Nicolae Zarnescu - ZARNIGRAME

NICOLAE ZĂRNESCU

ZĂRNIGRAME

– antologie –

EDITURA WOW

2014

2

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ZĂRNESCU, NICOLAE ZĂRNIGRAME - antologie/ Nicolae Zărnescu,

Editura WOW, 2014

ISBN 999-666-555-444-3

888.222.1-1

3

IDEOGRAME LASCIVE

2001

5

REFERINȚE CRITICE

Nicolae Zărnescu valsează prin lumea epigramei cu

eleganţă, sprinteneală şi umor, declinându-şi dintru-nceput apartenenţa la o familie de epigramişti ce-i onorează. strădaniiie: „Eu am ceva - şi mă fălesc -/ Din Cincinat şi Păstorel:/ Încep vizibil să chelesc Şi-mi place vinul tulburei (Similitudini). Păi cum altcumva ai putea fii modest, decât descoperindu-ţi similitudini ce te onorează!?

Umor fin, sănătos, bărbătesc, emană pacheţelul acesta elegant de epigrame: „Nu e premiu ca oricare/ şi-aş vrea un fapt precizez:/ Nu m-au plătit că am valoare,/ Ci ca să nu mai concurez“ (La un concurs).

Și ce să spună altceva mai de laudă despre amici, decât că-s de viţă aleasă: „Amicul meu fară pereche/ E os de dac şi de roman!/ Are o Dacie străveche/ şi locuieşte în Traian“ (Origini).

Nu-i sunt străine nici clasele sociale, cultivând şi-n acest spaţiu umorul păstos, tonalitatea ironică, pontoasă: Două rele nelipsite îi şicanează epigramistului starea: „Nici guvernul care vine/ Nu-mi va uşura năpasta/ Fiindcă scai se ţin de mine/ Și reforma şi nevasta!„ (Perspective)

Și cum să nu surâzi tonifiant la o asemenea săgetătoare cugetare / constatare? „Cine mai crede că, vreodată,/ Învinge-vor aceşti petenţi/ Acum, când fruntea ţării, toată,/ E plină ochi de «corigenţi»?“ (Greva cadrelor didactice).

Atent organizată, placheta se structurează pe mai multe „compartimente“, dintre care semnalăm ca strădanie și temeinicie lustrul cuvintelor: Vârstnic neliniştit, Avatarurile tranziţiei, Înţepături amicale! Rezerve: Epitafuri zodiacale.

Credem că epigrama, asemeni epitafului. îşi au universuri de pătrundere nelimitate şi mai potrivite pentru descreţirea frunţii, acum, când şi aşa zodia noastră e cum e!

Oricum, frumosul din epigramele lui Nicolae Zărnescu te însoţeşte și după ce ţi-ai strecurat placheta buzunar.

Gherasim Rusu Togan

6

Poetul George Vaiman

consideră „Ideogramele“ mele

drept nişte chestii „tari“

Urechea să-ţi apleci discret,

Căci vreau să-ţi spun al meu secret:

„Ideograma“ cea mai „tare“

O ţin ascunsă-ntre... picioare!

Același George Vaiman a apelat la lupă

pentru a citi minusculul meu volum

Cu poezia se ocupă,

Dar nu mai este printre juni

Şi-a apelat urgent la lupă,

Că nu mă vede „cu ochi buni“!

Epigramistului Nicolae Zărnescu,

la apariţia volumului „Ideograme lascive“

Lascivele lui epigrame

Sunt, e drept, ideograme

Dar complicata lor geneză

M-a obligat să-nvăţ chineză.

Epigramistului Nicolae Topor,

care a reuşit să citească volumul meu

Că epigramele-s lascive,

Nu-i o problemă pentru tine;

Felicitările-s tardive:

Văd că la limbi stai foarte bine.

7

ÎN LOC DE PREFAȚĂ

Similitudini

Eu am ceva ‒ şi mă fălesc ‒

Din Cincinat şi Păstorel:

Încep vizibil să chelesc

Şi-mi place vinul tulburel.

Rectificare

Cu Păstorel şi Cincinat

M-asemăn numai parţial;

De titluri nu-s înzorzonat,

Dar am un aer... Marţial.

Origini

Amicul meu făr' de pereche

E os de dac şi de roman:

Conduce-o Dacie străveche

Şi locuieşte în... Traian.

De la miliţian la poliţist

Noi tributari rămânem bolii

(Acelaşi mi se pare tonul):

Îţi lua miliţianul polii,

Iar poliţistul ‒ milionul.

8

Avocatul beţiv

La vreun proces, cu-ndemânare,

Aduce iar dovezi cu carul;

Succes la crâşmă, însă, n-are:

Îl dovedeşte des... paharul.

Fotbaliştilor români

care joacă în Turcia

În Vest nu le-a surâs norocul

Şi au acum aceeaşi soartă:

Aşa precum le-o cere jocul,

Românii noştri trag la Poartă.

VÂRSTNIC ȘI NELINIȘTIT

Unui poet vârstnic

Unii, care rău-i vor,

Spun c-ar fi poet minor,

Însă alţii, cu prestanţă,

Spun că-i... tânără speranţă.

Unui epigramist pensionar

În tot ce face, vinovată

Doar vârsta e, de bună seamă;

Căci zilnic, ştie lumea toată,

Îi scapă câte-o epigramă.

9

Unui epigramist de vârsta a treia

Maestru', -n pat cu o iubită,

S-a chinuit pân' la final,

Când epigrama-i ascuţită

S-a transformat în madrigal.

AVATARURILE TRANZIȚIEI

Perspective

Nici guvernul care vine

Nu-mi va uşura năpasta:

Scai se ţin mereu de mine

Şi reforma şi nevasta.

Greva cadrelor didactice

Cine mai crede că, vreodată,

Învinge-vor aceşti petenţi,

Acum, când fruntea ţării, toată,

E plină ochi de... corigenţi?

Ambientală

Cât mă-nfierbântă vorba acră

De nu mai simt în casă gerul!

Ah, ce n-aş da s-o văd pe soacră

Aşa cum e caloriferul!

10

ÎNȚEPĂTURI AMICALE

S.V. Păcală - Plutonul de execuţie

Stând în faţă cu Plutonul

Mă-ntrebam de-i rău sau bun.

N-apucai să-i dibui tonul:

De o vreme dormii tun.

Unei uşi pe care scria:

Alecu Sanda-epigramist

Rămas-am fără de cuvinte

Şi mi-aş fi pus în cap cenuşă;

Credeam că numai presa minte,

Dar, uite, mă minţi şi-o uşă!

Unuia căruia i-a fugit mireasa

Nuntaşii-s trişti pe lângă vatră,

Curg vorbe grele cu toptanul:

-Din toată casa lor de piatră

A mai rămas doar bolovanul.

Marin Tudor este noul preşedinte

al cenaclului „Scaunele“

Şedinţele mereu le-amână

Şi-i sictirit, nevoie mare:

El are „Scaunele“-n mână,

Dar scaunul la cap nu-l are.

11

EPITAFURI ZODIACALE

Epitaf soţului dintr-un cuplu de Tauri

Nu-s liniştit nici în cavou

Şi n-are nimeni ce să-mi facă: Am fost într-adevăr un bou

Când m-am căsătorit c-o vacă.

Epitaf unui Rac

A fost purtat cu jale mare Când el plecat-a dintre noi: E singurul moment în care N-a mai putut să dea-napoi.

Epitaf unui Leu

Vă spun aceasta peste ani: Nemuritor nu sunt nici eu. Deşi am fost în viaţă Leu,

Acuma nu mai fac doi bani. *

Fiind chemat de Dumnezeu, A mai făcut un ultim pas

Şi, dintr-un falnic paraleu, A devenit un… parastas.

Epitaf uneia născută zodia Fecioarei

Recunoscând pe drept cuvânt

C-astrologia contravine, I-a fost atâta de ruşine, Încât intrat-a în pământ.

12

FAȚĂ ÎN FAȚĂ

I

Renumitului epigramist Ion Moraru

Chiar de sclipeşti în epigramă

Şi ai atâtea premii-n ţară,

Vei remarca, de bună seamă,

Că apă n-am să-ţi dau la moară.

Poetului Nicolae Zărnescu

Mi-ai scris, amice, prima oară,

Că apă n-ai să-mi dai la moară...

Cu-atâtea premii ce deţin,

Eu sper să-mi dai la moară... vin.

Epigramistul Ion Moraru vrea vin

Mă tem că-ţi voi strica festinul:

Deşi m-a fript catrenu-ţi blând,

Chiar dac-ar fi să-mi bei tot vinul,

Nu mă vei înghiţi nicicând.

Epigramistului Nicolae Zărnescu

Amice, eu îţi spun cinstit:

Nici nu încerc să te înghit,

Căci vinul care-l pun în gură

Nu merge după murătură.

13

Lui Ion Moraru nu-i plac murăturile

Ştiu că sunt acru-n epigramă

Şi, uneori, nu-s prea discret,

Dar dulce dac-aş fi, mi-e teamă

Că ţi-aş produce diabet.

Poetul N. Zărnescu e un sentimental

Toţi cititorii tăi, încet,

Se-mbolnăvesc de diabet;

Nu c-ai fi dulce, dar când scrii

Prea umbli cu... dulcegării.

Ion Moraru cizelează îndelung epigramele

Privind burtica-i rotunjioară,

Îmi zic, cu dragoste de mamă:

În aste vremi şi-n astă ţară

E greu să naşti şi-o epigramă!

Eu nu nasc epigramele

Citindu-ţi epigrama scurtă

Răspund (de tine ca să scap):

Eu nu scot poantele din burtă;

De regulă le scot... din cap.

14

Ion Moraru nu scoate poantele

din burtă, ci din cap

Atâtea poante-ai scos din el

Că nici nu mă mai mir de fel

De ce, pe unde dai ocol,

Tu umbli doar cu capul gol.

Lui Nicolae Zărnescu în dubla ipostază

de poet şi epigramist

Răspund acum fără ocol:

Mai umblu şi cu capul gol,

Căci eu, la cel cu poezia,

Îmi scot tot timpul... pălăria!

Jos pălăria!

Că te-am uimit cu poezia

Te cred, amice, pe cuvânt,

Dar în zadar scoţi pălăria

Dacă n-o dai şi de pământ!

Nu mi-ai înţeles gestul cu pălăria

Eu pălăria-mi scot, amice,

Ca să-ţi arăt acum, discret,

O frunte lată, cum se zice,

De un adevărat... poet!

15

II

Epigramistul C. Iuraşcu a sforăit noaptea,

iar eu am ieșit cu salteaua să dorm pe hol

Că toată noaptea-ai sforăit,

Nu-i cea mai cruntă dintre drame,

Dar mult mai bine-aş fi dormit

Dacă-mi citeai din epigrame.

Dacă-i citeam,

N.Z. dormea buştean

Îmi dau, din ce afirmă, seama:

Mi-i cânt de leagăn epigrama

Şi ar fi fost complet fasonul

Dacă dorea şi biberonul.

C.I. îmi oferă biberonul

Decât să-mi dai din biberon

Sau să-mi citeşti vreo epigramă,

Mai bine, ca să fii în ton,

Mi-aduci doi sâni, cu tot cu damă.

N.Z. îmi cere doi sâni cu stăpâna lor

Doreşti să îţi ofer plocon

O fată-n loc de biberon,

Dar, de o trombonesc şi vine,

De ce n-aş ţine-o pentru mine?

16

Vârstnicul C.I. speră

să trombonească o fată

Avea-voi, poate, ghinionul

Chiar să rămână biata fată.

Dar n-o să fie încântată

Când ai să-ţi foloseşti trombonul.

Rezolvare

De mă va paşte ghinionul,

Am o soluţie precară:

De ce să folosesc trombonul

Când limba noastră-i o comoară?

Nicolae Fulga:

Lui Nicolae Zărnescu, după

„concertul“ lui C.I.

Atât te-a deranjat pe tine,

C-ai preferat să dormi pe jos,

În timp ce eu dormit-am bine

Pe fond plăcut, armonios.

Lui N. Fulga, care a dormit bine

în ciuda sforăitului lui C.I.

Mă bucur mult că ţi-a plăcut

Acest superb concert de gală.

Să-ţi fiu alături aş fi vrut,

Dar n-am ureche muzicală!

17

III

Epigramistului pensionar, Nicolae Fulga

În tot ce face, vinovată Doar vârsta e, de bună seamă, Căci zilnic, ştie lumea toată,

Îi scapă câte-o epigramă

Scăpare

Eu v-aş ruga să îmi iertaţi Această zilnică scăpare,

E drept că, pentru cei vizaţi, E chiar urât mirositoare!

Volumul de epigrame „Strigăte în actualitate“

al lui Nicolae Fulga

are coperţile negre

„Strigatele-n actualitate“,

Să ştii, ţi le-am citit pe toate, Iar în final declar, integru:

Doar pe coperţi umoru-i negru!

Poetului Nicolae Zărnescu, la lansarea

volumului „Drumul spre Semn“

„Drumul ...“ care azi apare, L-am parcurs foarte atent; Semne sunt, indicatoare, Nu şi semne de talent!

18

Prozatorului Nicolae Fulga,

autorul volumului „Drumuri în câmpie“

Pe „drum“ suntem fiecare, Dar eu am indicatoare,

Pe când dânsul, scos din fire, Bate „câmpii“ în neştire!

Prozatorului Nicolae Fulga, autorul volumelor

„Răsărit de soare“ şi „Drumuri în câmpie“

Exclam, pierdut în contemplare, Orbit de docta lui chelie:

Fantastic „Răsărit de soare“ Pe „Drumurile din câmpie“!

Nicolae Zărnescu semnează volumele

„Trei“ şi „Drumul spre semn“

Cu-aceste titluri, deocamdată, Cred că cu gluma te întreci; De când te ştiu, eu niciodată

Nu te-am văzut pe „Trei“ „poteci“!

Epigramistului Nicolae Fulga,

preşedintele şi „naşul“

cenaclului „Puterea râsului“

Numele l-ai dat, vezi bine, Obsedat pân' la durere, Că râd damele de tine,

Fi'ndcă nu mai ai putere

19

CARAGIALE REDIVIVUS

Unui epigramist fără talent

Nu pot pentru ca să spun

Că-i epigramist şi-i bun;

Poantelor le dă ocol

Teribil, monşer, parol!

Unora care nu se pricep

să-şi spele rufele în familie

Vecinul, tot mai speriat,

Când ţipete-auzit-a iar,

În pragul uşii s-a postat

Şi-a exclamat: „Curat murdar!“

De la caniculă la ger

Dup-o luptă seculară

Care a durat o vară,

Visul s-a realizat:

Stau în casă îngheţat!

Consternare

După o noapte furtunoasă,

Se-napoie acasă beat,

Dar, lângă soaţa lui frumoasă,

Nu se recunoscu în pat!

20

Unuia care umblă din partid în partid

De-i supărat pe orişicare,

Nici nu priveşte înapoi;

Să fie, domnule, trădare,

Dar, cel puţin, s-o ştim şi noi!

Despre poezia cuiva

Dacă o judec după rimă,

E admirabilă, sublimă,

Dar de-o despic în patru fire

Lipseşte cu desăvârşire.

Dezbateri parlamentare prelungite

Că-i arzătoare cestiunea

O ştie toată naţiunea,

Dar risc să-mi pierd, ca fiecare

Şi puţintica mea răbdare!

Unuia care speră ca noul guvern

să-i schimbe şi nevasta

Guvernul nu cred să voiască

Să-ţi schimbe soaţa dumitale,

Dar poate s-o revizuiască

Prin punctele esenţiale!

21

CU TOPORUL

PRINTRE EPIGRAMIȘTI

2004

23

CUVÂNT DE ÎNTÂMPINARE

În noianul de volume care apar în domeniu, printre care

se strecoară şi unele fără nici o valoare epigramatică, prezentul

volum constituie un câştig pentru epigramistica românească.

Despre Nicolae Zărnescu ştiam că e un poet cu câteva

premii naţionale şi internaţionale, autor de versuri libere,

evadate din tiparele prozodiei clasice. Poeziile sale atrag nu

numai prin caracterul de modernitate ‒ teme actuale,

ingeniozitate, asociaţii insolite de idei, linii de gândire întrerupte

etc. ‒ ci, mai ales, prin încheierile abrupte, surprinzătoare,

comparabile cu nişte poante.

Aceasta structură de gândire era pregătită să facă

trecerea spre epigramă. În felul acesta, inginerul din urbea lui

Ion Minulescu abordează noua specie literară, tot în domeniul

liricului, cu multă pasiune, parcurgând repede treptele de

început: a căpătat rapid competenţă în mânuirea mecanismului

epigramatic, oferindu-ne performanţe remarcabile, precum

Junglă financiară: „În al tranziţiei ţinut,/ Pe unde-s veşnic verzi

dolarii,/ Mai pasc în linişte măgarii/ Pe lângă leul prost crescut.“

În plus, îşi învinge tendinţa de a scrie în vers liber,

disciplinându-şi condeiul astfel încât să devină un adevărat

meşteşugar al versificaţiei clasice.

Actualitatea tematicii închise în acest volum

demonstrează. faptul că epigrama merge în pas cu timpul în care

este scrisă, ea e produsul gândirii dintr-o anumită epocă,

oglindeşte preferinţele, convingerile, butadele care circulă,

umorul, cuvintele de duh etc. ‒ toate acestea grefate pe fondul

personalităţii epigramistului, pe cultura sa, pe încărcătura

spirituală acumulată, pe experienţa de viaţă: Noe „În arca lui, în

vremi de jale,/ Sporindu-şi infinit comoara,/ A luat şi-acele

animale/ Ce-aveau să ne conducă Ţara.“

24

Demn de subliniat este şi un aspect întâlnit în creaţia

epigramiştilor, mai ales a celor aflaţi la începutul sau în prima

parte a maratonului, şi anume similitudinile, apărute ca o

reminiscenţă din lecturile anterioare sau din starea de spirit a

societăţii din acel moment. „I se poate agăţa, la un moment dat, o

idee epigramatică, de spinii talentului său începător, rămâne acolo

pitită până ce iese târziu de tot la iveală, dar fără autor... /.../ mai

ales când forma e schimbată" (Mihnea Vântu, revista

EPIGRAMA, mai, 1939). Amor estival: „S-au cuplat subit la

mare/ Și a fost idilă lungă:/ Dânsa se prăjea la soare,/ Dânsul se

prăjea la pungă.“

Parcurgând acest volum, înţelegem că, pentru un

epigramist, pe lângă talent şi umor nativ, spirit de observaţie,

meşteşug de versificator, simţ al ritmului etc., epigrama înseamnă

de-a dreptul un mod de viaţă: el vede sau desprinde, prin

translaţie în altă sferă, din realitatea materială şi cea metafizică,

acea latură, acea trăsătură, acea ideee care şochează în relaţie

cu alta sau cu întregul. Iată un exemplu: Ţăranca „Statutul ei de

om sărac/ E o poveste desuetă…/ Că n-o mai prinzi cu mâţa-n

sac;/ Ea poartă, de acurn, poşetă.“

Să nu uităm dimensiunea morală a epigramei, într-o

epocă în care morala nu mai e o dimensiune socio-

comportamentală, chiar dacă a dispărut aspectul moralizator,

atât de insuportabil omului modem: Farmacistul „Îi spun că nu

mă simt prea bine/ Și-mi umple palma cu buline/ Ce, drept să

spun, mă ispitesc.../ Dar parc-aş vrea să mai trăiesc.

