ncearc` decuplarea de...
2
Companiile \ncearc` decuplarea de tensiunile DANA CIRIPERU E uropa se afl` de cåteva s`pt`måni \ntr-un adev`rat vårtej cauzat de situa]ia la limit` \n care se afl` Grecia, iar pe bursele externe com- paniile [i b`ncile pierd mi- liarde de euro \n fiecare zi. |n Romånia, con - sumul a dat primul semn de revenire \n iulie (0,1%), \n timp ce produc]ia industrial` s-a majorat cu 5%, cre[teri \nc` timide, dar peste care vine o realitate mai optimist` „din teren“, de la companii mici care au \nceput s` angajeze sau de la gigan]i precum IBM care se gåndesc s` deschid` \n Romånia centre cu mii de angaja]i. „Pentru a putea trece peste o criz` trebuie s` fii agil, s` ai mult` «sl`nin`» pe tine, s` nu faci cheltuieli aiurea [i s` iei rapid decizii. Noi nu am t`iat \n niciun caz bugetele din zona de cercetare, pentru c` acest departament reprezint` ADN-ul companiei, \n care investim \n continuare peste o treime din venituri. Dup` ce am analizat impactul unor cheltuieli f`cute \n ultimii ani \n unele proiecte [i am investit numai \n cele care au adus valoare ad`ugat`, am mutat resurse [i am optimizat procese“, spune Florin Talpe[, 55 de ani, ac]ionar majoritar [i CEO al Bitdefender, companie cu peste 500 de angaja]i \n Romånia [i \n str`in`tate. Economia nu mai cre[te \ns` uniform, ca \n anii de boom, cånd businessul raporta la unison rate de cre[tere anuale de 20-30%, iar managerii nu se fereau s` comunice cifrele de vånz`ri care ar`tau de la lun` la lun` mai bine. Ultimii doi ani \ns` (2009 [i 2010), cånd economia Romåniei s-a contractat cu aproape 10%, au schimbat din temelii strategiile companiilor. Cei care au identificat ni[e de pia]` s-au orientat c`tre pie]e externe, [i-au dat seama de oportunit`]ile de achizi]ii, dar [i costul mult mai redus al extinderii se num`r` acum printre cå[tig`torii crizei. Unul dintre investitorii locali care au g`sit \n actuala situa]ie o oportunitate de a se extinde este b`c`uanul Drago[ Pav`l, care [i-a dublat re]eaua de magazine Dedeman \n ultimii trei ani [i continu` s` investeasc`. Pån` la sfår[itul anului vor mai fi deschise dou` magazine \n Alba Iulia [i Tulcea, iar recent compania a semnat un antecontract pentru achizi]ia unui teren \n Bistri]a, unde va fi ridicat un alt magazin \n prima jum`tate a anului viitor. |n acest context, cre[terea veniturilor cu 10% \n 2011, la peste 400 de milioane de euro, cåt a anun]at compania la \nceputul anului, pare un obiectiv u[or de atins. „Suntem \n grafic cu ce ne-am bugetat [i f`r` niciun dubiu ne vom \ndeplini obiectivele. La jum`tatea lunii octombrie vom deschide magazinul din Alba Iulia, iar \n noiembrie vom finaliza o investi]ie de 10 milioane de euro la Tulcea, unde vom deschide un magazin de 10.500 de metri p`tra]i. Cl`direa este ridicat`, suntem \ntr-o zon` bun`, la ie[irea spre Gala]i, \ntr-un ora[ \n care este un singur magazin mai mare, [i anume un Kaufland“, a declarat pentru ZF Drago[ Pav`l. Dac` Pav`l nu a ]inut cont de indicatorii macro care arat` un consum \n sc`dere cu 14% \n ultimii doi ani [i a continuat s` se extind`, al]i retaileri care au fost mai precau]i \n criz` anun]` acum primele planuri de expansiune. De[i din comer] s-au evaporat \n ultimul an cåteva miliarde de euro, francezii de la Cora caut` finan]are de peste 200 mil. euro de la BERD pentru a sus]ine un plan uria[ de extin- dere \n Romånia: cel pu]in 20 de magazine, po- trivit estim`rilor ZF. Cora ar urma s` investeasc` 400 mil. euro pe pia]a local`, sum` care de mons- treaz` \ncrederea pe care ac]ionarii francezi (Louis Delhaize) o au \n revenirea consumului. De altfel [i Carrefour, unul dintre rivalii Cora pe pia]a local`, revine la un ritm de extindere care aminte[te de perioada de boom a consumului, francezii avånd \n plan s` deschid` trei magazine pe final de an la Boto[ani, Deva [i Bucure[ti. Toamna acestui an va fi cea mai bun` din ultimii trei ani [i pentru pia]a mallurilor. {apte proiecte comerciale cu o suprafa]` \nchiriabil` de 300.000 mp se vor deschide pån` la finalul acestui an \n Arad, Oradea, Craiova, Constan]a, Ia[i, Boto[ani [i Bucure[ti dup` ce investitorii din pia]a mallurilor au revenit puternic, atra[i de reluarea planurilor de expansiune ale retailerilor interna]ionali. Companiile [i-au luat astfel soarta \n propriile måini [i nu mai a[teapt` semnale pozitive la nivel macroeconomic pentru a relua investi]iile, ci arunc` \n joc sute de milioane de euro mizånd pe o cre[tere a consumului [i pe revenirea economiei pe un trend ascendent. www.zf.ro / special 12 Ziarul Financiar l Joi, 15 septembrie 2011 tel: 0318.256.282 e-mail: [email protected] puncte de vedere A st`zi 15 septembrie se \mplinesc 3 ani de la cel mai mare faliment financiar al lumii, Lehman Brothers, punctul oficial care marcheaz` declan[area crizei economice care face pr`p`d [i acum. La \nceput, noi, Romånia, nu ne-am dat seama ce se va \ntåmpla [i cum ne va lovi acest faliment. Fiecare a crezut c` problema este peste Ocean [i pe noi nu ne va afecta. De atunci am experimentat atåt de multe crize, \ncåt acest cuvånt nu mai are aceea[i semnifica]ie. De trei ani tr`im cu diverse crize lång` noi. Criz` financiar`, criz` economic`, criz` bugetar`, criz` salarial`, criza t`ierilor de salarii, criza locurilor de munc`, criza datoriilor la banc`, criza investi]iilor, criza de lideri, criz` \n politic`, criz` la b`nci, criz` la Palatul Victoria, criz` la Cotroceni etc. Sunt peste 3,6 milioane de afi[`ri pe Google „criz` economic` \n Romånia“. |n lume \n trei ani cred c` am avut zece evenimente majore care au \nceput cu cuvåntul criz`: criza Lehman, criza b`ncilor americane, criz` \n Europa, criza datoriilor suverane criz` \n Grecia, criz` \n Spania, \n Portugalia, criza datoriei publice