BUCOVINA FORESTIERĂ 26

NECESITATEA CONSTITUIRII UNEI NOI REZERVAŢII FORESTIERE DE PROTECŢIE (R.F.P.) CU FAG

ORNAMENTAL DE PĂLTINOASA (FAGUS S. MOLDAVICA ssp. nov.)

Vasile Paş covici Cercetă tor ş tiinţ ific

1. Scurt istoric Incă cu mulţ i ani î n urmă , a existat î n ţ ara noastră o preocupare specială pentru

protecţ ia naturii ş i a mediului î nconjură tor, rezultatul fiind constituirea unor rezervaţ ii naturale foarte importante, de diverse forme ş i categorii (parcuri naţ ionale, rezervaţ ii botanice, rezervaţ ii naturale forestiere, monumente ale naturii ş .a.).

De asemenea, printre primii care au abordat problema conservă rii ş i protecţ iei pusă sub scutul legii, a anumitor rezervaţ ii naturale, rezervaţ ii floristice, rezervaţ ii ale monumentelor naturii a fost renumitul silvicultor PETRE ANTONESCU (1887). Acesta, la primul congres internaţ ional de la Viena (1907) a subliniat importanţ a ş i necesitatea adopt[rii actelor legislative pentru protecţ ia naturii, acte fă ră de care, afirma acesta, "nu s-ar putea concepe succesul practic ş i durabil al rezervaţ iilor naturale". Continuitatea acestor preocupă ri a fost asigurată ş i de alţ i pasionaţ i pentru natură , ca Al. Borza (1924, 1928), P. Antonescu (1925), E. Racoviţ ă (1934), I. Popescu-Zeletin (1954), M. Bleahu, (1978), C. Chiriţ ă (1981), V. Badea et al. (1981), ş .a. Contribuţ iile lor s-au grupat î n jurul problemei de funcţ ionare ş i de delimitare, câ t ş i de constituire a zonelor funcţ ionale ale pă durilor din grupa I-a de protecţ ie din ţ ara noastră (grupă î n care se includ ş i rezervaţ iile naturale forestiere, parcurile naţ ionale ş i toate celelalte forme ş i categorii de protecţ ie a naturii). Contribuţ iile, î n acest domeniu, s-au publicat î n Revista Pă durilor (1985-1989) ş i î n alte publicaţ ii speciale. Ei au ară tat că ne se poate realiza conservarea patrimoniului forestier natural decâ t dacă se ţ ine seama de gradul de dezvoltare ş i de condiţ iile sociale. Î ntre altele, î n etapa actuală a impactului uman asupra naturii, activitatea consacrată protecţ iei naturii nu poate fi restrâ nsă la obiective izolate ş i de suprafaţ ă infimă . Din contra, realizarea acestor obiective este posibilă numai î n cadrul anumitor biotopuri naturale î ntinse (care cuprind flora ş i fauna de valoare seminolgică ş i ecologică deosebită ), situate pe suprafeţ e suficient de î ntinse ş i constâ nd din comunită ţ i de viaţ ă caracteristice. Î n acest scop, s-a desprins conceptul de „ecosistem de protecţ ie a fondului genetic (genofondul forestier)” al unor specii valoroase ale fondului forestier din ţ ara noastră .

Î n ceea ce priveş te nomenclatura sistematică consacrată obiectivelor de protecţ ie a naturii, aceasta se reflectă , î n mod evident, î n lucră rile lui Al. Borza (1924, 1929; 1943) ş i ale lui E. Racoviţ ă (1934), care se aseamă nă foarte mult cu aceea a lui E. Bourdelle ş i completată la zi de prof. M. Pavan (1973, 1980, 1981).

Aspectul legislativ al conceptului funcţ ional al pă durilor de protecţ ie a fost progresiv concretizat. S-au adoptat mai î ntâ i legi generale privitoare la protecţ ia naturii (1930), apoi cele î n raport cu pă durile de producţ ie ş i de protecţ ie (1925); după cel de-al doilea ră zboi mondial, s-a elaborat un sistem de delimitare a zonelor de pă dure amenajată cu caracter funcţ ional al pă durilor, elaborat pe cele două grupe de pă dure: pă duri din grupa I-a de protecţ ie ş i pă duri din grupa II-a de producţ ie ş i de protecţ ie (I. Popescu-Zeletin, 1974) ş i, de asemenea, legea nr. 3/1973.