Epigramistul de vocaţie este însetat nu numai de

frumuseţe morală, ci şi estetică. Arhitectura epigramei

demonstrează acest lucru, compoziţia ei, structura ei de

rezistenţă care susţine fiecare aspect: conţinut care luminează

poanta, prozodie, rimă, economie de formă.

Numai astfel se întreţine un fior aparte, un fior literar cu

aspectul său dual: ideatic şi estetic; în epigramă, în spaţiul celor

patru rânduri există o logică a demonstraţiei care devine o

deprindere pentru epigramist, bazată pe dialectică, pe insolitul

25

asocierilor, pe armonia catrenului, pe surpriza poantei. În felul

acesta, ea are capacitatea de a seduce spiritele, la care nu orice

structură psiho-culturală are acces.

În epigramă, importante sunt şi detaliile expresive şi

accentele personale ale autorului, gradul în care se implică în

temele abordate, deşi epigramiştii se manifestă dincolo de orice

politică… în măsura în care politicul nu se insinuează în mai

toate aspectele vieţii noastre.

Un real câştig al volumului îl constituie adresele la

diverse titluri apărute (Gânduri fără dram de ură/ Inspirate de

lectură), replicile şi duelurile epigramatice, care se disting nu

numai prin plăcerea pe care o produc la lectură, ci şi prin spaţiul

larg pe care îl ocupă.

În legătură cu duelul, putem spune că el a apărut în

literatura română odată cu epigrama: chiar în primele reviste de

umor apar atacuri, la care ripostele nu se lăsau mult aşteptate.

Epigramistul se manifestă ca un bun duelgiu care posedă, așa

cum spune Valeriu Râpeanu (în prefața la volumul lui Nicolae

Tăutu, Hai să râdem împreună), „arta de a ataca punctul cel mai

vulnerabil, dar pe care victimele nu l-au identificat.“

În dueluri, săgețile ricoșează, adesea, de mai multe ori.

Duelgiul știe să descopere noi și noi erori ale adversarului,

pentru a contraargumenta, caută noi și noi puncte slabe și e la

pândă să prindă momentul când preopinentul e cu garda

descoperită. În multe răspunsuri e speculată însăși poanta

adversarului, căreia i se dă altă direcție.

De fapt, întreaga creaţie epigramatică este un duel

implicit al autorului cu lumea sau eu el însuşi.

Plăcut este şi ecoul muzical al tilurilor de capitol, rimate:

Frânturi ce sumbre par a fi/ din viaţa cea de zi cu zi, Duel cu săbii

vai de ele/ purtat de cititori în stele, Replici care vin ca ploaia/

ticluite de Tataia, Tăieturi despre Putere/ izvorâte din durere,

Când loveşti cu-acest Topor/ sar şi aşchii de umor etc., titluri care

amintesc de Păstorel, cu ale sale Strofe cu pelin de mail ...Contra

Iorga Neculai.

26

Corpusul de epigrame prezentat de Nicolae Zărnescu

demonstrează, o dată în plus (dacă mai era nevoie), că

epigramistul este mai mult decât observator: el se implică. În

aceasta constă valoarea lirică a acestei specii literare.

Nici umorul, nici ironia nu sunt incompatibile cu liricul.

Epigrama îi oferă autorului ei prilejul să ia o atitudine, să se

exprime liber. Acolo unde nu există umor, nu există omenie şi

acolo unde există umor este libertate.

Acest volurn, cu realizările sale, regenerează speranţa în

mai bine pentru epigrama românească, dar constituie şi speranţa

că epigrama nu va muri o dată cu vulturii pleşuvi, pentru că au

apărut, chiar dacă în număr mic, lei ceva mai tineri.

Bucureşti, 20 ianuarie 2004 ELIS RÂPEANU,

Doctorin filologie

27

UMOR SUPERIOR

CATRENE DE ÎNTÂMPINARE

CE N-AU PREA MULT PIPER ȘI SARE

Alegere

Din două una mi-e răsplata

Ce-mi întreţine voia bună:

De-i tânără, îmi place fata,

Iar ţuica, dacă e bătrână.

Avertisment

De vrei de tine să mă iau,

Dă-mi să mănânc şi dă-mi să beau

Şi, numai dacă-mi este bine,

Poţi să te iei şi tu de mine!

Pasiuni

Deşi îmi zic copiii nene,

Eu n-am preocupări vetuste:

Mai merg la pescuit sirene

Şi-s veşnic vânător de fuste!

Celor care-mi contestă opera

Opera mi-e foarte vastă:

Scris-am șapte cărți șocante,

Am băiat și am nevastă

Și vre-o sută de amante.

28

RĂSTĂLMĂCIRI CU MULT SIMȚ CRITIC

DIN MEDIUL SOCIAL ‒ POLITIC

Noe

În arca lui, în vremi de jale,

Sporindu-şi infinit comoara,

A luat şi-acele animale

Ce-aveau să ne conducă Ţara.

Răbdarea

E-acel lăuntric sentiment

Ce similar e cu Infernul

Când soaţa se îmbracă lent

Sau speri ce ţi-a promis guvernul.

Feţe

Adevăr periculos

Despre lipsa de nobleţe:

Pe acei cu două feţe

Nu-i prea doare nici în dos.

Unui ales

La masă, demn, s-a aşezat

Gândind la viaţa asta dură:

De nu mânca atunci rahat,

Azi n-ar mai fi mâncat friptură.

29

Junglă financiară

În al tranziției ținut,

Pe unde-s veșnic verzi dolarii,

Mai pasc în liniște măgarii

Pe lângă leul prost crescut.

De la milițian la poliţist

Când te lovește ghinionul,

Același pare protocolul:

Îți lua milițianul polul,

Iar polițistul, milionul.

FRÂNTURI, CE SUMBRE PARA A FI,

DIN VIAȚA CEA DE ZI CU ZI

Farmacistul

Îi spun că nu mă simt prea bine

Şi-mi umple palma cu buline

Ce, drept să spun, mă ispitesc…

Dar parc-aş vrea să mai trăiesc.

Unei supraponderale plină de bijuterii

La orice pas se fandoseşte

Printre acei loviţi de soartă

Şi-ntr-adevăr ea dovedeşte

Că „munţii noştri aur poartă“.

30

Inginerie financiară

Si-a creat de ieri un nimb: La curent cu pulsul pieţii, A ales un curs de schimb

Ce-o să-i schimbe cursul vieţii.

Armonie

Cu soacra bine mă împac Şi nu întrec nicicând măsura,

Îi sunt un ginere pe plac... Că nici nu pot deschide gura!

Un diletant mi-a citit din creaţiile sale

Cu tonul lui oracular,

Citea din ce în ce mai rar... M-ar fi scutit de-atâta stres, De-ar fi citit ceva mai des.

Unui autor de catrene

Versurile-ţi toate

Trec prin două drame: Ori sunt plagiate,

Ori nu-s epigrame.

Meci de fotbal China – Turcia

Un meci ca ăsta nu-ţi prieşte Şi n-ai, desigur, ce să vezi: Chinezii năvălesc turceşte

Iar turcii parcă sunt chinezi.

31

ECOURI LA IDEOGRAME*,

CE VOR SĂ FIE EPIGRAME

*N. Zărnescu, IDEOGRAME LASCIVE, 2001

Unei asistente medicale

Nici pieptu-ţi cald, nici mângâierea

Nu m-au făcut mai sănătos, Căci leacul ce mi-ar lua durerea

L-aş căuta ceva mai jos! N.Zărnescu

D'ale Venerei

De căutai ceva mai jos Doritul leac şi mângâierea,

Să fii, amice, sănătos, C-ai fi aflat ce e durerea…

M.Kerestely

Ideogramele lascive se citesc cu lupa

Văzând volumul scris de tine, Ceru o lupă cititorul,

Şi nu că nu mai vede bine, Dar nu prea a găsit umorul.

M. Dobreanu

Despre cititori

Crezut-ai că mă pui pe gânduri, Dar cititorul avizat La lupă nu a apelat,

Căci el citeşte printre rânduri. N. Zărnescu

32

Rectificare

Cu Păstorel şi Cincinat

M-asemăn numai parţial;

De titluri nu-s înzorzonat,

Dar am un aer... Marţial.

N. Zărnescu

Părerea mea

De-ar mai trăi aceştia doi

Şi-ar auzi ce crezi matale,

Ţi-ar declara, pe loc, război,

În faţa Curţii Marţiale.

V. Vorobeţ

DUEL, CU SĂBII VAI DE ELE,

PURTAT DE CITITORI ÎN STELE

Nicolae Zărnescu (Taur) –

Stela Șerbu-Răducan (Gemeni)

Apare, veşnic, o problemă

Sub cerul brăilean, albastru:

Prea iute intru în dilemă,

Când trece Stela ca un astru. N. Zărnescu

Cu gândul tot la astrogramă,

Ai cam uitat de epigramă.

Un astru sunt, ai zis-o bine;

Deci, prea rapidă pentru tine!

Stela Şerbu-Răducan

33

Provoci un Taur la coridă,

Lovind în coarne cu tumult,

Dar chiar de eşti aşa rapidă,

Cu mine-o să dureze mult! N. Zărnescu

Sunt Gemeni - chestiune nouă!

Vorbesc întruna, în neştire…

Eşti rezistent, îmi spui, din fire,

Dar ţii atâta cât la două?


De provocări nu mă feresc,

Fi'nd priceput la toate cele;

Chiar şi cu două reuşesc,

Căci sunt un cititor în Stele. N. Zărnescu

Mi-ai spus că te pricepi la stele

Şi-n viaţa ai un singur scop:

Destinul să-mi citeşti în ele

Depinde-acum… de telescop.


34

CÂTEVA, EVIDENT APATICE,

INGINERII EPIGRAMATICE

ing. Nicolae Zărnescu – ing. Meda Șoroștinean

Invitație la coridă

Profit de-această zi cu soare, Ca să-ți propun o probă nouă:

Să fii a mea toreadoare, Căci coarne am mai mult de două.

N. Zărnescu

Varianta 1

Regret, dar trebuie-apărată A Capricornului onoare:

Nu vreau corida minunată; Prefer romantica ardoare.

Varianta 2

Ai două coarne, - adevărat, Dar la coridă n-am să vin,

Căci, dacă mă gândesc puțin, Cu-al treilea doar te-ai lăudat.

Meda Șoroștinean

Despre cel de-al treilea corn

Atunci când cornul nu mai ține, Găsesc soluții elegante

Și procedez la fel ca tine, Făcând apel la variante.

N. Zărnescu

35

Prolificului epigramist Nicolae Zărnescu

Văzând cu câtă uşurinţă

Ies epigramele din tine,

În mine creşte o dorinţă:

Împarte muza ta cu mine.

Meda Șoroștinean

N-am muză de împărţit

Acum când sunt recunoscut

Şi scriu de-a lungul şi de-a latul,

Să-mpart, nu muza aş fi vrut...

Aş fi-mpărţit cu tine patul!

N. Zărnescu

Sunt de acord cu împărţirea propusă

Aştept ca, într-un tren marfar,

S-ajungă în localitate,

Tăiat de meşterul tâmplar,

Din patul tău ... o jumătate!

Meda Șoroștinean

36

Presupuneri

Simpatic nu-ţi sunt ca bărbat

Şi-ai vrut doar lemnul de la pat;

Oricare o să-ţi fie scuza,

Înclin să cred că-ţi place… muza.

N. Zărnescu

Arta rimei

Mărturisesc cu umilinţă:

Că nu-ţi fac faţă, da-mi doresc.

Mai am o singură dorinţă:

Să mă înveţi ... s-o potrivesc.

Meda Șoroștinean

Replica la arta rimei

Îţi satisfac dorinţa-ndată,

Căci rima mea atât aşteaptă:

Îmbrăţişată,-mperecheată

Ţi-o potrivesc cu mare artă!

N. Zărnescu

37

SCRISORI CU NORI ȘI CU SENIN

DE LA HAIJIN-UL Ș. CODRIN

Poetului şi epigramistului N. Zărnescu,

care a încercat să scrie poeme haiku

Ţi-aş spune Dumneata, ţi-aş spune Tu,

Maestre, -aş recunoaşte mai cu seamă,

Nu te atinge de Sensei HAIKU,

Când eşti amantul Doamnei Epigramă!

Șerban Codrin

Lui Şerban Codrin, maestru în poezia

secvenţială şi cultura japoneză

Îţi recomand să-ţi umpli timpul cu

Preocupări ce-s mult mai importante;

Eu nu m-ating de-acest Sensei HAIKU,

Când sunt deja Sensei la multe-amante.

N. Zărnescu

După lectura volumului

Marea tăcere de Şerban Codrin

Citindu-l pe distinsul domn,

Simţit-am mare mângâiere

Şi-atras de MAREA lui TĂCERE

M-am pomenit vorbind… în somn!

N. Zărnescu

38

* * * Rezultă că pe teritoriu'

Accidentat al poeziei,

Lectura-i leac obligatoriu

În tratamentul insomniei.

Șerban Codrin

Un ciclu de poeme de Şerban Codrin

are titlul O sărbătoare a felinarelor stinse

În ceas sublim de sărbătoare,

Când a urcat, timid, pe rampă,

Printre-amuţite felinare,

Lui tot îi mai fila o lampă!

N. Zărnescu

* * * Ce se spune, nu contează,

Când o lampa îţi filează,

Cazu-ar deveni macabru

De-ţi filează candelabru'.

Șerban Codrin

39

REPLICI CARE VIN CA PLOAIA

TICLUITE DE TATAIA*

*Constantin Iurașcu-Tataia

Amor estival

S-au cuplat subit la mare

Şi a fost idilă lungă:

Dânsa se prăjea la soare

Dânsul se prăjea la pungă.

N. Zărnescu

Presupunere

Susţii c-a fost idilă lungă

La mare, vara? Să admit.

Dar, dacă s-a prăjit la pungă,

N-a fost, se vede, un pârlit.

Constantin Iurașcu-Tataia

Omul este măsura tuturor lucrurilor

Şi universul şi atomul

Cu greu îşi stăpâniră hazul:

Măsura, peste tot, e omul

Şi, numai la olteni, e prazul!

N. Zărnescu

40

Precizare

Mărturisesc un gând molcom:

Celebrul praz ca un cocean

Nu-i etalonul pentru Om,

Ci doar emblema de oltean.


Obsesii

Vieţii eu nu-i fac concesii

Şi-o trăiesc mereu din plin,

Stau departe de obsesii...

Nu fac, oare, prea puţin?

N. Zărnescu

Impresie

Din noianul de impresii

Ţi-o comunic pe cea justă:

Stai departe de obsesii...

Numai când nu poartă fustă.


41

SCURT DIALOG, SUBTIL, ISTEȚ,

CU N. URSEI ȘI VOROBEȚ

Slătineanul Nicolae Zărnescu se crede

apreciat şi cunoscut… în Rm. Vâlcea

Iubiţi confraţi, eu n-am crezut,

Că scrisul lui e ca un vis…

Zărnescu-n Vâlcea-i cunoscut

Cum este Nichi la… Paris!

Nichi Ursei

Paris? Amice, am ceva de zis:

De ce-aduci vorba de Paris,

Când, talentat precum gândeşti,

Eşti anonim în… Bucureşti?

N. Zărnescu

Dedicaţie pe volumul de poezii TREI

Să ştii, Vasile Vorobeţ,

Că-n epigramă-s doar glumeţ

Dar ai s-accepţi, de vrei, nu vrei,

Că-n poezie fac cât TREI.

N. Zărnescu

42

Răspuns de mulţumire

Cititu-i-am pe toţi cei TREI

Şi, finalmente, pot să spun:

De se uneau aceşti pigmei,

Putea să iasă UNU bun.

Vasile Vorobeț

CONFLICT CE IUTE S-A SFÂRȘIT

CU GEORGE VAIMAN RĂGUȘIT

Lui Nicolae Zărnescu, care acceptă

duelul epigramatic doar cu anumiţi

Îmi răspunzi la provocări

Doar aşa, pe ici, pe colo,

Înţeleg, n-am întrebări,

Deci mă recunoşti prim-solo!

George Vaiman

George Vaiman se consideră prim-solo

Nu-ncape nici o îndoială,

Cu-al tău talent mă copleşeşti:

Într-adevăr, prim-solo eşti,

Dar cânţi mereu cu sala goală!

N. Zărnescu

43

GÂNDURI FĂRĂ DRAM DE URĂ,

INSPIRATE DE LECTURĂ

Dan Căpruciu, Sisoe, teroristul diavolilor

(proză umoristică)

Ce terorişti controversaţi Mai lasă Domnul, uneori:

Sisoe printre Necuraţi, Căpruciu printre prozatori!

Mihai Sălcuţan, Vesela tristeţe

(epigrame)

Am rămas căzut pe gânduri, Dar concluzia e certă: Veselia-i pe copertă,

Iar tristeţea printre rânduri.

Vasile Larco, Pedeapsa timpului (epigrame, sonete)

L-am cercetat cu bucurie

Dar, sincer, nici n-aş fi crezut C-o să-mi aplice tocmai mie Pedeapsa timpului… pierdut.

Ion Diviza, Pilat din… poantă

(epigrame)

Îmi pare, sincer, nefiresc C-o zi întreagă-am încercat Să dau, în fine, de Pilat…

De poantă nici nu mai vorbesc!

44

Efim Tarlapan, Îngerii din cerul gurii

(satire, parodii, ironii, aforisme)

Am să-ntrec simțul măsurii,

Da' -ţi destăinui, temerar:

Îngerii din cerul gurii

Mi-au lăsat un gust amar.

Alex. Hanganu, Fulgere în tărtăcuţă

(epigrame)

Fulgere în tărtăcuţă

E o carte, zău, drăguţă.

Chiar am exclamat uimit:

Autorul e trăznit!

Eugen Deutsch, Epigrame cu programe

(epigrame)

Scrii vresuri foarte elegante,

Considerate epigrame,

Dar ce păcat că-s cu programe

Ce s-au blocat mereu la poantă.

Mihai Frunză, Sacul cu pisici

(proză umoristică)

Despre carte poți să zici,

Ascunzându-ți, șmecher, tracul:

Nu găsești deloc pisici

Dar umorul e cu sacul!

45

ȘARJE FINALE

FOARTE AMICALE

Poetului și editorului Ioan Smedescu,

care cere prețuri mari pe cărți

Trecut de-al tinereții prag,

În anii ce se duc în zbor,

Rămâi poetul nostru drag

Și scumpul nostru editor.

Gogu Neagoe, realizează mai bine

caricaturile color

decât pe cele alb-negru

Desenu-n colorit aprins,

Pe toți, îndată, i-a convins

Că Gogu e un om integru:

Nu-i place a munci la negru.

Prietenului meu, Ionel Sabie

Așa prieten bun, fidel,

Nicicând eu n-am mai pomenit:

Sunt luat în brațe de Ionel

Când sunt de Sabie rănit.

46

Prozatorului Nicolae Tița,

autorul volumului de proză S.F

Fisură în real

Am să emit, în mod normal,

O judecată pe măsură:

Fisura nu e în real,

Ci este în literatură.

Poetei Narcisa Ciobanu,

al cărei volum de versuri

e ilustrat de pictorul Nicolae Truță

Ești tinerică și drăguță,

Talentu-ți este înnăscut,

Iar din volumu-ți mi-au plăcut

Desenele lui Nae truță.

