Cap.8:Calculul tehnologic

_________________________________________________________________

8.CALCULUL TEHNOLOGIC

1. TEHNOLOGII DE EXECUTIE:

Lucrari pregatitoare:

a) Curatirea si nivelarea amplasamentului (cu pante de scurgere spre exterior, pentru a nu permite stagnarea apelor din precipitatii si scurgerea lor in sapaturile de fundatii), trasarea axelor constructiei si stabilirea cotei

b) Devierea sau dezafectarea retelelor din amplasament (ingropate si aeriene).

Sapaturi pentru fundatii:

Acestea vor incepe dupa verificarea trasarii si intocmirea procesului verbal.

Fundatiile se executa direct in terenul bun de fundare, la cotele prevazute si cu o incastrare minima de in acest strat.Lucrarile de sapaturi vor incepe dupa efectuarea operatiilor de predare-primire a amplasamentului, a trasarii topometrice si a stabilirii reperelor de nivelment conform planurilor din proiect, acestea facandu-se prin procesul verbal de trasare a lucrarilor.

Lucrarile de sapaturi se vor organiza astfel incat sa se asigure masurile de prevenire a degradarii terenului de fundare si anume :

- nu se va strica echilibrul natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta suficienta pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate sa nu fie influentata;

- se va asigura pastrarea caracteristiclor pamatului sub talpile fundatiilor;

- turnarea fundatiilor se va executa fara intarzieri, dupa ce sapatura a ajuns la cota de fundare din proiect;

- se va asigura evacuarea rapida a apelor din precipitatii, fundul gropii de fundatie trebuind sa fie lasat sa se usuce.

Umpluturile in jurul fundatiilor se vor executa cu pamant de natura specificata in proiect, fara teren vegetal si vor avea un grad de compactare de cu o abatere de maxim .Executarea fundatiilor:La executarea fundatiilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte :

- materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor din standardele si normele in vigoare;

- fundatiile se vor executa fara intrerupere;

- inaintea turnarii betonului se vor verifica armaturile montate, precum si pozitionarea cofrajelor laterale, respectandu-se prevederile din STAS 10107/0-90 privind acoperirea minima cu beton si NE012-99;

- in cazul aparitiei apei subterane se vor prevedea epuismente si masuri contra efuierii terenului si a spalarii laptelui de ciment din beton;

- pentru a asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie, se va mentine umiditatea betonului din primele zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin acoperirea cu materiale de protectie si stropirea periodica cu apa care va incepe dupa ore de la turnare, functie de tipul cimentului folosit si de temperatura mediului.Cofrajele se executa pentru elementele din beton ale fundatiilor situate peste cota superioara a sapaturii generale.

Principalele operatiuni sunt :

- trasarea pozitiei cofrajului cu ajutorul sarmelor intinse intre reperele materializate la trasarea sapaturilor;

- transmiterea pe verticala a cotelor (cu firul cu plumb);

- cofrajele si sprijinirile lor se vor confectiona din lemn;

- inainte de montare, panourile de cofraj vor fi curatate si unse;

- dupa montare, va fi verificata pozitia, etansietatea, stabilitatea si rezistenta si se va executa incheierea definitiva, sprijinirea si etansarea.

Depozitarea cofrajelor se face astfel incat sa se evite deformarea sau degradarea lor pe toata durata executiei.

Montarea armaturii din elevatii se executa la pozitia si dimensiunile prevazute in proiect cu urmatoarele precizari :

- otelul va avea calitatea si fasonarea va fi facuta conform prescriptiilor din proiect;

