N.Bocsan,S.Mitu,V.Vese,T.Nicoaea,Manual multifuncțional de istorie moadernă a României

7/22/2019 N.Bocsan,S.Mitu,V.Vese,T.Nicoaea,Manual multifuncțional de istorie moadernă a României

http://slidepdf.com/reader/full/nbocsansmituvvesetnicoaeamanual-multifuncional-de-istorie-moaderna 1/201

U N I V E R S I T A T E A ' B AB ES - B OL Y A I "

C A T E D R A DE I S T O R I E M O D E R N A

prof. dr. Nicolae Bocsan conf. dr. Toader NicoarSconf. dr. Sorin Mitu prof. dr. Vasile Vese

M,

Manual multifunctional

de istorie moderna a Romaniei

BCUCiuj-Napoca

~ I

f / A q p q p ( i Q ) , ' d r n c c \ _

l o r u

ISTMO 2004 00360

Presa UniversitarS ClujeanS Asociatia Istoricilor din Transilvania si Banat

Programul PHARE pentru Democratic CLUJ-NAPOCA, 1998



LECTIA I:

TEORIILE ROMANE§TI ALE MODERNIZARII

1 . Ritmurile modernizarii romaaejti2. Ce este “modernizarea”?3. Teorii ale modernizarii

•Problema modernizarii structurilor de civilizafie romane$ti a constiiuit un prilej de reflecfie atat pentru contemporanii fenomenului, cat ?i pentru istoricu Modernizarea a fos t tnteleasa la rom&ni inpr im ul rand ca o aliniere la tipul de civilizafie vest-european, pornindu-se de la inapoierea §i disfuncfionalitafile acute ale societatii tradifionale.

•Fiecare generate intelectuala a dot un infeles specific fenomenului modernizarii, elaborand , un modelpropriu at dezvolt&rii societ&fii romane$ti, pe care a incercat sa il transpuna in practica.

1. Ritmurile modernizarii romane§tiProcesul de modemizare in tarile romane s-a realizat treptat, pe segmente ale viefii sociale, cu man decalaje de

la un compartiment la altul, intr-uu interval de timp ce acopera un secol, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVHI-lea, pana la sfarjitul secolului trecut Este o perioada de emergenfa a structurilor §i ideilor modeme, in care diferitele sectoare ale socictajii ating standarde apropiate de cele modeme, In faze diferite, succesiv, concomitent sau intr-o evolutie lenta, in care coexista formele vechi cu cele modeme.

Ritmurile modernizarii la romani

Domeniile infrate in procesul de modernizare

1. Cuitura, ideologia

2. Statui, Lastitufiile

Anul

3. EceaetrijL, rtnwrtariie social®

pcsisHa succesiune cronologica a segmentelor viefii sociale care parcurg un proces de modemizare, -- zt .'. t fbst ceie cintai care s-au incadrat ritmului occidental, incepand chi ar-din secolul al XVII-lea, pentru1- 2?oi, in epcca Luntinilor, sa se realizeze cuplarea deplina la spiritul modemitatii. Cel de-al doilea compartiment— in pxcesiune* cronologic i evocata — care mcepe sa se modemizeze din secolul al XVlIl-lea a fost cel al statului ji al fcsntunilor sale, o data cu reformismul luminat al donmitorilor fanariofi in Principate sau al monarhilor reformatori in Austria, care au Sxat etatismul la baza programului lor reformist. A urmat modernizarea in economie §i in structurile

sociale, care s-a prelungit pana tarziu in secolul a l XlX-lea. .Statui, societatea, economia s-au transfoimat in sens modem intr-un proces de durata, ce s-a derulat timp de un secol.

In tot acest interval, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVHI-Iea, se poats vorbi de o faza de tranzifie spre modem, in care s c t i s uI evolupei istorice este ce l al modernizarii, dar in care mai supraviefuiesc inca resturi ale Vechiului Regim. Ca in orice faza de tranzitie, formele ce le produce procesul de modemizare sunt incomplete, hibride sau malformante. Structurile modemului nu sunt complete, nu sunt desavarjite. Imaginea este una de neimplinire, fie ca analizam economia, societatea sau statui, dar esential este faptul ca se dore§te modernizarea, ca ea rSmane o forma ideala la care societatea romaneasca aspirS.

2. Ce este “m odernizarea”?Teoriile sau modelele romanejti ale modernizarii valorifica experienta universala ji realitatea concreta. In

aceasta razJ de tranzitie, teoriile autohtone ale modernizarii se caracterizeaza prin eclectism doctrinar, insuficientS asnnilare sau adaptare a modelelor universale la realitatile romanejti. Aceasta ji pentru ca ideea de modem, modemizare, saodenutate a fost diferit interpretata sau definita. Generative care s-au succedat in acsst interval, de la iluminism la fcoala critics, au vazut in “modem” sau "modemizare” aliniere sau integrare in sensul ?i ritinul istorie european, altfel spus europecizare in planul culturii, institutiilor, moravurilor.

7



LECTIAI

Sii^g Zr -'A j \ , . ■yV. „*V.

Hanul lui Manuc(gravu ra din sec. XIX)

In al doilea rind, modernizarea presupunea in plan economic sau social capitalism, structuri soc iale noi, stabilitedupa modelul clasic a! societafii europene, un nou tip de societate §i sociabilitate, fundamental pe concepfia rafionalistaa drepturilor 51 datoriilor. «

In al treilea rand, generafiile intclectuale au deficit modernizarea prin idenUficarea cu'civilizafia, progresul tchnic,. tiiiitific, al rafiunii ?i culturii, cu progresul intclectual, cu toate implica te ce le incumbS Inca din veacul Luminilor.

In sfir?it, succesiVele generatii intelecltiale au definit modernizarea $i prin sinpnimie cu libertatea sau progresele sale,

de once fel, sociala, politics, najionalS, religioasg, de expresie, de manifestare, asociind spiritului modem pe cel al libertafii «fiinevitabil, o components criticisla a realMfilor trecute sau contemporane. Desigur, aceasta presupune ji un regim politicadecvat, de care sa beneficieze cSt mai mulfi cetafeni, Intemeiat pe sistemul de drepturi ?i libertafi ale omului $i cetflfeanului.

DacS exista un rclativ consens asupra motivelor fundamental pe care le presupun “modemul” sau"modernizarea”, la diferitcle generafii, definirea lor $i a cailor de strabatut spre a atinge tipul ideal de rafionalitate au fostdiferite de la 0 gcnerafie la alta $i chiar in interiorul aceleiaji genera(ii.

Modernizarea cultu ra l $i a ideiior a facut posibila elaborarea unor teorii sau modele ale mc-derrizarii ar.lerioareprocesului in sine, inspirate de modelele similare europene. Fenomenul imitafiei $i nevcia sincrcnizir:. i . dsisnnitat laprima faza de existent a acestor modele o copiere mecajiicS, necriticg a teoriilor europene, trepta: tr r .x d rX lii -ja rJisau modificata in funcfie dc situafia concret-istorica.