Unui plastician

care a acuzat epigramișii

că sunt obsedați sexual

(Dura sex, sed lex)

E dură legea, dar sed lex,

Și-n veci așa o să rămână:

Noi suntem talentați la sex,

Pe când voi vă bazați pe mână!

47

SINGUR CONTRA TUTUROR,

DOAR ÎN MÂNĂ C-UN TOPOR

Cuplului Valentin Groza (GrozaV) -

Marian Dobreanu (Pann Duru')

Vă spun direct, privind în jur,

Ce-i cu duetu-acesta brav:

GrozaV-ul nici nu e prea dur

Şi nici Pann Duru' prea GrozaV.

N. Zărnescu

Precizare

Nici prea grozavi şi nici prea duri,

Dar şlefuiti în poante fine,

Ne crede lumea mai maturi

Când scriu şi alţii prost ca tine!

Groza V.

Aceloraşi GROZA V. şi PANN DURU',

directori ai unei foi de tot râsu'

Cum fac adesea visătorii,

Voi v-aţi dedat la şiretenii

Şi-mbolnăvit-aţi cititorii

Cu durităţi şi grozăvenii.

N. Zărnescu

48

Analistului N. Zărnescu

Citind descrierea profundă,

Îmi pare foarte evident

Că Nicolae ne confundă

Cu cei aleşi în Parlament.

Groza V.

Celor trei directori fondatori ai revistei GrozaV, Pann Duru' şi Saioc

Ne-aplică terapii de şoc:

Când ne lovesc în vers cu coasa,

O luăm urgent la sănătoasa.

N. Zărnescu

Fricosului N. Zărnescu

Cum v-apasă rău angoasa,

Ca să nu vă afle ţara,

Nu venim la voi cu coasa,

Ci v-aducem…călimara

Groza V.

Valoroşilor epigramişti Veg ROZA şi

Medo BREANU li s-a adăugat Fesa IOC

Valoarea celor doi, se ştie,

Constă în barbă şi-n chelie,

La cel de-al treilea, nu-i un joc,

Valoarea dânsului e... IOC.

N. Zărnescu

49

N. Zărnescu contestă valoarea lui Florian Saioc

Chelia, barba, un topor Şi pana ta făr' de noroc,

Unite spre al muzei spor, Nu sunt jumate din Saioc.

Groza V.

Rugăminte, sub ameninţarea celor trei directori fondatori

Doamne, dac-o fi să mor,

Nu mă da pe mâna lor, Dacă mă iubeşti - şi vrei -

Îl prefer pe N. Ursei. N. Zărnescu

Nicolae Zărnescu

îl preferă pe Nichi Ursei Dacă asta-i căutat,

Dacă te mănâncă… RIMA, Eşti, amice, aranjat.

Naş îl punem pe Pann Duru' Groza V.

Dacă mă mănâncă...

N-aşteptam ca, pe din dos,

Să-mi băgaţi în seamă...RIMA Şi, de mă mănâncă jos,

Să mă scarpine Pann Duru! N. Zărnescu

50

RIME FĂRĂ NICI UN BAI

PENTRU NICU NECULAI

Renumitului inginer Nicolae Nicolae

Contrariat de-al său renume,

Voi face, în sfârşit, dreptate:

E inginer cu dublu nume

Şi-epigramist pe jumătate.

N.Zărnescu

E inginer cu dublu nume

Şi are, poate, şi renume.

Un lucru însă este cert:

Epigramist e doar pe sfert.

N. Topor

Autoinvitaţie la Caransebeş

împreună cu colegul Nicolae Topor

Maestre, glumele le lasă,

Că n-ai să scapi aşa uşor:

Să-mi spui când te găsesc acasă

Şi vin la tine c-un Topor.

N.Zărnescu

Amice, şanse nu mai ai

Să scapi de durii Nicolai,

Că unul e tăios în lamă,

Iar celălalt în epigramă.

N. Topor

51

Replică la atacurile în haită

ale lui N. Zărnescu şi N. Topor

Când îi văd sărind în haită

Pe Zărnescu şi Topor,

Simt la fiecare raită

Un fior posterior.

N. Nicolae

Nicolae Nicolae simte un „fior posterior“

atunci când este atacat

de „haita“ Zărnescu – Topor

Văzând ca vin cu un Topor,

Simţi-un „fior posterior“

Şi spuse-aşa, ca pentru sine:

„Să ştii că nu-mi miroase-a bine!“ N. Zărnescu

CUM SĂ NU ÎȚI PIERZI UMORUL

ÎN DUELUL CU TOPORUL

În Slatina există trei epigramişti

cu prenumele Nicolae:

Popa, Topor şi Zărnescu

La cel dintâi ‒ umor uşor,

La următorul ‒ din topor,

Nici nu e cazul să mai spun

Care din trei e cel mai bun! N. Zărnescu

52

Replica lui Topor

Zărnescu, Popa şi Topor Sunt chiar un trio în umor, Pe primii, bieţii Nicolae

Chiar la umor Topor îi... taie. N. Topor

Numele adevărat

al lui Nicolae Topor este Nicolae Gonț

Oricum ai da-o, Nicolae,

Ce numai latră , nu și mușcă, E ori topor de nu mai taie,

Ori glonț ce n-are praf de pușcă. N. Zărnescu

Nicolae Topor latră, dar și mușcă

Nu-s glonț, nici ascuțit topor,

Dar sunt un câine în umor Și bine-ar fi să vă feriți,

C-am colții foarte ascuțiți. N. Topor

Multe din catrenele umoristice

ale lui Nicolae Topor nu au rimă

Eşti năvalnic în umor, Dar, oricine o să vadă,

Faci doar versuri din topor, Care nici nu are coadă.

N. Zărnescu

53

Toporul fără coadă

Cum spui tu, cu mult umor, Coadă n-are-al al meu topor,

Dar el, sigur, îţi ciopleşte Doaga care îţi lipseşte.

N. Topor

Îmi plec capul în faţa lui N. Topor

Un cap cum e al meu, plecat, Nu-i nici de sabie tăiat.

Consider deci că nu-i uşor Să mi-l reteze-un biet... Topor.

N. Zărnescu

N. Zărnescu ştie cinci limbi străine

În lume-aceast-atât de mare Nu prea găseşti aşa dotare... Ştiind la dame-al său succes,

Abia acum l-am înţeles. N. Topor

N-ai înţeles

Le plimb destins şi natural Şi le răsfăţ cu versuri fine...

Femeile, în mod normal, Sunt toate-n limbă după mine

* Şi ar mai fi o precizare:

Nu am doar limba în dotare! N. Zărnescu

54

MUZĂ, VIN, EȘEC, TRUISME

CE-ȚI INSPIRĂ TOPORISME

La Sărbătoarea viei şi vinului

N. Topor şi-a găsit muza

Trag concluzia îndată,

Că mi-am dat prea bine seama:

Muza-i este decoltată

Cum îi e şi epigrama.

Când muza lui N. Topor se închină

în faţa bisericilor, acesta îi scrie versuri

Specialist în poanta fină,

Catrene-i scrie când se-nchină,

Dar, jur pe bunul Dumnezeu,

Când le citeşte mă-nchin eu!

N. Topor mă invită să dau piept

cu muza domniei sale

Dragă muză, te previn

Că nu pot să mă abţin:

De la piept, neîndoios,

Am să merg eu și mai jos!

55

Deși cu muza lângă dânsul,

Lui N. Topor nu-i vin replicile

Amărât pe-această viață,

Stai cu foaia goală-n față

Și cu muza lângă tine:

Tu ai vrea, dar nu-ți mai vine.

N. Topor a recunoscut

că replica mea e mai tare

Nu m-am lăsat, ca fiecare,

Şi muza s-a simţit flatată,

De poantă, eu i-am spus pe dată

Că-ntr-adevăr a mea-i mai tare!

N. Topor a fost făcut şah-mat

Acuma, zău, m-apucă plânsul,

Căci, atacat, el nu mai mişcă;

Chiar şi cu muza lângă dânsul,

Ajunse-o biată toporişcă!

Toast cu paharul gol,

pentru muza lui N. Topor

Vă spun, chiar dacă n-am vreo scuză,

Doar o dorinţă am şi eu:

Aş da orice s-o văd pe muză

Aşa cum e paharul meu!

56

CATRENE PENTRU DOMNI FĂLOȘI

CE SUNT ȘI SPONSORI GENEROȘI

Ing. Corneliu Părnuță,

director executiv la Comcereal S.A.

către Nicolae I. Zărnescu, unchiul epigramistului

Nea Nicule, va trebui

Să dai, de-acum încolo, totul,

Solicitat când vei mai fi,

Căci ți-am sponsorizat nepotul.

Col. (r) Nicolae I. Zărnescu,

către prietenul său Corneliu Părnuță Amice, drept ai cugetat

Și ai făcut o faptă mare:

Cu toții, azi, am constatat

C-ai dat valoarea pe valoare.

Domnului George Ioana,

specialist în calculatoare

Mi-ești primul sponsor în umor,

Vinzi scule tari și vinzi programe,

Nu vinzi și vreun calculator

Ce scrie singur epigrame?

Domnului Ilie Popescu,

director al S. C. OLT PIESS S.A.

susținător al culturii slătinene

Voi afirma aici, cu fală:

În al culturii angrenaj,

Acest simpatic personaj

Mereu e piesa principală

57

CU TOPORUL PRINTRE EPIGRAMIȘTI

‒DEDICAȚII ȘI ECOURI ‒

Dedicație : Maestrului V. Lică, la 75 de ani

Ştim, cu viaţa nu-i de şagă

Anii trec grăbiţi în zbor…

La mulţi ani, maestre dragă!

Un Zărnescu şi-un Topor.

Dedicaţie: Stela Şerbu Răducan

Te îndoieşti că telescopul

Nu-şi va putea atinge scopul?

Sunt prea dotat şi am dovada:

Mi-a mprumutat Topor-ul coada!

Dedicaţie: Mihaela Kerestely

Voi cei ce manevraţi umorul

Să nu vă pună daravela

Să mi-o luaţi pe Mihaela,

Că sar îndată cu Topor-ul!

Dedicaţie: Marian Dobreanu

Te-am cunoscut şi bine-mi pare

Şi-s fericit chiar peste poate,

Că-n ţară azi umorul are

Epigramişti cu greutate.

58

Dedicaţie: Vasile Vorobeţ

Admir statura dumitale

Când dai târcoale printre dame

Şi îmi doresc – ce vreri infame –

Să fiu şi eu masiv… la poale.

Dedicaţie: Mihai Sălcuţan

Printre acei ce au valoare

Mi-ar fi mai bine an de an

De-aş fi şi eu la fel de mare

Cum este Mişu Sălcuţan.

Dedicaţie: Vasile Larco

Citind volumu-amicii-au spus,

Ca să îmi facă fripte zile:

Nici cu Topor alături nu-s

Aşa de bun cum e Vasile.

Dedicaţie: Ion Diviza,

autorul volumului Pilat din poantă

Aşa precum s-a remarcat,

Definitiv ne-am consacrat

Servind în ţară, azi, umorul:

Tu cu Pilat, eu cu Topor-ul.

59

Dedicaţie: Efim Tarlapan,

autorul volumului Îngerii din cerul gurii

Urmând canoanele naturii,

Eu îngeri n-am în cerul gurii,

Dar, când e vorba de umor,

Îl am ca înger pe Topor.

Dedicaţie: Nicolae Nicolae

De-o fi să dai prin carte-o raită,

Să ştii că te-atacăm în haită,

Dar e-un atac de trei parale:

Nu e de nasul dumitale.

Dedicaţie: Eugen Deutsch,

autorul volumului Epigrame cu programe

Te-ai lăudat că-n epigrame

Apel făcut-ai la programe.

Noi, ca să-nvingem concurenţa,

Ne-am folosit inteligenţa.

Dedicaţie: Alexandru Hanganu,

autorul volumului Fulgere în tărtăcuță

O meclă ai aşa drăguţă

Şi ai sclipiri în tărtăcuţă,

Eu şi Topor, ca doi bufoni,

Avem sclipiri în… pantaloni.

60

Dedicaţie: Mihai Frunză,

prozator, dar și foarte bun epigramist

Era o frunză la-nceput

Ce o purta în faţă Eva…

A absorbit din poante seva

Şi e de nerecunoscut.

Dedicaţie: Nelu Vasile,

redactor-șef al revistei HOHOTE

Noi în umor nu ne-am dezis,

Am tot tăiat şi tot am scris…

Acum, în clipe triumfale,

Ne-aşteaptă HOHOTE-le tale.

Dedicaţie: Florian Saioc, poet

În poezie nu am loc

De inşi ca Florian Saioc

Şi, ca să scap de-această dramă,

Am dat o fugă-n epigramă.

Dedicaţie: Al. Doru Şerban

Cum eu la faimă tot mai sper

- Un amărât de inginer –

Mi-am ascuţit de zor Toporu’

Să am valoare ca Al. Doru.

61

Dedicaţie: Ion Moraru,

prieten cu V. Plăcintă și I. Bostan

Pentru-a fi primul an de an

Mănânci Plăcintă cu Bostan;

Eu, ca să îmi impun umorul,

Colind prin ţară cu Topor-ul.

Dedicaţie: Nicolae Mihu

Mai an ai compromis umorul

Şi-ai premiat, senin, Toporul.

Sper anu-acesta să-ai decenţa

Să premiezi şi competenţa.

Dedicaţie: Nicolae Petrescu,

autorul volumului

Femeia te urcă, femeia te coboară

Femeia nu te mai coboară,

Iar viaţa este mai uşoară

Şi stăpâneşti deplin umorul

De ai o coadă ca… Topor-ul.

Dedicaţie: Constanţa Apostol

Acest volum îţi dă dovada

Că ştiu oltenii ce să facă:

La mine poanta sper să-ţi placă,

Iar la Topor să-ţi placă coada.

62

Dedicaţie: Valentin Groza,

zis Bin Laden

Considerăm că în umor

Va fi curând mai mult antren

Când e Zărnescu cu Topor

Şi nu apare Bin Laden.

Dedicaţie: Ioan Toderaşcu

Ce-ţi spun acum nu e pastişă:

De vrei s-o termini cu umorul

Să ieşi pe drumul de costişă

Şi vin la tine cu Topor-ul.

Dedicaţie: Marian Popescu,

care vine la festivaluri cu soția

O ştie toată România:

Serveşti umorul cu soţia,

Iar eu – o ştie-ntreg poporul –

Servesc umorul cu Toporul.

Lui N. Zărnescu la volumul

„Cu toporul printre epigramişti“

Speriatu-m-ai puţin

Cu-acest titlu cam aiurea,

Când puteai să fii mai fin

Şi să intri cu securea!

Iulian Bostan

63

Am fost acuzat de epigramişti

că mi-am luat Topor

pentru că aveam nevoie de coadă

Bărbaţii nu pot să afirme,

Dar o femeie o să vadă

Şi poate-oricând să vă confirme:

Tăiş nu am, dar am o coadă!

Epigramista Constanţa Apostol

m-a declarat involuat pentru că am coadă

Nu-s priceput ca şi bărbat

Şi nici nu am evoluat;

La tine vin şi cer iertare,

Smerit, cu coada-ntre picioare.

64

Telegramă de la mare

(epigramistei Constanţa Apostol)

Nebun să nu mă socoteşti.

Deşi am terminat vacanţa

Nu mă întorc la Bucureşti;

Rămân o noapte la Constanţa.

Vasile Matei m-a declarat favoritul său

în prezenţa Constanţei Apostol

Mi se propun postúri umile,

Care îmi pot ştirbi prestanţa:

Decât cu fundul spre Vasile

Mai bine piept la piept cu Tanţa!

65

MUZE, DIVE ȘI NEVESTE

2005

67

REFERINȚE CRITICE

Alegere

Prieteni, asta e scânteia

Ce-n veci în minte-o să-mi rămână: De-i tânără, iubesc femeia, Iar ţuica, dacă e bătrână.

Aproape la fel

Cunosc şi oameni dintr-aceia

Ce n-au la băutură frână, Iubindu-şi ţuica cea bătrână

Că li-i bătrână şi femeia. Mihaela Kerestély

Pasiuni

Deşi îmi zic copii nene,

Eu n-am preocupări vetuste: Mai merg la pescuit sirene

Şi-s veşnic vânător de fuste.

Mesaj din Marea Britanie

De vei veni cumva pe-aici, Ar fi normal să nu te miri Că scoţieni în kilt-uri mici Îţi fac avansuri din priviri.

Mihaela Kerestély

68

Unei supraponderale

plină de bijuterii

La orice pas se fandoseşte

Uitând de cei loviţi de soartă

Şi-ntr-adevăr ea dovedeşte

Că munţii noştri aur poartă.

Pe când o superbă tânără

la fel de împodobită…

Cu-atâta aur de prisos

În decolteul generos,

Îţi aminteşte preafrumoasa

Tezaurul de la Pietroasa…

Mihaela Kerestély

Superbei dansatoare Elena

Când te-am văzut cum ai dansat, De se cutremura şi scena, Doream să fiu un exilat Ca Bonaparte, pe Elena.

Cam greu

Ai vrea s-ajungi aşa departe, Căci văd că fata te încântă, Dar sunt speranţele deşarte:

Se ştie că Elena-i sfântă... C-tin Iuraşcu-Tataia

69

Conjugală

Căsnicia de ispravă Este drumul în tăcere

De la luna cea de miere Pân' la anii de otravă.

Există soluţie

N-o poţi considera o silnicie: Cunoaşte orişicare pişicher Că la otrava zisă căsnicie Există antidotul adulter.

C-tin Iuraşcu-Tataia

Bancherul cu multe amante

E-adevărat, o lume ştie,

Că le plătesc şi că le plimb,

Dar n-o consider tragedie:

Eu doar respect un curs de schimb.

Reversul medaliei

Deşi prin grosul portofel

Amantele polarizează,

„Valuta“ ce-o oferă el

Rapid se devalorizează. C-tin Iuraşcu-Tataia

70

Amor estival




Dânsul se prăjea la pungă.

Presupunere

Susţii c-a fost idilă lungă

La mare, vara? Să admit.

Dar, dacă s-a prăjit la pungă,

N-a fost, se vede, un pârlit.


Frumoasei Stela

Într-un decor particular

Deja îmi este foarte bine,

Când am cinci stele în pahar

Şi una-ntinsă lîngă mine.

Risc

Povestea asta, pasămite,

Nu cred că s-ar sfîrşi cu bine:

Cînd ai cinci stele înghiţite

Ce faci cu cea de lîngă tine? C-tin Iuraşcu-Tataia

71

Alegere

Prieteni, asta e scânteia Ce-n veci în minte-o să-mi rămână:

De-i tânără, iubesc femeia, Iar ţuica, dacă e bătrână.

Pasiuni

Deşi îmi zic copii nene,

Eu n-am preocupări vetuste: Mai merg la pescuit sirene

Şi-s veşnic vânător de fuste.

Destăinuire

Luaţi aminte, dragii mei,

Că-i adevărat ce spun:

Recunosc că sunt nebun –

Sunt nebun după femei!

Suspans

Epigrama, dacă vrei,

O compari cu clipa asta:

Eşti în pat cu trei femei

Şi la uşă e nevasta.