a Statelor Unite, criz` \n Italia, [i mai nou, de dou` s`pt`måni, criz` la b`ncile franceze. Fiecare dintre noi, fie c` este angajat, fie c` este pensionar, fie c` este om de afaceri, director, ministru, guvernator, se \ntreab` cånd se termin` aceast` criz`, sau crize, dup` cum apar. |n acest moment, lumea economic` [i financiar` este atåt de dezechilibrat`, \ncåt rezolvarea problemelor va ]ine ani de zile, dac` nu decenii. |ntre timp, ce s` facem? A[tept`m s` se rezolve crizele, de la sine. Dup` momentul 2009 \n care toat` lumea din Romånia a crezut \n ceea ce au spus pre[edintele B`sescu, premierul Boc, guvernatorul B`ncii Na]ionale, ministrul finan]elor etc., adic` cei care conduceau ]ara, c` vom avea cre[tere economic`, c` lucrurile se vor \mbun`t`]i, iar criza financiar` trece repede, c` nu avem nevoie de bani din alt` parte pentru c` b`ncile trebuie s` se descurce singure cu datoriile f`cute [i care nu sunt ale statului, nimeni din sectorul privat nu a mai crezut \n ceea ce se spunea la vårf [i fiecare [i-a luat deciziile [i m`surile \n propriile måini. Finalul lui 2009 [i \nceputul lui 2010 au fost marcate de restructur`ri \n companiile private, t`ieri de salarii, dat oameni afar`, redus opera]iuni [i pentru o parte din antreprenori insolven]a a fost cea mai bun` solu]ie pentru a-[i proteja afacerile. Restructurarea creditelor, amånarea pl`]ilor la banc` nu au mai fost lucruri ie[ite din comun. Atåt pentru companii, cåt [i pentru persoanele fizice. Cu cu]itul FMI [i al bancherilor str`ini la beregat`, adic` al acelora care \mprumut` statul, pre[edintele B`sescu [i guvernul au t`iat salariile la bugetari, au dat afar` peste 125 de mii de oameni din sectorul public [i au luat cea mai catastrofal` decizie pentru mediul de afaceri, dar [i pentru popula]ie, au m`rit cota TVA. Pentru c` lumea din business nu a mai a[teptat „de sus“ s` vin` rezolvarea [i ie[irea din criz`, economia s-a oprit din c`dere [i a \nceput s`-[i revin` u[or. Antreprenorii [i managerii au c`utat solu]ii pentru revenirea propriilor afaceri, au dat discounturi, s-au dus peste clien]i, au ie[it \n strad` s` g`seasc` noi oportunit`]i, au mai amånat furnizorii, au scos noi produse, [i-au mai t`iat din marjele de cå[tig, au c`utat noi pie]e de desfacere etc. Fiecare a f`cut ceva pentru a-[i men]ine afacerea, pentru a pl`ti salariile [i pentru a nu mai da oameni afar`. Astfel, de un an [i jum`tate tot vedem [i auzim cum la o companie se mai angajeaz` 100 de oameni, se mai face o investi]ie, se mai cump`r` un echipament, se mai vånd produse romåne[ti [i \n alte ]`ri decåt \n Europa, cineva mai are curajul s` mai ia un credit de la banc` pentru c` a g`sit o oportunitate. Dac` la nivel macro datele nu abund` \n cifre mari, cre[terea economic` fiind anemic`, la nivel micro situa]ia economic` nu este \ncremenit`. {i mallurile [i supermarketurile, care sunt criticate acum, aduc cre[tere economic`. |n lipsa unor investi]ii puternice \n produc]ie, care nu se fac peste noapte, [i centrele de outsourcing sunt bune pentru c` acoper` deficite economice pe termen scurt. Dac` cei care conduc o ]ar` nu las` \n urma lor [i centre industriale de produc]ie, care se fac [i intr` \n func]iune \n 4-5 ani (Renault a avut nevoie de 7 ani la Dacia pentru a scoate un model de succes), atunci economia nu va rezista numai cu outsourcing. Cånd B`sescu [i Boc \[i vor termina mandatul, ei trebuie s` arate ce au l`sat \n urma lor \n economie, la ce investitori au stat la u[` [i i-au adus \n ]ar`, cum [i-au exercitat influen]a politic` astfel \ncåt s`-[i conving` alia]ii s` fac` centre industriale \n Romånia. Am ob]inut securitatea politic`, dar acum pre[edintele, premierul [i guvernatorul BNR trebuie s` aduc` [i s` asigure securitatea economic`, \ncepånd de la reducerea taxelor, \n frunte cu sc`derea TVA, facilit`]i pentru noi investi]ii, locuri de munc`, reducerea dobånzilor la lei dac` vrem s` \ncuraj`m creditarea \n moneda na]ional` astfel \ncåt economia romåneasc` s` nu mai tr`iasc` permanent sub amenin]area cre[terii cursului, reforma sistemului public nu numai prin reduceri de personal [i neschimbånd nimic \n administra]ie, reforma educa]iei, dar nu prin schimbarea anului [colar sau prin punerea de camere video la bacalaureat, ci prin reforma a ceea ce se pred` la [coal` [i are nevoie pia]a. Vestea pozitiv` este c` exist` o decuplare \ntre nivelul macro [i microeconomic. Dac` pre[edintele B`sescu ne \ndeamn` s` ne rug`m pentru c` vine criza european` peste noi, undeva \n aceast` ]ar` exist` un antreprenor sau o companie care mai face un loc de munc`, mai cump`r` un echipament, mai g`se[te un magazin \n care s`-[i vånd` produsul, \nainte s` se duc` la biseric` s` se roage, al`turi de pre[edinte. Asta duce economia \nainte. Dar vestea proast` este c` acolo sus, la etajul politic, nu este nicio diferen]` \ntre macro [i micro. Politicienii sunt to]i la fel, nu-i nicio reform` [i nici nu se anun]` vreuna. Dac` schimbarea garniturilor politice ale tuturor partidelor nu vine din sectorul privat, pentru c` celor de aici le-a ajuns cu]itul la os, atunci politicienii vor fi aceia[i, [i la urm`toarele alegeri [i peste 6 ani. Gåndi]i-v` c` politicienii actuali au intrat \n via]a public` \n 1990 [i nimeni nu i-a schimbat. [email protected] ALBA 100 de oameni \n construc]ii Produc`torul de materiale de construc]ii Florea Grup, de]inut de fra]ii David [i Marcel Florea, a recrutat \n acest an peste 100 de oameni, ajungånd \n prezent la 350 de angaja]i. Conducerea companiei spune c` recrut`rile vor continua \n acest an. Compania a realizat \n primul semestru o cifr` de afaceri de 35,5 mil. lei (circa 8,5 mil. euro), mai mult cu 40% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, datorit` cre[terii semnificative