Naomi Alderman

NE RESUNE

PU

ruffi REKWNE

Traducere din englez5 de

Alina Marc-Ciulacu

STORIAP:.U S

@f

Iar tn ziua $abatului, preolii uor cdnto cdntore pentru ui-itorul ce ua sd.uind, pentru ziua ce ua sdfie cu desdudr;tre

$abat ;i p entru o dihna din uiala u e ;nicd..

Miqna Tami X 7 -4, recitat in timpui slujbei de sAmb6-

t6dimineala

La primui $abat de dupi sirb5toarea Simhat Tor5.., Rav

Krushka era deja atAt de slab qi de palid la fa!I, lncit enoria-

sii iqi qopteau unul altuia ci in ochii lui adAncifi in orbite se

putea intreziri viala de apoi.

Rav Krushka fusese al5"turi de ei in timpul Zilelor Sfin-

te, stituse ln picioare doud ore, cAt durase slujba de la sfAr-

situl postului de Iom Kipur.**, cu toate c5., nu o datd", igi d5-

duse ochii peste cap, ca qi cum ar fi. fost cAt pe ce s5 leqine.

Ba chiar dinluise plin de bucurie cu sulurile Torei in mAini,

a Miqna (Mishna, ,,irrvd!5tur5, repetare"), una dintre cele doui plqh ale Taknudului textcentral al iudaismului rabinic, este o compilatie de opinii 9i dezbateri juridice care stauIa baza dreptuJui religios iudaic. Reprezinta de asemenea o rnetodS. de memorare orali a

discursului rabinic (Wikipedia) (n.t.).

+* Simhat TorA (,,Bucuria Torei") este o sarbitoare iudeici prin care se celebreaze toannaqi se marcheazS incheierea ciclului anual de citire a celor einci cSqli ale lui Moise care

alcltuiesc Tora (Wikipedia) (n.t.).

*** Iom Kipur (,,Ziua ispSqirii") este cea mai mare sarbitoare iudaic6, consideratS. ziua cea

mai insemnata qi mai sfantS din an, in care Dumnezeu a iertat poporul care plciluiseprin idolatrie, qi i-a dAruit Legea (Wikipedia) (nt.).

NESUPUNERE

chiar dac5. numai pentru cAteva minute. Dan acum, ci acelezile sfinte se sfArqiseri, isi pierduse orice urml de v1ag5.. inaceasti zi toridi si sufocanti de septembrie, in timp ce fe-restrele incS.perii erau lnchise, iar frun!ile enoriaqilor eraubrS.zdate de broboane de sudoare, Rav Krushka, sprijinit debralul nepotului siu Dovid, era infofolit intr-un pardesiu delAni. Vocea ii era stins5.. MAinile ii tremurau.

Lucrurile erau cAt se poate de clare. Si erau asa de cevavreme. De c6.teva luni, glasul lui, cAndva Ia fel de intens qi deIimpede precum vinul roqu pentru kiddush., rS.suna acumdogrt, iar uneori se pierdea cu totul intr-o tuse zgomotoasS.ori intr-un acces puternic de icnituri qi gAjAieii. Totuqi eragreu sb crezi intr-o pat5. qtearsd de pe pl5,mAn. Cine puteave-dea o patS? Ce era o pat5.? Enoriaqilor nu Ie venea s5. cread5 cE

pe Rav Krushka l-ar putea da gata o pati - pe eI, dinspre carelumina Torei strilucea atAt de puternic, incAt se simteau lu-minali de prezenfalui.

