorului orice bun cetatean Roman ar sine la onoarea,de a no compromite viitorul tarei prin acte nesocotite. VAsunt recunoscMoare totusi pentru zelul ce ati pus a face sami se transmita stiri asiguratoare i vá rog sa ma tineti in-curent cu ceace se petrece.

Complimentele mele.Prinfesa Domniloare:

Dupii. 1866.

(Copia unui manuscris scris de mAna lui N. Kretzulescu).Situatia politick a Principatelor dankrene.

Taranii sunt cu totul in stare primitiva.; viata lor cas-nica, morala i material, mijloacele barbare de care se.servesc, exclusiv in cultura pamantului, starea rnizerabila

vitelor, marturisesc in deajuns gradul de barbarie in carese gasesc.

205

Mestesugurile i diferitele profesiuni sunt mai mult de-domeniul sträinilor, putinii indigeni cari se dedau cu ele,sunt, Cu putinä deosebire, aproape ea si táranii lipsiti deonce fel de educatie si de cunostintele necesare exercitiuluimestesugului lor.

Comertul inalt, Cu cdteva exceptii, este intreg in mAinelesträinilor.

Clem' este ignorant si viata sa moral& inspirä, putinrespect in societate.

Singura clasa care sä primeascä o educatie foarte super-ficiala, este biurocratia. Aceasta restransa mai intai si men-tinuta de_Regulamentul organic dela 1831 in oarecare con-ditiuni de admisibilitate si de avansare in functiunile publice,s'a desvoltat imens astäzi si nu mai are margini la ambitia.sa, sau este desfranatä. Desfiintarea privilegiilor stabilitä deeätre Con ventia din Paris, flind exploatatä de partidele poli-tice in interesele lor proprii, vedem astázi oameni meritandabia si fie copisti inteo cancelarie, ridicati de odatä la pos-turile de directori de departament, de seft de servicii inministere, inteun cuvänt admisi tära, cea mai mica euno-stintd, färä cea mai mirA experienta i fard sa, fi trecut prindiferitele grade ale erarbiei administrative, la cele mai inaltefunctiuni ale Statului.

In fine, ea ultimä treapta a diferitelor clase ale societatiisunt cäteva familii care au prestigiul lor, fie prin Domnitoriice au dat tärei in diferite epoce, fie prin inaltele demnitAtice se transmiteau de secoli din tatä In fiu in sanul lorcare au devenit tinta a tot felul de atacuri din partea parti-dului demagogic.

Pentru once observator impartial, tara ()feral astázi celmai trist spectacol. Nu mai e autoritate in guvern : flecaremagistrat, fiecare functionar administrativ, fiecare impiegatmunicipal, se crede liber sá faca dupa capul säu i ministrulineurajaza pe aceastA cale, sau daca vrea sa-1 impiedice nu maipoate, nu mal are actiune asupra lui. De undeanarhia cea maimare, de a lucrä fiecare dupd buna sa plazere. Invatämäntulpublic este abandonat pänä inteatAta, ca elevii In intruniriineurajate de profesorii lor, au mers, anut trecut, pdnei a pune

2o6

la In loi Fla existenta lui Dit»znezeu. ,rmata pentru care tarafacuse sacriacii enorme, dobandise, acum cativa ani, tinuta5i Carla, dorite, atat sub rapoftul moral cat 5i material; dupa11 Fevruarie, gratie actului incalificabil la care a fost taritade cativa conspiratori, s'a desorganizat complet 5i a devenitun pericol pentru societate. In fine, ca compliment al desor-ganizarii, legaturile care de ordinar leaga toata societateaIn aceasta lume, respect mutual, teama de religie, teama deiegi 5i de autoritate, au disparut cu totul .5i au facut loc celeimai mari slabiri a moravurilor i navalirii ideilor celor-maisubversive.

Daca, un lung concurs de imprejurari nenorocite a in-fluentat aceasta stare de lucruri, este adeverit de p3,rtidulnumit 7.0;CII, partid al demagogiei, partid primind inspiratiile-sale dela societatile secrete existente in diferite orase aleEuropei, ajutati la diferite date de catre nemultumitii detoate culorile, a contribuit sa distruga, sa desorganizezesa dizolve totul. Ar parea cá oamenii acestui partid exilatidupa evenimentele din 1848, reintrati in tara dupa pacea-dela Paris, 5i-au luat insarcinarea de a framanta nenorocitalard de jos pana sus 5i de a distruge totul.

Cu o educatie niai inult de cat incompleta, 5i' fall ins-tructiune, oamenii acestui partid in contact, in timpul exiluluilor, numai cu conspiratorii i demagogii tutulor natiunilor,neinvatand de cat arta de a conspira 5i de a atata masele,turburä, de mai bine de zece ani, aceasta tara, cu atat maimult succes, cu cat diferitele clase ale societatei se gasesc in-conditiunile, de ignoranta i mizerie expuse mai sus; 5i dacala intervale au gasit obstacole in actiunea lor distrugatoaregasindu-se : in fata catorva oameni preväzatori care au fostcate ()data la carma Statului, sub domnia Printului cazut,astázi clau avant liber ideilor lor culpabile prin sprijinuleficace ce au gasit chiar pe 16,20' Statului.

A.r fi un studiu foarte curios 5i. in acela5 timp convin-gator al ravagiilor operate de ace5ti oameni in tara. de atrece in revista jurnalele redactate de ei de la 1858 5i numai putin discursurile lor ca deputati in adunarile publicela diferite date. S'ar vedea productia ideilor 5i teoriilor celor

2v7

-mai subersive. Este important de a atrage atentia ad, cape cand In tarile cele mai liberale ale Europei, oamenii deaceasta teapa sunt osanditi la dispretul societatei, in Prin-cipatele dunarene i sub o monarhie ereditara a carui prin-cipal interes ar fi consoliclarea, au reusit sa ajunga consilieriicei mai intimi ai tronului.

Sub masca liberalismului, Golestii, Bratienii,etc., ajutati sa-si ajunga scopul, de catre cativa ash zisi con-servatori, exerciteaza teroarea in tara. Dacd inainte de apune mana pe putere pentru a'rausl In alegeri prin colecte-de sume de bani necesare uneltirilor lor, intimidau pe ne-norocitii locuitori linistiti, de la orase si de la tara, prin totfelul de amenintari, amenintari de a-i calomnià in jurnalelelor, amenintäri de a-i persecuth in interesele lor particularecAnd vor veni la putere, astazi, &and printre consilierii Tro-nului principalii acestui partid joaca primul rol in afacerileStatulni, ne putem inchipul actiunea distrugatoare ce imprimala orisice i, In acelas timp, consternarea majoritatei natiuneicare vede cu spaima abisul catre care merge tara. In adevärcine ar fi crezut vreodata ca sub un Print strain dinteofamilie dornnitoare, tinand inainte de ()rice sa consolidezedinastia prin exemplul impartialitatii si al neutralitatii inmijlocul tuturor partidelor, s'ar vedeit tronul inconjurat deconspiratorii i ihselatorii de meserie, sá devina solidar cubate actele lor. Ar fi de dorit ea Printul mai bine informalasupra situaliei tarei i asupra oamenilor, sa inceteze de hvedeh si de a asculth numai prin ochii i cuurechilecatorvaintriganti. Este evident, cá aceasta stare. daca continua nupoate de cat sa faca rau prestigiului de care Printul vaaveh al, fie Inconjurat; nu poate decht sá slabeasca speran--tele pe care toti oamenii .cinstiti leau pus in alegerea unuiPrint strain, unica rna.sura de salvare pe care au conskle-rat-o intotdeauna pentru tara lor.

XL.

DomnilorCa in toti anii i äst timp, indata ce timpul m'a iertat

208

am venit i m'am asezat la mosia mea Leurdeni din judetulMuscel, plasa Podgori. Aci interesele mele private, au fost

sunt uniea mea ocuoatie, departe de once lupte si intrigipolitice. Am fost foarte surprins astazi de aclresa subprefee-tului acestei plasi cdtre primarul Cornunei in care se atid,mosia mea, adresd ce ara onoare a v'o transcrie aici intoc-rnai dupd original:

RomA.Nu

Dommde Primcir de Leurdeni,

«Oamenii guvernului cdzut prin 11 Fevruarie care au«despuiat tara de averea ei, i-si dau silinta a propaga idei«contrarii stdrei de lucruri in care virtutea i rnoralitatea«s'au luat locul prin suire pe tronul Rorraniei a altetei sale«Regale Carol I, ale cdrui fapte au umplut de sentimente«inima flecdrui Roman adevarat».

((Dei insd Romdnii astdzi nu mai pot fi amagiti deniste asemenea oameni care nu mai au nici o incredere in

«tara si care trasi prin cdte un unghiu, suspiná dupti trecut«flindcd nu mai pot despuia tara in folosul lor, dar totusi«atat ca slusbas, cd,t si ea RomAn và invit a-i privighea«a-i urmdri in propagandele lor contrarii legilor tdrei, des-«mintindu-i (sic) publicului ct niste falsi: cad dacd ararea«.(sic) care ar avea curajul faptelor lor s'ar spune in fata«lumei scopul si dorinta lor, prin urmare in comuna«au loe niste intruniri secrete, lar nici de cum publice, dupd.«cura este permis fiecdrui cetatean prin Constitutia Orel».

«Niste asemenea intruniri nu pot fi privite deck ea«acele de banditi ce aseund intrAnsii rdutate pentru a acide«si a jefui và previn dar D-le Primar, a prevedea in dea-«proape asemenea intruniri ascunse si a le inlatura conform«legei, veti cere c9nt îndatä acelora care tin in paid oameni«straini i necunoscuti in comund, garantAnd pentru persoana«lor, intrebandu-i tot odatd unde isi pldtesc contributia, avdnd«in vedere pentru aceasta legea de contabilitate: va fac rds-

209

«punzator, D-le Primar, de aceastä obligandu-va a raportà«daca aceste informatii sunt pozitive sau nu».

(Subscris) SubprefectulNiculescu

No. 16.712 Sept. 13, 1867.

In comuna Leurdeni din judetul Muscel, nu este alt omde-al guvernului cazut prin 11- Fevruarie §i care a despuiattara de averea ei, decat subscrisul: deosebit de aceasta Pri-marul primind adresa de mai sus, s'a grabit a veni sä ocomunice Ingrijitorului mo§iei mele ca o hartie ce ma pH-ve§te, exprimänd tot lute() vreme mirarea sa despreprinderea ei.

Mä abtin, D-lor Mini§tri, de once reflectiuni asupraacestei hartii infame, las la inchipuirea D-v. sa apreciatiinjuriile ce mi se adreseaza §i nu mai putin intentiunile cemi se atribue.

O asemenea härtie ni poate pro veni fara indoiala, decätde la un om lipsit de minti: sunt bine incredintat ca Dv.insuflati de spirit de equitate §i de onoare a administratieitärei, veti lua mäsurile ce se cuvine in privinta unei ase-menea functionar care indräzne§te a insulta cement §i a leatribui intentiuni culpabile, i astfel imi yeti da satisfactiuneace sunt in drept a cere dela Guvernul Orel.

Primiti, D-lor Mini§tri, incredintarea prea osebitei meleco nsidera ti uni.

N. KretzulescuLeurdeni 1867, Sept. 14.

XLI.

Notes de Berlir.Berlin, le 4/16 janvier 1874.

... Je suis arrive ici le 2 14, et hier j'ai recu de M.Rossetti la chancellerie de l'Agence.

J'ai vu hier M. de Radowitz et le secrétaire d'Etatde Bullow, qui, comme vous devez le savoir, est le sous-secrétaire d'Etat au ministere des Affaires Etrangeres. C'est

7740 14

210

le personnage le plus important après le chancelier de-l'Em Ore pour les affaires étrangeres. A ussi je n'ai pas cru&place, apres avoir échangé avec lui les premières phrasesde politesse, d'effleurer en passant les questions qui nousintéressent, et de saisir l'occasion, quand il m'eut demandedes nouvelles de la santé de S. A., de lui dire qu'elleportait tres bien, mais qu'Elle était souvent contrariée parles procédés de la S. P. à notre égard, et par les essais queson gouvernement faisait d'empiéter sur nos droits les plussacrés. Je lui citai comme exemple entre autres la questiondes conventions avec les différentes Puissances, la questiondu reglement de la navigation du Danube, les prétentionsqu'il faisait A ce que notre pays, qui a ses propres intérts

défendre, n'ait pas ses agents diplomatiques auprès desdifferentes cours de l'Europe; et je lui ajoutai que c'étaithumiliant pour notre pays, qui se trouve dans toutes autresconditions que la Turquie, qui a tout son avenir devant lui,de se voir molesté par un Etat pourri comme la Turquie.Il convint aussi sur l'état décrépi de la Turquie, sur sesprétentions sans a ocun fondement pour le reglement de lanavigation de notre rive. 11 ne s'expliqua pas clairement surla question des agents diplomatiques, me disant seulementqu'il tAcherait de faire tout pour me rendre ma position fa-cile. Il se tut sur la question des conventions, et finit parme dire que notre position politique était très bonne, quele pays avait gagné depuis le gouvernement actuel, que toutel'Europe voulait maintenir pour le moment le statu quo basesur la convention de Paris, qu'avec de la patience l'avenirétait pour nous. Je crus inutile pour la premiere fois deprolonger nia conversation. Je m'en tins la, et je lui de-mandai quand je pourrais voir le Prince de Bismarck. IIme répondit gull se chargerait lui-meme de lui demander,et il me le fera savoir.

Avec M. de Radowitz, j'eus une conversation pluscourte. Il me parla lui-méme, sans que je lui en dise rien,de la présentation a l'Empereur. Je lui répondis que j'atten-dais d'abord une lettre que S. A. le Prince devait m'envoyerpour S. M. Il me dit encore que le Prince Imperial avait

211

demande il y a quelques jours si j'étais- arrive et que pourle moment je ne pourrais pas lui étre présenté, vupartait après-demain pour Pétersbourg.

XLII.8 20 ¡bin 1874.

. . . M. de Bullow s'était donc chargé de demander pourmoi une audience au Prince chancelier, et me faire savoirle jour auquel je pourrais étre rey par S. A.

Les trois jours qui s'étaient pass& depuis, sans avoirune communication à cet effet, comme aussi l'embarras danslequel j'avais vu vis-à-vis de moi M. de Radowitz, ne m'entre-tenant que de ma presentation à l'Empereur et au PrinceImperial, et' M. de Bullow cherchant à éluder les explicationssur les différentes questions que j'avais soulevées, ne tarderentpas á me faire entrevoir les difficult& que je rencontreraisici dans l'accomplissement de ma mission. En effet, l'entretienque fais hier au soir ave,c le Prince de Bismarck ne meconfirma que trop dans mes apprehensions.

Ce n'est que hier au soir vers 5 heures que je re(:usune invitation de la part du Prince de Bismarck pour merendre chez lui 6, 9 heures. J'y suis allé et lui ai remis lalettre qui m'a été en voyée pour lui de la part de S. A. lePrince. lila mit sur la table et commenca à me parlerIl a .été d'une affabilite sans bornes et d'une extreme pre-venance.

Il a commence par me dire qu'il avait vivement re-gretté de n'avoir pas pu recontrer S. A. le Prince dans sonvoyage Fete dernier. Il m'a fait le tableau de notre pays,

connait, j'ai pu le remarquer fort bien. Il me dit que,s'il avait 60 le ministre du Prince Charles, il aurait laissetout amour-propre de côté en ce qui concerne la politique ex-térieure, dont, a-t-il dit, on s'occupe trop chez nous. Il n'auraitdemande des dépenses pour l'armée. que juste ce qu'il fautpour l'entretien du nombre de troupes nécessaires pour lemaintien du bon ordre dans l'intérieur ; que toutes les res-sources de l'Etat, il les aurait consacrées à l'instruction et

212

a reducation du peuple, comme aussi au développement desrichesses du pays; qu'il savait que nous avions fait des pro-grés depuis quelque temps, mais que nous faisions de trapgrands sacrifices pour l'armée et négligions l'instructionpublique et le développement materiel du pays; que cen'était que par ces deux puissants moyens que nous pour-rions un jour nous relever et arriver a nos aspirations. Passantapres à la question politique, il dit qu'il ne croyait pas d'unebonne politique de notre part de nous mettre en hostilité avecla Turquie, qu'il fallait ménager sa susceptibilité, et, par desprocédés affables, obtenir d'elle tout ce que nous aurionsdesire; que sa suzeraineté nous était encore utile; et, enplaisantant un peu, il nous compara à l'huitre qui L besoinde la coquille pour étre- protegee; que notre position geogra-phique entre les deux grandes Puisances, l'Autriche-Hongrieet la Russie, et surtout la première qui a peu prés deuxmillions de Roumains sous 'sa domination, nous exposerait

des dangers dont nous devions tenir compte si nous cher-chions trop töt à secouer la suzeraineté de la Turquie, etque enfin nous devions avoir plus de patience et ne pasprécipiter des événements qui peuvent tourner en notredéfaveur.

Apres différentes observations de ma part relativementaux principes qu'il emettait, je lui exposai les difficultés quele gouvernement chez nous rencontre à tout pas pour réaliserle bien, avant a lutter tantôt contre les menees de la déma-gogie, tantôt contre des institutions nullernent en rapportavec les conditions dans lesquelles se trouve la nation, ettwit& contre les tendances continuelles de la Turquieempiéter sur nos droits stipules par nos capitulationsreconnues par les Puissdnces de l'Europe, circonstances quirendaient la tache de notre Souverain des plus difficiles, etmaintenaient le guvernement dans un état de faiblesse qui luiötait tout moyen d'action. Puis je l'amenai sur la question desagents aupres des différentes cours et en particulier sur cellequi me concernait, car je voulus tirer cette question au clair,ne pouvant jamais m'astreindre à avoir une postion quej'appellerai clandestine. Quelle autre denomination, en effet

2 la

peut-on donner à la position actuelle de notre agent ici? Il merépondit qu'il voulait s'expliquer en ceci aussi avec la m6rnefranchise avec laquelle je lui posais la question, et me dít quela position d'un agent diplomatique ouvertement reconnucomme tel, entrainait aprés elle des conséquences dans lescérémonies, les receptions officielles, les communications, qu'ilne pouvait pas encore admettre, vu qu'il n'avait pas le droitde le faire; qu'en laissant de c6tè la Turquie, il soul6verait dela part de l'Angleterre et de quelques autres Puissances peut-

tre des contestations auxquelles il ne saurait comment re-pondre ; que vis-à-vis méme de l'Allemagne il ne pouvait pasjustifier un pareil acte, surtout quand il était connu que lesAllemands ne jouissaient pas de la sympathie des Rounriains,assertion que je relevai en lui disant qu'on ne devait pas con-sidérer comme l'opinion du pays, des idées du parti déma-gogique, parti du reste qui, depuis quelque temps, avait perdubeaucoup du terrain qu'il avait gagné jadis. Il continua àme dire que si la France avait pris l'initiative dans le temps,et nous avait fait beaucoup de bien, c'est pour les sympathiesqtte les Roumains avaient de tout temps et de toutes ma-nières manifestées pour la France ; qu'en ce qui me conger-nait, connaissant ma position dans le pays, il avait été surprisde ma nomination dans les circonstances dans lesquellesl'agent des Principautés se trouvait A Berlin ; que du resteje serais présenté sous peu à l'Empereur. A celaje repondisen le priant de remettre encore cette heure pour moi, vuque j'attendais une lettre de S. A. pour S. M. Il ajouta encorequid son avis on devrait envoyer ici toujours une personnequi se contente de la position telle qu'elle a été jusqu'iciet qu'on ne pourrait changer pour le moment ; qu'il sepermettait de parler comme 6, un frère et d'émettre cetavis. Je lui demandai en me levant pour partir s'il voulaitrecevoir dans ce moment la lettre de créance dont j'étaismuni. Il me répondit que nullement, que je devais d'abordlui en dormer copie, pour voir dans quels terines elle etaitconf:ue, et il finit par me dire que je pouvais la lui laisser,si je voulais, me faisant observer toutefois qu'il la recevaitcomme un papier sans aucune conséquence.

