IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE...

30
Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT 1 UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTE BUCUREŞTI 2007 IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂ TEZĂ DE DOCTORAT- REZUMAT Doctorand lect.univ. Dup Reka Krisztina Conducător ştiinţific Prof.univ.Dr.Mihail Mănescu

Transcript of IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE...

Page 1: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

1

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTE BUCUREŞTI 2007

IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI

ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂ

TEZĂ DE DOCTORAT- REZUMAT

Doctorand

lect.univ. Dup Reka Krisztina

Conducător ştiinţific

Prof.univ.Dr.Mihail Mănescu

Page 2: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

2

CUPRINS

MOTIVAŢIA DEMERSULUI PLASTIC PAGINA 6-18

CAPITOLUL I

PRINCIPALELE ELEMENTE STILISTICE ALE GNOZEI

PAGINA 19-37

• MISTERELE

• MITUL

• ELEMENTUL DUALIST

• ELEMENTUL FEMININ

CAPITOLUL II

SINAPSELE DUALISTE ALE CREŞTINISMULUI

PAGINA 38-127

• SURSELE CREŞTINISMULUI

• APOCRIFELE

• PATRISTICA

• SCOLASTICA

• EREZIILE MEDIEVALE

• CATARII

• INCHIZIŢIA

• RENAŞTEREA ŞI ERMETISMUL

• TEME „INDIVI-DUALISTE”

• TEMA FEMEII

• MADONELE NEGRE

Page 3: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

3

• TEMA PĂCATULUI

• SEXUALITATEA SACRĂ

• EROS ŞI MAGIE

CAPITOLUL III

MĂRTURII PLASTICE ALE SUBLIMĂRII ZEIŢEI ÎN MAMĂ

CELESTĂ

PAGINA 128-169

• ORIGINILE

• MAMA GLIE

• TEMA MARIANĂ

• PARALELA EVA-MARIA

CAPITOLUL IV

VIZIUNE PERSONALĂ. PROIECTUL „DISCIPLINA ARCANI”

OBLIGAŢIA PĂSTRĂRII SECRETELOR.

PAGINA 170-203

• PÂINEA-PANEM NOSTRUM...

• PĂCATUL-SED LIBERA NOS A MALO...,

CAPITOLUL V

„ARCANA VIRGO”. COMENTARIU PLASTIC DESPRE

ROLUL ŞI SENSUL DESACRALIZĂRII ÎN SCULPTURA

POSTMODERNISTĂ.

PAGINA 204-233

• CE ESTE DE FAPT POSTMODERNISMUL?

• SACRUL

Page 4: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

4

• OUL

• PÂINEA

• CORPUL

• SOPHIA/MARIA

• FĂURARI ŞI ALCHIMIŞTI

CONCLUZII PAGINA 234-247

CURRICULUM VITAE PAGINA 248-249

GLOSSAR PAGINA 250-251

BIBLIOGRAFIE PAGINA 252-255

Page 5: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

5

GLOSAR

acroamatic, transmis pe cale orală

androgin, hermafrodit, fiinţă fabuloasă din motilogia greacă,

jumătate femeie, jumătate bărbat

apocrife, scriere religioasă nerecunoscută azi într celelalte

apofatic, care evidenţiază existenţa unui raport printr-o

afirmaţie sau o negaţie cu privire la ceva

arcan,-e taină, secret

canon, regulă, dogmă bisericească; tipici.

cateheză, instruire religioasă prin întrebări şi răspunsuri

dualism, concepţie filozofică conform căreia la baza

existenţei stau două principii opuse şi ireductibile: materi şi

spiritul, corpul şi sufletul, binele şi răul, etc.

ermetism, caracterul de neînţeles al unei opere, lucrări

teoretice, caracterul secret al unei doctrine.

eshatologie, totalitatea concepţiilor religioase care se referă

la destinele finale ale omenirii

exegeză, interpretare, comentare, explicare istorică şi

filologică a unui text literar, religios, juridic

gnoză , grecescul gnozis-cunoaştere bazată pe raţiune

imuabilitate, calitatea a ceea ce este imuabil; permanenţă,

fixitate, imutabilitate

monism, concepţie filosofică potrivit căreia la baza tuturor

fenomenelor lumii s-ar afla un singur principiu, fie material,

fie spiritual;

ontologie, ramură a filozofiei care studiază trăsăturile

generale ale existenţei

Page 6: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

6

sinapse, punct de contact între doi neuroni, la nivelul căruia

se face transmiterea influxului nervos de la o celulă nervoasă

la alta

sinoptic, care este întocmit astfel încât permite o privire

generală asupra tuturor părţilor componente

sincretism, îmbinare de elemente eterogene aparţinând

unor arte diferite (literatură, muzică, dans etc.),

caracteristică folclorului şi mai ales fazelor primitive de

dezvoltare a culturii, când diferitele arte nu erau încă

diferenţiate.

semantică, ramură a lingvisticii care se ocupă cu studierea

sensurilor cuvintelor şi a evoluţiei acestor sensuri;

semasiologie, semantism

Page 7: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

7

REZUMAT „ În adevăr, văd dublu ochii mei,

Şi dubla viziune este mereu în ei

În ochiu-mi dinlăuntru e un bătrân cărunt;

În ochiu-mi de afară, un spin în calea mea

William Blake

Fără să mă consider în măsură să abordez la nivel ştiinţific

tema acestei teze, am ales gnozele dualiste pentru un demers

plastic, deoarece mă fascinează viziunea lor inedită asupra

dogmelor creştine. Ţin să precizez că apropierea mea de conceptele

religioase şi filosofice folosite în continuare sunt doar punctul de

vedere al unui laic.

Care este legătura dintre filosofie şi sculptură, respectiv gnoză

şi postmodernism? Gnoza este revelarea unei „istorii secrete”

pentru cei neiniţiaţi, despre originea lumii, originea răului, şi

despre dualism. A avea gnoză poate desemna starea prin care ni se

arată răspunsurile la întrebări ontologice pe care ni le punem cu

toţii de-a lungul vieţii.