72

O epigramistă graţioasă a fost premiată

Mi-e mai clar ca înainte:

Epigrama de valoare

Nu stă-n jocul de cuvinte,

Ci în jocul de picioare.

Unei epigramiste

În epigrama de valoare

Găsești mai mult de trei picioare;

La mine rezolvarea-i nouă:

Îmi sunt suficiente două.

Doamnei Elis Râpeanu,

după lecturarea volumului

„Epigrama în literatura română“

Ca Elis, e adevărat,

Nu m-a iniţiat nici mama:

Abia acum am învăţat

Să fac amor cu epigrama.

Regina epigramei românești

Bună rău, nimic de zis!

Nu e vorba de Elis.

Talentată, bat-o vina!

Nu e vorba de Florina.

73

Unei asistente medicale

Nici pieptu-ţi cald, nici mângâierea

Nu m-au făcut mai sănătos,

Căci leacul ce mi-ar lua durerea

Îl ţii ascuns ceva mai jos.

Privind o tânără atrăgătoare

O, Doamne, inima-mi palpită…

Nu-mi face viaţa şi mai grea,

Deci nu mă duce în ispită,

Ci unde ar dori şi ea.

Atitudine

Aceea care-i socotită

Ființa cea mai indecentă,

Doar de arabi e prețuită

Și-i ori cămilă, ori studentă.

Uneia care poartă toalete sexy

Te-am văzut şi eu odată

Şi am dat subit în boală;

Pentru mulţi păreai cam goală,

Pentru mine - prea-mbrăcată.

74

Alteia care se îmbracă sexy

Femeia asta şugubeaţă,

Ce-ades mă lasă gură-cască,

De-ar fi avut o frunză-n faţă,

O aşteptam să ruginească.

Unei colege de serviciu

care se îmbrac extravagant

Te-mbraci mereu precum o lady.

Când te privesc, la gât cu salbe,

Bărbații nu mai vor concedii;

Preferă câteva nopți albe.

Capriciile mamei natură

Enigmatica făptură

E atâta de frumoasă

Şi-nzestrată de natură…

De-aia e capricioasă!

Unei învățătoare superbe

Eu chiar pe toate nu le știu…

Oferă-mi, deci, măcar o gură

Și îți promit că am să fiu

Un premiant la-nvățătură.

75

Superbei dansatoare Elena

Când te-am văzut cum ai dansat

De se cutremura şi scena,

Doream să fiu un exilat

Ca Bonaparte, pe Elena.

Unei domnişoare care lucrează în Cultură

Privind cum merge-acea făptură,

Mă şi cuprinse nerăbdarea

S-ajung la dânsa la Cultură

Şi să încep însămânţarea.

Unei sufleoare la teatru

Nu sunt doar simple afirmații:

E-o domnișoară-ncântătoare…

Lucrează-n teatru ca sufleoare ‒

Le suflă altora bărbații.

Don Juan

Era frumoasă precum zâna.

El, sărutând-o cu-nfocare,

Se hotărî să-i ceară mâna

...Că o uitase-ntre picioare.

76

Uneia cu fusta scurtă

Nu sunt filozof din fire,

Dar concluzia e justă:

Drumul către fericire

Trece sigur pe sub fustă!

Frumoasei Stela

Într-un decor particular,

Deja îmi este foarte bine,

Când am cinci stele în pahar

Și una-ntinsă lângă mine.

Alternativă

Iubita mea, ce-arată STAS,

Mă pune-adesea la-ncercare,

Dar cum să fiu eu dus de nas,

Când am ceva cu mult mai mare?

Domnișoara

A apărut în viața mea

Și o iubesc din zori în seară,

Atât de mult, încât aș vrea

Să nu mai fie domnișoară.

77

Sărutul

Un act sublim, o feerie,

Adesea c-un final nasol:

Când nu-i urmat de un viol

Va preceda o căsnicie.

Candoare

Era angelică şi castă,

Cu trup felin şi sânii grei,

Pluteam pierdut în ochii ei,

Dar, vai, mi-a devenit nevastă!

Soția, despre soțul ideal

Nu bea, nu-njură, nu fumează

Și-i tandru. De-asta l-am ales!

Un amănunt mă-ngrijorează:

Greșește ușa foarte des!

Conjugală

Căsnicia de ispravă

Este drumul în tăcere

De la luna cea de miere

Pan' la anii de otravă.

78

Raiul și Infernul

Adevăr știut, etern,

Nu-i nicio filozofie:

De la Rai pân’ la Infern

Cale e de-o cănicie.

Soția

După ce te căsătorești,

Din an în Paști o mai iubești;

De tine când se ține scai,

O mai iubești la Paști de cai.

Sinceritate

Nevasta ieri m-a întrebat

Cam câte dame-am rezolvat?

I-am spus: ‒Pe bunul Dumnezeu

Îţi jur că... nu mai ştiu nici eu!

Caniculară

Mai abruptă-mi pare panta,

Transpirată-mi este fața,

În călduri îmi e amanta,

Iar acasă fierbe soața.

79

Fata mare

Dac-o priveşti -

Icoană,

De-o ispiteşti -

Capcană!

În pat cu o amantă

Tocmai eram dezlănţuit

Cu asta,

Când, deodată, mi-a venit…

Nevasta!

Anumite doamnele

s-au plâns că le vizitez prea des

Doamnele, acum vă zic,

S-au tot plâns cu vorbe grele,

Nu că merg prea des la ele,

Ci că nu le fac nimic.

Învăţătură de minte

Deşi de-o vreme însurat,

La dame tot am alergat;

Acum s-au deşteptat, în fine:

Aleargă ele după mine.

80

Autumnală

Dacă nu-s pierdut prin crame,

Mă solicit peste poate:

Cu amanta fac de toate,

Cu nevasta – epigrame.

Consecinţe

În familie, se pare,

Calitatea se ridică

Şi-apetitul e mai mare,

Dacă-ai fost la una mică.

Destin

Când împlineşti o vârstă-anume,

Femeia te va scoate-n lume,

Iar mai târziu, pe drept cuvânt,

O să te bage în pământ.

Loc de veci

Când situaţia-i nefastă

Şi, dezolat, prin viaţă treci,

Speranţa este la nevastă,

Că ea e locul tău de veci.

81

Concurs (Gabrielei Păsărin)

Cum sunt frumos, distins, amabil,

Eu aş străbate mări şi ţări

Pentr-un concurs de-mprejurări

Care să-mi fie favorabil!

Lung e drumul

Spre locul unde-aş vrea s-ajung

Îmi pare drumu-atât de lung;

De-ar fi s-o iau pe scurtătură

M-ar crede ea lepădătură.

Fetelor de la trupa de balet din Piteşti

Când, graţioase,-au apărut,

Văzut-am chiar şi ce n-am vrut;

La noapte, soaţa va-ntreba:

De ce nu văd nimic la ea?

Vecinul

Stând la un pahar cu mine,

Supărat pe viața grea,

Mi-a urat: „Să trăiți bine,

Dar nu cu nevasta mea!“

82

Extraconjugală

Sincer dacă vreţi să fiu,

Prea frumoasa mea vecină

Are vinul ghiurghiuliu

Şi mai are ea o… vină.

O doamnă mi-a servit o ciorbă fierbinte

Nu-mi pasă lumea ce-o să spună;

De-acuma-i fapta consumată:

Pentru că faceţi ciorba bună,

Aş vrea să mă mai frig o dată.

O tânără chelneriță mi-a servit

ficăței cu cartofi prăjiți

Să fie mulțumită fata,

Știind ce șmecheri sunt bărbații,

Mi-a perceput, la fine, plata,

Pentru că i-am mâncat ficații.

Uneia care mă ironizează c-am slăbit

Deşi trăit-am multe drame,

Aş renunţa, dac-aş putea,

La încă zece kilograme

Ca să te las pe tine grea.

83

Canotoarele fac sex oral

Când ești voinică, lată-n spate

Ți-e drumu-n viață triumfal,

Și n-ai nicio dificultate

Când dai examen la oral.

Și aruncătoarele de greutate fac sex oral

Răspund pe loc la orișicine

Le pune, grea, o întrebare:

Materia o cunosc bine,

Dar sunt prea multe canotoare.

Unei frumoase specialiste în stomatologie

Am tras concluzia firească:

În cabinet la dumneaei,

Mai arătoşi sau vai de ei,

Bărbaţii, toţi, sunt gură-cască.

Unei tinere vorbăreţe

E blondă, -naltă şi drăguţă

Şi vocea ei mereu m-amuză;

Aş fi dorit să-mi fie muză,

Da-i mai degrabă muzicuţă.

84

O duduie răutăcioasă a rămas ştirbă

Tinerică şi sprinţară,

Era prima la ocară,

Iar acum, când e matură,

Parcă-i şi mai rea de gură.

Consecinţe

După ce, zâmbind, la mare

Şi-au plimbat fustiţa, scurta,

Fetelor îmbietoare

Le rămase mare... burta.

Domnişoarei Florica,

însărcinată în prag de primăvară

Ades' mă macină-ntrebarea,

Pentru că nu mi-e clar destul: A zămislit copilul „floarea“ Sau „barza“ de la Istanbul?

Aventură în doi

Cu ochii l-a fixat un ceas,

Avidă.

I-a zis rămâi şi a rămas…

Gravidă

85

Cuplu în concediu

Ea-i cu soarele în frunte,

El e mare cât un munte.

Vacanţă

Un timp cu plajă şi cu soare

În care, undeva la mare,

Copilul se distrează bine,

Iar mama-nvaţă limbi străine.

Amor estival




Dănsul se prăjea la pungă.

Unui vecin

Mă ispitesc, la dânsul, toate:

Grădina, vila şi maşina,

Bijuterii nenumărate

Şi, infinit mai mult, vecina.

Tinereţe veşnică

Vecina noastră, zâmbitoare,

M-a invitat la dânsa ieri:

E-a nu ştiu câta iarnă-n care

Serbează-aceleaşi primăveri.

86

Directorul şi secretara

Tânăr fiind şi în putere,

O lua în braţe cu plăcere;

Când a ajuns mai în etate,

A trebuit s-o ducă-n spate.

Bancherul cu multe amante

E-adevărat, o lume ştie,

Că le plătesc şi că le plimb, Dar n-o consider tragedie:

Eu doar respect un curs de schimb.

Româncele pleacă la muncă în străinătate

Cu un mers de mare clasă Şi la chipuri răpitoare, Ieri erau femei de casă,

Azi sunt păsări migratoare.

Soţiile infidele

Nevestele-s, în căsnicie, Maiori sau colonei, se ştie,

Dar nişte dame mai moderne Sunt chiar miniştri de externe.

Soţul pescar

Cam încurcată-i tragedia Massmediata şi perenă: El baltă şi-a lăsat soţia

Şi s-a-ncurcat cu o sirenă.

87

Unui diplomat afemeiat

Viaţa îi pare mai uşoară,

E pe deplin realizat,

Umblând mereu din ţară-n ţară

Şi, mai ales, din pat în pat.

Un istoric voia să scrie o lucrare amplă

Voind a fi documentat,

A hoinărit mereu prin ţară;

C-o blondă el s-a complicat

Şi a ieşit... istorioară.

„Splendoare în iarbă“

Cum nu m-aprind așa ușor,

Făcut-am o rectificare:

O fi, în iarbă, vreo splendoare,

Dar o prefer în dormitor.

Dragostea nu ţine cont

de condiţia socială

S-au întâlnit întâmplător

La munte, sus, lâng-un izvor.

Iubirea lor a fost nespusă:

El om de jos, iar ea sus-pusă!

88

Amantei

Mai grea îmi pare-acum vacanţa, Când ne privim cu-nfrigurare,

Atât de mare e distanţa Dintre picioare.

Declaraţie

„O femeie n-are vârstă,

Doar ceva ascuns sub fustă...“ „Domnule, vă rog, pardon! Eu port numai pantalon!“

Păr lung

Mă ispitea, mişcând sub coamă,

Un dos atrăgător de damă… Dar m-a distrus un adevăr: Avea şi pieptul plin de păr!

Fiasco

Mă vâr în pat lâng-o blondină

Înaltă, suplă şi felină, Dar, la o vârstă oarecare,

Ispita, doar, mai este mare.

Acostând o puştoaică

Când vreau s-o mângâi pe picioare Îmi spune clar să am răbdare.

Remarca nu m-ar enerva: Rădbare am, n-am altceva.

89

Reproş din partea unei epigramiste

A zis duduia către mine, Când am crezut-o terminată:

Cu „ritmul“ stai destul de bine, Dar „poanta“ e cam răsuflată!

Veteranul epigramist şi femeile

Când declaraţii el le face,

Femeile-l privesc cu teamă, Dar eu le spun: ‒Să fiţi pe pace,

E tare doar în epigramă.

Bărbatul

După ce-şi înşală soaţa, Şi amanta şi-o înşală, Bea, nu ţine socoteală,

Până îl înşală viaţa.

Prostituata

Consecinţe neplăcute: Cât de-ncet sau cât de iute Ai s-ajungi la blonda fată,

Treaba e deja stricată.

Cuplu de beţivi

Soţul şi-a surprins nevasta Bând în patul lui Petrică.

S-a cam plictisit – şi basta – Zi de zi la una mică.

90

Epitaf unei guralive

Zace-aicea îngropată

O năvalnica muiere

Care, pentru prima dată,

E redusă la tăcere.

Epitaf unei prostituate

născute în zodia Balanţei

Cum ne demonstrează Tanţa

Consecvenţa-i colosală:

Chiar şi sub pământ Balanţa

E mereu orizontală.

La moartea mea

Când vor afla că am murit,

Soție, muză sau amantă,

Se vor distra la nesfârșit,

Convinse ferm că-i doar o poantă.

Autoepitaf

Nevestică iubitoare,

Jur pe bunul Dumnezeu,

Sufletul cumplit mă doare

Că nu zaci în locul meu.

91

ZĂRNIGRAME

2014

93

ATUNCI CÂND ÎMI MAI VIN ÎN FIRE

MAI FAC CÂTE-O RĂSTĂLMĂCIRE

Răstălmăcire (I)

Băutura cea mai pură

Este apa de izvor,

Dacă la o picătură

Pui un kil de vinișor.

Păstorel Teodoreanu

Băutura ideală

Este apa minerală,

Ce-o bei cu multă plăcere

După un bidon de bere

N. Zărnescu

In vino veritas

Strămoșii noștri-adesea susțin

Că adevărul e în vin.

Eu, fiindcă vreau să mă conving,

Întotdeauna beau de sting

Păstorel Teodoreanu

Filozofică

Roşu, alb sau ghiurghiuliu,

Adevărul azi îl ştiu.

Pun fireasca întrebare:

Ce culori minciuna are?

N. Zărnescu

94

Unui conferenţiar

Dus de ale artei valuri,

Oratorul face larmă;

Noi dormeam visând, în staluri,

El vorbea… să nu adoarmă.

C-tin Râuleţ

Râuleţul

Sturlubatic şi glumeţ,

Aţipind mereu prin staluri,

Un pârlit de Râuleţ

A-nceput să facă valuri.

N. Zărnescu

Proverb modern

O revelaţie mă paşte

Şi fac lumină: aşadar,

Prietenul îl poţi cunoaşte

Când bea mai mult de un pahar.

Răstălmăcire (II)

Dacă vrei descoperire,

Să-ţi surprinzi mai des amicii

Şi-ai să afli cu uimire

Ce-i cu veni, vidi vicii.

95

Răstălmăcire (III)

Din strămoși e o povață:

„Omul cât trăiește-nvață“,

Însă eu mă chinuiesc,

Învățând cum să trăiesc.

Dicton

În vertijul îndrăznelii,

„Omul e supus greşelii“;

Eu, din plin, simţit-am asta,

Când greşit-am cu nevasta.

Iresponsabilitate

Ieri – dureri în cot,

Azi – dureri în spate…

După cum socot,

Cui pe cui se scoate.

96

CATRENE CARE VOR SĂ FIE

PATRUNSE DE FILOZOFIE

Servilism

Universală azi îmi pare

Această cruntă constatare:

Când ai coloana arcuită,

Şi truda este infinită.

Deducţie

Meditând adeseori,

La negaţii mă dedau:

Nu toţi cei ce cap nu au

Sunt din cei cu capu-n nori.

Destine

Pentru hoţi şi scriitor

E destinul cam aşa:

Ei – bogaţi în Banca lor,

Eu – cuminte-n banca mea.

Civilizaţie în parc

Privind absent la vârfuri sure,

Mă las furat de o idee:

Sunt multe scaune pe-alee,

Dar şi mai multe în pădure.

97

Pede poena claudo (Horaţiu, Ode)

Pe drumul vieţii alergând, Să faci excese nu e bine:

Pedeapsa vine şchiopătând, Dar vine!

Contabilitate

De e moft sau e capriciu, Astfel o sfârşim mereu: Taxa pentru orice viciu

I-o plătim lui Dumnezeu.

Colosul din Rhodos

Anticii vrednici, cu folos, Îşi construiră un colos. Azi, nu încape îndoială,

Prostia este colosală.

Arma bărbaţilor

Aducătoare de extaz, De e micuţă,-i zice cuc,

De e mai groasă, e trabuc Şi, dacă-i lungă,-i zice praz!

Anonime

Cei ce vor să ne incite

Fabricând pe bandă rime, Ori sunt umbre renumite, Ori sunt glorii anonime.

98

EU CRED CĂ TOȚI BĂRBAȚII VREM

S-AVEM ACASĂ UN HAREM

M-am înscris pe mai multe

site-uri de matrimoniale

Cu vorbe dulci de prezentare

Femeile acum le chem

Și n-am un scop ca orișicare:

Vreau să-mi deschid un mic harem!

Domnul E. este de acord cu haremul,

dar mă întreabă ce o să mă fac

cu atâtea soacre?

Nu știu lumea ce-o să zică,

Dar de soacre nu mi-e frică.

Nu cred că-i una mai rea

Decât este soacră-mea.

O doamnă care m-a atacat

foarte vehement în bloguri

are o fotografie de profil groaznică

Sincer să fiu în declarații,

Profilul când l-am vizitat,

Atât de mult m-am speriat,

Că am și-acuma palpitații!

99

O doamnă foarte drăguță și-a pus

o poză de profil culcată spre stânga,

astfel încât trebuie să întorci capul

ca să vezi cum arată

Un gând sincer despre tine:

Ești atâta de frumoasă,

Că bărbațiilor le pasă

Și-ntorc capul după tine.

Răspunsul doamnei

este foarte prompt

„Întorc capul după mine

Mulți bărbați, că sunt frumoasă

Dar eu jur că nu îmi pasă

De niciunul, doar de tine!“

După câteva zile

și-a pus la poza de profil

o mașină

Fotografia dinainte

Atât de mult mă atrăgea…

Dar și mașina… N-am cuvinte…

Abia aștept să intru-n ea!

100

Un blogger de pe matrimoniale

a comparat femeia cu un autobuz

Nu săvârșești nici un abuz

Spunând că ea-i autobuz…

Și soacră-mea, când e-n derivă,

Îmi pare o locomotivă!

Doamna S. mă acuză că am

prea multe calități și hobby-uri

Așa precum ai constatat,

Eu chiar că mă pricep la toate,

Dar cea mai mare calitate

E calitatea de bărbat.