2,14

Voilà, à peu près tout l'entretien que j'eus avec le-Prince de Bismarck... Il n'est pas du tout consolant pournous. Mais enfin bien loin de nous décourager, nous devonspersister dans la voie que nous nous sommes tracée pourl'avenir de notre pays, et redoubler d'efforts pour nous dé-velopper de toutes manières A l'intérieur; car dans bien deschoses, le Prince de Bismarck a parfaitement raison.

Quant à ce qui me concerne, il me sera, imposible derester ici comme agent. A part que ma position serait trèshumiliante, on est génée vis-à-vis de moi dans- les condi-tions de -notre agent actuellement ici Sit61 donc que jeserai présenté à l'Empereur je partirai dans ma famille àDresde, °CI j'attendrai des instructions. J'ai vivement re--grette de n'etre vennu ici que deux ou trois jours avant ledepart de Prince Imperial pour Petersbourg. ll ne sera deretour que le 1.0 Février.

XLIII.if 23 janvier.

Mardi soir, le 8 20, j'ai reç:u la lettre contenant cellepour l'Empereur, et le lendemain, mercredi 9/21, je m'empressaid'aller trOuver au ministere M. de Bullow et lui commu-niquer que j'avais reçu la lettre que j'attendais de. S. A. lePrince pour S. M. Je le priai d'en faire part au Prince deBismarck comme nous en étions convenus dimanche soiren nous séparant. Je lui demandais en méme temps com-ment je devrais m'y prendre pour faire parvenir la lettre entreles mains de l'Empereur. Il se chargea de la donner au Princede Bismarck, qui en la remettant à J'Empereur, demanderaquand je pourrais étre reç:u. Il se montra tres content deme voir; il me dit qu'il se proposait précisement de venirchez moi, que le Prince de Bismarck avait eu beaucoupde plaisir de faire ma connaissance, qu'il lui avait demandes'il m'avait vu encore; et en definitive, il ouvrit lui-m6mela conversation sur les affaires de notre pays, en medisant que d'après les informations qu'il avait reçues deM. Pfuel, les choses allaient bien chez nous. Je saisis l'oc-

215

casion pour lui dire un peu en riant qu'elles iraient encorebeaucoup mieux si une grande Puissance, comme l'Empired'Allemagne aujourd'hui, voulait un peu nous donner un..coup d'épaule contre les prétentions absurdes de la Turquie;qu'il ne pouvait se faire une idée combien la politique tu-que A notre égard .était de nature A, nous entraver dansnotre marche. Il fut plus coulant et me répondit que je lestrouverais toujours préts A nous aider en tout ce qui neserait pas contraire aux traités. Je lui dis que rertes nousne demandions pas A déchirer les traités, que nous exigionsau contraire que la Turquie respectAt ceux qui nousliaient A elle.

... Les premiers jours, quand je me pr6sentai chezces M. M. au ministère, je m'annom.:ai naturellement l'agentdiplomatique de S. A. écrit sur mes cartes de visite. Aprèsla conversation que nous etames la première fois, quand jevis que le gouvernement d'ici refusait de nous reconnaitrecette position officielle, je ne cachai pas mon mécontente-ment A ce sujet. Je crus devoir m'abstenir de me donner cetitre, it je ne m'annoncai plus que par mes cartes de visiteportant simplement mon nom, ce que je fis quand j'allaichez le Prince de Bismarck, et dans quelques visites A despersonnages que je connaissais, com me le géntsral Wildenbrukex-ministre de Prusse A Constantinopole, A la Comtesse deSchaulenbourg. Grande Maitresse de l'Impératrice, et quelquesautres personnes qui toutes cependant savaient en qualitéde quoi j'étais venu A *Berlin. Je remarquai que ceci lesétonnait; il en fut m6me qui me questionarent lArdessus.Mais, tout en leur répondant évasivement, je leur disais queje n'étais pas encore entré en fonctions.

Hier matin, jeudi 10 22, j'ai eu la visite de M. de Ra-dowitz, qui a été de la plus grande amabilité, me demandantdes excuses ell n'était pas venu plus tôt me voir, que tousétaient au ministère surchargés d'occupations. Après avoirlonguement cause sur nos affaires, et s'étre montré favorableen tout ce qui nous concerne, il me di p gull était chargépar M. de Bullow de me prier d'aller le voir dans la journéeau ministère, .ce quo je fis.

218

1M. de Bullow me fit savoir que le Prince de Bismarckavail pris des dispositions pour que je sois présenté cesjours b, l'Empereur, et gull l'avait chargé de me rendre laletire, en me disant, que c'était plus conforme aux règlesTie je la remette moi-même h l'Empereur quand je lui se-r/Lis présenté; et cependant c'est lui qui se chargea laireille de la donner au Prince de Bismarck. Ceci terminé,nous entamdmes de nouveau une conversation sur notrepays, car je ne me lasse pas de revenir A la charge toutesles fois que j'en ai l'occasion. Je revins sur la question desconventions. Il s'expliqua cette fois clairement et avouaque la prétention de la Turquie .6tait sans fondement, et quequant 6, eux, si l'occasion se présente, ils ne se refuserontpas de conclure avec nous des conventions. Nous parlâmesdes hommes d'Etat de la Turquie, et il convint qu'ils étaienttrès faibles, et ajouta que si le défunt Ahi-Pacha avait vécu,il n'aurait pas fait les bêtises que ceux d'aujourd'hui font.Je ne manquai pas de lui faire observer qu'il aurait étéutile que le représentant germanique a. Constantinople em-pêchal la Porte de faire ces bêtises, et qu'il l'éclaire sur sesvéritables intérêts qu'elle méconnait entièrement.

Il me demanda après dans quels termes nous étionsavec le gouvernement autrichien, et me conseilla que noustâchions d'être en bonne harmonie avec l'Autriche. Je hirépondis que je ne croyas pas que le cabinet d'Autriche etltà se plaindre de nous, dans nos relations internationales.

Enfin avant de me retirer je demandai A M. de Bullowsi le Prince de Bismarck lui avait remis ma lettre decréance. Il me dit qu'il lui en avait parlé, mais qu'il ne lalui avait pas encore remise, qu'ils parleraient encore, quedu reste il ne pouvait faire plus que n'avait fait le cabinetde Vienne en ceci, et me répéta qu'ils feraient tout pourfaciliter ma position. J'exigeai cependant que le journal of-,ficiel fit mention de ma nomination ici comme agent deRoumanie, car je ne pouvais pas me rendre compte com-ment je pourrais exercer mes fonctions quand le mondeignore quelle est cette personne qui s'intitule agent de Rou-manie. Ceci le mit dans l'embarras et il me dit que ce

217

n'était pas d'usage, qu'il verrait comment on avait fait pourmon prédécesseur, et qu'il réfléchirait encore sur cela.

En sortant, j'entrai chez M. de Radowitz avec lequelj'entamai également cette conversation. Il me dit que cequ'il croyait que je devais faire pour ce qui concerne lecorps diplomatique, c'était d'adresser une circulaire auxchefs des missions, en leur laisant connaitre ma nominationcomme agent, et aux ambassadeurs, demander audiencepour les voir, et entrer avec eux en communication, ce que,du reste, font tous les ministres accrédités auprès du gou-vernement.

J'y penserai encore, car j'ai tout le temps avant de meprésenter d'abord A l'Empereur.

Je vais un peu en tátonnant, et cela, 6, cause de la po-sition équivoque de nos agents 6, l'étranger.

J'attends maintenant qu'on me fasse savoir le jour queje serai recu par S. M. Apres je me ferai inscrire chez lesPrinces de la famille royale, je ferai mes visites aux am-bassadeurs, et j'adresserai, s'il le faut, la circulaire dont ilest question. En attendant je suis un peu en l'air, je n'en-treprends rien pour mon installation. J'ai couru, les premiersjours de mon arrivée ici pour trouver un logement, mais c'esttrès difficile d'en trouver de convenable, et ils sont surtoutd'une cherté inabordable. A Bucarest je croyais m'établirici tout seul, et laisser ma famille a, Dresde, car ma femmene voulait pas venir a Berlin. Ma is apres m'être entenduavec elle, elle a consenti á venir aussi ici. Je cesse pour lemoment de m'occuper de mon installation. Je veux réglerd'abord ma position ; car je ne peux louer un appartementpour moins de deux ans, c'est le plus court terme des lo-cations. J'attends des réponses h mes lettres de Bncarestpour voir.

XLIV.

(Bucarest le 16 28 janvier 1874).

Mon cher Monsieur Kretzulesco,

J'ai reçu vos deux importantes lettres du 7 et du 11

218

Janvier, et rne suis empressé d'en communiquer le contenuSon Altesse et ià mes collègues. Nous avons tous apprecié

l'importance des choses qu'elles contiennent et je vous trans-mets ici nos impressions, à nous, et spécialement cellesPrince.

Je comprends parfaitement, mon cher ami, votre géne,votre dépit, votre colère me:me en face de cette position,non déterminée, que vous a vez comme agent. Mais c'étaitla la grande difficulté que vous aviez à vaincre ; et votremérite sera d'autant plus grand que les obstacles a, vaincreseront plus difficiles. Monsieur KretzulescO doit gagner lui-méme sa position me disait le Prince aujourd'hui; ce serasa plus belle mission. Et ce n'est qu'un homme de son im-portance et avec sa persévérance qui peut le faire. Aprèslui, nous pouvons envoyer n'importe qui; il trouyera unesituation toute faite". -

Et c'est parfaitement vrai. Si la situation avait èté fa-cile et le chemin tout fait, ce n'est peut-étre pas vous quiseriez allé à Berlin. Mais vous vous rappelez bien ce que nousparlions ensemble. A Berlin il y avait tout à faire; parcequ'on n'avait presque rien fait avant vous. Et ce n'est pastant comme agent que vous pouvez nous rendre d'immensesservices en Allemagne, mais comme une personnalité qui ason poids et son importance.

Je vois déjà par votre dernière lettre et par vos dé-'Aches que vous commencez déjk a, gagner du terrain. Per-sistez et travaillez avec courage, comme vous le dites vousméme dans votre première 1ettre, et vous en gagnerez deplus chaque jour.

Quel est le but final, la mission principale de notrereprésentant b. Berlin? C'est de gagner l'Allemagne à notrecause; c'est de nous mieux fake connaltre; c'est de rappro-cher et de rendre plus intimes nos relations avec le gou-vernement de Berlin, afin que nous puissions un jour comptersur son appui.

Un homme comme vous seulement peut travailler pouratteindre un si grand but.

Le langage froid et par trop réservé du Prince Bis-

219

marck ne doit point vous décourager. Nous ne pouvions nousattendre, pour la première fois, A quelque chose de mieux.

Les circonstances en Allemagne sont telles que cettereserve ne doit point vous étonner. Merne la parenté avecnotre Prince explique, jusqu'A un point, cette reserve;, carpar prudence on veut éviter tout ce qui peut paraltre unencouragement A, une action de notre part qui pourraittroubler la paix en Orient.

Mais quand ce premier moment et cette premiere im-pression passeront, les idées pourraient aussi commencer Achanger graduellement. Vous avez supprimé sur vos cartesla qualité d'agent diplomatique de S. A.; le Prince trouveque vous avez mal fait. II faut laisser sur vos cartes cettequalification, et laissez clue ces messieurs fassent la grimace.Graduellement vous leur imposerez votre qualité, et ils fini-rout par la reconnaitre. Seulement il ne faut pas les prendrepar trop vite; il faut gagner le terrain pas A pas; et vousparviendrez h. tout.

Déjà vous avez gagné plus de terrain que nous ne l'a-vions pru ici. Vous etes recu immédiatement par le PrinceBismarck; tandis que votre prédécesseur ne l'a jamais été.On vous fait avoir une audience chez l'Empereur. M-r deRadowitz vous indique toutes les formalités A remplir pourvous mettre en comMunication avec le corps diplomatique,et il vous considère, par cela même comme faisant partie dece corps. C'est déjA, immense, quand on pense A la raideuret A, la reserve que s'impose le gouvernement de Berlinvis-à-vis de nous.

Le prince est d'avis que vous devez tticher de vousmettre en communication aver, le plus d'hommes politiqueset avec des journalistes qui pourraient mieux éclairer l'opi-nion publique sur notre compte.

De cette manière vous vous imposerez et vous pourriezrendre beaucoup de 8ervices au pays.

Que vous les géniez A Berlin? Mais cela ne fait pas dedoute. Je le savais parfaitement, avant que M. Kretzulescoaille A Berlin" me disait le Prince,

Vous génez A Berlin comme M. Costaforo a gene ces

220

mes-sieurs A Vienne. Les hommes politiques de ces deux ca-pitales auraient certainement préferé que nous fussions re-présenté par des hommes dont l'importance moindre leuraurait impose moins de ménagements.

Mais notre inter& demande le contraire.J'ai vu dans une de vos lettreS que M. de Biillow vous

a dit que pour le moment ils ne peuvent faire pour vousplus que ne fait le cabinet de Vienne. Mais alors il seraitbon de leur faire connaitre ce que le cabinet de Vienne faitpour notre agent. Cet agent n'y est pas encore reconnu °fn..ciellement, il est vrai; mais le Comte Andrassy a reçu offi-ciellement jusqu'à un- certain point, la lettre de créance deM. Costaforo, car il m'a répondu A cette lettre, d'une ma-nière tres affable, par une lettre sans numéro il est vrai,mais reconnaissant A l'agent sa qualité.

De plus A Vienne le ministère des affaires etrangèresest en correspondance tout A fait officielle, et donne A l'a-oent son titre.t,

Ce n'est pas assez; mais c'est toujoUrs quelque chose;et ce quelque chose même n'existait pas jusqu'à presentA Berlin. Mais a Vienne meme cela n'existe que depuisM. Costaforo. Vous irez plus vite et plus loin, j'en suis cer-tain. Il faut seulement de la perseverance et beaucoup detact. Travaillez done, travaillez avec votre persistance ha-bituelle, mon cher M. Kretzulesco, et je §uis sdr de votreréussite.

Il y a One chose tres importante dans votre secondelettre; c'est la declaration que vous a fait M. de Bullow quele gouvernement *d'Allemagne ne se refusera pas de conclurea vec vous des con ventiens si l'occasion s'en présentait. Quandvous croirez le moment opportun il sera bon de Cater leterrain pour voir si on voulait conclure avec nous un traitéde commerce. Moi j'en prepare la base, et sous peu, j'auraistout prét. Comme vous le savez, j'ai fait des essais pre.s dugouvernement d'Autriche et de celui de France. Comme M.de Biillow vous a fait cette declaration, vous pourriez, sivous le jugez convenable et quand vous trouverez le momentopportun, le prendre au mot, et entamer avec lui des pour-

221

par1er8 sur les avantages d'un traité de commerce A con-clure avec nous.

Un pareil traité est de nature tout A fait économique,et la Turquie ne peut point légitimement s'en plaindre, etc.,etc., qu'en pensez-vous?

11 y a encore une autre question. Comme vous le savezles jonctions avec l'Autriche son reduites A present A deux :celles de VArciorova et celle de Teme. C'est la Hongrie mémequi a fait cette proposition, et nous l'avons acceptée. Nouspensions done qu'il n'y avait qu'A signer une nouvelle con-vention. Mais voila que ces jours derniers M. Haan d'icinous communique que le gouvernement de Pest demandeque nous donnions aussi une garantie pour la ligne deTômiis. Nous avons refuse cette proposition, car on n'avaitjamais parlé d'une garantie on d'une subvention A donnerpar nous pour cette ligne. A present, aujourd'hui méme M.Costaforo m'écrit de Vienne que le Comte Andrassy est tout.A fait de notre avis et qu'il est parti même pour Pest pourapplanir cette difficulté. Les choses en sont lh de ce côté.

Voici maintenant une autre phase de la question.La société des actionnaires de notre chemin de fer est

A court d'argent. Elle voudrait intéreser dans la formationdu capital, comme vous le savez dejd, la Staatsbahn d'Au-triche. La Staatsbahn veut construire sans garantie la lignede Hongrie, de Temesvar A Orsova, mais elle desire aussiprendre la ligne de Töm4 Si pour la construction de cettedernière ligne la Societe des actionnaires de nos chemins defer s'unissait h. la Staatsbahn, les deux sociétés réunies pour-raient le faire plus vite et accepteraient une garantie plusmoderee qui serait payee par la Hongrie.

Par consequent Son Altesse pense que vous feriez biende chercher A voir quelques uns de la société des action-naires de Berlin, comme M. Bleichr6der et M. Hansemann,pour leur donner cette idée et pour les petsuader combienils ont inter& A construire cette ligne; car si on ne construitpar Tömös nous n'avons point VArciorova, et dans ce casces messieurs seraient prives de tout benefice éventuel sur/a ligne de la petite Valachie. Donnez leur done l'idée de

2,22

traiter avec la Staatsbahn pour obtenir ensemble la lignede Tömös. Enfin je finis car c'est déjà trop long.

XLV.

