New Pe un soare arzator · 2019. 1. 6. · James era cu doar doi ani mai mic decât el. Acel avocat...

$: New Pe un soare arzator · 2019. 1. 6. · James era cu doar doi ani mai mic decât el. Acel avocat de patruzeci [i [ase de ani, tat` a dou` fete ar fi putut totu[i s` \n]eleag` mai$

DENISE EGERTON

Pe un soare

arz`tor

ALCRISRomance

giannijollys

Capitolul 1

Doctorul Warren \[i privi nemul]umit vechiul Ford parcat peHarley Street [i se \ntreb` dac` va avea vreodat` mijloacele s`cumpere o ma[in` nou`. Ca [i el, Fordul f`cea figur`s`r`c`cioas` \n acel cartier al bog`ta[ilor.

Reu[ise ca, prin minune, s` se asocieze cu Blocklook [iPurvis f`r` aport de fonduri [i acum compensa aceast` lips`realizând sarcinile cele mai ingrate.

– Preg`te[te-te s` pleci \n Spania pentru controlul anual allui lady Charleswood, \i spuseser`.

Nici unul, nici altul nu-l \ntrebase dac` vroia sau nu. {itotu[i, [tiau c` detest` s` mearg` cu avionul, care \i f`ceau r`ula sinusuri. |n plus, erau \n ianuarie [i condi]iile atmosferice dinacea lun` f`ceau ca traseul [i aeroporturile s` fie maipericuloase decât oricând. Nu avea \ns` de ales.

Se duse deci \n Spania, sperând c` o zi sau dou` la soare vorrepara efectele dezastruoase ale zborului asupra sinusurilor lui.La sosire, deasupra câmpiei, a muntelui [i a coastei ploua cug`leata. Acea dezl`n]uire a naturii nu avea nimic \n comun cutemperatele ploi engleze[ti. Timpul urât dur` cât st`tu el acolo.

giannijollys

Grijile nu-i f`cur` nici ele c`l`toria mai pl`cut`. Soartasurorii lui vitrege, Tina, \l \ngrijora enorm. De ce, din momentce erau trei fra]i, el era singurul care se ocupa de ea? |n modnormal cei doi fra]i mai mici ar fi trebuit s` fie la fel de interesa]ide fericirea acelei micu]e. Nu e \ntotdeauna o bucurie s` fiiprimul n`scut...

James era cu doar doi ani mai mic decât el. Acel avocat depatruzeci [i [ase de ani, tat` a dou` fete ar fi putut totu[i s`\n]eleag` mai bine decât el nevoile surorii lor vitrege. Dar Jamesnu se interesase niciodat` de soarta ei.

C`s`toria lui Bernard fusese binecuvântat` – dac` se poatespune astfel – cu trei fii. Iar acesta le d`duse o educa]ie demn`de cele mai bogate familii de pe Harley Street. Bernard va fiprobabil ruinat la b`trâne]e.

Clive, fratele cel mai mic, nu scria niciodat`, ocupat s`construiasc` poduri, undeva \n Brazilia.

Christina, avea dou`zeci de ani [i Bernard recuno[tea c` erao fat` descurc`rea]`, dar a[tepta s` o vad` atingând vârstamajoratului.

Tat`l lor, un b`trân nebun, se c`s`torise din capriciu cu ofemeie mult mai tân`r` decât el. Singurul ei rol fusese s` onasc` pe Tina, apoi disp`ruse definitiv din via]a ei. Atunci, tat`llor murise l`sând \n urm` o mul]ime de datorii, o cas` subipotec` [i pe Tina, o micu]` de zece ani, cu chipul palid,\ncadrat de bucle negre [i ochi alba[tri [i \ncrez`tori.

Bernard f`cuse tot ce putuse pentru a-i pl`ti studiile, \nciuda obiec]iilor so]iei sale, care suporta greu acel al patruleacopil picat din cer.

– James ar putea face [i el ceva pentru sora lui, protesta\ncontinuu Phyllis.

6 DENISE EGERTON

Acesta trimitea din când \n când câte un cec, având grij` s`remarce de fiecare dat` c` so]ia lui era din nou bolnav`.

– Ce ipocrit! Monica e mai puternic` decât un cal,bomb`nea Phyllis.

Tina termin` [coala la optsprezece ani, trecându-[i cu brioexamenele, la fel de ner`bd`toare s` plece din acea cas` pe câtera Phyllis s` o vad` plecând. Phyllis nu era o persoanìnsensibil`. Era doar sup`rat` pe via]` c` o obligase s` aib` grij`de acea feti]` fragil` pe care o cuno[tea atât de pu]in, f`r` s` sepoat` obi[nui cu ideea.

Christina alesese meseria de infirmier` iar Bernard \iaprobase alegerea f`r` rezerv`. Era o meserie admirabil`, care i-arfi putut aduce un venit fix [i un acoperi[ deasupra capului.

Din p`cate, Bernard, chiar \nainte de a pleca \n Spania,primise acea nenorocit` de scrisoare de la infirmiera [ef` aspitalului din Saint-Juder, \n care era anun]at c` Tina va trebuis`-[i abandoneze munca din motive de s`n`tate, cu adùgareac` aceasta nu ar fi fost niciodat` admis` la un stagiu de formaredac` pneumonia de care suferise \n copil`rie ar fi fost semnalat`\n prealabil. Neputând \ncredin]a acea sarcin` lui Phyllis,Bernard se duse chiar el la Saint-Juder, \n Midllesex, unde Tina\[i revenea rapid dup` a doua pneumonie.

– Nu e chiar atât de bolnav`, \l lini[tise supraveghetoarea. Vaputea face munci u[oare, \n timp ce dumneavoastr` ve]i lua altedispozi]ii. Cu rela]iile dumneavoastr`, doctore Warren, suntsigur` c` \i ve]i g`si cu u[urin]` alt` ocupa]ie.

Plecase de la spital \ngrijorat, istovit dinainte de vizita pecare trebuia s` o fac` ladyei Charleswood, \n romanticul sùcastel din Spania. Examinând-o, Bernard fusese absolutsurprins de vigoarea pl`mânilor [i a inimii ei, neobi[nuitepentru o persoan` de acea vârst` [i o felicitase.

PE UN SOARE ARZ~TOR 7

– Dac` ar fi fost [i sora mea la fel de robust` cadumneavoastr`... spusese el, oftând.

Presat de \ntrebrile b`trânei, Bernard \i \ncredin]ase toat`povestea; ridicola c`s`torie a tat`lui sù, na[terea micu]ei lacare asistase [i se afla \n grija lui.

– Crezi c` e exact ce-mi trebuie? C`ci de mult m` gândesc sàdopt o orfan` care s`-mi ]in` companie acum la b`trâne]e. Eunu mai am familie. Crede]i c` ar interesa-o propunerea mea?

Str`duindu-se s`-[i ascund` bucuria, Bernard \[i spusese c`Mo[ Cr`ciun se mai gândea, din când \n când, la el.

– Spune]i-mi mai pe larg la ce ar trebui s` se angajeze, iar eu\i voi \mp`rt`[i cu bucurie propunerea dumneavoastr`. Vreaus` v` spun c` nu e deloc handicapat` [i c` e foarte capabil` s`munceasc`.

– |nc` nu m-am gândit la detalii... Am putea avea o perioad`de prob` de... s` zicem, un an. Ea va fi domni[oara mea decompanie [i-mi va putea face tot felul de mici servicii pe planmedical, din moment ce e infirmier`. Eram pe vremuri ocititoare \nrìt`. Acum, din p`cate, vederea mea a sl`bit. Soradumitale ar putea s`-mi citeasc`, s`-mi aduc` pu]in` lumin` [i ogur` de aer curat \n aceast` fort`rea]` rece [i \ntunecat` \n caretrìesc de trezeci [i cinci de ani. So]ul [i fiul meu au pieritamândoi pe mare [i nici eu nu voi mai fi mult timp departe deei. Aceast` asociere s-ar dovedi pl`cut` [i pentru ea, c`ci ardeveni \n mod legal fiica mea adoptiv` [i mo[tenitoarea mea...Bine\n]eles, generozitatea mea va avea un pre]. Sora dumitalenu se va putea c`s`tori cât timp voi fi \n via]`. Aceast` condi]ietrebuie s` fie clar`, \nc` de la \nceput.

– Nu cred c` pe Christina o atrage ideea c`s`toriei. E \nc`prea tân`r` pentru asta. Nu mi-a vorbit niciodat` despre vreunadmirator...

8 DENISE EGERTON

Lui Bernard nu-i mai r`mânea decât s` se asigure c` aveadreptate. Imediat ce se \ntoarse \n Anglia, \i f`cu o vizit`Christinei la spital. Anun]at` de venirea lui prin telefon, Tina \la[tepta \n camera infirmierelor, \mbr`cat` cu un palton vechide stof`, cu capul gol [i p`rul negru c`zând pe umeri.

– E cel mai dr`gu] palton al tù? o \ntreb` Bernard dup` ceo s`rut` pe obraz.

– E cel mai c`lduros! Nu am voie s` r`cesc deloc iarna asta.De ce? E a[a urât?

– Nu, merge! Vreau s` te duc la mas` \ntr-un restaurantdecent. Ai vreo propunere?

– Melting Pot nu-i rù deloc. E chiar al`turi...Uimit, Bernard \[i spuse c` se f`cuse [i mai frumoas` de la

ultima lor \ntâlnire. Poate c` Tina vroia totu[i s` sec`s`toreasc`? B`rba]ii nu sunt orbi, [i era suficient s` o prive[tipentru a fi cucerit.

Melting Pot era exact ce detesta Bernard mai mult. V`zândmeniul, \n]elese c` nu se va putea consola nici cu mâncarea.Dar Tina se arunc` asupra felurilor de mâncare cu o poft`specific` vârstei, fericit` c` sc`pase de atmosfera ap`s`toare dinspital.

– Ce faci aici, Bernard, \ntr-o mar]i diminea]`? Credeam cài consulta]ii ast`zi, \l \ntreb` ea \ntre dou` \nghi]ituri.

– Exact, mormì el, iritat. Mi-am amânat toate consulta]iile.Se pare c` ai uitat c` supraveghetoarea mi-a fixat un ultimatum...

– S`rmanul Bernard! Ce ru[ine! E inutil s`-]i faci griji pentrumine. Pot s` m` descurc [i singur`.

– A, da? \ntreb` el \nm`rmurit.– Bine\n]eles. Vorbesc fluent trei limbi strìne [i am f`cut

cursuri de dactilografie. Pot s`-mi g`sesc un loc de munc` \norice birou care caut` o secretar` trilingv`.


– {i... unde o s` locuie[ti?– La hotel, pân` \mi g`sesc o camer`. Totul va depinde de

salariu. Nu mai vreau s` fiu o povar` pentru tine [i Phyllis. A]if`cut [i a[a destul pentru mine...

– {tii foarte bine c` nu te voi l`sa niciodat` s` mergi singur`la Londra. Se-ntâmpl` atâtea lucruri acolo...

– Totu[i, nu o s` sfâr[esc \n dezonoare!– De ce nu-mi vorbe[ti niciodat` despre admiratorii t`i?

replic` Bernard pe un ton acuzator. Ai m`car unul?– Bine\n]eles! Pot s` mai comand o bucat` din desertul `sta

delicios?– Inten]ionezi s` te c`s`tore[ti?– Cu un student la medicin`? Glume[ti... {tii la fel de bine

ca mine c` am \n fa]` atâ]ia ani de studiu [i niciodat` un ban \nbuzunar. {i \n plus, c`s`toria pune cap`t atâtor planuri deviitor. Nu! Nu m` gândesc la a[a ceva.

– Perfect! Voiam s` l`muresc acest punct \nainte de a-]i vorbide un aranjament care ar fi fantastic pentru tine.

Bernard \i povesti \ntâlnirea pe care o avusese cu ladyCharleswood, f`r` s` intre \n detalii.

– Dar e revolt`tor, Bernard! Nu m` v`d contând pe moarteacuiva pentru a-mi asigura viitorul. Mi se pare absolut normal!Dac` a[ accepta s` merg \n Spania ar fi doar pentru a \nseninavia]a acelei b`trâne, f`r` a intra \n asemenea considera]ii. A[cere doar un salariu. |n romane sunt comise crime pentru apune mâna pe o mo[tenire! Nu vreau s` fiu amestecat` \nasemenea mi[elii.

– Sigur, sigur, continu` Bernard, cu ner`bdare. LadyCharleswood \[i dore[te mai ales o domni[oar` de companie pecare ar putea-o eventual adopta dac` totul se va petrece bine.N-ai nici o obliga]ie fa]` de ea [i, oricum, a prev`zut o perioad`

10 DENISE EGERTON

de prob` de un an. Dac` accep]i, voi fi foarte bucuros, Tina.{tiu c` sunt pu]in ne\ndemânatic, dar \mi fac griji pentru tine[i, practic, mi-am dat deja acordul. Lady Charleswood e de anide zile pacienta noastr`. E o femeie extraordinar`. {i m-amgândit c` un an de convalescen]` \n sudul Spaniei va avea efecteexcelente asupra bronhiilor tale. Te-a[ putea duce acolo pesteo lun`. Ce p`rere ai?

– Ce voi avea, mai exact, de f`cut?– Ce ar face orice fat` din cas`. S`-i cite[ti, s` r`spunzi la

scrisori, s` brodezi, s` ie[i \n \ntâmpinarea dorin]elor ei. E dejaun \ntreg program, f`r` s` punem la socoteal` c` formarea ta deinfirmier` va fi [i ea foarte folositoare, c`ci este o femeie \n vârst`.

– E la fel de palpitant ca un loc de munc` la morg`!– Dac` e[ti a[a dificil`, nu mai am ce s`-]i spun, Tina.

Cunosc o mul]ime de fete care ar da orice s` aib` un asemeneanoroc. Vei intra, practic, \n aristocra]ie pe u[a din spate, [i dup`tot ce eu [i Phyllis am f`cut pentru tine...

– Destul, Bernard! Ajunge! {tii bine cât v` sunt derecunosc`toare. Dar dup` spital, aceast` perspectiv` mi se paretrist`. Dar dac` tu crezi c` aceast` situa]ie \mi va conveni, nurefuz s` fac o \ncercare.

– Iat-o, \n sfâr[it, pe feti]a mea ascult`toare. O s`-]i dau osut` de lire pentru a-]i cump`ra haine potrivite. E foarte caldvara, \n Spania.

Tina \l privi cu gura c`scat`.– O sut` de lire! exclam` ea uimit`. Pentru mine, care câ[tig

patruzeci de lire pe lun`, o sut` de lire sunt o mic` avere!– {tiu, sunt mul]i bani, dar vei locui \ntr-un castel!– |ntr-un castel? De ce n-ai spus mai devreme!– Pentru c` nu m-ai \ntrebat! Se nume[te „Castello del Mar“

pentru c` se g`se[te \n apropierea m`rii.


– Ce minun`]ie! O s` pot s` fac baie \n mare!Bernard prefer` s` nu dea detalii asupra acestui subiect.

Privise prin rafalele de ploaie, a[ezat pe o stânc` \nalt`; casteluli se `ruse mai degrab` melancolic [i sinistru, iar accesul la maremai mult decât dificil.

– De ce lady Charlewood locuie[te singur`, dac` e atât debogat`?

– Nu locuie[te singur`. Are o intendent` [i câ]iva servitoricare lucreaz` pentru ea de ani de zile. Fiul [i so]ul ei au muritpe mare \ntr-un accident, acum treizeci de ani. De atunci,trìe[te izolat` dup` ce [i-a p`r`sit ]ara natal` [i a l`sat \n urmòrice fel de activitate monden`. Eu cred c`, dac` dore[tecompania unei tinere fete e pentru c` reg`se[te bucuria de a trì.

– S`rmana femeie, spuse Tina cu compasiune. Câ]i ani are?– {aptezeci [i trei de ani. A neglijat mi[carea [i merge greu.– I-a[ putea face ni[te masaje pentru a-i facilita deplasarea...Bernard se relax`. Acum putea s`-[i savureze \n lini[te

cafeaua [i ]igara. Reu[ise s`-[i \ndeplineasc` misiuneasatisf`c`tor, f`r` s` exercite asupra Tinei o presiune prea mare.Tina p`rea bucuroas` c` pleca. |i semn` un cec, pe numele luilady Charleswood, a[a cum conveniser`, [i-i telefon` lui Jamespentru a-l \n[tiin]a de dispozi]iile pe care le luase pentru sora lor.

– |ncearc` s`-i trimi]i un cec, James, \i suger` Bernard.– Dar numai asta fac, protest` fratele sù.– Vino m`car la aeroport, pe optsprezece. Va avea m`car

impresia c`-]i pas` de ea...

12 DENISE EGERTON

Capitolul 2

De fapt, Tina prefera s` simuleze entuziasmul, v`zândnemul]umirea lui Bernard, \n ciuda r`sturn`rii pe care aceaplecare o aducea \n via]a ei. Cu toate acestea, cump`r` cu opl`cere infinit` câteva rochii dr`gu]e din bumbac, sandale,costume de baie, dou` ]inute pentru cin` [i chiar o rochie de sear`.

Ce bine ar fi fost dac` [i-ar fi alc`tuit acel trusou pentru oalt` ocazie mai apropiat` [i drag` inimii ei!

Vic Worrell, student la medicin` \n ultimul an, eraadmiratorul ei \nfocat de [ase luni \ncoace. Dar cariera lui Vicera important` pentru Tina, trebuia s` recunoasc`. Nici ea nuera chiar \n extaz \n bra]ele lui, cum ar fi trebuit s` fie o fat` carear fi vrut s` se c`s`toreasc` cu el. |n cele din urm`, nu era cevar`u s` plece din Saint-Jude. Vic se va putea consacra \n totalitatestudiilor, iar ea nu lua cu ea plecând decât un regret u[or [i nuo durere neconsolabil`.

Când le anun]`, f`r` s` intre \n am`nunte, a[a cum o sf`tuiseBernard, c` peste pu]in timp va pleca \n Spania pentru a fidam` de companie a unei b`trâne lady, toate prietenele ei de laspital o invidiar`.

– Ah, de ce m-am vindecat de bron[it`! gemu Ann Grey. Aiun noroc extraordinar, Tina! Când te gânde[ti c` unii cheltuiescaveri pentru a petrece câteva zile acolo unde tu vei locui zi de zi!

– Am citit \ntr-o carte din biblioteca spitalului povestea uneifete care a plecat ca tine, \n Spania, [i care nu s-a mai \ntorsniciodat`, spuse Maggie.

– Astea-s baliverne! Dac` mai spui asemenea prostii, Tina nuva mai pleca! protest` Ann.

– Eroina f`cea [i ea, \nainte de plecare o mul]ime decump`r`turi. Era foarte palpitant. Cartea se numea: „O rochienou` pentru a muri“!

– O s-o \mprumut [i o s-o citesc pe drum, r`spunse Tina. Num` invidia]i prea mult, fetelor! Dac` a]i [ti cât de mult a[ fi vruts`-mi termin studiile de infirmier`!

Desp`r]irea de Vic se dovedi mai dureroas` decât sea[teptase.

– Când erai bolnav` era destul de trist, dar cel pu]in puteams` ne vedem. E ca [i când a[ pierde.... o mam`. Nu sunt preademonstrativ, Tina, dar... |mi pl`cea s` te [tiu lâng` mine...

– Putem s` ne scriem, Vic.– Dar nu te voi mai putea lua \n bra]e... Credeam c` \ntr-o

bun` zi...– E mai bine s` evi]i distrac]ia [i s` te preg`te[ti pentru

examene, \l \ntrerupse ea repede. Dac` acest loc de munc`nu-mi va pl`cea, voi veni \napoi \ntr-un an. |nc` n-ai sc`pat demine!

Hot`râr` amândoi s` ia situa]ia cu u[urin]`, din pruden]`.Apoi, urm` entuziasmul plec`rii. Acum c` Tina urma s` plece,Phyllis devenise aproape amabil`. |[i vedea cumnata cu al]i

14 DENISE EGERTON

ochi. Peste [ase luni aceasta va fi major` [i, poate,mo[tenitoarea unei imense averi. De aceea, când Tina vorbidespre Vic, Phyllis aproape c` se sufoc`.

– Sper c` nu e nimic serios \ntre tine [i tân`rul acesta,\ncepu Phyllis \nainte ca Bernard s`-i poat` face semn s` tac`.Asta ar ruina...

– Nu, Phyllis, dac` a[ fi fost cu adev`rat \ndr`gostit`, mi-ar fifost mult mai greu s` m` despart de el. Dar m-a[ bucura dac`v-a[ putea anun]a \ntr-o zi pe tine [i pe Bernard c` am \ntâlnitb`rbatul vie]ii mele. V` face]i prea multe griji pentru mine!

– Nu te gr`bi, draga mea, interveni Bernard energic. Profit`de tinere]e! E o perioad` atât de scurt`!

Imediat ce Tina merse s` se culce, Phyllis se \ntoarse cu oprivire sever` spre so]ul ei.

– Mi se pare c` nu i-ai explicat Tinei suficient c` nu trebuies` o intereseze b`rba]ii. Dac` va \ntâlni un b`iat dr`gu] prin\mprejurimi? Toate planurile tale se vor spulbera! De ce nu i-aispus nimic?

– Pentru c` sora mea e un adev`rat catâr. Dac` i-a[ fipomenit de aceast` condi]ie, s-ar fi gr`bit s` strâng` \n jurul ei\ndr`gosti]i cu duzina. A[a este: cei din familia Warren au spiritde contradic]ie. Iar Tina e cea mai Warren dintre to]i. Tot ceputem face e s` sper`m c`-[i va iubi atât de mult munca \ncât vaface câteva sacrificii pentru a o p`stra. Cel mai r`u lucru care sepoate \ntâmpla va fi ca lady Charleswood s` o concedieze.N-avem nimic de pierdut dac` ne \ncerc`m norocul.

***


Era prima oar` când c`l`torea cu avionul dar, datoritèntuziasmului plec`rii, Tina nu avu timp s` se abandonezeimpresiilor. Bernard, prad` propriilor temeri, luase de aceast`dat` m`suri speciale: \[i pusese vat` \n urechi [i luase dou`pastile \mpotriva rùlui de \n`l]ime.

– Ar trebui s` se interzic` mersul cu avionul. P`cat c` e atâtde comod, bomb`ni el când pasagerii trebuir` s` se \mbarce. Iate uit`! Prive[te cine a sosit, Tina! B`trânul James! Ai ajunstârziu, James, ne \mbarc`m.

– Am avut un caz greu diminea]`, spuse James pe un toncalm. Judec`torul era surd, ceea ce a f`cut ca lucrurile s`mearg` [i mai greu. Deci, Tina? |ncepi s` c`l`tore[ti? Monica tes`rut`.

– Mul]umesc James, e[ti dr`gu]. S`rut-o [i tu pe Monica [ipe fete din partea mea.

– Trebuie s` plec`m, mormì Bernard.Dup` ce James \ndeplini ceea ce considera c` era datoria sa,

nu mai r`mase pentru a urm`ri avionul decolând [i ridicându-se\n imensitatea cerului, str`pungând norii grei care se l`saser`deasupra Londrei. De fapt, venise la aeroport doar pentru a se\ntâlni cu unul dintre colegii sì care-l rugase s`-i asigure unmijloc de transport convenabil [i s`-l \ntâmpine la sosire.Avionul acestuia ateriza de-abia peste o jum`tate de or`. Ma[inaDaimler era parcat` cu siguran]`. James avea timp exact cât s`bea ceva [i s` fumeze o ]igar`. Nu \n]elegea de ce Bernard \[if`cea atâtea griji pentru Tina. Era evident c` acea fat` se vadescurca singur` ori de câte ori va avea nevoie.

Tina supravie]ui frisonului decol`rii [i-[i scoase cu un oftat deu[urare centura de siguran]`. Arunc` o privire spre Bernard, care]inea \nc` ochii \nchi[i [i strângea cu mâinile bra]ele fotoliului.

16 DENISE EGERTON

– Bernard! Am decolat [i e absolut minunat! Zbur`m la miide kilometri. |]i dai seama?

– Nu-ndr`znesc! |mi pare rù, dar va trebui s` faci altceva,Tina. Cite[te o carte... Eu nu voi fi fericit decât dac` voi reu[i s`dorm.

S`rmanul Bernard, se gândi Tina, e a[a de ramolit. De altfel,nu mai era chiar tân`r [i nu era nerespectuos s` o remarci. Tinei\i pl`cuse \ntotdeauna James. |l v`zuse odat` pledând la curte,dar acesta jucase \n fa]a ei un num`r atât de mare de actor, \ncâtaproape uitase c` se afla acolo pentru a-[i câ[tiga cazul, atât demult se l`sase furat de dorin]a de a fi spiritual. Pe Clive nu-l maiv`zuse de zece ani, dar acesta \i scria din când \n când scrisoriminunate. Câteodat`, Tina se gândea c` pe el l-ar iubi cel maimult dac` l-ar revedea vreodat`.

Deodat`, se sim]i pu]in ingrat`. Bernard f`cuse totul pentruea. O \nso]ea chiar pân` \n Spania, de[i mergea cu avionul. {i\[i sacrificase pentru ea concediul. |i atr`sese aten]ia c` se vasim]i probabil supravegheat` [i c` va trebui s` fac` eforturipentru a-i pl`cea ladyei Charlswood, spre binele sù.

Dar o \ndoial` persista \n mintea ei. Trebuia s` existe opiedic`, undeva \n toat` povestea asta. Dac` ar fi ob]inut aceaslujb` \n urma unui test sau a unui interviu, ar fi \n]eles. Dar s`fie angajat` la recomandarea fratelui sù i se p`rea oinconsecven]` [i se \ntreba dac` va fi bine primit` acolo.

„Pune]i-v` centurile, ateriz`m la Madrid“ se auzi voceastewardesei, care \l smulse pe Bernard din nepl`cuta luitoropeal`. Madrid! se aprinse imagina]ia Tinei. Coridele,dansatorii de flamenco!

La Madrid, schimbar` avionul cu unul mai mic, cu destina]iaMalaga. De aceast` dat`, echipajul era spaniol. Pe Tina o


surprinsese [i dezam`gise frigul din acel sfâr[it de februarie.Dar nici o or` nu trecu [i vremea se schimb`. Soarele de dup`-amiaz` era \nc` arz`tor [i marea str`lucea \n nuan]e de roz,primitoare, \nconjurat` de stânci imense care ie[eau din ap`.

– Mai avem o bucat` bun` de mers, o anun]` Bernard, dup`ce \nchiriar` o ma[in` cu [ofer, care \i duse pe un drum de-alungul coastei.

– |ncearc` s` dormi pu]in, o sf`tui el.Dar Tina era prea \ncântat` pentru a dormi, atent` la

discu]ia [oferului cu un b`iat cu sombrero, surprins` c` o\n]elegea.

Str`zi, \nconjurând pintenii stânco[i, [erpuiau de-a lungulsatelor de pescari uitate de lume. Noaptea se l`s` [i ma[ina \[icontinua drumul pe meandrele \ntortocheate.

– Dac` a[ vrea vreodat` s` m` \ntorc, mi-ar fi greu s` g`sescdrumul \napoi.

Bernard o b`tu u[or pe umeri.– Nu-]i face griji. De ce s` te \ntorci? Dac` nu te sim]i bine,

n-ai decât s` m` anun]i.– Glumeam, r`spunse Tina, ascunzându-[i teama. Mai avem mult?– Nu cred. E de-abia opt. Simt c` am plecat din Londra de-o

ve[nicie. {i eu sunt ner`bd`tor s` ajungem, recunosc.Deodat`, ma[ina se opri [i [oferul claxon` de mai multe ori.

Cineva deschise o poart` mare de fier [i automobilul intr` pe oalee lung`, \ntunecoas`.

– Nu v`d nici un castel, exclam` Tina cu mirare, scrutând\ntunericul nop]ii.

– E normal, r`spunse Bernard pe un ton vesel. Am uitats`-]i spun c` nu exist` electricitate. To]i folosesc l`mpi cu gaz.E foarte romantic, o s` vezi.

18 DENISE EGERTON

– Am lucrat \ntr-un spital [i a[ spune mai degrab` c` eantediluvian. M` \ntreb cum e \nc`lzit` casa...

Bernard nu voia s` dea detalii nici despre acest subiect. Seferea s`-i spun` c` ultima oar` când fusese acolo nu observasenici o surs` de \nc`lzire [i c` \n sufrageria imens` str`b`tut` decuren]i ardea un foc slab, care de-abia lupta cu vântul [ipic`turile de ploaie care p`trundeau prin [emineu.

– Peste câteva s`pt`mâni vei putea sta la soare, spuse el \nloc de r`spuns. V`d o lumin`...

{oferul opri \n fa]a unei u[i mari [i grele care se deschisescâr]âind. Din \ntunericul \nconjur`tor, o siluet` scund` [i\ndesat` se desprinse \n lumina unei l`mpi.

Tina, tem`toare, se \nfior`.– S` mergem, spuse Bernard cu o voce gâtuit`. Suntem

a[tepta]i.Tina se f`cu mic`, salutându-l printr-un semn al capului pe

b`trânul f`r` un dinte care le zâmbea [i care le lumina intrarea.Acesta o lu` \naintea lor pe un coridor \ntunecat [i umed [i-ll`s` pe [ofer s` aduc` singur bagajele \n fa]a u[ii, bomb`nind.

– M` \ndoiesc c` e locul ideal pentru bronhiile mele, \ispuse ea lui Bernard.

– |ncepi deja s` cau]i defecte?– Dac` r`mâneam la Londra n-a[ fi tr`it \n locuri mai rele,

protest` Tina.B`trânul portar se opri \n fa]a unei u[i mari, la care b`tu. |n

acel moment, fata era tentat` s`-[i ia picioarele la spinare [i s`fug` cât mai departe, chiar dac` trebuia s` fac` autostopul pân`\n Anglia. O voce distins` le striga s` intre, \n spaniol`. U[a sedeschise [i Tina putu, \n sfâr[it, s` vad` mai clar. O doamn`


b`trân` \mbr`cat` \n negru, care st`tea pe un scaun \nalt,aproape de foc, \i \ntinse mâna \n semn de binei ai venit.

– P`re]i \n plin` form`, lady Charleswood!– Bun` seara, doctore Warren. E dr`gu] din partea dumitale.

Ea trebuie s` fie Christina?– Bun` seara, lady Charleswood, spuse Tina dup` fratele s`u.– E[ti fermec`toare, draga mea!– Ah... mul]umesc, r`spunse Tina ro[ind [i aruncând o

privire spre Bernard.B`trâna o m`sur` aproape cu aviditate.– Da, e \ntr-adev`r foarte dr`gu]`, spuse ca pentru ea.

Doctore Warren, ]i-ai trimis ma[ina \napoi?– Nu, lady Charleswood, \nc` n-am stabilit pre]ul traseului.

{oferul \nc` mai descarc` bagajele.– Cred c` ar fi mai bine s`-l rogi s` te duc` \napoi la hotelul

din sat sau chiar la Malaga. Mâine va fi o s`rb`toare [i totul va fi\nchis timp de trei zile. Dac` te bazezi pe b`[tina[i, nu vei maiajunge niciodat` la avion. }i-o spun din bun`voin]`, c`ci \mi\nchipui c` \n profesia dumitale o \ntârziere ]i-ar putea aduceprejudicii.

– Ei bine, atunci... spuse Bernard indecis [i cu o expresie denefericire \ntip`rit` pe fa]`. Ce-a[ putea face altceva?

Suportase un zbor dificil [i o c`l`torie lung` cu ma[ina [ide-abia a[tepta s` ia o mas` bun`, [i apoi s` se culce. Darnu-[i putea permite s` r`mân` acolo trei zile.

– E mai bine s` te \ntorci la Malaga, \l sf`tui Tina cu oexpresie grav`.

– Da, asta voi face, oft` el cu resemnare. E mai bine s` nua[tepte mult [oferul, altfel m` va costa o avere! Dori]i s` m`\ntreba]i ceva, lady Charleswood?

20 DENISE EGERTON

– Nu cred, doctore Warren. O s` am grij` de sora dumitale.A \n]eles ce a[tept de la ea?

– Da. Am avut o discu]ie lung` pe tema aceasta [i Tina efoarte recunosc`toare de aceast` [ans`. Nu-i a[a, Tina? \ntreb`Bernard cu c`ldur`.

– Voi face tot ce voi putea pentru lady Charleswood.– E[ti o fat` ascult`toare!Când Bernard se duse s`-i strâng` mâna, Tina v`zu c`

b`trâna \i strecur` \n buzunarul hainei o bucat` de hârtie.– Oh, lady Charleswood! exclam` el, stânjenit.– Pentru c` te-ai deranjat, \i [opti ea la ureche. Asta ar trebui

s` acopere toate cheltuielile. Drum bun, doctore, [i noaptebun`!

– La revedere, Bernard, spuse Tina sim]ind c`-i daulacrimile.

Nu se a[tepta s` se despart` de el atât de repede [i \n acelmoment fratele sù \i era mai drag ca oricând.

– Curaj! Nu e sfâr[itul lumii, \i spuse el.Dup` ce Bernard plec`, Tina se \ntoarse cu o privire timid`

spre b`trân`.– Apropie-te, o \ndemn` lady Charleswood. Acesta e

probabil momentul cel mai greu pentru to]i. Suntem dou`strìne una pentru cealalt` [i nu [tiu dac` o s` ne pl`cem.Destinul ne-a adus fa]` \n fa]`, un destin rùvoitor din momentlipsit [i de servitorii mei pentru trei zile, cât va duras`rb`toarea. Se pare c` nu vor s` lipseasc` de la petrecere [i s`r`mân` \nchi[i cu o rabl` ca mine.

Tina f`cu câ]iva pa[i [i se apropie, hot`rât`.– Nu-mi p`re]i trist`, lady Charleswood. V` g`sesc mai

degrab` interesant`, ca o eroin` de roman.


– Iar eu te plac [i mai mult pentru asta, spuse b`trânazâmbind. Scuz`-m` c` nu m-am ridicat s` te salut, dar nu m`mai ]in bine pe picioare.

– A[ putea s` \mbun`t`]esc situa]ia, spuse Tina cu hot`râre.Cred c` o serie de masaje v-ar putea ajuta. Sunt infirmier`, nu[tiu dac` v-a spus Bernard...

– |]i mul]umesc. Am impresia c` o s` ne \n]elegem foartebine. Acum, vino s` te odihne[ti pu]in. Ia [ervetul `sta de pemas`. Vei vedea ce ]i-a preg`tit Rafaela pentru cin`, \nainte deplecare.

Tina privi cu o poft` subit` carnea rece [i salata. Mai erau pemas` câteva portocale [i mere mari, pâini[oare, un borcan cuunt [i mai multe feluri de brânz` [i dulcea]`.

– Totul pare delicios! Mânca]i [i dumneavoastr`?– Nu, draga mea. Eu am cinat deja, dar po]i s` m` serve[ti

cu un pahar cu vin, dac` vrei. Ce p`cat c` fratele t`u n-a avuttimp nici m`car s` m`nânce. Dar asta e! Hr`ne[te-te bine! Niciun condiment nu e ca apetitul tinere]ii! Untul nu seam`n` cucel pe care-l consuma]i voi \n Anglia, dar nu e r`u deloc. Dac`nu ai obiceiul s` bei vin, ne vom lipsi de el la mas`.

– Apa va fi foarte bun`, r`spunse Tina \ntinzându-i un paharcu vin.

|n timpul mesei, fata afl` c` la Castillio serveau [apteservitori, dar c` Rafaela, buc`t`reasa [i cele dou` cameriste,Carmela [i Alicia locuiau \n sat, la San-Jose, la cinci kilometri decastel [i c` preferau s` participe la toate festivit`]ile locale, decâts`-[i ia concediu \n fiecare an. |n casa de la intrare locuia familiaLopez: b`trânul pe domeniul castelului Pablo, pe care Tina \lcunoscuse deja, so]ia lui Antonia, care se ocupa de buc`t`rie [ide cur`]enie când celelalte dou` lipseau [i fiul lor, Manuel,

22 DENISE EGERTON

gr`dinar [i b`iat bun la toate. Dac` ar fi venit pu]in maidevreme, ar fi cunoscut-o [i pe dona Maria, intendenta, ofemeie din \nalta societate din Bilbao, care suferise o lovitur` asor]ii, pe care familia Charleswood o descoperise [i care era \nserviciul lor de mai bine de treizeci [i cinci de ani.

– Una din surorile ei a trimis o telegram` spunând c` ebolnav` de cancer, mi se pare. Am trimis-o de urgen]` s` fac`tot ce va putea pentru acea fiin]` s`rman`. E lâng` ea de [ases`pt`mâni. Dar ieri am auzit vorbindu-se c` aceasta ar fi murit.E o eliberare, nu crezi? Dona Maria nu va \ntârzia deci s` apar`.Ceea ce-mi aminte[te c` ea nu [tie nimic despre planurilenoastre... Am ac]ionat sub primul impuls, acum o lun`, cândfratele t`u a venit s` m` vad`. Dar de mult m` gândeam c` ar fibine s` vedem din nou o figur` tân`r` \n cas`. Cineva de aceea[ina]ionalitate ca mine, bine\n]eles. Eu, care de atât de mult timpf`ceam mofturi fa]` de propria mea ]ar`, am sim]it deodat`nevoia de a vorbi \n englez`, de a auzi citindu-se din nouDickens, Surorile Brontë [i Trollope. {i \ncep deja s` m` bucurc` am cedat acestui impuls. Draga mea, pot s` sper c` nu maie[ti atât de b`nuitoare cum erai acum o jum`tate de or`?