a cererii de betoane, dar [i demar`rii unor noi proiecte de infrastructur`. CLUJ 350 de softi[ti la Cluj, Bucure[ti [i Ia[i Filiala local` a grupului britanic Endava, specializat` \n furnizarea de servicii IT va angaja 350 de oameni pån` la finele lunii iunie a anului viitor [i va ajunge la 1.000 de angaja]i. Pe plan local Endava are birouri la Cluj-Napoca, Ia[i [i Bucure[ti. Cele mai multe recrut`ri au fost anun]ate pentru sediile companiei din Ia[i [i Bucure[ti. BIHOR Cataram` majoreaz` salariile Omul de afaceri Viorel Cataram`, care controleaz` grupul de firme Elvila, a angajat 50 de oameni \n produc]ie, restul fiind \n curs de recrutare. Recent, Cataram` a anun]at \n iulie c` angajeaz` 100 de oameni \n produc]ie, acestea fiind primele recrut`ri dup` ce \n timpul crizei a renun]at la 500 de oameni, angaj`rile avånd loc pe fondul cre[terii exporturilor. De la 1 septembrie, Cataram` a decis s` majoreze cu 7% salariile. Salariul mediu brut \n companie este de aproximativ 1.500 de lei (360 de euro). Pe lång` activitatea din produc]ie, care se deruleaz` \n trei fabrici, la Elmoberom Beiu[, Relaxa Mizil [i Carpatina B`beni, Catarm` are [i o re]ea de 55 de magazine. Re\ncepe ofensiva din retail: Lidl, Carrefour [i Cora au planuri mari n Grupul german Lidl are \n plan construirea a circa 30 de magazine noi \n mai multe jude]e din ]ar`. Acestea se vor ad`uga celor 107 pe care Lidl le-a preluat de la Plus Discount [i pe care le-a rebranduit la finalul lunii iunie. Pentru deschiderea de noi magazine Lidl s-a orientat atåt c`tre ora[e mari, cu peste 100.000 de locuitori, precum Timi[oara, Ploie[ti, Gala]i [i Baia Mare, cåt [i c`tre localit`]i mai mici, cu circa 30.000 -50.000 de locuitori, precum Mangalia, One[ti, R`d`u]i sau Zal`u. n Retailerul francez Carrefour, al treilea mare juc`tor din retailul modern, cu afaceri de circa 1,1 miliarde de euro anul trecut, ar putea deschide \n acest an trei hipermarketuri, \n Deva, Boto[ani [i Bucure[ti. n Cora Romånia va primi un credit de 210 mil. euro de la Banca European` de Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BERD) pentru finan]area procesului de expansiune pe pia]a local`. Potrivit datelor BERD francezii au un program de investi]ii de 397 mil. euro \n Romånia, cel mai ambi]ios proiect anun]at de o re]ea de magazine \n ultimii ani. La o investi]ie medie de 20 mil. euro per unitate, Cora ar putea deschide 20 de magazine. Fabrici cu bani europeni Rombat Bistri]a a \nceput o investi]ie de 16 mil. euro pentru construirea unei unit`]i de produc]ie a bateriilor pentru motoare hibride. Conducerea companiei spune c` pån` \n momentul de fa]` a fost achizi]ionat terenul, \n vecin`tatea actualei fabrici Rombat de la Bistri]a, urmånd s` fie demarate lucr`rile de construc]ie a noii fabrici. Investi]ia este sus]inut` \n propor]ii egale din fonduri europene [i din fondurile companiei, noua unitate urmånd s` intre \n produc]ie \ncepånd de anul viitor. Mallurile \mpånzesc din nou marile ora[e {apte proiecte comerciale de dimensiuni mari se vor deschide pån` la finalul acestui an \n Arad, Oradea, Craiova, Constan]a, Ia[i, Boto[ani [i Bucure[ti dup` ce investitorii din pia]a mallurilor au revenit puternic, atra[i de reluarea planurilor de expansiune ale retailerilor interna]ionali. Toamna acestui an va fi pentru pia]a mallurilor cea mai bun` din ultimii trei ani, cele [apte proiecte noi punånd pe pia]` 300.000 mp. |n primii doi ani de criz` dezvoltarea centrelor comerciale s-a oprit brusc, dar pe finalul acestui an se poate vorbi chiar de efervescen]`, ]inånd cont c` pe pia]` ar urma s` fie lansate proiecte cu o suprafa]` \nchiriabil` de circa 300.000 de metri p`tra]i, \n urma unor investi]ii cumulate de circa jum`tate de miliard de euro. Cele mai mari proiecte vor fi deschise \n Craiova, Constan]a [i Ia[i, \n timp ce \n Bucure[ti va fi deschis` prima etap` a parcului comercial Colosseum de pe {oseaua Chitilei, respectiv magazinele Leroy Merlin [i Carrefour, cu o mic` galerie comercial`. este valoarea estimat` a investi]iilor \n [apte proiecte de centre comerciale care urmeaz` s` se deschid` pån` la finalul anului. 500 mil. € COMPANIILE SUNT MAI OPTIMISTE {I REIAU ANGAJ~RILE Furtun` \n Europa Europa se afl` de cåteva s`pt`måni \ntr-un adev`rat vårtej cauzat de situa]ia la limit` \n care se afl` Grecia [i de extinderea crizei datoriilor c`tre Italia, a treia mare economie a zonei euro. BURSELE EUROPENE au sc`zut puternic, cele mai afectate fiind b`ncile, a c`ror valoare se afl` la mai pu]in de jum`tate comparativ cu luna iunie. Expunerile fa]` de GRECIA, care \n 2010 avea o datorie public` de 328 mld. euro, sunt pietrele de moar` care atårn` de gåtul b`ncilor, investitorii temåndu-se c` intrarea \n incapacitate de plat` a ]`rii nu mai poate fi evitat`, \n condi]iile \n care scena politic` european` pare tot mai dezbinat`. Dac` pån` acum falimentul Greciei era un subiect tabu, ideea \ncepe s` prind` r`d`cini printre politicienii de pe continent. Problemele cu care se confrunt` Occidentul au for]at BANCA CENTRAL~ EUROPEAN~ s` se implice \n achizi]ia de obliga]iuni de stat pentru a reduce randamentele titlurilor italiene [i spaniole. ELVE}IA a fost nevoit` s` impun` un prag maxim pentru franc, la 1,20 franci/euro, o m`sur` f`r` precedent \n ultimii 30 de ani. Alexandru Matei Vom dormi cu criza lång` noi mul]i ani, dar diminea]a economia se mi[c` \n func]ie de ceea ce face fiecare DE CRISTIAN HOSTIUC - DIRECTORUL EDITORIAL AL ZF FOTO: Mediafax Foto ROMÅNIA CRE{TE Angaj`rile [i reluarea investi]iilor sunt dou` teme care au reintrat pe agenda antreprenorilor romåni [i a managerilor, care dup` doi ani de recesiune au decis s` ac]ioneze pentru a-[i majora afacerile [i a profita de oportunit`]ile create de criz`.