Sensuri ale “modernizarii” la romani

MODERN1ZARE

= integrare In ritmul istorie european, occidentalizarc

= capitalism, stmcturi sociale urbane

=>civilizafie, progres tehnic, 5tiinfif!c, intclectual

= libertate, regim politic reprezentativ, spirit critic

3. Teorii ale modernizariia) Teoria iluminista0 prima teorie a modernizarii, care propune un veritabil model intemeiat pe coordonatele sus-amintite,

iluminismuiui. Modelul iiuminist de modemizare s-a definit in primul rand In fiincfie de sociabilitate, de raporlulindivid—societate— stat—umanitate.

Primul tip de solidaritate pe care II defme?te Inca de la debutul sau iluminismul a fost cel de omenire—umanitate, conceput ca uxi tip ideal, o sinleza a Insujirilor umar.e.

In al doilea rand, urmeaza societatea ?i statui. In concepfia iluminismuiui rom&nesc, societatea reprezinta unsistem de relatii iacerumane general de nevoia asigurarii securitafii individului, conservarii fi promovarii fericirii umane.ConceptuI modem de societate, opus celui medieval, intemeiat pe stari sau ordine, descinde din teoria contractuaiista,

8



TEORIILE ROMANESTI ALE MODERNIZARII

foarte raspandilS in iluminismul romanesc. Conceptia rationalist! desprc societate—stat este dominants in teoria sociala $i politics a iluminismuiui. Fundamentat pe leoria dreptului natural, etatismui dorama htcratura politic a iiu.-nir.ist4 dir. tarile romane, acreditand teza convergentei structurilor sociale Tnspre stat, Tntruchipat In persoana raonadiuiui luminat. Teoria sociala a Luminilor reconsiders categoriile sociale productive utilitatea lor m societate, enuntand drept criterii de valorizare In societate meritul ?i utilitatea. Una din marile contribufii ale teoriei politice iluministe o constituie

transformarea omului din supus In cetatean al statului, calitate extinsa asupra tuturor categoriilor sociale. In teoria iiiitnmlstS, statui' apare ca un gararit aTsecuritSjii sociale. Simpatia quasi-generala se Indreapta spre monarhia luminata, considerandu-se ca monarhul trebuie sS asigurc gestiunea statului in interesul tuturor. Potrivit teoriei politice iluministe, omul este depnatorul suveranitatii, Investit cu o suita de drepturi ce decurg din aceasta pozifie. Din perspectiva contractuaiista, ttuminismul rom2nesc a inaugurat dezbaterea asupra drepturilor omului ?i cetafeanului, care spre finalul epocii devin parte organica a unei doctrine liberate romSnejti.

Teoria iluminista a modernizarii

I Ise bazeaza j I pe:

V

MODELUL DE SOCIABILITATE

TIPURILE DE SOLEDARITATE ILUMINISTE;

a) omenireab) statui ?i societateac) comunitatea najionala

In al treilea rand, iluminismul romanesc a definit $i un alt tip de solidaritate, In paralel cu conceptul rationalist de societate, cel al comunitafii nationale, afirmand individualitatca ?i specificul natiunii romane In context european.

b) Teoriile secolului XIXDaca iluminismuiui ii revine meritul de a fi inaugurat dezbaterea teoretica, de a fi formulat marele teme ale

modernizarii, pa?optismul romantic ,a efecluat prima tcntativa de adecvare a experience! universale la realitatea romaneasca, elab'orand un model propriu, preponderant liberal, care pune In valoare concepfia rationalists a secolului XVIII. propundnd transformarea ?i modernizarea dupii cxperienta europeana.

Modelul propus de generatia de la 1848 a fost aplicat In strategia de formare a statului modern, dar maniera In care a fost conceput §i aplicat de liberalismul romanesc din faza Inceputurilor sale ajqst.corectat sau contestat de o serie de curente din a doua jumatate a secolului XIX, ce au dezvoltat .propriile ieoru ,asupra procesului de modemizare:

junimismul, samanatorismul, socialismul 51 poporanismul. Cele matfhulte au" apreciat ca procesul de modemizare rcalizat de liberal) de la 1848 Incoace a fost numai o imitalie artificials, realizat de sus In jos , fara o reals asimilare $i adecvare !a realitafile romane?!!.

c) Teoriile de dupa 1918perioaca ir.terbeiica, teoria modernizarii societajii romanejti dupa modelul occidental a fost sustinuta

Zi. tr r.. Icvlnescu. In dezbaterea asupra fenomenului modernizarii la romani, contribu|ii interesante au' 'rz. V~-.zar- -'.n perspectiva curentului taranist, Mihail Manoilescu a neoliberalismului, Lucrctiu PatrS§canu a

r.icr. Ch Zar-e din perspectiva economic! .I-ercr.srta - con.dnuat $ i In deceniile postbelice, cu aceleafi limite care au marcat $i pcrioada interbelica,

r coua t i p u r i de analiza, istorica $i sociologica, perspective care, de cele mai multe ori, nu s-au pututr ? d d i n aces: cadru, interpretarea de fafS propune 0 evaluare din perspectiva istorica a procesului de

— - r o e r a i z a r e s : a efectelor sale in secolul al XlX-lca 51 la Inceputul secolului X X .

Teoriile romane§ti ate modernizarii

sec. XVL1I— 1830 Teoria iluminista1848— 1900 Teoria pa$optismului liberal1866— 1914 Teoriile care contesta modelui liberal:

a) junimismulb) samSnatorismul

c) socialismuld) poporanismul

1918— 1947 Teoriile interbelicea) adepfii modeiului occidental (E. Lovinescu)b) modelul taranist (V. Madgearu)c) modelul neoliberal (M. Manoilescu)d) modelul marxist (L. Patra$canu)e) modelul analizei economice (Gh. Zane)

1947 -> Teoriile postbelicea) interpretarea istoricab) interpretarea sociologica— —- - ..

9



LECT1AI

Cuprmsul Iccti ci

1. Ritmurile modernizarii romai*e$ti

2. Ce este “modernizarea”?

3. Teorii ale modernizariiu) Teoria iluminista

b) Teoriile secolului XIX

e) Teoriile de dupa 1918

intrebari §iprobleme

1. hi ce domenii a debutat fenon tenul modern izarii in societatea romaneasca?

2. Care este relatia dintre modernizarea rom aneasca $i imitarea modelclor europene? Sincronizarea ritmului istorie romanesc cu cel european a avut efecte positive sau

negative?

3. Enximerafiprincipalele modele rom an eft i ale modernizari i elaborate de ca tre sod olog ii

fi istoricii romani de la sfarfitul secolului XVIII si puna azi.



-Secolul al XVIIl-lea a realizat reditnensionarea Europei, mare&nd trcccrea de la p-iimpa.