Zvonurile se rlspAndiserS. in rAndul comunit5lii, trans-mise prin intdlnili intAmplbtoare pe strad5.. Un pneumologde pe Harley Street ii spusese c5..o s5. se facS.bine, cu condiqias5 ia o pauz5. de odihnS. de o lun5.. Un vestit rabin trimisesevorb5. c5, impreuni cu 500 de tineri inv6!5.cei in studiul To-rei, rostea zilnic toat5. Cartea Psalmilorpentru insS.n5.toqirealui Rav Krushka. Se mai spunea c5" Iui Rav i se ficuse cunos-cut, printr-unvis profetic, cum c5. avea s5. triiascS, cAt sd.vadEpus5. piatra de temelie pentru rezidirea Marelui T'emplu dinIerr.salim-

Cu toate acestea, era cu fiecare zi tot mai siibit. S-a aflatdespre sdnS"tatea lui subredS" in intregul Ftrend"on.. qi chiarmai departe. Aqa cum se intAmpl5. in asernenea situalii,

* Kiddush este o rugSeiune sau binecuvAntare iudaici, recitatd asupra unui pa_har de vinchia.r inaintea mesei din ajunul $abatului sau al unei sArbitori mad (n.t.).** Hendon este o suburbie situatS. in estul Londrei (n.t.).

NAOMIALDERMAN

enoriaqi care poate ci mai lipsiser5. in cAte o s6pt5.mAn5. dela sinagogE ori merseseri prin alte p5.r{i, dovedeau acum odevotiune ferventS.. NumS.rul celor care participau la slujbecrestea cu fiecare siptimAn5.. ClS.direa prost incropitS. - ini-!ial, nimic mai mult decAt doui case unite intre ele si fS.cutesA comunice - nu era potrivitS" pentru atAt de mulli oameni.Aerul devenea stS,tut in timpul slujbelor, inS.untru era o c5l-dur5" inibuqitoare qi un miros aproape fetid.

CAliva membri din consiliul sinagogii au sugerat c5 ar tre-bui, poate, organizatS o slujbS" alternativS., pentnr a face fa!E.

numS.rului neobignuit de mare al participanlilor. YitzchakHartog, presedintele consiliului, a respins propunerea. Oa-menii veniseri s5. il vad5. pe Rav, a spus el, aqa c5" aveau sA ilvad5".

Aqa se face c5., de acel $abat din luna Tiqrei., sinagogacra plini. p6n5.la refuz qi toli enoriasii erau mai atenti, dinp6cate, la persoana lui Rav Krushka decAt la rugS.ciunile pe

care Ie indreptau citre Creator. Pe parcursul aceLei diminelil-au urmirit cu ingrijorare. Ce-i drept, Dovid era al5.turi deunchiul lui gi ii tinea siddurul.., sustinAnd"u{ de cotul drept.Dar oamenii iqi qopteau unul altuia c6, poate, prezenta aces-tui birbat era de naturS. s5. ii ingreuneze insS.nS.toqirea luiRav in loc s5. o ajute. Dovid era rabin, nimeni nu nega lucrul5sta, dar nu era Rav. Exista o diferenld subtil5,, c5"ci poli de-veni rabin prin studiu si prin realizS.ri, dar titlul de Rav eraacordat de o comunitate doar unui conducitor preaiubit,Lrnei trumini cSlS"uzitoare, unui lnv5"!at de o neintrecutS" in{e-lepciune. Iar R.av Krushka intrunea toate aceste calitS.ti, fSriputinlH.,*e t5.gad5. Dar vorbise oare Dovid vreodatS. 1n publicori explicase el vreodatb mbiestrit vreo pericopE din Tora sau

{ 'I'isrei este prima 1un5 a anului ecleziastic si a saptea lund a anului civil in ca-lendarulr,braic (n.t.).

"' Siddur este o carte de rugdciuni ordonate pe zile (n.t.).

NIlSUPUNERE

scrisese mecar o carte care sA fie izvor de inspiralie 9i putereasa cum a f6.cut Rav Krushka? Nu, d.e trei ori nu. Dov-id nuavea o infbliqare care si atragd privirea - era scund, chei qi

uqor supraponderal. Dar, mai mult decAt asta, nu avea nimicd.in enfuziasrnul qi inflScirarea lui Rav Krushka. Idiciunuldintre enoriaqi, nici mbcar un eopilaq, nu i s-ar fi adresat we-odatbiui Dovid. Kuperrnan numindu-tr ,,rabin"" El era,,Dovid"

ori cAteod.at6, simplu, ,,nepotul dla al Lui Rav Krushka, osis-

tentul Ela'" Ca sS nu rnai vorbim d.e solia lui! Era clar ci ceva

nu e in reguli cu Esti Kuperman, cb avea o problem5, un ne-

eaz. Dar chestiunile de genui Ssta intrau 1a categoia Tashon

haro - gurile rele - qi nu puteau fi rostite nici micar in qoaptS.

