7/24/2019 Neuropsihologia Starilor de Veghe

1/3

Starea de veghe (vigila) este starea organismului corespunzatoare unei activitati

nervoase, racterizata de o mare capacitate de receptie, analiza si sinteza a informatiilorgenerate de stimuli internii externi, pe fondul unei reflectivitati crescute si al unui

comportament volitional nuantat avectiv. Starea de veghe constituie premiza si fundalul

necesar desfasurarii activitatii nervoase superioare.

In mentinerea starii de veghe un rol conditional deosebit revine sistemului reticulat

ascendant activator (SRAA) (a se vedea sin euro-anatomo-fiziologia Substantei reticulate

prezentate la curs).

SRAA asigura aferente corticale difuze si nespecifice pe cale talamica si

extratalamica. onusul SRAA este intretinut, pe de o parte, prin colaterale de la caile

senzoriale specifice si, pe de alta parte, de legaturile corticale ! circuite cortico-reticulo-corticale. Ariile corticale ce asigura proiectii reticulate suunt"

- zona senzorio-motorie (post- si precentrala)

- campul frontal al ochiului

- regiunea perieto-occipitala

- prima circumvoluntiunea temporala

- varful lobului temporal

- portiunea mi#locie a girusului cinguli

- circumvoluntiunea superioara de pe fata mediana a lobului frontal.

$e langa acestea, tonusul functional SRAA este realizat si printr-un mechanismautonom, intretinut prin factorii umorali.

Riencefealul si nuclei septali intervin de asemenea in mentinerea starii de veghe

facilitate de reactii afective .

Interventia SRAA in starea de veghe se realizeaza printr-o actiune fazica ! de

trezire si printr-o actiune tonica ! de mentinere a starii de veghe.

Reactia de trezire poate fi declansata prin urmatoarele mecanisme"

a. %xitarea receptorilor periferici sub actiunea stimulilor din mediul incon#urator. In acest

caz formatiunea reticulate este activate in special prin colateralele din cai senzoriale

specifice.b. Activarea formatiunii reticulate prin stimuli interni. In acest caz excitatiile a#ung la

hipotalmusul posterior si de aici in sistemul reticulat. %x" trezirea indusa de foame

c. Activarea formatiunii reticulate prin excitatii corticale. In acest caz, stimuli din mediul

incon#urator au semnificatie motivationala, de ex" auzul numelui, sau plansul copilului,

situatie in care nu intensitatea stimulului conteaza (ca in varianta a.), ci semnificatia ei. $e

7/24/2019 Neuropsihologia Starilor de Veghe

2/3

baza acestui tip de trezire se pot crea reflexe conditionate de trezire.

d. rezirea spontana, facultativa, se produce in abesnta unor excitanti externi sau interni.

Se datoreste cresterii excitabilitatii neuronilor sistemului reticulat pri disparitia &oboselii'

sinaptice, ceea ce determina cresterea activitatii SRAA.

entinerea starii de veghe are ca substrat activitatea tonica a SRAAprintr-o seriede mecanisme de autointretinere"

- ecanismul somato-muscular. Starea de veghe determina o crestere a

activitatiisistemului reticulat descendent facilitator care, prin sistemul eferent al

motoneuronilor gamma, determina cresterea tonusului musculaturii somatice. ipertonia

somatica excita proprioreceptorii musculari, excitatie ce se transmite cailor

proprioceptive ale caror colaterale activeaza SRAA.

- ecanismul neuro-vegetativ. Starea de veghe este eminamente ergotropa ! dominare a

tonusului vegetative simpatico prin activarea hipotalamusului posterior. Aceasta activeaza

direct sistemul reticulat, cat si prin mechanism endocrin medulosuprarenal.- ecanismul cortical. Activitatea corticala crescuta prin circuitul reverberant cortico-

reticulo-cortical realizeaza activitatea sistemului reticulat si mentinerea tonusului cortical

crescut.

- ecanismul endocrin. ecanismul endocrine se realizeaza prin mai multe verigi, dintre

care mai importante sunt" medulosuprarenala si axul hipotalamo-hiopfizar in special prin

vasopresina. Atat adrenalina cat si vasopresina activeaza sistemul reticulat, cat si direct

tonusul cortical.

*u privire la meditatia chimica cu rol in reactia de trezire si mentinere a starii de

veghe, iin formatiunea reticulate au fost differentiate doua sisteme de trezire" adrenergic,cu sediul in tegumentul mezencefalic, ce induce trezire corticala cu reactie motorie si

cholinergic , cu sediul intratalamic si riencefalic, determinand trezire fara reactie motorie.

Aspectul comportamental al starii de veghe este potentat si de un sistem dopaminergic

nigrostrial cu participarea sistemului extrapiramidal.

+a o scoarta cerebrala este hotaratoare in realizarea starii de veghe (decorticarea

suprima starea de veghe), dar aceasta nu este un fenomen pur cortical, ci implica

participarea unor structuri subcorticale reticulate, talamice, centrecefalice.

Sistemul &centrecefalic' reprezinta un ansamblu de formatiuni nervoase

subcorticale (formatiunea reticulate mezencefalica, nuclei talamici nespecifici sihipotalamusul posterior etc.) implicate in determinarea fondului de vigilenta al

constientei.

%lectroencefalografic, starea de veghe la adultii normali se caracterizeaza printr-un

rtim alfa sau beta. $e masura ce activitatea cerebrala este mai intensa, frecventa undelor

este mai mare si iimplicit, amplitudinea lor este mai mica. Starea de veghe fara

7/24/2019 Neuropsihologia Starilor de Veghe

3/3

preocupari, va face sa predomine ritmul alfa, pe cand in timpul unei activitati intelectuale

sau solicitari senzitivo-senzoriale intense, predomina ritmtul beta.

S%

/+0RIA (0I) *RISIA IR%+A

A I S%.I