Transcript of ncearc` decuplarea de...
![Page 1: ncearc` decuplarea de tensiunilestorage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10385/8750655/8/zf12-08-13...BERD pentru a sus]ine un plan uria[ de extin-dere \n Romånia: cel pu]in 20](https://reader030.fdocumente.com/reader030/viewer/2022040711/5e13ba749d27376b7e6778e3/html5/thumbnails/1.jpg)
Companiile \ncearc` decuplarea de tensiunileDANA CIRIPERU
Europa se afl` de cåteva s`pt`måni\ntr-un adev`rat vårtej cauzat desitua]ia la limit` \n care se afl`Grecia, iar pe bursele externe com -
paniile [i b`ncile pierd mi -liarde de euro \n fiecare zi.
|n Romånia, con -sumul a dat primul semn
de revenire \n iulie(0,1%), \n timp ce
produc]ia industrial` s-a majorat cu 5%,
cre[teri \nc` timide, dar peste care vine orealitate mai optimist` „din teren“, de lacompanii mici care au \nceput s` angajeze sau dela gigan]i precum IBM care se gåndesc s`deschid` \n Romånia centre cu mii de angaja]i.
„Pentru a putea trece peste o criz` trebuie s`fii agil, s` ai mult` «sl`nin`» pe tine, s` nu facicheltuieli aiurea [i s` iei rapid decizii. Noi nu amt`iat \n niciun caz bugetele din zona de cercetare,pentru c` acest departament reprezint` ADN-ulcompaniei, \n care investim \n continuare peste otreime din venituri. Dup` ce am analizatimpactul unor cheltuieli f`cute \n ultimii ani \nunele proiecte [i am investit numai \n cele careau adus valoare ad`ugat`, am mutat resurse [iam optimizat procese“, spune Florin Talpe[, 55de ani, ac]ionar majoritar [i CEO al Bitdefender,companie cu peste 500 de angaja]i \n Romånia [i\n str`in`tate.
Economia nu mai cre[te \ns` uniform, ca \nanii de boom, cånd businessul raporta la unison
rate de cre[tere anuale de 20-30%, iar manageriinu se fereau s` comunice cifrele de vånz`ri carear`tau de la lun` la lun` mai bine. Ultimii doi ani\ns` (2009 [i 2010), cånd economia Romåniei s-acontractat cu aproape 10%, au schimbat dintemelii strategiile companiilor. Cei care auidentificat ni[e de pia]` s-au orientat c`tre pie]eexterne, [i-au dat seama de oportunit`]ile deachizi]ii, dar [i costul mult mai redus al extinderiise num`r` acum printre cå[tig`torii crizei.
Unul dintre investitorii locali care au g`sit \nactuala situa]ie o oportunitate de a se extindeeste b`c`uanul Drago[ Pav`l, care [i-a dublatre]eaua de magazine Dedeman \n ultimii trei ani[i continu` s` investeasc`. Pån` la sfår[itul anuluivor mai fi deschise dou` magazine \n Alba Iulia[i Tulcea, iar recent compania a semnat unantecontract pentru achizi]ia unui teren \nBistri]a, unde va fi ridicat un alt magazin \n primajum`tate a anului viitor.
|n acest context, cre[terea veniturilor cu 10%\n 2011, la peste 400 de milioane de euro, cåt aanun]at compania la \nceputul anului, pare unobiectiv u[or de atins.
„Suntem \n grafic cu ce ne-am bugetat [i f`r`niciun dubiu ne vom \ndeplini obiectivele. Lajum`tatea lunii octombrie vom deschidemagazinul din Alba Iulia, iar \n noiembrie vomfinaliza o investi]ie de 10 milioane de euro laTulcea, unde vom deschide un magazin de10.500 de metri p`tra]i. Cl`direa este ridicat`,suntem \ntr-o zon` bun`, la ie[irea spre Gala]i,\ntr-un ora[ \n care este un singur magazin maimare, [i anume un Kaufland“, a declarat pentruZF Drago[ Pav`l.
Dac` Pav`l nu a ]inut cont de indicatoriimacro care arat` un consum \n sc`dere cu 14%\n ultimii doi ani [i a continuat s` se extind`, al]iretaileri care au fost mai precau]i \n criz` anun]`acum primele planuri de expansiune.
De[i din comer] s-au evaporat \n ultimul ancåteva miliarde de euro, francezii de la Coracaut` finan]are de peste 200 mil. euro de laBERD pentru a sus]ine un plan uria[ de extin -dere \n Romånia: cel pu]in 20 de magazine, po -trivit estim`rilor ZF. Cora ar urma s` investeasc`400 mil. euro pe pia]a local`, sum` care de mons -treaz` \ncrederea pe care ac]ionarii francezi(Louis Delhaize) o au \n revenirea consumului.
