Neculai Isac apare în două ipostaze ca personaj

1
Neculai Isac apare în două ipostaze ca personaj: de om tânăr şide om matur. De fiecare dată este caracterizat atât direct cât şiindirect. Este construit ca personaj complex romantic, rotund.Portretul fizic al noului oaspete,facut de un naratorobiectiv,impleteste mijloacele de caracterizare deoarece contine atatreferinte directe: “om ajuns la carunteta” “ce arata inca frumuseta sibarbatie” ,cat si derivate,din vestimentatie si atitudine,care dau indiciidespre starea lui materiala superioara cat si despre trasaturilemorale :”sta drept in sa”, “purta ciubote de iuft cu tureci nalte s’un ilicde postav civit cu nasturi rotunzi de argint . Pe umeri, tinuta numa intr-un lantujel atarna o blanita cu guler de jder. Avea torba de pielegalbena la sold si pistoale la colburi.[…]desi ochiul drept stins si inchisii dadea ceva trist si straniu”.Astfel avem ingredintele- cheie ale personalitatii lui Isac: ochiulstins, motiv de curiozitate in ceea ce priveste imprejurarile in care s-apetrecut nenorocirea care l-a marcat pentru toata viata, pistoalele,simbol al firii sale curajoase si razboinice si bunastarea afisata aproapeostentativ.In reintalnirea cu comisul Ionita, vechi prieten, releva si o altaparte a caracterului sau :cea sensibila .El se autocaracterizeaza ca o persoana sociabila “mie mi-aplacut sa beau vinul cu tovarasii” “imi sunteti toti ca niste frati”, fiindintotdeauna acceptat de cei de la han si considerat “om cum ne placenoua”.Din cuvintele lui se observă că se simte vinovat deoarece nu areuşit să împiedica moartea tinerei fete. Acesta foloseşte cuvinte durepentru a se autocaracteriza: „Eram un om buiac şi ticălos. Omnevrednic nu pot să spun c-am fost. Aveam oi şi imaşuri şi neguţamtoamna vinuri; dar îmi erau dragi ochii negri, şi pentru ei călcam multehotare.” De asemenea, se vede că sufleteşte a rămas conectat lalumea de odinioară, dovadă forţa expresivă a istorisirii sale.Sensibilitatea eroului este relevata in atitudinea acestuia fata detigancusa; gesturile marunte: “o invelii in contanas caci tremura, iimangaiai ochii” dau masura masculinitatii sale protectoare, pastrate siacum fata de fiintele feminine gingase precum Ancuta pe care “oprinse de mana”. Atentia pe care el i-o acorda fetei, modul in care i seadreseaza: ”esti frumoasa ca o duducuta” atesta o crestere aleasa, siaprecierea calitatilor feminine indiferent de statutul social, dau, de fapt,masura propriei persoane, fac din el un cavaler.Derivata din meseria sa (capitan de mazili), vitejia , calitateabsolut necesara oricarui barbat, este demostrata in confruntarea cutiganii care il atrasesera in cursa si vroiau sa il jefuiasca. Pierdereavederii unui ochi l-a făcut mai capabil să înţeleagă trecutul; eroul devine din „văzător” nu orb, ci vizionar, având puterea de a judeca maiprofund întâmplările vieţii.Ca tânăr, este aventuros, naiv, nesăbuit. Se angajează într-o idilăromantică fără să ţină seama de viaţa tinerei fete. Rezultă o anume superficialitate în felul cum înţelege dragostea.

Transcript of Neculai Isac apare în două ipostaze ca personaj

Page 1: Neculai Isac apare în două ipostaze ca personaj

Neculai Isac apare în două ipostaze ca personaj: de om tânăr şide om matur. De fiecare dată este caracterizat atât direct cât şiindirect. Este construit ca personaj complex romantic, rotund.Portretul fizic al noului oaspete,facut de un naratorobiectiv,impleteste mijloacele de caracterizare deoarece contine atatreferinte directe: “om ajuns la carunteta” “ce arata inca frumuseta sibarbatie” ,cat si derivate,din vestimentatie si atitudine,care dau indiciidespre starea lui materiala superioara cat si despre trasaturilemorale :”sta drept in sa”, “purta ciubote de iuft cu tureci nalte s’un ilicde postav civit cu nasturi rotunzi de argint . Pe umeri, tinuta numa intr-un lantujel atarna o blanita cu guler de jder. Avea torba de pielegalbena la sold si pistoale la colburi.[…]desi ochiul drept stins si inchisii dadea ceva trist si straniu”.Astfel avem ingredintele-cheie ale personalitatii lui Isac: ochiulstins, motiv de curiozitate in ceea ce priveste imprejurarile in care s-apetrecut nenorocirea care l-a marcat pentru toata viata, pistoalele,simbol al firii sale curajoase si razboinice si bunastarea afisata aproapeostentativ.In reintalnirea cu comisul Ionita, vechi prieten, releva si o altaparte a caracterului sau :cea sensibila .El se autocaracterizeaza ca o persoana sociabila “mie mi-aplacut sa beau vinul cu tovarasii” “imi sunteti toti ca niste frati”, fiindintotdeauna acceptat de cei de la han si considerat “om cum ne placenoua”.Din cuvintele lui se observă că se simte vinovat deoarece nu areuşit să împiedica moartea tinerei fete. Acesta foloseşte cuvinte durepentru a se autocaracteriza: „Eram un om buiac şi ticălos. Omnevrednic nu pot să spun c-am fost. Aveam oi şi imaşuri şi neguţamtoamna vinuri; dar îmi erau dragi ochii negri, şi pentru ei călcam multehotare.” De asemenea, se vede că sufleteşte a rămas conectat lalumea de odinioară, dovadă forţa expresivă a istorisirii sale.Sensibilitatea eroului este relevata in atitudinea acestuia fata detigancusa; gesturile marunte: “o invelii in contanas caci tremura, iimangaiai ochii” dau masura masculinitatii sale protectoare, pastrate siacum fata de fiintele feminine gingase precum Ancuta pe care “oprinse de mana”. Atentia pe care el i-o acorda fetei, modul in care i seadreseaza: ”esti frumoasa ca o duducuta” atesta o crestere aleasa, siaprecierea calitatilor feminine indiferent de statutul social, dau, de fapt,masura propriei persoane, fac din el un cavaler.Derivata din meseria sa (capitan de mazili), vitejia , calitateabsolut necesara oricarui barbat, este demostrata in confruntarea cutiganii care il atrasesera in cursa si vroiau sa il jefuiasca. Pierdereavederii unui ochi l-a făcut mai capabil să înţeleagă trecutul; eroul

 devine din „văzător” nu orb, ci vizionar, având puterea de a judeca maiprofund întâmplările vieţii.Ca tânăr, este aventuros, naiv, nesăbuit. Se angajează într-o idilăromantică fără să ţină seama de viaţa tinerei fete. Rezultă o anume superficialitate în felul cum înţelege dragostea.