NE 012 1 Cod Practica Producerea Betonului

MINISTERUL DEZVOLT RII, LUCR RILOR PUBLICE I

LOCUIN ELOR

COD DE PRACTIC PENTRU EXECUTAREA LUCR RILOR DIN BETON, BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT

PARTEA 1: PRODUCEREA BETONULUI

Indicativ NE 012-1: 2007

Elaborat de: INSTITUTUL NA IONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN CONSTRUC II I ECONOMIA CONSTRUC IILOR

Director General prof.dr.ing. Dan Constantinescu

Responsabil contract: conf.dr.ing. Dan Georgescu

Colectiv de elaborare: conf.dr.ing. Dan Georgescu

fiz. Adelina Apostu

Avizat de: DIREC IA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUC II – M.D.L.P.L. Director: ing. Cristian Paul Stamatiade Responsabil tem ing. Mihai Crainic

NE 012-1:2007

2

Cuprins Pagina

1 OBIECT I DOMENIU DE APLICARE………………………..…………………………………………....5 1.1 Obiect………………………………………………………………………………………………………..5

1.2 Domeniu de aplicare……………………………………………………………………………………….5

2 REFERIN E NORMATIVE………………………………………………………………………………..6 3 DEFINI II, SIMBOLURI I PRESCURT RI ................................................................................. 8 3.1 Termeni i defini ii......................................................................................................................... 8 3.2 Simboluri i prescurt ri ............................................................................................................... 12 4 CLASIFICARE ........................................................................................................................... 13 4.1 Clase de expunere în func ie de ac iunile datorate mediului înconjur tor ................................... 13 4.1.1 Semnifica ia claselor de expunere .......................................................................................... 13 4.2 Beton proasp t ........................................................................................................................... 17 4.2.1 Clase de consisten ................................................................................................................17 4.2.2 Clase în func ie de dimensiunea maxim a agregatelor ...........................................................18 4.3 Beton înt rit ................................................................................................................................ 18 4.3.1 Clase de rezisten la compresiune .........................................................................................18 4.3.2 Clasele de mas volumic pentru beton u or...........................................................................19 5 CERIN E PENTRU BETON I METODE DE VERIFICARE...................................................... 19 5.1 Cerin e de baz pentru materiale componente ............................................................................ 19 5.1.1 Generalit i...............................................................................................................................19 5.1.2 Ciment......................................................................................................................................20 5.1.3 Agregate ..................................................................................................................................20 5.1.4 Apa de amestec .......................................................................................................................20 5.1.5 Aditivi .......................................................................................................................................20 5.1.6 Adaosurile (inclusiv filerele minerale i pigmen ii) ....................................................................20 5.2 Cerin e de baz pentru compozi ia betonului .............................................................................. 20 5.2.1 Generalit i...............................................................................................................................20 5.2.2 Alegerea cimentului..................................................................................................................21 5.2.3.1 Generalit i .............................................................................................................................21 5.2.3.2 Balast......................................................................................................................................21 5.2.3.3 Agregate recuperate ...............................................................................................................21 5.2.3.4 Rezisten a la reac ia alcalii-silice.............................................................................................22 5.2.4 Utilizarea apelor reciclate .........................................................................................................22 5.2.5 Utilizarea adaosurilor ...............................................................................................................22 5.2.5.1 Generalit i .............................................................................................................................22 5.2.5.2 Conceptul referitor la coeficientul k .........................................................................................22 5.2.5.2.1 Generalit i ..........................................................................................................................22 5.2.5.2.2 Conceptul referitor la coeficientul k pentru cenu i volante conform SR EN 450……….….2223 5.2.5.2.3 Conceptul referitor la coeficientul k pentru silicea ullltrafin conform SR EN 13263……..2223 5.2.5.3 Conceptul de performan echivalent a betonului .................................................................22 5.2.6 Utilizarea aditivilor ....................................................................................................................24 5.2.7 Con inut de cloruri ....................................................................................................................25

NE 012-1:2007

3

5.2.8 Temperatura betonului .............................................................................................................25 5.3 Cerin e referitoare la clasele de expunere .................................................................................. 26 5.3.1 Generalit i...............................................................................................................................26 5.3.2 Valori limit pentru compozi ia betonului ..................................................................................26 5.3.3 Metode de concep ie bazate pe performan e ...........................................................................27 5.3.4 Cerin e pentru betonul turnat sub ap ......................................................................................27 5.4 Cerin e pentru betonul proasp t ................................................................................................. 27 5.4.1 Consisten a ..............................................................................................................................27 5.4.2 Con inut de ciment i raport ap /ciment ...................................................................................28 5.4.3 Con inut de aer ........................................................................................................................28 5.4.4 Dimensiunea maxim a agregatelor.........................................................................................29 5.5 Cerin e pentru betonul înt rit ...................................................................................................... 29 5.5.1 Rezisten a................................................................................................................................29 5.5.1.1 Generalit i .............................................................................................................................29 5.5.1.2 Rezisten a la compresiune......................................................................................................29 5.5.1.3 Rezisten a la trac iune prin despicare .....................................................................................30 5.5.2 Masa volumic .........................................................................................................................30 5.5.3 Rezisten a la penetrarea apei ..................................................................................................30 5.5.4 Reac ia la foc ...........................................................................................................................30 5.5.5 Rezisten a la uzur ..................................................................................................................30 6 SPECIFICA IA BETONULUI ..................................................................................................... 31 6.1 Generalit i ................................................................................................................................. 31 6.2 Specifica ia betonului proiectat (cu propriet i specificate).......................................................... 31 6.2.1 Generalit i...............................................................................................................................31 6.2.2 Date de baz ............................................................................................................................32 6.2.3 Cerin e suplimentare ................................................................................................................32 6.3 Specifica ia betoanelor de compozi ie prescris ......................................................................... 32 6.3.1 Generalit i...............................................................................................................................32 6.3.2 Cerin e de baz ........................................................................................................................32 6.3.3 Cerin e suplimentare ................................................................................................................33 6.4 Specifica ia betoanelor de compozi ie prescris printr-un standard ............................................ 33 7 LIVRAREA BETONULUI PROASP T....................................................................................... 34 7.1 Informa ii de la utilizatorul betonului pentru produc tor ............................................................... 34 7.2 Informa ii de la produc torul de beton pentru utilizator1) ............................................................. 34 7.3 Bon de livrare pentru betonul gata de utilizare............................................................................ 35 7.4 Informa ii la livrare pentru betonul de antier .............................................................................. 35 7.5 Consisten a la livrare .................................................................................................................. 35 8 CONTROLUL CONFORMIT II I CRITERII DE CONFORMITATE........................................ 36 8.1 Generalit i ................................................................................................................................. 36 8.2 Control de conformitate al betonului cu propriet i specificate .................................................... 36 8.2.1 Control de conformitate al rezisten ei la compresiune..............................................................36 8.2.1.1 Generalit i .............................................................................................................................36 8.2.1.2 Plan de e antionare i de încerc ri .........................................................................................37 8.2.1.3 Criterii de conformitate pentru rezisten a la compresiune………………………………………3638 8.2.2 Control de conformitate al rezisten ei la trac iune prin despicare .............................................39

NE 012-1:2007

4

8.2.2.1 Generalit i .............................................................................................................................39 8.2.2.2 Plan de e antionare i de încerc ri .........................................................................................39 8.2.2.3 Criterii de conformitate pentru rezisten a la trac iune prin despicare .......................................39 8.2.3 Control de conformitate pentru alte propriet i decât rezisten a ...............................................39 8.2.3.1 Plan de e antionare i de încerc ri .........................................................................................39 8.2.3.2 Criterii de conformitate pentru alte propriet i decat rezisten a ...............................................39 8.3 Controlul conformit ii betonului de compozi ie prescris , inclusiv a betoanelor de compozi ie prescris printr-un standard ............................................................................................................... 41 8.4 Ac iuni întreprinse în caz de neconformitate a produsului........................................................... 42 9 CONTROLUL PRODUC IEI ...................................................................................................... 43 9.1 Generalit i ................................................................................................................................. 43 9.2 Sisteme de control al produc iei .................................................................................................. 43 9.3 Datele înregistrate i alte documente.......................................................................................... 43 9.4 Încerc ri...................................................................................................................................... 44 9.5 Compozi ia betonului i încerc rile ini iale .................................................................................. 44 9.6 Personal, echipamente i instala ii.............................................................................................. 45 9.6.1 Personal...................................................................................................................................45 9.6.2 Echipamente i instala ii...........................................................................................................45 9.6.2.1 Depozitarea materialelor .........................................................................................................45 9.6.2.2 Echipamente de dozare ..........................................................................................................45 9.6.2.3 Malaxoare ...............................................................................................................................45 9.6.2.4 Echipamente de încercare ......................................................................................................45 9.7 Dozarea materialelor componente .............................................................................................. 46 9.8 Amestecarea betonului ............................................................................................................... 46 9.9 Proceduri de control al produc iei ............................................................................................... 46 10 EVALUARE A CONFORMIT II ............................................................................................... 51 10.1 Generalit i.............................................................................................................................. 51 10.2 Evaluare, supraveghere i certificare a controlului de produc ie.............................................. 52 11 PROIECTAREA BETONULUI CU PROPRIET I SPECIFICATE.............................................. 52 Anexa A Încerc ri ini iale ............................................................................................................... 53 Anexa B Încerc ri de identificare pentru rezisten a la compresiune.......................................... 55 Anexa C Dispozi ii pentru evaluarea, supravegherea i certificarea controlului produc iei..... 57 Anexa D Bibliografie....................................................................................................................... 60 Anexa E Indica ii de aplicare a conceptului de performan echivalent a propriet ilor betonului .......................................................................................................................................... 61 Anexa F Recomand ri pentru limitele compozi iilor betonului ................................................... 62 Anexa G Prevederi suplimentare referitoare la betoanele de înalt rezisten ........................... 71 Anexa H Metode de formulare bazate pe performan ele pentru durabilitate .............................. 74 Anexa I Clasificarea mediilor agresive asupra elementelor din beton armat i beton precomprimat supraterane…………………………………..…………………………………….…….7477 Anexa J Familiile de beton......................................................................................................... 7980 Anexa K Compozi ia granulometric a agregatelor utilizate la prepararea betonului………...8182 Anexa L Recomand ri generale pentru alegerea cimentului……………………………………..8687 Anexa M Tratarea betonului func ie de evolu ia rezistentei betonului ........................................ 88 Anexa N Cerin e minime privind calificarea, experien a profesional i atestarea responsabilului pentru controlul produc iei .................................................................................. 89

NE 012-1:2007

5

1 OBIECT I DOMENIU DE APLICARE 1.1 Obiect „Codul de practic pentru executarea lucr rilor din beton, beton armat i beton precomprimat”, indicativ NE 012, revizuit, este structurat astfel:

Partea 1 : Producerea betonului Partea 2 : Executarea lucr rilor din beton, beton armat si beton precomprimat Partea 3 : Instruc iuni de aplicare. Acest document reprezint prima parte a „Codului de practic pentru executarea lucr rilor din beton, beton armat i beton precomprimat”, indicativ NE 012-1:2007 i se refer la producerea betonului. Aceasta edi ie a primei p r i a Codului de practic completeaz regulile i informa iile cuprinse în SR EN 206-1: 2002. Complet rile textului standardului SR EN 206-1 din acest document se aplic numai pe teritoriul României. Aceste complet ri cuprind exigentele normative complementare ale standardului SR EN 206-1, în conformitate cu SR 13510: 2006 „Document na ional de aplicare a SR EN 206-1”, care trebuie implementate la nivel na ional, precum si exigentele stabilite în func ie de experien a româneasc în ceea ce prive te aspectele ce nu sunt tratate în SR EN 206-1. 1.2 Domeniu de aplicare

Partea 1 a Normativului se aplic betonului destinat structurilor turnate in-situ, structurilor prefabricate, elementelor structurale prefabricate pentru cl diri i construc ii inginere ti. Acest normativ se aplic de asemenea betoanelor autocompactante i betoanelor cu agregate din beton reciclat, cu condi ia ca aptitudinea de utilizare a acestor agregate sa fie verificat i controlat având în vedere criteriile aplicate agregatelor naturale. Betonul poate fi beton fabricat (preparat) pe antier, beton gata de utilizare sau beton fabricat într-o unitate de produc ie a elementelor prefabricate.

Prezentul document specific cerin ele pentru: - materialele componente ale betonului; - propriet ile betonului proasp t i înt rit i verific rile lor; - limit rile impuse compozi iei betonului; - specifica iile betonului; - livrarea betonului proasp t; - procedurile de control al produc iei; - criteriile de conformitate i evaluarea conformit ii. Prezentul normativ se aplic betoanelor compactate de o asemenea manier încât cantitatea de aer oclus, alta decât aerul antrenat, este neglijabil . Prezentul document se aplic betonului de mas volumic normal , betonului greu i betonului u or.

Alte documente referitoare la produsele specifice, de exemplu la produsele prefabricate, unde procedeele intr în domeniul de aplicare al prezentului document, pot necesita derog ri în raport cu prezentul document.

Cerin e complementare sau diferite pot s fie date în alte reglementari / standarde europene specifice, de exemplu: - beton destinat drumurilor i altor suprafe e de circula ie; - beton utilizând si alte materiale (de exemplu: fibre) sau materiale componente; - beton cu dimensiunea maxim a agregatului mai mic sau egal cu 4 mm (mortar); - tehnologii speciale (de exemplu: beton torcretat); - beton pentru stocarea de eurilor lichide i gazoase; - beton pentru rezervoare de stocare de substan e poluante; - beton pentru structuri masive (de exemplu: baraje); - beton pre-amestecat uscat.

NE 012-1:2007

6

Acest document nu se aplic pentru: - beton aerat; - beton spumat; - beton cu structur deschis (beton cavernos-poros); - beton u or cu mas volumic mai mic de 800 kg/m3; - beton refractar. 2 REFERIN E NORMATIVE Documentele prezentate în continuare sunt indispensabile pentru aplicarea acestui normativ. SR EN 196-2 :2006 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimic a cimenturilor SR EN 196-3:2006 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priz

i a stabilit ii SR EN 196-6: 1994 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea fine ii SR EN 197-1: 2002 Ciment – Partea 1: Compozi ie, specifica ii i criterii de conformitate ale

cimenturilor uzuale SR EN 450: 2006 Cenu zbur toare pentru beton. Defini ii, condi ii i criterii de conformitate SR EN 933-1 :2002 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 1: Determinarea granulozit ii. Analiza granulometric prin cernere SR EN 934-2:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Defini ii,

condi ii, conformitate, marcare i etichetare SR EN 1008: 2003 Apa de preparare pentru beton – Specifica ii pentru prelevare, încercare i

evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca ap de preparare pentru beton

SR EN 1097-1: 1998 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezisten ei la uzur (micro-Deval)

SR EN 1097-2: 1998 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezisten ei la sf râmare

SR EN 1097-3: 2002 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale agregatelor. Partea 3: Metode pentru determinare masei volumice în vrac i a porozit ii intergranulare

SR EN 1097-6: 2002 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale i a coeficientului de absorb ie a apei

SR EN 1992: 2006 Proiectarea structurilor de beton SR EN 12350-1: 2003 Încercare pe beton proasp t. Partea 1: E antionare SR EN 12350-2: 2003 Încercare pe beton proasp t. Partea 2: Încercare de tasare SR EN 12350-3: 2003 Încercare pe beton proasp t. Partea 3: Încercare Vebe SR EN 12350-4: 2002 Încercare pe beton proasp t. Partea 4: Grad de compactare SR EN 12350-5 :2002 Încercare pe beton proasp t. Partea 5: Încercare cu masa de r spândire SR EN 12350-6: 2002 Încercare pe beton proasp t. Partea 6: Densitate SR EN 12350-7: 2003 Încercare pe beton proasp t. Partea 7: Con inut de aer. Metode prin presiune SR EN 12390-1:2002 Încercare pe beton înt rit. Partea 1: Form , dimensiuni i alte condi ii pentru

epruvete i tipare SR EN 12390-2:2002 Încercare pe beton înt rit. Partea 2: Preg tirea i conservarea epruvetelor

pentru încerc ri de rezisten SR EN 12390-3: 2003 Încercare pe beton înt rit. Partea 3: Rezisten a la compresiune a epruvetelor SR EN 12504-1:2002 Încerc ri pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare i

încerc ri la compresiune SR EN 12504-2:2002 Încerc ri pe beton în structuri. Partea 2: Încerc ri nedistructive. Determinarea

indicelui de recul SR EN 12504-3:2006 Încerc ri pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea for ei de smulgere SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton SR EN 12878 :2005 Pigmen i pentru colorarea materialelor de construc ie pe baz de ciment

i/sau var. Specifica ii i metode de încercare SR EN 13055-1:2003 Agregate u oare. Partea 1: Agregate u oare pentru betoane, mortare i paste

de ciment SR EN 13242: 2003 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în

ingineria civil i în construc ii de drumuri SR EN 13263-1:2005 Silice ultrafin pentru beton – Partea 1: Defini ii, condi ii i criterii de

NE 012-1:2007

7

conformitate SR EN 13263-2:2005 Silice ultrafin pentru beton – Partea 2: Evaluarea conformit ii EN 13577:1999 Calitatea apei. Determinarea con inutului de dioxid de carbon agresiv SR ENV 13670-1:2006 Execu ia structurilor de beton – Partea 1: Condi ii comune pr EN 13791: 2006 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a structurilor si elementelor

prefabricate SR ISO 2859: 1998 Proceduri de e antionare pentru inspec ia prin atribute SR ISO 3310: 2000 Site pentru cernere. Condi ii tehnice i verific ri SR ISO 3951: 1998 Proceduri i tabele de e antionare pentru inspec ia prin m surare pentru

procent de neconformit i SR ISO 7150-1:2001 Calitatea apei Determinarea con inutului de amoniu. Partea 1: Metoda

spectrometric manual SR ISO 7150-2: 2001 Calitatea apei Determinarea con inutului de amoniu. Partea 2: Metoda

spectrometric automat SR ISO 7980 : 2002 Calitatea apei. Determinarea con inutului de calciu i magneziu. Metoda prin

spectrometrie de absorb ie atomic SR 3011: 1996 Cimenturi cu c ldura de hidratare limitat i cu rezisten la agresivitatea

apelor cu con inut de sulfa i SR 7055:1996 Ciment Portland alb STAS 10092-78:1996 Ciment pentru drumuri si piste de aeroporturi DIN 4030-2 Evaluarea lichidelor, solurilor si gazelor nocive pentru beton – Partea 2:

Prelevarea si analiza e antioanelor de apa si soluri ASTM C173 Metode de încercare pentru determinarea con inutului de aer al betonului

proasp t, prin metoda volumetric ISO 4316: 1977 Agen i activi de suprafa . Determinarea pH-ului solu iilor apoase. Metoda

poten iometric

NE 012-1:2007

8

3 DEFINI II, SIMBOLURI I PRESCURT RI 3.1 Termeni i defini ii Pentru cerin ele prezentului normativ, se aplic termenii i defini iile urm toare: 3.1.1 beton material format prin amestecarea cimentului, nisipului, pietri ului i apei cu sau f r aditivi i adaosuri i ale c rui propriet i se dezvolt prin hidratarea cimentului

3.1.2 beton proasp t beton complet amestecat i aflat înc , într-un stadiu care îi permite compactarea prin metoda aleas 3.1.3 beton înt rit beton în stare solid i care a ob inut o rezisten semnificativ 3.1.4 beton de antier beton produs la locul construc iei de utilizatorul de beton pentru propria sa utilizare 3.1.5 beton gata de utilizare beton livrat în stare proasp t utilizatorului, de c tre o persoan fizic sau o societate de profil, altele decât utilizatorul. În sensul acestui normativ betonul gata de utilizare este de asemenea: - beton produs de utilizator în afara antierului; - beton produs pe antier, dar nu de utilizator 3.1.6 produs prefabricat de beton produs din beton a c rui turnare i a c rui tratare sunt efectuate într-un loc diferit de cel în care este utilizat 3.1.7 beton cu mas volumic normal beton a c rui mas volumic dup uscare în etuv este mai mare de 2000 kg/m3, dar inferioar sau egal cu 2600 kg/m3 3.1.8 beton u or beton a c rui mas volumic dup uscare în etuv este mai mare sau egal cu 800 kg/m3, dar mai mic sau egal cu 2000 kg/m3, el este produs integral sau par ial cu agregate u oare 3.1.9 beton greu beton a c rui mas volumic dup uscarea în etuv este mai mare de 2600 kg/m3 3.1.10 beton de înalt rezisten beton ce apar ine unei clase de rezisten la compresiune superioar clasei C50/60, în cazul betonului de mas volumic normal sau al betonului greu i superioar clasei LC50/55 în cazul betonului u or 3.1.11 beton cu propriet i specificate beton pentru care propriet ile cerute i caracteristicile suplimentare sunt specificate produc torului care este responsabil de furnizarea unui beton care satisface propriet ile cerute i caracteristicile suplimentare

NE 012-1:2007

9

3.1.12 beton cu compozi ie specificat beton pentru care compozi ia betonului i materialele componente de utilizat sunt specificate produc torului care este responsabil de furnizarea unui beton respectând compozi ia specificat 3.1.13 beton de compozi ie specificat printr-un standard beton de compozi ia specificat , având compozi ia definit într-un standard aplicabil la locul unde betonul este utilizat 3.1.14 familie de betoane grup de compozi ii de beton pentru care exist o rela ie fiabil între propriet ile principale. Aceast rela ie este demonstrat prin încerc ri; demonstra ia este consemnat în scris i p strat 3.1.15 metru cub de beton cantitate de beton proasp t care ocup un volum de un metru cub, dup compactare conform SR EN 12350-6 3.1.16 camion malaxor unitate de amestecare a betonului montat de obicei pe un asiu autopropulsat, capabil s amestece i s livreze un beton omogen

3.1.17 cuv agitatoare echipament montat de obicei pe un asiu autopropulsat i capabil s conserve un beton proasp t, omogen în timpul transportului 3.1.18 cuv neagitatoare echipament utilizat pentru transportul betonului f r agitare, în sensul definit în 3.1.17, de exemplu, camion cu ben basculant sau bunc r de transport 3.1.19 amestec cantitate de beton proasp t produs într-un singur ciclu de amestecare discontinu , sau cantitate desc rcat în timp de 1 minut, de un malaxor cu func ionare continu 3.1.20 arje

cantitatea de beton con inând unul sau mai multe amestecuri transportat de un vehicul 3.1.21 livrare ac iune de livrare de beton proasp t de c tre produc tor 3.1.22 aditiv produs ad ugat în beton în timpul procesului de amestecare, în cantit i mici raportate la masa cimentului, pentru modificarea propriet ilor betonului proasp t sau înt rit 3.1.23 adaos material mineral fin utilizat în beton pentru îmbun t irea unor propriet i sau pentru a-i conferi propriet i speciale. Acest normativ trateaz dou tipuri de adaosuri minerale: - adaosuri considerate practic inerte (tip I); - adaosuri puzzolanice sau hidraulic latente (tip II)

NE 012-1:2007

10

3.1.24 agregat material mineral granular apt de a fi utilizat în beton. Agregatele pot fi naturale, artificiale sau reciclate plecând de la materialele utilizate anterior în construc ii 3.1.25 agregat curent agregat având dup uscare în etuv , o mas volumic 2000 kg/m3 i 3000 kg/m3 determinat conform SR EN 1097-6 3.1.26 agregat u or agregat de origine mineral având dup uscare în etuv , o mas volumic 2000 kg/m3, determinat conform SR EN 1097-6, sau o mas volumic în vrac 1200 kg/m3, determinat conform SR EN 1097-3 3.1.27 agregat greu agregat având dup uscarea în etuv , o mas volumic 3000 kg/m3, determinat conform SR EN 1097-6 3.1.28 ciment (liant hidraulic) material mineral fin m cinat care, dup ce a fost amestecat cu apa, formeaz o past care face priz i se înt re te prin efectul reac iilor i proceselor de hidratare, i care dup înt rire, î i p streaz

rezisten a i stabilitatea chiar i sub ap 3.1.29 con inutul total în ap apa ad ugat , plus apa con inut în i la suprafa a agregatelor, plus apa din aditivi i adaosuri utilizate sub form de suspensii i apa rezultat din ad ugare de ghea sau din înc lzire cu vapori 3.1.30 con inut de ap eficace diferen între cantitatea total de ap con inut în betonul proasp t i cantitatea de ap ce poate fi absorbit de agregat. 3.1.31 raport ap /ciment raport dintre cantitatea total de ap i con inutul de ciment din betonul proasp t. 3.1.32 rezisten caracteristic valoarea rezisten ei sub care se pot situa 5% din popula ia tuturor rezultatelor determin rilor de rezisten posibile ale volumului de beton considerat. 3.1.33 aer antrenat bule de aer microscopice încorporate inten ionat în beton, când se face amestecarea, de obicei prin utilizarea agen ilor tensioactivi: bulele sunt practic sferice i diametrul lor este în general cuprins între 10 m i 300 m 3.1.34 aer oclus goluri de aer în beton care nu sunt produse inten ionat 3.1.35 antier

amplasamentul unde este realizat lucrarea de construc ie

NE 012-1:2007

11

3.1.36 specifica ie sintez final de cerin e tehnice documentate transmise la produc tor în termeni de performan sau de compozi ie 3.1.37 elaborator de specifica ie persoan fizic sau organism care stabile te specifica ia betonului proasp t i înt rit 3.1.38 produc tor persoan fizic sau unitate produc toare de beton proasp t 3.1.39 utilizator persoan fizic sau unitate utilizatoare de beton proasp t pentru execu ia unei construc ii sau a unui element 3.1.40 durata de via perioada de timp în care comportarea betonului în structur r mâne la un nivel compatibil cu cerin ele de performan ale structurii, dac aceasta este corect între inut 3.1.41 încerc ri ini iale încercare sau încerc ri de verificare, înainte de începerea produc iei, atunci când un beton nou sau o familie nou de beton trebuie s fie formulat , pentru a satisface toate cerin ele specificate, în stare proasp t ca i în stare înt rit 3.1.42 încerc ri de identificare încerc ri pentru a determina dac amestecurile sau arjele selec ionate apar in unei popula ii conforme 3.1.43 încerc ri de conformitate încerc ri efectuate de produc tor pentru a evalua conformitatea betonului 3.1.44 evaluarea conformit ii examinarea sistematic a gradului de satisfacere de c tre un produs a cerin elor specificate 3.1.45 ac iuni datorate mediului înconjur tor ac iuni fizice i chimice la care este expus betonul, care produc efecte asupra betonului, arm turilor sau pieselor metalice înglobate i care nu sunt considerate ca sarcini la proiectarea structurii 3.1.46 verificare confirmare prin examinare de dovezi obiective a satisfacerii cerin elor specificate 3.1.47 beton autocompactant beton a c rei consisten a a fost modificat prin utilizarea de aditivi speciali, la valori mari ale fluidit ii f r a prezenta segregare i care poate fi pus în oper f r a fi vibrat 3.1.48 con inut de p r i fine cantitate total de p r i fine exprimat în kg/m3, calculat ca sum a cantit ii totale de ciment i cantit ii de particule cu dimensiuni mai mici de 0,125 mm provenind de la agregate i adaosuri

NE 012-1:2007

12

3.1.49 clas de expunere clasificare a condi iilor de mediu, fizice, chimice i mecanice la care poate fi expus betonul i care pot influen a în timp suprafa a betonului, structura sa sau/ i arm turile. Aceste tipuri de ac iuni nu constituie ipoteze de înc rcare în proiectarea structural 3.1.50 ap rezidual /reciclat ap rezultat în urma producerii betonului i care poate fi refolosit la prepararea acestuia. 3.2 Simboluri i prescurt ri X0 Clas de expunere în cazul absen ei riscului de coroziune sau de atac

XC… Clasa de expunere pentru riscul de coroziune prin carbonatare

XD… Clasa de expunere pentru riscul de coroziune prin cloruri altele decât cele din apa de mare

XS… Clasa de expunere pentru riscul de coroziune de cloruri din apa de mare

XF… Clasa de expunere pentru atacul prin înghe -dezghe

XA… Clasa de expunere pentru atacul de origine chimic

XM… Clasa de expunere pentru “atac mecanic” (abraziune)

de la S1 pân la S5 Clase de consisten dup tasare

de la V0 pân la V4 Clase de consisten dup încercarea Vebe

de la C0 pân la C3 Clase de consisten dup indicele de compactare

de la F1 pân la F6 Clase de consisten dup diametrul corespunz tor încerc rilor de r spândire

C…/… Clase de rezisten la compresiune în cazul betonului normal i greu

LC…/… Clase de rezisten la compresiune în cazul betonului u or

fck.cyl Rezisten a caracteristic la compresiune a betonului determinat prin încercarea epruvetelor cilindrice

fc.cil Rezisten a la compresiune a betonului determinat prin încerc ri pe epruvete cilindrice

fck.cub Rezisten a caracteristic la compresiune determinat prin încerc ri de epruvete cubice

fc.cub Rezisten a la compresiune a betonului determinat prin încerc ri pe epruvete cubice

fcm Rezisten a medie la compresiune a betonului

fcmz Rezisten a medie la compresiune a betonului la (z) zile

fci Rezultat individual al încerc rii de rezisten la compresiune a betonului

ftk Rezisten a caracteristic la trac iune prin despicare a betonului

ftm Rezisten a medie la trac iune prin despicare a betonului

fti Rezultat individual al încerc rii de rezisten la trac iune prin despicare a betonului

D… Clase de densitate pentru betonul u or

Dmax Dimensiunea nominal maxim a agregatului grosier

CEM… Tip de ciment conform seriei SR EN 197

Estimarea abaterii standard a unei popula ii

Sn Abaterea standard a n rezultate de încerc ri consecutive

AQL Nivel de calitate acceptabil (a se vedea ISO 2859-1)

A/C Raport ap /ciment

k Factor care ine seama de activitatea unui adaos de tip II

NE 012-1:2007

13

e Diviziunea sc rii de verificare a echipamentului de cânt rire

m Sarcina exercitat asupra echipamentului de cânt rire

n Num r. 4 CLASIFICARE 4.1 Clase de expunere în func ie de ac iunile datorate mediului înconjur tor Ac iunile datorate mediului înconjur tor sunt clasificate în clase de expunere i sunt prezentate în tabelul 1. Exemplele sunt indicate cu titlul informativ. 4.1.1 Semnifica ia claselor de expunere Standardul SR EN 206-1 define te diferite clase de expunere în func ie de mecanismele de degradare ale betonului. Nota ia utilizat pentru identificarea acestor clase este format din dou litere i o cifr . Prima liter este X (de la eXposure în limba englez ) urmat de o alta care se refer la mecanismul de degradare considerat, astfel : C de la Carbonation (Carbonatare) D de la Deicing Salt (Sare pentru dezghe ) S de la Seawater (Ap de mare) F de la Frost (Înghe ) A de la Aggressive environment (Mediu agresiv chimic) M de la Mechanical abrasion (Atac mecanic prin abraziune) A doua liter este urmat de o cifr care se refer la nivelul de umiditate (XC, XD, XS, XF) sau nivelul de agresivitate (XA, XM). Pentru o component structural dat , suprafe e diferite ale betonului pot fi supuse unor diferite ac iuni ale mediului.

