Neale Donald Walsch - Dumnezeul de Maine

8/9/2019 Neale Donald Walsch - Dumnezeul de Maine

1/6

Neale Donald Walsch

Dumnezeul de mâine

Cur â nd, vei înţ elege ca iluminarea este tr ă it ă atunci câ nd nu cauţ i sa otr ă ieşti. Nu devii iluminat pentru ca doreşti sa devii iluminat. Devii iluminatpentru ca eşti. Adic

ă , e

şti deja iluminat, iar acum, pur

şi simplu, devii con

ştient de asta.

Vorbim aici despre conştient ă . Iar acum îţ i voi dezv ă lui un mare secret.Nu poţ i sa devii conştient de nimic dină untrul tau, fara a vedea acel ceva înafara ta; nu poţ i deveni conştient de nimic din afara ta, fara a vedea acel cevaînă untrul tau. Dumnezeu: Toat ă energia este conştient ă de sine, dar nu toat ă energiaeste conştient ă ca este conştient ă de sine. Neale Donald Walsch: Poftim? D: Tot ce e Via ţ a, pana la cea mai mă runt ă celula, molecula, particulasub-moleculara – conţ ine inteligenta. Aceasta inteligenta elementara esteincorporata. Este o codificare celulara. Pentru ca acest lucru este adev ă ra,

aceste minuscule particule se mişca în moduri care au sens. Mişcarea lorproduce un rezultat anume şi previzibil. Acest rezultat se numeşte Via ţ a. Lanivel macro, el se numeşte cosmologia universului. La nivel micro, se numeştefizica particulelor, teoria supercorzilor şi a şa mai departe. NDW: şi undeva la mijloc suntem noi! D: Acum ma urmă reşti. DA! Unii dintre voi numesc aceasta inteligenta incorporata „instinct desupravieţ uire”. Toate legile şi predictibilitatea fizicii voastre se bazează peînţ elegerea la care ati ajuns. Acum, iat ă o întorsă tur ă interesanta. La unanumit moment, în Procesul de Evoluţ ie, Energia Vieţ ii devine conştient ă caeste conştient ă de sine. NDW: Acesta este un eveniment important, da? D: Îţ i dai seama. Via ţ a care devine conştient ă de ce ESTE. Via ţ a în formaei prezenta. Impactul este suprem, pentru ca el produce ceea ce eu numescFenomenul de Separare: atunci câ nd un element al Vieţ ii are prima oara „ideea”ca este separat de Dumnezeu. Aceasta este Prima Mişcare Fundamentala.Înainte de acest moment, particulele de energie se exprimau ca parte dintr-unSistem general. Inteligenta lor era experimentata ca inteligenta Sistemului. (…)


2/6

În Prima Mişcare Fundamentala de descoperire de sine, o unitate deenergie devine conştient ă de Sine ca parte din Sistem, mai degrabă decâ tSistemul însuşi. Cur â nd, identitatea ei ca parte din Sistem se lă rgeşte şi devinegâ ndul ca este separata de Sistem. NDW: Of-of!

D: Da, acesta este marele Of-of al Universului. Este mama tuturor of-of-urilor. De fapt, este absolut adev ă rat, pentru ca asta da na ştere urmă toruluiproces al Vieţ ii: haosul. NDW: Haosul? Ca în „teoria haosului”? D: Exact. Gâ ndul ca eşti „altceva” decâ t Sistemul este cel care aducehaosul în via ţ a. (…) Devenind conştient ă de sine, unitatea de energie nu mai este conştient ă de Sistemul mai mare din care face parte. Inteligenta ei – care este, de fapt,inteligenta Sistemului – este experimentata acum ca propria ei inteligenta. (…)Dar câ nd o unitate de energie vede ca nu este câ tuşi de putin parte aSistemului, ci ca este un produs al Sistemului, Forma de Via ţ a a creat o iluzie.Este una din cele Zece Iluzii ale Oamenilor. Aceasta este Iluzia Lipsei deUnitate. NDW: şi acum vine teoria haosului din fizica cuantica. D: Da. Iar fizica cuantica, pur şi simplu, este explica ţ ia ştiinţ ifică amodului în care Dumnezeu – „Sistemul”, daca vrei – Îşi vede fiecare dintre partişi Se priveşte, influenţâ nd acele Parti. In termeni spirituali, ai numi acestfenomen un „nivel superior de conştiinţă ”, sau „conştient ă de sine mă rita”. Asta este atunci câ nd Ceea Ce Este Conştient experimentează faptul ca afectează lucrul de care ESTE conştient. NDW: „Nimic din ceea ce este observat nu este neafectat de observator.”