– M` simt mult mai bine, lady Charleswood. V` mul]umesc,r`spunse Tina zâmbind. Vre]i s` v` citesc ceva?

– Ce dr`gu]` e[ti! Nu!... Am dep`[it de mult ora de culcare.Mi-am luat obiceiul s` m` culc devreme [i s` nu \mp`rt`[escdistrac]iile epocii noastre moderne. Nu ascult nici m`carradioul. Poate c` unele lucruri de genul `sta \]i vor lipsi. |ncazul acesta, va trebui s` fii sincer` [i s`-mi spui. Vom face rostde tot ce-]i va putea face via]a mai pl`cut` aici. Acum sunt sigur`c` e[ti obosit`, dup` o c`l`torie atât de lung`...

Tina \ncerc` s`-[i re]in` un c`scat, dar nu reu[i.Lady Charleswood sun` tare dintr-un clopo]el.


– Antonia te va duce \n camera ta. Eu nu m` scol niciodat`\nainte de prânz. Vei avea deci dimine]ile pentru tine. Po]i s`pleci, s` te-ntorci, s` faci ce vrei. {i dac` ai nevoie de ceva, nuezita s`-mi spui.

– Mul]umesc, lady Charleswood.Când servitoarea veni s-o ia, ezit` un moment.– Nu vre]i s` v` ajut s` v` culca]i?– Nu. Se va ocupa Antonia de mine. Vreau s` te odihne[ti

câteva zile. Apoi vom stabili ce ai de f`cut. Noapte bun`,Christina.

Era, \n sfâr[it, \n camera ei, pe care o privea curioas`.Pere]ii din piatr` erau acoperi]i cu tapiserii. R`coarea nop]iiera \mblânzit` de un radiator. Patul vechi, cu baldachin, aveaperdele de catifea, asortate cu cuvertura care c`dea pân` lap`mânt. B`trâna Antonia \i f`cu patul, aducându-i p`turic`lduroase [i cear[afuri de un alb str`lucitor. Pe pat mai puseun termofor [i zâmbi \n fa]a aerului aprobator al Tinei. Ar`t`cu degetul spre mobila de marmur` alc`tuit` dintr-un micbazin [i o can` cu ap` [i \i spuse c` exist` [i o baie la câ]ivametri distan]`, pe coridor. Tina \i mul]umi prin numeroasezâmbete [i „gracias“ [i, dup` ce stinse lumânarea, servitoareaplec`.

– Buenas noches, senorita.– Buenas noches, senora, r`spunse Tina râzând,

ner`bd`toare s` se arunce \n pat [i s` se strecoare \na[ternuturile curate [i calde.

Poate c` totul va fi bine, \[i spuse ea, ghemuindu-se \n jurultermoforului. Lady Charleswood a foarte amabil` [i foartesingur`. Eu pot s` schimb asta. Nu mai trebuie s` m` gândesc laSaint-Jude, la Ann sau la Vic. Acum, toate astea sunt \n urma

24 DENISE EGERTON

mea. Am un nou loc de munc`. Depinde doar de mine s`-mi factreaba bine, pentru ca Bernard s` fie mândru de mine!

{i \n acea stare de spirit excelent`, nu dup` mult timp, Tinaalunec` \n bra]ele vigilente ale somnului.

***

Se trezi deodat` \n mijlocul nop]ii, cu inima b`tând s`-isparg` pieptul. Trebuie c` avusese un co[mar! Un vis oribil,\n care o creatur` resping`toare \i trecuse peste fa]`,l`sându-i o senza]ie de murd`rie. C`ut` pe dibuite cutia cuchibrituri [i lumânarea, dar mâinile i se loveau de alteobiecte. |i era fric` [i vroia s` strige, dar meseria de infirmier`\i d`duse o anumit` disciplin`. |n acel moment, o fâ[ie delumin` trecu prin camer` [i Tina z`ri pe jos cutia cuchibrituri. Aplecându-se s-o ia \[i aminti de farul pe care \lv`zuse la sosirea la Castillio.

Chibriturile erau, \n mod ciudat, nu din lemn, ci din cear`,iar lumina lor o ajut` s` g`seasc` un candelabru. Tina v`zu [iceea ce-i tulburase somnul, [i nu era doar un vis urât. Delâng` perete, o privea cu neru[inare un [oarece gras, cumust`]ile ridicate. Se auzi un zgomot [i o alt` creatur` ie[i desub draperiile patului, un [oarece nu mai pu]in gras, dar maimare, care i se al`tur` celuilalt. Etau, probabil masculul [ifemela.

Tina era \ngrozit`. Nu mai v`zuse un [oarece \n via]a ei. B`tudin palme pentru a-i speria [i ace[tia disp`rur`. Dar dac` nu


g`sea un mijloc radical de a-i \mpiedica, vizitatorii aveau s`revin`. Se sp`l` pe fa]` [i se urc` din nou \n pat, \nfofolindu-semai bine \n pijama. Sigur` c` nu va mai putea dormi, l`s`lumânarea aprins`, pentru a se sim]i \n siguran]`. {oarecii nuvor \ndr`zni s` apar` la lumin`. Se instal` comod, pe jum`tatea[ezat`, pentru a sta la pând` [i, când se trezi, soarele str`luceadeja la ferestre [i lumânarea se topise de tot.

Nimic nu e mai lini[titor decât lumina zilei. Tina se scul`, cuhot`rârea s`-i cear` ladyei Charleswood o pisic` cu care s`\mpart` camera serile. |n timpul nop]ii nu se gândise decât lafelul cum s` evadeze din acea cas` lugubr` [i s` se \ntoarc` \nAnglia. Acum \ns` \[i spuse c` era la[` [i nedemn` de \ncrederealui Bernard, care se str`duise atât de mult s`-i fac` o situa]iedecent`.

Când se duse la baie, era doar [apte [i jum`tate [i nimeni nuse auzea mergând prin cas`. To]i erau, probabil, la fiesta. Tinase hot`r\ s` fac` prima ei baie \n mare [i merse s`-[i ia lucrurile,\ntr-o geant` mare.

Afar`, aerul era \mb`t`tor ca vinul [i blând ca \n lunile demai \n Anglia. |n curte, Tina privi curioas` \n jurul ei. Castelulera ridicat pe un promontoriu [i singura cale de acces la el erao curte cu dale, cenu[ie, \nconjurat` de ziduri \nalte, careserveau, probabil, drept pav`z` \mpotriva unei eventuale c`deripe versan]ii stânco[i. De[i auzea marea lovindu-se de stânci cuo insisten]` hipnotic`, Tina nu o putea vedea. De aceea, plec`\n c`utarea ei, de-a lungul drumului pe care ea [i Bernardveniser` cu o sear` \nainte. Ajunse la poart`, unde Antoniaservea micul dejun familiei sale. Când o v`zu, femeia scoase oexclama]ie [i fiul s`u, Manuel, se duse s`-i deschid` poarta cuun zâmbet timid.

26 DENISE EGERTON

Tina se trezi \n afara domeniului castelului, pe un drumneasfaltat [i merse mai mult de un kilometru pân` ce g`si unmic golf, unde, pentru a se sc`lda, trebui s`-[i fac` r`ni lapicioare pe stâncile ascu]ite. Apa o surprinse prin temperatuiraei sc`zut`, dar când \mbr`c` la loc blugii [i tricoul se sim]irevigorat`.

Deopdat`, cineva tu[i la câ]iva metri distan]`. Tina se\ntoarse [i v`zu un b`rbat care st`tea \n mijlocul unor pietre,cufundat \n ap` pân` la genunchi. Chipul lui n`p`dit de barb`era ap`rat de soare de un sombrero destul de vechi. Tina, carecrezuse acel loc pustiu, se \nro[i [i uit` s` vorbeasc` \nspaniol`.

– Ah! spuse ea \n englez`. Nu te v`zusem...B`rbatul nu-i r`spunse imediat [i Tina crezu c` nu

\n]elesese. Când tocmai se \ntorcea s` plece pentru a-[i v`rsaciuda \n alt` parte, auzi o voce \n spatele ei:

– Vino pân` aici! De unde sunt, nu pot vedea...B`rbatul era vizibil absorbit de contemplarea apei [i nici

m`car nu-[i ridic` ochii pentru a-i arunca o privire.– Vorbe[ti engleza? \l \ntreb` ea, f`r` s` se gândeasc`.– Ar trebui. E limba mea matern`.Tonul nu avea \n el nimic prietenos [i b`rbatul afecta

nepolite]ea.– Sper c` nu te-am deranjat sc`ldându-m` pe plaja ta?– Nu, deloc. {i dac` `sta e un mod indirect de a m` \ntreba

dac` te-am v`zut dezbr`cat`, r`spunsul este nu. Eram ocupat cualtceva. Aceast` plaj` nu este privat`. Dar dac` mai vii aici, evit`s` te mai scalzi. E extrem de periculos. Ai putea s`-]i rupimembrele \n rocile de pe fundul m`rii.


– Mul]umesc c` m-ai avertizat cu atâta polite]e, r`spunseTina, sfid`toare. Dar nu cred c` voi mai veni s` te deranjez cândpescuie[ti creve]i.

– Studiez efectele luminii \n ap`, \i strig` el, când Tina\ncepuse deja s` urce pe stânci, pentru a se \ntoarce pe drum.

– Nu m` \ndoiesc, \i r`spunse ea tot strigând. Nu puteai facedecât ceva extraordinar!

Piciorul \i alunec` [i genunchiul i se sprijini de o piatr`, \ncare se tìe.

– Las`-m` m`car s`-]i pun ni[te tinctur` de iod pe genunchi,\nainte s` pleci.

– Nu, mul]umesc, spuse Tina, vexat`. Sunt infirmier` [isuport vederea sângelui.

– {i pe cea a cangrenei?Prea furioas` pentru a mai r`spunde, Tina gr`bi pasul pe

drumul pr`fuit. Soarele devenea din ce \n ce mai arz`tor [i numai sem`na deloc cu cel englezesc, de mai.

Ajunse la poarta castelului \nfometat`, plin` de praf, cugenunchiul umflat durând-o, [i lu` hot`rârea c` de acum\ncolo se va lipsi de baia matinal`. Nu [tiuse c` la Costa del Solexista acea natur` s`lbatic`, imaginându-[i regiunea ca o plaj`\ntins` cât vezi cu ochii, cu nisipuri aurii. Antonia insist` s`-ipanseze genunchiul, iar ea \i povesti plimbarea, \n care cùtaseun loc unde s` se poat` sc`lda, pentru ca \n cele din urm` sàjung` \ntr-un loc plin de pericole.

– Multe locuri sunt periculoase aici. B`[tina[ii nu mergniciodat` s` se scalde. Doar turi[tii se \neac`, r`spunse Antonia,ridicând din umeri. Dac`-mi spuneai, n-ar mai fi trebuit s` teduci atât de departe. Vino s`-]i ar`t...

28 DENISE EGERTON

Tina o urm` pe servitoare [i ajunse la o u[` ascuns`, spreo gr`din` alc`tuit` toat` numai din peluze, copaci semi-tropicali[i fructiferi. Pe deasupra mânerului greblei, Manuel learunc` o privire b`nuitoare. B`iatul schimb` cu mama luicâteva cuvinte, prea rapide pentru ca Tina s` le \n]eleag`,apoi zâmbi cu un aer \n]eleg`tor [i-i f`cu Tinei semn s` seapropie. |i ar`t` cu degetul o alt` poart`, \n cap`tul opus algr`dinii, prin care Tina, coborând ni[te sc`ri din piatr`,ajunse la un alt golf, la fel de mic. Sub ochii ei sclipea osuperb` por]iune de mare, adânc`, de m`rimea unei piscinemai mari, inserat` practic \n acele locuri [i \nconjurat` dep`mânt.

– Aici trebuie s` vii s` \no]i, \i spuse el. Acest loc nu epericulos decât când plou`. Când apele sunt \n cre[tere, serevars` \n acest golf o zi sau dou`.

Tina se sim]i deodat` mai fericit`. Merse cu Antonia \n cas`pentru a-[i lua micul dejun [i primi de la aceasta pâine cald` [io delicioas` dulcea]` de piersici.

Era de-abia zece [i jum`tate [i Antonia \i explic` limpede c`lady Charleswood nu vroia s` fie deranjat` cu nici un chippân` nu va fi sunat. Sim]indu-se pu]in singur`, Tina o l`s` peAntonia la treburile sale menajere [i plec` \n explorareacastelului.

Unele locuri r`mâneau \ntunecate, chiar [i la lumina zilei.Pere]ii gro[i, str`pun[i de ferestre mari [i drepte, fuseser`concepu]i pentru a rezista asalturilor m`rii. Uneori te-ai fi pututcrede \n adâncul unei pivni]e, unde doar zgomotul [i mirosulm`rii mai p`trundeau. |n salon, care dup` cum se p`rea nu eralocuit, se afla un pian al c`rui capac nu se deschidea, fie datorit`


umezelii, fie pentru c` era \nchis cu cheia. Aceast` camer` seafla deasupra gr`dinii [i a piscinei secrete, iar vederea sa se\ntindea pân` departe, la far.

Tina se a[ez` [i privi cu triste]e \n jur, \ntrebându-se dac`Bernard a reu[it s` ia avionul [i dac` cineva \i sim]ea lipsa acas`.Se hot`r\ \n cele din urm` s` scrie câteva scrisori. Dar \n cameraei Antonia f`cea curat, a[a c` merse \n continuare \n explorareacasei.

Mânerul u[ii al`turate camerei sale opuse la \nceput pu]in`rezisten]`. Tina \mpinse cu um`rul [i u[a se deschise, scâr]âinddin toate balamalele. Era \ntuneric \n acea camer` b`trân`, cuperdelele trase [i tot ce v`zu \n acel moment, fur` ochiistr`lucitori ca dou` diamante a [oarecilor care o priveau.

Fata scoase un ]ip`t [i-i goni, sup`rat`. Nu era delocsurprinz`tor c` avusese o vizit` cu o sear` \n urm`. {obolaniitrìau acolo ziua [i noaptea \n camera ei! Hot`r\ ca nici \n aceacamer` s` nu mai fie \ntuneric. Merse pe dibuite pân` lafereastr` [i trase draperiile, r`spândind \n jur un nor de praf.Aproape c` se sufoc` tu[ind, apoi se duse la jaluzele [i le trase[i pe acestea, l`sând s` intre \n camer` o baie de lumin`. Cândse \ntoarse, Antonia st`tea \n prag [i agita cu disperare mâinile.

– Senorita! No... no!...Privir` amândou` interiorul camerei, care relev` privirilor

un spectacol de o decrepitudine absolut`. Dup` cum se p`rea,camera fusese o sufragerie. Masa era acoperit` cu o fa]` de masàlb`, roas` de [oareci [i p`stra resturile unui prânz. Peste tot sedepusese praful [i pìanjenii \[i ]esuser` pânzele. {oareciidevoraser` de mult resturile de mâncare, dar tacâmurile eraumurdare [i o cafetier` r`sturnat` l`sase pete pe fa]a de mas`.

30 DENISE EGERTON

– Senorita!... La senora.... oh! Senorita, se v`ita ne\ncetatAntonia, mototolindu-[i [or]ul \ntre mâini.

Visez, probabil, \[i spuse Tina. E imposibil s` fie adev`rat. Eo poveste de groaz` de Edgar Poe. Tina auzi boc`nitul unuibaston pe podeaua de lemn [i \n pragul u[ii ap`ru deodat` ladyCharleswood, \mbr`cat` \ntr-un capot cenu[iu [i un [al deaceea[i culoare pe umeri – o siluet` scund` cl`tinându-se pepicioare, cu chipul la fel de cenu[iu ca ve[mintele pe care lepurta.

– Ce-nseamn` asta? \ntreb` ea sec.– Lady Charleswood, reu[i s` \ngâne Tina.– Antonia! Du-m` chiar acum \n camera mea, ordon` femeia

\n spaniol`, pe un ton dintre cele mai arogante.Tina \n]elese c` f`cuse ceva teribil [i de neiertat.Trebui s` a[tepte o or` pân` ce Antonia s`-i serveasc`

prânzul, \n buc`t`rie, declarând c` senora nu vroia s` fiederanjat`. La ora patru dup`-amiaz`, declarând c` va pleca de laCastillio dac` nu va putea vorbi cu lady Charleswood, Tina fu \nsfâr[it primit` \n dormitorul b`trânei.

– Am auzit c` vrei s` pleci? se auzi o voce rece, ie[inddintr-un teanc de perne.

– Cred c` e lucrul cel mai \n]elept. V-am sup`rat f`r` s`vreau, [i nu pot s` tr`iesc \n aceast` atmosfer` ap`s`toare, depedeaps`. A[ vrea s` [tiu ce gre[eal` am f`cut [i s` \ncerc, dac`pot, s-o repar.

– Iat` ce \nseamn` s` fii tân`r [i direct. {i ai vrea probabil, caceilal]i s` fie la fel. Dar nu e atât de u[or pentru persoaneleb`trâne!


– Lady Charleswood, spune]i-mi m`car ce rù am f`cut!Mi-a]i spus c` pot s` vin, s` merg prin cas`...

– Da. Dar m-am gândit c` vei respecta \ncuietorile.– U[a nu era \nchis` cu cheia, sau dac` era, broasca era atât

de ruginit`, \ncât a cedat când am \mpins u[a. Nu [tiam c` einterzis` intrarea \n acea camer`. |mi pare rù.

– Copila mea, spuse b`trâna cu o voce tremur`toare, nimenin-a mai intrat \n acea camer`, de treizeci [i cinci de ani. Ultimaoar` când am luat masa \n acea camer`, eram \mpreun` cufamilia mea. To]i p`ream extrem de ferici]i de programul pecare-l stabiliser`m pentru acea dup`-amiaz`. So]ul [i fiul meuvroiau s` plece \ntr-o plimbare cu vaporul, iar eu trebuia s`-ia[tept pe mal cu co[ul pentru picnic. {tii, probabil, urmareapove[tii? Am a[teptat, am a[teptat...

– {tiu c` au avut un accident [i c` i-a]i pierdut pe cei pe care\i iubea]i. V` rog s` m` ierta]i. |mi pare foarte rù...

– Atunci, \n]elegi, draga mea, ce-am sim]it când am v`zutacel trecut oribil [i descompus expus privirilor tuturor?

– Da. Cred c` \n]eleg. Dar acel trecut era oribil [i descompus[i \nainte de a deschide u[a, dac`-mi permite]i s`-mi spungândul pân` la cap`t.

|n camer`, domni câteva momente t`cerea.– Probabil c` ai dreptate. Memoria p`streaz` totul intact, dar

obiectele se degradeaz`. Ar fi trebuit s` \nfrunt de mult acestadev`r. Poate c` ar trebui s`-]i mul]umesc c` ai l`sat s` intre unstrop de cer [i lumin` \n col]urile acelea \ntunecate. Ai fost...[ocat` de ce-ai v`zut?

– Am fost trist`. Mi s-a p`rut c` \n]eleg de ce a]i l`sat totul \naceea[i stare. Dar noaptea trecut` un [oarece mi-a trecut peste

32 DENISE EGERTON

fa]`. Ast`zi, când am deschis u[a, am v`zut \nc` vreo zece. Auinvadat toate locurile pe care le-a]i l`sat \n p`r`sire.

– Nu mi-am dat seama de asta. Trebuie s` m` scuz c` te-amsupus la o asemenea \ncercare. Ia loc [i hai s` discut`m desprece m`suri am putea lua... Mi-ar pl`cea s` r`mâi [i s` dep`[im\mpreun` acest prim contact dificil. Dar dac` preferi s` pleci,voi avea grij` s` fii \nso]it` pân` la Malaga [i s` ajungi la avion.

Instinctiv, Tina fu tentat` s` accepte ultima ofert`. Dar nuera o fire egoist`. Remarcase singur`tatea [i triste]ea cu care \ivorbise lady Charleswood. Acum, c` mi-ai spulberat iluziile, m`p`r`se[ti, ar fi putut ea s` spun`...

– A[ fi bucuroas` s` discut`m, r`spunse Tina cu c`ldur`. |mipermite]i s` v` ajut s` v` ridica]i, pentru câteva ore? Ve]i dormimai bine dup` aceea.

– |]i mul]umesc. E[ti un copil \ncânt`tor. Sunt sigur` c` aidreptate [i m` voi sim]i mult mai bine dup` aceea.


Capitolul 3

Cele dou` femei, ciudat de diferite [i reunite de soart` pe cìocolite, avur` o discu]ie lung`.

Tina \n]elese c` lady Charleswood, dup` o t`cere\ndelungat`, avea nevoie s` vorbeasc` despre acea tragedie care\i tulburase via]a [i o ascult` cu compasiune. Apoi, urmaràmintirile fericite ale b`trânei: farsele so]ului sù, escapadelefiului de pe vremea când era [colar.

– Nu crede]i c` aceste amintiri \i fac s` trìasc` mai viu \nmemoria dumneavoastr`, decât acea camer` \n care nu se afl`decât lucruri \nfrico[`toare?

– Ar fi fost mai bine dac` a[ fi plantat doi copaci \n amintirealor. Astfel mi-a[ fi adus aminte c` nu putem face timpul s` stea\n loc. Clipele trec f`r` cale de \ntoarcere. Vroiam s`-mi \nchidermetic amintirile, ultimele momente de fericire petrecute \nmijlocul celor dragi [i iat` c`, treisprezece ani mai târziu, o fat`pleac` \n explorare [i descoper` c` ceea ce avusesem de gânds` p`strez nu era decât un paradis al [oarecilor.

– |mi pare r`u, lady Charleswood.– Nu. Ai venit aici pentru a aduce pu]in` lumin` vie]ii mele

[i, pe to]i sfin]ii, ai f`cut bine! Cred c`, pân` la urm`, \mi parebine. Când treceam prin fa]a acelor camere, auzeam zgomote [icredeam c` o s` \nnebunesc. Intrarea ta acolo m-a asigurat c`nu era a[a. Vom cur`]a [i dezinfecta acel loc. Ce crezi c` amputea face?

– Am putea s` ne lu`m o pisic`? Va dormi \n camera mea,dac` nu v` deranjeaz`.

– De ce nu? Dar nu orice fel de pisic`! Cele din zon` suntrele [i pline de boli [i, de obicei, nu intr` \n casele oamenilor.Ne vom interesa dac` exist` prin \mprejurimi o pisic` de ras` cupui. Dac` vrei s` mai a[tep]i pu]in, Rafaela, buc`t`reasa, [tie totce se \ntâmpl` prin vecini.

Tina \ncepu s` râd` [i lady Charleswood o imit`, ca [i cânduitase c` a[a ceva ar fi posibil [i atunci \nv`]a din nou s` o fac`.

– Cred c` voi fi foarte bucuroas` s` te am drept fiic`.Tina o privi f`r` s` \n]eleag`, dar nu spuse nimic.– Din moment ce am deschis acest subiect, vreau s`-]i

dezv`lui toate secretele mele, pentru a [ti amândou` la ce s` nea[tept`m. Mai exist` o camer` \nchis` cu cheia \n aceast` cas`.A fiului meu [i \n aceasta nu vei intra cu nici un chip. Se afl` \nmicul turn ro[u de deasupra stâncilor. Chiar \nainte de moartealui, acest turn suspendat \n gol a fost declarat nesigur [i fiulmeu urma s` se mute \naintea urm`toarei vacan]e la Castillio.Dar turnul \nc` n-a c`zut [i nu cred s` se fi instalat acolo[oareci. Se spune c` simt pericolul.

– Nu v` face]i griji, nu voi \ncerca s` intru acolo.– Am \nchis u[a \ntr-o sear` \n care nu mai [tiam unde s`

merg pentru a g`si pu]in` lini[te. Telescopul era la fereastr`,


\ntors spre mare... Pe pere]i erau lipite fotografii, cupersonajele lui de film \ndr`gite. Când turnul va c`dea, acesteamintiri vor fi \ngropate odat` cu el. Dar acum ne vom gr`biasupra acestui proces, dac` e[ti de acord.

– Bine\n]eles.– Ne pl`cea la nebunie s` mergem cu bicicleta. Nu m-am

gândit niciodat` s` m` interesez ce s-a \ntâmplat cu bicicletelenoastre, dar nu cred c` cei din familia Lopez le-au l`sat s`rugineasc`. }i se vor p`rea probabil demodate, dar nu vor aveanevoie decât de pneuri pentru a fi ca noi.

– Mul]umesc, lady Charleswood, sunte]i foarte amabil`.Vre]i s` v` citesc ceva, o or`?

Ochii b`trânei \ncepur` s` scânteieze.– Ai vrea? Suf`r de cataract` [i sunt deja zece zile de când

\ncerc s` citesc un capitol [i nu reu[esc. Sunt prea b`trân`pentru a mai putea face ceva pentru ochii mei.

– O, nu, v` \n[ela]i, lady Charleswood. Sunte]i foarterezistent`, mi-a spus Bernard! Medicina face minuni \n zilelenoastre.

– |nceti[or, draga mea, \nceti[or! E prima zi pe care opetrecem \mpreun`. {tiu unde vrei s` ajungi. Vrei s` m` faci s`joc tenis peste câteva zile.

Tina \ncepu s` citeasc`, cu o voce limpede [i cristalin`.– Nu te obosi prea tare, o \ncuraj` lady Charleswood. Când

nu mai po]i, spune-mi. Un deget de vin la cin` va fi excelentpentru corzile tale vocale...

Rafaela [tia, bine\n]eles, unde se g`sesc pisici care aveaunevoie de un st`pân. Când se \ntoarser` de la petrecere, to]iservitorii fur` surprin[i s` o g`seasc` pe Tina la Castillio.

36 DENISE EGERTON

– Crezi c` `sta e un loc pentru tineri? o \ntreb` Rafaela f`r`menajamente. Eu a[ \nnebuni dac` ar trebui s` dorm acolo. E[tio camerist` englezoaic`?

– Nu, sunt infirmier`, de fapt. Sunt domni[oara decompanie a ladyei Charleswood [i m` ocup de s`n`tatea ei. Sedoarme destul de bine \n acea camer` [i, odat` ce [oarecii vorfi izgoni]i, voi dormi \nc` [i mai bine.

– Dona Maria [tie c` e[ti aici? O consider` pe senoraproprietatea ei privat`. Fac pariu c` o s` ai nepl`ceri cu ea, cândse va \ntoarce la castel. Dar, \n sfâr[it, dac` vrei o pisic`, nimicmai simplu.

Dup` doar nici o or`, Tina se sui pe bicicleta pe care Manuelo reparase special pentru ea. Era aproape fericit`, sub razele dediminea]` ale soarelui. Reu[ise, \n trei zile, s` o \n]eleag` [i s`o iubeasc` pe lady Charleswood [i se sim]ea gata s` fac` [i maimulte pentru ea. |i f`cuse cu o zi \n urm` la prânz un masaj, iaraceasta se declarase extrem de mul]umit`.

|n afara dimine]ilor, Tina era liber` [i sâmb`ta. Vrusese s`protesteze spunând c` nu va avea ce face o zi \ntreag` ladispozi]ie, dar lady Charleswood insistase, asigurând-o c` vadescoperi o mul]ime de lucruri interesante, care o vor \ncânta.

– Circul` autobuzuri, cred, de[i eu n-am luat nici unul...Sunt ni[te pe[teri nemaipomenite la Neria. |n direc]ia opus` veig`si acele plaje \ntinse despre care ai auzit vorbindu-se. |ntimpul verii vin mul]i tineri. |]i vei putea face prieteni.

– Dintotdeauna mi-am dorit s` practic schiul nautic, declar`Tina \n mod spontan, sau s` conduc o [alup` rapid`.

Chipul ladyei Charleswood se \ntunec`. Tina \n]elese c` nuputea vorbi despre vase f`r` s`-i aminteasc` de propria eitragedie.


– |mi pare rù, spuse fata strângând mâna b`trânei. Ierta]i-m`,v` rog.

– N-am de ce s` te iert, Christina. M-am hot`rât s` m` \ntorc\n lume, chiar dac` asta nu va fi pentru mult timp. Trebuie s`\nv`] care e lumea ta [i s` o abordez cu aceea[i \ncredere pecare tu \ns`]i o ar`]i. Dar pentru asta trebuie s` m` aju]i, dragamea. Câteodat` e foarte greu s` te \ntorci [i s` iei totul de lacap`t.

Tina urm` instruc]iunile Rafaelei [i g`si repede dealul pecare \l cùta. Mi[carea \i colorase obrajii de obicei palizi [i ceruli se oglindea \n priviri. |n vârful dealului, \i spusese Rafaela,locuie[te un b`rbat foarte amuzant care iubea pisicile. Avea dejatrei sau patru, dar casa lui era prea mic`. Una dintre pisicif`cuse pui cu câteva s`pt`mâni \n urm`, iar el vroia s` ofere doidintre ei.

Dup` cum se p`rea, b`rbatul amuzant nu era acas`. Tina nug`sise decât lini[te [i vântul care se juca \n iarb`. Apoi auzi unmieunat \ntreb`tor, când \nconjur` casa. G`si \ntr-un co[ opisicu]` adorabil` de culoarea carapacei de ]estoas`, ca mamasa, [i o alta negru cu alb, cu un cap foarte mare.

– O! scumpii mei! Sunte]i prea mari pentru a mai suge de lamama voastr`, exclam` bucuroas` Tina.

{tia deja pe care-l va lua. Ridic` puiul de culoarea carapacei[i \l s`rut` \ntre urechi.

– E[ti bìat mare, acum.– Fat` mare! E femel`, ca majoritatea pisicilor de aceast`

culoare, se auzi o voce \n spatele ei, care o f`cu s` tresar`.– Tu! exclam` Tina a[ezând pisica lâng` mama sa. Nu [tiam

c` e vorba de tine!

38 DENISE EGERTON

– De ce? Ai auzit cumva deja lucruri rele despre mine? Ah, terecunosc! E[ti fata pudic` pe care am v`zut-o sc`ldându-se \ngolf, spuse el, izbucnind \ntr-un hohot de râs.

– Exact. E[ti foarte amabil cu mine...– Am f`cut eu asta? Pentru c` nu am educa]ie, mi-e fric` de

ea. Pot s` te \ntreb care e scopul vizitei tale? Sau ai gre[it, pur [isimplu, drumul?

– Am auzit c` ai pui de pisic` pe care vrei s`-i dai. Am puteaprimi unul \ntr-o cas` foarte bun`. }i-l voi pl`ti, bine\n]eles.

– A[a e, \i dau. Tot ce cer e s` se aib` grij` de ei. Am adus-ocu mine pe Regina când am plecat din Fran]a [i ea a formataceast` familie cu un motan din \mprejurimi. I-am p`strat puii[i mai târziu l-am primit la mine pe Tom, motanul unui prietencare se \ntorcea \n Anglia. Ace[ti pui sunt rezultatul noii uniuni.Cum nu ]in mor]i[ s` am o cresc`torie de pisici, pe Tom atrebuit s`-l castrez.

– E[ti veterinar?B`rbatul se \nro[i puternic [i se sc`rpin` cu un gest nervos

\n barb`. Deodat`, Tina observ` c`, \n ciuda b`rbii dese, eratân`r. Trebuie c` avea vreo treizeci de ani.

– Te-ai \nc`lzit, probabil, urcând dealul. Intr` \n cas`. O s`storc câteva l`mâi.

V`zând c` Tina ezita, se gr`bi s` adauge:– Dar dac` vrei s` r`mâi afar`... La urma urmelor, nu m`

cuno[ti, iar eu a[ putea s` tr`iesc pe acest deal izolat doar cugândul de a atrage tinerele fete....

– Nu m-am gândit la asta nici m`car o secund`, spuse ea[i-l urm` \ntr-o camer` mare [i r`coroas` plin` de [evalete, depânze [i de c`ni cu pensule \n care erau amestecate diferiteculori.


– O! E[ti pictor!– Mâzg`lesc câteodat`, recunoscu el.Tina privi curioas` \n jurul ei, \n timp ce el preg`tea

b`uturile.– Locuie[ti aici? \l \ntreb` ea.– Deocamdat`, r`spunse el din buc`t`rie.– {i eu la fel. Tocmai am sosit. Sunt infiermiera [i

domni[oara de companie a ladyei Charleswood, care locuie[tela Castillio del Mar. O cuno[ti?

– Am auzit de ea. Se spune c` e pu]in cam nebun`, c`tr`ie[te izolat`, sau ceva de genul `sta. Dar \nainte de a-mipovesti via]a ta, trebuie s`-]i spun c` eu n-am nici un chef s`]i-o povestesc pe a mea. Sunt destul de susceptibil, uneori, [inu-mi fac u[or prieteni.

– Mul]umesc c` mi-ai amintit! |]i \nchipui, probabil, c` vreaus`-mi for]ez norocul, dar nu ]in neap`rat s` fiu prietena ta. To]iprietenii mei sunt persoane de treab` [i vreau s` merg \ncontinuare pe acest drum.

– Atins! spuse el, ap`rând [i \ntinzându-i un suc de l`mâiecu câteva cuburi de ghea]`. S` fim deci du[mani sau m`caradversari. Ai \nceput bine.

– Vrei s` spui c` ai \nceput bine! Eu sunt o fire prietenoas`.N-am avut \n via]a mea un du[man.

– Cu atât mai bine pentru tine. Dar nu vei \ntâlni mereunumai prieteni, decât poate doar dac` vei avea noroc. E maibine s` te preg`te[ti. E[ti \nc` foarte tân`r`.

– Iar tu e[ti b`trân [i izolat!– Nu crezi c` e prea devreme s` ne cert`m pentru ni[te

persoane care \nc` nu s-au prezentat? Numele meu e TimothyRendall.

40 DENISE EGERTON

– Iar al meu Christina Warren. Tina, pentru prieteni. Tu po]is`-mi spui miss Warren.

– Brrr... spuse el, pref`cându-se c` fream`t` de groaz`. Bine!S` vedem ce putem face cu pisica aia. Vrei s` leneveasc` saus`-[i câ[tige existen]a?

– Ambele. Avem [oareci.– Cine nu are? La Costa del Sol nu tr`iesc doar oameni. Am

g`sit \n curtea din spatele casei chiar [i tarantule.Tina p`li. Avea oroare de p`ianjeni, chiar [i de cei care nu

erau periculo[i.– Nu-]i face griji. Se tem de noi la fel de mult cum ne temem

noi de ele... Te-a[ sf`tui s`-l iei pe Butch. E f`cut s` vâneze[oareci.

– Mi se pare c` e cam banal. Sora lui e o adev`rat`bomboan`! Pot s-o iau pe ea?

– Ca s`-]i fac` pui f`r` \ncetare? {i \n plus, e micu]`, seam`n`cu mama ei. {oarecii mari ar putea s-o devoreze.

Tina se \nfior`.– Butch va fi puternic ca tat`l lui. {i \nc` un sfat: hr`ne[te-l

bine diminea]a [i seara. Va vâna [oareci f`r` s`-i m`nânce, doarde dragul aventurii. Celelalte pisici vor profita.

Tina era pe punctul s` plece cu noua ei pisic` ce mieunasperiat`, când se opri \n fa]a unui tablou neterminat, a[ezat peun [evalet.

– E Castillio!– Da. E un subiect interesant. |l pictez seara, \n lumina

amurgului. Nu pot s` pictez decât jum`tate de or`, \n fiecaresear`.

– Mi-ar pl`cea s` v`d rezultatul final, spuse Tina, instinctiv.B`nuiesc c` nu voi mai avea ocazia.


– Nu se [tie niciodat`, spuse Timothy pe un ton simulândgenerozitatea. Dac` nu vom fi nici prieteni, nici du[mani, po]is` vii s` arunci o privire când lucrez la el.

– S-a f`cut. Mul]umesc pentru Butch. Voi dormi mai binedup` ce va fi \nv`]at s`-[i fac` treaba [i sunt sigur` c` ne vompl`cea, \n ciuda originilor sale.

– Dai lovitur` dup` lovitur`, spuse el, cu oarecare admira]ie\n glas. Pân` la urm` \mi pare bine c` te-am cunoscut, missWarren, dar s` nu ]i se urce la cap...

– Fii f`r` grij`, spuse ea, plecând.Cei doi se desp`r]ir` precum câinele [i pisica.Tina se gândi mult la Tim Rendall \ntrebându-se ce l-a f`cut

s` fie atât de ostil \n rela]iile cu oamenii [i sperând c` nu-[i\nchipuise c`-l urm`rise! Unii b`rba]i sunt atât de vanito[i \nrela]iile cu femeile.

Trebuie c`-i lipseau aten]iile b`rba]iilor, se gândi ea. Nu aveanici m`car o prieten` cu care s` vorbeasc`. O dat` cecuriozitatea pentru noua ei situa]ie trecu, Tina se sim]i deodat`foarte singur`. |[i d`du seama c` \i lipseau s`ruturile inocenteale lui Vic. Era femeie, [i ca orice femeie, \i pl`cea s` se simt`dorit`.

