ISTORIA

POPORULUI ROMANESC

DE

N. IORGA

TRADUCERE DIN LIMBA GERMANAD

OTILIA ENACHE IONESCLI

VOLUMUL I VPARTEA u 11-tt

EDITURA CASEI ,5COALELOR1928

'

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

POPORULUI ROMANESC

DE

N. IORGA

TRADUCERE DIN LIMBA GERMANA

DE

°TWA ENACHE JONESCU

VOLUMUL IVPARTEA a 11-a

0

EDITURA CASEI ,COALEI,OR1928

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V.Statul unit al Romtiniei. Domnitorul Cuza

Reggie Carol L

lubitorul de petreceri Alecu Cuzaa, care pAnaacum traise far& de griji §i pe care Vogoridibinevoia a-I numi Cuzachi', se gasia acum In-tr'o situatie serioasa, grea §i plina de primejdii.El era, cei drept, Domn al Principatelor-Unite,dar protestari puternice erau de aVeptat dinpartea Turciei, Austriei §i poate gi a altor Puteriimpotriva alegerii sale, potrivita cu litera, dar nucu Insu0 intelesul Conventiei. Avea numai putiniprieteni, niciun partisan politic incercat niciunnume cunoscut. Ca Moldovean el trebuia sase poarte In Muntenia cu foarte muite preveniriamabile, numai pentru ca sa fie considerat cabun Roman, iar cei cari-1 urcasera pe tron InMoldova II considerau doar ca pe loctiitorul vre-melnic al Domnului strain". Ca-1 dorlau pe acesta,se rostisera acum printr'o declaratie prealabila aAdunarii in proclamatia sa, el crezu ca trebuie sase rectinoasca astfel. Dar era de prevazut capana la sfaqitul carierei sale domneVi partidulnational Il va saluta continuu cu strigatul dupaDomn 4strainx., care in definitiv era dorit. Insfaqit banii lipsiau In vistieria ambelor State.Fara bani, fara experienta §i fara partisani, in

*i

,,

$i

si,

www.dacoromanica.ro

-4mijlocul contra- candidatilor de pana acum si a unorpersoane dintre care fiecare se credea chematla un rol de conducator, el trebui sa faca totulsingur : i se cerea sa puna de acord Regulamentul,utatul Regulament, cu sfanta, dar neaplicabila Con-ventie de la Paris, sa tina In frau Adunarile zgo-motoase si pline de certuri, sa numeasca o comisiede la Focsani $i sa-I dea o ocupatie, sa-1 pun&ca tel al straduintilor ei patriotice facerea uneiConstitutii. Aceasta Constitutie fu cu neputinta deprimit ; refusul Insa trebuia asa fel facut, Incat sanu jigneasca prea tare pe zelosii ei autori. Gelo-sia dintre Bucuresti si Iasi, cele doua Capitale,trebuia sa fie domolita si sa se stabileasca ordineIntr'o Cara, care de la 1848 Inainte traise aproapemereu intro era de prefacere si care socotiacontinuarea unei situatii obisnuite ca lucru nefi-resc. El trebuia sa Introduca notiunea unei auto-ritati netiranice Intr'o societate care era obisnuitasa se apropie numal tremurand de stapanli ei,bunt sau rai, $i sa dea deslegare unor chestiunimarl, de care se ferise pana acum fiecare, gene-ralul rus tot atat cat si revolutionarul de la 1848,Domnul reglementar legal ca si Divanul neras-punzator. Inainte de toate trebuia o hotarare inchestla manastirilor Machinate'', fara a caror des-legare nu se putea merge inainte. Cuza, cu toatelipsurile caracterului sau, se arata omul care pu-tea sa ieie pe umerii sal toata aceasta povara.

In taiu el avu norocul ca lndaratnicia Austriei fusfaramata prin nenorocitul razboiu cu Franta, lacare ajunsese din pricina nazuintelor italiene deunire. Inca inainte de furtuna, In Aprilie, Comi-

' Couvents &dies" sung expresia adoptata de diplomatic In timpultratarii acestel chestiuni. Pe romaneste se numesc ,manastiri Inchinate%pe grec,ste acpspuittsva p.ovaart)pcce. In ce priveste Intel sul, vezi mai sus

www.dacoromanica.ro

5

siunea europeana recunoscuse Indoita alegere alui _Cuza s atunci Austria ridicase pentru ultimaoars vocea Impotriva lui. Ti rcia se supuse inevi-tabilului si corpul de armata, cam de vreo 10.000de oameni, adunat aproape de Ploiesti, In care pen-tru intaia oars Isi intindeau frateste manile spreapararea patriei comune soldati moldoveni si mun-leni, ramase numal o demonstratie. Patriotii un-guri trimesera, ce-i drept, pe generalul Klapka lanoul Domn roman, ca sa-i atraga atentia asupraBucovinei, ca punct de atac, si sa -i puna In vedereun sprijin printr'o revolts ungureasca, dar Cuzanu se lass momit de o astfel de politica de alien-turi, care ar fi compromis cele mai Inseninateinterese ale natiunii romane, de si el crezu canu trebuie sa refuse iscalitura sa supt un cttg-tat. care-I lega de altfel putin, pentru ca sa WIpe placul protectoratului frances 1. 0 interventiein Ardeal ar fi putut avea nuttiai urmari pagubi-toare fats de llpsa totals de organisare a Roma-nilor de acolo. $1, cu privire la desavarsirea uni-rii, crecele' Cuza se arata In stare sa asteptemomentul potrivit.

Pana in anul 1861 el guverna cu doug Camel*doua Ministerii si pe langa acestea cu balastulComisiunii comune, observand In acelasi timp custricteta tratatui din Paris si Conventia de laParis. Acesti doi ani nu trecura insa fara folos,caci prin dese schimbari de Ministerii, prin careCuza IV atinse scopul, de a pune la Incercarediferitele personalitati pentru a deosebi pe ceipriceputi si galagiosi, prin unele masuri legislative,cum si printr'o purtare energica In fiecare cas In

1 V. Scrisorile din will ale lui Kossuth, II, p. 332, sad Ghica, Amintiridin prlbegie, p. 617 §i urm. Romanilor ardeleni Ii se acorda de catreimputernicitil unguri privIlegii intinse.

www.dacoromanica.ro

-6care demnitatea nationala ameninta sa fie atinsade consulii obisnuiti cu porunci cel franceschiar se planse In curand pe fata de prietenul deodinioara , Domnul izbuti sa alcatuiasca dinPrincipatele anarhice un Stat, In care nicio Pu-tere strains sa nu mai exercite vre-un control siIn care afacerile de administratie zilnica sa sedestasure destul de curent. Cu acestea insa pre-gatirea necesara pentru masurile hotaratoare, carealcatuiesc titlul de glorie al lui Cuza, era gata.

Numai cateva saptamani dupa indoita alegere,Kogalniceanu, Intr'un discurs entusiast, facuse pro-punerea sa se mute cele doua Adunari la Focsanisi sa se intruneasca In primul parlament al tariicelei noun, 4 Romania.. Cuza era, evident, si elin sufletul sau pentru o astfel de masura, dar nuvedea nicairi un punct de sprijin pe care sa seincreada pentru ca sa se poata Incumeta la unpas asa de hotarator. De aceia se supuse necesi-Mil si amana astfel, Impotriva interesului sau,Impotriva dorintelor Intregii natiuni si Impotrivacelor mai elementare cerinti ale unei bune admi-nistratij, desavarsirea Unirii. Pe cand el nu seconforma astfel cererilor des exprimate ale tarii,represintantul sau de la Constantinopol, vechiulsau prieten C. Negri, care in calitatea de agental Domnului la Poarta I§i castiga marl merite cadiplomat destoinic $i care duse cu. energie sidemnitate la bun sfarsit insarcinari grele, lucratotusi mereu ca sa ajunga pe cale legala la Inde-plinirea si Incoronarea operei Inceputa a Unirii,fara sa umileasca Statul roman sau sa cumperecumva favoarea mai marilor Turci cu daruri, camai nainte, In vremuri de ocara. Puterile garantevoiau sa lege resolvirea acestei chestii de o reor-

www.dacoromanica.ro

-7-ganisare a legii electorale, dar Cuza accentuaCa pentru moment el nu se gandeste decat laUnire. in Maiu 1861 putu el In sfarsit sa comuniceCamerelor sale ca tratativele cu Puterea suze-rana se terminasera. Ce-i drept, Sultanul nu seinvoi la toate cererile si adoptarea principiuluiUnirii fu Insotita de multe clause restrictive, daracestea din urma existau de fapt numai in teoriadiplomatica. Ceia .ce Domnul numia un «act., fudenumit din partea Turcilor gfirman., si In prin-cipiu se recunoscu numai calitatea lui Alexan-dra loan de administrator al ambelor Principate,nu Insa o unire statornica a tarilor $i dupamoartea acestuia. Comitetul central din Focsaninu fu desfiintat definitiv, ci numai suspendat intr'oforma nehotarata, si in locul sau trebuiau sa sefaca gadunari provinciale.. Dar in fond Cuzacastigase partida; el putea oricum considera ceiace castigase el ca o «realisare a Unirii , ca «Inte-meiarea unui Stat national romanesc= si nu multdupa aceia el intrebuinta numirea, adoptata indefinitiv de toti, de Romania pentru Statul Inaun-trul caruia supt un Carmuitor, un Ministeriu, o Ca-mera, un steag si o Capitala lasul cazuse peincetul, si aceasta fu dureros simtit aici, la rangulde capitals onorifica, de a doua Capitala" numai existau niciun fel de granite.

Acum se putea pasi si mai deparie. Cuza nuera un om al datoriei, un murcitor sistematic indomeniul afacerilor politice, niciun bun adminis-trator Si harnic calculator, cum fusesera Inaintasiisai, Bibescu, Mihai Sturdza si *tirbei, dar el sesimtia represintantul poporului sau, a! generatieisale, ca acela care, Insarcinat de luptatorii din1859, ,bra dator sa prefaca In fapta idealul forpolitic. El despretuia formele zadarnice, a caror

www.dacoromanica.ro

-8observare facuse placuti pe cei mai multi thos-podari, tipici de pana atunci ; el poseda, ca bar-bat cu totul desinteresat, simtul pentru tot ce-imare In vicisitudinile §i creatiunile politice, §i eradestul de cutezator ca sa urmareasca pe drumulcel drept marile teluri, lui bine cunoscute. Multialtil, ca Rosetti §1 Panu, ar fi dorit o idilica viatade libertate republicans, un corect constitutio-nalism belgian, in cadrele caruia nite Cameresuverane ar fi facut nesfarsit de mutt pentru bi-nele unui cpoporz abstract. Practicul Bratianu,care pe de alta parte nu era un patrunzator preaadanc al lucrurilor, voia sa creeze organisatiiadministrative §i financiare dupa modelul frances,napoleonian Si tot odata, din punct de vedere so-cial, sa faca o politics a clasei mijlocii. In Mun-tenia clasa mijlocie era represintata prin Romani§i creOini ' romanisati, §i cu ajutorul acestora seputea intemela i pastra un regime bourgeois.Domnul, din potriva, avea scopuri mai Inalte : elvoia o deslegare a tuturor problemelor marl, decare atarna viitorul poporuiui romanesc, fara capentru aceasta sa piarda din vedere organisd-rea launtrica a tarii.

Inceputul 11 face el cu manastirile «inchinate*.Inca de la Inceputul veacului al XVII-lea se luaseobiceiul de a supune manastiri din Tara, begatinzestrate, celor vestite de la Muntele Athos,Sinai, lerusalim *i manastirilor wzate In alte re-giuni ale Olientului greco-turc, ceia ce se numiainchinare, acptipamc, dare suet ascultare 2. Actele careaveau de urmare o astfel de Inchinare se petre-ceau mai numai cu prilejul calatoriei sau al unei

1 In Moldova prin Evrei, cars, politice§te, nu puteau fi tinuti in samA.2 Cf. mai sus.

www.dacoromanica.ro

-9pderi mai indelungate In Cara a marilor Patriarhicer§itori, adunatori de mile ; a§a aparura dincoacede Dunare in at XVII-lea veac Chiril Lukaris, Do-softeiu din lerusalim §i multi altii, ca ni§te calu-gari nevoia0, lipsiti de bani, §i povestira piosuluicretin roman marile datorii ale Bisericilor tor. inastfel de ratacitori insa poporul vedea aproapeniste intrupari ale fiintei divine, §i de aceia jude-catile acestora, hotararile tor, atestarea gi mar-turia for scrisa erau mult pretuite *i fura bineplatite. Ei primiau chiar bani sunatori ' i in tot-deauna, din cele mai vechi timpuri 2, fusese obi-ceiul ca Domnii romani sa faca daruri de banivestitelor laca§uri sfinte din Orient. Dar banul erafoarte rar In toata imparatia turceasca gi aproapetotul era inghitit de fiscul Sultanului, care adul-meca indata unde se gasiau ceva bani. Pentru allasigura pe vesnicie rugaciunile multilor calugaricart locuiau intr'q manastire vestita, nu mai putitipentru a garanta pe cat se poate cuntinuarea uneictitorii pe pamant rornanesc impotriva oricaruiatac nelegiuit, lacom, §i nu in ultimul rand pentrua da o mans de ajutor napastuitilor crestini dinOrient, se ajunse la introducerea acestei egpigp(estc.Prin ea manastirea straina capata foarte in-semnate puteri ; ea obtinea dreptul de a numi inmanastirile inchinate pe staret sau egumen, pre-cum *i mai multi sau mai putini alugari acestactin urma cas nu se intampla- Insa totdeaund 0lua prisosul veniturilor, dupa ce se impliniseratoate Indatoririle prescrise de ctitor, precum itoate cheltuielile zilnice necesare sau cele cerutede reparatii. Din Moldova, cel putin paha la 1700,prisosul se trimitea la Locul Sfant gretesc In bani

1 Cf. lorga, Contribuill la Ist. Manteniei, p 38: Mihnea Tur.citul, 1587.2 Langrois, Le Mont Athos, §i Miklosich, Slavisehe Bibliothek, I.

www.dacoromanica.ro

- 10 -sunatori, pe cari Mitropolitul tarii ii pecetluia i.IncoIo, manastirea einchinata* nu se deosebia prinnimic de celelalte ; ea era supusa ca gi celelaltejurisdictiei Inaltului cler romanesc §i puterii ne-margenite a poruncilor domne*ti, care nu faceaunicio deosebire.

Dar mai tarziu, pentru a-§i caOga merite fatade Cer, multi boieri Inchinau anume manastiri nu-mai In calitatea for de urmni ai vechilor ct tori ;In secolul al XVIII-lea mai cu SaIlla, chiar Domniise crezura direct indreptatiti la astfel de ma-suri 2. Clerul grecesc ajunse in acest chip la omare putere amenintatoare, caci o cincime dinpamantul romanesc cazu cu incetul supt puterealui, nu destul de limitata. Totusi, dupa Intampla-rile din 1821, Domnii capatara de la Poarta, carecomb a peste tot grecismul, dreptul de a izgonipe calugarii straini, de a arenda pentru Stat mo-§iile poseda e de ei §i de a da in schimb numai osuma hotarata la Constantinopol pentru LocurileSfinte corespunzatoare. Cand Insa Poarta intraiara§i in relatii diplomatice cu Rusia, aceasta Pu-tere, ea ocrotitoare conventionala a creVinilor or-todoc§i din Rasarit, ,pusese conditia ca Grecii safie chemati Indarat, §i obtinu chiar un firman Inacest sens 3. Dar Domnii, In Intelegere cu °car-muirea turceasca ', zabovira totusi, §.i abia urma-toarea ocupatie ruseasca dete calugarilor posibi-litatea intoarcerii.

In Regulamentul Organic se luara insa din nou

1 Cf. Uricariul, V, pp. 217-218.3 Cf. Cronica lid Const. Fillpescu, p. XXVI; Uricariul, V, p. 329;

Mag. ist., p. 138; Doc. Cantacuzitzilor, pp. 61-62, 64-65, 113 si urm.;Studii fi doc., V, pp. 437, nota 1, 551 urm., si scrierlle polemice cltatede Xenopol In Istoria lui Cuza-Vodd.

si

3 Hurmuzaki, X, Supliment: 1827, p. 608.4 Uricariul, 1, pp. 372-376.

www.dacoromanica.ro

hotarAri care trebuiau sa opreasca exploatareamai departe a mosiilor manastiresti de catre strain',de oare ce aceasta era pagubitoare Ingrijirii demanastirile din Cara, de scoli, de institutiile debinefacere. Ba o parte hotarata din venituri seacorda prin aceasta Statului, care confisca Indatamanastirile neinchinate supuse adminis ratia forMinisterlului Cultelor. Bine Inteles ca sfinlii patintide neam grecesc nu voira sa recunoasca aceastamasura, i urmarea fu inceputul unui lung sir dememorii, care apelau la Rusia ca arbitru.cars acordau protectia for ambelor partide in lup aoferira Grecilor Intaiu un soroc de zece aniapoi Inca unul, pentru ca, In acest rastimp, incare Grecii ramasera in folosinta provisorie adrepturilor acordate prin Regulament tuturor pro-prietartlor, sa se Inteleaga cu adversarul lor. Ro-mAnii, din parte-li, cerura dreptul sa arendeze pesama Statului mogiile manastiresti sa sea unsfert din venit pentru scopuri de binefacere $ipentru acoperirea cheltuielilor de Intre tinere. in.anul 1851 pentru intaia oars furs arendatede puterea laica, dar curand dupa aceia venttimpul nouii administratii a tarii, $i In asa- nu-mitul Protocol XIII. Conventia de la Paris sta-bili din nou un soroc pentru regularea definitivaa chestiunii.

Cuza era hotarat sa maniuie cu Grecii printr'osums de despagubire $i 'n felul acesta sa Inde-parteze pe oaspetii nepoftiti, cars lasau sa se rui-neze cladirile manastiresti, apasau numeroaselesate dependente, atatau impotrivirea fata de lege

Incetateniau o limba strains in slujba biseri-Ceasca. Ei 1gi justifica hotararea prin necesitateaabsolut ceruta de interesul national, prin politicabisericeasca a tuturor Statelor europene si prin

11

Rush,

mo$iile

§i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

12

dreptul istoric, care nu acorda calugarilor o astfelde stapanire in strainatate. Fireste ca parintiigreci plansera lacrimi amare, iar Poarta li sprijinipe acesti promovatori involuntari si siliti ai co-ruptiei turcesti. Anglia vazu in aceasta iarasi oindrazneala romaneasca, si Rusia, cu toate ea eainsasi se gandia la secularisare in Basarabia, nuvoid sa-si piarda simpatiile grecesti. Dar guvernulroman lucra cu o hotarare linistita ; el opri ser-viciul dim in limba straina, izgoni pe calugariinesupusi, stranse singur veniturile manastiresti si,in sfarsit, pe cand durau Inca tratativele in Con-stantinopol, Camera decreta, la 13 Decembre 1863,secularisarea manastirilor In schimbul unei anu-mite sume de despagubire. Dar calugarii, cars dealtfel nu aflara nicairi un sprijin real, voiau totalsau nimic gi, dupa ce Romanii asteptara patru ant,in 1867, In nrma caderii 1W Cuza, Camera deciaratinchisa, chestla manastirilor. Dar Alexandru loanse putea fall ca el recastigase noulut Stat cinci-mea instralnata din pamantul national.

Adunarea, care in Decembre 1863 primi cu multeaplause seculatisarea, era intocmai ea toate celepremergatoare ; ea se deosebia de ele numai prinaeeia ca necuviincioasa opositie Para rost nu a-taca numai pe ministri In mod mai mutt sau maiputin neacoperit, ci cuteza sa se atinga chiar depersoana Domnitorului, pe cand in acelasi timpse fauriau in afara de Camera intrigi in tarn si instrainatate ca sa rastoarne pe Domn. Pe atunciin mica lame politica privilegiata a Romanies nuexistau inca particle adevarate ; cei mai multi mem-bri at Adunarii aratau numai o alipire nestator-nica fata de unit din numerosii barbati cars fu-sesera pe rind, pentru scurta vreme, ministrii luiCuza. Asa-numitii boieri"oameni ai trecutului",

-

www.dacoromanica.ro

13 -

cars primiau bucuros astfel de denumiri sau leraspingeau cu indignare, dupa orator §i dupa zi,nu urmariau de loc un plan unitar. Ceia ce -i Lineastran§i laolalta era numai temerea de o lege a-grara .comunista) indreptata contra for §i carese prega tia de mult In cabinetul Domnului. A-proape sexagenarul Barbu Catargiu, un puternic§i bogat in icoane orator, de o neobipnita tariede caracter, era, daca nu conducatorul for ales,cel putin acela, in care oricine vedea intrupat, incel mai mare grad, pe iepresintantul intereselorsale. Catargiu dupa o finer eta furtunoasa studiaseIn Franta, se alipise dupa 1848 partidului (anti-nationalist, §1 nici acum nu vorbia niciodata des-pre viitor, care pentru dansul parea ca n'arenimic attagator. Pentru dansul teranul nu era altnimic, decat un arendag de pamant strain, iar nufostul proprietar al acestuia, a§a cum se potriviade fapt in cele mai multe casuri, Brenda§ care i§ipierduse in chip legal, dar pe nedrept, proprieta-tea sa §i care afara de acestea meritase de ata-tea on sa o recapete prin munca-i supraomeneasca.De altfel Latargiu se razima tot atat de tare pe Con-ventie ca mai inainte pe Regulamentul Organic ;pe langa acestea era, ce-i drept, un om priceput,dar fara vre-un ideal sau vre-un sentiment. Caprim-ministru, dupa o rascoala teraneasca, el oprio serbare In amintirea revolutiet" din 1848 §i deaceia fu impwat in trasura sa, la parasirea Ca-merei, In anul 1862, de o mana ra masa necunos-cuta.

Acum lua primul loc printre .boieri, foartepuffin inzestratul, evident, dar foarte activul *1

ambitiosul Dimitrie Ghica, fiul fostului (1822 panala 1828) Domn Grigore. Oamenii de la 1848 aveaula indemana raspanditul ziar at lui Rosetti §i neo-

www.dacoromanica.ro

- 14 -bosita agitatie a lui I. Bratianu, pentru combate-rea aristocratilor"; for li veni in ajutor indema-narea si fineta diplomatica a lui Ion Ghica,care cu vremea ajunse cel mai mare dusman a luiCuza, sl tot asa dorinta de rasbunare a fostuluiCaimacam Panu, care de altfel sfarsi curand dupaaceia in casa de nebuni. Ei vedeau in Domn nu-mai un om care nazuieste la dictatura si care vreasa imite pe tiranul" frances, ba nu recunosteauintr'Insul nicl macar pe luptatorul pentru autono-mie i pentru reforma sociala. Cu ambele par-ticle" nu era nimic de facut, $i Cuza, care la in-ceput sperase intro grupare liberala moderata",recurse, pentru a-*si putea mai ales continua opera,la cel mai bun om, pe care de altfel nu -1 iubia,pe care mai tarziu it pizmui gi pe care curanddupa ce trecu periculosul hop" 11 indeparta. ia-rasi : la Kogalniceanu.

Reforma agrara fu dusa la capat. Printeinsataranul ajungea stapan pe partea de pamant cei se daduse prin Regulament in calitate de camp demunca, pentru ca de drept el ar fi trebuit sa-1 stapa-neasca totdeauna ; pentru dansa plati el numai zeceani o despagubire modesta. In asteptarea acestei legiCamera se ocupase cu pu tine propuneri insemnate,care in cea mai mare parte si fura aprobate. Din-tre acestea fac parte legea militara, legea princare se infiinta un Consiliu de Stat, legea decontrol a finantelor, legea judetelor comunelor,Introducerea Codului Napoleon, construirea prime-lor drumuri de fier in Moldova si Muntenia si Insfars't legea Evreilor, care, in asteptarea unei vii-toare asimilari, inlesnia Impamantenirea individualaa subofiterilor evrei, a posesorilor de grade aca-denice si a marilor industriasi. Cand insa legeaagrara fu data la lumina Ministeriul publica

pi

www.dacoromanica.ro

- 15

proectul, permise intruniri de tarani in Capita la5i ceru un credit pentru un nou lagar de concen-trare , o vie nelini5te cuprinse Camera, care voidsa faca de la sine un alt proiect, mai putin favo-rabil. Dar Domnul nu indeparta pe Kogalniceanu,cu tot votul de blam at Adunarii, ci o amana peaceasta pang dupa serbatori 5i o disolva la 2 (14)Maiu 1864, in prima ei zi de redeschidere.

A cum, dupa. ce boierti" 5i radicalii" intrigantise impra5tiasera zgomoto5i, Cuza pa5i spre o ma-sura care i se recomandase de mutt 51 cu privirela care se lntelesese 5i cu Puterile : el facu cu-noscut o noua Constitutie, o lege fundamentalaa Statului, care dupa un exemplu italian fu bote-zata ,Statur 51 a carii legitimitate trebuia sa fieconfirmata prin votul poporului" chemat dupa da-tina napoleoniana la un plebiscit. Consultarea «Na-tiunib se termi la admirabil, cu toate ca opiniapublica din ora5e se tinu cam indtferenta fats deaceasta, iar in satele Infometate nu prea putea fivorba de o opinie publica'. Conform StatutuluiDomnul avea dreptul sa dea decrete cu puterelegala, sa prelungeasca budgetele peste terminultor, sa dea un pre5edinte Camerei 5i sa numeascamai must din jumatatea membrilor noului Senat,ce era sa se Infiinteze. Acest Senat primise Si eldrepturi Intinse: el avea sa pregateasca 51 sa ve-rifIce legile, sa primeasca petitti, sa pazeasca asupraConstitutiei $. m. a. In comunitate cu Consiliul deStat $i cu Camera tinuta in frau se imita regimul na-poleonian. Printr'o noua lege electorala se largicercul alegatorilor: intelectualii 5i 4 profesiunile li-bere* fura mai favorisati 5i prin pastrarea celordoua colegii electorale se acorda taranilor un rolmai insemnat, asamana tor In totul aceluia pe care4daduse Napoleon at III-lea In Franta.

www.dacoromanica.ro

16

Aceasta masura revolutionara, numita de dumani lovitura de Stat, cu alusie la evenimentelefrancese de la Inceputul celui de-al doilea 1m-periu, afla la Inceput, cum si era de asteptat, ovie desaprobare la majoritatea Puterilor gc rante.Dar ele se lasara upr induplecate, cu toate caoligarhii destituiti, de coloare alba (conservators)i rosie (liberali), publicara o enorma multime de

brosuri de protestare in limba francesa. Napoleonal 111-lea nu se putea declara decat de acord cufapta lui Cuza ; Domnul se duse pentru a douaoara la Constantinopol $i acolo primi de la Poarta§i de la Conferinfa Consulilor, adunata in acestscop, recunoasterea Constautiei sale ; tot odatasmulse $i pentru tara dreptul de a- si da legi, siastfel reinvIe vechea autonomie. Ref orma agrara§i alte cateva legi Intrara de acum In vigoare.

Cu aceasta Cuza nu credea de loc ca a desa-varsit consolidarea Statului roman ; ba el stia preabine ca afara de deplina neatarnare mai erau Incamulte altele de cucerit : apoi, in urma vechilor §inoilor experiente, Isi cunostea destul de bine Cara.Multe nici nu se Incerasera macar, iar cele maimulte masuri administrative si financiare nu pu-teau ft privite decat ca expediente provisorii,caci ele erau doar stangace imitatii pripite aleorganisatiilor francese si existau In cea mai mareparte pumai pe hartie, fara sa poata prinde ra-dacini In popor. Reforma agrara avu de urmareo crisa, caci taranii, in asteptarea a ceva nou, pa-rasira munca pe ogorul boierului inainte chiar dea fi Intrat in stapanirea asigurata a bucatelei depamant liber. Industria si comertul vegetau intr'unchip jalnic, iar In Moldova amandoua aceste ra-muri ale economiei nationale erau cu total In ma-nile dusmanosilor Evrei, cars se Imbracau ca In

www.dacoromanica.ro

17

Galitia, vorbiau nemte§te simtiau austriace§te.In politica vamala Domnul insu0 era nehota-rat si, cu toate cele. cateva conventii telegrafice sipo0ale cu State le vecine, era de a§teptat In a-ceasta privinta o puternica impotri vire a Portii,caci aceasta nu voia sa recunoasca vechiul dreptal Principatelor de a alcatui un domeniu econo-mic propriu 1. Caile de comunicatie erau intfostare de plans ; se calatoria mai comod de la Iasila Bucure§ti ocolind tocmai pe la Viena, §i §tiriledin Moldova -ajungeau adesea intaiu prin straina-tate in Muntenia. *oselele erau neindestulatoare,caci vechea retea, a§a cum se facuse prin in-grijirea lui Bibescu §i Mihai Sturdza, nu maifusese aproape de loc prelungita. ; §i abia in1865 se incheiara primele contracte cu privire laconstruirea liniei ferate moldovene pe Siretiu si aunei linii muntene Bucure§ti-Giurgiu. Pentru nouaorganisare a finantelor lipsia personalul potrivit,§i Inca nimeni nu pricepea arta de a stabili unbudget regulat, a§a ca se tarau de la un deficit laaltul. Imprumuturi_ in Cara erau o imposibilitate ;cele contractate in strainatate insa erau socotiteca afaceri hasardate, de aceia se faceau incondi tiuni foarte scumpe.

Biserica nationala i§i pastrase, ce- i drept,dar Clerul, mai ales in Muntenia, era cu

mutt mai inapoiat fata de cerintile timpului.Numeroasele nou-infiin tate n'aveau niciunprogram ; legea din 1864 in parte crease, inparte terminase cele doua Universitati din Bucu-re§ti §i Iagi, *con de bele-arte, licee si gimnasii,pe cand collie primare erau proaste §i putine

Cf. Regne de Bibesco, I, si Balcoianu, Geschichte der rinniinf-schen Zollpolitik (Munchen 1894).

2

5i

si-nodul,

gcoli

pi

www.dacoromanica.ro

18

si li lipsia aproape cu totul o metoda de predare 1.Functionarii erau lenesi si neconstiinciosi si erauschimbati far& mils dupa vantul politic de partidat momentului. In aristocratie nu domnia un spi-rit curat national ; lipsia iubirea de patrie si opricepere mai adanca pentru cultura romaneasca.Boierii, crescuti frantuzeste, simtiau frantuzeste,aratau fats de tot ce era Frances o adoratie ridi-cula si se ser viau in saloane, In scrisori, ba chiarsi in corespondenta for politica, intocmai ca siPrus'a veacului al XV111-lea, de l'inba francesa.Adesea mai ca nu stiau romaneste. Literatura ajun-sese fara putere si era fara indoiala in decadenta,caci oameni de felul lui Kogalniceanu, Alexandri siBolintineanu erau cu totul prinsi de politca. Cei maimulti scriau o romaneasca impestritata cu fran-tuzeste, si In aceasta limb& usoarele gandiri sisentimentele simulate ale poetilor apareau Inca simai putin serioase. Un puternic si fidel descriitoral adevarului, nuvelistul Filimon, abia 1si puteaadaposti in gazete si reviste frumoasele sale po-vestiri de o valoare trainica. Represintantii noiiscoli istorice publicara, ce-i drept, izvoare si sefolosira de ele in lucrarile lor, dar nu intampi-nara un sprijin entusiast. Dintre acestia fac partePapiu Harlan, care publics Tesaurul sau de mo-numente istorice, si B. P. Hasdeu, Roman basara-bean, un spirit universal, care lucra in multedirectii, taind drumuri noun, dar care din nenoro-cire tinea prea mult si chiar cu cat Imbatrania,cu atat mai mult de romantismul care In Rusiadomina stiinta ; el public& povestiri si aduna inrevista sa, Archiva istorica, ramasite slavone, ro-manesti si altele de tot felul din trecut, dar niciel nu gasi o pricepere general& pentru aceste lu-

I V. Iorga, Istoria Invatamantului, Bucur 0i, 1928.

www.dacoromanica.ro

19 -

crari Inteo epoca in care declamatii patrioticegoale de inteles slujiau drept unitate de masurapentru productiile poetice. Ca un semn isolat atunui viitor mai bun se ridica. totusi Revista Romanaa lui Alexandru Odobescu si a altor represintantiai generatiei tinere ; e o revista model, In carefiii de boier Intorsi din Franta presintara poves-tiri din trecut si tratara chestii la ordinea zilei,intr'o romaneasca curgatoare.

Cuza fu coplesit de aceasta povara uriasa, decare de altfel In mare parte nici mutt mai tarziun'am scapat; cu viata sa zvanturata Inthatranisede timpuriu. Mai stia apol Ca si Napoleon, carevedea acum inteinsul un prieten al Rusiei si care-ifusese cel mai bun sprijin pana atunci, nu-1 maisimpatisa. De Kogalniceanu se desfacuse din gelo-sie, si celelalte personalitati Insemnate it urauneimpacat. Radicalii erau hotarati sa-1 combatspe toate caile, mai ales dupa ce-si legitimasecopiii pe cari-i avuse cu doamna Obrenovici'.Naivi din provincie salutau acum In adresele defelicitare pe cel mai mare dinteinsii ca pe ntanarulprincipe Alexandru, Mostenitorul Tronului". Pe tint-pul petrecerii la bat a lui Cuza, in vara lui 1865,izbucnira in Bucuresti tulburari de strada uneltitede Bratianu, si cu aceasta ocasie se trasera focuriasupra multimii. Si Turcia Incerca sa se amestece,dar Domnul preintampina cu o minunata diba-cie planul acesta 2. in discursul la mesagiu, cu caredeschise Camera, care aratase pana acum foartesupusa, Domnitorul vorbi cu entuziasm chiardespre posibilitatea abdicarii sale, ca sa lilies-neasca Romanilor Implinirea dorintii for de aavea un Domn strain. ,Nu vreau o putere care

1 Ni scuta Catargiu, mama viitorului rege sarb Milan.2 V. culegerea mea de mesagii, proclamalli, etc., ale lui Cuza.

www.dacoromanica.ro

20

nu s'ar intemeia decat pe forta. Fie in frunteavoastra, fie alaturi cu voi, voiu fi totdeauna cuTara, fara alta tinta decat vointa natiunii si ma-rile interese ale Romaniei. Vreau sa fie bine stiutde toata lumea ca niciodata petsoana mea nu vafi o piedeca in calea unui eveniment care ar inga-dui consolidarea edificiului politic la punerea te-meliilor caruia am pus si eu umarul. in Alexandruloan I, Domn al Romanic', Romani' vor gasi tot-deauna pe colonelul Cuza, pe acel colonel Cuzacare a proclamat in Adunarea ad-hoc si CameraElectiva a Moldovei marile principii ale regenera-tiei Romaniei, si care, fiind Domn al Moldovei,declara oficialmente Inaltelor Puteri garante, candprimia ss coroana Valahiei, ca el primeste aceastaindoita alegere ca expresia neindoielnica ss sta-tornica a vointii nationale pentru Unire insanumai ca un deposit sacru >.

Dar prin acest discurs el nu facu decal sahraneasca sperantele dusmanilor sai Intaratati ; bachiar Camera, Camera nevrednica se arata acumnesupusa fata de slabul Ministeriu al d- ruluiN. Cretulescu. kosii" ss cativa boieri, ca Las-car Catargiu, se pusera in legatura cu unii ofi-teri uitara de datorie, si in noaptea de11(23) Februar 1866 Cuza fu surprins de conju-rati in palatul sau. Abdica fara impotrivire ss fuprimul Domn roman exilat, care in anii sai dedurere nu scoase niciun strigat de plangerecu toate ca primi de la urmasul sau voia de ase intoarce, pentru ca sa-si crute Cara ramase pepamant strain, unde a si murit in anul 1873.

Ce-a urmat dupa aceia, a fost numai o repe-tare a evenimentelor din Bucuresti din 1848 si oimitare a ceia ce facuse Cuza insusi, dupa exem-

- -

cari-si

pi,

www.dacoromanica.ro

- 21 -plul Franciei imperiale, In fata Camerelor, care nufurs disolvate Senatul Domnitorului cazut fuatat de josnic, Incat puse sa se smulga de petron, in sala de sedinte, marca tarsi cu numelelui Cuza , aparu, in numele unui guvern provi-zoriu, compus din generalul Golescu, un fostpretendent liberal la Coroana, din solidul, asprul,putin invatatul Lascar Catargiu si din generalulHaralambie, un Ministeriu pe care Insusi Cuza itaratase In actul sau de abdicare ca gales de po-por.., Lovitura de Stat fusese facuta In Intelegerecu unele cercuri ale Curtii din Paris, cu Cama-rila, si Ion Bratianu statu la Paris, ca sa seingrijeasca de un candidat domnesc de originestrains, vazut bine acolo. Mai inainte Insa ca elsa fi putut trimete vre-o recomandatie In taro,aici trebui sa se aleaga rapede, din prevedere,noul stapanitor, iar grepresintantii poporului. a-lesera cu unanimitate pe contele de Flandra, caremai tarziu trebui sa renunte din causa de boalala mostenirea regelui Belgiei, fratele sau, si carenici nu-si tulbura calatoria de placere la Romaprin alegerea lui in departata Cara, atat de de-faimata, de la Dunare.

Dar aceasta nu era oarecum singura greutate.Abclicare a silita a lui Cuza insemna o abatere dela tratatele existente ; ea era un nou act revolu-tionar, care avea ne vole pentru validitare de apro-barea Puterilor garante. De acela se convoca oconferinta la Paris, care trebuia sa hotarasca Incaodata soarta tarsi, In care Turcia vedea numainiste Priricipate unite temporar si o gparte inte-granta. a Imparatiei ei. Rusia spera si ea sa faca,cel putin in parte, neavenite faptele de pana acum,si tulburarile separatiste izbucnite in Iasi (Aprilie)slujira tocmai pretextul dorit. Uguratecul Mitro-

www.dacoromanica.ro

22

polit Calinic Miclescu Infra In In telegere cu bo-gatul boier Nicolae Rosnovanu, care, cu toata in-capaci tatea sa, de tots cunoscuta, se socotia vrednicde o Coroana vasala ; arhipastorul moldovean, im-bracat in odajdil episcopale, cu crucea in mans,Incerca sa Insufleteasca poporul la lupta pentrudespartirea de 4 Valahia); aceasta fu insa impie-decata indata ci aproape fara nicio varsare desange. Atunci se ceru de la Conferinta invoireaca Moldovenii ci Muntenii, dupa o experienta decapte ani, sa se poata declara, prin represintantiiactuali din Camera, pentru sau contra Unirii. Suptpresiunea evenimentelor ci fata de atitudinea pecare o luara cele mai multe Puteri, Franta lui Na-poleon al III -lea', Inca prietenoasa Romanilor, trebuisa se piece, ci prin hotararea din 1 Maiu 1866 seceru de faDt aceasta noun hotarare din par-tea supucilor de pana acum ai lui Cuza. In acelacitimp insa barbatil conducatori de la Paris se de-clarara pentru noul fait accompli: alegerea Dom -nului strain, caruia i se retusa, e adevarat, inprimul moment, recunoacterea, dar nu-i fu opritade fapt exercitarea dreptului de guvernare, numaipentru simplul motiv ca niciunuia din vecinil dor-nici de anexiune nu i se putea acorda din parteaEuropei dreptul unei interventii armate.

Din partea agentilor oficiali ci neoficiali ai Prin-cipatelor se incepura In Apus, Inca din Martie,dupa o dorinta venita indirect de la Paris, trata-tive cu cel de-al doilea fiu al fostului prim-mi-

1 Mai tarziu imparatul frances era gata cum se vede din memo-rine generalulul Lamarmora (Un poco pia di Luce) sa cedeze ,,Prin-cipatele" Austrlei in schimbul trecerii Venetiei la Sardinia! De altfel, inacest an 1866, apar 0 alte prolecte, 0 mai aventuroase, de schimb indeuna Romaniei. V. 0 primele capitole din lorga, 1st° is razb iuluidin 1877-8, gucure0i 1927.

www.dacoromanica.ro

-23--nistru prusian, al lui Anton de Hohenzollern, sefulliniei Sigmaringen. Principe le, in vrasta de douazecisi sapte de ani, era Inrudit de pe mama cu Napo leo-nizii, iar purtarea liberala a tatalui sau lasase obuna amintire. Principe le Carol nu refusa, si tot atatde putin primul ministru al Prusiei ; in sanul familieitotusi se ridicara la Inceput obiectii, mai ales inprivinta felului cum trebuia sa se faca primireadepartatului tron strain. Dar, fara sa astepte cu-vantul hotarator si Inca inainte de sfarsitul ale-gerilor pentru Camera, care se faceau in Romania,guvernul pasi la alegerea Domnului : principeleCarol de Hohenzollern fu proclamat prrn vointapoporului drept Carol 1 iu aceasta se petreceala 8 Aprilie abia dupa cateva zile se IntruniAdunarea, numila Constituanta, ca sa confirmesolemn la 1-iu Maiu Unirea si sa recunoasca, cuo mare majoritate de voturi, alegerea facutade popor.

Acum se apropia razboiul, prevazut de mult,!rare Prusia si Austria, care In precedenta con-ferinta tocmai de aceia se aratase Jeservata"si se temea de miscari iredentiste ale Romarulordin Ardeal ; caci acolo ideia nationala a ,,Rorna-nilor" se Intaria zilnic, datorita desvoltarii cut-turale firesti. Nou-ales ii Domn strain" at Ro-mantel in aceste Imprejurart nu mai putea Intarzia ;

el calatori incogn. to pans la granita romaneasca,si la 10 Maiu calatorul purtator de ochelari atunei clase a doua de pe un vapor dunarean aus-triac, uitand ca-si luase bilet pentru Udesa, scoboriIn pavoasatul oral Turnu-Severin, unde-1 asteptaIon Bratianu, ca sa-1 Insoleasca in mare triumfspre Bucuresti, unde era asteptat cu bucurie. AstfelIncepu, in mijlocul razboiului european si al certu-

, si

www.dacoromanica.ro

- 24 -rilor launtrice pentru Constitutie, lunga, greaua,dar rodnica Domnie a regelui Carol.

Domnul nu capata usor Intarirea sa la Constan-tinopol, si aceasta II atinse mAndria. Cuza fuseseun om fara scrupule, nu voise sa Intemeieze odinastie si nici nu se gandise macar serios la ostapanire a tronului pana la batranete. De aceiasupt dAnsul Turcii trebuisera a se obisnui ca,la once Incalcare mai mare a lor, sa li se ras-punda din Bucuresti cu tarie; raspunsul lui Cuzala observatiile Marelui-Vizir dupa tulburarile din1665 e in felul lui chiar o upodopera de pu-lemica.' diplomatica. Acum insa Poarta, cand isidadea aprobarea la niste prefaceri atat de Insem-nate, cum erau: unirea neconditionata a Princi-patelor si alegerea unui Domn strain, spera satraga si pentru dansa foloase considerabile. Deaceia trimese un corp de paza la Rusciuc, si a-cesta era destul de tare ca sa faca situatia des-tul de critica ; caci armata lasata de Cuza nu seputea masura catusi de putin, nici ca tarie, nicica armament si nici ca pregatire de mobilisare, cuarmata modern preparata a Sultanului. CAteva de-tasamente refusara chiar sa porneasca, iar tesau-rul public era lipsit de once mijloace, asa ca serecurse la bonuri de tesaur pentru ca sa se poataface macar ceva pentru aparare. Un mare deficitera in perspectiva. Rusia se impacase numai inaparenta cu noile imprejurari din fosta tara deprotectorat, caci ea tot nadajduia in ceasul ras-platirii si vorbia de trimeterea unui comisar turc laBucuresti. Austria, cu toata InfrAngerea ei mill-tara din Boemia, tot se mat gandia si acum la po-sibilitatea unui castig teritorial la Dunare. Catdespre Prusia nu se putea admite ca ea va subor-dona interesele ei nationale In straina tate unor

www.dacoromanica.ro

25

consideratii dinastice. Propunerile revolutionaresarbesti sau unguresti nu puteau fi tinute serios insama. Turcii insa, cari dupa 1853 isi dadeau aierede putere moderna, vorbira un limbagiu energicsi vrura sa obtina condi tii ca acestea: renuntareala numele de Romania" si reluarea vechilor nu-miri de (Moldova si Muntenia, care pana acumnu aveau _niciun rasunet national $i care se po-triviau cu impartirea provinclala a Imperiului; anu-larea tuturor masurilor luate de catre Guvernulprovisoriu nerecunoscut, exciuderea ideii dinastice,pastrarea armatei in anumite limite, sprijin militarTurciei, inchiderea granitelor pentru refugiatii bul-gari, cari-si aveau In Braila, Bucuresti Si In ml-cile porturi dunarene sefii lor, comitetele lor, press1 depositele lor de arme, renuntarea la orice poli-

tica straina independents, admiterea tuturor tra-tatelor turcesti, la a caror incheiere vor fi intre-bati $i (Moldo-Valachii, recunoasterea unui agental Sultanului in Capitala, cresterea tributului, re-solvirea imediata a chestiei manastirilor, de caresi Rusia se interesa din nou, si in sfarsit fagadu-iala de a nu bate moneda proprie si de a nu creadecoratii. Domnul trebuia sa se presinte inainteaSultanului pentru a primi de la dansul firmanulde investitura si in acest chip sa inceapa carmui-rea conform tratatelor asupra unor provincii careerau (partie integrante a Imperiului. Aceasta eratot una cu acea (autonomies in sens modern, binemargenita, fara sa mai vorbim de multele drep-turi care existasera in vremea trecuta, inainte caRusii si diplomatia europeana sa fi inchelat tra-tate cu Turcii '.

Domnul si sfetnicii lui facura tot posibilul ca

Cf. forga, Politica externa a Regelui Carol, a 4-a editie, 0 Cor-respondance diplomatique de Charles 1-er.