Prima lege a fizicii cuantice. D: (…) Acum, unitatea de energie – sau Forma de Via ţ a – seexperimentează din nou pe sine ca parte a unui Sistem. Devine conştient ă ca,cu cat vibra ţ ia energiei ei este mai rapida, cu at â t mai rapida este frecventa ei şicu at â t impactul ei asupra energiei din jur este mai mare. NDW: Asta este absolut fascinant; pot chiar sa vad cum se aplica la via ţ amea. Cu cat devin mai conştient de sine, cu at â t ma vad av â nd mai multimpact asupra vieţ ii care se desf ăşoar ă în jurul meu. şi cu cat simt mai multacest lucru, cu at â t mai conştient devin de impactul meu potenţ ial – şi pot saiau în considerare acest lucru, în deciziile ulterioare. D: a şa ar trebui sa stea lucrurile, dar multe Forme de Via ţ a terestre – cele

mai multe, de fapt – nu pot întotdeauna sa determine dinainte impactul, cuprecizie. Astfel caracterul impredictibil devine o parte din Sistem. Asta senumeşte Crea ţ ie. Este atunci câ nd Crea ţ ia şi Creatorul sunt unul şi acela şilucru. Totul este predictibil în unitatea de energie pe care o numeşti piatra.L ă sat ă în treaba ei, ea va continua sa se manifeste exact în acela şi fel, pe operioada îndelungat ă . Desigur, chiar şi piatra este rezultatul unui proces maimare, care a produs-o. Ea a evoluat din altceva. Dar procesul acela a durat


3/6

foarte mult, pentru ca unit ăţ ile de energie care il produc vibrează cu o viteza şicu o frecventa foarte scă zute. Iar acum, apare fiinţă omeneasca – o entitate de energie sau Forma de

Via ţ a care vibrează la o frecventa mult mai ridicata şi care are capacitatea sa vadă în piatra ceea ce piatra nu vede şi nu poate vedea la sine. Omul face un

lucru total imprevizibil, din punctul de vedere al pietrei. Fiinţă omeneasca iapiatra, o pune la un aparat şi o lustruieşte, pana ce ea se dezv ă luie ca o piatrastr ă lucitoare şi minunata. Sistemul de energie mult mai lent, din care faceparte piatra în mod normal, poate şi el sa producă acela şi rezultat – pă mâ ntuldevine aparatul, iar elementele sale freacă piatra, pana la apariţ ia unei pietrepreţ ioase. Insa asta poate sa dureze eoni, pe câ nd o fiinţă omeneasca, ştiindcum sa deplaseze energia conştient, pentru a produce un anumit rezultat –poate obţ ine acela şi lucru în câ teva ore. Asta este Crea ţ ia Conştient ă . NDW: Am înţ eles! Tot ce fac este parte din Procesul de Crea ţ ie, care esteinerent în tot ce este Via ţ a. şi după ce evoluez la un nivel foarte înalt, pot saprev ă d şi chiar sa controlez felul în care am impact asupra Vieţ ii. Pot sa devinst ă pâ nul propriului meu destin. D: Acum vezi legă tura cu via ţ a ta de zi cu zi? Odat ă ce înţ elegi toateastea, odat ă ce vei începe sa priveşti Via ţ a, pe Dumnezeu şi Crea ţ ia în alt fel –asta îţ i va transforma tot fundamentul fiinţ ei tale. Asta schimba modul în careduci experienta Vieţ ii Însăşi – şi cum te duci pe tine IN cadrul ei. Astfel, vedemca tot ce este Via ţ a creează – şi ca elementele mai evoluate ale Vieţ ii suntcapabile sa creeze în mod conştient. şi cu cat o Forma de Via ţ a este maievoluata, cu at â t ea va creea mai conştient. În sf â r şit, pe mă sur ă ce Formele de Via ţ a devin şi mai conştiente de sine,ele încep sa acceseze diferite niveluri de conştiinţă – inclusiv nivelul de