NOT – Alegerea claselor de expunere depinde de cerin ele în vigoare la locul unde betonul este utilizat. Aceast clasificare de expuneri nu exclude luarea în considera ie a condi iilor particulare existente la locul unde betonul este utilizat, sau aplicarea de m suri de protec ie precum utilizarea de o el inoxidabil sau alt metal rezistent la coroziune, i utilizarea de acoperiri protectoare pentru beton sau arm turi.

Betonul poate fi supus la mai multe din ac iunile descrise în tabelul 1, în acest caz, condi iile de mediu înconjur tor la care el este supus, trebuie s fie exprimate sub form de combina ii de clase de expunere.

Tabelul 1 – Clase de expunere

Denumirea

clasei Descrierea

mediului înconjur tor Exemple informative ilustrând alegerea claselor de expunere

1 Nici un risc de coroziune sau atac

X0

Beton simplu i f r piese metalice înglobate. Toate expunerile, cu excep ia cazurilor de înghe -dezghe , de abraziune i de atac chimic

Beton de umplutur / egalizare

2 Coroziunea datorat carbonat rii Când betonul care con ine arm turi sau piese metalice înglobate, este expus la aer i umiditate, expunerea trebuie clasificat în modul urm tor: NOT – Condi iile de umiditate luate in considerare sunt cele din betonul ce acoper arm turile sau piesele metalice înglobate, dar în numeroase cazuri, aceast umiditate poate fi considerat c reflect umiditatea ambiant . În acest caz, o clasificare fondat pe diferite medii ambiante poate fi acceptabil . Situa ia nu poate fi aceea i dac exist o barier între beton i mediul s u înconjur tor (acoperirea betonului cu un material de protec ie).

XC1 Uscat sau permanent umed

Beton în interiorul cl dirilor unde gradul de umiditate a mediului ambiant este redus (inclusiv buc t riile, b ile i sp l toriile cl dirilor de locuit) Beton imersat permanent în ap

NE 012-1:2007

14

Tabelul 1 (continuare) Denumirea

clasei Descrierea


XC2 Umed, rareori uscat

Suprafe e de beton în contact cu apa pe termen lung (de exemplu elemente ale rezervoarelor de ap ) Un mare num r de funda ii

XC3 Umiditate moderat

Beton în interiorul cl dirilor unde umiditatea mediului ambiant este medie sau ridicat (buc t rii, b i, sp l torii profesionale altele decât cele ale cl dirilor de locuit) Beton la exterior, îns la ad post de intemperii (elemente la care aerul din exterior are acces constant sau des, de exemplu : hale deschise)

XC4 Alternan umiditate - uscare Suprafe e supuse contactului cu apa, dar care nu intr în clasa de expunere XC2 (elemente exterioare expuse intemperiilor)

3 Coroziunea datorat clorurilor având alt origine decât cea marin Când betonul care con ine arm turi sau piese metalice înglobate, este în contact cu apa având alt origine decât cea marin , con inând cloruri, inclusiv din s rurile pentru dezghe are, clasele de expunere sunt dup cum urmeaz : NOT - În ce prive te condi iile de umiditate, a se vedea de asemenea sec iunea 2 din acest tabel.

XD1 Umiditate moderat

Suprafe e de beton expuse la cloruri transportate de curen i de aer (de exemplu suprafe ele expuse agen ilor de dezghe are de pe suprafa a carosabil , pulveriza i i transporta i de curen ii de aer, la garaje, etc.)

XD2 Umed, rar uscat Piscine, rezervoare Beton expus apelor industriale con inând cloruri

XD3 Alternan umiditate - uscare

Elemente ale podurilor, ziduri de sprijin, expuse stropirii apei con inând cloruri

osele, dalele parcajelor de sta ionare a vehiculelor

4 Coroziunea datorat clorurilor din apa de mare Când betonul care con ine arm turi sau piese metalice înglobate, este pus în contact cu cloruri din apa de mare, sau ac iunii aerului ce vehiculeaz s ruri marine, clasele de expunere sunt urm toarele:

XS1 Expunere la aerul ce vehiculeaz s ruri marine, îns nu sunt în contact direct cu apa de mare

Structuri pe sau în apropierea litoralului (agresivitatea atmosferica marina ac ioneaz asupra construc iilor din beton, beton armat pe o distanta de circa 5 km de

rm) XS2 Imersate în permanen Elemente de structuri marine

XS3 Zone de amaraj, zone supuse stropirii sau ce ei Elemente de structuri marine

5 Atac din înghe -dezghe cu sau f r agen i de dezghe are Când betonul este supus la un atac semnificativ datorat ciclurilor de înghe -dezghe , atunci când este umed, clasele de expunere sunt urm toarele:

XF1 Satura ie moderat cu ap f r agen i de dezghe are

Suprafe e verticale ale betonului expuse la ploaie i la înghe

XF2 Satura ie moderat cu ap , cu agen i de dezghe are

Suprafe e verticale ale betonului din lucr ri rutiere expuse la înghe i curen ilor de aer ce vehiculeaz agen i de dezghe are

NE 012-1:2007

15

Tabelul 1 (continuare) Denumirea

clasei Descrierea


XF3 Satura ie puternic cu ap , f r agen i de dezghe are

Suprafe e orizontale ale betonului expuse la ploaie i la înghe

XF4 Satura ie puternic cu ap , cu agen i de dezghe are sau ap de mare

osele i tabliere de pod expuse la agen i de dezghe are Suprafe ele verticale ale betonului expuse la înghe i supuse direct stropirii cu agen i de dezghe are Zonele structurilor marine expuse la înghe i supuse stropirii cu agen i de dezghe are

6 Atac chimic Când betonul este expus la atac chimic, care survine din soluri naturale, ape de suprafa i ape subterane, clasificarea se face dup cum se indic în tabelul 2. Clasificarea apelor de mare depinde de localizarea geografic , în consecin se aplic clasificarea valabil pe locul de utilizare a betonului NOT - Un studiu special, poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate în medii înconjur toare, în situa iile urm toare: - nu se încadreaz în limitele din tabelul 2; - con ine alte substan e chimice agresive; - sol sau ap poluat chimic; - prezint o vitez ridicat a apei de scurgere, în combina ie cu anumite substan e chimice din tabelul 2.

XA1 Mediu înconjur tor cu agresivitate chimic slab , conform tabelului 2

XA2 Mediu înconjur tor cu agresivitate chimic moderat , conform tabelului 2

XA3 Mediu înconjur tor cu agresivitate chimic intens , conform tabelului 2

7 Solicitarea mecanic a betonului prin uzur Dac betonul este supus unor solicit ri mecanice care produc uzura acestuia, atunci acest tip de expunere poate fi clasificat dup cum urmeaz :

XM1 Solicitare moderat de uzur Elemente din incinte industriale supuse la circula ia vehiculelor echipate cu anvelope

XM2 Solicitare intens de uzur Elemente din incinte industriale supuse la circula ia stivuitoarelor echipate cu anvelope sau bandaje de cauciuc

XM3 Solicitare foarte intens de uzur

Elemente din incinte industriale supuse la circula ia stivuitoarelor echipate cu bandaje de elastomeri / metalice sau ma ini cu enile

NOTA 1 - Pentru caracterizarea expunerii betonului este necesar în general combinarea mai multor clase de expunere. In tabelul 1a se prezint exemple de astfel de combina ii. NOTA 2 - Când betonul este expus la atac chimic care provine din atmosfera cu agen i agresivi în stare gazoas i solid , clasificarea se face dup cum se indic în anexa I. In acest caz, cerin ele privind materialele

componente i betonul sunt prev zute în Normativul privind protec ia anticoroziv a elementelor din beton armat i beton precomprimat situate în medii agresive.

Tabelul 1a - Combina ii de clase de expunere

Expunere Combina ii de clase de expunere

Descriere Exemple BNA (1) BA (2) / BP (3)

La interior Interiorul cl dirilor cu destina ie de locuit sau birouri X0 XC1

La exterior F r înghe Funda ii sub nivelul de înghe X0 XC2 Cu înghe dar f r contact cu ploaia Garaje deschise acoperite, pasaje, etc XF1 XC3 + XF1

Înghe i contact cu ploaia Elemente exterioare expuse la ploaie XF1 XC4+ XF1

NE 012-1:2007

16

Tabelul 1a (continuare)

Expunere Combina ii de clase de expunere

Descriere Exemple BNA (1) BA (2) / BP (3)

Elemente ale infrastructurii rutiere orizontale XM2+XF4 XM2+ XD3+

XF4+(XC4) Înghe -dezghe cu agen i de dezghe are

Verticale (în zona de stropire) XF4 XF4+ XD3+ XC4 Mediu marin F r contact cu apa de mare (aerul marin pân la 5 km de coast )

Cu înghe Elemente exterioare ale construc iilor expuse ploii în zonele litorale XF2 XC4+ XS1+ XF2

În contact cu apa de mare

Imersate Elemente structurale sub ap XA1 (XA2) XC1+ XS2+ XA1 (XA2)

Elemente supuse stropirii Pere ii cheiurilor XF4+XA2

(XA1) XC4+ XS3+ XF4+ XA2 (XA1)

1) Beton nearmat 2) Beton armat 3) Beton precomprimat

Tabelul 2 – Valorile limit pentru clasele de expunere corespunz toare la atacul chimic al

solurilor naturale i apelor subterane

Mediile înconjur toare chimic agresive, clasificate mai jos, sunt bazate pe soluri i ape subterane naturale la o temperatur a apei/solului cuprins între 5 0C i 25 0C i în cazurile în care viteza de scurgere a apei este suficient de mic pentru a fi considerat în condi ii statice. Alegerea claselor se face în raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresiunea cea mai intens . Când cel pu in dou caracteristici agresive conduc la aceea i clas , mediul înconjur tor trebuie clasificat în clasa imediat superioar , dac un studiu specific nu a demonstrat c acesta nu este necesar.

Caracteristici chimice

Metode de încerc ri de

referin XA1 XA2 XA3

Ape de suprafa i subterane SO4

2-, mg/l SR EN 196-2 200 i 600 600 i 3000 3000 i 6000 pH ISO 4316 6,5 i 5,5 < 5,5 i 4,5 < 4,5 i 4,0 CO2 agresiv, mg/l EN 13577 15 i 40 40 i 100 100 pân la

satura ie NH4

+, mg/l SR ISO 7150-1 sau SR ISO 7150-2

15 i 30 30 i 60 60 i 100

Mg2+, mg/l SR ISO 7980 300 i 1000 1000 i 3000 3000 pân la satura ie

Sol SO4

2-, mg/kga

total SR EN 196-2b 2000 i 3000 3000c i 12000 12000 i

24000 Aciditate, ml/kg DIN 4030-2 200

Baumann Gully Nu sunt întâlnite în practic

a Solurile argiloase a c ror permeabilitate este inferioar la 10-5 m/s, pot s fie clasate într-o clas inferioar . b Metoda de încercare prevede extrac ia SO4

2- cu acid clorhidric; ca alternativ este posibil de a proceda la aceast extrac ie cu ap , dac aceasta este admis pe locul de utilizare a betonului. c Limita trebuie s r mân de la 3000 mg/kg pân la 2000 mg/kg în caz de risc de acumulare de ioni de sulfat în beton datorit alternan ei perioadelor uscate i perioadelor umede, sau prin ascensiunea capilar . NOT - Valorile limit pentru clasele de expunere corespunz toare atacului chimic a p mânturilor naturale i apelor subterane indicate în tabelul 2 se aplic i apelor supraterane în contact cu suprafa a betonului.

NE 012-1:2007

17

4.2 Beton proasp t 4.2.1 Clase de consisten Tabelele 3, 4, 5, i 6 sunt aplicabile în cazurile în care consisten a betonului este clasificat .

NOT - Nu exist rela ii directe între clasele de consisten indicate în tabelele de la 3 la 6. În anumite cazuri particulare, consisten a poate de asemenea s fie specificat ca medie a valorilor prev zute. Pentru betoanele de consisten a ”p mânt umed”, aceasta înseamn c un beton are un con inut redus de ap , studiat pentru a fi compactat printr-un procedeu special si nu are consisten a clasificat .

Tabelul 3 – Clase de tasare

Clasa Tasarea, în mm

S1 S2 S3 S4 S51)

de la 10 pân la 40 de la 50 pân la 90

de la 100 pân la 150 de la 160 pân la 210

220

Tabelul 4 – Clase Vebe

Clasa Vebe, în s V01) V1 V2 V3 V41)

31 de la 30 pân la 21 de la 20 pân la 11 de la 10 pân la 6 de la 5 pân la 3

Tabelul 5 – Clase de compactare

Clasa Indice de compactare C01) C1 C2 C3

1,46 de la 1,45 pân la 1,26 de la 1,25 pân la 1,11 de la 1,10 pân la 1,04

C4a < 1,04 a C4 se aplic numai betonului u or

Tabelul 6 – Clase de r spândire

Clasa Diametru r spândirii,

în mm F11) F2 F3 F4 F5 F61)

340 de la 350 pân la 410 de la 420 pân la 480 de la 490 pân la 550 de la 560 pân la 620

630

1) a se vedea nota 5.4.1

NE 012-1:2007

18

4.2.2 Clase în func ie de dimensiunea maxim a agregatelor Când betonul este clasificat dup dimensiunea maxim a agregatelor, clasificarea trebuie s se fac plecând de la dimensiunea nominal maxim a agregatului grosier prezent în beton (Dmax), conform SR EN 12620.

NOT - D este dimensiunea maxim a sitelor prin care este determinat granulozitatea agregatului conform SR EN 12620.

4.3 Beton înt rit 4.3.1 Clase de rezisten la compresiune Când betonul este clasificat dup rezisten a la compresiune se aplic tabelul 7, pentru betoanele de mas volumic normal i betoanele grele, sau tabelul 8, pentru betoanele u oare. Valoarea fck,cil este rezisten a caracteristic cerut la 28 zile, m surat pe cilindri de 150 mm diametru i 300 mm în l ime, i valoarea fck,cub este rezisten a caracteristic cerut la 28 zile, m surat pe cuburi de 150 mm latura.

NOT - În anumite cazuri particulare, este posibil de a utiliza nivele de rezisten intermediare în raport cu valorile indicate în tabelele 7 i 8, dac acesta este permis prin normele de calcul corespunz toare.

Tabelul 7 – Clasele de rezisten la compresiune

pentru betoane de mas volumic normal i betoane grele

Clase de rezisten la compresiune

Rezisten a caracteristic minim pe cilindri

fck,cil N/mm2

Rezisten a caracteristic minim pe cuburi

fck,cub N/mm2

C8/10 8 10 C12/15 12 15 C16/20 16 20 C20/25 20 25 C25/30 25 30 C30/37 30 37 C35/45 35 45 C40/50 40 50 C45/55 45 55 C50/60 50 60 C55/67 55 67 C60/75 60 75 C70/85 70 85 C80/95 80 95

C90/105 90 105 C100/115 100 115

Tabelul 8 – Clase de rezisten pentru betoane u oare



fck,cil N/mm2

Rezisten a caracteristic minim pe cuburia)

fck,cub N/mm2

LC8/9 8 9 LC12/13 12 13 LC16/18 16 18 LC20/22 20 22

NE 012-1:2007

19

Tabelul 8 (continuare)



fck,cil N/mm2

Rezisten a caracteristic minim pe cuburia)

fck,cub N/mm2

LC25/28 25 28 LC30/33 30 33 LC35/38 35 38 LC40/44 40 44 LC45/50 45 50 LC50/55 50 55 LC55/60 55 60 LC60/66 60 66 LC70/77 70 77 LC80/88 80 88

a) Alte valori pot fi utilizate dac este stabilit i documentat cu o precizie suficient o rela ie cu valorile de referin pe cilindri

4.3.2 Clasele de mas volumic pentru beton u or Când betonul este clasificat dup masa volumic , se aplic tabelul 9.

Tabelul 9 – Clasificarea masei volumice a betonului u or

Clasele de mas volumic

D1,0 D1,2 D1,4 D1,6 D1,8 D2,0

Interval de mas volumic , în kg/m3

800 i 1000

1000 i 1200

1200 i 1400

1400 i 1600

1600 i 1800

1800 i 2000

Masa volumic a betonului poate fi caracterizat printr-o valoare specificat .

5 CERIN E PENTRU BETON I METODE DE VERIFICARE 5.1 Cerin e de baz pentru materiale componente 5.1.1 Generalit i Materialele componente nu trebuie s con in substan e nocive în cantit i care pot avea un efect d un tor asupra durabilit ii betonului sau provoac coroziunea arm turilor, ele trebuie s fie apte pentru utilizarea preconizat a betonului.

Când se stabile te aptitudinea general de utilizare a unui material component, aceasta nu indic o aptitudine în orice situa ie i pentru orice compozi ie de beton.

În betonul conform cu SR EN 206-1 trebuie s se utilizeze numai materiale componente cu aptitudinea de utilizare stabilit pentru cerin ele specificate. NOT – Pentru produsele speciale utilizate drept componente în betonul conform SR EN 206-1, care nu sunt acoperite de standarde europene, sau când un standard european existent nu trateaz aceste produse speciale, sau când un anume component difer semnificativ de standardul european, aptitudinea de utilizare poate fi stabilit prin: - agrement tehnic european care se refer în special la utilizarea materialului component în beton în conformitate cu SR EN 206-1; - prevederi în vigoare la locul unde betonul este utilizat (standarde / agremente na ionale corespondente), referitoare la utilizarea materialului component în beton în conformitate cu SR EN 206-1.

NE 012-1:2007

20

5.1.2 Ciment Aptitudinea general de utilizare este stabilit pentru cimenturi în conformitate cu SR EN 197-1. NOTA - Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse în SR EN 197-1 aptitudinea general de utilizare trebuie s se fac pe baza prevederilor altor standarde europene de cimenturi în vigoare, a standardelor na ionale SR 3011, SR 7055, STAS 10092, elaborate având in vedere principii i proceduri recunoscute care sunt în conformitate cu standardul SR EN 206-1. Pentru toate cimenturile pentru care nu exist experien de utilizare în betoane în ar , folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate ale cercet rilor experimentale prin care s se demonstreze comportarea betoanelor la diferite tipuri de solicit ri fizico-mecanice si de mediu. 5.1.3 Agregate Aptitudinea general de utilizare este stabilit pentru:

- agregate de mas volumic normal i agregate grele în conformitate cu SR EN 12620; - agregate u oare în conformitate cu SR EN 13055-1.

NOT - Utilizarea agregatelor din beton reciclat se face în conformitate cu SR EN 13242.

5.1.4 Apa de amestec Aptitudinea general de utilizare este stabilit pentru apa de amestec i apele de sp lare recuperate de la produc ia betonului, conform SR EN 1008. 5.1.5 Aditivi Aptitudinea general este stabilit pentru aditivi conform SR EN 934-2.

NOT - Compatibilitatea aditivilor cu cimenturile utilizate trebuie verificat prin încerc ri preliminare. 5.1.6 Adaosurile (inclusiv filerele minerale i pigmen ii) Aptitudinea general de utilizare ca adaos de tip I (a se vedea 3.1.23) este stabilit pentru: - filere conform SR EN 12620; - pigmen i conform SR EN 12878. Aptitudinea general de utilizare ca adaosuri de tip II (a se vedea 3.1.28) este stabilit pentru: - cenu i volante conform SR EN 450; - silicea ultrafin conform SR EN 13263. 5.2 Cerin e de baz pentru compozi ia betonului 5.2.1 Generalit i Compozi ia betonului i materialele componente cu propriet i specificate sau cu compozi ia prescris trebuie s fie alese (a se vedea 6.1) astfel încât s satisfac cerin ele specificate pentru betonul proasp t i înt rit, inclusiv consisten a, masa volumic , rezisten a, durabilitatea protec ia contra coroziunii a pieselor din o el înglobate, inând seama de procedeele de produc ie i metoda prin care se inten ioneaz s se execute lucr rile de beton.

Când acestea nu sunt precizate în specifica ie, produc torul trebuie s selec ioneze tipurile i clasele de materiale componente dintre cele a c ror aptitudine de utilizare este stabilit pentru condi iile de mediu specifice.

NOTA 1 - Dac nu exist prescrip ii contrare, compozi ia betonului trebuie stabilit astfel încât s se reduc la minimum fenomenele de segregare i se separare a apei din betonul proasp t.

NOTA 2 - În general propriet ile betonului, cerute pentru utilizarea sa într-o structur , nu vor fi atinse decât respectând procedurile de execu ie privind betonul proasp t si locul de utilizare. De asemenea, suplimentar fa de condi iile prev zute în acest normativ este necesar ca, înainte de a elabora specifica ia betonului trebuie luate în considera ie cerin ele referitoare la transport, la punerea în oper , la compactare, la tratamentul ini ial i ulterior (a se vedea SR ENV 13670-1 sau alte standarde pertinente). Aceste cerin e sunt adesea independente. Dac toate aceste cerin e sunt satisf cute, diferen ele dintre calitatea betonului din structur i cea a epruvetelor standardizate de încercat, sunt luate în considera ie prin coeficientul de siguran par ial al materialului (a se vedea SR EN 1992-1-1).

NE 012-1:2007

21

Pentru betonul de compozi ie specificat într-un standard, specificarea compozi iei este limitat la: - agregatele naturale de mas volumic normal ; - adaosurile în pulbere cu condi ia ca acestea s nu fie luate în considera ie la calculul dozajului în ciment i al raportului ap /ciment; - dozajul minim de ciment, în conformitate cu tabelele F.1.1 i F.1.2 (anexa F); - tipul cimentului, în conformitate cu tabelele F.2.1, F.2.2, F.2.3 i F.2.4 (anexa F); - aditivi, cu excep ia aditivilor antrenori de aer; - compozi iile ce îndeplinesc criteriile pentru efectuarea încerc rilor ini iale descrise la A.5 din anexa A. NOTA 3 - Tipurile i clasele de materiale componente se stabilesc având în vedere condi iile locale de mediu.

5.2.2 Alegerea cimentului Cimentul trebuie ales dintre cele a c ror aptitudine de utilizare este stabilit , luând în considerare: - tehnologia de executare a lucr rii; - utilizarea final a betonului; - condi iile de tratare (de exemplu tratament termic); - dimensiunile structurii (dezvoltarea c ldurii de hidratare); - agresiunile mediului înconjur tor la care este expus structura (a se vedea 4.1); - reactivitatea poten ial a agregatelor fa de alcaliile din materiale componente. NOT - Anexa L (informativ ) prezint recomand ri generale pentru alegerea unui anumit tip de ciment.

5.2.3 Utilizarea agregatelor Curbele granulometrice recomandate pentru prepararea betonului sunt prezentate în figurile K.1, K.2, K.3, K.4, K.5 din anexa K pentru diferite dimensiuni nominale maxime ale agregatelor 0/8, 0/16, 0/22, 0/32 i 0/64 mm. 5.2.3.1 Generalit i

Tipul, dimensiunile i categoriile de agregate privind de exemplu, aplatizarea, rezisten a la înghe -dezghe , abraziunea, rezisten a, con inutul de fin, etc. trebuie s fie selec ionate inând seama de: - execu ia lucr rii; - utilizarea final a betonului; - cerin ele de mediu înconjur tor la care va fi supus betonul; - toate cerin ele pentru agregatele aparente sau agregatele pentru betonul decorativ. Dimensiunea maxim nominal superioar a agregatului (Dmax) trebuie selec ionat inând seama de grosimea acoperirii cu beton a arm turilor i dimensiunea minim a sec iunii elementelor.

5.2.3.2 Balast

Balastul conform SR EN 12620 nu trebuie utilizat decât în betoane având clasa de rezisten la compresiune C12/15.

5.2.3.3 Agregate recuperate

Agregatele recuperate din apa de sp lare sau din betonul proasp t pot s fie utilizate ca agregate pentru beton.

Propor ia de agregate recuperate nesortate, ad ugate nu trebuie s fie mai mare de 5% din cantitatea total de agregate. Când sunt folosite cantit i mai mari de 5%, acestea trebuie s fie de acela i tip cu agregatele primare utilizate în beton i trebuie sortate, separând pietri ul i nisipul, pentru a satisface cerin ele din SR EN 12620.

NE 012-1:2007

22

5.2.3.4 Rezisten a la reac ia alcalii-silice

Când agregatele con in variet i de silice susceptibile la atacul alcaliilor (Na2O i K2O prezente în ciment sau având alte surse) i când betonul este expus la umiditate, trebuie întreprinse ac iuni pentru a preveni o reac ie d un toare alcalii-silice, utilizând proceduri cu eficacitate stabilit . 5.2.4 Utilizarea apelor reciclate Apele reciclate provenite din produc ia de beton trebuie utilizate în conformitate cu anexa A din SR EN 1008.

5.2.5 Utilizarea adaosurilor

5.2.5.1 Generalit i

Cantit ile de adaosuri tip I i tip II, pentru a putea fi utilizate în beton, trebuie s fac obiectul încerc rilor ini iale (a se vedea anexa A). NOTA 1 - Este necesar s fie luat în considerare influen a cantit ilor ridicate de adaosuri asupra altor propriet i decât rezisten a (de exemplu durabilitatea).

Adaosurile de tipul II, pot fi luate în considera ie în compozi ia betonului, cu respectarea con inutului de ciment i a raportului ap /ciment, i trebuie utilizate dac aptitudinea lor de utilizare a fost stabilit .

Aptitudinea de utilizare a conceptului referitor la coeficientul k este stabilit pentru cenu ile volante i silicea ultrafin (a se vedea 5.2.5.2). Dac alte concepte, a a cum este conceptul de performan echivalent (a se vedea 5.2.5.3) sau alte modific ri ale regulilor conceptului referitor la coeficientul k (valori mai mari pentru k a a cum este definit în 5.2.5.2.2 i 5.2.5.2.3) sau utilizarea altor adaosuri inclusiv de tipul I, sau de combina ii de adaosuri, trebuie s fie utilizate, atunci trebuie s fie stabilit aptitudinea lor de utilizare.

