NeMfMCurs 1 L. D.
-
Upload
rusescu-mary -
Category
Documents
-
view
12 -
download
0
Transcript of NeMfMCurs 1 L. D.
Şef lucrări Dr. Şef lucrări Dr. Liliana DragomirescuLiliana Dragomirescu
CURS 1 Microbiologie clinica
MICROBIOLOGIA CLINICĂ
Disciplină a medicinii de laborator, care trebuie să ofere cât mai rapid şi precis informaţii necesare pentru decizia clinică la un pacient cu boală infecţioasă
VARIETĂŢI DE MICROORGANISME MICROBI ŞI PARAZIŢI
Microorganismele diferă în mod fundamental unele de altele, fiind încadrate în 3 regnuri:
protista procariotae vira
REGNUL PROTISTA CUPRINDE MICROORGANISME A CĂROR CELULE SUNT EVOLUATE, DE TIP EUCARIOT, CU NUCLEU ŞI ORGANITE CELULARE NESPECIFICE CUM SUNT RETICOLUL ENDOPLASMATIC, ERGASTOPLASMA,
MITOCONDRIILE, ETC.
are toate caracterele celulelor evoluatenucleuorganite celulare comunenu are perete celularse divide direct sau prin mitoza
Celula de tip eucariot
PROTISTEPROTISTE
ALGE - microorganisme eucariote, acvatice, fotosintetizante , nu prezintã interes medical cu excepţia agarului
MYCETE – ciuperci microscopice, sunt grupate în 4 clase. Din cele 12.000 de specii, doar 100 de specii sunt de interes medical
▀ PROTOZOARE –FlagelataRhisopodaCiliataSporozoa
nu au nucleu adevărat ci un cromozom haploid format dintr-o moleculã circulară de ADNau perete celular rigidse divid directlipsite de organite celulare comune cu excepţia ribozomilor
Celula de tip procariot
Structura bacteriilor
Regnul Procariotae cuprinde microorganisme cu celule primitive, de tip procariot, lipsite de nucleu adevărat şi de organite celulare nespecifice, dar cu un înveliş suplimentar numit perete celular.
REGNUL VIRA CUPRINDE ENTITĂŢI INFECŢIOASE DE NATURĂ SUBCELULARĂ (ACELULARĂ): VIRUSURILE ŞI VIROIZII.
entităţi infecţioase acelulare, cu parazitism obligatoriu intracelularun singur acid nucleic (ADN sau ARN)inerte în afara celulei gazdăparazitează celula la nivel genetic, deviază metabolismul acesteia în scopul propriei replicări
Structura virusurilor
Viroizii au o structură şi mai simplă, fiind alcătuiţi doar dintr-un acid nucleic cu GM mică. Unii dintre ei produc boli transmisibile la plante. Virusurile şi viroizii alcătuiesc împreună regnul VIRA.
Prionii sunt entităţi infecţioase de dimensiuni foarte mici (5 nm), de natură proteică. Până în prezent există relativ puţine date referitoare la aceşti agenţi, dar se presupune că ei ar constitui cauza unor boli degenerative ale SNC, cum sunt bolile Jacob-Creutzfeld, Kuru, etc.
CARACTERE DIFERENŢIALE ÎNTRE VIRUSURI ŞI BACTERII
Caracter Bacterii Virusuri
Dimensiuni 1–10 μ MO 20–30 nm ME
Structură Celulară – tip procariot
Subcelulară (acelulară)
Conţinutul în ac. nucleici
ADN şi ARN ADN sau ARN
Multiplicare / cultivare
Diviziune directă / pe m. de cultură inerte
Replicate de către cel. gazdă / anim. de lab., CC, OE
Prezenţa enz. metabolice
Sens la AB. uzuale
Da
Da
Nu
Nu
La agenţii infecţioşi microscopici se adaugă paraziţii multicelulari, cum sunt helminţii şi artropodele, cu structură complexă şi cu studiul cărora se ocupă parazitologia.