Domnul L. îmi dezvăluie ce vor

doamnele de pe matrimoniale

„Intențiile sunt deșarte

Să le-nvățați corect să scrie,

Căci ce vor dânsele, se știe,

Nu trebuie să știe carte!“

101

Un domn,

văzând CV-ul meu impresionant,

m-a întrebat dacă nu cumva

caut de lucru

Chiar dacă nu-ți convine ție,

Eu sincer îți mărturisesc:

Nu vreau un loc ca să muncesc,

Ci doar mă apăr de prostie!

O doamnă m-a numit

un „tercehea-berchea de scriitor“

Eu am să recunosc ușor:

Nu sunt un mare scriitor,

Însă talentul cel mai mare

Îl țin ascuns între picioare!

Domnișoara A.

și-a pus la poza de profil

o fotografie cu picioarele în sus

Să știți că mă amuz nespus

Când văd cum stă cu ele-n sus…

Concluzia o trag, firește:

Ea cu picioarele gândește!

102

Aceeași domnișoară

ne mărturisește

că se visează pasăre

Eu stau așa pe gânduri dus,

Ea cu picioarele în sus…

Când zboară noaptea, fără frică,

E mai degrabă „păsărică“.

O doamnă a declarat

că nu-și caută jumătatea

pentru că e întreagă

În zadar spui, doamnă dragă,

Că ești pe deplin întreagă…

Dar când blog-ul îți citesc,

Sincer, mă cam îndoiesc.

Un blogger

are ID-ul „Zurgălău“

Parcă iei droguri,

E vai de tine…

Ce scrii în blog-uri

Nu „sună“ bine!

103

Un tip și-a pus la poza de profil

un papagal

E individul insipid

Ce prin blog-uri e acid…

Privesc la poza lui și zic:

„De ce-aș lupta să-l contrazic?“.

Doamna G. declară într-un blog că

„dragostea este genul de copac ale cărui fructe nu cresc

pe crengi, ci la rădăcină.“

Privesc afară pe fereastră

Copacul emanând lumină;

Fructe nu sunt, la rădăcină,

Pe creangă-i, însă, doamna noastră!

Un blogger declară:

„Prietenia este precum o mașină germană,

iar dragostea ca un Ferrari“

Încet, încet, devin confuz:

Femeia-i un autobuz,

Dragostea este o mașină…

Și sexul ce e? E benzină?

Doamna L. afirmă următoarele:

„Viața e o frânghie pe care urci tot timpul.“

Urci pe dânsa într-atât

Până-o simți pe după gât!

104

Un blogger lipsit de scrupule

spune că „femeia își dorește copii

doar pentru a face pe eroina“

Într-o lume fără rost,

Mama ta, ce n-are vină,

Este dublă eroină

Fi’ndcă a născut un prost.

Domnului S. i se pare că

„blog-urile sunt

o telenovelă fără sfârșit“

Lucru greu, de bună seamă,

Să îi ții pe toți în lesă :

„Alte guri, aceeași gamă,

Alte măști, aceeași piesă.“

Un blogger

vrea o femeie

de unică folosință

E femeia ce întruna

Se comportă precum luna:

Vine seara, -ți dă fiori,

Și dispare-apoi în zori!

105

CUM PETRECURĂ ZIULICA

NICUȘOR, MARIAN ȘI ICA

(dialog pe Facebook – 12.07.2013)

Nu vreau să par un aiurit,

Nici nu am chef deloc de glume,

Dar astăzi sunt îndrăgostit

De toate muzele din lume

Nicolae Zărnescu

Ce fel de-amic sunt, oare, eu,

De nu vin să te-ajut la greu?

Marian Bărăscu

Eram o muză frumușică.

Păcat că nu sunt tinerică!

Ica Ungureanu

„Găina care e bătrână,

Aceea face zeama bună!“

Marian Bărăscu

Bătrână sunt și măritată,

Însă găină – niciodată!

Ica Ungureanu

Se vru o ironie fină

Să faci femeia o găină,

Dar Ica e prea rafinată

Să-nghită gluma nesărată!

Nicolae Zărnescu

106

Poet Bărăscu Marian,

Cândva un mare Don Juan,

Având „pistolul“ atâtica,

Se-ndrăgosti subit de Ica!

Nicolae Zărnescu

Se zice despre Marian

C-ar fi un mare Don Juan,

Dar cu o „armă atâtica“

N-o poate mulţumi pe Ica.

Ica Ungureanu

Azi, Marian încă o dată

Avu o șansă nesperată:

Femeile cu ochelari

Văd „armele“ ceva mai mari!

Nicolae Zărnescu

Ce să spun? M-am rușinat

Și mă resemnez din fire,

Dar, când e de mers în pat,

Să te ții, atunci, iubire!

Marian Bărăscu

Se pare că-n acest duel

Învinse iarăși cel mai cel

Și, cum a mea nu-i „atâtica“,

O voi revendica pe Ica!

Nicolae Zărnescu

107

În general, sunt rafinată,

Dar, când mă aflu pe redută

Şi sunt, de unii, atacată,

...devin o brută.

Ica Ungureanu

Te știu femeie rafinată

(Nu simplă brută atacată),

Ce ești nespus de fericită

Când ești redută cucerită!

Nicolae Zărnescu

În arme, sigur, excelez

Când cuceresc câte-o redută,

Maestre, locul nu-l cedez:

Cu „arma“ mea învingi o brută!

Marian Bărăscu

Cunosc 6 limbi străine,

de aceea mă iubesc femeile:

Le plimb destins și natural

Și le răsfăț cu versuri fine...

Femeile, în mod normal,

Sunt toate-n „limbă“ după mine!

Și ar mai fi o precizare:

Nu am doar limba în dotare!

Iar dacă toate-mi merg firesc,

De ce să nu mă-ndrăgostesc?

Nicolae Zărnescu

108

Știi șase limbi? Ce măiestrie!

Chiar scrii frumos în poezie,

În epigramă strălucești...

Cu „arma“ nu prea nimerești.

Marian Bărăscu

De mult eu rezolvat-am karma

Și am o sarcină ușoară:

De ce să-mi pun la treabă „arma“

Când „limba noastră-i o comoară“?

Nicolae Zărnescu

Să vă spun ceva şi basta:

Cât voi fi pe lumea asta,

Nu e limbă să m-atingă

Şi nici „armă“ să mă-nvingă.

Ica Ungureanu

Că tot veni de asta vorba,

Eu zic acum s-alegem spuma:

Sunt oameni care gustă gluma

Și oameni care gustă ciorba!

Nicolae Zărnescu

Eu n-am o sarcină uşoară,

Vreau gurii tale să-i pun dop,

Iar limba ta, fiind „comoară“,

E musai, dom'le să ţi-o-ngrop.

Ica Ungureanu

109

Depinde unde vrei să-ngropi

A maestrului limbă-aleasă.

Eu aș chema și niște popi,

Că s-ar putea din gropi să iasă!

Marian Bărăscu

Eu ironia o suport:

Chiar dacă-ar fi să stau în groapă,

Voi curge lin precum o apă

Și tot n-o să mă las nici mort!

Unde-ajunge cineva

Săpând groapa altuia?

Nicolae Zărnescu

Nu e, dragă, nicio jale.

Sap doar groapa limbii tale!

Ica Ungureanu

Efectele vinului de Drăgășani,

în versiunea italiană:

Vino bianco ‒

Cazzo stanco,

Vino rosso ‒

Cazzo grosso!

Nicolae Zărnescu

Maestre, eu nu vreau un gram,

Că limbă de rezervă n-am!

Marian Bărăscu

110

Specialiști pe-aici se plimbă,

Vrând să mă bage la răcoare,

Dar, în materie de limbă,

Tot subsemnatu-i cel mai tare!

Nicolae Zărnescu

Domnilor, ce rău îmi pare,

Sunt pe picior de plecare!

Ica Ungureanu

„De-abia plecaseși“, sau voiai să pleci,

„Te urmăream“ prin versuri cum mai treci,

Ai vrut chiar să mă lași fără de glas;

„De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?“

Nicolae Zărnescu

111

REGRETE-AMARE PAR A FI,

DUPĂ RATATE SINDROFII

Lui Dan Căpruciu, autorul volumelor

Sisoe – teroristul diavolilor, Mângâieri cu glaspapir și

Sindrofie în ținutul Epigramida

Sisoe ne-a terorizat Cu glaspapir ne-ai mângâiat, Ne-ai îmbătat la sindrofii…

Mă-ntreb: ce dracului mai scrii?

Sindrofie ratată (I)

Făcând galant pe cavalerul, La masă ne servi catrene;

Din neglijenţă sau din lene, N-aduse sarea şi piperul.

Sindrofie ratată (II)

Ne uitam cum timpul trece,

Stând în gât cu bucătura; Pân’ să-aducă băutura, Ne-mbătă cu apă rece.

Concluzie

De te-o mai invita vreodată

La sindrofia-i bestială, Să nu te duci cu burta goală Şi nici cu gura prea uscată!

112

FESTIVALUL MĂRUL DE AUR,

PREZIDAT DE GEORGE CORBU

Sub pom, aici s-au adunat

Clarvăzătorul, vulgul, orbul

S-admire mărul lăudat

Şi, fascinaţi, s-asculte Corbul!

*

M-aş face cuc, erete, graur

Să pot fura un măr de aur,

Să nu devină poamă acră

Precum a lui Misiuga soacră.

*

E şubredă dantura mea

Şi-un măr de aur e prea tare;

Ceva mai moale de-aţi avea,

Voi fi prezent la degustare.

*

Chiar dacă alb îmi este părul

Îmi curge în speranţă seva:

De n-o să iau ca premiu mărul,

O să mă mulţumesc cu Eva.

*

Acesta este adevărul

Ce face şi mai dură drama,

Voi tot vă lăudaţi cu mărul,

Eu, mai modest, cu epigrama.

*

Îl lăudarăţi într-atât

Că rămăsei cu el în gât.

113

EPIGRAMIȘTII DE DOI LEI,

CE ESTE VAI ȘI-AMAR DE EI

Renumiţilor epigramişti

Marian Dobreanu şi Nelu Vasile

Cei doi, de-acuma legendari,

Epigramişti sunt foarte mari:

Dobreanu M. pe-orizontală

Vasile N. pe verticală.

Identitate

Ăla chelu’

Nu e Nelu,

Iar ăl plăvan

Nu-i Marian.

M.D. și N.V. au împreună 110 ani

Este vârsta după care,

Tremurând cu pana-n mână,

Amândoi sau fiecare

Scrieţi epigramă bună.

N.V şi M.D. sunt Lei

Susţin aceasta cu temei:

La orişice manifestare

Devii mai vesel când apare

Vestitul cuplu de doi Lei.

114

CUM FOST-AU BINE ÎNȚEPAȚI

ARTIȘTI VESTIȚI ȘI LITERAȚI

Graficianul caricaturist

Aurel Ştefan Alexandrescu are mai multe premii în străinătate

Talentul nu mă prea doboară

Şi-a mea propunere-i concretă: Te rog, prescrie-mi o reţetă

Să pot şi eu să ies afară.

Graficianul caricaturist Leonte Năstase are numeroase distincţii

naţionale şi internaţionale

Formula-ţi grafică m-atrage, Printre desene m-am prelins,

Deşi ai lipsă nişte doage, Rămâi mereu un tip distins.

„Marelui“ Ştefan Popa Popa’s

Privind ţinuta-i curioasă Şi gabaritu-i elocvent,

Un gând năstruşnic mă apasă: Ştefan chiar pute… de talent!

Un epigramist anonim

îl atacă pe Mişu Sălcuţan

Când, delicat precum îl ştim, Răspuns îi dă la provocare, Distinsul Mişu-l face mare, Ca Pavelescu pe Nigrim.

115

Epigramistului C-tin Tudorache,

autorul volumului Antidot pentru tristețe

Țin în palmă, cu finețe,

Antidot pentru tristețe.

Îl înghit, în grabă mare,

Dar mă întristez mai tare.

Epigramistului Mihai Moleșag,

autorul volumului Ironii necesare

Afirm pe faţă, cu tărie,

Stigmatizând antecendentul:

În loc de blânda-ţi ironie

Mai necesar ar fi talentul.

Unui judecător epigramist

Deşi se crede-un ins de seamă

I-o spun direct şi răspicat:

E magistral în epigramă,

Da-n viaţă-i simplu magistrat!

Poeților George Achim şi Ion Tălmaciu

Eu neputinţa îmi exprim

Să-l înţeleg pe George-Achim,

Dar griji nu trebuie să-ţi faci

Atunci când l-ai pe Ion tălmaci.

116

Poetei Cornelia Ştefănescu din Piteşti

Eu, biet epigramist-poet Ce vrea de faimă să se-agaţe,

Cu ce să-ncep, de-aş vrea, concret, Să mă „pitesc“ la tine-n braţe?

Lui Nicolae Zărnescu

Să te „piteşti“... îmi pare rău,

Dar braţele-mi vor fi cam goale; Să mă găseşti va fi mai greu...

Mă rog, e treaba dumitale! Cornelia Ştefănescu

Poetul (C.Ş., poetă şi studentă la teologie)

Spunea Nichita, cu sfială, Că n-are viaţă personală,

Dar mai degrabă, -aş spune eu, Că n-are nici un Dumnezeu!

Poetului Silviu-Viorel Păcală

autorul volumului Plutonul de execuție

De-o fi cândva, la senectute, Să-mi dea sentinţa capitală, Aş vrea ca să mă execute

„Plutonul“ domnului Păcală.

117

În „Cronici albastre“

Nicolae Tiţa amplifică în mod exagerat

importanţa evenimentelor

Dresor de vorbe, cărturar, Ai vrea şi tu ca el să fii:

Când prinde-n palmă un ţânţar Îl şi transformă-n herghelii!

Înainte de citirea „Cronicilor albastre“

Duşmanii aprigi, mai cu seamă, Când vor ca să-mi renege viţa,

Îmi dau să lecturez din Tiţa Şi-apoi îmi amintesc de mamă!

După citirea „Cronicilor albastre“

Citindu-i „Cronicile-albastre“ Surprins de frazele-i măiastre,

Pot, fericit, să mor, în fine, Că nu a scris şi despre mine!

Nicolae Tiţa îşi lansează cartea

de Sf. Nicolae

Amară o să-i fie partea Acestui om plin de dorinţi,

Că, după ce-şi lansează cartea, Îl dau afară dintre sfinţi.

118

După lecturarea volumului de poezie

„Nelinişti tăinuite“ de Marin Langă

„Neliniştile“-ţi caudine Atât de mult m-au răvăşit,

Încât acum, precum vezi bine, Sunt tânăr şi neliniştit!

Poemele lui Marin Langă „curg“,

dar sunt absconse

„Neliniştile“-ţi „tăinuite“ -S fluide neobişnuite

Ce au volum, în fine, toate, Însă nu au capacitate!

În poeziile lui Marin Langă

apare foarte des cuvântul „lut“

A pus în ele-atâta lut, Că, pentru-o clipă, am crezut

Că virtuosu-ntru cuvânt Vrea să ne bage în pământ!

119

Doamnelor epigramiste

Vivi Ştefănescu şi Maria Tufeanu

Aceasta este tragedia

Ce o trăieşte-acum Zărnescu:

Ori între Vivi şi Maria,

Ori în tufean cu Ştefănescu!

Umoristului Dumitru Mitrana

Aşa cum scrii, aici insist,

Nu eşti deloc un umorist,

Dar, după nume, parcă-nclin

Să cred că eşti un androgin.

Umoriştilor Gogu Rusu şi Gigi Poşircă

Spun – ruşine să îmi fie –

Dar să mă scuzaţi, vă rog,

O poşircă Rusu scrie,

Iar nea Gigi e Van Gogh!

N.Z. nu vrea să se pună rău cu

N. Ghinoiu, Val. Smedescu şi Alex. Mircescu

Nu vreau s-aprind un foc de paie

Şi să mă frig tot eu, Zărnescu,

Când e Ghinoiu – Nicolae,

Iar Vali şi-Alex sunt cu „escu“!

120

Statele Unite

(interpretei de muzică populară

Ioana State)

Când mă apucase toana,

Îmi doream să „intru“-n State;

Acum, fiind mai în etate,

M-aş „uni“, solemn, cu Ioana!

Interpretei de muzică populară

Tudoriţa Gorjanu

De vreau să-mi treacă bine anu’,

Trec cât mai des pe la Gorjanu

Şi, de nu vrea „să-mi dea guriţa“,

O las şi plec la Tudoriţa.

Tudoriţa Gorjanu a cântat înainte,

iar Ioana State după recitalul meu epigramatic

Când ele vor să mă corupă,

Plăcerea-i fără de cuvinte

Cu Tudoriţa înainte

Şi cu Ioana State după.

121

CATRENE VESELE ȘI TRISTE

PENTRU ACEI CE FAC REVISTE

Revistei HAZ DE NECAZ

La lectură, de insişti,

Simţi că nu-i lipseşte hazul, Însă unul e necazul:

Nu găseşti epigramişti.

Revistei HAZ DE NECAZ, avându-l ca redactor șef pe Ioan Miclescu,

la apariţia numărului 50

Măreţ îţi este viitorul Revistă, dragă, să trăieşti

Şi să ne dea, fertil, umorul Din ce în ce mai mulţi Micleşti.

Inginerilor Lică, Nicolae şi Vasile

Tragedia dumnealor Orice cititor o ştie: Au reviste de umor, Însă n-au tehnologie.

V. Lică, N. Nicolae şi N. Vasile, redactori ai unei reviste ideale

Aceşti redactori şefi vestiţi De-or să lucreze împreună, Vom fi şi noi mai fericiţi

Că, în sfârşit, revista-i bună.

122

GROZAVI, VASILI, PANDURI, DOBRENI

ȘI ALȚI EPIGRAMIȘTI GORJENI

HOHOTE-le după 10 ani

Eu, sincer dacă vreţi să fiu,

Privind trecutul care-l au,

Mă credeţi, nici acum nu ştiu

În care HOHOTE să dau.

*

La orice pas recidivişti,

Epigramişti sau catrenari,

Aceşti copii teribilişti

La 10 ani sunt tot SUG*-ari. *Societatea Umoriștilor Gorjeni

Armonie gorjenească

Ăl ce-a scris nevinovat,

Ăl citit şi ăl stilat,

Ăl bărbos şi ăla chelu’

Râd în HOHOTE la Nelu.

Prolificul scriitor gorjean

Alex. Doru Şerban a devenit bunic

N-au să-ţi mai pară anii grei

Când ai în juru-ţi nepoţei

Şi ai ajuns să ne uimeşti

Scriind mai mult decât citeşti.

123

Marian Dobreanu îmi cere să-l atac

De vrei de tine să mă iau,

Dă-mi să mănânc şi dă-mi să beau

Şi, numai dacă-mi este bine,

Poţi să te iei şi tu de mine.

Interesant

Gândire ai de om sărac:

Doar să mănânci şi să bei bine-

Iar eu nu ştiu ce să mai fac:

Mă iau sau să mă dau la tine?!

M. Dobreanu

La apariţia volumului de duleuri epigramatice

„Pandurii cârcotaşi“, autori

Marian Dobreanu şi Valentin Groza

Voi, bravi panduri, v-aţi duelat

Şi-aţi scos o carte cu pretenţii.

Vă mulţumim, ne-aţi demonstrat

Ce valoroşi sunt oponenţii!

124

Autorecunoaştere

Am scos o carte şi ne „tai“

Zicând că poate-am tras un tun

Şi că – vezi Doamne – nu ştiai

Nici tu cât poți să fii de bun!?