Mişcarea numită gnosticism s-a constituit încă din secolul

întâi şi are ca particularitate invocarea tradiţiei. Pe noi ne va

interesa gnosticismul prin relaţia sa specială cu creştinismul şi

faptul că este de fapt chiar o „complementară” al acestuia. Pe

parcursul tezei vom afla împreună cum se infiltrează elementele

gnostice în tezele teologice, cultură, simbolismul creştin sau cel

ermetic, etc. Practic, în toate straturile filosofice, religioase şi

culturale ale umanităţii.

În ceea ce priveşte curentul religios, respectiv sistemul de

valori morale şi culturale care este generat de creştinism în lumea

occidentală, ea va fi negreşit întreţesut de elementele acestui

Page 8: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

8

sincretism religios straniu. Interesant din punctul nostru de vedere

este faptul că în Evanghelii (de exemplu) se vorbeşte în pilde,

pentru a nu fi înţeles decât de cei „ cărora le e dat să ştie tainele

împărăţiei lui Dumnezeu”. Celor salvaţi prin minuni după vindecare

li se spune să tacă. Celor înviaţi prin minune li se spune de

asemenea să tacă. Se impune tăcere chiar ucenicilor. Acest fapt

denotă clar o figură de stil a unei religii de mistere, iar păstrarea

secretului este element tipic gnosticist. Cele trei Evanghelii, ale lui Matei, Marcu şi Luca relatează în

fond aceleaşi fapte. Pildele, minunile, relatările au fost atât de

asemănătoare încât ele au fost numite Evaghelii sinoptice pentru a

arăta că trebuie considerate împreună. Cu toate acestea ele sunt în

fond trei texte complet diferite. Pentru a justifica acest fapt,

Biserica a introdus explicaţia datorită căreia aceste evanghelii ar fi

replici ai unei protoevanghelii care s-a pierdut.

În sfârşit dar nu din urmă cea mai interesantă Evanghelie după

mine este cea al Sfântului Ioan, numită şi Evanghelia Cuvântului.

Aceasta este într-adevăr diferită şi prin faptul, că ea este mai mult

una doctrinară, deoarece nu va relata nici pilde, nici vindecări, nici

alte minuni. Încă din primele momente Mesia este declarat

cuvântul lui Dumnezeu. („La început era Cuvântul şi Cuvântul era

la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul”). Sublinierea importanţei

Cuvântului este un element care se regăseşte şi în cultura

postmodernă prin primordialitatea Textului, iar în arta

conceptuală nu există practic nici o rezolvare totală fără adaos

textual.

Dacă în tradiţia primelor scrieri răzbat deja semnele

gnosticismului, nu ne va mira, cum şi la ceilalţi părinţi ai bisericii

timpurii vor apărea asemenea idei, chiar dacă unii se vor apropia

de ele doar pentru a le combate.

Page 9: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

9

De ce Postmodernism ?

Pentru că şi postmodernismul este o negare, negarea

realismului, a mimetismului. Opoziţia expresiei cu ilustrarea, a

tărâmului culturii moderne cu cel al tradiţiei.

Foarte interesant şi relevant din acest punct de vedere mi se

pare lucrarea „Erezie şi logos”1, o colecţie de eseuri scrise de

teologi tineri care încearcă să definească relaţia dintre logosul

creştin şi cel postmodern. Această culegere de eseuri este de fapt o

reactualizare a gândirii protocreştine în viziunea secolului XXI.

„Nostalgia după limbajul adamic ca mediu de comuniune cu

realitatea creată au împins minţile gânditorilor de-a lungul secolelor

în cele mai diverse direcţii. ... Din punct de vedere etimologic,

„apofantic” vine din limba greacă şi înseamnă „negare”. Teologia

apofantică mai mult decât anti-antropomorfism, este folosirea

sistematică a „căii negării” (Via Negativa) în discursul despre

Dumnezeu.

Clement din Alexandria în lucarea sa Stromata prezintă o

concepţie foarte interesantă despre limbaj. Teoria lui Clement vede

conceptele (noemata) ca fiind identice în minţile tuturor oamenilor,

întrucât ele sunt asemănarea lucrurilor care există. De aceea el

afirmă că gândirea este aceeaşi în toate culturile. Limba în schimb

diferă de la o cultură la alta, fiind doar un set de simboluri (symbola)

pentru conceptele gândirii.

Dacă procesele gândirii păstrează o oarecare corespondenţă

cu obiectele gândirii, legătura dintre limbaj şi concepte şi, în cele din

urmă dintre limbaj şi realitate, nu este decât „simbolică”. Clement

1 N.S. LANE, D. BULZAN, S. ROGOBETE, R.W. STOTT. „ Erezie şi Logos”, Edit. Anasatasia, Bucureşti, 1996

Page 10: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

10

subliniază importanţa tăcerii în procesul cunoaşterii. Închinarea

înaintea lui Dumnezeu trebuie să aibă loc în tăcere, într-o

contemplare mentală, fără vorbe.( Stromata VII, 1, 23.)

Vom vedea cum unele dintre temele areopagite, cum ar fi

întunericul, absenţa în sens ontologic, folosirea limbajului împotriva

structurii normale, înclinaţia spre contradicţie, reapar în discursul

postmodernismului.”2

Postmodernismul rămâne un fenomen al culturii

contemporane încă neevaluat în întregime. Rămâne de văzut dacă

ceea ce numim astăzi „postmodernism” este într-adevăr o ruptură

majoră cu proiectul luminilor sau doar răbufnirea nemulţumirii

faţă de tendinţa totalizantă a modernismului, ori o expresie a

pornirii moderne împotriva vechiului şi în favoarea a tot ce este

nou şi revoluţionar.

