Nicolae labis - Moartea caprioarei

3
 Nicolae Labiş Moartea căprioarei Seceta a ucis orice boare de vânt. Soarele s-a topit şi a curs pe pământ. A rămas cerul ferbinte şi gol. Ciuturile scot din ântână nămol. este păduri tot mai des ocuri! ocuri "ansea#ă sălbatice! satanice $ocuri. Mă iau după tata la deal printre târşuri! %i bra#ii mă #gârie! răi şi usca&i. ornim amândoi vânătoarea de capre! 'ânătoarea oametei (n mun&ii Carpa&i. Setea mă năruie. )ierbe pe piatră )irul de apă prelins din cişmea.  * âmpla apasă pe umăr . ăşesc ca pe-o a ltă lanetă! imensă! străină şi grea. Aşteptăm (ntr-un loc unde (ncă mai sună! "in strunele undelor line! i#voarele. Când va scăpăta soarele! când va licări luna! Aici vor veni (n şirag să se-adape +na câte una căprioarele. Spun tatii că mi-i sete şi-mi ace semn să tac. Ame&itoare apă! ce limpede te clatini, Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri La ceas oprit de lege şi de datini.

description

Poezie ce descrie viata unei caprioare

Transcript of Nicolae labis - Moartea caprioarei

Page 1: Nicolae labis - Moartea caprioarei

7/18/2019 Nicolae labis - Moartea caprioarei

http://slidepdf.com/reader/full/nicolae-labis-moartea-caprioarei-56978f51db716 1/3

Nicolae Labiş

Moartea căprioarei

Seceta a ucis orice boare de vânt.

Soarele s-a topit şi a curs pe pământ.

A rămas cerul ferbinte şi gol.

Ciuturile scot din ântână nămol.

este păduri tot mai des ocuri! ocuri

"ansea#ă sălbatice! satanice $ocuri.

Mă iau după tata la deal printre târşuri!

%i bra#ii mă #gârie! răi şi usca&i.

ornim amândoi vânătoarea de capre!

'ânătoarea oametei (n mun&ii Carpa&i.

Setea mă năruie. )ierbe pe piatră

)irul de apă prelins din cişmea.

 *âmpla apasă pe umăr. ăşesc ca pe-o altă

lanetă! imensă! străină şi grea.

Aşteptăm (ntr-un loc unde (ncă mai sună!

"in strunele undelor line! i#voarele.

Când va scăpăta soarele! când va licări luna!

Aici vor veni (n şirag să se-adape

+na câte una căprioarele.

Spun tatii că mi-i sete şi-mi ace semn să tac.

Ame&itoare apă! ce limpede te clatini,

Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri

La ceas oprit de lege şi de datini.

Page 2: Nicolae labis - Moartea caprioarei

7/18/2019 Nicolae labis - Moartea caprioarei

http://slidepdf.com/reader/full/nicolae-labis-moartea-caprioarei-56978f51db716 2/3

Cu oşnet veşte$it răsuă valea.

Ce-ngro#itoare (nserare pluteşte-n univers,

e #are curge sânge şi pieptul mi-i roşu! de parcă

Mâinile pline de sânge pe piept mi le-am şters.

Ca pe-un altar ard erigi cu ăcări vine&ii!

%i stelele uimite clipiră printre ele.

'ai! cum aş vrea să nu mai vii! să nu mai vii!

)rumoasă $ertă a pădurii mele,

a s-arătă săltând şi se opri

rivind (n $ur c-un el de teamă!

%i nările-i sub&iri (nforară apa

Cu cercuri lunecoase de aramă.

Sticlea (n oc/ii-i ume#i ceva nelămurit!

%tiam că va muri şi c-o s-o doară.

Mi se părea că retrăiesc un mit

Cu ata preăcută-n căprioară.

"e sus! lumina palidă! lunară!

Cernea pe blana-i caldă ori stinse de cireş.

'ai! cum doream ca pentru-ntâia oară

0ătaia puştii tatii să dea greş,

"ar văile vuiră. Că#ută (n genunc/i!

1şi ridicase capul! (l clătină spre stele!

1l prăvăli apoi! stârnind pe apă

)ugare roiuri negre de mărgele.

2 pasăre albastră #vâcnise dintre ramuri!

%i via&a căprioarei spre #ările târ#ii

Page 3: Nicolae labis - Moartea caprioarei

7/18/2019 Nicolae labis - Moartea caprioarei

http://slidepdf.com/reader/full/nicolae-labis-moartea-caprioarei-56978f51db716 3/3

3burase lin! cu &ipăt! ca păsările toamna

Când lasă cuiburi sure şi pustii.

1mpleticit m-am dus şi i-am (nc/is

2c/ii umbroşi! trist stră$ui&i de coarne!

%i-am tresărit tăcut şi alb când tata

Mi-a şuierat cu bucurie4 - Avem carne,

Spun tatii că mi-i sete şi-mi ace semn să beau.

Ame&itoare apă! ce-ntunecat te clatini,

Mă simt legat prin sete de vietatea care a murit

La ceas oprit de lege şi de datini...

"ar legea ni-i deşartă şi străină

Când via&a-n noi cu greu se mai anină!

5ar datina şi mila sunt deşarte!

Când soru-mea-i ămândă! bolnavă şi pe moarte.

e-o nară puşca tatii scoate um.

'ai ără vânt aleargă run#arele duium,

1nal&ă tata oc (nricoşat.

'ai! cât de mult pădurea s-a sc/imbat,

"in ierburi prind (n mâini ără să ştiu

+n clopo&el cu clinc/et argintiu...

"e pe rigare tata scoate-n ung/ii

5nima căprioarei şi rărunc/ii.

Ce-i inimă6 Mi-i oame, 'reau să trăiesc! şi-aş vrea...

 *u! iartă-mă! ecioară - tu! căprioara mea,

Mi-i somn. Ce nalt (i ocul, %i codrul! ce adânc,

lâng. Ce gândeşte tata6 Mănânc şi plâng. Mănânc,