1

Biroul de Promovare Comercial Economică PRAGA

ÎNDRUMAR DE AFACERI

Republica Slovacă

- Septembrie 2019 -

2

Cuprins

I. Profil de țară …………………………………………………………………….….. pag. 3

II. Economia Republicii Slovace……………………………………………………..…. pag. 4

Caracteristici de bază ………………………………………..…………… pag. 4

a. Resurse naturale…………………………………….......... pag. 6

b. Industria ………………………………………………….. pag. 6

c. Agricultura ……………………………………………... pag. 8

d. Infrastructura de transport ……………………………… pag. 8

e. Comerţul exterior ……………………………………… pag. 8

f. Investiţiile străine ……………………………………… pag. 10

g. Sistemul bancar …………………………………………... pag. 10

III. Constituirea societăților și reprezentanțelor comerciale......................................... pag. 11

IV. Sistemul de taxare şi de comerţ…………………………………………………… pag. 13

V. Programe destinate mediului de afaceri…………………………………………… pag. 14

VI. Relaţiile economice româno-slovace………………………………………………. pag. 14

VII. Târguri şi expoziţii internaţionale importante organizate în Republica Slovacă pag. 18

VIII. Instituţii şi organizaţii economice în Republica Slovacă – date de contact……. pag. 18

IX. Evenimente economice importante realizate în Republica Slovacă……………… pag. 19

X. Alte informații utile…………………………………………………………………. pag. 19

XI. Biroul de Promovare Comercial – Economică Praga şi Ambasada României în Republica

Slovacă – date de contact………………………………………………………………… pag. 20

3

I. POFIL DE ȚARĂ

1. Denumirea oficială: Republica Slovacă.

2. Poziţie geografică: este situată în partea centrală a Europei având ca vecini Austria (91 Km),

Republica Cehă (215 Km), Ungaria (515 Km), Polonia (444 Km) și Ucraina (90 Km). Coordonatele

geografice sunt: 48 40‘ latitudine nordică și 19 30’ longitudine estică.

Climă: temperată cu veri răcoroase şi ierni reci, noroase şi dominate de umezeală.

3. Suprafaţa: 49.035 Km2, din care 45 Km2 este suprafață acoperită de ape. Utilizarea pământului:

suprafață arabilă : 30,74 %, culturi permanente : 2,64 % și alte destinații:66,62%.

Relieful :muntos în partea centrală și de nord (munții Tatra) și de câmpie în partea sudică. Cel mai

înalt vârf este Gerlachova (2.655 metri) în munții Tatra.

4. Populaţia: 5.450.412 locuitori (estimare 2018), locul 116 în lume. Densitatea medie: 111 locuitori

/Km 2.

Grupuri etnice: slovaci 80,7%, unguri 8,5%, cehi 0,6%, ruși 0,6%, alte categorii 9,6% (conform

recensământului din 2011).

Religii: romano-catolică - 60,3%, protestant - 8,4 %, ortodoxa – 4,1%.

5. Capitala: oraşul Bratislava, cu o populaţie de aproximativ 700.000 locuitori. Este divizată în 8

regiuni și 79 de districte. Principalele regiuni sunt: Bratislava (700.000 locuitori), Trnava (550.000

locuitori), Nitra (690.000 locuitori), Trencin (590.000 locuitori), Banska Bystrica (660.000 locuitori),

Zilina (690.000 locuitori), Kosice (790.000 locuitori) și Presov (815.000 locuitori).

6. Limba oficială: slovaca, din ramura limbilor slave.

7. Moneda locală : Euro

8. Structura de stat

Republica Slovacă este o republică parlamentară cu un sistem multipartid. Ultimele alegeri

parlamentare au avut loc pe 5 martie 2016, iar cele prezidențiale pe 16 și 30 martie 2019. Șeful statului

slovac și șeful formal al executivului este președintele (în prezent Zuzana ČAPUTOVÁ, prima

femeie președinte), deși cu puteri limitate. Președintele este ales prin vot direct și popular pentru un

mandat de cinci ani. Cea mai mare putere executivă revine șefului guvernului, premierul (în prezent

Peter PELLEGRINI), care este de obicei liderul partidului câștigător, dar trebuie să formeze o

coaliție majoritară în parlament. Premierul este numit de președinte. Restul cabinetului este numit de

președinte la recomandarea premierului.

Parlamentul Slovaciei (Národná rada Slovenskej republiky) este unicameral și are 150 de

reprezentanți. Aceștia sunt aleși pentru un mandat de patru ani pe baza rezultatelor alegerilor.

Cel mai înalt organ judiciar din Republica Slovacă este Curtea Constituțională (Ústavný súd), care se

pronunță asupra problemelor constituționale. Cei 13 membri ai acestei instanțe sunt numiți de

președinte dintr-o listă de candidați desemnați de parlament.

Constituția Republicii Slovace a fost ratificată la 1 septembrie 1992 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie

1993. A fost modificată în septembrie 1998 pentru a permite alegerea directă a președintelui și din nou

în februarie 2001, din cauza cerințelor de admitere în UE.

9. Republica Slovacă a aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004. Este membră a următoarelor

organizații: ONU, NATO, UE, OECD, OSCE, OMC, Grupul “V4”.

4

II. ECONOMIA REPUBLICII SLOVACE

1. Caracteristici de bază

Economia slovacă este o economie dezvoltată, PIB-ul pe cap de locuitor echivalând cu 78% din media

Uniunii Europene în anul 2018. Republica Slovacă are o economie bazată pe o puternică componentă

industrială, principalul domeniu fiind industria auto care reprezintă 44% din industria țării și deține un

număr de peste 250.000 de lucrători. De asemenea, în ultimii 20 de ani, această industrie a fost

principala sursă pentru atragerea investițiilor străine în țară. Alte domenii dezvoltate sunt : industria

electronică, industria metalurgică, industria chimică și farmaceutică, industria sticlei, industria mobilei

și prelucrării lemnului.

Deși începutul anului 2018 a fost influențat negativ de situația politică internă (uciderea jurnalistului

de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale, urmate de proteste în masă, care au dus la o instabilitate

politică temporară), economia slovacă a rămas neafectată și și-a continuat trendul pozitiv din ultimi

ani, înregistrându-se pentru al patrulea an consecutiv o creștere economică de peste 3%.

Conform celor mai recente date statistice (Banca Centrală Slovacă), în trimestrul III al anului 2018

creșterea anuală a PIB-ului a fost de 4,6%, după ce în trimestrul II 2018 și trimestrul I 2018 fusese de

4,5% respectiv 3,7% față de aceleași perioade ale anului 2017. Prima evaluare (flash) a PIB-ului

trimestrului IV 2018, publicată de Biroul Statistic al Republicii Slovace, indică o creștere cu 4% față

de trimestrul IV 2017 și cu 0,8% comparativ cu trimestrul III 2018. Aceste date au fost confirmate și în

Comunicatul Eurostat, din care rezultă că ritmul de 4,0%, din trimestrul IV 2018, față de trimestrul

similar din 2017, plasează acest stat pe locul 4-5 în topul creșterii economice înregistrate în SM UE, la

egalitate cu România, dar în urma Lituaniei (+5,5%), Ungariei (+4,8%) și Poloniei (+4,6%).

Analiștii economici locali așteaptă ca datele ce vor fi publicate, referitoare la PIB-ul pentru întreg anul

2018, să confirme prognozele de creștere a economiei slovace cu 4,1% față de anul anterior, rată

superioară celor din anii 2017 (3,2%) și 2016 (3,1%), dar inferioară celei din anul 2015 (4,2%). Ca și

în anii anteriori, consumul privat a fost principalul motor al acestei creșteri, alături de producția

industrială și comerțul exterior.

Banca Centrală Slovacă a revizuit creșterea estimată a PIB-ului pentru 2019 de la 4,5% la 4,3%

datorită, în principal, încetinirii creșterii economice mondiale și în special a Germaniei (principalul

partener comercial al țării), precum și a posibilelor probleme legate de Brexit. Totuși, analiștii locali

estimează că PIB-ul nu va depăși o valoare de 3,8% în 2019 și 3,2% în 2020.

Datorită îmbunătățirii pieței forței de muncă în 2018, rata șomajului a scăzut până la un nivel anual

istoric, de 6,6%, după ce în anul 2017 fusese de 8,3%, iar în 2016 de 11,1%. Acest fapt a condus la o

lipsă a forței de muncă, care a devenit din ce în ce mai acută în multe sectoare. Rata șomajului este de

așteptat să ajungă la nivelul de 6,2% în 2019 și să scadă până la 5,7% în 2020. Conform datelor Băncii

Centrale, declinul ocupării forței de muncă a fost vizibil în fiecare sector, cu excepția serviciilor.

În ceea ce privește șomajul, diferențele demografice în Slovacia au continuat să crească. În timp ce

partea de vest a țării nu dispune de forță de muncă, partea estică nu are oportunități de lucru. De

asemenea, mobilitatea scăzută a șomerilor forțează companiile să angajeze străini, mai ales sârbi,

ucraineni, români și maghiari. Partea estică a Slovaciei a pierdut investiții potențiale în valoare de

aproximativ 2 miliarde de euro, deoarece companiile străine au ales o producție cu costuri reduse în

sudul Europei. În același timp, este de așteptat ca situația deficitului de forță de muncă continuă cauzat

de o dezvoltare geografică neuniformă să determine creșterea salarială peste cea a productivității.

