Nicolae Steinhardt3

8/19/2019 Nicolae Steinhardt3

http://slidepdf.com/reader/full/nicolae-steinhardt3 1/4



Eu nu sunt un adversar al iezuiţilor. /n polemica lor cu $anseniştii, sunt ntru totul de partea lor.azuistica a fost o lucrare liberală şi generoasă. C condamnă numai cei care nu&s informaţi.

Dostoievs i, cred, nu pe ei i&a avut n vedere, ci spiritul totalitar n sine ! şi inc%iziţia, născocire adominicanilor, nu a iezuiţilor7 )ă nu uităm că n cazul alilei, iezuiţii sunt cei care i&au luat apărareaşi au propus o foarte $udicioasă soluţie a ipotezelor ştiinţifice.*$. -o"ă !rinci!ii !entr" artist (u e6istă fireşte reţete care să stea la ndemâna artistului, nsă e6istă două principii sine Auibus non:

• să facă numai ce&i place lui, să&i placă ceea ce a făcut• să nu&i pese de nimeni şi de nimic

*3. S"ferin a (umai aşa este suferinţa adevărată şi autentică: dacă e deznădă$duită şi ine6plicabilă, absolut dene nţeles.*6. răim azi s"b teroarea mediocrită ii/Da, da, da, de trei ori da. (u teroarea F 2, nu teroarea poliţienească, nu, ci dubla teroare: a preţuluide cost şi a neiertătoarei, vigilentei, neobositei mediocrităţi. Mediocrii au alcătuit liga lor de ne nvinsal cărei scop e să bareze drumul oricărui cât de mic talent. 8sta e *tăvălugul+, de care s&a tot vorbit noccident.005. 1răb"&irea alorilor morale ale ăran"l"i român

Din câte văd la "o%ia şi n Maramureş, dinstil"l de viaţă a rămas destul de mult. Dar valorile moralesunt prăbuşite. Şmec%eria şi aici şi ntinde acum stăpânirea. Morala a fost nlocuită cu: *descurcă&te7+ =ată noua lege: descurcă&te7 C fi stângismul boala copilăriei comunismului. C fi imperialismulfaza finală a burg%eziei. Gn lucru e cert7 că faza finală a mar6ismului e şmec%eria generalizată.0$5. 2ele &a!te !ăcate ca!itale

. 1rostia,5. "ecursul la scuze: (u ştiu, n&am ştiut,9. 0anatismul,H. =nvidia,I. #rufia neroadă,J. #urnătoria,

K. "ăutatea gratuită.Mai adaug o a opta: dragostea cu sila.03+. ,deile a" "n destin sa" o ârstă istorică/"ăspunde Musil: ideile trăiesc atâta vreme cât se crede n ele, câtă vreme de bucură de credit. 3poi pier, dau faliment ca şi băncile care şi&au pierdut creditul.#otul e credinţă. =deile au aşadar şi ele viaţă, viaţă limitată, vârstă moarte.)pengler şi #oLnbee au e6pus problema pe larg.Eu unul cred că aceasta c%iar este adevărata istorie: evoluţia ideilor. (u cred că ideile sunt un produsal materiei şi economiei, ci, dimpotrivă, ordinea socială şi economică este o consecinţă a ideologiei.0'6. 2a!odo!ere din literat"ra religioasă româneascăMă repet:Ortodo ie &i românism de Dumitru )tăniloae4 O fotografie eche de 0# ani EliadeN,1otir"l lui rainic, câţiva1salmi ai lui 3rg%ezi,-e la noi la 2lado a . )ă nu&i dispreţuim pe4ascarov&Moldoveanu, pe )tere Diamandi.1o!a anda e o mică izbândă a literaturii religioase.2r"ciada co!iilor a lui 2laga şi nno -omini de =on Marin )adoveanu sunt piese religioase."eligioase sunt: oartea l"i "lger şi 2reanga de a"r ./n nc%isoare s&au scris multe şi frumoase poezii religioase ! unele de o mare frumuseţe rainic,

Lr, MandinescuO-O$77. 2e ă face azi fericit/

a. âte o vorbă bună spusă mie spontan. b. (e&boala.c. 3mintirea clipelor de fericire de altădată 3nti&Dante-.d. De la ioran citire: răbdarea cu demnitate a singurătăţii şi părăsirii de către eilalţi.e. "arele clipe de credinţă totală, fierbinte.f. lipele de civism absolut, conform dublei devize: curva asta de lume, curul ăsta de trup.

$*7. Sinteza etnică românească



)inteza românească e admirabilă: avem du%ul, contactul cu misterele şi cu tărâmul de dincolo de latraciB ordinea şi legea de la romaniB şi puţină tocmai cât trebuie- *frenezie+ de la contactul cu slde la celelalte neamuri, mai ales: sluţenii şi defecte, de la greci, turci, evrei, mag%iari, ţigani. 4e&aadoptat numai defectele. 1oporul român e dintre acelea care&şi dovedesc nsuşirile bune şisuperiorităţile numai când şi unde sunt n stare de puritate etnică spre pildă n Maramureş-.37+. Occident"l &i am!lit"dinea fiin eiEuropa de astăzi occidentul- oferă un spectacol de nerozie şi ndobitocire cum rareori a mai fost secolul =< ncoace.)ă ăştia să realizeze amplitudinea fiinţei7 3ida de7 <or realiza amplitudinea sclaviei, către care aufăcut paşi mari. )tatele occidentale sunt de pe acum vasale statelor africane e6. =talia e subsuzeranitatea 4ibiei, ermania a =ranului, 0ranţa şi 3nglia a 4ibanului lui 3bu&(idal- etc., etc.-. 300. 1ri ilegi"l mânt"irii n" asc"nde "n imens orgoli" de a c"noa&te eternitatea4 ideea de a ficel ales &i ne"itat/ (u, nu, nu.E o smerită năde$de a putinţei de a mplini cele patru comandamente creştine principale:

. a fi fericit.5. a putea iubi nelimitat, ne ncetat şi faţă către faţă pe Dumnezeu.

9. a te regăsi pe tine aşa cum ai fost proiectat, fără intervenţia ulterioară a păcătoşeniei.H. a te bucura de ceea ce este trăsătura cea mai specifică a omului cum constată Gnamuno-: $induirea veşniciei.

303. S"ferin a a"tentică3 nu se uita spusa #almudului: orice suferinţă ca să fie autentică trebuie să fie:

. de ne nţeles pentru victimă,5. cu totul lipsită de năde$de,9. mai ales umilitoare.

336. Sfin enia3devărata , marea sfinţenie, de ne nc%ipuit de grea este de a trăi ntr&o obşte şi aţi iubi aproapelecum e- ca pe tine nsuţiB sau măcar stadiu inferior nsă tot remarcabil şi sfânt- a te purta cu el ca

cum l&ai iubi ca pe tine nsuţi, ori mai mult ca pe tine nsuţi.0orma cu totul superioară şi cutremurătoare de grea a sfinţeniei este ca, liber fiind, ntr&o obştenc%isă trăind, să&ţi iubeşti aproapele nu mai puţin ca pe tine, aşa cum >ristos şi&a iubit apostoli=oan 9, 9H-.

De aceea sfinţi i consider pe acei care au trecut cu bine e6amenul cel teribil, cel de care n&ai cumtrişa: al nc%isorii ori al mănăstirii ori c%iar al vieţii n lume- iubindu&şi aproapele deşi prea b prea desluşit l vede aşa cum este. "estul: milostivirea, priveg%erile, posturile, metaniile,flagelărileO sunt doare treptele dintâi ale )cării, sunt simple gLmnofisii Log%ine.3#6. 8"ther &i Sf. rancisc/ntâlnindu&l pe 0rancisc care se plimba gol pe <ia 3ppia şi vorbea de unul singur cu păsărelele,4ut%er ar fi strigat %alebardierii să vină să&l ridice pe văditul posedat. =ar 0rancisc i&ar fi grăitzâmbind: 0rate burdu%ănosule, de ce te mânii oare;35+ 2e înseamnă să ai 9s"flet !olitic://nseamnă să nu fi tont, să nu te laşi mbătat cu apă rece, să ştii să vezi, să simţi, să pricepi la iuţealăsă fii sensibil la microsemnale, să te doară de năpasta altora, să consideri problema pâinii aproapelutău ca pe o datorie spirituală iar nu ca pe o simplă problemă materială, să poţi oricând deveni ! cumatât de frumos a spus =orga ! un om public n zilele de urgie. )uflet politic; <ai de capul bărbatuluicare nu&l are şi mare pierdere zău nu e dacă nu se năştea.3sta&i criza cea mare: a pierit din conştiinţa oamenilor sufletul politic, au devenit nişte robi nătângŞi nişte laşi ! sufletul politic presupune o doză minimală de cura$.)ă punem capăt discriminării politici. )ă redevenim oameni cu suflet, minte şi niţică bărbăţie, adicăoameni politici.360. ariseism"l0ariseismul şi trăieşte astăzi apogeul. e bine se potriveşte vremii noastre fariseul. El care strecoaţânţarul şi ng%ite cămila. 2irocratul, c%iţibuşarul, celsig"r de sine , cel care nu cunoaşte ndoiala,spaima, nevoia de a&şi depăşi trufaşele certitudini. el care nici pe sine nu se mântuie, nici pe alţii



nu&i lasă se mântuie. 0ariseul e dogmatistul, e activistul, cel perfect mpăcat cu sine, netulburatul, celcare nu bănuie că mai poate fi ceva dincolo de raza lui vizuală şi de marginile minţii lui. el ncântatde sine, ncuiat n sine, n doctrina, nomenclatura, rigoarea şi doctrina sa perfectă. el cu desăvârşiremulţumit cu sine, cu ideile, programul şi tabieturile sale psi%omintale. el care nu se ndoieşte,căruia nu&i trebuie nici a$utor, nici prietenie, care nu simte nevoia de a se spovedi, de a se mbunătăţi,de a fi iubit.36$. Stat"l (u suntem ndreptăţiţi să&i cerem statului să ne dea raiul pe pământ, dar suntem n drept să&i pretindem a nu realiza iadul pe pământ.

(te te d"!ă edi ia întâi a căr ii4 a!ăr"tă în 0**$ la %dit"ra ;e istei 8iterator"l)

Nicolae Steinhardt3

Documents

Transcript of Nicolae Steinhardt3