Termenul de „postmodern” a ajuns să se refere la o serie de

tendinţe manifestate în domenii ca arta , arhitectura, literatura,

filosofia. Dacă în artă şi arhitectură una din manifestările

postmoderne este mozaicul stilurilor şi sinteza dintre recuperare şi

originalitate, în filosofie marca este o accentuată întoarcere spre

limbaj. De remarcat una dintre trăsăturile postmodernismului,

semnalată de David Tracy, trăsătură care explică interesul

postmodern pentru tradiţia mistică şi apofantică. Aceasta este

inclinaţia spre marginal, spre exclus. Opoziţia ia forma actului de

rezistenţă. Postmodernii luptă să scrie „O istorie a prezentului ... în

aşa fel încât ceea ce fusese uitat, acel ”celălalt”; reprimat al tradiţiei

moderne - istericii, nebunii, nonconformiştii, misticii, artiştii de

avangardă- este lăsat să vorbească şi prin aceasta să descompună

un prezent modern lipsit de conţinut.”

2 N.S. LANE, D. BULZAN, S. ROGOBETE, R.W. STOTT. „ Erezie şi Logos”, Edit. Anasatasia, Bucureşti, 1996

Page 11: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

11

Este surprinzător câte lucrări se publică astăzi despre

mistică, fie ea mistica dragostei sau cea apofantică, semn că

spiritul postmodern vrea s-o recupereze sau că se regăseşte în ea.

Simt nevoia să subliniez faptul că aceste teme mă preocupă

de multă vreme. În lucrare voi atinge numeroase idei care sunt

momentan foarte vehiculate, chiar mediatizate având o vădită

tentă eretică. Însă spre deosebire de acestea, ceea ce caut eu este

un demers plastic inedit (şi nu doar prin particularitatea temei

alese). Am fost crescută după rigorile catehismului romano–catolic,

iar motivele alese îmi sunt cât se poate de familiare. Ele fac parte

din cultura din care provin.

Folosesc elementele din religia pe care o practic cu libertatea

creatorului şi îmi asum acest lucru, precum şi rezultatele, chiar

dacă în unele aspecte ele sfidează anumite limite.

Aventura gnoseologică pe care o traversează omul modern,

aceea de a ieşi din tiparele şi categoriile logice şi de a accede la o

formă superioară de cunoaştere, paralogică, este asimilarea

schemelor arhaice de instalare în „ adevărata cunoaştere”.

Cuvântul grecesc „gnozis” semnifică cunoaşterea unui mister

de către iniţiaţi. Gnosticismul are două aspecte majore: 1. e vorba

despre o doctrină dualistă după care divinitatea (bună) stă

deoparte de materia independentă (rea), pe care a creat-o. 2. E o

doctrină care salvează sufletele şi le ajută să se desprindă de

închisoarea trupului.

Ce susţine de fapt această „cunoaştere” ?

Lumea a fost făcută de un Demiurg, nu de Dumnezeu, prin acesta

se motivează imperfecţiunile lumii create, printre care şi existenţa

Răului. Spiritul este prizonierul materiei iar crearea lumii

materiale este rezultatul unei decăderi. În genere demiurgul

creator este Dumnezeul din Vechiul Testament, iar spiritul uman

Formatted: Font: Bookman OldStyle, 9 pt

Page 12: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

12

face parte din Fiinţa Supremă (pars divinae substantia). Scopul

oamenilor trebuie să fie revenirea lor în această ipostază (pleromă)

prin gnoză.

Teza cuprinde următoarele capitole:

I. PRINCIPALELE ELEMENTE STILISTICE ALE GNOZEI

II. SINAPSELE DUALISTE ALE CREŞTINISMULUI

III. MĂRTURII PLASTICE ALE SUBLIMĂRII ZEIŢEI PĂMÂNTULUI

ÎN MAMĂ CELESTĂ

IV. VIZIUNE PERSONALĂ. „DISCIPLINA ARCANI” OBLIGAŢIA

PĂSTRĂRII SECRETELOR

V. „ARCANA VIRGO”. TENTATIVE PLASTICE PROPRII PRIVIND

DEMITIZAREA REPREZENTĂRII FECIOAREI. COMENTARIU

PLASTIC DESPRE ROLUL ŞI SENSUL DESACRALIZĂRII ÎN

SCULPTURA POSTMODERNISTĂ. CONCLUZII PERSONALE.

I.PRINCIPALELE ELEMENTE STILISTICE ALE GNOZEI

MISTERELE / MITUL / ELEMENTUL DUALIST / ELEMENTUL

FEMININ

În primul capitol am căutat să parcurg oarecum un istoric al

acestui curent şi să stabilesc anumite elemente stilistice prin care

pot să-mi susţin temele plastice personale. Ţinând cont de faptul

că stilul însemna în tradiţia retoricii antice „genera dicendi”, adică

modul de a se exprima potrivit cu natura şi scopul conţinutului,

am considerat că pentru o reprezentare artistică există anumite

Page 13: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

13

cerinţe, cum ar fi de exemplu cerinţa unităţii. Pe lângă acesta, stilul

este şi nota personală, individuală, pretutindeni recogniscibilă al

aceluiaşi artist.

În această ordine de idei am descoperit următoarele

elementele stilistice din temă:

1 Elementul mistere teme: - zeu care înviază

- cina

- păcatul

2 Elementul mit

3 Elementul dualist teme: - Dumnezeu/Demiurg

- lumină / întuneric

- bun/ rău

4 Elementul feminin teme: - Marea Mamă

- Maria-Magdalena

- Fecioara

- Sophia

În ceea ce priveşte misterele, riturile şi acţiunile erau adesea

imitarea încercărilor şi a victoriei zeilor salvatori. Aceste rituri erau

secrete şi dezvăluirea lor nu era admisă decât celor demni, după

pregătiri sub conducerea unui hierofant (dezvăluitor de lucruri

sfinte). Revelaţia nu era numai orală, ea consta într-un

spectacol sau o acţiune. Rostul secretelor misterelor rămâne

obscur. Explicarea semnului sau al obiectului sacru nu era

exprimat întotdeauna verbal, astfel gândirea s-a obişnuit cu

traducerea simbolică şi cu „descoperirea de adevăruri” fizice,

religioase sau morale. Ar fi scandalos să presupunem că unele

dintre cele mai importante mistere ale creştinismului nu existau în

Page 14: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

14

perioada proto-creştină, dar dacă luăm în considerare cercetările

lui G. Ory3, ajungem la această concluzie.