1

www.dacoromanica.ro

26

sa se sustraga primirii acestor conditiuni, dar,cu toata rascoala izbucnita In Creta si cu toatapolitica dusmanoasa a Guvernului grecesc, diplo-matia fanariota si levantina a suzeranului se a-rata neinduplecata. Numai asupra catorva punctese castigara schimbari, si printre acestea seresolvi Inainte de toate chestia dinastica in sensromanesc, se Incuviinta incheierea de tratate cucarac ter nepolitic si baterea de moneda propriecu un semn de vasalitate. In sfAr§it se mai invoiraca Intelegerea sa se faca In forma, mai pun umi-litoare, a unui schimb de scrisori Intre Domn siMarele-Vizir , in care de altfel se accentua re-latia de vasalitate. Cand apoi Domnul se duseinteadevar la Constantinopol, semnele de onoarece i se aratara Intr'un grad mai mare decat p -mergatorului sau, Cuza, aveau in vedere, nu atatpe stapanitorul roman, cat mai ales pe varul re-gelui Invingator al Prusiei.

i dupa aceasta Intelegere si aceasta cala orie,cu prilejul careia Domnul puse pe ministrul saude externe sa i lea firmanul de investiture, pecare Sultanul 1-1 intinsese si pe care el ii lasasenedeschis pe masa ', Poarta, care nu se temea denimic mai mult ca de o deplina desfacere a aces-tui puternic Stat vasal condus de tin Hohenzollern,avu aceiasi purtare batoasa si Intrebuinta acela§iton jignitor, care indispunea foarte mult. Impo-triva baterii de moneda si a incheierii unui tra-tat comercial cu Austria, in anul 1875, diplomatiaturceasca ridica neputinciosul ei protest. Cu oindaratnicie copilareasca Intrebuinta ea in note siacte numirea de (PrincipautesD, pe care nu o maiIntrebuinta nimeni, nici chiar Rusia, numal pen-

' V. Aus dent Leb n K. Karls.

www.dacoromanica.ro

27 -

tru a jigni cat se poate de des. In anul 1871, andDomnul, provocat de nesuferita cearta de par-tid a liberalilor, se gandia sa abdice, Poarta simtichiar oarecare placere sa se amestece, si VizirulAall-Pala telegrafie lui Carol 1-iu, relativ la rusi-noasele scene de strada Inscenate de capete zapacite,de nerabdatori candidati la ministeriu si de visatorineresponsabili : ea ce que pareilles scenes ne serenou vellent plus, scenes que la Sublime Portereprouve.. Acesta era un limbagiu care nici suptCuza nu se tinuse ci care ar ft fost la locul luinumai fata de administratorul unei provincii tur-cesti. Cand In anul 1874 sosi la Bucurecti o de-legatie militara spaniola ca sa notifice Domnu-lui suirea pe tron a lui Alfons al XII-lea, Poartairitata ameninta cu rechemarea consulului ei dinMadrid, pentru ca monarhul spaniol Intretinea re-latil oficiale directe cu vasalul roman. In des-nadajduita situatie a anului 1876 Poarta trebui,ce-i drept, de voie sau de nevoie, sa rabde multe,dar cu toate acestea nu admise propunerea minis-trului de Externe roman, M. Kogalniceanu, carepretindea primirea agentului roman In corpul di-plomatic, punerea pe un picior de egalitate a su-pusilor romani cu cei ai natiilor straine, garan-tarea teritoriului roman, la care trebuiau sa se so-coata conform tratatului din j829 si insulele du-narene, incheiarea diferitelor tratate de export,comert, posta si telegraf, valabilitatea pasapoar-telor romanecti $i stabilirea hotarului pe la mijloculfluviului. La izbucnirea razboiului cu Rusla Vizi-rul telegrafie In sfarsit Domnului roman ca unuifunctionar subaltern, facandu-i cunoscut Insarci-narile necesare pentru apararea Imperiului, a caruicpartie integrante, era Romania. Cand se -auzi laConstantinopol de trecerea Rucilor, agentul roman

www.dacoromanica.ro

- 28 -fu pur $i simplu cdepusv, ca si cand ar fi fostun functionar al Sultanului. Turcia facuse decitotul, ca sa Impinga Romania $i pe Domnitorulei la declararea neatarnarii si la razboiu.

*i relatiile cu Austria in primii ani de Domnieai principelui Carol au fost putin promitatoare..Reser va, din 1866 Indreptata Impotriva continua-/1i Unirii si teama de o agitatie periculoasa prin-tre Rornanii ardeleni determinara purtarea diplo-matiei austriece. Dar chiar din anul urmator, 1867,trebui sa se satisfaca In sfarsit indaratnica opo-sitie a partidului unguresc revolutionar, In jurulcaruia se grupa toata inteligenta ungara, si astfelse realisa dualismul in vechea Austrie ; si din a-cesta iesi o monarhie austro-ungara cu douacorpuri politice absolut separate. Ungurii, carsfacusera cu jertfe marl progrese Insemnate pe ca-lea culturii, aveau acum si un Stat propriu, caruiaii lipsia numai o armata $i o diplomatic nationala.El se vazura atunci in fata necesitatii de a marlnationalitatea maghiara, Inca prea slabs pentru arepresinta in viitor un puternic Stat national, prindesnationalisarea popoarelor strainer dar care dinvremuri stravechi locuisera in regatul Ungariei, Siastfel sa pregateasca terenul pentru realisarea pa-trioticelor visuri $i idealuri. 0 lupta de extermi-nare, care se sluji mai mult de mijloace legale,se porni de acum de catre noul Stat $i impotrivaRomandor din Ardeal $i a celor din Ungaria pro-priu-zisa.

in curand Insa se recunoscu ca aceasta luptaera Para sorts de izbanda, cu toate ca, odatainceputa, nu mai putea fi intrerupta din punctulde vedere at Ungurilor. Caci Romanii cisalpini din1866 nu mai erau vechii eValahl, pe jumatate

www.dacoromanica.ro

29

barbari, cari sa traiasca si sa moara in adancamiserie si mai adanca nestiinta. Desvoltarea lite-rara din veacul al XVIII-lea daduse roade in gene-ratiile urmatoare : din vremea lui Horia si maiales din luptele de la 1848, la care, cu arme saufara, luase parte intreaga natiune, fara deosebirede clasa, de cultura si de confesiune, ramaseserafixate In amintirea poporului nume de biruitori,de martiri si de profeti. in sfarsit, in era abso-lutists, care urmase evenimentelor revolutionare,se obtinuse ceva mare. Romanii se organisaserasi politiceste inauntrul Bisericilor for din nouoranduite: preoti si laid lucrau impreuna in folo-sul culturii nationale in cancelariile si adunarileambelor confesiuni: caci Austria rasplatise cu desbi-narea celor odinioara unitari pe Romanii ramasicredinciosi si cari se luptasera cavalereste pentruImparat.

Destituitului episcop Lemenyi Ii urmase, in call-tate de conducator al Bisericit unite, al carii clerse alca.tuia tot mai mult din preoti si canonici foarteinvatati unii isi complectasera studiile chiar laRoma Alexandru Sulut, cel d'intaiu Mitropolitacesta era un zelos aparator al drepturilor ratio-nale ale poporului, a carui unire supt propria sa puterearhiepiscopala o doria cu aprindere era doarcontinuator al vechii traditii, de vreme ce purtatitlul de cKarlsburg3, de .Alba-lulia»! Dupa moar-tea Mitropolitului Alexandru, fu. ales in 1867loan Vancea, un catolic pins, dar tot odata uninsemnat aparator al invatamantulut public roma-nesc, care-i datoreste mult. Numeroase scoli seinfiintara datorita ingrijirii lui, iar cele exis-tente primira noua ajutoare materiale. colile dinBiaj erau pentru el ca lumina ochilorl.. Prin de-

Sernatismul clerului unit (Blaj 19 0), p. 46; cf. si Aug. Bunea, Mi-tropolitul dr. loan Vancea de Buteasa (Blaj 1690).

;

www.dacoromanica.ro

- 30 -cretul imperial din 1850 arhiepiscopul din Blajcapatase trei sufragani in Gherla, in Lugoj *iOradea-Mare. Primul episcop din Gherla fu loanAlexi, autorul unei foarte raspandite gramaticiromane§ti, i Vancea ii fu urmapil imediat, Ina-inte de a fi capatat cea mai inalta demnitatein Biserica sa ; dar in Oradea-Mare abia suptepiscopul Mihail Pavel (1873-1902) capata supre-matie curentul, care era In folosul intereselorculturale romaneVi.

Episcopul neunit *aguna, un om foarte binevazut de autoritatile austriace, ajunse *i el Mitro-polit, §i anume in 1864 ; lui ii fu dat sa dea olege fundamentala Bisericii sale. Aceasta o facuel cu foarte multa pricepere, urmarind mai muttpunctul de vedere national decat cel strict orto-dox. La alegerea Mitropolitului, precum §i la ho-tararea chestiunilor care priviau Biserica, cultura§i mijloacele culturale, se acorda laicilor, nu nu-mai o cooperage, ci chiar o influenta precumpani-toare, §i prin aceasta Biserica neunita lua chiarinfati§area unei corporatii rationale, ceia ce a §ifost continuu de atunci incoace. Toti slujba§ii bi-serice§ti ie§iau din alegeri intelepteVe (acute. Inacest chip natiunea, care fusese inlaturata aproapecu totul dela viata politica a Ungariei de acumunitara printr'o speciala lege electorala a Ardea-lului, precum §i prin abusuri electorate adminis-trative chiar cu privire la infatiprea sa nationala,capata o compensa tie in desvoltarea bisericeasca §iculturala, §i aceasta oferia o garantie pentru viitor.

Odata cu intemeiarea Mitropoliei neunite, Ro-manii capatara, in urma despartirii for de Sarbi,dobia episcopate: unul in Arad §i altul in Caran-sebe§. Scaunul episcopal al ultimei diocese 11 luaprotopopul brapvean de pana atunci, loan Popazu.

www.dacoromanica.ro

31.

El rsi castigase merite prin Intemeiarea gimna-siului romanesc din Brasov, care la 1856 fu recu-noscut de Stat ca institutie culturala publics sicare ajunse curand cea d'intaiu scoala superioararomaneasca dincolo de hotare 1. Cu concursulamanduror capilor bisericesti si al intregii inteli-genie romanesti se intemeie Inca din 1861 eSocieta-tea pentru cultura limbii si literaturii romane*, alcarii organ fu gazeta eTransilvania.. Fara sapoata face ceva mai mare cu slabele mijloace ce-istau la indamana si cu conditiile de constrangerein care traia, ea forma totusi o noua punte delegatura pentru un popor care In toate privintilemanifesta hotararea nestramutata de a-si pastrafelul lui propriu de a fi : societati asemanatoarese nascura si In alte tinuturi ale teritoriului ro-man, si fura folositoare cel putin pentru intemeiareade scoli populare. In anul 1872 se facu un nou pasmare mai departe, care ajuta poporului romanesc,In cea mai mare parte sarac, din aceste tinuturiamenintate, la capatarea neatarnarii economice;aceasta fu Intemeiarea primei banci nationale cAl-bina. din Sibiiu, care inflori In curand, aduseroade binecuvantate si prin exemplul sau norocostrezi la viata multe alte band- populare in toateolturile Ardealului si ale regiunilor Invecinate.

Canonicul Cipariu din Blaj, un desavarsit cunos-cator al traditiilor literare si lingvistice si al tre-cutului romanesc, limpezi In multe scrieri chestialimbii si Indrepta atentia asupra anumitor mo-mente si procese istorice. Resultatele cercetarilorsale le intruni in Gramatica sa, si aceasta fu primaopera care cuprinse limba nationals In toata des-voltarea ei si care cauta norme de formarea cu-

I Andrei Barseanu, Istoria scoalelor centrale romdne gr. or. dinBra,ov (Brasov 1902).

www.dacoromanica.ro

- 32 -

vintelor si de ortografie, tinand sama de tendin-tele sale firesti de desvoltare. In sfarsit barbatiiconducatori ai natiunii luara obiceiul ca, la alege-rile pentru Parlamentul unguresc, sa formeze ungrup national, si in 1869 se hotari absolutapasivitate, ca un protest vesnic impotriva Incor-porarii Ardealului la Ungaria si impotriva distru-gatoarei legi a nationahtatilor; la Sibiiu, un coinitetde douazeci si cinci de membri trebuia sa aperepe viitor interesele romanesti.

In anul 1866, scurta vreme dupa caderea luiCuza, se intemece de catre ministrul InstructielC. A. Rosetti o societate care trebuia sa se o-cupe cu limba si sa stabileasca o ortografie pentruusul oficial si pentru scoala ; caci nu era deacori nici cu rationala, dar prea latinisata orto-grafie a lui Cipariu, si nici cu cea proprie a luiPumnul, un profesor ardelean, care, chemat defamilia Hurmuzachi, trecuse in Bucovina si aicitrezise constiinta nationals. Societatea academica,mai tasziu Academia RomAna, trebuia sa intru-neasca nu numai cetateni ai Statului roman, cipe represintantii intregii lumi savante romanesti,toate luminile literaturii nationale; ea era o noundovada a solidaritatii neamului, care nu poaterecunoaste hotare politice, de ogre ce ea urrna-reste scopuri si idealuri mai inalte decat celepolitice. Cipariu fu numit membru al societatiiin 1867 veni la Bucuresti ca sa asiste la consti-tuirea solemna a institutiei si sa-si dea parereacu privire la directia in care trebuia sa se inceapalucrul. Din nenorocire insa insufletirea de la ince-put disparu destul de rapede, si cei mai multimembri apartmura numai cu numele societatiiacademice. Printre diferitele curente care se ara-tara, invinse la urma cel ultra-latinist a lui Lau-

si

www.dacoromanica.ro

33 -

rian ; lui i se incredinta redactarea dictionariuluiindreptar, care decreta pur §i simplu o limba ar-tificiala. Dar cu toate acestea vutoarea Academieramase o Intrupare a unitatii poporutui romAnescin singurul domeniu in care putea fi vorba de ounitate, cel cultural, §i prime cei cari faceauparte din Academie se remarca un tanar profesorde filosofie dela Universitatea din la§i, fiul iuiloan Maiorescu §i nepotul episcopului Popazu.Titu Maiorescu represinta o noua directie, caredispunea §i de revista sa proprie, Convorbiriliterare". Cei mai buni din generatia tanara sedeclarara impreuna cu Alecsandri impotriva unei§coale francese sau latine : Maiorescu, in Criti-cele sale, marele §i adanc simtitorul Mihail Emi-nescu, o puternica individualitate, in poeticelesale capodopere, realistul povestitor Creanga,fost preot si mai tarziu institutor, ArdeleanulSlavici si In sfaqit N. Gane, ace§tia cu tolli ad-misera limba populara ca singura limba literaracu putinta. Aceasta limba populara era tot odataacea a tuturor vechilor monumente literare ; eaera in fond aceia§i pentru toata romanimea, carenu cuno§tea fantasiile unui Pumnul, §i, cand a-ceasta noua directie" bind, se atinse tot odata §ilegatura cu trecutul, se stabili unitatea culturalaa tuturor Romanilor.

Conducatorii monarhiei austro-ungare nu §tiura§i nu pricepura multa vreme nimic din toate aces-tea. La cunoVinta for nu ajunsera pe cale diplo-matica cleat fragmente de articole de-ale preseicotidiane demagogice, care publica intr'un modpolitice§te neliniptor pareri asupra unitatii Roma-nilor, i astfel de produse ale unor ziari§ti cn to-tul nechemati erau socotite ca manifestari seri-

3

www.dacoromanica.ro

34

oase ale Guvernului roman $i ale poporului dinRomania. De aceia ei se aratara dusmano$i (nou-lui curs, (Netter Kurs) din Principatul vecin, bachiar crezura poate ca in 1866 numai Turcii MI-piedecasera o navalire a Romani lor In Ardeal. Dinpotriva, cei din Rom pia aflasera ca la intalnireaImparatilor la Salzburg, in anul 1867, se tratase idespre o anexare a tarii de catre Austria, cu in-voirea Francesilor2. Visita Domnului la Viena cuprilejul calatoriei sale din anul 1869 fu judecatade presa radicala ca un act de inalta tradare, pecand el era numai anul dictat de temerile fata deRusia. Cand insa contele Andrassy lua condu-cerea politicei externe a monarhiei veciue, rela-tille de pana atunci se schimbara spre binelepolitic $i economic al ambelor par ti. Cu toateca Ungur $i Ungur patriot, Cancelariul pricepuca Romania nu e destul de tare pentru a puteatrai isolata, Ca garantia Puterilor $i asigurareade neutralitate nu aveau nicio insemnatate prac-tice, ca de aceia noul Stat trebuia sa se spri-line pe vecinul de la Rasarit on de la Apus$i ca o legatura durabila cu Rusia ar insemnapentru Romania o inceata apropiere de moarte.Dar el mai $tia ca Domnul $i mini$trii lui, ori-carui partid ar apartinea ei, v or pricepe aceasta.Andrassy trebuia sa recunoasca tot odata ca Ine-carea Principatului dunarean In apele ruse$ti re-presinta pentru Monarhia austriaca un pericolnfult mai serios cleat continuarea $i desvoltareaunui Stat roman national, fie chiar cu urmarile luinecesare, cum era intemeierea unei Insemnate vieticulturale inaiintrul $i in afara hotarelor sale. Dar$i altceva mai era limpede : ca. Romania, a carii

' Aus deli Leben Konig Karts von Runainien,l, p. 2_0.2 Cf. totoi, 1st ria alzboiului din 1877-8.

www.dacoromanica.ro

35

nevoie de fabricate straine cre0ea paralel cu pro-gresul ei, oferia un minunat debu5eu pentru in-dustria austriaca. De aceia se schimba politica fatade acest vecin folositor. Andrassy nu fu nici ma-car ingrijorat, cand principele Carol Ii spuse infata la 1873 ca ar fi de dorit ca Romanii sa ca-pete acelea0 drepturi politice ca §i Croatii ; Dom-nul putu sa faca aceasta propunere, §1 Cancela-riul o lass sa treaca in tacere. Desconsiderandchiar reclamatiile Turciei, care era sprijinita deAuglia, care veghia asupra cintegritatii ImparatieiOtomane', Andrassy incheie tratatul comercial din1874 *1 cu toate violentele atacuri ale preset li-berate, care vorbia de o subjugare economics, aRomaniei fata de Austria, de o Incorporare a Ro-mantel in domeniul economic austrlac, tratatul, dealtfel In unele puncte Impovarator, fu aprobat §ide Camerele romanepi, cu toate ca abia dupalungi desbaferi. Inteun astfel de raport sta Ro-mania cu vecina sa apuseana in anul 1876, sandchestia orientala aparu din nou §i ceru urgent onoun resolvire.

Dupa ce Austria, ca §i In 1853, lucrase cu Bos-niecii §i Hertegovinenii, cart vasusera calatoriatriumfala is Cattaro, ca Imparat latin at Orlen-tului, a lui Francisc- Iosif, pro vocand revolta acelordoua provincii, Rusia intrase §l ea In actiune, in-talzind pana la punctul de fierbere al revolutiei§i al razboiultii pasiunile populatiei cre§tine apa-sate, prin dibacele mijloace ale nelntrecutei el di-plomatii, totdeauna la panda. Tratatul din Parisera contrar celor mai Insemnate interese aleStatului rasesc, de oare ce el smulsese Rusieigurile Dunarii §i afara de aceasta departase deapele Marti Negre flota de razboiu ruseasca. Nunumai diplom3tia, represintata prin vicleanul i

-

www.dacoromanica.ro

36

grosolanul cancelariu Gorceacov, i mladiosul §ifoarte instruitul general Jomini, ci i oastea ru-seasca, a carii comanda suprema era pe atunciin manile Marelui Duce Nicolae, gi nu mai putinCurtea, mai putin Imparatul Alexandru al 11-lea,a carui Domnie Incepuse cu nenorocirea raz-boiului Crimeii, cu totii aVeptau numai momentulfavorabil ca sa recaVige cele pierdute §i sa seapropie mai mult de tinta finala a dorintilor ru-se0. Propaganda romantica a panslavivilor, pecare o represintau jurnalistul Acsacov i anumitimembri foarte cu trecere §i foarte priceputi dincorpul diplomatic, ca popularul general Ignatiev, intimpul noilor tulburari orientale ambasador la Con-stantinopol, aceasta micare care se Indrepta ca-tre popor §i era priceputa de popor, zori §i earasplatitoarea izbucnire a razboiului. A tata timpcat in Franta dura Imperiul, care supraveghia §iconducea Europa, Rusia parea aproape ca a uitattrecutul cu apasatoarele lui drepturi de protec-tarot i cu neascunsele lui planuri de cucerire.Dar, dupa razboiul franco-german i dupa catas-trofa interns a Imperiulul napoleonian, ea centpretul neutralitatii sale binevoitoare pe care o pas-trase fata de inaintarea victorioasa a puterii ger-mane. Chiar Indata dupit hotararea arraelor o notaruseasca anunta ca Tarul nu se mai considerslegat prin hotararile tratatului de la Paris cu pri-vire la navigatia pe Marea Neagra. Aceasta de-claratie fu, ce-i drept, energic combatuta de An-glia §i Austro Ungaria, dar Rusia nu se lasa In-toarsa prin aceasta de la hotararile ei odataluate.

Romania nu pricepuse pans acum noua politicaruseasca §i vedea in starea de a$teptare 1in4titaa Rusiei iubire de pace, simful Inpaciuirit, ba chiar

www.dacoromanica.ro

37

prietenie. Cuvintele care se rostisera In 1866 furadestul de rapede uitate, $i oamenii se bucuraraand diplomatia ruseasca intrebuinta denumirea de«Romania, cu toate ca in fond aceasta nu era decattin avertisment la adresa Turciei, care nu recu-nostea acest nume, Cand In anul 1870 se vorbiin cercurile bucurestene de un eventual sprijin alFranciei impotriva Rusiel, aceasta se intampla nu-mai ca raspuns la o intrebare din partea Fran-cesilor 1. Opinia publica din Europa, indusa Ineroare, nu vedea in Evreii din Romania cariformau in Moldova-de-sus majoritatea populatieiorasenesti si se inmultiau mereu, pe cand nu-marul minoritatii romane scadea inteuna, decatniste Romani culti de confesie mosaica $i ridicaplangeri puteruice impotriva prigonirilor care,daca aveau cumva loc, nu erau nimic altceva cle-at greseli ale unei administratti rau organisate,care nu- Si vedea decat propriui ei interes. Rusiainsa, din motive egoiste, era in aceasta neintele-gere de partea Romaniei, si aceasta facu impresie.De aceia pasul facut de Rusia ca sa inlature cutotal hotararile tratatului de la Paris nu provocala not atata neliniste; nu se gandia lumea preamutt nici la soarta Basarabiei sudice, amenintataprin aceasta si care fusese redata mai inaintecMoldovei, supt suzeranitate turceasca., nu se gandia nici la apropiala formare a unui Stat bulgarescsupt exciusiva influenta ruseasca. Ba, din potriva,i§i inchiputau ca prin noile complicatii se pot sfa-rama «lanturile nevrednice. care legau Romaniade imparatia turceasca, de ruinata materialiceste,incapabila financiar, si de aceia cu atat mai pre-tentioasa imparatie a Sultanului, si, pe de-asupra,

1 Aus dem Leben, p. II, 107-109.

www.dacoromanica.ro

- 38 -

pe langa neatarnare sa se mai cucereasca *i ocoroana regala pentru intemeietorul clinastlei.

Noua lupta a Ru*ilor contra Turcilor incepu peascuns Inca cu mult Inainte de declararea razbo-iului din 1877. In populatia Bosniei *i a Hertego-vinei, mai ales printre cre*tini, incepuse acea re-volta impotriva relei administratii financiare a Salta-nului. In Serbia vecina, de la uciderea cuminteluiprincipe Mihail, avea in mana puterea foarte tanarulMilan, nepotul celui mort ; sojia lui era pe juma-tate Rusoaica *i guverna cu totul in spiritul ru-sesc. El se ga.ndia In unire cu Muntenegrul, ruso-fil prin traditie, sa-*i imparta acel tinut sarbescal Bosniei *i Hertegovinei, *i I*i dete toate silintelecu putinta ca sa tie arzatoare cat se va putea maimult chestia bosniaca-hertegovineana. Chiar In ulti-mele zile ale anului 1875 Ignatiev, care deveni a tata.-torul focului in aceste evenimente, rosti In fatadiplomatuIui roman, generatul Ion Ghica, un cuvantcare trada posibilitatea ca Rusia ar putea ocupadin nou foastele Principate eca garantie,, acumintocmai ca *i in fatalul an 1853, ca *i cum inacest rastimp nu s'ar fi petrecut nimic '. La In-ceputul anului urmator, in Romania se voteazacredite pentru scopuri militare *i se schimba legeamilitara. Dupa exemplul romanesc se Intrunise *iun cguvern provisoriu, bulgaresc, *i, intre Dunare*i Balcani, acest al doilea punct de fierbere con-tinua, Incepu o noua mi*care populara, care, dupacum se *tie, fu inabu*ita. cu cruzime de Turci.Cete nedisciplinate de o*ti neregulate, a*a-numitiiba*ibuzuci, vagabonzi, aventurieri *i salbateci ti-gani mohamedani se napustira asupra satelor 11-ni*tite, pentru ca prin omoruri in masa sa prein-

I Aus dein Leben.

www.dacoromanica.ro

39

timpine revolutia, lipsind-o de inaterialul omenesc-.Trupe rotnaneti fura concentrate la Gruia, si inIunie 1876 Serbia, dupa ce ceruse In zadar, Im-preuna cu Mtintenegrul, dreptul de ocupatie aprovinciilor apusene nelini§tite, declara razboiul.Aventurierul general rus Cernaiev, care-si caVi-gase merite In Asia, dar cu toate acestea tre-buise sa demisioneze din armata activa, apartiacum In Statul inrudit slay, pentru ca, dupa o ex-presie care fu spusa inteun loc inalt, gsa toarneapa peste foci. in graba insa el lua in loc de apauntdelemn clocotit, $i astfel impaciuitorul oficialcontribui in acest chip la izbucnirea razboiului,care insa nu duse la nicio biruinta ceia ce dealtfel nici nu era de prevazut si nici nu era denevoie, ci la infrangerea de la Alexinati.

Inca din Septembre 1876, Ia o Intrebare a Ru-siei cu privire Ia eventuala trecere a ostilor saleprin tinutul romanesc, seful de fapt al partiduluiliberal, Bratianu, care tocmai fusese numit minis-tru, merse Ia Livadia, unde se afla Tarul, pen-tru ca sa discute chestia. Barbati ca Ion Ghicasi D. A. Sturdza erau impotriva unei partici-pari a Romaniei la razboiul ce ameninta. Ei sfa-tuiau, din potrlva, sa se retraga oastea si adminis-tratia in munti, dupa un vechiu, foarte vechiuobiceiu, sa invoace protectia Europei §i sa lucre-dinteze soarta viitoare a Romaniei hotaririi acesteiinalte judecatoare. Aceasta era de fapt o imposi-bilitate. Duman §i prieten ar fi pustiit in acestcas dupa plac pamAntul romanesc §i ar fi creato stare de nelecuit. La un succes durabil al Tur-cilor nici nu era de gandit : cu toata bunapregatire militara, Turcia era saraca, suferise

1 Cf. Mile citate vi Geschichte des osmanischen Reiches, V,Histoire des Etats balcaniques, ed. a 2-a.

5

www.dacoromanica.ro

- 40 -tocmai un faliment §i nu avea aliati, cari ar fifost in stare prin puterea armelor sa-i inlesneascao ofensiva. Si, daca in definitiv Turcii aveau§i cativa comandanti militari capabili, acestea i§iaratara abia in timpul razboiulut talentul for maiinainte necunoscut, Jar comanda suprema a raz-boiului ramase dupa acela ca si inainte, si trebuisa ramana, in manile nevrednicilor §i tradatorilorfavoriti ai Curtli. Fara o alianta cu Rusia oricarealta ar fi aparut ca o dusmanie ascunsa puteamfi siguri de mai nainte ca vom pierde cel putinjudetele basarabene, fara sa ne putem a§tepta lavre-o compensatie, la o probabila impartire ge-nerala a fratilor crestini" balcanici. La intre-vederea Imparatului rus si celui austriac in lulie,Austro-Ungaria i§i reservase ocuparea Bosniei*i Hertegovinei, care statusera pe vremuri inoarecare legaturi de vasalitate cu vechiul regatunguresc. Pe Tanga acestea Rusia fagaduise sanu ocupe Serbia si nici sa se atinga de Constan-tinopol. Pentru Romania insa nu se gasi niciunmijlocitor, pentru ca Franta republicana nu maiera cea din timpul lui Napoleon. Anglia arata chiaroarecare rea dispositie din pricina incalcarilor Ro-maniei asupra drepturilor de suzeranitate turceasca,si afara de aceasta se gandia ca in definitiv eava trebui sa se acomodeze cu cedarea unui teri-toriu din partea imparatiei turcesti, care acum numai putea fi mantuita. Intelegerea cu Rusia eradeci pentru not o necesitate, nu vesela, ci trista,de neinlaturat.

Din partea diplomatiei a fost de fapt vorbachiar la Livadia in fata lui Bratianu, care se spe-rie de sigur, dar nu putu obiecta nimic, desprejertfa care se chema pe atunci ca §i mai tarziuin Rusia .retrocedarea, Basarabiei, cad despre

www.dacoromanica.ro

- 41 -anexarea Intamplata la 1812 nu se vorbia bucuros.Afara de aceasta, aceia5i diplomati cereau pentrumoment Si aceasta era chestia principala in-cuviintarea unei treceri libere, oferita prietene5tesi cu Inlesniri materiale, a Ru5ilor prin Romania,fara ca sa se atinga catu5i de putin suveranitateaStatului. Aceasta era o promisiune nelamurita,care vota, sa se indulceasca numai sfortarile 0pierderile tarii ; .Romania., a5a se spunea, 'arenumai de ca5tigat din aceasta'. Pe langa aceasta,daca va fi posibil, toate invoielile trebuiau facutein mod neoficial, caci Romania era doar un Statvasal 5i Domnul Carol fagaduise Turcilor sa nuiscaleasca tratate politice.

Bratianu sta la indoiala, inainte de toate dincausa perspectivei pierderii Basarabiei. La o corn-pensatie dincolo de Dunare se putea spera, cacipe vremuri Romanii avusesera in stapanire 51 uneleparti ale Dobrogii de Miazanoapte, a tarsi depe coastele Pontului, ba chiar Silistra apar tinuseodata invingatorului Mircea. Cetatile bulgare5tide pe Dunare, importante tetes de pont, ar fi fosto stapanire insemnata pentru siguranta Romaniel.Dar, fa ta de darza con5tiinta nationala care dom-nia arum in Tara 51 In care in momentul de-cisiv toatt persoanele 5i partidele una 5tiau, chiarcel mai popular om n'ar fi putut propune un astfelde schimb, atata vrenw cat exista 5i cea maislaba posibilitate ca dumanul n'ar putea patrunde.Apoi Romania nu era o Austrie Si nici o Anglie,ci un mic Stat national, care ar fi putut ridicapretentii la cre5tere de teritoriu in Nord, ApusSi Rasarit, in Ardeal, Bucovina $i Basarabia, darspre Sud aceasta era cu neputinta, cu toti nume-ro5ii Romani, cari ca tarani locuiau in regiuneaVidinulat pana adanc inauntrul tinutului bulgaresc.

www.dacoromanica.ro

- 42 -

Fara a face cuceriri nationale, ea ar fi jignit nu-mai pentru totdeauna un popor vecin, cel bulga-resc, care nu fusese pana acum lipsit de tot felulde ajutoare din partea Romanilor §i, ceia ce era§i mai insemnat, s'ar mai fi slabit Inca In prin-cipiu propria Indreptatire de existentanecesi-tatea unui Stat romanesc national macar pentru oparte din Romani. 0 astfei de intindere de teri-toriu ar fi fost privita, din aceasfa causa, ca pa-§irea pe un drum gre§it, ca ci orbire a §ovinis-mului §i ca o nenorocire.

Bratianu recunoscu inevitabilul; el vazu ca, indefinitiv, ca represintant al Statului celui mai slab,va pierde Basarabia, ca el nu va putea obtinea unschimb §i ca pe langa acestea Romania, care eracondamnata sa nu poata negocia nimic pentru 0compensatie, va trebui sa se mullameasca §i cu ace iace se va socoti potrivit cu jertfa ei, de catre ne-Induplecatii Ru0 i de o Europa aproape indi-ferenta, adeca : foarte putin, in tot casul, multmai putin decat ceia ce puteau a§tepta vecineleState balcanice.

Ca sa scape de raspundere, primul ministru ro-man se adresa Puterilor garante, dar acestea nubinevoira sa trimeata un raspuns celui care Intreba§i cerea slat Si ajutor. Austria fu sorrdata, §i

se primi din aceasta parte asigurarea ca, dataRomania va ramanea cu totul neutra §i-§i va re-trage trupele de pe termul drept al Oltului, pen-tru ca sa le puna in contact cu un corp de oasteaustroungar, Statul dunarean ar putea sa se a§-tepte la ceruta garantie a inviolabilitatii teritoriu-lui sau i la recunoa0erea neatarnarii sale, cuprilejul Incheierii pacii .

Ru0 Insa zoriau mereu pe diplomatii romani,§i chiar trimesera in taina la BucureVi pe un im-

www.dacoromanica.ro

43 -

puternicit al lor. Romania ceru acum un tratat po-litic §i asigurarea ca nu i se va atinge integritateateritorialcr. Agentii ru0, ca Nelidov, trimes de 1g-natiev, vor declara ca o Inteleg numai fats deTurcia... Dar In Constantinopol se 'tint' o confe-rinta europeana, la care aparu din partea AnglieiInsu0 lordul Salisbury, ca sa dea o deslegarepasnica tuturor chestiiior In suspensie din Orient.Domnul Carol §i sf( tnicii sai esitau Inca, dar,cand Turcii raspunsera la ceTerile de altfel foartenaive $i fara rost ale Puterilor prin ironia Con-stitutiei lui Midhat-Papa, prin care Sultanul ir-latura orice amestec strain In afacerile launtrice,de oare ce de acum Inainte orice particular §iorice comunitate putea sa-si aduca pe calea , con-stitutionala" turceasca plangerile sale inaintea Mi-nisteriului corespnnzator al Inaltimii Sale ; canddin Constantinopol se facu cunoscut Romanilorca in principiu i Domnul for apartine acelorchefs des provinces privilegiees" de care vorbiaConstitutia ; cand Conferinla se disolva §i raz-boiul aparu ca singurul expedient, atunci se gra-bira tratativele cu privire la conventia militara.Ea fu Incheiata ca tratat formal, in conditii favo-rabile cu ga antia teritoriuluigprin aceasta se credea a se fi indepartat din sferaposibilitatilor nenorocite chestia basarabeanala 16 Aprilie. Pentru a accentua si mai taredrepturile Romaniei, Guvernul chema Camerele,care ttebuiau sa aprobe tratativele facute in se-cret. Pe langa aceasta avea intentia sa declaresolemn neatarnarea; Turcii, prin mai multe miciatacuri asupra porturilor §i satelor romane§ti, pri-lejisera aceasta, iar guvernul void ca independentasa nu vina oarecum ca un dar milostiv din par-tea strainului liberator balcanic". Dar Ru§ii nu

si

www.dacoromanica.ro

-44-qteptara aceasta, §i In mai multe puncte de-odataWile imparate§ti trecura Prutui consideratiimilitare servirs de pretext. Un ceas greu sunasepentru Romania, §i acum pentru intaia oars tarase aduna cu adevarat in jurul iubitorului de fapte,mandrului §i patriotului sau Domn"

** *

0 privire retrospectiva asupra trecutului, asu-pra vietii interne de la 1866 pana la 1877 trebuiesa preceada, daca vrem sa pricepem insemnatateaschimbarii, caci coroana de spini a Principatuluiconstitutional, care fusese incunjurata numai delupte intre partide §i chiar atacata in focul acestorlupte, se prefacu acum intr'o coroana de otel, pecare cu totii o pusera recunoscatori pe capulregelui national Invingator.

Tanarul Domn intrase in Tara pe rand se lucraserios *i cu pasiune la introducerea unei Consti-tutii democratice, care trebuia sa inlocuiasca inve-chita Constitutie a lui Cuza. Membrii Constituan-tei nu apartineau propriu-zis niciunui partid, inprimul rand pentru ca nu existau partide care sase sprijine pe deosebirea de principii economicesau sociale, §i, al doilea, ttindca in chiar Ministeriulde atunci era represintata aproape fiecare nuantapolitica. Toti aceVi creators ai unei Constitutiierau boieri, boieri mars §i mici, cars renuntaseraIn aparenta la privilegiile lor ; caci putinii carsnu avusesera nici titlu, nici drepturi se contopi-sera cu patura conducatoare a lumii politice §i seadaptasera mediului lor, i tot ace1a§i lucru sepoate spune despre cei cativa straini romanisati,de credinta crepina. Aproape cu totii primiserainstructie francesa in vre-o §coala particulars dintara sau in strainatate; cu totii cetiau mai mult

www.dacoromanica.ro

45

literatura francesa gi pe aceasta se sprijinia dince in ce mai mult putina literatura nationala atarii; ba, in produsele caraghioase ale unei scoliliterare, aproape fiecare cuvant frances fusese primitfara a sta pe ganduri In vocabulariul romanesc, pen-tru rims si ca distinctie. Cu toate recunoscatoareleamintiri, insa, Franta oficiala a lui Napoleon alIll-lea nu convenia insa prea mult unor astfel deconducatori politici; din potriva, cele mai multesimpatii le nutriau pentru represintantii opositieiliberale fara frau, pentru republicani gi anarhisti.Cel mai bun lucru li se parea sa modeleze Ro-mania actuala dupa felul cum isi inchipuiau oFranta viitoare. Putinii cari erau de alta parere,cunoscatorii tarii, cari simfiau sau stiau ca nici -odata tin bopor nu - §i poate imprumuta baselevietii sale si nici nu poate sa se desvolte near-monic, acei cari recomandau o inceata desvoltaredreapta, pe basa istorica economica, aceia seretrasera sau tacura. Ca odinioara in zilele martale revolufiel fraricese, In casul nostru insa, fatade un Domn abia numit, se discuta chiar chestiaunui veto conditionat; dar de asa ceva Carol deHohenzollern nici nu voi sa auda. Domnul insustera un liberal, dar, bine infeles, intot. mai capredecesorul sau, un liberal moderat. El jura sincerpe Constitutie suflet cinstit, nu se lasa niciodata,nici chiar in cele mai grele timpuri, sa fie abatutde la juramantul sau de catre sfetnici binevoitori.Prin aceasta cladi el ceva cu adevarat bun, cad-prea era obisnuita fara cu lovituri de Stat, revo-lutii de sus si de jos si vesnice schimbari de forme

idei. Actim dete el politiciamlor romani camusurateci frumosul exemplu, de si nu usor si nude toff priceput, al unei impliniri neclintite a d -toriei, care, in loc sa franga cu violenta, incearca

si

$i

$i,

si

www.dacoromanica.ro

46 -

sa indoaie inset §i cuminte §i astfel tot 10 ajungela urma. scopul.

Printre frunta0 politici, Bratianu avea cei maimulti partisani in Muntenia, unde era Capita la, §imai ales printre locuitorii acestei capitale. Aicierau incultii locuitori, upr de intaratat, ai maha-lalelor, nemultamitii §i vanatorii de functii Si, insfaqit, studentii, cars, Insufletiti de idealul aprinsat unei libertati rau intelese, erau atatati sistema-tic de o presa fara frau. Tovarapil sau de idei,Rosen'. dispunea de cel mai cetit ziar din toatatara, 4 Romanulu», care, sentimental sau revolutio-nar, dupa imprejurari, era zilnic un cli§eu cat sepoate mai exact at dispositiei politice dominantela Paris. In provincie fiecare personalitate tnsem-nata avea, ce-i drept, un numar de partisani, totu§iniciunul nu era sigur. Toti functionarii, judecatoriii chiar multi ofiteri se amestecau In politica, deve-

nita pentru ei o necesitate, caci destituirea en.masse la once schimbare politica apartinea, cumam zis, obiceiului tariff. Politicqte taranul Incatot nu exista, cu toate ca in cele patru colegiielectorate introduse de Constitutie, o parte, nu-mai o mica parte din populatia de la tara,era represintata ca calegatori indite**. Evreiierau mid negustori sau miss meseria0 In targu-rile din Moldova ; prin sate erau carclumari debauturi otravitoare §i, pe langa aceasta, se maiocupau §i cu camataria, cu o dobanda foartemare, ba chiar neomenoasa. Saraci lipfti, lene§i,murdari §i despretuind limba tariff, ei formau la-olalta un element nefolositor, conrupator, dumanculturii i care nu putea participa la dreptul ce-tatenesc. In Moldova ei pricinuisera formarea unuipartid antisemit, aprins liberal, care corespun-dea ideilor lui Barnutiu, profesor la la0 dupa

www.dacoromanica.ro

- 47

1848. Acest partid forma in Parlament fractiunealibera §i independenta", ca sa se deosebeasca dealbi §i rofinume care insemnau mai mult directiinehotarite de pareri decat pattide adevarate.Rosetti, ca filantrop de cea mai curata specie,cerea o RomAnie internationala, fara coloare pro-pne, §i likra In aceasta directie, pe cand plebeaBucuregiului darama sinagoga. Acea fractiune,ingrozita. de felul de a vorbi at lui Rosetti, setemu de ceva §i mai Mu, ceru Si obtinu sase introduca in Constitutie faimosul sau mai binezis defaimatul articol 7, care asigura numai cre§-tinilor drepturile cetatene§ti ; aceasta insemna In-toarcerea la_ disposittile Regulamentului dat deRu5i.

In mijlocul acestui haos de interese personale,In care numai ambitia personala a numero§ilorconducatori, cari supt Cuza fusesera. mini§tri §iprim-mini§tri, hotara, iar nu binele public, Domnulcstrain., care nu cuno§tea tara decat din carticetite in rapezeala §i care nu dispunea aproapede niciun singur sfetnic sigur roman, trebui sase orientezc singur §i, In unire cu oameni pe cariura §i invidia II pea departe de dansul, trebuisa creeze multe din cele ce din punct de vedereinaterial erau sa deschida pentru Romania o eranoua. Oastea trebuia des voltata, construirea §ose-!dor reluata §i continuata, reDeaua drumurilor defier asupra careia se tratase Inca supt Stirbei§1 Cuza trebuia construita. Acestea fura lelurileprincipale pe care le urmari Domnia lui Carol I -iupans la razboiu.

Supt Cuza incepuse cavalerescul, con§tiinciosulgeneral Florescu cu instrulrea armatei romaneprintr'o mission militaire francesa. Trupele luiCuza se luptasera insa cam neindemanatec ina-

www.dacoromanica.ro

- 48 -inte de 1866 cu o ceata mica de Poloni, care intimpul revolutiei polone voise sa patrunda in Cara;aceasta se petrecuse in asa-numita .1upta. de laCostangalia, dar nici scopul si nici felul cum afost condusa lupta nu li fa cea mare cinsie. TotusiDomnul abdicat la 23 Februar, care purta tot-deauna cu mandrie uniforma de calaras, ce-i dao infatisare impunatoare, lass cam la 40.000 oa-meni si cateva tunuri. Ca acea misiune militaryn'ar fi facut nimic, nu se poate sustinea, iar Dom-nitorul Carol aduse in locul for instructors pru-saci destoinici. Cu toata biruinta prusiana din1866 insa, ei fura priviti cu neincredere, caci inclasele superioare ale societatii domnia Inca spi-ritul latin. Roma aparea ca mama, Franta erasora mai mare ; Romania, basata pe inrudirea eicu rasa Latina, putea asa se credea sa facatotul. Mai ales dupa ce Bratianu, din consideratiefata de relatiile externe, de care ce era in generesocotit ca un revolutionar incorigibil, se retraseprim ministru nu ajunse pana la razboiul din 1877,dar condusese mai multe ministere si se aratasefoarte destoinic la Finante si, dupa ce presa li-berala Incepu atacurile sale impotriva Domnului,chestia thstructorilor a fost adesea utilisata Inchip urit de chemati si nechemati, de priceputisi nepriceputi.

Drumuriie de fier erau de o mare insemnatatepentru viitorul economic al Romaniei. Perspectivelevinderii graului dunarean In strainatate erau dince in ce mai bune dar numai cateva soselepe cea mai bursa o construise de-a lungul Siretiuluipana la Mihailenl, la hotarul Bucovinei, MihaiSturdza duceau spre porturile, de asemeni decurand intemeiate, Galati Si Braila mai ales celdin urma si Inca nicio singura cale ferata. In

www.dacoromanica.ro

- 49 -lard lipsiau insa mijloacele pentru construirea li-niei ferate. Nu era n'ci capital, caci clasele desus, pentru care se istovia pana la sange intreaganatiune, nu economisiau, ci mat bucuros se duceauin Franta, pentru a ristpi cat mat rapede acolovenitul anual ca niste adevarati botars valaques.Inginerii lipsiau cu desavarsire. Tara nu se bu-cura Inca de niciun credit in strainatate, si baninu se puteau imprumuta decat in conditii apasa-toare. Numai intreprinzatori cutezatori se oferiaupentru construire de drumuri de fier in .provinciaturceasca.. In Octombre 1867 guvernul incheiecu consortiul Oppenheim un contract cu privirela construirea liniei moldovene Suceava-lasi-Ro-man. Cu Oppenheim merse totusi mai bine decatse putea astepta, chiar daca mai tarziu la Vienael a fost tarat de altii pe banca acusatilor: portiunearomaneasca a liniei ferate Lemberg-Cernauti-Iasifu ham secfestrata si apoi cumparata, and insfarsit se ajunse in Romania la rascumpararea de-ftnitiva de catre Stat a retelei de cale ferata. 0experienta mai trista s'a facut cu dr. Strousberg,care se insarcina cu construirea tuturor celorlaltelinii de la Roman la Varciorova, atmgand Galatiisi Bucurestii, pe langa o linie de legatura Bucu-resti-Giurgiu, cu care incepu. Chiar contractul seincheie cu negligenta, dar si Strousberg executalucrari miserabile, care provocara indignarea ge-nerala ; in curand se dovedi ca-i lipsiau mijloaceleca sa lucreze mai rapede si mai bine. Comisarulimputernicit al guvernului roman, von Ambronn,care pana atunci ser vise cu credinta Casei prin-cipelui Anton de Hohenzollern, se lasa sa fie cas-tigat $i prefacu iti hartie fara valoare depositulberlines de garantie incredintat lui. In anul 1870in sfarsit Strousberg predase aproape totul si

4

www.dacoromanica.ro

50 -

foasta Moldova era acum legata printr'o cale fe-rata cu foasta Muntenia. Dar spre sfarsitul anuluise raspandi vestea grozava ca Strousberg n'arede gand a plati cuponul pe 1-iu lanuar actio-narilor sai foarte numerosi si cari apartineaututuror claselor populatiei prusiene si ca din po-triva lasa aceasta sarcina pe sama Statului ro-man, care garantase plata dobanzilor,

Crisa dinastica de multa vreme pregatita isiajunse acum punctul culminant. Dupa ce Bratianuse retrasese, incepuse agitatia in Cara ; prin aceastavoiau sa impuna Domnului si sa obtina cu silachemarea unui guvern pur liberal. Se deters ban-chete politice, se presintara petitii ale maselor, serecomandara anumite masuri, ba nu lipsira nisichiar amenintari, ca, altfel, cutare sau cutare sef departid nu-si mai iea raspunderea sa impiedece oizbucnire elementara a furiei poporului. Cuza fupus candidat la alegeri ; se adusera insulte'vietiifamiliare a Domnului, care de la 1868 traia incea mai fericita casnicie cu mult-inzestrata prin-cipesa Elisabeta de Wied si un scandal barbarse ridica intr'o presa nevrednica. Ba mersera chiarsi mai departe. Dupa ce la izbucnirea razboiuluifranco-german se scoasera in evidenta cu orice pri-lej simpatiile latine, poate, la unii, nu atat pentru casa arate recunostinta datorita nenorocitului Imparatsi natiunii surori, ci numai pentru ca sa jigneascape Domnul .prusac,,, un ofiter in retragere, inacel timp advocat si deputat, urmand exemplulParisului din 1848, se incumeta sa proclame, in Au-gust 1870, Republica in insemnatul oras comercial

dovedit de mult ca apartinand opozitiei.Fapta ar fi fost numai ridicola, daca numai Candianon'ar fi fost achitat dupa aceia de Curtea cu ju-rati. Cand apoi Domnul, in mesagiul de la des-

Ploiesti,

www.dacoromanica.ro

- 51 -chiderea Camerei, comunica incidentul, aceasta gaside cuviinta, In raspunsul la mesagiu, sa-i faca ob-servatii, ca ar fi facut gre§eli ca stapanitor ba chiarCandiano Insu§i a fost trimes la Palat ca membruat Comisiunii care trebuia sa presinte un act atatde ciudat. S'ar crede ca un astfel de mod delupta la§ §i nepatriotic nu putea fi dus mai de-parte, §i totu§i opositia gasi Inca §i alte mijloacede lupta. Cand membrii coloniei germane, putindiscreti §i imprudenti, se intrunira supt presidentiaconsulului general la un banchet, liberalii latinivazura intr'aceasta o insulta la adtesa tariff, caresimtia fran tuze§te ; in strigate de Traiasca re-publica !" se sfaramara, la 22 Martie 1871, feres-trele salii de banchet Si multimea, studentii §ioamenii far& capataiu din burghesie incercara chiarsa patrunda in sala. Presidintia Ministerului o aveaIon Ghica, pe care de scurta vreme Camera-Ipropusese Domnului §i acest om nehotarat lasasa. se petreaca totul in voie.