Mon -cher Monsieur Kretzoulesco,

Comme je vous ai annonce par télégraphe la proposi-tion relative A. l'ofticier de T est innacceptable. Comme vousle savez le étrangers ne peuvent pas entrer dans notre armée,et il faut une loi spécialle et personelle pour admettre unofficier étranger dans Farm& avec son grade et différentsautres di oits. Or nous évitons de presenter aux chambresde pareilles lois, et si, pendant que vous étiez ici, il s'étaitagi du general Doda, c'était parceque nous croyons que lachose était possible, à cause de l'origine roumaine de cetOlder supérieur.

Je vois avec plaisir par vos lettres que vous commencezdéjà à faire du progrès, et b. gagner du terrain dans votrevoie diplomatique A. Berlin. Hier soir encore, à une soireeJa cour, le Prince qui a vait recx votre lettre, me disait que,s'il n'y avait pas eu de grandes difficultés à vaincre, ce n'est pasun homme de votre valeur reconnue aurait envoyé A Ber-lin. Les memes choses je vous les disait par une première lettxe.

A. Berlin, au commencement de votre carriere, on a chietre surpris, stupéfait peut 'are de votre langage franc et&gage et de votre prétention un peu vigourdsement énoncée,de vous reconnaitre comme agent officiel. Je peux avouerq u'on n'y était pas encore habitué à entendre un pareil langage.

Le gouvernement allemand a pu encore étre trouble sivous vous etes un peu trop avance sur la question de nosrelations avec la Sublime Porte.

Mais tout cela n'a .pas été mauvais,. C'est comme celaqu'on devait etre pour commencer. Votre politique à Berlin{bit etre semblable à la politique de notre cabinet vis-à-visde tous les cabinets.

Nous avons profile d'un moment favorable pour poser.dignement notre question devant l'Europe. Et elle est posée

223

du moment où nous avons déclaré officiellement é toutes lespuissances garantes, que l'autonomie de notre Etat 'reposesur nos anciens traités et que notre souveraineté n'est pas--diminuée par ce que nous allons concede aux Turcs, le paye-merit d'un tribut.

La question une This ainsi posé, l'avenir est h, nous.Nous n'avons qu'à attendre les circonstances favorables. Jus-qu'alors nous devons are les plus modérés, et nous tenirdans la plus stricte légalité. Nous ne devons chercher aucunecomplication extérieure; nous devons au contraire les évitertoutes. Notre activité doit avoir seulement pour but de pré-parer le terrain de l'avenir.

Tâcher de nous rendre les Puissances étrangères aussifavorables que possible; éclairer l'opinon publique et nousla faire sympatique par' la v. oix des journaux : voilb, en quoidoit consister notre action extérieure.

Vous de votre côté, vous avez posé la question, main-tenant agissez, comme nouS agissons de notre cûté, A pre-parer ll terrain pour un avenir qui ne peut pas 8tre trop loin.

Notre agent h Constantinople m'écrit que les ministèresturcs qui son aux abois A, cause de leurs terribles embarrasfinanciers, ont renoncé de répondre à la note que je leur aienvoyée au mois de Novembre. Si cela ne se démentait pasplus tard, ce serait un immense triomphe pour nous; carc'est d'une grande signification _que d'avoir le dernier motdans une discusion qui s'est agitée devant les Puissancesgarantes. Moi je ne vous donne cette information que pourvotre conaissance personnelle; car si nous en faisions unautre usage, nous pourrions compromettre la réussite.

Ici nous continuerons a lutter avec les Chambres oilil y a beaucoup d'intrigues.

Mais nous cro),Tons réussir.

XLVI.29 janv./6 février 1874.

J'ai été bien content de recevoir une lettre de Bucarestde Boeresco, car je sentais réellement le besoin de connaltresa manière de penser sur tout ce que je lui avais écrit. Il

224

m'encourage A persister pour vaincre les difficultés de la po-sition t'ausse qu'a l'agent ici. Fai été voir avant-hier M. deBallow, et voulant entamer la question des traités de com-merce, je lui dit, qu'en me répondant A l'entretien que j'avaiseu avec lui a ce sujet, entretien que j'avais communiqué A,notre ministt.re, le ministre des Affaires étrangères m'écrivaitpour me montrer toute la satisfaction du geuvernement auxassurances qu'il m'avait donées de traiter avec nous quandl'occasion se présentera. Il me répondit quil ne croyat pasque les puissances feraient des difficultés a traiter avec nousséparément A cet effet. Je saisis cette occasion pour lui direque les trait& de commerce conclus en 1861 entre les dif-férentes puissances et la Turquie, traités dans lesquels onnous comptait aussi, avaient ' été la plus grande violationde notre autonomie, et qu'aujourd'hui nos ne souffririonspas une pareille infraction A nos droits. J'ai vu Bleichrbderet je lui ai démontré tout l'intérAt qu'il y avait pour les so-ciétés de tAcher d'aider la Stats-Bahn dans la construction duchemin de fer de nimeis. Je l'ai trouvé très disposé A entrerdans ces vues, et il m'a dit qu'il en verrait A, Vienne Rein-hard pour traiter a cet et-Yet avec la Stats-Bahn. Il m'a parléde la question israélite et m' a prié que nous nous intéres-sions A leur cause. Je lui ai répondu que S-. A. et son gou-vernement étaient animés des meilleures dispositions a leurégard, mais qu'ils devaient patienter, et que t e n'était pasle moment opportun de s'occuper de cette question. Il m'ademandé la permission de me présenter une des notabilitésisraélites ici et qui étaient des comités de Londres et deParis, aftn que je lui donne également A lui aussi les mêmesassurances. Je lui ai répondu que je le verrais avec plaisirla semaine prochaine.

XLVII.1/13 février 1874.

Je suis rentré de Paris lundi, et je me suis adressé auxambassadeurs d'Autriche, d'Angleterre, de Russie et deFrance, seules puissances qui aient des ambassadeurs ici,pour leur demander quand ils peu_vent me recevoir, et j'ai

225

commence ma tournée chez les ministres des autres puis-sances. Parmi ces derniers, j'ai vu le ministre de Belgique,baron de Nothomb, doyen du corps diplomatique, celui duPortugal, comte de Rilvas, celui de Danemarck, M. de Quaade,et enfin le ministre des Etats-Unis, docteur Baucroft, un sa-vant. Presque tous, mais surtout ceux de Belgique et dePortugal, qui me paraissent porter beaucoup d'intérdt a notrepays, ont ouvert la conversation sur ma position ici; m'ontdemandé si j'avais vu le Prince de Bismarck, s'il btait dis-pose a me reconnaitre officielement, et celui de Belgique aajouté que j'aurais des histoires avec le ministre turc qui avaitdes idées très arrétées sur la représentation de notre paysa' l'étranger, car il saisira l'occasion pour me dire qu'il meconsidère comme faisant partie de la Legation turque, et que jeferais peut-être bien d'éviter de le voir, d'autant plus qu'ilallait partir lundi prochain. Je me suis convaincu par lasuite que c'est lui au contraire qui a évité de me voir. Lebaron Nothomb m'a entretenu également sur les traités decommerce et m'a dit que nouS devions, avant d'entreprendreles négociations nécessaires a cet effet, établir nos tarifs. Jelui ai dit que le gouvernement s'en occupait en ce moment.Le langage que j'ai tenu aux représentants des puissancesa été que S. A. le prince, le gouvernement et les Chambresvoulaient que le pays Mt représenté aupres des puissances-garantes par des agents diplomatiques et que nous nous in-quiétions fort peu des prétentions de la Turquie, que, c'estvrai, la position officielle de nos agents n'était pas encore bienréglée, mais que nous espérions qu'elle ne tarderait pas del'étre. Au vieux baron de Nothomb, qui m'a parle avec tantde franchise, j'ai dit que je ne voulais pas faire d'exceptionpour le ministre turc et ne pas le voir, que tout au contraireje désirais qu'il me provoque, comme il a l'intention de lefaire, pour mrexpliquer avec lui et lui dire nettement toutenotre manière de penser sur la politique plus réfléchie queson gouvernement de vrait suivre vis-a-vis de nous. Le mi-nistre américain m'a dit qu'il avait passé l'année dernièrepar Constantinople et depuis qu'il a vu les Turcs de pres ils'était convaincu qu'il n'y a plus rien a espérer d'eux, et

7740 15

226

qu'il est temps qu'ils retournent en Asie dont ils sont venus.Le ministre danois m'a dit entre autres choses, en me par-lant de la situation que l'Empire d'Allemagne s'était faite,que je ne devais pas m'attendre A être ici au courant desnouvelles politiques, vu que je ne pourrais jamais rien ap-prendre de ce qu'on veut entreprendre ; que du reste c'estle moyen le plus sax' de réussir en politique.

Tous sans exception, y compris l'ambassadeur d'Aut-riche qui m'a reo avant- hier, m'ont demande l'impressionque m'a faite le Prince de Bismarck. J'ai remarque que ceoarand homme d'Etat les préoccupe beaucoup, d'autant plusqu'il n'est visible presoue pour personne.

Je suis allé chez le ministre turc. J'ai demande A levoir en lui envoyant ma carte de visite, sur laquelle est im-primée ma qualité d'agent diplomatique de S. A. Quoiquele portier A qui j'avais remis ma carte de visite pour la porteren haut, m'ait dit que le ministre était A la maison, un laquaisest venu A la voiture me dire d'un air très embarrasse queSon Excellence n'était pas A la maison et qu'il ne savait pasquand il rentrait. Il part ces jours-ci pour Constantinopole.

Depuis les changements survenus en Allemagne la Turquiea manifesté le &sir d'envoyer ici un ambassadeur; mais onn'en parlait plus depuis quelque temps et A present il parai-trait que la Turquie s'est décidée A mettre ce projet A execution;qu'Aristarki A son grand mécontetement sera permute AVienne et qu'il vient d'être appelé A Constantinople. J'ai vuhier le comte Caroly, ambassadeur d'Autriche. 11 a été trèsaimable et notre conversation a roulé A peu pres sur lesmêmes sujets qu'avec les autres ministres. Il m'a demandéentre autres choses °IA en était la question des jonctions.Je lui ai dit que je croyais que la convention ne tarderaitpas A etre presentee aux chambres. J'irai tout& cbez l'ambas-sadeur de France. A remarquer que l'ambassadeur d'Autricheet celui de France ont évité de mettre dans leur réponse maqualité d'agent qui -figure naturellment dans les lettres queje leur ai adresées. Sur l'invitation A diner au palais aussion a mis «Excellence Ministre» sans doute se référant A maqualité d'ex-ministre.

227

Hier soir, j'ai été invite b. diner au palais. L'Impératrice-seule y assistait. 11 y avait au plus 36 personnes y compris les{lames d'honneur, les maîtres de ceremonies, chambellans, etquelques hauts dignitaires de l'Etat. L'Impératrice a daigné s'en-tretenir longuement avec moi tant avant le diner qu'après, etelle m'a dit entre autres choses que je ne tarderais pas Aétre recu par l'Empeireur, sitôt que sa santé le lui permettra.

Je reqois de l'ambassadeur d'Angletere sa réponse dansles termes suivants.... Je crois me rappeler effectivementqu'en 1856 lord Redcliff me fit faire la connaissance de sessecrétaires et attachés. Il m'a fait faire cele aussi d'un Russel ;me je ue me doutais nullement que ce fut le meme, tantmieux, nous pourrons causer plus librement.

XLVIII.

3 15 février 1874.

S. A. I. Prince heritier m'a rer:u hier en audience privée.Après m'avoir demande des nouvelles de la santé de L. L.A. A. le Prince et la Princese il m'a dit qu'il prenait le plusgrand intérét A S. A. notre auguste souverain et h. notrepays, qu'il a beaucoup regrette, en 69, faisant un voyage en,Orient, de n'avoir pas eu le temps de retourner par notre pays.

J'ai vu avant-hier Lord Russel ; il a été tres content deme voir et il m'a dit qu'il n'avait jamais connu mon prédé-cesseur. Apres avoir échangé les paroles de politesse, depuisque nous ne nous étions pas vus il y a 17 ans, la conversationa roulé, comme de raison, sur la politique. Je lui ai reexposemon point de vue par rapport a la conduite que la Turquietient A notre égard, comme aussi par rapport aux trait& quinous unissent A elle et que nous respectons. Il m'a dit que lepivot de la politique en Europe, jadis A Paris, est aujourd'huiA Berlin, qu'il croyat que ma position me présentera beau-coup d'inconvénients ; qu'il en savait quelque chose, car pen--dant 1.4 ans h. Rome il a eu une position analogue A la mienne,et qu'il lui a fallu beaucoup de patience pour vaincre toutesles difficultés qu'il rencontrait A, chaque pas, que le Prince

228

de Bismarck ne voulait pas changer cette position. Et alorsme mettant un peu sur le pied de l'intimité, comme ancienneconnaissance, je lui dis que l'Angleterre ne nous était pasfavorable dans nos conflits avec la Turquie; qui sait, ajout-tai-je, si le Prince Bismarck voulant reconnaltre officiel-lemenl l'agent roumain ici, il ne rencontrerait pas de Pop-position de la part de l'Angleterre, qui n'admettait mêmepas officieusement notre agent A Londres. Il me répondit quele gouvernement anglais craignait plus peut 'are que lesautres pour nous la moindre modification de notre politiqueactuelle. Il me parla ensuite du changement de minister&qui était A la veille d'avoir lieu, A la suite des nouvelleselections. En nous separant il me dit qu'il s'occuperait avecintérét des questions que j'avais A. traiter ici.

J'ai vu avant-hier également le vicomte de Gontaut-Biron, qui a été aussi d'une amabilité extréme avec moi.Même conversation prolongée sur la politique turque et- laquestion des conventions. Il a convenu que les prétentionsdes Turcs étaient inadmissibles et qu'elles avaient été ge-néralement désapprouvées. Il m'a paru, en tout ce qui nousconcerne vouloir aller d'accord avec la politique de la Russie.

Il m'a dit que les Puissances tenaient beaucoup A la rfaix,que le voyage meme de l'Empereur d'Autriche b. Pétersbourgn'était qu'en vue d'une entente plus intime et de concessionsmutuelles, dans l'unique but de la conservation de la paix.Il m'a demande si j'avais connu le Prince Gortchakoff dontil m'a fait l'éloge. Il m'a demandé si nous avions A Peters-bourg aussi un agent; je lu ai répondu que si nous n'enavions pas encore e'était uniquement parce que mon gou-vernement n'était pas encore arrété sur le choix de la per-sonne. Il m'a demande si j'avais vu me M. d'Oubril, ambas-sadeur de Russie. Je lui ai dit que je n'avait pas encore recude réponse A ma lettre. ,11 ma dit que ce retard pouvaits'expliquer par le grand deuil A la suite de la mort de sa mere.

XLIX.7/19 février 1874.

L'ambassadeur russe m'a envoyé a vant-hier M. de Kot-zebue, premier secrétaire de l'ambassade me demander des

229

excuses de ce qu'il n'avait pas pu répondre de suite A malettre et me dire de sa part qu'il aura plaisir a me voir n'im-porte quel jour de midi A 1. heure. Je suis allé donc hier chezlui. Il m'a parlé des fré(pents changements ministériels enTurquie, et de l'état délabré de ses finances. Je lui ai ditque cela ne pouvait pas étre a.utrement, pour un état en de-composaion, et j'ai saisi l'occasion pour l'entretenir lui aussides tendances de la Porte b. mal interpréter nos capitulationsavec elle, lesquelles capitulations laissées, par un concoursde circonstances malheureuses, longtemps dans l'oubli,avaient été mises au jour par la Russie dans ses traités avecla Turquie, ce dont nous conservions de la reconnaissancepour l'empire russe. Il en a été très flatté et il m'a dit qu'ilespérait que nos relations seraient dans les meilleurs termes.

Les journaux de Berlin qui rendent compte de l'audienceque j'ai eue chez S. A. I. le Prince héritier, me désignentsous le titre d'agent diplornatique de S. A. le Prince de Rou-manie.

L.

Bucarest le 13 25 fév. 1874.

Monsieur l'agent,J'ai recti vos trois lettres, du 1, du.... et du 7 fév.; et

si je n'ai pas pu vous répondre, immédiatement, la cause ena été les nombreuses occupations que nous donnaient lesChambres. Maintenant je retrouve un moment de liberté etje me mets 6, vous écrire avec le plus grand plaisir.

Je suis très content en lisant vos lettres; car je voispar elles que votre position s'établit chaque jour mieux. Cequ'il fallait pour le moment c'était de vous affirmer d'unemanière positive, ce que nous n'avions pas fait jusqu'A pré-sent A Berlin. Vous l'aurez fait; vous forcez mieux, indi-rectement, le corps diplomatique et la cour royale de vousreconnaitre votre titre. C'est un grand pas de fait. Main te-nant nous pouvons laisser le temps agir, et nous sauronschoisir le moment quand il faudra agir plus énergiquement.

Nous avons été ici trés contents .des visites que vousavez faites chez les ambassadeurs et les ministres étrangers.

230

Il faut que notre société des chemins de fer a Berlin se donnetoute la peine a Vienne et a Pest pour faire adopter une con-vention, qui arrange les jonctions; car il parait que les af-faires de la société souffrent beaucoup ; son crédit commencea diminuer, et si les jonctions ne sont pas accordées, afinqu'elle puisse s'unir avec la Staats-Bahn de Vienne, il paraitqu'elle est exposée A de grandes dangers. Alors, vous com-prenez, toute notre ligne de Pitesti A Varciorova est compro-mise, quant A sa construction, et nous pourrions avoir de nou-velles complications. Voila l'efTet du vote de l'année dernière.Ma's faites seulement semblant de ne rien savoir de tout cela,a moins qu'on ne vous en parle.

M. Kretzulesco vous enverra un second exemplaire des-explications, des photographies, car ni le Prince, ni moi,nous n'en savions rien.

lci nous avous eu de grandes luttes au sénat avec laloi pénale, mais nous avons réussi d'une manière radicale.

Si a la fin du mois vous pensez venir ti, Bucarest, jevous y attends A grand plaisir et nous avons encore long-temps a cauSer sur plusieurs questions.

Veuillez je vous prie M. l'agent, agreéer l'expressionde mes sentiments.

LI.15 27 février 1874.

J'ai été présenté hier soir a l'Empereur. J'avais eu lieude penser que j'aurais cet honneur, car la comtesse Hackequi m'avait prévenu qu'elle viendrait mercredi dernier mechercher afin de visiter ensemble l'institution fondée parl'Impératrice a Charlottenbourg, et qui savait depuis l'autresemaine que je devais ce jour lb, dans la soirée partir fourDresde, m'a dit qu'elle était chargée par l'Impératrice de meprier de remettre mon &part et d'aller jeudi au palais, oilS. M. aurait une petite soirée. Je n'ai pas pu m'expliquerautrement cette haute bienveillance de la part de Pimp&ratrice que par le désir qu'elle avait peut-étre que je fosseprésenté a l'Empereur.