Aşadar partea secretă se transmitea prin tradiţie orală,

printre care şi rugăciunea „Tatăl Nostru”. Partea scrisă a

misterelor era ţinută şi ea în taină, până reapare deodată undeva

între 70 şi 132 prin parabole, scrisori şi revelaţii pentru a susţine

riturile şi doctrinele. Prin cateheză se avea în vedere conduita şi

doctrina, se transmitea credincioşilor învăţătura despre calea

(odos) de urmat şi le revela cunoaşterea (gnozis). Misterul din

evanghelii este redat în traducerea românească prin taină.

Mitul este cel mai important element din discursul

gnoseologic. Funcţia mitului, după Eliade4, este esenţialmente una

regresivă prin care se înfăptuieşte „o întoarcere la origini”,

însemnând că se aboleşte timpul profan şi se instituie timpul

„sacru”.

Cuvântul dualism a fost inventat de Thomas Hide în 1700

pentru a traduce într-o formulă succintă una din caracteristicile

cele mai evidente ale religiei persane: opoziţia a două spirite.

Noţiunea de ambivalenţă şi calitatea diferită a acesteia se pare că

provine din funcţiile creierului bicameral şi este soluţia

antropologică a dualismului oferit de R. NEEDHAM. Specializarea

emisferei stângi în funcţia limbajului, deoarece ea coordonează

mâna dreaptă va duce la superioritatea mâinii drepte. Astfel ea se

asociază cu binele, iar stânga cu răul.

Plecând de la experienţa fizică a superiorităţii mâinii drepte,

clasificările binare dispun de un instrument foarte eficace pentru

ierarhizarea fenomenelor, care se prezintă ca duale deoarece un

4 3 ORY, G. Originile creştinismului, Bucureşti, 1981

Formatted: Line spacing: 1.5 linesELIADE.„Aspecte ale mitului”, 1963

Page 15: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

15

nomos asociat cu mâna dreaptă va fi asociat implicit şi cu

termenul bun, iar contrastul va fi trimis imediat la polul stâng, cel

“rău”.

Elementul feminin este o temă frecventă în gnosticism, în

teză căpătând o amploare pe măsură. Premergătorii creştinismului

adorau Sfântul Spirit Feminin care era şi Mama lui Dumnezeu şi

Mama celor vii. Ea provenea în linie dreaptă din Marea Mamă

asiatică şi mediteraneană, fiind interpretarea mistică a bisericii

creştine. Fecioara Maria este în această citire doar o altă variantă a

zeiţei Iştar–Isis. Treptat, Marea Mamă cunoscută din secolul al VI-

lea î.e.n. va ceda locul său Fecioarei Maria. În general Marea Mamă

Gnostică este Înţelepciunea Celestă (Sophia), iar ipostaza sa cea mai

frecventă este una de cădere. În final ea se va transforma într-o

entitate masculină: Logosul.

Cât priveşte elementele stilistice alese subiectiv şi aleatoriu,

putem cu uşurinţă să le regăsim şi în epoca noastră catalogată în

continuare postmodernistă (în lipsă de o altă categorie mai

elocventă). Fenomenologic vorbind, în fond, raţionalismul

cibernetic care sufocă spiritualitatea începutului de mileniu a scos

la iveală nişte arhetipuri de gândire magico-mistice.

Angoasele existenţiale ale începutului de mileniu se combină

cu aşteptarea unor fenomene apocaliptice, iar toate acestea la un

loc formează un suport perfect pentru un „nou milenarism

medieval”.

Page 16: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

16

II.SINAPSELE DUALISTE ALE CREŞTINISMULUI

SURSELE CREŞTINISMULUI / APOCRIFELE / PATRISTICA /

SCOLASTICA / EREZIILE MEDIEVALE / CATARII / INCHIZIŢIA /

RENAŞTEREA ŞI ERMETISMUL / TEME „INDIVI-DUALISTE” /

TEMA FEMEII / MADONELE NEGRE / TEMA PĂCATULUI /

SEXUALITATEA SACRĂ / EROS ŞI MAGIE

În al doilea capitol, care este şi cel mai important ca mărime

din lucrare, încerc să demonstrez cum aceste elemente dualisto-

gnostice se pot regăsi pretutindeni de-a lungul istoriei mai cu

seamă în scrierile teologice ale părinţilor bisericii cât şi în

literatură, filozofie, etc. Parcurg cu această ocazie perioada în care

s-au fundamentat toate dogmele bisericii catolice din Evul mediu

prin Părinţii teologiei, trecând prin apogeul întrepătrunderii care

este perioada Renaşterii cu operele filozofice şi credinţele

antichităţii care se bucură de o revigorare în această perioadă,

închizând cercul cu ereziile care s-au format şi reprimarea lor prin

Inchiziţie.

Un element care mă interesează în acest capitol în mod

special şi este dezvoltat ca atare, este tema femeii. Aici mă ocup pe

larg de Maria–Magdalena, respectiv de straniul şi ineditul

Madonelor Negre.