Sim]ea, bine\n]eles, mult` compasiune pentru ladyCharleswood, dar tinere]ea [i b`trâne]ea n-au fost niciodat` ceimai buni prieteni. Toate impresiile [i p`rerile b`trânei datau cuo jum`tate de secol \n urm`. Tina nici m`car nu se n`scuse laacea vreme. Pe lady Charleswood nu o interesau cursele demotociclete la care ea [i Vic asistau \n mod regulat; b`trâna nicim`car nu citea ziarele. Castillio del Mar era un soi de insul`pustie iar Tina t`ia zilele din calendar, le num`ra pe celer`mase, ner`bd`toare s` vad` trecând acea perioad` de prob`

42 DENISE EGERTON

la sfâr[itul c`reia s` poat` spune: „Mul]umesc, ladyCharleswood, dar cred c` o persoan` mai \n vârst` [i-ar facemai bine treaba. O infirmier` la pensie ar fi probabil maipotrivit` pentru ce v` dori]i dumneavoastr`...“ {i va r`mâneacolo pân` când lady Charleswood \i va g`si o \nlocuitoare. Pezi ce trecea, b`trâna mergea din ce \n ce mai bine [i Tinaobserva cu profund` satisfac]ie progresele pe care aceasta lef`cea. Pe lady Charleswood \ncepea din nou s` o interesezelumea din jur.

– Gr`dina e splendid`, \i spuse ea \n ziua aceea,a[ezându-se s` bea o cea[c` de ceai dup` o plimbareobositoare \n gr`din`. Nu credeam c-o s` mai v`d vreodat`.Cred c` acum se ocup` b`iatul Lopez de ea. Ce crezi, Christina,\mi va fi mereu la fel de greu s` merg?

Refuza s`-i spun` Tina, declarând c` prenumele ei merita s`fie pronun]at \n \ntregime.

– O, nu! Am exagerat pu]in ast`zi. Ar fi trebuit s` beau ceaiul\n gr`din`, \nainte s` ne \ntoarcem. V-a]i mai fi odihnit pu]in.Asta vom face mâine, dac` dori]i.

Deodat`, se deschise u[a [i o femeie cu ochi negri [i\ntuneca]i \[i f`cu apari]ia \n camer`. Femeia \[i scoase m`nu[ile[i se a[ez` \n fa]a lor, dreapt`, ca \ns`[i justi]ia implacabil`.

– Dona Maria! exclam` lady Charleswood, care p`rucontrariat` [i, \ntr-o oarecare m`sur`, vinovat`. Nu [tiam c`te-ai \ntors azi. Ve[nica poveste, \mi \nchipui – telegramele carenu ajung la tine! Ce mai faci?

Femeia se apropie, neluând seama la Tina.– {i tu, draga mea lady? Dar ce-am aflat? Te plimbi zi de zi

prin castel...? Nu cumva te crezi un mânz tân`r? Pari la cap`tulputerilor...


– Sunt pu]in obosit`, dona Maria, dar nu-i nimic. Va trece.}i-o prezint pe infirmiera mea, miss Warren. Locuie[te la noi[i-mi face câteva mici servicii.

– Am neglijat eu s`-]i fac aceste servicii, draga mea lady?Poate c` nu mai ai nevoie de mine. Poate c` m` consideri preab`trân`...

Lady Charleswood, care avea deja o expresie obosit`, p`readeodat` aproape bolnav`. Arunc` spre Tina o privire rapid` [id`du din cap.

– Vrei s` ne la[i singure, Christina? Vreau s`-i explic doneiMaria...

Tina merse la buc`t`rie pentru a-[i face o cea[c` de ceai [i\ncepu s` discute cu Carmela. La contactul cu graiul de pecoast`, spaniola ei nu se \mbun`t`]ise deloc.

– S-a \ntors, spuse Carmela. V`d c` n-a \ntârziat s` te trag`de urechi.

Tina nu se gr`bi s` r`spund`, \ncercând s` p`trund` sensulacelor cuvinte.

– A avut probabil un [oc. Asta e! Dona Maria va trebui s` seobi[nuiasc` totu[i cu prezen]a mea. Eu una nu m` voi amesteca\n treburile ei, cât timp voi mai petrece aici.

– Am crezut c` vei r`mâne aici pentru totdeauna, exclam`Carmela mirat`.

– Fratele meu [i-a luat angajamentul c` voi r`mâne cel pu]inun an. Dac` reu[esc s-o fac din nou s` mearg` bine [i s-oconving s` accepte o opera]ie la ochi, lady Charleswood nu vamai avea nevoie de mine.

– Am auzit vorbindu-se c` vrea s` te adopte. Mi-a spus,Rafaela, sunt sigur`.

44 DENISE EGERTON

– Iar eu sunt sigur` c` te \n[eli. De altfel, prefer ca lucrurile s`r`mân` a[a. Sunt pu]in cam mare pentru a mai fi adoptat`, nu crezi?

Fetele \ncepur` s` râd`, vesele. Deodat`, Carmela\ncremeni. |nalt` [i impozant` ca o statuie, \mbr`cat` \ntr-orochie bleumarin, cu ochii scânteind, dona Maria \ncepu s-ocerte, spunându-i c` era murdar`, repro[ându-i starea \n care seg`sea buc`t`ria la acea or` de dup`-amiaz`. Bine c` se \ntorseseea, s` fac` pu]in` ordine \n acea cas`, spuse ea la sfâr[it.

Apoi se \ntoarse spre Tina, cu un zâmbet glacial pe buze [i ise adres` \ntr-o englez` perfect`:

– Nu cred c` lady Charleswood va aprecia apropierea ta deservitori. |n Spania avem o con[tiin]` a clasei foarte binedezvoltat`. Nu ne permitem nici o familiaritate. Aceast` gre[eal`e un precedent periculos. |ncepând de azi, nu mai ai voie s`circuli \n aceast` parte a casei.

– Ia te uit`! r`spunse Tina, care nu suporta s` fie certat`, ecurios [i chiar pu]in demodat. Fratele meu, care e medic, e pur[i simplu fericit s` cineze cu bona lui, \n timp ce so]ia luiserve[te masa \ntregii familii!

– Acele dou` r`zboaie mondiale n-au f`cut decât s` v`tulbure mintea, vou` englezilor! R`zboiul civil din Spania af`cut s` ne \mp`r]im \n clase. Lady Charleswood nu mai are azinevoie de tine.

De aceast` dat`, Tina v`zu negru \n fa]a ochilor.– {i totu[i nu v` deranjeaz` dac` o \ntreb pe ea asta? Ea e cea

care m-a angajat [i sunt sigur` c` poate s`-mi spun` dac` maiare nevoie de mine sau nu.

– Am ajutat-o s` se culce. Lady Charleswood e o femeie \nvârst`. E la cap`tul puterilor cu aceste plimb`ri lungi [i ridicole.Dup` p`rerea mea, ai dep`[it m`sura, miss Warren!


Intendenta ie[i din buc`t`rie, cu p`rul negru strâns \ntr-uncoc impecabil.

Tina se \ntoarse spre Carmela, care [tergea cu \nver[unaremasa.

– |i permi]i s`-]i vorbeasc` pe acest ton?– Ce altceva pot s` fac? r`spunse buc`t`reasa, ridicând din

umeri. Trebuie s` lucrez [i aici sunt bine pl`tit`. Mama ev`duv`, iar eu sunt singurul ei sprijin. Dona Maria e oaristocrat`, venit` din nordul Spaniei, iar eu o respect. N-oplac, dar o respect. Ar fi mai bine s` nu mai vii aici s` vorbe[ticu mine. Donei Maria nu-i place asta. Tu e[ti de-a lor, \naceast` cas`.

– Dar...– Te rog, f` asta, insist` Carmela, \ntorcându-se cu spatele.Tina se \ntoarse \n camera ei, luându-l pe Butch cu ea.

Motanul devenise mai puternic [i \ncepuse deja s` vâneze[oareci imaginari, dup` care se ghemuia \ntr-un colac de blan`[i se culca pe marginea ferestrei.

Era evident c`, acum c` dona Maria se \ntorsese la castel,lucrurile deveneau din ce \n ce mai rele. Femeia deborda oranchiun` [i era clar c` o avea pe lady Charleswood la cheremulei. Atunci, cunoscându-i firea, de ce b`trâna hot`râse s`angajeze o domni[oar` de companie \n absen]a ei? De ced`duse atâtea semne de nervozitate când intendenta fusesesurprins` de libertatea acestui gest? Cine era angajatul cui?Nimeni nu o va face pe Tina Warren s` \ndure ceea ce ladyCharleswood p`rea c` accept`.

Se auzir` b`t`i \n u[` [i Tina merse s` deschid`.– Am dat ordin s` se serveasc` cina, o anun]` dona Maria.

Vrei s` ]i se aduc` \n camer`?

46 DENISE EGERTON

– Nu, mul]umesc, r`spunse Tina imediat. Nu sunt bolnav`.Voi cobor\ la mas`.

– Foarte bine. Voi spune s` se serveasc` la opt fix. Eu voi luao mas` u[oar` \n camera mea. Dup` aceste dou` zile dec`l`torie, m` simt obosit`. Date fiind \mprejur`rile, sunt sigur`c` vei \n]elege. Te rog nu o deranja pe lady Charleswood. I-amdat un pahar de lapte [i un sedativ.

– De când sunt eu aici, n-a luat nici m`car unul, \i atraseTina aten]ia. S-a sim]it excelent.

– Vrei s` spui c` [tii mai multe decât mine, care o cunoscde aproape patruzeci de ani? [uier` intendenta cu ochiiscânteind de mânie. Te avertizez, nu vei sta degeaba aici! Nucred \n inocen]a ta. De acum \ncolo, eu \]i voi spune ce ai def`cut.

– Nu mi-e fric` de munc`, dona Maria, dar nudumneavoastr` m-a]i angajat. N-a[ fi acceptat niciodat` s`lucrez pentru dumneavoastr`.

– |n cazul acesta, e mai bine s` termini cu prostiile [i s` oanun]i pe lady Charleswood c` vrei s` pleci. Te asigur c` nu veiavea nimic de pierdut.

– |n schimb, dumneavoastr` a]i avea de câ[tigat, r`spunseTina cu sarcasm. Am fost angajat` pe o perioad` de un an. {idac` nu v` deranjeaz`, am de gând s`-mi duc termenul pân` lacap`t.

– Din partea mea, po]i s` f`ci ce vrei, spuse dona Maria,mânioas`. Dac` vrei, po]i s` [i r`mâi. Numai c` serviciile taleaici sunt inutile. O fat` de vârsta ta nu poate decât s` seplictiseasc` \ntr-un loc ca `sta. De când lady Charleswood numai poate face nimic, eu am fost cea care a f`cut tot ce eranevoie pentru ea [i voi continua s` fac.


– Nu sunt deloc de acord cu dumneavoastr`. LadyCharleswood poate s` fac` multe lucruri. |nainte de sosireadumneavoastr`, \ncepuse chiar s` se bucure de via]`.

– }i-ar conveni, cu siguran]`, s`-i provoci o criz`cardiac` [i s` moar`. Poate c` a scris deja un testament \nfavoarea ta?

– Nu [tiu despre ce vorbi]i.– Nu cred. Vorbesc despre o tân`r` lacom` [i despre o

b`trân` cu avere. Nu te preface c` nu [tii c` i-a spus fratelui tùc` vrea s` te adopte [i s` te fac` mo[tenitoarea ei legal`! |n]elegacum de ce vrei s` r`mâi s`-i masezi picioarele. E \n interesultù, nu? Frumos calcul pentru o persoan` de vârsta ta!

– Nu [tiam nimic despre asta, spuse Tina cu sinceritate.Crede]i sau nu, dar detest ideea de a fi mo[tenitoarea cuiva,oricui ar fi. De altfel i-am spus asta [i fratelui meu.

– Afl` c`-l stimam mult pe doctorul Warren \nainte de asta.Mi-am petrecut \ntreaga via]` al`turi de lady Charleswood [i cutoate acestea n-am cerut nimic pentru mine. Am avut alterecompense. Doctorul Warren ar trebui s` [tie c` persoanele \nvârst` au capricii insolite. N-ar fi trebuit s` cedeze unuiasemenea capriciu, mai ales trimi]ându-[i propria sor` s`culeag` roadele.

– Orice ar fi f`cut Bernard, a f`cut-o cu bun`-credin]`. A vruts` lucrez \ntr-un loc \n care climatul e cald [i uscat, pentru càm fost bolnav` de pneumonie. |n orice caz, nu am de gând s`r`mân mai mult de un an. Dar \mi voi \mplini termenul, fie c`v` place sau nu.

– Poate c` am fost pu]in prea dur` cu tine. |mi pare rù cài fost bolnav`. M` gândeam c` e[ti cam palid`.

48 DENISE EGERTON

– Acum m` simt bine.– Po]i s` mai a[tep]i o s`pt`mân` sau dou` \nainte de a o

anun]a c` pleci pe lady Charleswood. Ar putea crede c` amconspirat \mpreun`.

– {i n-ar avea dreptate? \ntreb` Tina cu am`r`ciune.– Nu fi absurd`. Admit c` ai f`cut câteva lucruri bune, de

când ai venit aici, mai ales deschizând u[a de la acea camer`teribil`. M` surprinde faptul c` lady Charleswood a supravie]uit[ocului. Eu m` aflam aici când s-a \ntâmplat acea tragedie. Ovreme, lady Charleswood [i-a pierdut min]ile [i nu cred c` [i-arevenit complet nici acum. N-a[ folosi prea des acest tip detratament-[oc, dac` a[ fi \n locul tù.

– L-am auzit pe fratele meu spunând c` e deosebit deputernic`.

– Nu s-ar spune, judecând dup` felul \n care ar`ta când amsosit. De-abia mai putea respira. Fratele tù n-are nimic de-aface cu ea [i dac` diagnosticul lui s-ar dovedi fals...

– O s` plec peste o s`pt`mân` sau dou`, \[i accept` Tina\nfrângerea. Voi a[tepta momentul potrivit pentru a oanun]a. Acum a[ vrea s` fac o plimbare scurt` \nainte s` se\ntunece...

Tina ie[i din cas` tulburat`, ne[tiind ce-i producea maimult` oroare: s` devin` bogat` dup` moartea cuiva sauuneltirea lui Bernard. Degeaba se afla \nc` \n grija familiei sale,nu va accepta niciodat` s` se lase vândut`. Ar fi putut s`g`seasc` un serviciu f`r` ajutorul nim`nui – [i nici o consecin]àtât de nepl`cut` n-ar fi rezultat.

Travers` gr`dina [i cobor\ \n golf. Soarele apunea deasupradealurilor \nro[ite. Orizontul se confunda cu marea, caredevenise de un roz irizat. |ntr-o jum`tate de or` noaptea se va


l`sa, iar ea va trebui s` se \ntoarc` \n acea cas` \n care eranefericit` [i din care \[i dorea s` plece cât mai curând.

Atunci \l v`zu pe pictor, cu [evaletul sù, stând pe o piatr`neted`. Era prea târziu pentru a se mai \ntoarce, a[a c` \naint`,pân` ce ajunse \n dreptul tabloului [i arunc` o privire pesteum`rul acestuia.

– Ce naiba se-ntâmpl`? Aduci cu tine mirosul furtunii!– |mi pare rù. Dac` te deranjez, voi pleca.– Nu, r`mâi. Sunt pu]in indispus. Nu reu[esc s` redau \n

tablou piatra asta blestemat`.– Mi se pare c` arat` destul de bine; [i marea asta irizat` e

pur [i simplu superb`. Ce mi se pare incorect, e micul turnro[u. Ai pictat lumina la fereastr`.

– {i?– Acea camer` e \nchis` de mai bine de treizeci de ani.

Nimeni nu a mai intrat \n ea pentru c` e periculoas`.Tim p`ru sceptic.– Ciudat! Am pictat-o cu câteva luni \n urm`. N-a[ fi pictat-o

luminat` dac` nu ar fi fost...– Poate c` e doar reflexia soarelui \n fereastr`.– La ora asta din zi? Oricum, n-are importan]`. O voi l`sa a[a,

pentru c` efectul e mai dramatic. Nu mai ai [i alte critici?– Nu te critic deloc. Tabloul tù mi se pare nemaipomenit.– Am descoperit o admiratoare, spuse el zâmbind [i

aprinzând o pip`. Dar nu sunt deosebit de \ncântat, pentru cèu [tiu c` sunt un artist slab. Agentul meu o [tie [i el. Dacòb]in cinci lire pe acest tablou, m` declar satisf`cut.

– Ei bine, atunci noapte bun`! spuse Tina cu o urm` detriste]e \n glas.

50 DENISE EGERTON

Tim o auzi ]ipând când piciorul ei derap` pe o piatr`alunecoas` [i se pr`bu[i la p`mânt.

|n ciuda gemetelor [i a ochilor plini de lacrimi, Tim reu[is-o ridice \n picioare [i-i palp` cu un gest rapid um`rul pe carec`zuse cu toat` greutatea.

– E doar dislocat, spuse el \ncet, [i-i d`du s` mu[te pensulape care o avea \n mân`. Strânge tare!

Tina era convins` c` o s-o doar`. Dar \[i auzi doar um`rultrosnind când, cu mâini experte, Tim Rendall i-l puse la loc.

– O s` te doar`, spuse el ]inându-i capul \ntre genunchi, darcontinu` s`-l mi[ti. Cum te sim]i?

Tina \[i ridic` privirea [i-i zâmbi cu recuno[tin]`.– M` \ntreb de ce m-ai l`sat s` cred c` e[ti pictor? E[ti, de

fapt, doctor. A[a se explic` faptul c` po]i s` castrezi pisici [i s`pui la loc un um`r ie[it din articula]ie. Dar de ce atâta mister?


Capitolul 4

|n zilele care urmar`, Tina nu avu timp s` se plictiseasc` [inici nu se putu plânge de lipsa unei ocupa]ii. Dona Maria \iar`t` câteva dulapuri pline cu vase [i-i ceru s` le [tearg` de praf.„O munc` pl`cut` pentru o fat` binecrescut`, dac` folose[tem`nu[i“ – precizase aceasta. Apoi \i aduse câteva lenjerii de patpe care \i spuse s` brodeze ini]ialele lui lady Charleswood. |nsfâr[it, \i \ncredin]` [i clasificarea c`r]ilor care o ]inu pe Tina \nbibliotec` ore \ntregi.

Pe lady Charleswood, nu o mai vedea deloc. Aceasta cerea s`se odihneasc`, dup` spusele donei Maria, c`ci era foarteobosit`.

Luptându-se cu capacele de argint, cosând sau scuturândc`r]ile de praf, Tina se \ntreba ce fel de munc` va c`uta când seva \ntoarce \napoi, \n Anglia. De aceast` dat` va lua m`suri caBernard s` nu-i mai influen]eze hot`rârea, \n ciuda bunelor saleinten]ii. Se gândise mult [i la Tim Rendall [i la reac]ia pe careacesta o avusese când Tina descoperise c` era, de fapt, medic.

Tim nu râsese, cum \[i \nchipuise c` va face. Dimpotriv`, p`rusec` se simte prins \n capcan`.

– De ce naiba m`-ntrebi a[a ceva? spusese el, \n sfâr[it.– Ai vorbit despre un tendon folosind numele lui [tiin]ific.

Fie e[ti medic, fie nu e[ti. De ce atâta mister?Tim \[i strânsese enervat [evaletul [i acuarelele.– Lumina a disp`rut, a[a c` voi pleca. Ai face bine s` te

\ntorci [i tu, \nainte s` ]i se \ntâmple ceva mai grav.Ne[tiind cum s` se poarte cu acel om cu o dispozi]ie atât de

schimb`toare, Tina plecase capul [i se \ntoarsese la castel.Poate c` Tim fusese student la medicin` [i nu reu[ise s`-[i

termine studiile?A doua zi, Rafaela \i d`du pe furi[ un plic \ng`lbenit pe

numele Christina Warren [i cu specificarea, \ntr-un col]: a se\nmâna personal.

Tina citi scrisoarea \n bibliotec` [i fu surprins` s` vad` c`Tim o invita la ceai, la Mira, casa lui, \n dup`-amiaza urm`toare.Dona Maria nu f`cuse nici o aluzie la orele ei libere, când \id`duse acele sarcini. Tina f`cu o baie matinal` \n mare [i-[i lu`micul dejun la ora opt. |[i \ncepu munca la opt [i jum`tate [i-[ipetrecu ziua bine organizat`, pân` la ora [apte [i jum`tate, oracinei.

Intendenta p`rea c` nu mai vroise s` vorbeasc` despreviitorul ei, a[a c` Tina hot`r\ s` abordeze singur` subiectul, \ntimpul mesei.

– Scuza]i-m`, dona Maria, a[ vrea s` [tiu ce hot`râre a]i luat\n leg`tur` cu mine.

– Nu \n]eleg ce vrei s` spui. Hot`rârea \]i apar]ine.– Am crezut c` vre]i s` vorbi]i despre asta cu lady

Charleswood.


– Lady Charleswood nu s-a sim]it bine. Dac`-mi permi]i s`folosesc aceast` expresie, ai f`cut-o pur [i simplu knock-out...Are nevoie de o bun` bucat` de timp pentru a-[i reveni.

– Trebuie s` fie foarte plictisitor pentru ea s` r`mân`\ntreaga zi \n pat, cu o vedere slab`, f`r` s` aib` nici o ocupa]ie.Cred c`-mi ve]i permite m`car s`-i citesc. |i place foarte mult. {idac` trebuie s` plec, m`car s` o pot anun]a.

– Cred c` se poate.– De asemenea trebuie s`-i scriu fratelui meu. Ce motiv s`-i

dau c` nu accepta]i prezen]a mea aici?Dona Maria se \ncrunt`. Considerase probabil problema

\ncheiat`.– Voi atinge majoratul de-abia peste cinci luni [i pân` atunci

sunt sub responsabilitatea lui. Sau cel pu]in, insist` el calucrurile s` fie astfel. Când voi \mplini dou`zeci [i unu de ani,voi putea face ce vreau [i va fi o u[urare pentru toat` lumea.

– Dac` r`mâi aici pân` atingi majoratul, nu-l vei mai deranjape fratele t`u plecând.

– Da, [i eu m` gândesc la fel. Va crede c` sunt nebun`, darnu va mai putea interveni \n decizia mea.

– |n aceste condi]ii, \]i sugerez s` r`mâi pân` la sfâr[itul luiaugust. Mai mult nu, pentru c` prezen]a ta aici nu e necesar`,[i b`nuiesc c` nu-]i \nchipui c` voi pleca eu, dup` patruzeci deani. Po]i veni \n fiecare zi s`-i cite[ti lui lady Charleswood, \ntimp ce eu fac tapiseria. Eu una vorbesc perfect engleza, dar nu[tiu s` citesc foarte bine. Cred c` vom reu[i s` ne acomod`muna cu cealalt`, pentru o perioad` de cinci luni, cu condi]ia s`nu-]i dep`[e[ti din nou atribu]iile, \n ardoarea ta juvenil`. Sperc` te-am f`cut s` \n]elegi, miss Warren, c` angajamentul t`u erao eroare?

54 DENISE EGERTON

– Da, cred c` da...– E[ti rezonabil`, spuse dona Maria, afi[ând un zâmbet larg.

|n definitiv, vei petrece aici o vacan]` minunat`. Vrei s` iei unmic concediu?

– Nu, nu e nevoie. Dar mâine a[ vrea s` ies la ora patru. V`promit c` nu voi deranja pe nimeni \n timpul siestei.

– Vrei probabil s` faci ni[te cump`r`turi?F`r` s` mai dea explica]ii, Tina accept` presupunerea donei

Maria.– Da, am nevoie de câteva lucruri. De obicei, am sâmb`ta

liber`, dar nu [tiam dac` ve]i fi [i dumneavoastr` de acord...– Bine\n]eles c` ai dreptul la o zi liber`! Continu` cu

sâmb`ta [i, de ce nu [i miercurea. Vreau s` te sim]i bine cât veista aici. Nu cred c` e necesar s`-l \n[tiin]ezi pe fratele tù deangajamentul nostru [i nici m`car s` vorbe[ti despre asta culady Charleswood. Lucrurile nepl`cute trebuie uitate. Nufolose[te la nimic s` ne amintim de ele.

Dup` ce terminar` masa, dona Maria \i povesti Tinei despreanii \ndelunga]i petrecu]i \n serviciul ladyei Charleswood [idespre devotamentul pe care i-l ar`tase \n perioada care urmasetragediei.

– Eram \nc` tân`r` atunci [i era \ngrozitor pentru mine s`trìesc cu o femeie nebun`, f`r` s` \ndr`znesc s` o las singurùn singur moment, din cauza amenin]`rilor ei cu sinuciderea.|mi spuneam adesea c` atunci când rùl va fi trecut, voi puteapleca departe [i-mi voi trì via]a. Dar când momentul a sosit [iam anun]at-o c` vreau s` plec, lady Charleswood s-a ag`]at demine plângând [i s-a pr`bu[it [i mai mult decât \nainte. N-ammai putut pleca. Mi-am uitat propriile dorin]e [i am r`mas. A[ fiputut s` m` c`s`toresc, dar n-am f`cut nici asta. |ntr-o zi, o


s`-mi mul]ume[ti c` te-am descurajat \n planul tù... LadyCharleswood – n-a[ vrea s` spun nimic rù despre ea – trìe[te\ntr-o alt` lume. |i e indiferent dac` locuie[te \nchis` aici,departe de pl`cerile vie]ii. Nici eu nu mai sunt tân`r`, a[a c` [imie \mi e suficient. Dar pentru o fat` tân`r`, nu e o via]` de vis.Nici m`car servitoarele nu accept` s` doarm` aici. Povestesc totfelul de prostii, spun c` acest castel ar fi bântuit, f`r` \ndoial`din cauza [oarecilor care au invadat toat` casa. Dar tu i-ai vânatpe cei din camera ta, \ncheie dona Maria râzând.

– Lady Charleswood mi-a spus c` turnul e periculos.– A[a este. Nu trebuie s` mergi niciodat` acolo. Chiar eu am

\nchis u[a care d` spre scar`. Cât timp cheia va fi la mine, nuexist` nici un motiv de team`, spuse ea, ar`tând spre o cheieag`]at` la centur`. }`r`nimea spaniol` e gregar` [i zgomotoas`.Nu apreciaz` lini[tea [i singur`tatea. Chiar [i vara, când turi[tiimi[un` pe coast`, Castillio e rupt de lume. A[a l-a vrut ladyCharleswood. Chiar [i micul golf e proprietatea ei; nimeni nuare dreptul s` mearg` acolo, ceea ce e bine, pentru c` locul ecâteodat` periculos.

– Chiar nimeni? \ntreb` ea amintindu-[i de Tim Rendall,care-[i picta tabloul pe acea piatr` neted`, f`r` s` [tie, probabilc` acel loc era privat.

– Nimeni. Poli]ia e autorizat` s` fac` arest`ri, \n caz contrar.Oricum ar fi, \n afar` de drumul pe care ai luat-o tu, nu se poateajunge acolo decât pe mare.

|n mintea Tinei ap`ru mica barc` \n care Tim \[i transportaseprobabil materialele pentru tablou, dar fata nu f`cu nici uncomentariu.

– Poli]ia de coast` nu s-ar sfii probabil s` trag` câteva focuri,dac` ar vedea vreun vas intrând \n golf, spuse dona Maria,

56 DENISE EGERTON

râzând. Pe acele ape circul`, câteodat`, contrabandi[ti. Pe noi\ns` ne cunosc [i [tiu cum trìm. N-am al]i oaspe]i decât dou`b`trâne retrase [i inofensive.

Tina avu ocazia s`-[i dea seama de asta chiar \n ziuaurm`toare. Parcându-[i bicicleta la „Kiosko“, un mic bazarcuib`rit \ntre dou` vile, al c`rui proprietar \i spusese c`-i va facerost de orice va avea nevoie, intr` [i asist` la o scen` care o l`s`cu gura c`scat`.

– Madre mia! Por que? Por que? \l auzi pe patron vìtându-se,\n timp ce-[i rupea [or]ul de mânie.

Doi poli]i[ti scotoceau magazinul, creând o dezordine denedescris.

– O s` vin mai târziu, \i spuse Tina acestuia. V`d c` sunte]iocupat...

– A[a e, senorita, sunt foarte ocupat. Poli]ia crede c` faccontraband` [i-[i \nchipuie c` ascund armele \n aparatul def`cut \nghe]at`! Vor s` m` fac` s` \nchid magazinul pentru c`vor s` construiasc` vile pentru turi[ti pe terenul meu! Vino maitârziu. M` g`se[ti tot aici!

Sub soarele arz`tor al acelui \nceput de aprilie, Tina se\ndrepta spre „Mira“.

– Bine ai venit! ie[i \n \ntâmpinarea ei ciudatul Tim Rendall.Tina de-abia \l recunoscu. Se tunsese [i-[i r`sese barba [i

purta un costum crem cu cravat`, de o elegan]` surprinz`toare,aproape agresiv`.

– Doamne! Cât de mult poate s` fac` o barb`!– E mai bine sau mai rù? o \ntreb` el râzând.– E mult mai bine acum.– Mul]umesc.Tina \[i \nchipui c` f`cuse toate acele schimb`ri pentru ea,

dar Tim se gr`bi s` adauge:


– Mâine merg la mama [i ur`[te s` m` vad` neglijent. |nfotografia din pa[aport nu aveam barb` [i e mai u[or s` m` raddecât s` m` lansez \n explica]ii f`r` sfâr[it. Intri? Ce mai faceButch?

– E \n plin` form`. N-am mai v`zut un [oarece din ziua \ncare l-am luat. Cred c` o s`-i reduc pu]in por]ia. |n curând va fiprea gras pentru a mai putea vâna. Simplul miros de pisicàlung` [oarecii.

– Merg s` pun ceaiul. Apa a dat deja \n clocot.– Pot s` te ajut?– Nu, e[ti musafir`. Una dintre clientele mele, o englezoaic`

mi-a cump`rat un tablou [i am cump`rat o pr`jitur` excelent`de la Estariva.

Pe verand` era a[ezat` o mas` acoperit` cu o fa]` de masàlb` [i dou` ce[ti de por]elan. Vederea la mare, de un albastru-turcoaz, era minunat`.

– |mi pl`cea mult ora ceaiului, când eram mic, \i m`rturisiTim. Era momentul când toat` familia se aduna \n jurul mesei[i mânca sandvi[uri calde cu pâine pr`jit`...

– Aveai o familie numeroas`?– Trei bìe]i [i o fat`. Eu sunt cel mai mic.– Eu de asemenea am trei fra]i [i sunt cea mai mic`! De fapt,

sunt fra]i doar pe jum`tate. Se consider` ca f`când parte dinalt` genera]ie. Eu am fost, \ntr-un fel, un accident.

Lui Tim i se p`ru c` cite[te o umbr` de melancolie pe chipul ei.– Dimpotriv`, sunt sigur c` e[ti fata pe care p`rin]ii au

a[teptat-o atât de mult...– Mul]umesc. Câteodat` am tendin]a s` m` acuz c` exist.Vorbir` despre una, despre alta [i, \n special, despre

contraband`. Tina \i povesti scena de la „Kiesko“.

58 DENISE EGERTON

– Da, \l urm`resc pe Manolo. S-ar putea s` fie vinovat, dar eprea viclean pentru a fi prins.

– Ce c`utau la el poli]i[tii?– |n special, arme. |n Spania a fost nu demult r`zboi civil. Se

tem \nc` de o minoritate opozant`. La cea mai mic`ne\n]elegere din Guvern, stocurile de arme [i-ar putea face dinnou apari]ia.

Tina \i povesti discu]ia pe care o avusese cu dona Maria [i \iatrase aten]ia c` micul golf era proprietate privat`.

– Pictorii au voie s` mearg` unde vor, r`spunse Tim,nep`s`tor, \ntocmai ca preo]ii. A[ zice c` poli]i[tii sunt maidegrab` mândri de prezen]a mea aici. Am f`cut câteva tablourisatului [i unul chiar postului de poli]ie! Dup` trei ani, m-auadoptat \n cele din urm`.

– Locuie[ti aici de trei ani?– Am \nchiriat casa pentru [ase ani. Când contractul va

expira, voi \ncerca s`-l prelungesc.– Vrei s` te stabile[ti aici definitiv?– Dac`-mi pot câ[tiga existen]a, de ce nu? Ascult`, te-am

chemat de fapt, pentru a-]i satisface curiozitatea... La ultimanoastr` \ntâlnire ai spus ceva ce m-a frapat!

– |ntrebându-te dac` e[ti doctor?– Las`-m`, te rog, s` vorbesc. Prefer s` l`muresc asta o dat`

pentru totdeauna, \nainte s` te apuci s` tr`nc`ne[ti cu al]iidespre mine. Cred c` pot s` am \ncredere \n tine. Mi-am p`strat\ncrederea \n natura uman`. Eram cel mai tân`r asociat al unuicabinet medical, \ntr-un cartier foarte elegant din Londra. Acumtrei ani, am fost suspendat din Asocia]ia Medicilor din motive...de conduit` neprofesional` cu o pacient`. Acum ai aflat. Dac`

PE UN SOARE ARZ~TOR 59giannijollys

vrei s` pleci, nu te jena. |n]eleg [i nu m` voi sim]i jignit. Noaptebun`, miss Warren. A fost amabil din partea ta s` vii.

|ngrozit` [i surprins`, Tina \[i d`du seama c` Tim – doctorulRendall – \i \ntindea p`l`ria [i m`nu[ile pe care le purta pentrua se proteja când mergea cu bicicleta.

– A[ vrea s` mai r`mân pu]in, dac` nu te deranjeaz`.Tim lu` tava cu ceai [i se duse \n buc`t`rie, l`sând-o singur`

pe verand`.Tina [tia c` urm`rile unei suspend`ri erau redutabile. Unii

doctori c`deau \n alcoolism [i \ncepeau s` fure, chiar de la fo[tiipacien]i, pentru a-[i satisface viciul. Motivul pe care-l invocaseTim nu putea s` \nsemne decât un singur lucru: c` doctorul \ncauz` avusese rela]ii intime cu una dintre paciente [i Tina erasigur` c` acesta era motivul pentru care Tim fusese declaratvinovat. Scandalul luase probabil propor]ii mari [i fusesedivulgat \n pres`.

Deodat`, Tina sim]i un miros de tutun. Tim se \ntorsese peverand`, dar se a[ezase la distan]` de ea.

– Trebuie s` fii nebun s` compromi]i atâ]ia ani de studiupentru o poveste ca asta. Mi-e greu s` cred c` ai comis oasemenea impruden]`.

– {i ce te face s` crezi asta: intui]ia ta feminin` sau expresiacinstit` de pe chipul meu? o \ntreb` el ironic.

– E adev`rat, nu te cunosc, dar nu pari genul care s` fac` a[aceva.

– O, dup` p`rerea ta exist` un gen? Dumnezeule, cât demult te \n[eli, miss Warren! Oricum, mul]umesc pentru\ncredere. Nu cumva spui asta pentru c` ai venit deja de dou`ori aici, iar eu nu am \ncercat s` te ating nici m`car cu un deget?

Tina deveni ro[ie ca focul.

60 DENISE EGERTON

– |mi pare r`u. Te rog s` m` scuzi. Acum realizez c` nicim`car nu te-ai gândit la asta.

– E adev`rat. {i nu m-am gândit nici la ce mi-ai spus. Nutrebuie s` te la[i doborât de am`r`ciune.

– Chiar crezi asta? o \ntreb` el, aruncându-i o privire plin`de c`ldur`.

Ochii adânci [i alba[tri ai Tinei str`luceau de o candoarecare d`dea for]e noi. Tim admir` reflexele p`rului ei negru.

– Vrei s` afli ce s-a \ntâmplat? Vei avea \n felul acesta op`rere clar` despre mine. N-am fost \ntru totul nevinovat. M-ampurtat ca un nebun, cum tu \ns`]i ai remarcat.

– Nu e[ti obligat s`-mi m`rturise[ti nimic. Nu-mi voischimba cu nimic p`rerea despre tine. Dar dac` asta te va faces` te sim]i mai bine, nu ezita s`-mi poveste[ti.

– Vreau s` [tii ce s-a \ntâmplat, miss Warren.– Spune-mi Tina.– E o introducere \n cercul t`u de prieteni? \ntreb` Tim

râzând. Mul]umesc. Mie po]i s`-mi spui Tim. Nu e[ti preagr`bit`?

– Nu. Am terminat treaba.– Chiar dac` nu e o poveste pentru copii, totu[i ]i-o voi

povesti. |nainte de toate, trebuie s`-]i vorbesc despre familiamea. Tata era un doctor de ]ar` ca la carte [i avea clien]i pe oraz` de cincizeci de kilometri p`tra]i. Când vremea era prea reapentru a mai putea scoate afar` un cal, tata \[i vizita bolnavii pejos. Aveam o ma[in`, dar nu o putea folosi decât pentru amerge \n sat. Celelalte drumuri erau impracticabile. Cred c`tata \mi va ap`rea mereu \n minte f`r` vârst`. Probabil c` a[a \[iv`d copiii p`rin]ii, când sunt mai mici. Parc` \l v`d [i acum cum\[i bea grogul, \ntors dintr-una din vizitele lui, dup` ce a ajutat


s` vin` pe lume un copil, \n cine [tie ce ferm` uitat` de lume.N-a g`sit timp s` se c`s`toreasc` decât la patruzeci de ani. Pevremea aceea avea [aizeci [i cinci de ani [i de-abia a[tepta s`[i-l fac` pe fratele meu mai mare asociat. Fra]ii mei [i eu nu negândisem niciodat` s` devenim altceva decât doctori. Dar vroias` fie chirurg. Sora mea a f`cut [i ea Facultatea de Medicin`, dars-a c`s`torit \n anul doi [i nu a mai terminat. Acum e o mam` [io so]ie fericit`. John a refuzat s` devin` asociatul tatei. A fostdintotdeauna mai singuratic [i sim]ea voca]ia de medic-misionar.A plecat \n India, unde a [i murit dup` cinci ani, de o boal`tropical`. Cât despre Dan, el a preferat s` urmeze o specializare[i \n momentul `sta e asistentul unui obstetrician renumit dinEdinburgh.