231

Quoique hier au soir, des que l'Empereur a paru dansles salons, j'ai prie le comte de Perponcher et Puckler de mepresenter à S. M., apres quelques paroles échangées avecl'Impératrice qui, je l'ai remarqué, s'était retournée de moncòté comme pour indiquer oa je me trouvais, S. M. l'Empe-reur, sans atendre que je lui fusse présenté, s'est dirigé versmoi et -m'a adresse la parole en me disant qu'il était con-tent de me voir, que je lui étais déja connu depuis long-temps, qu'il était content de savoir que les affaires allaientbien à present dans notre pays, et que S. A. le Prince n'e-tait plus dans les m8mes dispositions de mécontentementqu'il y a 3 ans. J'ai cru que ce n'était pas le lieu de lui direautre chose, et je me suis borne à lui exprimer mes profondsremerciments pour l'Intéret qu'll prenait à S. A. le Princeet A, notre pays, et lui dire que j'étais bien heureux de voirque S. M. se portait bien 6, present. Il Tn'a repondu qu'effecti-vement sa santé allait rpieux. Mon impression intime ce-pendant est que sa santé est loin cretre rétablie. Il m'a parubien faible. S. M. m'a montre beaucoup de bienveillance.

S. M. l'Impétratrice m'a aborde tant avant qu'après lesdeux petites representations théâtrales qu'il y a eu, l'uneen francais et l'autre en allemand, et le petit lunch qui aterminé la soirée, me disant qu'elle me remerciait d'avoirremis mon depart pour Dresde, et ma demandé commentj'a vais trouve l'institut de Charlottenbourg, comment j'aitrouvé mes compatriotes, les Mourouzzi et Elle s'est entretenuelonguement avec moi. 11 n'y avait á cette soiree que les per-sonnes de la famille royale, et quelques hauts dignitaires,comme ministres M. de Schleinitz. Il y avait aussi M. de Ra-dowitz. Aucun membre du corps diplomatique.

récris a S. A. le prince pour lui demander si, aprèscette presentation, je dois demander encore et titcher d'ob,tenir une audience. Je ne crois pas devoir la solliciter, cardepuis mon arrivée à Berlin on m'a toujours dit, et cela sansque j'en parle : Vous serez recu incessamment par S. M."Et mérne Radowitz, un jour, il y a de cela plus de trois se-mames, a ajoute : J'ai vu l'Empereur ; vous serez recu dansle courant de cette semaine par S. M.", ce qui m'a fait

232

tant retarder mes visites aux représentants des puissan-ces. Je ne croyais pas convenable de me mettre en relationsavec eux avant de me presenter A l'Empereur. En tout cas,avant d'user de mon congé d'ici A deux semaines a peupres, je ferai connaitre que je suis oblige d'aller a Bucarestet je demanderai si je puis, avant mon &part, étre recupar L. L. M. M. comme aussi par le Prince Imperial. Jeferai les mèmes &marches auprès du Prince de Bismarck.

Notre position diplomatique a l'étranger est encore auberceau. Tout se fait furtivement, si je puis m'exprimerainsi. On vous prodigue les temoignages de sympathie, d'intérét et de politesse, on a tous les égards pour vous, maistout s'arréte la. On a peur d'aller plus loin, comme si oncraignait de se compromettre. On m'a écrit de Bucarest deOcher d'éclairer le public allemand sur nos affaires, par lapresse. J'ai cherche a -faire connaissance de quelques jour-nalistes. Je me suis mis en relations avec l'un de ceux quiécrivent dans les journaux qui soutiennent le gouvernement.Je lui ai procure des données statistiques sur notre pays,je lui ai dicte un article sur nos droits a conclure des trai-Os de eommerce avec les puissances et sur l'importance denos relations commerciales avec l'Allemagne. Enfin je ache-rai de faire tout ce qui est possible. Je cherche chaque jour Aélargir le cercle de mes connaissances, mais il faut du temps.

LII.21 févrie/5 mars 1874.

Je regrette vivement, d'apres une lettre de Bucarest,que la question des jonctions de la plus grande importancepour les intérets économiques de notre pays, non seulementn'a pas avance, mais qu'elle court le risque de ne pas ètreréglée dans cette session. Nous devons ainsi nous attendrea voir se prolonger encore pendant de longues années lespertes dans la production de notre réseau de chemins de fer,et avoir la triste perspective de nous voir enlever par nosvoisins les immenses avantages du transit qui aurait pus'établir par notre pays. t

233

Hier au soir, II y a eu, en l'honneur du dur et de laduchesse d'Edimbourg, représentation de gala a l'Opéra. J'aiété invité aussi. Les particularités de mon invitation méri-tent d'Atre signalées. Dimanche soír après mon arrivée deDresde, j'ai regu une invitation du ministère des AffairesEtrangères, avec une carte dans laquelle était indiquée laplace qui m'était destinée au théâtre. Tant sur l'invitation quesur la carte, j'étais désigné par le mot allemand de Geschdfts-trager" (chargé d'affaires ou agent diplomatique). L'invita-tion était en toat pareille 4 celle qui avait été envoyée A tousles membres du corps diplomatique, et ma place m'était indi-quée parmi eux. Le lendemain lundi, un employé du ministèredes Affaires Etrangères se présenta chez moi et me dit qu'il yavait eu erreur dans mon invitation, et qu'il avait été chargPde me prier de luí restituer la carte qui m'avait été envoyée, etde me donner une autre sur laquelle je remarquai que le titred'agent diplomatique ne figurait plus; et ma place m'étaitindiquée au parterre. Je me sentis blessé de ce procédé A monégard ; j'en exprimai mon étonnement A l'envoyé du ministère,et je lui rendis la première carte. Je prii donc la résolutionde ne pas aller au thatre. Mais après reflexion plus mirecar du point de vue du gouvernement qui ne reconnait pasencore officiellement l'agent de Roumanie il y a eu effecti-vement erreur dans l'invitation qui m'était adressée, etaprès a voir raconté cette particularité au ministre de Por-tugal, avec lequel je suis lié, et lui avoir demandé -commea un collègue son avis, il me conseilla de ne pas refuser d'yaller, car on prendrait le refus en très mauvaise part ; quele ministère, cherchant A rectifier l'erreur qu'il-a dit avoircpmmise, aura voulu éviter des observations qui auraientpu lui être faites de la part de quelques uns des membres ducorps diplomatique; que le parterre était destiné aux plusgrands dignitaires de l'Etat; j'ai pris le parti d'y aller. Aprèsle premier acte, l'Impératrice, le Prince Impérial, avec toutela famille royale, le duc et la duchesse d'Edimbourg, le comteet la comtesse de Flandre, ont passé dans le foyer, ofi il y'aeu des présentations du corps diplomatique aux illustreshôtes. Je n'ai pas manqué d'y aller aussi. L'Impératrice sitôt

'234

qu'elle m'aperçut, où je me trouvais derriere une triple rangéede dames A, chacune desqulles elle adresait la parole, s'est'fait place, s'est dirigée vers moi, m'a demandé si j'avais étéprésenté A la comtesse de Flandre, se dirigea elle mêmecomme pour me conduire vers S. A. R., et, trouvant A quel-ques pas de la une des dames d'honneur, la chargea de cettepresentation, et retourna vers les dames qu'elle avait laisséesuniquement pour moi. Ensuite le Prince Imperial, quand ilprésenta les différents membres du corps diplomatique auduc d'Edimbourg, m'a présenté moi aussi. Au due de Flandrec'est le ministre de Belgique qui m'a presenté. Je suis vrai-ment confondu de la haute bienveillance et des égards dontje suis honoré de la part de l'Impératrice; elle a fait pourmoi hier au soir ce qu'elle fait rarement pour d'autres. Aussicella a été beaucoup remarqué, m'a-t-il été dit, et comme deraison cela a produit un excellent effet pour l'agent de S. A.le Prince notre Souverain. J'ai eu lieu de m'en apercevoirimmédiatement. Le journal, la Corespondance de Berlin",reproduit d'après un journal allemand un article dans lapelil est question de nous.

LIII.Joudi 21 février, 5 mars 1874.

Il y a eu hier au soir un diner au palais en l'honneurdu comte et de la comtesse de Flandre, Il n'y avait quel'Impératrice, le Prince et la Princesse Impériale, le PrinceFrederic de Hohenzollern, le &ere de notre auguste souverain,qui assistaient. J'ai trouvé l'occasion de dire au Prince impe-rial que je comptais aller a Bucarest en conge dans unedizaine de jours. S. A. I. a bien voulu rn'engager b. aller unou deux jours avant mon depart le voir, car il veut mecharger d'une lettre pour S. A. le Prince. J'ai prevenu ega-lement de mon depart M. de Bullow qui était aussi du diner,et je lui ai demandé si je pouvais me presenter avant h. L.L. M. M. comme aussi au Prince de Bismarck. Il m'a repondugull fera les &marches nécessaires A cet effet, et il a ajoutéque le Prince de Bismarck était malade, mais que d'ici la,s'il se rétablit, il aura du plaisir b. me voir.

235

1 13 mars, 1874.

La personne qui représente à Berlin la maison Kruppd'Essen m'a remis aujourd'hui une lettre pour S. A. le Prince,que j'ai envoy& A. Bucarest. Il parait que Krupp a expédiéa l'adr esse de S. A. par rintermédiaire de la compagniede navigation du Danube un album avec des photographiesreprésentant les principaux produits de la maison Krupp.

Hier il y'a eu soirée au palais. L'Empureur y assistaitaussi, et paraissait étre assez bien. L. L. M. M. ainsi que lePrince Imperial m'ont témoigné leur haute bienveillance.Ma femme qui y avait été invitée ausi a eu l'honneur deleur étre présentée. Du corps diplomatique il n'y avait queles ambassadeurs.

Comme le 10722 de ce mois il y a raniversaire de lanaissance de, l'Empereur, j'ai cru devoir remettre mOn departpour Bucarest, et je ne profiterai de mon congé qu'aprèscette fête.

9/21 avril, 1874.

J'ai été regu hier au soir par le Prince Imperial, a quij'ai remis la lettre que j'avais de S. A. le Prince pour lui.

Il parait qu9 la question des jonctions préocupe beau-coup la cour de Berlin. Aussi tant le Prince Imp. que Pimp&ratrice avant hier, m'ont demandé otl elle en était. Je leurai dit que nous croyons qu'elle était en bon chemin et qu'elleallait faire un des principaux objets de la session extra-ordinaire du mois de Mai Je lacherai de voir aujourd'huimême Hansemann pour l'engager a aller dans le pays pourse rendre comte par lui méme des grands avantages quela ligne de jonction aurait.

11 23 avril, 1874.

J'ai écrit A. Aristarche, l'ambassadeur de Turquie, pourlui demander comme j'ai fait pour les autres ambassadeursaussi quand je me suis présenté la première fois chez eux, a

236

me fixer le jour qu'il pouvait me recevoir. Il s'est empresséde me répondre le méme jour, en me fixant le mercredi hier.Je n'ai pas été peu surpris en voyant qu'en m'écrivant,a mis sur l'invitation ma qualité d'agent de S. A. etc., etc.C'était ma première entrevue avec lui depuis que je metrouve étre agent à Berlin car, comme je l'ai dit, peu apresmon arrivée ici il est parti pour Constantinople, pour se fairenommer ambassadeur, ce dont je l'ai felicité. Il a été d'unecourtoisie extreme, il m'a dit qu'il était heureux de renouerconnaissance avec moi et m'a invite avec ma femme à sessoirees du vendredi. La conversation tournant sur les relationspolitiques entre notre pays et la Turquie, il m'a exprime sesregrets de ce que l'année derni6re elles avaient été un peutendues et me dit que ce n'était qu'un malentendu, qu'ilcomptait beaucoup sur le tact du grand vizir actuel pour qu'iln'en Mt pas de méme à l'avenir. 11 ajouta que la suzerainetéde la Turquie n'était qu'une question de forme, car en réalitenous avions notre entière indépendance, qu'avec un peu deménagement de notre part pour les formes, nous étions sOrsd'obtenir tout ce que nous voudrions de la Turquie; que quantaux traités de commerce, sur lesquels j'ai amené la conver-sation, la Porte ne pouvait jamais nous empécher d'en con-clure avec les autres puissances; que lorsqu'on disait que laPorte s'opposait à ce que la Roumanie fasse des traités avecles differentes puissances, elle n'entendait parler que destraités politiques.

Je lui répondis que j'étais bien heureux d'entendre desa bouche ces appreciations qui, j'étais sdr, étaient celles deson gouvernement; que moi aussi j'attribuais plutôt A desmalentendus les conflits qui avaient surgi entre nous surdifférentes questions, car ce n'était pas l'intéret de la Turquiede se mettre en hostilité avec les Roumains. Enfin nous noussommes separes dans les termes les plus cordiaux, et j'ai re-marque qu'il tenait beaucoup A vivre avec moi en bonneharmonie. Le langage tenu par l'ambassadeur turc A Berlinn'est pas celui que tiennent les ministres turcs à Constanti-nople. Sans vouloir examiner ici le mobile qui l'a fait me tenirce langage, je n'en ai pas. moins pris acte pour en faire usageen temps et lieu.

237

J'ai vu hier Hansemann, qui venait d'arriver depuisla veille de Vienne et de Pest, oil il a été régler la questiondes jonctions en ce qui concerne la société des action-naires. Il m'a dit avec beaucoup de satisfaction qu'il avaitterminé cette affaire et qu'il était content de pouvoir m'ap-prendre, puisque je ne le savais pas, que le gouvernementhongrois avait consenti a la non sirnultaneité des jonctionsd'Orsova et de Tömös, et qu-il avait accédé a ce que lapremière se fasse en trois ans et demi et la deuxième en 5ans. J'en ai été tres content, et j'espère que malgré lesdifficultés qu'on rencontre de la part des deputes de la PetiteValachie pour la jonction de Vulcan, et de ceux de la Mol-davie pour celle de Trotusi, on finira par emporter dansles chambres cette malheureuse question qui trame depuissi longtemps au detriment du pays.

LVII.23 avril 5 mai 1874.

Il y a eu hier soir au palais une soirée en l'honneur del'Empereur de Russie, oil nous étions invites ma femme etmoi. A part l'ambasssadeur de Russie, il n'y avait que leshauts dignitaires de l' Etat. On a joué deux petites piecesde theatre en français et après il y a eu le souper.

Avant que L. L. M. M. sortent de leurs appartements,je me suis fait presenter par M. d'Oubril au Prince Gort-chakow, qui, apres m'avoir dit. étre tres content de faire maconnaissance, m'a demandé comment j'étais avec l'ambassa-deur turc. Je luí ai répondu que nous étions en bonne intel-ligence. Alors ii s'est mis a me raconter que M. Philippescaavait été présenté a l'Empereur, que l'ambassadeur turcavait fait quelques observations a ce sujet, que l'Empereurqui ne permet pas qu'on lui fasse la loi dans son palais, l'avaitmis a, sa place, et m'a demandé si M. Philipesco m'avaitèrcit la dessus. Je crus lui dire que ouí, et comme Roumainje temoignai ma reconnaissance pour la haute bienveillancede S. M. el son gouvernement pour l'agent de Roumanie.Il a ajouté apres que les traités étaient notre force, et quenous devions nous y tenir. Je lui répondis que c'était ce que

238

nous faisions pouvu que la Turquie ne cherche pas A lesenfreindre, comme elle cherche a le faire souvent A notreégard. Avant le souper, S. M. l'Empereur d'Allemagne s'estapproche de moi et m'a adresse quelques paroles bienve-illantes. Après le squper S. M. l'Impératrice, s'adressant amoi avec Sa haute bienveillance ordinaire m'a demandédes nouvelles de L. L. A. A. et m'a dit que S. A. la Prin-cesse devrait absolument aller quelque part aux eaux soi-gner sa sauté. Je lui répondis qu'Elle comptait le faire etqu'Elle verrait aussi sa mere la Princesse de Wied. En mequittant elle me dit qu'elle me faisait ses adieux pour lemoment, car elle compte partir aussi bientôt pour soignersa sauté el qu'elle espère me voir dans l'intervalle. Je luirépondis que je le ferai si elle veut bien me permettre etlui souhaitai un heureux voyage.

A souper on m'a fait l'honneur de me placer a la tablecii il n'y avait que le Prince Imperial, la Princesse Alexan-drine, le Prince Gortchakov, M. d'Oubril et le Prince deSolms.

LVIII.10 22 janvier, 1875.

J'ai recu de Bucarest des nouvelles sur l'affaire de lasociété des chemins de fer sommairement par dept-,che, j'aiété très content de voir que l'affaire touche a sa fin, j'at-tends des details par lettre. J'ai écrit a Bucarest dans mon,dernier rapport la manière dont on a jugé ici les difficultésqui se sont presentees a sa solution; aussi le jour mdme oilj'ai recu une lettre de Bucarest j'ai pu parler cle ce que l'onme disait là-dessus et on en a été tres content. La nomina-tion de Rosetti a produit également un excellent effet; onétait, d'apres ce que j'ai remarque au courant de la mau-vaise volonté de Cantacuzène qu'il aurait mise a régler cetteaffaire. A quoi attribuer cette conduite, si toutefois elle estvraie? Du moins le Romanul l'a beaucoup encense a cesujet. Je ne comprends pas qu'un homme sérieux puisse selaisser prendre par la manceuvre que les journaux de Pop-position emploient pour chercher a faire déconsidérer un

23C

gouvernement et jeter la discorde au milieu des membresqui le composent. La question est bien claire A mon avis enprincipe: on ne 'peut contester le droit qu'a la société, tantd'apres l'ancienne concession, que d'après la convention de1b72 de garantir l'émission de ses actions dans les cheminsde fer, et c'est sous ce point de vue que la question a éteconsidérée en 1872, quand le conseil, dont faisait partie Cos-taforu aussi, le seul legiste parmi nous alors, après unepremière decision qui ne disait rien et contre laquelle lemème Reinhard et Guilloux ont proteste alors, revenant denouveau sur la question, m'autorisa afin, fut-il dit, qu'on nerédigeAt pas un second journal en contradiction avec le pre-mieril y a eu des tiraillements dans le conseil, à causede la mauvaise volonté, qui ne manque pa s souvent dansla question des chemins de ferm'autorisa, dis-je, à écrireA la société, entre autres choses qu'elle pou vait garantirclans le fonds des chemins de fer leurs obligations. Si j'avaispu prévoir ce qui en résulterait, j'aurais pris des garantiescontre l'oubli d'aujourd'hui de cette autorisation. Commentaurais-je pu avancer une pareille chose de mon propre chef;dans quel interest aurai-je taché une vie politique de plusde trente ans ?