Luminilor, care a recuperat teritoriile sale rasaritene, Incorporandu-fe. Epoca Luminiiora" imgus un non conccpt de Euro pO efinit multidimensional, politic , economic, religio s, cultural, carejfojiasurng plenar si “diest.iunea oricn tSy 8. ca

jm aa echUibrului, a securitatii $i mai ales a ejc ar.siunii spre NSediterana sau Asia' In dimensiunea .economic!, amsemnat . expansiunea eapitalismului, cu tendintele sale unificatoare si iniegratoare. ceabsorb sTstrucmrile economice~romanesti.V maLaies dupa marile bulvergarlnfijxare le-aujgoxocat j ndustriali2area_sLexpl^ia-demf)frwfidi.~"~ .....

Semnificahv este interesul sporit pentru ace.st_spa{iu In luraea.occidentala— polkic, miHtar, economic (comercial),religios, cultural — llustrat de numSru! mare al calatorilor care strabat EuropadeEst in misiuni oficiale sau

dintr-o nevoie fireasca de cimoa$tere p~carSli¥iaMrfi:nlarcabile descrieri de calatorie despre {arile romane (Bauer,

LECTIAII:

PRINCIPATELE ROMANE

LA s f Ar §i t u l REGIMULUI FANARIOT

Riserica Radii-Yooi(gravuri din sec. XIX)

1. Populatia

2. Societatea3. Regimul politic ?i institutiile statului4. Actiunea politica a boierimii:

contestarea regimuhii

•La inceputut epocii modeme, societatea romaneasca, a$a cum apare ea in viziunea Europei, pre uni a o structura tradifionala, marca ta de prepondera nt categori ilor socia le ale Vechiului Regim: boierimea, clerul fi faranimea furn izeaza baza siste mulu i social-economic, in

timp ce categorii le urbane, burgh eze , sun t extrem de s lab dezvoltate.'Statui fi instiiutiile sale prezinta simptomele unei crize politice grave, daiorata

damina jie i otomane f i expresiei sa le interne, reg imu l fan ariot. fit aceste conditii , elita po lit ica autohton a (boierimea pamantean a) schifeaza un program national d e reform are ins titutiona l& f i emancipare pol itica.



t

U ovich, Cnrra, d'llauicrivu, Rricevieh, dorsnma R-inWd, f ty lw , Willrinsnn Wolf). O dnmonstrcaza si mfiintarea consulatelor straine in Principatc: rus (1782), austriae (1783), francez (1798), englez (1803).

Imaginea pe cars o transmit top acedia despre romani ji {ara lor este una contrudictorie. Remarca solul bogat $i eanipiile Intinsc, din care abia a 6-a parte erau cultivate, bogajiile naturafcj condijiile climatericc fnvorabile, frumusetea locurilor. Cat private locuitorii, observa densitatea micS a poptilafiei, in general, numarul redus al locuitorilor, care

rcprezenta abia a zecea parte din cat putea hrani solul Principatelor. Relativ la nivelul de civilizafie nu au prea’multe aprccieri, la contactul cu un alt tip de civilizatie pe care il Intalnesc aici, rural, comunitar, diferit total de modelul civilizatiei urbane ;i capitaliste cu care au fost familiarizali acasa. Descriu mizeria, saracia, spolierile, lipsa de civilizatie 51 de moravuri cultivate la oamenii de rand, in opozitie cu protipendada. Sumar, vom tncerca sa schifam ce a intalnit lumea occidental! in spatiul romanesc la sfar$itul regimului fanariot, sintetizand concluziile §i principalele date oferite de istoricii Andrei Ofetea, respectiv Gheorghe Platon.

1. Populatia \ Daca in Europa ôccidental! s-a produs 0 exglozie demoKrafica, pe buna drcptatc PJjJllit&.Ml‘revolulia flemoiiraficft". fenomcn care a tnsemnat 0 cresterelSra orecedenTa oonulatiei. a asezantor urbane si a marilor adomergri. in tarile romane <;ponjTile'nTografic in secolul XVIII k fost lent, greu perceptibil sub aspect cantitativ. Cea mai important! Fninsformare in regimul demografic In sens modern, european, are loc in structura populajiei, in aspectul calitativ al dinamicii demografice, unde progresul a fost spectaculos. Principa^tesatufa'a reeimulurêmoizrafic in tarile romane oani la inceputul secolului al XlX-lea 0 reprezinta, deci, .crejjterea lefflg 1Mt^lS T>np3bu i fenornenc:

' 1. brejterea numeric! a ajezSrilor urbane, cii deosebire a ceior cu statut urban;

2 . cre?terea populatiei in localifafile cu statut urban.Explicatiile acestei cre$teri lente au fost puse pe seama inapoierii econornice, consecinfa a regimului dominatiei

otomane, a absentei oricarei asistente sanitare, proliferarii epidemiilor, calamitaplor naturale, a invaziilor straine de prada, a cazboaielor §i ocupariiior militarc.

In cifte absolute, populajia Jarii Romanejti create de la 1.349.840 locuitori in 1774,1a 1.795.130 in 1820 (dupa estiroarile istoricului demograf Louis Roman). Din acest punct de vedere, Tara Romaneasca s-ar fi situat la un nivel mediu european. In Moldova, cre?terea s-a realizat de la 322.629 in 1772, la 528.784 in 1803. Deoarece sporul natural era neinsemnat, aceasta cre$tere trebuie pusa mai mult pe seama trecerilor de populatie din Transilvania sau din sudul Dunarii in Principate.

Populatia ora§e!or §i targurilor din Muntenia -in prima jumatate a secolului al XlX-lea

LECTIA II

Nr

crt.

Denumirea orajelor

51 a tSrgurilor

1835 Nr

crt.

Denumirea

orajelor

$i a tSrgorilor

1835

1 Bucurejti 50 370 10 Pite?ti 2 755

2 Ploie$ti 15 895 11 Zimnicea 2 655

3 Craiova 11 885 12 Tg. Jiu 2 275

4 Caracal 4 815 13 Targovi§te 2 240

5 Braila 6 935 14 RSmnicul Sarat 2 175

6 Campulung 3 545 15 Giurgiu 2 105

7 Ru5.it de Vede 3 345 16 Turnu Magurele 970

8 Cerneti 2 945 17 Slatina 1 680

9 Buzau 2 860 18 Mizil 805

Dinamica populatiei in orafele moldovenein prima jumatate a secolului al XlX-lea

N r

crt.