Tata [i-a luat un tân`r asistent, dar ar fi vrut s` transmit`pacien]ii unui membru al familiei. Eu lucram la Londra [i nu m`vedeam luându-i locul. Tata e o specie pe cale de dispari]ie.Vorbisem cu el despre asta când terminasem studiile [i amprimit binecuvântarea familiei s` merg s` lucrez \n capital`. Nul`sasem la Hollyton nici o fat` cu care a[ fi putut s` m`c`s`toresc [i m` mângâiam cu gândul c` poate voi \ntâlni \ntr-ozi, la Londra, o fat` dr`gu]` de care m` voi \ndr`gosti [i cu carevoi putea \ntemeia o familie. Studen]ii la Medicin` sunt dup`cum probabil [tii ani buni absorbi]i de studii [i via]a lorsentimental` \ncepe mult mai târziu decât a celorlal]i. |n stareaasta de spirit, m-am instalat \ntr-un cartier bogat din Londra,plin cu piscine. |mi iubeam munca, aveam un apartamentdr`gu] [i o menajer` [i nu dup` mult timp am fost invitat s` iauparte la via]a monden` a mediului \n care tr`iam. Am cunoscuto mul]ime de femei. |n calitate de medic, m` consideram maidegrab` vân`tor decât prad`. |n cele din urm` m-am s`turat de

62 DENISE EGERTON

ele, iar asocia]ii mei au avut grij` ca printre pacientele mele s`nu se numere persoane prea impresionabile.

|ntr-o sear`, m-am dus la una dintre acele petreceri elegante[i plictisitoare, la care oamenii se adun` \n grupuri de câtevapersoane [i povestesc stupidit`]i. Tocmai eram pe punctul s`plec, când am fost prezentat Madeleinei. Tot ce am putut s`constat era c` b`use câteva pahare \n plus. Ochii ei str`luceauca dou` smaralde, iar p`rul ro[cat-\nchis avea o culoareextraordinar`, ob]inut` probabil \n urma unei vopsele, c`ciMadeleine era extrem de sofisticat`. Era mai mare decât minecu un an sau doi. Eu, pe atunci, aveam dou`zeci [i [ase deani.

– Am fost trimis` s` te aduc \napoi, fur` primele ei cuvinte.Gazda a observat c` te plictise[ti [i mi-a ordonat ca nu cumvas`-l las s` plece pe cel mai frumos b`rbat de la petrecerea ei.

A \nceput s` râd` [i m`rturisesc c` nu m-am mai plictisit nicim`car un moment tot restul serii. Pot s-o spun cu certitudine!Nu mai \ntâlnisem niciodat` o femeie atât de seduc`toare [ieram lipsit de experien]`. Totul emana senzualitate: vocea,gesturile, privirile ei. Eram fascinat. Am terminat petrecerea \napartamentul meu, sub pretextul de a bea o cafea [i acolomi-am examinat mai bine con[tiin]a. Madeleine \mi oferea totce a[teptam de la o femeie sau acea aprindere subit` asim]urilor era efectul singur`t`]ii \n care tr`isem pân` atunci?{tiam deja r`spunsul. Cu regret, tot ce am \mp`r]it cuMadeleine \n acea sear` a fost cafeaua, dup` care Madeleine achemat un taxi [i s-a \ntors acas`.

Uitasem practic de existen]a ei, când, \ntr-o zi, secretaram-a \ntrebat dac` vroiam s` accept pe lista mea o oarecaredoamn` Essex.


Dou` s`pt`mâni mai târziu, doamna Essex a sunat \nmijlocul nop]ii. Suferea de puternice dureri abdominale. Amfost uimit s` constat c` doamna Essex nu era alta decâtMadeleine, \narmat` cu toate atuurile frumuse]ii ei. A trebuit,bine\n]eles s` o consult [i, de[i p`rea cam palid` [i u[oranemic`, nu am g`sit nimic \n neregul`. I-am recomandat unregim [i tocmai vroiam s` plec, pu]in enervat, când deodat`Madeleine a s`rit din pat, a \nchis u[a cu cheia [i s-a aruncat \nbra]ele mele spunându-mi c` se simte singur`, c` fostul ei so]fusese extrem de crud fa]` de ea [i c` \[i dorea s` fim prieteni.Prieteni intimi, se-n]elege. Eram totodat` stânjenit, jignit,plictisit [i i-am cerut s` deschid` u[a pretextând c` eram obositdup` o zi grea de munc`. M-a privit cu atâta groaz`, de parc` a[fi comis o crim`, ceea ce [i f`cusem, probabil, \n ochii ei. {i-aascuns cheia \n corset, provocându-m` s` vin s-o iau, ceea cepân` la urm` am [i f`cut. |n cearta care a urmat i-am rupt f`r`s` vreau hainele [i am reu[it s` plec, l`sând-o turbat` de furie.Madeleine l-a chemat pe paznicul de noapte [i a declarat c`fusese victima unui viol.

Atrac]ia pe care o sim]eam fa]` de ea s-a transformat subit \naversiune. Când m-a sunat, i-am trântit receptorul \n nas. Cândm-a c`utat la cabinet, am sf`tuit-o s`-[i g`seasc` alt doctor. Aacceptat f`r` s` se opun` [i p`rea chiar pu]in ru[inat` depurtarea ei. M-a rugat, totu[i, s` o mai consult o dat`, pân`-[i vag`si un medic, c`ci avea, spunea ea dureri din ce \n ce mai mari.Am refuzat [i am \ndrumat-o s` se adreseze unuia dintreasocia]ii mei. S-a r`zgândit [i, spunându-mi c` nu eraimportant, a plecat.

Chiar \n acea sear` am primit un telefon de la Ogleton, unuldintre colegii mei, \n care eram anun]at c` una dintre

64 DENISE EGERTON

pacientele mele avusese o criz` de apendicit` [i c` el fusesechemat la c`p`tâiul ei. |ncercase s` m` caute, dar, cum nueram acas`, o internase imediat pe doamna Essex iar acumm` \n[tiin]a, \n cazul \n care a[ fi vrut s-o v`d \nainte deopera]ie.

M-am sim]it pu]in vinovat [i m-am dus la spital. Am vorbit cuchirurgul, care mi-a permis s-o v`d. Madeleine tocmai \[iprimise medica]ia. Era \ntr-o stare de semiincon[tien]`, darm-a recunoscut. |n fa]a infirmierelor [i a supraveghetoarei, m-a\ntâmpinat spunându-mi: „O, dragul meu! Ai venit!“ ca [i cândam fi fost prieteni apropia]i.

Câteodat`, morfina are acest efect, mi-am spus, ridicând dinumeri. Nu m-am mai \ntors niciodat` s-o v`d, dar i-am l`sat unbilet \n care o sf`tuiam s` nu uite ca, de atunci \nainte, s` seadreseze doctorului Ogleton, de fiecare dat` când s`n`tatea eio cerea.

{ase s`pt`mâni mai târziu, a venit la mine acas`, spunându-mic` se sim]ea mai bine, c` fusese \n sudul Fran]ei pentru a-[ireveni [i c` tot ce-i r`m`sese din toat` povestea asta, era ocicatrice mic` [i dr`gu]`. Cople[it, i-am oferit \n cele din urm`un pahar de vin, f`r` ca eu s` beau, atr`gându-i aten]ia c` \ncurând trebuia s` plec, pentru a face o vizit` unui pacient.

Când a re\nceput s`-mi fac` avansuri, mi-am dat seama\ngrozit c` \nc` nu m` debarasasem de ea [i c` Madeleineinterpretase \n felul urm`tor scrisoarea mea: g`se[te-]i altdoctor [i va putea exista ceva \ntre noi! Madeleine avea nevoies` i se spun` adev`rul \n fa]` [i cu regret trebuie s`-]im`rturisesc c` am sim]it o oarecare pl`cere tratând-o f`r`menajamente. |n cele din urm` a \n]eles [i a plecat, nu \naintede a m` amenin]a:


– Foarte bine, doctore. O s` regre]i! mi-a spus ea. Tim \[i\ntrerupse o clip` povestirea pentru a reaprinde pipa.

|n cele ce urmeaz`, nu pot s` fac decât supozi]ii. Madeleinea revenit, sau cel pu]in asta i-a spus lui Lewis, portarul.

Când m-am \ntors acas`, pe la nou` seara, Lewis m-a anun]atf`cându-mi un semn complice cu ochiul c` aveam o vizitatoarecare m` a[tepta, probabil, \n fa]a u[ii. Am \n]eles imediat desprecine era vorba. Eram gata s` explodez de mânie. Neg`sind penimeni, m-am \nchis \n`untru cu cheia [i mi-am \nc`lzitmâncarea, ferindu-m` chiar s` deschid radioul, de team` s`nu-mi tr`dez prezen]a \n apartament.

Probabil c` pentru a se r`zbuna, Madeleine a petrecut câtevaore bune \ntr-un dulap cu m`turi. La dou` diminea]a l-a trezitpe Lewis, pretextând c` nu reu[ea s` deschid` u[a blocului.Acesta, a bomb`nit probabil nemul]umit ceva. Madeleine i-ar`spuns cu dezinvoltur` c` fusesem atât de ocupa]i \ncât nusim]isem cum zburase timpul!

N-am [tiut de aceast` \ntâmplare, bine\n]eles, pân` \n ziua \ncare am fost acuzat de \nc`lcarea deontologiei medicale.Madeleine avusese grij` s` strâng` câteva probe \mpotriva mea,a[a c` dezmin]irile mele au fost zadarnice. Lewis a depusm`rturie despre dezordinea \n care se aflau hainele [i p`rul ei,iar Madeleine a ad`ugat la dosar scrisoarea pe care i-otrimisesem. Nimeni n-a vrut s` cread` c` acea femeie superb`petrecuse ore \ntregi \ntr-un dulap cu singurul scop de a m`compromite. Pentru a m` sustrage acelei rela]ii care mi seacorda [i care m` stânjenea mi-am inventat o logodnic` [i ampretins c` eram pe punctul de a m` \nsura. Cerându-mi-se s`-ispun numele, n-am putut, evident s-o fac. Toat` lumea a crezutc`-mi pusesem \n gând s` rup leg`tura mai veche cu Madeleine

66 DENISE EGERTON

Essex, pentru a m` putea c`s`tori cu o fat` mai tân`r`. Am fostdeclarat vinovat [i suspendat din Asocia]ia Medical`. Iat`, acum[tii tot.

– E de-a dreptul \ngrozitor!– A[a e. Dar gândindu-m` mai bine, am realizat c`, \ntr-un

fel, meritam aceast` sanc]iune. Dac` nu m-a[ fi l`sat perturbatde considerente extraprofesionale, nu mi-a[ fi dezonoratmeseria punând un diagnostic fals. Oricine [i-ar fi dat seama c`era vorba de o apendicit`...

– O criz` poate s` se declare doar \n câteva ore, spuse Tinaimediat.

– Vorbe[ti ca un membru al familiei mele. {i ei au fostafecta]i de toat` aceast` poveste. Tata a murit imediat. Mama,bine\n]eles, spune c` nu am nici o vin`. Fratele meu, chirurgul,[i-a abandonat pacien]ii [i s-a mutat \n Statele Unite. Pentrubinele lor, am hot`rât s` dispar. S-a \ntâmplat ca, din fericire, s`fiu destul de \nzestrat pentru desen. Unul dintre prietenii mei,un pictor, mi-a spus c` e posibil s`-]i câ[tigi existen]a pe Costadel Sol, pictând scene locale. M-am mutat aici, absolutdeprimat. Primul meu desen a fost excelent, pe plan financiar.|n toamn` mi-am luat câ]iva elevi la Madrid [i am reu[it s` m`descurc. Acum câ[tig chiar mai mult decât dac` a[ fi fost doctor!Ce ironie, nu? N-a[ avea de ce s` m` plâng.

– Ai \ncercat s` faci apel?– Da, anul trecut. Apelul mi s-a respins, dar am fost sf`tuit

s` mai \ncerc o dat`. Dar eu nu vreau s` fiu absolvit! Vreau s`ob]in un ordin de neurm`rire. |n]elegi punctul meu de vedere,pe care familia mea nu reu[e[te s`-l \n]eleag`? Vreaureabilitarea sau nimic!


Capitolul 5

Tim insist` s` o conduc` pân` la [osea [i o sf`tui s` aib` grij`pe acel drum, c`ci era foarte aglomerat \n timpul verii.

– Ma[ina mea e la reparat. Altfel nu te-a[ fi l`sat s` te \ntorcicu bicicleta. Ar trebui s` mergi pe jos.

– Nu-]i face griji. Nu mi se va \ntâmpla nimic. Mul]umescpentru tot, Tim.

– Noapte bun`, Tina, r`spunse Tim, cu o voce emo]ionat`.Tina sim]i c` greutatea acelei m`rturisiri avea s` o apese

mult timp de atunci \ncolo. Nu se \ndoise nici un minut desinceritatea lui Tim. Acesta gre[ise, bine\n]eles, dar niciMadeleine Essex nu era nevinovat`. Distrusese cu bun` [tiin]`cariera \n plin` ascensiune a unui doctor. Era singura careputea restabili adev`rul \n ochii Asocia]iei [i ai lumii. Dar timpulvindec` uneori [i cele mai grave r`ni. Tina \i sugerase lui Tim s`\ncerce s` ia leg`tura cu ea. Poate c` Madeleine \[i d`duseseama c` se purtase \ngrozitor [i regreta.

– Nu mai vreau s` aud de acea femeie! N-am de gând s` m`târ`sc la picioarele ei pentru a-i cere scuze c` am respins-o. |ntr-o

zi, acuza]ia va fi ridicat` [i lumea va uita. Dar va exista mereucineva care se va \ntreba dac` e prudent s` lase o femeie singur`cu mine. Când va trebui s`-mi caut un loc de munc`, voi finevoit s` men]ionez [i \ntâmplarea asta. E imposibil s` iesbasma curat`...

Tina \n]elese c` acea nedreptate \i rodea sufletul ca unvierme [i c` Tim \[i pierduse definitiv \ncrederea \n femei.

Spera c` va reu[i s` devin` prietena lui [i c`-l va ajuta s`treac` peste acea \ncercare.

Ajunse la Castillio teaf`r` [i nev`t`mat`. Imediat ce o v`zu,Manuel o \ndemn`, nemul]umit, s` se gr`beasc`.

– Rapido! Pronto!Temându-se c` s-a \ntâmplat ceva, Tina pedal` \n grab` pân`

la castel. |n fa]a u[ii o a[tepta b`trânul Pablo.– Dona Maria mi-a ordonat s` \nchid u[a la ora zece, fie c`

te-ai \ntors sau nu. E una dintre regulile casei. A spus c` onoapte sub cerul liber, pe o vreme ca asta, nu-]i va face nici unr`u.

– Mul]umesc, Pablo, e[ti amabil, spuse Tina strecurându-se\n cas`.

Era de-abia zece [i zece. Indignat` de acea manifestare deautoritate, Tina vru s` se plâng` de purtarea donei Maria [i se\ndrept` spre camera ladyei Charleswood, pe care nu o maiv`zuse de trei zile. G`si u[a \ncuiat`. Porni atunci \n c`utareaintendentei, pe un coridor pe care nu mai fusese niciodat`,luminându-[i drumul cu o mic` lantern` pe care o ]inea mereu\n geant`.

Deodat`, sim]i o suflare rece de aer [i v`zu o u[` deschis`care d`dea spre ni[te sc`ri \n spiral`. Atras` ca de un magnet, olu` \nainte pe sc`ri [i-[i d`du seama c` se afla pe drumul care


ducea spre turnul interzis. Zgomotul valurilor ajunse pân` laea, nelini[titor, puternic.

Brusc, realiz` c` nu era singur` \n turn. V`zu deasupra ei,la cap`tul sc`rilor, o lumin` care venea de sub o u[`. Se auzio scâr]âitur`. Tina cobor\ \n grab` sc`rile, cât de silen]iosputu [i fugi s` se ascund` \n camera ei, convins` c` fusesev`zut` [i a[teptându-se ca u[a s` se deschid` dintr-unmoment \n altul.

Lucru care se [i \ntâmpl`.Dona Maria \[i f`cu apari]ia \n prag, \n lumina unei l`mpi.– Miss Warren! Te-ai \ntors de mult?– La timp pentru a nu dormi afar`, r`spunse Tina, de-abia

r`suflând.– |n aceast` ]ar`, o tân`r` bine crescut` nu iese noaptea

ne\nso]it`. Cât timp vei sta aici, vei respecta termeniicontractului pe care l-ai semnat cu lady Charleswood.

– Nu eram ne\nso]it`.– Nu?– Trebuie s` v` spun [i numele prietenilor mei? Cei ce

locuiesc \n aceast` cas` pot spera c` au dreptul la intimitate?– Bine\n]eles! Cu condi]ia ca tân`rul s` nu fie un ]igan

adunat de pe drumuri [i s` te aduc` acas` la o or` rezonabil`,po]i ie[i cu cine vrei. Dar, dac` nu m` \n[el, mi-ai spus c` mergis` faci cump`r`turi...

– N-am crezut c` voi fi supus` unui interogatoriu. Am fost laKiesko, a[a cum \mi propusesem. Sau, cel pu]in, am \ncercat.Dar era o perchezi]ie a poli]iei \n leg`tur` cu contrabandadespre care mi-a]i vorbit. |l suspecteaz` pe Manolo.

– S`rmanul! M-ar mira s` g`seasc` la el ceva. Acum po]i s`-mispui de ce m` spionai?

70 DENISE EGERTON

– De fapt, v` cùtam. Eram furioas` c` a]i ordonat s` se\nchid` u[a [i am crezut c` dormitorul dumneavoastr` se afl` \nacea arip` a casei. Dar dac` m` acuza]i de spionaj, \nseamn` c`\n aceast` cas` se petrec lucruri pu]in recomandabile.

Dona Maria cobor\ lampa [i chipul ei se cufund` \n\ntuneric. Lumina invad` fa]a Tinei, care era palid` de mânie.

– Cineva care tremur` ca un iepure nu putea decât s`spioneze sau s` fac` ceva ru[inos. Afl`, miss Warren, c`-]icùtam pisica. A disp`rut chiar \nainte de plecarea ta, iarfarfuria cu mâncare a r`mas neatins`.

– Dumnezeule! spuse Tina \ncet, sim]indu-se deodat`sl`bit`. Ce i s-o fi \ntâmplat?

– N-am nici cea mai vag` idee. Dar nu mi-a[ face griji \n locultù. Se va \ntoarce, probabil, mâine diminea]`.

Tina nu se putu \mpiedica s` cread` c` dona Maria \i spuneade fapt: „Dac` vrei s`-]i revezi pisica, fii ascult`toare [i nu te mairevolta“.

– Ave]i probabil dreptate, r`spunse ea supus`. Se va\ntoarce. Se spune c` pisicile au nou` vie]i. N-aveam inten]ia s`v` spionez, dona Maria. M-am r`t`cit \n turn f`r` s`-mi dauseama. Am auzit un zgomot [i... m-am speriat. {ti]i ce se spunedespre aceast` cas`.

Intendenta zâmbi.– Ai crezut c` era o fantom`! exclam` ea, vizibil u[urat`.

|n]eleg. {i eu merg destul de rar \n turn, doar pentru a màsigura c` totul e \n ordine. }i-am cùtat pisica peste tot [i numai r`m`sese decât acel loc. M` \ntorc mâine diminea]`.Probabil c` a urm`rit-o pe Antonia pân` la poart`. Noapte bun`,miss Warren.


|n acea noapte, roas` de nelini[te Tina dormi doar câtevaore. Se ata[ase mult de Butch. Era o leg`tur` \ntre ea [i TimRendall. O leg`tur` c`reia ea \i acorda mult` importan]`.

Pe lâng` asta, se temea ca [oarecii s` nu revin` \n camera ei.Se cufund` \n cele din urm` \ntr-un somn agitat din care se

trezi deodat` tres`rind, convins` c` auzise vocea unui b`rbat. {itotu[i, la Castillio nu dormea nici un b`rbat. Pablo sau Manueln-ar fi venit niciodat` \n cas`, \n plin` noapte. |[i privi ceasul,care lumina \n \ntuneric. Era cinci diminea]a. |n cas` sepetrecea ceva straniu.

Ciuli urechile, dar nu mai auzi nimic. |[i amintea totu[i claracele cuvinte, pronun]ate cu o voce tânguitoare.

– Tengo fatiga... Muchos Trabajos...Sunt obosit. Mult` treab`! Visase? {tia cu certitudine c` nu

se vorbise decât \n limba matern`, iar acele cuvinte nu f`ceauparte din vocabularul ei obi[nuit.

Lumina farului invada camera la intervale regulate. Totul eraatât de calm, \ncât Tina adormi la loc, mult mai profund.

Când se trezi a doua zi diminea]`, afar` ploua cu g`leata, iarButch mieuna la u[a ei. Tina s`ri din pat [i \i deschise, lu` \nbra]e motanul ascunzându-[i fa]a \n blana lui m`t`soas`.Mirosea puternic a naftalin`. Butch avu un singur gând: s` seghemuiasc` \n a[ternuturile calde ale st`pânei lui. Fericit` c`l-a reg`sit, Tina \[i f`cu baia matinal` [i se \ntoarse la castelpentru a lua micul dejun.

– }i-am g`sit pisica, era \n c`mar`, spuse dona Maria,foarte amabil`, \n acea diminea]`. A devorat o bucat` \ntreag`de brânz`. Va trebui s`-l supraveghem mai bine pe acest[mecher.

Naftalin` \n c`mar`? Ciudat, \[i spuse Tina.

72 DENISE EGERTON

– Merg s` dau câteva ordine la buc`t`rie. Mai bea o cea[c`de cafea dac` vrei. Ai timp, nu te gr`bi. Ne vedem la dou`, lalady Charleswood, pentru ora de lectur`.

Tinei i se p`ru greu de \nghi]it acea bun`voin]` nea[teptat`.Mul]umit`, dona Maria se duse s` dea ordine servitorilor, iarTina se \ntoarse \n bibliotec` s` realizeze clasamentul c`r]ilor.

Acel miros de naftalin` din blana lui Butch nu putea provenidecât dintr-unul din cufere, \n care erau a[ezate ni[te perdelegroase de catifea. Acolo fusese Butch ascuns, c`ci nu ar fi pututs` se \nchid` singur... Câteva fire de p`r \i confirmar` Tineib`nuielile. Gaura mare a \ncuietorii \l salvase de la asfixiere.

Tina sim]i c` le[in`. Nu putea crede c` exist` atâta rùtate.|ncerc` s`-[i goneasc` din minte acele gânduri ap`s`toare [i s`se gândeasc` la Tim Rendall. Acesta urma s` ia \n acea dup`-amiaz` avionul spre Londra pentru a petrece câteva s`pt`mânial`turi de familie. Tina \i sim]ea deja lipsa. |ntâlnirile lor, de[inu \ntotdeauna fericite, fuseser` interesante.

Cufundat` \n gânduri, sim]i cum timpul trece. Deodat`, u[abibliotecii se deschise \ncet, iar Tina, de team`, fu gata s` cad`de pe scara pe care se urcase. V`zând-o pe Antonia, carestrecurase capul \nùntru cu un deget pe buze, scoase un oftatde u[urare.

– Ce dore[ti, Antonia?– Senora v` trimite asta, [opti servitoarea, dându-i pe furi[

un plic. M-a rugat s` ]i-l dau când facem curat \n camer`.Tina \l desf`cu cu o mân` tremur`toare. |nùntru se afla un

cec de cinci sute de lire pe numele ei, \nso]it de un bilet de lalady Charleswood: „Pleac`, \nainte ca viitorul tù s` fiecompromis. Asta te va ajuta“. Scrisoarea nu avea nici expeditor[i nici destinatar.


– A[ vrea s-o v`d pe lady Charleswood. Se poate?Antonia se \ntoarse, f`r` s`-i r`spund`. Tina o urm` pân` \n

camera ladyei Charleswood, pe care o g`si mai slab` [i mair`t`cit` decât niciodat`, chircit` \ntre perne. P`rea c` st`tea lapând`. Instinctul o \ndemn` pe Tina s` nu-i pun` nici o\ntrebare. {i bine f`cu. Din fundul unui [ifonier, \n care intrasepentru a aranja rochiile, se auzi vocea donei Maria.

– Am crezut c` ne \ntâlnim la ora dou`, miss Warren.– Am rugat-o pe Antonia s`-mi spun` dac` s-a trezit lady

Charleswood. Dar dac` v` deranjeaz`, revin mai târziu. Vroiamdoar s`-i dau ladyei Charleswood un obiect pe care l-am g`sit[i care \i apar]ine, spuse Tina cu o voce blând` [i supus`.

– Draga mea, lady se treze[te greu diminea]a, spuse donaMaria cu r`ceal`. Dar din moment ce e[ti aici, po]i s` i-l dai, darrepede. Trebuie s`-i fac toaleta.

Cu ochii intendentei a]inti]i asupra ei, Tina \ntinse b`trâneiplicul, f`când un semn de \n]elegere de-abia perceptibil. LadyCharleswood \i r`spunse printr-o clipire tem`toare a ochilor,f`r` s` se mi[te.

– Ce s-a \ntâmplat? \ntreb` dona Maria, s`rind pân` la pat,ca o panter`. E[ti prea obosit` ca s` \ntinzi mâna? |n cazul `statrebuie s` r`mâi la pat.

– Mi-ai promis c` m` vei ridica ast`zi! protest` b`trâna. Cândr`mân \n pat sunt [i mai \n]epenit` [i mai obosit` decât când m`mi[c.

– Vrei s` ne la[i singure, miss Warren? Lady trebuie s` se\mbrace.

Tina \i d`du plicul [i se \ntoarse \n bibliotec`, \ntrebându-sece se punea la cale \n acea cas` de nebuni. Când sosise acolo,lady Charleswood era \ntr-o stare bun` [i gata s` re\nceap` via]a

74 DENISE EGERTON

activ`. Dar intendenta p`rea c` hot`râse s` fac` din ea oinvalid`. Sub supravegherea atent` a Tinei, lady Charleswood\[i f`cea toaleta \n baie. Acum trebuia s` fie sp`lat` \n pat!

– S-ar spune c` dona Maria o ]ine \nchis` \n camer` doarpentru a dispune dup` bunul ei plac de aceast` cas`, murmur`Tina cu am`r`ciune.

O voce rece ca ghea]a care r`sun` \n spatele ei o f`cu dinnou s` tresar`.

– Ei bine, miss Warren, acum vorbe[ti singur`? Ar trebui s`mai ie[i cu tân`rul acela pe care l-ai cunoscut [i s` te maidistrezi pu]in. Nu ai pe nimeni aici.

– Tim e plecat pentru o vreme, r`spunse Tina, hot`rât` cade aceast` dat` s` pun` picioarul \n prag. Asculta]i, dona Maria,\mi fac griji pentru lady Charleswood. Arat` foarte r`u. Poate c`ar fi mai bine s` o consulte un doctor.

– Ce amabil din partea ta c` ai asemenea griji! Lady e pur [isimplu obosit`. Dar doctorul Lorenzo se ocup` cu mare aten]iede ea [i putem s`-l chem`m dac` asta te va face s` te sim]i maibine.

– Credeam c` fratele meu e doctorul ei, remarc` Tina pe unton calm.

– Doar nu-]i \nchipui c`-l chem de la Londra pe doctorulWarren de fiecare dat` când lady e r`cit`? Avem medici [i \nSpania, miss Warren. Ne consideri, probabil, ni[te \napoia]i!

– N-am spus asta, r`spunse Tina pe care acea femeie aveadarul s` o exaspereze. Chema]i pe cine vre]i!

– Mul]umesc. Venisem de fapt s` m` plâng de pisica ta. Afurat din nou din mâncare. Ar trebui s-o supraveghezi. Suntfoarte strict` \n ceea ce prive[te igiena.


Tina ar fi putut s` jure c` intendenta \i spunea, de fapt:„Dac` nu \ncetezi s` te amesteci \n treburile mele, pisica ta vadisp`rea pentru totdeauna“.

Trebuie c` \ncep [i eu s` \nnebunesc, \[i spuse Tina, oftând.|i voi scrie lui Bernard [i-i voi spune c` nu-mi place ce se\ntâmpl` aici.

Dar \n s`pt`mâna urm`toare totul se petrecu atât de bine,aproape pl`cut chiar, \ncât Tina se \ndoi c` f`cuse un gestgre[it. |i scrisese fratelui s`u, \i \mp`rt`[ise toate temerile [i\ndoielile ei; \n fine, v`zuse un mister [i o dram` acolo unde nuexista probabil nimic. Intendenta avea poate dreptate cândspunea c` Bernard o trimisese acolo \n speran]a c` va punemâna pe o mo[tenire. |n acest caz, era de \n]eles ca aceasta s-ourasc` [i s` \ncerce s`-i z`d`rniceasc` planurile. LadyCharleswood o numise de câteva ori „fata mea“ [i m`rturisiseservitorilor c` inten]iona s-o adopte. Intendenta \ncerca doar s`goneasc` du[manul de pe teritoriul ei, lucru de \n]eles, datfiind tot acel timp \n care servise \n familia Charleswood.

Butch fusese probabil \nchis \n cuf`r din \ntâmplare.Reu[ind s` ias`, mort de foame, motanul trebuie c` se dusesedirect la c`mar`, unde dona Maria \l [i g`sise, \nchipuindu-[i c`r`m`sese acolo toat` noaptea.

Departe de a mai fi prizonier` \n propria camer`, ladyCharleswood cobora acum la ora prânzului \n sfragerie. DonaMaria o plimba pu]in prin castel, oprindu-se din loc \n locpentru ca aceasta s` admire peisajul pe fereastr`, apoi b`trânase \ntorcea \n camera ei, unde \[i f`cea siesta. |nainte de cin`,cele trei femei se adunau din nou, pentru a bea un pahar devin, iar dup` mas` treceau \n salon unde lady Charleswood oasculta pe Tina citind. B`trâna nu mai \ncerc` s`-i trimit` nici

76 DENISE EGERTON

un bilet [i nici un cec [i vorbea cu protejata ei doar despretreburile cotidiene. |ntr-o zi, la ora prânzului, o \ntreb` cum eravremea afar`, iar aceasta \i r`spunse c` era o zi superb` [i-ipropuse s` bea ceaiul \n gr`din`.

Dona Maria \[i \ntoarse privirea \ntunecat` spre b`trân`.– Te sim]i \n stare s` faci o asemenea plimbare, lady

Charleswood?– Nu, dona Maria. {tii bine c` nu ies niciodat` din cas`.Uitase plimb`rile pe care le f`cuse cu doar câteva s`pt`mâni

\n urm`, plin` de \ncântare, la bra]ul Tinei?Dup` ce cur`]ase pân` la luciu argint`ria din Castillio, Tina

primi o sarcin` mult mai pl`cut`. Dona Maria \i porunci s`\mpodobeasc` tot castelul cu buchete mari de flori, culese dingr`din` [i din ser`. Lady Charleswood f`cu, pentru a-imul]umi pentru efort, un singur comentariu, \ntr-o zi, \ntimpul mesei:

– Christina, ia florile astea din sufragerie. Nu se potrivesc cumirosul mânc`rii.

Dona Maria \i arunc` Tinei o privire plin` de simpatie, careo f`cu pe intendent` s` creasc` \n ochii ei. |n schimb, admira]iapentru lady Charleswood sl`bi.

Bernard \i scrisese. Tina deschise nelini[tit` plicul,presim]ind deja con]inutul scrisorii:

„Drag` Tina,

Nu cumva cite[ti o carte de Agatha Christie? Noua ta via]` nue un roman poli]ist, a[a c` nu-]i mai da frâu liber imagina]iei [irenun]` la acele gânduri ridicole. Lady Charleswood e o femeieexcentric`; \n plus, b`trânii sunt uneori persoane greu de


suportat. Probabil c` asta a afectat de-a lungul timpuluicaracterul donei Maria. Mie mi s-a p`rut \ntotdeaunaprev`z`toare, cultivat` [i politicoas`. Sunt sigur c` nu vrea s-ootr`veasc` pe lady Charleswood, de care depind serviciul ei [iacoperi[ul pe care-l are deasupra capului. Dac` nu ]i-am vorbitdespre inten]ia ladyei Charleswood de a te adopta, a fostpentru c` [tiam c` ai fi refuzat s` pleci, iar supraveghetoarea tainsista s`-]i g`seasc` un nou loc de munc`. M` \ndoiesc c` ai fif`cut avere \n spital. |n plus, te cunosc, [tiu c` e[ti o\nc`p`]ânat` mic`, o fiin]` care odat` ce [i-a pus ceva \n mintenimeni nu o poate influen]a sau cump`ra. Nu ]i-am spus nici c`,dup` cum prevede contractul, nu trebuie s` ai nici un iubit.Lady Charleswood nu vrea s` lupte cu nimeni pentru dragosteata [i ]ine mult la aceast` clauz` pe care cred c` ai \nc`lcat-o dejade dou`zeci de ori pân` acum.

Te sf`tuiesc s` nu faci nici o prostie [i s` r`mâi la Castillio câtmai mult timp, fie chiar [i numai pentru s`n`tatea ta. Aici e ovreme \ngrozitoare [i adesea te invidiez pentru [ansa pe care oai. Nici nu-]i \nchipui cât de norocoas` e[ti!

Ai aflat c` James a avut un atac de apoplexie? Nu foartegrav, din moment ce a putut pleca pe iahtul unui prieten,\ntr-o croazier` de o lun`. Unora le surâde norocul. Eulucrez ca un nebun, [i, \n ziua \n care voi face [i eu unul, fienu-mi voi mai reveni niciodat`, fie voi deveni mai vulnerabildecât un sugar.

Ai f`cut bine s` refuzi cecul de cinci sute de lire. LadyCharleswood face câteodat` lucruri ciudate. E poate, mai senil`decât am crezut. Oricum, doctorul Lorenzo ne va trimiteraportul lui [i vom [ti atunci dac` boala ei e ireversibil`.

78 DENISE EGERTON

Fii cu picioarele pe p`mânt, Christina! Bine\n]eles, dac` \]ifaci griji \n continuare, nu ezita s`-mi scrii. Dar sunt sigur c`]i-ai schimbat deja p`rerea.

Cu dragosteBernard“

Tina \i r`spunse imediat, regretând c`-l deranjase. Bernardd`dea mereu impresia c` era sleit de puteri.

„Drag` Bernard,

Ai dreptate, mi-am schimbat deja p`rerea. Nu-]i face decigriji pentru mine. Castillio e rupt de lume [i pare c` ascunde unmister, dar m-am obi[nuit deja cu el. Cu cât m` plimb mai multprin cotloanele lui \ntunecate, cu atât mai pu]in mi se paresinistru.

S-ar p`rea c` ai dreptate spunând c` lady Charleswood epu]in senil`. Se contrazice aproape tot timpul. Am uitat s`-]ispun c` am g`sit o mul]ime de [oareci \ntr-o camer` vecin` cua mea, o sufragerie \n care familia Charleswood a luat ultimamas` \mpreun`, \nainte ca tragedia s` se \ntâmple [i \n carenimeni nu a mai pus piciorul de atunci. Dona Maria spune c` ebine c` am deschis acea camer`, dar lady Charleswood s-amâniat [i aproape c` a f`cut o como]ie cerebral`. |n plus, am\ncercat s` explorez un turn al castelului, \n care intrarea \mifusese interzis` \n mod special, a[a c` nici nu se pune problemas` figurez \n testamentul ladyei Charleswood. Vreau s`-i dedicmunca mea, nu via]a. N-am de gând s` m` opun capriciilor uneifemei ca dona Maria... Dar afl` c` n-am \nc`lcat \nc` acea clauz`


privind eventualii iubi]i! Mai mult, am uitat chiar cum arat` unb`rbat. Mai v`d câteodat` unul, de la dep`rtare, trecând \ntr-oma[in` \nc`rcat` cu valize...“

Acea constatare o surprinse pu]in. |n ce categorie putea s`plaseze rela]ia cu tân`rul doctor, care \i ocupa atât de multgândurile?

Hot`r\ s` nu-i pomeneasc` lui Bernard de Tim Rendall. |nplus, acesta era un simplu prieten, nu un \ndr`gostit.

„...|mi pare r`u pentru James. Acum c` [i-a luat concediu,profit` \n sfâr[it de via]` [i asta e tot ce conteaz`. Sper c` tu nuvei face niciodat` un atac de apoplexie. Oricum, roag`-i peconfra]ii t`i doctori s`-]i fac` din când \n când câte un controlde dragul nostru, Bernard!