M. Dobreanu - Pann duru’

Pann Duru’-lui şi GrozaV-ului

E paradoxală faza:

De-i citesc, îmi pierd măsura ‒

La M.D. mă dau de-a dura,

La V.G. m-apucă groaza!

Cu ocaua mică

Îngrozit, se dă de-a dura,

Plânge ca o turturea,

Că l-a blestemat natura

Şi-a pierdut şi ce n-avea.

GrozaV

Ai întrecut măsura

Când versurile ne citeşti,

Ţi-e groază şi te dai de-a dura…

Poate ţi-o face rău lectura

Şi-i primul semn că te ZĂRNeşti!?!

Pann duru’

125

Venind la Tg. Jiu împreună cu o damă,

Marian Dobreanu mi-a asigurat condiţii

speciale de cazare la Hotel Anabelle

Eşti un prieten bun, fidel,

La dame priceput, ca mine:

Doar am intrat în Anabelle

Şi mă simţeam atât de bine!

Pentru condiţii speciale

N-a fost greu să te cazeze

La hotelul mult visat –

Greu i-a fost să instaleze,

Camerele de… filmat!

GrozaV

Oare?!

Când e vorba de hotel,

Hai că mă pricep niţel.

Dar sunt priceput la dame

Cum eşti tu… la epigrame!

Pann duru’

Eu… priceput la dame?

Cu laude mă copleşeşti –

Nu-s Făt-Frumosul din poveşti…

Iar damele m-au priceput

… De la-nceput!

Pann duru’

126

DESTIN MAI VESEL SAU MAI TRIST

ÎN VIAȚA DE EPIGRAMIST

La Turceni am primit

o diplomă mică pentru un premiu mare

Sunt premiat, şi nu mi-e frică,

Dar n-am să fac aici fasoane:

Deşi e diploma cam mică,

Hârtia e de milioane.

Unui fals antologator de epigrame

Ai scos o carte mult râvnită

Cu multe nume consacrate –

Atâtea pagini masacrate,

Iar epigrama păcălită.

La un festival de epigramă

tema a fost liberă

Fac o notă discordantă

Şi te bagă în dilemă

Sexul fără de amantă,

Şi-epigrama fără temă.

(Ana)temă: COȘ MARE

Deşi-s în plină afirmare,

Nu sunt ca alţii, plin de haruri;

Cătând plural la coşul mare,

Am început să am coşmaruri.

127

UNEORI AI GHINION

CÂND TE AFLI-N AVION

Unei frumoase stewardese,

care m-a servit cu o napolitană și o cafea,

care au costat enorm

Cafea fierbinte am servit

Și am mâncat într-o viteză,

Apoi am stat și m-am gândit:

Mai scumpă e o stewardesă.

Două stewardese mi-au recomandat

parfumuri foarte fine,

dar și foarte costisitoare

Fetele m-au îmbiat,

Cu parfumuri foarte fine,

Dar am stat și-am meditat:

Mie nu-mi miroase-a bine!

Păsări migratoare

Au vrut să zboare, an de an,

Dorind să schimbe cursul vieţii,

Dar toţi căzut-au de fazan,

Când i-au întors din zbor sticleţii.

128

CATRENE FINE ȘI PICANTE

IVITE PRIN RESTAURANTE

O chelneriţă mi-a turnat băutură

într-un pahar pe care era scris:

„Evită mahmureala, rămâi beat!“

Când m-ai servit, vibrat-a sala

Şi-n suflet mi-ai aprins scânteia,

Voi evita, deci, mahmureala,

Dar nu pot evita femeia.

Unei chelneriţe care nu zâmbeşte

Am să-mi permit, acum, să-ţi spun,

Deşi am să întrec măsura:

Un zâmbet cald e mult mai bun

Decât ţi-e vinul şi friptura.

După o gustare la restaurant

Când, mic şi trist, în farfurie

Îmi puse, astăzi, cârnăciorul,

Zisei, privind cu nostalgie:

„Băiete, ăsta-i viitorul!“

Unei chelneriţe

Frumuşică, aranjată

Şi cu mersul legănat.

Notă maximă i-am dat

Şi-am primit nota… de plată!

129

PREZENTUL AZI NE-O DOVEDEȘTE:

POLITICA TOT CURVĂ ESTE

Preşedintelui Traian Băsescu

Nu ştiu care-i este viţa

Şefului acesta hoţ,

Dar de când şi-a ras şuviţa,

Nu mai e aşa cu moţ.

Politică la WC

Pe wc m-aşez firesc cu

Fundul gol şi, cu noroc,

Îl elimin pe Băsescu…

Când, la uşă: Boc, Boc, Boc!

Reflecţie

În lumea aceasta opacă

Din Marele Templu Divin,

Mi-e milă de cei care pleacă,

Şi-i plâng pe-acei care vin.

C-tin Tudorache

Antireflecţie

În ţara aceasta săracă,

În care e totul străin,

Băsescu nicicând nu mai pleacă,

Iar Boc injectează venin.

130

Haos prezidenţial

N-ar trebui să dăm uitării Un amănunt ce nu ne place: Când capul face şi desface, Atunci e vai de talpa Ţării.

După alegerile din iunie

Ce vreme splendidă, ce soare! Cât poate viaţa să îmi placă!

E iar corupţia în floare, Şi pân’ la toamnă-o să se coacă!

Năstase versus Băsescu

Prosperitatea o să vină

Şi-avem alternative două: Ori vom avea mai multe ouă, Ori, în sfârşit, va fi lumină.

Unui carierist fals religios

Acea obsesie sublimă

Îl Paşte-n suflet cu ardoare: Să fie de Crăciun cu primă

Şi promovat în Postul mare.

Petre Roman candidează a doua oară la președinție

Surprins de veste într-atât, N-am mai putut sta în picioare;

Știam că nu prea are gât. Acum văd că nici cap nu are.

131

Unui primar de comună

cu câteva mandate la activ

De mă vei vizita, să ştii,

N-am să te-ntreb de unde vii…

De-ajung la tine, pe poteci,

Eu te voi întreba: „Când pleci?“

Ziaristul

Zilnic e în cursă pentru

A expune critic fapta:

Scrie sincer despre Centru,

Când cu Stânga, când cu Dreapta.

Unor foşti

Au tot furat şi au minţit

S-au îmbătat şi-au preacurvit,

Şi vai, ce mare nedreptate,

Trăiesc şi astăzi din păcate.

Ierarhia socială

Construim pe baze tari

Ierarhia socială:

Fac bogaţii bani murdari

Şi-acoliţii lor îi spală.

132

Mătuşa Tamara nici n-ar fi existat

Pierdută şi neconsolată,

Moştenitoarea spune tristă:

Era o doamnă minunată...

Ce mai, ceva ce nu există!

Sunt implicaţi cei din actuala Putere

şi personalităţi internaţionale?

Năstase Ady a clacat

Şi nu mai poate roade osul:

La cât de mult s-a implicat,

Nu face faţă nici cu dosul.

Adrian Năstase e mort

din punct de vedere politic

Nu ştiu ce şi nu ştiu cum ─

Situaţie-n derivă ─

PSD-ul pune-acum

Bombonelul pe colivă.

Sezoane parlamentare

De dimineaţă până-n seară

Solemni îşi poartă mapele,

Dar toţi sunt nişte „pierde-vară“

Şi mint „de-ngheaţă apele“!

133

Activitate parlamentară

Chiar într-un hibernal decor

E-o atmosferă-atât de caldă,

Căci în Senat se-„aprind“ când vor,

Iar Deputaţii o tot „scaldă“!

Candidaţilor la alegerile prezidenţiale

Acum mi-e frig, acum asud,

Nu înţeleg ce se petrece:

Mă trec călduri când îi aud,

Iar de-mi promit, mă lasă rece!

Primarul Băsescu

a distrus chioşcurile buticarilor

Şi-a respectat, solemn, cuvântul:

În zile, lungi, caniculare,

Băsescu a trecut ca „vântul“

Şi i-a lăsat „cu ochii-n soare“.

A sporit numărul de acuzaţii

la adresa lui Ion Caramitru

Ministrul e la cotitură

Şi-i negru, chiar, de supărare:

Deşi e „secetă“-n Cultură,

La dânsul „plouă“ cu dosare.

134

Impozite

M-am însurat în clipă fastă,

Că-i tare harnică şi bună;

Nici nu mă mir dac-or să-mi pună,

Impozit dublu pe nevastă.

Primăvara tranziţiei noastre

E primăvară-n fiecare Căci verde este faţa noastră: Corupţia-i din nou în floare, Iar preţurile-ncep să crească!

Primăvară agitată

Nu e nici noapte şi nici ziuă, Iar ţara-i una cu pământul, Guvernul bate apa-n piuă Şi-n buzunare bate vântul!

Greutăţile tranziţiei

Când lefter eşti şi n-ai avere,

Dar mai seduci cumva vreo doamnă, Îţi spui în suflet cu durere:

„Oh, de-am mai duce-o pân' la toamnă!“

135

Guvernul va lua măsuri drastice

Avem o viaţă ca de câine Şi-aud un zvon printre confraţi Că e posibil, chiar de mâine,

Să fim eutanasiaţi!

Românului

Când ştiu ce mult te-ai chinuit, Acum, în prag de primăvară,

Eu îţi urez cu glas sfârşit: „Fie-ţi tranziţia uşoară!“

Încălzire în cuplu

Atunci când ne apucă jalea,

Iar frigu-n noi s-a-ntărâtat,

Ne-nfofolim, tăcuţi, în pat!

Şi... tranzităm spre filme „d-alea“.

La pomul lăudat

Spre Vest păşind în pas vioi Şi dând zicalei, astfel, tonul, Nu vom uita să luăm cu noi Ocaua, mâţa şi trombonul.

136

Perseverenţă

E sublimă încercarea

Ce-o probăm de-o veşnicie:

Cu răbdare trecem MAREA

NEAGRA noastră sărăcie.

Ştiri TV sângeroase

Aceeaşi ştire - ia, priviţi -

De care nu mai pot să scap:

Părinţi cu leuca loviţi

Şi mulţi copii bătuţi în cap.

Cuplu de muzicanţi pe scena politică

Insoliţi ca repertoriu,

Ierarhiile răstoarnă:

Tatăl - trombonist notoriu,

Iar băiatul - tare-n goarnă.

„Să intrăm în Europa“

Ţiganul Cioară, bun român,

Muri la Viena, de bătrân

Şi-l îngropă acolo popa;

Deci a intrat în Europa.

137

Starea naţiunii

Guvernul, prompt şi diplomat,

Ca să ascundă-această stare,

O nouă modă-a decretat:

Aceea fără buzunare.

Arca lui ION ILIESCU

Cu boi, măgari, catâri, cămile

Şi alte fiinţe elevate

Am stat, nu patruzeci de zile,

Ci timp de-aproape trei mandate.

Salariul

Nu-i nici prea mare, nici prea mic,

Dar pot, cum poate fiecare,

Să beau o bere c-un amic

Sau să mănânc un mic la mare.

La votarea noii Constituţii

Scuzaţi părerea mea vetustă

Despre votarea asta snoabă:

Am constituţie robustă,

De ce-aş vrea oare alta slabă?

138

Răbdarea

E-acel lăuntric sentiment

Ce similar e cu Infernul,

Când soaţa se îmbracă lent

Sau speri ce ţi-a promis guvernul.

Speranţa

E un sporadic sentiment

Ce-apare estompând Infernul,

Când mândra te îmbie lent

Şi când se schimbă iar guvernul

Mihaela Kerestély

Îndoială

Mă-ntreb şi clatin des din cap

Reliefînd anomalia:

La politician prostia

Să fie oare handicap?

Certitudine

De îndoieli vreau să te scap:

La politicieni de gală

Prostia nu e handicap

Ci însuşire capitală.

C-tin Iuraşcu-Tataia

139

PREZENȚA, DUPĂ CUM SE PARE,

E CAM REDUSĂ LA VOTARE

Candidaţilor electorali

Când noaptea la televizor,

Îi văd certându-se de zor

Şi invocându-l des pe Domnul,

Îmi spun: „Eu voi alege… somnul!“

Fanta urnei electorale

Finalizând, ca fiecare,

Prin act, istovitoare, truda,

Celebra fantă-acum îmi pare

Poarta sărutului… lui Iuda.

Politica, boală grea

Cum e politica o boală

Pe care s-o mai duc nu pot,

Am pus la lucru-ntreaga-mi şcoală

Şi i-am găsit un anti… vot.

„Muică, toţi suntem de-un neam“

La urne votul când dădeam,

Ştiam că suntem toţi de-un neam

Şi de-aia-i totul fără rost:

Suntem de-un neam, dar de neam prost!

140

Statistica arată

o prezenţă redusă la votare

Măi, statisticiene, dragă,

Prezenţă este întrutotul,

Dar unii-şi bagă-n urne votul,

Iar alţii altceva îşi bagă.

La votare

De e dorinţă colosală

Sau doar indiferenţă crasă,

Prostia individuală

Devine fenomen de masă.

„Câinii latră, ursul merge“

Aici, de-a lungul şi de-a latul,

Istoria-şi urmează cursul,

Electoratu-i cu lătratul,

Iar cei aleși doar plimbă ursul.

După alegeri

Atunci, la urne, fiecare,

Când ne votam contemporanii,

Doream cu orice preţ schimbare,

Dar văd că am schimbat doar... anii.

141

Anticiparea

alegerile anticipate

Cine e profan, alege,

Cine e deştept, culege,

Cine vrea să mai rămână,

Când anticipă, amână!

Cameleonism politic

Vestea cea bună-i foarte rea:

Anticipate vom avea;

Vestea cea rea e mult mai bună:

Anticipatele se-amână!

Anticipată şi amânată

Cât de cruntă mi-e ursita:

Am s-amân, de data asta,

Întâlnirea cu iubita,

C-a anticipat nevasta!

142

ACCEPT IDEEA, PESTE ANI,

CĂ ASTĂZI TIMPUL COSTĂ BANI

Banii sau viaţa?

Accept ideea, peste ani,

Că astăzi timpul costă bani,

Dar limpede-i ca dimineaţa:

Nevastă de-ai, te costă viaţa.

Timpul costă bani

Aflat cu treburi în Olimp

Mereu constat nu am timp,

Dar nu-i deloc o tragedie:

Mai fac şi eu economie.

143

SĂ ȘTIȚI CĂ BINE NU-I DELOC

VIAȚA SĂ ȚI-O TRĂIEȘTI LA BLOC

Bloc

Construcţie armonioasă,

Ce nu e nici coteţ, nici casă.

Viaţa

Nu exagerez deloc Cu o maximă glumeaţă: Dacă n-o trăieşti la bloc, Parcă nu mai este viaţă.

Stau la etajul zece

Nici un vecin n-o să mai zică

De mine că-s cu pluta dus, Acum, când dânsul îşi explică

De ce-l privesc aşa de sus.

Vecinii fac multe chefuri

Fiecare este şef Şi mă supără enorm:

Când am şi eu chef să dorm, Dânsul are chef de chef.

Debranşarea de la încălzirea centrală

Vecini, azi, cu mic cu mare,

Semnat-au pentru debranşare, Dar eu speram, de data asta, Să-mi debranşeze şi nevasta.

144

Ferestrele nu sunt bine etanşate

De ce e vântul elocvent Prin şuieratu-i foarte tare? Ar vrea ca şi-n apartament

Să-mi bată iar prin buzunare.

Liftul se defectează des

Exacerbându-ne infernul, Avem un lift ca şi guvernul:

În coborâre sau urcare Sau, periodic, în stagnare.

Îmi plouă în apartament

Cât de mult aş vrea şi eu Să încep o viaţă nouă:

Tot mă rog la Dumnezeu, Dar se face iar că plouă.

Mi-am tras gaze

Am trecut prin multe faze, Agravând-mi traiul silnic Şi mănânc fasole zilnic,

Fericit că am şi gaze.

Punct şi de la capăt

Faianţă nouă-am aplicat, Frumoasă fără de pereche, Iar gresia, fiind mai veche,

De-atâta ciudă a crăpat.

145

CATRENE OCAZIONALE

PENTRU PERSOANE CEREBRALE

„Ministrului“ Culturii Gorjene

De la Tisa pân’ la Nistru –

Vocea lui de brav „ministru“…

Când e vorba de Cultură,

Dar mai bine tac din gură!

Malvinei

Nomad, cu versul meu de foc

Prin spaţii-aş fi strunit lumina,

Aş fi oprit şi timpu-n loc,

De nu-mi cădea cu tronc Malvina.

Frumoasei Roxana

Astăzi am făcut-o lată:

Bună-a fost mâncarea toată,

Bune-au fost cafeaua, sana,

Dar mai bună e Roxana.

Cameramanului Ionuţ Ungureanu

Eşti un băiat aşa drăguţ,

Un nume ai frumos – Ionuţ –

Şi azi aş vrea c-o damă bine

Să intru-n cameră la tine.

146

Simpaticului psiholog Mihai Picu

Am făcut o constatare:

‒ Spun aceasta fără frică ‒

Nu-i bărbat ca orișicare;

Picu e frumos de… pică!

Psihologul Mihai Picu a fost confundat

cu fotbalistul Viorel Moldovan

O lume-ntreagă el uimeşte

Şi îi surâde viitorul,

Cu capul dumnealui gândeşte,

Precum loveşte cu piciorul.

Relaţie între doi doctori

(doamna Rotaru – cardiolog,

domnul Bădescu – gastroenterolog)

Îşi dă seama fiecare

Că relaţia promite:

Ea la inimă nu-l are,

Dumnealui nu o înghite.

147

Grija medicului față de pacient

Se întâmplă evenimentul:

La o examinare-atentă

Îmi întrerupse tratamentul

Și îmi prescrise-o... asistentă.

Asistentei Luminiţa – Viorica – Mimi

Cu-a ei de voie bună doză,

Şi veselă şi zâmbitoare

E Luminiţa ca o floare:

Şi Viorică şi Mimoză.

Asistenta Mariana Geambașu

m-a așezat între două inele magnetice

Tânăr fiind şi pui de lele,

Cu fetele la sol stăteam;

Iar astăzi, când probleme am,

Stau cu Geambaşu, la inele.

Aceeași asistentă

vrea să slăbească

Delicată şi drăguţă,

Când apare-n faţa mea,

Chiar de este cam plinuţă,

Ea e slăbiciunea mea.

148

Unui epigramist mic de statură

Vrei să ne „duelăm“ mereu

Şi mintea ţi-o frămânţi de zor;

S-ajungi la cerebelul meu,

Ţi-ar trebui un ascensor!

Foarte veselei Laura Saimac,

parteneră ideală în umor

Facem o echipă bună,

Dacă suntem împreună,

Căci nu-i mare compromisul:

Ea cu râsul, eu cu scrisul!

Bărbosului publicist, Dumitru Sârghie

Prea mult nu vreau a aştepta:

Îţi dau volumul şi-am plecat!

Însă-mi doresc, neapărat,

S-o comentezi, pe „barba“ ta!

Distinsei doamne Aurelia Grosu

Mai mare-i preziceam folosu'

Cărţii cu vesele safire,

Dar iată c-a citit-o Grosu

Şi-a constatat că-i cam „subţire“!

149

Publicistului Valentin Ciocan

Ce-am scris nu-i oarece scofală

Şi nu vreau lauri să primesc;

Eu Nicolae mă numesc,

Dar nu mă lua drept... nicovală!