intr-un l5.caE sfAnt precum Casa Dornnului.tn orice caz, tatt erau de aeord cA Dovid nu era un ajutor

potrivit pentru Rav" S-ar fi cuvenit ca acesta s5. aib5. in preaj-

rnb oameni inv5,!a!i, eare sA cunoasci in profunzime T ora, ca-

pabili s5. studieze zi qi noapte qi, ca urrnare, si contracarezedecretutr funest. Ce pbcat, spu"neall unii, cb Rav Krushka nuavea un fiu care sb inve{e in nurne}e iui qi si ii pretrungeasci

astfel viafa. La fel de pdcat, ziceau al$ii, roai in qoaptS, e[ Rav

Krushka nu avea un fiu eare sA devinh rabin cAnd el nu va

nnai fi. Cici cine avea s5 ii ia locul? GAndurile acestea eircula-ser6 iuni fntreg| iar in cSldura tescatS. din sinagog5" c5pbtase-

16 eontururi rnai clare. $i, pe rnisurd ce vlaga se scurgea dinRav, qi Doviddevenea, cu fieeare sbptbmd.n5, unpie mai adus

de spate, de parch ar fi sirnlit curn il apas6 pe umeri greutateaprivirilor alintite asupra lui qi cr:"rn ii zdrobeqte pieptiltr u.ria-

qa dezam[gire pe care le-o provoca" Acurn, in timpu"i siujbei,abia dacb a ridicat de cAteva ori privirea gi nu a rostit niciuncuvAnt, eontinuAnd si intoarcd una dup5 alta paginii* siddtl.-

miui, atent doarla cuvintele rugiciunii.PAn[ ia prAnz, devenise clar pentru toli b6rba]ii prezenli

c5 starea trui Rav Krushka se deteriorase si mai rnr.rlt. $i-au

10 NP"OMIALDERMAN 11

lungit gAturiie de prin coi.turile in care altbdate se aflaserb

lcmineuri qi dulapuri incastrate in perete qi qi-au tras scau-rrcle de plastic ceva mai aproape de el, ca si 1l poati cercetarrrai bine cu privirea, si iqi faci simlit sprijinul. in timpul ru-llirciunii de diminea!5,, qaharit, in incbpere s-a ficut din ce incc rnai cald qi tofi qi-au dat seama ci incepuseri si se lipeas-cir cle scaune din pricina transpiraliei, care trecea prin pan-tllonii de stof5.. Rav Krushka s-a inclinat adAnc in timpuirrroclimului. qi apoi qi-a lndreptat din nou spateie, dar toti auo|rservat cA mAna cu care se apucase de banca din fala lui era

I rl I idi qi tremurAnd.S qi c5. hotS.rArea care i se citea pe chip nu

lrtrlea ascunde grimasa pe care i-o provoca fiecare miqcare.PAnb qi femeile, care asistau la slujbi de sus, din galeria

('l re se intindea pe trei dintre iaturile sdlii, au remarcat, prinot:hiurile paravanului, ci puterile lui Rav Krushka erau pe

:rf irsite. CAnd a fost deschis dulapul sacru unde se pistrea-zri 'fora, sulurile au rS.spAndit o mireasmi intens6 de cedru,('irre a pirut si il insufleleasc5., qi s-a ridicat ln picioare. Dart'ir nd aronul a fost inchis la loc, Rav Krushka s-a aqezat dinrrou, parc5. sub impulsul gravitafiei, qi nu din proprie voin-tii" Si-a pierdut suflul qi s-a pr5buqit in scaun. Pe la mijloculI mgmentului care se citea din Tora, toli enoriaqii ii urm5.reaut'tr sufletutr la gur5" fi.ecare respiralie gAjAiti si greoaie" DacS

rrrr ar fi fost Dovid tingn el, s-ar fi priv5.lit intr-o parte. PAnd"

r,ri f'emeile qi-au dat seama.

l,lsti Kuperman asista ta slujbi din gaieria femeilor. ln fie-r';r rc s5,pt5.mAni i se rezervaun loc de cinste, in primul rAnd,irrrcdiat in spatele draperiei din plas5. De fapt, primui rAndcra intotdeauna gol, chiar qi acum, cAnd era nevoie d.e abso-IrrL toate locuri1e" Femeile stS.teau in rAndurile din spate ale

I lirrglciune de mullumire (n.t.).