- barele vor fi montate in elementul de beton armat sub forma de carcase sau bare, pozitia barelor in cadrul carcasei asigurandu-se prin legare cu sarma, agrafe si distantieri; Turnarea betonului simplu si armat pentru fundatii se va face respectand prevederile normativelor NE012-99si P10-86 si se vor avea in vedere urmatoarele :- se executa controlul sapaturilor si a cofrajelor;- se verifica calitatea materialelor ce urmeaza a fi introduse in lucrare;- fundatia se va executa pe cat posibil fara intrerupere pe distanta dintre doua rosturi de tasare; in cazul in care nu se poate indeplini aceasta conditie, se vor introduce rosturi de lucru conform NE012-99.- nu se admit rosturi de lucru inclinate la fundatii;- durata maxima admisa la intreruperea de betonare, pentru care nu se vor lua masuri speciale la reluarea betonarii, va fi intre 1,5 si 2 ore;Executarea lucrarilor de betonare

Inceperea turnarii betonului se face numai dupa ce au fost efectuate verificarile asupra cofrajelor si a armaturilor montate.

Se executa curatirea cofrajelor, udarea cu apa si etansarea.Turnarea betonului cuprinde in general urmatoarele operatiuni si conditii : - inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1,5m; - centurile si planseul se toarna in acelasi timp, cu admiterea unor rosturi de lucru la placi de din deschiderea lor; - turnarea placilor se face folosind repere dispuse din 2m in 2 m; - compactarea se face prin vibrare mecanica si suprafata se niveleaza cu dreptarul imediat dupa vibrare.2. TEHNOLOGIA PROIECTARII COFRAJELOR PENTRU PLANSEE

Betoanele pentru plansee se toarna in cofraje de lemn, de inventar (cofraje modulate). La betonarea unui planseu apar trei categorii de elemente:

a) Cofrajele, care sunt alcatuite din : - plinul panoului, placaj foarte rezistent la umiditate si de grosime 8mm;- elementele de rezistenta, se numesc coaste si sunt din cherestea de rasinoase, provenite din dulapi rindeluiti;- distantieri, nu sunt elemente de rezistenta, dar au rolul de a pastra distanta intre coaste.Caracteristicile materialelor din alcatuirea panourilor sunt : - pentru placaj: - pentru coaste: Nomenclatorul panourilor de inventar si de dimensiunile acestora :

30150

30200

30250

40150

40200

40250

50150

50200

50250

100150

100200

100250

b) Elemente de sustinere primara (grinzi extensibile):Se caracterizeaza prin lungimi variabile care conduc pe tipuri de grinzi extensibile la marirea momentului capabil specific fiecarui tip de grinda.Tipurile de grinzi extensibile sunt : c) Elemente de sustinere secundara (popi metalici extensibili):Pot fi cu extensie fina (popi filetati) sau cu extensie grosiera (la care cele doua tronsoane ale popului care se imbina sunt prevazute cu gauri la 50cm distanta, prin care se petrec buloane de prindere).STABILIREA COMPOZIIEI BETONULUI ARMAT PENTRU SUPRASTRUCTUR

Compoziia betonului se va stabili n dou variante:

V.1 Compoziie normal, fr aditivi;

V.2 Compoziie cu aditivi ntrzietori de priz.

1.1 Stabilirea compoziiei betonului armat far aditivi

Note de calcul privind stabilirea compoziiei betonului armat pentru suprastructur

Compoziia betonului va fi aleas n aa fel, nct s fie asigurate cerinele privind rezistena i durabilitatea acestuia.a. Cerine pentru rezisten

Relaia ntre raportul A/C i rezistena la compresiune a betonului trebuie determinat pentru fiecare tip de ciment, tip de agregat, i pentru o vrst dat a betonului. Adaosurile din beton pot interveni n determinarea efectiv a raportului A/C.

b. Cerine pentru durabilitate

Pentru a produce un beton durabil, care s reziste expunerii la anumite condiii de mediu, i care s protejeze armtura mpotriva coroziunii, trebuie respectate urmtoarele cerine:

selectarea materialelor componente ale betonului astfel nct s nu conin impuriti care pot duna durabilitii, sau s produc coroziunea armturii;

alegerea compoziiei astfel nct betonul:

s satisfac toate criteriile de performan specificate pentru betonul ntrit;

s poat fi turnat i compactat pentru a forma o structur compact pentru protejarea armturii;

s evite aciunile interne ce duneaz betonului;

s reziste aciunilor externe, cum ar fi influena mediului nconjurtor;

amestecarea, transportul, punerea n oper i compactarea betonului proaspt s se fac astfel nct materialele componente ale betonului s fie uniform distribuite n amestec, s nu segrege i betonul s realizeze o structur compact;

tratarea corespunztoare a betonului pentru obinerea proprietilor dorite ale betonului i protejarea corespunztoare a armturii.