Acest lucru va afecta, cel mai probabil, competitivitatea externă a economiei și va reprezenta un risc

pentru extinderea în continuare a anumitor sectoare ale economiei.

În mod paradoxal, în timp ce principala problemă pe termen lung a economiei slovace a fost o rată

ridicată a șomajului, acum și-a făcut apariția un nou fenomen - lipsa forței de muncă în anumite

sectoare și regiuni. Există două motive pentru deficitul de lucrători calificați din industrie. În primul

rând, piața muncii din Slovacia a devenit saturată de companii străine, care aduc investiții în sectorul

5

de producție, în special producătorii de automobile și de componente auto. Celălalt motiv este faptul că

sistemul de învățământ slovac nu reflectă în mod adecvat nevoile pieței și nu oferă oamenilor

competențele necesare. Sectoarele industriale necesită un set de calificări diferit față de cele folosite în

deceniile anterioare, în special în ceea ce privește progresele înregistrate în IT.

Salariul mediu a crescut cu 6,1% în 2018 datorită îmbunătățirii pieței forței de muncă și a creșterii

investițiilor, susținute de majorarea plăților din fondurile Uniunii Europene, fapt ce a contribui la

consolidarea cererii interne în țară. Creșterea salariilor este probabil să atingă în medie 6,4% în 2019 și

să rămână la aproximativ 6% în 2020. Având în vedere riscul scăzut al șomajului și condițiile

financiare favorabile, este probabilă menținerea cheltuielilor de către consumatori, mulți dintre aceștia

urmând să investească pe piața imobiliară.

După ce în primele 10 luni ale anului 2018 a înregistrat valori de peste 2,5%, rata inflației a scăzut

până la nivelul de 2,0% în luna noiembrie 2018, respectiv 1,9% în luna decembrie 2018, în principal

datorită impactului cauzat de scăderea prețurilor la petrol. Rata inflației pentru anul 2018 a fost de

2,5%, valoare care se așteaptă să fie atinsă și în anul 2019. Se preconizează majorări ale prețurilor la

energie electrică și produse alimentare.

Producția industrială a crescut cu 4,5% în anul 2018, cele mai bune rezultate fiind în industria de

prelucrare (+6,5%). În ceea ce privește sectoarele specifice din industrie, cele mai semnificative

creșteri au fost înregistrate la producția echipamentelor de transport (21,4%), mașinilor și

echipamentelor (10,1%), articolelor din cauciuc și a produselor din material plastic (2,2%), produselor

alimentare, a băuturilor și a produselor din tutun cu (4,3%), precum și la produsele farmaceutice de

bază și a preparatelor farmaceutice (22%). Producția a scăzut în sectorul produselor electronice și

optice (9,7%), industria extractivă (9,8%) și industria petrochimică (6,4%).

Industria de automobile este unul dintre pilonii economiei Slovaciei, care aduce investiții, locuri de

muncă și inovații. În Slovacia se află deja patru mari producători de automobile, Volkswagen, PSA

Peugeot Citroën, Kia Motors și Jaguar Land Rover. Acest lucru a făcut ca Slovacia să fie cel mai mare

producător de automobile pe cap de locuitor din lume, iar importanța acestei industrii pentru economia

țării va continua să crească.

Activitatea în construcții a crescut în anul 2018 cu 8,4% și a atins volumul de 5.805,2 milioane Euro.

Volumul lucrărilor în construcții noi, reînnoiri și îmbunătățiri a crescut cu 10,4%, până la 3.997,2

milioane Euro. Lucrările de reparații și întreținere au crescut cu 1,2%, ajungând la 1.426,4 milioane

Euro.

Guvernul intenționează să atingă un echilibru bugetar până în 2020, care este pe deplin în conformitate

cu cerințele standard ale Uniunii Europene. În decembrie 2018, parlamentul slovac a aprobat un buget

pentru 2019, care se încadrează în tendința ca deficitul să ajungă, în perspectivă, la zero pentru prima

dată în istoria modernă a Slovaciei. Obiectivul politicii fiscale a guvernului este de a elimina deficitul

bugetar până în 2020, prevăzându-se un deficit de 0,1% din PIB în 2019, urmând ca în 2020 acesta să

devină echilibrat (0), iar în 2021 să existe un excedent de 0,2% din PIB.

Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea până la nivelul de 46,4% în 2019 și la

44,2% din PIB în 2020, determinată de excedentele preconizate și de creșterea PIB-ului.

Banca Centrală Slovacă a făcut, de asemenea, modificări ale standardelor de creditare pentru a asigura

o creștere a gradului de îndatorare a populației. Acest lucru a încetinit creșterea creditului, care rămâne

încă la un nivel destul de ridicat. Potrivit experților în domeniul imobiliar local, cererea de proprietăți

va continua să crească atât din rândul cumpărătorilor locali, cât și a celor străini.

Volumul total al comerțului exterior al Slovaciei a fost 157.343,3 milioane Euro în 2018. În

comparație cu anul 2017, exporturile au crescut cu 6,9%, atingând valoarea de 79.897,7 milioane Euro,

iar importurile s-au majorat cu 8,0%, fiind de 77.456,6 milioane Euro. Soldul balanței comerciale a

6

fost pozitiv, în valoare de 2.452,1 milioane Euro, dar cu 599,1 milioane euro mai mic față de cel din

anul anterior. Se așteaptă o continuare a acestui trend pozitiv și în anul 2019.

a. Resurse naturale

Principala bogăţie minerală a Republicii Slovace este cărbunele. Se mai găsesc mici zăcăminte de

minereu de fier, cupru și mangan, sare. Necesarul de petrol, gaze naturale și minereuri este procurat

din Federația Rusă și Ucraina. În partea sudică a țării se practică o agricultură intensivă, care asigură

necesarul intern de cereale. De pe suprafața acoperită cu păduri (2 milioane ha) se realizează o

producție anuala de cca. 8 milioane mc. lemn.

Energia nucleară reprezintă 57,6% din producția totală de energie electrică în Slovacia, fiind urmată de

energia termică (18,1%), energia hidroenergetică (16,2%), energia solară (2,0%) și din alte surse

(9,6%).

Cele două centrale nucleare din Slovacia se află la Jaslovske Bohunice și Mochovce, fiecare conținând

două reactoare de funcționare. Înainte de aderarea Slovaciei la UE în 2004, guvernul a fost de acord să

oprească blocul V1 al centralei Jaslovske Bohunice, construit în anul 1978. Producția de energie

nucleară din Slovacia atrage uneori atenția activiștilor austrieci de energie verde care organizează

ocazional proteste și blochează frontierele dintre cele două țări

b. Industria

Prelucrarea metalelor are o tradiţie îndelungata în Slovacia. Încă de la începutul secolului al XVII-lea

în regiunea Banska Bystrica se prelucrau piese din cupru reprezentând 12% din totalul producţiei

mondiale. Din aceiaşi perioadă datează şi minele pentru exploatarea minereurilor feroase de la Gemer.

După al doilea război mondial Slovacia a devenit unul dintre producătorii importanți de tehnică

militara din cadrul ţărilor membre ale Tratatului de la Varșovia. După 1990 cea mai mare parte a

capacităţilor de producţie au fost abandonate fiind necesara o strategie de restructurare şi de reprofilare

a industriei. Au fost puse bazele industriei auto şi s-a trecut la fabricarea unor noi produse: nave şi

barje fluviale, echipamente pentru industria energetică şi chimică, armaturi, rulmenți şi elemente

mecanice de transmisie, bunuri de uz casnic, echipamente sanitare etc.

Industria auto are o tradiție puternică în Republica Slovacă, devenind cel mai important sector al

economiei slovace. De asemenea, în ultimii 20 de ani, această industrie a fost principala sursă pentru

atragerea investițiilor străine în țară. Exporturile generate de industria auto valorează peste 26 miliarde

Euro anual și dețin o cotă de 40% din totalul livrărilor slovace către piețele externe.

Republica Slovacă este unul dintre cei mai importanți producători de automobile din lume, în primul

rând datorită prezenței a patru companii mondiale de automobile înființate pe teritoriul țării:

Volkswagen Slovacia (Bratislava, din 1991), PSA Peugeot Citroen Slovacia (Trnava, din 2003), Kia

Motors Slovacia (Zilina, din 2004) și Jaguar Land Rover Slovacia (Nitra, din 2018).

Producția de autovehicule a depășit pentru prima data numărul de 1.000.000 autoturisme în anul 2015,

pentru anul 2020 fiind estimată realizarea a 1.350.000 mașini. În acest fel Republica Slovacă face parte

dintr-un grup select al celor 20 de țări producătoare a peste 1 milion de autoturisme anual, ocupând

prima poziție în ceea ce privește numărul de autoturisme produse pe cap de locuitor. Dacă în anul 2005

producția auto a fost de 218.349 mașini, în 2010 a atins nivelul de 561.933 mașini, pentru ca în anul

2016 să ajungă la 1.043.237 mașini.

Compania Volkswagen Slovacia, cu o producție anuală de 388.687 mașini (2016), produce modelele

Volkswagen Touareg, Volkswagen Up! & e-Up!, Audi Q7 & Q8, Skoda Citigo, Seat Mii și Porsche

Cayenne. A avut o cifră de afaceri de 7,6 miliarde Euro (2016) și un număr de 12.600 de angajați. Este

unica fabrică din lume a grupului care produce cinci branduri diferite.