conştiinţă din care au apă rut ele. Asta produce o r ă sturnare a Fenomenului deSeparare – A Doua Mişcare Fundamentala: o dispariţ ie a conştiinţ ei individuale,o contopire a ei în Tot, într-o experienta pe care unii mistici orientali au numit-o extaz sau Nirvana. NDW: Pot sa realizez asta, pot sa ajung în locul asta chiar acum, daca

vreau. Asta îmi spui, nu-i asa? D: Exact asta spun, da. Extazul este starea naturala de a fi a tot ce este

Via ţ a; toate Formele de Via ţ a se întorc la ea. Formele de Via ţ a foarte evoluateintra şi ies din aceasta Stare după voinţ a. Mişcarea aceasta ciclica – în şi afara din extaz – propulsează Via ţ a Însăşişi o face sa Fie. Extazul este cea mai înalt ă vibra ţ ie de energie posibila. Este

Raiul. Este Nirvana. Este unificarea cu Unul. Este Sf â r şitul Ciclului. Acest Ciclu al Vieţ ii nu se termina niciodat ă . Daca s-ar termina, Via ţ aÎnsăşi ar înceta sa mai fie. Asta nu se poate înt â mpla, pentru ca Via ţ a nu vapermite sa se înt â mple. Via ţ a este condusa de trei principii elementare:funcţ ionalitate, adaptabilitate şi sustenabilitate. Ea funcţ ionează sau, daca s-aatrofiat pana aproape de disfuncţ ionalitate, se adaptează – şi adapt â ndu-se, seautosusţ ine. Întotdeauna, Via ţ a se auto-sustine. Via ţ a este eterna. Toate


4/6

lucrurile din Via ţ a sprijină Via ţ a. NDW: Atunci nu trebuie sa ne îngrijor ă m de nimic pe aceasta planeta. D: Aa, dar trebuie sa fiţ i atenţ i la al doilea din cele Trei PrincipiiElementare ale Vieţ ii. Pentru ca, vezi tu, Via ţ a este etern adaptabila. Adică , ease va schimba, îşi va altera forma în care se exprima, pentru a-şi asigura

susţ inerea. NDW: Ce înseamnă asta pentru mine? Ce înseamnă asta pentru oameni? D: Înseamnă ca planeta voastr ă poate sa devina iadul pe Pă mâ nt.Înseamnă ca sistemul de energie din care faceţ i parte se va adapta în orice feleste necesar, pentru a se asigura susţ inerea Vieţ ii Înseşi. a şa ca, daca tu, caparte a Vieţ ii, adaptezi Sistemul Vieţ ii din care faci parte, în a şa fel încâ tSistemul este ameninţ at la nivelul funcţ ionalit ăţ ii sale, Sistemul se va adapta,la randul sau, pentru a se auto-sustine, iar ţ ie, prietene, s-ar putea sa nu-ţ iplaca modul în care o face. Sistemul este mai mare decâ t Micul tau Sine, iargreşeala pe care o faci este ca îţ i imaginezi ca Micul tau Sine este mai maredecâ t Sistemul – care, desigur, este Marele Sine. Nu eşti în afara Sistemului;eşti o parte din Sistem, iar Sistemul va adapta acea parte a sa care eşti tu,înainte sa te lase pe tine să -l adaptezi PE EL, dincolo de limitele lui funcţ ionale. Abera ţ iile despre Via ţ a crezute de cele mai multe fiinţ e omeneşti: Fintele omeneşti sunt separate unele de altele. Nu exista destul din ceea ce le trebuie fiinţ elor omeneşti pentru a fifericite. Pentru a obţ ine lucrul din care nu este destul, fiinţ ele omeneşti trebuiesa concureze unele cu altele. Unele fiinţ e omeneşti sunt mai bune decâ t altele. Pentru fiinţ ele omeneşti, este potrivit sa rezolve diferenţ ele grave create