MORFOLOGIA ŞI STRUCTURA BACTERIILOR
Dimensiunea bacteriilor se exprimă în micrometri (1µ=10-3
mm), fiind cuprinsă între 1-10 µ. Dimensiunea, forma şi aşezarea
bacteriilor se apreciază prin microscopie optică, iar detaliile morfologice şi structurale prin microscopie electronică.
Forma bacteriilor constituie baza clasificării lor.
Formă şi aşezare. În raport cu forma lor deosebim 4 categorii de bacterii:
- rotunde (cocii), - alungite (bacili), - încurbate (spirili, spirochete,
vibrioni) şi - filamentoase (actinomycete).
FORMA BACTERIILOR: 4 FORME DE BAZA
rotundã alungitã încurbatã spiralatã
Aşezarea bacteriilor
COLORAŢIA GRAM
- se colorează frotiul cu cristal violet 1min.- se fixează cu lugol 2 min.- se decolorează cu alcool acetonă- se recolorează cu fuxină 1 min.
Gram negativ = roşu Gram pozitiv =violet
BACTERII GRAM POZITIVE AEROBE
COCI
grămezi – Staphylococcus
lanţuri- streptococi
diplo şi lanţuri - - S. pneumoniae Enterococcus sp.
BACILI
Bacillus sp. Corynebacterium sp. Listeria
monocytogenes Nocardia sp.
BACTERII GRAM NEGATIVE AEROBE
COCI
Moraxella catarrhalis Neisseria
gonorrhoeae Neisseria
meningitidis Haemophilus
influenzae
BACILI
Fam Enterobacteriaceae Escherichia coli,
Enterobacter sp. Citrobacter, Klebsiella sp. Proteus sp., Serratia Salmonella, Shigella,
Yersinia Acinetobacter, Helicobacter Pseudomonas
aeruginosa*
GERMENI ANAEROBI
Deasupra diafragmului
Peptococcus sp. Peptostreptococcus sp. Prevotella Veillonella Actinomyces
Sub diafragm
Clostridium perfringens, tetani, Cl. difficile
Bacteroides fragilis, disastonis, ovatus
Fusobacterium
ALTE BACTERII Bacterii atipice
» Legionella pneumophila» Mycoplasma pneumoniae, M. hominis» Chlamydia pneumoniae, Ch.psittaci, Ch.
trachomatis» Rickettsia
Spirochete» Treponema pallidum (syphilis)» Borrelia burgdorferi (Lyme)
cocii - rotunde, aşezate în grămezi (genul Staphylococcus),
- ovalare, aşezate în lanţuri (genul Streptococcus), - lanceolate, dispuse în diplo ca două flăcări de lumânare (specia Streptococcus pneumoniae)
- reniforme, dispuse ca două boabe de cafea ce se privesc faţă în faţă (genul Neisseria) cu Ø de 0,8 - 1µ;
genul Staphylococcus Streptococcus pyogenes
Neisseria sp.Streptococcus pneumoniae
Streptococcus pneumoniae
NEISSERIA GONORHOEAE /NEISSERIA MENINGITIDIS
bacilii – bacterii cu formă
alungită de bastonaş (dimensiuni 1,5 - 10µ);
Bacillus sp.
Corynebacterium diphteriaeEscherichia coli
BACILLUS ANTHRACIS CLOSTRIDIUM
PERFRINGENS
Clostridium botulinum Clostridium tetani
cocobacilii forme intermediare
între coci şi bacili: - Yersinia pestis, - Bordetella pertussis
-Haemophilus influenzae
Klebsiella sp.
fuzobacterii bacterii fuzospirilare (Fusobacterium sp. +
Treponema vincenti)
vibrionii – bacterii încurbate,
în formă de virgulă (Vibrio cholerae);
spirochetele - bacterii spiralate cu corpul flexibil şi 12-20 de spire (Treponema pallidum), foarte multe spire strânse (Leptospira) sau 2-3 spire (Borrelia);
spirilii - bacterii spiralate cu 1-2 spire rigide (Spirillum volutans);
Treponema pallidum
Leptospira sp.
actinomicetele - bacterii foarte asemănătoare fungilor şi formează filamente au hife lungi şi ramificate care se rup, rezultând forme bacilare (Actinomyces).