NI.]ST'PUNERE

H

galeriei, numai si nu se aseze pe unul dintre locurile dinfaf5.. Sbptimini de s5.pt5.mAn5., Esti stitea singur5., firl sf,

iqi incline gAtul sublire nici micar o datb qi f5,r5. si dea de

lnleles prin weun cuvAnt ori prin vreo privire ci ar fi- observat

locurile goale din dreapta qi din stAnga ei. Se aqezape locul

din primul rAnd pentru ci asta se aqtepta de Ia ea' Era so{ia

tui Dovid. Dovid stbtealAngi Rav. Daci solialui Rav Krushkanu ar fi murit, Esti ar fi stat 1Ang5" ea. CAnd, cu voia Domnu-

lui, aveau si fie binecuvAntali cu copii, aceptiaurrnau s[ stea

al5.turi de ea. in situalia de fa!5., stitea singuri.Mai in spate, in sectcru-l femeilor, nu se vedea absolut ni-

mic din slujb5.. La femeile aqezate pe trocurile acelea nu ajun-geau decAt cAntirile, tot aqa cum in cimbrile din Ceruri ugi-

le se deschid doar in fafa glasurilor inbl{ate in cAntare. Estilnsi putea vedea creqtetele capetelor de dedesubt, acoperite

toate de vArful oval al p5.i5,riei ori de cercul kipei. Cu timpul,p5lS.riile qi kipeie au devenit distinctive pentru ea, fiecare

pati de culoare reprezentAnd o persoanb anume. Era llartog,preqedintele consiliului, bine ficut qi musculos, care piqea

dintr-o parLe in alta chiar qi ln timp ce continuau rugS,ciunile

qi, din cAnd in cAnd, mai schimba o vorb6 cu cAte unul dintreenoriaqi.. Era Levitsky, trezorierul sinagogii, care, in timp ce

se ruga, se legina cu o miqcare nervoasi, pocinitoare. $i maiera qi Kirschbaum, unul dintre administratori, care stiteasprijinit de perete qi alipea mereu, iar apoi se trezea bruscqi tresS,rea. li privea cum merg de colo-colo, cum urci scirilec5.tre bima- gi se intorc la locul lor, cum se ridich qi se aqa-

zh, se leag5.ni uqor in loc, cu un sentiment ciudat de total5d etaqare. tn ristimpuri, cdnd privea in jos, miqcirile dideauimpresiaunui joc pe o tab15. de qah- niqte piese rotunjite care

avanseazb cu un scop, dar fir1 noimi. ln trecut, se surprin-

* intr-o sinagogi, podiumul de pe care se citeqte din Tora (n.t.).

12 NAOMIALDERMAN N I.:SUPUNERE

sese c5.zAnd. intr-un fel de trans5, influenlati de cAntArilebine cunoscute gi de tiparui mereu acelaqi al miqcbrilor dejos, astfei cd abia observa cAnd se termina slujba qi erauimi-tI si constate cA femeile din jur ii urau deja $abat cu bucurie,iar bdrbalii de jos disp5.reau din aria ei vizual5. O dat5 saurle dou6 ori s-a trezlt in ceea ce pbrea a fi o sinagogd goal5,czitAnd si priveascS. in jur, de teamd ci unele dintre femei arfi putut rimAne in spatele ei, s5. quqoteascS..