Denumirea

orajelor

$i a targurilor

"f; 1832 1845 Nr

cr t

Denumirea 1832

' orajelor

51’. a targurilor

:184=

-*

1 . Botojani 13 796 28 290 .,, 10 Falciu 863 I 535

2 Dorohoi 1 702 5 115 11 Vaslui, 1 459 4 006

3 Herta 2 123 3 455 12 Tg. Frumos 2 035 4 820

4 Tg. Neamf 2613 7 055 13 Barlad 5 327 14 480

5 Piatra Neamt 2 907 8 075 14 . Focâni 4 795 9 680

6 Bacau 2 881 6 670 15 Tecuci............ 1 533 4 960

7 Roroan 6 320 11 725 16 Galati 8 606 22 635

8 Harlau 602 2 955 17 Ia§i 48 314 68 655

9 Hu?i 1 918 12 480 — — —•

12



PRJNC1PATELE ROMANE LA SFAR$1TUL REGIMULUI FANARIOT

0 alta trasatura a regimului demografic o reprezinta transfprmariie.de..Qcfin. caLitativ In structura populatiei. mar spectacuioase, consuuxi ill dtfcreu|ici«i ji diveisinoaiesi popui<t(iei, in suueluiaiea luoi evident! a acebieia, ai-uelciaia ue refonnele in spirit luminal ale domniior fanarioti, de modernizarea aparatului de stat $i de tnmsformarilc din administratis. De/.voltarea comertului dupS tratatul de pace din 1774 a contribuit la diversificarea ramurilor de meserii ?i nego{; de asemenea, razboaiele ruso-turce au favorizat pana !a un punct, productia $i schimbul, stimuland dezvolLarea urban!.

2. SocietateaLa sfarijitul secolului XVIII §i la inceputul celui uhnator, societatea romSneasca se Infati^eaza mai complex! in

comparatie cu epoctle anterioare, contradictorie in unele aspecte, stare specific! fazelor de tranzijie; structurile regimului de stari, cate au fost, sunt suprapuse de nucleele viitoarelor gmpuri caracteristice societatii burgheze. Pamantul reprezenta principaja uvutie a Prineipatelor. Din punctul de vedere al stapanirii acestuia, Andrei Ofetea observa ca 2/3 din sol tiparfinea boieriinii ji cleruluT.Tar 1/3 taranimii libere.

a) BaieriiIndifferent care era originea boierimii (mo?ia sau slujba), dupa reformele lui Mavrocordat legea nu mai recuno$tea

decal boierimea de slujba. Constantin Mavrocordat fi Al. Ipsilanti an structurat boierimea In doua, respectiv cinci ranguri. !ntr-o societate Intemeiat! Tnca traditional pe privilegiul de najtere, boierii erau beneficiarii tuturor privilegiilon de ordin fiscal, sciitii'ea de orice dare catre stat, de ordin politic, erau definatorii exclusivi ai puterii ji, desigur, de ordin economic sau social. Din categoria privilegiajilor faceau parte $i oeamurile, mazilii, urmajii marilorboieri.

- Noua boierimeUn fenomen relevant il reprezinta aparifia boierimii noi, de data recenta, provenitS din vanzarea functiilor,

pra.-.icS uzitata de domnii fanariofi pentru a-$i spori veniturile. O alta parte a noii boierimi provine din multiplicarea ?i di«srs.ficarea aparatului administrativ. Este amestecata ca origine, o parte vine din Fanar sau din sudul Dunarii — cea pe care o vor incrimina Eliade ji F,minescu, numind-o patura superpus! —•, alfii proviti din caiegoriile sociale modeste, p-auucrive, buni Intreprinzaton din punct de vedere economic (negustori, funcfionari din aparatul administrativ, slujitori ai toierilor, chiar ?i intelectuali). Foarte mul{i dintre ei au iuterese $i preocupSri specifice clasei burglieze.

Aceasta categoric, cpmparabila cu noua nobilime din Anglia sau din Franfa lui Ludovic al XlV-lea, se afirma la inceputul secolului al XlX-lea, ctnd este foarte activa, dinamica, mobil!, receptiva la serrmalele modernizarii. Pana la un punct,"a fost purtfitoarea ideilor liberate, a spiritului democratic In farile romane, de$i in esenfa a militat pentru dobandirea privilcgiilor de care beneficia marea. boierime ?i pentru egalizarea statutului lor cu aceasta.

La nivelul marii boierimi-se produce un fenomen de occidentalizare a moravurilor. a modului de viata, In mod direct, prin contactele cu ofijerii ru§i, sau mediat prin societatea greaca din Principate. In aceasta perioada insa, se produce un fenomen de diluare a boierimii, ca urmare a crejterii sale numerice in dauna calitatii, prin Incbrporarea unor eleroente straine dc boierimea traditional! $i, mai ales, prin Imburghezirea inasiva a grupului boieresc, anuntand sfar-jitul boierimii traditionale fi evolutia spre proprietarul modern, tn structurile elitare din Principate se fixeaza de acum doua niveluri distincte, ce evolueaza convergent sau In opozit ie pan! la 1848: marea boierime $i boierimea mica.

- Boier imea $i relatiile agrare „ r -

Veniturile boierimii proveneau diiidijma, din exploatarea mo$iei $i din monopolul b!uturilor. Deoarece sistemul feudal nu mai satisflcea nevoile sporite de venituri ale boierilor, ace$tia au trecut la exploatarea mofiei in regie proprie, la concentrarea pamanturilor, remarcandu-se tendlnfa de a transforma posesiunea asupra pamantului in proprietate deplina ?i de a Ingradi aceesul taranilor la loturile com une— fanaj, pa§une, padure.

Cre§terea producfiei de cereale pentru nevoite conier{uIui conduce la o nevoie mai mare de brate de munca, ceea ce determina crejterea sarcinilor de claca la 12 zile In Muntenia fi 24 in Moldova. Raportat la regimul robotei din

XSran la arat

( l i tograf ie)



L 8 C J I A J I

Tidjiillvania, icgi'uml r.-uio'paK era incomparab:! mai ujcr, JJustrSnd fap!u) ca a in nu c-a realirat concentrarmojiiJor. Comasarea ji ;ra=trrsa SLiprafetei exploafate in regie proprie se rcalizeaza in detrimental taranimii claca<se ?cclsi libere. In aceasra perioada, de pana la 1821, se produce o deposedare masiva 51' violenta a claca$ilor, reduccrnumarului {aranilor libcri ji a proprietatii ce 0 detin. Sarcinile feudale erau mai grele la inceputui secolului al XrX-l

dccat cu 50 de ani mai inaime, dar mai u$oare decat in Transilvania, din cauza suprafetelor intinse de plmant, a densitajreduse a populatiei, ceea ce a delerminat concurcnfa intre boicri pentru a atrage taranii pe mojiile lor.

b) Clerul Ierarhia

principalelor functii ecleziastice in Biserica Ortodoxa

Patriarh

Mitropolit (sau Arhiepiscop)

Clerul dejinea 1/3 din suprafa{a solului. Mproprietari de mo§ii erau manastirile, atat cele mchinacat $i cele pamantene, Eparhiilc aveau pamant mai putin,schimb aveau venituri mai man. O practica raspandita biserica din Principate era vanzarea functiilor ecleziasticde la mitropolit pana la paroh, constituindu-se astfel sursa de venituri pentru domnia fanariota. Practica vanza

preotiei a facut sa creasca numSrul de preop la sate

detrimental pregatirii §i al calitatii. Conditia materialssociala a preotilor era apropiata de a taranilor, ei fiin

scutiti numai de unele dan.c) Starea a treiaAre o pondere numerica neinsemnata

Principate, din cauza lipsei tradipei urbane, a ora$elspecializate ca centre de productie sau de schimSingurelc aglomerari -r- capitalele — ?i ora§ele mai maerau centre administrative, politice, militare, remediate aboicrilor, centre de consum.