NOTA 2 - Stabilirea aptitudinii de utilizare se poate face pe una din urm toarele c i:

- pe baza unui agrement tehnic european care se refer la utilizarea adaosurilor în beton conform SR EN 206-1; - pe baza unui standard na ional corespondent sau de prescrip ii în vigoare la locul unde este utilizat betonul, care se refer în special la utilizarea adaosurilor în beton conform SR EN 206-1. Utilizarea cenu ilor ca adaosuri în betoane trebuie sa se fac pe baza avizelor sanitare eliberate de organismele abilitate ale autorit ii de reglementare din domeniul s n t ii i numai pe baza rezultatelor unor cercet ri experimentale prin care s se demonstreze comportarea betonului expus în anumite medii specifice în ceea ce prive te caracteristicile de rezisten i durabilitate în conformitate cu cerin ele SR EN 206-1, în condi iile formulate în anexa E. De asemenea, betonul care con ine cenu trebuie s fie evaluat continuu datorit varia iilor adaosurilor, pe centre de colectare (CET-uri) de adaosuri.

5.2.5.2 Conceptul referitor la coeficientul k

5.2.5.2.1 Generalit i Conceptul referitor la coeficientul k permite luarea în considerare a adaosurilor de tip II prin: - înlocuirea termenului " raport ap /ciment " (definit în 3.1.31), cu " raport ap /(ciment + k x adaos);

- pentru cerin a referitoare la dozajul minim de ciment (a se vedea 5.3.2). Valoarea real a lui k depinde de adaosul specific. Aplicarea conceptului referitor la coeficientul k la cenu i volante conform SR EN 450 i la silicea ultrafin conform SR EN 13263-1, utilizate împreun cu un ciment de tip CEM I conform SR EN 197-1, este definit în paragrafele urm toare. Conceptul referitor la coeficientul k poate s fie aplicat la cenu ile volante i la silicea ultrafin utilizate cu alte tipuri de ciment, precum i alte adaosuri, în m sura în care aptitudinea de utilizare este stabilit .

NE 012-1:2007

23

5.2.5.2.2 Conceptul referitor la coeficientul k pentru cenu i volante conform SR EN 450 Cantitatea maxim de cenu volant de luat în considerare pentru conceptul referitor la coeficientul k, trebuie s respecte cerin a: cenu a volant /ciment 0,33 (în mas ). Dac se utilizeaz o cantitate mai mare de cenu volant , excedentul nu poate fi luat în considera ie, pentru calculul raportului ap /(ciment + k x cenu volant ), i nici pentru stabilirea dozajului minim de ciment.

Urm toarele valori ale lui k sunt permise pentru un beton care con ine ciment tip CEM I conform SR EN 197-1:

CEM I 32,5 k = 0,2

CEM I 42,5 i clasele superioare k = 0,4

Con inutul minim de ciment, necesar pentru clasa de expunere corespunz toare (a se vedea 5.3.2), poate s fie diminuat cu o cantitate maxim de k x (con inutul minim de ciment – 200) kg/m3. În plus, cantitatea de ciment + cenu volant nu poate s fie mai mic decât con inutul minim în ciment, conform 5.3.2.

NOT - Aplicarea conceptului referitor la coeficientul k nu este recomandat în cazul betoanelor con inând o combina ie de cenu volant i de ciment CEM I, rezistent la sulfa i, pentru clasele de expunere XA2 i XA3, unde substan a agresiv este sulfatul.

5.2.5.2.3 Conceptul referitor la coeficientul k pentru silicea ultrafin conform SR EN 13263

Cantitatea maxim de silice ultrafin , ce poate fi luat în considera ie, pentru calculul raportului ap /ciment i pentru con inutul minim în ciment, trebuie s respecte cerin a:

silice ultrafin /ciment 0,11 (în mas )

Dac se utilizeaz o cantitate mai mare de silice ultrafin , excesul nu trebuie luat în considera ie în conceptul referitor la coeficientul k.

Valorile urm toare ale lui k sunt permise, pentru un beton preparat cu ciment de tip CEM I, conform EN 197-1:

- pentru un raport ap /ciment specificat 0,45; k = 2,0 - pentru un raport ap /ciment specificat 0,45; k = 2,0, cu excep ia claselor de expunere XC

i XF, unde k = 1,0

Cantitatea de (ciment + k x praf de silice), nu trebuie s fie inferioar cerin ei privind dozajul minim de ciment, pentru clasa de expunere corespunz toare (a se vedea 5.3.2). Con inutul minim de ciment nu trebuie diminuat cu mai mult de 30 kg/m3, în betoanele destinate a fi utilizate în clase de expunere pentru care dozajul minim de ciment este 300 kg/m3. 5.2.5.3 Conceptul de performan echivalent a betonului

Conceptul de performan echivalent a betonului permite modific ri ale cerin elor enun ate în acest normativ, în ceea ce prive te con inutul minim de ciment i raportul maxim ap /ciment în cazurile în care un adaos specific este utilizat cu un ciment specific având clar definite i documentate, caracteristicile pentru fiecare surs de fabrica ie.

Conform cerin elor de la 5.2.5.1, trebuie demonstrat c betonul are performan e echivalente cu cele ale betonului de referin , în special în ce prive te comportamentul acestuia la agresiunile mediului înconjur tor i durabilitatea sa, conform cerin elor pentru clase de expunere la care se refer (a se vedea 5.3.2).

NE 012-1:2007

24

Anexa E prezint principiile de evaluare a conceptului de performan echivalent a betonului. Când betonul este confec ionat dup aceste proceduri, el trebuie supus unei evalu ri continue, inând seama de varia iile cimentului i adaosului.

Valabilitatea conceptului de performan echivalent a betonului este stabilit dac cerin ele men ionate mai sus sunt respectate (a se vedea nota 2 la 5.2.5.1). 5.2.6 Utilizarea aditivilor

Cantitatea total de aditivi utiliza i nu trebuie s dep easc dozajul maxim recomandat, de produc torul de aditivi i nu trebuie s fie mai mare de 50 g aditiv (în stare de livrare) pe kg de ciment, în afar de cazul când s-a stabilit influen a unui dozaj mai ridicat asupra performan elor i durabilit ii betonului.

Aditivii utiliza i în cantitate inferioar valorii de 2 g/kg ciment nu sunt admi i decât dispersa i într-o parte din apa de amestec.

Dac cantitatea total de aditiv lichid (în solu ie), este superioar valorii de 3 l/m3 de beton, con inutul s u de ap trebuie luat în considera ie la calculul raportului ap /ciment.

Când sunt utiliza i mai mul i aditivi, compatibilitatea lor trebuie verificat atunci când se efectueaz încerc rile ini iale.

NOT - Betoanele de consisten S4; V4; C3 sau F4 trebuie fabricate cu aditivi puternic reduc tori de ap sau cu superplastifian i.

Betoanele trebuie sa fie preparate cu aditivi. Condi iile de utilizare a aditivilor sunt prezentate în tabelul 2a.

Tabelul 2a – Condi ii de utilizare a aditivilor

Nr. crt.

Tip beton, tehnologie si condi ii de turnare Aditiv recomandat Observa ii

1 Betoane de rezisten având clasa cuprins intre C 8 / 10 i C 30 / 37 inclusiv

Plastifiant Dup caz : Superplastifiant

2 Betoane supuse la înghe – dezghe repetat Antrenor de aer

3 Betoane cu permeabilitate redus Reduc tor de ap / plastifiant

Dup caz : - intens reduc tor de ap /superplastifiant - impermeabilizator

4 Betoane expuse in condi ii de agresivitate intens i foarte intens

Reduc tor de ap / plastifiant

Dup caz : - intens reduc tor de ap /superplastifiant - inhibitor de coroziune

5 Betoane executate monolit având clasa C 35 / 45

Superplastifiant / intens reduc tor de ap

6 Betoane fluide superplastifiant

7 Betoane masive Betoane turnate prin tehnologii speciale (autocompactante)

(Plastifiant) superplastifiant + întârzietor de priz

8 Betoane turnate pe timp c lduros Intârzietor de priz + superplastifiant (Plastifiant)

9 Betoane turnate pe timp friguros Anti-înghe + accelerator de priz

10 Betoane cu rezisten e mari la termene scurte

Acceleratori de înt rire f r cloruri

NE 012-1:2007

25

5.2.7 Con inut de cloruri Pentru con inutul maxim de cloruri al agregatelor se consider urm toarele limite: - maximum 0,15 % pentru beton f r arm tur sau alte piese metalice înglobate - maximum 0,04 % pentru beton armat i cu piese metalice înglobate - maximum 0,02 % pentru beton precomprimat. Pentru cimentul CEM III con inutul de clor trebuie s fie de maximum 0,10 % pentru toate tipurile de betoane.

Con inutul de cloruri al unui beton, exprimat ca procent de mas al ionilor de clor fa de masa cimentului, nu trebuie s dep easc pentru clasa selec ionat valorile date în tabelul 10.

Tabelul 10 – Con inutul maxim de cloruri din beton

Utilizarea betonului Clasa de cloruria

con inute

Con inutul maxim de Cl- raportat la masa cimentuluib

Beton care nu con ine arm turi de o el, sau alte piese metalice înglobate (cu excep ia pieselor de ridicare rezistente la coroziune)

Cl 1,0 1,0%

Cl 0,20 0,20% Beton con inând arm turi de o el sau piese metalice înglobate

Cl 0,40 0,40%

Cl 0,10 0,10% Beton con inând arm turi de precomprimare de o el

Cl 0,20 0,20% a Pentru o utilizare specific a betonului, clasa de utilizare este în func ie de prevederile valabile pe

locul de utilizare a betonului b Când sunt utilizate adaosuri de tip II i sunt luate în calculul con inutului de ciment, atunci con inutul

de cloruri este exprimat ca procent din masa ionilor clor fa de masa de ciment plus masa total a adaosurilor care sunt luate în considera ie

Clorura de calciu i aditivii pe baz de cloruri nu trebuie utiliza i în betonul ce con ine o arm tur de o el, o arm tur de precomprimare de o el sau piese metalice înglobate.

Pentru a determina con inutul de cloruri din beton trebuie calculat suma contribu iilor materialelor componente, cu ajutorul uneia dintre metodele urm toare sau prin combinarea lor;

- calculul bazat pe con inutul maxim în cloruri al componen ilor dac este stabilit prin standardul de component sau cel declarat de c tre produc tor pentru fiecare dintre materialele componente;

- calculul bazat pe con inutul de cloruri al materialelor componente, calculat lunar din suma mediilor ultimelor 25 determin ri a con inutului de cloruri, majorat de 1,64 ori abaterea standard pentru fiecare constituent.

NOT - Aceast ultim metod se aplic în special agregatelor extrase din mare, pentru cazurile în care valoarea maxim nu este standardizat sau declarat .

5.2.8 Temperatura betonului Temperatura betonului proasp t nu trebuie s fie mai mic de 5 0C în momentul livr rii. În general temperatura betonului proasp t nu trebuie s dep easc 30 0C în cazul în care nu au fost luate m suri speciale pentru a se asigura c dep irea temperaturii peste 30 0C nu va avea

NE 012-1:2007

26

consecin e negative asupra calit ii betonului înt rit (de exemplu încerc ri prealabile prin utilizarea unui aditiv întârzietor). În cazul în care temperatura aerului este situat între + 5 0C i – 3 0C, temperatura betonului nu trebuie s fie mai mica de + 5 0C. În cazul în care dozajul de ciment este mai mic de 240 kg/m3 sau dac se folose te ciment cu c ldur de hidratare redus (de exemplu de clas 32,5 N) temperatura betonului trebuie s fie mai mare de + 10 0C la locul de punere în oper . La temperaturi ale aerului mai mici de – 3 0C, temperatura betonului trebuie s fie mai mare de + 10 0C. Trebuie luate m suri corespunz toare de turnare pe timp friguros care constau in protejarea betonului împotriva înghe ului. Este recomandat utilizarea cimenturilor cu degajare mare de c ldur i /sau aditivi acceleratori de înt rire i anti-înghe .

Nu se recomand punerea în oper a betonului la temperaturi ale aerului situate sub – 10 0C. În cazul în care este necesar o alt cerin referitor la temperatura maxim sau minim pentru betonul proasp t, aceasta trebuie s fie specificat dând de asemenea i toleran ele. Toate cerin ele de r cire sau de înc lzire artificial a betonului trebuie stabilite de comun acord între produc tor i utilizator.

5.3 Cerin e referitoare la clasele de expunere 5.3.1 Generalit i Cerin ele pentru ca betonul s reziste la agresiunile mediului înconjur tor sunt date adesea în termeni de valori limit , pentru compozi ia betonului i propriet ile stabilite ale betonului (a se vedea 5.3.2); alternativ exigen ele pot rezulta din metode de concep ie de performan (a se vedea 5.3.3). Cerin ele trebuie s in seama de durata de via a prev zut pentru structur . 5.3.2 Valori limit pentru compozi ia betonului În absen a standardelor europene pentru încerc ri directe de performan a betonului, din ra iuni de experien e diferite pe termen lung, metodele specificate ale rezisten ei la agresiunile mediului înconjur tor sunt date în prezentul normativ în termenii de propriet i stabilite pentru beton i de valori limit de compozi ie. Cerin ele pentru fiecare clas de expunere trebuie specificate în termeni de: - tipuri i clase de materiale componente permise; - raport maxim ap /ciment; - con inut minim de ciment; - clase minime de rezisten la compresiune a betonului i dac este cazul:

- con inut minim de aer din beton. NOTA 1 - În prevederile valabile pe locul de utilizare a betonului, s-a stabilit ca raportul ap /ciment maxim s fie indicat prin cre tere de 0,05 i con inutul minim de ciment prin cre tere de 20 kg/m3. Cât prive te rezisten a la compresiune, este recomandat s fie indicat în clase, conform tabelului 7, pentru betonul greu i conform tabelului 8, pentru betonul u or. NOTA 2 - Tabelele F.1.1, F.1.2, F.2.1, F.2.2, F.2.3, F.2.4 (anexa F) prezint condi iile compozi ionale, propriet ile betonului i utilizarea cimenturilor. Con inutul maxim de p r i fine din beton este prezentat în tabelele F.3.1 i F.3.2 din anexa F. NOTA 3 - Este necesar ca prevederile valabile pe locul de utilizare a betonului s includ cerin e pe baza unei durate de via prezumate de minim 50 ani în condi iile de între inere stabilite prin proiect. Pentru durata de via inferioar sau superioar , pot fi necesare valori limit specificate mai severe sau mai pu in severe. În acest caz sau pentru compozi iile specificate de beton, sau în condi ii speciale în materie de protec ie contra coroziunii, referitor la grosimea betonului ce acoper arm turile (de exemplu când grosimea este inferioar specifica iilor / prevederilor din SR EN 1992-1-1 relativ la protec ia contra coroziunii), trebuie efectuate studii speciale sau se pot face referiri in prescrip ii specifice.

Dac betonul este conform cu valorile limit specificate, betonul din structur trebuie s fie prezumat capabil de a satisface cerin ele de durabilitate în raport cu utilizarea avut în vedere în condi iile de mediu înconjur tor specifice, cu condi ia ca:

- betonul este corect pus în oper , compactat i supus la un tratament, de exemplu conform SR ENV 13670-1 sau alt standard adecvat;

NE 012-1:2007

27

- betonul ce acoper arm tura s aib grosimea minim a cerin elor standardelor de proiectare adecvate, pentru condi iile de mediu înconjur tor specifice, de exemplu conform SR EN 1992-1;

- clasele de mediu înconjur tor sunt corect selectate;

- între inerea preventiv este realizat . 5.3.3 Metode de concep ie bazate pe performan e Cerin ele referitor la clasele de expunere pot fi stabilite utilizând metode de concep ie bazate pe performan pentru durabilitate i ele pot fi stabilite în termeni de parametri de performan , de exemplu a m sura exfolierea într-o încercare de înghe -dezghe . Anexa H (informativ ) la prezentul normativ prezint indica ii referitoare la utilizarea unor metode alternative de concep ie func ie de performan ele pentru durabilitate.

5.3.4 Cerin e pentru betonul turnat sub ap În cazul betonului turnat sub ap pentru execu ia unor elemente portante, raportul A/C nu trebuie s dep easc 0,60. În cazul unor expuneri suplimentare agresive, de exemplu de tip XA, dozajul minim de ciment trebuie s fie de cel pu in 350 kg/m3 la o dimensiune maxim a granulei de 32 mm. 5.4 Cerin e pentru betonul proasp t 5.4.1 Consisten a Consisten a betonului trebuie determinat prin încerc ri prin una din metodele urm toare: - încercarea de tasare, conform SR EN 12350-2; - încercarea Vebe, conform SR EN 12350-3; - determinarea gradului de compactare, conform SR EN 12350-4; - încercarea cu masa de r spândire, conform SR EN 12350-5; - metode de încerc ri specifice care au f cut obiectul unui acord între elaboratorul de specifica ie i produc tor, pentru betonul destinat unor aplica ii speciale (de exemplu: beton având consisten a p mântului umed).

Metodele de încercare recomandabile pentru m surarea consisten ei sunt metoda r spândirii (conform SR EN 12350-5) pentru betoanele fluide i metoda tas rii (conform SR EN 12350-2) pentru betoanele vârtoase. NOT - Din ra iuni de lips de sensibilitate a metodelor de încerc ri, de la anumite valori, se recomand de a utiliza încerc rile indicate mai sus numai pentru:

- în l ime a tas rii 10 mm i 210 mm;

- timp de încercare Vebe 30 s i 5 s;

- grad de compactare 1,04 i 1,46;

- diametru de r spândire 340 mm 620 mm.

Când trebuie determinat consisten a betonului, aceast cerin se aplic în momentul utiliz rii betonului sau în cazul betonului gata de utilizare i în momentul livr rii.

Dac betonul este livrat într-un camion malaxor sau cuv agitatoare, este posibil de a m sura consisten a pe o prob prelevat la prima desc rcare. Proba trebuie prelevat dup o desc rcare de aproximativ 0,3 m3, conform SR EN 12350-1.

Consisten a poate fi specificat , prin referin la o clas de consisten , conform 4.2.1, sau în cazuri particulare, printr-o valoare specificat . În acest caz, toleran ele sunt date în tabelul 11.

NE 012-1:2007

28

Tabelul 11 – Toleran ele ale valorilor specificate pentru consisten

Tasare Interval de valori specificate, în mm

40 de la 50 pân la 90

100

Toleran e, în mm 10 20 30 Timp Vebe Interval de valori specificate, în s

11 de la 10 pân la 6 5

Toleran e, în s 3 2 1 Grad de compactare Interval de valori specificate 1,26 de la 1,25 pân

la 1,11 1,10

Toleran e 0,10 0,08 0,05

R spândire (întindere)

Interval de valori specificate, în mm

toate valorile

Toleran e, în mm 30

5.4.2 Con inut de ciment i raport ap /ciment Pentru determinarea con inutului de ciment, de ap , sau de adaosuri, cantitatea de ciment, cantitatea de adaosuri i cantitatea de ap ad ugat trebuie înregistrate pe imprimanta înregistratorului de amestecuri, sau când nu este utilizat înregistratorul, plecând de la registrul de produc ie coroborat cu instruc iunile de cânt rire.

Determinarea raportului ap /ciment din beton se face prin calcul pe baza con inutului de ciment determinat i a con inutului de ap (pentru aditivii lichizi, a se vedea 5.2.6).

Când con inutul minim de ciment este înlocuit prin con inutul minim (ciment + adaosuri), sau când în locul raportului ap /ciment se utilizeaz raportul ap /(ciment +k x adaosuri) sau raportul ap /(ciment + adaosuri) (a se vedea 5.2.5), metoda trebuie modificat în consecin .

Nici o valoare individual a raportului ap /ciment nu trebuie s dep easc cu mai mult de 0,02 valoarea limit specificat .

Când este necesar determinarea con inutului de ciment, a con inutului în adaosuri sau a raportului ap /ciment din betonul proasp t, metodele de încerc ri i toleran ele aplicate, trebuie s fac obiectul unui acord între elaboratorul de specifica ie i produc tor.

NOTA 2 – A se vedea Raportul Tehnic CEN CR 13902 " Metoda de încerc ri pentru determinarea raportului ap /ciment din betonul proasp t ".

5.4.3 Con inut de aer Con inutul de aer al betonului trebuie determinat, prin m surare conform SR EN 12350-7, pentru beton de mas volumic normal i beton greu i conform cu ASTM C 173, pentru beton u or. Con inutul de aer antrenat este prescris printr-o valoare minim . Limita superioar pentru con inutul de aer este valoarea minim specific plus 4% în valoare absolut . Valorile minime ale aerului antrenat1) sunt prezentate în tabelul 3a în func ie de dimensiunea maxim a agregatelor. ______ 1) În conformitate cu anexa F, tabelele F.1.1 i F.1.2.

NE 012-1:2007

29

Tabelul 3a - Valori minime ale aerului antrenat func ie de dimensiunea maxim a agregatelor

Dimensiunea maxim a

agregatelor (mm) Aer antrenat (% volum)

valori medii Aer antrenat (% volum)

valori individuale 8 6,0 5,5 16 5,5 5,0 22 5,0 4,5 32 4,5 4,0 63 4,0 3,5

5.4.4 Dimensiunea maxim a agregatelor Dimensiunea nominal maxim a agregatelor se determin pe beton proasp t, aceasta trebuie m surat conform SR EN 933-1.

Dimensiunea maxim a agregatului cum este definit în SR EN 12620 nu trebuie s fie superioar celei specificate. 5.5 Cerin e pentru betonul înt rit 5.5.1 Rezisten a 5.5.1.1 Generalit i

Rezisten a se determin , pe baza încerc rilor efectuate pe cuburi de 150 mm sau pe cilindri de 150 mm / 300 mm conform SR EN 12390-1, confec ionate i conservate conform SR EN 12390-2, din probele prelevate conform SR EN 12350-1.

Pentru evaluarea rezisten ei pot fi utilizate, alte dimensiuni de epruvete i alte moduri de conservare, cu condi ia ca rela iile stabilite cu valorile de referin s aib o precizie suficient i s fie documentate i înregistrate. În cazul determin rii rezisten ei betonului pe probe prelevate la locul de punere în oper din care se confec ioneaz epruvete care sunt conservate în alte condi ii de temperatur i umiditate decât cele descrise în SR EN 12390-2, rezultatele pot servi numai la determinarea controlului înt ririi betonului i nu la controlul calit ii, în sensul atribuirii unei clase de beton. 5.5.1.2 Rezisten a la compresiune Rezisten a la compresiune trebuie determinat , i este simbolizat fc,cub, când este determinat pe epruvete cubice i este simbolizat fc,cil când este determinat pe epruvete cilindrice conform SR EN 12390-3. Se pot utiliza i epruvete de alte dimensiuni, rezisten ele la compresiune pot fi echivalate cu rezisten a ob inut pe cuburi de 150 mm pe baza unor rela ii de echivalen adecvate, f r ca rezultatele sa fie utilizate pentru determinarea clasei betonului. Alegerea încerc rilor pe cub sau pe cilindri pentru evaluarea rezisten ei, trebuie declarat la timp de produc tor, înainte de livrare. Dac trebuie utilizat o metod diferit , aceasta trebuie stabilit de comun acord între elaboratorul specifica iei i produc tor.

Dac nu exist prevederi contrarii, rezisten a la compresiune se determinat pe epruvete încercate la 28 zile. Pentru anumite utiliz ri poate fi necesar de a specifica rezisten a la compresiune la termene mai scurte sau mai lungi de 28 zile (de exemplu elemente structurale masive), sau dup conservare în condi ii speciale (de exemplu, tratamentul termic).

Rezisten a caracteristic a betonului trebuie s fie egal sau superioar rezisten ei la compresiune caracteristice minime, pentru clasa de rezisten specificat (a se vedea tabelele 7 i 8).

Când este probabil ca încerc rile de rezisten la compresiune s dea valori nereprezentative, de exemplu betonul având clasa de consisten a CO, mai vârtos decât S1, sau betonul vacuumat, atunci metoda de

NE 012-1:2007

30

încercare trebuie modificat sau rezisten a la compresiune poate fi evaluat în structura existent sau în elemente de structur .

NOT - Este indicat ca evaluarea rezisten ei în structuri sau în elemente de structur s se bazeze pe prEN 13791.

5.5.1.3 Rezisten a la trac iune prin despicare1)

Rezisten a la trac iune prin despicare a betonului se determin prin încerc ri conform SR EN 12390-6. Dac nu exist prevederi contrare, rezisten a la trac iune se determin pe epruvete la 28 zile.

Rezisten a caracteristic la trac iune prin despicare a betonului, trebuie s fie egal sau superioar rezisten ei caracteristice la trac iune prin despicare specificate. 5.5.2 Masa volumic Dup masa volumic uscat , betonul este definit ca normal, u or sau greu (a se vedea defini iile din 3.1).

Masa volumic a betonului dup uscare în etuv este determinat conform SR EN 12390-7.

Pentru betonul normal, masa volumic dup uscare în etuv trebuie s fie mai mare de 2000 kg/m3 i mai mic de 2600 kg/m3. Pentru betonul u or masa volumic dup uscare în etuv trebuie s fie cuprins între limitele claselor de densitate prescrise (a se vedea tabelul 9). Pentru betonul greu, masa volumic dup uscare în etuv trebuie s fie mai mare de 2600 kg/m3. În cazuri particulare, când masa volumic este specificat se aplic o toleran de 100 kg/m3. 5.5.3 Rezisten a la penetrarea apei In cazul in care trebuie specificat rezisten a la penetrarea apei, metoda i criteriile de conformitate trebuie s fac obiectul unui acord între beneficiar i produc tor. 5.5.4 Reac ia la foc Betonul compus din agregate naturale conform 5.1.3, ciment conform 5.1.2, aditivi conform 5.1.5, adaosuri conform 5.1.6 i alte materiale minerale conform 5.1.1 sunt clasificate ca EURO clasa A i nu necesit încerc ri 2). 5.5.5 Rezisten a la uzur În cazul în care betonul trebuie s prezinte rezisten la uzur , cerin ele referitoare la clasa de rezisten minim , dozajul de ciment, raportul A/C maxim trebuie s fie cele corespunz toare claselor XM1, XM2 i XM3 în conformitate cu punctul 5.3.2. Trebuie s se utilizeze agregate rezistente la uzur , verific rile fiind efectuate conform SR EN 1097-1 i SR EN 1097-2.

1 ) Daca trebuie sa se determine rezistenta la încovoiere, se poate utiliza acela i mod de lucru. In acest caz standardul adecvat de încercare este SR EN 12390-5. 2 ) Decizia Comisiei din 9 septembrie 1994 (94/611 CE) publicat în Jurnalul Oficial al Comunit ii Europene nr. L 241/25 din 9 septembrie 1994.

NE 012-1:2007

31

6 SPECIFICA IA BETONULUI 6.1 Generalit i Elaboratorul specifica iei betonului, trebuie s se asigure c toate cerin ele, pentru ob inerea propriet ilor necesare ale betonului, sunt incluse în specifica ia dat produc torului. Elaboratorul trebuie de asemenea s prevad toate cerin ele asupra propriet ilor betonului, care sunt necesare la transportul dup livrare, la punerea în oper , la compactare, la tratamentul ini ial i toate tratamentele ulterioare. Specifica ia trebuie s includ , dac este necesar, toate cerin ele speciale (de exemplu pentru ob inerea unui aspect arhitectonic).

Elaboratorul trebuie s ia în considerare:

- utilizarea betonului proasp t i înt rit;

- condi iile de tratare;

- dimensiunile structurii (dezvoltarea c ldurii de hidratare);

- agresiunile mediului înconjur tor la care va fi expus structura;

- toate cerin ele pentru agregatele aparente sau la finisarea suprafe elor;

- toate cerin ele referitoare la grosimea de acoperire cu beton a arm turilor sau la grosimea minim a sec iunilor, de exemplu dimensiunea maxim nominal a agregatelor;

- toate restric iile de utilizare a materialelor componente cu aptitudine de utilizare stabilit , de exemplu pentru clasele de expunere.

NOTA 1 - Prevederile valabile pe locul de utilizare a betonului pot con ine cerin e pentru câteva din considera iile de mai sus.