Ciudata reabilitare a persoanei biblice existente sau chiar

mitologice cunoscută în general sub numele de Maria-Magdalena,

se poate înscrie după unii în fenomenul mai larg cunoscut drept

emancipare. De-a lungul creştinismului s-a dezvoltat o viziune

aparte despre rolul femeii şi a bărbatului în societate, în familie şi

în viaţa religioasă, prin care bărbatul era ridicat în postura unei

fiinţe superioare, iar femeile au fost la rândul lor private de o serie

de drepturi fundamentale pe care „de facto” chiar Biblia le

Page 17: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

17

asigurase. Pentru mulţi catolici Maria–Magdalena constituie ţinta

unei devoţiuni fervente, ea fiind cea mai importantă din istoria

bisericii după Fecioara Maria. Pe de altă parte Maria-Magdalena a

întruchipat de-a lungul istoriei mereu atitudinea contemporanilor

faţă de femei, fapt care nu era posibil pentru cealaltă figură

feminină, intangibila Fecioară. Acest personaj este unica femeie a

cărei nume este menţionat pe lângă cel al Fecioarei Maria pe

parcursul Evangheliilor. E greu de crezut, că părinţii evangheliilor,

care au fost redactate după cum bine ştim în secolele III – IV, să

alăture imaginii Mariei Născătoare, care începea deja să se

contureze, pe cea a unei penitente. E mai verosimilă tradiţia prin

care Maicii Domnului i se alătură Maria din Magdala, prima dintre

apostoli.

Din asocierea elementului feminin şi al elementului dualist,

rezultă un aspect a Madonei care ocupă un loc aparte în religie şi

în istoria artei, celebrele Madone Negre.

Reprezentarea ne evocă pe zeiţa Isis care este de regulă

infăţişată neagră. Nu ne este străin faptul că paleocreştinii au

transferat o serie din iconografia lui Isis aupra Fecioarei Maria. Ne

indică acest fapt însăşi cîteva din titluri pe care le poartă cum ar fi:

„ Stea a mărilor” şi cea de „Împărăteasa Cerurilor”. Şi Isis era

înfăţişată aşezată pe o semilună, cu stele în păr sau în jurul

capului.

În misticismul creştin întunericul sau negrul simbolizează

misterele care sunt ascunse mulţimii.

Cele două extreme polarizate ale femeii apar pe tot parcursul

evangheliilor sinoptice lângă Isus în figurile Mariei şi a Mariei–

Page 18: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

18

Magdalena şi fac parte din punctul nostru de vedere din gama

elementelor stilistice gnostice cercetate.

III. MĂRTURII PLASTICE ALE SUBLIMĂRII ZEIŢEI

PĂMÂNTULUI ÎN MAMĂ CELESTĂ

ORIGINILE / MAMA GLIE / TEMA MARIAnă / PARALELA EVA-

MARIA

Capitolul al treilea este în întregime dedicat zeiţelor, de la

origini până în zilele noastre. Încerc să demonstrez cum zeiţa

primordială, cea care domina matriarhatul, a persistat de-a lungul

timpului şi a pătruns prin imagisitca şi adulaţia Fecioarei prin

creştinism pînâ în secolul XXI, în zilele noastre fiind martorii chiar

ai unei revigorări puternice ale acesteia.

Aşa cum arată miile de imagini care au supravieţuit pe parcursul

istoriei, cele mai timpurii faze ale dezvoltării omului au fost

influenţate de credinţe legate de puterea maternă.

Se pare că izvorul întregii creaţii a fost imaginat ca o zeiţă

care naşte totul din tenebrele pântecului său, ea fiind natura

însăşi aptă pentru o perpetuă regenerare în cadrul ciclului etern al

morţii şi al renaşterii. Însăşi arta paleolitică ne subliniază faptul că

divinitatea creatoare a fost imaginată ca femeie şi nu ca bărbat.

Zeiţa din paleo şi neolitic este partheogenetică. Madonele care ne-

au parvenit sunt tot o variantă a acesteia, chipul negru

semnificând pământul fertil. Bazându-mă pe cercetările Mariei

Gjimbutas, consider că datorită persistenţei cultelor pre-

indoeuropene Născătoarea şi Mama-Glie vor fuziona în perioada

precreştină în figura Sfintei Fecioare.

Putem să reconsiderăm totul prin prisma păgână a reînvierii

zeităţii htoniene, în defavoarea zeului celest-masculin.

Page 19: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

19

IV. VIZIUNE PERSONALĂ. „DISCIPLINA ARCANI” OBLIGAŢIA

PĂSTRĂRII SECRETELOR

În ceea ce priveşte tema aleasă se poate pune întrebarea de

ce am ales această formulă ermetică de comunicare? Mă refer atât

la faptul că „ilustrez” o temă teologică, cât şi că ea este îmbogăţită

cu o multitudine de referiri din dogma catolică.

Consider că momentan multitudinea de negări a rezultat o

lipsă totală de constante în plastica contemporană. Postmodernul

a negat tot. Deci este necesară întoarcerea la valorile esenţiale şi de

bază ale civilizaţiei, care ţin de conţinut şi nu de formă, dacă vrem

să avem ceva nou de spus.

Este vorba de fapt de respingerea tradiţiei în favoarea explorării

unor zone noi, pentru aceasta fiind nevoie de o anumită gratuitate

a formei, scopul final nefiind altul decît noutatea. Rezultatul

acestui sincretism al negării valorilor şi a tradiţiilor accentuând

conţinutul (ideea) în favoarea formei, induce în artele vizuale

fenomenul numit artă conceptuală. Aceasta, câteodată numită şi

arta ideatică, este o artă unde idea în sine se consideră substanţa

reală a reprezentării plastice. În consecinţă arta conceptuală se

poate exprima chiar fără a produce un obiect de artă, e suficient să

fie perceput ca manifestaţia fizică a ideii.

“În arta conceptualistă idea sau conceptul este aspectul cel

mai important al lucrării. Când un artist foloseşte o formă de artă

conceptuală, prin asta se înţelege că tot ceea ce s-a plănuit şi toate

deciziile au fost luate înaintea execuţiei. Ideea devine maşina care

face arta.5

5 Sol le Witt

Page 20: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

20

Cu toate acestea eu îmi exprim ideile prin materiale specifice

sculpturii, de exemplu, piatră, bronz, şticlu executat din ipsos, sau

proces tehnologic inclus în mesajul lucrării ca un element de

decriptare folosit pentru transmiterea corectă a ideii.