De acest $abat din luna Tiqrei 1ns5., qi-a pistrat cumpStui.La fel ca toli ceilalfi, s-a ridicat cind sulurile Torei, imbrdca-Lc in catifea regali, au fost duse inapoi, in dulapul lor sacru.I-a fel ca toli ceilalti, a aqteptat ribdStoare ca persoana carecondusese rugiciunea de diminea!5. s5 coboare de pe bima,iar cel care conducea urmS.toarea rugiciune, musaf, si. urce.Asemenea celorlaili, a fost nedumeritb cAnd, cinci minuternai tArziu, rug[ciunea tot nu incepuse. A privit prin ochiuri-lc draperiei, incercAnd sS.vadi ce se lntAmpla jos. A clipit dernai multe ori. La bralul solului ei, silueta adus5 de spate alui Rav Krushka, imbrS.cati in pardesiul negru, se indreptaincet inspre bima.

in trecut, in acest moment al slujbei, le-ar fi vorbit RavKrushka, lesAnd pe marginea pericopei din Tora care tocmaifusese citit6, completatS. cu alte surse, o ieclie compiexd qirninunati. Dar trecuseri multe luni de cAnd nu le mai vor-bise in felul ista. ln aceastd siptimAnS., ca in atAt d.e mul-tc a-ltele de acurn, pe fiecare ioc fusese aqezatS. o copie a uneipredici rnai vechi de-ale lui. Starea nu ii permitea lui RavKrushka si linb o cuvAntare. $i, cu toate acestea, dedesu.bt,in sectorul b5.rbalilor, acesta tocrnai urca cele trei trepte ale.+lrimei. In sinagogi s-a strAnit rurnoare, apoi s-a aqternut ii-nistea. Rav Krushka avea s5le vorbeasci.

Acesta a ridicat mAna, care a ap5.rut, sublire si palidb, dinrnAnecapardesiului. CAnd avorbit, vocea ii era neaqteptat de

puternice. Toati viala fusese un bun orator; oamenii nu tre-

buiau si se chinuie s5. aud[ ce spune.

- O s6vorbesc pufin, a spus el. Nu m5. simt bine' Cu aju-

torul Domnului, o si imi revin.Cei d.in incipere au dat viguros din cap, iar unii chiar au

bitut din palme, dar au fost repede reduqi la ticere , c5"ci apla-

uzele ca la teatru nu aveau ce ciuta intr-o sinagogb"

- Vorbirea, a continuat el. Daci lumea creati ar fl un cAn-

tec, vorbirea ar fi refrenul lui, tema recurenti' Citim in Tora

ci Domnul a ficut lumea prin cuvAnt. Ar fi putut si o aducb

la existen[l prin intenlie. Am putea citi: "$i Dumnezeu s-a

gAndit la lumini, qi a fost luminff'. Dar nu' Ar fi putut si o

fac6 fred,onand. ori ar fi. putut-o a-lcatui din lut modelat cu

mAiniie Lui. Sau ar fi putut s5. ii dea naqtere prin risuflare'Domnul, lmp[ratul nostru, Cel PreasfAnt, binecuvAntat fie

Numele Lui, nu a ficut nimic din toate astea' Pentru a crea

Iumea, El avorbit. ,,$i a zis Dumnezeu: "Si fie iurnin5!"' Si a

fostlumin5.." Precum a spus, aqa a qi fost.

vocea lui Rav Krushka s-a frant qi a fost scuturat de o tuse

violenta, in timp ce din pieptui lui r5.zbatea un harait de boa-

15.. Ciliva birbali au dat si se repeadS- inspre el, dar le-a f5'cut

semn cu mAna s5. rS.mAni ia loeul ior. Sprijinindu-se pe umi-rul lui Dovid, a mai tuqit ascufit de trei ori qi a r5.mas taeut.

Apoi a risuflat anevoie qi avorbit din nou:

- Chiar qi Tora. O carte. Domnul ar ff putut si ne dea un

tablou ori o statuie, o pfldure, o creaturl, o idee in rninlile

noastre care s5. expiice lumea pe care a ficut-o El" Ne-a d'at

ins6. o carte. Cr,:.vinte.