ÎNMULŢIREA BACTERIILORÎNMULŢIREA BACTERIILOR Diviziune binară
Gram pozitive - formarea unui sept Gram negative - strangulare directă
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN BACTERIOLOGIE
DG. BACTERIOLOGIC- Izolarea şi identificarea bacteriilor din produsele patologice- recoltarea şi transportul produselor patologice în laborator- izolarea bacteriilor pe medii de cultură- identificarea bacteriilor pe baza caracterelor:
- morfo-tinctoriale- culturale- biochimice- antigenice (r. de aglutinare, precipitare, IF)- toxinogenezei
- testarea sensibilităţii la antibiotice – ANTIBIOGRAMA / ANTIFUNGIGRAMA
Dg. SEROLOGIC – detectarea şi titrarea Ac în serul de cercetat- reacţii Antigen-Anticorp (IF, RFC, aglutinare, precipitare, ELISA, RIA)
CULTIVAREA BACTERIILOR ÎN LABORATOR
Medii lichide Mediile solide
colonii
COLONII IZOLATE
Caractere culturale
VIRUSURI: STRUCTURA DE BAZĂ, OBLIGATORIE, A VIRIONULUI O REPREZINTĂ
Nucleocapsida constituită din: miez (core) de acid nucleic care este, de fapt, genomul viral, protejat de un înveliş proteic numit capsidă
Virusurile formate numai din nucleocapsidă se numesc virusuri neanvelopate.
Virusurile care prezintă pe lângă nucleocapsidă şi un înveliş extern lipoproteic derivat din sistemul membranar al celulei gazdă (peplos sau anvelopă), se numesc virusuri anvelopate.
Genomul viralEste constituit dintr-un singur tip de acid nucleic:
• fie ADN,
• fie ARN
(niciodată ambii), care conţine întreaga informaţie genetică necesară replicării virusului şi care reprezintă suportul infecţiozităţii acestuia.
Molecula acidului nucleic poate fi:
• simplu spiralată (ss) sau dublu spiralată (ds),
• liniară sau circulară,
• continuă sau segmentată.
Capsida viralăEste un înveliş format din numeroase unităţi
proteice numite capsomere = proteine de dimensiuni mici care se autoasamblează în structuri capsomerice mari, iar în final se asamblează sub forma capsidei virale.
Există două tipuri de simetrie a capsidelor: helicoidală, cu aspect tubular sunt
caracteristice ARN virusurilor icosaiedrică, cu aspect sferic sunt
caracteristice ADN virusurilor
Peplosul1. Spiculi de natură glicoproteică :
-hemaglutinina (HA), cu rol în ataşarea virusului de celula gazdă
-neuraminidaza (N), care facilitează pătrunderea virusului în celulă.