M-am gândit s` plec de aici când voi \mplini dou`zeci [i unude ani. Pe lady Charleswood se pare c` nu o mai intereseaz`prezen]a mea aici. La \nceput, era ceva nou. Dar ieri, \n timp ce-iciteam mi-a smuls cartea din mân` [i a spus c` nu fac decât s-oplictisesc! Aproape c` m-am \nfuriat. Fac cu dona Maria câte oor` de spaniol`, \n fiecare zi. Se pare c` am c`p`tat un accent\ngrozitor, la contactul cu graiul servitoarelor. Dup` cum vezi,Bernard, sora ta e pe mâini bune...“

Chiar \n momentul \n care \nchise plicul, dona Maria se\ntoarse din gr`din`.

– I-am scris fratelui meu, \i spuse Tina. I-am dat de \n]elesc`, dup` ziua mea, lady Charleswood nu va mai avea nevoie demine. M` b`nuia deja c` am \nc`lcat unele reguli. Dar \n familianoastr` to]i consider` c` regulile sunt f`cute pentru a fi

80 DENISE EGERTON

\nc`lcate, a[a c` Bernard nu va fi prea surprins. Am aflat c` \ncontractul meu se stipuleaz` c` orice rela]ie amoroas` einterzis`. E culmea! Dac` nu am acum o rela]ie, pot s`-mi iaugândul c` voi avea mai târziu!

– Nimeni nu-]i ia dreptul s` te revol]i \mpotriva unei clauze\mpotriva naturii. Dac` aceasta exist`...

– Fratele meu spune c` da.– Nu cumva ai \nc`lcat [i aceast` regul`? \ntreb` dona Maria,

zâmbind.– Nu. N-am nici o leg`tur` sentimental` \n acest moment.– Pentru asta va trebui s` ie[i mai mult. D`-mi scrisoarea ta.

O voi pune la po[t` \mpreun` cu ale mele. D`-mi voie s` te\ntreb ceva, miss Warren. Nu-i a[a c` e[ti mai fericit` decât \nziua \n care ne-am cunoscut?

– O, da, dona Maria! Sunt mult mai fericit`. Asta i-am scris [ifratelui meu. Am ajuns s` v` dau dreptate [i cât timp \mi voicâ[tiga existen]a aici, voi face tot posibilul s` nu ies de subordinele dumneavoastr`.

– Ceaiul va fi servit \n zece minute.Dona Maria merse \n birou, unde ]inea registrele de conturi

ale casei. |nchise u[a cu cheia [i citi imediat scrisoarea Tinei. Unzâmbet de u[urare \i lumin` fa]a. Puse scrisoarea \ntr-un plicnou [i copie pe el adresa, imitând scrisul Tinei cât de bine putu.

Tina era departe de a b`nui o asemenea indiscre]ie. Departede a b`nui [i ce se \ntâmplase cu o s`pt`mân` \n urm`, cândintrase la lady Charleswood pentru a-i \napoia cecul de cincisute de lire.

Dona Maria \nchisese u[a [i o trimisese pe Antonia \napoi, latreburile ei. Lady Charleswood se ghemuise sub p`tur`, [tiindce o a[tepta.


– Arat`-mi ce ]i-a dat! ordon` intendenta cu r`ceal`... Ce-a„g`sit“ \n bibliotec`...

B`trâna nu r`spunse nimic, dar buzele ei \ncepur` s` tremure.– Ai face bine s` mi-l dai acum [i s` nu ne mai obosim una

pe cealalt`. {tii foarte bine c`-l voi g`si, \n cele din urm`.Lady Charleswood c`ut` sub cear[af [i scoase plicul,

simulând supunerea. Dar, \nainte ce dona Maria s`-l ia, b`trâna\l rupse \n dou` [i c`zu la loc pe perne, epuizat`. Intendendalu` buc`]ile de hârtie [i le examin` cu aten]ie.

– M` surprinde c` a refuzat un asemenea cadou. Credeamc` tinerii din ziua de azi nu mai au principii. Ce i-ai spus?

– Nu i-am spus nimic. I-am recomandat s` nu-[i piard`timpul cu o b`trân` ca mine. Vroiam s` fiu din nou tân`ra ca ea,dar nu putem da timpul \napoi. A[a c` i-am spus c` e liber` s`plece. Am crezut c` va fi de acord, dac`-i voi da suficient demul]i bani. Dar m-am \n[elat. Se pare c` am subestimat-o.

– Sau poate c` e prea inteligent`. Numai un nebun n-ar\n]elege c`, dac` cineva e gata s` ofere o dat` cinci sute de lire,cu pu]in` r`bdare poate scoate de la el dublul sau triplul aceleisume sau de ce nu, \ntreaga avere. La urma urmelor, i-aipropus s-o faci mo[tenitoarea ta.

– Da, dar e evident c` nu e[ti de acord cu aceast` idee.– {i de ce a[ fi de acord? Credeam c` avem o \n]elegere, lady

Charleswood. Eu trebuie s` p`strez t`cerea \n leg`tur` cuanumite lucruri [i tu...

– Iar eu trebuie s`-]i dau jum`tate din avere, continu` ladyCharleswood, pe un ton posomorât.

– Jum`tatea mea va sc`dea considerabil dac`-]i arunci, saumai bine zis dac` arunci banii no[tri pe fereastr`. Am dreptul s`m` opun.

82 DENISE EGERTON

– Dona Maria! Te rog s` ie[i! Nu uita c` nu e[ti deocamdat`decât o simpl` angajat`.

– Nu uit. La fel cum nu uit nici ce ai \ncercat s` faci. Ai vruts` insinuezi c`-]i sunt du[manc`. B`nuiesc c` pentru mesaje ofolose[ti pe Antonia. Dac` \n absen]a mea, pentru a \ndeplini odatorie cre[tin` fa]` de sora mea, ai \ncercat s` distrugi tot ceam f`cut pân` acum, cred c` e mai bine s` \ncheiem asociereanoastr` chiar acum. M` v`d, bine\n]eles, obligat` s` prezint undocument autorit`]ilor de la Madrid...

– Dona Maria, te rog, nu spune asta. |mi pare rù... Suntemprietene de atâ]ia ani.

– Eu sunt cea care a uitat acest lucru? Eu te-am f`cut oare s`\nduri umilin]a de a aduce o persoan` strìn` \n cas`?

– Nu, dar e[ti liber` s` o faci.– Nici tu, nici eu, nu suntem libere, lady Charleswood. E mai

bine s` trìm singure ca pân` acum, f`r` s` d`m socoteal` \nfa]a altora de faptele noastre.

– Ai dreptate. Dar, când ai plecat, m-am sim]it atât desingur`...

– Acum m-am \ntors. {i nu-]i face griji, nu voi mai plecaniciodat`. Cât despre mica ta prieten`, m` voi ocupa eu de ea.Voi avea grij` s` plece la momentul potrivit, f`r` s` ne fac`probleme. {tii c`-mi place aceast` micu]`? Am o oarecareadmira]ie pentru ea. Voi fi foarte amabil` cu ea, acum c` amajuns la o \n]elegere. Acum vrei s` te ridici, s` faci pu]in`mi[care? Vom face \mpreun` front comun \mpotriva lui missWarren. B`nuie[te deja ceva, dar o vom dezarma. M` duc s` v`dce face. Nu lipsesc mult. Dormi pu]in, draga mea lady. Pariobosit`. Nu trebuie s` te cer]i cu mine. Trebuie s` [tii dupàtâ]ia ani c` ies \ntotdeauna \nving`toare.


Capitolul 6

Erau dou` luni de când Tim se afla \n Spania [i luna mai era\n floare. Tina st`tea mai tot timpul singur`. Se schimbase decând sosise la castel. Personalitatea ei se dezvoltase \nsingur`tate. Nu [tia dac` Tim se \ntorsese de la Londra.|ncercase de fiecare dat` când trecea prin fa]a Mirei s`surprind` un semn de via]`, dar distan]a era prea mare, iar eanu ie[ea niciodat` dup` c`derea serii. |i scrisese Vic [i cu greu\[i putea aduce aminte cum ar`ta. La fel se \ntâmplase cu to]iprietenii pe care \i l`sase \n urm`. Nici familia nu mai era atâtde important` pentru ea. James \i trimisese o vedere, de undevadin insulele Canare, spunând c` va veni s-o vad`, \ntr-una dinzilele acelea. Dar Tina [tia c` nu putea s` aib` \ncredere \ncuvintele lui, spre deosebire de cele ale lui Bernard. Nici m`carnesfâr[itele scrisori ale lui Clive, trimise din jungla Americii deSud, nu mai aveau asupra ei efectul de alt`dat`. Deveneacâteodat` melancolic` [i r`mânea \n camera ei pe \ntuneric,privind farul care se rotea necontenit deasupra m`rii, f`r` s` segândeasc` la nimic. A[tepta, parc`, s` se \ntâmple ceva.

Se hot`r\ \ntr-o sear`, pentru a mai ie[i din aceast` stare [ia-[i mai dezmor]i pu]in picioarele, s` coboare la mare. Cu pu]intimp \n urm`, descoperise un alt drum care ducea la locul unde\nota. O pant` pietroas` [i abrupt` ducea la o porti]` care d`deadirect \n golf. Porti]a era \nchis` noaptea, dar era u[or dedeschis [i d`dea spre o scar` natural` din piatr` care coborapân` la ocean. Tina se a[ez` pe o stânc` [i ascult` zgomotulvalurilor, inspir` adânc aerul umed de mare. Nu reu[ea s`-lgoneasc` pe Tim din gândurile ei.

„Oare se gânde[te [i el la mine, \n acest moment?“ Nu credea\n telepatie, dar dac` era ceva adev`rat din acest fenomen, ar fivrut ca Tim s` afle c` \n acea sear`, \n fa]a m`rii, Tina se rugasepentru el, implorând Cerul s` aib` grij` de b`rbatul pe care \liubea. C`ci acest adev`r ]â[nise deodat` din str`fundurilesufletului ei. Deodat`, melancolia, lecturile ei poetice,plimb`rile lungi \n singur`tate \[i g`siser` o explica]ie.

Sunt \ndr`gostit` de un b`rbat pe care poate c` n-o s`-l maiv`d niciodat`, se gândi ea, \ntrebându-se cum s-a putut\ntâmpla. Nu-l cuno[tea aproape deloc [i nu f`cuser` decât s`vorbeasc`...

Acum c` [tia care era motivul tulbur`rii ei, Tina nu v`zu altremediu decât s` se refugieze undeva. Poate c` a[a va reu[i s`-luite pe Tim c`ci, chiar dac` avea s`-l mai vad` vreodat`, nu vaputea niciodat` s`-i m`rturiseasc` sentimentele pe care le aveapentru el. Dramatica lui experien]` cu Madeleine Essex \l f`cuses`-[i piard` \ncrederea \n dragoste, poate chiar pentrutotdeauna. Poate doar timpul, dup` ce Tim va fi redevenitmedic, va reu[i s`-i [tearg` aceste r`ni.

|nainte de a se \ntoarce, Tina arunc` o privire spre castel,peste care se l`sase \ntunericul. Deodat`, tres`ri. La una dintre


ferestrele turnului str`lucea o lumin`! Crezu c` nu v`zuse bine[i se urc` mai sus. Camera luminat` era nici mai mult, nici maipu]in cea pe care Giles Charleswood o p`r`sise cu treizeci [icinci de ani \n urm`, pentru a-[i g`si soarta al`turi de tat`l s`u,pe un vas!

|n fantome, Tina nu credea. Acea lumin` nu era efectulimagina]iei sale. Doar existen]a ei era suspect`. Era, f`r`\ndoial`, produsul unei prezen]e umane [i nu a unei fantome.Tina \[i aminti c` v`zuse o lumin` \n camer` [i pe dona Maria,ie[ind din turn.

Dar totul se petrecea atât de bine \ntre ea [i dona Maria \ncâtTina \[i promise c` nu va \ncerca s` dezlege cu nimeni acelmister [i c` nu-[i va l`sa somnul tulburat de descoperire.

A doua zi diminea]`, dona Maria intr` \n sufragerie cu unplic albastru \n mân` [i dou` scrisori pentru Tina.

– Poftim coresponden]a, miss Warren. Mi-am permis s`deschid telegrama. M` temeam s` nu fie ceva urgent. |]i f`ceaibaia \n golf când a sosit.

Tina lu` telegrama, speriat` [i inima \i tres`ri \n piept cândciti: „Ajung aeroport Malaga ora cincisprezece. Stop. Vii s` m`iei? Stop. Tim.

Anticipând r`spunsul donei Maria, Tina o privi curecuno[tin]` [i o \ntreb`:

– Pot s`-mi iau liber azi? {tiu c` trebuie s` facem ordine \nbuc`t`rie...

– Poate a[tepta pân` mâine, \i r`spunse intendenta,zâmbind. Autocarul spre Malaga pleac` la zece. Po]i s` m`nânci\n ora[ [i s` iei un autobuz pân` la aeroport. Se pare c` tea[teapt` o zi pl`cut`. Eu am o mul]ime de lucruri de f`cut. Nu

86 DENISE EGERTON

te gr`bi s` te \ntorci. De altfel, \]i voi da o cheie. Vrei s` fiidr`gu]` [i s`-mi cumperi câteva gheme de lân` de la Malaga?

– Cu pl`cere, dona Maria.Nu, cu siguran]`, nu va vorbi \n ziua aceea despre lumina

din turn. Intendenta era extrem de bine dispus`. Nu merita s`strice o zi minunat` pentru un asemenea fleac.

U[oar` ca un fulg, Tina alerg` \n camer` s` se schimbe. Timse \ntorsese! O rugase s` vin` la aeroport s`-l ia! Nimic altcevanu mai conta. La urma urmelor, tocmai primise dovada c`telepatia exista! Via]a era atât de frumoas`!

Preg`ti mâncarea pentru Butch, \l trimisese pe motan \ngr`din` [i-l rug` pe Manuel s`-i a[eze un co[ \n ser` pentru caacesta s` poat` dormi sub supravegherea lui. Nu vroia s` fac`n`zbâtii \n absen]a ei. Manuel \i promise c`-l va lua cu el lapoart`, de unde Tina \l putea lua \napoi, la \ntoarcere. Tinaalese o rochie galben`, vaporoas`, sandale albe iar pe cap \[ipuse o p`l`rioar` galben` din pai.

C`l`toria cu autocarul dur` aproape trei ore. Cu cât \nainta,cu atât era mai aproape de Tim. Tim lua, probabil, avionul dela Londra, \n acel moment. Numai s` nu-l piard` [i vizibilitateas` fie bun` la decolare!

Ajunse la Malaga cu pu]in \nainte de ora unu. Preaemo]ionat` pentru a mai mânca, b`u doar câteva „tapas“, \ntr-ocafenea de unde trebuia s` cumpere lân`. Vânz`toarea era ofemeie frumoas`, care sem`na cu dona Maria [i care vorbea cuacela[i accent aristocratic ca intendenta. Un ajutor tân`r\mpacheta ghemele de lân` iar Tina vru s` plece, cândvânz`toarea o strig`:

– A[teapt` un moment, miss... Ia te rog [i factura. Am uitats-o pun \n pachet.


Femeia \i d`du un plic \nchis, cu recomandarea s` fie\nmânat doar donei Maria.

Tina lu` plicul, \l puse \n geant` [i nu se mai gândi la acea\ntâmplare. |i mai r`mânea de a[teptat o or`. Se asigur` càutobuzul o va duce la aeroport \n doar zece minute [i merses` hoin`reasc` prin centrul ora[ului, \mpânzit \n acea perioadà anului de cafenele [i terase multicolore. Când, \n sfâr[it, se sui\n autobuz, un fel de exaltare o cuprinse. |[i aranj` p`rul \nmica oglind` din geant` [i-[i d`du cu ruj sidefiu pe buze,pentru a scoate \n eviden]` bronzul pielii. Avionul lui Tim\ntârzia cinci minute, dar i se p`ru c` se scurge o ve[nicie pân`ce-l v`zu pe acesta \n mul]imea de pasageri. |n sfâr[it, Tim\naint` spre ea zâmbind, [i, dintr-o minune \n alta, \n timp ceTina se \nchipuia aruncându-se \n bra]ele lui, acesta se aplecàsupra ei [i o s`rut`. Tina savur` acel moment cu toat` bucuria,[tiind c`-l va p`stra mereu viu \n amintire, asemenea unei clipepre]ioase.

– Iart`-m`, dar semeni cu o narcis`, \i spuse Tim zâmbind.Iar eu ador narcisele... Mi-au lipsit mai mult decât crezi!

– Nu trebuie s`-]i ceri iertare. Am apreciat.– {i eu, mai mult decât ar trebui, spuse el, oftând. Dar cum

de-ai crescut a[a repede? Când am plecat erai doar oadolescent` plin` de energie iar acum pari o adev`rat` femeie.Nu cumva e la mijloc un bìat?

– Eram deja mare când ai plecat. Dar tu nu vroiai s` veziasta. Sper c` acum ]i-ai deschis bine ochii...

Tim o strânse puternic \n bra]e.– Ma[ina mea e parcat` prin apropiere. Hai s` mergem

\ntr-un loc lini[tit s` vorbim.

88 DENISE EGERTON

Merser` la Torremalikos, care tocmai se trezea dup` siest` [ise a[ezar` la o mas` de pe terasa de pe malul m`rii, \n parteacea mai pu]in aglomerat` a ora[ului. |n fa]a lor se \ntindeaukilometri \ntregi de plaj`, spre bucuria turi[tilor afla]i \nconcediu.

– Credeam c` toate plajele din Spania sunt a[a, spuse Tina,pu]in tulburat`.

– Nu pot s` spun c` m` omor dup` nisip. Mie \mi placstâncile, falezele, aspectul lor s`lbatic. Mul]umesc c` ai venit s`m` a[tep]i, Tina. M-am gândit mult la tine [i n-am fost preafericit acas`. Dar când te-am v`zut, am sim]it cum \ncep s` m`bucur din nou de via]`.

Tina \nchise ochii o secund`, ca [i când ar fi vrut s`-[i\ntip`reasc` \n minte cuvintele lui.

– {i eu sunt fericit` azi, Tim, \ndr`zni ea s` m`rturiseasc`.Mâinile lor se unir` deasupra mesei. Deodat`, chipul lui Tim

se \ntunec`.– Din p`cate, sunt prea b`trân pentru tine.– Ce conteaz` vârsta? De altfel, \mi plac b`rba]ii maturi.– {i totu[i, am fost destul de matur când am intrat \ntr-o

asemenea \ncurc`tur`! Nu pot s` te amestec [i pe tine. N-amdreptul s` m` \ndr`gostesc. Suntem amândoi dou` persoanesinguratice [i totul \mi pare extrem de artificial. M` tem ca [i tus` nu fi cunoscut un alt b`rbat de când te-ai \nchis \n aceapivni]` pe care ei o numesc castel.

– Nu a fost nevoie. Mi-am dat seama, \ntr-o sear`, c` sunt\ndr`gostit` de tine. Dar nu credeam c` o s` te mai v`dvreodat`. Când am primit telegrama, nu-mi \nchipuiam c` te-aigândit la mine, nici m`car o secund`. Sunt cople[it`, Tim.


– O, ba da, m-am gândit la tine, r`spunse Tim, aproapegemând... La zâmbetul tù, la pistruii tì de pe nas, la ochii tìcare aproape c` dispar când râzi [i arunc` scântei când te\nfurii. La p`rul tù, când \]i scuturi cu mândrie capul...Devenisei obsesia mea. {i [tiam de ce: pentru c` erai acealogodnic` imaginar` despre care \i vorbisem Madeleinei,mândr` [i timid` totodat`, apar]inând doar mie.

– N-am fost niciodat` atât de fericit` ca atunci când m-ais`rutat.

– Tina, micu]a mea Tina, atât de drag` inimii mele... Trebuies` fim reali[ti. Nu m` voi c`s`tori niciodat`, atâta timp câtnu-mi voi practica meseria. Nu pot s` fac asta. }i-a[ oferi doaro jum`tate din mine, care nu ]i-ar fi de-ajuns. Cealalt` jum`tatee r`nit`, am`rât` [i deziluzionat`. Meri]i mai mult decât atât.Trebuie s` avem r`bdare. Poate c` nu avem nici un viitor\mpreun`, dar pentru moment sunt pur [i simplu fericit c` suntdin nou cu tine [i, m`car o dat` \n via]`, \mi permit s` savurezun miracol.

O parte din Tina plângea.– Acesta-i \nceputul, Tim, r`spunse ea cu ochii \n lacrimi. Nu

voi uita niciodat` aceast` clip`.– Nici eu nu o voi uita, Tina, spuse el, s`rutându-i mâinile

aproape cu team`. Voi lupta pentru dreptul de a munci dinnou. Odat` ce numele meu nu va mai avea nici o pat`, voipleca, poate \n Noua Zeeland`, unde nimeni nu a auzit de mine[i oamenii sunt mai toleran]i [i mai deschi[i la minte. Vei venicu mine, Tina?

– Voi veni [i pe lun`, dac` te vei duce.– Bun` idee, spuse Tim, schi]ând un zâmbet. Dar cred c` e

greu s`-]i s`ru]i so]ia \mbr`cat \n combinezon! E mai comod \n

90 DENISE EGERTON

Noua Zeeland`. Dar pân` atunci, avem treab`. S` mergem s`-miiau pisicile. Le-am l`sat la o prieten`, care s-a oferit s` aib` grij`de ele cât am fost plecat.

Ajunser` la Mira \n mai mult timp decât dac` ar fi luatautocarul [i d`dur` drumul pisicilor \n curte. Acestea disp`rur`imediat printre tufi[uri, fericite c` se \ntorseser` peteritoriul lor.

– {i acum, cinci minute doar pentru noi, Tim.Cinci minute care p`rur` s` dureze o ve[nicie, dar care se

scurser` cu viteza luminii.– Mai bine te duc acas`, Tina. Sunt b`rbat. Trebuie s` ne

ferim s` r`mânem mult timp singuri.Când se desprinse din bra]ele lui, inima Tinei b`tea s`-i

sparg` pieptul.– Când vei avea o zi liber`, te voi duce s` vezi Granada,

Ronda, Mijas [i poate chiar Madridul. Dar pentru moment, numai rezist... Te doresc atât de mult [i rela]ia noastr` pare atât def`r` speran]`!

Tina \l iubi [i mai mult pentru asta. Tim scoase ma[ina dingaraj [i o conduse \n t`cere la Castillio. La intrarea pe domeniulcastelului, Manuel \i adres` câteva cuvinte \n spaniol`, pe careTim le \n]elese perfect.

– Senor, dona Maria v` invit` s` be]i ceva \nainte s` v`\ntoarce]i. Cum senorita e sub responsabilitatea ei, [i-ar dori s`v` cunoasc`.

– Mul]umesc.Ma[ina str`b`tu aleea [i se opri \n fa]a cl`dirii \ntunecoase a

castelului.– O \n]eleg, spuse Tina. Dar, dac` te deranjeaz`, a[ vrea s`-i

spui c` suntem simpli prieteni.


– De ce? }i-e ru[ine cu mine?– {tii bine c` nu. Dar e ceva atât de nou pentru mine, \ncât

prefer s` p`strez \nc` pu]in secretul.– E[ti o mic` ciud`]enie, exact a[a cum mi te \nchipuiam.

Ard de ner`bdare s-o cunosc pe aceast` dona Maria, care sepoart` ca [i cum Castillio ar fi proprietara ei. Credeam c` \iapar]ine ladyei Charleswood.

– A[a este, r`spunse Tina repede. Sau cel pu]in a[a era.

***

Dona Maria fu amabilitatea \n persoan`. |mbr`casepentru acea ocazie o rochie neagr` de stof` [i avea p`rulprins ca de obicei \ntr-un coc impecabil. Buzele pline \i eraucolorate \n mod natural. Pe deasupra rochiei purta un [almare, negru, brodat cu fire de argint. Tina \[i spuse c` Timi-ar fi putut face un portret, atât de mult sem`na cu ospaniol` tipic`.

Intendenta \i oferi lui Tim un coniac. Ea lu` un strop deMalaga, iar Tinei \i d`du un pahar de Xeres.

– Excelent coniac, \i mul]umi Tim, golind paharul.– E vechi din o mie nou` sute. Poate c` miss Warren nu va

crede, dar nici m`car eu nu m` nascusem atunci! S` fim deciserio[i!

To]i \ncepur` s` râd`.– Dar nu p`re]i b`trân`, dona Maria. N-ave]i nici un fir de

p`r alb.

92 DENISE EGERTON

– |n familia mea, suntem ca solda]ii care sunt \nmormânta]icu cizmele pe care le-au purtat \n r`zboi. Murim to]i cu p`rulnegru ca pana corbului, iar eu n-am de gând s` m` abat de latradi]ie.

Seara se termin` cu veselie.– B`nuiesc c` lady Charleswood s-a culcat?– La ora asta? Po]i s` fii sigur`! E aproape miezul nop]ii!

B`trânii trebuie s` urmeze un program strict.– Trebuie s` plec, spuse Tim ridicându-se. Mul]umesc

pentru coniac, dona Maria. A fost nemaipomenit.– M` bucur c` te-am cunoscut, domnule Rendall. Miss

Warren are noroc s` aib` un prieten englez pe acestemeleaguri. Tina, condu-l tu pe domnul Rendall! Ai grij` s`\nchizi bine u[a când te \ntorci.

Tina se \ntoarse dup` cinci minute. Ro[ea]a care \i coloraobrajii [i str`lucirea ochilor tr`dau ceea ce ar fi trebuit s`ascund`.

– Noapte bun`, dona Maria, spuse ea \n grab`.– Un moment, miss Warren. Ai adus lâna pe care ]i-am cerut-o

pentru tapiserie?– Ah, ce z`p`cit` sunt! Bine\n]eles. Unde am l`sat oare

pachetul? Ah, da! Pe masa din hol. M`-ntorc \ntr-o clip`.Tina se \ntoarse cu pachetul [i-l d`du donei Maria, apoi fugi \n

camera ei. Când ajunse sus, \[i aminti c` Butch r`m`sese la poart`.Mai avea timp s` se duc` s`-l ia, \nainte ca Manuel s` se culce.

Când dona Maria o g`si \n hol, luptându-se cu cheia de lau[a castelului, Tina se sim]i vinovat`, f`r` s` [tie prea bine dece. Explica]ia ei cu privire la pisica pe care o uitase la poart`suna fals, c`ci \n acela[i moment se auzi ma[ina lui Timderapând.


– Pisica ta e pe mâini bune, o apostrof` dona Maria. E dejatârziu. Dar, spune-mi, nu am g`sit factura \n pachetul pe caremi l-ai dat.

– Nu mai [tiu unde am pus-o, spuse Tina, ro[ind. Pot s` v-oaduc mâine diminea]`?

– |n nici un caz. Sunt o persoan` metodic` [i am nevoie deacea factur` pentru c` pe ea sunt scrise referin]ele la culori.

– Cred c` e \n geant`, \n camera mea.Dona Maria o urm` \n camer`, unde Tina \ncepu s`

scotoceasc` prin geant`, din ce \n ce mai nelini[tit`.– |mi pare r`u. Cred c` am pierdut-o când mi-am scos

batista.– Ai pierdut-o?|n timpul serii, dona Maria fusese gazda perfect`. |ntr-o

frac]iune de secund`, Tina o v`zu transformându-se \n vulcan.– Ai \nceput iar s`-]i vâri nasul unde nu-]i fierbe oala. Nu

cumva conspiri \mpotriva mea cu prietenul t`u englez?Recunoa[te! Recunoa[te c` ai deschis plicul!

Tina, care tocmai g`sise plicul \ntr-un buzunar al gen]ii oprivea, siderat`.

Respirând cu greu, dona Maria \ncerc` s` se calmeze [i s`g`seasc` o explica]ie pentru acea reac]ie bizar`.

– |mi cer scuze. {tiu c` nu e decât o factur`, dar \mi esteadresat` [i, din acest punct de vedere, e la fel de personal` ca oscrisoare. E târziu. Sunt obosit`. Noapte bun`, miss Warren.

Tina se arunc` pe pat, cople[it` de senza]ii amestecate. Se\ntâmplaser` atâtea \n ziua aceea! Pentru moment nu-[i doreadecât un lucru: s` r`mân` singur` cu gândurile ei. Nu o va l`sape dona Maria s`-i umbreasc` fericirea! Dar explozia de mâniea acelei femei cumplite plutea \nc` \n aer.

94 DENISE EGERTON

Dac` n-a[ fi venit aici, nu l-a[ mai fi cunoscut pe Tim, \ncercaea s` se lini[teasc`. Pu]in \mi pas` ce cred al]ii despre mine. Eu[tiu c` e nevinovat [i c` m` iube[te. Restul nu e decât obagatel`.

***

Profitar` de urm`toarea zi liber` pentru a vizita pe[terile dela Neria. Tim \[i luase cu el carnetul [i \ncepuse portretul Tinei,dar \l rupsese \nainte ca Tina s`-l poat` vedea.

– Cum s` faci portretul unui \nger? Tot ce am reu[it s`surprind a fost uman [i stângaci.

– {i dac` a[ prefera s` fiu uman`? \i r`spunse Tina.Alt`dat` merser` \n Granada, unde vizitar` somptuosul

Alhambra, se plimbar` pe str`zile cu flori la balcoane [i v`zur`pe[terile, \n fa]a c`rora câ]iva ]igani se l`sau poza]i de turi[ti,luând o expresie arogant` [i artificial`.

Erau \n perfect` armonie, dar pe m`sur` ce dragostea lor\nflorea, trebuia din ce \n ce mai mult s` \ncerce s` r`mân` cupicioarele pe p`mânt. Tim se str`duia s` revin` la rolul deprieten, dar \[i \nfrâna cu greu dorin]a care \l \mpingea spreTina. Tina \i \n]elegea rezerva, dar era [i ea femeie; mai mult, ofemeie \ndr`gostit`. Ar fi putut s` aib` r`bdare chiar [i un an saudoi, dac` Tim ar fi fixat o dat` pentru c`s`toria lor... Dar totuldepindea de al]ii [i, pe zi ce trecea, \ntre ei cre[tea tensiunea.Acele emo]ii, foarte bine controlate, \n lipsa unei exprim`rilibere se transformar` inevitabil \n agresivitate. Deodat`,


\ncepur` s` se certe. Pretextul era unul banal, dar provoc` unadev`rat haos. |[i spuseser` lucruri de neiertat. Tina \[i l`s`am`r`ciunea s` vorbeasc`:

– Dac` ai fi fost o persoan` respectabil`, nu te-ai mai fi aflatacum \n situa]ia asta! Meri]i ce ]i s-a \ntâmplat. Te ur`sc, Tim!

Inutil s` se scuze dup` aceea, s` spun` c` nu credea ceea cespusese. Cuvintele fuseser` rostite.

Tim se purt` cu o polite]e rece iar ea pierdu orice speran]`de a-l atinge sau \nduio[a. Nu-l mai v`zuse o s`pt`mân`\ntreag`. |i scrisese mai multe scrisori, implorându-l s-o ierte,dar nu primi de la el nici un r`spuns. |[i pierdu pofta demâncare [i se cufund` \n letargie. Sculându-se \ntr-o diminea]`din pat dup` o noapte alb`, \[i spuse c` era mai bine s` moar`,decât s` tr`iasc` f`r` Tim. Intrând \n sufragerie pentru a bea ocea[c` de ceai \mpreun` cu dona Maria, \[i duse mâinile la ochi[i se pr`bu[i la p`mânt, f`r` cuno[tin]`.

Dona Maria privi cu un ochi cunosc`tor micul trup slab\ntins la picioarele ei [i, ridicând din umeri, \l trimise pe Manuella doctorul Lorenzo cu mesajul c` era a[teptat la castel.

***

Privind-o pe Tina \ntins` \n pat, doctorul Lorenzo sesc`rpin` uimit la ceaf` [i spuse, f`r` mare dificultate, \n englez`:

– Inim` bun`, pl`mâni buni, tensiune normal`. Aha! |n]eleg.Ai cump`rat un costum de baie prea mic [i apoi ai vrut s`sl`be[ti?

Tina \ncerc` s` zâmbeasc`.

96 DENISE EGERTON

– Nu mi-e prea foame, \n acest moment. C`ldura e de vin`,f`r` \ndoial`...

– Hmm... O s`-]i prescriu un \nt`ritor.Doctorul Lorenzo schimb` cu dona Maria câteva fraze prea

rapide pentru ca Tina s` le \n]eleag`. Ceva \ns` o frap`. Atâtdoctorul cât [i intendenta aveau acela[i accent, acelea[iinflexiuni ale vocii, ca de altfel [i femeia de la care cump`raselân`. Probabil c` proveneau to]i din aceea[i regiune din nordulSpaniei, c`ci nici la Malaga, nici la Granada, nici \n Andaluzia \ngeneral Tina nu auzise vorbindu-se \n acel fel.

Dona Maria se aplec` deasupra patului.– R`mâi \n pat pân` când te vei sim]i mai bine. Doctorul

Lorenzo va merge s-o vad` pe lady Charleswood.– Acum mi-e mai bine, dona Maria.– Odihne[te-te m`car o or` sau dou`. Insist.Butch mieun` nervos când doctorul Lorenzo deschise u[a [i

plec`, apoi s`ri \n pat, lâng` Tina.Tina nu avea nici un chef s` r`mân` \n pat, prad` gândurilor

care nu-i d`deau pace. Dona Maria [i doctorul Lorenzo \[id`duser` probabil seama c` r`ul ei era mai mult de natur`moral` [i c` singura boal` de care suferea era dragosteane\mp`rt`[it`.

|ncerc` s` rezolve integramele dintr-un „Daily Telegraph“ pecare \l cump`rase cu trei zile \nainte de la „Kiesko“, dar renun]`repede [i \ncepu s` parcurg` cu o privire distrat` titlurileziarului. O grev` \n industria automobilelor. O statistic` aaccidentelor rutiere.

Un mic paragraf pe care \l citi cu un interes crescând, \iatrase aten]ia:


„Superbul manechin Madeleine Essex, pe care l-am v`zut \nultima vreme la bra]ul lordului Wilderley, cunoscut juc`tor lacurse, a declarat c` mariajul cu acesta se va face peste numaicâteva zile. Erau logodi]i \n secret. Acum, c` totul e oficial, eu [iErin ne sim]im u[ura]i. Dup` ce ne vom c`s`tori, vom merge celpu]in o lun` pe Costa del Sol, unde ne-am cump`rat \mpreunò cas`, a spus ea.

Madeleine Essex a fost pân` \n o mie nou` sute treizeci [iopt so]ia lui Bernard Essex, proprietarul companiei Blue SealCarpet. Nici un copil nu s-a n`scut \n urma acestei uniuni.Domnul Essex a refuzat s` comenteze“.

|ntr-o fotografie al`turat`, Madeleine Essex zâmbea fericit`.Era de o frumuse]e izbitoare, \ntocmai cum spusese Tim; de ofrumuse]e pe care nici trecerea anilor nu putea s-o [tearg`.

Acea femeie reu[ea s` parvin` \n \nalta societate, dup` ce \laruncase pe Tim \n noroi! Cât` nedreptate! exclam` Tina cuvoce tare.

Deodat`, la u[` se auzi o cioc`nitur`. |n camer` intr` râzândRafaela urmat` de Tim, care se n`pusti asupra patului, cu oprivire atât de \ngrijorat` [i plin` de dragoste, \ncât Tinaascunse repede ziarul.

– Ce s-a \ntâmplat? o \ntreb` el pe Tina, observându-ipaloarea, \n timp ce buc`t`reasa se a[ezase pe un scaun, lâng`perete.

– M-a consultat deja un doctor, mul]umesc! Acum m` simtmai bine. Am le[inat din cauza c`ldurii.

– Nu te cred... {i eu m-am sim]it rù dup` cearta noastr`.– Am \ncercat atât de mult s` te g`sesc... \i m`rturisi Tina.– M-am ascuns. Dar acum [tiu adev`rul, Tina: nu pot trì f`r`

tine. {i dac` pentru asta va trebui s` ascult atrocit`]i, o voi face.

98 DENISE EGERTON

– Oh, Tim! Asta nu se va mai \ntâmpla niciodat`, spuse Tina,ascunzându-[i fa]a \n pern`. Nu [tiu ce m-a apucat deodat`...Sau dac` stau s` m` gândesc mai bine...

– {tiu la ce te gânde[ti, Tina. Vom \ncerca de acum \ncolo,s` nu ne mai eliber`m energia \n agresivitate, r`spunse Tim [iarunc` pe furi[ o privire spre Rafaela. Aceasta \l salut` printr-omi[care a capului [i \ncepu din nou s` zâmbeasc`. I-a[ spunechiar acum s` fac` o plimbare, dar dona Maria i-a ordonat s` tep`zeasc`.

– Dona Maria [tie c` e[ti aici?– Am rugat-o s` m` lase s`-i fac un tablou [i \n cele din urm`

a acceptat. Era un pretext pentru a putea veni la castel. Azi\ncepem [edin]ele. Dona Maria mi-a spus c` nu te sim]i bine [iam rugat-o s` m` lase s` te v`d. Ah, Tina, nu \ndr`znesc s` tes`rut!

– Nu \n fa]a paznicului! spuse Tina cu o voce tremur`toare.Cât de bine-mi pare s` te v`d, dragul meu Tim! Sunt atât defericit` \ncât m` voi ridica din pat imediat ce vei pleca.

– Vrei s` ne \ntâlnim disear`?– La nou`, la ie[irea din castel?– Ard de ner`bdare. Te voi duce la restaurantul lui Pepe.

Una dintre buc`t`resele lui e o specialist` a castanelor lacuptor.