Poetului George Nina Elian

Aşa poet n-am mai văzut

Şi în elogii mă întrec,

Că-n dînsul, iată,-au încăput

Un ins, o fată şi un... grec!

Poetului Constantin Mirea,

adeptul versului clasic şi al vinului bun

Din Labiş el sorgintea-şi are

Şi-n vers m-ar bate în duel,

Dar la băut sunt eu mai tare,

Fi'ndcă mă trag din Păstorel!

Pictorului Nicolae Truţă,

apropo de grafica simplă

a volumului meu de epigrame.

De-mi vezi desenele naive,

Mi-acorzi firave perspective,

Dar alta îmi va fi măsura

Când vei citi literatura!

150

La lansările de carte,

profesoara de limba română, Cecilia Romaniuc,

vorbeşte numai la superlativ

Voi da examen la lansare

Şi Romaniuc îmi va fi „profă“.

Precis îmi dă o notă mare,

Chiar dacă eu sunt catastrofă!

Renumitului artist popular, Constantin Niţu

Lumina astrului solar

Spre-aceleaşi înălţimi ne poartă;

Tu eşti artistul popular,

Iar eu sunt popular în artă!

Simpaticei jurnaliste, Georgeta Luţu

Vei scrie, poate, despre mine

Un reportaj elogios,

Dar eu consider că nu-i bine

Să te cobori atât de jos!

Actorului Nicu Popa

Îl ştiu volubil şi activ

Şi-am stat crispat până la fine;

Acum, că a vorbit de mine,

M-a „îngropat“ definitiv.

151

Foarte veselei poetese Lucica Dumitru,

fostă colegă de cenaclu

Am scris la poante cu duiumul,

Şi, de mă critici, nu zic pâs;

Ţi-aş dărui cu drag volumul,

Dar tare mi-e că mori de râs!

Doamnei Elena Cruceru,

poetă şi critic literar

Poet fiind, m-aţi lăudat

Şi chiar slăvi m-aţi ridicat;

Cu epigrama, îmi zic unii,

Am cam ajuns de râsul lumii!

George Vaiman mi-a dedicat un poem în care

susţine că sufăr de o boală fără leac

Mi-ai făcut surpriză mare,

Când mi-ai scris vreo patru rânduri,

Dar, în loc de vindecare,

M-ai băgat în patru scânduri.

Lui Gheorghe Geantă,

autorul volumului „Eterna regăsire“

Când mi-aruncai un ochi în Geantă,

Văzui „Eterna regăsire“,

Mă pomenii pe lumea-ailaltă

Şi nici că-mi mai venii în fire!

152

Lui George Vaiman,

apropo de poemele sale

„Vis de iarnă cu...“

Visam mereu, îmi amintesc şi-acum,

Şi mă trezeam cântând şi radios;

De-atâtea ori visam aşa frumos

Că… tot nu debutaseşi în volum.

Poetei Margareta Mariana Saimac

autoarea volumului de versuri „Umbra“

Într-un ceas târziu de toamnă,

Când privit-am librăria,

„Umbra“ ţi-am zărit-o, doamnă,

Însă nu şi poezia.

153

STROFE CE-NŢEAPĂ CA URZICA

PENTRU VAN GOGH DE LA OSICA

Caricaturistului Gogu Neagoe

Pe Gogu l-am apreciat,

Că-i talentat peste măsură,

Nu pentru tot ce-a desenat,

Ci chiar el e caricatură!

Gogu Neagoe este supranumit van Gog

Nu sunt în viaţă demagog

Şi-adesea sunt imparţial:

Neagoe este un van Gog(h)

Aşa cum eu sunt Marţial!

Gogu Neagoe din Osica – Olt

a fost premiat în Japonia

Admiţi că e viclean,

Vrei nu vrei,

C-ajunse din oltean

Sensei!

154

Gogu se întoarce (din Japonia)

Când, întrebat de-o faţă-anostă,

Caricatura cam cât costă,

Răspuns-a Gogu: „Mai nimica –

Un drum de-aici pân’ la Osica!“

Gogu Neagoe realizează mai bine

caricaturile color decât pe cele alb-negru

Desenu-n colorit aprins,

Pe toţi, îndată, i-a convins

Că Gogu e un om integru:

Nu-i place a munci la negru!

Gogu Neagoe este membru al

Academiei „Popa’s“ şi al

clubului de umor „Paşaport de oltean“,

înfiinţat de curând

De la-nceputu-acestui an,

Mi s-a părut normal şi mie

Să intri la Academie

Cu paşaportul de oltean!

155

DIALOG

NICOLAE PETRESCU – NICOLAE ZĂRNESCU

Pentru invitaţii slătineni

Cu paşaportul de oltean

Şi eu am fost la Slatina.

Primindu-i azi ca piteştean,

Se întăreşte datina!

Despre paşaportul de oltean

Petrescu, ce-i un domn stimabil,

Cu paşaportul mă aţâţă:

Al nostru este veritabil,

Pe când al vostru-i sub… căruţă!

Parafrazând pe Minulescu

„Fetele din Slatina

Cu ochi mari, cât strachina“

Nu-ţi dau minim de confort,

Dacă nu ai paşaport!

Fetele din Slatina nu se lasă aşa uşor

La soaţă n-am să-ţi fac raport,

Nici nu mă ţin de tine scai;

Degeaba ai un paşaport,

Dacă pe „vino-ncoa“ nu-l ai!

156

Revenind la invitaţi

Oltenii şi cu Restul Lumii,

De-un timp fac Festivalul Glumii…

O să-i vedeţi, sunt puşi pe glume,

Că azi scot şi ei capu-n lume!

Oltenii scot capul în lume

Aşa cum este şi normal,

Avem un mare festival

Şi, când glumim, nu ne jucăm:

Noi scoatem capul ca să dăm!

În concluzie

Cu Paşaportul de Oltean

Se intră-n „Spaţiul Slătinean“

Şi noi, azi, viză le vom da

Pe scenă,-aici, la Davila!

Viza piteştenilor

Îţi faci din asta o deviză

Să ne oferi râvnita viză,

Dar, dacă eşti un tip galant,

Ne duci şi la restaurant!

157

CUM SE SCURG ATÂTEA ZILE

PRIN CĂLCÂIUL LUI ACHILE

Supraponderalul

Nu-i ceva paradoxal:

La un om cu-atâtea kile,

Apetitul colosal

E călcâiul lui Achile.

Aptitudine

La o vârstă oarecare,

Arma noastră fără frică

Cred că numai una mică

Poate s-o mai facă mare.

Bătrâneţe

Te sfârşeşti încet cu zile,

Deznădejdea te pătrunde,

Iar călcâiul lui Achile

E aici şi e oriunde.

158

EPIGRAME FINE

ȘI CIOPLITE BINE

Confesiune

Nu îmi doresc compătimire

Dar vreau să ştiţi, prieteni buni:

Nu sunt în cură de slăbire,

Dar am atâtea slăbiciuni…

Praz

E produsul anului:

Colgate-ul olteanului.

Epitaf unuia certat cu igiena

A murit neconsolat:

Superficială-i groapa

Şi-n sicriul fisurat

S-ar putea să intre apa.

Băi

Locuri unde toţi sărmanii,

Copleşiţi de oboseală,

Trupul plin de boli şi-l spală,

Iar bogaţii-şi spală banii.

159

După şederea în Italia,

Florin Radu Răducioiu

are probleme cu limba română

Fost atacant, el nu se teme

Şi e năbădăios din fire:

Deşi retras de multă vreme,

Mai bagă goluri… în vorbire.

Prostituatele au intrat în Europa

Mai pregătite an de an,

Spun la-nceput „How do you do!“,

Când dau în greu – „Allez!“, „Come on!“

Şi la sfârşit – „Merci!“, „Thank you!“

Tinerele din ziua de azi

Fetele vorbesc cam multe

Şi se „ard“ pe săturate:

Pentru unii „e“ inculte,

Pentru alţi „e“ stricate.

Unui prieten, profesor de engleză

Mănânci în stilul englezesc:

La breakfast, lunch ceva firesc,

Apoi ce ai la five o’clock…

La dinner nu mănânci deloc.

160

Big Brother şi MISA

Emisiunea asta lungă

Şi-atât de mediatizată,

Privind la dânsa într-o dungă,

MI S-A părut cam deocheată.

Haiduc modern

Cum greu îi e românului,

Trăind de azi pe mâine,

Sărac, ia calea codrului

De pâine.

Epitaful

Catren cu caracter burlesc,

Înscris pe cruce, printre flori,

Citit de bieţii trecători

Ce-apoi, de râs, se prăpădesc.

Cavou

Incintă austeră, mare,

Ce-ajută la teleportare.

Cimitir

Un loc păstrat cu stăruinţă

De morţii veşnic în şedinţă.

161

Râmnicu Sărat are o piaţă agroalimentară

cu fotocelulă la intrare şi aer condiţionat

Orăşene, fraiere,

Vei găsi de toate cele

La ţărănci fotomodele

Şi ţărani cu aere.

Pământ

Un loc adânc şi primitor,

Ce poate înghiţi o oaste,

Unde-un epigramist minor

Cultivă des catrene proaste.

Fugile lui Brâncuşi

Din Hobiţa-n Târgu Jiu

Alergai pe drum mereu;

Ai fugit şi mai târziu:

Din Paris, la Dumnezeu.

162

Sibiu – capitală culturală europeană

Făcându-şi din Cultură mit,

Taxat pentru-ndrăzneală,

Sibiul nostru şi-a primit

Pedeapsa: capitală.

Vizitând Sibiul

Pe străzi, la braţ cu zeul Bacchus,

Îmi pun problema, an de an:

Să fiu tăcut, precum Olahus,

Sau răzvrătit, precum Cioran?

Mulţi doctori se-mbogăţesc

pe seama bătrânilor

Doctori mulţi, cu două feţe,

Ce se bat în piept că-s tari,

Se slujesc de bătrâneţe

Ca să strângă bani murdari.

Statutul poliţistului

Poliţistul-adevărat

Şade sigur pe c…

Nici nu-i pasă ce-i în jur

Că de toţi îl doare-n c…

163

Un cuplu formidabil

El, ziarist cu pregătire

Ea, gură-cască printre plopi.

El dă-n guvern cu îndârjire

Ea, mai modestă, dă în gropi.

Anunț către o eventuală admiratoare

Poet, recunoscut și-afară,

Dau toată porția de vise

Și toată faima literară

Pentru picioare larg deschise.

Scrisoarea lui Făt-Frumos către Ileana Cozânzeana

Te rog ca să mă ierți, iubire!

Luptăm. Dușmanii vin ca valul.

Am să amân a mea sosire.

De nu mai rabzi, îți trimit calul.

Unui coleg de serviciu

care a venit din concediu

După așa convalescență

Are purtări echilibrate:

Numai cu minus la prezență

Și doar cu plus la ... greutate!

164

Dascălul incoruptibil

„Profesore, ştiţi, fata mea

Va da admitere la anu’.

Ca să interveniţi aş vrea...“

Dar, ferm, el îi răspunse: „Ba nu!“

Cuplu de chirurgi

Temperamente exemplare,

Dacă le dai, nu fac fasoane,

Căci mâini „de aur“ dânsa are,

Iar dânsul e „de milioane“!

Epitaful mediocrului

Toţi suferim de a lui lipsă, Căci soarta-i fu atât de sumbră,

El era veşnic în eclipsă: Pământului îi făcea umbră.

Un primar s-a implicat

în festivalul de umor

E lăudat peste hotare,

Nu doar din Tisa până-n Nistru.

Dânsu-n politică primar e,

Iar în umor e prim-ministru.

165

Şi elevii care au note mari fug de la ore

Cum au luat notele „de sus“, N-a avut nimeni ce le face:

La Bach-us, la concert s-au dus, Căci „Fuga“ tare mult le place!

La un liceu limba engleza

este predată de o americancă

Iată că şi-n învăţământ Ceva îmi pare ca se schimbă Ea nu-i de-aicea de pământ,

Însă expertă e în limbă!

Dorințe la festivalul

Oltenii şi ... restul lumii

Să fiu un as în epigramă

- oltean, adică, vreau să zic -,

Să fiu băgat de toţi în seamă...

În ... rest nu mi-aş dori nimic!

Primarul ne-a asigurat că

va primi un împrumut nerambursabil

pentru rezolvarea problemei căldurii

De-ar fi s-o văd şi pe-asta, eu

Voi fi atâta de amabil,

C-am să-i predau paltonul meu

Şi-am să-l declar nerambursabil!

166

Doi soldaţi sportivi

Sunt plini de glorie şi falduri, Au faimă demnă de-un pifan,

Căci primul e fruntaş la garduri,

Iar celălaltul la ciocan.

Visul sublocotentului

la absolvirea școlii de ofițeri

Nu vreau nici cerul şi nici marea, Ci mi-e mai simplă doleanţa:

Să-mi vadă ochii liberarea Şi sublocotenent pe Tanţa.

Superbei prezentatoare Gabriela Păsărin

Un înger e pe raza lunii Şi, când concursul s-a-ncheiat, Chiar de mai lăcrimează unii,

Ea dă din aripi şi-a zburat!

Mai vârstnicului Gheorghe Suciu,

care-mi spune mereu:

„Zărnescule, am fost şi eu ca tine!“

C-ai fost şi tu la fel ca mine,

Te înţeleg, dar nu fi trist...

Eu altceva nu-nţeleg bine:

Ai fost, cumva, epigramist?

167

Simpaticului George Corbu,

autorul volumului „Corbigrame“

Prin scris, prin voce, prin statură

A dus la bun sfârşit programul

Şi-a inventat şi „corbigramul“

Ca unitate de măsură!

Unui epigramist aflat la o vârsta înaintată

Când, jubilând la masa plină,

Sporişi în vintre randamentul,

Mi te scăpaşi o briză fină

Ce-i sinonimă cu talentul!

Expansiune

De la Bucureşti la Roma Romii-şi răspândesc aroma, Iar românii, mai modeşti,

Doar din Cluj la Bucureşti.

Voi sunteţi urmaşii Romei?

Răspunsul doct, documentat

Şi explicit argumentat, Constat acuma, cu stupoare, C-a fost furat din întâmplare

168

Evoluţie

Să doarmă liniştit în fân Visa orice ţăran român.

Azi, stând la bloc, fără un ban, Visează c-a ajuns ţăran.

Unuia care-mi cere mereu

să-i fac un catren

M-a-ntrebat oligofrenul

Dacă am făcut ca-trenul.

Dacă nu, o să-mi arate.

Şi-atunci am făcut... ca-rate!

Dentistul alcoolic

La dinţi chemare

N-ar avea,

Dar trage tare

La măsea.

Epitaful unui prezervativ

Zvârlit aici, printre morminte,

Găsiţi un criminal ostil:

Complice-având un rău părinte,

Ucise-n pat un biet copil.

169

Doamna Y a străbătut un drum lung

pentru a mă servi cu o cafea bună

Ca să-mi asigure confortul,

Veni cu greu din depărtare,

Însă a meritat efortul:

Ştia că-i mare şi e tare.

Patriotul fumător

Nicicând să nu te îndoieşti

De cei ca mine, devotaţi:

De „scap“, cumva, de Mărăşeşti,

Mă „duc“ curând după Carpaţi.

După o partidă dintre un şahist şi o şahistă

Din vorbă-n vorbă s-au pornit

Şi jocu-a fost încrâncenat,

Dar tot vorbind, au obosit

Şi au căzut, subit, la pat.

Calități

De toate are, să-i ajungă:

Chelie, bani, maşină, burtă,

Mai are vorba foarte lungă

Şi numai mintea îi e scurtă.

170

Unuia care scrie cu greşeli gramaticale

Eu nu-ţi pun vorba la-ndoială, Dar când ai scris m-am închinat;

Într-adevăr, eşti talentat, Dar te-ai născut dintr-o greşeală.

În luptă cu un veleitar

Săgeţi spre el am aruncat Şi toate-n inimă-au intrat,

Dar, „consacrat“ şi în etate, Pe Y la durut în spate.

Medicul către pacient, după ce acesta s-a scuzat

că n-are cu ce să-l recompenseze

-Cred că este de prisos, Dar o vorbă tot îţi zic: Nu eşti, sigur, sănătos

Dacă-mi spui că n-ai nimic!

Remediu

Când n-am somn, cu pumnu-n barbă, Şi-n tavan cu ochii trişti,

Număr la epigramişti: „Câtă frunză, câtă iarbă“!

Cobor ochii spre pereți:

Milioane de poeți! Spre podea, tot cu ochi triști:

Miliarde de folk-iști!

171

Anumiţi studenţi îşi plătesc

examenele foarte dificile

La un examen cu pretenţii,

„Drumul spre iad“, adeseori,

Nu e „pavat doar cu intenţii“,

Ci, mai ales, cu „verzişori“!

Cu gândul la masa festivă

oferită de primarul comunei Corbu

Gândind ce-aproape e festinul,

Să spun ar fi mai bine, poate,

Nu „prinde corbul, ochii-i scoate“,

Ci prinde Corbu şi bea-i vinul!

Căutând nişte piloţi americani,

irakienii trăgeau în tufişiri (în engleză bush înseamnă tufiş)

Neîndoielnic, pentru toţi

E-un fapt atât de elocvent:

Ei nu trăgeau după piloţi,

Ci chiar în Mr. President.

O rachetă americană a ajuns în Turcia,

iar alta într-un avion britanic

Prin lume, slobode, se plimbă

Nemaiputând să mai amâne:

Prima se duse la cadâne,

Cealaltă vru aceeaşi „limbă“!

172

Podul mincinoşilor

Dumnezeu

L-a conceput.

Vă spun eu,

Că l-am trecut!

Controverse Sanda – Gâlceavă

privind denumirea festivalului de umor

de la Turceni

Ştim că problema este gravă,

Deci, rog, atenţie să-i dăm

Că nu putem s-o rezolvăm,

Dacă în sală e Gâlceavă!

Despre poezia în vers clasic a unui poet,

care are probleme cu prozodia

Femeie e, c-un sân mai mic,

Iar mâna stângă o cam lasă

Piciorul drept e scurt un pic,

Dar, Doamne, cât e de frumoasă!

Boemă epigramatică la subsol

În ţara asta, pe cuvânt,

E epigrama la pământ;

Aici, la noi, e mai nasol:

Deja ajunse la subsol!

173

Activitate la clubul de umor

„Paşaport de oltean“

Păcală-i simplu spectator,

Grişcenco, Vaiman hopa-tropa

Zărnescu-ascute un Topor,

Iar jos, la Ghencea, cântă Popa!

Audienţă la Primărie

Mă duc şi eu la Primărie

În calitate de petent:

Primarul, poate-mi dă şi mie

Măcar o brumă de talent!

La o lansare de carte

poetul Aurelian Titus Dumitrescu

a citit prefața de patru pagini a cărții

Stimaţi amici, aici de faţă,

De nu veţi fi cuminţi, vă spun,

Pe Dumitrescu am să-l pun

Să vă citească din prefaţă!

Trecerea cu... Bachus

Duhnind a vin, la braţ cu zeul,

Exacerbându-mi, mândru, eul,

Am constatat, cu indignare,

Că tot pământul e mai tare!

174

Faţă de masă

Tânăr de eşti, bunic sau doar copil,

Faţă de masă să te porţi cu stil;

Ea-ţi dă şi băutură şi mâncare,

Ba chiar te ţine, blândă, -ntre picioare!