2. Factori de fuziune cu funcţie de iniţiere a infecţiei
3. Proteina M (matrix) care căptuşeşte faţa internă a anvelopei
Morfologie
Dimensiune: Virusurile cu importanţă clinică au dimensiuni
cuprinse între 20-30 nm (picornaviridae) până la 300 nm (poxviridae)
Formă:Prin examinare la ME, virionii prezintă o diversitate
de forme: -sferică (V. gripale, V. paragripale, adenovirusurile)-paralelipipedică (poxvirusurile)-de cartuş (v. rabic)-de spermatozoid (bacteriofagul)-de bastonaş (v. mozaicului tutunului)
VIRUSURILE POX
(V.VARIOLIC)Virusurile herpetice
VIRUSUL HIV
Taxonomie. Clasificarea virusurilor
•Familia este desemnată cu sufixul VIRIDAE•Subfamilia este denumită cu sufixul VIRINAE•Genul este denumit cu sufixul VIRUS
REPLICAREA (MULTIPLICAREA VIRALĂ)
Replicarea virusurilor parcurge următoarele etape:
1. Recunoaşterea celulei gazdă
2. Adsorbţia (ataşarea) virusului de celula gazdă
3. Penetrarea virusului în celula gazdă
4. Decapsidarea virusului
5. Sinteza macromoleculară
6. Eliberarea virionilor progeni din celula gazdă
CĂI DE TRANSMITERE ALE VIRUSURILOR ŞI RUTA INFECŢIILOR
Tractul respiratorTractul respirator (ex. virusurile (ex. virusurile gripale şi paragripale)gripale şi paragripale)Tractul gastro-intestinalTractul gastro-intestinal (ex. (ex. virusul poliomelitic, virusul virusul poliomelitic, virusul hepatitei A)hepatitei A)Tractul genito-urinarTractul genito-urinar (ex. virusul (ex. virusul hepatitei B, HIV)hepatitei B, HIV)Calea cutaneo-mucoasăCalea cutaneo-mucoasă (virusul (virusul herpes simplex)herpes simplex)Calea iatrogenăCalea iatrogenă (virusul hepatitei (virusul hepatitei B, HIV, virus citomegalic)B, HIV, virus citomegalic)
INFECŢII PRODUSE DE VIRUSURI ADN
Virusuri de tip ADN
Familia Anvelopa Simetria capsidei
Dimensiune(nm)
Structura ADN Virusuri de importanţă
medicală
Parvoviridae Absentă Icosaedrică 18-26 ss liniar Virus B 19
Papovaviridae Absentă Icosaedrică 45-55 ds circular Papiloma v.Polioma v.
Adenoviridae Absentă Icosaedrică 70-90 ds liniar Adenovirus
Hepadnaviridae Prezentă Icosaedrică 42 ds circular incomplet
HVB
Herpesviridae Prezentă Icosaedrică 100 ds liniar VHS, VZV, citomegalovirus, v. Epstein-Barr, HHV-6, HHV-7, HHV-8
Poxviridae Prezentă Complex 250x300 ds liniar Poxvirusuri, v. vaccinia, smallpox v.
INFECŢII PRODUSE DE VIRUSURI ARN
Virusuri de tip ARN
Familia Anvelopa Simetria capsidei
Dimens.(nm)
Structura ARN Virusuri de importanţă medicală
Picornaviridae Absentă Icosaedrică 25-30 ss liniar nesegmentat + Poliovirus, rhinovirus, HAV
Reoviridae Absentă Icosaedrică 75 ds liniar, ogaviridae10 segmente
Reovirus, Rotavirus, Febra de Colorado
Togaviridae Prezentă Icosaedrică 60-70 ss liniar nesegmentat + v. rubeolic, v. encefalitei equine Western
Flaviviridae Prezentă ? 40-60 ss ARN+ v. febrei galbene, VHC, v. West Nile,
Retroviridae Prezentă Icosaedrică 80-120 ss liniar2 segmente +
HIV 1 şi HIV 2
Coronaviridae Prezentă Helicală 120-160 ss liniar nesegmentat + Coronavirus, SARS
Caliciviridae Absentă Icosaedrică 35-40 ss ARN+ Norovirus
Orthomyxoviridae Prezentă Helical 80-120 ss liniar8 segmente +
v. gripale
Paramyxoviridae Prezentă Helicală 120-250 ss liniar nesegmentat + v. rujeolic, v. urlian, v. paragripale, v. sinciţial respirator
Rhabdoviridae Prezentă Helicală 70x180 ss liniar nesegmentat - v. rabic
Arenaviridae Prezentă Helicală 75x180 ss liniar nesegmentat - v. Lassa, v. coriomeningitei limfocitare
Bunyaviridae Prezentă Helicală 80-120 Ss circular, 3 segmente, -
v. encefalitei de Clifornia, v. febrei hemoragice Crimea-Congo
Filoviridae Prezentă Complex 80x14000 ssARN, - v. Marburg, v. Ebola
Virusuri oncogene
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN VIRUSOLOGIE Dg. Virusologic
- recoltarea produselor patologice-ex. ME, IF- cultivarea: - ouă embrionate de găină
- culturi celulare - animale de experienţă
- identificarea: RFC, r. de neutralizare, r.HAI Dg. Imunologic: evidenţierea şi titrarea Ac.