Tina se sim]ea deja ca nou`. Când u[a se \nchise [i Timplec`, se ridic` din pat dintr-un salt, se \mbr`c` [i se sim]ideodat` \nfometat`. Poate Carmela \i va da un sandvi[, \na[teptarea mesei de prânz. Dar Carmela \i spuse c` primiseinstruc]iuni precise [i c` o va servi pe senorita doar \n camera ei.

– Senora Charleswood va mânca [i ea \n camer`. Dona Mariaa luat deja un prânz u[or. Acum \i pozeaz` pictorului. M` \ntreb


de ce ea? ad`ug` buc`t`reasa cu am`r`ciune. Eu sunt oadev`rat` ]iganc`. Am p`rul negru [i des. De ce a ales-o pe ea,care e un adev`rat aisberg?

Cum ordinele se respectau cu stricte]e \n acea cas`, Tina se\ntoarse \n camera ei, fericit` c` avea s` m`nânce singur`.Deodat`, \i veni \n minte lady Charleswood, care \[i a[tepta [iea singur` prânzul \n camera ei. De la \ntoarcerea donei Maria,pr`pastia dintre ele se adâncise. B`trâna devenea nervoas`imediat ce se afla \n preajma Tinei.

{i nu-i d`duse niciodat` o explica]ie mul]umitoare cu privirela cecul de cinci sute de lire [i avertismentul care \l \nso]ea.Când Tina \ncercase s` aduc` vorba, aceasta \i r`spunsese:

– Nu [tiu despre ce vorbe[ti. Dac` am f`cut un lucru atât destupid, \nseamn` c` \ncep s`-mi pierd min]ile.

Cum se sim]ea din nou bine dispus`, Tina se duse \n cameraladyei Charleswood pentru a lua masa \mpreun`. U[a era largdeschis` [i o tav` asem`n`toare cu a ei fusese a[ezat` lamarginea patului, pe o m`su]`. Capotul gri al ladyeiCharleswood, ag`]at de obicei \ntr-un cuier din spatele u[ii,disp`ruse.

Tina r`mase ca tr`snit`. Baia era al`turat` dormitorului, a[ac` lady Charleswood nu avea voie s` \mbrace capotul dac` vroias` se duc` acolo. Pe lâng` asta, de când dona Maria \i interziseses` fac` mi[care, b`trâna mergea greu. Intendenta o ducea chiar\n scaunul cu rotile \n sufragerie, spunea ea, pentru a nu osurmena. Tina arunc` o privire tem`toare spre u[a care duceala turn. |nvingându-[i teama, \naint` spre sc`ri [tiind c` aceeaera singura direc]ie \n care lady Charleswood ar fi putut s-o ia.Lovi ceva cu piciorul, un obiect care se rostogoli pe sc`ri [i pecare Tina se aplec` s`-l caute \n \ntunericul din acea parte a

100 DENISE EGERTON

casei. |n cele din urm` \l g`si [i v`zu c` era ceva ce sem`na cuo cutie de cartu[e. Puse obiectul \n buzunar [i continu` s` urcepân` ajunse \n fa]a unei camere invadate de lumin`. Sem`nândcu o vr`jitoare, cu p`rul c`runt despletit pe umeri, ladyCharleswood c`uta ceva ca o nebun` printre foile unui birou.

Tina realiz` deodat` c` aceea era camera donei Maria, cuvedere spre curte, de unde putea vedea tot ce se \ntâmpla laintrarea \n castel.

– Lady Charleswood! strig` ea din pragul u[ii.B`trâna se \ntoarse, speriat` [i aproape c` gemu de u[urare.– Nu-l g`sesc! Unde naiba e? Sunt sigur` c` l-a pus aici!Tina \[i spuse c` lady Charleswood ar`ta \ntr-adev`r ca o

persoan` cu probleme mentale [i infirmiera din ea ie[i\nving`toare.

– Lini[ti]i-v`, spuse ea, luând-o pe b`trân` de mân`. Dac`vre]i, vom sta pu]in de vorb`. Eu v` voi aranja p`rul [i, dup` cevom mânca, o vom ruga pe Carmela s` ne aduc` o cea[c` decafea. Hai, lua]i-v` bastonul [i sprijini]i-v` de mine.

– Ar trebui s` facem pu]in` ordine \n birou \nainte. Amr`v`[it tot!

Tina adun` \n t`cere documentele \mpr`[tiate [i \nchise laloc biroul.

– Dona Maria nu [tie c` pot s` merg. Crede de atâta vremec` nu pot s` fac un pas! Dar datorit` ]ie, Tina, mi-am rec`p`tatmobilitatea. Chiar dac` nu ne-am mai \ntâlnit, am continuats`-mi fac exerci]iile. Câteodat` merg noaptea prin camer`.

Lady Charleswood era \ntr-adev`r mai vioaie decât s-ar fia[teptat Tina. B`trâna refuz` s` se sprijine de ea la \ntoarcere,\[i dezbr`c` demn` capotul [i aproape c` se arunc` \n pat,vizibil obosit` dup` acel efort. Tina \i aranj` p`rul f`r` s` spun`nimic [i-i a[ez` tava cu prânzul pe pat.


– Trebuie s` mânca]i, lady Charleswood. Pot s` v` ]in companie?– Dac` vrei... \i r`spunse aceasta cu r`ceal`.Tina \[i cobor\ privirile \n farfurie [i observ` c` lady

Charleswood o urm`rea.– B`nuiesc c-o s`-i spui tot. C` am intrat \n camera ei [i i-am

umblat \n acte...– Nu-mi st` \n fire. A]i vrea s`-mi spune]i ce cùta]i acolo?– Nu. Oricum, cùtam ceva ce-mi apar]ine sau, cel pu]in,

apar]inea so]ului meu.– {i de ce \n biroul donei Maria?– Nu e treaba ta.– Lady Charleswood, vreau s` v` ajut, r`spunse Tina,

\ncercând s` nu-[i piard` r`bdarea. Dar nu [tiu cum, dinmoment ce nu [tiu ce se \ntâmpl` \n aceast` cas`. Trebuie s`[tiu dac` sunt ordinele dumneavoastr` sau ale donei Maria.

De aceast` dat`, b`trâna \i evit` privirea.– Cred c` e [i interesul tù s` urm`re[ti instruc]iunile donei

Maria. Ar fi mai bine pentru amândou`.– Nu conteaz` ce ar fi mai bine. Dumneavoastr` sunte]i

nefericit`, iar eu vreau s` [tiu de ce. V` e team` de dona Maria,lady Charleswood?

– Team`? Nu, de ce s`-mi fie team`? r`spunse b`trâna,râzând. Dona Maria \mi vrea binele dar pretinde ceva, \nschimbul serviciilor pe care mi le-a f`cut de-a lungul timpului,o anumit` supunere. Asta m` face s` m` revolt.

– V` \n]eleg.– Din cauza asta au ie[it probabil [i \ntre voi scântei, adùg`

lady Charleswood, zâmbind. Când Maria Ramirez vrea ceva, arprefera s` moar` mai degrab`, decât s` renun]e. A]i ajuns\mpreun` la o \n]elegere pentru a ie[i din serviciul meu?

102 DENISE EGERTON

– Oarecum. Am hot`rât c` voi r`mâne aici pân` pedou`sprezece august, când voi deveni major`. |ncepând cuacea dat`, nu va mai trebui s` dau socoteal` nim`nui de faptelemele. Sunte]i de acord?

– Bine\n]eles. Deci vei mai sta aici dou` luni?De-abia atunci Tina \[i d`du seama ce \nsemna pentru ea

asta, \nc` dou` luni petrecute la Castillio.– Nici n-am sim]it cum a trecut timpul. De altfel, fratele meu

se va \ntreba de ce am plecat...– |i vei spune c` sunt o b`trân` greu de suportat.– L-a[ min]i, lady Charleswood. De-abia am reu[it s` ne

vedem de când am venit aici. Sper c` se vor mai ivi ocazii pentrua ne cunoa[te mai bine.

– De ce nu? Sper c` portretul donei Maria va dura mai multde o [edin]`.

Tina st`tea cu spatele la u[`. Deodat`, sim]i c` \nghea]`. Nuera nevoie s-o priveasc` pe lady Charleswood care se f`cusemic` \n pat. {tia c` o a treia persoan` intrase \n camer`.

– Cum, \nc` n-a]i mâncat? Te a[teapt` cineva, miss Warren.Tina ie[i repede. Era ea \ns`[i prea oprimat` de dona Maria

pentru a-i b`nui ni[te tr`s`turi umane. Intendenta emana ofor]` irezistibil`.

{i \n fa]a acelei feline de temut, lady Charleswood setransformase \ntr-un [oricel fricos.


Capitolul 7

Acum c` \ntre ea [i Tim norii se risipiser`, Tina sim]ea nevoias`-i m`rturiseasc` b`nuielile ei.

– La castel se \ntâmpl` ceva putred. Dintr-un motiv pe carenu pot s`-l \n]eleg, dona Maria nu vrea s` m` duc singur` la ladyCharleswood.

– Are grij` de ea de atâ]ia ani. E normal s` fie geloas`. Numai c`uta mistere acolo unde nu exist`.

– Vorbe[ti ca Bernard. Dar b`rba]ii nu au ca noi, intui]ie. Eu[tiu c` se \ntâmpl` ceva.

|i povesti cum o g`sise pe lady Charleswood r`scolind prinbiroul donei Maria.

– S`rmana femeie! E f`r` \ndoial` senil`.– Mie nu mi se pare deloc senil`. Dona Maria e cea care vrea

s` m` fac` s` cred acest lucru. Am un presentiment ciudat, pecare nu-l pot explica.

– Nu \ncerca. Mai bine s`rut`-m`.Pu]in mai târziu, Tina \l \ntreb` dac` era la curent cu

c`s`toria Madeleinei Essex [i a lordului Wilderley.

– Nu, r`spunse el, dup` o lung` t`cere, str`b`tut de un fior.– Tim, n-ai putea s`-i faci o vizit`, când va veni pe Costa del Sol?– S`-i fac o vizit`? N-a[ avea nici un motiv...– F`-o pentru noi. Pentru ea totul se va termina cu bine. E

timpul s` se \ntâmple astfel [i pentru tine.– Poate c` ai dreptate. Dar nu o v`d f`când un asemenea

gest. Madeleine tocmai a pus mâna pe o partid` bun`. Nu varisc` s-o piard` recunoscând c` e o pervers`, o mincinoas` carea distrus cariera unui doctor nevinovat. Ia-]i gândul de laaceast` femeie, Tina!

– Nu pot, Tim. Vreau [i eu, ca [i ea, s` m` logodesc [i s` m`c`s`toresc. Peste dou` luni voi pleca de la Castillio. Ce se va\ntâmpla cu mine atunci? Va trebui s` m` \ntorc la Londra [i s`-micaut un loc de munc`. Iar tu, cu siguran]` m` vei uita nu dup`mult timp.

– Se pare c` n-ai o p`rere prea bun` despre fidelitatea mea,Tina. E adev`rat, trebuie s` ]i-o dovedesc. |mpreun` o vomscoate la cap`t. Madeleine va veni probabil la Torremolinos. Amfost acolo \mpreun`, \]i aminte[ti?

Ma[ina donei Maria se opri la poarta castelului tocmai cândTim [i Tina se s`rutau de desp`r]ire.

– Intri, miss Warren? E deja târziu. Noapte bun`, domnuleRendall.

– |ntr-o clip`, dona Maria, r`spunse Tina, \ntorcându-seindignat` spre Tim. Se poart` cu mine de parc` a[ avea[aisprezece ani. Sunt sigur` c` ne-a v`zut...

– A v`zut, \ntr-adev`r, c` ne s`rutam. Ei [i? Avem nevoie deaprobarea ei?

– Nu, dar a[ fi preferat s` nu ne fi v`zut. M` \ntreb unde afost?


– De ce te intereseaz`?– Pentru c` a l`sat-o singur` pe lady Charleswood.– Sunt sigur c` lady Charleswood nu a p`]it nimic. Nu mai

vreau s` aud vorbindu-se despre mistere, Tina.– |n cazul `sta, noapte bun` Tim.– Noapte bun`, draga mea. {i nu-]i mai face atâtea griji.Sfatul lui nu-i folosi bine\n]eles la nimic. Nelini[tea Tinei

crescu v`zând-o pe dona Maria a[teptând-o la poarta castelului.– A[ spune, miss Warren c` acea prietenie s-a transformat

foarte repede \ntr-o rela]ie mai c`lduroas`!– Eu [i Tim ne vom c`s`tori, dona Maria. Ne iubim.– Felicit`rile mele! {i totu[i, m` bucur c` nu e[ti fata mea. A[

fi fost [ocat`. |n Spania ne supraveghem \ndeaproape fetele,pentru ca ele s` nu se \ndr`gosteasc` decât de b`rba]ii care arfi ni[te so]i foarte buni. Crezi c` familia ta \]i va aproba alegerea?

– Nu am de gând s` \ntreb. Peste o lun` voi fi major`.– |nseamn` c` te temi c` nu vor fi de acord?– Nu... deloc, \ng`im` Tina, speriat`.– E cu mult mai \n vârst` decât tine?– Cu unsprezece ani. Distan]a nu e chiar atât de mare.– Sunt unsprezece ani de experien]`... Arti[tii sunt \n general

ni[te boemi, probabil [tii asta. Insist s` \ntreprind o anchet`asupra acestui domn Rendall. |i datorez asta doctorului Warren.

Teama o ]inu pe Tina treaz` toat` noaptea. Dac` Bernardafla de idila pe care o avea cu Tim, un medic dec`zut pe planprofesional, nu avea decât s` fac` un zbor [i s` vin` s-o ia,profitând de cele dou` luni care o desp`r]eau de majoratpentru a ac]iona \n deplin` legalitate.

Deodat`, Tina \n]elese prin ce trecuse Tim. Acea ran` var`mâne deschis` pentru toat` via]a, \n ciuda dragostei pe care

106 DENISE EGERTON

ea i-o purta. Cazul lui urma s` fie din nou dezb`tut \ndecembrie \n fa]a comisiei de disciplin`. Fericirea lor depindeade acea \ntrevedere. Dac` apelul era respins, Tim nu se va maic`s`tori niciodat` cu ea, nedorind s-o fac` p`rta[` lanedreptatea c`reia c`zuse el \nsu[i prad`.

A doua zi, la micul dejun, dona Maria se ar`t` \ntr-odispozi]ie destul de bun` [i o rug` pe Tina s` mearg` pân` latelefonul din sat s`-l cheme pe doctorul Lorenzo la castel. LadyCharleswood avea o mic` erup]ie.

Când ajunse la cabina telefonic`, \nc` vreo zece persoanea[teptau \naintea ei. Tina \[i cump`r` un ziar [i \ncepu s`-lr`sfoiasc`. Deodat`, privirea ei se opri asupra rubricii demondenit`]i. O fotografie cu Madeleine Essex la bra]ul so]uluiei, tân`rul lord Wilderley, p`r`sind Oxton Hall imediat dup`nunt`, ocupa o bun` parte din pagin`. Lordul era \nalt, slab, cuun nas mare [i o b`rbie foarte mic`, dar de o elegan]`aristocratic` incontestabil`. Articolul al`turat fotografiei anun]ac` proaspe]ii \nsur`]ei tocmai sosiser` pe Costa del Sol, undeurmau s`-[i petreac` luna de miere.

A ajuns, \[i spuse Tina \nfiorat`, [i fac pariu c` habar n-are c`Tim e atât de aproape de ea. M` \ntreb dac` se mai gânde[te dincând \n când la el, dac` se \ntreab` vreodat` cum \[i câ[tig`existen]a, dup` ce i-a distrus cariera.

Cufundat` \n gânduri, nu b`g` de seam` c`-i venise rândul.Doctorul Lorenzo nu era acas`, dar \nlocuitorul lui, doctorulO'Riley promise c` va trece pe la Castillio \n dup`-amiaza aceea.

Cu teama \n suflet, Tina porni \napoi la Castillio.– Senorita, opri]i-v`! \i strig` un poli]ist. A avut loc un

accident.


– Sunt infirmier` r`spunse ea repede. Pot s` v` ajut?Poli]istul \i f`cu un semn s`-l urmeze. Accidentul se

petrecuse chiar \n fa]a castelului. Un autocar trecuse peste unparapet [i r`m`sese suspendat \n vid deasupra m`rii. Pasagerii careputeau s` ias` ie[iser` pe u[a din spate cu capul, bra]ele [ipicioarele pline de sânge. Din nefericire, cei mai grav r`ni]i se aflau\n partea din fa]` a autocarului, care se cl`tina deasupra pr`pastiei.

Tim se afla [i el acolo, al`turi de dona Maria [i tot personalulde la Castillio, dirijând toate opera]iunile. La vederea sângelui,Carmela le[inase iar Rafaela [i Alicia \ncercau s-o readuc` la via]`.

|n mijlocul agita]iei, Tim era superb. |ntrebase cine vroia s`se ofere voluntar pentru a urca \n autocar [i a-i asigurastabilitatea [i urc` [i el pentru a scoate r`ni]ii, unul câte unul.{oferul murise la volan, dar Tim intr` \n cabina acestuia [i-lscoase afar`, ultimul dintre cei r`ma[i \n vehicul, dup` cevoluntarii ie[iser` to]i cu picioarele tremurânde. Fu primit cuaclama]ii, dar se duse imediat la r`ni]ii care aveau nevoie de\ngrijire. Dona Maria \l ajut` cu o eficacitate remarcabil`,punând atele, dându-i instrumentele, iar Tina cur`]` r`nile cuprosoape aduse de la Castillio.

Ambulan]ele sosir` [i ele, \n zgomotul asurzitor al sirenelor,iar autocarul se pr`bu[i \n gol. |n curând, nu mai r`mase din eldecât un nor de praf, care se risipi rapid \n b`taia brizeioceanului. Poli]i[tii interogar` câ]iva martori [i descoperir`urmele accidentului. Tim avu impresia c` se treze[te dintr-unvis, dar Tina [tia c` acel vis era cruda realitate. Tim \[i\ndeplinise instinctiv datoria de doctor, pe care pictura nuputuse s`-l fac` s-o uite. Fusese curajos [i hot`rât, chiar dac` numai avea dreptul s`-[i practice meseria, cu excep]ia unor situa]iiexcep]ionale.

108 DENISE EGERTON

|n acel moment, \n sufletul Tinei se n`scu o hot`râre denestr`mutat. Dac` Tim nu vroia s-o \nfrunte pe Madeleine Essexpentru a-[i rec`p`ta reputa]ia, va merge chiar ea s`-i vorbeasc`,\n numele fericirii lor. Nu mai putea \ndura s`-l vad` pe Timprivat de adev`rata lui voca]ie, f`r` s` \ncerce s` fac` cevapentru el. Tina se sim]i deodat` mai fericit` [i \ncerc` s` fieatent` la cuvintele donei Maria.

– Ai fost de mare ajutor, miss Warren. {i domnul Rendalls-a purtat admirabil. De cât curaj a dat dovad`!

– {i dumneavoastr` a]i fost fantastic`, dona Maria.– Am fost, pe vremuri, infirmier`, ca [i tine. Trebuie, f`r`

\ndoial`, s` lucrezi \n spital pentru a recunoa[te mâna unui doctor.De ce domnul Rendall nu-[i practic` meseria, miss Warren?

– Nu cred c` Tim ar vrea s` vorbim despre asta...– |n cazul acesta... Scopul scuz` mijloacele. Unii dintre r`ni]i

au avut un noroc extraordinar s` primeasc` \ngrijirea unuimedic. Vrei s` vii cu mine la lady Charleswood, s` vedem dac`are nevoie de ceva? Acest accident a dat-o peste cap, dar nuputeam face altceva decât s-o las singur`.

Lady Charleswood a pus-o s`-i povesteasc` de-a fir a p`raccidentul. De ceva vreme, Tina se \ntreba dac` nu cumva se\n[elase când crezuse c` dona Maria f`cea tot posibilul pentrua o ]ine la distan]` de b`trân`. Acum cele dou` vorbeaunestingherite, iar dona Maria o rug` pe Tina chiar s-o supraveghezepe lady Charleswood, când doctorul va veni s-o consulte.

– Eu trebuie s` merg pân` la Malaga, s` m` \ntâlnesc cucineva. Dar dac` vrei, vei putea ie[i disear`, bine\n]eles.

– Mul]umesc, dar \n seara asta voi sta acas`. Tim faceportretul unui torero. Dar a[ dori, dac` nu v` deranjeaz`, s`-miiau liber luni, \n loc de miercuri.


– Po]i s`-]i iei liber atât luni cât [i miercuri. Sunt sigur` c`lady Charleswood vrea s` te sim]i bine aici.

– Bine\n]eles, \ncuviin]` b`trâna.Deodat`, Tina sim]i ceva \n buzunarul rochiei [i scoase

obiectul f`r` s` se gândeasc`.– Unde am g`sit oare a[a ceva? S-ar zice c` e o cutie de

cartu[e.– Ce? O cutie de cartu[e? exclam` lady Charleswood, uimit`.– Tina se \n[al`, probabil, r`spunse imediat dona Maria

luându-i cutia din mân`. Pe stânci se g`sesc tot felul de lucruri.O s-o arunc, lady, nu-]i face griji.

Tina \[i aminti c` era cutia pe care o g`sise cu câteva zile \nurm` pe sc`ri. Nedorind s` creeze din nou o problem` cânddona Maria era atât de bine dispus`, prefer` s` ascund` faptulc` nu g`sise acea cutie pe stânci, ci \n castel. De altfel, minteaei era \n cu totul alt` parte \n acel moment: s` reabilitezenumele lui Timothy Rendall.

***

Doctorul Alfonso O'Reiley, spaniol tipic la prima vedere, darirlandez de origine, \nsufle]i ziua Tinei, insistând s-o supun` pelady Charleswood unui control minu]ios.

– Nu \n]eleg ce c`uta]i \n pat, doamn` Charleswood. {ti]i cese \ntâmpl` cu persoanele de vârsta dumneavoastr` care nu facmi[care? Cap`t` flebite, tromboze, pneumonii... Ah! Dar v`d c`ave]i ochiul stâng atins de cataract`. L`sa]i-m` s` m` uit. Tocmai

110 DENISE EGERTON

m-am \ntors de la Madrid, unde am fost timp de [ase luniasistentul unui renumit specialist oftalmolog. Aceste cazuri m`intereseaz`.

Ochiul drept era doar u[or atins, dar cel stâng era gata, dup`dou` luni, pentru opera]ie.

– Haide]i! Ridica]i-v`, drag` doamn` [i preg`ti]i-v` s`merge]i la Madrid. V` voi recomanda [efului meu. Micadumneavoastr` erup]ie nu e deloc grav`. A]i stat prea mult \ncas`. O gur` de aer curat va [terge totul \n doar câteva ore.

– Ce tân`r optimist! exclam` lady Charleswood dup` cedoctorul plec`. Christina, ce faci?

– V` scot rochia din [ifonier. V` ve]i ridica din pat [i vomreu[i poate, de data asta, s` bem ceaiul \n gr`din`. Suntordinele doctorului. Gândi]i-v` cât de mult bine v` va face aceaopera]ie. Ve]i putea citi din nou!

– Nu te gr`bi, Christina, r`spunse lady Charleswood,f`cându-i un semn cu mâna. Opera]iile nu reu[esc \ntotdeauna.Chiar mama mea, [i-a pierdut vederea \n urma unei opera]ii decataract`. Din fericire, nu fusese afectat decât un ochi. Trebuies` m` gândesc bine, \nainte de a lua \n considerare aceast`posibilitate.

Erau \nc` \n gr`din`, când dona Maria se \ntoarse de la\ntâlnirea pe care o avusese. Intendenta ascult` f`r` s` schi]ezenici un gest ce recomandase doctorul.

– Doctorul Lorenzo a spus asta? M` mir`...– Nu doctorul Lorenzo, dona Maria. Cu accidentul `sta am

uitat s` v` spun c` doctorul Lorenzo nu era acas` [i c` pe ladyCharleswood a consultat-o \nlocuitorul lui. Nu-i a[a c` suntve[ti bune?


– Cu siguran]`, dar s` nu ne ambal`m. Acest tân`r nucunoa[te cazul ladyei Charleswood. Pân` ce doctorul Lorenzonu-[i va da acordul, vom continua s` fim precaute. Acum, te roga[az-o pe lady Charleswood \n scaunul ei rulant [i du-o \ncamera ei. {i-a luat por]ia de aventur` pe ziua de azi.

Tina se supuse. De[i \i trecu prin minte c` donei Maria \iconvenea ca lady Charleswood s` aib` puterile sl`bite, nu sufl`nici un cuvânt. Avea nevoie de energie pentru c`l`toria pe caretrebuia s-o fac` luni la Torremolinos. Pe Tim nu-l mai v`zuse,dar a[tepta ve[ti de la el.

A doua zi, lady Charleswood lu` masa de prânz \n sufragerie.Vizita doctorului O'Reiley nu se dovedise a fi chiar inutil`. DonaMaria recunoscuse c` aerul curat ar fi putut s` aib` un efectbenefic asupra irita]iei ladyei Charleswood, dar insistase caaceasta s` se deplaseze \n continuare \n scaunul rulant.

– Lui miss Warren i-ar pl`cea s` te vad` alergând, dar eu [tiucum e[ti când e[ti obosit`. |mi amintesc de vremea \n care nusuportai nici m`car s` tragem perdeaua, pentru a nu l`salumina s` intre \n cas`. Am avut nevoie de mult` r`bdare, atunci.

Ladyei Charleswood \i pieri subit pofta de mâncare [i p`rusec` \mb`trâne[te cu dou`zeci de ani.

– Poate c` nu ar fi trebuit s` ies ast`zi, spuse ea, tulburat`.Nu m` simt prea bine. A[ vrea s` m` \ntorc \n camera mea.

– Aminti]i-v` de sfaturile doctorului O'Reiley! \i s`ri Tina \najutor.

– Doctorii habar n-au ce spun.– Vezi, miss Warren? o \ntreb` dona Maria pe Tina, care

p`r`si \nvins` lupta.Nu putea crede c` scena la care asistase era adev`rat`. C`

dorin]a de a tr`i a ladyei Charleswood era oprimat` \n mod

112 DENISE EGERTON

sistematic [i deliberat de dona Maria. Dac` acea b`trân` se\nc`p`]âna s` nu \n]eleag` ce era mai bine pentru ea, atuncitotul era pierdut.

|n timpul nop]ii, Tina se trezi tres`rind, cu inima b`tând s`-isparg` pieptul, \ntrebându-se ce a visat. Ceasul de la mân` ar`taora dou`. |n camer` era \ntuneric [i umezeal` [i doar prezen]alui Butch, care torcea \ncet \n co[ul lui reu[i s-o mai lini[teasc`pu]in.

Deodat`, se auzir` ni[te scrijelituri, zgomotul unui obiectc`zând pe jos [i o ploaie de \njur`turi.

Fantomele!Dar Tina nu credea \n fantome, cu atât mai pu]in \n cele care

\njurau. N-avea nici un chef s` se ridice s` vad` ce se \ntâmpl`.Prefera din nou s`-[i \nchipuie c` nu a auzit nimic. Tot ce vroia\n acel moment era s` adoarm` [i s` nu se mai trezeasc` pân`diminea]`.

Ca de fiecare dat`, lumina zilei \i \nveseli diminea]a. DonaMaria nu cobor\ la micul dejun. Carmela \i spuse Tinei c`intendenta avea o migren` [i c` luase câteva pastile, dar c`senorita putea s` plece, a[a cum stabiliser` \n ajun.

Lini[tindu-se asupra acestui punct, Tina urc` \n camera ladyeiCharleswood, care imediat ce o v`zu \[i ascunse fa]a \n pern`.

– Cum v` sim]i]i ast`zi? Eu merg la Malaga. Vre]i s` v` aducceva de acolo?

– Nu, nu. Te rog, nu face zgomot. Sunt foarte obosit`.Lady Charleswood adormi imediat, cu obrajii arzând, \n mod

curios. Tina \i puse mâna pe frunte [i b`trâna deschise ochii,iritat`. Fata v`zu c` avea pupilele extrem de dilatate, ceea ce\nsemna, f`r` urm` de \ndoial`, c` se afla sub influen]a unuisedativ.


Ie[i aproape \n fug` din castel, de team` s` nu intervin` cevacare s`-i z`d`rniceasc` planul. Petrecu o or` str`b`tând \n lung[i-n lat str`zile din Malaga, f`r` s` se poat` hot`r\. Acum, c`trebuia s` treac` la fapte, curajul o p`r`sise [i nu mai [tia cums-o abordeze pe lady Wilderley. Intr` \ntr-o cafenea [i comand`o por]ie de „paella“ pentru a-[i stabili un plan de b`taie. Dup`-amiaza era f`r` \ndoial` momentul cel mai potrivit pentru ovizit` ca aceea. Diminea]a, cei mai mul]i dintre turi[ti se duceaus` \noate, s` joace tenis sau golf. Dar dup`-amiaza toat` lumea\[i f`cea siesta [i chiar [i magazinele se deschideau de-abia laora patru. Unii dintre turi[ti nu se sculau decât seara, cândie[eau s` cineze [i apoi \ncepeau s` fac` turul cluburilor denoapte.

La ora dou`, lu` un tren spre Torremolinos. Când ajunseacolo, nu-i mai r`m`sese decât s` g`seasc` locuin]a so]ilorWilderley. Aceast` opera]iune se dovedi a fi de o u[urin]`surprinz`toare. Numele lordului Wilderley figura \n cartea -telefonic`: vila „las Palmas, Torremolinos“.

Tina lu` un taxi, care o duse \n afara ora[ului, \n preajmaunor dealuri. Casa nu avea nevoie de supraveghereajandarmilor c`ci, pentru a fi ferit` de privirile trec`torilor [i aleziari[tilor, era \nconjurat` de un zid \nalt, alb, care nu permiteas` arunci \n interior nici o privire. U[a era din lemn de stejarmasiv. Deasupra soneriei era scris pe o pl`cu]`: „Proprietateprivat`. Intrarea interzis`“.

Tina sun` f`r` s` mai ezite. O t`bli]` se d`u la o parte [i ochiiunui b`trân o scrutar` pe vizitatoare. Tina \l \ntreb` \n spaniol`dac` putea s` vorbeasc` ladyei Wilderley. B`trânul o \ntreb`cum o cheam`, ceea ce o f`cu pe Tina s` cread` c` Madeleineera acas`.

114 DENISE EGERTON

– M` numesc Tina Warren. V` scriu numele pe o hârtie.Tina \i \ntinse prin spa]iul t`bli]ei foaia de hârtie [i \l auzi pe

b`trân \ndep`rtându-se. A[teptarea, \n picioare, sub razelefierbin]i ale soarelui, i se p`ru c` dureaz` o ve[nicie.

– |mi pare r`u, lady Wilderley nu d` interviuri, \i spuseportarul, când se \ntoarse.

– Un moment! Nu sunt ziarist`! A[ vrea s` vorbesc cudoamna Wilderley \n leg`tur` cu un prieten mai vechi de-al ei.V` scriu numele lui pe hârtie.

B`rbatul se \ndep`rt` din nou, l`sând-o pe Tina s` a[teptemai mult decât prima dat`, atât de mult, \ncât \ncepu s` se\ntrebe dac` nu cumva mesajul ei fusese ignorat [i Madeleinenu se sinchisise s`-i r`spund`. Apoi auzi cheia r`sucindu-se \nbroasc` [i u[a se deschise dezv`luind ochilor o priveli[te de vis:o gr`din` \n stil spaniol, luxuriant`, parfumat`, irigat` de jeturide ap`. Tina o lu` \n urma portarului de-a lungul unei alei,trecu pe lâng` o piscin` alb`struie cu suprafa]a neted` [istr`lucitoare ca o oglind` [i ajunse \n fa]a unei vile mari [iscunde, \nconjurat` de palmieri. O camerist` oache[` a[tepta \nfa]a u[ii.

– Doamna \[i face siesta, \i spuse aceasta, cu o urm` derepro[ \n glas. V` va primi \n cinci minute.

Tina a[tept` de fapt treizeci de minute bune, timp \n caresavur` r`coarea din salon [i b`u un suc de l`mâie pe care i-laduse camerista.

|n cele din urm`, Madeleine \[i f`cu apari]ia asemenea uneivedete de cinema, \mbr`cat` \ntr-o pijama vaporoas` care \isublinia formele perfecte ale corpului. Tina \n]elese atunci la cese referise Tim când spusese c` era senzual`. Madeleine [tias`-[i pun` frumuse]ea \n valoare. Juca un rol chiar [i pentru


acea necunoscut`, a[ezându-[i cu afectare un picior peste altul,trecându-[i \ncet mâna prin p`rul des [i ro[cat, care \i scotea \neviden]` ochii mari, de culoarea smaraldului.

– |mi pare rù c` v-am deranjat \n timpul siestei, ladyWilderley.

– {i totu[i nu s-ar spune, miss Warren. Dimpotriv`, r`spunseMadeleine cu o voce care, spre deosebire de restul persoaneinu mai avea nimic senzual. V` ascult. Spune-mi ce te aduce [ilas`-m` s` m` \ntorc la siesta mea.

Tina se gândi la toate temerile pe care le \ndurase de cândluase autocarul spre Malaga, la nesfâr[itele minute petrecute \nfa]a por]ii, pe un soare necru]`tor [i de-abia se ab]inu s` nu-[iias` din fire.

– E adev`rat, lady Wilderley, c` am sunat la u[a dumitale cao cer[etoare, dar am f`cut-o ca o cer[etoare cu demnitate. Nupot s`-]i spun \n cinci minute pentru ce-am venit. Renun]à[adar la gândul siestei. Trebuie s` m` ascul]i cu toat` aten]ia,altfel ar fi fost mai bine s` nu m` fi primit.

Madeleine \i privi cu aten]ie bareta de la sandale [i apoi se\ntinse comod \n [ezlong.

– Cât` elocven]`, miss Warren! {tii c` m-ai f`cut curioas`?Trebuie s` recunosc c` a[ fi preferat s` nu te primesc. E[titân`r`, frumoas` [i proasp`t` [i [tiu c` va trebui s` te ur`sc, cape to]i cei care \[i \nchipuie c`-mi pot face vreun rù. Foartebine, renun] la somnul meu de frumuse]e [i crede-m`, dragamea, c` la vârsta mea \]i fac o adev`rat` concesie.

– {tii foarte bine c` e[ti o femeie tân`r` [i seduc`toare.– Oh! exclam` Madeleine, surprins` de sinceritatea

complimentului unei femei. Mul]umesc. Dar sunt sigur` c`

116 DENISE EGERTON

frumuse]ea mea [i felul \n care o p`strez nu te intereseaz`, missWarren. Dac` discu]ia noastr` se anun]a a fi lung`, am face maibine s` bem ceva. Un ceai, o cafea, nu?

– Un ceai, mul]umesc.Madeleine sun`.– Ador s` sun, spuse ea cu sinceritate. Nu c` a[ fi avut cu

adev`rat nevoie, de-a lungul vie]ii. Dar e atât de pl`cut s` suni[i s` ob]ii ce dore[ti! Ar trebui s` \ncerci [i tu \ntr-o zi.

– A[ fi mai degrab` dintre cei suna]i.– Ce lucrezi?– Sunt domni[oara de companie a ladyei Charleswood, care

locuie[te la Castillio del Mar, \n apropiere de Neria.– Charleswood... |nc` nu cunosc titlurile nobililor din

Anglia.– Lord Charleswood era cavaler, r`spunse Tina ascunzându-[i

un zâmbet.– Lord Wilderley e baron, se mândri Madeleine. Am ajuns

aici la patru diminea]`. So]ul meu are nevoie de somn, a[a c`nu-l vom deranja. Acum, spune-mi de ce ai venit, miss Warren.

– {tiai c` Tim Rendall locuie[te \n Spania?– Rendall... Rendall... Vrei s` spui, doctorul Rendall?– Fostul doctor Rendall. Dup` a[a-zisa voastr` rela]ie, a fost

suspendat din Asocia]ia Medicilor. Nu se poate s`-l fi uitat.– „A[a-zisa“, spui tu... Dac` a fost suspendat, e pentru c` s-a

f`cut dreptate.O scânteie se aprinse \n ochii Madeleinei.– Dreptate sau r`zbunare?– Ascult`! Am spus tot la acea audien]` [i credeam c` am

terminat cu povestea asta, dup` tot acest timp. Acestinterogatoriu \nseamn` c` e[ti ultima lui achizi]ie?


– Suntem iubi]i, dac` asta vrei s` insinuezi.– Foarte bine! spuse Madeleine, ridicând din umeri. Sper c`

se va purta mai bine cu tine [i v` doresc toat` fericirea din lume.Sunt gata chiar s`-l iert! E[ti mul]umit`?

Tina se ridic` [i f`cu un pas \nainte, revoltat` de nedreptateasitua]iei.

– Nu! Nu sunt deloc mul]umit`! Din cauza ta, acest om [i-apierdut locul de munc`. M` \ntreb cum ai putut s` dormilini[tit` noaptea, cu fapta aceasta pe con[tiin]`. Tim a trebuit s`plece din ]ara lui natal` [i dezonoarea i-a atins pe to]i membriifamiliei lui. A trebuit s` \nceap` s` picteze, pentru a-[i câ[tigaexisten]a. Nu se consider` un Picasso, dar tablourile lui se vânddestul de bine. Dar e un medic valoros [i nu-[i mai poatepractica meseria, ceea ce-l face s` sufere enorm. Chiar nu\n]elegi nimic?