De 'mutt Inca Domnul luase hotararea sa ab-dice Si pusese in cuno§tinta de aceasta, darfara succes, Si Cabinetele straine. Pusese chiarsa se publice intr'o gazeta germana o pretinsaserisoare catre un prieten cu moti vele sale, darnici acest mijloc extrem nu avu vre-un efect.Atunci chema locotenenta domneasca din 1866pentru ca sa depuie iara§i puterea suprema inmanile ei.

Numai cinstitului, energicului Lascar Catargiuse datore§te ca acest gand a ramas neimplinit§i ca Cara a fost scutita de urmarile unei astfelde fapte. Din luna lui Martie 1871 pana. in 1876,cinci ani Impliniti, Catargiu ramase §eful unuiguvern care fu denumit, cu mai multa sau maiputina dreptate, conservator §i care era alcatuit

;

www.dacoromanica.ro

52

din elemente felurite, printre care $i cativa mem-bri ai generatiei mai tinere. Lucruri mari nu s'auindeplinit, ce-i drept, In acest timp, dar adminis-tratia financiara a lui Petru Mavrogheni se poatenumi exemplars, si acest incercat om de Stat deteprin aceasta posibilitate altora sa realiseze insem-nate plahuri politice. Afacerea dobanzii datoriilorCailor ferate, la discutia careia Bismarck intre-buinta un limbagiu foarte jignitor $i care pricinuichiar o reclamatie la Poarta, ca la Puterea suze-rana, fa Inlaturata, macar vremelnic, prin aceia caactionarii formara o societate anonima, cu care seputu incheia un contract pentru dobanzi. Tratatulcomercial cu Austria, cu toata via opositie, se in-cheie In 1875, $i cu Englesul Crawley se stabiliun aranjament, nu prea avantagios, cif privire lacontinuarea caii ferate pana la Predeal.

Impotrlva acestui guvern se forma totu$i ocoalitie, care avu la urma succes. Dintr'insa faceauparte, bine inteles, ca adversari ocasionali ai dinas-tiei, dupa obiceiurile de atunci, toti $efii politicicari de prea multa vreme nu venisera la guvern.Domnul Insa nu voi sa cheme opositia, $i astfeise forma supt presidentia generalului Florescu unnou Cabinet, In care se mai gasiau Inca doi gene-rali, abia dupa catava vreme ii urma CabinetulKogalniceanu-Bratianu, in care, dupa o noun. pre-facere, cel din urma capata presidentia. CabinetulFlorescu fu pus supt acusare, dar acest proce-deu ramase neaparat fara nicio urmare. to fatarazboiului iminent, Cara avea cel putin iara$i unMinisteriu puternic, Si acum pentru intaia oarsBratianu dovedi ca ajunsese la maturitatea politica,putAnd sa uite interesele de partid, ca aveacapacitatea de consacra activitatea nu unoridei romantice, ci binelui practic al patriei.

* *

$i

pi

a -pt

*www.dacoromanica.ro

53 -

La intrarea Ru§ilor populatia romaneasca avucinstea unei proclamatii care, intocmai ca aceaadresata mai tarziu Bulgarilor, nu pomenia inasigurarile ei de prietenie nimic de guvern §i deDomn. Ea fu fire§te retrasa, dupa ce se vazuranemultamirile provocate, dar §i la primirea depu-tatiei care ie§ise pana la granita in intampi-narea Tarului, nu se rosti niciun cuvant cald. Bamai degraba Ru§ii pastrau o reserva, care trezibanuieli §i care da pe fata planul for hotarat dea supune unei revisuiri toate chestiunile balcanicefara deosebire. Purtarea fata de Domn personalisi gasia explicatia mai mult in Malta origina aacestuia, iar la visite se purtau §i ordinele Caseide Hohenzollern. Cand Camerele, convocate Ingraba, votara la 10 (21) Maiu indeperidenta §i oadusera solemn la cuno§tinta in ziva urmatoare,principii, diplomatii si generalii ru§i se purtara ca§i cum n'ar fi §tiut nimic despre aceasta. Bratianu,On de grija. ca la urma tot sa nu piarda cumvaBasarabia, sonda daca Ru§ii n'ar consimti totu§ila o alianta cu armata §i cu Statul .romanesc. Elcredea ca dupa succesul comun, dupa fratia dearme §i biruinta frateasca, precum §i dupa o marejertta de sange, pretentiile de la Livadia ar puteafi uitate. In cercurile mil'tarq rusesti se recuno§teafolosul care ar putea resulta dintr'un ajutor albine organisatei armate romanesti: ea numara a-proape 50.000 oamenj, era impartita in doua cor-puri §i a§tepta pe malul Dunarii, la gura Oltului,numai ceasul sa intre in lupta. Ei i se destinasesarcina putin glorioasa sa dea de lucru garnisoa-nelor turce§ti din cetatile de la Dunare printr'ou§oara canonada, sa apere podul de la Zimnicea,sa asigure linia de retragere, sa puna ici §i colo,la ocasie, garnisoane §i sa transporte prisonierii,

www.dacoromanica.ro

54

pentru ca armata ruseasca sa nu fie Impiedecata,retinuta si slabita in mersul ei prin astfel de nimi-curi. Aceasta era un simplu oserviciu de jandar-merle., si Domnul raspinse acest rol la primulprilej care i se oferi, la luarea Nicopolei. Dardiplomatia ruseasca, condusa de Gorceacovnici chiar consulul general rus de la Bucuresti,un om foarte tanar, nu se purta prea delicat ,nici nu void sa auda de cooperarea ambelor ostiri,si Bratianu primi Inca din Maiu necrutatoarea in-stiintare ca cRusia n'are de loc nevoie de coope-rarea armatei romane., cu adausul ca: daca totusiRomania vrea sa se amestece in razboiu, «fara safi primit o invitatie speciala», atunci, pentru anu face ilusorie .conducerea unitara., sa He suptcomanda ruseasca si nu pe proprie socoteala.Afara de aceasta Kogalniceanu afla din lunie, dingura batranului Cancelariu, ca Rusia nazuieste lastapanirea Gurilor Dunarii bine inteles inclusivBasarabia. Domnul roman provocase aceasta de-claratie prin aceia ca vorbise de nevoia de aincorpora tariff sale Delta, conform unui vechiudrept istoric amintit si in Divanul ad-hoc'. La5 lulie se comunica din Viena intreg proiectulrusesc, care tindea la luarea Basarabiei sudice inschimbul unei bucati nehotarate din Dobrogea 2.

Dar se petrecura lucruri neasteptate, care Inks-nira Romanilor participarea militara In imprejurarilecele mai prielnice ce se puteau inchipui. In cobora-rea sa de la Dunare Osman-Pasa impreuna cu unputernic corp de oaste fu silit sa se opreasca , else intari in oraselul Plevna, un Sedan balcanic,

1 Aus dean Leben, 111, pp. 178-179. Dar, azi, mai ales, si dupd lorga,Correspondance diplomatique roumaine sous le roi Charles I-er, siRcizboiul pentru independenta Romciniei, Bucuresti 1923 si 1927.

' Aus dem Leben, Ill, p. 195.

www.dacoromanica.ro

55 -

asezat intr'o vagauna de munti, si el se apara minu-nat, cu o incredere in Dumnezeu proprie Turcilor*i cu o indiferenta demna de admirat impotrivainevitabilului. Doua atacuri ale Rusilor, cari tintiaula o izgonire a incomodului musafir, nu izbutira,si la cel de-al doilea ei suferira chiar pierderi foartesimtitoare. Trupele rusesti ale armatei de Est sidetasamentele de avangarda din stramtorile Bal-canilor erau In mare primejdie, atat timp catPlevna se afla In manile lui Osman. Atunci Ma-rele Duce Nicolae trimese telegrama memorabilaDomnului roman, at carui cartier era la Poianape Dunare, prin care, indicand succesele Turcilor,cari cne prapadesc. (nous abiment), cerea o cfu-siune», o trecere a Dunarii in vre-un punct oare-care si, In sfarsit, o cdemonstration. care 'sa usu-reze miscarile mete. (19 [31] lulie).

Nici chiar acum, dupa. Plevna, Romanii nu furachemati insa ca aliati. Domnul Carol, care se temeasi de o ofensiva turceascaRusii cuprinsi de panicao si pornisera inapoi spre Dunare trecu pastefluviu corpul al treilea, dar insista asupra fap-tului ca armata sa, chiar daca acum nu mai erade gandit la o conducere proprie a razboiului pe unteren asa de restrans, sa nu fie cel putin supusaunui comandant strain. intr'o Intrevedere cu Tarulsi cu Marele-Duce el obtinu de fapt aceasta in-semnata concesie. Nu era pur si simplu niciun altmijloc pentru a inlatura greutatile decat sa sedea insusi Domnitorului Romaniei comanda su-prema asupra armatelor ruso-romane unite laPlevna (August). Acum noii frati de arme trecurape pamant bulgaresc si dovedira Indata ca tara-nul roman, bine condus, putea sa invie vechilefapte vitejesti. Din nenorocire la luarea reduteiGrivita numarul 1, a doua, a carii existenta nu

www.dacoromanica.ro

-56-fu cunoscuta inainte de atac, resista si mai de-parte , se varsa aproape fara folos sangele adoua mii de Romani ; caci atacul general dovediInca odata ca Plevna nu putea fi luata cu asalt.Ideia Impresurarii, sustinuta de catre Domn, avusi aprobarea Incercatului tactician cunoscut Incadin razboiul Crimeii, Todleben. Dupa un ase-diu de trei luni, in timpul carora domni o groaz-nica vreme de toarrina, Osman incerca o ie-site; aceasta nu izbuti, si el trebui sa se predeala ,28 Novembre (10 Decembre). Acum Rush isicontinuara marsul inainte sere trecatoarea *ipca,pe cand Romani!, cari luasera.Rahova, se aruncaracu toata puterea asupra Vidinului, nadajduindprobabil o intindere a teritoriului for in acest dis-trict locuit mai mult de o populatie romaneasca.

Vidinul se apara vitejeste, dar la Inceputul nou-lui an 1878 Marele-Duce generalisim, care trecuseBalcanii si nu mai gas! In fata lui niclo armata, Introin tratative cu Turcii, si la 19/31 Ianuarie se rea-lisa tratatul de la San Stefano, un tratat de nevoiepe basa caruia se forma o Bulgarie tributara pana.la Marea Egee se hotari neatarnarea tuturorStatelor balcanice Serbia si Muntenegrul se fa-cura si ele cunoscute dupa caderea Plevnei prinnorocoase demonstratiuni militare marirea prin-cipatelor slave, autonomia Bosniei si Hertegovineisi reforme generals pentru celelalte provincii. Ro-mania ceruse pastrarea cetatilor dunarene ocu-pate, stapanirea Deltei si o despagubire de 100 demilioane de franc!, dar imputernicitii ei fura cu totulnebagati in seama. Yn conventia stability inaintede incheiarea tratatului i se fagaduise Roma-niei numai o ,,regulare a granitelorm. Cu putinavreme inainte de incheiarea ciudatului act de laSan-Stefano se facu agentului roman de la Pe-

si

www.dacoromanica.ro

- 57 -

tersburg propunerea de a retroceda Basarabia faraimpotrivire, cad reca5tigarea provinciei ar fi ungand hotarat at Tarului, o chestie de onoare 5,iqo necesitate politica.. Rusia mai avea Inca odorinta, pe care de altfel o declara abia mai tar-ziu, anume sa i se permita libera trecere aarmatei sale din Bulgaria fara stabilirea unui a-numit soroc. Mai mutt nu se putea in niciun cascere de la un «aliat,, de la un Irate de armenici sa-1 jigne5ti mai adanc ; era doar vorba detoata cinstea 5i de intreg viitorul nostru

Urma ceia ce trebuia sa urmeze ; Romania nuputea sa consimta la pretentiile ruse5ti sa schimbeparnant roman-national, vechiu istoric, pe un altulstrain, sa trateze asupra acestui .fapt intr'un modcu totul aceasta ar fi lost o ve5nica ru-sine. Se protesta impotriva cererii unei cedari deteritoriu, 5i, cand neru5inata diplomatie ruseasca, insimtul mandru al superioritatii ei materiale, ui-tand orice datorie morala, ameninta cu ocupatiaPrincipatului, din partea Romanilor se aduse a-ceasta amenintare la cuno5tinta conducatorilorStatelor europene. La amenintarea cu desarmareaarmatei romane, principele Carol insu5i raspunseprin declaratia ca soldatii sai victoriosi puteau finimiciti, dar nu desarmati. Ministeriul i fntreagaTara erau hotarati impotriva oricarui schimb deteritoriu, pe care diplomatia ruseasca voia sa-1presinte in fata proiectatului congres general eu-ropean ca un fapt implinit.

Rusia i5i retrase arrenintarile pripite, dar aceasta,bine inteles, nu-i schimba hotararea. in straina-tatea catre care se indrepta Bratianu cautand

1. Vezi Actes et documents extraits de la correspondance lo-matique de Michel Kogalniceano, publics par Basile Al, Ko falnictano1,Bucui esti, 1893-1894).

dit

si

linistit,

www.dacoromanica.ro

58 -

ajutor, el afla, ce-i drept, lauda si recunogtere, darnu capata nicio fagaduiala hotarata. Anglia pri-mise asigurarea unei despagubiri, Austro-Ungariase afla mai de mutt In stapanirea unei atare, Ger-mania era de acord cu razboiul si urmarile lui, siin genere cu totii vedeau in Romania, dupa con-ventia de trecere si cooperare militara cu Rusia,numai o unealta a RuOlor, care trebuia acum sa-siispwasca pe drept neprevederea ei.

Supt aceste auspicii se intruni congresul de laBerlin, la care Bratianu §i Kogalniceanu trebuiau saiea parte numai ca informatori ; puteau sa presintedorintile si plangerile tarii for numai intr'o singura.*edinta si apoi trebuiau sa paraseasca sala.

Ei vazura indata ca aceia ce puteau face slujianumai la atat : sa lini*teasca opinia publica ro-maneasca. De fapt, congresul, care imparti mareaBulgarie. de la San-Stefano intr'un principat panala Balcani §i o provincie a Rumeliei rasaritene cudoda guverne autonome, hotari ca Romania vaceda judetele basarabene in schimbul Dobrogiipana la o linie care se va stabili pe urma maiprecis, de la Rasarit de Silistra §i pana. la Sudde Mangalia. De alta parte, pana in trei luniRu0 trebuiau sa-si retraga trupele din Romania.

Acum guvernul trebui sa se impace cu inevita-bilul, cu .edureroasa necesitateD ; dar cel putincinstea era scapata. Consulul general rus ceruretrocedarea Basarabiei in acelea0 forme solemnecare fusesera executate In 1857. Aceasta injosirefu ocolita prin aceia ca guvernul isi retrase pursi simplu functionarii si garnisoanele fara sa fiiscalit vre-o conventie. Camera, convocata, lua urmatoarea resolutie: (< Camera deputatilor a luatcuno§tinta de dispositiile pe care le-a luat con-gresul din Berlin relativ la Romania. Silita la a-

www.dacoromanica.ro

59

ceasta de hotararea Mari lor Puteri pentru a nuforma nicio piedeca la stabilirea IMO, Cameraimputerniceste Guvernul a se supune vointii ge-nerale a Europei, si de aceia isi rechiama func-tionarii civil' si militari din Basarabia si iea instapanire Dobrogea, Delta Dunarii si insula Ser-pilor 1,. In ce priveste cedarea Dobrogii, Rusii nuse aratau prea dispusi ; chiar dupa ce Domnulaparu in persoana pe malul drept al Dunarii siimplanta steagu,1 national, ei cerura ceia ce for-mase scopul propriu al purtarii lor, trecerea liberaa trupelor din Bulgaria si de sigur la ocasie siindarat. Slaba Romanie se vazu insa de-oda ta ex-pusa si la amenintari europene, dusmane Rusiei,caci, daca mai ales s'ar fi incheiat o conventiemilitara cn Rusia in acest scop, atunci Romaniacea lipsita de orice ajutor ar fi fost trasa la ras-pundere de aceasta parte si s'ar fi pus in joc chiarexistenta sa.

Dupa ce aceasta afacere se sfarsi cu bine siRomania ocupa si lua supt administratia ei Do-brogea, locuita, ce-i dreptul, in parte de conatio-nali, pe atunci insa in cea mai mare parte de Bul-gari, Turci, Tatari si Lipoveni, urmara not gre-utati la stabilirea granitei. Comisia europeanareservase Romanilor insemnatul punct militar dela Arab-Tabia, din apropierea Silistrel, care oraldupa tratat trebuia sa revina Bulgarilor, si truperomanesti luara In stapanire platoul, inainte chiar caRomania sa fi fost instiintata pe cale diplomaticaasupra delimitarii. Atunci Rusia ameninta cu raz-boiu, si generalul rus comandant al Silistrei daduseacum oamenilor porunca sa inceapa lupta, cand soside la Bucuresti ordinul, din intamplare intarziat, de

Aus dem Leben, IV, p. 11. A se vedea publicatia Jul D. Sturdza,Charles I-er, III (neterminat).

gi

gi

www.dacoromanica.ro

60 -

a evacua Arab-Tabia. Mai tarziu Puterile aduserao regulare neinsemnata a spinoasei afaceri, si IncaInteurt at doilea punct Romania pierdu din pricinacomisiunii de granita putinul ce-i acordase tra-tatul. in loc sa se recunoasca drept granita bulga-reasca malul drept al Dunarii, se Insemna caatare mijlocul cursului, si numai cu greutate Gu-vernul roman putu sa smulga pentru tara macarinsulele alipite la Muntenia in 1829.

Congresul de la Berlin recunoscuse, ce-i drept,independenta Romani lor, dar pusese in legaturaaceasta recunoastere cu cedarea Basarabiel, si nunumai cu aceasta jertfa. De cand fusese introdusin Constitutia din 1866 fatalul articol 7, conditiade .supusi. (Untertanen) nu li mai aparu. Evreilorlocalnici fireste de dorit, caci se inlaturase juris-dictia consulara si tot asa scutirea de imposite a.unterthanilor., iar, de cand se intemeiase acea, Allianze israehte", care exercita o mare influentaasupra Statelor Apusului, in nevoie de capitaluri,plangerile impotriva Romanilor intoleranti si de-nuntarea persecutiilor Evreilor si a legilor antise-mite din aceasta tara nu mai contenira. De faptnu se urmaria decat Impiedecarea asezarii insate a Evreilor, cari pe Tanga celelaite plagi maiaduceau taranului rachiul si camata ; Incolo, ad-ministratia nepregatita nu se Ingrijia cumva mairau de Evrei decat de adevaratii fli ai tariff. Nu-mai rare on se ajungea la batai Intre Evrei siplebea de jos, si atunci Evreti dadeau cele mai demulte on prilej, fiindca, de pilda, Inteun oras mol-d° venesc ei provocara tulburart de strada numaipentru ca o femeie, o preoteasa, privise la Inmor-mantarea unui rabin facator de minuni. Privitedin departare, aceste lucruri apareau altfel, si acolose crezu ca se aduce un mare serviciu Evreilor,

www.dacoromanica.ro

- 61 -Romani lor ba chiar omenirii, tend seceru sa fie recunoscuti drept cetateni cu drepturiegale toti 4Evreii romani,, cari vorbiau o limbsstrains si aveau sentimente straine, se impotriviauoricaror masuri sanitare culturale si, pe de-asupra,erau $i foarte saraci. in acest sens, dupa insis-tence mai ales ale Franciei, congresul din Berlinpuse ca o a doua conditie a recunoasterii nea-tarnarii pretentia ca pe viitor toti «fiii tarii. faradeosebire de religie sa. aiba drepturi egale.

Aceasta noua umilinta ar fi putut starni foartelesne primele persecutii evreiesti In Romania,dar guvernul se purta foarte cuminte Impiedecaastfel aceasta nenorocire, cu toate Ca o partedin deputatii moldoveni, cari nu voiau sa consimtala nicio concesiune, facura opositie. Puterile apu-sene, Anglia, Fran ta $i Germania, e adevarat, lasarachestia independentei de fapt nehotarata, Angliainsa iii chema Indarat represintantul fara acre-ditare, pana se va regula chestia Evreilor. Lalnceput Camera hotari ca se vorJua in conside-ratie cererile corigresului Ca totul, afara deschimbul de teritoriu, se va regula pe cale consti-tutionala". Mai tarziu desbaterile furs cu in-tentie prelungite, ca sa linisteasca spiritele , sepronunta, Intr'o declaratie formala, Ca nu existade loc Evrei romani ", adeca Romani de religieiudlica, cari pe acest nrotiv sa fie ex-clusi de ladreptul de cetacean, ca Evreii sunt din potrivastraini si Ca ei, ca oricari alti straini, nu puteaudeveni cetateni romani decat individual, printr'ohotarare a Corpurilor legiuitoare. Guvernul vazuprea bine ca cererea, facuta de strainatate Inteunmoment mai calm, de a recunoaste imediat dreptcetateni numai cateva categorii de Evrei, cu toateca In sine ca principiu parea buns, era Insa neac-

insist,

§i

§i

si

pt

www.dacoromanica.ro

62

ceptabila in practica. Hotararea Camerelor fuaprobata, si, pentru a ocroti macar nationalitateateritoriului roman, se mai hotari ca strainii nu potavea dreptul sa cumpere proprietati teritoriale; sefacura si liste in care fura trecuti Evreii cariluptasera pentru independenta tarii si cari deaceia aveau un drept la cetatenie. Abia acumaceasta se petrecu in anul 1881 Puterile fura,cel putin intr'anumit grad, satisfacute si asteptauo completare inceata a masurilor luate in folosulEvreilor ; acum se recunoscu si noua situatie aRomaniei, cu toate ca nu prea bucuros, si intr'oforma jignitoare.

In strainatate lumea era de parere ca Romanian'are intr'insa putere de viata, ca ea nu-i decatun Stat trecator la Dunarea-de-jos, care nu aveafiinta decat pana la deslegarea definitive a ches-tiei Orientului 1. In tot casul, nu se sinchisiaucatusi de putin -de un Stat care, cu tot lungul siplinul de biruinte trecut stralucitor, era privit cao formatiune noua de valoare dubioasa, ca opomana a Europei in genere si a Rusiei in special.Ba, la un anumit moment, Bismarck lucra chiar saa sigure intaiu Serbiei neatarnarea, pentru- Ca aceastaCara se supusese mai deplin si mai rapede trata-tului din Berlin; de altfel acolo traiau incomparabilmai putini Evrei, si mai inainte de toate nu seaflau printre ei de acei vagabonzi galitieni carialcatuiau masa principala a populatiei evreiestidin Romania. Inainte ca sa .arunce in sfarsit Sta-tului romanesc, ajuns acum foarte susceptibil,recunoasterea asa de mult amanata, Bismarck volsa reguleze definitiv si chestia drumurilor de fier.Prin conventia din Octombre 1880 Romania isi lua

Sutherland, S. Mill, Lord -White (London 1902), p. 170.

www.dacoromanica.ro

63

Indatorirea de a garanta actionarilor dobandacapitalului for din venitul drumurilor de fer ale luiStrousberg; se ceru numai ca sediul societatii safie stramutat la Bucure0: aceasta se obtinu insaabia In Maiu 1882 printr'o hotarare a Inaltei Curtide Casatie germane. Mai tarziu se catiga princumparare toata reteaua de cai ferate, pe careingineri romani o continuasera pana la Varciorova*i o Imbogatisera cu multe linii laterale, ca Buzau-Mar4e0i sou linia Prutului, Dorohoiu-la0; suetnumele de Calle Ferate Romeme ea capata oadministratie proprie i ajunse a forma cea maiinsemnata tale de comunicatie din Intregul Orient.Ideia de a construi un pod in apropiere de Silis-tra pentru a lega vechiul Tinut romanesc cu provin-cia de peste Dunare fu lasat in parasire din causaincurcaturilor care stau in legatura cu ocupareaArab-Tabiei, i abia in anul 1890 se incepu pecheltuiala Statului construirea podului de pesteDunare, astfel stabilindu-se o legatura intre caileferate de dincoace i intre linia inceputa Inca pevremea Turcilor i construita de Englesi, Cerna-voda-Constanta, care ducea pana la Marea Neagra.Minunata constructie fu pusa in circulatie in anul1895 prin desfavrarea unei stralucitoare serbato-riri oficiale. De acum inainte se pa0 i mai departespre construirea unui port modern In Constanta,de uncle drumul ducea spre Rasaritul european i

extra-european. Chiar inainte de ispravirea acestuiport, administratia Navigatiei Fluviale Romane, carese desvoltase din cateva putine imbarcatii ceslujiau la transportul de sare in Serbia, deschise*i o linie maritima, care dupa primul ei plantrebuia sa-§i intinda cursele sale poate cam preadeparte (pana in Egipt).

Chiar pe basa tratatului de la Paris se instituise

- -

www.dacoromanica.ro

64

o comisiune care trebuia sa conduca lucrarilepregatitoare necesare pentru ca sa ajute navigatiala gurile Dunarii. Acestei comisiuni europene co-mertul In genere §i nu mai putin Al Statelor riveraneavu foarte mult de multumit. In- anul 1866 repre-sintantli convocati ai Puterilor se ocupara i cuaceasta afacere. Cand Rusia facuse cunoscut caea nu poate §i nu mai vrea sa recupoasca hota-rarile tratatului de la Paris relativ la Marea Nea-gra, se ajunse In 1871 la Londra la o noua In-telegere intre Puteri, prin care se hotara ca dupadoisprezece ani sa se alcatuiasca o Comisie du-nareana, iar, prin tratatul de la Berlin, aceastafu insarcinata cu. pregatirea unui regulament spe-cial, care sa stabileasca principiile navigatiei peDunare pana la Galati. De aici in sus, conformaceluia§i tratat, State le margina§e trebuiau sa aibasuveranitatea asupra raului. Cand momentul In-faptuirii sosi, Austria se gasi oarecum nu tocmaiIn cele mai perfecte relatii cu Romania.

Inainte Insa de a se mai Intampla ceva, in 1881avu loc un fapt mult planuit. Inca din 1877, ladeclararea Neatarnarii se Intrebuintase oficial in-tr'un apel elitusiast titlul de Rege i. Incoronareaoperei de curand Indeplinite Intarzie totu§i, deoare ce recunoa§terea neatarnarii fu taraganita Siea multa vreme, *1 trebuia deci sa se a§tepte unmoment mai potiivit. Era de temut poate gi o opo-sitie din partea Rusiei, care se purta Intr'adevarpoliticos, dar totu§i foarte rece, cu micul (ratede arme aceasta recenta fratie de arme Insa ceide dincolo de Prut cautau tot mai mult sa o uite,ca o Injosire. In Martie 1881 deputatul Titu Ma-lorescu tinu in Camera un discurs energic, In care

I Memoriile colonelului I. A lexandri, fratele poetului, in revista ,Lite-raturA i ArtA romana" Anul IV (1899), p. 558.

www.dacoromanica.ro

65

acuza partidul liberal, la putere, Ca de el e legatapata nestearsa a sentimentelor antidinastice. Gu-vernul lua ca pretext acest discurs pentru ca sadeclare Romania de Regat, iar opositia se declarain unanimitate pentru adoptarea acestui nou titlu(14/26 Martie). Regele Carol prima coroana, dar,In amintirea faptelor savirsite pe cAmpul delupta, nu vol cleat una de otel, care a fost turnatadin tunurile cucerite si pastrate In arsenalul ar-matei. In ziva serbatorii nationale de 10 Maiu,care contopia amintirile nationale cu acelea ale di-nastiei, avura loc marl solemnitati.

Dupa Intamplarile din 1877/78 se putea usornaste in cercurile conducatoare din Austria ideiaca si regatul s'ar lasa adus la concesii vecinilorcari binevoisera sa si dea consimtimAntul ; cacicontele Andrassy, care stia sa pretuiasca prieteniaRomAnilor, se retrasese de la conducerea politiceiaustro- ungare.

Char In luna In care se tinura in Romania so-lemnitatile Incoronarii, o suta cincizeci $i trei derepresintanti at populatiei romanesti care traia suptcoroana Regelui Stefan se adunara In Ardeal In-ter prima adunare generala ; aceasta lua o nouahotaral e lmpartita in noua paragrafe. In primulrand se Intelesera asupra faptului ca singura pur-tare politica cu putinta, pasivitatea, trebuie sa fiepastrata neclintit. Apol se adute la cunostintapublicului european in scrleri polemice plangerileridicate de Romani impotriva ocArmuirii unguresti$i a intentiilor ei de desnationalisare. Acesta eraun fapt Insemnat, pentru ca natiunea romaneascadin launtrul Statului unguresc nu se infatisase Incaniciodata ca atare, afara de casul can-I veniau Indiscutie chest i de organisare bisericeasca ; acumInsa ea lucra in Intelegere Cu clerul ei de senti

5www.dacoromanica.ro

- 66 -mente nationale. Aceasta miscare nu era insa niciin cea mai mica masura tnfluentata de interesuivre unuia din partidele stapanitoare din regatulunguresc. Acum exista din potriva un partid ro-man national propriu, cu un program de care fie -cine trebuia sa se tina, si aceasta s'a si realisatin totul, cu foarte putine excepiti.

Pe guvernul austro-ungar nu -1 atinse de sigurArea placut acest fapt. Opinia publica din Romania,dupa ultimele evenimente, ajunsese si mai tema-ware ca mai nainte, si opositia cauta o chestie"pe care sa o exploateze in chip egoist. Acest faptsoli slabul Ministeriu al batranului Dimitrie Bratianu

era fratele fostului si viitorului prim-ministruadus numai pentru solemnitatile de incoronare, saiea o atitudine energica in chestia Dunarii. Sevorbia de intentia Austriei de a obtinea pentrudansa rolul conducator in propusa comisiune du-nareana, ceia ce ar fi in armonie cu insarcinareace i se Incredintase, in 1878, de a curati de standPortile de Fer.

impotriva acestora primul-ministru, de altfelpersonal un om foarte blajin, declara cu o mareenergie ca la nevoie va sti sa apere intereseleRomaniei ca o gr oaica pun sai». indata lua IonBratianu presidentia guvernului, dar si colegul saude la Externe facu greseala de a vorbi nechibzuitin discutia la mesaj nu numai de temerile de careerau cuprinsi cu privire la Dunare, ci si de pre-textul" primejdiei epizootiei, de care se slutia gu-vernul monarhiei vecine ca sa impiedece exportulromanesc. Aceasta duse la o rupere, de altfel foartescurta, a legaturilor diplomatice cu Austria, darcare de sigur a fost nefolositoare pentru chestiadunareana. Austro-Ungaria merse mai departe

pe calea apucata, iar comisia internationalsli-

niptita

www.dacoromanica.ro

67

adunata la Galati pentru ca sa se consfatuiascaasupra navigatiei la gurile Dunarii primi propu-nerea delegatului frances Barere. Conform acesteiase primi In noua comisie ce era sa se formezepentru lima °qua- Galati, afara de represintantiiStatelor riverane, Romania, Serbia, Bulgaria, unrepresintant al primei comisiuni precum *i Austria,care nu putea Ultra In consideratle ca Stat mar-gina*, ei i se dete presidentia. Conferinta Pu-terilor con vocata la Londra §i In care Romanianu putea participa cu drept de vot, fiindca nufacea parte dintre marile Puteri, aproba acestehotarari, libera tot odata gi bratul rusesc at Du-narii, Chilia, de orice control §i Intinse pana laBraila teritoriul asupra caruia trebuia sa hotarascavechea comisiune europeana a gurilor Dunarii.

Din punctul de vedere al Romanilor, aceasta eratot una cu cpierderea Dunariiv, de oare ce deacum inainte era sa existe o jurisdictie strains Inpropriile ei ape§i care nu era ma car una gene-rala europeana. Romania protests §i declara eanu se va supune hotararilor Conferintei. Acestaar fi putut fi un pas fatal, daca legaturi noua,stabilite chiar cu dumanul de .pana atunci, n'arfi schimbat starea lucrurilor §i n'ar fi facut de laInceput ilusorii masurile amenintatoare.

Apropierea Rusiei de Franta, care se savar§idupa razboiul turcesc, fu in curand un fapt cu-noscut de toti. Fata de posibilitatea unei alianteintre ace§ti doi prieteni noi, Puterile pana acumrivale trebuira sa se Inteleaga, §i Inca de multsfaturile germane nu erau numai pretuite la Roma,ci chiar urmate. In Februar 1883 ministrul deExterne italian dete pe fata ca Puterile Europe!centrale au incheiat un tratat de alianta pentru

- -

pi

www.dacoromanica.ro

68

mentinerea pacii. Inca din 1881 insa conducatorultnoului curent pe terenul culturii romane0, TituMaiorescu, fost odata ministru Inainte de 1876,expuse, inteun articol aparut in Deutsche Revue,ca positia isolata a Romaniei acum, cand visurilede neutralitate disparuserh cu totul, cand aliantacu tovara§ul de credinta rus 10 aratase pe fatafoloasele, Inseamna o mare priinejdie, protivnicaoricarui succts i ca in mod necesar gi fara sase tina sama de sentimentalitate In hotararea ei,Romania trebuie sa se sprijine pe acel Stat carenu are niciun interes real ca sa-i Impiedece des-voltarea. Aceste idei fura aprobate atunci numaide putinii partisani politici ai lui Maiorescu, peCand vei.hii conservatori se tinura foarte reservaii,iar liberalii aratara din nou cu degetul pe ace§tiaca 'tradatori de tail., cari puteau fi Ru*i saltAustrieci, dar niciodata Romani. Certurile pentruDunare nu erau potrivite ca sa ca*tige partisan'pentru o apropiere de Austria, dar aceasta era ade-varat numai pentru cercurile care judecau superfi-cial, pe cand cele'alte vedeau tocmai In aceasta unmotiv mai mutt catre un asemenea pas ; cad a-ceasta apropiere era singura deslegare posibila achestiunii. Junimistul Carp primise functia de mi-nistru la Viena In timput §i tocmai din causaconflictului. In vara anului 1883 Austria nu ras-punse prin n min fel de masuri la opunerea Ro-maple'. Regele se duse la Berlin cu prilejul bote-zului celui de al doilea fiu al principelui Wilhelm§i visita la Intoarcere pe cancelariul austriac Kal-noky §1 apoi chiar pe Bismarck, §i intelegerea Ro-maniei cu Austria nu insa o alianta fu urtfapt Indeplinit spre binele pacii §i al culturii Dupace aceasta se indeplini, atunci vazura i toti mi-n4trii urmatori ai regatului ca, date fiind Impre-

www.dacoromanica.ro

69

jurarile 0 oricare ni-ar fi sentimentele, aceasta esingura poiitica folositoare §i au urmat-o cu sta-tornicie.

Aceste procedeuri cuminti erau lips'te de oriceromamism ; nu era vorba de o infratire a popoa-relor. Romania nu- si renega nici pe compatriotiisai din Ungaria .; ba, mai degraba, dupa c'e serestab'lise unitatea limbii lit erare re ati le gu dansiidevenisera mai stranse ca inainte si A dealul deteacurn Romarulor pe cel mai mare dintre pcetii formai not ! George CoOuc. Natiunea nu pierdu lotus'din vedere de Artatul ideal grey de atins; nu-I pierdufiindca un popor nu treb de sa traiasca numai pentruclipa pre,enta. Ch ar daca d plomatia austro-un-gara nu putu impiedeca sau macar imblanzi luptaguvernului unguresc impotriva nationallta Oka, chiardaca planuita intelege e maghiaro-romans se za-darnici, cad i se impotriviau interese reale de viata,totu0 politica Romaniei rama me, eu corecta,chiar atunci cand, ca In anul 1866, izbucni unrazboiu vamal in urma desvoltarii economice a Ro-maniei, caci aceasta nu voia numai sa aiba o in-dustrie proprie, ci sa o §i protejeze.

In anus 1884 parechea princiara mo0enitoare aAustro-Ungariei veni la Sinaia. Cu aceasta cft asiese vorbi de legaturi de prieten e, care ar puteafi inodate spre binele ambelor State". In ace a§ian aparu insa la Sibiiu revtta rumaneasca lup-tatoare Tribuna, iar in 1885 se desfiinja de catreguve -nu' magh ar vechta Curte cu jarati pentruprocezele de presa din acest oras sasesc, pentruca a hirase pe gazetarii romani.

In anul 1892, cand conditiile nationa`e de viataajunsera de neindurat, mernbrir partidului nationalse lntrunira pentru a compune un memorandum,care trebuia presintat monarhului In reedinta lui

www.dacoromanica.ro

70

Imparateasca din Viena. Deputatia nu fu primita,iar la Intoarcere se intents proces de tradare detars conducatorilor. Printre aceasta se afla si ba-tranul si energicul avocat loan Ratiu si foarte po-pularul preot un't V. Lucaci, cari fura condamnatila mai multi ani de inchisoare politica la Seghedinsi Vacz, si aceasta facu In Romania o uriasa im-presie (1894). Se forma o Liga pentru utateatuturor Romanilor", cu sediul in Bucuresti ; stu-dentii de aici strabatura stradele cu steaguri sicu strigate patriotice; opositia liberals ceru o in-terventie a Statului in favoarea fratilor prigoniti,dar bine inteles nu putu obtinea nimic. Candinsa liberalii ajunsera iarasi la putere (1895), eise recunoscura partisani credinciosi ai alianter in-cheiate de Bratianu cu Austro-Ungaria, si acumconservatorii fura acei cari, supt conducerea advo-catului Take lonescii, doritor de influenta pol tica,agitara pentru asa-numita chestie nationala". Laurma chiar si Romani' arieleni se Impartira inpartisan' ai lui Sturdza si at lui Take lonescu;prin aceasta conducatorii se despartira iarasi, ceiace aduse multe urmari neplacute Guvernul ungu-resc insa, care supt fiecare regim isi urmaria Sco-purile sale cu aceiasi lipsa de consideratie, disolvacomitetul national. Interesele nationale romanesti,cele din Ardeal ca si cele din Regat, se indreptaraatunci In spre o noun desvoltare, care incetul cuincetul TO tale drum, avand sa-si dea la capat multdoritele roade.

** *

Noul vein, Bulgaria, se purta foarte prietenosfata de Romania atata temp cat domni pi-nu' eiprincipe, cavalerescul Alexandru de Battemberg.Ambii domnitori ai Statelor de la Dunare se vi-sitau des si traiau In cea mai buna intelegere. Na

www.dacoromanica.ro

71

tinu insa mutt, $i principele Alexandru, care fuiconstrans la lovituri de Stat $i la chemare de gu-verne rusofile, vazu singur, ca $i alt i de alminteri,ca situatia sa e zguduita. Faptul de neinlaturat,caderea sa, el cauta sa o impiedece numai prinaceia ca savar$i unirea, cu aprindere dorita depoporul bulgaresc, cu Rumelia Orientala, printr'unnou fapt implInit, a$a de obi$nuit in Balcani canu mai putea surprinde pe nimeni. Atunci insaSerbia ceru o compensatie in schimbul maririivecinet sale putin iubite $i din aceasta pricina re-curse chiar la arme Principele Alexandru intam-pina insa pe Sarbi la Shvnita, aproape de Sofia$i-i invinse, $i numai interventia Austriei opri laPirot avangarda Bulgarilor. PLcea de la Bucure$ti(1886) hotari totu$i, pe basa intelegerii celor treiimparati (Septembre 1884), numai status quo d'ina,intea micului razboiu. Curand dupa aceia invin-gatorul bulgar se vazu constians la a bdicare deo revolts militara, se intoarse, ce i drept cu aju-torul Romaniei in Cara, dar nu se putu mentinea.0 telegrama a Tarului Alexandru at 111-lea it detesfatul sa paraseasca Bulgaria. Era tulburarilorbulgare$ti incepuse.

0 parte dintre politicianii bulgari oferisera re-gelui roman in anul 1887 coroana acestei tart. Sesustine ca aceasta propunere ar ft fost primitacu banavointa la Bucurepi, dar ca intervenireaRusiei $i chiar a Austriei ar fi zadarni -it planul 1.Ar fi fost totu$i o mare grewala si tot oclata omare nenorocire, daca s'ar fi primit oferta bul-gareasca; caci Romania este un Stat national cuideate nationale ; $i este prea corltienta de da-

` Cf. Documents secrets de is politique russe en Orient (1881-1890) par R, Leonoff (Berlin 1883). Scrisorile cuprinse aid sant falljncloiala adevarate.

www.dacoromanica.ro

72

toria sa si prea slaba pentru ca sa faca politicade aventuri. Singura masura buna pentra Romaniaera, din potriva, sa sprijine pe noul principe bul-gar Ferdinand de Coburg i pe Stambulov, ca-pabilul sau ministru, cand acesta In erca sa selibereze pe cat cu putinta de influenta ruseascaprecampanitoare. Cand Stambulov se retrase siapoi cazu jertfa asasinilor, din motil.e de oportu-nitate porni un nou curent rusofil in Statul vein.Prin act asta bunele relatii cu Romania slabira,si veni chiar momentul anume dupa descope-rirea agitatiei bulgaresti din Romania,, care dusela asasinarea unui profesor si ziarist maccdonean(in vara anului 1900) in care se schimbara noteviolente. Si, pentru ca vechtul cal de bataie alopasitiei bulgar sti, recucerirea Dobrogei, aparuseiar, plana un moment chiar amenintarea unei in-curcaturi razboinice. Dar, d n fericire, un razboiufara rost, ridicul, fu evitat, $i In anul 1902regele Carol se duse in Bulgaria, fu primit acolosolemn si cu recunostinia, si, dupa trecere de doua-zeci st cinci de ani, ingenunche la mormantul osta-silor sai cazuti in 1877, insufletit fund de sentimentefratesti fa la de stapanii de acum ai Statului vecin.Nou-rasarita chestie macedoneana, cu toa'e ca Inmust discutata provincie revoltata traiesc multiAromani si sant sprijiniti de Statul roman In pas-trarea culturii for nationale poate ar fi Post mai binesa vorbim de o cultura sustinuta in dialectal aro-manesc, caci aceasta ar fi mai folositor, nu atingeinterese vitale ale Romaniei, si de aceia se puteaprivi linistit desvoltarea lucrurilor Romania era safie multumita cu recunoasterea (Maiu 1905) a na-tionalitatii aromane din partea Turcilor.

Inca din anal 1886 se vota legea care hotarafortificarea Buzurestilor $i a Moldovei-de-jos, iti

www.dacoromanica.ro

73

aceasta masura crescu-mutt puterea de impotri-vire a Tarii.

** *

Cea mai mare parte din lucrarile trainice si fo-sitoare care s'au indeplinit In Romania de la 1880incoace s'au facut Impotriva vechilor partide po-litice, care erau in continue certuri nefolositoare,ceia ce pentru o Cara care avea absoluta nevoiede liniste formeaza un element de anarhie, denestabilitate.

Liberal ii ridicara la mare Insemnatate politicape Bratianu si Rosetti, dar in curand se dovedica numai cel d'intaiu era capabil sa guverneze.Rosetti, un om de altfel foarte cinstit si cu sen-timente patriotice, se imbata parta la sfarsit detinerestile sale visuri ale unei internationale In-fratiri de popoare. Bratianu, din contra, recunoscuca astfek de idealuri liberate /0 traisera traiul §ica la deslegarea chestiunilor politice urgente nu1-ar mai putea servi zelosul partisan cunoscut dintimpul opositiei. Prin personalitatea sa simpatica,prin activitatea sa facatoare de m'nuni si princaracterul sau onest, sIncer, castiga el pe multi,cari nu apartinusera niciodata partidului sau, prin-tre altil pe fiat de Domn D. Ghica ; ba, nu se sfiisa intrebuinteze in serviciiie diplomatice ale tariichiar conservatori si junimigi ca Mavrogheni §iCarp. Multi partisani 10 castiga el si in persoanecare credeau prin aceasta a 0 sluji cat mai bineinteresele for private. Au fost de sigur momentein care putea spune despre sine ca el repre-sinta nati u nea.

A intemeiat un sir de marl institutii financiaresau le aduse la Inflorire: o banca a Credituluifunciar rural, o banca a Creditului funciar urban0 Banca Nationala. Termina aproape In Intregime

www.dacoromanica.ro

74

reteaua de cai ferate, organisa armata §i smulseCamerelor, nu prea binevoitoare, mijloacele nece-sare pentru fortificatii. Se obtinu de la Constantinopol, intre anii 1882 §i 1885, autonomia Bisericiinationale ; Biserica catolica capa la un archiepiscop'la Bucure§ti §i un episcop la 14 §1 prin aceastaconstitutia ei definitiva, de multa vreme necesara.Mai mult cu imprumuturi prin emisiune cu titluride rents putu el sa acopere pamantul Romanieicu numeroase cladiri publice, §coli, biserici, in partenoua, in parte stralucit restaurate, dar cu multarisipa §i nu in stilul adevarat a§a Curtea- de-Arge§, Catedrbla din 14, etc. Supt el incepu pen-tru inta'a oars sa bata mai vioaie viata economics.a Romantei.

Bratianu convoca §i, in anul 1884, o Constituanta.care trebuia sa schimbe legea electorala ; dar a-ceasta nu-i aduse alta decat o despartire defini-tive de Rosetti cu ocasia desbaterilor ce a vuraloc atunci ; caci cele trei Colegii electorate ale salenu erau cu mult mai bane decat cele patru demai nainte.