Majoritatea negustorilor $i meseria?ilor erastraini — germani, maghiari, greet, albanezi, anncni, cvr— ajezap de putin timp in Principate. Ora$ele ?i targurmoldovene erau dominate de straini, populatia lor eeterogenS din puncT'de" vedere' et'nic §i confesional. Muntenia, populafia urbana era mai omogenS, majoritat

era romaneasca, dar ji aid existau mulp straini, sud-dunareni, evrei, germani, maghiari, armeni, ru§i, francezi, polonezitalieni. in primul rand cyrejj au avut un rol important in formarea burglieziei Tn Principate. La inceputui secolului XI

Episcop

Protopop

Preot (Paroh)

Jar an i din Transilvania

14



PRINCIPATELE ROMANE LA SFAR?!TUL REGIMULUI FANARIOT

« ,'firma si o patura de negustori roraani, care apar[in iusa paturilor inferioare ale acestei catcgorii. Sudifii (= supusii) strami se aflau sub regimu! jurisdicfiei consulate, prin care erau sco$i de sub incidenta legislajici $i a autoritajilor locale.

d) filran ii ,

Jaranii liberi constituie o categorie Tn vadit recui. Ponderea lor a fost initial mare, defineau 1/3 din suprafaja agrcsiS, dar pierd mult din cauza fisca!ita{ii §i a tcndinfelor boierimii de a-i deposeda §i a-i transforma In clacaji.

Calatorii straini care au traversat Principatele au remarcat condifia deplorabila a taranilor claca$i, determinata ce obligafiile multiple ce le prestau catre boieri, cStre stat, de transport (carau$ie), de gazduire a dregatorilor, de repararc ' ( a cearilor drumurilor. Sarcinile catre.boieri erau dijma $i claca. Aceasta din urma a fosl sporita cu dona zile la sfSr?itul secolului XVIII; exista $i dreptul de transfonriare a clacii In bani, dar el nu a fost aplicat. Chiar daca regimul feudal s-a agravat in ccmparatie cu perioada anterioara, nu a ajuns niciodata la limitcle maxime Tnscrise Tn ajezamintele domnejti sau in alte legi; nici chiar cele 12 zile pe an nu au putut fi impuse Tntotdeauna.

3. Regimul politic $i institutiile statuluiRegimul fanariot, expresia politica a regimului dominatiei otomane, a inlocuit sistemul politic traditional din

parile romane, a eliminat boierimea pamanteana din funcpile-cheie, a modificat functiile esenfiale ale statului, cum a fost cea extemS, de aparare, desfiintSnd armata. Rcfonnele realizate de domnii fanarioti au urmarit rationalizarea administrafiei In vederea cre^terii rolului statului. Etatismul a dominat conceplia lor reformatoare, care viza instaurarea ordinei Tn detrimentul arbitrariului medieval, subordonarea boierimii, precizarea competentelor diferiteior institutii $i dregatorii, toate subordonate nevoilor fiscale.

a) Domnia

Din 1731, domnul a fost numit pe o duratS de 3 ani, fiind asimilat cu un functional1otoman, echivalent unui pa?a cu doua tuiuri. Domnul avea autoritate absoluta, regimul fiind unul absolutist; din 1774 avea agenfi diplomatici la Constantinopol. Avea drept de a pune orice dare, gestiunea lui nu era controlata decat formal de divan, era judecator suprem. Enstabilitatea $i venalitatea domniei au generat concurenfa pentru ocuparea ei. in limpui regimului au funcfionat 36 de doxnni in Moldova $i 39 In fa r a Romaneasca- Pentru stabilizarea domniei, la inceputui secolului trecut a fost impus un cartel format din 4 familii care concurau pentru tron, iar Tn-1802 durata ei a fost fixata la 7 ani, domnii neput&nd fi destituki Tnainte de termen (prevedere care nu s-a putut aplica ir.sa in practica). Preocuparea lor principals era de ordin fiscal, adnnaiea cat mai multor bani.

Functia externa a statului a fost total modificata. Tarile romane au pierdut orice inijiativa In politica externS, au pierdut dreptul de a Incheia tratate, fiind obligate sa aplice tratatele Tncbeiate de Poarta cu puterile straine, mai ales tratatele comerciale. Domnii erau agen[i informatori ji intermediari ai Porjii $i susfineau diplomatia acesteia. Armata a fost desfiinjata, redusa la funcjia de polifie, ceea ce a facut imposibila apararea teritoriului In fata numeroaselor invazii, ce s-au Irunultit considcrabil la Inceputui secolului XIX.

b) Divan ul

Avea un rol nelnsemnat. Conipozitia lui era la bunul plac al domnuiui. De$i majoritatea membrilor lui erau romani, fur.ctiile-cheie erau dejinute de boierii greci.

c) AdministrafiaServiciile administrative erau conduse de mari dregStori (ban, vomic, logofat, vistiemic), care la Inceputau fost

slujitori de curte, apoi au devenit dregStorilpublici. Nu erau salarizafi, dar primeau ca recompensa veniturile unui targ.In fruntea administratiei locale, a ierarhiei judcfelor, se aflau ispravriicii, tot fara leafa, raspiatifi ihsa cu o parte *

din veniturile domnejti ?i din gloabele (amenzile) Jncasate. Ei concentrau toata puterea din judete Tn mainile lor, aveau atribulii administrative, fiscale, judecalorejli, de police, executau sentintele, Incasau gloabele. De aid, tendinta de a

Ultimii domni fanarioti

MOLDOVA MUNTENIA

Constantin Ipsilanti Alexandru Moruzi

1799-1801 1799-1801Alexandru §utu Mihai §ufu

1801-1802 ’ 1801-1802Alexandru Moruzl Constantin Ipsilanti

1802-1806 1802-1806 • - ’Scarlat Callimachi Alexandra §ufn

1806 1806r o cup a tie rnilitara rasa - - ocupatie militarS rusa -

1806-1812 1806-1812

Alexandru Moruzi Constantin Ipsilanti1806-1807 1806-1807

Alexandru Hangerli loan Caragea

1807 O O \ J I O O u

o

Scarlat Callimachi Alexandra §utu1812-1819 I81S-1S2I ’

Mihai §utu

1819-1821

15



LECTIAII

Sijj

:ierava pedepsele fi amenzile, care is sporeau veniturile. Veniturile peste leafa ale dregatorilor^ se numeau hayaieturRegimul havaieturilor a provocat abuzuri care nu aveau alta limita aecat capacitalea de rezisteuta u tuuliVuaabuiloi.