Cerinele de durabilitate necesare protejrii armturii mpotriva coroziunii, precum i pstrarea caracteristicilor betonului la aciunile fizico-chimice n timpul duratei de serviciu proiectate, sunt legate n primul rnd de permeabilitatea betonului.n acest sens, gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit n funcie de clasa de expunere n care este ncadrat construcia.

Condiii de expunere

Cerinele impuse betonului depind de mediul n care expus betonul. n acest context, mediul implic aciuni fizice i chimice, ale cror efecte nu au fost considerate ca ncrcri n proiectarea structurii.

Conform NE 012-99, construcia se ncadreaz n urmtoarea clas de expunere n condiii de mediu:

Clasa de expunere 1 - a Mediu uscat moderat construcii sau elemente de construcie situate n spaii nchise, ferite de aciunea direct a intemperiilor sau umiditii, cu excepia unor scurte perioade n timpul execuiei, respectiv construcii cu nchideri perimetrale i nclzite iarna.

Cerinele minime de asigurare a durabilitii pentru beton n funcie de clasa de expunere

Clasa de expunere1 - a

Clasa de beton minim

Gradul de impermeabilitate minim

Gradul de gelivitate minim-

Agregate rezistente la nghe - dezghe-

Aer antrenat-

Raportul A/C maxim0.65

Tipul de ciment*

*

Dozajul de ciment i raportul A/C maxim

n general, betonul nu este caracterizat n mod direct prin clase de durabilitate.

Durabilitatea unui beton poate fi raportat la clasa sa de rezisten, la compoziia sa, n particular la tipul de ciment, raportul A/C maxim, gradul de impermeabilitate, contracia axial i rezistena la nghe dezghe.

Valorile recomandate pentru construcii din clasa 1 a de expunere, sunt:

raportul A/C maxim: 0.65

dozajul minim de ciment: 250 kg/m3Cantitile maxime admise de substane ce pot afecta durabilitatea betonuluiCantitile admisibile depind de o serie de factori, cum ar fi condiiile de mediu la care este expus betonul, tipul i compoziia componenilor betonului.

Coninutul de ioni de clor solubili n ap din betonul proaspt, nu trebuie s depeasc valorile precizate n specificaia tehnic pentru betoane, i anume:

1% fa de masa cimentului pentru betonul simplu;

0.4% fa de masa cimentului pentru betonul armat, exploatat n mediu uscat sau protejat contra umiditii;

0.15% fa de masa cimentului pentru betonul armat, exploatat n mediu cu clor;

0.30% fa de masa cimentului pentru betonul armat, exploatat n alte condiii de mediu;

0.06% fa de masa cimentului pentru betonul precomprimat;

Stabilirea compoziiei betoanelor se face de ctre productor, pe baza unor amestecuri preliminare, stabilite i verificate de ctre un laborator autorizat.Se parcurg astfel urmtoarele etape:

stabilirea parametrilor compoziiei;

calculul componenilor;

efectuarea de ncercri preliminare;

finalizarea compoziiei prin recalcularea componenilor ca urmare a rezultatelor preliminare.

Parametrii compoziiei1. Tipul de ciment

Ciment Portland cu zgur II/A S 32.5 R

2. Raportul A/C maxim

Valoarea maxim a raportului A/C pentru realizarea clasei betonului se stabilete n funcie de clasa cimentului i gradul de omogenitate al betonului.