Dosare (definiţie)

Un altfel de cimitire,

Unde intră, prin relaţii,

Pentr-un loc în nemurire,

Reclamanţi şi reclamaţii.

Idolatrizare reciprocă Hanganu-Zărnescu

(apropos de EPISEXE)

Ca ins profund şi ca lingvist,

La câte dame-am consacrat,

Eu îi sunt idol, ca bărbat,

El, idol ca epigramist!

Epigramistului Constantin Mândruță,

care știe că-mi plac femeile

O să fac de-acum valuri

Olecuță,

C-am să vin la festivaluri

Cu Mândruță.

175

Poetul Silviu-Viorel Păcală,

pasionat de vânătoare

și-a postat pe Facebook o fotografie în care

în mâna dreaptă ține pușca,

iar în cea stângă o rață moartă

În mâna-i stângă, fără viață,

Zace-o nevinovată rață,

Dar cine oare-o să-l acuze

Când va vâna frumoase muze?

Replica lu S.V.P.

Nu e rață, e gâscă!

Precizare

Nu asta-i important în viață,

Dacă e gâscă sau e rață,

Mai important e, știi prea bine,

Dacă e moartă după tine!

176

Întrebare

Deşi de-atâta timp insist,

Nici astăzi n-am aflat concret

De sunt poet epigramist,

Sau sunt epigramist poet?

Raspuns

Credeam ca toată lumea ştie

De amănuntu-acesta trist:

Eşti un Quijote-n poezie

Şi un Godot epigramist!

Mie însumi,

inginer de calculatoare

Vreau toată lumea azi să ştie

Că sunt un tehnicist de seamă:

Ingenios în epigramă

Şi calculat în poezie!

Celor care-mi contestă opera

Opera mi-e foarte vastă: Scris-am zece cărți șocante,

Am băiat și am nevastă Și vre-o sută de amante!

177

La un concurs

Nu e un premiu ca oricare Şi-aş vrea un fapt să precizez: Nu m-au plătit că am valoare,

Ci ca să nu mai concurez.

Modestie

Sunt un epigramist normal,

Nu-s genial ca Eminescu;

Nu excelez în madrigal,

Dar eu măcar îl am pe „escu“.

Presa locală m-a declarat decedat

Precum vedeţi, mă ţin de glume, Dar grea-i povara ce o port,

Chiar de-am plecat în altă lume,

Eu vă iubesc şi aşa: mort!

Folk-iștilor

Viorel Șefănescu și Viorel Trandafir

Superlative despre ei:

Sunt pricepuți la toate cele!

Deși îmi plac ca Viorei,

Prefer frumoase Viorele.

178

Poetului Vali Orțan,

căruia-i lipsește podoaba capilară

Colegi de breaslă, lumea rea,

Se iau frecvent de burta mea.

N-o să mai am eu burtă mare,

Când va avea Orțan cărare!

Nicolae Zărnescu

Poetului Nicolae Zărnescu,

vânător de lei în tinerețe

Ai adunat mereu trofee,

Mă-nchin în fața ta, ilustre,

Poți scrie chiar și-o epopee

Despre atâția lei cu fuste!

Vali Orțan

Ce vremuri!

„Leoaică tânără, iubirea“

În față îmi sărea odată,

Și, cunoscându-mi bine firea,

Venea cu fusta ridicată!

Nicolae Zărnescu

179

VAGONUL ZODIACULUI

El Taur, dânsa Scorpion, Stăteau cuminţi într-un vagon, Când intră-n grabă un Berbec.

„E repezit și e zevzec“, Doamna gândea, de bună seamă, „Iar dacă face sex, e-o dramă –

Termină totul dintr-un foc. Ce mai, nu este bun deloc!“ Intră și Geamănul, pedant,

Seducător și elegant. „Ăsta-i mereu cu capu-n nori; Dacă-o putea de două ori!“ Intră, burtos și chel, un Rac. „Ăsta nu face nici un drac,

Căci, după ce c-o are scurtă, Mai e ascunsă și sub burtă!“

Intră, strălucitor, un Leu. „Ăsta se crede chiar un zeu Și se comportă ca un șef,

Chiar dacă ai sau nu ai chef!“ Intră, sfios și blând, Fecioara. „Pe-acesta-l știe toată ţara:

E cârcotaș, incoerent Și, -n plus, mai e și impotent!“ Trecu un timp. Intră Balanţa. „Ăsta mai mult îi dă cu clanţa

Și, faptul este constatat, Vorbește-ntr-una și în pat!“ Mult mai târziu, scăpărător,

Intră un brav Săgetător. În mintea doamnei – o sincopă:

„Ăsta precis e bun de popă. Și, dacă judec natural,

Desigur face sex mental!“

180

Un Capricorn discret, pitic, Intră și el cu pasul mic. „Ăsta nu are nici o fală,

Căci nici măcar nu i se scoală!“ Tot în vagon intră buluc Un Vărsător băut, năuc.

Doamna gândi corect, firește: „Ăsta nici nu mi-o nimerește!“

Când apăru și cel din Pești: „De-ăsta mai bine te ferești,

Pentru că, -n loc să facă treabă, Mereu se vaită ca o babă!“

Privind spre doamnă, în vagon Intră semeţ un Scorpion.

„Ăsta e bun, face și drege, Dar tot pe Taur l-aș alege!“

Așa că doamna, excitată, Se hotărî așa, deodată, Și Taurului musculos

I se-adresă cu glas mieros: „Domnule Taur, indiscretă,

V-aș invita la toaletă, Căci știu că vă pricepeţi bine La numere, la fel ca mine!“ Când trenul iar s-a deplasat,

S-au apucat de numărat; Noaptea întreagă, până-n zori

Au numărat de zece ori.

Morala: Un Scorpion lângă un Taur Formează un duet de aur.

Pasionali, frumoși, amabili, Sunt cei mai renumiţi… contabili.

181

CUPRINS IDEOGRAME LASCIVE – 3

REFERINȚE CRITICE – 5

ÎN LOC DE PREFAȚĂ – 7

Similitudini – 7

Rectificare – 7

Origini – 7

De la miliţian la poliţist – 7

Avocatul beţiv – 8

Fotbaliştilor români

care joacă în Turcia – 8

VÂRSTNIC ȘI NELINIȘTIT – 8

Unui poet vârstnic – 8

Unui epigramist pensionar – 8

Unui epigramist de vârsta a treia – 9

AVATARURILE TRANZIȚIEI – 9

Perspective – 9

Greva cadrelor didactice – 9

Ambientală – 9

ÎNȚEPĂTURI AMICALE – 10

S.V. Păcală - Plutonul de execuţie – 10

Unei uşi pe care scria:

Alecu Sanda-epigramist – 10

Unuia căruia i-a fugit mireasa – 10

Marin Tudor este noul preşedinte

al cenaclului „Scaunele“ – 10

182

EPITAFURI ZODIACALE – 11

Epitaf soţului

dintr-un cuplu de Tauri – 11

Epitaf unui Rac – 11

Epitaf unui Leu – 11

Epitaf uneia născută zodia Fecioarei – 11

FAȚĂ ÎN FAȚĂ – 12

I. Nicolae Zărnescu – Ion Moraru – 12

II. Nicolae Zărnescu – Constantin Iurașcu – Tataia – 15

III. Nicolae Zărnescu – Nicolae Fulga – 17

CARAGIALE REDIVIVUS – 19

CU TOPORUL PRINTRE EPIGRAMIȘTI – 21

CUVÂNT DE ÎNTÂMPINARE – 23

CATRENE DE ÎNTÂMPINARE

CE N-AU PREA MULT PIPER ȘI SARE – 27

Alegere – 27

Avertisment – 27

Pasiuni – 27

Celor care-mi contestă opera – 27

RĂSTĂLMĂCIRI CU MULT SIMȚ CRITIC

DIN MEDIUL SOCIAL ‒ POLITIC – 28

Noe – 28

Răbdarea – 28

Feţe – 28

Unui ales – 28

Junglă financiară – 29

De la milițian la poliţist – 29

183

FRÂNTURI, CE SUMBRE PARA A FI,

DIN VIAȚA CEA DE ZI CU ZI – 29

Farmacistul – 29

Unei supraponderale plină de bijuterii – 29

Inginerie financiară – 30

Armonie – 30

Meci de fotbal China – Turcia – 30

Unui autor de catrene – 30

Un diletant mi-a citit din creaţiile sale – 30

ECOURI LA IDEOGRAME,

CE VOR SĂ FIE EPIGRAME – 31

DUEL, CU SĂBII VAI DE ELE, PURTAT DE CITITORI ÎN STELE – 32 CÂTEVA, EVIDENT APATICE, INGINERII EPIGRAMATICE – 34 SCRISORI CU NORI ȘI CU SENIN DE LA HAIJIN-UL Ș. CODRIN – 37 REPLICI CARE VIN CA PLOAIA TICLUITE DE TATAIA – 39 SCURT DIALOG, SUBTIL, ISTEȚ, CU N. URSEI ȘI VOROBEȚ – 41 CONFLICT CE IUTE S-A SFÂRȘIT CU GEORGE VAIMAN RĂGUȘIT – 42 GÂNDURI FĂRĂ DRAM DE URĂ, INSPIRATE DE LECTURĂ – 43 ȘARJE FINALE FOARTE AMICALE – 45 SINGUR CONTRA TUTUROR, DOAR ÎN MÂNĂ C-UN TOPOR – 47

184

RIME FĂRĂ NICI UN BAI PENTRU NICU NECULAI – 50 CUM SĂ NU ÎȚI PIERZI UMORUL ÎN DUELUL CU TOPORUL – 51 MUZĂ, VIN, EȘEC, TRUISME CE-ȚI INSPIRĂ TOPORISME – 54 CATRENE PENTRU DOMNI FĂLOȘI CE SUNT ȘI SPONSORI GENEROȘI – 56 CU TOPORUL PRINTRE EPIGRAMIȘTI ‒DEDICAȚII ȘI ECOURI – 57

MUZE, DIVE ȘI NEVESTE – 65

REFERINȚE CRITICE – 67

Alegere – 71

Suspans – 71

Destăinuire – 71

Pasiuni – 71

O epigramistă graţioasă a fost premiată – 71

Unei epigramiste – 71

Regina epigramei românești – 71

Doamnei Elis Râpeanu,

după lecturarea volumului

„Epigrama în literatura română“ – 71

Unei asistente medicale – 73

Uneia care poartă toalete sexy – 73

Atitudine – 73

Privind o tânără atrăgătoare – 73

Alteia care se îmbracă sexy – 74

Unei învățătoare superbe – 74

Capriciile mamei natură – 74

Unei colege de serviciu

care se îmbrac extravagant – 74

Superbei dansatoare Elena – 75

185

Unei domnişoare care lucrează în Cultură – 75

Don Juan – 75

Unei sufleoare la teatru – 75

Uneia cu fusta scurtă – 76

Domnișoara – 76

Alternativă – 76

Frumoasei Stela – 76

Sărutul – 77

Conjugală – 77

Soția, despre soțul ideal – 77

Candoare – 77

Raiul și Infernul – 78

Soția – 78

Caniculară – 78

Sinceritate – 78

Fata mare – 79

Învăţătură de minte– 79

Anumite doamnele

s-au plâns că le vizitez prea des – 79

În pat cu o amantă – 79

Autumnală – 80

Loc de veci – 80

Destin – 80

Consecinţe – 80

Concurs (Gabrielei Păsărin) – 81

Lung e drumul – 81

Vecinul – 81

Fetelor de la trupa de balet din Piteşti – 81

Extraconjugală – 82

O doamnă mi-a servit o ciorbă fierbinte – 82

Uneia care mă ironizează c-am slăbit – 82

O tânără chelneriță mi-a servit

ficăței cu cartofi prăjiți – 82

Canotoarele fac sex oral – 83

Unei tinere vorbăreţe – 83

Unei frumoase specialiste în stomatologie – 83

Și aruncătoarele de greutate fac sex oral – 83

O duduie răutăcioasă a rămas ştirbă – 84

Consecinţe – 84

186

Aventură în doi – 84 Domnişoarei Florica, însărcinată în prag de primăvară – 84

Tinereţe veşnică – 85

Vacanţă – 85

Amor estival – 85

Cuplu în concediu – 85

Unui vecin – 85

Directorul şi secretara – 86

Bancherul cu multe amante – 86

Soţul pescar – 86

Soţiile infidele – 86

Româncele pleacă la muncă în străinătate – 86

Unui diplomat afemeiat – 87

Dragostea nu ţine cont

de condiţia socială – 87

„Splendoare în iarbă“ – 87

Un istoric voia să scrie o lucrare amplă – 87

Amantei – 88

Declaraţie – 88

Acostând o puştoaică – 88

Fiasco – 88

Păr lung – 88

Reproş din partea unei epigramiste – 89

Cuplu de beţivi – 89

Bărbatul – 89

Prostituata – 89

Veteranul epigramist şi femeile – 89

Epitaf unei guralive – 90

Autoepitaf – 90

La moartea mea – 90

Epitaf unei prostituate

născute în zodia Balanţei – 90

187

ZĂRNIGRAME – 91

ATUNCI CÂND ÎMI MAI VIN ÎN FIRE

MAI FAC CÂTE-O RĂSTĂLMĂCIRE – 93

CATRENE CARE VOR SĂ FIE

PĂTRUNSE DE FILOZOFIE – 96

EU CRED CĂ TOȚI BĂRBAȚII VREM

S-AVEM ACASĂ UN HAREM – 98

CUM PETRECURĂ ZIULICA

NICUȘOR, MARIAN ȘI ICA – 105

REGRETE-AMARE PAR A FI,

DUPĂ RATATE SINDROFII – 111

FESTIVALUL MĂRUL DE AUR,

PREZIDAT DE GEORGE CORBU – 112

EPIGRAMIȘTII DE DOI LEI,

CE ESTE VAI ȘI-AMAR DE EI – 113

CUM FOST-AU BINE ÎNȚEPAȚI

ARTIȘTI VESTIȚI ȘI LITERAȚI – 114

CATRENE VESELE ȘI TRISTE

PENTRU ACEI CE FAC REVISTE – 121

GROZAVI, VASILI, PANDURI, DOBRENI

ȘI ALȚI EPIGRAMIȘTI GORJENI – 122

DESTIN MAI VESEL SAU MAI TRIST

ÎN VIAȚA DE EPIGRAMIST – 126

UNEORI AI GHINION

CÂND TE AFLI-N AVION – 127

CATRENE FINE ȘI PICANTE

IVITE PRIN RESTAURANTE – 128

188

PREZENTUL AZI NE-O DOVEDEȘTE:

POLITICA TOT CURVĂ ESTE – 129

PREZENȚA, DUPĂ CUM SE PARE,

E CAM REDUSĂ LA VOTARE – 139

ACCEPT IDEEA, PESTE ANI,

CĂ ASTĂZI TIMPUL COSTĂ BANI – 142

SĂ ȘTIȚI CĂ BINE NU-I DELOC

VIAȚA SĂ ȚI-O TRĂIEȘTI LA BLOC – 143

CATRENE OCAZIONALE

PENTRU PERSOANE CEREBRALE – 145

STROFE CE-NŢEAPĂ CA URZICA

PENTRU VAN GOGH DE LA OSICA – 153

DIALOG NICOLAE PETRESCU – NICOLAE ZĂRNESCU – 155

CUM SE SCURG ATÂTEA ZILE

PRIN CĂLCÂIUL LUI ACHILE – 157

EPIGRAME FINE

ȘI CIOPLITE BINE – 158

VAGONUL ZODIACULUI – 179

189

FIŞĂ DE AUTOR

DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: 2 mai 1960, Lădeşti ─ Vâlcea

STUDII: Liceul de Informatică ─ Bucureşti (1979) şi Facultatea

de Automatică şi Calculatoare ─ Bucureşti (1985)

VOLUME DE EPIGRAMĂ:

─ IDEOGRAME LASCIVE, Ed. Fundaţiei „Universitatea pentru

toţi“, Slatina, 2001

─ CU TOPORUL PRINTRE EPIGRAMIŞTI, Ed. Fundaţiei

„Universitatea pentru toţi“, Slatina, 2004

─ MUZE, DIVE ŞI NEVESTE, Ed. Fundaţiei „Universitatea

pentru toţi“, Slatina, 2005

ANTOLOGII ÎN CARE A FOST INCLUS:

Este inclus în peste 30 de antologii de epigramă, printre care

MAREA ANTOLOGIE A EPIGRAMEI ROMÂNEŞTI a lui

Efim Tarlapan, Editura Prut Internaţional, 2005

şi ANTOLOGIA EPIGRAMEI ROMÂNEŞTI alcătuită de G.

Corbu, V. Lică, G. Zarafu, Ed. Pro Transilvania, 2007

COLABORĂRI:

─ Epigrama, Haz de necaz, Ţânţarul, Hohote, Pann Duru', Bolta

verde, Ţeapa, Telehaz, Bobârnacul, Ag pe rime;

─ Zori de zi, Jurnalul de Reghin, Viaţa liberă, Tribuna, Şansa

buzoiană, Amprenta, Viaţa Buzăului, Adevărul de Cluj, Obiectiv

de Muntenia, Renaşterea bănăţeană;

─ Oltpress, Timpul, Anotimp Magazin, Oltul, Riposta, Gazeta

Oltului

190

PREMII:

─ Premiul al II-lea, „Cobra“, Reghin, 1997

─ Premiul special, „Oltenii şi… restul lumii“, Slatina, 1998

─ Premiul al III-lea, „Liviu Oros“, Deva, 1999

─ Premiul special „Al. Clenciu“, „Oltenii şi… restul lumii“,

Slatina, 2000

─ Premiul al III-lea, „A. C. Calotescu-Neicu“, Tg. Jiu, 2003

─ Premiul al III-lea, „Cobra“, Reghin, 2003

─ Premiul I, „Al.C. Calotescu-Neicu“, Turceni, 2004

─ Menţiune, „Mărul de Aur“, Bistriţa, 2004

─ Premiul al II-lea, „Glume la Masa Tăcerii“, Tg. Jiu, 2004

─ Premiul al III-lea, „Umor la… Gura Humorului“, Gura

Humorului, 2004

─ Premiul „Giuseppe Navarra", "Un bob de veselie“, Feteşti,

2004

─ Menţiune, „Cobra“, Reghin, 2004

─ Menţiune, „Epigrama, zâna ironiilor“, Cluj-Napoca, 2005

─ Menţiune, „Ion Cănăvoiu“, Tg-Jiu, 2005

─ Premiul al II-lea, „Cobra“, Reghin, 2005

─ Premiul I, „Al.C. Calotescu-Neicu“, Turceni, 2007

FUNCȚII CULTURALE

Preşedinte al cenaclului literar „Scaunele“, Slatina

Redactor-şef al revistei „Semne“, Slatina

Preşedinte al secţiunii epigramă a clubului de umor „Paşaport

de oltean“, Slatina

Preşedinte al laboratorului de poezie româno-italian, Slatina

Membru al Uniunii Epigramiştilor din România

191

Nicolae Zărnescu văzut de Sergiu Verescu

192

Nicolae Zărnescu văzut de Cătălin Mihalache

Nicolae Zarnescu - ZARNIGRAME

Documents

Transcript of Nicolae Zarnescu - ZARNIGRAME