Dar o alta chestiune, cu mult mai grabnica, iiocupa atentia. Masurile din 1864 se aratasera in-suficiente ca sa aduca pe saran la buns stare §isa-I ridice la demnitatea de cetatean, caci de a-tunci el i§i pierduse privilegiul de pa§unat, iarpentru vitele sale nu se mai gastau acum ima-§uri, din pricina intinselor ogoave. Mara de aceastafiii taranimii cazisera in parte in starea de pro-letariat, caci fiecare copil trebly a sa se multu-measca doar cu -o bucatica din proprietatea fart-mitata §i care nu- i ajungea pentru hrana. LegeaII facuse, ce-1 drept, liber, dar it lasase cu totulfara aparare fats de puternicul sau vecin §i odi-nioara stapan. Prin aceasta taranul fusese strati&

www.dacoromanica.ro

75

In maestrita retea de nedesfacut a niocmelilor agricole" gi-si pierduse pentru multa vreme nunumai folosinta roadelor muncii sale, ci si liber-tatea sa de mirare. Cand, in 1872, Statul interveni

conservatorii aveau tocmai puterea In mans ,acesta dete ajutor numai celor mai tari §i sili cuforta armata pe taranii Incarcati de datorii lamunca campului. Acordarea de pamant din dome-niile Statului tinerilor soldati cari luasera partela razboiul pentru independenta folosi numai lavre-o 70.000 de capi de familie, ai caror urmasiInsa, din causa sistemului obi§nuit de Impartireprin mostenire, fura mai tarziu a menintati de a-celasi pericol, at pierderii proprietatii. Cat de tristaera starea taranilor o arata foarte bine legea din,2/13 Maiu 1882 ; printr'Insa Statul intervenia siasigura fiecaruia macar aoua zile libere pe sapta-mana, care sa tie consacrate numai pe propriu iogor neglijat. Tot odata se desfiintara etocrrelileagricole. speciate, §i durata acestor fel de tocmelise stabili pe unul sau cel mutt doi ani. 0 groaz-nica boala, pelagra, pricinuita de reaua hrana cuporumb stricat, facu atat de multe jertfe, incatnumarul for nnmal In anul 1902 se socoti la 40.000.In vremea aceasta membrii claselor dominantetraiau ca §1 mai nainte In parte 'n strainatate, I§iarendau mosiile adesea strainilor In Moldova :Evreilor, a§a incat un Evreu bogat ajunse a sta-pant acolo ca arenda§ un mic principat, In Mun-tenia: Grecilor sau Bulgarilor , risipiau totul si,fara sa se gandeasca la imbunatatirea solului,puneau sa se cultive din ce in ce tot mai marlintinderi de pamant, asa ca productivitatea soluluisi calitatea produselor scazu simtitor. In sfar§it,pe cand Universitatile §i prea numeroasele liceesi gimnasii se bucurau de toata favoarea, inva-

www.dacoromanica.ro

- 76 -

tamantul primar nu corespundea pana in 1888 deloc cerintelor ce se impuneau. in acest an, indatadupa caderea lui Bratianu, se facu prima revo-Julie socials a taranilor , ea fu inabuOa cu ar-mele, dar cercurile donducatoare, inselandu-se peele inse0, nu voiau sa vada inteinsa decat roa-dele agitatiilor ruse§ti.

In ultimii sai ani Bra tianu avu slabe ajutoare,*ipe langa aceasta era obosit §i bolnay. Conserva-torii se constituira la 1880 pentru Intaia oara capartid supt Lascar Catargiu, dat ei nu voiau saadopie programul oferit de aka-numitii «junimi§ti.cu reformele for sociale In folosul poporului, cumasuri positive, real politice, bine cugetate, §i deaceia ace§tia din urma statura reservati, aVep-tandu-§i ceasul. Cu vechii conservatori insa seunira multi liberali nemultumiti, chiar §i Kogalni-ceanu aceOia erau aka-numitil disidenti,§i totfelul de tined, cari voiau sa joace un rol. Luptase dete cam salbateca: atacuri Impotriva dinastiei,demonstratii care se indreptau impotriva persoaneiRegelui, intruniri zgomotoase in Capitala §i pro-vincie Ii deters un caracter propriu. Fraudeledescoperite tot atunci in admin stratia Ministeriuluide Razboiu facura situatia i mai grea. Bratianuinfrunta, ce- i drept, pana Id capat opositia parla-mentara i tulburarile de strada, dar la capat, inMartie 1888, trebui sa se retraga, §1 muri dupacateva luni.

Regele alcatui noul sau Ministeriu, cu Teodor Ro-setti in frunte, din acei §efi politici cari nu parti-cipasera la agitatia zgomotoasa, i ace§tia eraucjunimiVii.. Ei 10 publicara programul a§a cevanu se mai intamplase in Romania in .MonitoriulOficial.. Chiar daca in calitatea for de partid mic, nuavura curajul sa ceara masuri hotaratoare in fo-

www.dacoromanica.ro

77

losul taranilor 1, ei adusera totusi un mare ser-viciu finantelor Statului gi vietii economice, primaceia ca introdusera aurul ca etalon. 0 conver-siune a datoriei publice se facu de asemem inconditiuni avantajoaQe supt ministrul de FinanteMenelas Ghermani , tot lui i se datoreste si Intro-ducerea aurului ca etalon monetar (1888). In sfarsitse hotarl chestia succesiunii la tron p in publi-carea, facuta in Aprilie 1889, a tratativelor urmateInca din 1880 cu familia Regelui : Ferdinand, atdoilea fiu a lui Leopold, fratete cel mai mare atRegelui Carol I, fu chemat in Cara ca mostenitoral tronului 2.

La urma junimistii trebuira totusi sa se Impacecu vechii conservators asa de deosebiti de ei (Iu-nie 1889) ca sa creeze un guvern, care de Maeln'a durat nici un an. Acestui Ministeriu at lui Gh.Manu ii urma un altul, care se compunea din veLhiconservatori $i liberali disidenti ; intr'insul presi-dentia o avu generalul Fiorescu. Dar mai trecuracateva lum pana sa se gaseasca o definitiva corn-binatie trainica (Decembre 1891); sefii conservatorilor si junimistilor, Catargiu $i Petru Carp,lucrara acum impreuna. Acest Ministeriu a duratpana in Octombre 1895 si s'a distins prin maimulte reforme insemnate. Se facura noile legiale instructiumi (Take lonescu) ; liberalii conti-nuara aceasta opera ryministrul Haret), lat. Insu-fletirea satelor provocata de ele era sa alba urmarinepretuite. Din nenorocire proiectul propus de

r Legea din 1889 permitea vanzarea domeniilor Statului taranilor nu-mai in mid parcele.

2 Cf. Moftenirea tronului Romriniei (Bucuresti 1889). Principele mos-tenitor Ferdinand se casAtoreste la 17/29 Dec. 1892 cu principesa Maria,flea ducelui de Edinburg si nepoata Reginei Angliei, domnitoare pe atunci.Din aceasta casatorie s'au nAscut principii Carol (1893 , Isacolae s1Mircea (mort In 1916) si trei principese.

' Cf. mica lucrare a lui Haret : Chestia faraneascii (Bucuresti, 1905).

www.dacoromanica.ro

- 78 -al doilea guvern liberal (P. S. Aurelian) fu lasatin parasire si abia in vremea din urma de tot s'aInceput, si, dupa exemplul Ardealului, sa se inte-meleze banci populare din insasi economiile tara-nilor.

Printr'o intriga, asa-numita afacere Ghenadie, furastprnat primul Ministeriu al lui Sturdza In De-cembre 1896 ; era vorba de caterisirea hulituluiMitropolit Ghenadie, ceia ce se facu Intr'un chipcu totul nedelicat. Printr'o a doua intriga cazu siAurelian de la puterea ce i se Incredintase vre-melnic, si brinteo a treia intriga Sturdza fu In-vinuit ca ar fi tradat pe Romanii ardeleni guver-nului unguresc cazu Sturdza pentru a doua oars(April 1899). Tot atunci muri si batranul Catargiu,care era sa i urmeze la guvern. Tot printr'o in-triga se desparti In sfarsit partidul conservator-unit iarasi In fostii junimisti $i vechii conservator!:cei din urma ajunsera la carma si incheiara apoiInca odata un pact cu rivalii tor.

Starea financiara devenise pe atunci foarte se-rioasa. Datoria Statului se urcase pana la un mi-liard si slujise, ce-i drept, in parte la Impacareanevoilor tarti, dar In parte fusese Inghitita Si declientela politica 4 partidelor ; cad in interesulpartidelor erau mai multe functii prea bine platite,multi pensionarl Inca prea tineri, multe recom-pense nationale si multe cheltuieli electorate. Anul1900 aduse o calastrofa agrara ; trebui sä se con-tracteze un inprumut, pe cand razbolui sud-africanInghida toate capitalurile. *i acest imprumut de175 de milioane se realisa numai In conditiuni ne-mai auzite ; intre altele guvernul trebuia sa pri-measca un tribunal de arbitraj Intro afacere necu-rata a unui aventurier financiar frances si soroculpentru restituirea sumei Intregi era numai de

www.dacoromanica.ro

79

patru ani. Ministeriul Carp era acum hotarat lareforme financiare, cand cazu jertf a unei intrigi avechilor conservator' (Februar 1901). Printr'unsistem de economii aplicat cu curaj, Ministeriulurmator, al lui Sturdza, isbuti sa Inlature primej-dia financiara,

Noul Ministeriu Sturdza n'a tinut nici macar patruani deplini, cu toate ca ar fi meritat o viata mailunga. Ala.turi de presedintele, care-si pastrasebunele sale calita ti fire§ti, simtul datoriei, o pu-tere si o dragoste de munca de mirat pentru vrAstasa era de aptezeci §i doi de ant, o desinte-resare neatacabita $i o credinta ne stramutata fatsde Rege, lucrara cu pricepere si cu zel ministrulde Finante, Emil Costinescu, i,i profesorui, ajunslara§i ministry al Instrthtiunii, Spiru C. Haret.Cel d'intAiu a consolidat imprumutul de 175 demilicane, pe and Haret se sill sa incurajeze toatacultura intelectual a clasei taranesti cu o 'dra-goste intr'adevar patriotica. i ca ministru de Raz-boiu Sturdza a facut mutt bine, cu toate ca el voidsa castige pentru partidul sau laurii unei economiibiruitoare.

Opositia era Impartita ; junimistii se tineau re-servati si credeau sa se recomande Regelui prin.tr'o demna purtare cavalereasca. Vechii conser-vators, in unire cu fostii radicali $i cu tot felul depar veniti, se slujira, din contra, in lupta, cu totfelul de arme, [Ana la cele mai josnice ; aceastaera politica practica a lui Take lonescu, a caruitrecere crestea zilnic, pe and G. Gr. Cantacuzinoera recunoscut ca sef. Nu rare on se descoperiraufaceri scandaloase ; cateva foi nevrednIce se In-cumetara chiar, dupa scenele de omor din Belgrad(fume 1903), sä ameninte pe batranul Rege cusoarta lui Alexandru I-iu al Serbiel.

- -

www.dacoromanica.ro

80 --

Totodata liberalii se despartira intro gruparecare se declara de acord cu politica linistita, cevacam Imbatranita, a lui Sturdza $i In gruparea ti -nerilor («generosii,), din care faceau pane cativafosti socialisti si care cerea o manifestare energicacu privire la marile chestiuni ale timpului. Ambiifrati, loan $i Vintila Bratianu, fiii fostului dictator,erau sefii acesteia din urma. Sturdza fu invins,dar Regele nu chema acum pe capabild, nobilh sicredinciosii dinastici junimisti, cars de altfel dis-puneau numai de putini alegatori, ci pe vechiiconservatori cars se rapeziau la atac In frunteattnei numeroase mase 1mpestritate (sfArsitul anu-lui 1904).

Noul Ministeriu, in care Take lonescu lua finan-tele, Isi smulse fara de niciun scrupul o majo-ritate zdrobitoare la alegeri. Avu lima de luptatcu urmarile trecutului de opositie a propriului sauparted, cu valurile amenintatoare pe care el In-susi le atatase.

* *

S riam atunci, ca o conclusie, aceste cuvintePoporul romanesc are Inca nevoie de o lunga

munca serioasa. 0 energica reforma agrara, in-troducerea unui sanatos invatamant primar, nea-tarnarea functIonarilor administrativi de regimulpolitic, o reforma a impositelor, intarirea cultuntnationale si prin aceasta si a constiintei nationaleInauntrul granitelor sale etnice, acestea sunt condi-tiile preliminare necesare unei puternice desvoltari.

-Mara generatie parea Ca voieste sa seaasupra-$i aceasta grea sarcina.

Sa vedem intaiu mostenirea pe care a primit.oInainte de a trece la sfortarile, izbAnzile §1, dinnenorocire, adesea, desilusiile ei.

*

:

www.dacoromanica.ro

Partea a optaStarea poporului roman in 19001

CAPITOLUL I.Stare a populaliei.

Cand vrem sa intelegem,complect istoria des-voltarii uriut popor, este necesar sa ne familiarisam

cu starea lui presenth, produsul final at celeid'intaiu. Abia prin aceasta expunerea istoriei dedoua mii de ani a poporului romaresc isi gaseVeincheierea in aceasta ultima parte.

Ca lucrAri generale asupra Romaniei de pe la 1890 s'ar mai puteacita, afard de cele mentionate in bibliografia pArtii a saptea, urmatoa-rele, cu toate ca niciuna nu satisface pe deplin

1. Benger, Rumanien, ein Land der Zukunft ; e si a doua editie, Ru-mauler] im Jahre 1900' (Stuttgart, 1900), o traducere englesd si alta fran-cesa. Cartea cuprinde multe tabele statistice; incolo e cu totul gresitn.

2. A. Richard, La Roumanie a vol d'oiseau (Brcuresti, 1895). 0 lu-crare WA de temeiu a mini inginer care nu tine samd decat de indus-trie de puterea productive a tarii.

3. A. A. Stourdza, La terre et la race roumaine (Paris, 1c.04). Com-pilatie voluminoasd cu multe ilustratii si cu uncle dire statistice oficiale.

4. L. Colescu, Recensamantul general al populatiunii Romaniei,(Bucuresti 1905); Population de la Roumanie, iesums demographiquepresents a la IX-e session de l'Institut internatior al a Berlin", 1903.

Articolele bine scrise ale lui Andre Bellessort din Revue des deuxmondes" si Renaissance !aline", anul 1905, trebuie utilisate cu multa ba-gare de sama. Autorul le-a scos in volum suet titlul: La RoumanieContemporaine" (Paris 1895).

Pentru epoca mai veche intra in consideratie publicatia lui Odobescu.Notice sur la Roumanie, principalement an point de vue de son eco-nomie rurale, industrielle et commerciale (Paris 1868).

Acestei frumoase lucrari ii corespund publicatiile mai noun ale diferi-

6

si

'

si

www.dacoromanica.ro

82

Era cu neputinta sa se dea cu siguranta nu-marul Romani lor cari traiau pe la 1900 inlauntru$i in afara Statulut romanesc. Statistica era, ce-idrept, binisor desvoltata in Regat, dar nu eraufunctionari statisticiani cultivali ,stiintificeste : serecurgea mai mutt la functionari politienesti si lainvatatori si tot asa lipsia un control poste-rior, necesar, al lucrarilor lor. Dar mai ales pentruRomanii din afara Regatului vechiu statistica eracu totul plina de lipsuri. La aceasta contribuiausentimentele nu prea prietenesti fats de Romaniale functionarilor insarcinati cu statistica, precumsi, in unele tinuturi, mai ales in orase, vorbirea

telor Ministerii, compuse in limba francesa pentru Expositia universalsde la Paris din 1900, anume:Notice silt les forets du royaume de Roumanie (1900).N. Coucou St., Sur les petroles de Roumanie (1900).G. N. Nicoleano, La lutte contre le phylloxera (Bucuresti, 1900).L'enseignement public en Roumanie (1900).Grail fi fainurile lui, porumbul fi mdlaiul din mordritul indigen

(Bucuresti, 1899).Les routes en Roumanie (Bucuresti, 1900).G. N. Nicoleano et V. S. Brezeano, Etat de l'arboriculture en Rou-

manie (Bucurestl, 1900).,Les Monopoles de l'Etat (Bucuresti, 1900).G. N. Nicoleano, Introduction a l'ampelographie roumaine (Bucu-

resti 1900).Ancheta industriala din 1901-1902" (1904).D. C. Moruzi, Basarabia fi viitorul ei.Din numeroasele descrieri de calatorii ale strAinilor ar fi de citat nu-

mai urmAtoarele :Samuelson, Roumania, past and present (Londra,1888).Rudolf Bergner, Rumanien, eine Darstellung des Landes and der

Leute (Breslau, 1887).Mrs. Walker, Untrodden paths in Roumania (Londra, 1E88).Edouard Marbeau, Un nouveau royaume (Paris 188 tiraj aparte

din revista Le Contemporain").Lucrarea lui Gubernatis, La Roumanie et les Roumains (Florenta,

1898) n'are valoare.Pentru viata sociall intro

:in consideratie trei

desbrosuri de polemics, dar

0 de istorie, ale autorului La vie intellectuelle Roumains en 1899(Bucuresti, 1899); Opinions pernicieuses d'un mauvais patriote (Bu-curesti, 1900, p. 61 $i urm.; Partis politiques en Roumanie au XIX-esiecle); Scenes et histoires du passe roumain. Un proces de de-nationalisation (Bucuresti, 1902, p. 54 §i urm.: francisarea paturil aris-tocratice).

,

www.dacoromanica.ro

- 83 -mai multor limbi de catre Romani, astfel Ca inacest cas ei puteau ft usor socotiti ca aparti-nand nationalitatii stapanitoare. Mai cu sama ince priveste numarul (Macedo-Romanilorl sau,cum se mai numesc, a Aromanilor, nu ni putem facecatusi de putin o imagine adevarata. Cercetato-rul nepartenitor Weigand, care n'a fost visitat insadecat cateva parti din Intinsul Tinut aromanesc,care in colonii isolate ajungea pana departe prinBulgaria $i Grecia, evalua pe acesti Romani 10--lati din Peninsula Balcanica, poate pierduti farasperanta, numai la vre-o 100.000. Nenitescu, caren'avea insa o cultura stiintifica $i care a straba-tut numai in treacat acelasi tinut $i n'a putut lua,decat informatii orale nu prea sigure, ajungeadin potriva la cifra, de necrezut, de 861.000 desuflete. Statistica Turcilor, care, de oare ce eralegata de strangerea impositelor, avea pentru eaprobabilitatea unei oarecare precisii, punea intreGreci pe toti crestinii cari recunosteau ca sefsuprem al Bisericii pe Patriarhul ecumenic, cum,pe de alts parte, considera ca Bulgari pe toti su-pusii Exarhului bulgar. Aromanii insa nu aveauo Biserica proprie $i prin urmare dupa vecheaconceptie a Turcilor nici nu existau; abia In Maiu1905 o iradea imparateasca recunoscuse formalnationalitatea Ion. La aceasta se mai 'adaugia canumai foarte putini dintre acesti Aromani vorbiauexclusiv numai limba for proprie ; lucrul sta cevamai bine cand era vorba de femei. Acesti harnicimestesugari $i activi negustori vorbiau mai de-graba perfect greceste $i pe langa aceasta adeseon si cate o limba slava. Bogatii si cei culti seconsiderau In majoritatea for pana atunci de pre-ferinta gElinip, lucru la care nu cu putin a con-tribuit propaganda greceasca. Constiinta natio-

www.dacoromanica.ro

84 --

nala era desvoltata numai la putini, aceastaconstiinta nu putea fi margenita aromaneasca, citrebuia sa fie romaneasc'd, iar pentru ei roma-neasca era doar o limba mai mutt sau mai putinstraina, invatata numai In scoala. In- astfel deimprejurari nu trebuia sa mire daca aparatoriiideii de expansiune elenica nu voiau sa recu-noasca decat doar cateva mil de Aromani.

Inteo alta regiune, in Bucovina austriaca, Ru-tenii faceau-progrese din ce In ce mai marl In des-nationalisarea vecinilor for consateni romani. Toatapartea nordica si rasarifeana a Orli, mai cusama regiunea dintre Nistru Prut, se putea con-sidera in cea mai mare parte ca aproape cu to-tul pierduta. Putea taranul sa poarte Inca cinstitulname istoric de Tautul; daca vorbia mai \mult ru-seste, el era cu siguranta Incris pe tabela stalls-tica la titlul: Rutean. In multe casatorii ameste-cate intre Romani si Ruteni as tara, intre Romani,Nemti si diferitii Slavi la oral, elemer.tul strainprecumpania si statistica isi tragea bucuros con-clusiile din aceasta 1.

Tot astfel multe sate romanesti din Maramu-rasul unguresc se recunosteau de guvern ca fiindde nationalitate ruteana. In coltul secuiesc sud-esti,: al Ardealului de asemeni se gasiau nume-rosi ta.rani, sari dupa religie erau Romani, de oarece tineau de Biserica greco-orientala si primiau im-partasania de la preotii romani-nationali ; ei aveaui portul netagaduit romanesc, iar obiCeiurile ro-

manesti stapaniau cu totul viata for socials; anfost pastrat superstitiile, melodiile joCurile ro-manesti ; numai ca nu vorbiau rornaneste sarma-nii bieti oameni nici chiar atunci and cu o man-drie declarata ca la toti consangenii for

V. si Rutenisarea Bucovinei de un Bucovinean (Bucureti 1904)._

$i

si

'

si

www.dacoromanica.ro

85

rostiau cuvintele: «sunt Roman,. Se putea preabine In cativa ani sa Invete din nou in §coalaprimara $i aceasta limba a lor, pentru ca sa pri-ceapa In sfar§it predica iubitului for pastor su-fletesc, dar 'Ana atunci ei erau pentru statistica§i etnografia Regatului unguresc Maghiari, «Ma-gyar,

Din potriva In Moldova: pe valea Slanicului,in mai munte puncte ale regiunii dintre munte §iSiretiu, precum §i In unele sate de peste acest(a§a de pilda In doua sate din judetul Tecuciu $iIn mahalaua Husilor, in asa-numitul Corni) traiescUnguri, cari s'au scoborat din Carpafi in al XIII-lea veac supt ocrotirea Statului unguresc. Colo-nisarea Domnilor si a boierilor a mai contribuitapoi la faptul ca s'au creat sate ungure§ti destulde marl chiar in judetul Roman. Ace§ti taranipoarta portul romanesc §i chiar pe cel mai ye-thiu, mai original §i mai frumos; mai toll cu-nose .limba romaneasca, unii chiar mai bine de-cat propriul for dialect ciangau, secuiesc sau un-guresc. Et se §i recunosc ca Romani, dar adaugala aceasta de credinta catolica", apartin Bisericiiromano-catolice si nu se casatoresc cu Romaniigreco-orientali, pe cari-1 socot drept pagani, penand ei Insi§i sunt defaimafi de ace§tia ca le-

spurcatic. Marinimoasa statistica romaneascasocotia pe ace§ti interesanti .strains. a§ezati pepamAnt romanesc drept «Unguri, si asa erau einumiti din vechime.

Cu toate lipsurile ei inevitabile, statistica rusea-sca dadea aproape exact numarul Moldovenilorubasarabeni ei Insisi, ca §i RomAnii din Buco-vina, nu se numiau astfel, iar numele de «Romaniera dat de functionarii ru§i numal Romanilor

Cf. si Augustin Paul, intre Some Prut (Bucure§ti 1905).

j.

ram

'

tlni

5f

www.dacoromanica.ro

86

din tar! straine : fireste Ca nu erau astfel nu-miti decat acei tarani cari stiau numai foarte pu-tin sau de loc ruseste.

Dupa aceste necesare observatii premergatoarese putea evalua lasand la o parte pe Aromanica Romanii represintau un popor cam de vre-o zecemilioane. Statul roman adapostia case milioane,Ardealul si restul Ungariei aproape trei milioane(dupa statistica oficiala din anul 1900: 2.799.479),Bucovina peste 200.000 (statistica din 1890: 208.300pe langa 268.000 de Ruteni, rari deci ar fi alcatuitmajoritatea populatiei rurale). Basarabia ruseasca(du pa datele oficiale din anal 1890/91) peste 1.000.000(1.089 995). 0 insemnata populatie romaneasca,.care se putea pretui cam la 200.000 suflete, tra-ia si pe tarmul drept al Dunarii, fiind de supu-senie bulgareasca sau sarbeasca. Mici insule ro-manesti se gasiau si peste Nistru, pe tarmul sautestang, in sate si targuri (ca la Mohilau, rusesteMoghilev, si In Dubasari) si pana departe in dis-trictul Chersonului, ba chiar §i in satele de colo-nisti din Caucas. In Gall tia colonistii roman!, cariformau acolo odata satele romanesti", au dispa-rut de mutt 1. Din trecutul romanesc a catorvalocalitati din muntii Moraviei au fost ramas numaila Walachisch-Meseritz, etc. obiceiuri §i cuvinteisolate ; insula de limba romaneasca sau mai bine,rumerica" din Istria mergea spre o disparitie corn-plecta si forma numai o curiositate etnogra-fica; acelasi lucru se putea spune si despre ra-masitele Vlahilor" (de nuanta aromaneasca) dinAlpii dalmatini si bosnieci.

Pe ambele maluri ale Dunarii, In Carpati si inHem, intre Marea Neagra, Panonia si Marea

V. Hasdeu, Archiva istoricd, Ill. In general cu orivire la pgrtile constitutive ale neamului romanesc sd se compare vol. 1, p. 123 Si urm.

www.dacoromanica.ro

- 87 -Adriatica s'a format etnograficeste neamul roma-nesc. Traco-Dacii $i in special pentru Aro-mani Ilirii si Dalmatii trebuiesc considerati cabasa: de la dansii ni vine mult sange romanesc.Afluxul de pastori si plugari ai lentei expansiunietnice de care nu se ocupa izvoarele istorice aputut singura romanisa real si intensiv. Coloni-sarea romans, care de altfel a adus in Cara si ele-mente est-europene si chiar asiatice, n'a fostIn stare a preface singura populatia In romans,cu toate ca a constrans-o si i-a imptis limba sa.Slavii au contribuit in toate privintile mult maiputin decat se admite de obiceiu.

Peninsula balcanica a cazut mai tarziu in manaSlavilor ; «Romanii. au fost inchisi de ei in valeamuntilor Tesaliei, si de acolo au ajuns cu turmelefor in Pind si une on si in Hem. *esul Dunariiinsa a ramas Tiber pentru navalirile, razboaiele sistramutarile barbarilor, de si necontenit intalnimsi acolo dovada flintii autohtonilor. Elementul ro-manic izgonit a cautat un lacas mai bine ocrotitdecat padurile nestrabatute ale acestui ses: in muntiei traiau ca pastori si cateva grupe se urcara pansus spre Galitia. Dupa ce stapanirea tatareascadisparu, Romanii se raspandira in toate directiilesupt voevozii Tor, cari ajunsera curand adevaratisefi politici; veneticii rusi de la Prut si Nistru sepierdura din potriva cu totul in puternicul curental noii colonisari. Dintre strain' n'a ramas dincoacede Carpati decat insula ungureasca, pe and pepodisul unguresc al tarii ardelene orasele apar;ineauSasilor, iar paza granitii era facuta de Secui; numaiid si colo colonic unguresti imbogatird varietateaetnografica a tarii.

In aceasta stare se gasia populatia din punct

www.dacoromanica.ro

- 88 -

de vedere etnografic in marea Tara- Romaneasca"pe la anul 1350.

Mai tarziu venira In ora§ele ronanesti ale am-belor principate Safi, Unguri, Nemti din Oa litia,Armeni pi in sfar§it Evrei. In §esul Dunarii se a-civara ici pi colo Turci, Basarabia sudica fu ocu-pata de Tatari. De la expeditiile lui Mircea dinveacul al XIV-lea pana tarziu Incoace la marea emi-gratie bulgareasca din 1830, cand stapania cu cru-zime In Zara for Mustafa-Pap din Scodra, Bulgariivenira pe tarmul stang al Dunarii in grupuri, darnumai ultimii veniti au mai pastrat Inca semnelecaracteristice ale nationalitatii for ; la margeneaBucure§tilor, In Dude§ti-Cioplea traiesc §i Bulgaricatolici, cari au imigrat abia in vremea din urma.In mult mai mic numar au venit la not Sarbi, §iaproape numai In Oltenia. Noi sate intemeiatede boieri pe vremea agriculturii extensive au adusin Moldova §i o populatie ruteana, ba chiar ruso-basarabeana, in judetele Dorohoiu, Boto§ani piSuceava. In sfar§ t, §i mai ales dupa anul 1774,venira fara contenire meseria§i straini, mai alesNemti In Romania, iar negustorii nemti li se aso-ciara dupa jumatatea veacului al XIX lea.

0 statistica exacta a Balgarilor din sesul Du-narii, mai ales din judetele Ilfov, Vla§ca §i Teleor-man, mai putin in judetul Dolj, era aproape impo-sibila, de oare ce romanisarea for progress zil-nic pi multe elemente se gasiau In perioada detransitie. Numarul for nu era de sigur prea mare §iei nicaierl nu formau mase compacte ; cele maimulte din satele for aveau chiar o populatie ameste-cata. Satele ruse§ti, adeca rutene, abia meritausa fie amintite: reste putini ani ele vor mai fipastrat numai numele de familie §1 chipul de straini.Ungurii, cari aveau biserici catolice frumos cladite si

www.dacoromanica.ro

89

cari erau ingrijiti suflete0e de zelo§i preoti Ca-tolici, mai mutt franciscani de origine italiana saude o bucata de vreme i indigeni cad trei se-minare, in Bucuregi, la§i i Halauce0 (ludetulRoman) slujiau la educarea for puteau conta pe omai lunga pastrarc a nationalitatli lor, dar cu toatesilintile patriotismului unguresc din Ungaria o in-viere a con$tiintei for nationale era cu totul cuneputinta, chiar daca Statul roman nu punea vre-opiedeca propagandei diqmanoase fata de el. In-cercarea de-a atrage cateva grupe de Ciangai inUngaria §i de a le colonisa acolo ni izbutise de loc 1.

Populatia din ora§e, la origine straina, s'a fostpierdut cu incetul in cea romaneasea ; Campulungulde pilda era Inca din veacul al XVIII-lea un oracurat romanese. Numai in acele orase care au fostconstruite dupa tratatul din Adrianopol (1829) peruinele foastelor cetati turce$ti i care aVeptauatunci popularea for imediata cu locuitori, numaiin Braila, Giurgiu, Turnu-Magurele §i Turnu-Se-verin burghesia straina, de origine bulgareascasau greceasca, s'a fost aparat mai bine impotrivaromanisarii, care, totu§i, progresa rapede.

Evreii insa formau marea majoritate In toateorwle din Nordul Moldovei, In Dorohoiu, Botopni,lat §l Folticeni ; In cel din urma ei formau treiferturi din Intreaga populatie. Targurile din a-

ceasta regiune, ca Saveni, Darabani, Harlan, *te-fane§ti, Targu-Frumos, Podu-lloaii erau populateaproape exclusiv cu Evrei, pe langa cari trebuiesa se observe ca multe simple sate cld odmioaras'au fost ridicat pe basa de privilegil prin al treilea §ial patrulea deceniu al veacului el XIX lea la rangulde targuri cu dugheni i balciuri. t In ora§e popu-

1 Cf. Radu Rosetti, Despre Unguri fi episcopiile catolice din Mol-dova, In Memoriile Academiei Romtine, Bucuresti 1900.

www.dacoromanica.ro

90 -

latia era foarte putina. In perioada ante-evreiasca,si acest fapt trebuia sa se observe, de oare ce etimblanzia Intr'o oarecare masura parerile preapesimiste care adesea erau exprimate de Romani.

Orasele Moldovei sudice posedau toate o comu-nitate mai mult sau mai putin numeroasa de Evrei.In Muntenia insacu exceptia BucurestilorEvreiierau mai putini. Prinosul populatiei evreiesti dinRomania se ducea acum mai bucuros, cu toate camai putin de cat credea presa strains, in America.Prin sate Evreii locuiau numai exceptional, fiindcaerau opriti prin lege. Inmultirea populatiei evreiesti,care traia in conditii mai bune si care dupa unvechiu obiceiu se casatoria mai de timpuriu, eracu mult mai puternica decat aceia a concetatenilorromani, din cari de altfel se luau functionarii pentrumarile centre orasenesti si pentru toata Cara. Intotal Romania avea de sigur peste 300.000 de Evrei ;aceasta era o enorma proportie la o Intreaga popu-latie de peste case milioane, care locuia maimult imprastiata in sate, saraca si Inca prea putincultivata in sens modern. Numarul de 269.015 pecare-1 da statistica din 1899 era prea mic ; cade stiut ea Evreii Intrebuinteaza toate mijloaceleca sa se sustraga inventariului statistic si urmariilui, adeca impositului. Numai foarte putini dinEvreii romanesti vorbiau limba de Stat si chiarcei ce o stapaniau se slujiau in cercul familiei decunoscutul jargon germano-iudaic.

In anul 1878, prin tratatul din Berlin, Romaniacastigase provincia Dobrogea, margenita de Du-narea- de- jos, Marea Neagra si o linie conven-tionala care ducea de la Ostrov, langa Dunare, panamai jos de Mangalia, la Mare. 0 Cara curioasageologiceste, care geografic nu tine nici de Car-pati si nici de Balcani : ea formeaza un fel de cu-

-

www.dacoromanica.ro

- 91 -riositate geografica in care se gasesc mid coline,.smarcuri $i lacuri, paduri pitice, raulete careseaca rapede In caldura verii $i ici $i colo campiimanoase potrivite pentru agriculture. PopulatiaDobrogii a fost de la inceput tot atat de impes-tritata ca $i forma $i natuta solului. Bulgarii sta-panisera, ce-i drept, Cara pana pe la 1400, dar opopulasera numai in parte, mai ales pentru capadurile nu erau Inca taiate $i baltile Inca nese-cate. Stapanirea urmatoare turceasca adusese aidcoloni$ti turd. Spahiii ajunsesera proprietari pe pu-tinele sate existente $1 pe pamantul for se inte-meiasera $i cateva targusoare, care au fost ajunsdupa imprejurari insemnatatea unui ora$ ca Tulcea,Constanta, Babadag, Megidia. Basarabia sudica $i-afost trimes in toate timpurile prisosul ei de po-pulatie pe malul drept at Dunarii, in Dobrogearar populata. Dupa 1600 venisera de-acolo Tatarii$i dupa cucerirea ruseasca, care duse la coloni-sarea cu tot soiul de straini, se adausesera Bulgatii.din Bolgrad, Nemtii din noile sate basarabene de*vabi $i chiar Romanii. De alta parte aparuseraRomani din principatul muntean, tarani din judetulBraila, precum $i Moldoveni din tinutul Galatilor$i ocupasera coltul format de Dunare la marea eicotitura spre Rasarit, in mijlocul careia sta Ma-cinul. Agricultori din judetul lalomita se a$ezaserain partea sudica a provinciei, in sangeacul (ju-detul) Constanta (Chlustenge), in Cernavoda $i im-prejurimi, unde se Intalnesc Inca de pe la 1600.

Cand administratia romaneasca intra In Dobrogea,nu gasi mase populate compacte decat In doualocuri: Bulgari basarabeni primul grup $edeaula Nord In marele ora$ de pescari, Insemnat caport la Dunare, Tulcea $i de jur Imprejurul Jul,ca tarani : In total peste 6.300 ; In manoasa vale

www.dacoromanica.ro

-- 92

a Babadagului, care tinea tot de acelasi sangiac,.4) masa de peste 13.000 de Bulgari al doilea grup

forma, majoritatea precumpanitoare a locuitorilor;Turd erau asezati mai mutt In partea sudica a-tarii. Rusi lipoveni (adeca partisani ai vechii cre-,dinte rusesti, starovier10, Greci, mai ales in Con-stants, Armeni, Gagauti, o populatie amestecatade o slabs capacitate intelectuala, formau res-tul populatiei straine. Pe langa Romani' pans a-tunci existents venisera din ce In ce tot mai multi con-sangeni, de oare ce asezarea taranilor romani erafavorNata si se facuse Incercarrea de a colonisa pepamantul cucerit de ei pe veteranii din razboiulxuso-turc; chiar si clasa functionarilor a procuratDobrogii not locuitori romani. Turcii parasisera in-cet, cu toate ca numai In primele timpuri, pa-mantul cazut supt stapanirea ghiaurilor. Bulgariitinusera din potriva mortis la proprietatea lor, iarburghesia greaca din orase, mai ales din foarteinfloritorul oral Constanta, nu parea de loc menitapeirii. Cu toate acestea Ina Romanii formau sica numar prima natiune in Dobrogea stapanitade ei I.

Puterea de expansiune a Romanilor, o insusirecaracteristica a trecutului lor, s'a pastrat neatinsa.Inauntrul regatului Romaniei numai populatia ora-selor moldovenesti se afla In urma fata de Evrei.Taranii de la ses nu se mai duceau acum inBulgaria si Serbia ca In vremurile efanariote.,de exploatare financiara, dar in Silistra, Turtucaia,(Tutracan) si Imprejurimi, in tinutul bulgaresc alVidinului Romanii numesc acest oral Diiusi In valea sarbeasca a Timocului elementele

Cf. in special cele doua rapoarte anuale ale prefectului de Tulcea,Luca lonescu (fluidal Tulcea, Bucuresti 1903-1904). 1ln raport anual,pentru jud. Constanta a publicat in 1903 prefectul Scarlat Varnay.

'

www.dacoromanica.ro

93

asezate odata acolo pastrau Inca in totul carac-terul romanesc. Ca limba, port, infatisare si obi-ceiuri ei erau Romani si Intretineau relatii cu ru-dele for de pe vechiul pamant al patriei ; In Vidimautorul a vazut minunati Olteni, cari, cu toate caurmasera scoala primara bulgareasca si serviserasupt drapelul bulgaresc, nu se deosebiau prin nimicde Oltenii Calafatului din tata

In afara hotarelor politice ale Romanilor, numaiin Bucovina starea Romanilor nu era favorabila.Administratia austriaca favorisase fara intreru-pere, si pe fata, .rutenisarea, tarii, pentru cacreeze astfel un contrapond fata de Polonii gali-tieni. La aceasta se mai adaugia Ca taranul ro-man credea cum ca limba ruseasca, asemenea cuaceia a cartilor bisericesti, e mai nobila, si cineo vorbeste, acela e mai sigur de gratia divina,de oare ce Dumnezeu pricepe mai bine limba sa.slavona. Ruteanul nu vroia sa invete romanestesi, chiar daca ar fi voit, cu firea sa greoaie, n'ar fi a-juns decat foarte Meet si prost Insuseascaaceasta limba straina. In sfarsit desnationalisareaa mai fost favorisata de Inca o Imprejurare: pa-tura# mai instarita a Romanilor, care Invatasein scolile germane, era obisnuita cu cetirea car-tilor nemtesti si se sltijia In relatiile sale soci-ale de limba germana ; ea a fost chiar in parteinobilata de la anexiune Incoace cu particulebiliare austriace, ea pierduse aproape cu totul con-tactul cu poporul si it putea rerastiga numai cugreu. Preotilor si invatatorilor, cari trebuiau sa In-vete ambele limbi populare ale tariff, de oare cenu- si cunosteau mai d'inainte viitorul for cerc de in-fluenta, ii lipsla In genere entusiasmul per tru

V. gi articolul d-lui Weigand in Jahresberichte des Instituts furrumtinische Sprache zu Leipzig, VII.

sa,

sa-si

no-

www.dacoromanica.ro

- 94 -

ideate mai Inalte si curajul care trebuia pentru ale represinta. Apoi trebuie sa se mai observe Caorganisatia nationala pe acest pamant atat de ne-norocit acum, pe cat de glorios Inainte pentru ro-manime, se afla in deplina decadere si cedaselocul unui partid nenational, care nazuia doar lareforme economice cu caracter agrar.

Din pricina patrunderii Evreilor si a cameteievreiesti, popula Oa taraneasca a Maramurasuluimergea spre decadere sigura. Romanii Impartasiauacolo aceasta soarta cu Rutenii. In Sighetul ma-ramurasean se Ina Ita turnul unei frumoase bisericiromanesti, in care slujia un vicariu episcopallanga numeroasele cladiri ale Evreilor de originegalitiana, de curand imigrati. Toate orasele sitargurile erau napadite de ei, $i peste tot umeriitaranilor ruinati aveau de puttat poveri apasatoare.in tovarasia nevoii Insa taranul roman Isi uitaMin, pentru ca sa apara ici si colo ca Ruteansau ca Ungur. Din nenorocire si clasele condu-catoare, proprietarii de mosil si fabrici, preotii siInvatatorii, n'aveau nicio tragere de inima pentruchestia nationala, $i poate ca nicairi maghiarisa-rea, .ideia de Stab) ungureasca nu facea, cu maiputina osteneala, mai marl progrese ca aici.

La Nord, In Maramuras, in Bucovina, ba chiarsi In Moldova, pastrarea $i desvoltarea numericsa romanismului era mai grea Fa peste tot aiurea.Basarabia ruseasca, din contra, infatisa In aceastaprivinta o icoana nu tocmai trista : eMoldovenii,ui -au fost pastrat positia for ; cele mai multe sateli apartineau for exclusiv. Ruseste nu Invataudecat putin sau de loc; scoala Si serviciul militarnu contribuiau mutt la aceasta. Preotii erau Incateva sate credinciosi nationalitatii for moldove-nesti, fara sa se gandeasca de altfel la o unire

www.dacoromanica.ro

95 -

cu acea parte a natiunii politice§te independenta.Evreii nu stapaniau cleat targurile §i ora§ele; a-.§ezarea In sate li era oprita. Daca la Sud po-pulatia era tot atat de pestrita ca In Dobrogea,aceasta l§i avea motivul In faptul ca aici colorii§tiistraini au fost gasit mai mult un pustiu, de oarece Tatarii fusesera constran0 sa emigreze InCrimeia. Numai In partea apuseana a TinutuluiHotin rutenisarea progresase pe urma imigrarildin Bucovina, §i tarani imbracati romane§te nuvorbiau acolo nicio vorba romaneasca. Si in cla-sele superioare ale populatiei, la proprietari, ne-gustori §i studenti, se putea observa de catavavreme mijirea unei simtiri nationale.

Imprejurarile din Ardeal erau de considerat In-tr'o mult mai mare masura ca Imbucuratoare. Ni-cairi taranul roman nu §i-a fost pierdut positiamo§tenita : peste tot el pastra pamantul stra-mo§esc. Ca§tiga zilnic chiar ca numar §i proprie-tate, §i numeroasele banci populare de curand in-temeiate li erau foarte folositoare. Nationalitateasaseasca era serios amenintata In multe localitati,iar ideia de a Intemeia in mijlocul maselor corn-pacte de tarani roman' sate ungure§ti, de a cum-para pamantul de vanzare pentru coloni§ti un-gun s'a fost dovedit ca nepractica. Coloni§tii delimba maghiara deveniau din potriva foarte rapedeRomani -adevarati §i erau cu totul incapabili salargeasca proprietatea Ca§tigata fara osteneala,ba in multe casuri chiar sic) §i pastreze. AfluentaRomanilor devenia din ce In ce mai Insemnata 0In ora§e: bisericile de lemn se prefaceau In nouncladiri trainice (ca la Bistrita), clase not trebuiausa se adauge (ca la Brasov) §colilor primareurbane romane§ti existente. In Sas-Sebe§ limbaromaneasca era egal indreptatita cu cea germana

www.dacoromanica.ro

- 96 -in administratia comunala ; in Deva, in Turdapreotul roman, directorul de banca roman, advo-catul roman jucau acum un mare rot, iar indm-platoarele vandalisme ale plebii maghiare Isi ga-siau explicatia in teama de viitor. In fanaticulCluj unguresc colonia romaneasca, avand de scurtavreme sl o gazeta, Ravasul., castigase tot maimare insemnatate ; in tot casul, imprejurimile eraucurat romanesti, iar la piata patriota gospodiraunguroaica trebuia de vole sau de nevoie s'o rupape romaneste, In Sibiiu intre cele mai frumoasepodoabe ale orasului erau: Biserica metropolitansneunita si Casa nationala romaneasca cu Museuletnografico-istoric.

Dincolo de vechile hotare ale Ardealului, careacum nu mai au niciun fel de insemnatate poli-tica, in sesul Tisei, strt` batut de afluentii ei,

Murasul si Timisul, Romanii progresauaproape peste. tot. Lipsa acelor legi speciale careapasau sau tineau in loc pe Romanii Ardealului,contribuia mult la aceasta. Orasul mai mult e-vreiesc al Orazii-Mari, care sta pe ruinele vechiisi vestitei cetati ardeleano-voevodale si germano-imperiale, era punctul central al celui mai bogatepiscopat romanesc de rit unit, iar cladirile epis-copale se inaltau falnic in mijlocul pietii princi-pale. Tot acolo se vedea firma unei inscmnatebanci romanesti, si eFamilia. o revista foarteraspandita in Ungaria aparea in accst maleoral strain. Episcopul neunit din Arad isi tineaun vicariu in Oradea-Mare.

Pe ambele maluri ale Murasului Romanii seraspandiau mai mult decat in partile de Miaza-noapte. Pe pamantul Banatului, unde Romanii im-partasiau de mult privtlegiile care s'au Post acor-dat colonistilor sarbi, se inmultia rapede si sigur

Crisul,

www.dacoromanica.ro

97

nu numai numarul Romanilor, ci $i proprietattateritorlala romaneasca. 0 populatie oraseneascaromans se formase in Arad, Lugoj si Caransebes,si toate trei (maple erau resedmte de episcopiromani. La alegerile Consiliilor de comitate si adeputatilur dietali Romanii avusera de notat Inultimele timpuri multe si insemnate succese.

Cu privire la elementul romanesc din Macedoniaonce preziceri pareau prea timpurii. Din Bucu-resti s'au fost facut de mai bine de zece ani marisfortari pentru a trezi constmta romaneasca na-tionala, si ici colo si dase roade. Elevi de acoloveniau la scolile primare rumanesti si la institu-Ole de cultura mai inalte, dar pana atunci numaiintr'un numar foarte restrans, tinand socotealade budgetul macedonean, adunat cu multa jertfa,at Ministeriului roman de lnstructie. La o orga-nisare a Bisericii aromane, care avea doar cativapreoti, nu s'a fost ajuns Inca. Bogatii se aratauInca foarte reservati. 0 serioasa miscare in popor,care sa fi iesit la iveala prin formarea de cepi-tropli, pentru Biserica si Scoala, nu exista. Sideslegarea chestiei macedonene in folosul altornationalitati parea a fi totusi iminenta 1.

' Cf. §1 bropra d-lul N. Papahagi, Les Roumains de Macedoine(Bucure§ti,1905).

7www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II.

Viata economics a Romani lor in present.

in vremurile mai vechi nu se putea deosebi in-tre Romani decat plugari §1 pastori, §i numarulplugarilor intrecea, bine inteles, cu mutt pe acelal pastorilor. Ocupatia nationals a poporului ro-manesc a Post in toate vremurile In primul randagricultura.

Viata pastoreasca era peste tot in decadere, cadmarii proprietari de turme §i crescatorii de vitedin Ardeal, mai ales din regiunile de la Sud deBra§ov §i Sibiiu, care dadeau odata ocupatie a-tator pastori, Barsanii din Tara Barsei §i Sibiieniisau Tutuienii din preajma Sibliului, disparuseraaproape cu totul. Acum nu se mai trimeteau ca o-dinioara multe mii de oi de cel mai bun soiu,MI-sane, In Cara de peste Carpal', pentru a -i cautaOstia in Dobrogea, ba chiar pans in Basarabia,iarba grass §i atat de imbiel§ugata de acolo. Acumcel ce dadeau de lucru ciobanilor erau numai taraniimai chiaburi, §i bogatia for in oi era relativ mica :nici macar 9.000 de oi nu se, mai trimeteau acumla pa§unat In Romania. Ceia ce mai inainte formaobiectul unor lungi §i serioase tratative diplomatice§i dadea prilej de tratate speciale intre Austria §iPrincipatele Dunarene chestia .ciobanilor arde-

www.dacoromanica.ro

- 99

leni. se regula scum intr'un singur paragraf attarifului vamal '.