– Pasiunea ta e fermec`toare, miss Warren. Dar s` r`mânemcu picioarele pe p`mânt. {tiam c` a fost suspendat, darcredeam c` pe termen provizoriu. Nu poate fi exclus dac` s-apurtat bine de atunci.

– Apelul lui a fost deja respins. Nimic nu \mpiedic` s` fierespins \nc` o dat`. Lumea nu uit` u[or o a[a-zis` tentativ` deviol asupra unei paciente.

– Ar fi trebuit s` se gândeasc` mai devreme.– Ar fi trebuit s` [tie c` exist` femei care nu suport` s` fie

respinse. R`zbunarea ]i-a fost de-ajuns?Madeleine se ridic` [i ea. Nu lovi decât o dat`, dar mâna ei

l`s` o urm` ro[ie pe obrazul Tinei.– Crezi c` eu n-am suferit \n urma acestei pove[ti sordide?

Am fost aruncat` dintr-o parte \n alta ca o m`nu[` veche.Numele meu a ap`rut \n toate ziarele. Tim Rendall nu va pl`tiniciodat` suficient pentru ce m-a f`cut s` \ndur.

118 DENISE EGERTON

giannijollys

Cele dou` femei se privir`, cu respira]ia \ntret`iat`, cu ochiistr`lucind de furie.

– M` tem c` Tim a trecut prin aceast` \ncercare mult maibine decât tine, c`ci el [tie c` e nevinovat. N-a[ vrea s` fiu \nlocul t`u, lady Wilderley!

– Nu te-ai gândit niciodat` c` ar fi putut s` arunce vina pemine doar pentru a p`rea nevinovat? E[ti doar un copil, missWarren! Nu ai experien]` cu b`rba]ii!

– |l cunosc pe Tim [i [tiu c` nu vrea s` m` trag` dup` el \ntr-ositua]ie f`r` ie[ire dup` p`rerea lui pân` când nu-[i va puteapractica din nou meseria.

– N-ai decât s`-i spui acelei creaturi stupide s` nu-[i maitreac` principiile \naintea onoarei! |n via]` trebuie s` [tii s`prinzi norocul, miss Warren.

– Despre mine vorbe[ti, draga mea? se auzi deodat` o vocedin fundul camerei.

Era Wilderley, \mbr`cat \ntr-un pantalon elegant [i o c`ma[`maro [i, plin de simpatie, le privea cu ochii vii.

– Mi s-a p`rut c` aud ni[te voci de femei ridicând tonul. Darse pare c` m-am \n[elat. Prezint`-ne, te rog, Maddie.

– Miss Warren, lordul Wilderley.– Se spune so]ul meu, snoab` mic`! Nu rezi[ti niciodat`

tenta]iilor, spuse el, strângând cu putere mâna Tinei. V` certa]i,nu-i a[a? Atmosfera e \nc` \ncordat`.

– Nu e nimic grav, se gr`bi s` r`spund` Tina. O simpl`ne\n]elegere. Trebuie s` plec. Mul]umesc c` mi-ai acceptatvizita, lady Wilderley.

– Te conduc la u[`. M` \ntorc \ntr-o clip`, Erin.Madeleine trebui s` alerge pentru a o prinde din urm` pe

Tina, care \nainta cu capul sus.


– |mi pare rù c` te-am p`lmuit.– Nu-i nimic. Venisem s` te rog s` recuno[ti adev`rul, dar

mi-am pierdut timpul. Felicit`ri pentru c`s`torie. So]ul tù efoarte simpatic, spuse Tina, privind-o pe Madeleine \n ochi.

– Nu voi risca s` pierd ce am ob]inut \n beneficiul altcuiva,miss Warren. Sunt o femeie care [tie ce vrea [i ob]ine acel cevadac` poate. Nu sunt o nobil`.

– |n cazul acesta, n-ar fi trebuit s` te c`s`tore[ti cu unul.Singurul motiv pentru care te afli acum aici, e pentru c`pretinzi, a[a cum ai f`cut [i cu Tim, a fi ceea ce nu e[ti.

Madeleine primi aceast` \n]ep`tur` f`r` s` clinteasc`, apoi \i\ntoarse spatele [i se \ntoarse \n vila pe care Erin i-o f`cusecadou de nunt`. Erin st`tea pe marginea piscinei, cu b`rbiasprijinit` de genunchi. Madeleine \l iubea, \l admira [i \l invidiatotodat`, chiar dac` acum devenise so]ia lui. |i invidia gra]ia\nn`scut` a mi[c`rilor, \n timp ce ea trebuia s` [i le studieze\ntotdeauna. Se temea, de asemenea, s` nu-l piard`. Ea aveatreizeci [i opt de ani, iar el treizeci [i cinci. Erin nu [tia \ncàcest lucru lipsit de importan]`, pentru moment. Madeleinenu-[i ar`tase niciodat` vârsta, cu excep]ia momentelor dedepresie, cum se \ntâmplase \n ziua aceea. Nu Tina ridicasetonul. Ea se comportase ca o vânz`toare de pe[te.

Se \ntreba ce crezuse Erin despre ea.– M-am \ntors, dragule, spuse ea afi[ând un zâmbet

fermec`tor. Vrei s` bei ceva?– Pentru moment, nu.– Vrei s` \not`m pu]in?– Nu. A[ vrea s` vorbim, dac` e[ti de acord. Suntem

c`s`tori]i de dou` s`pt`mâni [i jum`tate [i ne sim]im \mpreun`ca-n rai, nu-i a[a?

120 DENISE EGERTON

– A[a e, lord Wilderley! r`spunse Madeleine, râzând.– Asta se \ntâmpl` de obicei \n lunile de miere! Doar c` ne

pânde[te via]a de zi cu zi.– Atâta timp cât vom tr`i \mpreun`, va fi raiul pe p`mânt.

Refuz s` cred c` va disp`rea.Erin o lu` \n bra]e [i o strânse la pieptul lui.– Nu va fi chiar atât de simplu, Madeleine. {tii bine c`

jum`tate dintre prietenii mei te detest`. Cred c` va trebui s`-]ispun care era deviza familiei mele, pentru ca [i tu s`-]i faci dinea regula de via]`: „Principiile \naintea p`cii“. Nu e \ntotdeaunau[or s-o respec]i. Te-am auzit apunând micu]ei noastrevizitatoare c` nu trebuie s` ne sacrific`m fericirea principiilor.So]ia mea, s` spun` asemenea cuvinte! M-am sim]it jignit pân`-nadâncul sufletului.

– Nu [tiam \nc` deviza familiei tale.– O deviz` nu se \nva]` mecanic, Madeleine, ca un papagal.

E un mod de via]`. Modul meu de via]`. Pentru mine,principiile sunt sacre.

– M` faci s` m` simt ignorant`, Erin.– Nu e[ti niciodat` ignorant`, Maddie, când e[ti atent` la

lucrurile din jur. Mi-ai spus odat`, când ]i-am explicat ce a[teptde la so]ia mea pe plan social, c` e[ti prea b`trân` pentru a mai\nv`]a. Ei bine, asta e o lec]ie. O lec]ie important`! Buniculmeu, pe care \l respectam mult, mi-a spus când aveam zece ani[i m-a surprins: „Din adev`r se nasc toate virtu]ile [i faptelebune. Doar când suntem sinceri ne cunoa[tem cu adev`rat penoi \n[ine. Aceasta e regula de aur a comportamentului uman“.Bine\n]eles, s-a mai \ntâmplat, de atunci, s` mint, câteodat`.Dar e unul dintre principiile dup` care m-am ghidat \n via]`.Spune-mi, cine era acea fat`?


– De ce? Te intereseaz`?– Nu \n sensul \n care crezi, de[i era delicioas`. Spune-mi

cine era?– Se numea Christina Warren [i e prima dat` când o v`d.– {i atunci, de ce a venit aici [i de ce v` certa]i?Teama pe care Madeleine \ncepuse s-o simt` se transform`

deodat` \n furie.– Ce vrea s` \nsemne asta, Erin? |mi ]ii o lec]ie de moral`,

iar apoi m` supui unui interogatoriu. |mi pare r`u c` amprimit-o. Vroia s`-l ajut pe un prieten comun, iar eu amrefuzat. Asta-i tot.

– Ah, foarte bine!Erin se duse s` se schimbe [i se \ntoarse \n costum de baie.

Se opri pe marginea piscinei, f`cu un salt [i s`ri \n apaalb`struie. Era prima dat` de la c`s`toria lor când f`cea ceva f`r`s`-i cear` so]iei sale s` i se al`ture.

Madeleinei i se p`ru un gest semnificativ.

122 DENISE EGERTON

Capitolul 8

Fu din nou s`rb`toare [i Alicia, Rafaela [i Carmela \[i luar`liber trei zile. Dar familia Lopez r`mase la castel.

Antonia [i Tina \[i \mp`r]ir` sarcinile, sub supraveghereadonei Maria. Casa era ciudat de lini[tit` f`r` p`l`vr`geala vesel`a fetelor.

|n prima zi a petrecerii, veni la castel [i o consult` pe ladyCharleswood, doctorul Lorenzo. Acesta primi cu sarcasmdiagnosticul \nlocuitorului s`u.

– Prostii! exclam` el examinând-o din priviri pe ladyCharleswood. Cataracta e departe de a fi operabil`. Poate pesteun an... Cât despre erup]ie, nu [tiu ce a provocat-o, dar acumai insola]ie. Nu trebuie s` stai mult la soare, dup` ce ai petrecutatât de mult timp \n cas`, lady Charleswood. Trebuie s` avemgrij` de tine. Mai \ntâi vom reduce activit`]ile pentru lunaviitoare, apoi vom vedea. Peste pu]in timp, va trebui s`-]i g`se[tiun alt medic. Plec din Malaga.

– O s`-mi lipse[ti, doctore. Sunt zece ani de când sunt \n\ngrijirea dumitale.

– Eu sunt de fapt din Castilia. E timpul s` m` \ntorc acas`.– E ciudat c` nu sunte]i de acord cu doctorul O'Reiley. A fost

asistentul unui specialist \n bolile de ochi.– Oricine se poate \n[ela. M` voi \ntoarce peste o lun`. Dac`

ave]i nevoie de mine, [ti]i unde s` m` g`si]i.– De data asta ai fost nepoliticoas`, miss Warren, exclam`

dona Maria, dup` ce-l conduse pe doctorul Lorenzo.– Nepoliticoas`? Deloc! Am crezut c` nu e bine s` iei o

hot`râre pân` nu consul]i p`rerea unui medic. LadyCharleswood era gata s` accepte opera]ia. Acum, doctorulLorenzo spune c` va trebui s` mai a[tepte cel pu]in un an! Artrebui s-o vad` un specialist.

– |]i dep`[e[ti din nou atribu]iile! Doctorul Lorenzo e undoctor cu experien]`. Vom a[tepta o lun`, a[a cum arecomandat el. Vom cere apoi, poate, p`rerea unei a treiapersoane. Sper c` e[ti de acord?

– Nu tocmai, r`spunse Tina, hot`rât` s`-[i spun` punctul devedere. Chiar [i o lun` e mult pentru o problem` atât deimportant` ca recuperarea vederii unei persoane. Peste o lun`,lady Charleswood poate c` va spune: „S` nu ne mai gândim la asta!“

– Ei bine, dac` asta va spune, atunci asta vom face. Acum,vrei, te rog, s` serve[ti masa?

***

De la \ntâlnirea ratat` pe care o avusese cu lady Wildelrey,Tina se sim]ea pus` pe ceart` [i era hot`rât` s` spun` cegândea, de fiecare dat` când era convins` c` avea dreptate.

124 DENISE EGERTON

Tim era \nc` sup`rat pe ea pentru c`-i \nc`lcase ordinele [iluase leg`tura cu Madeleine. Tina \l a[tepta s` vin` pentruultima [edin]` a portretului donei Maria [i, cum acesta sosea cu ojum`tate de or` \nainte, imediat ce-l v`zu se arunc` \n bra]ele sale.

– |mi pare rù pentru ce-am f`cut, Tim, \i spuse ea cuc`ldur`. {tiu c` nu ar fi trebuit s` m` amestec. |]i promit c`nu-]i voi mai pomeni niciodat` de Madeleine. Voi a[tepta oricâtva fi nevoie, chiar dac` voi avea patruzeci de ani când ne vomc`s`tori!

– Atunci, a[a r`mâne. Vei fi cea mai frumoas` cvadragenar`din lume! exclam` el luând-o \n bra]e, fericit.

– Ai ajuns mai devreme [i dona Maria se schimb`. Vrei s-ocuno[ti pe lady Charleswood?

– Bine\n]eles.Lady Charleswood, \ncântat` s` \ntâlneasc` un chip nou, se

lans` \ntr-o discu]ie animat`, care-i color` obrajii. |[i amintichiar c` scrisese numele unchiului lui Tim, Fancy GarthRendall, \n agenda ei de bal.

– Po]i s` te ui]i pu]in la ochiul ei stâng? \l rug` Tina.– De ce?– Pentru a vedea dac` este operabil` cataracta pe care o are.– Nu pot face asta. Are doctorii ei. Mi-ai spus c` fratele tù

se num`r` printre ei.– Tim, nu ]i-am cerut niciodat` nimic. Am nevoie s` [tiu.

{tiu c` nu o po]i consulta \n mod oficial, dar \]i promit c` var`mâne \ntre noi.

– Bine, dac` e atât de important pentru tine.– Lady Charleswood, domnul Rendall a studiat medicina [i

\l intereseaz` cazul ochiului dumneavoastr`. |i permite sàrunce o privire?


– Bine\n]eles. V`d din ce \n ce mai rù [i ochelarii nu-mi maisunt de nici un folos.

Chiar \n momentul \n care oftalmoscopul de care Tim nu sedesp`r]ea niciodat` o consult` pe lady Charleswood, ap`rudona Maria.

– Doctore Rendall! Doctorul Lorenzo [tie c` o consul]i pelady Charleswood? \ntreb` aceasta \ngrozit`.

– Nu, dona Maria, eu doar...– Eu l-am rugat, dona Maria, se gr`bi Tina s` spun`.– E[ti autorizat s` practici medicina \n aceast` ]ar`? continu`

intendenta, neluând \n seam` interven]ia Tinei.– E un consult \n interes personal.– E totuna. Ar trebui s` [tii c` e \mpotriva eticii.– {tiu. |mi pare rù.– Sunt contrariat`, domnule Rendall! Te-am primit \n

aceast` cas`, iar acum te g`sesc uneltind cu aceast` tân`rìsteric` \mpotriva doctorului Lorenzo.

– V` \n[ela]i, dona Maria. Nu cuno[team motivul pentrucare Tina m-a rugat s-o consult pe lady Charleswood.

– |n aceast` cas` totul cap`t` propor]ii uria[e, intervenib`trâna cu vioiciune. De ce nu putem trì \n pace? Oricine aredreptul s` se uite la ochiul meu, atâta timp cât e spre binelemeu.

– V` duc \n camera dumneavoastr`, lady Charleswood,propuse Tina, tensionat`.

Când se \ntoarse \l g`si pe Tim posomorât \n hol.– A plecat sup`rat` [i a refuzat s` pozeze, \i spuse el. De ce sunt

\mpins mereu \n situa]ii pe care nu le accept? Nu e[ti de acord cudoctorul Lorenzo? E stupid! Doctorii formeaz` \mpreun` un fel declub. S` nu-mi mai ceri niciodat` asemenea lucruri.

126 DENISE EGERTON

– Nu m-am gândit decât la s`rmana femeie. De altfel, tu demult nu mai faci parte din acel club. Sau ai uitat?

|ncepuse din nou s`-[i fac` repro[uri, \n ciuda promisiuniipe care i-o f`cuse! Tina citi imediat pe chipul lui cât de mult \lr`nise acea remarc`.

– Nu mai vreau s` m` cert cu tine, Tina. Voi pleca de aicicâteva s`pt`mâni.

Deodat`, inima ei se strânse. Cu greu reu[i s`-[i adunegândurile.

– Câteva s`pt`mâni... [opti ea, surprins`. Te vei \ntoarcepân` la plecarea mea?

– Nu [tiu. Mi s-a propus s` predau \ntr-o [coal` dinBarcelona, \n timpul verii.

– Barcelona! E atât de departe! exclam` ea ascunzându-[ifa]a la pieptul lui Tim. Te rog, Tim, nu m` p`r`si! Nu m`pedepsi!

– Nu te pedepsesc Tina, r`spunse el, mângâindu-i \ncetp`rul. Te iubesc la fel de mult ca \nainte. Dar nu mai potsuporta s` te v`d chinuindu-te \n felul acesta. Avem nevoieamândoi de timp pentru a respira \n voie. Dragostea e unsentiment pozitiv. E mai bine s` accept propunerea [i s` plecpentru o vreme. La revedere, draga mea. Am câteva lucruri def`cut.

– |mi vei scrie?– Bine\n]eles.Se desp`r]ir` f`r` s` se s`rute, atât de neferici]i, \ncât sim]ir`

c` le piere tot sângele din corp.Castelul p`ru c` se transform` \ntr-un mormânt rece [i

\ntunecos [i Tina \ncepu s` plâng`. |n restul zilei r`t`ci dintr-ocamer` \n alta, ca o fantom` f`r` lini[te.


– E[ti cumva bolnav`? o \ntreb` dona Maria. Dac` nu e[ti,\nceteaz` s` bole[ti. Ur`sc când cineva face asta.

– Nu bolesc. Sunt obosit`. A[ vrea s` merg s` m` culc, dac`\mi permite]i. L-a]i v`zut cumva pe Butch?

– Nu, nu ]i-am v`zut azi pisica.A doua zi diminea]`, Manuel g`si micul corp dolofan al

pisicii \n golf. S`rmana creatur` murise de aproapedou`sprezece ore. Cu inima \ndurerat`, Tina nu fu de altfelsurprins`. Necazurile p`reau s` se abat` asupra ei unul dup`altul. {i nu se \n[ela. O s`pt`mân` mai târziu, o scrisoare de laBernard \i aducea o alt` lovitur` cumplit`:

„Dona Maria mi-a spus c` ai o rela]ie cu un medicsuspendat din Asocia]ie, pe nume Timothy Rendall. Ea credec` nu [tii care sunt motivele pentru care un medic nu-[i maipoate practica meseria, iar eu nu am de gând s` murd`rescaceste pagini explicându-]i. Orice ar fi f`cut pentru a te face s`te \ndr`goste[ti de el, sper c` nu e recidivist. |n]elegi c` \naceste \mprejur`ri trebuie s` vin s` te iau. Totu[i, \]i interzic,chiar dac` nu va fi poate decât de form`, s` te mai \ntâlne[ticu el pân` la sosirea mea. |]i mai spun c` dona Maria e dep`rere c` ar fi mai bine s` pleci din serviciul ladyeiCharleswood“.

{ocat`, Tina citi de dou` ori scrisoarea [i-i r`spunse \n grab`.

„|nainte de toate, Bernard, e[ti fratele meu, nu garda mea decorp. Pentru o decizie atât de important` cum e c`s`toria, fii

128 DENISE EGERTON

sigur c` ]i-a[ fi cerut p`rerea. Dar nu po]i s` m` tratezi ca pe ofeti]` [i s` m` aduci cu for]a acas`. Nu tr`iesc \n p`cat cu Tim,care de altfel nici nu mi-a cerut asta. {tiu despre pretinsa luigre[eal`. Spun „pretinsa“ pentru c` am \ncredere \n cuvântullui. Nu trebuie s`-]i faci griji pentru sora ta, care nu mai are [aseani. Cum destinul ni se \mpotrive[te, Tim a plecat pentru ovreme la Barcelona.

Dona Maria nu mi-a acceptat niciodat` prezen]a aici, dar voir`mâne la Castillio pân` \mplinesc dou`zeci [i unu de ani, a[acum am stabilit. Dac` totu[i sim]i nevoia s` vii pân` aici, ai facebine s` vii \nso]it de un doctor oftalmolog, c`ci pe ladyCharleswood au consultat-o doi medici, care au pusdiagnosticuri diferite \n ce prive[te posibilitatea de a fi operat`de cataract`. Lady Charleswood ar vrea, bine\n]eles s` [tie caresunt [ansele unei reu[ite“.

Merse s` pun` scrisoarea la po[t` chiar atunci. Trecând prinfa]a Mirei, i se f`cu subit dor de Tim. |i scrisese [i-i spusese c`Butch fusese g`sit \necat, \n mod misterios. S`rmanul motan nuar fi avut cum s` ajung` \n golf, dac` nu ar fi fost dus acolo decineva.

Se opri la Kiesko pentru a cump`ra past` de din]i.– Senorita e trist`! exclam` Manuelo, v`zând-o \ndurerat`.

Dac` pot s` te ajut cu ceva, spune-mi. Suntem prieteni.Tina se \ntoarse la castel mai u[urat` dup` cuvintele lui

Manolo.

***


Nici o scrisoare de la Tim \n acea zi. Pe Tina o deprimagândul s` petreac` ziua \n compania a dou` b`trâne, trei dac`o punea la socoteal` [i pe Antonia, singurul membru al familieiLopez c`ruia \i era permis` intrarea \n castel \n timpul verii.

Toate servitoarele plecaser` brusc, dup` o ceart` cudona Maria. Intendenta i se adresase pe tonul obi[nuitCarmelei, [i cum aceasta urma s` se c`s`toreasc`, \ir`spunsese cu obr`znicie, drept pentru care fuseseconcediat` imediat. Rafaela, aflând c` turi[tii pl`tesc maibine, pentru mai pu]in` munc`, \n timpul sezonului, \[id`du [i ea demisia. Alicia, r`mas` singur`, declarase c` dac`celelalte dou` pleac`, atunci va pleca [i ea. Palid` de mânie,dona Maria o anun]` pe Tina c` de acum \ncolo trebuia s`se ocupe de menaj.

– O voi face dac` va fi nevoie. Dar mi se pare ridicol s`tr`ie[ti \ntr-un loc ca acesta. Personalul e din ce \n ce mai greude g`sit. O vil` mic` [i u[or de \ntre]inut ar fi ideal` pentrudumneavoastr` [i lady Charleswood.

Dona Maria p`str` t`cerea câteva minute.– Aceasta e casa ladyei Charleswood! Ea o iube[te! Tinerii

chiar nu mai \n]eleg aceste lucruri?– Nu cred c` o iube[te atât de mult cum v` \nchipui]i.

Holurile sunt lungi [i obositoare. Ce se va \ntâmpla dac`, dup`ce voi pleca, nu ve]i reu[i s` g`si]i al]i servitori?

– Asta voi hot`r\ eu. Voi lua leg`tura cu una dintreprietenele mele care are o agen]ie de plasament al servitorilor.Acum, turi[tii ne-au luat servitorii, dar iarna e cu totul altceva.N-o voi primi \napoi pe nici una. Voi \ncerca s` g`sesc o femeie

130 DENISE EGERTON

\n vârst`, eventual v`duv`, care s` aib` o zi liber` pe s`pt`mân`[i nu o tân`r` f`r` minte, care s`-[i ia t`lp`[i]a de fiecare dat` cânde s`rb`toare \n sat. O las \n grija ta pe lady pân` m` \ntorc. Nu-]icomplica munca sugerându-i s` \noate \n golf sau mai [tiu eu ce.|n gr`din`, o or`, e tot ce-[i poate permite o femeie de vârsta ei.

Tina profit` de absen]a donei Maria [i \n timp ce Antoniaf`cea cur`]enie \n camera intendentei cur`]` holul, salonul [isufrageria.

La prânz, lady Charleswood \mpinse tava iritat`, spunând c`nu-i era foame.

– Dar e aproape unu [i dumneavoastr` sta]i \n pat de maibine de [aisprezece ore! Trebuie s` v` scula]i [i s` mânca]i, ladyCharleswood!

– Las`-m`-n pace, r`spunse b`trâna, deschizându-[i cu greuochii, ale c`ror pupile erau anormal de dilatate.

– |nc` o \ntrebare [i v` las s` dormi]i. Ce pastile a]i luat?– Vitaminele, evident. De ce?Tina lu` tava [i plec`, f`r` s` r`spund`. Eram acum sigur` c`

lui lady Charleswood i se administrau \n mod regulattranchilizante care o ]ineau la pat. Nu \n]elegea \ns` de ce. Lu`prânzul \n buc`t`rie, \mpreun` cu Antonia, vorbind despre una,despre alta.

– Senorita [i-a primit azi scrisoarea?– Ce scrisoare? N-am primit nici o scrisoare nici azi, nici

zilele trecute, r`spunse Tina cu triste]e.– Po[ta[ul, Delgado, mi-a spus c` au sosit trei scrisori: dou`

pentru dona Maria [i una pentru tine de la Barcelona. Pablole-a adus. E foarte con[tiincios.


Inima Tinei s`ri \n piept. Nu g`si nici urm` de scrisoare nici\n hol, nici la buc`t`rie, nici \n cutia de scrisori. Se opri \n fa]abiroului donei Maria, ezit` un moment, apoi deschise cu unsentiment de vinov`]ie [i curiozitate totodat`. Un birouimpozant [i rotund, din lemn l`cuit, ocupa aproape toat`\nc`perea. Pe el se aflau trei scrisori nedeschise, toate pe numeledonei Maria. Dar nici o scrisoare de la Tim. G`si \n schimb unplic lung, \n stil vechi, pe numele lui sir Edgar Charleswood.

Nu cumva aceea era scrisoarea pe care lady Charleswood oc`uta cu atâta disperare \n ziua \n care Tina o g`sise \n birou?Oricum, acea scrisoare trebuia s` se afle mai degrab` \n biroullui lady Charleswood, decât \n cel al intendentei. Tina o lu` [io strecur` \n buzunarul rochiei. Când vru s` plece, v`zuatârnat` \n spatele u[ii leg`tura cu chei a donei Maria. Tineinu-i st`tea \n fire s` se amestece \n treburile altor persoane. Daravea deja prea multe indicii pentru a renun]a tocmai acum. Erapentru prima oar` când se afla singur` \n castel, iar peste dou`s`pt`mâni avea s` plece pentru totdeauna. Deodat`, \[i spuse:Turnul ro[u! Privi cheia cu o asemenea fascina]ie \ncât dup`numai un moment se trezi cu ele \n mân`. Dac` totul sepetrecea bine, nimeni nu va afla nimic. Iar dac` un mister planaasupra turnului, atunci va pleca lini[tit` aflând \n sfâr[itadev`rul.

Tina introduse cu o mân` tremur`toare cheia \n broasca u[iicare d`dea spre scara \n spiral`, de la poalele c`reia v`zuselumin` \n camera din turn. |i veni \n minte corpul inert al luiButch [i hot`rârea ei crescu. Urc` sc`rile, deschise u[a [i intr`\ntr-o camer` mic`, plin` de obiecte dragi unui adolescent:

132 DENISE EGERTON

volane [i ro]i, trenuri, machete de avioane [i vapoare. O alt` u[`d`dea spre o alt` camer`. Tina ezit`. Poate c` acea camer` nufusese deschis` de patruzeci de ani. Dar acum c` era acolo, nuvroia s` dea \napoi. C`ut` cheia de la acea camer` [i u[a sedeschise mai u[or decât s-ar fi a[teptat. Tina observ` c`balamalele fuseser` unse de curând.

Privi uimit` camera care avea o form` circular`. Pe pervazulferestrei, \n locul telescopului se g`sea o lamp` cu gaz. Pe patulcu o p`tur` mirosind a mucegai erau \nghesuite o mul]ime depache]ele la fel cum pe podea l`zile de-abia dac` mai l`sau locs` faci un pas. Tina lu` de pe mas` un briceag ruginit [i deschiseunul dintre pachete. |n`untru se aflau gloan]e. Cu inima b`tândcu violen]`, \ncerc` s` deschid` [i o lad`. Briceagul se rupse [ilama c`zu pe jos. Tina g`si un v`trai lâng` un [emineu [i \ncerc`din nou s` deschid` lada. |n aceasta erau revolvere. Ne[tiindcum s` reac]ioneze \n fa]a acelei descoperiri, Tina sim]i \nschimb c` o pândea un mare pericol, dac` cineva ar fi surprins-o\n acea camer`. Lu` un revolver [i \nchise la loc lada, cât de bineputu. Lâng` revolver puse [i cutia cu gloan]e deschis`. {terseapoi urmele [i cobor\ sc`rile f`r` s` fac` zgomot.

Deodat`, auzi clopo]elul ladyei Charleswood chemând-o \ncamer`. Tina \ns` avea de f`cut altceva mult mai urgent. Se\ntoarse \n biroul donei Maria, puse cheile la locul lor [i l`s`totul \n starea \n care g`sise. Se duse apoi \n grab` \n bibliotec`[i ascunse prada \n spatele unui teanc de c`r]i de care nimeninu se mai atinsese.

Dup` toate acestea putu s` r`spund` \n sfâr[it chem`riiladyei Charleswood.


– Vreau o cea[c` de ceai dac` nu te deranjeaz`, spuseaceasta, pu]in confuz`. {i ni[te pui fript. Nu e nimeni acas`?Unde au plecat toate?

– N-am r`mas decât eu, lady Charleswood. Buc`t`reasa [icamerista au plecat, iar dona Maria s-a dus pân` \n ora[.

– De ce au plecat servitoarele?– Nu [tiu exact ce s-a \ntâmplat, dar au plecat toate trei ieri

sear` [i de atunci nu s-au mai \ntors. Dona Maria le caut`\nlocuitoare.

– Doamne! Eu care ur`sc schimb`rile! Trebuie s` se fac`ceva, s` li se m`reasc` salariile. De ce nu m-a anun]at nimeni?

– Când am intrat la dumneavoastr` mi-a]i spus s` v` las s`dormi]i. Se pare c` vitaminele ac]ioneaz` asupradumneavoastr` ca somniferele. Ar trebui s` renun]a]i la ele.

– M` simt \ntr-adev`r sl`bit`, Christina. Nu-mi amintesccând ai intrat la mine. Po]i s`-mi aduci pu]in ceai?

– Desigur. Apropo, iat` ce am g`sit, \i spuse Tina \ntinzându-iscrisoarea pentru defunctul sir Edgar. Nu cumva asta c`uta]iacum câteva s`pt`mâni?

– Unde ai g`sit-o? \ntreb` b`trâna, privind scrisoarea la \nceputcu ne\ncredere [i apoi cu o \ncântare din ce \n ce mai mare.

– |n biroul donei Maria. Acolo nu mi-a]i interzis s` merg, daru[a e \nchis` cu cheia de obicei.

– D`-mi repede lupa.– Iat-o. Eu merg s` v` fac ceaiul.Se \ntoarse cu un prânz copios [i \n pragul u[ii se \ntreb`

dac` s`-i povesteasc` ladyei Charleswood despre explorareaturnului \n ciuda interdic]iei ei [i despre descoperirea pe care

134 DENISE EGERTON

o f`cuse acolo. Dar o schimbare surprinz`toare intervenise \ncomportamentul b`trânei. Lady Charleswood \[i redobândisedemnitatea [i lini[tea, autoritatea de care d`duse dovad` cândTina o cunoscuse. Obrajii b`trânei \[i rec`p`taser` culoarea.

– Am deodat` chef s` fac o plimbare \i spuse ea Tinei. Po]is` duci scrisoarea \napoi, de unde ai luat-o.

– Dar...– Te sf`tuiesc s-o faci repede, draga mea, spuse ea, aproape

cu veselie. Dona Maria se poate \ntoarce dintr-un moment \naltul. Uit` tot [i, mai ales, nu vorbi cu nimeni despre asta.

Din ce \n ce mai uimit`, Tina se duse [i puse scrisoarea la loc.|n ciuda curiozit`]ii care o rodea, nu-[i permise s` o deschid`.Lady Charleswood \i va m`rturisi poate ea \ns`[i secretul.

Se afla \nc` \n apropierea biroului, când auzi cheia doneiMaria r`sucindu-se \n broasc`. Intendenta intr` obosit` [i \ntr-odispozi]ie proast`.

– Ce cau]i aici, miss Warren? N-ai altceva mai bun de f`cut?N-am g`sit servitori. Se duc to]i la Torremolinos [i la Malaga,unde au salarii bune. Vor veni, poate, o femeie [i fiica ei, darpeste câteva luni.

Se \ntrerupse deodat` [i privi peste um`rul Tinei,nevenindu-i s`-[i cread` ochilor. Lady Charleswood se \ndreptaspre ele cu un pas calm [i m`surat, mergând mai bine decât of`cuse vreodat` cu bastonul.

– Bun` seara, dona Maria, o salut` aceasta, zâmbind. Paricam obosit`. Bea o cea[c` de ceai. Vreau s` m` plimb pu]in pringr`din`, Christina, la aceast` or` pl`cut` a asfin]itului. M`\nso]e[ti?


– Bine\n]eles... lady Charleswood.– Ce absurditate mai e [i asta? Te credeam obosit`, lady!– Nu po]i sta \n pat toat` ziua. M` simt plin` de via]`, dona

Maria.Tina se gr`bea s` deja s` deschid` u[a grea a castelului.– Iar eu \]i spun c` nu vei ie[i la aceast` or`, se opuse

intendenta aproape cu brutalitate. Dac` dup` aceast` plimbarevei fi epuizat`, eu voi suferi!

– Nu e[ti paznicul meu Maria, ci intendenta. |ncearc` s`-]iaminte[ti asta din când \n când.

Tina habar n-avea ce g`sise lady Charleswood \n acel plic,dar orice ar fi fost, folosise f`r` \ndoial` s-o pun` la locul ei pedona Maria.

Manuel \i instal` \ncântat [ezlongul cu fa]a la soare [i lamare, \n mijlocul gr`dinii. Lady Charleswood se a[ez` fericit`.Tina o \ntreb` dac` se poate retrage pentru a o ajuta pe donaMaria la preg`tirea cinei.

– Bine\n]eles, copila mea. De aici \ncolo m` voi descurcasingur`. Cheam`-l, te rog, pe Manuel. Vreau s` vorbesc ceva cu el.

136 DENISE EGERTON

Capitolul 9

Spre marea satisfac]ie a Tinei, dona Maria se \nchise \ncamera ei, pretextând o migren`. Tina vroia s` se gândeasc` \nlini[te la consecin]ele descoperirii ei [i s` alc`tuiasc` un plan deac]iune. Era de neconceput s`-i spun` intendentei: „{tiu c`face]i trafic de arme \n aceast` cas`“. Poate c` intendentaapar]inea unei organiza]ii periculoase [i puternice, care nu s-arfi dat \napoi de la nimic. Doctorul Lorenzo [i femeia de la carecump`rase lâna f`ceau parte [i ei probabil din acea organiza]ie,altfel dona Maria nu ar fi f`cut acea criz` de isterie când Tina \ispusese c` a pierdut „factura“. Nu existase nici o factur`,bine\n]eles. Plicul con]inea, probabil, instruc]iuni cu privire laurm`toarea livrare de arme.

Tina ajunse pân` \ntr-acolo \ncât se \ntreb` dac` ladyCharleswood nu era [i ea amestecat` \n aceast` poveste.B`trâna ar fi putut [ti ce se \ntâmpla \n cas` [i \nchidea ochiidintr-un motiv sau altul.

|nainte de a merge s` preg`teasc` cina, Tina o ajut` pe ladyCharleswood s` se \ntoarc` \n cas`. F`r` s` fie o buc`t`reas`

excelent` Tina se sim]ea \n stare s` preg`teasc` o omlet` [ibanane fripte. Se duse [i cioc`ni la u[a donei Maria pentru a o\ntreba dac` vroia s` m`nânce \n sufragerie sau s` i se aduc`cina \n camer`.

– Am spus deja o dat`. Nu vreau s` fiu deranjat`, \i r`spunseaceasta f`r` s` deschid`.

– Pot s` intru? Vreau s` v` \ntreb ceva.Intendenta deschise u[a [i o \ntâmpin` pe Tina cu o privire

plin` de ciud`.– Antonia mi-a spus c` azi-diminea]` a sosit o scrisoare

pentru mine.– Ah! exclam` dona Maria [i se \ntoarse cu o scrisoare alb`

[i p`trat` \n mân`. Iat-o. |mi pare r`u. Am deschis-o dingre[eal`, dar n-am citit-o. Am crezut c` e de la o prieten` de laBarcelona [i am pus-o \n buzunar pentru a o citi \n ma[in`.

Uitând de omlet`, Tina se gr`bi s` citeasc` scrisoarea:

„Draga mea Tina, \ncepu ea, a[a cum f`cuse probabil [iintendenta, \mi lipse[ti mai mult decât ]i-a[ putea spune. Mi-amdat seama c` nu pot sta departe de tine. Dac` \mpreun` vatrebui s` tr`im \n infern, atunci accept s` ard \n el, dar cel pu]invom avea momentele noastre de paradis. S` nu mai uit`mniciodat` clipele frumoase petrecute \mpreun`.

Trebuie s` vin s` te ajut s`-]i organizezi petrecerea demajorat. Crezi, draga mea Tina, c` un inel de logodn` ar fi uncadou acceptabil? M` simt deja atât de ata[at de tine \ncât uninel nu va fi decât o expresie palid` a leg`turii noastre pe caretimpul nu va reu[i s-o desfac`.