De altfel [i Carrefour, unul dintre rivaliiCora pe pia]a local`, revine la un ritm deextindere care aminte[te de perioada de boom aconsumului, francezii avånd \n plan s` deschid`trei magazine pe final de an la Boto[ani, Deva [iBucure[ti.
Toamna acestui an va fi cea mai bun` dinultimii trei ani [i pentru pia]a mallurilor. {apteproiecte comerciale cu o suprafa]` \nchiriabil` de300.000 mp se vor deschide pån` la finalul acestuian \n Arad, Oradea, Craiova, Constan]a, Ia[i,Boto[ani [i Bucure[ti dup` ce investitorii dinpia]a mallurilor au revenit puternic, atra[i dereluarea planurilor de expansiune ale retailerilorinterna]ionali.
Companiile [i-au luat astfel soarta \npropriile måini [i nu mai a[teapt` semnalepozitive la nivel macroeconomic pentru a reluainvesti]iile, ci arunc` \n joc sute de milioane deeuro mizånd pe o cre[tere a consumului [i perevenirea economiei pe un trend ascendent.
www.zf.ro/special12 Ziarul Financiar l J o i , 1 5 s e p t e m b r i e 2 0 1 1tel: 0318.256.282 e-mail: [email protected]
puncte de vedere
Ast`zi 15 septembrie se \mplinesc 3 ani de la cel mai marefaliment financiar al lumii, Lehman Brothers, punctul
oficial care marcheaz` declan[area crizei economice care facepr`p`d [i acum. La \nceput, noi, Romånia, nu ne-am dat seamace se va \ntåmpla [i cum ne va lovi acest faliment. Fiecare acrezut c` problema este peste Ocean [i pe noi nu ne va afecta.De atunci am experimentat atåt de multe crize, \ncåt acestcuvånt nu mai are aceea[i semnifica]ie. De trei ani tr`im cudiverse crize lång` noi. Criz` financiar`, criz` economic`, criz`bugetar`, criz` salarial`, criza t`ierilor de salarii, criza locurilorde munc`, criza datoriilor la banc`, criza investi]iilor, criza delideri, criz` \n politic`, criz` la b`nci, criz` la Palatul Victoria,criz` la Cotroceni etc. Sunt peste 3,6 milioane de afi[`ri peGoogle „criz` economic` \n Romånia“. |n lume \n trei ani credc` am avut zece evenimente majore care au \nceput cu cuvåntulcriz`: criza Lehman, criza b`ncilor americane, criz` \n Europa,criza datoriilor suverane criz` \n Grecia, criz` \n Spania, \nPortugalia, criza datoriei publice a Statelor Unite, criz` \n Italia,[i mai nou, de dou` s`pt`måni, criz` la b`ncile franceze. Fiecaredintre noi, fie c` este angajat, fie c` este pensionar, fie c` esteom de afaceri, director, ministru, guvernator, se \ntreab` cåndse termin` aceast` criz`, sau crize, dup` cum apar. |n acestmoment, lumea economic` [i financiar` este atåt dedezechilibrat`, \ncåt rezolvarea problemelor va ]ine ani de zile,dac` nu decenii. |ntre timp, ce s` facem? A[tept`m s` se rezolvecrizele, de la sine.
Dup` momentul 2009 \n care toat` lumea din Romånia acrezut \n ceea ce au spus pre[edintele B`sescu, premierul Boc,guvernatorul B`ncii Na]ionale, ministrul finan]elor etc., adic`cei care conduceau ]ara, c` vom avea cre[tere economic`, c`lucrurile se vor \mbun`t`]i, iar criza financiar` trece repede, c`nu avem nevoie de bani din alt` parte pentru c` b`ncile trebuies` se descurce singure cu datoriile f`cute [i care nu sunt alestatului, nimeni din sectorul privat nu a mai crezut \n ceea ce sespunea la vårf [i fiecare [i-a luat deciziile [i m`surile \n propriilemåini. Finalul lui 2009 [i \nceputul lui 2010 au fost marcate derestructur`ri \n companiile private, t`ieri de salarii, dat oameniafar`, redus opera]iuni [i pentru o parte din antreprenoriinsolven]a a fost cea mai bun` solu]ie pentru a-[i protejaafacerile. Restructurarea creditelor, amånarea pl`]ilor la banc`nu au mai fost lucruri ie[ite din comun. Atåt pentru companii,cåt [i pentru persoanele fizice. Cu cu]itul FMI [i al bancherilorstr`ini la beregat`, adic` al acelora care \mprumut` statul,pre[edintele B`sescu [i guvernul au t`iat salariile la bugetari, audat afar` peste 125 de mii de oameni din sectorul public [i auluat cea mai catastrofal` decizie pentru mediul de afaceri, dar [ipentru popula]ie, au m`rit cota TVA.
Pentru c` lumea din business nu a mai a[teptat „de sus“ s`vin` rezolvarea [i ie[irea din criz`, economia s-a oprit dinc`dere [i a \nceput s`-[i revin` u[or. Antreprenorii [i manageriiau c`utat solu]ii pentru revenirea propriilor afaceri, au datdiscounturi, s-au dus peste clien]i, au ie[it \n strad` s` g`seasc`noi oportunit`]i, au mai amånat furnizorii, au scos noiproduse, [i-au mai t`iat din marjele de cå[tig, auc`utat noi pie]e de desfacere etc. Fiecare a f`cutceva pentru a-[i men]ine afacerea, pentru a pl`tisalariile [i pentru a nu mai da oameni afar`.Astfel, de un an [i jum`tate tot vedem [iauzim cum la o companie se maiangajeaz` 100 de oameni, se maiface o investi]ie, se maicump`r` unechipament, semai vånd produseromåne[ti [i \nalte ]`ri decåt
\n Europa, cineva mai are curajul s` maiia un credit de la banc` pentru c` a g`sito oportunitate. Dac` la nivelmacro datele nu abund` \ncifre mari, cre[terea economic`fiind anemic`, la nivel micrositua]ia economic` nu este\ncremenit`. {i mallurile [isupermarketurile, care suntcriticate acum, aduc cre[tereeconomic`. |n lipsa unor investi]iiputernice \n produc]ie, care nu se fac pestenoapte, [i centrele de outsourcing sunt bunepentru c` acoper` deficite economice petermen scurt. Dac` cei care conduc o ]ar` nulas` \n urma lor [i centre industriale deproduc]ie, care se fac [i intr` \n func]iune \n 4-5 ani (Renault a avut nevoie de 7 ani la Daciapentru a scoate un model de succes), atuncieconomia nu va rezista numai cu outsourcing.Cånd B`sescu [i Boc \[i vor termina mandatul, eitrebuie s` arate ce au l`sat \n urma lor \n economie, lace investitori au stat la u[` [i i-au adus \n ]ar`, cum [i-au exercitat influen]a politic` astfel \ncåt s`-[i conving` alia]iis` fac` centre industriale \n Romånia. Am ob]inut securitateapolitic`, dar acum pre[edintele, premierul [i guvernatorulBNR trebuie s` aduc` [i s` asigure securitatea economic`,\ncepånd de la reducerea taxelor, \n frunte cu sc`derea TVA,facilit`]i pentru noi investi]ii, locuri de munc`, reducereadobånzilor la lei dac` vrem s` \ncuraj`m creditarea \n monedana]ional` astfel \ncåt economia romåneasc` s` nu mai tr`iasc`permanent sub amenin]area cre[terii cursului, reformasistemului public nu numai prin reduceri de personal [ineschimbånd nimic \n administra]ie, reforma educa]iei, dar nuprin schimbarea anului [colar sau prin punerea de camerevideo la bacalaureat, ci prin reforma a ceea ce sepred` la [coal` [i are nevoie pia]a.