Compania Kia Motors Slovacia, cu o producție anuală de 339.500 mașini (2016), produce modelele

Kia cee’d, Kia cee’d Sportswagon, Kia pro_cee’d, GT, Kia Sportage și Kia Venga, fiind unica fabrica

a concernului sud-coreean din Europa. Toate motoarele modelelor menționate sunt produse în fabrica

de la Zilina. A avut o cifră de afaceri de 5,6 miliarde Euro (2016) și un număr de 3.800 angajați.

7

Compania PSA Peugeot Citroen Slovacia, cu o producție anuală de 315.050 mașini (2016), produce

modelele Citroën C3, Picasso Peugeot 208 și new Citroën C3. A avut o cifră de afaceri de 5,5 miliarde

Euro (2016) și un număr de 3.500 angajați.

Compania Jaguar Land Rover Slovacia, cea mai importantă investiție din Europa a grupului din ultimii

7 ani, a început producția în anul 2018 producând modelul Discovery. Capacitatea de producție este

estimată la aproximativ 300.000 mașini anual și are în jurul a 3.000 de angajați.

Prin prisma existenței producătorilor menționați, industria componentelor auto din Republica

Slovacă a înflorit, peste 350 de producători internaționali auto deschizând operațiuni în diferite parcuri

industriale înființate în apropierea orașelor Bratislava, Trnava, Zilina și Martin. Producția acestor

companii a crescut de peste zece ori în ultimul deceniu.Cele mai importante companii/investitori din

acest domeniu sunt : Mobis Slovacia (Republica Coreea la Gbelany), Schaeffler Slovensko (Germania,

la Kysucke Nove), SAS Automotive (Germania, Bratislava), Faurecia Automotive Slovacia (Franța,

Lozorno), Continental Matador Truck Tires (Germania, Puchov), ZF Slovacia (Germania, Trnava),

Magneti Marelli Slovakia (Italia, Kechnec), Yura Corporation Slovacia (Republica Coreea, Lednicke

Rovne), Getrag Ford Transmissions Slovacia (Canada, Kechnec) și ZKW Slovacia (Austria,

Krusovce).Principalele produse ale acestei industrii realizate în aceste fabrici sunt :volane,

amortizoare, accesorii și componente electronice, geamuri și oglinzi, motoare, piese motor și

componente, rulmenți, echipamente iluminat, rezervoare și sisteme de combustibili, anvelope,

componente cauciuc, sisteme frânare, componente plastic etc. O parte dintre aceste companii oferă o

gamă largă de produse și pentru alte industrii cum ar fi industria chimică (materiale plastice), industria

mecanică și electrică, industria metalurgică (materiale compozite, fier, oțel, aluminiu, industria textilă

și industria de proiectare.

Industria siderurgică, o altă ramură de bază şi tradiţională a industriei slovace produce: oteluri si

aliaje feroase, aluminiu, cupru și produse din acestea. În Slovacia a fost produs oțelul necesar

Imperiului Austro - Ungar, când, în anul 1840, s-a decis începerea construcției de căi ferate.

Întreprinderile din acest sector au fost în întregime privatizate. Combinatul pentru producerea

aluminiului Slovalco AS din Ziar nad Hronom a fost privatizat în anul 2001, fiind achiziționat de

compania norvegiană Hydro Aluminium, și cu participarea Băncii Europene de Dezvoltare și

Reconstrucție (BERD). Compania germană Rautenbach a pus în funcțiune o fabrică pentru producția

de cilindrii din aluminiu. În anul 2002 a fost privatizat și cel mai mare combinat siderurgic de la

Kosice, fiind cumpărat de concernul american US Steel Cea mai mare parte a producției de aluminiu și

oțel este exportată. În anul 2002 cel mai important producător slovac de cupru din Kovohuty a fost

achiziționat de către compania austriacă Montanwerke Brixtegg, iar fabrica de oțeluri și aliaje feroase

din Istebne a fost preluată de aceiași companie. Compania Drotovna, cel mai important producător de

sârmă de oțel, folosită în special pentru producția de anvelope a fost preluată de firma belgiană

Bekaert.

Industria electronică a cunoscut o puternică dezvoltare ca urmare a unui important volum de

investiţii străine directe atrase în acest sector de producţie. Și în acest domeniu există o tradiție

îndelungată. În anul 1902 compania Siemens - Schrucker a înființat la Bratislava o fabrică de produse

electrotehnice. În aceiași perioadă (1911) au fost fabricate la Bratislava și generatoarele electrice

“Danubius electric”, iar in anul 1935 a intrat in funcțiune fabrica de becuri “Tungsram”. În prezent

industria electrotehnica si electronica slovacă este cunoscută pentru produsele sale din domenii ca:

computere, televizoare, camere video, motoare electrice, produse si componente pentru telecomunicații

etc. Cele mai importante investiții au fost realizate de : concernul sud coreean Samsung, care produce

televizoare LCD și plasme, DVD-uri, printere și aparate de recepție TV – satelit, Alcatel (echipamente

pentru telecomunicații), Sony Slovakia (televizoare), Osram Slovakia (becuri), Emerson (SUA -

motoare electrice), ON Semiconductor (SUA – producție de semiconductoare în fosta fabrică TESLA),

DELL Bratislava (computere), Hewlett-Packard (IT).

Industria chimică şi farmaceutică a cunoscut o dezvoltare rapidă după construcția, în anul 1962, a

conductei petroliere “DRUZBA” prin care se transporta petrolul rusesc în fosta Cehoslovacie. In acea

perioada a fost construit cel mai mare combinat petrochimic SLOVNAFT. Procesarea petrolului a

8

condus la crearea unei capacități de producție pentru fibre și fire sintetice, materiale și produse

plastice. În paralel au fost dezvoltate capacitățile de fabricație a produselor din cauciuc în localitățile

Puchov (Matador), Veselnice Dolnice și Bratislava. Combinatului petrochimic “SLOVNAFT” a fost

privatizat în anul 2002, fiind preluat de compania ungară MOL. Peste 70 % din producția acestei

companii este destinată. Companiile slovace “Chemko Strážske” și “PCHZ Zilina” au fost

achiziționate de către compania italiană “Bonazzi’’ specializată în producția de fibre plastice.. Alți

importanți investitori străini in industria chimică și farmaceutică sunt: Continental, Agrofert, Zentiva

Degussa, Aventis, Raniplast şi EniChem.

Industria mobilei și a prelucrării lemnului. Având în vedere că cca. 40% (peste 2 milioane ha.) din

teritoriul Republicii Slovace este acoperit de păduri și ca anual se produc peste 6 milioane mc. de masă

lemnoasa, s-a dezvoltat o industrie a lemnului și mobilei, produsele exportându-se, înainte de anul

1990, in proporție de peste 50%, în fosta URSS. Astăzi principalele piețe pentru exportul slovac sunt :

Republica Cehă, Germania, Italia și Austria. Principalii investitori străini în acest sector sunt:

Swedwood (din grupul de firme IKEA, care deține în prezent patru fabrici, doua care au fost

retehnologizate, Spartan Trnava - mobilier de birou, Liptovsky Mikulas - mobilier din lemn de pin și

două nou construite în localitatea Malacky - mobilier de bucătărie și semifabricate pentru mobilier),

compania elvețiană Kronospan Slovakia, Rettenmaier Holding din Germania (a retehnologizat

compania slovaca “Tatra Timber” din Liptovsky Hradok, care a devenit lider de piață în prelucrarea

buștenilor, deținând cele mai avansate tehnologii).

Industria hârtiei. După anul 1990 industria de fabricație a pastei de hârtie, domeniu în care Slovacia

are tradiție, a fost cu rapiditate privatizată, atrăgând interesul investitorilor locali și străini. Investițiile

au avut ca efect retehnologizarea si modernizarea procesului de producție companiile slovace

producând peste 900.000 tone de hârtie și produse de hârtie. Slovacia exportă cantități importante de

pastă din lemn și produse din hârtie și importă deșeuri de hârtie și de lemn necesare procesului de

producție. Concernul austriac Neusiedler (membru al Mondi Europe Group) a preluat, în anul 2000, cel

mai mare combinat de celuloza și hârtie, SCP Ruzemborok, devenind lider de piață. Investiții

importante (cca. 80 milioane Euro) au fost realizate și pentru modernizarea producției de ambalaje din

carton de către compania Kappa Sturovo. Concernul suedez SCA a investit peste 90 milioane Euro în

unitățile de producție Tento din Zilina și Gemerska Horka.

Industria încălțămintei. Înainte de anul 1990 industria slovacă de încălțăminte avea capacitatea să

asigure necesarul populației fostului stat cehoslovac, asigurând și un surplus de producție pentru

export, în special în spațiul fostului stat sovietic. Cea mai mare parte a producției slovace de

încălțăminte se exportă, piața internă comercializând, în buna parte, încălțăminte ieftină provenită din

țări asiatice. În anul 1998 producătorul olandez de încălțăminte de lux Ecco, a construit în localitatea

Martin, fabrica Ecco Slovakia, stabilindu-și aici sediul central pentru Europa Centrală și de Est.