Betonul trebuie specificat fie ca beton cu propriet i specificate i se refer în general la clasificarea dat la capitolul 4 i la cerin ele enun ate la subcapitolele 5.3 i 5.5 (a se vedea 6.2), fie ca beton cu compozi ie prescris specificând compozi ia (a se vedea 6.3). Specificarea propriet ilor betonului sau a compozi iei trebuie s se fac pe baza rezultatelor încerc rilor ini iale (a se vedea anexa A) sau a informa iilor ob inute dintr-o lung experien acumulat cu un beton comparabil, luând în considerare condi iile de baz asupra materialelor componente (a se vedea 5.1) i compozi ia betonului (a se vedea 5.2 i 5.3.2).

Pentru betonul cu compozi ia prescris este în responsabilitatea elaboratorului de specifica ie de a se asigura c prescrip iile sunt conforme cu cerin ele generale ale SR EN 206-1 i compozi ia prescris este capabil s ating performan ele a teptate pentru beton atât în stare proasp t cât i înt rit. Elaboratorul trebuie s in i s aduc la zi documenta ia referitoare la prescrip ii, pentru ob inerea performan elor a teptate (a se vedea 9.5). În cazul betonului având compozi ia prescris într-un standard, aceast sarcin este responsabilitatea organismului na ional de standardizare.

NOTA 2 - Pentru betonul având compozi ia prescris , evaluarea conformit ii este bazat numai pe conformitatea compozi iei prescrise i nu pe performan ele a teptate de elaboratorul specifica iei.

In cazuri particulare (de exemplu betonul aparent, beton de înalt rezisten la uzur , beton turnat sub ap etc.) produc torul, utilizatorul i beneficiarul trebuie s se pun de acord cu cerin ele particulare privind compozi ia betonului i specifica iile de aplicare a materialelor în beton. 6.2 Specifica ia betonului proiectat (cu propriet i specificate) 6.2.1 Generalit i Specifica ia betonului proiectat (cu propriet i specificate) trebuie elaborat având în vedere cerin ele de baz de la 6.2.2, care trebuie indicate în toate cazurile i al condi iilor suplimentare de la 6.2.3 care trebuie indicate atunci când sunt cerute.

In capitolul 11 se prezint prescurt rile ce se vor utiliza în specifica ii.

NE 012-1:2007

32

6.2.2 Date de baz Specifica ia trebuie s cuprind : a) cerin e de conformitate cu NE 012-1:2007 / SR EN 206-1; b) clasa de rezisten la compresiune; c) clasele de expunere (a se vedea capitolul 11 pentru specifica iile prescurtate); d) dimensiunea nominal maxim a agregatelor; e) clasa de cloruri con inute func ie de tipul utiliz rii betonului (beton nearmat, armat, precomprimat) conform tabelului 10; În plus pentru betonul u or: f) clasa de mas volumic sau masa volumic specificat ; pentru betonul greu: g) masa volumic specificat ; În plus pentru betonul gata de utilizare i betonul de antier: h) clasa de consisten , sau în cazuri speciale valoarea specificat a consisten ei.

6.2.3 Cerin e suplimentare

Punctele urm toare pot fi specificate prin cerin e de performan i prin metodele de încerc ri dac sunt adecvate:

- tip sau clase speciale de ciment (de exemplu ciment cu c ldur de hidratare redus );

- tip sau clase speciale de agregat.

NOTA 1 - În acest caz, compozi ia betonului, pentru a reduce la minimum efectele d un toare ale reac iei alcalii-silice este în responsabilitatea elaboratorului specifica iei (a se vedea 5.2.3.4).

- caracteristicile cerute pentru rezisten a la înghe -dezghe , de exemplu: con inutul de aer (a se vedea 5.4.3);

NOTA 2 - Când con inutul de aer este specificat la livrare, trebuie ca elaboratorul specifica iei s in seama de pierderile eventuale de aer la opera iile de pompare, punere în oper , compactare, etc. ulterior livr rii.

- cerin ele pentru temperatura betonului proasp t când ele difer de cele de la 5.2.8;

- evolu ia rezisten ei (a se vedea tabelul 12);

- degajarea c ldurii în perioada hidrat rii;

- priza întârziat ;

- rezisten a la penetrarea apei;

- rezisten a la abraziune;

- rezisten a la trac iune prin despicare (a se vedea 5.5.1.3);

- alte cerin e tehnice (de exemplu, cerin ele legate de realizarea aspectului final sau de metode speciale de punere în oper ).

6.3 Specifica ia betoanelor de compozi ie prescris 6.3.1 Generalit i

Betonul trebuie specificat pe baza cerin elor de la 6.3.2, care trebuie indicate în toate cazurile i cu ajutorul cerin elor complementare de la 6.3.3, care trebuie indicate la cerere. 6.3.2 Cerin e de baz

Specifica ia trebuie s cuprind :

a) cerin ele de conformitate cu NE 012-1:2007 / SR EN 206-1;

b) dozajul de ciment;

c) tipul de ciment i clasa de rezisten ;

NE 012-1:2007

33

d) fie raportul ap /ciment, fie consisten a, în termeni de clas sau, în unele cazuri speciale ca valori specificate.

NOT - Valoarea specificat a raportului ap /ciment trebuie s fie mai mic cu 0,02 pentru toate valorile cerute.

e) tip, categorie i con inutul maxim în cloruri ale agregatelor, masa volumic maxim sau minim a agregatelor dup caz, în cazul betonului u or sau al betonului greu;

f) dimensiunea nominal maxim a agregatelor i limitele granulometrice;

g) tip i cantitate de aditivi sau adaosuri, dac este cazul;

h) în caz de utilizare de aditivi sau adaosuri, indica ii privind originea acestor componen i i a caracteristicilor cimentului care nu se pot defini prin alte moduri. 6.3.3 Cerin e suplimentare

Specifica ia poate con ine:

- indica ii privind originea unora sau a tuturor componentelor betonului ce substituie definirea caracteristicilor, in cazul acelora care nu pot fi definite altfel;

- cerin e suplimentare pentru agregate;

- cerin e privind temperatura betonului proasp t la livrare când ea este diferit de cea de la 5.2.8;

- alte cerin e tehnice. 6.4 Specifica ia betoanelor de compozi ie prescris printr-un standard

Pentru betoanele având compozi ia prescris într-un standard trebuie specificate:

- standardul valabil pe locul de utilizare a betonului care d cerin ele corespunz toare;

- notarea betonului dup acest standard.

Betonul având compozi ia prescris într-un standard trebuie utilizat numai pentru:

- beton de mas volumic normal pentru structuri armate sau nearmate;

- clase de rezisten la compresiune pentru calcul C16/20;

- clasele de expunere X0 i XC1.

Pentru restric iile asupra compozi iei prescrise a betoanelor standardizate a se vedea 5.2.1.

NE 012-1:2007

34

7 LIVRAREA BETONULUI PROASP T 7.1 Informa ii de la utilizatorul betonului pentru produc tor1)

Utilizatorul trebuie s se pun de acord cu produc torul asupra: - datei, orei i ritmului livr rii; i dac este necesar, s informeze produc torul asupra:

- distan elor de transport; - gabaritului, accesului, transporturilor speciale pe antier; - metodelor speciale (utilizate) de punere în oper (inclusiv prin pompare); - volumului betonierelor pentru a se putea respecta programul de punere in opera a betonului; - limit rilor asupra tipului de vehicule de livrare; exemplu de tip: echipament cu sau f r agitare, dimensiuni, în l ime sau greutate total .

7.2 Informa ii de la produc torul de beton pentru utilizator1)

Utilizatorul poate s cear , când emite comanda, informa ii privind compozi ia betonului, ca s poat pune în oper corect betonul proasp t, s -i aplice metoda de tratare adecvat i s evalueze evolu ia rezisten ei. Astfel de informa ii trebuie furnizate, la cerere, de produc tor înaintea livr rii. Informa iile urm toare trebuie furnizate pentru betoanele cu performan e specificate la cerere: a) tipul i clasa de rezisten a cimentului i tipul de agregate; b) tipul de aditivi, tipul i con inutul aproximativ de adaosuri, dac este cazul; c) raport ap /ciment specificat; d) rezultatele încerc rilor efectuate recent, pentru acest beton, de exemplu: cele de control, al produc iei sau încerc ri ini iale; e) evolu ia rezisten ei; f) sursa materialelor componente. g) pentru betonul în care se adaug aditiv pe antier: clasa de consisten sau consisten a prev zut înainte i dup ad ugarea aditivului.

În cazul betonului gata de utilizare, informa iile pot de asemenea s fie furnizate, când ele sunt cerute, prin referin la, catalogul de compozi ii de beton al produc torului unde se g sesc informa ii detaliate referitor la clasele de rezisten , clasele de consisten , greutatea amestecurilor i alte date utile. Pentru determinarea duratei de tratare, informa iile referitoare la evolu ia rezisten ei betonului pot s fie prezentate sub forma unor date conform tabelului 12, sau sub forma unei curbe de evolu ie a rezisten ei la 20 0C între 2 zile i 28 zile. Date informative sunt prezentate în anexa M.

Tabelul 12 – Evolu ia rezisten ei betonului la 20 0C

Evolu ia rezisten ei Estimarea raportului rezisten elor fcm2/fcm28

Rapid 0,5

Medie 0,3 i 0,5

Lent 0,15 i 0,3

Foarte lent 0,15

Raportul rezisten elor indic evolutia rezisten ei, corespunz toare raportului între rezisten a medie la compresiune la 2 zile (fcm2) i rezisten a medie la compresiune la 28 zile (fcm28), determinate prin încerc rile ini iale sau pe baza performan elor cunoscute ale unui beton având compozi ie comparabil . Pentru aceste încerc ri ini iale, epruvetele destinate determin rii rezisten ei trebuie prelevate, confec ionate, conservate i încercate conform SR EN 12350-1 i SR EN 12390-1; SR EN 12390-2 i SR EN 12390-3.

1) Informa iile nu vor fi furnizate sub o form special , pentru c aceasta depinde de rela iile dintre produc tor i

utilizator; de exemplu, în cazul betonului de antier sau de produse prefabricate, produc torul de beton poate fi i utilizator.

NE 012-1:2007

35

Produc torul trebuie s informeze utilizatorul despre riscurile de s n tate la care se expune manipulând betonul proasp t, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

7.3 Bon de livrare pentru betonul gata de utilizare La livrarea betonului, produc torul trebuie s emit utilizatorului un bon de livrare pentru fiecare arj de beton pe care sunt imprimate, tampilate sau înscrise cel pu in informa iile urm toare: - numele centralei de fabricare a betonului gata de utilizare; - num rul de serie a betonului; - data i ora de înc rcare, aceasta înseamn momentul primului contact între ciment i ap ; - num rul autovehiculului sau identificarea vehiculului; - numele cump r torului; - numele i localizarea antierului; - detalii sau referin e referitor la specifica ii, de exemplu num rul de cod, num rul de comand ; - cantitatea de beton în metri cubi; - declara ia de conformitate cu referin e la specifica ii i la SR EN 206-1; - numele sau marca organismului de certificare dac este cazul; - ora de sosire a betonului pe antier; - ora de începere a desc rc rii; - ora de terminare a desc rc rii. În plus, bonul de livrare trebuie s furnizeze detaliile urm toare: a) pentru betonul cu propriet i specificate: - clasa de rezisten ; - clasele de expunere (clasele de expunere sau categoriile de beton în conformitate cu tabelul 1 i anexa F cu indicarea combina iilor de clase de expunere); - clasa de con inut de cloruri; - clasa de consisten sau valoarea specificata; - valorile limit de compozi ie a betonului, când sunt specificate (inclusiv con inutul de apa al agregatelor); - tipul i clasa de rezisten a cimentului, când sunt specificate; - tipul aditivilor i adaosurilor, dac sunt specificate; - propriet ile speciale, dac au fost cerute; - dimensiunea nominal maxim a agregatelor; - pentru betonul u or sau betonul greu, clasa de mas volumic sau masa volumic specificat ;

b) pentru betonul având compozi ia prescris :

- detalii referitoare la compozi ie, de exemplu dozajul de ciment i dac este cerut, tipul de aditivi; - fie raportul ap /ciment, fie consisten a în termen de clasa sau de valoarea specificat în func ie de cerin e; - dimensiunea nominal maxim a agregatului. In cazul în care se adaug aditiv pe antier, ora exact la care s-a ad ugat, cantitatea care s-a ad ugat, volumul de beton din malaxor si timpul de amestecare trebuie specificate în copiile bonului de livrare.

7.4 Informa ii la livrare pentru betonul de antier

Este de asemenea important de a utiliza informa iile corespunz toare, precum cele cerute în 7.3 pentru bonul de livrare în cazul betonului fabricat pe antier, pentru antiere mari când sunt utilizate mai multe tipuri de beton, sau când produc torul de beton nu este cel responsabil de punerea sa în oper .

7.5 Consisten a la livrare Adaosul de ap este interzis la livrare. În cazuri speciale, aditivii pot fi ad uga i, aceast ac iune fiind în responsabilitatea produc torului, în vederea aducerii consisten ei la valoarea specificat , sub rezerva c valorile limit permise prin specifica ie nu sunt dep ite i c aceast ad ugare de aditiv este prev zut prin proiectarea compozi iei betonului. Toat cantitatea suplimentar de aditivi din camionul malaxor trebuie înregistrat în bonul de livrare, în toate cazurile. Pentru re-amestecare, a se vedea 9.8. NOT - Dac cantitatea de aditiv ad ugat pe antier în camionul malaxor conduce la dep irea cantit ii admise prin specifica ie, trebuie ca arja de beton s fie înregistrat ca " neconform ", pe bonul de livrare. Partea care solicit acest adaos este responsabil de consecin e i este de acord ca s fie înregistrat pe bonul de livrare.

NE 012-1:2007

36

8 CONTROLUL CONFORMIT II I CRITERII DE CONFORMITATE 8.1 Generalit i Controlul de conformitate cuprinde o combina ie de ac iuni i de decizii ce trebuie luate conform regulilor de conformitate adoptate în prealabil, pentru verificarea conformit ii betonului cu specifica iile. Controlul de conformitate face parte integral din controlul produc iei (a se vedea capitolul 9).

NOT - Caracteristicile betonului utilizat pentru controlul de conformitate sunt determinate prin încerc ri adecvate utilizând proceduri standardizate. Valorile reale ale caracteristicilor betonului în structur pot diferi de cele determinate prin încerc ri, ele depind, de exemplu de dimensiunile structurii, punerea în oper , compactarea, tratarea i condi iile climatice.

Planul de e antionare, planul de încerc ri i criteriile de conformitate trebuie s fie conforme cu procedurile date în 8.2 i 8.3. Acestea se aplic de asemenea betonului pentru elemente prefabricate, în afara situa iilor în care prevederile specifice de produs con in un ansamblu de cerin e echivalente. Dac sunt cerute frecven e de e antionare superioare de elaboratorul de specifica ii ale betonului, acestea trebuie s fac obiectul unui acord prealabil. Pentru propriet ile neacoperite în acest articol, planul de e antionare sau de încerc ri, metodele de încerc ri i criteriile de conformitate trebuie s fac obiectul unui acord între produc tor i elaboratorul de specifica ii ale betonului.

Locul de e antionare pentru încerc rile de conformitate trebuie ales astfel încât caracteristicile cerute i compozi ia betonului s nu sufere modific ri semnificative între locul de e antionare i locul pus la dispozi ie pentru încerc ri. În cazul betonului u or fabricat cu agregate nesaturate, e antioanele trebuie prelevate de la locul de livrare.

Când încerc rile pentru controlul produc iei sunt acelea i cu încerc rile cerute pentru controlul conformit ii, este permis de a le lua în considera ie pentru evaluarea conformit ii.

Conformitatea sau neconformitatea este judecat în raport de criteriile de conformitate. Neconformitatea poate conduce la ac iuni suplimentare la locul de produc ie i pe antier (a se vedea 8.4). 8.2 Control de conformitate al betonului cu propriet i specificate 8.2.1 Control de conformitate al rezisten ei la compresiune 8.2.1.1 Generalit i

Pentru betonul de mas volumic normal sau betonul greu apar inând claselor de rezisten cuprinse între C8/10 i C55/67, sau pentru betoanele u oare de clasele LC8/9 la LC55/60, e antionarea i încerc rile de conformitate trebuie s fie efectuate fie pe fiecare compozi ie de beton luat individual, fie pe familii de beton a c ror coresponden este stabilit (a se vedea 3.1.14), determinate de c tre produc tor, dac nu exist un acord contrar. Conceptul de familie de beton nu se aplic betoanelor de rezisten ridicat . Betonul u or nu trebuie amestecat cu familiile con inând beton de mas volumic normal ; betoane u oare realizate cu agregate pentru care se poate demonstra similaritatea, pot fi regrupate în propriile lor familii.

NOT - Pentru recomand rile privind selec ia familiilor de beton, informa ii mai detaliate pentru aplicarea conceptului de familii de beton sunt date în raportul CEN (13901), a se vedea la anexa J.

Pentru familiile de beton produc torul trebuie s efectueze controlul pe ansamblul membrilor familiei i e antionarea trebuie efectuat pe ansamblul gamei de betoane produse în cadrul familiei.

Când încerc rile de conformitate se aplic unei familii de beton, un beton de referin este selec ionat fie din mijlocul gamei de beton din familie, fie cel mai comun produs. Sunt stabilite rela ii între fiecare compozi ie de beton din familie i betonul de referin astfel încât s se poat transpune rezultatele încerc rilor de rezisten la compresiune ale fiec ruia dintre betoanele din familie, la betonul de referin . Aceste rela ii trebuie s fie verificate, pe baza rezultatelor încerc rilor de rezisten la compresiune ob inute în perioada ini ial i în fiecare perioad de evaluare i în cazul unor schimb ri semnificative ale condi iilor de produc ie. În plus, când se evalueaz conformitatea unei familii, trebuie confirmat c fiecare beton individual apar ine familiei (a se vedea 8.2.1.3).

Trebuie f cut o distinc ie între produc ia ini ial i produc ia continu în planul de e antionare i de încerc ri i criteriile de conformitate aplicabile fiec rei compozi ii de beton sau familiilor de betoane.

Produc ia ini ial acoper perioada de produc ie pân la ob inerea a minimum 35 rezultate de încerc ri.

NE 012-1:2007

37

Produc ia continu este atins când minimum 35 rezultate de încerc ri se ob in pe o perioad ce nu dep e te 12 luni.

Dac produc ia unei compozi ii individuale sau a unei familii de beton a fost întrerupt pe timp de minimum 12 luni, produc torul trebuie s utilizeze din nou planul de e antionare i de încerc ri i criteriile ca pentru produc ia ini ial .

Dac rezisten a este specificat la termene diferite, conformitatea se evalueaz pe epruvete încercate la termenele specificate.

Când trebuie efectuat evaluarea unui volum definit de beton apar inând unei popula ii verificate conform cerin elor privind caracteristicile de rezisten , de exemplu exist dubii asupra calit ii unei arje sau a unui amestec, sau când într-un caz special, specifica ia o cere, se va aplica Anexa B.

8.2.1.2 Plan de e antionare i de încerc ri

Probele de beton trebuie selec ionate i prelevate conform SR EN 12350-1. E antionarea trebuie efectuat pentru fiecare familie de beton (a se vedea 3.1.14) produs în condi ii dovedite ca fiind uniforme. Frecven a minim de e antionare i de încercare a betonului trebuie s fie, în conformitate cu tabelul 13, alegând frecven a care d cel mai mare num r de probe, pentru produc iile ini ial sau continu dup caz. Pentru betoane având caracteristici speciale, frecven a prelev rii probelor i încerc rilor de conformitate se vor stabili de comun acord între produc torul de beton i organismul de control. De i exigen ele prev zute în 8.1 se aplic e antion rii, probele trebuie prelevate sub responsabilitatea produc torului dup toate ad ugirile de aditivi în beton. Prelev rile de probe înainte de ad ugarea aditivilor plastifian i sau superplastifian i, pentru ajustarea consisten ei (a se vedea 7.5) sunt permise sub rezerva ca prin încerc rile ini iale s-a demonstrat c aditivul plastifiant sau superplastifiant în doza utilizat , nu are efecte negative asupra rezisten ei betonului. Rezultatul determin rii este acela care se ob ine prin încercarea unei epruvete sau media rezultatelor in cazul încerc rii a cel pu in dou epruvete provenind din acela i e antion supuse încerc rii la aceea i vârsta.

Când împr tierea rezultatelor încerc rilor, ob inute pe cel pu in dou epruvete confec ionate din aceea i prob , este mai mare de 15% fa de medie, aceste rezultate nu trebuie luate în considera ie, afar de cazul in care o investigare foarte aprofundat , permite s se g seasc o explica ie valabil , pentru a nu ine seama de una din valorile încerc rilor.

Tabelul 13 – Frecven a minim de e antionare pentru evaluarea conformit ii

Frecven a minim de e antionare

De la primii 50 m3 de produc iea Produc ia Primii 50 m3 din produc ie Beton cu certificare de

control a produc iei Beton f r certificare de

control a produc iei

Ini ial (pân ce au fost ob inute minimum 35 rezultate)

3 e antioane 1 e antion la fiecare

200 m3 sau 2 e antioane pe s pt mâna de produc ie

Continu b (odat ce au fost ob inute minimum 35 rezultate)

1 e antion la fiecare 400 m3 sau

1 e antion pe s pt mâna de produc ie

1 e antion la fiecare 150 m3 sau

1 e antion pe zi de produc ie

a E antionarea trebuie repartizat pe ansamblul produc iei i normal nu trebuie s comporte mai mult de un e antion la 25 m3.

b Când abaterea standard calculat , pentru ultimele 15 rezultate ale încerc rilor este superioar valorii de 1,37 , frecven a de e antionare trebuie s fie readus la frecven a cerut pentru produc ia ini ial pân la ob inerea urm toarelor 35 rezultate de încerc ri.

8.2.1.3 Criterii de conformitate pentru rezisten a la compresiune

Evaluarea conformit ii trebuie s se fac pornind de la rezultatele încerc rilor ob inute în cursul unei perioade de evaluare care nu trebuie s dep easc ultimele dou sprezece luni.

NE 012-1:2007

38

Conformitatea rezisten ei la compresiune a betonului este evaluat pe epruvete încercate la 28 zile1) în acord cu 5.5.1.2 pentru:

- grupe de " n " rezultate de încerc ri consecutiv cu sau f r suprapunere fcm (criteriul 1);

- fiecare rezultat individual de încerc ri fci (criteriul 2);

NOT - Criteriile de conformitate sunt dezvoltate pe baz de rezultate care nu se suprapun. Aplicarea criteriilor la rezultate de încerc ri care se suprapun cre te riscul de respingere.

Conformitatea este confirmat dac cele dou criterii date în tabelul 14 pentru produc ia ini ial sau continu sunt satisf cute.

Când conformitatea este evaluat pentru o familie de beton, criteriul 1 trebuie aplicat betonului de referin , inând cont de toate rezultatele încerc rilor transpuse în familie: criteriul 2 trebuie aplicat la rezultatele

încerc rilor de origine.

Pentru a confirma c fiecare expresie apar ine familiei, media tuturor rezultatelor încerc rilor fcm pentru o expresie unic va fi evaluat pe baza criteriului 3 indicat în tabelul 15. Toate betoanele ce nu satisfac acest criteriu trebuie îndep rtate din familie i conformitatea este evaluat individual.

Tabelul 14 – Criterii de conformitate pentru încerc rile de rezisten la compresiune

Criteriul 1 Criteriul 2 Produc ia Num rul " n " de rezultate de încerc ri

de rezisten la compresiune

Media a " n " rezultate (fcm)

N/mm2

Fiecare rezultat individual al încerc rilor

(fci) N/mm2

Ini ial 3 fck + 4 fck - 4

Continu 15 fck + 1,48 fck - 4

Tabelul 15 – Criterii de confirmare pentru membrii unei familii

Criteriul 3 Num rul " n " de rezultate de

încerc ri pentru rezisten la compresiune a unui singur

beton Media a " n " rezultate (fcm), pentru un

singur membru al familiei 2 fck - 1,0

3 fck + 1,0

4 fck + 2,0

5 fck + 2,5

6 fck + 3,0

Ini ial abaterea standard trebuie calculat pentru minimum 35 de rezultate consecutive de încerc ri ob inute pe o perioad mai mare de trei luni i care este imediat precedent perioadei de produc ie pentru care trebuie verificat conformitatea. Aceast valoare trebuie luat în considera ie ca estimare a abaterii standard a popula iei. Valabilitatea valorilor re inute trebuie verificat pe durata produc iei. Dou metode pentru facilitarea estim rii valorii sunt permise, alegerea metodei trebuie f cut în prealabil:

- Metoda 1

Valoarea ini ial a abaterii standard poate fi aplicat pe durata perioadei ulterioare pentru care conformitatea trebuie verificat dac abaterea standard a ultimelor 15 rezultate (S15) nu se abate semnificativ de la valoarea adoptat pentru abaterea standard. Aceasta este considerat ca valabil cu condi ia ca :

0,63 S15 1,37

1) Dac rezisten a este specificat pentru un termen (vârst ) diferit, conformitatea este evaluat pe epruvete încercate la vârsta specificat .

NE 012-1:2007

39

Când valoarea lui S15 se situeaz în afara acestor limite, trebuie determinat o nou valoare pentru folosind ultimele 35 rezultate ob inute la încerc ri.

- Metoda 2

Noua valoare a lui poate fi estimat plecând de la un sistem continuu i aceast valoare este adoptat . Sensibilitatea sistemului trebuie s fie mai mare sau egal celei de la metoda 1.

Noua valoare estimat a trebuie aplicat pentru perioada urm toare de evaluare. 8.2.2 Control de conformitate al rezisten ei la trac iune prin despicare3)

3) Daca rezistenta la încovoiere este specificat , se poate utiliza acela i mod de lucru .

8.2.2.1 Generalit i

Se aplic 8.2.1.1, dar nu se aplic conceptul de familie de beton. Fiecare compozi ie de beton trebuie evaluat separat.

8.2.2.2 Plan de e antionare i de încerc ri

Se aplic 8.2.1.2.

8.2.2.3 Criterii de conformitate pentru rezisten a la trac iune prin despicare

Când rezisten a la trac iune prin despicare a betonului este specificat , evaluarea conformit ii trebuie s se fac luând rezultatele încerc rilor pe durata unei perioade de evaluare care nu trebuie s dep easc ultimele dou sprezece luni.

Evaluarea conformit ii rezisten ei la trac iune prin despicare a betonului se face pe epruvete încercate la 28 zile, exceptând situa iile când este specificat o vârst diferit conform 5.5.1.3, pentru:

- grupe de " n " rezultate de încerc ri consecutive care nu se suprapun sau se suprapun ftm (criteriul 1);

- fiecare rezultat individual al încerc rilor fti(criteriul 2).

Conformitatea rezisten ei la trac iune prin despicare (ftk) este confirmat dac rezultatele încerc rilor satisfac ambele criterii prezentate în tabelul 16 pentru produc ia ini ial sau continu , dup caz.

Tabelul 16 – Criteriile de conformitate pentru rezisten a la trac iune prin despicare

Criteriul 1 Criteriul 2 Produc ie Num rul " n " de rezultate în grup

Media a " n " rezultate (ftm)

N/mm2

Fiecare rezultat individual al

încerc rilor (fti) N/mm2

Ini ial 3 ftk + 0,5 ftk - 0,5

Continu 15 ftk + 1,48 ftk - 0,5

Prevederile referitoare la abaterea standard din 8.2.1.3 trebuie aplicate în mod similar. 8.2.3 Control de conformitate pentru alte propriet i decât rezisten a 8.2.3.1 Plan de e antionare i de încerc ri

Probele de beton trebuie selec ionate aleatoriu i prelevate conform SR EN 12350-1.

E antionarea trebuie efectuat pe fiecare familie de beton produs în condi ii presupuse a fi uniforme.

Num rul minim de probe i metodele de încercare trebuie s fie in conformitate cu tabelele 17 i 18.

NE 012-1:2007

40

8.2.3.2 Criterii de conformitate pentru alte propriet i decât rezisten a

Când sunt specificate alte propriet i ale betonului decât rezisten a, evaluarea conformit ii trebuie efectuat pe durata produc iei, perioada de evaluare nu trebuie s dep easc 12 luni.

Conformitatea betonului este evaluat pe baza conformit ii rezultatelor încerc rilor consecutive, a limitelor claselor sau valorilor specificate, inând seama de tolerantele i de abaterilor maxime admise in raport cu valorile specificate .

Conformitatea cu caracteristicile cerute este confirmat dac :

- num rul rezultatelor încerc rilor (asemenea celor din tabelele 17 i 18) care se situeaz în afara valorilor limit specificate, a limitelor claselor sau toleran elor valorilor specificate, nu este mai mare decât num rul din tabelul 19a sau 19b.