Vestea pozitiv` este c` exist` o decuplare\ntre nivelul macro [i microeconomic. Dac`pre[edintele B`sescu ne \ndeamn` s` ne rug`mpentru c` vine criza european` peste noi, undeva\n aceast` ]ar` exist` un antreprenor sau ocompanie care mai face un loc de munc`, maicump`r` un echipament, mai g`se[te un magazin\n care s`-[i vånd` produsul, \nainte s` se duc` la biseric` s`se roage, al`turi de pre[edinte. Asta duce economia \nainte.Dar vestea proast` este c` acolo sus, la etajul politic, nu estenicio diferen]` \ntre macro [i micro. Politicienii sunt to]ila fel, nu-i nicio reform` [i nici nu se anun]` vreuna.Dac` schimbarea garniturilor politice ale tuturorpartidelor nu vine din sectorul privat, pentru c`celor de aici le-a ajuns cu]itul la os, atuncipoliticienii vor fi aceia[i, [i la urm`toarele alegeri [ipeste 6 ani. Gåndi]i-v` c` politicienii actuali auintrat \n via]a public` \n 1990 [i nimeni nu i-a
schimbat. [email protected]
ALBA
100 de oameni \nconstruc]iiProduc`torul de materiale deconstruc]ii Florea Grup, de]inutde fra]ii David [i Marcel Florea, arecrutat \n acest an peste 100 deoameni, ajungånd \n prezent la350 de angaja]i. Conducereacompaniei spune c` recrut`rilevor continua \n acest an.Compania a realizat \n primulsemestru o cifr` de afaceri de35,5 mil. lei (circa 8,5 mil. euro),mai mult cu 40% fa]` de aceea[iperioad` a anului trecut, datorit`cre[terii semnificative a cererii debetoane, dar [i demar`rii unornoi proiecte de infrastructur`.
CLUJ
350 de softi[ti la Cluj,Bucure[ti [i Ia[iFiliala local` a grupuluibritanic Endava, specializat`\n furnizarea de servicii IT vaangaja 350 de oameni pån`la finele lunii iunie a anuluiviitor [i va ajunge la 1.000 deangaja]i. Pe plan localEndava are birouri la Cluj-Napoca, Ia[i [i Bucure[ti.Cele mai multe recrut`ri aufost anun]ate pentru sediilecompaniei din Ia[i [iBucure[ti.
BIHOR
Cataram` majoreaz`salariile Omul de afaceri ViorelCataram`, care controleaz`grupul de firme Elvila, a angajat50 de oameni \n produc]ie, restulfiind \n curs de recrutare.Recent, Cataram` a anun]at \niulie c` angajeaz` 100 de oameni\n produc]ie, acestea fiindprimele recrut`ri dup` ce \ntimpul crizei a renun]at la 500de oameni, angaj`rile avånd locpe fondul cre[terii exporturilor.De la 1 septembrie, Cataram` adecis s` majoreze cu 7%salariile. Salariul mediu brut \ncompanie este de aproximativ1.500 de lei (360 de euro). Pelång` activitatea din produc]ie,care se deruleaz` \n trei fabrici,la Elmoberom Beiu[, Relaxa Mizil[i Carpatina B`beni, Catarm` are[i o re]ea de 55 de magazine.
Re\ncepe ofensiva din retail: Lidl, Carrefour [i Cora au planuri mari
n Grupul german Lidl are \n plan construirea a circa 30 de magazine noi \n maimulte jude]e din ]ar`. Acestea se vor ad`uga celor 107 pe care Lidl le-a preluatde la Plus Discount [i pe care le-a rebranduit la finalul lunii iunie. Pentrudeschiderea de noi magazine Lidl s-a orientat atåt c`tre ora[e mari, cu peste100.000 de locuitori, precum Timi[oara, Ploie[ti, Gala]i [i Baia Mare, cåt [i c`trelocalit`]i mai mici, cu circa 30.000 -50.000 de locuitori, precum Mangalia,One[ti, R`d`u]i sau Zal`u.
n Retailerul francez Carrefour, al treilea mare juc`tor din retailul modern, cuafaceri de circa 1,1 miliarde de euro anul trecut, ar putea deschide \n acest antrei hipermarketuri, \n Deva, Boto[ani [i Bucure[ti.
n Cora Romånia va primi un credit de 210 mil. euro de la Banca European` deReconstruc]ie [i Dezvoltare (BERD) pentru finan]area procesului de expansiunepe pia]a local`. Potrivit datelor BERD francezii au un program de investi]ii de397 mil. euro \n Romånia, cel mai ambi]ios proiect anun]at de o re]ea demagazine \n ultimii ani. La o investi]ie medie de 20 mil. euro per unitate, Coraar putea deschide 20 de magazine.