Si in regatul Romaniei cresterea oilor $i a vi-telor scazuse In genere foarte mult. Marele ex-port de of de mai nainte spre capitala turceascaincetase de mult $i relatiile comerciale cu Turciaerau mai ales de la 1878 de o insemnatate foartesecundara2 Lucrarea lanii In fiecare casa bole-reasca, cu ajutorul a multor roabe tigance, faceaparte din domeniul- trecutului ; stofele si hainelede Lana se importau mai mult fabricate gatadin Apus. Numai la tarani branza si mamaligaera o necesitate zilnica, hrana nationals. Dar cutoate acestea ultima statistics (1903) nu insemnamai putin de 5-600.000 de oi.

Inca din veacul at XI V-lea Oltenia exporta cuturmele porcii in Ardeal, si putin mai tarziu co-mertul de export moldovenes; ducea boi marl3,grasi, pana la Danzig, de unde mai tarziu erauIncarcati chiar pe corabii spre Anglia. Epoca mainoua adusese Inca $i in acest domeniu al economieinationale insemnate prefaceri. Uriasele paduri destejar, care dadeau porcilor in mare abundentacea mai buns htana a lor, disparusera prin des-telenirile veacului al XVI-lea $i at XVII-lea. Deatunci incoace, agricultura urmarita si extinsareclamase pentru sine pasunile din Moldova, care

' Colescu, Statistica animalelor domestice din Romania (Bucure0,1903), p. LXIV.

2 Chiar dupd 1870 valoarea exportului In Turcia a scazut de la aproxi-tnativ 57 milioane la aprwdmativ 36 milioane (v. opera citata mai j s aJul Baicoianu, I `, p. 67). In anul 188a (dupa formarea unei Bulgarii 11-bere) se ridica numai la 11 milioane (ibid., p. 188). In special se ex-porta In Turcia fAina de grail $ lemne (ibid., pp. 190-1). Cf. de acela§i,Relafiunile noastre cu Turcia de la 1874 la 1902 (Bucure0i, 1902).

1 De la 1860 numdrul boilor scazuse cu un procent de 6.8 (L. C -lescu, o. c., Bucure$i 1903, pp. XVI1I -IX), dar numai pentru Moldovasums crescuse. Cf. N. Flip, Les animaux domestiques de la Roumanie-(Bucure0i, 1900) si G. Major, Manual de agricultura rail nalci IIBucure01-Brasov, 1898), p. 583 §i urm.

www.dacoromanica.ro

100

odinioara formau cea mai mare parte din manoasatars. Taranul era legat de agricultura prin intereselesale vitale ca proprietar de pamant sau ca mun-citor cu ziva la marele proprietar $i Linea numaiatatea vite cate-i erau absolut necesare la munca luide camp. Afara de aceasta la improprietarire s'afost uitat sa se dea taranului pe Tanga ogor imas,

arendarea lui, taxa ce se lua pentru utilisare,costa mult. Pe de alta parte exportul in straina-tate era In diferite feluri restrans promitea putin,castig, de cand Statele vecine, Serbia si Bulgaria,cu crescatornle for mai bune de vite, deveniseraconcurente si de cand agrara Ungarie tu terttpuride politie veterinara imptedeca exportul 1. Rusia,vecina de Rasarit, avea destule vite, asa ca nu-itrebuia sa importe decat foarte putine, maretulcomert de odinioara at Moldovei cu boi grasi s'afost restrans la un t4ic export in spre Basarabiaspre judetele rusesti invecinate. Spre norocul cres-catorilor dc vite consumarea carnii in orastle incontinua crestere se facea in mare cantitatechiar st iii hrana taranului juca un rol din ce ince mai mare, cu toate ca acesta voia Inca mai binecarnea de port $i de pasare,\ pe cand carnea devaca i se parea .spurcata,.

Cresterea albinelor era Inca in veacul at XVIII-leaun izvor de bogatie. De demult mierea teamromaneasca erau cunoscute mult pretuite laConstantinopol si chiar In Venetia. Fiecare pro-prietar I i avea stupina sa, careia ii acorda aatentie o ingrijtre deosebita. Necontenita im-putinare a relatiilor comerciale tu Rasaritul i dis-

' C. Balcoianu, 0 pagind din istoria rela(iunilor noastre cu Aus-tro-Ungaria (Bucuresti, 1902); acelasi, Problema conven(iunilor vete-rinare comertul nostru de vite de la 1860 pand in present (Bu-curesti, 1903). 0 mare inraurfre asupra micsorAdi exportului de vite a.avut gi rAzboiul vamal cu Austria (1886).

$i§i

$i

si

$i

iii

pi

pi

pipt

www.dacoromanica.ro

101 -

paritia Intinselor pajisti ruinasera si aceasta ra-mura a economies nationale. Abia in anii din urmainitiativa In vatatorilor si preotilor sa.testl, urniandindemnurile Ministeriului de Instructie, adusese ia-rasi o ridicare a apiculturii. si nu rare on s'auvazut gradini de alpine care erau prevazute cucele mai noun dispositii americane. Ultima sta-tistics nurnara 300 000 stupi de alpine.

incercarea de a se Introduce sericicuitura s'afacut cam pe la 1850 prin simtul practic al Dom-nului muntean de atunci, Stirbei. Crisa matasiipe la 1870 trezise multe sperante, dar indata totulse narut. Ideia de a face din lenesii calugari pro-ducatori de matasa, se izbi de incapacitatea $i dehotarata for Indaratnicie si nu se putu realisa.

Pescuitul in rauri si lacuri 11 regula abia in alnoualea deceniu legea Antipa. Pescaria formaInteadevar o Insemnata ramura de castig In yea-curile anterioare, dar nu dadea material de ex-port. Pescuitul in Dunare nu hrania decat numaipe locuitorli catorva sate de la term ; el era maiproductiv In regiunile In care marele 'fluviu des-partit in mai multe brate se pierdea in nesfarsitecanaluri si lacuri ; asa, de. pilda, intre Calara§i siPiva Petrei, apoi mai jos de Braila si aproapede Galati, unde lacul Brates trebuie socotit caun prolus al Dunarii. Delta, foarte bogata in peste,$i marile Intinderi de apa. ale Dobrogii erauproprietatea Statului si exploatate chiar de el;acolo, se intrebuintau $i Romani, dar In cea maimare parte LApoveni $i alti Ru§i, cars traiau in uneleparti nestrabatute si acoperite cu stuf din Delta,aoroape lntr'o forma anarhica. Produsul acestor pes-ca.rii forma un Insemnat articol de export si aduceavistieriei un folos de doua milloane de lei anuai 1 ;

' Antipa, Exploatarea In regie a pescariilor Statului (Bucure0i,

www.dacoromanica.ro

102

cel mai Insemnat debu5eu era Austro-Ungaria.Dar o Industrie In legatura cu Intinsa activitate apescarilor roman' nu se desvoltase Inca 5i, datanu 5i icrele negre, totu5i macar pe5tele sarat, in-dispensabil din causa lungilor posturi ale Bisericiiortodoxe, era adus Inca din Rusia.

Curtea taranului mi5una totdeauna de pasAri.Pentru nevoile casei el vindea In pia ta ora5uluivecin gaini $i oua, pe care i le lua mai mult car-ciumarul, In Moldova Insa micul negustor evreu,pe pret de nimic, adesea 5i In schimbul catorvadu5te de rachiu. In vremea din urma 5i ele for-mau un articol de export, dar planuitul exportde carne nu s'a putut Indeplini din causa intere-satilor din Ungaria, cari izbutisera sa capete dinpartea Guvernului oprirea transitului, Intemeiatape consideratii de politie sanitara.

De cand tratatul din Adrianopole confirmase Ro-manilor, atunci Inca supt suzeranitatea turceasca,liberul export al produselor lor, ei erau de pre-dilectie agricultori. Chiar in anul 1862, din cele12.150.000 de hectare de pamant yes de pe atunci,2.583.473 hectare erau consacrate agriculturii, iarIn anul 1903 acest numar se ridicase la 5.195.494hectare 1. Pe la 1870 se admitea ca jumatatedin tot 5esul ar fi propriu agriculturri I. Tot peatunci valoarea exportului de grane ajungea camla 120 de milioane lei $1 forma 77 % din tot exportul,pe cand valoarea vitelor exportate era pretuitanumai la 15 milioane 5i forma cel mult 9 % din

1905) si mai ales de acelasi, Studii asupra pescarillor din RomaniaBucuresti, 1895).

' Cf. Frunzescu, Dictionaru topograficu si statisticu (Bucuresti,1872), p. II; BAicoianu, Istoria politicei noastre vamale si comer cialeI' (Bucuresti, 1904), pp. 40, 436; Freiherr von Brackel, Rumaniens Staats-kredit in deutscher Beleuchtung (o excelentA carticicA, cu cele mai sigu e date statistice), Miinchen, 1902, p. 61.

' Frunzescu, o. c., p. XX.

www.dacoromanica.ro

103

totalul exportului. Se mai adauga vi Jana, cu cevamai mult de 6 milioane 1. Pentru perioada de la1879 la 1886 raportui intre grane vi vite, in masuraIn care participau la exportul general, era de 76 %fata de 6 % 2, pentru perioada de la 1886 la 1901,insa, 83 % fata de 4 % 3.

Agricultura era exercitata in Romania de mareaproprietate. Cateva familii vechi, harnice, eco-noame aveau in stapanirea for numeroase movii- i-mense. Ava fostul prim-ministru G. Gr. Cantacu-zino poseda vi cea mai mare parte i- a fost ve-nit prin movtenire nu mai putin de treizeci vidoua movii vi dofsprezece munt i, cari dupacalculul obivnuit ii asigurau un venit anual detrei milioane vi faceau dinteinsul cel mai bogatom din Romania i unii proprietari moldovenidispuneau de movii adevarat ptinciare vi, cu toateCa trecuse vremea in care Buzevtii aveau trei sute,unii tineau totuvi cate trei sau patru movii foarteintense in manile lor. Pe la 1860 afara de foarteputinii tarani proprietari tot pamantul Romanieiera Impartit numai intre 7.100 de movieri, socotindfiecare movie aparte , afara de aceasta, Statului iiapartineau 1.493 de movii, care fusesera inainte pre-prietati ale manastirilor din Cara vi ale celor In-chinate 4.

Cu privire la cultivarea pamantului vechile obi-ceiuri stramovevti erau deosebite in Moldova viMuntenia. Boierul muntean, care ivi cavtigase celede mai multe on movia, odata, cu locuttorii ei cutot, lasa pe acevtia din urma sa lucreze vi maideparte pamantul in anumite conditiuni. Numai o

1 Baicoianu, o. c., pp. 65-7.' Ibid., p. 192. Valoarea exportului de vite dupa 1880 (pans la 1885)

scade, si anume de la 22 milioane la 9 milioane.Frunzescu, o. c., p. XX.

4 Ibid.

- -

www.dacoromanica.ro

104

parte si-o pastra pentru el personal si- si ridicape dansa locuinta, curtea sa, si numai cam-pul din preajma ei it lucra Cu slugile si argaliisal. Restul it lasa pe sama diferitelor familii desateni ; ei trebuiau sa aduca o parte din pro-dus proprietarului, care- si ridica toamna edijmax..Dupa deplina desrobire a taranului, care capatadin proprietatea boierului un mic petec incalcu-labil de pamant, vechile relatii cu fostul proprietarde pamant, si tot odata de suflete, n'au fost cutotul inlaturate. Ba din potriva, asa cum se in-tampla de obiceiu and progresul economic numerge de o potriva cu cel politic, se nascuse un cu-rios amestec de legal si nelegal, de nou si vechiu,de libertate si robie. In urma cresterii firesti a po-pulatiei, taranul, care pe langa aceasta nu dis-punea nici de capitalul necesar, si, nici dupa in-fiintarea institutiilor de credit ale Statului (Cre-ditul A gricol, Banca Agricola), nu gasia credit, sicare nu capatase loc de pasune si pa-dure, nu seputuse mentinea ca factor economic independent alintregului pop3r. ldeia de obsti satesti cu privirela cultivarea In devalmasie a pam'Ontului, la aren-darea mosiilor straine si la acordarea de creditmicilor tarani saraci s'a fost nascut abia in ultimultimp. Boierul, care acum cu adevarat era vecinulmai bogat, mai purernic, ramase dupa ca §1 mainainte, singurul care putea da taranului panea zil-nica. Din pricina acestei stari de lucruri se nascusela tam un proletariat, adeca un fel de jumatatede proletariat, iar noua agricultura facuta pe su-p afete intinse gasia muncitori iefteni in numarsuficient.

Marele proprietar muntean in foarte multe ca-suri isi avea mosia prin mostenire si nu se On-dia sa o instraineze ca sa se consacre indus-

www.dacoromanica.ro

- 105

triei sau sa mearga pentru mai multa vreme instrainatate. Unii locuiau vara la mosie si su-praveghiau singuri lucrarea ei. Cu mijloace mo-derne lucrau insa foarte putini, gi acestia eraumai ales de aceia pe cari lipsa de muncitori peun pamant nou casrigat pentru cultura In steps ---mai ales In judetele lalomita Si Braila sau incuraturile de pe foastele paduri intinse de odini-oara de la Dunare In judetele Teleorman, Ro-manati, Doti it silia la Intrebuintarea mastralor.Altii insa chemau mai bucuros in ajutor tarani dindepartare .si mai ales strainii erau preferati, Bul-gari Sarbi, can costau mai putin si eras maisuferitori, cu toate ca nu munciau de Joe binemai harnic. Dar brate care trebuiau platite nule chema marele proprietar muntean sau acel carein cele mai -multe casuri it represinta, adeca aren-dasul, cleat numai atunci cand nu putea altfel.Uncle avea la Indemana un taran nevoig, traindfara de capital daca avea sau nu un petec depamant starea lui nu se schimba acolo

acesta era atras_la munca. El capata atunci treipana la patru pogoane, pe care le lucra si atcaror produs it impartia cu proprietarul ; in acestcas ceI din urma Isi reserva de obicelu dreptulsa hotarasca el timpul impartirii i sa-si aleagapartea care i se cuvine. Afara de aceasta taranultrebuia sa are un pogon de pamant pentru sta-palm' sau economic $i pe de-asupra sa-i mai facaservicii doua sau trei zile pe an cu carul sau cu plu-gul, chiar cu manile, la strangerea samanaturilorsau la caratul lor. Adesea trebuia sa mai contri-buie Si la plata jitarului pus de proprietar. Multeurmari rele iesiau din acest sistem, cum e usor deinteles. Cu toate greutatile ce avea de indurat, ta-ranul nu scotea din toata munca anului decat

gi

si

mult,.si

www.dacoromanica.ro

106

foarte putin castig, ceva mai mult de 100 de lei ;zina de munca i se platia adesea cam numai cu50 de bani. Usor ajungea la datorii pe care pana lasfarsitul vietii nu le putea plati, si astfel toataviata lui era legat de acela care-i da de muncasau de carciumarul, de negustorul sau carnatarulsatului 1. Darile pe care trebuia sa le plateasca inbani le putea 1ncropi numai cu mare greutate..Vechea lui viata patriarhala lua cu mult mai Incetcleat o doriau adevaratii patrioti romftni o Infa-tisare moderna, si In astfel de conditii agriculturadevenia cea mai josnica spoliare ce ni-o puteminchipui, de oare ce In fiecare an se ara cu plu-gul tot ogorul de munca fara sa se gandeascacineva la o compensare a celui pagubit.

Cele mai triste urmari le aducea obiceiul de aarenda totdeauna mosiile aceluia care da mai mutt..Multi proprietari marl traiau bucuros la Bucurestisau la Paris, altil faceau politica §i altii se dedau laplaceri ware. Statul, care confiscase bogatelemosii ale manastirilor, le da In arenda, si cele maide multe on chiar in aceleasi conditii ca onceparticular. Eforiile spitalelor si institutiilor debinefacere, care posedau o parte considerabila asolulul national pe basa vechilor sau noilor danii,faceau la fel. Pe cand absolventii scolii de agri-cultura din Bucuresti trebuiau sa se multameascacu tot felul de slujbe ca functionari administrativi,un fost carciumar sau camatar se inalta ca sta-pan economic exclusiv at unuia sau mai multorsate ; cele mai de multe on era un Grec sau unBulgar, in Moldova insa, cum vom vedea indata,aproape totdeauna un Evreu. Munca la camp n'opricepea, binele jarii ii era indiferent, iar taraniin'aveau In ochii lui mult mai multa trecere decat

V. Agric la (D. Protopopes(u), Cameita la sate (Bucuresti. 1904)

www.dacoromanica.ro

- 107 -

vitele. Fata de ogor si de cel care 1-a fost muncitde mii de ani, el n'avea nicio mila si contribuia,cat putea la stoarcerea amandurora. Adesea utvastfel de aventurier economic, un ordinar incult,Inzestrat numai cu o stretenie naiva, dar cu pungagoala, venia In Ora, arenda, cu bani de inprumutmosia pe cinci, zece sau cinsprezece ani, impru-muta pe de-asupra si de la institutlile de credit aleStatului, care erau cu mult mai lesne accesibile aren--dasului strain decat sarmanului plugar roman, lasessa decada toate mijloacele de exploatare ale agri-culturii, aducea pe tarani In sapa de lemn, nimiciaputerea de productivitate $i pleca apoi peste granitacu unul sau mai multe milioane.

in Moldova -de -Sus, In. unele casuri, marii pro-prietari faceau singuri agricultura, si In aceastaprivinta invatasera foarte mull de la Poloni $iBucovineni, vecinii 'or. Dar ei au $i fost trait de-demult In alte raporturi cu taranii decat tovarasiifor de clasa din Muntenia. Mai de mult, adecaInainte de 1862, ei tratau une on parinteste petarani Si se Ingrijiau de ei, fara sa incheie cudansul contracte de munca, cum se obisnuia InRomania sudica. Cu toate Ca taranul ajunsese siel proprietar, tot nu trasese mai multe foloase decatcel din Muntenia. *i el trebuia sa traiasca tot din,munca pe mosia boiereasca, pe cand bucata lui depamant era de obiceiu foarte neglijata $i muncilanumai primitiv de tot. De la cvecin,, adeca de laboier, numai rareori primia ca plata o bucata depamant mai mult sau mai putin productiv ; pentrumunca sa el era de regula mai mult p latit in bani.Dar banii nu-i primia zilnic sau saptamanal, ciodata la sfarsitul anului agricol. Socoteala acesteiplati era adesea strAmba, dar o judecata pentruiindreptare era foarte costisitoare si Incurcata, $i

www.dacoromanica.ro

- 108 -

constituia de fapt una din cele mai marl raritati. $iaid juca un mare rot faptul ca la aservirea taranuluiel fusese dator celui ce-i da de munca:sau Evreului,care de obiceiu ii cumpara d'inainte mica recolta,iar sumo o trecea In contul vechii datorii.

Pentru taranul moldovean aceste Imprejurarierau cu atat mai nefavorabile, cu cat plata In banise cheltuia foarte des numai pe bauturile nesa-natoa se ale carciumarului satului.

Agricultura se facea cu mai marl cheltuieli sicu aplicarea taturor mijioacelor ajutatoare mo-derne pe acele mosii pe care le cultiva Insusiproprietarul. Masini de tot felul $i cele mai bunepluguri se Intrebuintau peste tot. Pacatul era nu-mai a nu se crutau de loc puterile pamantuluihranitor, si exploatarea mai mult sau mai putinrafinata trezia griji Intr'un viitor nu prea Inde-partat. Campiile erau lasate numai in parte sa seodihneasca ; gunoirea sau Ingrasarea chimica apamantului erau exceptii rani de tot, si erau pri-vite cu neincredere ca o activitate neserioasa. InMuntenia, ca $i In Moldova, productivitatea so-lului scazuse acum simtitor si se socotiau numai15 hectolitri de grau .produs la pogon, pe tendnu cu prea multa vreme In urma se lua indoit.

Mai rau era Inca atunci tend proprietarul Isi a-renda mosia unui Evreu. Arendasii evrei n'aveau maibune cunostinti agronomice decat tovarasii forde nationalitate greceasca sau bulgareasca dinMuntenia si se conduceau, de altfel, de aceleasisentimente ca aceia, ba Inca in si mai mare grad.Toata lumea era condusa $i supraveghiata deEvrei. Grija de mtincitori, care se gasia ici stcolo la cate un boier roman, o cautai absolut inzadar In acest cas. Evreul privia, din potriva, petaranul roman cam tot asa cum odinioara fer-

www.dacoromanica.ro

- 109 -

mierul olandes pe Busmanul din Colonia Capului,si pe langa aceasta trebuie sa ne gandim ca urtMochi Fischer, un om absolut incult si fara insusiri,din pricina negligentii $i a inaptitudinii economicea marilor proprietari roman', car' purtau numaifrumoasele for nume vechi, isi putuse castiga inarenda un regat de peste o suta de mosii intinse,.rodnice. Daca atat de pe nedrept ponegritul instrainatate articol 7 din Constitutie n'ar fi existat,care macar prin constrangerea legii ne feria decatastrofa marii proprieta ti nationale, atunci nu-mitul Fischer, care nici chiar la varsta lui nuvorbia cum se cade romaneste $i nu participacatusi de putin la viata socials a Romani lor, unom care nici macar in marea crisa din 1904, candseceta continua provocase in sate o adevarata foa-mete, nu aruncase cateva mii de lei din imensa sabogatie taranilor in suferinta, amenintati cu moar-tea, ar fi fost cel d'intaiu printre proprietariiacestui patnant romanesc udat cu sange si sfintitprintr'o munca de veacuri !

Din al noulea deceniu al veacului trecut Came -rele luasera un sir intreg de hotarari bune in fo-losul taranilor, iar in cancelariile ministeriale sefacusera regulamente corespunzatoare de aplicare.Unele din ele adusesera chiar roade. Scoala ru-rala era cu mult mai buna decit cea din epocaanterioara. Cu toate ca Bancile populare s'au fostcreat pe o basa care nu poate fi socotita ca fiindcea mai buna, ajutasera si ele mult pana atunci.Partidul liberal intemelase chiar Casa Rurala, caresa imprumute pe tarani. Centralisarea Bancilorpopulare supt supravegherea Statului devenise orealitate. In imprejurarile grele guvernul impru-mutase taranului mijloacele necesare de existents;pe vremea ultimei nenorociri nationale, recolta

www.dacoromanica.ro

- 110

proasta din 1904, se jerfisera pentru aceasta 20 deinilioane si, cu toata garantia Bancilor populare, cugreu se spera ca s'ar putea Intoarce o buna partedin aceasta suma. Dar acestea tot nu erau deajuns pentru a Inla tura starea rea In care se aflao mare parte a taranimii. Numai o reforms com-plecta, basata pe instructie, ar fi putut Inrauri Inmod salutar, $i anume una care sa lamureascape tarani asupra drepturilor si intereselor reale§i sa faca pe proprietarl sa-si dea sama Inteunmai mare grad de datoriile for economice, uma-nitare $i nationale.

Agricultura da In primui rand grau pentru ne-voia interns $i mai ales pentru export In aceletan apusene care trebuiau sa hraneasca pe un pa-rnant putin productiv o numeroasa populatie: An-glia, Belgia, Olanda Si Germania stau in primulrand. Calitatea era in sine excelenta, dar mijloci-torii exportului, Evreii $i Grecii, o stricau prin o-bisuuitul amestec al rodului taranilor cu cel boierescsi prin intrebuintarea a tot felul de alte mijloaceindoielnice, care aduceau pagube considerabile re-numelui bine meritat at graului romanesc. Exportulse facea pe diferite cai. 0 parte se transporta cudrumul de fier sere Austro-Ungaria,_ unde inaintede razboiul vamal din 1886 se cumparau cerealeromanesti In cantitate mare, pentru ca sa dea delucru morilor unguresti ; o alta parte se incarcape slepurile dunarene ale Societatilor austriace,unguresti, romanesti si rusesti la Galati, Braila,Giurgiu si alte porturi ale fluviului. Multe cerealese aduceau direct la tarmul Marii Negre, fie laConstanta, pe maretul pod atunci aproape sfarsital Dobrogii, unde duce lima ferata care trecela Cernavoda Dunarea, sau la Sulina , In acestdin urma cas, Dunarea-de-jos servia la transport

www.dacoromanica.ro

impreuna cu portul Sulinei, construit artificial decomisia europeana. De cativa ant exista o legaturanavala directs cu Rotterdam, care servia exportuluide cereale romanesti si ale carui vapoare erau pro-prietatea Statului roman.

Porumbul ajunsese in Romania abia In veacul alXVIII-lea hrana zilnica prinicpala a locuitorilor-de laSara. Lanuri intregi erau acoperite de inalta, pu-ternica planta americana, iar recolta porumbuluiera foarte mare in anii buni. Dupa ce graul detoamna si- de primavara era secerat In lunile lunie

lulie turmele inundau galbenele miristi, se treceaIn Septembre Octombre la ultima munca acampului, culesul porumbului. Acesta era mana sa-racultti si lipsa lui Insemna foamete, pentru cataranul nu era Inca deprins cu panea de grau.Consumatia porumbului era foarte mare In Cara ;boabele bune si cele rele se amestecau si din hra-nirea cu porumb umed, cules tarziu pastratprost In saracacioasele colibe, provenia cruda boalaa pelagrei, care paralisa cu incetul puterniceleorganisme resistente Si le facea sa slabeasca, panaand suferindul Intr'un atac de desperare ajungeasa-si punk capat zilelor'. Porumbul era Insa unInsemnat articol de export pentru comertul roman,si Anglia sta In prima linie printre cumparatori.

Sacara, ovasul i orzul se duceau de asemeni Instrainatate, erau cerute mai ales in Anglia si for-mail 10 pana la 13 % din tot exportul de ce-reale, pe cand graul venia cam cu 40-45 %, iar po-rumbul cam cu 20 %.

De, un timp relativ scurt incepuse a se cul-tiva gi rapita, pentru uleiul ce confine. Ea se sa-mana toamna, odata cu graul de toamna, de obi-

1 Felix, Pelagra" in Enciclopedla Romans" (cu o bibliografie corn-plectA).

111

*i

*i

si

gi

www.dacoromanica.ro

112

ceiu pe lanuri foarte Intinse. Cultura rapitei e ocultura nesigura, Intru cat planta aceasta nu raboafrigul iernelor fara zapada ; dar, cand are timepotrivit, cre0e minurat Si rasplateve din bielugpe agricultorul intreprinzator. Daca samanta sestrica larna, atunci primavara se pot samara pea:ela§i loc alte paioase. In perioad'a de a 1886'Jana la 1906 rapita n'a produs mai putin de 5 cy,din tot exportul romanesc.

Ochnioara taranii i tarancele purtau haine nu-mai facute de ei, iarra, dupa sfar§itul campului,din in §i canepa, i de aceia cultura plantelor tex-tile era foarte intinsa. De la tratatul Incheiat in,1875 cu Austria, care favorisa foarte mult impor-tul stofelor de imbracaminte, cultura acestor plantedaduse mult Indarat ', spre marea paguba a eco-nomiei casnice a taranului §i in detrimentul arteinationale, care producea lucruri minunate 2. NumaiIn tinuturile muntoase se mai mentinuse modestulei rol. Marii proprietari lasasera aproape cu totulIn parasire acest izvor de castig, de oare ce eise cledicasera cu predilectie culturii obi§nuite a ce-realelor.

Ograda adesea foarte spatioasa a taranuluiInBelgia numai aceasta ograda ar fi fost privita ca oproprietate frumu*ica era murdara §i plina deprat §i sta mult goala. Cultura zarzavatului segasia numai ici, colo, ca de exemplu In apropierede Targovipe gi chiar, intru cat vine vorba depamantul cultivat de Romani, de regula numaiatolo unde se simlia influenta Incurajatoare aStatului i a colii publice. Nici marii proprietarinu dasera atentie acestel ramuri de alimentatie.

1 Totusi se observa exportul samantei de in pentru fabricarea uleiului.

1 V. mai ales Dimitrie Comsa, Din ornamentica romand, Album artistic, Sibiiu, 1904: tabele artistice ale cusaturilor .$i tesaturilor nationale.

www.dacoromanica.ro

- 113 -

Aproape peste tot pe marginea rauletelor se ga-sia cate o mica colonie de Bulgari, cart i$i udaugradinile de zarzavat cu primitivele roti de apa.El veniau foarte saraci in Tara, i$i rupeau buca-tica de la gura, rataciau cu micele for cartitetrase de un cal ; peste tot ei vindeau in targurileromane$ti, ba chiar $1 in sate, zarzavaturile ne-cesare. Mare le proprietar cultiva cam de vre-odouazeci de ani sfecla pentru nou-intemeiatelefabrici de zahar: nenorocita prima de fabricare azaharului, o rasplata a Statului pentru fabricantiise zahar $1 care se socotia pe kilo, inmultisesimlitor numarul $1 intinderea for cele mai in-semnate fabrici erau cele de la Ripiceni, Sascut,Chitila $1 Roman $i nu rare on straluciau Incadin primavara plantele verzi-albastrui cu puterni-cele for foi groase.

Agricultura se facea in regiunea mijlocie a Mun-teniei $i a Banatului, dar $1 in marea stepa careincepea cu Baraganul un imens lan de grau,fara arbori $i fantani, vara, o alba Sahara acope-rita cuzapada, iarna , care cuprindea judeteleBraila, RamniculSarat, precum $i o parte din Co-vurluiu, $i se intindea pana la stepa basarabeana,tot atat de goala de arbori. Afara de aceasta maiserviau la agricultura $1 vaile ocrotite, povarni$0-rile dealurilor $1 margenile de padure din Moldova,Bucovina, Ardeal $1 Maramura$. In aceasta regiunese gase$te peste tot ca baza lcesul $1 pe de-asuprase intinde pamantul de cultura negru sau brun,care e format din multe straturi de iarba Nahaputrezite acolo $i care $i de acum inainte va maicontinua multa vreme sa existe. Si tot odata ga-siai peste tot pe teranul roman ca adevarat fiual acestui pamant, care pe el numai it hrania,pe altii insa ii imbogatia, $1 in Romania libera-i

8

www.dacoromanica.ro

- 114 -

facuse stapanii ei lntr'un mai mare grad decat incetelalte tinuturi romanesti. Pe and taranul inRomania era In cea mai mare parte numai muncitorulcu ziva al boierului si arendasului grec, bulgar sauevreu, teranul roman de supt stapanirea politicastrains Isi sustinuse mutt mai bine drepturile saleasupra pamantului, al carui proprietar ramasesel.

Nici afara din Romania marii proprietari ro-mani nu erau o raritate. Seful partidului nationaldin Ardeal, Gheorghe Pop de Basesti, era unul dincei mai marl proprietari ai Tinutului si avea peste1.000 de jugare de pamant arabil. Mosia ar-hiepiscopatului din Blaj avea peste 11.000 deju-gare, fondurile fostilor graniceri ardeleni, carese intrebuintasera pentru scopuri de cultura ro -maneasca, 12.600 jugare 2. Dar acestea au Postnumai exceptii isolate ; Romanii In Ardeal eraudin potriva In marea for majoritate mici proprie-tari. Tot asa era $i In Banat si dincolo de apaMurasului $i In tot tinutul de supt suveranitateaungureasca.

Astfel statea iarasi lucrul in Bucovina si Ba-sarabia, caci In aceste provincii domnise pans inveacul at XVIII-lea sau al XIX-lea aceiasi viataca in Moldova de astazi. In Bucovina inicii bo-leti romani, mazilii, precum si marii proprietarimoldoveni, cart avusera $i mosii bucovinene, pier-dusera mutt, intru cat au trebuit sa cedeze ceamai mare parte din vechea proprietate boiereascaArmenilor, Polonilor $i Evreilor. De un timp insaacest proces parea ca s'a sfarsit. Pe la 1890 numai erau In mantle Romanilor decat Inca cinzeci

' Pentru starea din Romania indata. dupa Unirea Principatelor sä seconsulte desAvArsitele lucrari ale lui 1. lonescu asupra Agriculturii romanein judetele Dorohoiu, Mehedinti 0 Putna: Agricultura romdnd, 3 vol.;Bucuresti, 1866-1869. Cf. de acelasi: Arenda mofiilor (Bucuresti 1864).

2 Malor, Manual de agriculturd, IV, pp. 28-9.

www.dacoromanica.ro

-115zeci si doua de moil mars, pe cand saizeci $fcinci apartineau Armenilor sau Polonilor §i trei-zeci $i doua se aflau In stapAnirea Evreilor' ;fondul religionar de 2.253.000 de hectare, confiscatde Stat, nu mai putea fi luat in consideratie. InCara lasata pe mana Evreilor, mica proprietate ateranilor era mai putin asigurata decAt In Un-garia, dar folositoarele band populare si realisa-:ea reformelor planuite puteau ajuta mult.

Boierii basarabeni pastrasera ceva mai multeproprietati, dar In multe casuri li facea concu-renta Grecul §i Armeanul, trial putin Evreul, macarnu direct. Grecul juca aici, ca arendas $i ca-matar, acela§ rol ca Evreul In Moldova. Numaiun Vert din pamant se afla In manile teranilor,$i aceasta era urmarea desrobirli rusesti a tera-nilor din 1869. Unele proprietati teranesti s'au fostformat prin cumpa rare, indata dupa 1812, candboierii moldovem fura constraint sa-si Instrainezerapede mosiile. Alti terani fusesera totdeauna li-beri $i -si pastrasera proprietatea for de maziliin Nordul tariff §i la Nistru. Multi din ace§tia dinurma, cari-si pricepusera mai bine cleat maziliisi mosnenii din Romania interesul lor, stapAniauInca In devalmasie mosiile mostenite. Basarabiasudica, in majoritatea ei neromaneasca, nu ne in-tereseaza aici.

Peste tot agricultura of eria Romanilor aceleasiproducte : anume porumb pentru nevoile casei,grau pentru boier sau de vAnzare pe propriasocoteala. Numai In putine regiuni din Ardeal §idin Banat, unde Romania au fost adoptat obiceiurileSasilor §i Sarbilor §i odata cu acestea $i feluifor de hrana, $i, ici si colo, $i in Bucovina, supt Influenta noilor coloni§ti, panea luase locul mama-

1 G. Bogdan-Duica, Bucovina, pp. 62-3.www.dacoromanica.ro

11.6

iigii, pe care parintii si stramosii for Inca de pela 1700 o preferau.

0 a doua zona de viata economics o formeazapartea deluroasa, care de altfel geograficeste n'arepeste tot acelasi caracter. In Muntenia inaltimilese ridica bland si pe Incetul in mijlocul Intreguluises Intins, si aproape inteo linie dreapta, carestrabate tiara de a curmezisul si care e insemnataprintr'un sir de insemnate targuri vechi de la Buzaupana la Targu-Jiiului. In Banatul apusean aceastazona lipseste aproape cu totul si tot asa lipsitede dealuri sant regiunile nordice pana in Mara-muras. Maramurasul si Bucovina formeaza podi-suri inalte, dintre care cel din urma e acoperitcu paduri batrane. In Ardeal, In Moldova roma-neasca si In Basarabia apele se arunca spre Sudsi Sud-Est In vai largi, care sant margenite clelanturi de dealuri cu pareti ciudat de sfasiati sicu vai adanc taiate'.

Aceasta conformatie geografica conditioneazaIn parte un altfel de ocupatie a locuitorilor.

Agricultura se facea In Moldova peste tot panasus la munte, si din punct de veder-e economictinutul et muntos e foarte restrans ; el cuprindenumai Vrancea, precum si Soveja, *jumatatea apu-seana a judetelor Bacau, Neamt si Saceava. Semai adauga apoi Ardealul rasaritean, cercul Bis-tritei, Scaunele secuiesc Clue si Gurghiu, precurnsi Bucovina apuseana -si cea mai mare parte aMaramurasului.

Agriculturii nu-i mergea prea bine in aceastarepine. In Muntenia domina sistemul moinelor ;asa se numesc. campiile pe care se face agricul-

1 V. in genere pentru starea de atunci din terile romanesti operele meteDrumuri si orafe din Romania ; Sate si maneistiri din Romania ;Neamul Rominesc in Bucovina, in Basarabia in Ardeal si Tara-Un-gureasca- (Bucuresti, 1904 si urm.) Din primele doua libraria Suru adat editii nouA.

www.dacoromanica.ro

117

tura dupa ce au slujit irei ani de-a rai dul capasune. Lanuri inguste de porumb se gasiau inastfel de conditii chiar la o Inaltime considera-bila. Voinicii si frumosii locuitori ai acestei re-giuni Isi cautau adesea castigul In partea de jos aterii, unde erau cautati pentru agricultura ca mun-citori cu ziva. Bucovinenii, Cordunenii, cum eraunumiti dupa primul cordon sanitar care trebuiasa ascunda anexiunea acestei teri, lucrau pe mo-siile marilor proprietari din Dorohoiu si Botosani.Ungurii din Moldova 10 gasiau ocupatia vara din-colo de Siretiu. In Muntenia de asemeni se puteauvedea oameni de pe valea Prahovei, Prahovenii,secerand graul pe Baragan.

Locuitorul muntean din tinutul dealurilor aveainsa de obiceiu, si atunci, cateva sute de pruni. Elinsa nu vindea ca locuitorul partilor mai ridicate dinjudetul Suceas, a prunele, nucile, merele, perele $ipiersicele proaspete sau uscate, cu care acestadin urma castiga bune parale, de oare ce fruc-tele lui i le cumpara iarasi nelipsitul Evreu siajungeau prin Germania nu: teranul muntean dela deal facea din micile lui prune moi, nu preagustoase, tuica. in Septembre se fierbea tuica inCoate satete Munteniei nordice de la Ramnicul-Sarat pana la Baia-de- Arama, si o viata foartevesela domnia printre aceia cari se ocupau defabricarea ei.

Vechii Domni si-au fost dat multa osteneala ca saaiba vinuri bune pentru marile for ospete. Boieriili-au fost urmat exemplul, si Inaltul cler si locuitoriimanastirilor n'au despretuit nici ei nobila bautura.Podgoriile de la Cotnari erau cele d'intaiu din Mol-dova si mai tarziu ajunsera vestite cele de laCopou, In apropierea lasulul, si cele de la Husi,pe Prut, unde era resedinta episcopala. Podgoriile

www.dacoromanica.ro

118

mai tarziu vestite de la Odobe§ti, chiar lAnga ho-tarul care despartia Principatele, se pomenesc abiaIn veacul al XVII-lea, cand Intreaga viata a Tarii-de-jos Incepu sa bata mai puternic ; cele de laNicore§ti pe Siretiu sAnt tot de-o vrasta.

In Muntenia aveau catare Inca pe la 1700 maiales vinurile din Pite*ti, unde, apoi, aceasta cul-tura a decazut cu totul. Dupa 1800 ajunsera foartevestite vinurile :de Dragaonl, chiar lAnga Olt, pedealurile judetului Valcea ; Muntenia Insa I§i aveacele mai bune vinuri In judetul Prahova, pe (Dealu I-Mares. Bolerii munteni §i nu mai putin locuitoriiromani din Brasov, din *chei importau mult yinromanesc In Ardeal, nnde era foarte cautat, pearid Moldovenii vindeau -vinurile negusto-rilor galitieni, mai tarziu Evreilor din targurile degranita, cari in schimb ii pricopsiau cu rachiul polon.

In epoca mai noun nu s'a fost ajuns la un exportde yin romanesc In conditii moderne. Pe langaaceasta mai venise §i pustietoarea filoxera, care fu-sese adusa odata cu vita francesa §i care ruinasecu totul vechile vii. Acum Cotnarii erau numai un satsarac, Incunjurat de dealuri goale §i triste. Statulintrodusese pe mo§lile sale vita americana, careiafiloxera nu-i strica, §i multi marl proprietari, chiar*i multi tarani, au tost urmat acest exemplu. Seobserva o inviare a culturii vile! ; regiunea con-sacrata culturii vitei crescuse din 1860 pans pe la1900 de la 100.0001a 150.000 de hectare, §i acesteadin urma produceau yin In valoare de 28 milioanede lei 1. Afara de viile Statului, acelea ale d -luI Barbu*tirbei §1 ale lui G. Gr. Cantacuzino In Muntenia,acelea ale lui Greceanu §i ale mai multor podgorenimai mid in Moldova produceau vinul necesar tariff.Mai tarziu se va Incerca de sigur un export In

1 Brackel, o. c., p. 64:

isi

si

www.dacoromanica.ro

- 119 -

mai mare cantitate. Exportul mai mare de pe laoptzeci, inainte ca filoxera sa fi facut pustiirile sale,a fost numai un fenomen trecator, de oare ce Franta,care pe atunci In timpul crisei sale viticole cum,para vin romanesc, nu mai avea nevoie de ell.

Bogatia in paduri a pamantului romanesc eraimensa intro epoca nu prea departata de mo-mentul de fata ; .pamantul negru. hrania trun-chiuri de sute de ani, sari cadeau. jertfa numaiadancei for batraneti. Aceasta stare de lucruri tre-cuse de mult. Despaduririle fusesera urmarite cumare zel In Ardeal Inca de mult, de Sasi si de nobiliiunguri. In Moldova si in Muntenia, din potriva,procesul acesta, care crea campii pentru agricul-tura si islazuri pentru pasunat, mersese la inceputcu mult mai facet. Inca prin veacul al XV111-leaerau Winder' maxi acoperite de paduri batrane, giaceasta,era foarte prielnic haiduciei. Bucovina trecula Austria cu un procent de 50 % paduri si paruInteadevar vrednica de numele de faget" (Buchen-wald), chiar daca cei mai multi copaci erau fru-mosi brazi suptiri si adevarati stejari stufosi.Gratie ingrijirii Statului, care administra direct bu-nurile fondului religionar, aceasta mica Cara maiposeda Inca 451.220 hectare de teren paduros.Chiar rarile paduri ale Basarabiei Instrainate la1812, care acopar mai mutt partea nordica gi ra-sariteana. a provinciei, fusesera crutate destul debine, dar In ultimii douazeci de ani se pustiiseacolo padurea In chip barbar 3. Evreii In specialcontribuisera la acest resultat prin setea for despecula.

Robb, in ,,Ceavorbiri literate, anul 1903, p. 733.our !es forets de Rountanie (pentru expositla din Paris),

Bucurerpti 190Q, meritoasa Revista Pcidurilor.9 Ariause, .c.,, 477 si

§i

1

1..Natite

J. 0. urm_pi

www.dacoromanica.ro

120

In actualul regat al Romaniei despadurirea in-cepu prin al aselea deceniu al veacului trecut.Domnii munteni Blbescu i *tirbel s'au gindit intaiula o taiere rationale, §i cel din urma chema chiarspecialiVi francesi, lar ace0a declarara lemnulnostru inferior calitativ celui bosniac. Progreseleagriculturii cazura fara mila i cu risipa jertfira ba-trAnii arbori ocrotitori cari asigurau Tarii o climastatornica §i Wanda.

In Muntenia §esul ramase despadurit i a§teptatot felul de plante 0 samanaturi folositoare, a-ducatoare de Imbogatire rapede. In judetul Ilfov,unde se puteau vedea Inca paduri, poate mai multeca alurea, Intalniai pe pamantul marelui proprietarmai mult copaci rariti sau cel mult padure Marade tot. Teranii urmasera acest exemplu ruinator§i in unele regiuni deluroase nimic nu se mai puteaimpotrivi puterii torentilor; lutul era sapat adancde apa §i supt razele arzatoare ale caldului soarede vara dealul se surpa Incet in bucati. Raurilesecau repede de ar0ta soarelui *i ciobanul rataceia fara sa gaseasca umbra i racoare. In judetulValcea, in partea de Nord a Arge§ului §i chiarin judetul Prahova padurile se pastrau mai bine;In Buzau Insa dealurile erau mai mutt goale i

triste. Tot aka era §I in unele parti ale judetuluivecin, Putna, care tine de Moldova ; numai lainaltimi marl se mai gasiau paduri. In genere to-tu0 marii proprietari din Moldova urmariau panaIn ultimii ani cu mai putina ravna aceasta ramurade bogatie nationala.

Mai In urma insa, din pricina mai puterniciiparticipari a Evreilor §i a altor straini, speculas'a fost desvoltat fara niciun frau. Lemnul romanescera cautat pana In Egipt, ca mai Inainte in Turcia.Be exportau, ce-i drept, din Ardeal *i Bucovina

www.dacoromanica.ro

121

lemne pe caile de apa ale Moldovei; se Intrebuintade pilda lesniciosul transport pe plute pe rapedeaapa a Bistritei, care ducea de la localitatea de_hotar Dorna, din Bucovina, pana la Bacau, pentruca sal' incredinteze acolo incarcatura Slretiului,care o ducea pana la varsarea-i in Dunare !titreBraila §i Galati; ieftenul tarif al Cailor Ferate ro-mane contribuia Inca la aceia ca lemnui romanescconstituia un insemat articol de export. intreanii 1871 i 1875 valoarea exportului de lemne seurca la aproape doua milioane de lei; mai tarziuajinse pana la base milioane, cazu apoi cand curazboiul vamal cu Austro-Ungaria la jurnatate §ide atunci s'a urcat din nou pe incetul4. 0 mareparte din lemnul exportat se lucra Insa in larileindustriale vecine i se lntorcea apoi iara0 In Ro-mania. Cu toate acestea capigul era de netagaduit,*i aceasta imprejurare adusese in Cara cativaintreprinzatori mai mutt sau mai putin serio0;societatea GOtz a fost de sigur cea d'intaiu dintreacelea care se ocupara cu lemnul romanesc, i inpartite mUntoase ale Moldovei Intalniai adesea, cade pilda la Comane§ti, apoi la Tarcau §i aiureape valea Bistritei, martle for fierastraie. 0 intre-prindere mai noua, firma Lessel, *i-a fost insuOtmulti munti paduro0 din judetul Arge In timpuldin urma o societate englesa Incercase a se stabiliIn padurile din Putna.

0 lege a padurilor s'a facut la 1886, pentru casa puna frau. poftei de despadurire, mai ales dinpartea teramlor saraciti i a boierilor ntoldoveniruinati. Aduse de sigur mutt folos, dar nu pestetot. Replantarea padurilor, inainte de toate, nu sefacea aproape niciodata se rios. Legea era ocolita

Baicoianu, 1. c., I, pp. 193, 337.

www.dacoromanica.ro

122

§i multi aruncau ultima rama§ita din mqtenireaparinteasca In mantle Evreului. Statul, din parte-i,cu toate Ca Infiintase o *coala de silviculture cutoate ca avea In mana sa un milio-n §i o suta de mii-de hectare din cele doua milioane opt sute mii dehectare padure pe care le mai poseda Inca Romania

ele acoperiau 21 °/0 din regiunea muntoasanu da peste tot §i in totdeauna cel mai bun exe-mplo._Copaci batrani putreziau des, iar cei tineri erau ta-iati prea timpuriu, cu tot controlul ce se exercitape domenitle Statului. totu§i, daca era sa se-aduca o imbunatatire Imprejurarilor climatericeInasprite, trebuia sa se faca us §i in ace st domeniutde mai multa ravna patriotica. aici trebuia satInceteze negligenta §i risipa trecutului.