Astfel, conform NE 012-99:

3. Dozajul minim de ciment

Dozaj minim: pentru clasa de expunere 1 a, beton armat: 250 kg/m34. Consistena betonului

Tipul de elementeClasa de consistenTasare(mm)

Fundaii din beton armat, stlpi, grinzi, perei structurali, realizate cu beton pompatT412020mm

5. Cantitatea de ap de amestecare

Cantitatea orientativ de ap de amestec pentru efectuarea ncercrilor preliminare, se stabilete funcie de clasa de rezisten i clasa de consisten a betonului, astfel:

Clasa betonuluiCantitatea de ap A1, pentru clasa de consisten T4 [l/m3]

220

Aceast valoare, privind cantitatea de ap de amestec, este valabil n cazul agregatelor de balastier 0...31 mm.

6. Granula maxim a agregatelor

Dimensiunea maxim a granulelor agregatelor se stabilete n funcie de dimensiunea cea mai mic a elementelor, distana dintre barele de armtur, i marimea stratului de acoperire cu beton a armturilor, aplicnd relaiile:

unde:

D dimensiunea cea mai mic a elementului structural;

d distana dintre barele de armtur;

c marimea stratului de acoperire cu beton;

7. Granulozitatea agregatului total

Curba de granulozitate a agregatului total se stabilete astfel nct s se ncadreze funcie de dozajul de ciment i consistena betonului n zona recomandat, astfel:

Clasa de tasareDozajul de ciment ( kg/m3)

>400

T4II

A. Stabilirea compoziiei preliminare pentru 1m3 de beton

Stabilirea compoziiei betonului efectuarea ncercrilor preliminare

Cantitatea de ciment (C) se evalueaz aplicnd relaia:

A=220 l/m3 catitatea orientativ de ap de amestecare;

A/C=0.5 valoarea cea mai mic a raportului maxim pentru asigurarea cerinelor de rezisten i durabilitate;

dozajul de ciment:

dozajul minim de ciment conform clasei de expunere:

Cantitatea de ciment rezultat, se compar cu dozajul minim admis, adoptndu-se valoarea cea mai mare dintre acestea:

Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 020 mm

ZonaLimita% treceri in masa prin sita sau ciur

0.213(5)720

IImax7304565100

min220365695

mediu4254060100

Cantitatea de agregate n stare uscat (Gag)

c =3 kg/dm3 densitatea cimentului;

ag =2.7 kg/dm3 densitatea agregatelor (agregate de balastier);

a =2% (20dm3/m3) coninutul de aer oclus;

Agregate pe sorturi

Densitatea aparent a betonului proaspt

B. Stabilirea compoziiei de baz pentru 1m3 de beton

Preparm un amestec de prob, de 30 dm3, cu cantitile calculate anterior. Se constat c a fost necesar o cantitate de ap A**= A*5l.

Se calculeaz noile cantiti:

Agregate pe sorturi

Densitatea aparent a betonului

C. Stabilirea compoziiei de lucru pentru 1m3 de beton Presupunem c:

umiditatea nisipului un=2%

umiditatea pietriului up=1%

Apa din agregate:

Cantitatea de agregate umede:

Cantitatea de ap de amestecare:

Verificarea cantitii de parte fin din beton:

Schi de fi tehnologicComponentCompoziia betonului

preliminaretalonde lucru

Ap220225198

0.50.50.5

Ciment440450450

Agregate

662654667

332326333

662654661

165616341661

231623092309

V.1.2 Stabilirea compoziiei betonului armat cu aditivi

A. Stabilirea compoziiei preliminare pentru 1m3 de beton

Se folosete aditiv REPLAST (aditiv tensoactiv). Aditivii tensoactivi au, n general, urmtoarele roluri:

reducerea cantitii de ap de amestecare;

creterea lucrabilitii betonului;

mrirea timpului de priz;

creterea rezistenei la compresiune a betonului;

creterea durabilitii betonului.