Hier au soir il y a eu grande presentation au vieuxchateau et après la presentation concert. L'Imperatrice quia vait été la veille visiter Charlottenbourg m'a donne desnouvelles de ma petite fille et m'a de nouveau fait son éloge.L'empereur s'approchant de moi, m'a demande d'abord desnouvelles du Prince et de la Princesse et si tout est biendans le pays, puis il me dit. Eh bien vous etes content?les choses s'arrangent bien A Constantinople". Je saisis cetteoccasion pour Lui temoigner la reconnaissance que nous de-vions à, cet effet à L'Empire d'Allemagne qui avait puissa-ment contribué à faire entendre raison à, la Turquie.

La fete hier soir était splendide, il y a vait plus de 600700 personnes. L'Impératrice et toutes les Princesses de

la famille royale avaient leurs longues trames tenues pardes pages. J'ai assisté à beaucoup de bals, soirees, concertsau Palais, mais c'est la premiere fois que j'ai vu l'étiquette

240

d'hier au soir, le luxe et le brillant des toilettes et des uni-formes, le coup d'ceil était magnifique. Toutes les damesavaient des trames de cour, longues, qu'elles tenaient relevéessur leur bras. L'Empereur et L'Impératrice ont fait le tourdes salons en adressant à chacun la parole.

Je reviens de nouveau sur ma position ici; à la couron a tous les égards pour mol, ce dont j'ai beaucoup de re-connaissance. L'E'mp. et L'Imp. sont toujours d'une amabi-lité sans bornes pour moi. Je suis invite A la cour à desreunions otX les ambassadeurs seuls sont invites parmi lecorps diplomatique, à l'exclusion des ministres pléniponten-tiaires ; j'ai été invite un soir au the tout-A-fait dans l'intimité,il n'y avait qu'une quinzaine de personnes ; et dans lesgrandes comme dans les petites reunions, jamais L'Emp. niL'Imp. ne passent sans s'arr6ter pour s'entretenir longue-ment avec moi. L'Imperatrice me fait la gracieuseté de meparler de ma petite qui est â Charlottenbourg et lui trouvemille et une qualités. Hier L'Emp. s'est entretenu longue-ment avec moi, j'ai envoyé un télégrame à Boerescu pourlui communiquer ce qu'il y a de plus essentiel dans ce qu'ilm'a dit. Je me sens très flatté de cet accueil tout exceptionnelen un mot. Je suis cependant tres mal à mon aise, quandje me vois traiter comme un simple particulier et nullementcomme membre du corps diplomatique conformément autitre que mon pays me donne. On dirait qu'il y a deuxcourants en ce qui me concerne, celui de la cour qui meconsidere tel qu'on devrait le faire, et l'autre du gouverne-ment qui ne veut pas entendre de cette oreille et qui estinexorable.

Je ne puis supporter cette position et je considere monséjour ici comme un veritable exil.

.... Si encore jusqu'A aujourd'hui, quelques credits pourles travaux de la plus grande nécessité sur le chemin defer de Giurgevo n'ont pas été votes, le ministre des financesen est en grande partie la cause. Je me rapelle des parolesde quelques uns des membres de la commission financière,quand je leur disais de presser le rapport sur ces credits :wais que voulez-vous si le ministre des finances ne vient

pas ? Je crois qu'un peu plus de modestie et de bienveillancede sa part pour les autres mortels aussi, lui aurait été tresavantageuse clans les circonstances actuelles.

LIX.

Notilii despre proect ata rescumpararea cclilor ferate romdne.

(Originalul In fran(uLe,te)

Dupa, tratki vele cele mai grele, timp de dota luni, futrereprezentantul Romaniei i Consiliul de supraveghere cereprezenta societkea actionarilor care intrunit6. in adunaregenerala, la 16 Decemvrie treeut, a dat depline puteri zisuluiConsiliu pentru a trata cu Guvernul toman vanzarea cailorferate *i dupa acordul stabilit intre ambele parti asupraconditiunilor acestei vanzari, Consiliul de supraveghere adeclarat ca, dupa avizul dat de juri0i consultati adhoc,avand in vedere opozitia pe care o va putea ga'si din parteaactionarilor de prioritate, ca §i din cauza responsabilitatiigrave impusil prin legea de comen, vanzarea ziselor caiferate era imposibila .$i inadmisibila.

Dupa conditiunile stipulate intre ambele parti, Guvernultoman trebuia s'a rescumpere liniile pe pretul de construetiestabilit de catre comisiunea din 1868 li conventia din 1872$i sa emita pentru aceasta titluri ale Statului roman tu 7 '/20 o

pentru suma totala de 248.000.000 lei. Societatea aetionarilorprimind aceste titluri, trebuia sa plateasca mai intai impru-mutul timporar lui Staats-Bahn austriae li cupoanele llar-ziate ale actiunilor fundatorilort si Cu restul sumei ce seridica la aproape 175.000.000 lei sa schimbe actiunile deprioritate si actiunile fondatorilor cbntra ziselor titluri aleStatului ron-An. Dupa aceasta conbinatie, actionarii fondatoriputeau obtine un titlu de al Statului romAn de 7 20/0 contraa doua din actiunile lor.

In urma sus zisei declaratii a Consiliului de suprave.ghere, Guvernul roman s'a vazut obligat sa renunte, pentru

7740 16

242

un mot-nent, la rescumpararea 6:nor ferate, i Consiliul desupraveghere in urma autorizärii obtinute de la societateaactionarilor intrunita in adunare generala la 28 Fevruarietrecut, se ocupa sa -pue in executare planul de emisiune deobligatiuni pe termen scurt, cu care sa poata plati cupoaneleintarziate ale actiunilor fondatorilor i sa faca in acelas timpfata celorlalte angajamente financiare ale sale.

N. B. Este necesar de a nota adi ea Guvernul romancontinua si va continua, ca i pana acum, sa plateasca regulatIn flerare an, societatii actionarilor anuitatea de 18.600.000lei stipulata in concesiunea din 1868 i conventiunea din1872, pentru construirea ziselor linii de drum de fer.

LX.

Lettres de Nicolas Kretzulesco it son frère Constantin..14 26 février, 1875

.... Jo regrette d'avoir en ce moment deux affaires surles bras tres pressantes et que je ne puis laisser à monsecrétaire. Je serais allé vous voir A Paris. mais je remetscela à plus tard. Les affaires dont je vous parle sontquestion du rachat des chemins de fer, dits Strussberg, pourlequel je suis venu traiter avec la société des actionaires,rachat qui mettra fin à toutes les dificultés qui naissentjournellement de cette concession, entachée des l'originedes plus grandes conplications; la seconde affaire c'est letraité de commerce que nous voulons conclure avec le gouver-nement d'Allernagne, et pour lequel tout est pret pour ed-trer de suite en négociations.

Paris 6 18 mars, 1876

.... Je me suis hate de partir car je me voyais assiégépar toute espece de monde qui ne me donaient pas de repos.On ne pouvait pas faire sortir de la tete de tous que j'avaiseté appelé pour prendre la place de Catardji. Aussi on a étebien surpris quand on a vu que mon depart de n3uveaupour 3erlin n'etait pas une plaisanterie.

243

Bucarest, 25 février, 9 mars, 1877

.... Je crois que nous aurons absolument la guerre. LaRussie veut A toute force annuler le traité de Paris, et ence qui nous concerue, reprendre la Bessarabie. Je soup:onnequ'il doit exister une entente avec Bratiano A cet effet, etque le prix de notre condescendance sera l'indépendanceet la royauté.

Bucarest, 15 27 avril, 1877.

.... Je ne comptais pas aller aux elections. J'avais pris.la decision de me tenir A l'écart de toutes ces luttes poli-tiques, qui ne font que corrompre et demoraliser le mal-heureux pays. Mais après, force m'a été de ceder aux in-stances d'une quantité de personnes, des soi-disant conser-vateurs. Le résultat a été que le candidat du gotivernementa eu 16 et moi 14 voix. Dans les 16 électeurs cependant, 4sont contestés; aussi si le sénat, A l'occasion de la verifica-tion des pouvoirs, veut 'are juste, csanformément A la pro--cédure suivie en pareille matière, ce n'est pas mon adver-saire qui devra étre proclamé sénateur, mais mol; ou bienon doit annuler l'élection; cela m'est egal, je suis très in-different et je ne m'en occupe pas.

LXI.

Biserica Kretzulescu.

Biserica Kretzulescu a fost fundatä, la 30 Septemvrie1722, de catre Mamie Vornic Tordache Kretzulescu si sotiasa Domnita Safta (Elisabeta), fiica Domnitorului ConstantinBasarab BrAncoveanul i). Fondatorii au avut grija sA o in-zestreze Cu mosii si daruri. La moartea sa, Safta Kretzp-lescu fi mai testa ni§te case §i pravalii §1 candele. Prin tes-tament ea decide ca : Biserica care am facut-o noi, dupli cuma laud so(ul meu, afijderea las si eu; sli nu se inchine nicaierea,ci set fie asupra copiilor mei, sii-ipoarte grija fi sli -i ia seama" 2).

Dupá inscriptia de deasupra itei de intrare.Originalul in arhivele bisericii. -Veil testamentul In Anexa LXII.

244

Biserica functioneaza i astazi sub regimul stabilitfondatori. Toate incercarile facute in trecut pentru a schirnbaacest regim au fost prevenite de boerii Kretzule%i, in spe-cial de Nicolae, care a avut o deosebita grije ca bisericafamiliei sa nu fle pus a sub un alt regim, sa prosperezesa-si mareasca averea cat mai mult.

Biserica a fost administrata de Banul Manolache Kre--tzulescu, dela moartea Domnitei Safta pána In 1812. De ad_incolo boerii Kretzulesti intaresc ca Arhiereul StratonichieKirk Zanachie sa se statorniceasca In toata viata lui inepistatia bisericii.

In 1815, Vodä, Caragea a dat un hrisov prin care Bi-serica Kretzulescu i metohul ei Plaviceni din judetul Olt.sunt socotite ca biseriei de mix* iar nu ca manastiri, hrisovintarit si de Nicolae utu, in 1820.

In legea din 1833 pentru organizarea manastirilor dintarä, nu ligureaza biseric,a, Kretzulescu.

Murind Arhireul Stratonichie Kiric Zanachie, epistatal bisericii pe viatä, In 1839, boerii Kretzulesti, fura invitatia lua parte la lucrarile bisericii. Atunci se ivi, pentru primaoara, pretentiuni din partea fficelor logofatului Toma Kre-tzulescu de a luà si ele parte la lucrari, dar boerii Kretzu-lesti respinsera aceste pretentiuni. Procesul iscat din acea,stacauza se rezolvi tocmai In Maiu 1845, cand Voda Bibescudada un decret, prin care se respinse aceste pretentiuni,stabilindu-se ca administratia bisericii Kretzulescu si a me-tohului ei dela Pavliceni trebuie sa se faca numai de bar-batii -descendenti din ramura barbäteasca a Kretzu1estilor1).

In 1862 si 1865 guvernul a cautat sa tread, bisericaaverea ei la Ministerul cultelor si al finantelor, insä, NicolaeKretzulescu, care veghia continuu ca biserica sa, nu seschimbe sub un alt regim decal cel stabilit de fondator,lupta din toate puterile reusind sa-1 pastreze.

Cu ocazia asezarii manastirilor brancovenesti sub aeelasregim ca i manästirile neinchinate din tara, multi preco-

I) Monitorul No. 246, 7 Noemvrie 1805. Decretul Jul Bibescu-Vodd.In arhivele bisericii.

245

q-lizau acelas regim si pentru biserica Kretzulescu. Nicolaegretzulescu, atunci efor, adresa o suplica Domnitorului princare cerea sa se stabileasca situatia bisericii. In urma ra-portului Ministrului Cultelor si Instructiunii Publicez Dom-nitorul decise ca biserica sa-si pastreze vechiul regim1).

In 1865, printr'un decret neasteptat se treca bisericaKretzulescu sub administratia Ministerului Cultelor, iar ave-rea ci sub aceea a Ministrului finantelor, ca bunuri ale Sta-tului. Nicolae Kretzulescu interveni din nou si in urma ra-'portului Ministerului de finante, Cuza-Voda dada un decretprin care: Biserica liretzulescu din Bucuregi ;si Pa vliceniidin Olt, vor ramanelt, ca i pana acum, sub administrarea fa-2niliei kretzulescilor, sub SiMpla privighere a guvernului", i astfel éste si pana acum2).

Averea aproximativa,' a bisericii Kretzulescu este de45 milioane..

LXII.

Mitropolitul Ungro-Flahiei, Neofit Paron Epivereo.

In numele TataluI si al Fiulta si al Domnuldf Sfant,unuia dupa fiinta Dumnezeu.

De vreme ce Dumnezeu au zidit pe om, nu pentru-aceasta lume trecatoare, ci pentru cea vecTnica, si i-au datminte ca sa ja seama si de aceasta, si de cele de pe urma; siluand seama bine, sa, faca fapte bune, ca sa castige viatavednica; drept aceea si eu mai jos iscalita, fija, repausa-Aului Constantin-Voda Brancoveanul, nascuta din mila luiDumnezeu, in pravoslavnica credinta care am tinut dupainvatatura Sfintei biserici Rasaritului, fiind acum in minteintreaga, si socotind el,' nimeni, nici au scapat, nici va scapade moarte, am socotit sa hotarasc si pentru stArsitul meu,si pentru sufletul meu, si sa randuesc t,oate cele ce Dumnezeumi-au dat in lumea aceasta; si mai intai de cat toate, ceriertaciune dela toti oameniI, rude sl straini, cui voi fi gresitcu cevasi, asijderea iert si eu, pre toti cei ce-mi vor fi gresit,mie; si Dumnezeu s'a, primeasca aceasta iertaciune.

Monitorul, Bue., No. 209, 22 Septemvrie 1862.Monitorut, &le., No. 64.. 21 Martie 1865 i No. 246. 7 Noemvrie 1865.

2413

Ránduesc sä, se dea pentru sufletul meu :1.500 taleri las pentru 1ngroparea mea, i toate pomeni-

rile inteun an, dará,' de sarindare.500 talen i las pentru pomenirile la anul al doilea, iar

afard de sarindare.500 talen i las pentru pomenirile la anul al treilea, iar

afard de sdrindare.240 talen i las sa se clea la trei arhierei, sa slujeasca

trei sarindare.200 talen i las sa se dea sa slujeasca douazeci de sa-

rindare, l'Ana la anul.100 talen i las sa se dea la zece sarindare, la anul al doilea.100 talen i las s'a se dea iarasi la zece sdrindare la anul

al treilea.300 talen i las sa se dea Sfintiei Sale Parintelui Pa-

triarhul de la Alexandria.500 talen i las sä, se dea Sfintiei Sale Párintelui Patri-

arhul Antiochian.250 talen i las sa se dea Sfintiei Sale Párintelui Patriarhul

de la Ierusalim.300 talen i las la Santa Mitropolie, unde va sa'mi odih-

neasca oasele mele; mai las si o cruce de aur cu diatnanturi,i pe la colturi cu zmaragduri; pretul ei, mai mult de cal-taleri trei sute, si cu piciorul de zmaragd.

200 talen i las sa se dea la monastirea tutu ron sfintilorsä, lucreze.

300 talen i las sa se dea la biserica Sfeti Ilie ceasa fie pentru poleit i pentru ce va mai trebui.

200 talen i las sa se dea la mondstirea Sta vropoleos, de:aici din Bucuresti.

100 talen i las sa se dea la mondstirea Coltei sil, ma po-meneascä.

100 talen i las sil dea la mondstirea dela Trapezuntaanume Sumela, unde se cinsteste Adormirea Maicai Precistii.

150 talen i las sa se dea la biserica care va sá o facaSfintia Sa Parintele Mitropolitul, cu taleri una mid, ce 'ialasat Dumnealui ráposatul. kneu sot, care bani s'au scris maijos, ca 1-am dat.

247

300 talen i las se dea la cloua feate din boiari, saraCe,de fata Po talen i 150.

150 talen i &A, se dea featei lui Matei Clucerul dela Ungurei.Pràväliile meale ,si cu ceiscioarele ce am cumpïerat dela

Tudoraxu Zabunartal cu banii mei; care prùvälii sunt in ulitaceca mare le las acestea la biserica noastra.

12 nasturi de aun, cu robine fa varf, i un inel cu'n dia-mantel, i o tortita iar cu diamanfel, care vanzandu-le Gri-gorascu Wilianul, la alfii, i neingaduind, le-am cumparaeeu, i le las sal se dea iar lui.

2 inele ce au fost puse zeilog, de la Maricuta, care inele,neputeand a le scoate, au rdmas la mine, le las sal se dea,insà:unul cu ,seapte dianzanturi iar cel ru'un dianzantsei se dea lui copiilor nepoatei mele Marirutii.

00 talen i las sa se dea la monastirea Viforata, sa se-dreaga la altar, unde s'a stricat de cutremur.

Sculele meale cate am avut, precum am socotit, asaam fa'cut; patru parfi la patru copii ai mei, si le-am puspan hartif legate si pecetluite, i le-am serfs cleasupra, Cu

mana mea, care ale cui sunt anume; si tot fntr'acele hartii;am pus si copilelor nepoatelor meale, scule ce am socotit,lar scrise printr'acele hartii, care a cui este.

Las mirorei meale Safta Raducanului, niste margAri-tare mari care este de o iiá fncrefita, fac iia,, si mailas o rochia" de balacoaz verde, cu satrange, cu gurile de

Cu sponcile de aur, cu robinuri gurile umpluteCu margaritare.

Las nurorei meale Smaragdei, o rochie de atlas verde,cu satrange i cu flori cu naturale, cu gurile cusute cu sarmacu sponcile cu robinuri; las si o ha leseasca, cu mar-giiritar la altife si la brafari, ca sa fie pentru guri, cad nusunt Cu margaritar; las o ilá cusutä cu sarma, cu manicilungi i umpluta Cu margaritar.

Las si nurorei meale Saftii Tomifii o rochia de sarasiralb cu gurile cusute pe atlas, cu sarma i umplute cu mar-garitar I cu sponcile de aur, cu smaragduri ; lar pentrulia ii las paftale cele cu märgaritari i Cu diamanturi.