Anul II, nr. 2/1994 27

Actualmente, după revoluţ ia din 1989, î ntreaga legislaţ ie forestieră , ş i cea de protecţ ie a naturii ş i a mediului ambiant este î n curs de modificare. In ultimul râ nd, pentru ilustrarea acestor informaţ ii cu caracter general, î nainte de a prezenta "Rezervaţ ia Pă ltinoasa", expunem succint situaţ ia generală a rezervaţ iilor naturale, a pă durilor ş i parcurilor naţ ionale, inclusiv a pă durilor din grupa I-a, existentă la data actuala î n ţ ara noastră " (situaţ ie prelucrată după C. Chiriţ ă et al., 1981):

1. Fondul forestier al statului (ha).........................................................6.316.000 2. Pă duri grupa I-a de protecţ ie a apelor (ha) ..................................... 510.000

procente ........................................................................ 8,1 3. Pă duri de protecţ ie a solului (ha) ................................................... 510.000

% î n raport cu 1............................................................ 8,1 4. Pă duri de interes social (ha) ............................................................ 168.000

% î n raport cu 1 ........................................................... 2,6 5. Pă duri monumente ale naturii ş i rezervaţ ii naturale (ha) .............. 144.000

% î n raport cu 1 .......................................................... 2,3

Pe plan internaţ ional, î n Buletinul de informare CEDIP (International Park Documentation Center) Nr. III/1991, î n lume sunt menţ ionate peste 45.00 de Parcuri Naţ ionale ş i Rezervaţ ii integrale, existente pe î ntreaga Terra (cuprinzâ nd peste ş ase milioane km2, respectiv 3 % conf. Convenţ iei de la Bali din 1982), din care, pentru ţ ara noastră , sunt nominalizate zece rezervaţ ii naturale ş i Parcuri Naţ ionale: Bâ lea - N.R., Bucegi – N.R., Cetă ţ ile Ponorului / Izv. Galbeni - N.R., Cheia Turzii - N.R, Delta Dună rii - N.R, Domogled - N.R., Piatra-Craiului - N.R., Pietrosul Mare - B.R., Retezat - N.P., Roş ca/Letea - B.R. ş i Lacurile Sureanu ş i Cî ndrelu - N.R.

Din datele prezentate rezultă că , pentru ţ ara noastră , rezervaţ iile naturale ş i monumentele naturii reprezintă numai 2,3 procente faţ ă de suprafaţ a fondului forestier, ceea ce î nseamnă mult prea puţ in î n raport cu alte ţ ă ri din lume (sau din Europa). Î n acest procentaj vine să se integreze aria rezervaţ iei pă durii de la Pă ltinoasa din U.P.V., aparţ inâ nd de Ocolul silvic Gura-Humorului, judeţ ul Suceava.

2. Prezentare î n senso lato a rezervaţ iei naturale a pădurii Pă ltinoasa Descrierea ş i prezentarea rezervaţ iei, privită sub diverse aspecte (peisaj natural, sol, tip

de pă dure, repartiţ ie geografică , cartografie, inclusiv studiul botanic pentru Fagus moldavica ssp. nov) s-au efectuat anterior, î ntr-o lucrare aparte (Paş covici, V., 1978) (a se vedea ş i fig. 1). De data aceasta se prezintă in senso lato, conform uzanţ ei acestui gen de lucră ri, numai datele caracteristice (6, 9, 12, 13) ale rezervaţ iei, pentru a se putea î ncadra î n nomenclatura sistematică generală (5, 8, 11, 12, 13, 15, 16), nomenclatură care a fost sintetizată de E. Bourdelle ş i de prof. M. Pavan (8, 11,12) î n anul 1990 ş i pe care o redăm î n continuare.

BUCOVINA FORESTIERĂ 28

Fig. 1. Pă durea Pă ltinoasa din bazinul p. Bucoviciorul (U.P. V, u.a. 23 - 32, Ocolul silvic Gura Humorului cu fagul ornamental de Pă ltinoasa, staţ iune propusă pentru protecţ ia legii). Nomenclatura sistematică a rezervaţ iilor naturale cu î nsemnele prescurtate (sigle), după M. Pavan, 1990

REZERVAŢII NATURALE (Divizate î n două forme: 1 ş i 2)

1. Rezervaţ ii naturale (divizate î n 3 categ.: A, B ş i C)

2. Rezervaţ ii naturale particulare (speciale) divizate î n două categorii: D ş i E

A. Rezervaţ ii naturale orientate sau dirijate (R.N.O.) C. Parcuri naţ ionale (P.N.)

D. Rezervaţ ii parţ iale (Divizate î n 5 ordine)

1. Rezervaţ ii geologice (R. geol.) 2. Rezervaţ ii botanice (R. bot.) 3. Rezervaţ ii zoologice (R. zool.) 4. Rezervaţ ii biologice (R. biol.) 5. Rezervaţ ii antropopologice

(R. antropol.)