Specifici antivirali în serul pacientului (ELISA, RIA, IF, RFC, HAI, r. de neutralizare)
FUNGI
Definiţie: microorganisme eucariote răspândite în natură; peste 100.000 specii; 150-200 sunt considerate patogene umane
Clasificare: - dermatofiţi- levuri- mucegaiuri
FUNGI ŞI INFECŢII CAUZATE DE FUNGI
Micoze superficiale la nivelul pielii si a firului de par
Micoze cutanate sau subcutanate cu implicarea unghiilor şi a straturilor profunde ale pielii
Micoze profunde sau sistemice în care sunt implicate organele profunde. Această categorie cuprinde fungii oportunişti la organisme imunocompromise
Tip de infecţe
Micoze superficiale Micoze profunde
EpidermophytonMicrosporumTrichophyton
BlastomycesCandidaCryptococcusHistoplasma
AspergillusCoccidioidesParacoccidioides
INFECŢII FUNGICE LA OMInfecţii fungice de interes medical
Tip Localizare Denumirea infecţiei Microorganism Creştere
Superficial Păr, strat mort cutanat
Ptiriasis versicolor, tinea nigra, pedra
Trichosporon, Malassezia, Exophiala
Y (ciuperci)/F(filamente)
Cutanat Epidermă, păr, unghii
Tinea Microsporum, Trichophyton, Epidermophyton
F
Subcutanat Derm, subcutan Spirotrichosis, micetoma
Sporothrix Y, F
Sistemic Organismul integral
Coccidioidomicoze, histoplasmoze, blastomicoze, paracoccioidomicoze
Coccidioides, Histoplasma, Blastomices, Paracoccidioides
EndosporiYYY
oprortunistic Organismul integral
Cryptococcosis, candidoze, aspergiloze, pn. pneumocistică
CryptococcusCandida,Aspergillus,P. carinii
YYF
Frotiu efectuat din cultură de pe mediul Sabouraud : Candida albicans-coloraţie Gram
Candida albicans Sabouraud
Chromagar® - Candida spp.