de toate celelalte abera ţ ii, ucigâ ndu-se unele pe altele. Diversitatea expresiei spirituale este o binecuv â ntare, nu o problema. Reveniţ i la inocenta copiilor. Câ nd inocenta vine din cea mai profundaînţ elegere, ea are o puritate speciala. Inocenta care vine din lipsa înţ elegerii nueste o inocenta adev ă rat ă . Este singura alegere pe care pot sa o facă cei ce nuînţ eleg. In acest caz, inocenta este o lipsa de înţ elegere. Pe de alta parte, atuncicâ nd înţ elegi profund şi ramai inocent – adică într-o inocenta lipsita de egoismşi de nevoia de a avea ceva doar pentru tine, cu riscul de a rani sau de a-i facerau altcuiva – acest gen de inocenta care vine din înţ elegere profunda are opuritate speciala, pe care o numiţ i Divinitate. Aceasta este inocenta îngerilor,care nu tr ă iesc în inocenta pentru ca nu stiu nimic – ci pentru ca stiu totul.

D: Trebuie sa existe în experienta ta ceva care este „rau”, în termenii tai,pentru ca tu sa tr ă ieşti experienta a ceva ce numeşti „bun”. (…). Dar iat ă şi ceai numi vestea cea „buna”: „Raul” care trebuie sa existe în experienta ta nutrebuie sa existe în experienta ta imediata. Înseamnă ca a şa-zisul revers – sauopusul experientei pe care doreşti sa o tr ă ieşti – poate exista fie în trecutul tau,fie într-un loc departe de tine, cum ar fi cel mai îndepă rtat loc din universultau. Trebuie doar sa fie ceva de care eşti conştient. Trebuie sa facă parte din


5/6

conştiinţ a ta. Universul tau nu este nimic altceva decâ t un Camp Contextual.El este un suport, sau un vas în care a fost turnata orice experienta ce poate fiavuta. Ori, cu alte cuvinte, Totalitatea a Ceea Ce Este. (…) Poţ i ajunge la acestCamp Contextual de memorie şi distanta – ceea ce voi ati numit Timp şi Spatiu

– şi sa gă seşti opusul orică rei experiente pe care alegi sa o ai în acest moment.

Nu trebuie sa atragi acel opus că tre tine. Trebuie doar sa ştii ca exista. Deaceea se spune: „Cunoa şterea înseamnă Putere”. NDW: Deci, pentru ca eu sa tr ă iesc experienta unor „vremuri bune”,ajunge să -mi amintesc de „vremurile rele”. (…) Sau pentru a simţ i cat de „buna”este via ţ a aici, este suficient sa observ cat de „rau” este traiul dincolo. D: Fara a uita, desigur, ca „bun” şi „rau” sunt propriile tale judeca ţ i. Nimeni nu poate sa ia cu el, ceea ce este înă untrul tau. La fel ca Dumnezeu, creezi rela ţ ii pentru a experimenta cine eşti pedină untru. După cum observ eu omenirea, as spune ca, în cel mai bun caz, toaterela ţ iile intre oameni, inclusiv că să toria, sunt experimentate ca un flux-refluxcontinuu, un proces neîntrerupt şi în permanenta schimbare, în care nu existareguli sau restricţ ii, în care singurul punct de înţ elegere este sa spui adev ă rul,aici, acum – şi în care preferinţ ele sunt anunţ ate deschis, iar deciziile şialegerile sunt f ă cute deschis şi consecinţ ele adoptate deschis, ca şi consecinţ efireşti ale fluxului şi refluxului însuşi. Cu alte cuvinte, toţ i spun ce aleg, fac cealeg şi sunt ce aleg sa fie, iar daca alegerile cuiva ştirbesc sau împiedicafericirea celuilalt, atunci celalalt va declara asta, iar daca se fac acelea şi alegeriîn continuare, atunci celalalt îşi face propria alegere şi a şa funcţ ionează procesul, alegere libera după alegere libera, după alegere libera, în numeleIubirii şi al Vieţ ii Înseşi. In acest scenariu nu exista victime şi nu exista