Concernul elvețian Rieker a preluat fabricile din Komarno si Ilava, iar concernul german Gabor

Slovakia are doua fabrici în Banovce Bebravou și Liptovsky Mikulas.

c. Agricultura a reprezentat în anul 2016 3,6% din PIB (față de 6,9% în 1993) și a ocupat aproximativ

3,9% din forța de muncă (în scădere de la 10,2% în 1994). Peste 40% din pământul slovac este

cultivat. Partea de sud a Slovaciei (învecinată cu Ungaria) este cunoscută pentru bogatele sale terenuri

agricole. Culturi : grâu, secară, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, boabe, fructe și floarea-soarelui.

Podgoriile sunt concentrate în Carpații Mici, Tokaj și alte regiuni sudice. Creșterea animalelor,

inclusiv porci, bovine, ovine și păsări de curte este, de asemenea, importantă. Principalele sectoare de

producție sunt : producția de zahăr și produse derivate, producția de brânzeturi și producția de bere.

d. Infrastructura de transport este dezvoltată. Rețeaua feroviară însumează 3662 km în timp ce

autostrăzile 225 kilometri. Aeroportul internațional principal este aeroportul Stefanik din Bratislava.

Cea mai importantă cale navigabilă este Dunărea folosită atât de navele de pasageri, cât și de mărfuri.

e. Comerţul exterior slovac a cunoscut în ultimii ani o dinamică pozitivă, fiind unul din principalele

motoare economice ale dezvoltării țării, îşi continuă trendul ascendent, având creşteri atât la export, cât

şi la import, cu menținerea unui sold pozitiv al balanței comerciale, exportul contribuind decisiv la

creșterea economică a țării. Se estimează menținerea acestui trend și în anul 2019.

9

Conform datelor Oficiului slovac de Statistică, în primul semestru al anului 2019 (date disponibile),

volumul total al comerțului exterior al Slovaciei a fost 80.150,4 milioane Euro. În comparație cu

aceeași perioadă a anului anterior, exporturile au crescut cu 3,4%, atingând valoarea de 40.743,2

milioane Euro, iar importurile s-au majorat cu 4,9%, ajungând la 39.407,2 milioane Euro. Soldul

balanței comerciale a fost pozitiv, în valoare de 1336,0 milioane Euro, fiind cu 495,7 milioane euro

mai mic față de cel înregistrat la 30 iunie 2018.

În luna iunie 2019 comerțul exterior slovac a înregistrat valoarea de 12.693,7 milioane Euro, din care

exporturi 6.489,2 milioane Euro și importuri 6.204,5 milioane Euro. Comparativ cu rezultatele

înregistrate în luna iunie 2018, exporturile au scăzut cu 7,3%, în timp ce importurile au crescut cu

5,2%.

Volumul total al schimburilor comerciale ale Republicii Slovace cu Statele Membre (SM) ale Uniunii

Europene (UE) a atins în perioada analizată (primul semestru al anului 2019) valoarea de 61.225,2

milioane Euro, din care livrări de mărfuri în UE 34.244,0 milioane Euro (+1,1% faţă de aceeaşi

perioadă a anului anterior), iar intrări de produse din UE 26.981,2 milioane Euro (+6,2 comparativ cu

perioada similară a anului trecut), soldul balanței comerciale în comerțul cu SM fiind pozitiv (+7.262,8

milioane Euro). UE deține o pondere de 84,0% din exportul slovac (dependeța față de piața comunitară

fiind una dintre cele mai ridicate dintre SM UE) și 68,5% la import.

În continuare, Germania rămâne, ca şi în anul 2018, principalul partener comercial al Republicii

Slovace, atât la export cât şi la import. Topul principalelor 5 pieţe de destinaţie a exporturilor slovace

la 30 iunie 2019 este format din Germania (9.209,5 milioane Euro, având o pondere de 22,6% din total

export), Republica Cehă (4.462,8 milioane Euro, pondere 10,9%), Polonia (2.993,6 milioane Euro,

pondere 7,3%), Franța (2.795,1 milioane Euro, pondere 6,9) şi Ungaria (2.287,0 milioane Euro,

pondere 5,6%), iar în clasamentul principalelor 5 state furnizoare de mărfuri în Republica Slovacă se

află Germania (6.426,1 milioane Euro, pondere 16,3% din total import), Republica Cehă (4.070,9

milioane Euro, pondere 10,3%), RP Chineză (2.280,7 milioane Euro, pondere 5,8%), Polonia (2.218,6

milioane Euro, pondere 5,6%) și Republica Coreea (2.141,1 milioane Euro, pondere 5,4%).

În primul semestru al anului 2019, exporturile slovace au crescut, comparativ cu perioada similară din

2018, în Germania (4,1%), Polonia (3,5%), Franța (8,3%), Ungaria (5,3%), Marea Britanie (8,3%),

SUA (50,1%), România (7,1%), RP Chineză (42,6%) și Federația Rusă (4,4%), în timp ce au scăzut în

Cehia (1,3%), Austria (2%), Italia (24,1%), Spania (0,8%) și Olanda (7,5%).

Importurile slovace au crescut pe relațiile cu Republica Cehă (4,6%), RP Chineză (4,0%), Polonia

(6,0%), Federația Rusă (4,1%), Ungaria (16,7%), Austria (5,6%), Franța (7,0%), Marea Britanie

(9,8%) și România (17,8%) și au scăzut pe relațiile cu Germania (4,3%), Republica Coreea (0,4%),

Vietnam (15,6%) și Italia (1,6%).

Republica Slovacă a înregistrat balanțe comerciale pozitive pe relațiile cu Germania (2.783,4 de

milioane Euro), Franța (1.467,4 milioane Euro), Marea Britanie (1.408,5 milioane Euro), SUA

(1.157,4 milioane Euro), Austria (968,4 milioane Euro), Polonia (775,1 milioane Euro), Italia (679,0

milioane Euro), Spania (567,2 milioane Euro), Republica Cehă (392,0 milioane Euro) și România

(366,5 milioane Euro) și negative pe relațiile cu Republica Coreea (2.105,7 milioane Euro), Vietnam

(1.915,4 milioane Euro), RP Chineză (1.409,3 milioane Euro), Federația Rusă (1.133,3 milioane Euro),

Malaiezia (212,9 milioane Euro), Japonia (203,7 milioane Euro), Taiwan (194,9 milioane Euro) și

Ucraina (147,0 milioane Euro).

Conform datelor statistice slovace, volumul total al schimburilor comerciale ale acestei țări cu

România a atins la 30 iunie 2019 valoarea de 1682,9 milioane Euro , din care exportul românesc pe

piața slovacă a fost de 658,2 milioane Euro (pondere de 1,7% din totalul importului slovac), iar

importul din Republica Slovacă de 1.024,7 milioane Euro (2,5% din totalul exportului slovac), soldul

fiind de +366,5 milioane Euro în favoarea Republicii Slovace. Faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018

exportul românesc în Republica Slovacă a înregistrat o creștere de 22,7%, în timp ce importul

românesc din această ţară s-a majorat cu 7,1%.

10

În luna iunie 2019 volumul schimburilor bilaterale româno-slovace a fost de 278,4 milioane Euro, din

care exporturi 116,9 milioane Euro și importuri 161,5 milioane Euro.

Se remarcă evoluția pozitivă a exporturilor românești pe piața slovacă din primul semestrul al

anului 2019, înregistrându-se cel de-al 2-lea ritm de creștere în rândul statelor furnizoare de mărfuri

din UE, după Bulgaria.

f. Investiţiile străine

Republica Slovacă este una dintre cele mai importante destinații de investiții din regiunea Europei

Centrale, beneficiind de investitori majori din America de Nord, Asia și Europa. Cea mai mare parte a

investițiilor sunt în sectoarele de producție (auto, electricitate, chimie etc.), sectorul financiar și al

asigurărilor și sectorul IT. De la aderarea țării la UE în 2004, investiții străine directe (inclusiv

capitaluri proprii și veniturile reinvestite) au crescut substanțial cu aproape 30 de miliarde de euro (de

la 14,3 miliarde EUR în 2004 la 43 miliarde EUR în primul trimestru al anului 2019). În ceea ce

privește distribuția regională a investițiilor, se observă o distribuție destul de inegală între regiunile

slovace cu cea mai mare pondere a investițiilor în regiunea Bratislava (aproape 70%).

Mecanismele de stimulare a investițiilor (ajutorul de stat) în Republica Slovacă sunt reglementate prin

Legea 57/2018 privind ajutorul regional pentru investiții, care este armonizată cu legislația Uniunii

Europene. Agenția Slovacă pentru Dezvoltarea Investițiilor și Comerțului (SARIO), care funcționează

sub coordonarea Ministerului Economiei al Republicii Slovace, este organizația care are obiect de

activitate atragerea și creșterea investițiilor străine, precum și promovarea companiilor slovace în

străinătate. Una din caracteristicile fundamentale ale acordării stimulentelor în Republica Slovacă, care

pot varia între 25%-35% din valoarea investiției, majorate cu 10-20% în cazul IMM-urilor, este dată de

regiunea unde are loc investiția. Astfel, teritoriul țării a fost împărțit în patru regiuni în funcție de

nivelul șomajului, iar ajutoarele de stat pentru investiții pot fi acordate firmelor noi sau deja existente

pentru următoarele tipuri de proiecte: producție industrială; centre tehnologice; proiecte combinate de

producție industrială și centre tehnologice și centre de servicii (în special centre financiare și IT).