A) C. albicans (verde) B) C. glabrata (violet)
C) C. tropicalis (albastru)
D) C. krussei (roz)
PROTOZOARE – PREZENŢA LOR ÎN ORGANISMUL
UMAN
Protozoarele infectează ţesuturile organismului şi diferite organe ca:- paraziţi intracelulari în variate celule ale oraganismului (hematii, macrofage, celule epiteliale, creier, muşchi)- paraziţi extracelulari în sânge, intestine şi tract uro-genital
CLASA FAMILIA GENUL SPECIA
RIZOPODA Entamoibidae EntamoebaE. histolyticaE. coliE.gingivalisE. hartmanni
FLAGELATA
Trypanosomidae
TrypanosomaT. gambienseT. rhodesienseT. mexicana
LeishmaniaL. donovaniL. tropicaL.brasiliensisL. mexicana
Trichomonadidae ThricomonasT. gambienseT. tenaxT. hominis
Hexamitidae Giardia G. duodenalis (G. lamblia)
CILIATA Trichostomatina Balantidium B. coli
SPOROZOA
Eucoccidiida Eimeriina Toxoplasma gondiiCryptosporidium parvum
Plasmodidae PlasmodiumP. vivax,P. malariaeP. falciparumP. ovale
Incertă Pneumocystis cariniiBlastocystis hominis
CLASIFICAREA PROTOZOARELOR
SUBÂNCRENGĂTURA CLASA FAMILIA GENUL SPECIA
PLATHELMINTHES
TREMATODA
Echinostomatidae Fasciola F. hepatica
Dicrocoelidae Dicrocelium D dendriticum
Schistosomatidae SchistosomaS. mansoniS. japonicumS. intercalatumS. haematobium
CESTOIDAE
Taeniidae Taenia T. soliumT. saginata
Echinococcus E. granulosusE. multilocularis
Hymenolepididae Hymenolepis H. nanaH. diminuta
NEMATHELMINTHES SECERNENTEA
AscarididaeAscaris A. lumbricoides
Toxocara T. canisT. cati
Oxyuridae Enterobius E. vermicularis
Trichuris T. trichiura
Trichinellidae Trichinella T. spiralis
Ancylostomatidae Ancylostoma A.duodenale
Rhabditidae Strongyloides S. stercoralis
CLASIFICAREA PROTOZOARELOR
PROTOZOARE DE INTERES MEDICAL: CĂI DE TRANSMITERE ŞI INFECŢIE
Protozoare de importanţă medicală
Localizare Specie Transmitere Afecţiune
Tract intestinal Entamoeba histolytica,Giardia lamblia,Cryptosoridium sp.,Cyclospora cayetanensis,Microsporidia
Ingestia alimentelor ce conţin chişti
Amoebiază,Lambliază,Criptosporidiază,Ciclosporiază,Microsporiază
Tract uro-genital Trichomonas vaginalis Sexual Tricomoniază
Sânge şi şesuturi Trypanosoma sp. T. cruziT. gambiense
CăpuşaMusca tsetse
Tripanosomiază,Boala somnului
Leishmania sp.L. donovaniiL. tropica, L. mexicana,L. braziliensis
Purice de nisipPurice de nisip
leishmanioza visceralăleishmanioza cutanatăleishmanioza mucoasă
Plasmodium sp.P. vivax, P. ovale, P. malariaeP. falciparum
Ţânţar anopheleŢânţar anophele
MalariaMalaria
Toxoplasma gondii Ingestia chistelor din carne crudă,Contact cu solul contaminat cu fecale de pisică
Toxoplasmoza
Nutriţia:- speciile intracelulare se hrănesc cu citoplasma celulei gazde- speciile extracelulare se hrănesc:
• direct• ingestia celulei gazde
Reproducerea: - ciclul asexuat în organismul gazdă (diviziune binară sau multiplă – parcurgând mai multe stadii)- ciclul sexuat e prezent în artropodul vector (excepţie: Cryptosporidium – reproducerea în gazda umană atât ciclul asexuat cât şi cel sexuat)
HELMINŢI
Transmiterea viermilor la om se face în 4 moduri:- prin ouă sau larve infectate pe cale fecal-orală,- larve infectate în ţesutul unei alte gazde;- penetrarea tegumenului de către larve,- prin muşcătura unei insecte vectoare
INFECŢII UMANE CU HELMINŢI, CĂI DE TRANSMITERE, LOCALIZARE
Infecţii umane cu CESTODE
Specie Transmitere Alte gazde Localizare la om