Cantitatea de aditiv (S) se evalueaz aplicnd relaia:

Cantitatea de ap (Aad) se evalueaz aplicnd relaia:

Cantitatea de ciment (C) se evalueaz aplicnd relaia:

Aad=198 l/m3 catitatea orientativ de ap de amestecare;

A/C=0.5 valoarea cea mai mic a raportului maxim pentru asigurarea cerinelor de rezisten i durabilitate;

dozajul de ciment:

Cantitatea de ciment rezultat, se compar cu dozajul minim admis, adoptndu-se valoarea cea mai mare dintre acestea:

Cantitatea de agregate n stare uscat (Gag)

c =3 kg/dm3 densitatea cimentului;

ag =2.7 kg/dm3 densitatea agregatelor (agregate de balastier);

a =2% (20dm3/m3) coninutul de aer oclus;

Agregate pe sorturi

Densitatea aparent a betonului proaspt

B. Stabilirea compoziiei de baz pentru 1m3 de beton

Preparm un amestec de prob, de 30 dm3, cu cantitile calculate anterior. Se constat c a fost necesar o cantitate de ap Aad**= Aad5l.

Se calculeaz noile cantiti:

Agregate pe sorturi

Densitatea aparent a betonului

C. Stabilirea compoziiei de lucru pentru 1m3 de beton Presupunem c:

umiditatea nisipului un=2%

umiditatea pietriului up=1%

Apa din agregate:

Cantitatea de agregate umede:

Cantitatea de ap de amestecare:

Verificarea cantitii de parte fin din beton:

Schi de fi tehnologicComponentCompoziia betonului

preliminaretalonde lucru

Ap198193193

0.50.50.5

Ciment396386386

Agregate

718727741

359363370

718727734

179518171845

238923962396

S555

_1403884093.unknown

_1403884109.unknown

_1403884125.unknown

_1403884141.unknown

_1403884150.unknown

_1403884154.unknown

_1403884156.unknown

_1403884158.unknown

_1403884159.unknown

_1403884160.unknown

_1403884157.unknown

_1403884155.unknown

_1403884152.unknown

_1403884153.unknown

_1403884151.unknown

_1403884145.unknown

_1403884148.unknown

_1403884149.unknown

_1403884147.unknown

_1403884143.unknown

_1403884144.unknown

_1403884142.unknown

_1403884133.unknown

_1403884137.unknown

_1403884139.unknown

_1403884140.unknown

_1403884138.unknown

_1403884135.unknown

_1403884136.unknown

_1403884134.unknown

_1403884129.unknown

_1403884131.unknown

_1403884132.unknown

_1403884130.unknown

_1403884127.unknown

_1403884128.unknown

_1403884126.unknown

_1403884117.unknown

_1403884121.unknown

_1403884123.unknown

_1403884124.unknown

_1403884122.unknown

_1403884119.unknown

_1403884120.unknown

_1403884118.unknown

_1403884113.unknown

_1403884115.unknown

_1403884116.unknown

_1403884114.unknown

_1403884111.unknown

_1403884112.unknown

_1403884110.unknown

_1403884101.unknown

_1403884105.unknown

_1403884107.unknown

_1403884108.unknown

_1403884106.unknown

_1403884103.unknown

_1403884104.unknown

_1403884102.unknown

_1403884097.unknown

_1403884099.unknown

_1403884100.unknown

_1403884098.unknown

_1403884095.unknown

_1403884096.unknown

_1403884094.unknown

_1403884077.unknown

_1403884085.unknown

_1403884089.unknown

_1403884091.unknown

_1403884092.unknown

_1403884090.unknown

_1403884087.unknown

_1403884088.unknown

_1403884086.unknown

_1403884081.unknown

_1403884083.unknown

_1403884084.unknown

_1403884082.unknown

_1403884079.unknown

_1403884080.unknown

_1403884078.unknown

_1403884068.unknown

_1403884073.unknown

_1403884075.unknown

_1403884076.unknown

_1403884074.unknown

_1403884070.unknown

_1403884071.unknown

_1403884069.unknown

_1403884064.unknown

_1403884066.unknown

_1403884067.unknown

_1403884065.unknown

_1403884062.unknown

_1403884063.unknown

_1403884061.unknown