Las si nurorei meale MAO, o rochie de atlas rosu,

24

vargata Cu flr cu naturale, cu gurile cusute Cu sarma s,iumplute Cu margaritari.

Nepoatei meale Ilincutii i-am dat o dulama de canavatverde, grea, cu satrange cu flori de fir, blanita cu pacea desamur, cu nasturi de margaritari i o rocha de lastra gal-bena cu gurile de fir, cu sponcile de argint cu zmant, i uninel cu diamant, i de la tata-san mo$ul un left Cu 'diaman-turi, ou lantul lui de aur, talen i doua sute cinci zeci.

Nepoatei rneale Smaragditii Raducanului sä 1 se dea odulama de lastra rosia, blanita cu pacea de samur, cu 15nasturi de aur $i o rocha de lastra ro$Q, cu gurile de fir$i cu sponcile de argint cu zmant, i o mähramä pascris, io irá saja, cu fir, i o parechia de cercei de aur, cu Arel pi-cioare, de balasuri, i unul de zmaragd, cu casutele cate cu'ndiamant, i un inel cu'n diamant mare, i cu $ase mai mici.

Nepoatei meale Mariutii Raducanului las sa i se dea odulama de conovat, amberboi cu satrange, blanita cude samur, cu nasturi de milrgaritar varf Cu cate unrubin, i o rochie de sarasir, iar amberboi, sál i se cumpereguri de fir i sponce, i o percebe de cercei de aur, cate cutrei picioare de bala$uri, i unul Cu zmaragduri i o mararnapascris.

Nepoatei meale Ilincutii Raducanului las .sa i se dea odulatna de sarasir, galbena, sa i se cumpere blana de paceade .samur i sa i se pue o pereche de nasturi de aur cuzmant, care i-am purtat la ghinardia; insa nasturi 12, iinel cu zanfir alb, i o rocha de balacoaz, albastra, cu floride fir, cu gurile de fir i sponcile de argint cu zmant,marama pascris.

Las Balasical nepoatei Dumneaei Zoitii, o dulama delastra rosa, sA i se cumpere blana pacea de samur, i orochia de hataia albasträ, cu $atrange cu gurile de canavilt,cu fir, i o mahrama cusuta, acestea le las, caci am avutmulta cautare de Dumneaei Zoita.

Mo$ia Belciugatul care mi-au dat'o Dinul Brancoveanulnerotul meu, pentru partea mea, o las Raducanului i Dinuluicopiilor mei.

Mo$ia Baborul o las Tomitii i Cu viile ot Buduresti.

249,

SerbanWii i Florul Cu toate hotarele, i cu viile delaSlatina, cu casele de aici din Bucureti, le las lui Niculae.

Viile dela PiteW le las Raducanului.Viile dela Targovite le las Dinului.

O talen i ajutat la biserica Prundului, sa se cumperelocul dela Stefan Sin Velizar, sa fie pentru treaba bisericii.

Argintaria toata cata," iaste, sa o Invalid copii, cu dra-mul, intre ei, frate.5te; afara de doua talere poleite, cari lelas sa se faca candele la biserica noastra.

10 trambe de panza, las sa se imparta la feate grace,pentru mAnici i pentru trupuri de iia.

10 parechi de cam4 sa se faca din panza mea $i sa-se dea la calugaraii dela Mitropolia.

Biserica care am fa cut-o nor', dupei cum au lasa soful'nett, afijderea las eu; sei nu se inchine nicùirea, ci sei fieasupra copiilor Mei, set-i poarte grija i sei-i ja seama.

100 oi las sa se dea la biserica care va fi safaca, cu banii care au lasat Dumnealui, de s'a dat la Parin-tele Mitropolitul, i doi boj, &A se dea tot acolo.

500 talen i sa se dea jupanului Constantin 13alti, dinbanii ce sunt la Fiera Visteriar, sa se plateasca, datoria Ilin-cutii; lar ceilalli, sa se plateasca alte datorii ce s'au chel-tuit la nunta.

500 talen i sunt la Stanca Spatareasa, cu cloud zapise,ai Ilincutii.

250 talen sunt la Gheorghe Cioranu, Cu un zapis ai

150 talen sunt la Clucerul tklrican, cu zapis, iar aiIlincutii.

100 talen sunt la Gheorghe Coi, cu zapis lar ai Ilincutii.200 talen i sunt la Parvul Stolnicul Magureanu, iar ai

Ilincutii.2 lanturi de aur, le las copiilor sa le imparta fratete

cu dramu1.Si de vreme ce, precum am zis, socotind ceasul acel

de pe urma, fiind cu mintea intreaga, am facutdiata aceasta,In zilele Prea Inaltatului Domnului nostru Constantin Ni-colae Voevod, ma rog Mariei Sale, cand va ti trebuinta,

aibä diata aceasta intarire, sti, fie spre casa noasträspre copiii cu dragoste i cu dreptate, precum au fost tot-deauna; m rog i las epitrop, pentru diata aceasta pe PreirSfintitul si Arhiepiscopul Mitropolitul nostru Kir Neofitprea Sfintia Sa Ptirintele Sidis Kir Daniil duhovnicul meu,nu numai sä o intäreascti, lar si de ajutor ca sä se päzeascätoate cele ce am oränduit, cum scrie mai sus, si, cine arsta in potrivä, au s'ar ispiti sit o strice cittusi de putin,tie neiertat dela Domnul nostru Isus Christos, i sä akablestemul tuturor Sfintilor Phrinti ; si am iscalit diata aceastä.cu iscdlitura mea si cu pecetea mai jos, in Bucuresti, Aprilie-:3, leat 7.255.

(Sigiliul Cu tu).Safta Kretzulescu.

(Sigiliul cu ceard).

trmeazg, isctiliturile a 3 martori din care se desci-freaza numai a lui Sidis Daniil.

250

NOTITE A LUI NICOLAE KRETZULESCU PENTR1J0 A DMA PARTE

A AMINTIRILOR ISTORICE

Astfel se sfärsi domnia lui Alexandru Vodä Gliica;Daschkoff triumfä, generalul Duhamel ii indeplini ordinilece aveh dela Petersburg, Scheldb Effendi se intoarse foartesatisfticut la Constantinopol, Bibescu care fu ales domn isiatinse scopul ce urmarea, lar ceilalti candidati la domnieIn numär de patru, cinci (aspiranti erau ei mai multi) cutitluri mai importante decht acele ale Bibescului si care inch*la numirea lui Alexandru \Todd Ghica, la 1834, fuseseräintre candidatii cei mai seriosi, rämaserä foarte mähniti, re-grethnd toate lingushturile ce in zadar fäcuserd pe MO,'cei doi comisan i extraordinari.

\Todd Bibescu îi fäcuse studiile la Paris, fusese ministruIn guvernul provizoriu al generalului Kisseleff; in obsteascaadunare era unul din cei mai buni oratori; ca dormpläceh cu deosebire fala si pompa, diferind in totul in asthprivintä de Vodä Ghica care era modest si isi päistrase caDomn aceiasi modestie i simplicitate la curtea sa domneascä.

Vodh Bibescu, In cea mai bunä intelegere cu Daschkoff,nu avea a se ingriji de sicanele si de intrigele ce Consuluirusesc faceh pe toath ziva predecesorului su Vodh Ghica,el putea sa-si pAstreze toatä libertatea sa de actiune i sä-sieonsacre tot timpul la imbunärätirea administratieiDacä insh despre Consulul rusesc care ii acordit toath in-crederea se atla foarte linitit, in obsteasca adunare lucru-

'25'2

Tile se petreceau cu totul altfel : nu trecuse incü anuL delanumirea ca Dotnn si se forma o opozitie ce incepit a'l com-bate cu violenth. Canclidatii la domnie care nu reusiserh inaspiratiunile lor, care prin pozitiunea si autoritatea de carese bucura in targ aveau o mare partid, In adunarecare inaintea alegerei Bibescului ca Domn, In speranth de

atrage favorile consulului rusesc, se supuneau la indemnulce le faceä de a combate si de a rästurnä pe Vodä Ghica,acum cu toate Indemnurile ce Je facea de a sustine pe VocläBibescu, nu mai vreau sh'l asculte i erau foarte suphraliIn contra-i: pe de altil parte neimpacati cu ideea de a vedeäca Domn al Wei pe Bibescu, considerat !Ana ad i ca in-feriorul lor in toate privintele, ei Ii fäceau opozitie sis-tematieä respingändu-i mai toate proectele de lege, bunesau rele. Intre altele el prezintase adunärii spre a transformäIn lege o concesiune foarte oneroash pentru tarh, ce acor-dase prin Consiliul de Ministri unei companii rusesti pentruexploatarea minelor in toath tara si care cu drept cuvänt aridicat In adunare cele mai violente si furtunoase desbateri.Respingerea acestei concesiuni a suphrat in suflet pe VodhBibescu, l'a infuriat ca si pe Daschkoff i spre a-si rhsbunipe adunare, recurse pe cum vom vedeä mai la urma la mij-loaCe extreme in detrimentul drepturilor lard.

Guvernul rusesc In timpul rhsboiulqi cu Turcii la1828-29, trimisese mai multi ingineri mineralogi ca s5, ex-ploreze muntii tárei, despre minele ce contin í sá raportezerezultatul exploathrei lor. Raporturile ce adresarh ei la Pe-tersburg arätänd numeroasele minerale aflate in muntii Ord

In special numeroasele paiete de aur ce carä nisipurile ran-rilor noastre torentiale, puserh in miscare capitalistir Peters-burgului. DeprinSi Cu exploatarea minelor din Siberia, eiformará o companie de exploatarea minelor din tara ro-Trittneascä. Compania nu obtinu insá autorizatia a veni inBucuresti ,decAt pe la 1843, dupä eaderea lui Voda Ghica

In urma numirei Bibescului ca Domn. Se intelegeDaschkoff sondase pe Vodä. Ghica despre acordarea asteiconcesiuni, dar gdsi la clä,nsul o Tnare impotrivire. VodilBibescu indath ce la, cArma Wei nu facu cea mai micä

253

greutate i bazandu-se pe unele articole din regulatnentuiorganic, consiliul de ministri acorda aceasta, concesiunenumele unui antreprenar rus Trandaftloff care venise insotitde un inginer anume Kovalewskisi se puse indata pe lucru.

Mai in urma insa Voda Bibescu luandu-si seamavazând ca un asemened act de cea mai mare importanthnu poate fi efectuat fara o lege, Il prezinta adunarei. Publi-catiunile ce thou in tara Trandafiloff, adresandu-se catrediferiti proprietari spre a incheià Cu dânsii contracte de ex-ploatare foarte oneroase, raspândirea prin munti si pe rhuride o multime de minen i adusi de inginerul-sef Kovalewski

explorarile ce incepura a face,. provocara in teeth tara o-grija si o agitatie mare; in cercurile Bucurestilor alta vorbanu erh decal afacerea concesiunei lui Trandafiloff data subpatronajul Rusiei; Eliad Radulescu publica asupra acesteiçoncesiuni o fabulh prin care puneh in joc pe Rusia, nu ocruta de loc i riclicularizh pe toncesionarul Trandaffloff.Efectlil produs in Bucuresti si in toata tara de aceastascriere a fost un ce rar; ea a omorat concesiunea. De giabapolitia a adunat pe unde a putut gasi scrierea luía distrus-o, ea insa n'a incetat mult timp de a trece dinmama in mAna, In Camera se ridicA o furtuna atat de vio-lenta, incal Voda Bibescu cera la Constantinopol nu numaiinchiderea ei, dar chiar suspendarea ei pentru intreaga legis-latura, ceeace obtina prin Firman. Concesiunea insa fu re-trash, i cu toate ca compania pe temeiul hotararei Sfatuluiadministrativ intarita de Domn, facuse fnsemnate cheltuelipe care le revendich dela Voda Bibescu, dar prin puternicaintervenire a Consulului Daschkoff, Rusia fu impresionata,compania se resemna, renunta la concesiune, numai facunici o pretentiune de a fi despagubith de insemnatele cheltuelice Meuse i Trandanloff cu personalul lui intreg se intoarsein Rusia. Inchiderea obstestei adunari in doua randuri,inteunul precum vazurarn prin firman, dar nu mai putintrezirea mhniei care nu puteh tine mult in contra Consulului,din partea fostilor candidati la domnie, potoll mai in urmaspiritul de opozitie si mai multe dispozitii legiuitoarevotate de CamPra. Abuzurile mnsá si arbitraritatile in adminis-

254

tratie ca in magistratura nu continuau mai putin ca si intrecut : zilele de prestatiune ce locuitorii erau datori sà luctezela facerea soselelor i podurilor erau in mare parte intre-buintate in afaceri de grädini, de parcuri, de mori i altelucrdri pe la mosiile ministrilor si altor functionari marl simici. O cdrmuitorii (prefectipcu foarte friici exceptiuni, indatäce erau numiti, nu aspirau decal umplea pungile; ¡miaduc aminte de un tAnar care se intorsese de curAnd dinParis unde treced de a fi facut studiile, dar care in reali-tate nu Meuse decAt a cutreerà gradinile publice, Omar foarteprotejat de putérnicii zilei. Indata ce se intoarse in tard funumit ocdrmuitor in judetul Ialomita. Nu trecu mult timp(lela numirea lui i reclamatifle la Minister $i la Domn incontra sa ploau pe toata ziva din partea proprietarflor,arendasilor i aranilor. Fard a se tine seama de ddnsele,in cele din urma guvernul se hotdreste a-1 depArtd din Ia-lomita, dar Il numeste ocarmuitor in Prabova. PAra a nuse duce la noul sdu post, nu inceth a zice in cercurile so-cietatei Bucurestene, unde era foarte bine vazut: M'auscosdrä din ocdrmuirea Ialorriitii pe care am sleit'o, acummä duc in Prahova, pe care am s'o exploatez la randul ei".Imi aduc asemenca aminte de un 'alt ocdrmuitor din judetuiOlt: ma duceam cu posta pentru afaceri private, ajung peseara la statiune. Grabindu-rnd a merge inainte spre a aveamai curand cai de postd, cobordiu deadreptul la ocArmuitorpe care il cunosteam. Dupa multd stdruintd ea sa petrecnoaptea la dAnsul, aratAndu-mi cà drumul e foarte raupentru a calätori noaptea, consimt la invitatia ce'mi faced;dupä masd din vorba in vorbä imi zise: CiudatA s'a facutlumea, sunt sapte luni de cand m'A aflu oedrmuitor in acestjudet. In acest timp abid am putut i eu sä cdstig (cuvAntulcdstig insemnd pe acele vremuri jafuirea bietilor admini-strati') veo 8000 de galbeni si s'a facut gaurd In cer. AcestiocArmuitori erau ficiori de boeri mari bine vazuti la Curtesi la Consulat; cine se puled atinge de dansii?

Aceste principiuri m'au impresionat inteatAta incdtsimtindu-ma in neputinta de a primi ospilitatea ce-mi oferiser

facAndu-mä cá uitasem ca a doua zi trebuia negresit sa flu de

255

dimineata la Focani, l'am rugat sa faca bine sa-mi procurecat mai nelntarziat cai de po§tie trebuinciosi i cu toatestaruintele ce mi-a mai facut, ca s ramai de noapte ladansul am plecat 0 mi-am urmat drumul mai'inainte.

Nemultumirea in toate straturile societatii incepand,la cla:iele cele mai de jos pana la cele mai inane erau laculme; lumea care luase in serios discursurile din Cameraale opozantilor ce se intreceau in elocinta spre a biciui abuzurile

arbitrarita tile, dar care in fond nu tindeau decat larasturnarea lui Voda Ghica, nu trecu mult timp dupa numirealui Voda Bibescu, i väzu cat fusese de amagita in speranteleei de indreptarea lucrurilor. In adevar abuzurile i nedrep--tatile urmau ca 0 pe trecut, ha Inca mai Cu prisos, pentruca noul personal chemat a inlocul pe cel vechi, intra inadministratie 0 fp magistratura flamand. Dar cine indrazneasa zica ceva? Presta nu se pomenea. Era singura gazeta alui Carcaleki care nu scria decat ceeace i se porOncea deguvern; spionajul era organizat pe o scara mare, acel carear fi avut curajul sä critice vreun act al guvernului, erataxat de revolutionar i persecutat in toate interesele sale. Nuputini din Ialomiteni §i din Olteni care indraznisera sa reclameIn contra ocarmuitorilor, clespre care vorbim mai sus, s'auvazut in urma expu0 la feluri de persecutiuni. Cu toateaceasta Voda Bibescu, dupa suirea sa pe tron, nu lipsea nici-o ocaziune adresandu-se 'are functionari mari i mici sa le deapovetele cele mai bune i sa le *a cu multd elocinta ea subdomnia sa, legea singura va domni in tara. ca va pedepsiCu severitate pe abuzatori, 0 va recompensa pe cei one§ti.Toate discursurile -acestea, precum i cele ce fusesera tinuteIn Camera, ramaneau ca glume §iabuzatorii erau recompensatica ocarmuitorii de mai sus. 0 biata lume Welt In-trebarea la ce a servit schimbarea de Domn? In mijloculastei stari de lucruri, Voda. Bibescu se multumea cu onorurile

Cu foloasele ce-i procura domnia ; el se preocupa cu de-osebire de ceremonialul 0 de etichetele a introduce la curte,ceremonial 0 etichete putin in raport Cu traditiunile táreinumai putin inch' cu pozitiunea personará ce avusese Onáin ajunul domniei, dar aceste preocupatii, dealtminterea foarte

258

inofensivo nu faceau ("eat sa procure felurimi de glume-societa tea bucuresteana.

Aceasta era trista stare in care se atta tara la acea epoca.Mara de boierimea care se bucura de toate privelegiurileera protegiata in afacerile ei de Doma si de Consulul rusesc.De ad fncolo societatea intreaga suferea fn tacere in toateinteresele sale, plangerile ei neflind ascultate de nimeni i seresemna neputánd face nimic. Tinerimea culta, deosebit departea ce lua la aceste surerinte materiale, si la care nuputea sta indiferenta, se sitntea umilita i atinsa in senti-mentele ei nationale.