S-a oprit qi a privit prin salb, trecAnd in revistd chipuri-

le tlcute. ln mornentr-1l in care pauza devenise un picu! prea

1ung5, Rav Krushka qi.-a ridicat mAna qi a izbit-o cu zgornot

de pupitru.-- Ce putere extraordinar6 ne-a d"Aruit AtotputernicuL! Si

vorbim, asa cum si Ei vorbeqte. Uimitor! Dintre toate creatu-r i I c de pe fafa p5,mAntului, doar noi puterr vorbi. Ce inseam-r11 acest lucru?

A schilat un zAmbet qi gi-a purtat din nou privirea prinrrrcirpere.

- inseamnS. cb noi d.efinern o f5.r6.m5" din puterea Domnu-I r r i. Cuvintele noastre sunt, intr-un fel, realitate. Ele pot crealu n'ri si Ie pot distruge. Au t5.iq, asemenea unui cufit.

A descris o miqcare iarg5" cu braful, ca Ei cunn ar fi rnAnuit,rrrrasl-.Az6mbit.

- Bineinleles, puterea noastrh nu este puterea Domnului.li.;'r nu uitd.m nici lucrul acesta. Cuvintele noastre sunt rnairrrrrlt decAt rS.suflare fbrb confinut, dar nu sunt Tora. Toracu prinde lumea. Tora este Lurnea. S5. nu uitafi, copiii mei, cdI t rrr l-c cuvintele, toate povegtile noastre nu pot dec3.t, cel mult,r;;i r-.chivaleze cu un comentariu la un singlrrverset din Tora.

Rav Krushka s-a intors cbtre Dovid qi i-a Eoptit cAteva cu-v inte. tmpreun5, cei doi bS.rbati au coborAt de pe bima qi s-aurnt.ors la locurile 1or" Enoriasii stS.teau in ticere. in cele dinr r rrn5., cAntirelui s-a adunat si a inceput rugiciunea musaf.

Cuvintele lui Rav Krushka au avu.t ln mod limpede uninrpact asupra cAntS.refului, care conducea rugS.ciu.nea ca gi('urrr ar fi acordat o atenlie specia-ld. fiecirei litere, fiec5"rei si-l:rbc a fiec5.rui cuvAnt. Vorbea domol, dar lirnpede qi ru. pute-rr,, ca si" curn atunci ar fi auzit prirna datd. cuvintele $i le-ar fipriceput lngelesui"

- Mechatkel chaimb'clzesed., a spus el simplu. El sprijin5"t'tr bun5.tate tot ceea ce e viu. El le diruieste viata rnr*ritorilorcr r nem5,surat6. nnild"

Iinoriaqii au r5.spuns in aeeiaqi fel, iar rdspunsurile Lor aunisunat tot mai linepede, p6.n5" cAnd. vorbeau cu totii intr-unr;i ngur gias, puternic"

NAOMIA-I-DERMAN N I.IIiUPUNERE 15

tn momentul in care I ajuns la kedushah., cAntirelul a in-ceput s[ asude qi paloarea i-a acoperit fa[a.

- Na'aritzecha u eNakdishecha ".. a declamat el.

- Kadosh, kadosh, kadosh, au r6spuns oarnenii' ridicAn-

du-se pe vArful picioarelor, rnulli uqor ame!i!i, poate din pri-

cina c5ldurii. SfAnt, sfAnt, sfAnt este Domnul.

$i chiar in acel rnoment, cAnd toli se ridicaseri pe vArfuri

inspre Atotputernicul, in sal5. a r1sunat o bufniturb, de parc6'

s-ar fi prbbuqit unul dintre falnicii cedri ai Libanului' B5'r-

balii s-au intors si priveascS., iar femeile qi-au intins gAtui'

Enoriaqii l-au vlzut pe Rav Krushka zicAnd intins pe o parte,

lAngi banca pe care stituse. A scos un gearnit prelung, dar

nu dbd.ea niciun semn c5. ar mai miqca, cu exceplia piciorului

stAng, care se zbhteaizbind in banca de lemn, iar loviturilerisunau puternic a gol in toati sinagoga.