Viermi adulţi
Taenia saginataTaenia soliumDiphyliobothrium latum
Larve în carne de vităLarve în carne de porcLarve în carne de peşte
- -mamifere ce se hrănesc
cu peşte
IntestinIntestinIntestin
Hymenolepsis nana Ouă sau larve în gândaci rozătoare intestin
Hymenolepsis diminutaDipylidium caninum
Larve în insecteLarve în muşte
Şobolani, şoareciCâini, pisici
IntestinIntestin
Larve
Taenia solium(cisticercoză)
Ouă în alimente sau apa contaminate cu fecale umane
Porci Creier, ochi
Echinococcus granulosus(chist hidatic)
Ouă transmise de câini Oi Ficat, plămâni, creier
Echinococcus multilocularis
Ouă transmise de carnivore Rozătoare Ficat
Taenia multiceps Ouă transmise de câini Oi Creier, ochi, ţesut sc
Infecţii umane cu TREMATODE
Specie Transmitere Localizare la om
Schistosoma haematobiumSchistosoma japonicumSchistosoma mansoni
Larvele care penetrează tegumentul
vase sanguine ale vezicii vase sanguine ale intestinuluivase sanguine ale intestinului
Clonorchis sinensis Ingestia de peşte infestat cu larve
Ficat
Fasciola hepatica Ingestia de legume contaminate cu larve
Ficat
Paragonimus westermani Ingestia de crabi infestaţi cu larve
plămâni
Infecţii umane cu NEMATODE
Specie Transmitere Localizare la om
Transmitere interpersonală (om –om)
Ascaris lumbricoides Ingestie de ouă Intestin subţire
Enterobius vermicularis
Ingestia de ouă Intestin gros
Ancylostoma duodenaleNecator americanus
Larvele penetrează pielea Intestin subţireIntestin subţire
Strongyloides stercoralis
Larvele penetrează pielea, autoinfectare
Intestin subţire (adult)Ţesuturi (larve)
Trichuris trichiura Ingestia de ouă Intestin gros
Transmiterea interpersonală prin artropode
Brugia malayi Muşcătura ţânţarpurtătoare de larve
Limfă (adult)Sânge (larve)
Onchocerca volvului Muşcătura muştei Simulium purtătoare de larve
Piele (larve, adult)Sânge (larve)
Zoonoze transmise de animale
Trichinella spiralis Ingestia larvelor de porc, animale sălbatice
Intestin subţire (adult)Larve (muşchi)
Toxocara canis Ingestia ouălor tranmise de câine
Ţesuturi, SNC (larve)
Clasificarea nematodelor:
- forme mature în tractul gastro-intestinal (ex. Ascaris, Trichinella, Strongyloides, Trichuris) - forme mature în ţesuturi profunde (ex. filaria)
ARTROPODE
Cauzează infecţii la om:- direct prin înţepătură- indirect ca vector transmiţând infecţia
Exemple: purici, păduchi, căpuşe, ţânţari, muşte.
INFECŢII TRANSMISE DE ARTROPODEInfecţii transmise prin artropode
Agentul infecţios Infecţie Artropod vector
Virusuri: Arbovirusuri Febra galbenă
EncefalităFebra hemoragică
ŢânţarŢânţar, căpuşăCăpuşă, ţânţar
Bacterii:Yersinia pestisBorrelia recurrentisBorrelia burgdorrferi
Pesta (ciuma)Febra recurentă Boala Lyme
PuriceCăpuşacăpuşa
Protozoare:Trypanosoma cruziPlasmodium sp.Leishmania sp.
Tripanosomiaza americanăMalariaLeishmanioza
...........Ţânţar........
Viermi:Wuchereria and BrugiaOnchocera
Filarioza limfaticăOnchocerciaza
ŢânţariMusca Simulium
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL PARAZITOZELOR
Dg.COPROPARAZITOLOGIC- ex. macroscopic-ex. microscopic:
- preparat direct în SF şi lugol- preparat în strat gras (metoda Kato-
Miura)- preparat după concentrarea
elementelor parazitare- preparat permanent colorat (met.
Tricrom, hematoxilină ferică şi Ziehl Neelsen)- Cultivare: m. Loeffler, m.TTY-SB, TTP-S, NNN
Dg.IMUNOLOGIC