Condițiile care trebuie îndeplinite de către investitorii slovaci și străini pentru a fi eligibili pentru

primirea de stimulente sunt aceleași. Legislația nu prevede obligativitatea acordării ajutoarelor de stat

pentru toate investițiile, fiecare solicitare fiind evaluată individual. Următoarele categorii de active pot

reprezenta costuri eligibile pentru obținerea ajutoarelor de stat: achiziționarea de clădiri și terenuri;

închirierea de clădiri și terenuri; achiziția de echipamente industriale și noi tehnologii; achiziția altor

active ca : licențe, patente, know-how etc. Toate echipamentele de producție incluse în cadrul

proiectelor trebuie să fie noi (niciodată depreciate), dobândite conform practicilor de piață și fabricate

cel mult cu doi ani înainte de achiziție. Investitorul trebuie să implementeze proiectul într-o perioadă

de 3 ani. Există excepții pentru proiectele mari (5 ani) și cele care creează locuri de muncă (6 ani).

Formele în care se acordă ajutorul de stat pentru investiții sunt: reducerea impozitului pe venit;

asigurarea de sume cash pentru achiziționarea unor active; contribuții pentru noile locuri de muncă

create și achiziționarea de bunuri imobiliare la prețuri cu discount. Există condiții privind valoarea

minimă a investiției, a ponderii noilor echipamente tehnologice, creării de noi locuri de muncă și a

priorității proiectului. În cazul extinderii unui proiect, există obligativitatea creșterii volumul producției

sau ai cifrei de afaceri cu cel puțin 15%. Proiectele din zona metropolitană a capitalei Bratislava sunt

excluse de la primirea ajutoarelor de stat.

g. Sistemul bancar

Sistemul bancar slovac are structura caracteristică economiei de piaţă, în care Banca Naţională are

responsabilitatea politicii monetare şi valutare şi pe cea a controlului fluxurilor bancare. Numără ca

principali actori aceleaşi mari grupuri bancare care sunt prezente şi în România. Astfel cele mai

importante bănci sunt: Slovenska Sporitelna (ERSTE Group), Ceskoslovenska Obchodná Banka, a.s.

(CSOB Slovakia), OTP Banka Slovensko, Komerční Banka Bratislava (KB/Societe Generale Group),

Reiffeisen Bank, Tatra Bank, ING, etc.

11

III. CONSTITUIREA SOCIETĂȚILOR ȘI REPREZENTANȚELOR COMERCIALE

Principalele tipuri de companii, care activează pe teritoriul slovac, sunt : societatea cu răspundere

limitată (sro) și societatea pe acțiuni (as). În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele

reglementări legale privind înființarea societăților cu răspundere limitată și a societăților pe acțiuni:

Societate cu răspundere

limitată Societate pe acțiuni

Capital de bază 5.000 Euro 25.500 Euro

Fondatori 1 sau mai multe persoane

fizice/juridice

1 persoană juridică sau mai multe persoane

fizice

Minimum

contribuției

fiecărui

partener/acționar

750 Euro Nu este precizat prin lege

Forma

contribuției în bani sau în bunuri În bani sau bunuri

Plata contribuției In timp de maxim 5 ani de la

data înființării companiei. În maxim un an de la data înființării companiei

Fondul de rezervă

Este obligatoriu in cazul

realizării de profit. Valoarea

acestuia :minim 5% din volumul

profitului, maxim 10% din

capitalul de baza.

Se formează in mod obligatoriu la data

înființării companiei și are valoarea de min. 10%

din capitalul de bază. În timp valoarea poate fi

stabilita la nivel de 10% din valoarea profitului,

dar nu mai mult de 20% din capitalul de bază.

Organe de

conducere

1.) Adunarea Generală, formata

din toți partenerii, care au

participat cu capital. Se

desfășoară cel puțin o dată pe

an.

2.) Reprezentatul statutar –

acționează în numele companiei

și poate fi o persoană sau mai

multe.

3.) Consiliul de administrație -

este autoritatea care

supervizează, dar nu este

obligatoriu pentru acest tip de

companie.

1.) Adunarea Generală – formată din toți

acționarii. Se desfășoară cel puțin o dată pe an,

la o dată stabilită de consiliul de administrație.

2.) Conducerea (board of directors) – este

autoritatea statutară, care conduce compania,

acționează în numele companiei și este formată

dintr-o persoană sau mai multe.

3.) Consiliul de administrație – este autoritatea

care supervizează activitatea conducerii și este

format din minim trei membrii.

Responsabilitate Răspunde pentru obligații cu

întreaga proprietate

Răspunde pentru obligații sau în cazul

desființării cu întreaga proprietate

Activitatea firmelor în Republica Slovaca este reglementata prin Codul Comercial nr. 513/1991.

modificat și completat. Străinii, atât persoane fizice, cât și juridice, cu domiciliul în afara teritoriului

slovac, pot întreprinde activități de comerț in Slovacia, în aceleași condiții ca și cetățenii slovaci, după

data înregistrării firmei la Registrul Comerțului.(www.orsk.sk )

Înființarea unei societăți cu răspundere limitată (sro)

O societate cu răspundere limitata (sro) se înființează de către două sau mai multe persoane în baza

unui contract, care conține următoarele date:

- numele comercial al societății, sediul, valoarea capitalului de bază;

- definirea partenerilor și a părților din capitalul de baza care le revine;

12

- domeniul de activitate conform licenței de funcționare;

- numele, domiciliul și datele de identificare ale persoanei care conduce societatea; (poate fi străin, dar

în acest caz, acesta trebuie să aibă un permis slovac de rezidență. Această regulă nu este valabilă și

pentru cetățenii statelor membre UE).

- numele, domiciliul și datele de identificare ale persoanelor care fac parte din consiliul de

administrație, dacă acesta există;

- valoarea fondului de rezervă;

- dovada plății de către membrii fondatori (dacă sunt doi sau mai mulți) a 30% din capitalul de bază

minim prevăzut de lege, dar nu mai puțin de 3200 euro. În cazul în care membrul fondator este unic se

va plăti integral capitalul minim de baza de 6400 Euro. În baza contractului de înființare a societății, a

unei cereri și a semnăturii atestate a conducătorului statutar, se înscrie societatea cu răspundere limitată

la Registrul Comerțului. După obținerea dovezii eliberate de Registrul Comerțului, societatea devine

subiect juridic.

Înființarea unei societăți pe acțiuni (a.s)

În cazul în care societatea este înființată de două sau mai multe persoane se încheie un contract al

societăți pe acțiuni, iar în cazul în care fondatorul este o singură persoană se întocmește un statut al

societății pe acțiuni. Contractul de înființare al societății pe acțiuni, atunci când la înființare au

participat două sau mai multe persoane, trebuie să conțină următoarele:

- numele comercial, sediul și obiectul de activitate al societății;

- valoarea capitalului de bază subscris;

- numărul acțiunilor, valoarea nominală a acestora, numărul de acțiuni ale fiecărui acționar;

- definirea bunurilor și valoarea acestora, în cazul în care subscrierea de capital de bază s-a realizat cu

bunuri;

- definirea modului de administrare a acțiunilor;

- valoarea capitalului subscris de asociați;

În cazul în care societatea pe acțiuni este înființată de către o singură persoană, în baza unui statut,

acesta trebuie să conțină:

- numele comercial și sediul societății;

- obiectul de activitate;

- valoarea totală a capitalului subscris și forma acestuia;

- numărul acțiunilor și valoarea nominală a unei acțiuni;

- modul de îndeplinire a sarcinilor care revin consiliului de administrație;

- numărul membrilor conducerii, delimitarea atribuțiilor acestora și sarcinile care le revin;

- valoarea fondului inițial de rezervă;

- modul de repartizare a profitului;

- modalitatea de creștere sau reducere a capitalului de bază;

- procedura de modificare și completare a statutului.

Membrii fondatori ai societății sunt obligați să contribuie pentru realizarea capitalului de bază.

Urmează înscrierea în Registrul Comerțului, în baza unei cereri și a anexei cu semnăturile atestate ale

conducerii. Dovada înscrierii companiei în Registrul Comerțului constituie momentul înființării

acesteia în calitate de subiect juridic.

Înființarea in Slovacia a birourilor de reprezentanță a unei companii străine

Pentru firmele românești care intenționează sa înființeze birouri de reprezentare (filiale) în Republica

Slovacă procedura de autorizare este următoarea:

a) obținerea autorizației de funcționare de la „Departamentul de Antreprenori (meserii si

meșteșugari)”, care funcționează în cadrul fiecărei Primării de sector. Pentru eliberarea acestei

autorizații sunt necesare următoarele documente:

- Decizia Adunării Generale a acționarilor „firmei mame” din care să rezulte instituirea unui

birou de reprezentanță în Republica Slovacă;

- Extras din Registrul Comerțului din țara de origine a „firmei mame”, legalizat și tradus în

limba slovacă;

13

- Un document din care să rezulte persoana nominalizată să îndeplinească funcția de șef al

biroului de reprezentanță cu datele de identificare ale acestuia;

- Un act în care să se precizeze activitățile ce vor fi întreprinse de către biroul de reprezentanță;

- O copie a contractului de închiriere al sediului biroului sau alt act care să dovedească deținerea

spațiului în care se va desfășura activitatea biroului;

b) înscrierea biroului de reprezentanță în Registrul Comerțului, care aparține de Ministerul

Justiției

Pentru înscrierea biroului de reprezentanță în Registrul Comerțului se vor prezenta primele 3

documente prevăzute la punctul (a) și autorizația eliberată de Primăria de sector. După obținerea

extrasului de la Registrul Comerțului, care confirmă înscrierea biroului de reprezentanță în Registrul

Comerțului, biroul de reprezentanță își poate începe activitatea fără a avea însă personalitate

juridică. Acesta activează numai în numele „firmei mame”, care este responsabilă juridic de activitatea

biroului de reprezentanță.