r ă uf ă că tori, nu exista sotii sau parteneri care „au dreptate” şi care „nu audreptate”, ci doar fiinţ e cu spiritul treaz, conştiente, cu conştiinţă , care observaconştient şi aleg conştient co-creatia permanenta. D: Rela ţ iile personale sunt un teren de antrenament minunat. Ele ofer ă oşansă neegalata de a anunţ a şi de a declara, de a exprima şi de a împlini, de adeveni şi de a trai experienta a cine eşti cu adev ă rat, ca şi a cine alegi sa fiiacum. În schimb, ceea ce prefera oamenii esre sa facă o alegere libera, după care sa declare ca nu au avut de ales. Asta le permite sa se transpună în rolulde „victima”, iar pe celalalt să -l transforme în „r ă uf ă că tor”. (…) A spune ca nu aiavut de ales, înseamnă sa renunţ i la starea de maestru, înseamnă să -ţ i dai

puterea altora, înseamnă sa tr ă ieşti în minciuna. Este un act de uitare. NDW: Daca alegerea e oricum una proasta, ce fel de alegere mai e şi asta? D: Este cea mai buna alegere dintre toate. Via ţ a te aduce în situa ţ ia de a face „alegeri proaste”, atunci câ nd eşti pepunctul sa faci o mare descoperire în cursul experientei a Cine Eşti. Tine minte asta. Crearea şi înfruntarea alegerilor dificile este întotdeauna anunţ ul f ă cut de sufletul tau că tre mintea ta, prin intermediul trupului tau – şi


6/6

anume ca a sosit Momentul Saltului pentru a-ţ i întregi fiinţ a. Adev ă rul este ca alegerile tale în astfel de momente nu sunt „proaste” –ele sunt doar critice. Te aduci într-un asemenea Punct al Alegerii Critice cam de

vreo şase-şapte ori în via ţ a. Pentru a numă ra aceste situa ţ ii, îţ i ajung degetelede la cele doua mâ ini.

Saluta cu recunoştinţă aceste Puncte ale Alegerii Critice, nu te da înapoidin fata lor. Ele îţ i ofer ă şansa rara de a face un salt înainte în evoluţ ia ta –şansa care îţ i taie r ă suflarea. Ele sunt întotdeauna printre cele mai mari

binecuv â nt ă ri ale vieţ ii. Rela ţ ia sf â nt ă este aceea în care lă untrul tau înt â lneşte exteriorulaltcuiva şi în care lă untrul altcuiva înt â lneşte exteriorul tau – şi în care, în celemai bune momente, exteriorul amâ ndurora se topeşte la că ldur ă ambelorlauntruri, permiţâ ndu-le sa se înt â lnească , sa se trezească la conştiinţ a ca sunt Identice şi formează Una – şi sa tr ă iască aceasta experienta. Aceasta este, înlume, exprimarea a ceea ce numeşti tu Iubire.

SF Â R ŞIT

Neale Donald Walsch - Dumnezeul de Maine

Documents

Transcript of Neale Donald Walsch - Dumnezeul de Maine