- toate rezultatele individuale ale încerc rilor se situeaz în abaterea maxim admisibil dat în tabelele 17 i 18.

Tabelul 17 – Criterii de conformitate pentru alte propriet i decât rezisten a

Abaterea maxim admis a rezultatelor încerc rii individuale în raport cu limitele clasei specificate sau in raport cu toleran ele valorii specificate

Propriet i

Metoda de încercare sau metoda de determinare

Num rul minim de probe sau de determin ri

Num rul de acceptare

Valoare inferioar

Valoare superioar

Densitatea betonului greu

SR EN 12390-7

conform tabelului 13, pentru rezisten a la compresiune

a se vedea tabelul 19a - 30 kg/m3 f r limit a

Densitatea betonului u or

SR EN 12390-7

conform tabelului 13, pentru rezisten a la compresiune

a se vedea tabelul 19a - 30 kg/m3 + 30 kg/m3

Raportul ap /ciment a se vedea 5.4.2

o determinare pe zi

a se vedea tabelul 19a f r limit a + 0,02

Dozajul de ciment a se vedea 5.4.2

o determinare pe zi

a se vedea tabelul 19a - 10 kg/m3 f r limit a

Con inutul de aer antrenat în betonul proasp t

SR EN 12350-7 pentru betonul de densitate normal i betoane grele ASTM C 173 pentru betonul u or

o prob pe produc ia unei zile dup stabilizare

a se vedea tabelul 19a

- 0,5% în valoare absolut

+ 1% în valoare absolut

Con inutul de cloruri din beton

a se vedea 5.2.7

determinarea trebuie s se efectueze, pentru fiecare compozi ie de beton i trebuie repetat în cazul cre terii con inutului de cloruri

0 f r limit a

nu este admis nici o valoare superioar

a în afara cazurilor în care limitele sunt specificate

NE 012-1:2007

41

Tabelul 18 – Criterii de conformitate pentru consisten

Abaterea maxim admis a a rezultatelor încerc rii individuale în raport cu limitele clasei specificate sau in raport cu toleran ele valorii specificate

Metoda de încercare Num rul minim de probe sau determin ri

Num r de acceptare

Valoare inferioar

Valoare superioar

Examinare vizual

Compararea aspectului cu un aspect normal de beton de consisten specificat

fiecare amestec, pentru livrare în autovehicule - - -

Tasare SR EN 12350-2 a se vedea tabelul 19b

- 10 mm - 20 mmb

+ 20 mm + 30 mmb

Vebe SR EN 12350-3 a se vedea tabelul 19b

- 2 sec. - 4 secb

+ 4 sec. + 6 secb

Gradul de compactare SR EN 12350-4 a se vedea

tabelul 19b - 0,03 - 0,05b

+ 0,05 + 0,07b

R spândirea SR EN 12350-5

i) frecven a in conformitate cu tabelul 13, pentru rezisten a la compresiune

ii) în cazul determin rii con inutului de aer

iii) în caz de dubiu la examinarea vizual a se vedea

tabelul 19b - 20 mm - 30 mmb

+ 30 mm + 40 mmb

a În absen a limitei superioare sau inferioare în clasele de consisten la care se refer , aceste abateri nu se aplic .

b Se aplic numai pentru încerc rile de consisten efectuate asupra desc rc rii ini iale din camionul malaxor (a se vedea 5.4.1).

8.3 Controlul conformit ii betonului de compozi ie prescris , inclusiv a betoanelor de compozi ie prescris printr-un standard Fiecare amestec de beton de compozi ie prescris trebuie s fac obiectul unei evalu ri a conformit ii, în ceea ce prive te dozajul de ciment, dimensiunea nominal maxim a agregatelor i propor iile acestora, dac sunt specificate i în caz contrar, raportul ap /ciment, precum i cantitatea de aditivi sau adaosuri. Cantit ile de ciment, de agregate (fiecare de dimensiunile, sorturile specificate), de aditivi i adaosuri, care sunt consemnate în registrul de produc ie sau imprimate de înregistratorul de cânt riri, trebuie s corespund cu toleran ele date în tabelul 21 i raportul ap /ciment trebuie s corespund la o abatere de 0,04 a valorii specificate. În cazul betoanelor având prescrise printr-un standard toleran ele echivalente pot fi date standardele corespondente.

Când conformitatea compozi iei betonului trebuie evaluat prin analiza betonului proasp t, metodele de încercare i limitele pentru conformitate trebuie s fac obiectul unui acord prealabil între utilizator i produc tor inând seama de limitele men ionate mai sus i exactitatea metodelor de încerc ri.

Când este evaluat conformitatea consisten ei, se aplic paragrafele corespunz toare de la 8.2.3 i tabelul 18.

Conformitatea pentru:

- tipul de ciment i clasa de rezisten ;

- tipul de agregate;

- tipul de aditiv sau de adaos, dac este cazul;

- provenien a componen ilor din beton dac este specificat

NE 012-1:2007

42

trebuie s fie evaluat prin compara ie între înregistr rile din registrul de produc ie i documentele de livrare a componentelor, cu cerin ele specificate.

Tabelul 19a i 19b – Num rul de acceptare pentru criteriile de conformitate aplicabile altor

caracteristici decât rezisten a

Tabelul 19a AQL = 4%

Tabelul 19b AQL = 15%

Num r de rezultate de încerc ri

Num r de acceptare

Num r de rezultate de încerc ri

Num r de acceptare

de la 1 pân la 12 0 de la 1 pân la 2 0








de la 95 pân la 100

8 de la 80 pân la 100 21

Pentru un num r de rezultate de încerc ri 100, numerele de acceptare corespunz toare pot fi preluate din tabelul 2A al ISO 2859-1

8.4 Ac iuni întreprinse în caz de neconformitate a produsului Trebuie luate urm toarele m suri de c tre produc tor în caz de neconformitate:

- se verific rezultatele încerc rilor neconforme i dac acestea sunt valabile, trebuie luate m suri pentru eliminarea erorilor;

- dac neconformitatea este confirmat , de exemplu prin repetarea încerc rilor, trebuie întreprinse ac iuni corective, precum revizuirea de c tre conducere a procedurilor de control al produc iei;

- când se confirm neconformitatea cu specifica ia betonului care nu a fost eviden iat în momentul livr rii, trebuie avertiza i elaboratorul i utilizatorul pentru a se evita pagubele;

- se consemneaz ac iunile privitoare la punctele precedente.

Dac neconformitatea betonului rezult dintr-un adaos de aditiv pe antier (a se vedea 7.5) produc torul nu este obligat s ia m suri dac lui i s-a cerut acest adaos.

NOTA 1 - Dac produc torul a avertizat o neconformitate a betonului sau dac rezultatele încerc rilor de conformitate nu sunt conforme cu cerin ele, trebuie efectuate încerc ri suplimentare conform SR EN 12504-1, pe carote prelevate din structur sau trebuie efectuat o combina ie de încerc ri pe carote i încerc ri nedistructive pe structur sau elemente, de exemplu conform SR EN 12504-2 sau SR EN 12504-3. Recomand ri pentru evaluarea rezisten ei betonului în structur sau elemente componente ale structurii sunt date în prEN 13791.

NOTA 2 - Se vor avea în vedere i prevederile reglement rilor romane ti privind încerc rile nedistructive i seminedistructive în conformitate cu standardele europene.

NE 012-1:2007

43

9 CONTROLUL PRODUC IEI 9.1 Generalit i Toate betoanele trebuie supuse controlului de produc ie sub responsabilitatea produc torului. Controlul produc iei cuprinde toate m surile necesare pentru men inerea caracteristicilor betonului în conformitate cu condi iile specificate. Ele includ:

- selectarea materialelor;

- proiectarea betonului;

- produc ia betonului;

- inspec iile i încerc rile;

- utilizarea rezultatelor încerc rilor pe materiale componente, pe betonul proasp t i înt rit i asupra echipamentelor;

- dac este cazul, inspec ia echipamentului de transport a betonului proasp t;

- controlul de conformitate pentru care prevederile sunt indicate la capitolul 8.

Cerin ele pentru alte aspecte ale controlului produc iei sunt date în prezentul capitol. Aceste cerin e trebuie s fie considerate inând seama, de modul i volumul produc iei, de lucrare, de echipamentele speciale, de procedurile i regulile în vigoare pe locul de produc ie i de utilizare a betonului. Cerin e suplimentare pot s fie necesare în func ie de situa ia special pe locul de produc ie sau pentru cerin ele specificate ale structurilor sau elementelor speciale de structur .

NOT - Capitolul 9 ine seama de principiile standardului SR EN ISO 9001.

9.2 Sisteme de control al produc iei

Responsabilitatea, autoritatea i rela iile între persoanele îns rcinate cu conducerea, execu ia i verificarea lucr rilor ce influen eaz calitatea betonului trebuie definite i documentate într-un sistem de control al produc iei (manual de control al produc iei). În particular, aceasta înseamn c întreg personalul are nevoie de o anumit libertate de organizare i de anumit putere de decizie pentru reducerea riscului de beton neconform i pentru a identifica i consemna toate problemele de calitate.

Sistemul de control al produc iei trebuie revizuit cel pu in odat la doi ani de c tre conducerea produc torului pentru a se asigura de aptitudinea sa de utilizare i de eficacitatea sa. Documentele acestor revizuiri trebuie p strate cel pu in trei ani, dac nu exist obliga ii legale care s impun o perioad mai lung .

Sistemul de control al produc iei, trebuie s con in proceduri i instruc iuni atent documentate. Aceste prevederi i instruc iuni trebuie, dac este cazul s fie stabilite în raport cu prescrip iile de control prev zute în tabelele 22, 23 i 24. Frecven a încerc rilor i inspec iilor prev zute de c tre produc tori trebuie s fie documentat . Rezultatele încerc rilor i inspec iilor trebuie s fie înregistrate. 9.3 Datele înregistrate i alte documente

Toate datele referitoare la controlul produc iei trebuie s fie înregistrate, a se vedea tabelul 20. Datele referitoare la control în produc ie trebuie p strate timp de minimum trei ani, dac nu exist obliga ii care s impun o perioad mai lung .

Tabelul 20 – Datele înregistrate i alte documente dac este cazul Obiect Datele înregistrate i alte documente

Cerin e specificate Caiet de sarcini la contract sau rezumatul cerin elor

Ciment, agregate, aditivi, adaosuri Numele furnizorilor i sursele

Încerc ri asupra apei de amestec (nu se cer pentru apa potabil )

Data i locul prelev rii Rezultatul încerc rilor

NE 012-1:2007

44


Obiect Datele înregistrate i alte documente

Încerc ri asupra materialelor componente Data i rezultatele încerc rilor

Compozi ia betonului Descrierea betonului Înregistrarea maselor componen ilor pentru un amestec sau pentru o arj (de exemplu dozajul de ciment) Raportul ap /ciment Con inutul de cloruri Codul de membru al familiei

Încerc ri pe betonul proasp t Data i locul prelev rii probei Destina ia în lucrare, dac este cunoscut Consisten a (metoda utilizat i rezultatele) Densitatea, când este specificat Temperatura betonului, când este specificat Con inutul de aer, când este specificat Volumul de beton din amestecul sau din arja testat

Num rul i codul epruvetelor pentru încerc ri Raportul ap /ciment, când este specificat

Încerc ri pe betonul înt rit Data încerc rii Codul i vârsta epruvetelor Rezultatul încerc rilor de densitate i de rezisten Observa ii speciale (de exemplu profilul de rupere neobi nuit al epruvetelor)

Evaluarea conformit ii Conformitate/neconformitate cu specifica iile

Suplimentar pentru betonul gata de utilizare Numele cump r torului Identificarea antierului, de exemplu locul de construc ie Num rul i data bonului de livrare, corespunz tor încerc rilor Bonul de livrare

Suplimentar pentru elementele prefabricate Date suplimentare sau diferite, pot s fie cerute de standardul specific de produs

9.4 Încerc ri

Încerc rile trebuie efectuate conform cu metodele de încercare date în prezenta reglementare (metode de încercare de referin ). Alte metode de încercare pot de asemenea s fie utilizate în m sura în care a putut s fie stabilit o corela ie sau o rela ie fiabil între rezultatele ob inute cu aceste metode de încerc ri i cele corespunz toare metodelor de referin . Valabilitatea acestei rela ii fiabile sau a acestei corela ii trebuie s fie verificat la intervale adecvate.

Aceast verificare trebuie s fie efectuat pentru fiecare loc de produc ie în care se lucreaz în condi ii diferite exceptând situa iile în care corela ia a fost stabilit prin standarde na ionale sau prin prevederi în vigoare la locul unde este utilizat betonul.

9.5 Compozi ia betonului i încerc rile ini iale

Când se utilizeaz o compozi ie de beton nou , trebuie efectuate încerc ri ini iale, care s permit verificarea conformit ii betonului cu propriet ile specificate i a performan ei prev zute cu o marj de siguran suficient (a se vedea anexa A). Dac se dispune de o experien îndelungat cu un beton sau o familie de betoane similare, nu este necesar s se efectueze încerc ri ini iale. În cazul unor schimb ri semnificative ale materialelor componente, proiectarea betonului i regulile de alc tuire a re etelor trebuie

NE 012-1:2007

45

redefinite. În cazul betonului cu compozi ia prescris sau având compozi ia prescris printr-un standard, nu este necesar ca produc torul s procedeze la încerc ri ini iale.

Compozi iile noi ale betoanelor ob inute prin interpolarea compozi iilor de beton cunoscute sau când extrapolarea rezisten ei la compresiune nu dep e te 5 N/mm2 sunt considerate c satisfac cerin ele pentru încerc rile ini iale.

Compozi iile de beton trebuie s fie revizuite periodic, pentru a se asigura c toate re etele de beton sunt conforme cu prescrip iile în vigoare, inând seama de schimb rile propriet ilor materialelor componente i de rezultatele încerc rilor de conformitate pe compozi iile de beton.

9.6 Personal, echipamente i instala ii 9.6.1 Personal Cuno tin ele, instruirea i experien a personalului implicat în produc ia i controlul produc iei trebuie s fie adaptat la tipul de beton, de exemplu beton de înalt rezisten , beton u or.

Înregistr rile corespunz toare referitoare la instruirea i la experien a personalului implicat în produc ie i controlul produc iei trebuie inute la zi. NOT - Pentru fiecare sta ie de betoane, produc torul de beton trebuie s numeasc un responsabil calificat pentru controlul produc iei. Aceast persoan trebuie s aib cuno tin e suficiente în domeniul betonului i al reglement rilor specifice i s poat proba acest lucru. Cerin ele privind calificarea, experien a profesional i atestarea responsabilului pentru controlul produc iei sunt prezentate în Anexa N. Personalul angajat în controlul produc iei trebuie s fie angrenat într-un program de formare continu în domeniile fabric rii, controlului i încerc rii betonului (instruirea trebuie s se fac cel mult la trei ani sau ori de câte ori se consider c este necesar). 9.6.2 Echipamente i instala ii 9.6.2.1 Depozitarea materialelor

Materialele componente trebuie s fie depozitate i manipulate astfel încât caracteristicile lor s nu se schimbe în mod semnificativ, de exemplu din condi ii climatice, prin amestecul lor, sau prin contaminare, astfel încât s fie men inut conformitatea acestora cu standardele respective.

Compartimentele de depozitare trebuie s fie clar identificate, pentru a se evita erorile asupra utiliz rii materialelor componente.

Trebuie luate în considera ie instruc iunile speciale ale furnizorilor de materiale componente.

Trebuie s existe mijloacele necesare prelev rii de probe reprezentative din depozite, silozuri sau bunc re.

9.6.2.2 Echipamente de dozare

Performan ele echipamentului de dozare trebuie s fie astfel încât în condi ii practice de func ionare s poat fi men inute toleran ele indicate în 9.7.

Exactitatea echipamentului de m surare trebuie s respecte condi iile de exactitate în vigoare, la locul de producere a betonului.

9.6.2.3 Malaxoare

Malaxoarele trebuie s fie capabile s asigure un amestec omogen al materialelor componente i o consisten uniform a betonului pentru un timp i o capacitate de amestecare date.

Camioanele malaxoare i cuvele agitatoare trebuie s fie echipate astfel încât s poat livra betonul perfect omogen. În plus, camioanele malaxoare trebuie s fie dotate cu echipament de m surare i de distribuire, potrivite, în cazurile în care aditivii, sub responsabilitatea produc torului, trebuie s fie ad uga i pe antier.

9.6.2.4 Echipamente de încercare

Toate mijloacele, echipamentele i instruc iunile necesare unei utiliz ri corecte trebuie s fie disponibile controalelor i încerc rilor efectuate asupra echipamentelor, materialelor componente i betonului.

NE 012-1:2007

46

Echipamentele de încercare trebuie s fie etalonat corect în momentul efectu rii încerc rii, iar produc torul trebuie s întocmeasc un program de etalonare.

9.7 Dozarea materialelor componente

La locul de dozare a betonului, trebuie s fie disponibil o procedur documentat de dozare, care s dea instruc iuni detaliate despre tipul i cantitatea materialelor componente.

Toleran ele de dozare a materialelor componente nu trebuie s dep easc limitele date în tabelul 21 pentru toate cantit ile de beton de 1 m3 sau mai mari. Când mai multe amestecuri sunt re-amestecate într-un camion malaxor, toleran ele din tabelul 21 se aplic la arj .

Tabelul 21 –Toleran e pentru dozarea materialelor componente

Materiale componente Toleran e

Ciment Ap Toate agregatele Adaosuri utilizate în cantitate 5% din masa cimentului

3% din cantitatea cerut

Aditivi i adaosuri utilizate în cantitate 5% din masa cimentului

5% din cantitatea cerut

NOT - Toleran a este diferen a dintre valoarea specificat i valoarea m surat

Cimentul, agregatele i adaosurile sub form de pulbere trebuie dozate ca mas ; sunt admise alte metode dac pot fi respectate toleran ele la dozare cerute, i dac aceste metode sunt documentate.

Apa de amestec, agregatele u oare, aditivii i adaosurile lichide pot fi dozate ca mas sau ca volum.

9.8 Amestecarea betonului

Amestecarea materialelor componente trebuie efectuat în malaxoare conform 9.6.2.3 i continuat pân la ob inerea unui amestec de beton cu aspect uniform.

Malaxoarele nu trebuie înc rcate peste capacitatea lor nominal de amestecare.

În cazul în care se utilizeaz aditivi, ace tia trebuie ad uga i în timpul procesului principal de amestecare, exceptând aditivii mari reduc tori de ap sau aditivii reduc tori de ap care pot s fie ad uga i, dup amestecarea principal . În ultimul caz, betonul trebuie amestecat din nou pân la dispersarea complet a aditivului în amestec i pân ce el a ac ionat complet. Intr-un malaxor, durata de re-amestecare dup ad ugarea aditivilor trebuie sa se stabileasc în func ie de tipul utilajului de amestecare, dar nu trebuie s fie mai mic de 1 min/m3 sau de 5 min pentru o cantitate mai mic de 5 m3.

Pentru betonul u or preparat cu agregate nesaturate cu ap , perioada între amestecarea ini ial i sfâr itul amestec rii finale (de exemplu amestecarea într-un camion malaxor) trebuie prelungit pân ce absorb ia de ap de c tre agregat i evacuarea cvasicomplet a aerului inclus în agregatele u oare nu mai are nici o ac iune cu impact negativ asupra propriet ilor betonului înt rit.

Compozi ia betonului proasp t nu trebuie s fie modificat dup desc rcarea din malaxor. 9.9 Proceduri de control al produc iei

Materialele componente, echipamentele, procedurile de produc ie a betonului trebuie s fie controlate în ceea ce prive te conformitatea cu specifica iile i cerin ele din prezentul normativ. Controlul trebuie s permit detectarea schimb rilor semnificative susceptibile de a influen a caracteristicile betonului, în vederea întreprinderii unei ac iuni corective adecvate.

Tipul i frecven a inspec iilor i încerc rilor asupra materialelor componente sunt cele date în tabelul 22.

NE 012-1:2007

47

NOT - La întocmirea acestui tabel s-a presupus, c produc torii de materiale componente efectueaz un control corect al produc iei adaptat pe locul unde sunt produse i c materialele constituente sunt livrate cu o declara ie sau un certificat de conformitate cu specifica iile corespunz toare. În caz contrar, trebuie ca produc torul de beton s verifice conformitatea materialelor cu standardele corespondente.

Controlul echipamentelor trebuie s asigure buna func ionare a dispozitivelor de stocare, a echipamentelor de dozare în masa i în volum, a aparatelor de amestecare i de comand (permi ând de exemplu m surarea con inutului în ap al agregatelor). Ele sunt în condi ii bune de func ionare i de asemenea sunt conforme cu cerin ele din prezentul document. Frecven a inspec iilor i a încerc rilor pentru echipamente în perioadele de utilizare este dat în tabelul 23.

Centralele, echipamentul i mijloacele de transport trebuie s fie supuse unui sistem de între inere planificat i trebuie s fie men inute în condi ii de func ionare eficient , astfel încât s nu afecteze caracteristicile i cantitatea de beton.

Caracteristicile betonului cu propriet i specificate trebuie s fie verificate în raport cu cerin ele specificate în tabelul 24.

Compozi ia betonului, precum i consisten a i temperatura sa, dac sunt specificate, trebuie s fie controlate în raport cu cerin ele din tabelul 24 (rândurile de la 2 la 4, 6, 7 i de la 9 pân la 14).

Controlul trebuie s includ produc ia, transportul, pân la locul de desc rcare i livrare.

Pentru anumite betoane, pot fi necesare condi ii suplimentare pentru controlul produc iei.

Pentru produc ia de beton de înalt rezisten se cer cuno tin e i experien speciale. Acestea nu sunt definite în acest normativ. Anexa G prezint câteva recomand ri. Dac contractul între produc tor i beneficiar define te cerin e speciale pentru beton, controlul produc iei trebuie s includ ac iuni corespunz toare suplimentare fa de cele men ionate în tabelele de la 22 pân la 24.

Ac iunile prev zute în tabelele de la 22 pân la 24 pot s fie adaptate la condi iile specifice pe locul de produc ie, i s fie înlocuite prin altele care asigur un nivel echivalent de control al produc iei.

Tabelul 22 – Controlul materialelor componente

Materialul component Inspec ia/Încercarea Scop Frecven a minim

1 Cimentula Inspec ia bonului de livrared înainte de desc rcare

Asigurarea dac expedi ia este conform cu comanda i sursa este corect

La fiecare livrare

2 Inspec ia bonului de livrareb,d înainte de desc rcare


La fiecare livrare

3

Inspec ia granulozit ii înainte de desc rcare

Comparare a granulometriei, a formei i impurit ilor cu aspectul normal

La fiecare livrare, când livrarea este pe band transportoare, cu periodicitate în func ie de condi iile locale sau de livrare

4

Încercare prin cernere în conformitate cu SR EN 933-1

Evaluare a conformit ii cu granulometria standardizat sau cu alt granulometrie convenit

La prima livrare provenind dintr-o nou surs , când informa iile furnizorului nu sunt disponibile. În caz de dubiu dup examenul vizual Periodic în func ie de condi iile locale sau de livraree

5

Agregate

Încercare pentru controlul impurit ilor

Evaluare a prezen ei i a cantit ii de

impurit i

La prima livrare provenind dintr-o nou surs , când informa iile de la furnizor nu sunt disponibile. În caz de dubiu dup examenul vizual. Cu periodicitate în func ie de condi iile locale sau de livraree

NE 012-1:2007

48


Materialul component Inspec ia/Încercarea Scop Frecven a minim

6 Agregate

Încercare de absorb ie a apei în conformitate cu SR EN 1097-6

Evaluare a con inutului de ap eficace din beton, a se vedea 5.4.2

La prima livrare provenind dintr-o nou surs , când informa iile de la furnizor nu sunt disponibile. În caz de dubiu dup examenul vizual

7

Controlul suplimentar al agregatelor u oare sau grele

Încercare în conformitate cu SR EN 1097-3

M surare a masei volumice în vrac

La prima livrare provenind dintr-o nou surs , când informa iile de la furnizor nu sunt disponibile. În caz de dubiu dup examenul vizual. Cu periodicitate în func ie de condi iile locale sau de livraree

8

Inspec ia bonului de livrare i a etichetei aplicate pe ambalajd înainte de desc rcare

Asigurarea dac expedi ia este conform cu comanda i marcarea este original

La fiecare livrare

9

Aditivic Încerc ri de identificare în conformitate cu SR EN 934-2, de exemplu densitatea, infraro u, etc.

Pentru compara ie cu informa iile furnizate de produc tor

În caz de dubiu

10 Inspec ia bonului de livrared înainte de desc rcare


La fiecare livrare

11

Adaosuric pulverulente în gr mad Încercare de

pierdere la calcinare a cenu ii volante

Pentru identificarea schimb rilor con inutului de carbon care poate afecta propriet ile betonului cu aer antrenat

La fiecare livrare pentru betonul cu aer antrenat, când aceast informa ie nu este disponibil de la furnizor

12 Inspec ia bonului de livrared înainte de desc rcare


La fiecare livrare

13

Adaosuri în suspensiec

Încercare pentru determinarea densit ii

Asigurarea conformit ii

La fiecare livrare i periodic în timpul produc iei de beton

14 Apa Încercare în conformitate cu SR EN 1008

Asigurarea c apa nu con ine constituen i nocivi

La prima utilizare a unei ape nepotabile de la o surs nou În caz de dubiu

a Pentru efectuarea de încerc ri în caz de dubiu, etc. este recomandabil de a preleva o prob pe s pt mân , pentru fiecare tip de ciment, i a o p stra.

b Bonul de livrare sau fi a tehnic a produsului trebuie s con in de asemenea informa ii asupra con inutului maxim de cloruri i este indicat analiza datelor privitoare la reac ia alcalii-silice conform dispozi iilor valabile pe locul de utilizare.

c Se recomand prelevarea de probe la fiecare livrare i conservarea acestora. d Bonul de livrare trebuie s con in sau s fie înso it de o declara ie sau de un certificat de conformitate,

conform cerin elor din standardul sau specifica ia corespunz toare. e Aceasta nu este necesar când controlul produc iei de agregate este certificat.

NE 012-1:2007

49

Tabelul 23 – Controlul echipamentului

Echipament Inspec ia/Încercarea Scop Frecven a minim

1 Depozite la sol, bunc re, etc. Inspec ie vizual

Asigurare a conformit ii cu cerin ele

O dat pe s pt mân

2 Inspec ia bunei func ion ri

Asigurarea func ion rii în condi ii de cur enie i a func ion rii corecte a echipamentului de cânt rire

Zilnic

3

Echipamentul de cânt rire

Inspec ia exactit ii echipamentului de cânt rire

Asigurarea exactit ii în conformitate cu 9.6.2.2

La instalare Periodica în func ie de reglement rile na ionale in vigoare În caz de dubiu

4 Inspec ie vizual a func ion rii

Asigurarea func ionarea în condi ii de cur enie i a func ion rii corecte a dozatorului

Pentru fiecare aditiv la primul amestec al zilei

5

Dozatoarele de aditivi (inclusiv cele montate pe camioane malaxoare)

Încercarea exactit ii

Evitarea erorilor de dozare

La instalare Periodica dup instalare În caz de dubiu

6 Contorul de ap

Compararea cantit ii reale cu valorile afi ate pe contor

Asigurarea exactit ii în conformitate cu 9.6.2.2


7

Echipamentul de m surare continu a con inutului de ap a nisipului

Compararea cantit ii reale cu valorile înregistrate pe umidometru

Asigurarea exactit ii La instalare Periodica dup instalare În caz de dubiu

8 Inspec ie vizual Asigurarea c echipamentul func ioneaz corect

Zilnic

9

Sistemul de dozare

Compararea masei reale m surate a componen ilor prezen i în amestec cu masa prev zut , i în caz de

înregistrare automat a înregistr rilor imprimate cu valorile programate (prin metode adecvate, conform sistemului de dozare utilizat)

Asigurarea c exactitatea doz rii este în conformitate cu tabelul 21


10 Aparatura de încerc ri

Etalonare sau calibrare conform normelor na ionale sau europene corespunz toare

Verificarea conformit ii

Periodica Pentru aparatele de încercare a rezisten ei, minimum o dat pe an

11

Malaxoare (inclusiv camioanele malaxoare)

Examen vizual Verificarea gradului de uzur Periodica

a Frecven a este în func ie de tipul materialului, de sensibilitatea sa în func ionare i de condi iile de produc ie a centralei.