V}o',Yu;u\ vUtviptra i t \?i \ ut c \ oieteft cc\ot rcvai TVv\ilt. M.s.’cu dtc^Uori, la raud

lor, vindeau slujbele pana la ulrimele grade ale ierarhiei. Pana la C. Mavrocordat, marii dregatori aveau m subordinsiujitori de conditie libera iara pimint, cu avantaje fiscale, obligati la servicii civile §i militare. C. Mavrocordat

desfiinjat slujitorli civiii fi a redus numarul celor militari, cu exceptia celor din politia rurala, a granicerilor perceptorilor. In subordir.ea ispravnicului se aflau samefi (finante), zapcii (executori), condicari (cancelarie), judecator

polcovnici, v&tafei de plai.d) Organtzarea fiscalaDomnul dispimea de toate veniturile farii. Singura ratiune a administrafiei era aceea de a stoarce cat mai mul

bani de la populate. La Inceputui regimului, fondurile statului fi veniturile domnuiui s-au ccmfundat Pentru a fe

veniturile domnuiui, amenintate de cereriie sporite ale turcilor, Tn a doua jumatate a secolului XVIII camara domnuiui

vis'.ieria statului s-au separat- Camara domnuiui

Izvoarele de venituri ale domniei erau impozitele indirecte, veniturile vamilor fi ocnelor, oieritul, viniriid

-dijmaritul, care se arendau impreuna. Alte impozite mai pufin dare fi regulate erau vacaritul, ierbaritul, rz lt lr :. f'umaritul, tutunaritu! f.a. La sfarfitul secolului XVTU, veniturile camarii erau apreciate la 1 mi lion lei; pen—- TRomaneasca, la 1816, se estimau 2,9 milioane. Doamna avea sursele propfii de venituri, In Jara Romaneasca c pans ver.itul vamilor fi birul pe tigani, Tn Moldova venitul judcfului Botofani.

Vanzarea titlurilor de boierie constituia o mare surs5 de venituri. Caragea voda, de exetnplu, a obtinu: i

aceasta practica un venil de 20 milioane piaf tri.

- Vistieria statuluiStimele Incasate in vistieria statului trebuiau sa asigure plata obligafiilor catre turci fi plata functiocari-c

Tributul constituia obliga[ia principals catre Poarta, dar Tn realitate domnii satisfac multe alte cercri ale Portr.. Tnbuteste in creftere, ridicandu-se In 1820 la 2 milioane TnJara Romaneasca ?i 1 milion Tn Moldova.

Aceste sume se Tacasau din bir, impozitul personal (capitate) pe care Tl plateau toti Jaranii de sex mascuiin d

la varsta de 16 ani, cu exceptia scutelnicilor. Pe langS bir, statui mai Incasa $i impozite extraordinare: ploconul steagulumucarerul mare, mucarerul mic. Veniturile vistieriei mergeau Tn cea mai mare parte la turci.

Fiscalitatea regimului era apasatoare nu numai prin numarul mare de impozite, cat mai ales prin maniera drepartizare §i percepere a lor, deoarece jumatate din locuitorii tarii erau scutiti, ceea ce agrava obligatiile celor impufi.

4. Acfiunea politica a boierimii: contestarea regimuluiFinalul regimului fanariot ofera imaginea unei administrafii straine de interesele nationale, pusa Tn slujb

nevoilor tnereu sporite de bani ale domnilor, care,au supus populatia unui regim fiscal mult mai apasator decat regimuclacii. Tendintele de modemizare §i transformare In sens burghez din economie fi societate sunt numai la inceputur

putemic ecranate de regimul feudal fi de structurile traditional.

Regimul fanariot a fost supus unei pemanente contestafii in primul rand din partea boierilor pamanteni. Aceascontestatie dobandefte un pronun{at caracter politic dupa 17,50, cii moments de yarf Tn 1753, 175S-1759, 1767, 176

i 774, cand se ajunge chiar la alegerea unui domn pimantean.- Prograinul politic al marii boierimiContestarea domniei fi a administratiei fanariote se face Tn pamflete, prin memorii politice (cel mai raspand

niijloc), care sunt adevarate proiecte sau progratne de reorganizare a {aril, ce pun Tndiscufie toate aspectele vietii publicdin Principate. Elaborarea fi Tnaintarea lor se intensifica In primele doua decenii ale secolului al XLX-lea, cand s-a

Tnaintat 45 de asemenea memorii. -Ele au contestat regimul fi statui fanariot, apoi au pus Tn discutie problemele social-economice: agricultur

rnanufacturile, comertul, privilegiile, aspectele fiscale. tn al treilea rand au vizat forma de guvemamant, statului interncerand reforma institutiilor, A patra categorie de probleme viza statutul international al Principatelor. Intre 1769-1820,3

de memorii s-au ocupat de aceasta chestiune; 10 cereau independent, aproape toate autonomia, vizau relatii

Principatelor cu Poarta, probleme teritoriale, armata nationals, chiar fi unirea celor doua tari.Redactate de boierimea mare, aceste memorii se Incadrcaza criticismului iluminist fi reformismului nobilia

Teoria politica a boierimii pamantene conditiona progresul intern de obfinerea independenfei. Exista o relativ

convergent fi chiar unanimitate In dezideratele najionale pe care le formuleaza boierimea pamanteana In memoriil. ;,Jfc,_|idresate Rusiei, Austriei, Franfei sau altor puteri. Exista o mare varietate de opinii cu privire la structura politica, ‘ practica guveriiSrii, dar fi o viziune iinitarain probleme ce vizeaza progresul economic, cultural fi de civilizatie. ..

V

•6



PRINCIPATELE ROMANE LA SFAR$1TUL REGIMULUI FANARIOT

Cttprinsul lectiei

1. Populatia

2. Societateaa) Boierii

- Noua boierime

- Boierimea $i relatiile agrare

b) Cle ru l

c) Starea a treia

cl) 'faranii

3. Regim ul politic $i institufiile statu lui

a) Domnia

b) Di van ul

c) Administrutia

d) Organ izarea fiscaia

. - C am ara domnuiui

- Vistieria statului

4. Actiunea politica a boierimii: contestarea regimului- Programul politic al marii hoierimi

Intrebari yi probleme

1. Care sunt cauzele intrarii spatiului romanesc in atentia Europei la inceputui epocii m ode m e?

2. Precizat i caracterist icile evolufiei demograjice, A exista t o cre ftere spectaculoasa de populatia la inceputui epoci i moderne?

3. Raporta ti pn nc ipalele categorii socia le la pu terea economica f i pol it ic s pe care o depneau.

4. En iun era ti pnncipa lel e institut'd polit ico-administrative f i atributiile lor,

5. Care era cea mai importanta fun ctie a statului fan ar iot, cum se exercita ea f i cum

contr ibuia la progresul ge neral a l societa tii?

6. Cum se materializeazS acfiunea de contestare a regimu lui fana riot de catre boierimea

pama nteana ? Erau eficiente aceste modalitnfi de contestare?