Ingrijita i necontenit preocupata de viitor, ea formase,.incil de mai multi ani, o societate numita literara catefond era politica; o miscare spre a scapà, tara de gu.ver-namantul consular rusesc se pregatek cu multa staruinta, nua,stepta decat o ocaziune favorabilä pentru a o executà.aceasta societate se aflau fratii Bratieni, Dumitrut si Iancu,fratii Golesti; fratii Balcesti, C. A. gosseti, Iancu Ghica, Eliad,Maior Tell, Magheru, fratii Cretzulesti, maiorul Voinescu,Bolintineanu, Capitanul Plesoianu, Cesar Boliac, í cativaaltii. Intre dansii existà cea mai secreta intelegere; scopulsocietalei erá, dohandirea autonomiei tarei, fnlocuirea Regula-mentului Organic cu o constitutiune in rapqrt Cu icleile_secolului, adica desnintarea privilegiilor, emanciparea i fm-proprietarirea taranilor, combaLrea prin toate mijloacelecoruptiunii si a nedreptatilor; lar in privinta relatiunilorexterioare, respectarea vechilor tractate cu Turcia, ca putere-suzerana i incetarea protectoratului exclusiv al Rusiei.se margineau aspiratiunile partidului national si in numeleacestor principii s'a facut la 1848 Iunie, proclamatia capilorrevolutiunei.

Indata ce fu cunoscuta la noi revolutiunea din Paris laFevruarie 1848, urmata treptat mai in toate capitalele occi-dentale, partidul national se puse cu multa activitate pelucru, totul fu combinat i regulat fntre capii Iniscarei,la inceputul lui lunie acelas an ea izbucni mai intAiu lalocalitatea numita Islaz, 9 Iunie, In Oltenia, si pe urmaBucuresti la 11 Iunie. Patriotii romani nu avura decat a da

257

semnalul ;i lurnea pretutindeni in Bueure;ti ea prin judetefu cu miile in picioare; principiurile Constitutiei pdtrun-sesera in toate clasele societdtei; ele gdseau cele mai marlsimpatii In toatd tara; negutdtorii de la mic pdnd la maremeseriasi, impiegati, tArani inteun cuvânt, obstia intreagdastepth Cu nerdbdare schimbarea nesuferita a situatiei; nurdnaseserd ca partizani ai odiosului regim decal o sumdboieri, greci mai mult, deprinsi din copildrie Cu vechileobiceiuri arbitrare, aspiranti pe lAngd Consulul rusesc laDomnie, la boierii i la alte favoruri.

Dota trei zile pdnd a nu izbucni miscarea in Bucuresti,unii din capii mi;cd,rei crezurä ea vor putch indupleca peVodd Bibescu sd consimtd a lta initiativa reformelor la careaspira tara, se adresarä la ddnsul i ii expuserd cu franchetiiatat trista situatie a tArei edt i dorinta ei unanimd de ascdpa de clänsa. Vodd Bibescu nu vru s dea cea mai micaatentiune la propunerile acelor bdrbati, Ii concedid cu asprime-0 de a doua zi politia indoi mdsurile de rigoare si se fäcurd,o multime de aresari.

Situatia in Moldova era aceiasi ca in Tara Româneascd;aceleasi rele apdsau pe tard, cu deosebire acolo suferinteleerau 0 mai mari pentru cd Vodd Sturza era un orn hrd-pitor peste mdsurd, de o mare cruzime i strdin cu totul detara sa. Acolo ca i aici partidul national, ingrijat i preo-cupat ile mijloacele a pune capdt la aceiasi trisa situatiunese adresd la Vodd Sturza cu petitiune inteun mod formal;In acea petitiune ei expuneau starea tdrei, Ii aratau imbu-ndatirile de introdus in ea. Vodd Sturza, primi cu bldndetepropunerile petitionarilor, promise cd se va chibzui si pestenoapte trimise sbirii lui ce-i avea pregAtiti din vreme, pusemana pe cei mai multi din tinerii patrioti, ii maltratit cape nkte criminali, inchise pe unii iar pe altii ii treat Du-närea dete pe mAna Turcilor. Aceste crude violente dinpartea luí Vodd Sturza in contra patriotilor romdni cariasvdrliti peste Dundre ajunserä la Constantinopol, se puserdin contact cu ministri turci cu ambasadorii englezi i fran-cezi ;i le expuserd situatia tdrei precum i nemultumirilemanifestate in Tara Romdneascd in public i in Camera-; au

7740 17

`25k,

provocat din partea Porlei, trimiterea, In luna Mail, 1848,unui comisar extraordinar Talat Efendi spve a examinit

cele ce se petreceau in provinciile noastre. Rusia ins4ludndIn cunostinta de aceastd hotdrAre din partea fortei, iiu vruea Turenia singurd sd aibh la Bucuresti si la Iasi cOmisarulsau insdreinat Cu o asemenea misiune i pretinse easi ea'sd-si aihd reprezentantul silt% extraordinar inteaceastä impre-jurare; se tntelege c. aceasta nu-i convenea; desemnä darpe generalul Duhamel cu aceast& trimise in tard.

Talat Efendi viind in Bucuresti se puse in reliatiuni cupartidul national care-si manifest& tot atasamentul. pentruipu terca suzerand, se ardtd foarte favorabit dorintelbr expri-mate de Romdni, se märgini 'a le da sperante despre buna-vointd a Portei i plecä la Iasi. Generalul Dulta.mel dinparte-i se puse in contact cu reactionarii, partizanii regimului,care nu faceau decAt sd-i denunte partidul national ca Fe-volutionar. In mijlocul acestor imprejurari Vodd Bibescu.eare veded tendintele publicului, se alit in eea mai mareagitatie si se pregdted a lud mdsurile cele mai energice sprea nabusi once miscare ce s'ar putea produce din parteapartidului national, alergd la cazarme ca sà pipd6 spiritulmilitiei, ii inù discursuri i o incurajd la rezistentd in contraoricui ar cdutd sà aducd, discordie i anarhie in oras; inceraing mare rezervd din partea militiei si vazt.1 Cu ingrijirecd nu puted pune mult temei pe ddnsa, ata.t de mult pa-trunsese in tard nemultumirea de starea lucrurilor. In mij-locul acestor pregAtiri Vodd Bibescu primeste prin stafetdstirea despre proclamatia revolullunei la Islaz in Valachiamica* la 9 Iunie unde se afld Stefan Golescu, Maior Tell,Capital] Plesoianu, IIeliad, i altii, d'd cArmuitorilor ordinelecele mai severe in contra lor, dar ordinele rdmdn neexe-cutate, toate autoritatile civile si militare impreunä Curanii plini de entuziasm fraternizeazd cu revolutionarii.

In I3ucuresti &Revd zile inaintea memorabilei zi de HIunie, cu tot secretul pdstrat de membrii comitetului exe-eutiv al revolutiei, miscdrile misterioase ale conjuratilor fd-euserd a se rdspandi zvonul izbucnirei revolutiei. Tot orasulneputAnd cunoaste care-i va fi rezultatul era foarte fngrijat,

259

§i politia mai Met) o multime de arestari, 'cand in ziva de11 Iunie un tanar Nita, nepot lui Magheru, initiat in toatesecretele, se urea in mijlocul targului pe un scaun, cite*teConstitutiunea ce fusese proclarnatd la Islaz i indeamnä,"lumea, ce se adunase din toate pdrtile acolo sí mearga. laPalat ca s. multumeascd lui \Todd. Bibescu pentruca, dupäcum afirma el, primise Constitutiunea. La moment chiarlumea 'plina de entuziasm *i de bucurie la aceasta *tire,porni la Palat, escalada zidurile curtei (casa Brancoveanuluiastazi daramata, din poalele Mitropoliei) deschise portilenavall in curte unde se aflau doua companii de soldati caresteteau neclintiti de la locul lor. Se poate zice ca, inteoclipa de ochi asta *tire se raspilncli in tot ora*ul care fuIn picioare i alerga plin de bucurie sa vazä, Cu ochii laPalatul Domnesc ceeace i se spuned; ulitele de prin prejurulPalatului, dealul Mitropoliei tot era plin de lume. In acelmoment membrii Comitetului executiv ce se aflau la Bu-cure*ti, Nicolae Golescu, C. A. Rosetti, Boliac urmati deca.tiva altii intrarà in apartamentul lui Vodä Bibescu,cerurä a primi i subscrie Constitutia. Voda Bibescu subimpresiunea faptelor petrecute pana ad i *i la vederea, dupä,ferestrele apartamentelor sale, mi*carei intregului popor, faraea soldatii sà se mi*te de la locul lor, ramase incremenit,subscrise cu mare necaz Constitutiunea, *i primi numireaMinisterului desemnat prin aclamatiune de popor compusdin Nicolae Golescu, I. Heliade Radulescu, Maior Tell, Ma-gheru tatäl, *i C. A. Rosetti prefect de politie. S'a presupuscá \Todd' Bibescu, vazand atunci unanima vointa a popo-rului, ar fi avut un moment giindul sa ramilie ea Domn

sa conduca revolutia, dar cd in urma temAndu-se de Ru*ia renuntat la aceastä idee *i dupa trei zile a abdicat *i aplecat la Hermannstadt impreuna cu favoritul sau MinistruAlecu Villara, eau vazut de lumea intreaga pentru arbitra-ritatile i abuzurile lui.

Guvernul provizoriu mai tot acela* lasat de Voda Bi-bescu, indata dupa plecarea sa din tara cel dintdi act ceflea fu de a comunicd, Cabinetului Europei abdicarea Dom-nului i conducerea administratiei tdrei Nina la noi dispo-

260

zitii de cdtre acest guvern; totdeodatd declard inteun modsolemn Turchiei continuarea relatiilor cu dansa ca puteresuzerand, punerea Wei sub garantia puterilor celor mariale Europ3i, inldturarea protectoratului exclusiv al Rusiei, si,In sfarsit autonomia tdrei in privinta administratiei in-terioare.

Impresiunea fdcutä asupra Turchiei de miscarea Ro-nAnilor si de declaratiunea guvernului provizoriù fu dincele mai bune: Suzeranitatea ei flind neatinsd si respectatd,Turchia vdzil cu multumire -dorinta Românilor de a e. I desub protectoratul exclusiv al Rusiei si cu modul acestaspera sd scape de necontenitele supdrdri ce avea, din parteaambasadorului rusesc la Constantinopol In privinta Princi-patelor pe la rdndul ei Incet, fncet vrea sa i le rapeascd.Dintre puterile cele mari, Englitera singurd ne sustinea pefatä. Consulul general al ei Colquon, dupd mai multi anipetrecuti in Tara RornaneaE,cd, devenise un adevdrat filo-romdn : Celelalte puteri stau in rezervä fail a se pronunta.

Trei luni aproape trecuserä dela instalarea noului Te-gim, tärd ca cineva sa aibä a se pldnge de vreo persecu-tiune sau de vreo nedreptate din parte-i. Ordinul public silinistea domnea in tara intreagd.

Partidul reactionar, sau rusesc, nu Inceta insd intrigelesale; reclama necontenit la Petersburg si la Constantinopolcdtre ambasadorul Rusesc, rdspandea in Bucuresti relurimide nuvele false ca s'á descurajeze guvernul si partidul na-tional; a avut chiar recurs la o contra revolutiune care n'aputut tine nici 24 ore si cu toate eh autorii ei au fost cauzade vdrsare de sange si fapta lor merita toatä severitateaguvernului, au fost läsati nesuparati In dispretul poporuluiintreg.

In intervalul acesta Rusia concentra mereu trupele salela frontierd; dar in criticile fmprejurdri In care se afià atuncimai toatä Europa, miscari la Paris, la Bruxelles; la Berlinsi la Viena, revolutia in Ungaria, si cu toate chemdrile ce i lefaced partidul reactionar, nu indräznea sä intre In tard, staIn nehotarare la frontier& si da ordine si contra ordine tru-pelor. Inteun rand, in urma unui din acestea ordine, armata.

261

a intrat in Moldova, dar in urma protestärei Turchiei sus--tinutä de Franta si de Englitera, s'a vhzut silit sh se retragharuncandu-se vinh trecerii frontierei asupra generalului co-mandant care s'a sinucis in urma acestei imprejuräri.

In acesta situatiune Rusia se marginea a-si concentrabate puterile diplomatice la Constantinopol, chuta prinameninthri i prin tot felul de mijloace sa pule inainte peTurchia ca sà ja (Musa initiativa sä ocupe tara prin arrnatà.

rästoarne guvernul revolutionar, care a avut indräs-,neald a se pune contra puterei sale.

Turchia insà care duph cum o spuserdm mai sus nu-vhzuse de loc eu ochi räi miscarea Romanilor, nu se puteainduplech a comite un act care, dupä toate celelalte, Ii dis-pläcea foarte mult si da bune sperante lui Iancu (Mika careduph cererea sa inainte de a izbucni miscarea noastra fusesetrimes la Constantinopol pentru a atrage guvernul turcescIn favorul revolutiei. El in urma a fost numit Bey de Samos.

I.ucrurile phreau a merge dupd dorinta guvernuluinational. Suleiman Pasa trimis de Poartil, ca comisar ex-traordinar la Bucuresti cu instructiuni poate in aparentänum'ai a rasturna guvernul si a restabill regimul ce! vechiu,-se arätä, la fneeput ostil guvernului provizoriu, favorabilreactionarilor chrora le dete multe ragádueli; in urmh lushdeclara la toti cIl puindu-se in contact t u guvernul I cupartid u! national si luAnd cuno5tintä, mai de aproape delucruri si de oameni, se vedeh amdgit de partidul opus-care-i prezintase lucrurile cu totul altfel decal duph cumle constata. Nu se sfià a zice chi gäseste guvernul provizoriucompus din oameni pasnici lar nu cu idei räsvrätitoare, dupgcum i se spusese, i devotati puterei suzerane In carepusese toath increderea. Astfel comisarul extraordinar turcescse puse in relatiuni cu guvernul provizoriu i ceril numai

schimbe .titlul de guvern provizoriu in acela de Loco-tenentä Domneasch. Desi aceastä schimbare de numire fucombhtuta cu inversunarea de un grup radical ce se rupsesedin partidul national, in capul caruia erau: C. A. Rosetti,N. Balcescu i alii. Bärbatii insä din care era compusguvernul :Crolescu, Heliad lthdulescu si Tell, judecand lucrurile dintr'un

262

spirit de conciliatie si cu t.-änge rece, primi noua denumirede L000tenentil Domneasca. suleiman Pasa din parte-i pro-mise sä propue Portei aprobarea Constitutiunei,Consulii puterilor sträine a se pune in relatii oficiale cuI.ocotenta Domneascà. Unii din Consuli nu regretara lipsaacelui rusesc care nu lash nici o ocaziune de a se consideramai presus de ceilalti colegi ai lui. In mijlocul a tot felulde greutäti si de piedici ce guvernul intAmpina la tot pasul,din partea reactionarilor instigati de Rusia, el desfasurAcea mai mare activitate in administratia tärei pentru calucrurile sä-si urrneze cursul normal. Tot inteo vreme invedere chemärei unei adunäri legislative, intocmise maimulte comisiuni ca sit elaboreze proecte de legi in raportCu principiurile emise in Constitutiune : am pästrat douginvitatii ce Locotenenta Domneascä adresa la diferite per-soane spre a conclura in aceste comisiuni.

Deosebit de aceasta, guvernul provizoriu convocase ocomisiune mixtà compusä de proprietari si de tärani sprea se ocupä de relatiile intre dänsii. Discutiunile insä, devenindfoarte violente in sänul acestei comisiuni, Locotenenta Dom-neasca fu silitA sà o concalieze. S'a väzut mai tärziu pestevreo 11 15 ani, in epoca regenerärei noastre, cAt de spinoasAerà aceastä chestiune i la ce lupte crancene a dat ea na-stere in Camerile de atunci, intre priviligiai i liberaliDumnezeu stie cAti ani ar mai fi durat mncá aceastä che-stiune. A trebuit lovitura de stat dela 1861 ca sá puie uncapät acestei grele chestiuni i solutiunea ce i s'a dat n'afost din cele mai rele.

Väzuram mai sus care erà situatia tärei dupä aproapetrei luni dela instituirea guvernului provizor. Pela luna luiAugust, Rusia pierzAnd räbdarea, in urma tutulor mijloacelorce intrebuintase pe lAnga Poartä pänä atunci ca s'o sileascAsà doboare regimul implantat In Tara Romemeasai, insärcinape a,mbasadorul säu la Constantinopol sä cornunice Porteisub forma de ultimatum o nota prin care amenintä Turchiacu declaratie de räzboi, dacä, nu va consimp à rechemeindatä, pe Suleiman Paa, sä, ocupe tara i sä doboare ,gu-vernul revolutionar. Ambasadorul rusesc comunicAncl Portei

.263

zisa no* -se intemeià tot odata pe necontenitele reclamatiiadregate fRusiei din partea reactionarilor care li cereauocuparea Orei de armata ruseasc i restabilirea guvernuluidupd Regkulamentul Organic. Turchia Cu toata politica ceurmase pin'a ad i fata cu tara, plecd capul inaintea violenteisi se staptase la toate cererile Rusiei.

Dar sa nu criticam biata Turchie cazuta in complecta,neputin i fara vreun sprijin din partea vreuneia dinputerile Europei care se allau atunci in cea mai criticdpozitiune.. Ele vedeau bine cele ce se petreceau; dar preocu-pate in interiorul lor, nu puteau face nimic. Asemeneaviolente exersate de catre Rusia asupra Turchiei mai dedupd la incelputul secolului, pusera la grip, Franta si Ea-glitera despre viitorul Europei i, dupa ce intrebuintara toatemijloacele diplomatice pentru a pune o stavila acestei pornirisistematice din partea Rusiei dela 1853-54, (o

Inclata dar, dupa somatiunea ce i se fact), Turcia re-chemd pe Suleiman Pasa, dete ordine lui Omer Pasa ce seaflh cu armata la Rusciuk sa tread. Dunarea si sd ocupetara; numea comisar extraordinar in locul lui SuleimanPasa pe Fuad Effendi (mai tdrziu Fuad Pasa si mare vi-zir), dete ca secretar pe Rusten Bey (numit mai peurma ambasador la Londra unde a si murit in anul trecut).In acelas timp armata ruseasca sub comanda generaluluiLiiders, treceh frontiera i ocupà tara. Omer Pasa intrà cuarmata sa in tard; fnainth, foarte fncet spre Bucuresti insotitde Fuad Effendi si de comisarul extraordinar rusesc, gene-ralul Duhamel, care veneh de a doua oara in tara, dar de

, data asta el dica ceea ce aveh de Malt comisarului turcesc.Armata se opri vreo doud zile la Sintesti, cati va kilometri-de Bucuresti i parea ea nu indrasnea sà intre in Bucure§ti.In acest interval insä, intrigele reactionarilor nu incetau inBucureti; ei intrebuintau felurimi de mijloace indirecte peWO, membrii guvernului ca fach sa se retragä desinele dela putere spre a evith, complicatiuni ce puteau iz-vorà prin staruinta lor la guvern.