Datele referitoare la procedura de autorizare a birourilor de reprezentanță sunt puse la dispoziție (în

limba slovacă) celor interesați de către Camerele de Comerț și Industrie Regionale.

Datorita dificultăților de limbă și specificului documentelor ce trebuiesc completate, companiile străine

apelează pentru obținerea autorizației de funcționare a unui birou de reprezentanță la firme slovace de

consultanță, taxa solicitată pentru această prestație fiind de cca. 500 Euro.

IV.SISTEMUL DE TAXARE ŞI DE COMERŢ

Impozitul pe venit în Slovacia este la nivelul de 21%, iar dividendele sunt impozitate cu 7%.

Valoarea TVA este de 20% standard și 10% atunci când este în cotă redusă. Următoarele bunuri

beneficiază de cota redusă de TVA : produse farmaceutice, alimente importante, cum ar fi pâinea și

laptele etc.

Contribuțiile sociale ale angajatorului, angajatului si a persoanelor întreprinzătoare, după tipul acestora

sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Regimul vamal aplicabil în Republica Slovacă este cel al Uniunii Europene.

Tipul contribuției Angajator Angajat Antreprenor

Fond pensii 14% 4% 18%

Asigurări de invaliditate 3% 3% 6%

Asigurare de boală 1,40% 1,40% 4,4%

Fond șomaj 1% 1% 2%

Asigurare sănătate 10% 4% 14%

Fondul de garantare 0,25% -

Asigurare de risc 0,80% -

Fondul de rezervă 4,75% - 4,75%

Total 35,20% 13,40% 49,15%

14

V. PROGRAME DESTINATE MEDIULUI DE AFACERI

A. Iniţierea unei afaceri în Republica Slovacă

1. Prin Biroul de Promovare Comercial Economică (BPCE) Praga

BPCE Praga, care începând cu anul 2019 coordonează din Praga și relațiile economice și comerciale

bilaterale româno - slovace, poate deveni principalul punct de sprijin al întreprinzătorilor români care

doresc să-și promoveze sau să-și dezvolte afacerile pe această piață central europeană.

BPCE Praga asigură cu promptitudine prin toate canalele de comunicare (mail, telefon, fax, poștă etc.)

atât informații utile celor interesați de promovarea exporturilor, de efectuarea de investiții economice

pe piața slovacă sau de atragerea investițiilor din această țară, cât și de punere în legătură cu instituții

specializate și potențiali parteneri.

Coordonatele BPCE Praga sunt : adresa Nerudova 5, 11800 Praga 1, Republica Cehă, telefon

+420/257534210, fax +420/257310017, mail praga.economic@mae.ro, persoană de contact : Sorin

Toader, ministru consilier.

Prin instituții slovace de promovare a afacerilor

Agenția Slovacă pentru Dezvoltarea Investițiilor și Comerțului (SARIO, www.sario.sk), care

funcționează sub coordonarea Ministerului Economiei al Republicii Slovace, este organizația care are

ca obiect de activitate atragerea și creșterea investițiilor străine, precum și promovarea companiilor

slovace în străinătate.

SARIO oferă servicii de informare și asistență companiilor locale, organizând pentru acestea diverse

programe de specializare. De asemenea, pune la dispoziția acestora oportunități de afaceri identificate

de reprezentanții Ambasadelor Slovaciei din străinătate. Anual, organizează individual sau în

colaborare cu alte instituţii locale misiuni economice în străinătate, precum și participări la târguri

internaționale cu pavilion național. SARIO oferă o serie de subvenții companiilor slovace care

participă la târgurile internaționale (unde Slovacia are pavilion național) în funcție de importanța

manifestării și de bugetul alocat al acesteia. Prin programul SARIO - Business Link organizează

întâlniri B2B pentru mediul de afaceri slovac cu ocazia târgurilor internaționale care au loc în Slovacia

sau cu prilejul unor seminarii de afaceri. Este deținătoarea Portalului Național de Afaceri

(https://globalcatalog.com/skx?lang=en), prin care gestionează baza de date a producătorilor,

exportatorilor, furnizorilor, comercianților și furnizorilor de servicii din Slovacia. Înregistrarea și

serviciile portalului sunt oferite gratuit și oferă oportunități excelente pentru companii străine să

găsească furnizori slovaci.

Mediatizarea ofertei de export la Camerele de Comerț din Republica Slovacă

Pot fi adresate ofertele de export şi propunerile de cooperare în producţie la Camerele de Comerț

regionale, unele dintre acestea foarte active în dezvoltarea relațiilor comerciale (Bratislava, Trnava,

Nitra). Coordonatele acestora precum şi alte detalii despre Camera de Comerţ din Republica

Slovacă pot fi accesate pe site-ul www.sopk.sk.

VI. RELAŢIILE ECONOMICE ROMÂNO-SLOVACE

1. Relaţii economice

• Ultima sesiune a Comisiei Mixte Interguvernamentale româno-slovace de colaborare

economică şi tehnico-ştiinţifică s-a desfăşurat la Bratislava, în perioada 31 ianuarie – 1 februarie 2007.

Cu aceasta ocazie s-a semnat Memorandumul de cooperare economică între Ministerul Economiei şi

Comerţului din România şi Ministerul Economiei din Republica Slovacă, intrat în vigoare la data de 27

august 2007, conform HG 660/27.06.2007. Acesta consfințește instituirea la nivelul celor două

15

ministere ale economiei a unei Comisii Consultative Interministeriale (mecanismul instituțional de

consultări bilaterale).

• Camera de Comerț și Industrie a României a semnat în luna septembrie 2014, Acordul de

colaborare cu Camera de Comerț și Industrie a Slovaciei iar cele două Camere au decis cu aceeași

ocazie înființarea unui Consiliu Mixt de Afaceri.

• Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a semnat un Acord de Colaborare cu

Camera de Comerț Bratislava. În acest sens o delegație a Camerei de Comerț Bratislava s-a deplasat la

București la sfârșitul lunii martie 2019, prilej cu care a fost organizat și un seminar economic.

• În cadrul acțiunilor prevăzute în Programul de Promovare a Exporturilor din 2019 (PPE 2019),

asociat cu programul de promovare a imaginii țării noastre pe durata mandatului României la

Președinția Consiliului Uniunii Europene, o misiune economică de promovare a vinurilor românești (în

organizarea MMACA și APEV, la care au participat opt producători de vin) s-a aflat în Republica

Slovacă în perioada 4-5 iunie 2019. Această acțiune a fost prima misiune economică realizată cu

finanțare de la bugetul statului, care s-a desfășurat în această țară, constituind cea mai mare prezență

economică românească organizată din ultimii zece ani. În cadrul programului, a avut loc o prezentare

și degustare de vinuri românești la hotelul Carlton din Bratislava (4 iunie 2019, ora 18.30), eveniment

sponsorizat de către Ambasada României la Bratislava și Consulul onorific al României la Banska

Bistrica, Ladislav Rehak.

• Pentru anul 2020 este prevăzută prima participare a României cu un stand național la o

manifestare expozițională din Slovacia (mobilă - MODDOM 2020).

2. Evoluţia schimburilor comerciale româno – slovace

- milioane Euro

2010 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

2019

30

iunie

Total 1190,4 1886,1 2109,1 2237,1 2388,0

2581,0

2856,0

3169,9

1690,7

Export 460,7 818,0 843,5 929,9 961,9

1002,5

1070,2

1270,8

625,5

Import 729,7 1068,1 1265,6 1307,2 1426,1

1579,5

1785,9

1899,1

933,2

Sold -269,0 - 250,1 -422,1 -377,3 -464,2

-577,0

-715,9

-628,3

-175,7

Anul 2018 a fost un an record al schimburilor bilaterale, atât la export cât și la import, fiind

depășită pentru prima dată în istorie bariera de 3 miliarde de Euro la total volum. Evoluția schimburilor

comerciale româno-slovace se caracterizează printr-o tendință ascendentă, ritmul de creștere a

exporturilor fiind cu 11,85 puncte procentuale superior celui înregistrat de importuri, ceea ce a condus

la o diminuare a balanței comerciale față de anul anterior. De remarcat că ritmul de creștere al

exporturilor românești în Republica Slovacă (+18,25%) este superior atât mediei evoluției exportului

românesc în general (8,12%) cât și celei înregistrate la livrările în cele 27 SM UE partenere (9,48%).

De asemenea, acest ritm este cel mai mare din rândul SM în care țara noastră efectuează livrări

de peste 100 mii Euro.