17



LECTIA III: REVOLUTIA DIN 1821

1. Climatui politic international la inceputui secolului XIX

2. Mi$carea condusa de Tudor Vladimirescu: motivatii, participant!, desSfurare

3. Mo dernizarea discursului ideologic

c •Revolutia din 1821 marcheaza limita dintre Vcchiul Regim yi societatea moderns. In contextulcrizei Imperiului .oioman, al mifearilor butcanice de eliberare j f tdavansului Rusiei in zona, Principatele dobdndesc o marjS de acfiune mai larga, Tn settsulpromovarii

~programufui lor national. t•Relafiile complicate dintre for fele po litic e implicate la 1821, boierimea pamanteana,

mifcarea po m ita de Tudor $i Eteria greceasca, avand in fu nda l conf lictul din tre R usia $i Turcia, pun in evidenta incercaraa de materializare concreta a acestui program .

•Modernizarea discursului ideologic la 1821 reprezinta un indiciu important al agregSri i unor not fo rm e de sol idaritate socia la, bazate p e ideea de na tiu ne etnica f i p e adez iunea la princip iile liberate fi democratice . Aceste idet sch ita te tim id la 1821 preves tesc insa evolu(iile care le vor tmpl ini in plan practic.

i 1. Climatui politic international la inceputui secolului XIX' Revolutia.din 1821 a fost un mceput $1 un sfar?it de epocii, sfarjitul Vechiului Regim in Principatele Roman

inccputul modernitatii.—Jôl utia. s-a declanjat Jntr-o perioada de criza a regimului fanariot# avand ca funincompatibilitatea tot mai grava intre'structura economica l socialS inca patriarhala~traditionil5, care evolueaza folent spre modernitate, ji un organism politico-stataJ carc s-a modemizat In rapoit cu sistemul politic medieval, ca urm

* a reformismului luminat promovat de domnii fanariofi, dar a functionat exclusiv Tn favoarea domnitorilor ?i a regimuotoman. Programul de modemizare a institutiilor §i statului, promovat de domnii fanariofi, se integreaza reformismuluminat al secolului al XVUI-lea. Expresie a unei conceptii ce urmarea cresterea rolului statului Tnsocietate. reformis

fanariot a pus capat arbitrariului sistem politic medieval.Regimul politic fanariot s-a dovedit insa incompatibil cu structurile organismului social $i national, care, p

mi$carea boierimii pamantene, 1-au respins In numele principiilor iluminismuiui $i ale ideii naiionale modeme. Mijcade opozitie a boierimii pamantene, care s-a manifestat aproape exclusiv prin memorii Tnaintate marilor guteri, atitige

•v moment culminant Tnpreajma auului 1821..y (Crizajsgimuluj fanariot a fost adanciti.idftt.ef«ctê-Re»olutiet-franeez&,$i»ale-epocii napoleoniene Tn sud-e

^ ’'HEuropei, de noul raport de forfe ce s-a cristalizat Tn sistemul relatiilor intemationale pe continent. Rusia a ramas Tnprlinie a politicii sud-est europene, mai ales dupa 1806, Incurajand rczisterâ popoarelor cre?tine fata de stapSnirea otomaIn numele. ideii de solidaritate creating $i al rolului asumat dupa 1774, de protectoare a crejtinilor din Imperiul cioman

Problcroa Principatelor romane a fost o parte integrants a “chestiunii orientale”,. Tnfeleasa ce ; iropeana ca una de succesiune a Imperiului otoman. pe care ?i-o disputau marile puterij Divergenfele dintre pute

acntale Tn aceasta chestiune au fost complicate'de afirmarea ideii nafionale mo3eme, care T$i Tncepe car:era

.a principiului de nationalitate Tn relatiile intemajiohale din sud-estul Europei, o_da t|.cu revolutiile ba'.; :-.::e

fia sarbj. §i r?volug.a^^^jg^^^ ......u

...

- Pe plan general-european:• difuzarea ideilor Revolutiei franceze (dupa 1789)

.^po lit ics de ecTiilibru european a “Sfinlei Alianfe” (dupa 1815)

- Pe plan sud-est european:

.,* cn'za Imperiului otoman

• tendirita Rusiei de expansiune in BaScar.i

• revolujia sarba (1804)• revolutia greaca (1821)

18



REVOLUTIA DIN 1821

Revolutia romana din 1821 a inceput ca o mi§care antiotomani in contextul general al revolutiilor balcanice, Tn stransaJegatura cu Eteria 51 cu ideea ndic&ni popoarelor cre?tine din baicam impotriya stig|nirij.,otGnianet cu sprijinul Rusiei/Eteria a fost 0 socictate secreta, de tip elitar, memta sa organizeze $i sa conduca diaspora greceasca pe calea

' diBerarii grecilor cu sprijinul Rusiei, pe fondul unei rascoale generals a cre$tinilor din Balcani. Planurile sale militare acerdau Principatelor romane un rol important; Moldova se constituia Tntr-o baza de operatiuni, iar Oltenia era destinata

unei insurectii romane^ti, menite sa favorizeze trecerea la sud de Dunare a trupelor eteriste ce veneau din Rusia, pentru a dezvoita insurectia Tn Balcani.

Conventia dintre Tudor eteri§ti (ianuarie 1821)

\ v\

\

\

"Noi subsemnafii, in virtuteu prezentului acorc! importantfi a infelegerii mutuale, marturisim ceea ce in privin /a punctelur urmdtoare am stabil it fi hotdrat:

I. Prin voia lui Dumnezeu f i prin pronia cereasca, ne-am intrunit fi, dupa 0 in(elegere deopotrivd de sincera. am hoturdt in unanimitate (defi impotriva rduvoitorilor) sa duceni, prin cea mai ddrzd actMtate, la indeplinire plan ul nostru cel spre obftescul falos, f i anume ca prin puterea ar mdo r noastre sa ne eliberatn de sub

jug ul apasator al barbarilo r f i sa ridicam semnul biru ilor a! cnicii izbavitoure. fi \ atunci lamina M&ntuitorului va straluci po lri vit cu profefii te de veacuri ale profef ilor sa i inspirafi d e Duhul S/ant f i cu cuvintele clare ale Sfintei Evanghel ii (...)

3. Pentru a mari num and nostru fi pentru a crea prin acfiuni deslo inice o ceata putemica, fiecare dinlre noi trebuie sa fi e volnic a urmari fi a ordona, dupa tmprejurari,

1 ceea ce i se pare ca ar contribui la binele obftesc al acestui acord intdrit cu jurdmdnt, adica

| sa fe autor izat sa se prefacci a provoca dezordini, a stdrni complica[ii interne fi exteme fi a

i se fo losi de toata viclenia, care poate duce la atingerea scopului nostru com m (...)6. Nimeni dintre noi sa mi cuteze a se abate orica t depujin de lap im cte le de mai sus,

sau a le calca, caci acela se va expune sa fie deferit tribunalelor politice. militare fieclesiastice. amintirea lui va f i ftearsd din lista membrilor nalhinii, averea lui va ft

confiscatd f i va f i afurisit sa aibd xaarta lui luda (...)Theodor m. p.

lordachi m. p.