Fabrici cu banieuropeniRombat Bistri]a a \nceput oinvesti]ie de 16 mil. europentru construirea uneiunit`]i de produc]ie abateriilor pentru motoarehibride. Conducereacompaniei spune c` pån` \nmomentul de fa]` a fostachizi]ionat terenul, \nvecin`tatea actualei fabriciRombat de la Bistri]a, urmånds` fie demarate lucr`rile deconstruc]ie a noii fabrici.Investi]ia este sus]inut` \npropor]ii egale din fondurieuropene [i din fondurilecompaniei, noua unitateurmånd s` intre \n produc]ie\ncepånd de anul viitor.
Mallurile \mpånzesc din noumarile ora[e{apte proiecte comerciale de dimensiunimari se vor deschide pån` la finalulacestui an \n Arad, Oradea, Craiova,Constan]a, Ia[i, Boto[ani [i Bucure[tidup` ce investitorii din pia]a mallurilorau revenit puternic, atra[i de reluareaplanurilor de expansiune ale retailerilorinterna]ionali. Toamna acestui an va fipentru pia]a mallurilor cea mai bun` dinultimii trei ani, cele [apte proiecte noi
punånd pe pia]`300.000 mp. |nprimii doi ani decriz` dezvoltareacentrelorcomerciale s-aoprit brusc, dar pefinalul acestui anse poate vorbichiar deefervescen]`,]inånd cont c` pepia]` ar urma s`fie lansate proiectecu o suprafa]`\nchiriabil` de circa300.000 de metrip`tra]i, \n urma
unor investi]ii cumulate de circa jum`tatede miliard de euro. Cele mai mariproiecte vor fi deschise \n Craiova,Constan]a [i Ia[i, \n timp ce \n Bucure[tiva fi deschis` prima etap` a parculuicomercial Colosseum de pe {oseauaChitilei, respectiv magazinele LeroyMerlin [i Carrefour, cu o mic` galeriecomercial`.
este valoareaestimat` ainvesti]iilor \n[apte proiecte decentre comercialecare urmeaz` s`se deschid` pån`la finalul anului.
500mil. €
COMPANIILESUNT MAIOPTIMISTE{I REIAU
ANGAJ~RILE
Furtun` \n EuropaEuropa se afl` de cåteva s`pt`måni \ntr-un adev`rat vårtej cauzatde situa]ia la limit` \n care se afl` Grecia [i de extinderea crizeidatoriilor c`tre Italia, a treia mare economie a zonei euro. BURSELEEUROPENE au sc`zut puternic, cele mai afectate fiind b`ncile, ac`ror valoare se afl` la mai pu]in de jum`tate comparativ cu lunaiunie.
Expunerile fa]` de GRECIA, care \n 2010 avea o datorie public` de328 mld. euro, sunt pietrele de moar` care atårn` de gåtulb`ncilor, investitorii temåndu-se c` intrarea \n incapacitate de plat`
a ]`rii nu mai poate fi evitat`, \n condi]iile \n care scena politic`european` pare tot mai dezbinat`. Dac` pån` acum falimentulGreciei era un subiect tabu, ideea \ncepe s` prind` r`d`cini printrepoliticienii de pe continent.
Problemele cu care se confrunt` Occidentul au for]at BANCACENTRAL~ EUROPEAN~ s` se implice \n achizi]ia de obliga]iuni destat pentru a reduce randamentele titlurilor italiene [i spaniole.
ELVE}IA a fost nevoit` s` impun` un prag maxim pentru franc, la1,20 franci/euro, o m`sur` f`r` precedent \n ultimii 30 de ani.Alexandru Matei
Vom dormi cu criza lång` noi mul]i ani,dar diminea]a economia se mi[c` \nfunc]ie de ceea ce face fiecare
DE CRISTIAN HOSTIUC - DIRECTORUL EDITORIAL AL ZF
FOTO: Mediafax Foto
ROMÅNIACRE{TE
Angaj`rile [i reluarea investi]iilor sunt dou` teme care au reintrat pe agenda antreprenorilor romåni [i a managerilor, care dup` doi ani de recesiune audecis s` ac]ioneze pentru a-[i majora afacerile [i a profita de oportunit`]ile create de criz`.
![Page 2: ncearc` decuplarea de tensiunilestorage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10385/8750655/8/zf12-08-13...BERD pentru a sus]ine un plan uria[ de extin-dere \n Romånia: cel pu]in 20](https://reader030.fdocumente.com/reader030/viewer/2022040711/5e13ba749d27376b7e6778e3/html5/thumbnails/2.jpg)
externe [i merg \nainte cu investi]iile13www.zf.ro/special
Ziarul Financiar l J o i , 1 5 s e p t e m b r i e 2 0 1 1 tel: 0318.256.282 e-mail: [email protected]
BUCURE{TI
Inginerii romåni sunt la mare c`utareRomånia este pe lista ]`rilor \n care IBM ar putea \nfiin]a uncentru cu pån` la 3.000 de angaja]i, la fel ca \n cazul Oracle, carear putea s` mute un centru dintr-o ]ar` din Africa, \n timp ceEricsson vrea s` \[i sporeasc` num`rul de angaja]i din centrul pecare \l are \n Romånia cu pån` la 500 de persoane, de la 800 \nprezent.
BUCURE{TI
BRA{OV
Se caut` 200 de oameni care s` lucreze pentruBMWProduc`torul de componente auto Preh va angaja la fabrica dinGhimbav peste 200 de persoane \n urma extinderii capacit`]ii deproduc]ie, investi]ie de aproximativ 4,5 milioane de euro. PrehRomånia produce la Ghimbav sisteme electronice de comand`,ac]ionare [i control pentru Volkswagen [i Audi, iar anul acesta adevenit furnizor BMW pentru seriile X1,X3, X5 [i seria 6 Cabrio.