NE 012-1:2007

50

NOT – Starea de func ionare i verificare a echipamentelor i instala iilor de produc ie, a aparaturilor de încercare se asigur de câtre produc tor i sunt confirmate de câtre organismele de inspec ie a controlului produc iei (prin rapoarte de inspec ie) pe baza documentelor/ înregistr rilor elaborate de produc tor în cadrul controlului echipamentelor (tabelul 23), inclusiv în ceea ce prive te întocmirea i aducerea la îndeplinire a programelor de între inere, verificare si etalonare.

Tabelul 24 – Controlul procedurilor de produc ie i al propriet ilor betonului

Tip de încercare Inspec ia/Încercarea Scop Frecven a minim

1

Propriet ile betonului cu propriet i specificate

Încerc ri ini iale (a se vedea anexa A)

Pentru a demonstra c propriet ile specificate sunt ob inute prin re eta propus cu o marj adecvat

Înainte de a utiliza o nou compozi ie de beton

2 Umiditatea nisipului

Sistem de m surare continu , încerc ri de uscare sau echivalente

Determinarea masei agregatelor i cantit ii de ap de ad ugat

Zilnic pentru o verificare discontinu Frecven a cerut pentru încerc ri poate s fie în func ie de condi iile locale i atmosferice

3 Umiditatea pietri ului

Încerc ri de uscare sau echivalente

Determinarea cantit ii de agregate i apei ce trebuie ad ugat

În func ie de condi iile locale i atmosferice

4

Con inutul de ap al betonului proasp t

Verificarea cantit ii de ap de amestec ad ugat

Ob inerea de date pentru raportul ap /ciment

Fiecare amestec

5 Con inutul de cloruri al betonului

Determinare ini ial prin calcul

Asigurarea c nu este dep it con inutul maxim de cloruri

La efectuarea încerc rilor ini iale În cazul cre terii con inutului de cloruri al materialelor componente

6 Examen vizual Comparare cu un beton cu aspect normal

Fiecare amestec

7

Consisten a

Încerc ri de consisten în conformitate cu : SR EN 12350-2 sau SR EN 12350-3 sau SR EN 12350-4 sau SR EN 12350-5

Evaluare a ob inerii valorilor consisten ei specificate i detectarea eventualelor varia ii ale con inutului de ap

Când consisten a este specificat , conform tabelului 13, pentru rezisten a la compresiune La încerc rile privind con inutul de aer În caz de dubiu dup examenul vizual

Densitatea betonului proasp t

Determinarea densit ii în conformitate cu SR EN 12350-6

Pentru betonul u or sau greu, pentru supervizarea amestecurilor i controlul densit ii

Zilnic

8

9

Con inutul de ciment al betonului proasp t

Notarea cantit ii de ciment utilizata

Verificarea con inutului de ciment i ob inerea de date

privind raportul ap /ciment

Fiecare amestec

10

Con inutul de adaosuri în betonul proasp t

Notarea cantit ii de adaosuri ad ugatea

Verificarea con inutului de adaosuri i ob inerea de date pentru raportul ap /ciment (a se vedea 5.4.2)

Fiecare amestec

NE 012-1:2007

51



11

Con inutul de aditivi în betonul proasp t

Verificarea masei sau a volumului de aditiv ad ugata

Verificarea con inutului de aditiv Fiecare amestec

12

Raportul ap /ciment în betonul proasp t

Prin calcul sau printr-o metod de încercare (a se vedea 5.4.2.)

Evaluarea ob inerii raportului ap /ciment specificat

Zilnic dac este specificat

13

Con inutul de aer al betonului proasp t dac este specificat

Încercare în conformitate cu SR EN 12350-7, pentru betonul de densitate normal i betonul greu i

ASTM C 173 pentru betonul u or

Evaluare a ob inerii con inutului specificat de aer antrenat

Pentru betoanele con inând aer antrenat: primele amestecuri sau arje din fiecare produc ie zilnic ,

pân la stabilizarea valorilor

14 Temperatura betonului proasp t

M surarea temperaturii

Evaluarea ob inerii temperaturii minime de 5 0C sau a valorii specificate

În caz de dubiu: Când temperatura este specificat : - periodic dup caz - fiecare amestec sau arj când temperatura este aproape de limit

15

Densitatea betonului înt rit u or sau greu

Încercare în conformitate cu SR EN 12390-7b

Pentru evaluarea ob inerii densit ii specificate

Când densitatea este specificat , cu aceea i frecven ca pentru rezisten a la compresiune

16

Încerc ri de rezisten la compresiune pe epruvete confec ionate în tipare

Încercare în conformitate cu SR EN 12390-7b

Pentru evaluarea ob inerii rezisten ei specificate

Când rezisten a la compresiune a betonului este specificat , cu aceea i frecven ca i pentru controlul de conformitate a se vedea 8.1 i 8.2.1

a Când nu este utilizat echipamentul de înregistrare i când toleran ele de cânt rire pentru amestecuri sau arje sunt dep ite, cantit ile cânt rite se înregistreaz în registrul de produc ie.

b Pot de asemenea s fie încercate în condi ii de saturare, dac este stabilit o rela ie sigur cu densitatea dup uscare în etuv .

10 EVALUARE A CONFORMIT II 10.1 Generalit i

Inspec ia controlului produc iei i controalele conformit ii betonului la prezenta reglementare trebuie efectuate de c tre organisme de inspec ie i certificare aprobate sau recunoscute, apte pentru a certifica conformitatea cu prezentul document.

NOT - Organismele de inspec ie i de certificare sunt organisme implicate în atestarea conformit ii în acord cu HG 622 din 2004.

Produc torul este responsabil de evaluarea conformit ii cu propriet ile specificate ale betonului. Pentru aceasta produc torul trebuie s efectueze opera iile urm toare:

a) încerc ri ini iale, când sunt cerute (a se vedea 9.5 i anexa A);

b) controlul produc iei (a se vedea capitolul 9), inclusiv controlul de conformitate (a se vedea capitolul 8).

Controlul produc iei i certificarea sa de conformitate depind de nivelul de cerin e de performan , de modul de produc ie i de marja de siguran rezultat din compozi ie.

NE 012-1:2007

52

Inspec ia i certificarea controlului de produc ie nu sunt considerate ca necesare pentru betonul având compozi ia prescris într-un standard cu o foarte mare marj de siguran în compozi ie (a se vedea capitolul 5), pentru un domeniu de utilizare restrâns i o clas de rezisten redus (a se vedea 6.4).

Pentru produsele prefabricate din beton, cerin ele i prevederile referitoare la evaluarea conformit ii sunt date în specifica ii tehnice adecvate (standarde de produs i agremente tehnice).

10.2 Evaluare, supraveghere i certificare a controlului de produc ie

Controlul de produc ie al produc torului va fi evaluat i supravegheat printr-un organism de inspec ie aprobat i apoi certificat de c tre un organism de certificare aprobat, in conformitate cu prevederile pentru evaluare,

supraveghere i certificare prezentate în anexa C.

11 PROIECTAREA BETONULUI CU PROPRIET I SPECIFICATE

Dac caracteristicile esen iale ale betonului proiectat trebuie furnizate într-o forma prescurtat , trebuie utilizate urm toarele: - referin la normativul NE 012-1:2007 / standardul SR EN 206-1; - clasa de rezisten la compresiune: clasa de rezisten a a cum este definit în tabelele 7 i 8, de exemplu C25/30; - pentru valorile limit , în func ie de clasa de expunere: clasa simbolizat conform tabelului 1, urmat de prescurtarea RO de la numele rii care a dat prevederile pentru valorile limit , compozi ia betonului i caracteristicile sale sau seturi de condi ii, de exemplu XD2 (RO) când se aplic prevederile valabile in România. Valorile limit ale compozi iei betonului se dau inând seama de încadrarea într-un anumit mediu de expunere (combinare de clase de expunere) conform tabelului 2 din acest normativ; - con inutul maxim de cloruri: clasa definit în tabelul 10, de exemplu Cl 0,20; - dimensiunea maxim nominal a agregatului; valoarea Dmax a a cum este definit în 4.2.2; de exemplu Dmax 22; - densitatea: specificarea clasei simbolizate în tabelul 9 sau valoarea specificat , de exemplu D 1,8 din SR EN 206-1; - consisten a: prin clase a a cum este definit în 4.2.1 din SR EN 206-1 sau valoarea specificat .

NE 012-1:2007

53

Anexa A

(normativ )

Încerc ri ini iale

A.1 Generalit i Aceast anex con ine detaliile încerc rilor ini iale a a cum sunt indicate în 5.2.1, 5.2.5.1, 6.1 i 9.5.

Încerc rile ini iale trebuie s stabileasc c un beton satisface toate cerin ele specificate pentru betonul proasp t i înt rit. Dac produc torul sau elaboratorul specifica iei betonului pot demonstra c o re et este corespunz toare plecând de la datele rezultate pe baza încerc rilor precedente sau pe baza unei experien e dobândite pe o durat lung , aceasta poate constitui o alternativ la încerc rile ini iale.

A.2 Partea responsabil de încerc rile ini iale Încerc rile ini iale trebuie s fie în responsabilitatea produc torului, pentru betonul cu propriet i specificate, responsabilitatea elaboratorului specifica iei betonului, pentru betonul de compozi ie prescris i cea a organismelor de standardizare pentru betonul cu compozi ie prescris într-un standard.

A.3 Frecven a încerc rilor ini iale Încerc rile ini iale trebuie efectuate înainte de a utiliza un nou beton sau o nou familie de betoane.

Încerc rile ini iale trebuie repetate dac a avut loc o schimbare semnificativ fie a componentelor betonului sau a cerin elor specificate, pe care s-au bazat încerc rile precedente.

A.4 Condi ii de încercare Ca regul general , încerc rile ini iale trebuie efectuate pe un beton în stare proasp t a c rui temperatur este cuprins între 15 0C i 22 0C.

NOT - Dac betonarea este efectuat pe amplasamentul antierului într-o mare varietate de condi ii de temperatur sau dac este aplicat un tratament termic, este necesar ca produc torul s fie informat despre acestea pentru ca el s poat lua în considera ie efectele asupra propriet ilor betonului i necesarul de încerc ri suplimentare.

Pentru fiecare încercare ini ial a unui beton trebuie realizate minimum trei amestecuri i din fiecare amestec trebuie confec ionate i supuse la încerc ri minim trei epruvete. Dac o încercare ini ial se efectueaz pentru o familie de betoane, num rul de betoane de e antionat trebuie s acopere gama de compozi ii a familiei.

Rezisten a unui amestec sau a unei arje este media rezultatelor încerc rilor. Rezultatul încerc rii ini iale pe beton este rezisten a medie a amestecurilor sau arjelor.

Intervalul de timp între amestecare i încerc rile de consisten precum i rezultatele încerc rilor trebuie s fie înregistrate.

Pentru determinarea compozi iei unui beton de compozi ie prescris , a c rui utilizare este prev zut la scar na ional printr-un standard astfel încât s se in seama de toate materialele componente autorizate, este necesar un num r de încerc ri semnificativ mai ridicat. Rezultatele încerc rilor ini iale trebuie documentate de c tre organismul de standardizare responsabil. A.5 Criterii de acceptare a încerc rilor ini iale Pentru evaluarea propriet ilor betoanelor, în special cele ale betonului proasp t, trebuie luate în considera ie diferen ele între tipul de amestecare i condi iile de amestecare utilizate pentru încerc rile ini iale i cele utilizate pentru produc ia curent .

NE 012-1:2007

54

Rezisten a la compresiune a betonului având compozi ia aleas pentru cazul real trebuie s fie superioar valorilor fck din tabelul 7 sau din tabelul 8, cu o anumit marj . Aceast marj trebuie s corespund minimului necesar pentru satisfacerea criteriilor de conformitate stipulate în 8.2.1. Trebuie ca marja s fie în jur de dublul abaterii standard a teptate, fie de cel pu in de la 6 N/mm2 pân la 12 N/mm2, în func ie de instala iile de produc ie, materialele componente i de informa iile disponibile referitoare la varia iile posibile.

Criteriul de acceptare a încerc rilor ini iale ale betonului având compozi ia prescris printr-un standard este urm torul:

fcm fck + 12

Consisten a betonului trebuie s se situeze în limitele claselor de consisten , în momentul în care betonul este susceptibil de a fi pus în oper , precum i înainte de livrare, în cazul betonului gata de utilizare.

Pentru alte propriet i specificate, betonul trebuie s satisfac valorile specificate având o marj corespunz toare.

NE 012-1:2007

55

Anexa B (normativ )

Încerc ri de identificare pentru rezisten a la compresiune

B.1 Generalit i Aceasta anex indic detaliile pentru încerc rile de identificare cum sunt cele indicate în 8.2.1.1.

O încercare de identificare arat dac un anumit volum de beton apar ine aceleia i popula ii i se conformeaz clasei de rezisten pentru care se face evaluarea conformit ii de c tre produc tor.

B.2 Plan de e antionare i de încerc ri Când se procedeaz la încerc ri de identificare, volumul particular de beton trebuie definit, de exemplu:

- un singur amestec sau arj în caz de dubiu asupra calit ii lor;

- betonul furnizat pentru fiecare etaj al unei cl diri sau a unui ansamblu de grinzi/ pl ci sau de stâlpi/ pere i ai unui etaj, a unei cl diri sau p r i comparabile ale altor structuri;

- betonul livrat pe un antier în timpul unei s pt mâni, îns nu mai mult de 400 m3.

Num rul de probe de prelevat dintr-un volum particular de beton trebuie definit.

Probele trebuie prelevate din diferite amestecuri sau arje conform SR EN 12350-1.

Epruvetele trebuie s fie realizate i conservate conform SR EN 12390-2. Rezisten a la compresiune a epruvetelor trebuie determinat conform cu SR EN 12390-3. Rezultatele încerc rilor trebuie s provin din media a dou sau mai multe epruvete realizate pornind de la aceea i prob pentru a fi încercate la aceea i vârst . Când dou sau mai multe epruvete sunt realizate pornind de la acela i e antion i când împr tierea rezultatelor este mai mare 15% din valoarea medie, rezultatele trebuie eliminate exceptând situa iile în care o investiga ie permite identificarea unui motiv care s justifice eliminarea unui rezultat individual.

B.3 Criterii de identificare pentru rezisten a la compresiune

B.3.1 Beton supus unui control de certificare a produc iei

Identificarea betonului este evaluat pentru fiecare rezultat de rezisten individual i pentru media de " n " rezultate care nu se suprapun dup cum se indic în tabelul B.1.

Betonul este considerat ca provenit dintr-o popula ie conform , dac cele dou criterii din tabelul B.1 sunt satisf cute pentru " n " rezultate derivate din rezultatele rezisten elor probelor prelevate din volumul definit de beton.

Tabelul B.1 – Criterii de identificare pentru rezisten a la compresiune

Criteriul 1 Criteriul 2 Num rul " n " al rezultatelor de rezisten la compresiune pentru volumul definit de beton

Media a " n " rezultate

fcm N/mm2

Toate rezultatele individuale ale încerc rilor fci N/mm2

1 Neaplicabil fck - 4

2-4 fck + 1 fck - 4

5-6 fck + 2 fck - 4

NOT - Criteriile de identificare din tabelul B.1, dau o probabilitate de 1% de eliminare a unui volum de beton conform.

NE 012-1:2007

56

B.3.2 Beton nesupus unui control de certificare a produc iei In cazul volumului definit de beton, pentru încerc ri trebuie s fie prelevate minimum trei probe.

Betonul este prezumat ca provenind dintr-o popula ie conform dac criteriile de conformitate indicate în 8.2.1.3 i în tabelul 14 pentru o produc ie ini ial sunt satisf cute.

NE 012-1:2007

57

Anexa C

(normativ )

Dispozi ii pentru evaluarea, supravegherea i certificarea controlului produc iei C.1 Generalit i In aceast anex sunt prezentate prevederile pentru evaluarea, supravegherea i certificarea controlului produc iei de c tre organisme aprobate (a se vedea capitolul 9).

C.2 Sarcinile organismului de inspec ie

C.2.1 Evaluarea ini ial a controlului produc iei O inspec ie ini ial a sta iei de beton i a controlului de produc ie trebuie efectuat de organismul de inspec ie. Inspec ia ini ial are ca scop s determine dac condi iile esen iale, în ceea ce prive te personalul i echipamentele pentru o produc ie corect i pentru controlul corespunz tor al produc iei sunt asigurate.

Organismul de inspec ie trebuie, între altele, s examineze i s verifice:

- manualul de control al produc iei de la produc tor i s evalueze prevederile pe care aceasta le con ine. În special el trebuie s verifice dac aceste prevederi sunt conforme cu cerin ele pentru controlul produc iei de la capitolul 9 i dac el ine seama de cerin ele acestei reglement ri;

- disponibilitatea la locurile prev zute i la persoanele implicate a documentelor elaborate, necesare, pentru inspec ia echipamentelor i care sunt la dispozi ia personalului centralei;

- dac toate mijloacele i echipamentele necesare sunt disponibile pentru efectuarea inspec iilor i încerc rilor necesare asupra echipamentelor, materialelor componente i betonului;

- cuno tin ele, preg tirea i experien a personalului de produc ie i de control a produc iei;

- dac o încercare ini ial a fost bine efectuat în conformitate cu anexa A a acestei reglement ri i dac ea a fost raportat de o manier adecvat .

Dac se efectueaz încerc ri indirecte, sau, dac conformitatea pentru rezisten a fost stabilit pe baz de rezultate transpuse din conceptul de familie, produc torul trebuie s demonstreze organismului de inspec ie de o manier satisf c toare, corelarea sau rela ia fiabil între încerc rile directe i indirecte.

Pentru a da încredere în rezultatele controlului produc iei, organismul de inspec ie trebuie s efectueze încerc ri punctuale în paralel cu cele ale produc torului. Astfel de încerc ri pot fi înlocuite printr-o supraveghere aprofundat a datelor produc torului i a sistemului de control când laboratorul de încerc ri al produc torului este acreditat i este sub supravegherea unui organism de certificare.

Toate aspectele semnificative ale inspec iei ini iale, în special în ceea ce prive te echipamentul pe locul de produc ie, sistemul de control al produc iei i evaluarea acestui sistem trebuie consemnate într-un raport de evaluare.

Când unitatea de produc ie a trecut de inspec ia ini ial în condi ii satisf c toare, organismul de inspec ie trebuie s elibereze un raport de evaluare din care s rezulte conformitatea controlului produc iei cu prevederile capitolului 9 din prezenta reglementare. Acest raport va fi transmis produc torului i organismului de certificare aprobat.

NOT - Pe baza acestui raport, organismul de certificare aprobat, va decide certificarea controlului de produc ie (a se vedea C.3.1).

NE 012-1:2007

58

C.2.2 Supravegherea continu a controlului produc iei C.2.2.1 Inspec iile periodice

Inspec iile periodice efectuate de organismul de inspec ie au ca obiective principale verificarea men inerii condi iilor ini iale pentru produc ie i pentru controlul produc iei. Raportul de evaluare a inspec iei ini iale este utilizat ca o declara ie pentru controlul de produc ie.

Produc torul este responsabil de men inerea sistemului de control al produc iei. Dac au fost aduse schimb ri semnificative la locul de produc ie, sistemului de control al produc iei sau manualului de control al produc iei, produc torul trebuie s notifice aceste schimb ri organismului de inspec ie care poate s cear repetarea inspec iei.

În cursul inspec iilor periodice, organismul de inspec ie trebuie s evalueze cel pu in:

- procedurile de produc ie, de e antionare i de încerc ri;

- datele înregistrate ;

- rezultatele ob inute la încerc rile de control al produc iei în timpul perioadei de inspec ie;

- c încerc rile cerute au fost efectuate prin procedurile i cu frecven a adecvate;

- c echipamentele de produc ie au fost verificate i între inute conform prevederilor;

- c aparatura de încercare a fost între inut i etalonat conform program rii;

- ac iunile întreprinse în cazul neconformit ii produselor;

- trebuie de asemenea verificate bonurile de livrare i declara iile de conformitate ale produselor.

Pentru a da încredere în e antionarea i încerc rile ce se efectueaz în cadrul controlului produc iei efectuate de c tre produc tor, organismul de inspec ie trebuie s preleveze, în timpul inspec iei periodice, e antioane din produc ia curent în vederea încerc rii acestora.

Prelevarea e antioanelor în acest caz nu trebuie anun at în prealabil. Organismul de inspec ie trebuie s stabileasc frecven a corespunz toare pentru fiecare unitate de produc ie, pentru care este indicat s conduc aceste încerc ri inând seama de condi iile speciale. Astfel de încerc ri, în condi ii adecvate, pot s fie înlocuite printr-o supraveghere a datelor produc torului i a sistemului de control când laboratorul de încerc ri al produc torului este acreditat i este sub supravegherea unui organism de certificare.

Betoanele cu performan e specificate trebuie încercate pentru propriet ile specificate, de exemplu: rezisten a, consisten a. Pentru betoanele având compozi ia prescris , încerc rile trebuie s acopere numai consisten a i compozi ia.

Rezultatele încerc rilor curente ale produc torului trebuie s fie comparate cu cele ale organismului de inspec ie.

Organismul de inspec ie trebuie s examineze periodic rela iile fiabile între încerc rile directe i indirecte ca i rela iile între membrii familiilor de beton.

Rezultatele inspec iilor periodice trebuie consemnate într-un raport care este transmis produc torului i organismului de certificare.

Inspec iile periodice trebuie efectuate cel pu in de dou ori pe an, exceptând situa iile în care procedurile de verificare sau regulile de certificare definesc scheme pentru reducerea sau sporirea frecven ei acestora.

C.2.2.2 Inspec ii excep ionale O inspec ie excep ional este necesar :

- dac au fost detectate deficien e importante la controlul periodic (reinspectare) sau ca urmare a sesiz rilor intervenite în cadrul controalelor efectuate de Inspectoratul de Stat în Construc ii;

- dac produc ia a fost întrerupt în timpul unei perioade superioare de 6 luni;

- dac este cerut de produc tor, de exemplu datorit schimb rii condi iilor de produc ie;

NE 012-1:2007

59

- dac este cerut de organismul de certificare sau a fost sesizat de Inspectoratul de Stat în Construc ii i este justificat cu documente.

Con inutul, tipul i perioada inspec iei excep ionale depind de specificul situa iei.

C.3 Sarcinile organismului de certificare

C.3.1 Certificarea controlului de produc ie Organismul de certificare trebuie s certifice controlul produc iei pe baza raportului organismului de inspec ie, care a stabilit c unitatea de produc ie a trecut de evaluarea ini ial a controlului de produc ie. Organismul de certificare trebuie s decid asupra valabilit ii certificatului pe baz de rapoarte de supraveghere continu a controlului produc iei. C.3.2 M suri în caz de neconformitate Dac organismul agreat identific neconformit i ale betonului cu specifica ia sau dac au fost constatate deficien e ale procesului de produc ie sau ale controlului produc iei i produc torul nu a reac ionat corect în momentul constat rii (a se vedea 8.4), organismul agreat trebuie s cear produc torului remedierea deficien elor într-un timp suficient de scurt. Ac iunile produc torului trebuie verificate de organismul de inspec ie. Trebuie procedat la inspec ia excep ional i la încerc ri suplimentare în caz de neconformitate, în ceea ce prive te:

- rezisten a;

- raportul ap /ciment;

- limit rile de baz impuse compozi iei;

- densitatea în cazul când este specificat la proiectarea betonului u or i greu;

- re eta specificat în cazul betoanelor cu compozi ia prescris .

Dac rezultatele inspec iei excep ionale nu sunt satisf c toare sau dac încerc rile suplimentare nu au satisf cut criteriile, organismul de certificare trebuie s suspende sau s retrag certificatul de conformitate a controlului produc iei.

NOTA 1 - În acest caz produc torul este obligat sa anun e Inspectoratul de Stat în Construc ii pentru a decide dac se va proceda la oprirea sta iei.

NOTA 2 - Dup suspendarea sau retragerea certificatului de conformitate a controlului produc iei, produc torul nu trebuie s mai fac referin la certificatul de conformitate.

NOTA 3 - Recertificarea controlului produc iei se va putea face numai dup corectarea neconformit tilor, constatat cu ocazia efectu rii inspec iei de reevaluare a sta iei de câtre organismul de inspec ie, la cererea produc torului. Organismul de inspec ie va întocmi un raport de evaluare pe care-l va transmite produc torului i organismului de certificare care va putea decide asupra recertific rii controlului produc iei. În cazul în care func ionarea sta iei a fost oprit , produc torul va anun a Inspectoratul de Stat în Construc ii pentru a decide, pe baza raportului de evaluare, reluarea activit ii.

În cazul unor erori minore, organismul de certificare poate considera c nu este cazul de a proceda la o inspec ie excep ional i poate accepta dovezi documentate care atest c erorile au fost corectate. Aceste dovezi trebuie confirmate în timpul inspec iei periodice urm toare.

NE 012-1:2007

60

Anexa D

(informativ )

Bibliografie SR EN 206-1: 2002 Beton. Partea 1: Specifica ie, performant , produc ie i conformitate SR 13510: 2006 Beton. Partea 1: Specifica ie, performant , produc ie i conformitate. Document na ional de aplicare a SR EN 206-1 SR EN 1992-1-1

Eurocod 2: Calculul structurilor din beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru construc ii SR EN 12390-4: 2002

Încercari pe beton înt rit. Partea 4: Rezisten a la compresiune. Caracteristicile echipamentelor de încercare

SR EN 12390-5: 2002

Încercari pe beton înt rit. Partea 5: Rezistenta la întindere prin încovoiere a epruvetelor SR EN 12390-8: 2002

Încercari pe beton înt rit. Partea 8: Adâncimea de p trundere a apei sub presiune

SR EN 12504-1:2002 Încerc ri pe beton înt rit în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare si încerc ri la compresiune

SR EN 12504-2: 2002

Încerc ri pe beton înt rit în structuri. Partea 2: Încerc ri nedistructive. Determinarea indicelui de recul SR EN 12504-3: 2006

Încerc ri pe beton înt rit în structuri. Partea 3: Determinarea fortei de smulgere SR EN 12504-4:2004

Încerc ri pe beton înt rit în structuri. Partea 4: Incerc ri nedistructive. Determinarea vitezei de propagare a ultrasunetelor SR ENV 13670-1: 2006

Execu ia structurilor din beton. Partea 1: Condi ii comune pr. EN 13791: 2006

Evaluarea in-situ a rezisten ei la compresiune a structurilor si elementelor prefabricate SR EN ISO 9001: 2001 Sisteme de management al calit ii. Cerin e CR 901 Specifica ii locale pentru prevenirea efectelor distructive ale reac iei alcalii-silice in betoane CR 13901

Utilizarea conceptului de familie de betoane pentru controlul produc iei i conformitatea betonului CR 13902

Metode de încercare pentru determinarea raportului ap / ciment. Bulletin d'information CEB 197 – FIP, Beton de înalt rezisten – Rapport sur l'état de l'art; SR 90/1-1990.

NE 012-1:2007

61

Anexa E

(informativ )

Indica ii de aplicare a conceptului de performan echivalent a propriet ilor betonului

Aceast anex d indica ii detaliate referitor la conceptul de performan echivalent a betonului conform celor prezentate la 5.2.5 i 5.2.3.

Încerc rile trebuie s arate c performan a betonului care con ine adaosuri este cel pu in echivalent cu cea a betonului de referin evaluat ca medie a încerc rilor.

Betonul de referin trebuie:

- s con in un ciment conform cu SR EN 197-1, ca tip i s con in constituen i corespunz tori combina iei cimentului i adaosului;

- s fie conform cu cerin ele de la 5.3.2 pentru clasa de expunere corespunz toare.

Când nu exist un ciment corespondent disponibil, este indicat s se utilizeze un ciment CEM I.

Programul de încerc ri trebuie s cuprind toate încerc rile care permit s se demonstreze c betonul con inând adaosuri este echivalent cu betonul de referin , în ceea ce prive te ac iunile specifice ale mediului înconjur tor rezultate din clasele specifice de expunere.

Este necesar ca încerc rile s fie efectuate în acela i timp i în acela i laborator acreditat care posed experien a necesar pentru încerc ri similare. Este necesar ca modul operator pentru efectuarea încerc rilor s asigure un grad de încredere corespunz tor în performan ele betonului conform cu cerin ele de la 5.3.2 pentru clasa de expunere corespunz toare i con inând ciment conform SR EN 197-1.

Este necesar ca gama de compozi ii pentru care se aplic aceast metod , s fie limitat la condi iile urm toare:

- cantitatea total de adaosuri, inclusiv cea deja con inut ca i constituent al cimentului, trebuie s respecte valorile limit date în SR EN 197-1, pentru un tip de ciment corespondent;

- suma cimentului i adaosului trebuie s fie cel pu in egal cu cerin a privind con inutul în ciment, prev zut în 5.3.2, pentru clasa de expunere corespunz toare;

- raportul ap /(ciment + adaos) trebuie s fie în limitele prescrise în 5.3.2 pentru raportul ap /ciment maxim, pentru clasa de expunere corespunz toare.