Deci susţin că fără media folosită inclusiv prin tehnologia

abordată, o mare parte din idei nu s-ar fi ivit, în consecinţă pot

spune, că în viziunea mea există sculptură postmodernistă.

Iată ipostazele plastice care se pot corela cu gnosticismul şi care

apar în proiectele mele. Sacrul, Oul, Pâinea, Corpul, Elementul

feminin, Maria-Sophia. Aceste propuneri nu sunt pur retorice,

deoarece partea în care prezint viziunea personală asupra acestor

idei le exprim printr-o serie de lucrări. Acestea pot fi considerate

ca soluţie plastică, dacă nu chiar un răspuns. Una din cele două

soluţii pe care le-am propus vis-avis de tema pâinii (sub titlul

generic de „ Panem nostrum quotidianum”), are ca element stilistic

pâinea propriu-zisă, pe când cea de-a doua se leagă de apostoli şi

de trinitate (Sfântul Duh).

Pâinea, care era deopotrivă hrana trupului şi a sufletului,

este surprinsă prin toate etapele metamorfozei sale. Iniţial

„gogoaşă” dospită, ea urmează prin transpunerea focului să devină

hrana noastră cea de toate zilele, cea a trupului şi a sufletului. În

acelaşi timp compoziţia realizată ilustrează trecerea de la o formă

nedefinită, gogoaşa care conţine forma din ceară care urmează să

fie transformată în bronz în toate etapele crisalidei în devenire: de

la forma împachetată - pănă la pâinea şlefuită, cea care chiar dacă

nu e masticabilă, este dătătoare de viaţă.

Cea de-a doua lucrare, legată de agapă este tot o masă, dar

de data aceasta ea poartă un simbolism mai aparte. Masa din

urmă nu e doar o ilustraţie sau un demers. Ea este un concept în

sine. Mai întâi suportul propriu-zis al tăbliei transparente,

Page 21: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

21

inexistente este alcătuită din tacâmuri. Pe vremea când a mânca

cu tacâmuri era privilegiul nobililor, s-a creat şi o simbolistică ale

acestora, deoarece era un ritual al mesei; pentru că în Evul Mediu

şi nu numai tot ce se lega de masă trimitea la „Cina cea de taină”

şi la semnificaţiile legate de ea. Primele tacâmuri, pe lîngă faptul că

erau confecţionate din metale preţioase, erau ornate de regulă cu

figura unui apostol. Setul cuprindea iniţial treisprezece piese, cei

doisprezece apostoli şi pe Isus. Mai târziu s-a renunţat la prezenţa

Mântuitorului în setul de tacâmuri şi aşa s-a ajuns la serviciile de

douăsprezece persoane uzuale şi azi.

Cel de-al doilea proiect este legat de corp, şi de

reprezentarea sa plastică, implicit trimiţând la ceea ce se leagă de

corp în citirea cotidiană, păcatul. Cutiile de bronz care conţin

fragmente umane povestesc despre acest aspect al păcatului.

Referitor la aceste compoziţii am ţinut cont la realizarea lor şi de

rolul figurativului în sculptura contemporană. Se pune întrebarea

dacă îşi mai are rostul o asemenea reprezentare.

Fragmentele de marmură, închise în cutii de bronz, înseamnă

deopotrivă şi un tribut adus figurativului, cât şi un semn de

întrebare la actualitatea acestui mod de expresivizare a formei

sculpturale. Combinaţia bronz-marmură, specific barocului, am

ales-o ca să subliniez decadenţa subiectului.

Page 22: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

22

V. „ARCANA VIRGO”. TENTATIVE PLASTICE PROPRII PRIVIND

DEMITIZAREA REPREZENTĂRII FECIOAREI. COMENTARIU

PLASTIC DESPRE ROLUL ŞI SENSUL DESACRALIZĂRII ÎN

SCULPTURA POSTMODERNISTĂ.

Despre imaginea elementului feminin ca zeitate supremă sau

parte complementară al zeului Tată, de la începuturile civilizaţiei

pînă în epoca creştină am vorbit deja.

În acest capitol doresc să dezvolt un element care ţine de

partea tehnologică a sculpturii, respectiv ideea care s-a ivit din

demers, şi care este de fapt tema principală a secţiunii „Arcana

Virgo” - viziune personală.

Nu voi expune o istorie culturală a metalurgiei, că e vorba de

un întreg evantai de mituri, rituri şi simboluri. Însă legătura dintre

substanţele minerale şi Pământul-Mamă este evidentă. Nu este o

continuitate între făurari şi alchimişti, însă ritualurile şi misterele

metalurgiştilor au legătură cu universul ermetic de mai târziu al

alchimiştilor. Ce e comun e că toţi topitorii revendică o experienţă

magico-religioasă specifică în raport cu substanţele. Această

experienţă este monopolul lor, iar secretul se transmite prin rituri

de iniţiere. Materia este transformată printr-un procedeu

tehnologic care are la bază un element viu şi sacru: FOCUL.

Stăpânirea focului - comună vrăjitorilor, şamanilor şi

făurarilor - a fost considerată în creştinism ca o operă diabolică,

cele mai frecvente imagini populare reprezentându-l pe Diavol

scuipând foc.

Am realizat cele două zeiţe simetrice şi perfect opuse, cea

albă şi cea neagră, ca într-o oglindă gnostică. Albul prototipului

din ipsos se transformă prin tehnologie în negrul materialului care

va fi ars, ceara. După această transpunere urmează marele mister

şi profana desacralizare, prin care în forma de ceară pregătită spre

Page 23: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

23

turnare se bat nişte cuie care au rolul foarte clar definit de a

susţine miezul. Însă se ştie din cultura generală a fiecăreia că

acest gest de a bate cuie într-un simbol se poate traduce şi printr-

un demers magic. Oare ce se întîmplă în cazul din faţă?