Ministeriul Carp izbutise sa treaca in anul 1895o lege a minelor, zit toata impotrivirea energica.a partidului liberal, care vazuse Intr'Insa o preamare favorisare a strainilor. Dar legea aduse nu-mai putine foloase. Romania avea totu0 Inca de a-tunci un §ir de tineri geologi mineralogi incercati,cari ie§isera din §coala profesoiului Mrazec dinBucure$ti, §i de zece ani incepuser a cu succes zeloase§i serioase studii In domeniul cunoa0erii muntilor,pe cari pana atunci ii §tiau mai bine cerce-tatorii strain' cleat cei din Ora. Inainte se vor-bise cu predilectle de marea bogatie de metalecarbuni care trebuia sa fie In Carpatii romane*ti§i care a fost lasata veacuri neatinsa numai defrica lacomiei Turcilor. Se gandiau probabil laminele ardelene din epoca veche §i noua, la mi-nele de carbuni de la Petro§ani, de pe Jilul- de-aus §i la minele de our de la Zlatna, In jurulcarora existau Inca In veacul al XVIII lea bo-gati tarani roman!, proprietari de mine §i mun-citori. Se mai gandiau la minele din Maramur4,

-

§i

§i

si

Si,

Si

www.dacoromanica.ro

123

ai caror proprietari §i arendasi erau une on i Romani. Sasii cautatori de our din veacul al XII- lea.7.i al X111-lea §i mult mai vechii conquistador'romani, car' jinduiau aurul dacic, pe care-1 soco-tiau de atunci inepuisabil, se trezisera din nou Inamintire. Se §tia ca multe rauri romane§ti, adecamuntene, poarta In nisipul for de atu, cu a caruiculegere se ocupau Inca din primele timpuri alewzarii for pe pamAntul romanesc tiganii aurari,un neam de oameni nascocitori §i veseii. Dar papaatunci se gasisera de fapt sau se dovedisera metalenumai intr'o atat de mica masura, !mat o exploa-tare sistematha n'ar fi fost de loc rasplatita.Cercetarile geologice In aceasta directie mai muttnimicisera toate sperantele puse.

Carbunii se gasisera pana atunci numai lute(). mica masura gi minele de lignit, cum se gasiaula Margineanca, Brandu§i, Zanoaga, Piscu (jud.Dambovita), Bahna (jud. Mehedint) $i Deaiul-Lung, Asau, Plopul, Comane§ti (jud. Bacau) nufusesera In stare sa micsoreze Insemnatul importnecesar de carbuni1. Mai curand contribuise laaceasta utilisarea residuurilor petrolului ca mate-rial combustibil.

Vechile cariere de piatra, ca acea, vestita, de laDeleni, erau acum parasite. Cele mai noun insa,.ca de pilda cea din judetul Arge§, prodLceau numaio parte din ceia ce se Intrebuinta la constructii..

Pamantul romantsc parea ca ascunde de fapt inadancul sau numai sare si petroleu.

Cel putin din vremea Romanilor §i pana in zi-lele noastre s'a scos din adancul lui mart cantitatide sate 2. Mai inainte sarea romaneasca se exporta inbulgarl mars numai In Turcia; atunci exportul in Bul-

1 Moniteur des interets petrolifires, 1, pp. 915-917.9 V. Salinele noastre de C. G. Bro0eanu (Bucure§ti 1901).

www.dacoromanica.ro

124

garia era foarte insemnat, cu toate ca Bulgaria rasa-riteana capata mai ieftin sarea de mare de la Anchial1.Serbia, care introdusese un monopol pe sare, cum-para anual de la Statul roman, care avea si el un mo-nopol pe sare, pentru mai bine de un milion. Inca prinal treilea deceniu al veacului al XX-lea Sarbii cum-parau sarea for din Muntenia si o vie concurentase nascuse rapede intre Munteni, cari aveau minelede la Ocnele Mari (Valcea) si Slanic (Prahova), siintre Moldoveni, cari aveau in judetul Bacau a-

miuunate mine la Ocna. Exportul Mun-tenier atingea In 1835 suma de treizeci de milioane deocale2, cand Domnul Alexandru Ghica Incheie pri-mul tratat relati v la aceasta cu Statul sarbesc 3.Inca supt Stirbei in Muntenia si supt contimpo-ranul sau Grigore Ghica din Moldova se aduseraImbunatatiri in sens modern la scoaterea sarii. Inultimii douazeci de ani Statul, care nu mai a-renda dreptul de exploatare, crease cele maibune si mai costisitoare instalalii. Acuma, la lu-mina electrica lucrau puscariasii precum si (a-rani, cari erau bine platiti pentru aceasta muricagrea. Cantitatea de productie nu scadea, cu toateca de cati va ani s'a fost parasit vechea mina de laTelega. Aceasta ramura de export era foarte ca-pabila, de o mai mare- intindere.

Puturile de pacura, care dadeau un petrolimpur, de care taranul se slujia la unsul caru(elor,sunt pomenite Inca din veacul at XVII lea, si a-nume In jude tut- moldovenesc Bacau4. Pe la 1840se facuse o incercare in Muntenia cu extragereapacurii la Pacureti (Prahova) 5, dar vechiul fel de

Jiretek, Fiirstentum Bulgarien, p. 218.0 oci (de origifie turceasca) =-- 1.272 klg. sau 1.291.

g Hurmuzald, X, p. 475, No. DLXXXII. Cf. lorga, Documentele Stirbei(Bucuresti, 1902-1905, 2 vol.).'

Studii si docnmente, VII, p. 288.6 Moniteur des interets petroliferes, I, p. 156.

and si

'

www.dacoromanica.ro

125

a extrage dainui pana acum patruzeci de ani. in( 1prin anii casezeci §i §aptezeci, In timpul crisei in-terne din America, Incepu, favor:sat de scutireade imposite, exportul petrolului romanesc, a caruivaloare se urca pana la 2 300.000 lei anual I.Atunci Moine§tii din Moldova trecura in al doilea.rand, pe cand foarte marl deposite de pacura sedescoperira pe valea Prahovel, la Nord de Campina, papa la poalele muntilor. Exploatarea se fa-cea la Inceput foarte primitiv, fara capital, nici,ma*ini. Dupa 1895, cand intro in vigoare legeaminelor, se formara insa societati cu capital maimult strain, olandes §i german, engles §i belgian,care se consacrara extragerii petrolului. Singurasocietate a fost multa vreme Steaua Romanic'', la,care se asociara apoi societatea olandesa Am-sterdam., cea englesa de la Berca *i cea belgianade la Tintea. Unele puturi deters un produs ne-crezut de mare: marl catatimi de petrol izbucnira_din pamant §i sarira la mai multi metri inaltime,pentru ca sa imbogateasca In cateva saptamanipe proprietarii lor. Campina se prefacu rapedeInteun mic oral. Cercetarile se Intinsera apoicurand asupra celor doua judete vecine: Dambo-vita (Glodem) *i Buzau, care contribuira Sl elemult la producerea petrolului. lzvoarele de laBu§tenari rivalisara cu cele vechi din Prahova.Se inte nele o revista, .Moniteur des interets pe-troliferes roumainsv l, care se continua §i oferia obogata intormatie in cei patru ani de aparitie aei. Si pentru micile capitaluri ale functionarilorparu un moment ca s'a gasit In acest chip unmod de plasare roditor. Petrolul fu aplicat camaterial combustibil la locomotivele Statului i la.

' 133icoianu, 1. c., p. 67.1 Cf. i A. Richard, La Roumanie (BucureVi 1893).

www.dacoromanica.ro

126

vapoare ; ba se rcomanda chiar tinerea unui con-gres petrolifer la BucureVi. S'a discutat ideiaunei conducte, care sa mearga pana la tarmulMarti Negre, la Constanta, unde se facura In portamenajari speciale pentru Incarcatul petrolului.Ceva din spiritul american Intreprinzator a intratin viata economica a Romanic', odinioara de altfelInceata. Productia totala se urca 'Jana la 300 mi-lioane de klg. ; numai pentru export s'a ajuns Inanul 1901 la 76 milioane de kgr., dar nu s'amentinut aid. Cu toate acestea petrolul repre-sinta o insemnata parte din venitul national. Dealtfel se simtia Inca lipsa de capital ; de aceiaatragerea capitalului strain cu orice pret era ideiafavorita a unor influenli politiciani romani. Visitazgcntilor marelui trust american Rockfeiler (Stan-dard Oil Company) fu salutata cu bucurie deconservatori, can urmau de fapt conducerealui Take lonescu. Liberalii impiedecara Insa intimpul ult:mului for govern stabilirea sistemuluiamerican de stoarcere. De ambele parti s'a luptatcu aprindere pentru sau contra lui Rockefeller. CandTake lonescu ajunse ministru de Finante, In a-ceasta calitate el putea fi de oarecare folos Ame-ricanilor, can faceau marl sfortari Un adevar aramas In orice cas In picioare, ca niciun popor

serve§te propriile sale interese nationale.atunci cind prime§te cu ospitalitate bogatia ca§-tigata de alte popoare odata cu represintantii lor ;caci In nefinitiv tot is suprematia economica astrainului se ajunge, §i, cand acest strain nu-i unom fara patrie, ci apartine unei nationalitati pu-

inteun moment el avu -intentia sa arendeze tot terenul petrolifer alStatului unui consortiu german Invingator. Dupa conditiile aflate Inchela-rea unui astfel de contract ar fi fost o cutezanta. De aceia se formaindata un consortiu roman, Romania", cu 8-10 milioane capital, ca saImpiedece arendarea strainilor, izbuti.

- -

nu4

i

www.dacoromanica.ro

127

-ternice, atunci el devine un factor hotarator si:politiceste, pe incetul sau prin mijloace de con-strangere financiara, In sfarsit chiar prin revoltasi razboiu. Ceia ce s'a Intamplat In Africa-de- Sudspre paguba vesnica a Burilor crescatori de vitesi cultivatori de pamant, oameni cinstiti, viteji siluminati, din partea concetatenilor lor, putea sluji.drept Ingrijitoare pilda si RomAnilor iubiausincer patria si neamul si cari-si pricepeau intere-sele. Numai desavarsita atitudine nationals a unuipopor Indreptateste dainuirea sa.

Aceste consideratii, precum si. mersul firesc alexpunerii noastre ne duc is Inceputurile industrielromanesti, a carii desvoltare si nevoi trebuiesccerce tate.

In vremea veche orice gospodarie teraneascaIsi facea singura toate cele necesare hranei siImbracamintii. Ca obiecte pe care nu si le pu-teau fabrics singuri erau considerate de terani nu-mai armele si anume unelte. Sasii, Armenii, Greciisi Germanii importau pentru boieri si pentru Curteadomneasca numai stofe, bland si juvaieruri, darmai nimic aitceva, asa ca importul era foarte mic,pe and mestesugurile serviau numai la indestu-larea nevoilor casnice. Cativa Domni au Infiintate fa bri ci. In veacul al XVII-lea si al XVII-lea :Matei Basarab puse sa se fabrice sticlarie', Gri-gore Alexandru Ghica Intemeie In Moldova o fa-brica de postav care se sustinu cativa ani cu lu-cratori poloni, dar mai mutt german. Muntenii ur-mara exemplul sau, si prin al saptelea deceniual veacului al XVIII-lea s'a Infiintat o a doua fa-brica de postav la Afumati (Ilfov) 2. Atatea alte

lorga, Brapvul Ronzanii, Cape I, § sticla, pp. 107-108.2 V. Iorga, Istoria industriilor, Bucure$1 1926, passim.

cars -pi

www.dacoromanica.ro

128

asezaminte rasarira ici si colo (fabrici de lumanari,de testemeluri) In aceiasi epoca fanariota, in careDomnii cautau sa imite exemplul monarhiilor a pu-sene, cu 'manufacturile. for indivensabile pentrueconomic nalionala. Dupa 1822 si aupa Regulamen-tul Organic insa disparu once industrie serioasa depe pamantul romanesc. Tot ce nu se putea lucra incasa, pana la cel mai mic articol, trebuia sa seprocure prin mijlocirea comertului german, adecaaustriac.

Cu toate acestea importul tra Inca foarte mic,caci luxul era foarte putin desvoliat si laranul,care nu-si gasise Inca o ocupatle statornica demuncitor cu ziva pentru el si familia tui In marileIntreprinderi de agricultura ale boierilor, nu puteaantra Inca in consideratie In calitate de cbmparatorpentru produsele straine. Comertul sasesc incetasede o bucata de vreme, noul comert european Insaabia incepea acum sa se desvolte 2. Abia dupa 1850viata claselor mai inalte, care, prin exportul decereale exercitat tulip de cativa ani Para niciovama, castigasera un foarte frumos venit si tra-iau numai in foarte rare casuri in strainatate, in-cepu sa fie mai luxoasa, si prin ace asta cerintelecrescura. Evreii, cari jucau un rol din ce In cemai mare In viata economica a Moldovei, aduseraIn marl cantitati fabricate leftene, pe care le ex-puneau in dughenile for pentru terani -sau chiar11 siliau sa cumpere prin comertul ambulant, cacipe atunci nu exista Inca o lege care sa regulezest sa infraneze acest comert, cum exista prin1890, chiar daca nu era pazita tocmai cum trebuie.Vanzarea mergea astfel bine, iar, daca nu, atunci,negustorul. nu se dadea indarat riici de la faliment.

' V. lorga, Istoria comer(ului, II.

www.dacoromanica.ro

129

Prin nevoile crescande ale boierilor si afacerileEvreilor, valoarea importului crescu pe la 1860,pana la suma de peste saptezeci de milioane lei.

Dupa prefacerea politica din 1866 ,e IncepuraIn Romania marile lucrari publice, mai ales con-structia cailor ferate, si pe langa vechile marfuritraditionale, coloniale, care veniau din Orient,pe langa marfurile francese de lux si cele maiproaste din proastele fabricate austrie e, aduSepentru nenorocitul reran, se importara din Apussi tot felul de masini si marfuri de metal. Des-voltarea cailor ferate necesita in curand si impor-tul carbunilor pana acum aproape necunoscuti, silignitul austriac de la Steinbruck si cel ungurescde la Petrosani gasira un bun debuseu in Ro-mania. Cu toate acestea bilantul, caruia de alt-fel not nu-i dam o speciala Insemnatate si in carenu vedem niciun semn al bogatiei nationale, arataIn anti 1866 pana la 1877 un import de circao suta de milioane lei facia de un export in valoarede o suta cinzeci pana la doua sute milioane. Ceamai mare parte a marfurilor importate venia dinAustro- Ungaria si Franta, pe cand Turcia procura,ca de obiceiu, toate marfurile coloniale.

0 industrie romaneasca nu exista Inca pe vre-mea aceia, daca nu vrem sa socotim ca atareprimitivele rafinarii de spirt (velni(e), in care sefabrica rachiul moldovenesc si care apartineaumai mult proprietarilor, on micile mori deobiceiu mori de apa, mai putine de vant si ni-ciuna de aburi sau poate micile fabrici de sa-pun si lumanari ale catorva Armeni si Evrei. 0fabrica de chibrituri aproape de Iasi, exploatatacu capital evrefesc, si o alta la Filaret (suburbiaBucurestilor) erau singurele care existau In Carainainte de Introducerea monopolului In anul 1886,

9www.dacoromanica.ro

- 130

care duse la tntemeierea unei mari fabrici mo-derne a Statului. Ca stapftn pe monopolul tutu-nului, Statul avea Inca din 1870 In Capita la o fa-brica de tutun si de tigari. Pentru necesita tile Cai-lor Ferate se infiintara la Pascani insemnate ate-liere ale CompanLi druurilor de fier din Nord,cu lucratori poloni. Industria cartilor fu organisataIn toate ramurile ei prin straduinta lui 1. V. So-cec, primul Intreprinzator editor de carti si librardin tara. Aceasta era Insa aproape totul panaprin anii optzeci.

In 1875 se Incheie Insa tratatul comercial cuAustria. S'a aratat mai sus Insemnatatea lui poli-tica ; economiceste tratatul era gresit, cad diplomatiiromani nu aveau Inca practica necesara ca safaca o opera buns si sa o apere. Prin acest tra-tat exportul de vile fu din ce In ce mai restrans,si chiar acel al cerealelor ar fi putut fi mai avan-tagios. Austria din potriva putea sa importe aproapenestanjenita toate fabricatele, toate, pana la celemai obisnuite ob'ecte de lemn, ca linguri pentruterani, scobitori si allele de felul acesta in-tocmai ca pe bunele si simplele vremuri sasesti

st chiar se platia cu preturi ridicul de ief-tene pentru marfuri adesea ridicul de proaste; Im-portut aastriac isi intrel valoarea In perioada dela 1875 pana la 1885 ; de la patruzeci de mili-oane se urea la o sata treizeci de milioane. DinFranta, care-si aducea In tara articolele ei delux si marfurile de mods, se aducea, din contra,numai Intre cinsprezece pana la douazeci si patrude milioane; importul din Anglia Insa se ridicade la douazeci si cinci la cinzeci si sase de mi-lioane, cad Englesul preintampina noile nevoiIn fabricate grosolane de bumbac ale teranului.Partea Germaniei, care In importul din 1875 eranumai de cinci milioane, se urea pana la treizeci-

www.dacoromanica.ro

- 131 -

patruzeci de milioane; Italia, Belgia si celelalte Statejitcara insa numai un rol secundar 1.

Trebuie sa se observe ca exportul romanescpresinta cu totul alte proportii: Anglia lua cu 3810local Ittaiu printre tarile care cumparau produseromanep. Austro-Ungaria sta cu 16% pe a douatreapta; Franta si Turcia nu erau nici mai bunecumparatoare, nici mai rele ca mai Inainte, deoare ce ele importau Intre 19 sau 11 milioane de leidin aceste produse romanesti2. Germania, cu tottnarele sau export in Romania, nu cumpara directcereale romanesti decat de doua milioane de lei.Bilanjul era atunci numai in mica masura activ, faraca pentru aceasta sa fim Indreptatiti la conclusiipesimiste cu privire la bogatia tarii, cad trebuiesa ne gandim ca ea Isi inoia cu totul capitalulconsolidat, care consta In cladiri, strazi, echipa-rea ostirii, etc. De fapt, mult mai multi baniromanesti se duceau in strainatate prin aceia cadestui Romani preferau sederea peste granita, sitoti acestia nu contribuiau cu nimic la Imbunatati-rea situatiei Regatului cu cele necesare unei vietimoderne. Se si atrasese capital strain pentrusatisfacerea cerintilor Statului si tot asa In vede-rea Intemeierii de institutii de credit In folosulproprietanlor de case $i de mosii.

Romania Intrase In viata moderna absolut faracapital, cad In epoca turceasca nimeni nu putuseeconomist. Pentru taranii asa de jafuiti fusese ocurata imposibilitate, iar exploatatorii straini dinacea vreme parasisera de mult Cara. Boierii Insa41 cumparau proprietati teritoriale. Circulatia ba-nului era mai ales foarte mica ; Statul Insa aveanevoie de bani multi ca sa-si refaca din teme-

1 Baicoianu, 1. c., 1', p. 198.2 Ibid., p. 188 Si tabelele.

www.dacoromanica.ro

- 132 -

lie institutiile, i de multi bani aveau nevoie §imarii proprietari, mai ales In Moldova, daca voiausa faca agricultura In stil mare. Dar *i viata' deplaceri de la Paris costa multi bani.

Impositul se sprijinia lnsa pe aceia§i basa pecare o prevazuse Regulamentul Organic. Statulcerea in primul rand de la fiecare persoana ma-jora capitatia, contributia personals, iar comuneleprestatia, sau cum se chema acum: .caile decomunicatiea. Acest imposit nu era prea mare,cum era de aVeptat Inteo Cara ai carii locuitorierau mai ales tarani saraci ; el se aduna matmult sau mai putin regulat, iar statistica birnici-lor era foarte imperfecta ; daca s'ar fi acordatperceptorilor o tantiema, aceasta i- ar fi Indemnatla mai mult zel. Mai ales in ora§e Intarziereapla tii birului era considerabila, i de aceia impo-situl personal abia aducea Statului §ase rml oanepe an. Apoi fiecare teran trebuia sa contribuiela facerea §i Intretinerea §oselelor ; ei erau insar-cinati cu aducerea acestui serviciu Statului In anu-mite timpuri ale anului cateva zile, de catre ad-ministratia municipala a satului. Cine nu vrea saexecute lucrul §i aceas a se intampla nu rareon acela 10 putea implini datoria intocmai caor4eanul, prin plata unei despagubiri in bani.

Un at doilea fel de dare era impositul tuneful.,care a fost Introdus Intre 1859 §11860. Hotarat, elImpovara prea greu pe terani, pe cand mareleproprietar proportia era de 5 % d n valoarepentru proprietar, 6 % pentru arenda02 % pen-tru p oprJetarul ce traieVe In strainatate pla-tia mult mai putin §i totu§i ar fi putut mult maiu§or suporta o sarcina mai mare. Consideratiipolitice au fost amanat totqi mult timp o reforma aaprecierii exacte a valorii pamantului. 0 impunere

www.dacoromanica.ro

- 133 -

la o dare mai ridicata a marelui proprietar ar fiavut tot odata $i mantuitoarea Inraurire ca s'arfi mai restrans sistemul arendarilor si neglijareaagriculturii. La orase impositul funciar platit deproprietarii de imobile era mai bine regulat $ipro lusul ski total aducea Vistieriet'Statului apro-ximativ saptesprezece milioane.

Comer tul era supus la patenta ; la o mai bunaorganisare nu se ajunsese Inca, $i de aceia pro-dusul era de abia patru milioane. Din potriva pa-re anormal Ca impositul licentei carciumariloraducea el singur un venit de patru milioane $ij imatate. Averea miscatoare, precum $i venitul caatare nu erau supuse impositului, si de aceiace platiau avocatii $i medicii, asa-numitele pro-fesii libere, era neinsemnat ; consideratii politicefata de clasa conducatoare contribuisera la aceasta.Din contra, In ttmpul crisei din anal 1899 se pu-sese un imposit proportional, incepand cu 5 %,pe venitul prea numerosilor, dar In genere nudestul de b!ne platitilor functionari, chiar pe acelal functionarilor privati, si prin aceasta ajunsesesa se scada leafa functionarilor Statului pana la20 la suta. Impositul pe mostenire, de catavavreme ceva mai ridicat, era totust prea mic, chiarin casul unei Inrudiri indepartate. Impotriva ne-norocitei sederi in strainatate, care avea ca ur-mare desastre financiare si Instrainare, nu se pro-cedase Inca pana atunci cu energice masuri fis-cale. Numai pensionarii Statului erau Indatoratisa traiasca macar cateva luni pe an in tarn, darse faceau nu rare on exceptii.

Industria, ivita abia de curand, contribuise nu-mai de catava vreme, si chiar in masura insult-cienta, prin taxa pusa pe petrol si alcool, cuun venit de trei Edna la zece milioane la acope-

www.dacoromanica.ro

134

rirea nevoilor Statului. Industria se bucura In spe-cial de privilegli vamale, scutiri de imposite §ichiar premii de Stat mai mult cleat era prielnicfinantelor Statului. Taranul, In schimb, In tinuturiledeluroase trebuia sa plateasca scump pentru pruniisau pentru tulca sa. Se introdusese §i o taxape yin.

Mai Inainte veniturile comunale constau In ceamai mare parte din taxele (acsisele) luate de latot felul de marfuri pose in vanzare, i o legespecials Incuviintase comunelor sa creasca acestetaxe pana la un maximum hotarat. De aid senascura ve§nice vexatiuni mai ales pentru terani,se Intamplara multe mancatorii din partea func-tionarilor §i intinse contrabande, cu toate urmarilefor periculoase. Apoi taxa se plati la locul deincarcare i produsul ei se adaugi fondului co-munal", care pana atunci se desvoltase multamitor.

Cel mai vechiu monopol al Statului era mono-polul sarii, care existase In toate timpurile. Eladucea peste §apte milioane lei. Monopolul tutu-nului, cu un venit de treizeci §i apte mili-oane, exista de la 1870'. Pe la jumatatea dece-niului al optulea se Introdusese §i un monopol alchibriturilor, care aducea trei milioane. Cel mainou monopol era acel al hartiei de tigara, un ex-pedient al ultimei crise: venitul era de douamilioane. Ceva aducea §i monopolul cartilor dejoc Si al prafului de pqca de pe la 1880, darambele la un loc dadeau cel mult un milion. intotal prin toate aceste monopoluri se ajungea lao sums de cinzeci pana la §aizeci de milioane,deci cam 25 % din venitul total al Statului. Un

1 V. lucrarea d-lui Busuiocescu, Monopolul tutunului in Romania(lena, 1905). Cf. in intregime si articolele econornice din EnciclopediaRomano din Sibiiu si C. G. Pictraru, Studiul impositelor romane (Bu-curesti 1900).

www.dacoromanica.ro

135

monopol pe alcoolurl ar fi fost mantuitor pentrusate si tot odata foarte folositor finantelor Statului ;ideia s'a $i desbatut de mai multe ori, sl unelecapacitati economice nationale recomandasera oastfel de rnasura, anumite comisii trimese spe-cial pentru acest scop In Rusia studiasera impre-jurarile respective. Din nenorocire si aid se ames-tecasera irterese politice, cad carciumarii aveau oInsemnata influenta la alegeri.

Vama a fost organisata modern Inca de prinanii cinzeci ; cu tot marele import, se riiica to-tusi anual pentru Stat nuniai (Ana la douazeci sicinci de milioane, cu toate ca era de o mare in-semnatate financiara.

Cei trei mil chilometri de cal fetate, care adu-ceau cel mult douazeci de milioane. venit net, siServiciul Maritim al Statului nu acoperiau cu multdobanda, socotita la cinzeci si doua de milioane,a capitalului Intrebuintat la construirea lor. Posta,organisata perfect, dadea si ea numai foartepu tin.

Domeniile Statului erau, dupa cum s'a spus,foarte Intinse, si, daca n'ar fi domnit nenorocitulsistem al arendarii, ar fi contribuit mult la aco-perirea nevoilor financiare ale Regatului in rape-de des voltare. 0 parte dintr'insele au fost Intre-buintate In 1884 pentru crearea unui Domeniu alCoroanei ; douasprezece mosii marl, cu o intinderede 132.112 hectare, ajunse lute un model de gos-podarie ', trecura atunci in stapanirea Coroanei.Unele mosii fusesera parcelate $i impartite la ta-rani in schimbul unel rente anuale. Celelalte $iaceasta rents aduceau tesaurului douazeci de mi-lioane. in sfarsit cam la zece milioane aducea taxa

V. Notice sur le domaine de la Couronne de Rounianie pour l'Fx-position Universelle de 1900 ci Paris (Bucurt0 19)0).

www.dacoromanica.ro

- 136 -

timbrului, si ceva si taxa serviciului militar, re-voltator de nedreapta.

Din toate aceste diferite ramuri ale veniturilorStatului se capata un total, care In anul 1872 pu-tea fi socotit la saptezeci si trei de milioane, iarin 1904 se urcase 'Dana peste doua sute zece mi-lioane. Suma aceasta putea fi suficienta pentruviata zilnica, dar nu era de ajuns, atunci cand seintreprindeau astfel de lucrari insemnate cum erauCaile Ferate si porturile, in special cel de la Con-stanta, care costa saizeci de milioane, sau cel dela Giurgiu, apol marele pod de peste Dunare, careinghiti treizeci si patru de milioane, cand seinaltau cladiri publice si afara de aceasta se or-ganisa din nou administratia, se inarma modernoastea, iar in Cara (Galati-Namoloasa-Focsani) siin jurul Capitalei se faceau intarituri costisitoare.

0 institutie de credit pentru proprietatea teri-toriala era absolut necesara, daca nu voiau caimpovararea enorma. a mosiilor sa duca la o ca-tastrofa a agriculturii nationale. Si tot asa eranecesara o institutie de credit pentru construireacaselor in orase, daca era sa ne gandim seriosla modernisarea si infrumusetarea lot. Nu maiputin necesara o Banca Nationala pentru in-lesnirea transacttilor zilnice. Putinul capital indi-gen nu era de loc organisat, si pana prin al op-tulea deceniu lipsia chiar Casa de depuneri siconsemnatii, care se Malta pe Calea Victorieidin Bucuresti ca una din cele mai frumoase cla-diri si careia i s'au incredintat peste sasezecimilioane de economii. Abia mai tArziu se crearacele d'intaiu societali romanesti de asigurare, careerau in special necesare impotriva desului pericolal focului : Societatile Dacia-Romania, Patria, etc.

www.dacoromanica.ro

-- 137

In astfel de Imprejurari imprumuturile Statuluierau absolut necesare.

Si In vremuri mai vechi, caul Vistieria era greuapasata de rechisitii si contributii turce§ti sau ru-sesti, se gandisera la imprumuturi ; ocarmuireamoldoveneasca Incercase d. ex. sa contracteze unulIn anul 1823 la Ewell din Galitia 1, si supt GrigoreGhica2 se Incheiase un Imprumut In Muntenia.Dar de obiceiu persoane particulare sau institu(iide binefacere Imprumutau banii necesari, cars seInapoiau pe incetul, cu foarte maxi dobanzi. Nici suptCuza- Voda nu se ajunse Inca la un mare imprumutde Stat In strainatate, si primele Imprumuturi fa-cute in 1864 la Englesi nu se ridicasera nici latreizeci st dud mil oane. Era Imprumuturilor ne-cesare cum si a celor nefolositoare incepu propriu-zis abia In 1866. Drumurile de fier costars aproapeopt sute de milioane : era o sums enorma pentruputerea tarii, si ea fu imprumutata de SocietateaRoman a Cailor Ferate cu diferite dobanzi marl,sau trebui sa fie imprumutata de Stat pentrurascumpararea Intregii retele, pentru ca sa des-pagubeasca societatea galitiana a drumurilor defier Lemberg-Cernauti-Iasi de portiunea romaneasca.in s:himbul obligathlor, asigurate prin mosiile Sta-tului, sau In schimbul hartiilor ipotecare Intrarain Cara numai In cursul anului 1871 peste o suta demilioane In bani. Hartii de renta cu procente de pa-tru si cinci la suta furs destul de des emise dupa1880, pentru ca sa plateasca cele doua sute sage-zeci si sase de milioane inghitite de armata, fortifi-catii, cladiri publice, gari, poduri, etc. Din nefericires'a Intrebuintat acest mijloc extraordinar si peri-culos de a introduce in Vistieria Statului bani

' Hurmuzelci, X, pp. 250-251, 256.2 Documente $tirbei, I, p. b6.www.dacoromanica.ro

138

straini chiar si atunci cand marile lucrari se apro-piau de sfarsit, §i Inca Intr'o si mai mate masura,ca si cum ar fi fost absolut necesare. In anul 1894se facu un Imprumut de o suta douazeci de mi-lioane, dupa ce abia Intre anii 1891 pSna la 1893se scosese o suma Inca mai mare de pe piata uni-versala. Urmara apoi nouazecl de milioant. In anul1896 si o suta optzeci de milioane in 1898. Apoisosi anul de crisa 1899 ; din nou trebui sa se con-tracteze un imprumut si tocmai Inteun timp (andrazboiul sud-african absorbia zilnic uria§ de maltcapital european : 175 de milioane se capatara nu-mai In grele conditii. care furs Indulcite abia princonversiunea din 1902; ele se asociara Imprumu-turilor antecedente $i ridicara datoria Statului lasuma totals de peste una mie patru sute de milioane(precis: 1.412.339 lei). Afara de aceasta orasele aveauo datorie de 45.371.000, comunele rurale una depeste un milion si judetele una de 141/2 milioane.Cand fiecarui contribuabil If revine o parte de2.500 de lei din datoria publics, si Inca inteo Oranecomplect desvoltata economice§te, orice ompolitic prevazator, cinstit vedea Ca pe aceastacale lunecoasa nu trebuie mers mai departe. Incursul ultimilor patru ani de guvernul liberal, adecade Incercatul, cumpanitul si bine caiculatorul sau sefD. A. Sturdza se echilibrara planurile finantelorStatului $i se plati datoria flotanta fara a se recurgela expedientul altor Imprumuturi. Guvernul Sturdzas'a retras Insa In lanuarie 1905, and dupa o nouanoua recolta rea se raspandise zvonul unui nou Im-prumut romanesc si ministrul de finante Takelonescu aratase a acest zvon este numai «preagrabit'. In cele din urma se ajunse de fapt la co-

I Bracket, o. c., Cap. III, p. 82 Si urm.www.dacoromanica.ro

- 139 -

conversiune, care nu aduse Inca Statului romantniciun folos real 4.

Cu banii straini Ingramaditi in Cara se platiraInainte de toate fabricatiile strainatatii. Importulacestora ajunse de fapt foarte Insemnat, chiarin unit ani, ca de pilda In 1891, Ia mai maltde patru sute treizeci de milioane §i nu scazu nici-odata supt trei sute treizeci de milioane. Abia de la1900 se observa o hotarata scadere, §i in aceastase oglinde§te iara§i conviinta publica, care pri-cepe nevoia economisirii in gospodaria privata ca_§i In cea de Stat. Cifrele statisticei exportului di-fera adesea foarte mult de la un an la altul, 1 laaceasta contribute o ingrijitoare nestatornicie aimprejurarilor climaterice, de care atarna produ-cerea cerealelor. Valoarea exportului se urca tine-ori la trey sute §aptezeci de milioane, alte on numaila doua sute douazeci §i patru milioane §i In celmai rau din anii rai, In 1899, a scazut chiar lao suta patruzeci §i noua de milioane. In ultimii anise arata o upara crqtere a exportului2.

Dar In aceasta ultima perioada Imprejurarile a-junsesera mult mai complicate ca Inainte. De o parte,mijlocia preturilor de care se serveVe Statisticafiind Inca tot cea de Ia 1870, era Invechita §itrebuia scazut aproape 30 %. De alta parte,.Romania poseda ea insa§i o Industrie, careia i seprezicea chiar In strainatate o desvoltare favora-bila. Acum exista un partid industrial In fatscelui agrar, care prin Societatea Agrara, cu ajuto-rul expositiilor agrare cea din 1904 se presintadestul de frumos §i prin ziarul sau e A grar u i =I§i sustinea interesele. De cand Ina In 1873 seIntemeiase pe langa modestele mori Si micile vet-

' V. Ii muririle lui Gr. P. 016nescu in ziarul Epocaa, Maiu 1905.2 Brackel, o. c., p. 72; Baicolanu, o. c., p. 184 gi urm.

www.dacoromanica.ro

140

trite de rachiu o prima fabrica de zahar, de andinsemnatul agronom si om politic P. S. Aurelianpredica neincrezatorului public roman industriali-sarea, multe se imbunatatisera In aceasta privinta.Industria hartiei s'a introdus in Romania In anul1883, $i In 1885 tara capatase prima sa fabrica

-textila. Supt influenta campionilor cindustriei na-tionale. aceste prime intreprinderi capatara marlprivilegii. Dar la basa for erau socoteli sana--toase. Zaharul austriac era prea scump platitinteo tara In care cultura sfeclet putuse prospera;pentru autoritati, pentru cartile de scoala, ziare§i literatura, care se desvoltasera repede, eranevoie de multa hartie; in sfarsit armata singuraavuse nevoie de atata postav, Incat sa dea sufi-cient de lucru unei astfel de fabrici, mai alesIntr'o tara asa de bogata In lana. Fostul ofiterAlcaz, un original, care calatorise prin Ame-rica-de-Nord, avuse destul simt practic ca saridice la Buhus -(jud. Neamt) o fabrica de postav

Intaia in Moldova, de cand se inchisese, peis 1770, aceia a lui Grigore Alexandru Ghica.Printre actionarii can procurasera capital colone-Iului Alcaz se afla si M. Kogalniceanu, care maitarziu 1 I Insusise fabrice. Pentru desvoltareaunora din ramurile industriale nici nu fusese ab-soluta nevoie de sprijinul Statului. Micile moriinfiintate In vechime trebuisera sa cedeze numai&cat locul marilor mori de aburi, datorita numaiexportului ; prin 1904 existau treizeci de astfelde mori, mai ales In Botosani, dar In ate loca-litati din Moldova $i Muntenia. Capitalul strainrepresintat prin capitalisti strains putea sa lip-.-seasca aid; Evreii din tara aveau in stapanire

V. Odobescu, Notice, P. 103, care cireaza §i altii mai putin In-emnati.

si

gi

pi

www.dacoromanica.ro

141

aceasta ramura industrials. Taierea padurilor tre-buise sa duca fireste la infiintarea de fierA straiemecanice, de care In primul deceniu al aceluiveac existau peste patruzeci. Sapunariile, fabricilede lumanari de ceara si stearina trebuisera sa setransforme in Intreprinderi mai marl de industriemoderns. De oare ce se construia mult in toateorasele Regatului, era necesara o fabrica de ci-ment, o fabrica de ceramica si chiar mai multeturnatoril de fier si stabilimente pentru lucrareametalului. Astfel se infiinta fabrica de ceramicade la Bucuresti, fabrica de ciment de la Sinaiasi usina Lemaitre. Daca insusi Matei Basarab isi-avuse sticlarii sai, nu se putea Inchipui ca epocamai noua s'ar fi putut lipsi cumva de fabrici desticla; daca aceia de la Azuga, pe valea Prahovei,se intemeiase cu capital sasesc, un arendas evreudin Moldova infintase fabrica de sticla de la De-leni-Maxut, si existau si alte mici stabilimenteModeste fabric' de haine si ghete si chiar fabricide mobile existau bine inteles, si nu mai putin sedesvoltase industria preparatelor alimentare, carefabrica ciocolata, conserve, cogniac, etc.

Ar fi gresit daca s'ar fi atribuit aceasta Infiri-pare a industriei, a unei industrii bine definite-numai razboiului vamal cu Austria sau masurilorde protectiune luate de guvern.

Razboiul vamal ruinase poate cateva fabriciardelene, dar Romania nu avuse pe atunci cu-rajul de a se lmpotrivi cu arme egaie protivni-cei sale, care lupta cu vami prohibitive. Nu; gu-vernul romanesc s'a margenit la aceia de a retragemarfurilor austro-ungare toate privilegiile speciale,Asupra ideilor conducatoare, care trebuisera sa fiehotaratoare pentru noua politica vamala, nu seputusera uni intre ei nici macar oamenii politici

www.dacoromanica.ro

- 142

conducatori ai partidului liberal, atunci la putere,cu atat mai putin cu urmasii for conservatori din/888. Tariful autonom fusese scazut abia de a-cestia din urma, conservatorii, astfel se ajunsela noile tratate cu Germania si Austria (1891).Abia la inoirea acestor tratate comerciale In 1905Romanii dovedira o cunostinta indestulatoare astarii economice a t,arii for $i urmarirea unuiscop hotarat. Atunci pentru intaia oars ei auaratat iiei nepreconcepute un spirit practic,stiintific. A fost prima noastra opera buns in a-cest domeniu, si intamplarea facu ca until dinpartide sa pregateasca gi sa incheie tratatul, iarcelalt sa fie la carma la votarea lui definitivede Parlament.

Dar cat de departe eram chiar $i atunci deidealul care plutia tnaintea ochilor in anul 1886,and incepuse razboiul vamal I Se pusesera mari spe-rante pe legea industriei din 1887; orice intreprin-dere care dispunea de tin capital de cel putin50 000 de lei $i se indatora dupa cinci ani sa anga-jeze doua treimi de lucratori romani se bucurade scutirea de vama, de scutirea de imposit, deprivilegli la transportul pe caile ferate gi primiachiar un teren pentru cladirea fabricii. Cu toateaceste masuri de ajutorare insa, indigenii tot nugasira capitalul necesar pentru nasterea unei Indus-trii mari. Evreul nu inclina spre afaceri riscate ;strainii din parte-li nu veniau bucuros inteo Caracu caracter national bine definit, care acordanumal cu greu cetatenia si care trebuia in chipnecesar sa tina ca numai fill tarii sa poata cas-tiga proprietate teritoriala. Nonal fabrica de liar-tie de la Letea, carela i se puse la dispositie inconditli favorabile lemnul trebuincios din padurileStatului si care conform contractului alimentase

pi

pi

www.dacoromanica.ro

143

cu fabricatele sale guvernul §i administratia Rega-tului, se desvolta rapede, §i acest exemplu Incu-rajase §i pe altii la Infiintarea de fabrici de 'Artie.Industria zaharului se desvolta numai atunci candlntreprinzatorul capata o prima de export; cadnumai a§a putuse neinchipuit de ieftenul zaharromanesc sa concureze in Peninsula Balcanica pecel austro-ungar. In zadar se Incercase desfiin-/area primelor: conventia europeana a zaharuluia zadarnicit acest gand, acum consumatorii in-digeni trebuiau sa plateasca zaharul deosebit descump. Abia in anii din urma se pusese §i un impo-rt pe exportul zaharului.

Numai morile prosperau in imprejura rile createde razboiul vamal. Toate celelalte ramuri ale in-dustriei romane mergeau pe calea for fireasca,modesta. Chiar cand cutare sau cutare fabricantsas din causa razboiului economic se stramutaseIn Romania §i Intemeiase la Sud de Predeal vre-ofabrics, un astfel da fapt nu facuse catusi deputin parte din desvoltarea sanatoasa §i rodnicaIn domeniul industrial al poporului romanesc.Pentru Stat industria, creata In mod forlat, asa-manatoace cu cea din Statul prusian al luiFrederic al II-lea, insemna o Impovarare anualade 21 de milioane. Pentru locuitori, cari, pentrua avea o ocupatie pe vreme de iarna, ar fi avutnevoie de o astfel de industrie, poate de o in-dnstrie casnica organisata supt controlul Statuluisau cu sprijinul capitalului claselor mai bogate',acea mare industrie precoce, facuta numai pentruexport, a fost de mie. Lobos. Abia 40.000 demuncitori romani igi gasiau hrana In fabriciledin toata Cara, §i njmic n'a fost mai upr decat sa

Acest punct de vedere a fost represintat la tratativele asupra trata-tului cu Germania de d-rul C. I. (strati, distinsul chimist si fost mini-stru.

si

www.dacoromanica.ro

144 --

se ocoleasca bunele intentii ale legii prin intre-buintarea celor doua treimi de Romani, can inadevar existau, la munci grosolare, platite nespusde prost $i care aiurea erau lasate pe sama vites-lor de povara. Numai membrilor romani din comi-siile de control, advocatilor romani, unor intreprin-zatori si multor parasiti comerciali, ci nu In ulti-mul rand catorva putini teoreticiani, li parea dedorit noua directie supt care se presinta harniciaromaneascal. Fiecare popor isi face doar datoriasa economics, cand lucreaza ceia ce pricepe maibine.

Urmarile razboiului vamal cu Austria s'au shriftmai mult intr'un alt domeniu Pe timpul lui, Ro-mania IV exporta cerealele mai mult spre An-glia si Germania, direct salt prin miilocireaAnversului, ca sa nu mai vorbim de expor-tul in Olanda $i de cel din Belgia, In schimb,importul din Germania in Romania lua o desvol-tare uriasa, ridicandu-se la peste 90 de milioane a-nual. Aid intrau acele fabricate pe care Austro-Ungaria nu le putea oferi in conditii atat de bune,mai ales obiecte de metal, rechisite militare siarmament, printre care Si tunuri, etc. Dar de laincheierea tratatelor cu Austria parea Ca se in-torsesera si vechile relatii cu aceasta tan caciexportul romanesc inteacolo se ridicase iarasi,iar importul atinsese aproape aceiasi valoare casi cel din Germania. Trebuie insa sa ne mai On-dim ca doar comenzile militare nu se mat faceau atiltde des si in stil mare, ca industria textila englesafacea o insemnata concurenta oricarii alteia, caarticolele de lux ale Franciei erau tot mai multcautate si ca in sfarcit de la inceputul politiceiagrare germane protectioniste cerealele noastre

1 Cf. Brackel, o. c., p. 69, 71.

www.dacoromanica.ro

145

erau acolo mult mai incarcate de dari. Logicageografica e totdeauna mai puternica decat toateintelegerile diplomatilor : cu toata atitudinea dus-manoasa a Ungariei, Romania intretinuse cele maiInsemnate raporturi comerciale ale ei cu Austria$i cu departata Anglie, care avea nevoie de ce-realele noastre si nu putea fi niciodata agrara I.

1 Cf. asupra acestora studiile lui Biron (Robin) in Convorbirl literare,anal 1902-1903, precum i articolul aceluiak4 asupra bilantului In aceia§IrevistA, anul 1901, August.

10www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL HI.

Viata socials, politica *i culturala

Din punct de vedere social-politic, daca nu nemargenim numai la forma exterioara, ci vrem saprindem, sa descriem §i sa explicam chiar evolutia, putem deosebi in populatia romaneascacateva grupe bine deosebite unele de altele.

In primul rand trebuie cercetat satul, CaCi dinpopulatia actuala a Romaniei 86 la suta erau ta-rani fats de 14 la suta targoveti. Apoi, printreaceOia din urma, erau §i alte nationalitati, pe candoriginara curata populatie romaneasca o for-mau taranii, §i de aceia numai din clasa tara-neasca putea sa apara Ln sfarOt adevarata civi-lisatie romaneasca a timpurilor noua, caci in tara-nime tot mai dainuia Inca aceia ce,forma in trecutcaracteristica poporului romanesc. Taranii alca-tuiau Lisa §i pana Ln clips aceia economicetecea mai In3ernnata parte din populatie, §i chiar Inprovinciile vecine cu regatul Romaniei Romaniirepresintau prin taranime maj)ritatea precumpani-toare. In Basarabia tot elemental romanesc apar-tinea aproape numai clasei tarane§ti ; In Bucovina,el avea numai o foarte mica Insemnatate In clasafunctionarilor §i una §i mai mica In patura indus-trials comerciala. Populatia romaneasca din su-

$i

si

www.dacoromanica.ro

- 147 -

burbiile oraplor din Ardeal §i Banat §i-a Postpastrat In cea mai mica parte ocupatiile agricole,iar in Maramur, precum i In dreapta Dunarii,Romanii erau In intregime tarani.

inteun capitol precedent' am cunoscut viatasateasca la originea §i In basele ei. Ca Intregiretrebuie sa aratam acum ceia ce s'a Introdusnou in aceasta viata, sau, mai bine-zis, ce s'a stre-curat intr'Insa, cacl ceia ce ne intereseaza In acestloc este satul gi locuitoril sal ap cum se gasiauatunci.

Legile politice au influentat viata sateasca, darabia in decursul ultimului veac; incolo, pana aicinu se simtlau de fapt decat Inrauririle culturale alestrainilor cari au trait laolalta cu unele grupe detarani romani. De acela satul romanesc din Ardealsta pe o treapta. mai Inalta de desvoltare decatcel din regatul Romaniei : acolo exista o adevaratastrada a satului In locul drumului murdar si prafosclbipuit dincoace de munti ; paraul care strabatesatul avea stavilare de lemn §i slujia zilnic laspalatul panzeturilor §i a hainelor. Ici, colo, stra-zile erau chiar luminate; ograda era tinuta curat,cate odata chiar pietruita; casa era cladita sana-tos si trainic, avea ferestre mai marl §i era alcatuitadin mai multe Incaperi ; membrii familiei nu maidormiau laolalta cu totii In aceia§i camera ; pe patse intrebuinta rufarie de in in locul obipuiteilesaturi aspre de land. In toate acestea se recu-no§tea Inraurirea de sute de ani a taranilor sa§i,cad in Regat chiar cel mai bogat taran, dacaramanea taran, pastra obiceiurile primitive aletrecutului §i-§i intrebuinta banii numal ca sa.compere pamant, cat mai mult pamant. In Buco-

' Vol. I.

www.dacoromanica.ro

- 148 -

vina, unde au Post imigrat si colonisti din provinciicare se bucurau de o cultura superioara, satulromanesc avea de asemeni o infatisare mai buns,totusi nu putea rivalisa cu satele din partite sa-sesti ale Ardealului.