NE 012-1:2007

62

Anexa F

(normativ )

Recomand ri pentru limitele compozi iilor betonului

Aceast anex furnizeaz recomand ri pentru alegerea valorilor limit ale compozi iei i propriet ilor betonului în func ie de clasa de expunere conform 5.3.2. Tabelele F.1.1 i F.1.2 prezint valorile limit ale compozi iei si propriet ilor betonului în func ie de clasa de expunere bazate pe ipoteza unei durate de via i între inere a structurii prev zute de 50 ani. Valorile din tabelele F.1.1 i F.1.2 corespund diferitelor tipuri de cimenturi i agregatelor ale c ror dimensiuni maxime sunt cuprinse între 20 si 32 mm. În tabelele F.2.1, F.2.2, F.2.3 i F.2.4 se prezint domenii i exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi fabricate conform SR EN 197-1 i standardelor na ionale pentru diferite clase (combina ii de clase) de expunere. Tabelele F.3.1 si F.3.2 furnizeaz con inutul maxim admis de p r i fine în betonul preparat cu diferite dimensiuni ale granulelor agregatelor. Clasele de rezisten minime au fost determinate plecând de la rela iile existente între raportul ap /ciment i clasa de rezisten a betonului fabricat cu ciment apar inând clasei de rezisten 32,5.

NE

012

-1:2

007

63

Tabe

lul F

.1.1

– V

alor

ile li

mit

reco

man

date

pen

tru

com

pozi

ia

i pro

prie

tile

bet

onul

ui p

entr

u cl

asel

e de

exp

uner

e X0

, XC

, XD

si X

S

Cla

sele

de

expu

nere

C

oroz

iune

dat

orat

a cl

orur

ilor

Nic

i un

risc

de

coro

ziun

e sa

u at

ac

chim

ic

Cor

oziu

ne in

dus

prin

car

bona

tare

C

loru

ri di

n al

te s

urse

dec

ât a

pa d

e m

are

Clo

ruri

din

apa

de m

are

X0a)

XC

1 X

C2

XC3

XC4

XD1

XD2

XD3

XS

1 X

S2

XS

3 R

apor

t m

axim

ap

/cim

ent

- 0,

65

0,60

0,

60

0,50

0,

55

0,50

0,

45

0,55

0,

50

0,45

Cla

sa

min

im d

e re

zist

en

C8/

10

C16

/20

C16

/20

C20

/25

C25

/30

C30

/37

C35

/45

C35

/45

C30

/37

C35

/45

C35

/45

Doz

aj

min

im d

e ci

men

t (k

g/m

3 )

- 26

0 26

0 28

0 30

0 30

0 32

0b 32

0b 30

0 32

0b 32

0b

Con

inut

m

inim

de

aer

antre

nat

(%)

- -

- -

- -

- -

- -

-

Alte

co

ndii

i -

- -

- -

- -

- -

- -

a) P

entru

bet

on f

r a

rmtu

r s

au p

iese

met

alic

e în

glob

ate.

b)

La

turn

area

ele

men

telo

r m

asiv

e se

rec

oman

d c

imen

turil

e cu

cld

ur r

edus

de

hidr

atar

e. P

entru

ele

men

te m

asiv

e (g

rosi

mea

ele

men

telo

r m

ai m

are

de 8

0 cm

) tre

buie

s s

e ad

opte

un

doza

j de

cim

ent d

e 30

0 kg

/m3 .

NE

012

-1:2

007

64

Tabe

lul F

.1.2

- Va

loril

e lim

it re

com

anda

te p

entr

u co

mpo

ziia

i p

ropr

iet

ile b

eton

ului

pen

tru

clas

ele

de e

xpun

ere

XF, X

A s

i XM

Cla

sele

de

expu

nere

A

tac

îngh

e-d

ezgh

e

Ata

c ch

imic

A

tac

mec

anic

X

F1

XF2

X

F3

XF4

XA

1 XA

2c XA

3c X

M1

XM

2 X

M3

Rap

ort

max

im

ap/c

imen

t 0,

50

0,55

a 0,

50

0,55

a 0,

50

0,50

a 0,

55

0,50

0,

45

0,55

0,

55

0,45

0,

45

Cla

sa

min

im d

e re

zist

en

C25

/30

C25

/30

C35

/45

C25

/30

C35

/45

C30

/37

C25

/30

C35

/45

C35

/45

C30

/37

C30

/37

C35

/45

C35

/45

Doz

aj m

inim

de

cim

ent

(kg/

m3 )

300

300

320

300

320

340

300

320

360

300

300

320

320

Con

inut

m

inim

de

aer a

ntre

nat

(%)

- a

- a

- a

- -

- -

- -

-

Alte

con

diii

Agr

egat

e re

zist

ente

la în

ghe

-dez

ghe

con

form

SR

EN

126

20

d

Cim

ent r

ezis

tent

la

sulfa

i

Tr

atar

ea

supr

afe

ei

beto

nulu

i b

a) C

onin

utul

de

aer a

ntre

nat s

e st

abile

te în

func

ie d

e di

men

siun

ea m

axim

a g

ranu

lei î

n co

nfor

mita

te c

u 5.

4.3.

Dac

bet

onul

nu

con

ine

aer a

ntre

nat c

u in

ten

ie, a

tunc

i per

form

ana

beto

nulu

i tre

buie

s fi

e m

sura

t c

onfo

rm u

nei m

etod

e de

înce

rcri

adec

vate

, în

com

para

ie c

u un

be

ton

pen

tru c

are

a fo

st s

tabi

lit r

ezis

ten

a la

îngh

e-d

ezgh

e p

entru

cla

sa d

e ex

pune

re c

ores

punz

toar

e.

b) D

e ex

empl

u tra

tare

prin

vac

uum

are.

c)

Cân

d pr

ezen

a de

SO

42- c

ondu

ce la

o c

las

de

expu

nere

XA

2 i X

A3 e

ste

esen

ial s

fie

utiliz

at u

n ci

men

t rez

iste

nt la

sul

fai.

Dac

cim

entu

l est

e cl

asifi

cat d

up re

zist

ena

la s

ulfa

i, tre

buie

util

izat

e ci

men

turi

cu o

rezi

sten

mod

erat

a sa

u rid

icat

la s

ulfa

i pen

tru c

lasa

de

expu

nere

XA

2 (

i cla

sa d

e ex

pune

re X

A1 e

ste

aplic

abil

) i t

rebu

ie u

tiliz

at u

n ci

men

t avâ

nd o

re

zist

en ri

dica

t la

sul

fai p

entru

cla

sa d

e ex

pune

re X

A3.

d)

In c

azul

exp

uner

ii in

zon

ele

mar

ine

se v

or u

tiliz

a ci

men

turi

rezi

sten

te la

ac

iune

a ap

ei d

e m

are.

NE

012

-1:2

007

65 Ta

belu

l F.2

.1 -

Dom

enii

de u

tiliz

are

pent

ru c

imen

turi

conf

orm

sta

ndar

delo

r SR

EN

197

-1, S

R 3

011,

STA

S 10

092,

SR

705

5 i S

R E

N 2

06-1

Cla

sele

de

expu

nere

C

oroz

iune

dat

orat

clo

ruril

or

Nic

i un

risc

de

coro

ziun

e sa

u at

ac c

him

ic

Cor

oziu

ne in

dus

prin

car

bona

tare

C

loru

ri di

n al

te s

urse

dec

ât

apa

de m

are

Clo

ruri

din

apa

de

mar

e Ti

p ci

men

t

XO

XC

1 XC

2 X

C3

XC4

XD

1 X

D2

XD

3 X

S1

XS

2 X

S3

CE

M I

X X

X X

X

X X

X X

X X

SR

I X

X X

X X

X

X X

X X

X

CD

40

X X

X X

X

X X

X X

X X

I A 5

2,5c

X

X X

X X

X

X X

X X

X

A /B

S

X

X X

X X

X

X X

X X

X

H II

A

S

X X

X X

X

X X

X X

X X

A /B

V

X

X X

X X

X

X X

X X

X

A

X X

X X

X

X X

X X

X X

B

LL

X X

X O

O

O

O

O

O

O

O

A

X X

X X

X

X X

X X

X X

B

L X

X X

O

O

O

O

O

O

O

O

A

Se u

tiliz

eaz

în c

onfo

rmita

te c

u pr

eved

erile

tabe

lelo

r F.2

.2

i F.2

.4

CE

M II

B

M

Se u

tiliz

eaz

în c

onfo

rmita

te c

u pr

eved

erile

tabe

lelo

r F.2

.2

i F.2

.4

CE

M II

I A

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

NE

012

-1:2

007

66

Ta

belu

l F.2

.1 (c

ontin

uare

)

Cla

sele

de

expu

nere

Atac

îngh

e-d

ezgh

e

Ata

c ch

imic

A

tac

mec

anic

Ti

p ci

men

t

XF1

X

F2

XF3

X

F4

XA

1 X

A2c

XA3c

XM

1 X

M2

XM

3

CE

M I

X X

X X

X X

X X

X

X

SR

I X

X X

X X

X X

X X

X

CD

40

X X

X X

X X

X X

X

X

I A 5

2,5c

* X

X X

X X

X X

X X

X

A /B

S

X

X X

X X

X X

X X

X

H II

A

S

X X

X X

X X

X X

X

X

A

X O

X

O

X X

X X

X

X

B

V

X O

O

O

X

X X

X X

X

A

X X

X X

X X

X X

X

X

B

LL

O

O

O

O

O

O

O

O

O

O

A

O

O

O

O

X X

X X

X

X

B

L O

O

O

O

O

O

O

O

O

O

A

Se u

tiliz

eaz

în c

onfo

rmita

te c

u pr

eved

erile

tabe

lelo

r F.2

.2

i F.2

.4

CE

M II

B

M

Se u

tiliz

eaz

în c

onfo

rmita

te c

u pr

eved

erile

tabe

lelo

r F.2

.2

i F.2

.4

CE

M II

I A

X

X

X

Xb X

X

X

X

X

X

X

Se

poat

e ap

lica.

0

N

u se

apl

ic.

*)

Cim

ent a

lb

a) Pr

ezen

tul t

abel

pre

zint

dom

eniile

de

utiliz

are

a un

or c

imen

turi

fabr

icat

e în

con

form

itate

cu

SR

EN

197

-1

i sta

ndar

dele

na

iona

le. C

ondi

iile d

e ut

ilizar

e a

cim

entu

rilor

sun

t for

mul

ate

la 5

.1.2

. b)

Se

utiliz

eaz

CE

M II

I avâ

nd c

lasa

de

rezi

sten

ta

42,

5 sa

u

32,5

cu

zgur

în c

antit

ate

50 %

din

mas

, in

cazu

l dem

onst

rrii

com

port

rii c

ores

punz

toar

e la

ac

iuni

le d

e în

ghe

-dez

ghe

i a

gen

i de

dezg

hear

e sa

u ap

a de

mar

e.

c)C

ând

prez

ena

de S

O42-

con

duce

la o

cla

s d

e ex

pune

re X

A2

i XA

3 es

te e

sen

ial s

fie

utili

zat u

n ci

men

t rez

iste

nt la

sul

fai.

Dac

cim

entu

l est

e cl

asifi

cat d

up

rezi

sten

a la

sul

fai,

trebu

ie u

tiliz

ate

cim

entu

ri cu

o re

zist

en m

oder

at s

au ri

dica

t la

sul

fai p

entru

cla

sa d

e ex

pune

re X

A2

(i c

lasa

de

expu

nere

XA

1 es

te a

plic

abil

) i t

rebu

ie u

tiliz

at u

n ci

men

t avâ

nd o

rezi

sten

ridi

cat

la s

ulfa

i pen

tru c

lasa

de

expu

nere

XA

3.

NE

012

-1:2

007

67

Tabe

lul F

.2.2

- D

omen

ii de

util

izar

e pe

ntru

cim

entu

l de

tip II

M c

onfo

rm s

tand

arde

lor c

u SR

EN

197

– 1

i S

R E

N 2

06-1

C

lase

le d

e ex

pune

re

Cor

oziu

ne d

ator

at c

loru

rilor

N

ici u

n ris

c de

co

rozi

une

sau

atac

chi

mic

C

oroz

iune

indu

s p

rin c

arbo

nata

re

Clo

ruri

din

alte

sur

se

decâ

t apa

de

mar

e C

loru

ri di

n ap

a de

m

are

Tip

cim

ent

XO

XC1

XC2

XC3

XC4

XD1

XD2

XD3

XS1

XS2

XS3

S-D

; S

-T

S-L

L : D

-T

D-L

L ; T

-LL

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

A

S-P

; S

-V ;D

-P ;

D-V

; P

-V ;P

-T ;

P-L

L ; V

-T; V

-LL

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

S-D

; S-T

; D-T

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

S

-P; D

-P;

P-T

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

S-

V; D

-V; P

-V ;

V-T

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

CE

M II

M

B

S-L

L; D

-LL;

P

-LL

; V-L

L;

T-

LL

X

X

X

O

O

O

O

O

O

O

O

Cla

sele

de

expu

nere

A

tac

îngh

e-d

ezgh

e

Atac

chi

mic

At

ac m

ecan

ic

Tip

cim

ent

XF1

XF2

XF3

XF4

XA1

XA2a

XA3a

XM1

XM2

XM3

S-D

; S

-T

S-L

L: D

-T

D-L

L; T

-LL

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

A

S-P

; S-V

;D-P

; D

-V; P

-V ;P

-T;

P-L

L; V

-T; V

-LL

X

O

X

O

X

X

X

X

X

X

S-D

; S

-T ;

D-T

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

S

-P ;

D-P

; P

-T

X

O

X

O

X

X

X

X

X

X

S-V

; D-V

; P-V

; V

-T

X

O

O

O

X

X

X

X

X

X

CEM

II

M

B

S-L

L; D

-LL;

P

-LL;

V-L

L;

T-

LL

O

O

O

O

O

O

O

O

O

O

X

Se

poat

e ap

lica.

0

N

u se

apl

ic.

a)

Cân

d pr

ezen

a de

SO

42- c

ondu

ce la

o c

las

de

expu

nere

XA

2 i X

A3

este

ese

nia

l s fi

e ut

ilizat

un

cim

ent r

ezis

tent

la s

ulfa

i. D

ac c

imen

tul e

ste

clas

ifica

t dup

re

zist

ena

la s

ulfa

i, tre

buie

util

izat

e ci

men

turi

cu o

rezi

sten

mod

erat

sau

ridi

cat

la s

ulfa

i pen

tru c

lasa

de

expu

nere

XA

2 (

i cla

sa d

e ex

pune

re X

A1

este

apl

icab

il)

i tre

buie

util

izat

un

cim

ent a

vând

o re

zist

en ri

dica

t la

sul

fai p

entru

cla

sa d

e ex

pune

re X

A3.

NE

012

-1:2

007

68

Ta

belu

l F.2

.3 -

Exe

mpl

e de

util

izar

e a

unor

tipu

ri de

cim

entu

ri pe

ntru

dife

rite

com

bina

ii de

cla

se d

e ex

pune

re

CEM

II

CEM

III

Com

pone

nt /

Con

stru

cie

C

lase

de

expu

nere

re

leva

nte

pent

ru

proi

ecta

re

CEM

I

SR I

CD

40

I A 5

2,5c

S

T D

A-L

L H

II A

S

V2

A-L

3

P/Q

B-L

L B

-L

A-M

B

-M

A

Bet

on s

impl

u (n

earm

at)

X0

X

X

X

X

X

X

X

X

Ele

men

te p

rote

jate

împo

triva

în

ghe

ului

(în

inte

rior s

au în

ap

) X

C1,

XC

2, X

C3,

XC

4 X

X

X

X

X

X

X5

X

Ele

men

te e

xter

ioar

e X

C, X

F1

X

X

X

X

X

X

O

X

Con

stru

cii

hidr

oteh

nice

XC

, XF3

X

X

X

X

X

X

O

X

Ele

men

te e

xter

ioar

e su

puse

la

îngh

e-d

ezgh

e

i age

ni d

e de

zghe

are

XC

, XD

, XF2

, XF4

X

X

X

X

X

O

O

X1

Stru

ctur

i mar

ine

XC

, XS

, XF2

, XF4

X

X

X

X

X

O

O

X

1 At

ac c

him

ic4

XA

X

X

X

X

X

X

O

X

Zone

cu

trafic

X

F4, X

M

X X

X

X

X

O

O

X1

Abr

aziu

ne f

r în

ghe

-dez

ghe

X

M

X

X

X

X

X

X

O

Se utilizeaz în conformitate cu prevederile tabelului F.2.4

X

1) P

entru

exp

uner

e în

cla

sa X

F4: s

e va

util

iza,

in c

azul

dem

onst

rrii

com

port

rii c

ores

punz

toar

e a

beto

nulu

i afla

t sup

us a

ciu

nilo

r de

îngh

e-d

ezgh

e s

i age

ni d

e de

zghe

are

sau

apa

de m

are,

num

ai C

EM

III/

A c

u cl

asa

de re

zist

en

42,

5 sa

u

32,

5 R

cu

zgur

în c

antit

ate

5

0 %

din

mas

. 2)

CEM

II/B

-V n

u se

va

utiliz

a pe

ntru

cla

sa d

e ex

pune

re X

F3.

3) N

u se

util

izea

z p

entru

cla

sele

de

expu

nere

XF1

i X

F3.

4) În

caz

de

atac

chi

mic

sul

fatic

pes

te c

lasa

de

expu

nere

XA

1 es

te o

blig

ator

ie u

tiliz

area

cim

entu

rilor

rezi

sten

te la

sul

fai.

5) N

u se

util

izea

z p

entru

cla

sele

de

expu

nere

XC

3 si

XC

4.

NE

012

-1:2

007

69

Ta

belu

l F.2

.4 -

Exe

mpl

e pr

ivin

d ut

iliza

rea

cim

entu

rilor

de

tip C

EM II

-M (f

unc

ie d

e co

mpo

nen

a pr

inci

palil

or c

onst

ituen

i), fa

bric

ate

în c

onfo

rmita

te

cu s

tand

ardu

l SR

EN

197

-1

C

EM

II-M

A

S-D

S

-T

S-L

L D

-T

D-L

L T-

LL

A

S-P

S

-V

D-P

D

-V

P-V

P

-T

P-L

L V

-T

V-L

L

Com

pone

nt /

Con

stru

cie

C

lase

de

expu

nere

re

leva

nte

pent

ru

proi

ecta

re

B

S-D

S

-T

D-T

B

S

-P

D-P

P

-T

B

S-V

D

-V

P-V

V

-T

B

S-L

L D

-LL

P-L

L V

-LL

T-LL

Bet

on s

impl

u (n

earm

at)

X0

X

X

X

X

Ele

men

te p

rote

jate

împo

triva

în

ghe

ului

(în

inte

rior s

au în

ap

) X

C1,

XC

2, X

C3,

X

C4

X

X

X

X3)

Ele

men

te e

xter

ioar

e X

C, X

F1

X

X X

0

Con

stru

cii

hidr

oteh

nice

X

C, X

F3

X

X

0 0

Ele

men

te e

xter

ioar

e su

puse

la

îngh

e-d

ezgh

e

i age

ni d

e de

zghe

are

XC

, XD

, XF2

, XF4

X

0

0 0

Stru

ctur

i mar

ine

XC

, XS

, XF2

, XF4

X

X

0

0

Ata

c ch

imic

1)

XA

X

X

X

0

Zone

cu

trafic

X

F4, X

M

X2)

0

0 0

Abr

aziu

ne f

r în

ghe

X

M

X

X

X

0

X

Se

poat

e ap

lica.

0

N

u se

apl

ic.

1) Î

n ca

z de

ata

c ch

imic

sul

fatic

, pes

te c

lasa

de

expu

nere

XA1

se

va u

tiliz

eaz

cim

ent r

ezis

tent

la s

ulfa

i. 2)

Nu

este

per

mis

util

izar

ea p

entru

bet

on d

e dr

umur

i. 3)

Nu

se u

tiliz

eaz

pen

tru c

lase

le d

e ex

pune

re X

C3

si X

C4.

NE 012-1:2007

70

Tabelul F.3.1 - Con inutul maxim admis de p r i fine în betonul preparat cu agregate având dimensiunea granulelor cuprins de la 16 mm pana la 63 mm pentru betoane de clas C50/60 i

LC 50/55

Dozaj ciment (kg/m3) Con inut maxim în p r i fine (kg/m3) < 0,125 mm

300 400 300 ···400 Dozaj de ciment + 100

. 400 500

Tabelul F.3.2 - Con inutul maxim admis de par i fine în betonul preparat cu agregate având dimensiunea granulelor cuprins de la 16 mm pana la 63 mm pentru betoane de clas >C50/60 i

LC>50/55

Dozaj ciment (kg/m3) Con inut maxim în p r i fine (kg/m3) < 0,125 mm

400 500 400···450 Dozaj de ciment + 100 450··· 500 550 500 600

NE 012-1:2007

71

Anexa G

(informativ )

Prevederi suplimentare referitoare la betoanele de înalt rezisten Prezenta anex formuleaz câteva recomand ri aplicabile prevederilor relativ la controlul de conformitate, care se adaug celor date în tabelele 22, 23 i 24 pentru produc ia de beton de înalt rezisten .

NOT - Numerele atribuite liniilor din tabelele G.1, G.2 i G3 corespund respectiv liniilor din tabelele 22, 23 i 24 în care ele reamplaseaz sau modific prescrip iile echivalente .

Tabelul G.1 – Controlul materialelor componente

Materialul component

Inspec ie/Încercare Scop Frecven a minim

Apa de consisten normal SR EN 196-3 Fine e de m cinare SR EN 196-6 Con inutul de sulfa i SR EN 196-6

Respectarea cerin elor stabilite

1 Ciment

Probe martor P strare pân la termenele de încercare

La fiecare livrare

4 Agregate

Încerc ri prin cernere conform SR EN 933-1 sau conform informa iilor furnizorului privind agregatele

Verificarea conformit ii cu granulozitatea convenit

La fiecare livrare, dac agregatele nu fac obiectul unor toleran e restrânse i nu beneficiaz de o certificare a controlului produc iei

Densitate Respectarea cerin elor

8 Aditivi Probe martor

P strare pân la termenele de încercare

La fiecare livrare

9a Aditivia Determinarea substan ei uscate

Pentru compararea cu valoarea declarat prin fi a tehnic

Prima livrare, in afar de cazul când rezultatele încerc rilor sunt date de c tre furnizor În caz de dubiu

9b M surarea densit ii Compararea cu densitatea nominal La fiecare livrare

11 Adaosuri în vrac M surarea pierderii la foc

Pentru identificarea schimb rilor con inutului în carbon cu efect asupra propriet ilor betonului proasp t

La fiecare livrare, în afar de cazurile când rezultatele încerc rilor sunt date de furnizor

a Este recomandat de a preleva i de a conserva e antioane de la fiecare livrare. NOT - Informa ii complementare asupra controlului produc iei pentru betoanele de înalt rezisten pot fi ob inute din literatura pertinent , de exemplu: Buletinul de informare CEB 197; Beton de înalt rezisten ; SR 90/1-1990. Pentru betonul înt rit trebuie întocmit împreun cu beneficiarul un plan pentru asigurarea calit ii. În acest plan trebuie sa se stabileasc în detaliu toate determin rile necesare asigur rii i controlului calit ii betonului. Totodat trebuie sa se stabileasc m surile ce se întreprind în cazul sesiz rii unor abateri de la valorile prescrise precum i persoanele responsabile de aducerea la îndeplinire a acestor m suri.

NE 012-1:2007

72

Tabelul G.2 – Controlul echipamentului

Echipament Inspec ie /Încercare Scop Frecven a minim

1 Depozite la sol, bunc re, etc. Examen vizual

Asigurarea conformit ii cu cerin ele

Zilnic

3a

Echipament de cânt rire pentru ciment, granulometrie

Verificarea exactit ii de cânt rire

Asigurarea exactit ii conform 9.6.2.2

În fiecare zi înainte de prepararea betonului

5 Dozatoarele de aditivi Verificarea exactit ii

Ob inerea cantit ilor exacte de aditivi


6a Contor de ap

Compararea între cantitatea real cu valorile afi ate de contor

Asigurarea exactit ii conform 9.6.2.2


7

Echipamentul de m surare continu a con inutului de ap din agregate

Compararea con inutului real cu valoarea afi at

Verificarea exactit ii

În momentul instal rii S pt mânal dup instalare În caz de dubiu

9 Sistemul de dozare

Compararea printr-o metod adecvat a conformit ii sistemului de dozare utilizat cu valorilor m surate ale componentelor din amestec sau cu valorile specificate i în cazul doz rii automate, de asemenea cu valorile înregistrate

Verificarea toleran elor de dozaj conform tabelului 21

În momentul primei instal ri În caz de dubiu la instal rile urm toare În fiecare lun dup instalare

10 Aparatura de încercare de laborator

Controlul func ion rii Verificarea conformit ii


11a Dispozitivele de amestecare


11 b Autobetoniere Verificare vizual F r ap de sp lare în interior

Înaintea fiec rei înc rc ri

NE 012-1:2007

73

Tabelul G.3 – Controlul procedurilor de produc ie i al propriet ilor betonului


2 Con inutul de ap al nisipului

Verificarea continu a umidit ii nisipului

Stabilirea masei agregatelor i a cantit ii de ap ad ugate

Zilnic înaintea prepar rii betonului

3 Con inutul de ap al pietri ului

Încerc ri de uscare sau echivalente

Pentru determinarea masei agregatelor i a cantit ii de ap ad ugate

Zilnic Încerc ri mai mult sau mai pu in frecvente pot fi cerute în func ie de condi iile locale i atmosferice

4a Con inutul de ap al betonului proasp t

Verificarea cantit ii de ap a ad ugate

Respectarea valorilor maxime stabilite

La fiecare confec ionare a corpurilor de prob pentru verificarea rezisten ei dar cel mult de 3 ori pe zi.

7 Consisten a betonului proasp t

Verificare conform SR EN 12350-5

Evaluarea ob inerii valorilor consisten ei specificate i detectarea eventualelor varia ii ale con inutului apei

La fiecare arj

9 Dozajul de ciment al betonului proasp t

Înregistrarea cantit ii de cimenta ad ugate

Verificarea dozajului de ciment i pentru ob inerea datelor necesare calculului raportului ap /ciment

Fiecare amestec

10 Con inutul de adaosuri al betonului proasp t

Înregistrarea cantit ii de adaosuri ad ugate

Verificarea con inutului de adaosuri

Fiecare amestec

16 Încercarea de rezisten la compresiune

Verificare conform SR EN 12390-3

Evaluarea ob inerii rezisten ei specificate

Din diferite autobetoniere, dar cel pu in 3 probe la 50 m3

18 Caracteristicile de malaxare Verificare vizual Respectarea

parametrilor Înaintea fiec rei amestec ri

a Pentru betonul de înalt rezisten este recomandat o înregistrare automat a cânt ririlor.

NE 012-1:2007

74

Anexa H (informativ )

Metode de formulare bazate pe performan ele pentru durabilitate

H.1 Introducere Aceast anex prezint pe scurt conceptul i principiile aplicabile pentru o metod de performan cu privire la durabilitate la care s-a f cut referin în 5.3.3.

H.2 Defini ii Aceast variant consider cantitativ fiecare din mecanismele de deteriorare, durata de via a elementelor sau a structurii i criteriile care definesc sfâr itul acestei durate de via .

Aceast metod poate s se bazeze pe o experien satisf c toare (în concordan ) cu practicile locale în mediile înconjur toare locale, pe date strânse pornind de la o metod de încerc ri de performan stabilit pentru mecanismul studiat, sau pe utilizarea de modele predictive verificate.