Potrivit statisticii române, volumul total al schimburilor comerciale între România şi Republica

Slovacă s-a cifrat, în anul 2018, la 3.169,9 milioane Euro fiind cu 10,85% mai mare faţă de anul

2017, plasând această țară pe locul 16 în topul partenerilor comerciali ai țării noastre (locul 13 între

statele membre UE), cu o pondere de 2,10% în comerțul exterior românesc. Faţă de anul 2017,

exporturile românești către piaţa Republicii Slovace au crescut cu 18,25%, ajungând la 1.270,8

milioane Euro, ceea ce plasează această ţară pe locul 14 în topul statelor de destinaţie a produselor

livrate din ţara noastră (locul 12 între statele membre UE), cu o pondere de 1,88% în totalul

exporturilor României. Importurile României din Republica Slovacă au crescut cu 6,40%, comparativ

16

cu anul 2017, atingând 1.899,1 milioane Euro (locul 15 în topul statelor furnizoare de produse în ţara

noastră, deţinând o cotă de piață de 2,29% în totalul importurilor româneşti şi locul 12 între statele

membre UE). Soldul balanţei comerciale româno-slovace la 31 decembrie 2018, de 628,3 milioane

Euro a fost în favoarea Slovaciei, fiind cu 81,8 milioane Euro mai mic faţă de aceeași perioadă a anului

2017, conferind Republicii Slovace locul 11 (7 între statele membre UE) în topul statelor partenere cu

o balanţă comercială nefavorabilă ţării noastre.

Structura principalelor grupe de produse româneşti exportate în Republica Slovacă, în anul 2018, a fost

următoarea:

- maşini şi aparate mecanice, echipamente electrice şi părţi ale acestora 36,0% în totalul exportului

românesc către piaţa slovacă (457,9 milioane Euro);

- vehicule și echipamente auxiliare de transport: 13,4% (170,9 milioane Euro);

- mărfuri și produse diverse (mobilă): 11,9% (151,8 milioane Euro);

- metale comune și articole din acestea: 9,5% (120,8 milioane Euro);

- mase plastice, cauciuc și articole din acestea: 7,2% (91,6 milioane Euro);

- încălțăminte : 4,0% (50,8 milioane Euro).

În ceea ce priveşte importurile României din Republica Slovacă, acestea s-au axat, în perioada

analizată, pe următoarele grupe de produse: maşini şi aparate mecanice, echipamente electrice şi părţi

ale acestora (cu o pondere de 42,3% și valoare 804,1 milioane Euro), metale comune și articole din

acestea (17,8%-337,3 milioane Euro), vehicule şi echipamente auxiliare de transport (10,2%-194,3

milioane Euro), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (6,5%-123,6 milioane Euro), produse

chimice (3,6%-67,6 milioane Euro).

Cele mai mari excedente ale balanței comerciale ale României pe relația cu Republica Slovacă s-au

înregistrat la grupa de mărfuri și produse diverse/mobilă (109,2 milioane Euro), iar cele mai mari

deficite s-au înregistrat la mașini, aparate și echipamente electrice (346,2 milioane Euro) și metale

comune și articole metalice (216,5 milioane Euro).

Evoluția pozitivă din anul 2018 a schimburilor comerciale bilaterale, când au fost înregistrate rezultate

record, este continuată și în primul semestru al anului 2019, existând creșteri atât la export, cât și la

import. De remarcat că ritmul de creștere al exporturilor românești în Republica Slovacă

(+27,72%) este net superior mediei în cele 27 SM UE (2,84%) și de zece ori mai mare față de

creșterea exportului românesc în general (2,70%), ceea ce demonstrează potențialul pieței slovace

pentru majorarea și diversificarea exporturilor românești.

Se evidențiază că ritmul de creștere a exporturilor este cu 27,11 puncte procentuale superior celui

înregistrat de importuri, ceea ce a condus la o importantă diminuare a balanței comerciale față de

aceeași perioadă a anului anterior (- 158,8 milioane Euro, respectiv cu 47,5%), asigurându-se o

tendință clară de echilibrare, în perspectivă, a schimburilor comerciale bilaterale.

Potrivit statisticii române (ultimele date disponibile), volumul total al schimburilor comerciale între

România şi Republica Slovacă s-a cifrat la 30 iunie 2019, la 1690,7 milioane Euro fiind cu 11,18%

mai mare faţă de aceeași perioadă a anului anterior, plasând această țară pe locul 15 în topul

partenerilor comerciali ai țării noastre (locul 12 între statele membre UE), cu o pondere de 2,18%.

Faţă de primul semestru al anului 2019, exporturile românești către piaţa Republicii Slovace au

crescut, în perioada analizată, cu 27,72%, ajungând la 757,5 milioane Euro, ceea ce plasează această

ţară pe locul 13 în topul statelor de destinaţie a produselor livrate din ţara noastră (locul 12 între statele

membre UE), cu o pondere de 2,17% în totalul exporturilor României.

Ritmul de majorare a exportului de 27,70 % este cel de-al doilea realizat în rândul primelor 20 de

destinații la exportul românesc (după Serbia 28,78%, dar înaintea Olandei +24,10%, Poloniei +

12,56%, Republicii Moldova +9,71%, Republicii Cehe +8,38%, etc.).

17

Importurile României din Republica Slovacă au crescut, în semestrul I 2019, cu 0,61%, comparativ cu

primele 6 luni ale anului 2018, atingând 933,2 milioane Euro (locul 15 în topul statelor furnizoare de

produse în ţara noastră, deţinând o cotă de piață de 2,19% în totalul importurilor româneşti şi locul 12

între statele membre UE).

Soldul balanţei comerciale româno-slovace la 30 iunie 2019, de 175,7 milioane Euro a fost în favoarea

Slovaciei, fiind cu 158,8 milioane Euro mai mic faţă de aceeași perioadă a anului 2018, conferind

Republicii Slovace locul 14 (9 între statele membre UE) în topul statelor partenere cu o balanţă

comercială nefavorabilă ţării noastre.

3. Structura exporturilor şi importurilor la 30 iunie 2019

Nr. crt. Categoria de marfă Mil. Euro Pondere

Mil.

Euro Pondere

EXPORT % IMPORT %

TOTAL 757.50 100% 933.20 100%

din care: 1 Animale vii si produse ale regnului animal 3.2 0.4% 10.9 1.2%

2 Produse ale regnului vegetal 5 0.7% 10.3 1.1%

3 Grăsimi și uleiuri animale și vegetale 1.4 0.2% 0.1 0.0%

4 Produse alimentare, băuturi, tutun 18.8 2.5% 18.1 1.9%

5 Produse minerale (combustibili, uleiuri minerale) 14.3 1.9% 9.8 1.1%

6 Produse ale industriei chimice și conexe 21.1 2.8% 34.2 3.7%

7 Mase plastice și articole,cauciuc 48.6 6.4% 62.7 6.7%

8 Piei crude/tăbăcite, blănuri și art. din acestea 2 0.3% 10.2 1.1%

9 Lemn, cărbune lemn, plută, împletituri 10.7 1.4% 13.7 1.5%

10 Pastă lemn, hârtie, carton și art. conexe 4.8 0.6% 26.4 2.8%

11 Materii textile și art. din acestea 19.7 2.6% 21 2.3%

12 Încălțăminte, pălării, umbrele bastoane 14.8 2.0% 5.7 0.6%

13 Articole piatră, ipsos, ciment, sticlă, ceramică 7.7 1.0% 5.2 0.6%

15 Metale comune și articole metalice 62.9 8.3% 164.1 17.6%

16 Mașini, aparate, echipamente electrice 295.1 39.0% 396.6 42.5%

17 Vehicule, aeronave și echipamente transport 112.8 14.9% 106.5 11.4%

18 Aparate optice, foto și de măsură 12.8 1.7% 9.1 1.0%

20 Mărfuri și produse diverse (mobilă) 101.8 13.4% 28.6 2.4%

21 Alte mărfuri 0 0.0% 933.20 0.0%

Structura principalelor grupe de produse româneşti exportate în Republica Slovacă, la 30 iunie 2019, a

fost următoarea:

- maşini şi aparate mecanice, echipamente electrice şi părţi ale acestora 39,0% în totalul exportului

românesc către piaţa slovacă (295,1 milioane Euro), cea mai mare parte maşini, aparate şi echipamente

electrice (31,9%-241,5 milioane Euro);

- vehicule și echipamente auxiliare de transport: 14,9% (112,8 milioane Euro);

- mărfuri și produse diverse (mobilă): 13,4% (101,8 milioane Euro);

- metale comune și articole din acestea: 8,3% (62,9 milioane Euro);

- mase plastice, cauciuc și articole din acestea: 6,4% (48,6 milioane Euro).

Pe grupe de produse, cele mai mari creșteri ale exportului românesc, în primele 6 luni ale anului 2019,

s-au înregistrat la: maşini şi echipamente electrice (+61,7 milioane Euro), mobilă (39,6 milioane Euro),

automobile și accesorii (+30,5 milioane Euro), maşini şi echipamente mecanice (+21,1 milioane Euro),

tutun (7,1 milioane Euro), articole din cauciuc (+4,7 milioane Euro), aluminiu și articole din aluminiu

(+4,3 milioane Euro), fontă, fier, oțel și produse din acestea (+4,0 milioane Euro), articole de

îmbrăcăminte (4,0 milioane Euro), îngrășăminte (+2,3 milioane Euro), cosmetice (+2,1 milioane

Euro), piei brute (1,8 milioane Euro), diverse preparate alimentare (+1,7 milioane Euro), vin (+1,6

milioane Euro) și lemn și articole din lemn (+1,5 milioane Euro).