Legislatia Statului s'a ocupat, cum s'a mai spus,abia tarziu de tarani, si inraurirea ei se poate ob-serva mai bine in Romania veche, unde de la Statse astepta mult si unde at esta tot odata repre-sintantul chemat al nationalitatii romanesti dato-ria o deosebita atentie celui mai insemnat factorat existentei nationale. Inca de prin anii 1830 auInceput Incercarile care tindeau la o rnodernisarea satului. tnainte de epo:a Regulamentului Or-ganic taranul nu fusese tinut In sama de Stat de-cat In calitatea sa de birnic, asa Incat felul luide traiu de pe la 1800 era acelasi ca si la 1400,

poate ca si cel de pe vremea Dacilor.Chiar si Regulamentul Organic, Intru cat se ocupa

de chestiile satesti, urmaria mai ales scopuri fis-cale. Pe basa Regulamentului nu exista Inca unConsiliu comunal, cad la tars nu existau co-mune. Pdrcei labul sau fruntasul satului, care sealegea numai pe cate un an, avea sa adune im-positul personal si sa impiedece fuga birnicilor, siin acest scop el putea sa recurga la ajutorul jan-darmului rural, nou-creatul dorobant. Se cladia ocasa ccu band, o masa si un dulapD, sau se a-menaja una existents, ca sa pastreze intr'insa ac-tele fiscale ale satului. Pe ianga acesta, toti taranii,de la cei mai saraci pana la cei mai bogati, ale-geau din mijlocul for mai multi judecatori, jurati,dupa obiceiul traditional ; acestia faceau dreptateIn micile certuri zilnice, si anume Dumineca si ser-batorile, dupa slujba bisericeasca, intro casaoarecare. In aceste zile se cetiau legile chiar Ia

si

www.dacoromanica.ro

149

biserica sau in cCasa obstii.. Pentru putinele-cheltuieli ale satului, care de regula cresteau nu-mai prin ridicarea birului, prin subventia pentrudoroban(i i prin jalbele fats de instantele supe-rioare, exlsta $i o Casa de bani a lui. Supra-vegherea o avea Insa totdeauna marele proprietarsau arendas, care trebuia sa asculte toate $i satea masurile decisive In toate casurile. Preotul,care in cele mai multe casuri nu putea cleat saceteasca $i tel mult sa scrie, era pe langa ma-rele proprietar conducatorul taranilor.

0 mare piedeca pentru o desvoltare mai de-parte o forma vechiul obiceiu al Romani lor de alocui In mid a tune, cu gospodarii Imprastiatea$a-numitele (Alai sau, la camp, dupa numirea ta-tarasca, Mlle. Cu lipsa de drumuri §i in ierneleaspre nu era tocmal lesne sa se Intretina o le-gatura intre aceste neinsemnate centre, $i pe dealta parte parea o imposibilitate sa atragi pe Ro-mani la asezari mai marl. De aceia se lua celputin In Muntenia dispositia sa se strice caseleimprastiate, acute numai din lemn $i impletiturade nuiele $i care se puteau usor transporta $i sa.le recladeasca de a lungul soselei'.

In curand insa transformarea politica atrasetoata atentia, $i acestor prime reforme nu li maiurmara allele. Constitutia creata in graba primiseputerea legala. in 1866, gasind Insa pe tarani cutotul nepregatiti in vechea for organisare. Partilesatului erau Imprastiate, o mare multime de ograziisolate acoperiau vaile regiunii deluroase $i poa-lele muntilor ; casa era prost cladita $i foarte sa-racacios mobilata ; sosele nu erau nici In sate $i

' Regulamentul Organic (Bucure0 1847), pp. 46, 232, 367, 371, 490i unit; lorga, Studii si doc., I-11, p. 322, no. CVI.

www.dacoromanica.ro

150

mai ales nici intre sate'. Pentru marele proprietartaranii, de and devenisera prin lege proprietari,nu mai erau ocrotitii sai de pans acum, ci nistestraini pe cad- i putea exploata in toate chipu-rile. Cu toate ca fiecare Episcopie i§i avea semi-nariul ei nu existau pe la 1870 mai putin deopt seminarii! , preotul de sat era neinva tat, foarteadesea cu totul preocupat de propriile sale inter eselumesti si se numara une on printre cei mai bunimusterii ai carciumei Autoritatea lui disparuse, sicuvintele pops si fecior de popa erau intrebuintatein loc de cuvinte de ocara. Multi membri din cla-sele inalte n'ar fi primit in salonul for pe preot,cad el era socotit printre plebea de and. Catevascoli primare se intemeiasea datorita ingrijirii luiM. Kogalniceanu, dar ele nu corespundeau de locmenirii lor, cad in mijlocul acelei marl miser'' siacelui intuperec invatatorul imbracat orasenestedespretuia pe terani, fiind el insusi la randul luidespretuit la Curtea boiereasca2. bar partidele po-litice isi risipisera multi ani de- a randul pretiosultimp in zadarnice lupte de calomnii! $1, dupace ele se unira pentru a combate pe Cuza, detersterii o Constitutie facuta dupa model frances sibelgian.

Pentru teran ea cuprindea cateva lucruri bune:

1 Inainte de 1861 tara avea numai 727 chilometri de sosele; in Mol-dova cele mai multe erau dupa vremea lui Mihail Sturdza ; in cei Baseani urrnatori se mai construira cam numai pans la 100 de chilometrianual (Odobescu, Notice, p. 7). Posta regulata ajunse in maim Statu-lui Inca. supt Cuza, dar numai In ce priveste scrisorile interne, si tot asacu telegrafia, introdusa in timpul ocupatlei austriace (1854-1856) (ibid.,PP. 9-10). Acum Romania avea o retea de sosele de 20.000 de chilometri.Cf. Bracket, o. c., p. 55; [Nestor Urechin Les routes de Roumanie(Bucuresti 1900). in anul 1879, lndata dupa intemeiarea Uniunii postaleuniversale, si Romania se alipi la ea. Reteaua telegrafica avea acum 7.000de chilometri. in Maiu 1905 infra In activitate legatura cablului Constanta-Constantinopoi.

2 V. lorga, Istoria invatornantalui romone'sc, Bucuresti 1928.

www.dacoromanica.ro

151

se alcatuise comuna cu un consiliu comunal auto-nom si cu un primar ales, precum $i un notar, careingrijia de tinerea registrelor, si vatti pi ; exista deacum In colo primarie si arhiva a comunei. Repar-tisarea impositului si strangerea lui fu luata dinman functionarilor Statului si incredintata per-ceptorului ambulant. Preotul nu mai tinu registrelestarii civile, ci be lua notarul. Felul de cugetareliberal, progresist al reformatorilcr imprumutaseodata cu litera Constitutiei francese si anticleri-calismul frances, indreptatit istoriceste acolo, siera prin urmare dusmarios fata de preotul de sat,ingrijindu-se putin de adanc-inradAcinata credintaortodoxa a teranului. Preotul nu mai trebuia safie de acum nimic decat preot, si chiar pentru oo mai buns educatie In numeroasele seminariiproaste nu se luara mai de loc masuri. Pe dede alta parte marele proprietar ramase tot cel pecare-I stim, cu toate ca legal el nu mai represintaniciun tel de autoritate fata de terani. Chiar sicel mai mic drept de jurisdictie se lua satenilor,juratii disparura si reaparura abia mai tarziu suptun alt nume (judecatori comunali) $i cu drepturimai mici. Noile call de legi nu scutira pe te-ran nici de cea mai neinsemnata parte din incurca-tul drept roman°. napoleonian, Imbracat Iii formefine apusene. Se pastrara pana $i expresiile luijuridice, care erau si au ramas nepricepute pen-tru teran. In loc de a Introduce folositoarea ins-titutie a judecatorilor ambulanti aveau aoar peperceptorul ambulant I , constransera pe teran,chiar pentru cele mai neinsemnate certuri, samearga la oral, unde se gastau e judecAtoriile depace si tribunalele. Aceste certuri priviau mai

I Instante mai inalte erau Curtile de Apel, Curtea de Casatie si Curteade Conturi.

www.dacoromanica.ro

1.52

mult stapanirea pamantului si pentru a le impie-deca ar fi fost nevoie de stabilirea cadastrului. Nu-mai incet de tot s'ar fi putut alcatui acesta printr'omunca continua, dar abia In anti din urma s'au fostgandit la indeplinirea lui ; la urma planul a fostparasit, caci asa ceva ar fi necesitat cheltuieliuriase, pe care Cara nu le putea suporta.

Astfel viata sateasca se Imparti in fiecare dincele peste 3.000 comune nou create' in trei parti.Cea d'intaiu o formau teranii, cari erau saraci siinculti si nu erau In stare sa priceapa drepturilesi datoriile lor ; numai acei cari dupa Introduce-rea serviciului militar obligatoriu (de la 1872) slu-jisera supt drapel, stiau ce inseamna Statul $iseful sau cel pin pe acesta din urma ! Eiurau pe notar, care facea pe boierul si In celemai multe casuri ii Insela cu nerusinare ; nu aveaunicio Incredere In primarul lor, care li era impusde Guvern, adeca de partidul de la putere; cre-deau cu tarie In pre vederea divina, In sfintii fa-catori de minuni si despretuiau pe preot; in sfar-sit considerau scoala, care acum, in urma legit ins-tructiei din 1865, copiata mecanic dupa cea fran-cesa, sa Incetatenia tot mai mult, ca un mijlocdracesc pentru ca sa-i lipseasca de fortele co -piilor mai marl, atat de necesare la munca pemicul ogor at familiei sau pe intinsele proprietatiale boierului ; numai taranul mai chiabur laudaaceasta scoala a raului, lacomului Stat, iubitor depersecutii, de oare ce printr'insa fiul sau se puteaMalta la situatia comoda de boier care nu facenimic" si gusta toate bunurile de pe lume.

A daua grupa soziala a satului o forma preo-

' Cu privire la numele for si partile for componente sa se compareIndicatorul comunelor urbane .si rurale din regatul Romaniei (Bu-curesti 1896).

www.dacoromanica.ro

153

tut gi invatatorul, cart se socotiau ambii ca func-tonari. Preotul era intro masura multamit : elavea de nevasta o fata de taran, care- I servia cape un stapan, isi cumpara casa si pamant, ade-sea isi insusia si pamantul bisericii si se bucurade multe venituri, la care n'ar fi renuntat nicio-data. In unele casuri el era tot odata si invata-torul satului. Invatatorul obisnuit era crescut laScoala Normala din Iasi sau Bucuresli si se stricaseune on prin cetirea presei de opositie si de sensa-tie ; era nemultamit cu posilia sa, plsmuia pe preot,adesea isi amara viata cu visuri socialiste sau sededa la vitii. Preotul si in% atatorul traiau de obiceiurau unul cu altul si doar imprettna cu notarul re-presintau autoritatea laica, cea spirituals si cul-tura.

La Curte trala numai marele proprietar. Numaiputini membri ai a:estei clase petreceau la taramai mult decat lunile de primavara si de vara,pans la sfarsitul culesului. Toamna si iarna insa,cand taranul fara ocupatie vegeta in odaia sa inchisasau in carciuma, boierul se deda la placeri gl laviata politica, sau ple in calatorii. Arendasulfacea tot asa, numai cat inteo mai mare masura.Pe ogoarele parasite se aseza zapada de unrnetru, lupii isi asteptau prada ; femeia si copiil-teranului stau pe cuptor, dormiau, plangeau si cosiauacolo ; stapanul insa petrecea in murdara odaie acarciumarului, care da bucuros pe datorie. Pro-prietarul, cum s'a spus, era ocupat alurea ; lui nu ise putea cere niciun slat; la el nu se gasia niciajutor si nici sprijin.

Pe cand se lucra de zor la cladirea Statululmodern, nimeni nu se uita la aceste adancurinenorocite, din care putea sa iasa cea mai mareprimejiie pentru viitor. Abia in al noualea dece-

www.dacoromanica.ro

154

niu al secolului trecut, pe sand o vlqta noua setrezia In toate domeniile vi mai ales o convtiintade sine nemai observata 'Ana atunci, incepusereforma clasei taranevti de catre Statul, acum celputin Intr'o oarecare masura mai binevoitor vimai pricepator.

Ministrului de instructie Spiru C. Haret li revinemeritul de a fi Incept aceasta opera.

In primul rand vcoala primara primi o basasanatoasa. Se cladira peste tot vcoli comode viieftene, vi unii prefects', ca N. N. Saveanu din Putnavi Scarlat VArnav din Constanta, se folosira detoate mijloacele positiei for oficiale vi ale relatiilorfor personale ca sa inzestreze judetul for cu$colile necesare. Se Infiinta In 1896 o Casa a*coalelor, *i din aceasta s'au platit cladirile vcolare;sprijinul Statului, ajutoare de-ale comunelor vtdonatii ale persoanelor particulare marinimoaseadaugira mereu mijloace nova. Aproape vapte sutede *coil noua se deschisera in timp de vase anipentru copiii de terani. Ici vi colo se luara chiardispositii ca elevii sari aveau de facut un drum,lung vi greu sa capete masa de prAnz la *coals,In schimbul unei plati neinsemnate (5 10 bani pezi) sau pe socoteala amintitelor persoane particu-tare (confine fcolare). Din venitul monopolululcartilor de vcoala se crew un fond ca sa procurecopiilor fara mijloace carti vi haine. Pe de altaparte se luara masuri mai energise ca sa se ma-reasca frecventarea vcoalelor, dar, cu toate ca.Ministeriul dispunea atunci de peste 4,900 de inva-

1 Tara se Impartia in 32 de districte sau judete, care erau administrate-de numitul prefect in unire cu un Consiliu judetean ales gi un ComitetPermanent at lor. Mai inainte erau gi impArtiri administrative inferioare,plafi sau plaiuri (la munte), cu un subprefect ca loctiitor al prefectului;de la 1904, s'a pus peste mal multe comune un inspector comunal. V.,pentru toata dispositia administrativA, Aurel Onciul, Dreptul adminis-irativ roman (Viena 1900).

www.dacoromanica.ro

155

tatori, cari capataSera cu totii in qcolile normaley-- din pacate schimbarea de guvern savarOta in1905 li-a pagubit organisarea o desavar§itacultura moderns Si practica, erau necesari insacel putin 11.000 pentru ca sa dea gi in sate pa-nea zilnica a culturii, dar budgetul Statului nuputuse intrebuinta pana atunci mai milt de §asemilioane pentru invatamantul rural. De aceia s'arecurs la un expedient §i s'au grupat copiii dinCele cinci clase in trei divisiuni: cea d'intaiu, aincepatorilor, frecventa coala numai in ceasu-rile d'inaintea pranzului, pe cand celelalte douaprimiau instructia dupa pranz. Programa s'a sim-plificat simtitor, dar s'a adaugit cultura rationalea pamantului, mai ales cultura legumelor, i multidin inva tatori, buni tarnplari §i impletitori de co-tiri, imparta§ira elevilor for cuno§tinli folositoare

de industrie casnica *i lucru manual. Daca acestminunat invatamant practic ar fi fost continuat §idus mai departe cu acela§i zel de urma*ii lui Ha-ret, retras din nefericire a doua oara din motivepolitice, cele aproximativ 4.000 de coli ruraleale inapoiatului, dar de altfel foarte cumintelut§i intreprinzatorului taran din regatul Romanielar fi ajuns la cea mai mare prosperitate.

Rapede, dar firesc s'a realisat programd noululinvatamant primar inteun mod original, potrivitcu imprejurarile locale. invatatorii se adunau inzilele libere in ap-numitele cercuri culturale",pentru ca sa se sfatulasca impreuna asupra ches-tiunilor de pedagogie §i luminarea poporului ; ta-ranil erau poftiti §i el, i acum, cand caOigaseraincrederea ca invatatorii indeplinesc o munca se-rioasa, veniau bucuros §i se intorceau acasa cusfaturi folositoare. Ministeriul publica o revistacu titlul Albin', menita absolventilor §colilor

www.dacoromanica.ro

156

primare, si societatea Steaue, in fruntea careiastateau Haret si administratorul Domeniiloz Co-roanei, I. Kalinderu, oferia pe pretul de 15 banicart' bine scrise, cam de 100 de pagini, care ras-pAndiau cultura si se vindeau bine. S'a fost emischiar parerea de a se infiinta teatru pentru tarani.

Invatatorul s'a aratat ca persoana destoinica sainvieze la sate intereseld sufletesti $i pe celeecono nice. i preotii cari parasiau acum noileSeminarii nu mai erau de cat doua cu o cut-Eura mai bana si cari de la legea din 1893 erausiguri de o leafs stabila de la Stat, isi faceauadesea datoria, cu toate ca li sta in cale, impie-decAnd $i pagubind, amestecul clerului inalt, careadesea facea politica si niciodata nu voz0a sa secoboare In popor. Episcopii erau mai mult preotidin Buzuresti si Iasi, cari dupa moartea sotiilorfor au fost trecut la viata calugareasca numai casa urce Scaunul episcopal. Daca 41 *new.' sco-put, ei aduceau cu dansii tot felul de amintiri dinviata, relatiile for cu rudele, prietenii si protectorii,si adesea $i datorii contractate ca sail satisfacaambitia. Din calugarii obisnuiti, cari foarte adeseavegetau despretuiti in conditii miserabile, in igno-ranta, lene si vitiu mult mai curata era viatanumeroaselor maid, mai mult vaduve sau fetesarace de Cara , nu se puteau lua episcopii Bi-sericii romAne, acum de la 1885 de sine statatoare,cautozefalaz. Statul si partidele politice, carehotarau Si in aceasta ramura a vietii nationale,aveau datoria sa reformeze complect Biserica siin ce priveste elerul superior 1.

I Raportul lui Haret atre Rege (Bucuresti 1933), aparut si in fran-tuzeste supt tltlul . Rapport adresse a S. M. le Rol sur Pactivite duMirnstre de ('Instruction Publique et des Cultes". Asupra Bisericli cf.scrierea oficialA, Biserica ortodoxii fi cultele straine din Regatul_roman (Bucuresti 1904).

www.dacoromanica.ro

157 -

Invatatorul 1§i faces mai mull cleat datoria,iar de mica lui leafs nici nu putea fi vorba. Luise incredintase §i combaterea alcoolismului. El ajun-sese conducatorul satului §i ar fi fost Intr'un gradmai mare, daca partidele ar fi voit in primul landsa renunte la numirea din motive politice a .re-visoi ilor scolari) §i la favorisarea proprietaruluiin dauna Invatatorului. El luase parte predomi-nanta la formarea Bancilor populare. Inainte1890 nu exista niciuna ; camatarul era din potriva.singurul creditor. In anul 1891 se crew din initia-tive particulars prima Banca in marele sat Urzi-ceni (jud. Ialomita). In cei §apte ani urmatori semai Infiintara Inca douazeci, dar isolate: nu era.Inca o organisatie care sa le unifice. De and InsetHaret acordase acestei mi§cari sprijinul sau, seInflintasera numai in §ase ani peste o mie de band,In care se adunau economiile a 80.000 de membri ;ele represintau un capital de 8 milioane, aceastasums avea pentru neamul romanesc o mai marevaloare decat cele 200 de milioane de capital straincare s'au fost varsat In industria creata artificial. Peurma, in anul 1903, prin silintile tinerilor liberali-democrati se obtinuse formarea unei Case cen-trale a Statului, la Bucure0. In fiecare an ave au loc-congrese ale membrilor Consiliului de administratieal Bancilor populare, care deveniau astfel marladunari ale invatatorilor §i preotilor de sat. Im-partirea de mijloace de hrana teraniler In cursulultimei crise se facuse prin garantia Bancilorpopulare, Inca In alte privinti au contribuitele cu folos la combaterea foametei. Tot for ei sedatore§te a la ultimele arendari ale moOlor par-ticulare §i ale Statului ob§tile sate0i au pututajunge arenda§i, §i anume In douazeci §i doua de

vi

vi de

vi

st

www.dacoromanica.ro

158

casuri 1. Nu este un mai bun platnic de cat ta-ranulu, spunea autorului unul din cei d'intaiu marlproprietari, care 1§i da bucuros in arenda mosiaobsti(or satesti.

Se cuvenia invatatorului pentru, munca lui unmai mare rol politic, o mai mare influenta In ad-ministratia satului, ale carui interese le repre-sinta mai bine el, singurul om cu carte, decat ceimulti, ignorant'. Invatatorului si preotului, poatesi unui represintant at marii proprietati trebuiasa li se acorde neconditionat un vot in Consiliul co-munal. Alegerea din nou a Intregului Consiliua fiecare patru ani si disolvarea lui cand par-tidele se schimbai la carma Statului, aceastainsemna o imposibilitate de a introduce In sat omai buns gospodarie. Daca nu voiau sa se pro-voace not migcari tarane§ti, trebuia sa se ajutesatele spre o stabilitate si sa li se acorde pe multiant o munca linistita, tacuta, intro pace launtrica.

daca pe langa acestea marele proprietar ar fiputut fi recastigat la chemarea sa fireasca ca a-gricultor, daca War fi vroit sa-si aleaga politica drepttel mai Malt tel al vietii si ambitiei sale, daca ar fiqtiut sa priceapa comunitatea fireasca a intereselorsale cu acelea ale micului sau vecin si muncitor,atunci abia Romania, care nu se putea sprijini cle-cat pe sate, ar fi avut o basa sigura pentru viito-rul ei.

Aceasta ideie paruse de fapt sa fie recunoscutaca dreapta de multi politiciani romani conduca-tori. Ministrul de Interne din ultim 11 MinisteriuSturdza, V. Laszar, propusese o n ua oranduirecomunala, a carii cea mai insem ata inovatie

1 V. G. Dumitrescu-Bumbegti, Cdlauza &Mellor populare, Bucuregti1904), precum gi lucrarea fratilor PAtrAgcoiu (Bucuregti 1903), Studtuintroductiv asupra bancilor populare.

Si,

www.dacoromanica.ro

159 -

consta in formarea de .Sfaturi sate§ti.. Populatiaunei ob§ti se Impartia astfel in mai multe sate

administratie proprie, caci numai putine sateerau In stare de a forma singure o comuna §i a ointretinea. Pe cand Consiliul comunal I§i tinea §e-dintele in satul principal, fiecare sat isolat 1§i avea§i o administratie proprie, de cu un cerc deinfluenta mai restrans. Insa propunerea aceastaprimise multe prefaceri nu prea fericite §i multerestrangeri, iar in lupta interns ce continua Intrecele doua curente din partidul liberal, autorul eia fost mutt indqmanit §i a putut strabate numaifoarte cu greu. Astfel nu s'a obtinut aceasta noualege originala, planuita cu indrazneala, care ar fi fostnecesara pentru a face sa se nasca un sat atcum it doriau patriotii roman'.

Supt M nisteriul lui Lascar se luase In sfarOt ma-suni ca sa se acorde satului o mai buna ingri-jire igienica ; lui i se datore*te infiintarea primelor.infirmerii wale. Aceste modeste institutii aucontribuit In masura simtitoare la combatereabolilor molipsiroare, care rapiau pe an in satemii de copii (20% mai mici de un an, 16% Invrasta de la 1 pans la 5 ani) care Impledecauo inmultire a populatiei considerabila in raportcu numarul nWerilor. Din nenorocire lipsiau §iaici nu numai banii, ci mijloacele medicate ne-cesare, caci agenfii sanitari pricepeau foarte pu tin,din misiutlea for *i nu inspirau mare Increderepopulatiei. La acestea se adaugia §i nestatorniciaImprejurarilor politice, care Impietase de curand§i In acest domeniu al reformei. De aceia multavreme Inca a fost chemata la patul bolnavuluibaba cea megera cu buruienile el. Printre medi-ell platiti de Stat §i cari stateau cu Statul Introrelatie asamanatoare aceleia din celelalte jars de.

-cu

*i

§i

pi

pi

www.dacoromanica.ro

- 160 -

cultura, numai generatia mai tanara poseda ade-varata iubire de oameni si un patriotism curat.Multi din medicii mai tined meritau toata lauds;ici colo ei participau si la .Cercurile culturale, siincercau sa indrepte pe tarani spre combatereachiar de catre el a bolilor obicinuite si sa-tobisnuiasca cu masurile preventive. Pelagra (30 demil de bolnavi), malaria, alcoolismul, tuberculosa sisifilisul aduceau cele mai marl pustiiri.

** *

In provinciile locuite de Romani, care incunjurauregatul Romaniei, satul romanesc sta, ce-i drept,supt o administratie straina, dar avea cu toateacestea o viata economics si culturala proprie.

Peste tot, In Basarabia ruseasca, in Bucovinaaustriaca si in partite ce tineau de Ungaria, pentrua lasa cu totul la o parte insulele mai mici roma-nevi, autoritatea administrativa a satului si justi-tia se slujiau de o limba straina, care nu era price-puta de cei mai multi Romani, pe cand altii opricepeau si o puteau vorbi numai putin. Notarulcomunei sau functionarul care Indeplinia sarcinaaacestuia trebuiau de aceia sa fie aproape totdeaunastraini, dar in Consiliul comunal erau bine re-presintati Romanii, cari-si alegeau dese on prima-rul din mijlocul lor.

Relatiile cu marea proprietate si cu capitalul nuerau peste tot aceleasi. Tatanul basarabean erafoarte indatorat la Evrei si Greci si atarna Incamult de boierul sau cmoldovenesc, sau de urma-sul sau legal rus, grec sau chiar evreu. In Buco-vina relatiile cu proprietarul erau aproape aceleasi ;dar Evreul care intr'o singura persoana era pro-pinator (carciumar), perceptor, consilier comunal,arenda§ al impositelor publice si, cu toate bancile

www.dacoromanica.ro

161

populare, si camatar, avea in mai mare mastira inmana sa satul si ducea pe locuitorii acestuiaincotro vroia el, pe cand in Basarabia legea opriade la excese. In Maramuras In aceasta privintaera tot ca in Bucovina, mai putin totusi in Ardeal.In aceasta din urma 'provincie si influenta mareluiproprietar abia se observa.

In ce priveste conditfile culturale, invalatorulera In Basarabia un Rus sou un «Moldovean. ru-sificat. Scoala ruseasca nu forma insa nicio primejdiepentru pastrarea nalionalitatii romane, caci eaLinea numai cateva luni pe an si avea o_ duratanumai de trei ani ; afara de aceasta invatamantulera atat de defectuos, Incat niciun scolar romannu putea invata sa ceteasca si sa scrie, fie ma-car cat de cat, limba de Stat. Teama guvernuluirusesc de o adevarata luminare a poporului searata deci pentru Romani, ca nationalitate, de celmai mare folos. Preotii invatau in seminariul rusescdin Chisinau, capitala provinciei ; episcopul forera Mitropolitul Basarabiei si exarhul sinoduluirusesc, si de pe la anus 1830 Incoace a Post maitotdeauna un Rus. Dar, de oare ce turma sufle-teasca nu pricepea limba ruseasca in unelecasuri contribuia poate la aceasta si o mica scan-teie de iubire pentru mai marea patrie pierdutasi niciodata autorul a cestei carti n'a auzit acolo pro-nuntandu-se cuvantul «Moldova. fara sa se fiexprimat printrinsul o adevarata iubire preotiise slujiau foarte adesea In. mod tacit, cel putinpentru predica, de limba emoldoveneasca.. Maiin urma, datorita ultimelor tulburari politice dinRusia, se dase incuviintare de a se tipari cartibisericesti romanesti, dar numai cu litere chirilice.In Biserica Basarabiei prin urmare aceasta limba,nu s'a stins cu desavarsire.

11

www.dacoromanica.ro

- 1.62 -

In Bucovina indepliniau slujba de invatatori lasate elevii colegiului perfect organisat de la Cer-nauti, in care instructia era impartasita In limbagermana. Invatamantul limbii si literaturii romanese facea acolo cu multe lipsuri. Tinerii acestia eraubine instruiti si silitori, nu aveau insa nici curaj, nicioriginalitate, iar in sat jucau un rol neinsemnat.Mu lt mai stimati erau preotii, cari aveau venituribune si aduceau cu ei din Seminariul de la Cer-nauti sau de la Facultatea de Teologie de acolocunostinte solide teologice in sens strict ortodox.Bisericile erau peste tot foarte frumoase, intocmaica acelea care s'au fost,cladit In ultimul time' grinsatele din Muntenia, dar nu atat de frumoase cavechile cladiri din Regat, in felul carora si Buco-vina avea cateva superioare exemplare. Pentrupastrarea for in buns stare arhitectonica se purtabine de grija aproape peste tot, si era o adevarataplacere sa vezi chipurile bine legate si inalte aletaranilor intunecati, cu lungile for plete si in celemai multe casuri cu ochii negri, in lungile forcojoace si cu inaltele cizme, ascultand plini de cu-viinta si seriosi slujba bisericeasca indeplinita cuevlavie. In manastirile de care Carmairea Ingrijiadestul de bine, dar niciodata cu uri aturnit sen-timent de pietate fdta de trental moldovenescunele au fost restaurate chiar destul de ingrijit,cu toate ca totdeauna foarte impestritat traiauckti ;a calugari modesti, mai rar virtuosi, cart dealtfel se puteau asamana cu cei din Regat. Darblajinii preoti invatati, cari une on aveau atat demulta pricepere pentru cultura si stiinta, acestipastors sufietesti iubiti chiar ici si colo de terani

ascultati cu atentie invatasera in scale for inspecial credinta fats de dinastie, si de ortodoxie,si aceste seatimente ei be puteau exprima tot atat

pi

www.dacoromanica.ro

- 163 -

de bine ruseste ca si romaneste, cel mai bine Insapoate nemteste. Pentru pastrarea constiintii roma-nesti, pentru raspandirea literaturii romanesti sitpentru Imbogatirea ei, ei nu faceau nici pe departe,.cum era si usor de Inteles in astfel de Impreju-rani, ceia ce ar fi putut face. Mitropolitii din Bucovina au fost pana atunci Romani: cinstitul ba-tran pastor sufletesc, dr. Vladimir de Repta, maiInainte profesor universitar, !ilia tisa in cel mai maregrad calitatile si defectele clerului sau. Inainte denumirea sa ca Mitropolit Carmuirea inviase in.favoarea lui episcopatul de Radauti, dar numaica episcopat de titlu. Mitropolitul era incunjuratde un consistoriu de preoti romani $i ruteni ; elnu era si nu se simtia Insa de loc cap al uneiBiserici autonome. Toate hotararile lui aveau ne-voie, din potriva, de consimtimantul Carmuirii, iarbogatul fond religionar era administrat de Stat,fara vre-un control din partea lui $i era Imre-buintat nu numai pentru scopurl bisericesti $i cuatat mai putin pentru scopuri nationale romanesti,cu toate ca acest fond era o danie a vechilorDomni $i boieri ai Moldovei.

In Ardeal si Ungaria, din contra, clerul aveao putere insemnata prin aceia ca-si adminisrrasingur bogatia si se bucura de o mare indepen-denta ; de aceia el era in stare sa exercite o In-raurire foarte insemnata asupra tuturor ramurilorde viata romaneasca, $i el dispunea de toate sco-lile romanesti, numai cu un slab control al Statu-lui, cu toate ca acesta se pregatia la un mare atacvictor. Pacatul era numai ca, in urma evenimen-telor religioase din veacul al XVIII-lea, Romaniierau despartiti In doua lagare dusmane, in Bise-rica ortodoxa sau greco-orientala, de care atArna

www.dacoromanica.ro

164

rnajoritatea populatiei romAnesti, si cea units sawrorriano- catolica.

Cea d'intaiu capata un Mitropolit abia cu Sa-guna. Saguna daduse acestei Biserici si minunataet organisatie populara, detain ata de protivnicisupt motivul ca ar ft calvineasca. Un Consistoriu,In care se primia si laici, sta alaturi de Mitropolit,si tot asa cu sr fraganii lui din Arad si Caransebes.In Sibiiu, resedinta Mitropolitului, precum si in Leledoua resechnte episcopate, existau Seminare, dincare iesiau lot' preotii ortodocsi ai satelor roma-nesti. Acolo se bucurau de o instructie care, con-form cerintilor Statului, ti ajuta chiar la invatarealimbii unguresti ca limba strains; se ocupau insasi de limba st literatura romana, daca nu si cuistoria Romanilor, caci aceasta nu era ingaduita.Invatatoril erau cu totii buni Romani, in parte chiarapostoli entusiasti ai neamulut tor, iar tanarul clericcetia carp §i gazete nationaliste. El intra in camerasa cu constimta ca vine la fratii sat mai putin cult"ca sa-i fereasca de primejdioasa Instrainare desentimentele nationale $i facea slujba bisericeascaIn limba romaneasca. Din clipa in care intra In slujba

Si aceasta se potrivia si pentru pre otii uniti, elera cel d'intaiu om din sat si avea mult mai multarre'ere cleat toti Ungurit $i Evreii ce stau inslujba guvernului. Veniturile preotului erau in ge-nere foarte bune, $i un mic capital se aduna incursul a catorva ant in manile popes ". Familia luioferia taramlor o pada de activitat , cultura simultamire ; fill preotului erau de cele mai multeon cei d'inta u in scoala satului. Si acolo, in sco-lile co lfesionale" intretinute de Btserica, nu luc aun dasman, !lid un rival sau pizalas al p of lui,cu toate ca invat torul era prost platit ci un re-presintant, ba adese on un coleg de Seminariu at

www.dacoromanica.ro

165

pop.i, care era crescut in aceleasi idei $i se in-china aceluiasi ideal inalt. Preotul $i invatatorulimpartasiau taranuiui cultura, Ii dau sfaturi bunesi indicatii politice la alegeri $i la nevoie it ajutausa faca un imprumut la una din cele nouazeci deband ale Romani lor ungaro-ardeleni 1

Biserica romaneasca units din Blaj capataseceva mai inainte incoronarea prin infiintarea unuiScaun metropolitan. Finul, invatatul, activul si vioiulMitropolit Victor Mihalyi de Apsa, care se trageadintr'o familie nobila din Maramuras, era capulB sericii, careia ii aparlineau nu mai putin de treiepiscopate si anume acela din Gherla, in collulnord- rasaritein at Ardealului, din Oradea-Mare Si'din Lugoj. Veniturile acestea erau cu mutt maimarl decat acelea ale episcopilor ortodocsi, caciaceasta B serica favorisata si sprijinita mai dinvreme de Stat dispunea $i de multe danii, pecare le oferisera Habsburgii veacului al XVIll-lea,§i astfel de ex. Mihail Pavel, un fiu de taran, aputut in lunga sa activitate preoteasca la Oradea-Mare sa adune o mare avere, pe care de altfela intrebuintat-o numai in scopuri culturale $i debinefaceri, devenind astfel cel d'intaiu ctitor atneamului sau in ultimele decenii. Din acele ye-nituri $i din daniile celor de o credinta, carsformau un milion, traiau preotii uniti $i se intreti-neau scale primare. In Seminariul din Blaj si totasa in alte cateva ale Bisericii unite scolarii seinsufletiau pentru dogma istorica romans $i nu maiputin pentru neamul romanesc. Numai foarte pu-tini preoti cultivau prin exceptie 'invechitul idealfanatic at econfesionalismuluiD si astfel de pastorisufletesti, cari slujiau Mtn' pe Papa $i numai in

V. asupra acestor band un articol in revista bucure§teana Le mou-vement Economique, anul 1 (1904-1905).

www.dacoromanica.ro

166

al doilea rand natiunea lor, aveau numai putinatrecere, caci un zel mai nobil anima toata roma-nimea Ardealului, pana jos la tarani.

Impotriva scolii romanesti lupta de mult Statulunguresc, care lucra pentru cunoscuta c.ideie deStat. maghiara. Concurenta scolilor primare culimba de predare ungureasca, mai bine organi-.sate, a smuls intr'adevar cativa elevi scolilorromanesti, dar si acestia ramasesera in marea lormajoritate tot Romani, cu toate ca isi insusiseralimba ungureasca destul de bine. Cei mai multicopii se duceau insa la scoala neamului lor, alimbii lor materne si a religiei lor. Numai putiniinvatatori romani trecura in slujba Statului si eraude acela aspru criticati de consangenii lor. incer-carea de a Inflinta in tinuturile locuite de Romanimulte gradini de copii cu limba de predare ungu-reasca n'a avut un succes prea stralucit; din po-triva, Romanii isi facusera si ei ici, cob in orasegradini de copii de-ale lor. 0 mult mai grea lovi-tura ar fi fost legea instructiei planuita de minis-trul Berzeviczy, dar el cazuse odata cu Minis-teriul Tisza jertfa ultimelor alegeri. Dupa pla-nul acestuia se acordase un mult mai mare rolinvatarii limbii unguresti in toate scolile confe-sionale, si se prevedeau masuri severe pentru ase exercita un control mai eficace. Exista maiales teama ca supt apasarea unei astfel de legimulte scoli primare romane nationale erau sa fieinchise, dar, de oare ce taranul traia printre altitarani tot de neamul sau, locuia asa de isolat siafara de aceasta in cele mai multe tinuturi aleArdealului nu existau aproape de loc Unguri, nuera deci nicio primejdie ca Romanul, numai peurma constrangerii la frecventarea unei scoli stra-ine, sa fi putut uita propria sa limba. Guvernul,

- -

www.dacoromanica.ro

167

pentru a- $i atrage cativa preoti, oferise cleruluiromanesc de ambele religii o leafa de Stat, carea $i fost primita de unii; daca totu$i prin aceastase puteau influenta sentimentele rationale ale a-cestora, ramanea foarte indoielnic. Cu privire laautonomic Biserlcii unite, ale carii precepte $i or-ganisatie concordau in unele puncte cu ale Bise-ricii catolice a Ungurilor $i ai carii conducatoriau luat parte chiar la sinoadele acestora, s'au $idat pe fata temeri 1.

In afara Regatului oraple aveau o insemnatatecu totul secundara pentru Romani. In Basarabiase gasiau Romani mai mult in mahalale, pe candin centrul miserabilului, murdarului $i inapoiatuluiora$ numai capitala Chi$inau era in parte pie-truita $i luminata locuiau numai saraci negus-tori evrei $i mandri functionari ru5i. Nici macarun singur targ n'avea In majoritate populatie ro-maneasca.

In Bucovina ora$ul sau targurile care sanianaucu el formau aproape exclusiv un punct de spri-jin pentru Evreimea care navalia cuceritoare; micidugheni cu activi negustori murdari de cea maisaraca specie erau podoaba for reala. Functionarii,cari apartineau tuturor nationalitatilor Imperiului,dar mai ales celor reoresintate In Galitia, locuiauIn cele mai bune case. Nobilul sta mai mult lamo$ia lui $i avea In ora numai o casa de des-cindere. Astfel micul Evreu era peste tot stapan:In Cernauti numarul ecetatenilor nemti' de cre-dinta iudaica trece peste 17.000, pe cand nicioalts nationalitate nu atingea un numar de sufletede 10.000 $i Romanii ca $1 Polonii numarau numaiceva peste 7.000. In Sadagura, un targ care trecea

1 Bunea, Discursuri, Autonomia bisericeasca, diverse (Blaj 1903),p. 141 si urm.

www.dacoromanica.ro

168

drept loc sfant, nu numai pentru Bucovineni, cisi pentru Galitieni si Evreii moldoveni, locuia Inmijlocul tovarasilor lui de credinta, cari it adorau,un mare rabin, un fiu al lui David".

Potrivit cu ConstItutia din Bucovina, Cara aveao Dicta basata pe alegeri. Din cei treizeci si unulde membri ai ef, zece erau alesi de marii proprie.tari, doisprezece de sate ski sapte de orase. fnsa,cum s'a spus, Romanii nu jucau acum niciun rolin orase, si de aceia acestea ni,ci nu erau repre-sintate in Dieta de Romani. in sate Slavii de di..ferite nuance aveau acum, ce-i drept, majoritatea,dar o majoritate foarte neinsemnata, care nu seobserva in Dicta. Numai marea proprietate erain parte ro-naneasca.

Boierii marl si mici aveau mai mutt vederiaustriace si tineau mortis Ia privilegiile for poll-tice si sociale. Numai unit din ei, ca familia Hur-muzachi si Flondor, aratau oarecare interes pentrunatconalitatea for si pentru cultura romaneasca.Un om ca Nicolae Vasilco trecuse la Ruteni si ajun-sese unul din sefli for cel mai cu vaza ; cniinenisa nu ma intrebe», a spus el odata in dicta, «ceam Post, ci numai ce Ant acumb... pentru v'ataromaneasca in total, cei de aid n'aveau aproapenicio inclinare, si trecuse de malt vremea candcase Harmuzachestilor din Cernauca, care dealtfel acum se afla pe mana Evreilor, forma lo-cal de intrunire al tuturor nationalistilor romani,cari scapau aici de urmaririle din Hrdeat si dinMoldova. in cercurile inalte romanesti din Buco-vina Romania insasi era privita cu o indiferentadin ce in ce mai mare, sau cu despretul obisnuitla functionarii austriaci. Cand regele Carol inteocalatorie se opri cateva clipe la gara din Cernautisl tinu cerc CU numeroasele persoane presente,

- -

www.dacoromanica.ro

169

i se daduse de catre baronul Mustatza (de ori-gine greco-moldoveneasca), caruia regele ii vorbiseromaneste, caracteristicul raspuns: «Santem cres-cuti nemteste, Maiestate., din care pricing Suve-ranul roman, jignit se departase de el.

Dap& cele spuse, ni putem inchipui cat degreu avuse de luptat partidul romanesc in Bu-covina; el nu putuse castiga nimic si abia fsi pu-tuse apara ce avea. Din clasa romaneasca mil -lo Ae nu se nascuse Inca pana In al noualeadeceniu at veacului trecut niciun singur conduca-tor. Mult iubitul de catre tarani dr. G. Popovici,care adusese patina viata in aceste cercuri ferine-cate die lenei si vanitatii, trecuse in timpul dinurma in Romania, unde era sa fie ajuns de o cum-plita nenorocire, si tot asa ziaristul nascut inArdeal, G. Bogdan-Duica, care prin ziarul parti-dului national trezise pricepere pentru interesemai inalte si pentru cultura. Urmaririle sistematicesi confiscarile gavernului local supt guvernatoruldusman Romamlor, Pace, scoborasera presa roma-neasca 13 reviste speciale bisericesti, cum era«Candela, care aparea de mult in romaneste siruteneste, salt la mici organe palide, care apareaunumai de d ma on pe saptamana, ca lute dece-data tara glorie: «Desteptarea.

Asa statea cu politica romaneasca cand tanaruldirector de banca de pe atunci, dr. Aurel Onciul,care ca scriitor se manifestase printr'o buna lucraredesnre «Starea constitutionala a Romanieib $i cajurnalist prin szoaterea 4 Privitoruluk un indraz-net organ critic, dar foarte putin raspandit, seintorsese din Briinn in patria sa, Bucovina. Elvoise sa- si faca o cariera politica $i de aceia nuse dete indarat nici de la cele mai violente ata-curl impotriva concurentilor sai, ba chiar impotriva

www.dacoromanica.ro

170

RomAniei si a societatii romanesti, pe care o incar-case de cuvinte insultatoare. Programul sau erasa se lege cu Rutenii, sa realiseze o reformsagrara si prin aceasta sa ridice in Cara viata eco-nomico-financiara. Carmuirea paruse ca-I sprijinainteaceasta, si el invinse la alegeri, mai ales fiindcamulti preoti si Invalatori, carora li fagaduise oleafa sau venituri mai marl, votasera pentru elsi prietenii lui Dupa biruinta boierii capitularain fata adversarului for fara scrupul, si in loculDecteptdrii partidului for aparu ca organ ron anescfaimoasa Vointa Poporului a lui Onciui. Dupa. totfelul de coalitii Dieta porni lucrarea de reforma ;ea a putut fi dusa la un bun sfarsit, statea insaIn afara idealului national si a intereselor neamuluiromanesc,

Aceste fapte ara tau foarte lamurit la ce primejdii e expus un popor cand fara o clasa mijlocie el e alcatuit numai dintr'o boierime maimult sau mai putin decazuta si din bieti taraniplini de invidie si inculti; cu ajutorul puterii nu-merice a acestora din urma, orice om doritor defapte, cuminte si fara scrupul, se putea Malta laun loc de frunte, chiar daca binele intregului neamsuferia prin aceasta.

In Ardeal si in partile romanesti ale Ungarieinu exista o astfel de primejdie.

Nici aid Romanii nu erau stapani pe °rase ; a-cestea, din potriva, apartineau in cea mai mareparte vechii aristocratii burghese a Sasilor produ-catori de comert si industrie, precum si noiifunctionarimi unguresti. Elementele romanesti dinorase le formau, intocmai ca in Bucovina, maimult locuitorii niahalalelor, cari traiau in conditiitaranesti, aici fireste mult mai bune. Asa Brasovul.numara aproape case mii de Schei, cari ocupau.

www.dacoromanica.ro

171 -

suburbia de sus, si printre ei erau multe familii curstare si chiar foarte bogate, Si In vechiul oral.Brasov, care la Romani se numia Brapvechiu, segasiau foarte multi locuitori romani, sari se ocupaumai mult cu mestesugurile. Mutt mai mic era !Lisanumarul Romani lor din clasele de jos la Sibiiu, pl-e-cum si la Bistrita si In alte orate de provincieDin potriva, in mica Orastie ei jucau un rol mare.

0 treapta socials superioara o formau preotii,profesorii mai inalti, advocatii si medicii, ici colosi functionarii de banca. In fiecare oral seun protopop roman, si se intampla une on capentru ambele contesiuni exista un protopop. Unelebiserici, asa de pilda cea neunita a Sf. Nicolaedin Schei, aveau venituri marl, rente si mosii sicontribuiau mutt la desvoltarea vietii romanesti.in °rase. Profesorii functionau la scolile primare-si la seminarii, la gimnasii (in Brasov, Blaj, Beiussi Nasaud), la scolile de comert (numai in Bra-sov) si la scolile de fete (In Brasov, Beius,Sibiiu si Blaj). Ei invatasera la Cluj sau Budapestala Uriiversitatile unguresti, unii chiar la Viena sauIn Germania, rare on si in Romania si trecuseraexamenul de Stat unguresc pentru invatamantul.secundar. Cand nu se alipiau din motive mici ladiferite partide, ei formau ca total un factor foarteInsemnat pentru cultura romaneasca si pentrumentinerea ei pe domeniul national Prin relatiilefor zilnice cu poporul, advocatii, diplomati ai am-belor Universitati unguresti, erau totdeauna Instare sa insufle viata unei miscari politice. Aceastas'a aratat !impede prin aceia ca, dupa ultimelealegeri, cu toate ca de ani de zile incetase laSibiiu activitatea disolvatului comitet national, opritde catre Stat, Romanii, datorita activitatii advocatului la oral si aceleia a preotului la tarn, au

fia.

www.dacoromanica.ro

- 172 -

putut trimete nu mai putin de opt represintantiIn Parlamentul dm Budapesta. In felul acesta s'aaratat un mat mare zel si o mult mai aprinsainsufletire, iar inviolabila solidaritate romaneasca,de la episcop pana la muncitorul cu ziva, se dovediIn mod stralucit. *i la multe alegeri de comitat,adeca la acelea In care se hotarau membrii Con-siliilor comitatense, Romanii au avut mai ales inBanat un bun resultat. Numai ca trebuiau promo-vate in aceasta privinta interesele culturale dinpartea cercurilor romane0 conducatoare din oraseprin societati literare si stiintifice si Intruniri pentruluminarea poporului.