H.3 Aplica ii i recomand ri generale a) anumite ac iuni agresive sunt mai bine tratate printr-o abordare de performan , de exemplu: reac ia alcalii-silice, atacul sulfa ilor sau abraziunea;

b) alte metode se aplic în particular rezisten ei la coroziune i în anumite cazuri deopotriv rezisten ei la înghe -dezghe . Aceast abordare se poate dovedi corespunz toare în cazurile în care:

- se cere o durat de via în afara perioadei de 50 ani;

- structura este calificat ca "special " aceasta implicând o probabilitate de distrugere mai redus ;

- modalit ile de ac iune a mediului înconjur tor sunt particular agresive, sau sunt bine definite;

- a fost prev zut o calitate a execu iei de înalt nivel;

- se introduce o strategie de conducere i de mentenan , cu un eventual calendar de între inere;

- trebuie s fie construite p r i semnificative ale structurii sau de elemente similare;

- trebuie s fie utilizate materiale noi sau diferite;

- a fost utilizat metoda conform 5.3.2 pentru concep ie, dar a fost observat un defect de conformitate;

c) în practic , nivelul de durabilitate ob inut depinde de combinarea concep iei, a materialelor i a execu iei;

d) sensibilitatea conceptului teoretic, a sistemului structural, forma elementelor i detaliile structurale i arhitecturale sunt al i parametri de calcul semnificativi;

e) compatibilitatea materialelor, metodelor de construc ie, calitatea execu iei i nivelul de control i de asigurare a calit ii, sunt parametrii de construc ie semnificativi;

f) performan ele cerute referitoare la durabilitate depind de durata de via cerut , de utilizarea posibil în viitor a structurii, de m surile de protec ie specifice, de mentenan a prev zut în serviciu i de consecin ele de distrugere, în mediul înconjur tor local;

g) pentru toate nivelele de performan cerute, este posibil s rezulte din diferitele combina ii de calcul, de materiale i de execu ie solu ii alternative echivalente;

h) nivelul de cunoa tere al ambientului microclimatului local este important la determinarea fiabilit ii metodelor de concep ie legate de performan e.

NE 012-1:2007

75

H.4 Metode de performan pentru durabilitate La aplicarea variantelor enumerate mai sus, este necesar s se defineasc în prealabil cel pu in urm toarele:

- tipul i forma structurii;

- condi iile locale de mediu înconjur tor;

- nivelul de execu ie;

- durata de via cerut .

Pentru a aduce metoda aleas la un nivel pragmatic i practic sunt în general necesare câteva ipoteze i evalu ri.

Metodele care pot fi utilizate sunt urm toarele:

a) adaptarea metodei conform 5.3.2 bazat pe o experien practic pe termen lung i a materialelor locale i pe o cunoa tere detailat a mediului înconjur tor local;

b) metode bazate pe încerc ri aprobate i verificate, care sunt reprezentative pentru condi iile reale i criteriile de performan aprobate;

c) metode bazate pe modele analitice etalonate în raport cu rezultatele încerc rilor reprezentative ale condi iilor reale întâlnite în practic .

Este indicat ca s fie foarte exact definite compozi ia betonului i materialele componente, pentru a permite men inerea nivelului de performan .

NE 012-1:2007

76

ANEXA I

(normativ )

Clasificarea mediilor agresive asupra elementelor din beton armat i beton

precomprimat supraterane Mediile agresive atmosferice luate în considerare în prezentul normativ se clasific în patru clase de agresivitate asupra elementelor din beton armat i beton precomprimat:

XA 1b - medii cu agresivitate foarte slab ; XA 2b - medii cu agresivitate slab ; XA 3b - medii cu agresivitate medie; XA 4b - medii cu agresivitate puternic

Clasa de agresivitate se stabile te în func ie de starea fizic i natura factorilor agresivi. Stabilirea clasei de agresivitate în func ie de starea fizic i natura agen ilor agresivi. Agen ii agresivi pot fi sub stare: - gazoas (gaze agresive de diferite feluri, cea provenit din condensul vaporilor ce apar în urma

varia iei umidit ii sau datorit caracteristicilor de exploatare a instala iilor tehnologice); - solid (s ruri, cenu i, praf, p mânt etc.)

Clasa de agresivitate a mediilor cu agen i agresivi în stare gazoas se stabile te în func ie de umiditatea relativ a aerului, de temperatura mediului i de caracteristica gazelor agresive, conform tabelului I.1.

Tabelul I.1 – Determinarea clasei de agresivitate a mediilor cu agen i agresivi in stare gazoasa func ie

de umiditatea relativ a aerului, de temperatura mediului i de caracteristica gazelor agresive

Clasa de agresivitate a mediului

Umiditatea relativ a aerului, %

Temperatura mediului, 0C

Caracteristica gazelor agresive (tabelul I.2)

a) 61 …75 max.50 f r gaze agresive XA 1b b) 60 max.50 gaze agresive din grupa A a) > 75 max.50 f r gaze agresive b) 61 … 75 max.50 gaze agresive din grupa A XA 2b c) 60 max.50 gaze agresive din grupa B a) > 75 max.50 gaze agresive din grupa A b) 61 … 75 max.50 gaze agresive din grupa B XA 3b c) 60 max.50 gaze agresive din grupa C a) > 75 max.50 gaze agresive din grupa B XA 4b b) 61 … 75 max.50 gaze agresive din grupa C

La stabilirea clasei de agresivitate a mediului în stare gazoas se vor avea în vedere urm toarele: a) La temperaturi ale mediului cuprinse între 500C i 800C, clasa de agresivitate din tabelul I.1 se m re te cu o clas . b) În cazul în care pe suprafa a elementelor de construc ii este posibil formarea condensului, agresivitatea se m re te cu o clas , dac mediul con ine gaze agresive. c) În cazul în care concentra iile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C i umiditatea relativ a aerului este mai mic decât 60%, mediile respective se consider în clasa XA 4b. d) În cazul în care gazele agresive sunt din grupa C i umiditatea relativ a aerului este mai mare de 75%, în cazurile în care dup aplicarea corec iilor precizate la punctele a), b) i c) rezult o clas de agresivitate mai mare de XA 4b, precum i în cazul în care concentra iile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C i umiditatea relativ a aerului este mai mare de 60%, mediile respective se consider cazuri speciale i se analizeaz fiecare în parte. e) În cazul prezen ei mai multor gaze agresive din grupe diferite, clasa de agresivitate se stabile te pentru gazul cel mai agresiv.

NE 012-1:2007

77

Încadrarea gazelor agresive în grupele A, B i C specificate în tabelul I.1 se face conform tabelului I.2.

Tabelul I.2 - Încadrarea gazelor agresive Grupa de concentra ie

a gazelor agresive Denumirea

gazului agresiv Formula chimic Concentra ia gazelor agresive,

mg/m3 aer

Grupa A

Bioxid de sulf Hidrogen sulfurat Acid fluorhidric

Clor Acid clorhidric Oxizi de azot

Amoniac

SO2 H2S HF Cl2 HCl

NO, NO2 NH3

< 0,10 < 0,01 < 0,02 < 0,05 < 0,05 < 0,05 < 0,10

Grupa B



Amoniac

SO2 H2S HF Cl2 HCl

NO, NO2 NH3

0,1 … 5,0 0,01 … 0,5 0,02 … 0,5 0,05 … 0,5 0,05 … 1,0 0,05 … 1,0 0,1 … 5,0

Grupa C



Amoniac

SO2 H2S HF Cl2 HCl

NO, NO2 NH3

5,1 … 50,0 0,51 … 5,0 0,51 … 5,0 0,51 … 2,0 1,1 … 10,0 1,1 … 10,0 5,1 … 50,0

Observa ie : Determinarea concentra iei se face pentru :

- bioxid de sulf, conform SR ISO 4221; - hidrogen sulfurat, conform STAS 10814; - acid fluorhidric, conform reglement rilor tehnice specifice; - clor gazos, conform STAS 10946; - acid clorhidric, conform STAS 10943; - oxizi de azot, conform STAS 10329; - amoniac, conform STAS 10812

Clasa de agresivitate a mediilor cu agen i agresivi în stare solid se stabile te în func ie de umiditatea relativ a aerului i caracteristica solidului, conform tabelului I.3, în interiorul construc iilor i tabelul I.4 în aer liber. Caracteristica solidului se ia conform tabelului I.5.

Tabelul I.3 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor cu agen i agresivi in stare solid func ie

de umiditatea relativ a aerului i de caracteristica solidului, în interiorul construc iilor

Clasa de agresivitate a mediului

Umiditatea relativ a aerului, % Caracteristica solidului (1)

61 … 75 slab solubil XA 1b 60 u or solubil - pu in higroscopic > 75 slab solubil

61 … 75 u or solubil - pu in higroscopic XA 2b 60 u or solubil - higroscopic

> 75 u or solubil - pu in higroscopic XA 3b 61 … 75 u or solubil - higroscopic XA 4b > 75 u or solubil - higroscopic

(1) Mediile cu solide cu agresivitate ridicat , notate cu asterisc în tabelul I.5, confer mediului clasa de agresivitate XA 4b, indiferent de caracteristica solidului respectiv i de umiditatea relativ a aerului.

NE 012-1:2007

78

Tabelul I.4 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor cu agen i agresivi in stare solid func ie de umiditatea relativ a aerului i de caracteristica solidului, în aer liber

Clasa de agresivitate

a mediului Umiditatea relativ

a aerului, % Caracteristica solidului (1)

XA 1b 60 slab solubil 61 … 75 slab solubil XA 2b 60 u or solubil - pu in higroscopic

> 75 slab solubil 61 … 75 u or solubil - pu in higroscopic XA 3b

60 u or solubil - higroscopic > 75 u or solubil - higroscopic XA 4b 61 … 75 u or solubil - higroscopic

(1) Mediile cu solide cu agresivitate ridicat , notate cu asterisc în tabelul I.5, confer mediului clasa de agresivitate XA 4b, indiferent de caracteristica solidului respectiv i de umiditatea relativ a aerului.

Tabelul I.5 – Caracteristica solidului

Denumirea agentului agresiv în stare solid (1) Caracteristica solidului

Praf de siliciu Carbonat de calciu Carbonat de bariu Carbonat de plumb Oxid de fier Hidroxid de fier Oxid de aluminiu Hidroxid de aluminiu

slab solubil

Clorur de sodiu Clorur de potasiu Clorur de amoniu*) Sulfat de sodiu*) Sulfat de potasiu*) Sulfat de amoniu*)

Sulfat de calciu*) Azotat de sodiu*) Azotat de potasiu*)

Azotat de bariu Azotat de plumb Azotat de magneziu Cromat/bicromat de sodiu*) Cromat/bicromat de potasiu*) Cromat/bicromat de amoniu*) Carbonat de sodiu Carbonat de potasiu Hidroxid de calciu Hidroxid de magneziu Hidroxid de bariu

u or solubil - pu in higroscopic

Fluorur de calciu Clorur de calciu Fluorur de magneziu Fluorur de aluminiu Fluorur de zinc Fluorur de fier Sulfat de magneziu*) Sulfat de mangan Sulfat de zinc Sulfat de fier*) Azotat de amoniu*) Fosfa i primari Fosfat secundar de sodiu Hidroxid de sodiu*) Hidroxid de potasiu*)

u or solubil - higroscopic

(1) Solidele notate cu asterisc sunt cu agresivitate ridicat fa de beton

NE 012-1:2007

79

Anexa J

(informativ )

Familiile de beton J.1 Generalit i Prezenta anex furnizeaz detalii asupra utiliz rii familiilor de beton dup cum se indic în 8.2.1.1.

J.2 Selec ia familiei de beton În cazul select rii unei familii pentru controlul produc iei i al conformit ii, produc torul trebuie s realizeze controlul asupra tuturor membrilor familiei. În cazul în care experien a de utilizare a conceptului de familie de beton este limitat, sunt recomandate urm toarele caracteristici pentru o familie:

- ciment de un singur tip, o singur clas de rezisten i o singur surs ;

- agregate similare de o manier demonstrabil i adaosuri de tip I;

- beton cu sau f r aditivi reduc tori de ap /plastifian i;

- toat gama claselor de consisten ;

- betoane având un domeniu limitat al claselor de rezisten .

Este indicat ca betoanele ce con in adaosuri de tip II, de exemplu adaosuri puzzolanice sau cu activitate hidraulic latent s fie clasate într-o familie diferit .

Este indicat ca betoanele care con in aditivi ce pot s aib un impact asupra rezisten ei la compresiune: de exemplu aditivii înalt reduc tori de ap , superplastifian i, acceleratori, întârzietori sau antrenori de aer, s fie tratate izolat sau în familii separate.

Pentru a demonstra c agregatele sunt similare, este indicat ca ele s fie de aceea i origine geologic , de acela i tip, de exemplu: concasate i c ele au performan e similare în beton.

Înainte de a utiliza conceptul de familie sau a extinde familiile date mai sus, este necesar ca rela iile s fie testate pe date din produc ia anterioar , pentru a proba c ele dau un control de produc ie i de conformitate adecvat i eficace.

NE 012-1:2007

80

J.3 - Schema pentru evaluarea unui membru i a conformit ii unei familii de beton

La 28 zile, fiecare rezultat individual al încerc rilor este egal sau mai mare

(fck-4) (Tabelul 14, criteriul 2)

Nu Se declar amestecul sau arja ca neconform

Da

Pentru fiecare membru al familiei supus la încerc ri, verificat la fiecare perioad de

evaluare dac membru apar ine familiei dup criteriul de confirmare (Tabelul 15, criteriul 3)

Nu Se elimin acest membru din familie i se evalueaz ca un beton individual

Da

La fiecare perioad de evaluare, rezisten a medie a tuturor rezultatelor transpuse este mai mare sau egal cu rezisten a caracteristic a betonului de referin plus 1,48 x abaterea standard a familiei (Tabelul 14, criteriul 1)

Nu

Se declar familia ca neconform pe întreaga perioad de evaluare

Da

Se declar familia conform pe întreaga perioad de evaluare

NE 012-1:2007

81

Anexa K

(normativ )

Compozi ia granulometric a agregatelor utilizate la prepararea betonului

Compozi ia granulometric a agregatelor care se utilizeaz la prepararea betoanelor este descris prin procentul de volum al agregatului trecut prin sitele cu ochiuri p trate cu dimensiuni de 0,125 mm, 0,25 mm, 0,5 mm, 1 mm, 2 mm, 4 mm, 8 mm, 16 mm, 22 mm respectiv 32 mm i 63 mm. Compozi iile granulometrice ale agregatelor individuale sau compuse sunt determinate având în vedere SR EN 933-1 pe site conform SR ISO 3310. Figurile de la K.1 pân la K.5 prezint zonele de granulozitate func ie de dimensiunea maxim a agregatelor.

Legend defavorabil utilizabil favorabil favorabil pentru compozi ie granulometric discontinu defavorabil

Figura K.1 – Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxim a agregatelor de 8 mm

Site cu ochiuri p trate (mm)

Trec

eri (

vol %

)

NE 012-1:2007

82

Legend defavorabil

utilizabil

favorabil

favorabil pentru compozi ie granulometric discontinu

defavorabil



Trec

eri (

vol %

)

NE 012-1:2007

83

Legend defavorabil

utilizabil

favorabil


defavorabil



Trec

eri (

vol %

)

NE 012-1:2007

84

Legend : defavorabil

utilizabil

favorabil


defavorabil



Trec

eri (

vol %

)

NE 012-1:2007

85

Legend defavorabil

utilizabil

favorabil


defavorabil



Trec

eri (

vol %

)

NE 012-1:2007

86

Anexa L

(informativ )

Recomand ri generale pentru alegerea cimentului Aceast anex prezint recomand ri privind alegerea tipurilor de cimenturi func ie de temperatura la punerea în oper a betonului. Alegerea cimenturilor func ie de o anumit aplica ie i mediu de expunere se face având în vedere recomand rile prezentate în anexa F (normativ ).

Aceast anex completeaz articolul 5.2.2 al acestui normativ în ceea ce prive te alegerea tipului de ciment luând în considera ie execu ia lucr rii i dimensiunile elementelor. Cimentul se alege având în vedere condi iile de execu ie (lucr ri executate în condi ii normale, lucr ri executate pe timp friguros, c lduros, turn ri în elemente masive). Tabelul L.1 prezint anumite caracteristici ale unor cimenturi fabricate în România, în conformitate cu SR EN 197-1 i standardele na ionale, cu indicarea unor aptitudini de utilizare i a unor domenii în care utilizarea este contraindicat .

Tabelul L.1 – Caracteristici ale unor tipuri de cimenturi din România

Tip ciment Sensibilitatea la frig

Degajare de c ldur

Utilizare* Preferen ial Contraindica ii Observa ii

particulare

CEM I 52,5R Insensibil Ridicat

Elemente monolite si prefabricate Betonare pe timp friguros

Betoane masive**,

mortare, ape

CEM I 42,5 R Insensibil Ridicat

Elemente monolite si prefabricate Betonare pe timp friguros

Betoane masive**,

mortare, ape

Destinat în special

elementelor prefabricate;

Pe timp c lduros

trebuie luate masuri

speciale

I A 52,5c Insensibil Ridicat Elemente prefabricate

Betoane masive**

Destinat în special

elementelor prefabricate;

SR I Insensibil Redus Betoane

rezistente la sulfa i

CD 40 Insensibil Redus Betoane de drumuri

CEM II A–S 32,5 N sau R

Pu in sensibil Redus Beton, beton

armat

CEM II A–S 42,5 N sau R Pu in sensibil Medie Beton, beton

armat

H II A S Pu in sensibil Redus Betoane masive

CEM II B 32,5 N sau R Sensibil Redus Beton, beton

armat Necesit o

tratare prelungit

CEM II B 42,5

N sau R Sensibil Redus Beton, beton

armat Necesit o

tratare prelungit

CEM III A 32,5R Foarte sensibil Redus

Beton, beton armat

Betonare pe timp c lduros.

Betonare pe timp friguros

Necesit o tratare

prelungit

* In conformitate cu tabelele F.1.1, F.1.2, F.2.1, F.2.2, F.2.3, F.2.4. ** La turnarea elementelor masive (având grosimea egal sau mai mare cu 80 cm) se recomand utilizarea cimenturilor cu degajare redus de c ldur .

NE 012-1:2007

87

Tabelele L.1.1, L.2.1 i L.2.2 prezint în completare recomand ri generale privind alegerea tipului de ciment func ie de condi iile climatice la punerea în oper . L.1 Condi ii normale Când temperatura la punerea în oper , înainte de decofrare i/sau la punerea în serviciu se încadreaz în intervalul de la 5 0C pân la 25 0C, betonul nu este destinat s fie în contact cu agen i agresivi (sulfa i, s ruri de dezghe are etc.) i elementele din beton au dimensiuni normale, cimenturile se pot utiliza conform tabelului L.1.1, în func ie de atingerea rezisten ei la 28 zile.

Tabelul L.1.1 - Indicarea tipului de ciment func ie de atingerea rezistentei la 28 zile

Clasa de rezisten

CEM I CEM II A CEM II B CEM III A

32,5 N sau R

Viteza medie de atingere a

rezisten ei la 28 zile (beton de

clas pân la C25/30)







42,5 N sau R

Vitez mare de atingere a

rezisten ei la 28 zile (beton de clas de peste

C25/30)



C 25/30)



C 25/30)

52,5 N sau R

Vitez foarte mare de atingere

a rezisten ei la 28 zile

L.2 Condi ii speciale L.2.1 Turnare pe timp friguros (< + 5 0C)

Tabelul L.2.1 - Recomand ri de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp friguros

Clasa de rezisten


32,5 N sau R Recomandabil Pu in recomandabil

Pu in recomandabil

42,5 N sau R Foarte recomandabil 1) Recomandabil Recomandabil

52,5 N sau R Foarte recomandabil 1)

1) A se vedea art. 8.5 “Tratare i protec ie” i anexa E 8.5 a SR ENV 13670-1 „Execu ia structurilor de beton - Partea I: Generalit i”.

L.2.1 Turnare pe timp c lduros (>+ 25 0C)

Tabelul L.2.2 - Recomand ri de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp c lduros

Clasa de rezisten


32,5 N sau R Recomandabil Foarte recomandabil 1)

Foarte recomandabil 1)

42,5 N sau R Pu in recomandabil Recomandabil Recomandabil

52,5 N sau R Pu in recomandabil

1) A se vedea art. 8.5 “Tratare i protec ie” i anexa E 8.5 a SR ENV 13670-1 „Execu ia structurilor de beton - Partea I: Generalit i”.

NE 012-1:2007

88

Anexa M

(informativ )

Tratarea betonului func ie de evolu ia rezistentei betonului Evolu ia rezisten ei descrie raportul între valoarea rezisten ei medii la 2 zile i respectiv 28 zile (determinat în conformitate cu încerc rile ini iale sau cu betoane de compozi ie comparabil ). Aceast anex nu se refer la tratamente speciale care se aplic elementelor prefabricate. Durata trat rii betonului func ie de tipul de ciment utilizat la prepararea acestuia este specificat în reglement ri specifice de execu ie.

Tabelul M.1 - Durata minim de tratare a betonului pentru toate clasele de expunere

cu excep ia claselor X0 i XC1

Evolu ia rezisten ei betonului Rapid Medie Lent Foarte

lent

r = fcm2/fcm28 (1) r 0,50 0,30 r 0,50 0,15 r 0,30 r 0,15

Temperatura suprafe ei betonului t în oC Durata minim de tratare în zile (2)

T 25 1 2 2 3 25 > t 15 1 2 4 5

15 > t 10 2 4 7 10

10 > t 5 (3) 3 6 10 15 1) Este permis interpolarea liniar a valorilor lui r. 2) Se va extinde cu o durat echivalent în cazul în care lucrabilitatea este men inut mai mult de 5 h. 3) În cazul în care temperatura este sub 5 0C tratarea trebuie prelungit cu durata în care temperatura indic mai pu in de 5oC.

NE 012-1:2007

89

Anexa N

(normativ )

Cerin e minime privind calificarea, experien a profesional i atestarea responsabilului pentru controlul produc iei

1. Responsabilul pentru controlul produc iei va avea cuno tin ele necesare în domeniul producerii betonului i al standardelor specifice materialelor componente i betonului pentru a putea asigura controlul produc iei în ceea ce prive te: a) materialele componente, inclusiv selectarea acestora; recep ionarea, depozitarea i gospod rirea materialelor componente: agregate, ciment, aditivi, ap (când nu se utilizeaz o surs de ap potabil ), în vederea asigur rii caracteristicilor calitative impuse ; aplicarea, dup caz, a m surilor ce se impun pentru preg tirea agregatelor: sortare, sp lare, înc lzirea sau r cirea componen ilor betonului;

b) proiectarea i producerea betonului; respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat.

c) inspec iile, încerc rile i utilizarea rezultatelor acestora pentru materialele componente, pentru betonul proasp t i înt rit i pentru echipamente;

d) inspec ia echipamentului de transport a betonului proasp t; efectuarea, în condi ii corespunz toare, a transportului betonului;

e) procedurile privind evaluarea conformit ii.

2. Responsabilul pentru controlul produc iei trebuie s aib o preg tire profesional de inginer/ inginer

colegiu (subinginer) constructor1). In cazul sta iilor de betoane de capacitate sub 35 mc/or se poate accepta i o preg tire profesional de maistru/ tehnician constructor. Experien a profesional in producerea betonului va fi de minimum 3 ani pentru maistru/ tehnician si de minimum 2 ani pentru inginer/ inginer colegiu (subinginer) .

3. Responsabilul pentru controlul produc iei va fi atestat de Inspectoratul de Stat în Construc ii prin inspectoratele teritoriale. Perioada de valabilitate a atest rii va fi de 2 ani.

1) Pot fi accepta i speciali ti de alte profile ale studiilor superioare tehnice care permit îndeplinirea cerin elor postului în conformitate cu prezenta reglementare tehnic

NE 012-1:2007

90

STUDIU DE IMPACT

privind reglementarea

„Cod de practic pentru executarea lucr rilor din beton, beton armat i beton precomprimat. Partea 1: Producerea

betonului”. Indicativ NE 012-1:2007.

1.a In prezent, în România se elaboreaz un sistem de reglement ri tehnice în construc ii având la baz standardele

europene. Unul din domeniile prioritare ale ramurii îl constituie construc iile din beton armat. Reglement rile din

acest domeniu trebuie s aib la baz standardele europene i s realizeze o corelare între cerin ele privind betonul,

în toate etapele realiz rii acestuia: concep ie, proiectare, execu ie, mentenan etc. În acest cadru general s-a

elaborat „Codul de practic pentru executarea lucr rilor din beton, beton armat i beton precomprimat. Partea 1:

Producerea betonului” Indicativ NE 012-1:2007.”

Actualul normativ în vigoare a fost elaborat având la baza standarde vechi nearmonizate, unele în contradic ie cu

actualele standarde europene. Este deci necesar s se adopte, cât mai curând, aceasta nou reglementare, la

nivelul cerin elor i abord rilor comune europene.

Reglementarea face leg tura între metodele de încercare i cerin ele pentru materialele componente betonului

(ciment, agregate, aditivi, etc.) i pentru beton. Deosebit de important , aceast reglementare pune bazele regulilor

privind producerea betonului astfel încât s fie îndeplinite ipotezele avute în vedere la proiectarea dup

Eurocodurile structurale. Totodat investitorii vor avea la îndemân o reglementare care respect reguli i cerin e

comune europene, fiind astfel îmbun t ite condi iile privind o pia liber i cu adev rat concuren ial în domeniul

construc iilor.

1.b. Normativul se aplic betonului destinat structurilor turnate in–situ, structurilor prefabricate, elementelor

structurale prefabricate pentru cl diri i construc ii inginere ti. Betonul poate fi produs pe antier, beton gata de

utilizare sau beton prefabricat intr-o unitate de produc ie pentru elemente prefabricate.

Reglementarea cuprinde, fa de edi ia anterioar , numeroase prevederi cu caracter de noutate în ceea ce prive te:

Metodele de încercare ale materialelor;

Curbele granulometrice ale agregatelor;

Clasele de expunere a betonului;

Domeniile de utilizare ale cimentului;

Condi ii de men inere a probelor;

Criteriile de conformitate pentru diferite caracteristici ale betonului;

Evaluarea conformit ii.

Toate aceste prevederi influen eaz , în mod evident, caracteristicile i calitatea betonului i sunt direct corelate cu

cerin ele privind proiectarea i execu ia lucr rilor din beton armat i beton precomprimat.

1.c. Aceast reglementare se adreseaz în primul rând produc torilor de betoane, proiectan ilor, executan ilor i

beneficiarilor construc iilor având structura din beton armat.

NE 012-1:2007

91

Este necesara crearea unei reguli unitare, acceptate i respecate la nivel na ional, privind producerea betonului,

avînd în vedere exigen ele referitoare la realizarea construc iilor din beton armat în condi iile specifice de

seismicitate ale României.

1.d. Reglementarea va avea un impact pozitiv asupra factorilor de mediu, asupra s n t ii oamenilor, având in

vedere extinderea utiliz rii adaosurilor la prepararea cimenturilor. De asemenea, în reglementare se fac preciz ri

privind posibilitatea de utilizare a agregatelor reciclate.

Aceste aspecte de mediu sunt deosebit de importante pentru mediul înconjur tor, având in vedere c prin

prevederea adaosurilor in cimenturi, se reduc emisiile de CO2 care se produc la fabricarea cimentului Portland.

Se reduce consumul de energie i de asemenea se valorific par ial de eurile reciclabile provenite din industrii, cum

ar fi zgura sau cenu a. De asemenea, prin valorificare materialelor provenite din demol ri (in special agregate

reciclate) se realizeaz o reducere a cantit ilor de agregate de balastier a c ror exploatare necontrolat poate duce

la fenomene nedorite, cum ar fi inunda iile.

1.e. Intrarea în vigoare a reglement rii creeaz condi iile necesare trecerii la proiectarea structurilor din beton armat

în conformitate cu Eurocodurile, respectând ipotezele avute în vedere de acestea.

Se poate, de asemenea, trece la elaborarea i aplicarea reglement rilor specifice de execu ie aflate în rela ie direct

i condi ionate de elaborarea reglement rii de producere a betonului.

Elaborarea reglement rii na ionale „Cod de practic pentru executarea lucr rilor din beton, beton armat i beton

precomprimat. Partea 1: Producerea betonului” - indicativ NE 012-1:2007 deschide seria elabor rii i aplic rii

unor norme na ionale bazate pe reguli comune europene, privind realizarea unor construc ii de beton sigure i

durabile în România.

2. Lista autorit ilor administra iei publice centrale i/sau autorit ile responsabile pentru elaborarea i promovarea

proiectului de reglementare tehnica care au avizat favorabil textul sunt urm toarele:

Comitetul Tehnic de Coordonare General (procesul-verbal de avizare nr. 18/20.12.2006),

Asocia ia de Standardizare din România (avizul nr. 10188/18.01.2007),

Inspectoratul de Stat în Construc ii (avizul nr. 3257/05.06.2006).

NE 012-1:2007

92

NE 012-1:2007

93

NE 012-1:2007

94

NE 012 1 Cod Practica Producerea Betonului

Documents

Transcript of NE 012 1 Cod Practica Producerea Betonului