cele rnai f rurnoase

cu intelepcilrne, moral5 $i

/a 6ha"/e*@rvw-*,

fost odati un om bogat care s-a cisitorit pentru a doua oari cu ofemeie fudulatici 9i rea de guri., care avea doui fete la fel de rele ca

9i ea. Omul, avea gi el o fad din prima cisitorie, de o rari bunitate.Chiar din primele zile, mama vitregi isi arS.ase riutatea, cum putu mai

bine, fagi de fata birbatului, in schimb le corcolea pe ale ei cu roati dragosr€a.

Sirmana fati indura nedreptatea in ticere 9i nu indriznea si se plangi tatiluisiu pentru a nu-i spulbera fericirea. CAnd igi termina toate treburile, se aseza

pe cenuga dintr-un colg al gemineului gi de aceea o numeau Cenugireasa. inciuda zdrengelor pe care le purta, era de mii de ori mai frumoasi gi mai elegantidecAt surorile sale vitrege, mereu imbrlcate ;i rlsfhgate cu haine noi.

Dar iati ci intr-o zi, fiul regelui puse la cale o petrecere la palat gi invitltoate persoanele nobile din regat, printre care gi surorile vitrege ale Cenuglresei.Mare bucurie era pe capul lor 9i incepuri imediat pregitirile pentru marea

petrecere. Cenugireasa, sirmana, era cea care trebuia si calce ;i si aranjeze

hainele surorilor sale.

CAnd sosi ora 9i surorile vitrege plecari la bal, Cenugireasa incepu siplangi. O auzi nasa sa Zina gi o intrebi ce a pigit. Cenugireasa ii rispunseprintre lacrimi c5. i-ar plicea si ei si meargl la bal. Atunci ZAna i-a spus:

Pentru ci egti o fatl blejmn gi bun5.la sufet, am si te ajut si te duci labal, dar pentru aceasta va trebui sI mergi in grldini gi si culegi un dovleac.

Cenugireasa ii aduse Zdneicelmai frumos dovleac pe care il

,.tl

gisi. Arrrnci, Zarrl isi indrcpti baglrcra \r lntgici spr.c.lovlcac si inrr.oclipi apiru o caleasci de o fi-un-rusetc rari. Apoi Zi.na deschise usa la ham-bar, de u.de iesiri vre-o sase soricei pe car-e ii transformi cu bagheta in sarse

cai frumosi. Iar sobolanul cu mustiri mari, carc stirea prins ir-r iapcani in-tr-un colr de hamb.rr, il rr:rnsfolrrri irrrr-un viziciu murricios. S.rsc ropar.Jirc.ce ri.ticeau pe cirare, le transformi in sase servitori eleganri. Apoi nasa atinsecu bagheta sa n-ragici zdrentele Cer-rusaresei si ir.rtr-o clipr ele se transformari

'+r' '

, qii:.:::l

€.,.*

rj,

'{

{

intr-o rochie aurie impodobiti cu

diferite pietre preqioase, care striluceau intoate culorile. Iar papucii din lemn se transformariin n$te pantofi de cristal cum nu mai vizuse nimcni prinpirgile acestea.

Cenugireasa cum urci in calea;cl, nasa ii spune:

- Si nu zibovesti la bal dupl miezul nopqii. Daci incArzii micar cu unminut, va dispirea vraja ;i cu ele vor displrea ;i calersca. ;i caii, si scrvitorii,

;i in loc de pregioasa ta rochie vei purta zdrente.

- Promit, rispunse fata ;i caleagca porni spre palat.

Cum pigi Cenusireasa in sala unde erau deja invitagii, au

rimas cu tolii cr-l gurile ciscate de frumusetea gi eleganta pringeseinecunoscute. Printul, vrijit;i el de srrilucirea nou-venirei, o inviti ladans gi nu se despirti de ea toati noaprea.

Cenusireasa era in culmea fericirii si pierdu noriunea rimpului,uitXnd de promisiunea dati na;ei sarle . Cind oroiogiul bitu ora douispre-zcce, a sirit ca arsi din brarele printr"rlui gi, ie;ind in fugi din palat pierclupe scara de la intrare unul dintre par-rtofii sii de cristal. Printr-rl, care iesisein urma e i, a gisit pantoful.

?e

i)rL

l:r, ,'IAi' .fi-

i,n'i

. _Cenusireasa ajunse acasi in zdrenrele sale, pe care le purta zi de zi. Dinhainele pe care le purtase la bal, nu mai ri.mi.sese decit cu un pantof de cristal.

cand surorile vitrege se inroarseri acasL, ii povestiri cenugiresei despreaparigia neagteptati a frumoasei printese, despre pantofiorul de cristal pecare printesa il pierduse gi despre aceea ci. printul pirea foarte indrigosdt denecunoscuti.

Printului atat de mult ii cizu rronc fata, ci porunci si. se anunte in rotregatul ci. se va cisltori cu fata ci.reia i se va potrivi pantoful.

CAnd ajunse ;i la ei trimisul din partea pringului, Cenusireasarecunoscu pantofiorul si intrebi:

l+\) 1_ \' )t \\.1

- Poc gi eu si-l incerc ?

Surorile vitrege incepuri si rAdI in hohote, dar cavalerul care

ducea pantofiorul spuse ci primise ordin ca toate tinerele si-l probeze.

Mare fu mirarea surorilor vitrege cAnd vizu pantofiorul pe piciorulCenugiresei. Atunci Cenusireasa scoase si al doilea pantof gi, cum il puse

pe picior, zdrengele ei se prefbcuri in haina ce o purtase la bal, care acum

striluceau gi mai frumos. Surorile o recunoscuri pe pringesa misterioasi de iabal 9i se aruncari la picioarele ei cerAnd iertare pentru riul pe care i-l ftcuseri.Cenugireasa Ie imbrigigi gi le spuse ci le iarti.

Apoi Cenugireasa a fost condusi la palat. Pringul nu-gi gisea loc de

bucurie, i se piru acum fata mai frumoasi ca niciodati gi o ceru in cisitorie.Apoi a dat ordin si inceapi pregitirile de nunti, care linu cAteva zile la rind.

Iar morala spune asa: ornul inlelept, cu cenu;i ori.cit l-ai unge, tztdeparte ajunge.

Cenugireasa, fiind bunl la suflet, le primi pe cele doui surori la palat gi

le cisftori gi pe ele cu nobili de la curte. Cici, vorba ceea: intr-un om cu sufetmare nu e loc de suplirare,