La un rapede proces de maghiarisare intr'unviitor apropiat nu trebuia sa se gandeasca nimeni.-Numai cativa fun tionari de Stat isi tagaduiaunationalitatea si adoptau nume ungaresti, dar insinceritatea convertirii for nu credeau decat doarinteresatii. Casatorii amestecate Intre Romani siconcetatenii straini, ca acelea din Bucovina, erauaici o raritate, si chiar foarte des generatia adoua se Intorcea la nationalitatea parasita detats. Multi Ro nani buni poarta azi un nume un-gure.>c, care a fost impus vre-unuia din stra-rnosii lor.

** *

In Romania propriu-zisa trebuie sa deosebim inceia ce prive0e viata oraseneasca tarp], orasulde pi ovincie si Capitala.

Targul moldovenesc samana In toate privintilecu cel. din Bucovina, numai ca aici Evreul, dealtfel tot atat de murdar, nu se bucura de drep-turi politice mai mari. Strada era tot atat delunga, prafoasa si murdara; se vedeau aceleasidugheni joase, lntunecoase, In care se vindeau

www.dacoromanica.ro

173 -

marfuri ieftene i proaste; taranii schimbau dupaacela§i sistem produse bune ale solului cu fabri-cate proaste; i aici se observa peste tot, pe as-cuns, camata.

La o parte de furnicarul negustorilor saraci, darzgomotqi, functionarul roman traia intr'o casadraguta, cu o gradina in fata; el era un placut ornde societate, dar ceva cam greoiu, §i se deda pre&mult placerilor 0 politicei de partid. Daca aceastadin urma nu 1-ar fi amenintat mereu cu mutarea 0chiar cu destituirea, ar fi Post Si el un bun represin-tant al puterii Statului, dar in imprejurarile acele a,In care numai profesorimea §i functionarii ma/inalti judec8tore0i puteau privi sigur in viitor, eltrebuia sa deie ajutor la ocasie de alegeri, sa-§icause un protector i une on sa- §i economiseasca0 cafe ceva care nu-i venia din leafa, pentrugreul etimp de opositie,. Agitatia politica se faceain acest mic centru supt supravegherea prefectulut,a represintantului sau, care in loc de subprefectajunsese administrator de plasa, §i chiar supt aceaa primarului, folosindu- se de toate mijloacelecinstite i necinstite. Taranul 4i da cele mai multeon votul fara sa fie prea lamurit asupra insem-natatli acestui act §t urma in aceasta adesea, do-rinth funclionarilor administrativi sau amenintari-lor celui ce-i da de munca 0 une on §i fagaduielilor,chiar cinice, ale candidatilor, cari nu se dau Inlaturi !lid de la primejaioasa fagaduiala a uneiImpartin de pamanturr. Evreul nu se amesteca pefata in politica 0, daca ar fi facut-o, amestecullui ca alegator sau ca ales n'ar 11 insemnat decatInca a intarire a lipsei de moravuri legata deviata politica.

in targurile din Muntenia, care erau mult maislab populate, Evreul lipsia. Aici mai ales tarani'

www.dacoromanica.ro

- 174 -

Isi dau Intalnire pe vremea balciurilor, care InMuntenia pierdusera mult mai putin ca in Moldovainsemnatatea for economics. La balciul de la Rau-reni (Valcea) se Ingramadiau timp de mai multesaptamani sate Intregi, pe cand vestitul balciuevreiesc de la Folticeni represinta din potriva odistrac tie a orasenilor, cu panorame, musici si .re-presintatii populare. De altfel In Muntenia nu s'aaplicat sistemul de a forma kr' rguri prin atragereastrainilor numai In interesul tesaurului Statului.In momentul la care am ajuns, din contra, unelesate destul de marl, frumoase si bogate (ca Ru-carul din judetul Muscel) tocmai de aceia n'auPost ridicate la rangul de targ ca sa se impiedeceintrarea strainilor.

In orasul romanesc de provincie traiau de faptstrainii si Romanii unul langa altul.

Strainii erau In Moldova aproape exclusiv Evrei;colonii crestine de straini erau numai putine, sinici acestea n'a veau o organisatie. In oposiVe cuaceasta Evreii aveau organisatiile for religioasedeosebite, rabinii si hahamii, cad taiau vitele duparitul ebraic si despartiau copra permis de trifulspurcat, care se vinde crestinilor. Et aveau scotilefor propriidar numai un gimnasiu in Bucuresti,care erau In genere cladite foarte putin igienic siIn care predau numerosi belferi, nespus de prostplatiti. La Iasi si Botosani aveau si spitale, cu toateca bolnavii for erau primiti si in spitalele roma-nesti, care poarta numele vre-unui slant, mai alesal Sf. Spiridon datatorul de sanatate, si din carefoarte multe sant fundate de persoane particulare.Acesti straini locuitori ai oraselor moldovenestinu formau Insa o singura class ; in complicataierarhie existau, din contra, trepte foarte deosebite,de la nenorocitul mestesugar sau negustor de ma-

www.dacoromanica.ro

- 175 -

runtipri, care abia 1§i putea cagtiga ceapa ceade toate zilele §i ratacia imbracat in zdrente ne-spus de murdare, pana la bogatul bancher, lamedicul cu clientele mare sau la arendagul demo§ii Intinse. Nu lipsia nici interesantul tip alziaristului evreu ; el nu redacta insa foi evre-ie0 nu exista decat o singura foaie in jar-gon, ci toile de partid romane0i, §i chiar cumulta insufletire. Foarte raspanditul ziar bucureg--tean Adevarul, care combatea dinastia §i ve-dea, de fapt, decat numai de interesele sale zilnice,era cu totul in mana Evreilor.

Pans sus la bancher, muncitorul evreu omulde afaceri vorbiau numai nemteVe, adeca jar-gonul iudeo-german. Evreii erau in relatii nu-mai intre ei. Drepturile politice li erau indiferente,caci asupra saraciei sau bogatiei for dreptul de aalege gi a fi ales nu putea sa aiba nicio influenta.

Altfel sta casul cu patura intelectuala evreiasca,care se cultivase In 5coli romane§ti, facuse ser-viciul in oastea romaneasca §i care putea participala viata politica tot atat de putin Ca negustorultle marunjiuri camatarul. Unii dintre aceti ceimai buni represintanti ai natiunii evreie§ti din Ro-mania vorbiau binipr romane§te ; acei can vorbiaulimba de Stat fara gre§eala erau pe atunci insa omare raritate. Ei cetiau scriau romaneste in do-meniul literar §i tiintific. De origine ebraica eranaturalistul Barasch filologii Tiktin, $aineanu(traiegte acum la Paris) §i Gaster (acum rabin laLondra), precum poetul Ronetti Roman (natu-ralisat), pe langa cari erau multi altii de o insem-natate mai mica. La aceste persoane exclude-rea de la viata politica era o mare durere, giii s'ar fi putut face dreptate tinandu-i in same iso naturalisare individuals, insa politicianii de pe

nu-si

si

si

$i

sf

pi

pi

www.dacoromanica.ro

176

acel timp preferau pe omul de afaceri evreu. Daro conditie de la sine inteleasa, care Inca nu fu-sese Indeplinita, era aceia ca ei ifISJ§i sa inceiezecu totul purtarea for reservata on dusmanoasarata de romanism si sa se contopeasca sufletestecu societatea romaneasca. Pentru aceasta insa In-vatamantul public avea o datorie pe care n'o in-deplinise. Trebuie apoi sa se mai observe ca so-cietatea romaneasca din Moldova-de-sus, foarteindatorata si total fara energie, nu mai despretuiaintrarea in relatii sociale cu Evreii cei mai bogati,cari vorbiau frantuzeste si ronianeste.

In principatul de oainioara al Munteniei se ga-siau Evrei in masa numai in maple mai mart siin porturi, In Bucuresti, Braila si Cra'ova. Cei ma}multi au lost venit din Moldova si apartineau ra-murii galitiene. Altii insa ca numar erau mai putini,formau comunitati de Evrei spanioli, si dintreacestia multi vorbiau binisor i omaneste.

Grecii din Braila formau cea mai insemnatacomunitate greceasca din tara. 0 frumoasa bisericagreceasca este Inca una din podoabele regulat cla-ditului si curat tinutului oras de la Duna re; cea nouconstruita la Bucuresti ii ramane cu mult in urma, siera si mai putin frecventata. Sume insemnate setrimeteau din Braila pentru scopuri de cultura ele-nica si pentru idealurile politico ale elenismului.Multi cautau sa-si marite fetele la Constantinopoisi In Grecia. Greceste se cetia cu zel ; in Bu-curesti aparea ch ar ziarul g ecesc ricaptc (cPatria')Une on 8e vedea In pravaliile cas for comercialedin Braila ch put regelui grecesc Gheorghe si altetablouri patriot ce. Ceilalli Greet imprastiati printara si In localitati mai mici nu posedau insa oconstiinta nationala asa de pronuntata.

0 organ sare a locuitorilor bulgari din orasele

www.dacoromanica.ro

- 177 -

romane*ti nu se simtia: persoane isolate contribuiaula fondul pentru revoltele *i omorurile din Mace-donia, *i, poate ca faceau ici *i colo *i uncle ser-vicii de spionagiu Statului bulgarest ; cu prilejul o-morului Macedoneanului M haileanu se descoperisecel putin existenta unui puncf central primejdicsde propaganda bulgareasca In Bucuresti.

Colonia austriaca nu era organisata ca atare ;Sa*ii ardeleni, cari pana pe la 1880 fusesera Infruntea elementului german din Bucure*ti, i*i aveauacum societatea for aparte. Ungurit tineau bise-rica for calving *i *collie corespunzatoare §i sco-teau de o bucata de vreme *i o gazeta. Coloniacea mai Insemnata *i tot odata *I cea mai bineorganisata era aceia a Germaniior din Imperiu.Acum li apartinea In primul rand biserica evan-gelica din Strada Luterana, *i la solemnitati steagulImperiului era ridi,:at alaturi cu cel romanesc labiseriza *i la *collie ce stau in Iegatura cu ea

printre ele o *coala reala cu *ase clase. Germa-*ii aveau *i desavar*ite institutli de diaconese, o*coala mai Malta de fete pe Strada Diaconeselorni un sanatoria. 0 societate ge mana de gimnas-tica (Turnverein) exista de mult, *I una din celemai frumoase sail de concert din Bucure*ti eraacea de la Liedertafel". Rurna.nischer Lloyf *IBukarester Tageblatt", de a tfel foi med o re,apareau In Bucure0 mai ales pentru Germani, pecand foile sense frantuze*te: L'IndependanceRoumaine", pe atunci un organ perfect redactat *iLa Roumanie", nu erau umva pentru coloniafrancesa ci represintau numat p'r He liberalilor *iconser vatorilor pentru strainatate. *i In ora*ele ai.mici se observa solidarita a Ge man or. *vabii dinTurnu-Severin, cari se a*ezasera aici cu vre-oeptzeci de ani In urma, *iau fost pastrat caracte-

12www.dacoromanica.ro

178

rul for german si de curand se formase in miculTargul- Jiiului, ca sa dam numai un exemplu, obursa scoala primara germana '.

In toate privintile Germanii datorau multamireelerului luteran pentru cele savarsite. Clerul ca-tolic juca, bine inteles, un cu totul alf rol si nuse punea in serviciul unei nationalitati. De prinanil 1880 Biserica romana se organisase unitar,si seful ei era arhiepiscopul din Bucuresti, careisi cladise o frumoasa resedinta si dispunea dedona biserici marl: de noua si luxoasa catedralaSf. lo3if, care era legata de un Seminariu, si maivechea, dar restaurata Barcitie (biserica barat-ilor,a Franciscanilor unguri). Prelatul, in care se puse-sera marl sperante, Xavier de Hornstein, se trageadintr'o familie elvetiana si nu era prea iubit la Curtearegelui catolic, dar nici in alte cercuri nu eraprea mult cunoscut. Catolicismul lui parea ca por-neste din influente straine. Clerul putea fi une onmai bine ales; membrii lui insa faceau parte dindiferite nationalitati ; Francesii cel putin duceaupropaganda religioasa in familiile din aristocratic,Cunoscatoare de limba francesa. Episcopal din Iasifusese pans in ultimii ani un fost profesor laUniversitatea din Freiburg din Elvetia si tot El-vetian de origine, Dominique Jacquet. Dupa ce,din causa vechii neintelegeri cu cierul ungu-resc, din causa dreptului, reclamat de episcop dea numi preoti de sat de orice nationalitate in co-munitptile unguresti catolice din Moldova, se re-trasese, in locu-i fusese numit episcop la Iasi me-ritosul Italian si prieten sincer al Romaine', Ca-milli. Administrarea acestei diocese corespundea

Cf. Teutschlander, Geschichte der evangelischen Gemeinde inRumanien (Bucuresti 1891) si H. Meyer, Die Diaspora der deutschenevangelischen Ktrche in Rumanien, Serbien and Bulgarien (Pots-dam 1901).

www.dacoromanica.ro

179

mai mult interesului Statului roman. CalugAritile,de la Sacre Coeur si Notre Dame de Sion, Ordinefrancese, infiintasera la Iasi, Galati si Bucurestimarete scoli de fete; instructia era insa in multeprivinti defectuoasa si casuri de proselitism pro-vocasera (1904) un proces impotriva Surorilor, careinsa an scapat de pericolul amenintator de a-sivedea institutele inchisel.

Locuitorii romani din orase se impartiau in pa--tru caregorii sociale.

In Muntenia ca si in Moldova avem intaiu pelocuitorii din suburbii, cari dupa turcescul mahalase numiau mahalagii. Suburbiile erau In toateorasele foarte intinbe, rau administrate si rau pa-zite. De la inceputul administratiei moderne au-tonome a Statului, nu se avuse curajul de a se ho-tari fara nicio consideratie un teritoriu masuratpentru aceasta, asa ca orasul cuprindea de faptsi mai multe sate. Locuitorii acestora din urmaerau mai mult oameni saraci si putin culti ; caselefor samanau cu acelea de la sate, dar stareafor era mai rea decat aceia a satenilor, caciei nu dispuneau de diferitele privilegii ale legiiagrare si afara de aceasta trebuiau sa plateascaimpositele comunale orene0i. Unii dintein§iierau carutasi si, ca atare, inainte de introdu-cerea drumurilor de fier aveau un frumos castigca granari, carausi de cereale ; pe urma insa acestas'a tost dus pentru totdeauna. Acum iesiau la piatacu cazaturile for de martoage si asteptau rabda-tort sa fie chemati pentru transport. Numai putiniaveau un mestesug si abia in vremea din urma s'aulost introdus din nou printr'o lege vechile corporatii

1 V. nota lui C. Auner, in Enciclopedia romana, supt cuvintul Ro-mania (Biserici). Lucrarea lui A. Abt, Die katholische Kirche in Ru-manien (Wtirtzburg 1879), nu mi-a fost nici pAnA acum la indemanA.

www.dacoromanica.ro

180

desfiintate mai Inainte, a caror conducere stateaIn mAni romanevi. Legea Missir, care provocaseo mare nemultamire fats de Statul roman', maiales fiindca fasese gre$it Inteleasa, cuprindeahOtararea ca se cerea o autorisatie speciala andcineva void sa exercite un me$te$ug $i ca $efulicorporatiei avea sa exercite un control asupra con-ditiilor in care se lucra. PAna atunci legea aceastan'adusese de altfel Inca roade visiblle. Incamulti mahalagii 1$i gasiau ocupatie In fabriciledin Bucure$ti, mai ales in fabricile Statului, pelanga numero$1 straini. La construirea caselor,foarte activa pana in ultimul timp, gasisera intre-buintare mai ales Italieni, cari erau chemati $i lawsele, precum foarte ieftenii veselii lucratori(Tani din satele vecine.

Saracia indrazneala acestor mahalagii bucu-re$teni li-a fost procurat un )oc nu prea stralucit in

politice. Partidele ii organisasera ocasionalmilitareVe $1, in schimbul unei rasplati mici saua fagaduielii unei slujbe modeste In serviciul Sta-tului, ei apareau alegatori sau nu, de asta put inli pasa in localurile de vot ca batau$1, cari prinstrigate, injuraturi lovituri Impiedecau de la votpe du$manul politic al mandatarilor tor. Unul dincapii tor, un cunoscut bell van, s'a fost ridicat fryfelul acesta Oits la rangul de deputat in Cameraconservatoare. Cu toata legea noaa (1904), caregaranta votul secret, s'au petrecut grape activitatiifor scene de violenta $i la alegerile din 1905.

0 clasa superioara a burghesiei romane, caresa fie capabila de comert $i de Intreorinderi, abiadaca. exista In Moldova; in Muntenia Insa, undemulte elemente grecepi, bulgare$ti albanese

I De aceia legea aparu Si in traducere frances1 germana, Loi pour"'organisation des metiers (Bucureqti 1903).

si

si

luptale

si

si

ga

gt

p1

gi

www.dacoromanica.ro

-18is'au lost pierdut in pop ilatia romaneasca $i sepierdeau Inca zilnic, o astfel de clasa era destulde tare. In viata for socials a este cercuri veniauin atingere cu poporul, dar numai putini capatauIntrare in societatea cercurilor Matte. Cu clasafunctionarilor, din potriva, ei Intretineau foarte desrelatii $i se stabiliau legaturi de familie, cu toatadeosebirea, de obiceiu fuarte mare, a felului forde viata.

Starea functionarilor nu era de loc mulOmitoare.LefurIle, inainte prea marl, fusesera prea multscazute In ultima crisa financiara, iar printre func-Vonarii superiori, foarte adesea netrebuincio5i,numai foarte putini caz.isera jertfa a.estor greu-tati. Chiar acum In urma se creasers not posturi,absolut zadarnice, pentru partisani. Noua lege apensiilor, i are inlaturase multe abusuri, parea caacorda mijloace de viata prea restranse ; Insa,fata de ingramadirea pensiilor, Statul nu puteafa e mai mult. Cel mai rau era tnsa sistemul dupacare se numiau, se inaintau 5i se inlaturau func-a ionarii. In administratie, sau nu se cerea niclocalificare speciala, sau diploma de licenliat al Fa-cultatii de dreut era socot to suficienta. Insa, cureaua organi,are a Facultati.or respective, nu erafilmic mai u5or de c at sa se oblie in trei ani de zileo astfel de diploma. NuMafUl acelora cari o po-sedau era prin urmare foarte mare, $i de aceia ale-gerea se facea printre ace5tia, dar ch ar $i printrecandidatn in a Para diploma, dupa motive de par-tid. Multi tined 5I-au fost creat de regula pans Inultimul temp cariera for viiloare de functionari aiS atului, facand Inca din vremea studentiei serviciiguvernului sau partidelor In opositie, petrecandintreaga 5coala a oratorului de vorbe goale 5ipalm sincer 5i stricanduli caracterul 5i judecata

-

www.dacoromanica.ro

isz

pentru toata viata prin multa vorbarie. 0 schim-bare a guvernului rasturna apoi pe astfel deoameni. Atunci ei se folosiau de diploma for casa faca pe advocatii, de erau destui de ace§tia.Adesea se faceau §i datorii, cart erau sa fie pla-tite la o viitoare numire sau la o inaintare. Pentrua nu pierde aceasta speranta a unui viitor mai bun,agitatia politica" era continuata mai departechiar din ce in ce mai cu aprindere. Daca timputcat partidul opus sta la carma Linea prea mult,aceasta agitatie atingea o culme ingrijitoare, in-sultele din discursurile catre popor", insulteledin ziarele de partid 1, pe care le redactau a-desea astfel de oameni, deveniau din ce in ce maifart scrupul ; chiar §i fata de rege se purtau Inchipul cel mai necuviincios. Presa partidului con-servator cuteza chiar odata, pe and se afla inopositie, sa discute cu satisfactie asasinatul dinBelgrad I Atunci sosia in sfar§it timpul critic demutt a0eptat: vointa poporului" era impacata iiioposantii saraciti §i impin0 la extrem chematisa guverneze. Zilnic av eau loc not schimbari defunctionari; multi functionari capabili 14i pierdeaulocurile fiindca trebuiau rasplatiti partisanii" nou-lui guvern. In cea mai mare parte ceata poll-ticianilor se compunea din astfel de oarneni, lacars se asociau persoane cu dare de mana, in-dependente economice§te. Acestea din urma so-cotiau drept cel mai malt scup al vietii for par-ticiparea la guvern, sau macar cinstea de a h

I Cele mai bune erau Vointa Nationala", a liberalilor, gi ,,Epoce, ajunimistilor. Din potrivA presa conseivatorilor, chiar di pa ce partidul ajun-sese la carma, nu era tinuta in frau; calomnii nesfarsite se tipAriau zil-nic intr'insa. Nici o foaie de partid nu avea un interes sincer pentru cul-tura. Dintre cele fara partid se cetia din ce in ce mai mult bine infor-matul ziar Universul". Toate ziarele bucurestene erau cotidiane. lirajufor se urea, cel milt, la 100.000 de exemplare.

-

al

gi

www.dacoromanica.ro

- 183 -

deputat '. Spre paguba tarii multi proprietari Is'arendau mosiile pentru ca sa stea la Bucuresti si saparticipe aici zi cu zi la politica de interese per-sonale. afar functionarii pensionari jinduiau locuriIn Parlament si luau parte cu o aprindere ju'enilala viata politica. Din vanitate isi cerea partea sain aceste lupte si corpul profesoral, care atarnanumai inteatat de schimbarea partidelor, Intru cattreptele inferioare puteau fi pedepsite cu transfe-rani. Dispositii nefericite in noua lege a invataman-tului ingaiuiau afara de aceasta guvernului sa fa-voriseze pe un profesor secundar prin aceia ca-ida un mai mare numar de oare si asifel el primiao leafs mai mare. Apoi unii profesori primari sausecundari' doriau sa fie detasati" din provincie laBucurestl, adeca transferal' provisoriu si, in sfarsit,Ministeriul avea putereasa numeasca pe suplinitoriiprofesorilor dupa vole, pe cand locurile de pro-fesori ordinari nu puteau fi ocupate cleat de per-soane care au Post trecut examenul de profesor se-cundar (asa-numitele examene de capacitate). Deo bucata de vreme furia politicei domnia si Inoaste, cad $i aid multi sperau sa-si grabeasca prinea inaintarea; une on si ofiterii erau nevolti savisiteze localurile de alegeri si aceasta s'a in-tamplat $i la ultimele alegeri.

Taranii, cars formau majoritatea precumpani-toare a populatiei, nu jucau politiceste niciun rol.

T Exista o Camera Deputatilor cu 183 membri alesi pe patru ani siun Senat cu 108 membrii alesi, la can se adAugiau legal cei opt epis-copi si Principele Mostenitor. Aproape aceiasi alegatori oraseni, numaialtfel distribuiti (erau trel clase de alegatori impartite dupa cens pentruCamera, doud pentru Senat), votau la alegerea ambelor corpuri. Legilese propuneau in ambele; cu budgetul insa se ocupa numai Camera De-putatilor.

2 Profesorimea secundard numara peste 1000 de membri ; existau peste40 de licee-gimnasii, cu mai mutt de 700 de profesori. La acestia seadauglau aproape 100 de profesori de la scolite practice (comert, indus-trie si agricuitura) si tot asa de multi la .;;colile speciale de acelasi grad.

.

www.dacoromanica.ro

184

Numai cand impliniau anumite conditii, isi puteauda direct votul ; cei inculti si salad dintre ei,adeca pana atunci cei mai multi, puteau alege nu-mai pe alegatorii cari se duceau in capitala jude-tului si aici alegeau de obi eiu pentru Camerape candidatii Guvernului La alegerile pentru Se-nat ei n'aveau raLiun vot. Tarami formau inainteun al patrulea Colegiu de altgatori; acum, impreunacu unele elemente oras'ene0, Colrgiul a treilea,care alegea mai putini deputatt deL at cele doua d'in-taiu. Cu ajutorul pr marilor, une on si cu a preo-tului satului $i a carciumarului din orasul deresedinta, cum s'a spus mai nainte, izbutia sa sealeaga mai totdeauna candtdatul Guvernului; rareon numai reusia un proprietar cu influenta, dacase arata gala la daruri electorate extraordinare.incercarile de a intemeia un partid taranesc nuizbuttsera pana atunci, din nevrednicia aceloracad s'au fost dat drept conducatori si princontra-masurile ftecarut Guvern. Merita sa Heamintit numai ca o curiositate faptul ca fostii so-ciaNti, cari s'au p erdat nai tarziu in partidul li-beral, and vazura ca n'au avut noroc pe langaputinii muncitori de la oral, mai malt straini sifara dreptun politics, 'e intotsesera In spre Omni :acestia parura ca nadajduiau, de fapt, ca prinacesti prieteni ai poporutui vor ajunge la doritaimpartire a pamantur lbr, i astfel seful de peatunci al socialivilor, popularisatorul stiintlic loanNadejde, fu ales deput t Azeasta apartmea It-1Mtrecutului. Pana atunci terarni fusesera insa tinfactor neinsemnat in viala politica, ceia ce seexplica indestul prin starea Ion economics de atar-nare, prin cultura Ion insuficienta $i prin impusi-bilitatea de a se organisa singuri.

Oligarhia oraseneana a magistratilor, functio-

www.dacoromanica.ro

-185narilor si represintantilor profesiunilor libere"(medici, inginerl, etc.), rentieri, carciumari si ma-halagii, din potriva, tinea pare ca inteun fel dearenda mostenita viata politica.

Aristocratia boiereasca si-a fost pierdut in ceamai mare parte insemnatatea. Multe din cele maide sama familii cazusera lute° saracie rusinoasa.Mosiile celor mai multi erau impovarate cu dato-rii de necrezut, si era aproape o minune ca eise mai puteau tinea prin tut felul de ajutoare prie-tenesti si stratageme politice. Boierii nu mai pa-siau in fruntea culturii, si acei dintre ei cari nuvoiau sa stie de o alta limba vorbita si de o altaliteiatura deck cea francesa', erau chiar cu to-tul straini fats de cultura nationala si de aceiaerau din ce in ce mai mutt in lupta cu represin-tantii inteligentei romane. Erau chiar printre ei deaceia cari nu puteau participa real la viata politicadin causa slabei for familiarisari cu limba de S at fEi aveau des sotii din cercu ile nearistocrate, siastfel acea atistocratie pierduse simtul inaltatoral sangelui nobil. Numai via la so:iala, care imitamodelul parisian, ramasese tot stralucitoare, sisere seara Calea Victoriei, cea mai insufletitastrata din Bucuresti, ce-i drept stramta si cotita,dar cu multe cladiri pablice, precum si Soseauastralucitoare din primavara si vara pana toamnatarziu, cu multele echipagii si scumpele toalete,formau un minunat spectacol pentru straini, darnu mai pupil si pentru aceia cari erau obisnuiti.Bogatii din burghesie si chiar multi dintre func-tionarii cari prin casatorie sau prin speculatii po-iftice ajunsesera bogati, luau pa to la acel veselspectacol at vanitatd, pe cand In partite opuse

' Vezi Iorga, bromile citate in bibliografie.

www.dacoromanica.ro

186

ale orasului, cu pravaliile for lipite una de altarmai ales In Stradele Lipscani si *clad Isi avealoc comertul, care se afla mai mult pe mani strainerpeste Dambovita Insa erau stradele evreiesti Inapropiere de Ca lea Vacaresti, si acolo comertulmic era in floare.

In celelalte orase asa si in Iasi boierimease stinsese aproape cu totul, si o mai amintiauInca In foasta capitals a Moldovei numai frumoa-sele loctiinti elegante, incunjurate de gradini mi-nunate, de pe strada Copoului si de pe tacutele sicuratele strade vecine, moarte Ina. Mari le, inal-tele biserici din Iasi cu inscriptii slavone stateautriste $i parasite; biserica metropolitana restau-rata de Stat straduia chiar In mijlocul furnicaruluievreiesc din strada principals.

De cAtava vreme unele familii aristocrate seconsacrasera cu zel si pricepere agriculturii si ur-mau bunul exemplu pe care-1 dadea administra-tta Domeniilor Coroanei ; scoteau si venituri bane.In acest fel Barbu Stirbei, nepotul fostului Domncu acelasi nume, se straduia pentru prosperareabunei stari nationale, si ici colo $i alti membri dinaristocratie Incepeau sa se adapteze cerintelorvietii moderne.

Dar pana atunci pe aceasta class nu se puteaInca sprijmi un partid conservator. Pricepereaunui astfel de partid exista, ce-i drept, si nu nu-mai la batrAni, dar un partid romAnesc era numaiacela care vrea sa guverneze $i Inca sa gayer -neze singur. Toate acele partide care urmariseraun ideal hotarat, Impartasit Insa numai de putinimembri si cari de ace a nu putusera ajunge lacarma, si-au Post pierdut influenta. Asa s'a prefacutsocietatea literary Junimea intr'o grupare politicasupt conducerea lui P. P. Carp, un om politic

- -

www.dacoromanica.ro

- 187 -

neobisnuit de inzestrat, energic $i sincer. Regeleii Incred ntase Guvernul in anul de transitie 1888.Cand Insa junimistii, cari-si adaugasera numelede «constitutional!. nu se putusera mentineasinguri, ei trebuira mai degraba sa se tnteleagaprin tot felul de compromisuri cu conservatorii luiCatargiu. Dupa moartea acestuia Insa, Carp ht.recunoscut de sef numai al minoritatit conserva-torilor, pe cand majoritatea Isi alesese de sef pecel mai bogat proprietar din gars, coborator din-tr'o vestita familie, G. Gr. Cantacuzino. Cativaani ambele partide conservatoare fura in cearta,pana In sfarsit Carp ajunse prim-ministru al tu-turor conservatorilor, pe cand Cantacuzino pastaconducerea ideals. In curand insa Ministeriul luifu rastuinat de Camera conservatoare, si acum incepu Jar lupta intre «carpisti. «cantacuzinisti.,

In ironie acestia erau numiti $i «bizantinis sau,dupa numele celui mai activ si mai talentat condu-cator al lor, Take lonescu, «tachisti.. Partisanii luiCarp nu voiau sa se presinte ca un al treilea partid.Take lonescu avea din parte-i foarte multi parti-sani in massa mare a acelor cari se recunosteaupartasi ai oligarhiei orasenesti de care tocmai fu-sese vorba, mai ales dintre cautatorii de slujbede Stat, dar wtachtstii" lui nu erau conservatorisi n'aveau de altfel nici un program deosebit.

Pamfletistul ziar radical Lupta si revista so-cialista pentru stiinta literatura Contemporanturat carui cuprins era cele de mai multe ort foarteamestecat si avea numai putina valcare artistica,fura mutt cetite. Ewen din Moldova si tinerimeabucuresteana erau Incantati de Lupta: acesteiadin urma ii placeau mai ales puternicele atacuriIn contra Regelui, prin care lsi caViga faimaAdevarul, scris miserabil. In literatura se In

§i

§i

gi,--

www.dacoromanica.ro

188

cepu Indata o lupta pentru arta pura" si artacare slujeste nevoilor sociale ; cea din urma era ochestie atacata de Gherea (C. Dobrogeanu; refugiatsocialist rus, stabilit la Ploiesti) si care avea numaipuffin a face cu desvoitarea poporului roma-nesc. Tineril trecura aproape cu to i la Ghereasi se Intoarsera de la meritosul Maiorescu, carenu mai era pentru ci sarbaroritul conducator ,a1culturii romane, ci cazu In ochii lor gi ca meta-fisician criticat. Gheorghe Panu, loan Naiejde si V.G. Mortun ajunsera char deputati, dar nu se price-pura sa represinte cu demnitate ideile 'or.. Tre-,tura cativa ani de asteptare zadarnica, si la urmasocialistii se utvra cu part dui liberal, radicalii/nsa, afara de nestatornioul rata citor Panu, cuconservatorii. Din cei d'intaiu, corldusi de Mortun,se' forma gruput progresist at liberalilor, pe andcei din urma nu mai represintau o directie deose-bita si au dat guvernului conservator din 1905doi membri.

Se poate afirma ca adevaratii conservatori eraustingere, caci puternicii partidului 1i formau

.tachisrii". in opositie cu ei stau liberalii, cari secompuneau la randul ror iarasi din doua grupe. Ba-tranii cativa ttneri represintau ideile oligarhieiorasenesti, care se poate caracterisa de oportu-nista si at carii princioiu suns : numai sa nu sechimbe prea muit!",. In raport cu tachistii", a-testi politiciani aveau idei aristocrate" sr conser-vatoare", si partidul liberal supt uitimul cabinetSturdza luase disposith Impotriva acestei plebea functionarilor. De acestia din urma nici curlier-vatorul Cara nu vo a sa tina sama; ei aflara !LISAcea mai buna prirnire la Take lonescu; pe care/-au ajutat Iri conducerea Statului. Batranii libe-rali tineau Inca mortis la uncle ides conducatoare

$i

pf

www.dacoromanica.ro

189

se sillau sa pastreze forma externa, pe cAnd latachi§ti totul se petrecea ,,fara perdea". Progre-siOi tineri, In cea mai mare parte foOi soda-li§ti, represintau un pur ct de vedere mult mai inalt.cad ei se gandiau mult mai putin la marirea gibdesvoltarea partidului, cat la unele reforme folo-sitoare. Et erau in aceasta privinta ca Si carpi--tii, gi poate in masura §1 mai mare, dar intr'unmod mai putin prudent, iubitori de reforme. Do-riau Introducerea votului universal, Iritemeierea uneiinstitutii de credit taranesc, etc. Fratii Bratianu,fill lui Ion, loan *i Vintila, tineau i ei de ace$tia, de§i pe de hlta parte se consacrau cu zel partidului lor.Septuagenarut D. A. Sturdza, canna i se datoraaproape ex epttonal de buna conducere a ultimulniGuvern liberal, cultiva ing s mal mai mult ideia deStat §1 hesitarea lui nehotatata intre act ste directila pricinuit caderea-i §i accia a Guvernului liberal(1905),

** *

Cu toata lupta de partid se putea vorbi de econtinuitate cel putin in unele ramuri a e vietiiromant O. Se intampiase, ce-i drept, foarte ddesea,ca o lege buna primia de la Guvernul dupnane,Aeurmator adausuri rele sau suferia chiar o prefa-cere depiina. Une on un ref al opositiei declarape fata Ca partidul lui va desfunta cutare saucutare lege, dar cu toate acestea multe ramaneattnumai amenintari sau f gaduieli. Ap de pildapartidul liberal a pastrat in esenta legea minelorcu toate ca la votarea ei parasise Camera. Lanoua lege a instructiei au contribuit mint*trii Takelonescu §i Haret. In chestide economice nu maiexista atitudinea de antagonism principial din1890, §i de curand chiar un senator conservator

www.dacoromanica.ro

- 190

recunoscuse ca bun tratatul comercial cu Ger-mania, opera ministrului liberal Costinescu.

Politica externs a Romaniei ramanea mereuaceiasi, caci regele Carol Isi reservase pentru elaceasta parte a carmuirii si tot asa chestiile refe-ritoare la armata, care ajunsese cel mai puternicsprijin al Statului. Ea numara in 1900 treizeci sipatru de regimente de infanterie, opt batalioane devanatori, vase regimente de roviori, unsprezece re-gimente de calarasi, paisprezece regimente de ar-tilerie si doua regimente de geniu, fara sa maitinem sama de umta tile mai mici. Pe langa treisute de tunuri tara putea pune pe picior de raz-boiu la o prima chemare 150.000 de oameni, din-tre cart 60.000 formau partile permanente. Numa-rul ofiterilor, cad- si capatau educatia in douascoli inferioare (la Iasi si Craiova), In trei marlsuperioare (vcoala de infanterie, de Artilerie side Administratie din Bucuresti), in trei scoli despecialitate (institutul de Artilerie si Geniu dinBucuresti, vcoala de Marina vi, de la 1884, siscoala de Cavalerie din TArgovivte, precum vi

coala Superioara de Razboiu din Bucuresti), treceapeste trei mil. Pentru a preintampina greutatilefinanciare, doua treimi din infanterie si o mai mareparte din cavalerie se instruiau numai In micamasura, de oare ce aces;i soldati erau chematinumai cu schimbul ; aceasta masura se luase siin vederea intereselor agriculturii si economieirurale. Timpul de serviciu tinea trei ani, pentrubacalaureati un an; la un batalion de vanatori s'afost introdus ca incercare un serviciu de doi ani.Toata oastea era Impartita In patru corpuri dearmata si in cdivisiunea activa din Dobrogea'.

Marina de razboiu nu corespundea Inca nevoilorde aparare a Tariff ; se numara numai un cruci-

www.dacoromanica.ro

191

vator §i cinci torpiloare pe tangs cateva cano-nie re'.

** *

Se putea spera, cum o faceam atunci, ca Inteunviitor nu prea departat se va forma de stilr unputernic partid de reforme, care va tinde spreideate mai Matte $i va combate elementele anar-chiste ale sus-numitei plebe de politician!. Caciaceasta s'a fost dovedit Incetul cu Incetul, prin seri-eri literare §i §tiintifice, ca un lucru necesar.

Curentul latinist s'a fost stins de mult in forma saoriginara. De la aparitia tidiculului Dictionariu"at lui Laurian §i Massim, cars ref usau oricaruicuvant nelatin dreptul de a fi scris gi vorbit, s'au fostschimbat multe lucruri, §i fanaticii aceia ramaseseraisolati. Dar din aceasta directie latinista in filo-logie si in istorie Laurian a scris o Istorie aRomanilor pentru colile secundare, pe care oincepea cu Romulus si Remus I a ie§it un fel dea vedea care a Inraurit Inca multa vreme dupaaceia.

Conform acestei directii, Romanii erau latini cu-rati, Romani adeVarati. Niciun popor nu se puteaasamana cu ei ; viitorul for era asigurat, trecutulromanesc MO, cu cartile sale slavonesti, cu alfa-betul sau cirilic, cu intunerecul sau religios si cuDomnii sai fanarioti", trebuia ingropat in grabasi pentru totdeauna. Se cerea sa pornim iara§i de-a-dreptul de la traditia romans. In politica externs,conforma ei, singura ideie Indreptatita era ideia la-tine rau inteleasa, care ne indrepta numai prinmanifestatii retorice, fara o cunoVinta adanca alegaturilor suflete0, a intereselor materiale, a

1 L'arrnee roumaine en 1900, notice publiee pour l'Exposition Uni-2 erselle de Paris par la commission militaire roumaine (Angers 1900)

www.dacoromanica.ro

192

aspiratiilor de viitor, spre Italia §i mai ales spreFranta. Inca de prin al noualea deceniu al vea-cului trecut ratacira de doua on peregrini roman'*i peregrine la Columna lui Traian supt condu-cerea unui profesor universitar, unei doamne Spunui ciudat cioban ardelean, care traia numaipentru ideia originii romane". Toate medeleFranciei erau maimuiarite In literatura, in politica*i In viata, fara a cunoa§te tocmai ce e mai sa-natos §1 mai vrednic de admirat §i de urmat Inviata marii teri apusene'.

in literatura, Inca de prin anii 1830 Alecsandri,Balcescu ;i Kogalniceanu facusera incercarea saajute biruinta unei directii romaneV, numai roma-ne§ti. Ei avusera §i succes, dar curand i§i ridicaJar capul directia latinista, italienista, frantuzista,Tocmai la timp aparu, cam prin at §aselea dece-niu din veacul trecut, la la0, revista Convor-biri literare,. Ea critica fara scrupul, mai ales prinpana lui Maiorescu, enormitatile care resultau dincurentele dominante, i pe calea dreptatii i amasuril, recomandata de acest critic luminat, aupa0 apoi mai departe scriitori de primul rang caNicolae Gane gi Ion Creanga, dintre can cel d'intaiua descris leiata de oral, ear cel din urma pe aceiad'n satele Moldovei, Slavici, care -i lua subiecteledin viata romaneasca a Ardealului, Ispirescu, carereproduse simplu i totuv atragator basmelepopulare ale Munteniei. In afara de cercul ciu-himii, a scris In aceia§i sens archeologul AlexandruOdobescu, un elegant stilist, Si universalul B. P.Hasdeu. Dar pe ace§tia toti i-a intrecut un om carecunWea neamul romanesc in toate clasele §i pro-

1 Cuvintele adause aid la textul german nu cuprind o retractare, di oprecisare, care atunci, supt apasarea cultului instrainani, nu era de ne-vole, cuvintele aspre cuprinzand revolta opiniei publice nota contra on-strimatorilora.

--

www.dacoromanica.ro

193

vinciile lui, In starea lui presenta si in tot trecutulsau, din istorie si literatura, si care Imprumutaacestei stiinte Intinse cea mai curata si bogatalimbs, ca sa exprime puternicele sentimente siinaltele cugetari ale genialei sale personalitati : InMihail Eminescu, nascut in 1849, care a dus oviata nestatornica si plina de necazuri, pAna candmuri In varsta de abia patruzeci de ani la ospi-ciul de alienati din Bucuresti, nu numai literaturaromaneasca, ci si cugetarea romaneasca lsi gasiun model si tot odata un conducator In toate do-meniile.

Dupa ce societatea literara (Junimea, se des-fiinta pe la 1880, si dupa nereusita junimistilor inpolitica, parea Ca se pregatesc iarasi vremuri rele.Dar unele Intamplari fericite provocara redestepta-rea constiintei nationale, care se dovedi curand Intoate domeniile.

in urma procesului din Ardeal si a agitatiei Ro-manilor de acolo, lsi facu pentru intaia oara drumcon vingerea ca Intreaga natiune, cu toate ca des-partita politiceste in mai multe parti, formeazatotusi un intreg si poseda un suflet propriu na-tional. De acolo veni In 1890 si cantaretul vietiide Cara, al vietii vesele, harnice, modeste si poe-tice de pe ogoarele ardelene, Gheorghe Cosbuc. Else tragea din coltul bistritean si era un mare artist,pe care nu-1 egala In desavArsirea formei nici-unul din poetii noi, si poesia romaneasca se des-volta de- acum o bucata de timp facand abs-tractie de imitatorii simbolistilor si decadentilor pa-risieni supt influenta lui Cosbuc. In cAsociatiatransilvana pentru cultura si literatura romana3,Infintata in 1861, care Irma pana atunci se ocu-pase numai puOn cu literatura si stiinta, paru case trezeste constiinta datoriei, caci ea publica prima

13

- -

www.dacoromanica.ro

1.04

Enciclopedie romana din Sibiiu (1897-1904), Ligaagricultorilor roman' din Sibiiu dadu din parte-1,in 1904, un minunat album de tablouri cu porturitaranesti de ale noastre si produsele artel natio-nale In cusaturi si broderii.

Cum s'a accentuat si mai sus, cercurile con-ducatoare dadeau mai multa atentie ca inaintetaranului. Cercurile literare si stiintifice studiaracu staruinta poesiile, povestile, cantecele, legendele,portul, in scurt toate formele de cultura spiritualaale poporului, iar Academia din Bucuresti spri-jini continuu aceasta miscare. In aceiasi Acade-mie, In fruntea careia statuse de fapt multa vremeD. A. Sturdza, se Intreprinse cu o Ingrijire plinade dragoste studiul istoriei romanesti. In anil dinurma si cunostintile ce se dadeau la Uni versita-tile din Bucuresti si Iasi incercasera o prefacere,ca sa se potriveasca mai bine cu nevoile sociale.Aceasta se observa mai ales in Bucuresti, undeFacultatea de medicina trecea, de altfel, Inca demult, si pe drept, ca fiind cea mai buns din Ra-saritul european'.

In aceste conditii a crescut o generatie noua,care se liberase de once falsa latinitate, de ideiaromana ideologica si de adoratia exclusiva fatade cultura francesa. Practica si cu sAnge rece,ea cauta sa cunoasca adevarul si sa se facafolositoare romanismului grin trezirea unui sen-timent national general, care sa pluteasca susde-asupra claselor si provinciilor si sa se facarespectat in toate ramurile culturale si politice.Tinerii faceau cinste inaintasilor for in dome-niul literal- ; acestia erau, afara de Cosbuc : cla-sicul povestitor si spiritualul observator al im-prejurarilor sociale intro epoca de transitie, 1. L.

' V. Gr. Antipa, in Convorbiri literare, 1905,www.dacoromanica.ro

195 -

Caragiale, finul stilist Barbu Delavrancea §i poetulAlexandru Vlahuta, care a exprimat In forme blandecele mai adanci sentimente ale sufletului. Langaace§tia au fost pa§it In bur pul din urma poeti cu sim-tirea delicata, losif, Goga, Cerna §i prosatorii M.Sadoveanu, C. Sandu, V. Pop, In primele lui ma-nifestari promitatoare, §i Ciocarlan. cConvorbirile,se continuau conform spiritului nou, iar supt con-ducerea sau cel putin supt influenta autorului aces-tor randuri stateau cele trei reviste care repre-sintau directia cea noun In Bucure§ti, In Moldova(Barlad) gi In Budapesta (1905): Siimanatorul,Fat-Frumos §i Luceafarul. Alaturi de aceasta§coala literara se gasia o §coala §tiintifica, princare se Inlaturau nimicurile §i se Impartasia nea-mului cuno§tinta necesara a limbli sale (0. Den-susianu) §i a istoriei sale (1. Bogdan, D. Onciul),singurele pe care se putea cladi mai departe.Cercuri din ce In ce mai largi se alipiau la aceasta.Renastere. §i credeam cu dreptate Ca In curAndse va simti mai deslu§it in viata publica urmarile ei.

Cu acest gaud mangftietor Incheiam editia ger-mana, din 1905, a acestei earth

Douazeci §1 trei de ani de viata nationals, incare acest curent sanatos a luptat cu tot ce i seopunea Intr'un trecut fara virtuti §i a dus pe calde cultura sufleteasca la Infaptuirea celui mainebun §i mai mare vis: realisarea unitatii natio-nale, ateapta a fi povestiti, cu grija de adevar,cu compatimire pentru suferinti, cu bucurie pentrutriumfurile scump castigate §i, inainte de toate, cuceia ce Invie once naratiune: cu iubire.

Sper s'o pot face intr'o vreme nu prea de-partata.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIIPug.

CAP. V. Statul unit at Romaniei. Domnitorul Cuza §i Re-gele Carol I . . . 3

Parte a a optaStarea poporuiui roman in 1900

CAP. I. Starea populatiei 81

CAP. 11. Viata economics a Romanilor In present 98CAP. Ill. Viata social A, politicA si culturalA 146

. .. .. . .

www.dacoromanica.ro