M` \nduio[ez de fiecare dat` când m` gândesc la ce-ai f`cutpentru mine \ncercând s` vorbe[ti cu Madeleine. E f`r`

138 DENISE EGERTON

speran]`, dar numai un \nger ar fi putut face asta. Fiibinecuvântat, \ngerul meu, chiar dac` nu m-ai auzit spunându-]imereu asta.

Sfâr[itul lui Butch e revolt`tor. E posibil, ca la castel cuiva s`nu-i plac` pisicile...“

Tina \[i aminti c` \ntr-o zi o v`zuse pe dona Maria ]inându-lpe Butch \n bra]e [i c` motanul se zbârlise tot [i mieuna nervos.

– Mi se pare c` nu m` iube[te, spusese intendenta. Trebuies` recunosc c` sentimentul e recriproc. Ur`sc aceste animale.

Tina citi mai departe:

„...Nu-mi mai r`mâne de spus decât c` sper s` vin la Costadel Sol s`pt`mâna viitoare. |]i voi trimite o telegram` \nainte dea lua avionul. A[tept cu ner`bdarea urm`toarea noastr`\ntâlnire la aeroport“.

Dumnezeule! Cât sunt de fericit`! exclam` Tina, uitând subittoate presentimentele. Se jur` c` de aceast` dat` nu-l va mair`ni pe Tim. Dac` acesta va fi suspendat din Asocia]ia Medicilorpentru totdeauna, va fi al`turi de el. Ea [i Tim se logodeau. Eradeja un pas \nainte.

Omleta fu delicioas`, cea mai bun` pe care o mâncasevreodat`, declarase lady Charleswood, servindu-se cu \nc` opor]ie.

– Ce-ai spune de o partid` de canast`? \i propuse b`trâna.– N-a]i mai fost de mult atât de plin` de energie, lady

Charleswood. E cumva efectul scrisorii?– Am crezut c` te-am rugat s` ui]i de acea scrisoare. Nu a

existat nici o scrisoare. Ai \n]eles? spuse aceasta cu sub\n]eles.


– |n aceast` cas` se \ntâmpl` prea multe lucruri pe care nupot s` le \n]eleg. Nu m` pot preface c` nu am v`zut nimic.

– Nu \n]eleg. Despre ce vorbe[ti? Ce-ai descoperit?– C` \n turn se ascund arme de contraband`, spuse Tina,

plecându-[i ochii sub privirea profund jignit` a ladyeiCharleswood.

– Cum? Ai urcat \n turn \n ciuda interdic]iei mele? Chiar nurespec]i nimic din ce ]i se spune? Ai intrat \n camera fiului meu,intact` ca un loc memorial, o camer` simpl`, de copil, cu c`r]i,arme vechi...

– Fiul dumneavoastr` colec]iona revolvere? \ntreb` Tina \n[oapt`.

– Exact. Le iubea. Era cunoscut pe \ntreaga coast` pentrupasiunea lui pentru armele vechi. Când a izbucnit r`zboiul, avenit un ofi]er din armata spaniol` pentru a se asigura c`printre acele arme nu se afla nici una care ar fi putut fi folosit`\nr-un r`zboi \n zilele noastre. Nu eram \nc` preg`tit`, dup`moartea fiului meu, s` intru \n acea camer`. I-am explicatofi]erului, iar acesta a luat cheile [i s-a dus singur. A fost foartedelicat [i a avut grij` s` nu-mi jigneasc` sentimentele. Când s-a\ntors, mi-a spus c` nu era nimic de confiscat. Iar acum ai\ndr`zneala s` spui c` \n acea camer` a intrat o persoan` str`in`pentru a doua oar`?

– V` rog, lady Charleswood, nu v` \nfuria]i. Am crezut c`cineva face presiuni asupra dumneavoastr`... c` dona Maria nuv` e cu adev`rat prieten` [i c` v` ]ine sub domina]ia ei, \nscopuri personale. Mi-a r`mas atât de pu]in timp pentru a v`putea ajuta! Ierta]i-m` c` am avut aceast` \ndr`zneal`, dar amv`zut \ntr-o noapte lumin` \n turn [i nu sunt singura care av`zut lumin` la acea fereastr`. Am crezut c` e un semnal pentru

140 DENISE EGERTON

contrabandi[ti. Mi s-a p`rut chiar c`-i aud \ntr-o noaptetransportând marfa \n castel. La \nceput m-am gândit c` nu sunttreburile mele. Dar când am \nceput s` b`nuiesc c` sunte]isedat` \n timpul acestor opera]iuni, c` sunte]i \ncurajat` s`r`mâne]i \n pat, c` apropia]ii dumneavoastr` nu v` las` s` face]iopera]ia la ochi, am \nceput s` m` nelini[tesc. Am ac]ionat cubun` credin]`. Am descoperit apoi revolvere [i muni]ie. Mi-am\nchipuit c` dona Maria, cu complicitatea doctorului Lorenzo [ia altora, le-a f`cut s` intre \n Spania prin contraband`, pentru afi folosite la viitoarele agita]ii.

Lady Charleswood se calmase. O privea pe Tina aproape cuafec]iune.

– Christina, când fratele tù mi-a vorbit despre tine, amsim]it nevoia s` am o fat` care s` m` mângâie la b`trâne]e. |nmod egoist, c`ci te vroiam numai pentru mine. Nici un b`rbatnu trebuia s` se apropie de tine. M-am gândit chiar s` tecump`r. {i ]i-am cerut s` renun]i la c`s`torie, la dragoste...Apoi, dup` ce te-am cunoscut mai bine, mi-am amintit de mine,la vârsta ta. Nimeni n-ar fi putut s` m` cumpere cu bani sau cudaruri. Am [tiut c` e[ti de aceea[i spe]` ca mine [i c` \]i vei facedin respect pentru fratele tù, stagiul aici, dup` care vei plecas`-]i trìe[ti via]a dup` bunul plac. N-am luat \n seam` nicigelozia donei Maria, care nu suport` gândul s` m` \mpart` cualtcineva. O b`nuie[ti c` m` oprimeaz`. {i poate c` ai dreptate.Unii oameni nu se simt puternici decât \n preajma unei fiin]es`lbatice. Când Maria a plecat la sora ei bolnav`, ezitând \ntredatoria familial` [i b`trâna care devenisem, datorit` izol`rii \ncare trìam, am \nceput s` m` redescop`r pe mine. Eramb`trân`, e adev`rat, dar via]a sedentar` m-a ferit de boli. Fratele


t`u a fost surprins de vitalitatea mea, când m-a consultat. Atuncia \ncol]it \n mintea mea ideea adop]iei. Când s-a \ntors, Maria afost probabil [ocat` s` vad` c` aveam de gând s`-mi schimbmodul de via]`. Am cedat, pentru a-i da timp s` se adapteze cusitua]ia. Cred c` ]i-am spus deja c`-mi luasem obiceiul s` facexerci]ii noaptea, pe ascuns. Iat` de ce eram obosit`diminea]a. Eram uneori atât de \ncântat` de activitatea meanocturn`, \ncât, dup` ce mergeam s` privesc stelele, nureu[eam s` adorm. |n loc s` iau somniferele seara, le luamdiminea]a. De aceea ]i-ai \nchipuit c` sunt sedat`. |n]elegiacum, Christina?

Tina se arunc` instinctiv de gâtul ladyei Charleswood.– Oh! Ce bine-mi pare c` nu sunte]i \n pericol! Cât de naiv`

am fost!– Ce alte b`nuieli mai ai? A, da! Contrabandi[tii din timpul

nop]ii! Eram probabil eu, târându-mi picioarele. Câteodat`,misterele au explica]ii atât de simple! Lumina din turn are [i eacu siguran]` o explica]ie. Altceva?

– |nc` o \ntrebare, dac` \mi permite]i. A[ vrea atât de mults` cred c` v` pref`cea]i, dar câteodat` p`rea]i c` v` temea]i cuadev`rat de dona Maria. Dintr-o dat`, i-a]i t`iat practic craca desub picioare, dac`-mi permite]i s` m` exprim astfel. Cum a]ireu[it?

– V`d c` trebuie s`-]i spun totul, altfel nu m` vei l`sa \npace. |]i voi spune, dar trebuie s` r`mân` \ntre noi. Deacord?

– De acord.– Nu m-am implicat niciodat` \n via]a politic` nici aici, \n

Spania, nici \n Anglia. Eu [i so]ul meu ne-am mutat \n aceast`

142 DENISE EGERTON

cas` când ne-am c`s`torit [i am asistat la c`derea guvernelor, lainstalarea altora, f`r` s` facem nici un comentariu. Dona Maria,\n schimb, provine dintr-o familie activ` din punct de vederepolitic. |n timpul r`zboiului civil, familia ei a fost ruinat`, iarfra]ii ei au fost to]i omorâ]i, dintre care unul \ntr-o manier`foarte sadic`, dac`-mi amintesc eu bine. Când a izbucnitr`zboiul, Maria era \nso]itorea mea de opt ani. A suportattoate acele mor]i cu o putere uimitoare, continuând s` aib`grij` de mine. Pe deasupra, tocmai aflase c` b`rbatul cu caretrebuia s` se c`s`toreasc` fugise \n strìn`tate. Pe m`sur` cer`zboiul se desf`[ura, mi-am dat seama, chiar [i \n izolarea \ncare trìam, c` \n cas` se \ntâmpl` ceva ciudat. Am fost cuochii \n patru [i am descoperit c` \n castel se ascundeauofi]eri republicani, care luau apoi vaporul spre Africa. I-amspus donei Maria c` nu vroiam s` se \ntâmple ceva subacoperi[ul meu [i c` nu voi oferi ascunz`toare nici unuipartid. Atunci am aflat c` Maria era \n posesia unei scrisori dela directorul so]ului meu, \n care Edgar era acuzat dedeturnare de fonduri. Mi-a ar`tat plicul con]inând a[a-numitascrisoare, spunându-mi c` o ascunsese doar pentru a m` scutide sup`rare. Aceasta a fost o lovitur` teribil` pentru mine.Eram \ngrozit`. Maria nu m-a l`sat niciodat` s` o citesc. Acerut \n schimb libertatea de a ajuta armata republican` [icomplicitatea mea.

– Dar `sta e [antaj! strig` Tina indignat`.– Cred c`-l putem numi astfel, dar Maria avea scuze de a-[i

servi cauza. Armata republican` a fost \nvins`. Au urmatarest`ri, b`tì la u[` noaptea. Pe noi nu ne-a deranjat nimeni.Maria p`rea c` [i-a \ncetat activitatea [i, dup` o lung` perioad`


de calm, totul n-a mai fost decât un vis urât. Maria m` servea cuacela[i devotament. {tia c` a[ fi putut s-o tr`dez, dar aveascrisoarea. Dar câteodat`, destinul ne rezerv` surprize. Cândmi-ai adus azi scrisoarea, am recunoscut-o imediat. Dar citind-oam realizat c` nu con]inea nimic din ce m` f`cuse Maria s` cred.Departe de a deturna fonduri, Edgar v`rsase sume importantepentru a ajuta societatea pe ac]iuni s` dep`[easc` o perioad` decriz`. Aceea era o scrisoare de mul]umire, care anun]a c`dividentele puteau, \n sfâr[it, s` fie distribuite. {tiam \n adânculsufletului meu c` Edgar n-ar fi fost capabil de o asemenea fapt`,dar amenin]area Mariei c`p`tase \n mintea mea propor]iiuria[e. Acum c` m-am eliberat de aceast` team` [i c` amdescoperit secretul, m` voi afirma, Christina. Gata cu teatrul!Aceast` cas` e proprietatea mea. |ncepând din aceast` sear`, nuvoi mai lua pastile pentru somn!

|n ciuda caracterului fascinant al pove[tii, Tina nu fu \ntrutotul convins`. Dar acum, doar \ntoarcerea lui Tim mai conta.

144 DENISE EGERTON

Capitolul 10

Lady Charleswood \[i ]inu promisiunea. Nu numai c` seafirm` \n fa]a Mariei, dar izbucni ca un vulcan. Nimeni nu fumai surprins ca intendenta când, a doua zi diminea]a, Carmela,Alicia [i Rafaela se \ntoarser` la muncile lor ca [i când nimic nuse \ntâmplase.

– Senora ne-a rugat personal s` ne relu`m munca. E atât debun`, \ncât n-am putut refuza. A promis c` ne va m`ri salariile.Nu vom [oma la iarn`, când se vor \nchide hotelurile, \i spuseCarmela intendentei.

Lady Charleswood se trezi de diminea]` [i f`cu o plimbare,\mbr`cat` \ntr-o rochie de m`tase \nflorat` [i purtând pe cap op`l`rie de paie crem.

Dona Maria deschise gura s` protesteze, dar ladyCharleswood n-o l`s`:

– Vrei, te rog, s`-l suni pe doctorul Lorenzo [i s`-i spui s`treac` pe aici? Am ceva de discutat cu el.

Tina fu martor` la stupefac]ia doctorului, când acestaconstat` schimbarea surprinz`toare a st`rii pacientei lui.

– Doctore Lorenzo, din moment ce p`r`se[ti Castillio, a[vrea s`-l rogi pe doctorul Warren s` vin` s` m` vad`. |mi parer`u c` pleci, c`ci aveam \ncredere \n dumneata, dar mi-ar pl`ceas` m` consulte un specialist. Cred c` locul cel mai bun pentruopera]ie e Londra.

– Londra! exclam` dona Maria. N-ai mai ie[it din gr`din` detreizeci [i cinci de ani!

– Nu crezi c` e timpul s`-mi extind activit`]ile?– Cu atât mai mult cu cât nu p`re]i a fi bolnav`, \nt`ri

doctorul. O persoan` de vârsta dumneavoastr` n-ar trebui...– Ah, doctore! spuse lady Charleswood amenin]ând cu

degetul. A[teptam de la dumneata \ncuraj`ri, nu critici. |mi iau,bine\n]eles, r`spunderea faptelor mele. Depind de prea multtimp de s`rmana Maria.

– Nu m-a deranjat niciodat`, lady Charleswood. M-amstr`duit s` v` servesc cu devotament.

– {tiu. {i sper c` voi r`spl`ti m`car pu]in acest devotament,luându-te cu mine \n Anglia [i oferindu-]i o vacan]`.

– Nu. Nu vreau s` merg \n Anglia. Nu e momentul potrivit.– De ce nu? Vreau s` rezolv aceast` problem` \nainte de

venirea iernii.– |n acest caz, va trebui s` pleci f`r` mine. Va veni miss

Warren \n locul meu.Lady Charleswood o privi pe Tina [i zâmbi cu r`ceal`.– Poate c` nu e o idee rea. M` voi gândi la asta. Acum, te rog

s` m` ier]i, dar vreau s` cânt la pian. Sper c` ai avut grij` s` fieacordat.

– |nainte s` pleci \n Anglia, m` v`d nevoit` s` trimitautorit`]ilor un anumit document. Poate c` vor vrea s`examineze din nou dosarul privind moartea lui sir Edgar.

146 DENISE EGERTON

– S`rman` Maria, cât de amar` ai devenit, r`spunse ladyCharleswood cu o demnitate admirabil`. Po]i s` faci cevrei.

Tina disp`ru \n baie, nevrând s` asiste la o ceart` \ntre celedou` femei. De acolo, o auzi pe dona Maria vorbind cudoctorul Lorenzo.

– B`trâna iap` a luat controlul c`ru]ei. Trebuie s` o\mblânzim.

– N-ar fi trebuit s`-i vorbe[ti a[a. P`reai c` o amenin]ai.– Asta [i f`ceam, dar nu \n]eleg de ce nu a mu[cat momeala.

{tii bine c` nu pot s` plec la Londra [i s` ratez manifesta]ia dinseptembrie.

– Trebuia s` te prefaci \ncântat` [i s` m` la[i pe mine s`propun o amânare.

– E[ti mai [iret decât mine, Esteban. Acum, c` mai avem atâtde pu]in [i ne atingem scopul, nu suport genul `sta de\ntâmpl`ri

Tina sc`p` din gre[eal` un s`pun. Intendenta n`v`li \n baie.– Tragi cu urechea, miss Warren?– Eu? exclam` Tina, indignat`. Nu [tia]i c` \nc` mai sunt aici?– Ce-ai auzit?– N-am ascultat! |n ciuda progreselor \n spaniol`, \nc` nu

pot s` urm`resc o conversa]ie rapid` \ntre doi nativi. M` \ntrebde ce sunte]i atât de suspicioas`.

– Scuz`-m`. M` \ngrijoreaz` micile nebunii ale ladyeiCharleswood. Aceast` surescitare risc` s` o fac` s` explodeze.

– Asta va hot`r\ fratele meu.– }i-a scris?– Nu \n ultima vreme. Probabil e sup`rat pe mine.– Ce s-a \ntâmplat cu tân`rul acela cu care te \ntâlneai?


– Trebuie s` se \ntoarc` dintr-o zi \n alta de la Barcelona.M-a rugat din nou s`-l a[tept la aeroport.

– Trebuie s` te duci. Dup` ce am jucat rolul de vr`jitoare,cel de zân` bun` se impune. Pân` una alta, vrei s` ai grij` delady? Ai grij` s` nu mai fac` nici o prostie. A pierdut de totsim]ul realit`]ii.

Tina o g`si pe lady Charleswood \n toiul unei discu]iiaprinse cu Manuel despre un aranjament floral.

– Ah, Christina! Dac` ai [ti \n ce stare mi-am g`sit pianul!Trebuie neap`rat s`-mi cump`r altul de la Londra. De altfel, totcastelul e \ntr-o stare jalnic`. Ar fi ridicol s`-l modernizez doarpentru mine. Dar ar fi un hotel foarte atr`g`tor pentru turi[ti.

– Nu cumva vre]i s`-l vinde]i?– De ce nu? A[ putea s`-mi construiesc o vil` dr`gu]` cu o

curte interioar` \n stil spaniol, cu verand`... E o idee care m`stimuleaz` enorm. Mai r`mâne o singur` pânz` de p`ianjen desmuls din sufletul meu. Va fi acum sau niciodat`. Vreau s`deschid camera lui Giles. Vrei s` m` \nso]e[ti, Christina?

– Nu e prea prudent, lady Charleswood, r`spunse Tina,tem`toare. Turnul e periculos.

– Ar fi o coinciden]` extraordinar` dac` s-ar pr`bu[i exactcând a[ intra eu, pentru prima oar`, dup` treizeci [i cinci deani. Dar dac` te temi, te \n]eleg.

– Voi merge unde ve]i merge [i dumneavoastr`, ladyCharleswood.

Intendenta era \n birou când Tina [i b`trâna se \ntoarser` \ncas`.

– E[ti ocupat`, dona Maria?– Pentru tine niciodat`, draga mea lady!– Po]i s` scrii o scrisoare. Eu voi urca \n turn.

148 DENISE EGERTON

– Verific factura de vinuri a lui Alvarez. A pl`tit pentrudoisprezece litri, dar eu n-am g`sit decât zece. Unde vrei s`mergi?

– |n camera fiului meu. M` tem c` au intrat [i acolo[oarecii.

– Sunt lucruri ciudate, lady, r`spunse intendenta, p`linddeodat`. Crezi c` se ascunde cineva acolo.

– |mi dai, te rog, cheia? M` gândesc s` vând castelul. Vreaus` rev`d lucrurile fiului meu [i s` hot`r`sc ce voi face cu ele.

– Vrei s` vinzi castelul? Dumnezeule, e prea de tot!– Privesc viitorul cu mult optimism. Acum d`-mi, te rog,

cheile. M-am s`turat s` a[tept.– Nu! Ai spus-o chiar tu – e[ti obosit`. |n ciuda

manifest`rilor tale de independen]`, sunt \nc` responsabil` defaptele tale.

– Ai cumva un motiv pentru care nu vrei s` intru \n aceacamer`? S-ar spune c`-mi ascunzi ceva, Maria. Când a intrat \nturn, Christina a g`sit acolo arme!

– Ai \ndr`znit? \ntreb` intendenta, s`getând-o pe Tina cuprivirea. |n acest caz, s-o lini[tim pe miss Warren, care tr`ie[te\n lumea lui James Bond. Ei bine, s` mergem!

Dona Maria o lu` pe sc`ri \naintea lor, cu o asemenea vitez`,\ncât nu dup` mult timp lady Charleswood \ncepu s` respiregreu.

– E inutil s` v` gr`bi]i. Merge]i \ncet \i [opti Tina la ureche,ajutând-o s` urce. Sunte]i sigur` c` vre]i s` intra]i \n aceacamer`?

– Da. Aspir la asta ca un c`lug`r care vrea s` se \ntoarc`\napoi \n lume! Vreau s` \ngrop trecutul odat` pentrutotdeauna.


U[a camerei se deschise scâr]âind. Lady Charleswood p l̀i de emo]ie.– Ciudat! Când am urcat eu, s-a deschis f`r` zgomot.– {i totu[i, ai fost prima persoan` care a deschis-o dup`

treizeci [i cinci de ani! E[ti mul]umit`? Câteva pistoale vechiag`]ate pe pere]i, altele \n cutii, machete de avioane [ivapoare... Unde sunt armele de contraband`, miss Warren?

Telescopul era din nou a[ezat \ntr-un col] al ferestrei, lampacu gaz pe mas`, lâng` pat. Dona Maria o privi amuzat` pe Tina,c`ci nu se vedea nici urm` de cutie de muni]ii, nici de l`ziumplute cu arme.

Tina \[i trecu un deget peste balamalele u[ii [i observ` c`erau unse cu motorin`, amestecat` cu o substan]` grunjoas`.Nisip [i motorin`, \[i spuse Tina. Exact ca-n filme...

Tina \n]elese c` era periculos s` afirme c` [tia ce se \ntâmpl`\n acea cas`, \n aparen]` atât de lini[tit`...

150 DENISE EGERTON

Capitolul 11

|ncepând din acel moment, Tina avu impresia c` eraurm`rit` de dona Maria. Aceasta intr` chiar \n camera ei, sub unpretext banal, \n timp ce se \mbr`ca pentru cin`. Supa de pe[tefu cam gras` chiar [i pentru stomacul ei s`n`tos [i \n timpulnop]ii Tina se sim]i atât de r`u, \ncât se \ntreb` dac` nu cumvafusese otr`vit`.

– Englezii au stomacurile prea delicate pentru mâncareanoastr`, remarc` dona Maria dând din cap. R`mâi \n pat ast`zi.Lady Charleswood e \n plin` form`.

Tina se supuse [i profit` gândindu-se la \ntâmpl`rile dinultimele zile. Era ferm convins` c` dona Maria ascundea arme\n turn, cu care f`cea contraband`. O idee o str`fulger`deodat`. Vânz`torul de vinuri! Alvarez f`cea livr`ri prea dese,pentru o familie \n care nu se bea vin aproape deloc! Nimeni nuputea s` vad` ce marf` aducea \n l`zile de vin, \n camionul pecare \l parca \ntotdeauna \n fa]a beciului. |[i aminti c` de fiecaredat` când acesta ap`rea, dona Maria \i d`dea câte ceva de f`cut\n cealalt` parte a casei. Trebuia ca m`car s`-i ofere ladyei

Charleswood o prob`. Iar proba exista: un revolver [i o cutie decartu[e ascunse \n bibliotec`. {i dac` acea arm` f`cea parte dintr-ocolec]ie de pistoale vechi, Tina nu mai avea nimic de spus!

A doua zi se scul` \nfometat`, dup` toat` dieta din ajun, [ihot`rât` s` ac]ioneze. Se purt` cu o polite]e exagerat` fa]` dedona Maria [i se \ndrept` spre bibliotec`, pe care o g`si\ncuiat`.

– Cau]i ceva? o \ntreb` dona Maria, ca de obicei la pând`.– A[ vrea s` iau o carte.Intendenta \i deschise [i r`mase \n bibliotec`, urm`rind-o.

Tina \[i mu[c` buzele. Nu putea ascunde pistolul [i cartu[ele\ntre paginile unei c`r]i! Alicia \i veni \n ajutor, ca trimis` deproviden]`, sc`pând chiar \n pragul u[ii o vaz` cu flori. Tina ie[i\n fug` cu pretinsele obiecte, spunând c` se duce s` aduc` unun f`ra[ [i le ascunse \ntr-un sertar cu lenjerie. Apoi se \ntoarsela locul micului accident.

– Dac` ai luat ce vroiai, voi \nchide la loc u[a, spune donaMaria. Ah! Era s` uit! A sosit o telegram` pentru tine. Cred c` oa[teptai cu ner`bdare.

– Tim \i scria c` ajunge la aeroport \n acea sear`, la ora [apte[i c` o iube[te. Radiind de fericire, Tina arunc` o privire spredona Maria.

– A[ putea s` am dup`-amiaza liber`? o \ntreb` ea cu inimastrâns`.

– Bine\n]eles! Sose[te \n seara asta, nu? Asigur`-te doar c`lady Charleswood se simte bine [i c` nu a mai f`cut nici oprostie.

Planul \i convenea Tinei de minune. Fugi s` ia \napoipistolul [i cutia cu gloan]e. Le \nf`[ur` \ntr-un cear[af [i merse[i le puse pe patul ladyei Charleswood.

152 DENISE EGERTON

– {i totu[i, Maria mi-a promis c` va \nceta activiatea. Cheam-o!Vreau s` vorbesc cu ea chiar acum.

– Dona Maria face parte probabil dintr-o organiza]ie. Arputea fi periculos, s` o anun]`m c` [tim cu ce se ocup`.

Se auzi o b`taie \n u[`. Lady Charleswood ascunse repedepistolul [i gloan]ele \n geanta de care nu se desp`r]ea niciodat`,[i-i f`cu Tinei semn s` deschid`.

– Specialistul t`u de la Londra a sosit [i vrea s` te consulte.– Doctorul Warren a sosit! Lorenzo a fost foarte rapid.– Bernard e aici? exclam` Tina, uimit`, \n timp ce acesta

intra \n camer` \nso]it de doctorul Lorenzo.Vrând s`-i ias` \n \ntâmpinare, fu brusc oprit` de atitudinea

profesional` a fratelui s`u. Uitase, pentru moment c` Bernardera sup`rat pe ea.

Acesta se pronun]` \n favoarea unei opera]ii imediate [isublinie avantajele de a fi al`turi de pacient` \n cursul c`l`torieispre Londra, cum dona Maria nu o putea \nso]i. Biletele deavion se g`seau greu \n acea perioad` a anului. Bernard, careprev`zuse s-o ia pe Tina \napoi, va pleca doar cu ladyCharleswood. Sora lui va a[tepta. Datoria \nainte de toate.

Norocul era de partea ei. Va r`mâne la Costa del Sol [i-l vavedea din nou pe Tim! Deodat`, \[i d`du seama c` situa]ia ei eraprecar`. Ce trebuia s` fac` dup` ce lady Charleswood va pleca?Dac` m`car i-ar fi putut ar`ta acel revolver lui Tim! Acesta i-ar fiputut spune dac` era o arm` folosit` de revolu]ionari sau doaro arm` veche, de colec]ie. V`zu lâng` ea geanta b`trânei [i\ncepu s` scotoceasc` \n ea cu frenezie.

– Cau]i ceva, miss Warren? o \ntreb` dona Maria, ascuns` \ndreptul [ifonierului.


– Vroiam doar s` m` asigur c` lady Charleswood nu a uitatceva. Apropo, tocmai m` gândeam c` prezen]a mea aici nu maie necesar`.

– Ai dreptate. Dar din moment ce acel tân`r sose[te \naceast` sear`, nu vei fi singur`. Banii nu-]i vor lipsi, c`ci ladyCharleswood a avut grij` de contul t`u [i a fost foartegeneroas`. Dar cu cât mai repede vei pleca, cu atât va fi maibine. L-ai jignit profund pe doctorul Lorenzo [i nu ne-ai f`cutdecât probleme.

– |mi voi face bagajele chiar acum, spuse Tina, strângând dindin]i.

|n ciuda momentelor de team` pe care le tr`ise \n acea cas`,Tina se sim]i deodat` trist` c` pleca. Manuel \i aduse bagajeleiar Antonia o s`rut` cu c`ldur` [i o sf`tui s` vin` s` ia mesele lapoart`.

Liber` ca pas`rea cerului, fericit` la gândul c` avea s`-l\ntâlneasc` pe Tim doar peste câteva ore, Tina \[i oferi luxul s`\nchirieze o ma[in` care s-o duc` la aeroport.

***

Privea, \ntins` pe pat, tavanul \n camera pe care o \nchiriasela Malaga. Ochii o dureau de atâta plâns. Cu câteva ore \nainte,Tim fusese re]inut la aeroport de poli]i[ti [i lumea ei sepr`bu[ise. Se vedea deja \n bra]ele lui, sim]ea deja gura luidulce [i ferm` s`rutând-o! Dar destinul se \mpotrivise aceluis`rut de reg`sire. Tim fusese subit \nconjurat de poli]i[ti [i Tina\l auzise de la câ]iva metri distan]` cum se identifica pentru caaproape imediat dup` aceea s` fie aruncat \n ma[ina poli]iei.

154 DENISE EGERTON

Uimit`, Tina \l \ntrebase pe un poli]ist ce se \ntâmplase. Acestao \ndrum` s` se adreseze \nchisorii din Malaga, dar nici acolonimeni nu-i spusese nimic. Tim avea nevoie de avocat!

Domnul Sam-Juan ascult` toat` povestea cu un calmimperturbabil.

– Prietenul t`u ]i-a permis s` m` nume[ti avocatul lui?– Am bani, dac` la asta v` referi]i.– Bine. Vom vedea cu putem afla mergând la \nchisoare.Avocatul petrecu o or` \n celula lui Tim, \n timp ce Tina

m`sura cu pa[i repezi camera vizitatorilor.– Se pare c` au fost descoperite arme [i muni]ie \n garajul

domnului Rendall, o anun]` avocatul când ie[i. E o acuza]iegrav`. Poli]ia se felicit` de a fi descoperit o verig` dintr-un lan]al unei revolte.

– Dar Tim e nevinovat!– Ce [tii despre asta, miss Warren?– Cunosc vinova]ii. E ridicol! E o \nscenare!Avocatul se mir` c` Tina nu \mp`rt`[ise b`nuielile ei poli]iei

[i, dup` ce vorbi cu ea pân` la miezul nop]ii, o rug` s` se\ntoarc` a doua zi diminea]`. Disperat`, Tina [tia c` nu maiputea aduce nici o dovad` \n sprijinul acuza]iilor pe care lef`cuse.

Reu[i totu[i, a doua zi diminea]`, s` vorbeasc` câteva minutecu Tim, \n prezen]a gardienilor.

– Mul]umesc pentru ce-ai f`cut pentru mine, Tina! Te-aidescurcat foarte bine, dar acum nu mai po]i face nimic. Po]i s`te \ntorci la Londra. Dreptatea merge cu pa[i len]i \n aceast`]ar`.

– Nici nu m` gândesc, Tim. Te iubesc! Fii curajos! fu tot ceputea ea s`-i spun`.


Dup` ce d`du o declara]ie poli]iei, relatând versiunea ei a\ntâmpl`rilor, Tina se \ntoarse \n camera de la hotel \n a[teptareaunui mircol. Pe de]inut nu-l mai putea vedea pân` \n ziua procesului.Dup` câteva zile de agonie, se \ntoarse la Castillio, cu cearc`nemari sub ochi [i vru s` vorbeasc` cu lady Charleswood.

– |ndr`zne[ti s` vii aici? izbucni aceasta. Dup` declara]ia tamincinoas` a venit poli]ia [i a perchezi]ionat castelul. N-au g`sitdecât câteva pistoale vechi pe care le colec]iona un b`iat care amurit acum treizeci [i cinci de ani. Din cauza ta, le-au coinfiscat.Ar trebui s`-]i fie ru[ine.

Tina se \ntoarse cu inima grea la San-Jose [i trecu pe laManolo. Aceasta, v`zând-o palid` [i sl`bit` o lu` \n spatelebuticului [i-i oferi ceva de b`ut.

– Am aflat ce s-a \ntâmplat la Mira. Am o b`nuial` \n leg`tur`cu asta. Cazul lui Tim risc` s` dureze mult. Pân` va fi eliberat,vrei s` m` aju]i s` servesc clien]ii?

Tina accept` [i-i scrise lui Tim c` Manolo se purtase ca unadev`rat prieten. |n zilele care urmar` se sim]i pu]in mai \ncurajat`.

– Senorita, ai o vizit`, \i spuse Manolo \ntr-o sear`.Se a[tepta s` fie Bernard. Dar altcineva se ridic` – o femeie

fermec`toare – când Tina intr` \n camer`. Trecur` câtevamomente pân` ce \[i d`du seama c` era Madeleine Wilderley.

– Dac` ai venit s` te bucuri de durerea noastr`, te avertizezc` nu voi suporta!

– Nu sunt atât de rea precum crezi. Dar \]i \n]elegne\ncrederea, miss Warren. Am venit s`-]i spun c` mi-am retrasacuza]ia \mpotriva lui Tim.

– Cum? \ntreb` Tina, nevenindu-i s` cread`.– Am declarat tuturor c` am min]it pentru c` m` sim]eam

umilit` [i eram furioas`. Am scris Consiliului Asocia]iei [i lui

156 DENISE EGERTON

Tim. Nu [tiu ce consecin]e va avea asupra mea, dar \nmomentul de fa]` mi-e indiferent. Erin e al`turi de mine, [i astae tot ce conteaz`. {tiu c` e insuficient pentru a compensa toat`suferin]a lui Tim, dar altceva \n afar` de a-]i cere scuze, nu [tiuce s` fac. Iart`-m`, Christina...

Tina \ncepu s` plâng`, iar Madeleine o lu` \n bra]e [i \ncerc`s-o lini[teasc`.

Pentru prima oar` dup` câteva s`pt`mâni, Tina dormi bine\n acea noapte. A doua zi, fu alt` zi minunat`, c`ci avocatul Sam-Juan \i f`cu [i el, spre surprinderea ei, o vizit` la Kiesko.

– |]i aduc ve[ti bune, miss Warren, \i spuse acesta zâmbind,.Doctorul Rendall a primit azi diminea]` un ordin deneurm`rire, dup` ce a avut azi o discu]ie cu [eful \nchisorii.M-am gândit c` vei vrea s` fii acolo când va ie[i [i am trecut s`te iau. Lady Charleswood, b`trâna despre care mi-ai vorbit, aoferit o informa]ie care corespunde cu declara]ia ta [i-l disculp`\ntru totul pe domnul Rendall. A trimis un pachet poli]iei\nainte de a lua avionul spre Londra. Pachetul con]ine un pistolde acela[i tip cu cele g`site \n garajul clientului meu, care separe c` au fost puse acolo pentru a-l compromite. LadyCharleswood s-a hot`rât s` fac` declara]ia \n ziua scandaluluicare a izbucnit \n pres`.

– Bine jucat, lady Charleswood! exclam` Tina fericit`. {ti]icumva dac` opera]ia ei a reu[it?

– Nu, r`spunse Sam-Juan râzând. N-am primit aceast`informa]ie

– E cea mai frumoas` zi din via]a mea!– Aten]ie! Meteorologii au anun]at totu[i o furtun`. O fat`

\ndr`gostit` nu remarc` asemenea lucruri.


Epilog

R`mân pu]ine de spus despre povestea lui Tim [i a Tina. Laie[irea lui Tim din \nchisoare, directorul \i oferi Tinei un buchetde trandafiri [i ur`rile lui de fericire. Felicit`rile \ncepur` s`curg` din toate p`r]ile: de la familia lui Tim, a so]ilor Wilderley,a turi[tilor care pân` atunci nu mai auziser` niciodat` denumele de Rendall. O telegram` de la Bernard \ncunun`fericirea Tinei: „Ai avut dreptate. Stop C`s`tore[te-te cu el.Stop. Ai binecuvântarea familiei.“

|n ziua eliber`rii se produse o tragedie care trebuie s` fiepovestit`. Dup` m`rturia ladyei Charleswood, dona Mariar`mase sub supravegherea poli]i[tilor, la castel. Seara \i fupermis` o scurt` ie[ire prin gr`din`. Intendenta se arunc` \ngolf, speriat` ca un animal h`ituit. Atunci izbucni [i furtuna careumfl` apele [i le rev`rs` \n golf. Poli]i[tii reu[ir` s` pescuiasc`doar corpul f`r` via]` al donei Maria, exact \n locul \n carefusese g`sit Butch cu câtva timp \n urm`.

Nimeni nu se gândise s`-i condamne pe Tim [i pe Tinapentru graba cu care se c`s`torir` \n ziua \n care Tina \mplini

dou`zeci [i unu de ani, \ntr-o biseric` din Malaga. Cel maiscump cadou de nunt` pe care \l primir` fu o scrisoare de laConsiliul Asocia]iei Medicilor, care anun]a reabilitarea lui Tim.Consiliul \[i exprima regretele pentru cumplita gre[eal` comis`.

Cât despre lady Charleswood, mesager` f`r` voie adestinului Tinei, deveni, dup` o opera]ie reu[it`,telespectatoarea \nr`it` a emisiunilor de televiziune [i-[i f`cu oprieten` de aceea[i vârst` cu care se mut`, nu dup` mult timp,\ntr-o vil` din Sussex. Castillio fu vândut [i transformat \nrestaurant de lux.

Sfâr[it


giannijollys

New Pe un soare arzator · 2019. 1. 6. · James era cu doar doi ani mai mic decât el. Acel avocat...

Documents

Transcript of New Pe un soare arzator · 2019. 1. 6. · James era cu doar doi ani mai mic decât el. Acel avocat...