E. Rezervaţ ii speciale (Divizate î n 4 ordine)

6. Rezervaţ ii de locuri naturale (R.l.n.) 7. Rez. de monumente naturale (R.m.n.) 8. Rez. forestiere de protecţ ie (R.F.P.) 9. Rezervaţ ii populate de animale ş i vegetale (R.p.a.v.)

3. Prezentarea detaliată , in sesso lato a rezervaţ iei Româ nia / Judeţ ul SUCEAVA /Unitatea de Producţ ie Forestieră U.P. V. ,,Pă ltinoasa",

unită ţ ile amenajistice 25; 26; 27; 28; 29; 30; 31; 32; 33; 34; 35; 42; 43 (vezi fig. 2) / Denumirea rezervaţ iei: Rezervaţ ie naturală forestieră de protecţ ie Pă ltinoasa cu Fagus Moldavica ssp nov. (R.F.P.) / Comuna: Pă ltinoasa-Iliş eş ti / Suprafaţ a: cca 1000 ha / Altitudinea: 500-600 m / Caracterizarea peisajului: ... pă dure; ... importanţ ă forestieră ş i ş tiinţ ifică ; ... importantă botanică (pă strarea genofondului forestier valoros) / … importanţ ă zoologică / Vegetaţ ia forestieră : tipul de pă dure: bră deto-fă get de productivitate superioară /

Anul II, nr. 2/1994 29

Speciile principale ale arborilor care formează asociaţ ia de ansamblu: Fagus sylvatica L., (care î n proporţ ie de 50(60) % Fagus s. f. leucodermis ; Fagus ssp. Moldavica Paţ covici, 1987 (vezi fig. 2); Abies alba Mill., î n proporţ ie de 20(30) % / Diseminat se mai î ntâ lnesc speciile: Picea abies, Quercus petraea, Q. Robur, Acer pseudoplatanus, Tilia cordata, Ulmus montana, Fraxinus excelsior, Alnus glutinosa, Larix decidua, Pinus sylvestris, P. banksiana, P. strobus ş .a. Arbuş tii sunt reprezentaţ i prin speciile: Corylus avelana, Sambucus nigra, S. racemosa, Rasa canina, Crataegus sp., Sorbus sp.; ş .a.

Fig. 2. Aspectul caracteristic al scoarţ ei unui arbore natural de Fagus moldavica din pă durea Pă ltinoasa (Foto V.D.P., 1994).

Stratul ierbaceu este caracteristic pă durilor de amestec dintre speciile de brad, fag ş i molid, de ex.: Asperula sp., Athyrium filix-femina, Dentaria sp., Oxalis acetosella, Pulmonaria sp.. Speciile frecvent asociate: Anemonae sp., Euphorbia sp., Isopyrum sp., Lamium sp., Mercurialis perennis ş i Mycelis muralis./ Tipul de staţ iune: Ts 1/3.3.3.3, tip montan Ps de productivitate superioară , brun mare cu Asperula - Dentaria (7,8) / Arborii se dezvoltă pe un sol brun sau argilo-iluvial / Tipul de pă dure: 2.2.1.1 - Abieto-fageum cu floră de mull (7) / Clima se caracterizează prin: temperatura medie anuală de la 7° C la 7,5"C, temperatura medie a lunii iulie de la l7oC la 18oC, precipitaţ iile medii anuale de la 700 la 800 mm/mp / Coordonatele geografice: 25° 59'00" longitudine estică ş i 47° 51'00" latitudine nordică , sau î n caroiaj rectangular: LA 26, respectiv MN 26 î n pă tratul cu latura de 10 km - fig. 1 (10) / Fauna mai importantă : Lepidus timidus, Sciurus vulgaris, Vulpes vulpes, Mustela putorius, Sus scrofa, Cervus elaphus, Capreolus capreolus / Entomofauna forestieră utilă mai importantă : Formica rufa, F. Plyctena, F. pratensis, Ichneumonidae sp., Chalcididae sp., Carabidae sp., / Gestiune î n prezent: pă durea "Pă ltinoasa" este amenajată din punct de vedere economico-forestier, se î ncadrează î n grupa I-a de proteţ ie a ş oselei ş i de protecţ ie a bazinului „Bucoviciorul”, fiind î ncadrată de-o parte ş i de alta de pă dure din grupa II-a de producţ ie ş i protecţ ie. Parţ ial, pă durea este supusă unui turism nesupravegheat / Cartografierea pă durii (fig. 1 ş i fig. 2) / Ca emblemă distinctă pentru această rezervaţ ie se propune fig. 3 ş i 4 prezentată sub „formă de timbru” cu Fagus moldavica ssp. nov, ală turat de profilul unui brad, peste care să se suprapună o veveriţ ă .