In Bucuresti lumea care nu puteO crede ca Turchia,in urma recunoasterei Locotenentei domnesti de catre Suleiman

264

Pava, comisarul ei extraordinar, va fi atat de lipsitä de-demnitate ca sh vie sä &frame ceca ce aprobase, i sh resta-bileasca starea de lucruri fn contra careia se resculase, canda eat cà armata turceasch vine fnsolith de un comisar rus,era In cea mai mare grij i fierbere; orasul fntreg era inpicioare i mii de thrani de prin judetele vecine veniserh,

cu totii au pornit la Sintesti fnaintea comisarului FuadEffendi si a lui Omer Pasa ca roage sä nu intre cuarmata turceasch in Bucuresti, sä nu comith un act atatde nepomenit. Ei surzl la rughmintele norodului, n'au vrutsh primeasch pe nimeni, nici chiar pe membrul Locotenenteidomnesti, Nicolae Golescu si au fnaintat spre oras, iar la 11Septembrie au thbdrat pe platoul Cotrocenilor i s'au asezatIn corturi. D'acolo Fuad Effendi a invitat prin Mitropolitpe boierii i notabilii capitalei ca sä vie la cortul unde seand ca sh le comunice ordinile sultanului

La 13 Septembrie de dimineatä se poate zice di totorasul Bucuresti era pe campia Cotrocenilor i astepta incea mai mare neodihnh i grijh sá auzh comunicatia luiFuad Pasa. Mai toate capeteniile reactionarilor veniserh Jacortul comisarului turcesc, unde phtrunserh mai multi membriidin partidul national. Fuad Pasa dit citire firmanului princare se desfiinta locotenenta domneasch, se numea Caimacanprovisoriu Costache Cantacuzino si se theea cunoscuth ocu-parea threi de armata ruso-turch. Indignati toti, cati nelarlam acolo din partidul national, protestarhm din toateputerile noastre i cerurhm comisarului turcesc sà interviela Poarth ca sh nu comitä o asemenea violenth. Fuad Pasaräspunse eh el nu poate de cat sá esecute firmanul, adaogäch coi ce se supuneau sultanului urmeze si se retrase.din cort fmpreura cu Omer Pasa Inconjurali de reactionariitriurnfhtori. In acelas moment dupit un semnal dat de OmerPasa, cortul fu fnconjurat de soldati i toti eati rhmäsesefnauntru furhm opriti a esi afard. Tocmai pe searh candfncepuse a inopta furhm condusi fntre baionete In curteabisericii Cotroceni unde, sub corturi ce ne preghtiserä, petre-curärn toath noaptea In frig si nemancati Inca de dimineatä.de cand plecaseram de acash. La fiecare cort eran cate

265

soldati ce ne päziau i nimului de afara nu-i erh permisintre in curtea manastirei. Peste zi cand ne aflam tot In-chisi in cort auzeam detunaturi de tunuri in Bucuresti. Era,lupth din dealul Spirei a pompierilor nostri care subt co-manda capitamilui Zaganescu (colonelul Zaganescu mort decurand la vastra de . vreo 90 de ani) alergand ca sa intreIn cazarma din deal si fiind intampinati prin focuri de catreTurci care intrau cu tunurile lor in oras, ei intr'o clipa deochi au intors tunurile cu gura catre infanteria turceascäle-a dat foc si nu putini soldati turci fura omorati. Pangacurn cati va ani se vedeau pe ulitile Bucurestilor dintreacei bravi pompieri slutili i cred ca tot mai sant dintredansii care traesc. In mijlocul acestor nenorociri, membriiLocotenentei domnesti, consternati de schimbarea conduiteiTurcilor i ingrijorati, luase mai multe masuri pentru amentine linistea in oras. Intre altele, spre a evith vreunconflict ce s'ar fi putut isch intre militia ga,rnizoaneiarmata turceasch, pornise cea mai mare parte dintrinsa inValahia mica, sth in permanenta la palatul administrativ

tocmai a doua zi dupa ce o companie de soldati turcestia venit sä, ocupe palatul iei au subscris o protestatie i s'auretras, mergand unii in Transilvania, iar altii intre careNicolae Golescu la Constantinopol.

I.a Cotroceni, noi dupa urata noapte ce-am petrOcutsub corturi, am fost a doua zi urcati in apartamenteie desus cu desavarsire nemobilate si s'a permis a ni se aducedupa la casele noastre de mancare si cele trebuincioase sprea nu ne culca pe scanduri goale. Peste zi Rusten Bey in-sotit de un trimis din partea Caimacamiei (colonel Voinescudin partidul reactionar pe cat imi aduc aminte) vin laCotroceni ne cheamä pe cate unul, unul, i dupa o lista ceavea in mana referandu-se la trimisul Caimacamiei care necunostea pe toti, pe unii, intre care si fiul daimacanuluiIancu Cantacuzino i-a pus in libertate iar pe ceilalti ne-alasat tot inchisi {Ara a putea comunich Cu nimeni de afaranici chiar cu rudele; dinteacestia, pe cat imi aduc atninteerau maiorul J. Voinescu, cumnatul meu, Grigore Filipescu,J. C. Bratianu, Iancu Creteanu, Grigore Zossima, Grigore

266

Gradisteanu, Cezar Boliac, N. Balcescu, Vasile NIaniu mem-bru actual al Academiei i altii. Uitam pe Aristia profesorde limba elena, filo-roman in toata puterea cuvantului.

El fusese unul din membrii cei mai distinsi ai so-cietittei fllarmonice formata pe la anul 1831 de ColonelulCampineanu. Seara Aristia se punea de ne recità declamAndpe Mahomet a loi Voltaire tradus in versuri de HehadRadulescu si alte poesii tot de a lui lidiad; ne recithasemenea mai multe poesii si traducen i de a le lui intrealtele pe Homer, razboiul Troiei si Saul de Alfieri, iarofiterul turc, seful companiei sta la usa salonulai incremenitde modul cum petreceam noi. Tot timpul cAt am stat in-chisi, Bucure.stenii spre a-si manifesta simpatiile lor pentrunoi, ne trimeteau felurimi de lucruri de m'aneare, dulceturi,vinuri straine, mezeluri i altele, astfel ea, atunci cand am esitde acolo, am lasat o rmiltime de proviziuni companiei tur-cesti care ne pazea. Dupa trei zile de inchisoare, IIustenI3ey a venit de iznoava. la Cotroceni i clupa o lista ceiarasi in mAna, pe unii din noi i-a liberat indata, iar pealtii i-a pornit subt escorta la Giurgiu, uncle i-a imbarcatIn caice, i-a linut pe Dunare subt paza vre-o 15 zilela urma le-a (Tat drumul, internand pe unii din dansii laBrusa. In acela,$ timp se publica in Baletinal Olicial de-cretul urmator; (o lips5.).

Intre cei liberati am fost i eu dupa staruinta fiuluiCaimacamului care petrecuse cea dintitiu noapte in acelascort cu mine. Am fost insa destituit din postul de medicprimar ce-1 ocupam la spitalul Pantelimon, destinat atuncica spital de batrani si de bolnavi de boale cronice.

Astfel a luat sfdrsit miscarea noastra dela 1818. Ean'a fost un act izolat, al unui partid setos de putere? nicia unei coterii, precum am avut exemple mai tarziu, ea afost expresiunea de idei si de principiuri serioase din partaIntregului popor in urma unor lungi suferinte. Aceste idei

principiuri nabusite deocamdatiti, au rasArit .si au triumfatpeste cativa ani. in urma rásboiului Crimeei, cu mai multaputere; cleocamdata toti membrii revolutiei s'au risipit, uniiprin Transilvania, altii in Turchia, altii la Paris, iar altii aa

267

ramas In tara persecutati in toate felurile. Eu eare fuseipus in libertate de la Cotroceni, precum o zisci mai sus,n'am putut sta mult timp in Bucuresti; reactionarii nepu-tandu-se ¡mpach cu punerea mea in libertate, au staruitpe MAIO Duhamel ca sá fi.0 arestat i inchis; prevenit insala iimp de unii din amicii mei, si neavand a face placerea ,

inamicilor, m'am adresat filo-romanului Consul general alEngliterei Colquoun, cu care ma aflam in intimitate si amluat un pasaport ca supus englez sub numele de Govelli dininsulele Ioniene si am plecat impreung Cu nevasta mea sicu o matusa a nevestei mele, care mai la urma s'a maritatcu D. Thermin Consul prusian la Iasi. La Braila consululenglez Cuningham, prevenit de Colquoun despre venireamea acolo, ne-a luat cu dansul la Galati, unde ne-a imbarcatIn aceiasi seara pe un vapor Loyd. Caimacamia insa aflanddespre plecarea mea din Bucuresti cateva ore in urma, atrimes ordin prin stafeta ocarmuirei din Braila ca saintoarca Inapoi. Eu rasa eram pe drum cu Cuningham intreBraila si Galati.

La Constantinopol indata ce am ajuns, m'am dus laTherapia la Lord Radcliff ambasadorul englez, carui eramtecomandat de Colquoun. Cel dintal cuvant al ambasadoruluia fost sa-mi zica sa nu stau nici o zi in Constantinopolpentru cá Turoii sub presiunea Rusiei dau goana revolutiolnarilor romani pe cari i-au internat la Brussa; ca el insusiin termenii in care se and cu guvernul turcesc, nu stie cesá faca de azi pana maine si cá are vaporul sat' gata sprea pleca din Constantinopol, and bandiera jos. Ma Intorseidar indata la hotel unde coborasem la Pera si trimisei peun comisionar sa.-mi vizeze pasaportul la politie. Comisio-narul se intoarse spuse ca nu vor sa-mi vizeze pasa-portul i cerean ca sa ma duc chiar eu la politie, ceca ce nuse obicinuià cu strainii: ma dusei la biuroul pa.sapoartelorunde era un levantin care ma intreba in frantuzeste caree numele meu, ii raspunsei ca este scris in pasaport. ElImi zise cá tie cine sunt i ca nu poate s5,-mi vizeze pa-saportul, atunci Ii ripostai ca daca stie cine sunt pentru cema mai intreaba, Ii intorsei spatele i ma dusei deadreptul

268

la Theraphia la Lord Radcliff. El cand auzi cele petrecutepolitie deveni furios, chema pe dragomanul amhasadei

Pisani, ii dote ordin 'ea la minut s'a se duca sa-mi aducàpasaportul meu vizat, si temAndu-se sa nu mi se intamplevreun desagrament intorcandu-ma la hotel, ma retinù pâ,nala intoarcerea dragomanului Pisani cu pasaportul vizat. Adoua zi am plecat cu vaporul la Marsilia; pe acelas vaporse aflit Kiopraslis pasa, care mergea ca ambasador al Tur-chiei la Londra i caruia Ii fusesem recomandat de LordRadcliff. El isi Meuse studiile la Paris si se vedeh ca nu-sipierduse timpul; pe atunci vapoarele de la Constantinopolla Marsilia puneau 11 zile, iar nu 5 ca astazi. In tot lungulealatoriei noastre nu lipsed sa-mi exprime tot necazul cesimteh in privinta politicei ce Turchia se vedeO silita de.imprejurari sa urmeze. La Marsilia am facut carantina 3zile pe care le-am petrecut in mare parte irnpreuna juchndsach; am avut ocaziunea in urma cat am stat in Paris, sa-1vaz si in dota râncluri la Londra. La Paris am gäsit dintre

-compatriotii nostril exilati; aveau adunar impreuna, discu-tau cele petrecute si ce aveam de facut de aci incolo; Des-binarea insa ce se manifesth in shnul partidului national laBucuresti, in cele din urma erh mult mai pronuntata ad.Contactul unora dintre compatriotii nostrii, Dumitru Bra-tianu, C. A. Rosetti i doi trei altii, cu emigratii gramaditiatunci la Paris: Polonezi, Italieni, Unguri eu idei de radi-calism exagerat, nu putina inraurire a avut asupra lor.Beintrati din exil in tara pe la 1857, au crezut nu numaisa pastreze, dar sa propovaduiasca acele idei, ceea ce maithrziu a avut rele resultate.

Cu toate acestea, trebuie sa constatam ca relatiunileIn care s'a pus emigratii nostril cu oameni de stat ai Frantei

ai Engliterei a servit t6,rii mai tarziu inteun mod fOarte-eficace.

Pe la Martie 1849, ispravind banii ce luasem cu mineneprimind altii din lark m'am intors cu nevasta-mea

cu d-ra qa.racas la Constantinopol, unde dupa recomandatiace-mi dedese Kioprasli pasa catre Ali pasa marele vizir,am fost indatä numit medic sef al cazarmei militare Ku-

269

lely, pe coasta asiaticA a Bosforului, aveam subt mine douaajutoare, un Turc si un Grec, care-si facuse studiile la scoalade medicina din Constantinopol.

Dorul tarei pedeoparte, sanatatea pe de alta parte, climaConstantinopului ne priindu-mi, am demisionat peste vreocinci luni si m'am intors in tara pe la Iulie 1849.

Tara era, ocupata de armatele rusesti i turcesti si sepoate zice fara exageratie. ca erh administrata de Rusia pringeneralul Ltiders, generalul Duhamel i Consulul Haltzinskycare inlocuise pe Kotzebue. Vocla Stirbey era numai denume Domn, ridicat la tron pe termen de 7 ani prin Con-ventiunea incheiata la Balta-Liman, intre Rusia si TurchiaIn urma evenimentelor din 1848, la Mai 1849. N'a fostdomn ca sa sufere mai multe umilinti din partea Rusiei.Administratia Orel era condusa de consulul ruqesc Halt-zinsky, om bolnavicios i foarte nervos; el dicta, tot in taraprin creatura lui, Ioanidi, director general al Ministeruluide interne. Ioanidi erh fac-totum. Rusia spre a pedepsi peRomani care indrasniscra a se revolth in contra ei, prin con-ventiunea de la Balta-Liman, suspendase alegerea Domnuluide catre tara si obsteasca adunare, inlocuind-o cu un divanwmpus de vreo 12 boieri mari, cu care Domnul erh pre-supus a administra tara si a legiferà.

Unul din cele dintai acte ale lui Voda Stirbey pentrua se conformh ordinelor Rusiei, a fost dezarmarea tarei.Ordinele cele mai severe au fost date spre acest sfarsit, s'aucarat in Bucuresti de prin toate judetele armele si s'au gra-madit parte in hanul lui Constandin \Todd, parte la Co-troceni. Ioanidi care fusese insarcinat cu aceastä operatie,a ales mai intAi dintre arme, pe cele mai bune, dintre careunele prezintau un interes istoric fiindcä, apartinusera unorpersoane cari au jucat dupà vremi un rol insemnat in tara,altele aduse de prin orient, Damask, se deosebeau prin luxut

incrustatiunile Cu pietre pretioase precum se faceau ar-mele in vechime In acele parti ale Turciei; a piistrat unelepentru clAnsul, altele le-a impartit pe la amici i cunostintelar toate celelalte le-a dat foc vanzand fierul la fierari.

placea se facà dese inspectiuni pe la Tribunaluri..

270

In una din aceste inspectiuni la Ramnicul-Valcei, gasind omare destrabalare In cancelarla Tribunalului, a apostrofatpe unul din judecatori cu cuvintele : sunteti niste pacatosi- ;

judecatorul inclinindu-se pana la pamânt raspunse : pacatosiMaria-Ta", exemplul de demoralizatia in care se atlau functio-narii i exemplu de modul cu care Domnul trata Pe unrnagistrat. Intre altele o dispozitie buna ce a luat, a fostsporirea i organizarea inteun mod regulat a granicerilordespre munte i despre Aunare, precum si a Dorobantilordupa la supt-ocarmuiri, pânà atunci foarte neregulati. Ei aufost intocmiti in permanentA Wand serviciul lor Cu schimbul

s'au dat arme dela stat, spre usurinta lor, insa pentrudatoria ce li se impunea, au fost scutiti de claca de 24 zilece erau datori dupa lege a face in natura, indatorandu-sea le plat' in bani cu o plata fixata de lege atat pentruziva cu bratele cat i pentru aceia cu carul. Taranii auramas multumiti pentru ca s'au vazut scapati de o muncasilita, si de abusurile prin care, in loc de 21 zile, faceaupoate indoit. Daca \Todd Bibescu era un bun orator; frate-sat] Voda Stirbey, era un bun administrator al statului,dar nu mai putin al averei sale.

In dorinta de a inmulti boierimea mica, Stirbey a im-partit pitariile i serdariile cu duiumu, cele mai mici ranguride boierie; mai multi brutari, macelari, arendasi, negutatorimari i mici, care prin boierie dobandeau mai multe privi-legiuiri, au alergat i prin feluri de mijloace s'au facut pitani

sardari. I-mi aduc aminte in asta privinta despre un lucru-care a produs un mare ras inteun salon.

Rangurile se dau prin Posteinic, Ministru trebilor dinafara. Postelnicul in activitate de atunci avea la dansulmai in toate serile adunar de joc de carti; salonul lui erafmpodobit in toate colturile Cu ceasoarnice de masa, maimult sau mai putin frumoase, si regulate ash de bine atoate sunau orele deodata; intr'o seara unul din jucatorifoarte suparat pentru ca nu-i mergea jocu i pierdea mereu,la un sunet al ceasornicului, apostrofeaza pe gazda casei;ABoerule Postelnice ia fA ca sa tad, acesti sardari i pitani

271

care ne iau auzul». L9, aceste cuvinte se produse un rilsgeneral care nu se potoll decdt peste mai multe minuturi .

Domnia costase pe Stirbey sume fnsemnate de bani ;daca Rusia Ii impuse Turcilor pentru a fi numit Donm,Turcii Insa cereau bani ca sa-1 confirme. Spre a acoperisumele ce avansase in al doilea an al domniei sale, Stirbeyproiecteaza sd stoarca ceva bani dela cdlugdri grecii i spre aiameninta arata Divanului cu care administra tara, cu invoireaseintelege a luí IIaltzinski, necesitatea de a lud din manalugdrilor greci administratia insemnatelor averi de care se fo-losiau personal, departdndu-se de-la scopul donatorilor, .5i ficere a intocmi un proect de lege In aceasta privintd. Epi-tropii greci cei mari Vacaresteanu, Zlatareanu, i Cotro-ceneanu ai acestor averi indatd ce afld aceste masuri, aleargala Domnu, i fi oferd sume insemnate vreo 300.000 de lei, casa intampine aceasta mdsura. Stirbey le zice ca din parte-iva lasa 1ucriI In adormire; dar sd mijloceasd i ei pe ldngdboierii Divanului, din care impacara pe cei mai influenti,astfel proectul de lege a rdmas tot proect. Peste vre (res-tul lipseste).

SFiRSIT -