ANTREPRENORII ROMÅNI |NCEP INVESTI}IILE {I DAU DRUMUL LA NOI ANGAJ~RI
FLORIN TALPE{, 55 de ani, CEO [i proprietar alproduc`torului de solu]iide securitate a datelorBitdefender
„|n septembrie 2008 amprimit un e-mail de la unuldintre fondurile de investi]iicu care discutam, din SilliconValley, \n care mi s-a spus:Primul lucru pe care trebuies`-l face]i este s` pune]imåna pe bani [i s`-igestiona]i cåt se poate debine, pentru c` cel maiimportant este s`supravie]ui]i. Timp de 6- 12luni, cuvåntul de ordine afost supravie]uirea, nici nuse punea problema de noiinvesti]ii. (...) |n 2011 amdecis s` investim peste unmilion de euro \nrebranding, aceasta fiinduna dintre strategiile crucialepentru companie.Tehnologiile lansate \n urm`cu 10 ani pe pia]` suntfolosite \n prezent de 400 demilioane de utilizatori lanivel global, adic` de 20 deori cåt popula]ia Romåniei.“
DRAGO{ PAV~L, 44 de ani, ac]ionar al Dedeman Bac`u, cel mai mare retailer romån cuafaceri de aproape 370 mil. euro \n 2010
„Suntem \n grafic cu ce ne-am bugetat [i f`r` niciun dubiu nevom \ndeplini obiectivele. La jum`tatea lunii octombrie vomdeschide magazinul din Alba-Iulia, iar \n noiembrie vom finalizao investi]ie de 10 milioane de euro la Tulcea, unde vomdeschide un magazin de 10.500 de metri p`tra]i. Cl`direa esteridicat`, suntem \ntr-o zon` bun`, la ie[irea spre Gala]i, \ntr-unora[ \n care este un singur magazin mai mare, [i anume unKaufland.“
2009
2010 2011
Fabric` 3MGrupul american de tehnologie 3M, una dintre cele mai mari 100 decorpora]ii americane, cu venituri de 26 mld. dolari, a deschis primaunitate de produc]ie din Romånia, o fabric` situat` \n cartierul Militaridin Capital`, unde se produc bure]ii de vase Scotch-Brite. Fabrica dincartierul bucure[tean Militari, \n care se produc lunar 500.000 de bure]ide vase, este al nou`lea centru din lume pentru acest tip de produse.Celelalte fabrici sunt \n Turcia, Polonia, Grecia, Rusia, Spania, Brazilia,China [i SUA. Investi]ia ini]ial` a fost de 250.000 de euro.
Extindere de 80 mil. euro
Omul de afaceri Gabriel Popoviciu (desen),dezvoltatorul proiectului B`neasa dinnordul Capitalei, zona cu cele mai marivenituri per locuitor din Romånia, va maiinvesti \n urm`torii patru ani circa 80 mil.euro doar \n partea comercial` acomplexului, unde va construi noi spa]ii \ncare vor fi mutate restaurantele, dar [ipentru o zon` de leisure [i magazine cubranduri de lux. Primul proiect de extindereva fi \nceput imediat dup` deschidereacinematografului Grand Cinema Digiplex,programat` s`pt`måna viitoare, realizat \nurma unei investi]ii de 19 milioane de euro.
}ig`ri la export
Produc`torul de ]igarete Japan Tobacco International (JTI) spune c` vainvesti circa 25 mil. euro \n extinderea fabricii din Pipera [i va angajapeste 140 de persoane. Decizia de a face noi angaj`ri vine la circa unan dup` ce produc`torul ]ig`rilor Camel [i Winston a f`cut peste 130de concedieri pe pia]a local`.
Primii piloni ai unui turn cu 36 de etaje
Cea mai \nalt` cl`dire debirouri din Bucure[ti, cu o\n`l]ime de 137 de metri [i36 de etaje, \n care arurma s` fie mutat sediulb`ncii Raiffeisen, a „ie[itdin p`månt”, iarmuncitorii lucreaz` deja lacel de-al doilea etaj alstructurii imobiluluidenumit SkyTower.Cl`direa se va afla \napropierea intersec]ieidintre strada BarbuV`c`rescu [i [oseauaPipera, \n apropiereasta]iei de metrou Aurel
Vlaicu, \n mijlocul unei zone \n care se afl` deja mai multe cl`diri debirouri importante, precum Oracle Tower, Nusco Tower, Lakeview sauFloreasca Business Park. |n 2008 \ntregul complex, format din mall [iturnul de birouri, era estimat la un cost de 250 de milioane de euro.
GEORGE COPOS, 58 de ani, proprietarul grupului AnaHolding - cu activit`]i \nturism, panifica]ie [iindustrie
„|n loc s` st`m s` ne uit`mla [tirile negative de latelevizor sau s` citimtabloidele mai bine muncim.Eu asta am f`cut \n criz`, ammuncit ca s` construiescceva, am dezvoltat proiectechiar cånd pia]a era \nc`dere. Am investit cele 25de milioane de euro \nmodernizarea hotelurilor,cånd costurile erau lajum`tate. Chiar dac` ve[tilede pe pia]` continu` s` fienegative, eu am decis s`angajez oameni, care s`ofere cele mai bune serviciipentru hoteluri.”
T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4
36
26
21
16
-4-7
-11 -11
-7
2 2
-2
5
20
11Not`: previziunea net` de angajare se calculeaz` ca procent rezultat \n urmadiferen]ei dintre procentul de angajatori care urmeaz` s` fac` angaj`ri [i procentulde angajatori care urmeaz` s` fac` disponibiliz`ri \n fiecare trimestru. E[antionulfolosit cuprinde peste 750 de companii angajatoare de pe pia]a local`.
SURSA: Manpower Romånia
2009
2008 2009 2010 2011
2010 2011
200.000 de SUV-uri Duster
Uzina Dacia de la Mioveni a fabricat lasfår[itul s`pt`månii trecute vehicululDacia Duster cu num`rul 200.000, modellansat \n fabrica]ie la \nceputul anuluitrecut, a anun]at constructorul auto.
SUV-ul intrat \n produc]ie la Mioveni \n2010 este unul dintre atuurileRomåniei \n majorarea exporturilor,mai ales c` vest-europenii s-au\nscris de la \nceput pe liste dea[teptare pentru a cump`ra ma[inaromåneasc`.
Evolu]ia trimestrial` a previziunii nete de angajare din ultimii patru ani
Una din cinci companii (21%) va continua s` fac` noi angaj`ri \n ultimele trei luni aleanului, arat` cel mai recent studiu al companiei cu activit`]i \n domeniul resurselorumane Manpower. Previziunile celor peste 760 de angajatori participan]i lacercetare sunt mult mai optimiste fa]` de anii anteriori, cånd sus]ineau c` vor facemai multe concedieri decåt angaj`ri.
Valoarea (mld. euro) Varia]ia anualizat` (%)
SURSA: INS SURSA: INS
FOTO: Silviu Matei
FOTO: Mediafax Foto
FOTO: Silviu Matei
FOTO: Victor Ciupuliga
DESEN de Romeo R`ileanu