BUCOVINA FORESTIERĂ 30

BIBLIOGRAFIE 1. BLEAHU, M., I964: Formaţ iuni periglaciare î n carstul Bihorului. Lucr. Inst. Speol. Racovită , 3, Buc. 2. BLEAHU, M., 1978: Omul ş i peş tera. Deit. Sp. Tour., Buc. 3. BORZA, AL., 1924: Protecţ ia naturii î n Româ nia. Bul. Grac Cluj, 4: 1-26. 4. BORZA, AL., 1943: Documente privitoare la Retezat, Bul. Com. Mon. Nat., 11: 5-18. 5. ROURDELLE, E., 1948: Essai d'unification de la nomenclature en matier de protection de la nature. Pro Natura, Bâ le, 1: 33-36. 6. CHIRITA, C., PAUNESCU, I., ROSU, C., IANCU, I., 1977: Soluri ş i staţ iuni forestiere, II - Staţ iuni forestiere. Edit. Acad. Rom., Buc., II: 150-190. 7. CHIRITA, C., DONITA, N., LUPE, I., MILESCU, I., STANESCU V., VLAD, I., 1981: Pă durile Româ niei. Edit. Acad. Româ nia, Buc., 254-270. 8. FANFANI, A., GROPALLI, R., PAVAN, M., 1977: La tutela naturalistica teritoriale sotto potere publico in Italia, 44: 434 p. 9. PASCOVICI, V. D., 1979: Contributions au probleme de la cartographie thé matique de la flore et de la faune. Publ. Ist. Ent. Univ. Pavia, Italia, (11): 1-18. 10. PASCOVICI, V. D., 1987: Fagul ornamental de Pă ltinoasa: Fagus moldavica ssp. nov. Univ. AI. I. Cuza Iaş i, Gră d. Bot. Iaş i, Stud. Biol., 3: 82-91. 11. PAVAN, M., 1973: Riserve naturali italiane: situazione e proposta di tutela dei poteri pubblici. Cool. Verde, 31: 1-76. 12. PAVAN, M., 1990: Documenti per una politica di gestione naturalistica del teritorio italiane. Ist. Ent. Univ. Pavia, Italia, 1-212. 13. POPESCU-ZELENTIN, I., 1954: Le cartage fonctionelle des forets. Proceedings of the World Congres of the Forestry Dehra Dun, II, 1956, Rev. Pă d. 8/1956. 14. PREDA, V., SEGHEDIN, G. T., BOŢCAIU, N., 1981: Tradiţ ie ş i progres î n ocrotirea patrimoniului naţ ional al Româ niei. Stud. ş i Com. de Oc. Nat., Suceava, 5: 7-35. 15. RACOVIŢĂ, E., 1934: Monumentele naturii, clasificare, norme pentru aplicarea legii, ce trebuie fă cut ş i ce trebuie evitat. Bul. Com. Nat., 2: 1-4, 5-7. 16. RACOVIŢĂ, E., 1937: Les monuments naturels (MN). Definition, classification, nortmes pour l'application des lois et reglements. Contributions a l' é tude des ré serve naturelles et des Parecs Nationaux". Memoires de la Soc. Biogeographie, Paris, 6: 15-27. 17. CEDIP (Centro di Documentazione Internazionale Parchi): Bolletino di Informazione, III/1991, 82 p.

A PROPOSAL FOR THE DECLARATION OF NATURAL FOREST RESERVATION WITH THE ORNAMENTAL BEECH OF

PALTINOASA (FAGUS SYLVATICA MOLDAVICA ssp. nov.) SUMMARY

In this paper the author describes in details a new natural forest reservation whith the ornamental beech of Pă ltinoasa (Fagus s. moldavica). It was described as a new subspecies in sciences by the author in an another paper (1987).

The proposal for the declaration of this natural forest reservatian, wich will include all surface of the wooden basin of the Bucoviciorul creek, is based on the relative big area with this subspecies of beech, where there are together with another intraspecific units of Fagus sylvatica, the presence of this area at the interference of two vegetation levels: coniferous (fir, spruce fir) and deciduous trees (beech, oak, ash and elm) and the landscape, cynegetic, botanical and health importance, based on the presence of the Coniferous trees.