Au urmat cAteva clipe de ticere 9i tuturor le bubuiau tAm-

plele din cauza tensiunii.Hartog qi-a venit primui in fire. A alergat inspre Rav im-

pingAndu-l pe Dovid din calea lui. I-a slibit cravata qi i-a apu-

cat de bra!, in timp ce striga:

- Sunali ia ambulanlb qi aduceli niqte pituri!CAteva clipe, ceilalfi bbrbali au pirut a fi buimaci' Cu-

vintele in sine ,,suna!i la ambulanli", rostite in sinagoga

lui Rav Krushka, in zi de $abat, pireau ireale, de parci li se

ceruse o felie de bacon ori o porlie de creveli. DupS un lungmoment, doi b5.rba!i tineri s-au nipustit citre uq5, repezin-

du-se Ia teiefon.Sus, la galerie, Esti Kuperman rim[sese nerniscat5 in pi-

cioare, deqi cAteva femei coborau deja scbrile, sb vadb ce era

de f6.cut.

* Kedushah (insemnand sfinlenie) este o rugeciune rostiti in cadrul celei de-a treia

binecuvanteri din cele noulsprezece care alcituiesc amidah, rugdciunea centrali a

oricArei slujbe iudaice (n.t.).

Esti a privit cum solul ei a apucat mAna lui Rav Krushkar,r i l-a lovit incetiqor peste palmi, ca qi cum ar fi vrut si-l con-

r;olcze pe bitrdn. A observat ci, privit din acel unghi, pirullr ri Dovid era mai rar decAt credea ea. Nu s-a putut abline sir.('nrarce, aproape fbrbintenlie, ci Hartogplecase deja de IAn-

1i;'r [lav, l5sAndu{ in grija medicilor din rAndul enoriaqilor.( ljr acesta ii luase deoparte pe trei sau patru dintre membrii, 'o r r siliului sinagogii qi purtau o disculie. $i-a privit degetele,)rroirse, inctreqtate pe siddur atAt de tare incAt unghiile i se

;rllriserS,detot.Si, pentru o c1ip5., a simlit pe fa!5" aerul stArnit de bitaia

1ir t'oaie aunoraripi de damasc. Aripile fluturAnde pesemne c5.

( ) r r r ) presuraseri, cu miqcSri mai domoale, mai apisate, rotin-, I r r sc si ridicAndu-se intr-un ritm infinit de lent, cici purtau o

1,ov;rri mai mare decAt sufletul unui om bitrAn qi obosit, cu o

; r; r I u pe plimAn. Risuflarea p5.r5,sise inc[perea, iar b5.taia ari-

lrrlor nu mai era decAt o pulsatie din ce in ce mai slab5,.

l,lsli se simleavliguit5., incapabili s[ se miqte. Dovid qi-ar rr licat privirea c5.tre galeria femeilor, inspre iocul ei obignu-rl , rli rr scos un strigit tAnguitor, lnspiimintat:

Esti!Ace asta s-a indepbrtat de balustradi qi s-a intors, luAnd-o

r rn plcticit spre uq5,, pentru a cobori scirile. iqi didea vag sea-

rrr;r cii unele femei o atingeau, c5. intindeau mAna ca s[ o... Si, , rr ringAie? Si o sprijine? Nu era sigur5. $i-a continuat dru-rrrrrl inspre iesire, av0nd in minte doar faptul ci trebuie s5"

;rlccc, ci are ceva de f5.cut.

,'ji de abia cAnd. cobora in fugl scS.rile inspre sectorul bir-Ir;rlilor, i-a trecut prin minte un gAnd - unul deopotrivS. qo-

i.; r n I rii imbucurS"tor, un gAnd de care s-a simlit pe dat5, rugi-nrrl rr. in timp ce gonea pe sciri in jos, paSii ei lineau ritmul.r r I'r"t-'cventa cu care se repeta acelaqi gAnd: dacd aqa stau lu-,'r r rrilc, inseamni ci Ronit o s5.vin5. acasi. Ronit vine acas6.

I

NAOMIALDERMAN 1.il'lillil,tiN URE 17