18

În ceea ce priveşte importurile României din Republica Slovacă, acestea s-au axat, în perioada

analizată, pe următoarele grupe de produse: maşini şi aparate mecanice, echipamente electrice şi părţi

ale acestora (cu o pondere de 42,5% și valoare 396,6 milioane Euro), metale comune și articole din

acestea (17,6%-164,1 milioane Euro), vehicule şi echipamente auxiliare de transport (11,4%-106,5

milioane Euro), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (6,7%-62,7 milioane Euro), produse

chimice (3,7%-34,2 milioane Euro).

Cele mai mari excedente ale balanței comerciale ale României pe relația cu Republica Slovacă se

înregistrează la grupa de mărfuri și produse diverse/mobilă (73,2 milioane Euro), iar cele mai mari

deficite se înregistrează la mașini, aparate și echipamente electrice (101,5 milioane Euro) precum și la

metale comune și articole metalice (98,2 milioane Euro).

4.Cooperarea economică

a. Situaţia investiţiilor şi cooperării economice româno – slovace

Conform ONRC la 31 august 2019 (ultimele date disponibile), erau înregistrate în România 747

societăţi comerciale cu participare slovacă la capitalul social, reprezentând un capital total subscris de

36,5 milioane de euro (0,08% din capitalul social străin investit în România), Slovacia ocupând locul

36 în clasamentul statelor investitoare în România.

Principalele firme investitoare în România sunt:

• Principalele firme slovace investitoare în România sunt: Trade Trans Terminal SRL

(depozitări), RAILPORT Arad (manipulări), HTM Development SRL (producție energie electrică),

Resident Solar SRL (producție energie electrică), Trade Trans Imobiliare SRL (imobiliare), SEZ Trade

SRL (producție energie electrică), Kovostroj SRL (producție de profile la rece), Sun Engineering SRL

(producție energie electrică), LIEGL & DACHSER Property SRL (imobiliare), Datanet Systems SRL

(comerț componente electronice și comunicații), Dholandia Romania SRL (comerț piese și accesorii

autovehicule), Amber Rail Orient SRL (transporturi terestre).

• Cel mai important investitor slovac în România este compania Romanian Cable System

(DIGI Tv), cu un capital investit de circa 1,5 milioane Euro.

• Cu prilejul conferinței internaționale „Economia circulară în industria automobilelor”,

Constantin Damov, co-fondator al companiei româneşti „Green Group” a anunțat deschiderea în

cursul anului 2018, a unei filiale a companiei în Slovacia (fabrică reciclare mase plastice).

Investiţia iniţială este de 8,5 milioane EUR, va fi realizată din fondurile Green Group şi va crea, în

primă instanţă, 100 de locuri de muncă. Compania românească mai are filiale în Serbia şi Macedonia.

Investiția încă nu a fost materializată.

VII. TÂRGURI ŞI EXPOZIŢII INTERNAŢIONALE IMPORTANTE ORGANIZATE ÎN

REPUBLICA SLOVACĂ

Principalii organizatori de târguri şi expoziţii internaţionale din Republica Slovacă sunt :

- INCHEBA AS (Bratislava), http://www.incheba.sk;

- AGROKOMPLEX AS (Nitra), http://www.agrokomplex.sk;

- TMM AS (Trencin), http://www.tmm.sk

Pe site-urile acestora pot fi găsite programele lor anuale de târguri şi expoziţii.

VIII. INSTITUŢII ŞI ORGANIZAŢII ECONOMICE ÎN REPUBLICA SLOVACĂ

• Agenția slovacă de Afaceri - www.sbagency.sk;

• Asociația producătorilor de lapte (producere și distribuție lapte) – www.szpm.sk

• Asociația Producătorilor din Industria Construcțiilor de Mașini - www.zspsr.sk;

19

• Asociaţia Slovacă a Producătorilor de Mașini www.zapsr.sk;

• Asociaţia Industriei Electrotehnice din Slovacia - www.zek.sk

Alte legături utile:

• Oficiul vamal al Republicii Slovace (http://www.colnasparava.sk )

• Oficiul național de statistică (http://www.statistics.sk )

• Banca Națională a Republicii Slovace (http://www.nbs.sk )

• Portal oficial: http://www.slovakia.org

• Guvernul: http://www.government.gov.sk

• Preşedintele:http://www.prezident.sk

• Ministerul afacerilor externe:http://www.mzv.sk

• Parlamentul:http://www.nrsr.sk

• Ministerul Economiei http://www.mhsr.sk

IX. EVENIMENTE ECONOMICE IMPORTANTE REALIZATE ÎN REPUBLICA SLOVACĂ

Prin amploarea și recunoașterea internațională se detașează următoarele manifestări expoziționale

internaționale : DANUBIUS GASTROM FAIR (produse alimentare), MODDOM (mobilă),

STROJARSKY VELETRH (construcții de mașini), NABYTOK-BYVANIE (mobilă), AGROKOM

(echipamente agricole).

X. ALTE INFORMAȚII UTILE

Cetăţenii români nu au nevoie de viză pentru a călători în Slovacia. Intrarea în Slovacia este permisă

cu paşaportul sau cartea de identitate în curs de valabilitate. Ministerul Afacerilor Externe recomandă

cetăţenilor români care intenţionează să rămână pentru o perioadă îndelungată pe teritoriul acestui stat

să se adreseze misiunii diplomatice a României şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând

coordonatele personale pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.

Nu există controale la graniţele interne, dintre statele semnatare ale Acordului Schengen: Austria,

Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg,

Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria,

precum şi Islanda, Norvegia şi Elveţia (ultimele trei nefiind membre ale UE).

Din motive de ordine publică, sănătate publică sau de securitate naţională, la graniţele interne ale UE

se pot introduce controale, pentru perioade limitate.

Limitele cantitative pentru introducerea anumitor produse sunt: ţigări: 200 bucăţi, 1 litru băuturi

alcoolice, parfum 50 ml sau 250 ml apă de toaletă.

Este interzisă scoaterea din Slovacia a obiectelor de artă şi cultură.

În cazul expoziţiilor care prevăd scoaterea temporară a obiectelor sau a colecţiilor de artă trebuie

asigurat din timp avizul instituţiilor corespunzătoare.

Este permis importul şi exportul de valută sau titluri de valoare, fără declaraţie vamală, în limita a

10.000 euro.

Sistemul medical

Asigurarea medicală este obligatorie în Slovacia. Se recomandă încheierea unei asigurări medicală de

sănătate sau să obţinerea Cardului European de Sănătate înainte de plecarea într-o călătorie în această

țară. În caz de accident pe durata unei şederi temporare, formularul E112 sau Cardul european de

asigurări sociale de sănătate poate da acces la îngrijirile medicale necesare. Acest card permite

primirea de asistenţa medicală necesară în timpul şederii temporare în orice ţară a Uniunii Europene.

Mai multe detalii găsiţi la adresele : www.cnas.ro şi www.ceass.ro.

Traficul auto

În Slovacia, circulaţia auto se efectuează pe partea dreaptă a drumului. Este obligatoriu menţinerea în

permanenţă a farurile aprinse (faza de întâlnire). Participanții la trafic pot fi opriţi atât de către

20

autorităţile poliţieneşti în uniformă, cât şi de cele în civil. Agenţii de poliţie pot opri şi controla nu

numai şoferii, dar şi pe ceilalţi participanţi la trafic. Funcţionează sistemul priorităţii de dreapta. Este

obligatorie echiparea autovehiculului cu cauciucuri de iarnă în cazul în care pe carosabil se află un

strat de zăpadă sau gheaţă.

Taxele pentru autostrăzi se plătesc sub forma vignetelor, care se lipesc pe parbrizul maşinii. Aceste

vignete se pot cumpăra de la fiecare punct de frontieră, de la oficii poştale (mai ales în oraşe, mai greu

în mediul rural) şi de la fiecare staţie de benzină. Poliţia opreşte şi amendează toate autovehiculele care

nu au vignetă, fără a ţine cont de faptul că aceste vignete nu se găsesc mereu în stocurile staţiilor de

benzină. Valabilitatea vignetelor: 7 zile, 30 zile sau 1 an calendaristic (ianuarie-decembrie).

Este interzisă utilizarea tuturor sistemelor anti-radar pe teritoriul Slovaciei.

Parcarea este permisă numai în locuri rezervate, contra cost, iar tichetele trebuie afişate la vedere în

interiorul maşinii.

Permisul de conducere românesc este valabil în Slovacia.

XI BIROUL DE PROMOVARE COMERCIAL – ECONOMICĂ PRAGA ŞI AMBASADA

ROMÂNIEI ÎN REPUBLICA CEHĂ

Ambasada României din Bratislava

Adresă : Fraňa Kraľa 11, Staré Mesto, 811 05 Bratislava

Tel: + 421 2207 27 147 (secretariat )

E-mail: bratislava@mae.ro

Ambasador: Steluța Arhire

Website: http://www.bratislava.mae.ro

Biroul de Promovare Comercial Economică Praga

Tel: +420/257 534 210/interior 204 (biroul economic)

E-mail: praga.economic@mae.ro

Ministru Consilier : Sorin Toader

Întocmit: BPCE Praga/23 septembrie 2019