Lucrând mult în acestă tehnică specifică de turnare a

bronzului numită „ceară pierdută” am stat adesea nedumerită în

faţa întrebării cine a fost mai întâi: şamanul sau făurarul; Dar cum

”tot ce sus e şi jos”, întrebarea va rămâne pur retorică.

Rămâne de văzut dacă demersul teoretic susţine sau nu

experimentul plastic care se dezvoltă sub ochii noştri în această

lucrare.

Cu certitudine doar originalitatea ideii şi motivaţia libertăţii

individului creator nu poate fi o justificare suficientă, însâ dacă

ţinem cont de datele înşirate în teză putem admite că am încercat

să transpun în limbaj plastic coerent un sistem de valori care

persistă atât în subconştientul colectiv, cât şi la nivel individual de

milenii, adesea fără să ştim.

În cazul meu sinceritatea introspecţiei cât şi dramatismul

revelaţiilor pe care le-am trăit au convins „liberul arbitru” să lase

artistul să exprime taina pe care omul îl păstra în secret.

„Nu e deloc limpede, de ce timpul curge numai într-o singură direcţie.

Şi nu e nici un motiv categoric ca cineva să nu se poată mişca

înainte şi înapoi pe continuum, în orice punct din spaţiul timp ar dori.

Cu alte cuvinte, se pare că multe dintre limitele noastre sunt mai

dificil de explicat decât unele dintre libertăţile noastre.”6

6 Charles Howard HINTON(1853-1907) , matematician englez

Formatted: Font: Bookman OldStyle, 9 pt

Formatted: Font: 9 pt, Not Italic

Page 24: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

24

CURRICULUM VITAE

DUP REKA-KRISZTINA

Născută: 13.09.1967, Cluj-Napoca, jud.Cluj

Studii

1987 Liceul de Artă din Cluj-Napoca

1989-1992 Studentă la I.A.P. „Ion Andreescu” Cluj- Napoca, secţia

Grafică

1992-1993 Studentă la Academia de Artă din Bucureşti, secţia

Grafică

1993-1997 Absolventa Academiei Naţionale de Artă din Bucureşti

Secţia de Sculptură, clasa prof.Mircea Spătaru, lector

Darie Dup

Expoziţii

1992 Salonul de Gravură din Cluj

1993 Student Fest , Timişoara

1994 Tabăra de sculptură , Sângeorz –Băi

1994 Expoziţie de grup Academia de Artă din Budapesta,

Ungaria

1994 Expoziţie de sculptură Galeria Orizont

1995 „Dialogul Libertăţii” Galeria Galla

Bucureşti

1995 Expoziţia comemorativă a Academiei de Artă, Galeria

Etaj ¾ Teatrul Naţional, Bucureşti

1996 Expoziţia de sculptură mică Galeria Orizont, Bucureşti

1997 Expoziţie de grup Ludwig-Forum , Aachen, Germania

Page 25: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

25

1998 Expoziţie de grup „Szinevaltozasok”, Mucsarnok,

Budapesta, Ungaria

1998 Biennala Internaţională Artele Focului, Galeria Etaj ¾

Teatrul Naţional, Bucureşti

1999 Galeria „ Gallerihuset” Copenhaga, Danemarca

1999 Tabăra de sculptură Morges, Elveţia

2001 Expoziţie de grup ,”Credite Agricole”, Angers, Franţa

2004 Expoziţie de grup 30-40, Galeria Apollo, Bucureşti

2007 Expoziţie de grup, „Urma corpului meu în spaţiu”

UNAGALERIA , Bucureşti

2007 „La ruinurile unui muzeu” dialog cu lucrări din colecţia

Kalinderu, UNAGALERIA, Bucureşti

2007 „Arhetipuri, ommagiu lui Brâncuşi” , National

Gallery of Modern Art , New Delhi, Mumbai,

India

Expoziţii personale

2000 Galeria Simeza, Bucureşti, Romania

2000 Galeria „Bredgade-Kunsthandel„ Copenhaga, Danemarca

2006 Galeria „ Frezia” Dej

2007 Galeria Ana, Bucureşti

Premii

1995 Premiul Rectorului Academiei de Artă Bucureşti

1995 Bursă la Kunsthochschule Weisensee-din Berlin, Germania

1997 Bursa Ludwig, Aachen, Germania

1998 Premiul pentru metal al Bienalei Internaţionale Artele

Focului

1999 Premiul pentru sculptură Morges, Elveţia

2000 Premiul „ George Apostu”

Page 26: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

26

2002 Premiul Gaudeamus al Casei de Licitaţii „Mona

Vissa” ,Bucureşti

2007 Referat despre Universitatea Naţională de Arte Bucureşti,

la Facultad de Bellas Artes din Valencia, Spania.

