NEVOIA DE A FI OCUPAT PENTRU A FI UTIL

Pe tot parcursul vieţii, omul are nevoie să studieze, să muncească şi să se realizeze.

Această nevoie este influenţată de următorii factori:

- biologici : sexul ( fără o diferenţă semnificativă între cele două sexe), vârsta ( în copilărie domină

jocul, în adolescenţă apare independenţa, responsabilitatea), iar perioada adultă se manifestă prin

interes şi pasiune pentru muncă şi lupta pentru atingerea scopului propus;

- psiho-sociali;

- culturali.

MANIFESTĂRI PATOLOGICE – apar atunci când nevoia nu este satisfăcută:

- devalorizarea – este percepţia negativă a individului faţă de valoarea personală şi competenţa sa;

se manifestă prin inferioritate şi sentimentul de respingere de către ceilalţi;

- dificultatea de a-şi asuma roluri sociale;

- dificultatea de a se realiza – reprezintă inutilitatea şi incapacitatea individului de a finaliza

proiectele propuse;

- neputinţa – care reprezintă percepţia individului asupra lipsei de control asupra unor evenimente

într-o anume situaţie. Ea apare în diverse handicapuri, în tulburări psihice sau în conflict

profesional, eşec sau lipsă de cunoaştere.

INTERVENŢIILE NURSEI:

- culege date despre posibilităţile fizice şi intelectuale ale individului;

- se informează asupra dorinţelor acestuia;

- orientează persoana asupra acelor ativităţi corespunzătoare capacităţilor sale;

- încurajează orice activitate care prezintă interes din partea individului:

- îl stimulează şi îl susţine pentru a menţine performanţa dorită;

- observă orice schimbare în comportamentul pacientului ( depresie, satisfacţie);

- identifică împreună cu pacientul factorii care îl împiedică să se realizeze;

- ajută pacientul să realizeze o percepţie reală a realităţii şi să se integreze într-un colectiv;

- ajută pacientul în recuperarea fizică şi psihică, pentru obţinerea independenţei sau unei

dependenţe parţiale.