2007 Lector universitar in cadrul Secţiei de Sculptură al

Universităţii Naţionale de Artă Bucureşti

Page 27: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

27

BIBLIOGRAFIE

BANNERJEE, Mandra Nath, IRON AND STEEL IN THE

RIGVEDIC AGE, London, 1979

BEAUVOIR, Simone, AL DOILEA SEX, Univers, Vol I-II,

Bucureşti,1998

BRILL,E.J,SELECTED ESSAYS ON GNOSTICISM, DUALISM,

AND MISTERIOSOPHY, Leiden, 1978

BURCKHARDT,T, ALCHIMIA, Humanitas, Bucureşti, 1998

DELCOURT, M, HERMAFRODITOS, Symposion, Bucureşti,

1996

CULIANU, I.P., ARBORELE GNOZEI, Nemira, Bucureşti, 1998

CULIANU,I.P., GNOZELE DUALISTE ALE OCCIDENTULUI,

Nemira, Bucureşti,1995

CULIANU, I.P, EROS ŞI MAGIE ÎN RENAŞTERE, Nemira, 1994

DELUMEAU, J, FRICA ÎN OCCIDENT, O CETATE ASEDIATĂ,

Meridiane, 1986, Vol I-II

DRÂMBA, Ovidiu, ISTORIA CULTURII ŞI A CIVILIZAŢIEI,

Saeculum, Bucureşti, 1999.Vol VI,VII,VIII,IX

DURAND, G, FIGURI MITICE ŞI CHIPURI ALE OPEREI,

Nemira, Bucureşti, 1998

ECO, Umberto, ISTORIA FRUMUSEŢII, Enciclopedia RAO,

Bucureşti, 2007

ECO, Umberto, ISTORIA URÂTULUI, Enciclopedia RAO,

Bucureşti, 2007

ELIADE, Mircea, FĂURARI ŞI ALCHIMIŞTI, Humanitas,

Bucureşti, 1996

ELIADE/CULIANU, DICŢIONAR AL RELIGIILOR, Humanitas,

Bucureşti, 1993

Page 28: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

28

ELIADE, M, MEFISTOFEL ŞI ANDROGINUL, Humanitas,

Bucureşti, 1995

FERENŢ, Eduard, MARIOLOGIA, Arhiepiscopia Romano-

Catolică, Bucureşti, 2003

FORBES, METALLURGY IN ANTIQUITY, Leiden, 1957

GHYKA, Matila, ESTETICA ŞI TEORIA ARTEI, Editura

Ştiinţifică, Bucureşti, 1981

GIMBUTAS, Marija, CIVILIZAŢIA MARII ZEIŢE ŞI SOSIREA

CAVALERIEI MARILOR RĂZBOINICI, Lucreius, Bucureşti,

1997

GRAND, P.M, ARTE PREISTORICA, ,Il Parnasso, Milano,

1967

GRIMME, E.G, EUROPÄISCHE BILDWERKE VOM

MITTELALTER ZUM BAROC, Dumont Buchverlag, Köln, 1977

HARKSEN, Sybill, WOMEN IN THE MIDDLE AGES, Edition

Leipzig, Leipzig, 1975

HUIZINGA, J, AMURGUL EVULUI MEDIU,.Univers, Bucureşti,

1970

N.S. LANE, D. BULZAN, S. ROGOBETE, R.W. STOTT. „

Erezie şi Logos”, Anasatasia, Bucureşti, 1996

LIPPMAN, A, DESPRE APLICAŢIILE CERAMICE ŞI

METALURGICE ALE OBSERVAŢIILOR ALCHIMICE, Berlin,

VOL I, 1919

LEWEY, Martin , CHEMISTRY AND CHEMICAL TEHNOLOGY

IN ANCIENT MESOPOTAMIA, Amsterdam, 1959

LES SCULPTEURS CELEBRES, Edit. d' Art Mazenod, Paris,

1954

MALINOWSKI, B, MAGIE ŞTIINŢĂ ŞI RELIGIE, Edit.Moldova,

Iaşi, 1993

Page 29: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

29

NEGOIŢĂ, A, MANUSCRISELE DE LA MAREA MOARTĂ, Edit.

Ştiinţifică, Bucureşti, 1993

PARKER, R. / POLLOCK, G, OLD MISTRESSES /WOMEN ,

ART, IDEOLOGY, Pantheon Books, New York, 1981

POLLOCK, Grizelda,VISION & DIFFERENCE, Routledge,

Londra, 1988

PHAIDON ENCYCLOPEDIA OF ART AND ARTISTS, Phaidon

Press limited, New York, 1978

PUECH, H.CH, EN QUETE DE LA GNOZE, Gallimard, 1972

PICKNETT, L/ PRINCE, C, MISTERUL TEMPLIERILOR, RAO,

Bucureşti, 2005

ROBERTSON,Archibald, ORIGINEA CREŞTINISMULUI,

Editura Politică, Bucureşti, 1958

SEZNEC, Jean,LA SURVIVANCE DES DIEUX ANTIQUES, Edit.

Flamarion, Paris, 1993

TĂNASE, Alexandru,CULTURĂ ŞI RELIGIE, Edit. Politică

Bucureşti, 1973

VENTURI, A, LA MADONE, Gaultier&Magnier, Paris, 19XX

http://www.religionfacts.com/christianity/beliefs/mary.htm

http://www.womenpriests.org/gallery/mast_cat.asp

http://www.pinakothek.de/alte-pinakothek/index_en.php

http://www.womenpriests.org/gallery/mast_cat.asp

http://www.pinakothek.de/kunstareal/html_karte.php

http://www.escurial.org/

http://iconesbyzantines.ifrance.com/portraits1.htm

http://kabbala.lap.hu/

http://www.louvre.fr/llv/commun/home.jsp?bmLocale=en

http://www.museumsinflorence.com/musei/ospedale_degli_inn

ocenti.html

Page 30: IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI ÎN VIZIUNE POSTMODERNISTĂrekacsapodup.ro/en/biografie/Reka_Csapo_Dup_doctorat.pdfdup reka ipostaze plastice ale gnozei tezĂ de doctorat 1 universitatea

Dup Reka IPOSTAZE PLASTICE ALE GNOZEI TEZĂ DE DOCTORAT

30

http://www.roma2000.it/zmunaro.html

http://szabadkomuves.lap.hu/

http://www.metmuseum.org/

http://www.discoverfirenze.com/Ufizzi/index.html

http://www.britishmuseum.org/default.aspx

http://campus.udayton.edu/mary/resources/blackm/blackm03.html

http://www.templaricavalieri.it/grande_madre_madonne_nere.htm

http://arts.guardian.co.uk/features/story/0,,1244981,00.html

http://www.ofspirit.com/deborahrose1.htm

http://altreligion.about.com/library/graphics/bl_serpentwomen3.htm