• loan Farmachi m. p ."

\

v _ .

In acest scop a fost initiat §i Tudor Viadimirescu Tnplanurile militare ale Eteriei, dup& mcheierea legSmantului cu capeteniile eteriste lordache 51 Farmache, prin care se definea ca scop al mtelegerii lupta Tmpotriva dominatiei otomane. Planul militar al Eteriei se baza pe sprijinul $i intcrventia armata a Rusiei Tn Balcani, dar actiunile concrete ale acestei societati 1-au compromis panS la urma $i au paralizat posibilitatea de intervenpe a tarului In Balcani.

2. Mijcarea condusa de Tudor Viadimirescu:motivatii, pa rticip ant, desfajurare

Revolutia din 1821 se manifest! Tn prelungirea programului boierilor pamanteni, formulat Inc5 dill secolul al XVIII-lea sn inemoriile adresate marilor puteri. Noua Tn 18117?n contexful revolut;:ior balcanice. este ideea de realizare a prpgramulul politic al emanciparii prin insurectie, $i nu pe cale legaTa. cum au Tncercat boierii Tnainte. Spiritu! revolutionar a bulvcrsat §i- societatea romaneasca, iefita dm pasivitatea medievala Tn urma unui proces de conftientizare a propriei

ideniitaff! In fruntea procesului de renagtere nationals In Principatele romane au stat boierii pamanteni. care au dat mandat lui Tudor’Vladimirescu “sa ridice poporul cu arme", “precum este povafuit”. Acesta a declan$at’msurecfia'in 15/anuarie ? 1821jrdin Tnsarcinarea Comitetului de obladuire — organism politic provizoriiidesen-.nat sa suplineasca domnul care tocmai decedase —, pe baza planurilor elaborate gu cpoperarea Eteriei In intervalul noiembrie 1820— ianuarie 1821.

- Justilkarea insurecjieiNoutatea ce o aduc evenimentele din 1821 este rnsurec^la si chemarea gcoorJui ia arme, In numgls_bx?ierilor.

Actele Fundanientale care justif ica aceasta intense reprezinta un moment de corif^ra tn istoiia jdeilor social-politice romane^ti. Privite In ansamblu, ele nu exprima un program politic coereni 5: c l:r_e politic* foarte clara, ci mai degraba scot Tn evident sinuozitatile si contradictiile politicii tui Tudor Vladimires; .. .

~J. Proclamafia de la Tismana este .0 cbemare la anne, un manifest de 1 noporului la luntg. care invocadreptul de rezisten}a la opresiiine calegltimare a insurectiei, In nume'e d:sp:_'.u zz:~7cl al oamerulor ?i cetatenilor. Inspirata (diiar ?i involuntar) de ideologia revolutionata-fcanceza, proclar.: via I: :a si-5 scoatS pe omul-ceta{ean din pasivitatea $i teama medievala, transformandu-1 Tntr-un factor activ al isirr ti : - r .r -5- iumii medievale, Tncetateanul celei moderne.



LECJ1A III

Proclamatia de la Pade§ (23 ianuarie/'4 februarie 1821)

"Catra tot noivdul omenesc din Bucurefti fi din celelante orafe f i safe a le f ar ii \ Rumdnefti, multa sdnatate! . \

Frafilor lacuitori a i Jdrii Rumanefti, veri de ce neam ve(i fi ! \ Nic i o pra vila nu oprefte pre om de a in tampina raul cu rau! $arpele , cand i(i

iasa inainte, dai cu cioniagul de-l lovefti, ca sa-[i aperi viiafa, care mai de multe o il \nu sd primejduie.fte din mufcarea lui! \

Dar pre balaurii care ne inghit de vii, cape teni ile noastre, zic, ata t cele \ bisaricejti, cat f i cele politicefti, pan a cand sa-i suferim a ne suge sdngele din noi? \ Pana cartd sa le Jim robi? __ \

Daca raid nu es tep ri im it lui Dumnezau. str icd tbriifdcdtorilor de rau bun lucru \ fuc inaintea lu i Dumnezau! Ca bun este Dumnezau f i ca sa ne asamanam lui trebuie sa \

i facem bine! lar acesta nu sd face pa na nu sa strica ra ul Pana nu vine iarna, primavara '■! nu sa face! • \ j Au vm t Dumnezau sa fa cd htntind? Ac eia s-au fdcut, dupe ce au lips it

intunerecul! \

i Veichilul lui Dumnezau, prea pulernicul nostru imparat, voe fte ca noi, ca nif te \ credinciofi ai lui, sa trdim bine. Dar nu ne lasa raul ce ni-l pun pes te cap capeteniilenoastre!

Venifi dar, frafilor, cu lofii, cu rau sa pierdem p e cei rai, ca sa ne fi e noaci bine! §i sa sa aleagd din capeteniile noastre cei care pot sa fi s huni. Aceia stint ai no ftri fi cu noi dinpreuna vor lucra binele, ca sa le fi e fi lor bine, precum ne sunt fagad uifi

Nu vd lenevifi, ci sili( i dd veni fi in graba cu to fii: care ve[i avea arme, cu arme; iar cure nu veti avea arme, cu furci de fte r fi cu land : sd vdface fi degraba fi sd venifi unde veft auzi ca sd afld Adunarea cea oran duita pentru binele fifo lo su l a tnatd (ara. $i ceea ce

va va povd fui mai marii Adunarii, aceea sd ui-mafi, fi unde vd vor chema ei, acolo sd mergeti. Ca ne ajunge, frafilor, atdta vreme de cand lacrdmile du pe obrazdle noastre nu

s-au mai uscat! /$i iar sd fti fi cd niminea dintre noi nu este slobod, in vremea aceftii Adunari — obftii /

isitoare — ca sd sa atingd mdcar de un graunfi, de binele sau de casa vreunui negufdtori. j p u faran, sau de a l vreunui lacuitori , decdt numai binele f i averile ce le rau agonis ile j

ig&sd sd jartfeasca: insa al cdrora nu vor urma noad — pre cum sun t faga du if i j rolosul de ob fte! ”

- Dimensiunea sociala modul de organizare al mifcariiChemarea lui Tudor la arme a dec! a n ; a t o mijcare f a r a n e a s e a d

proporfii, tn care Jaranimea se m a n i f e s t ! i n fcrme’.e t r a d ' t i o r . s ! ; . carascoalele din epoca medieval!. La chemarea h i i T u d o r a u r a s p u r . s primul rand pandurii, care au cocstituiS nucku] mililar al mrareci.‘»

Jaranimea din judetele de sub munte, tarari: c'Jciji de la cLrri-: mi

boierime. 0 parte a taranimii rascukte la chemarea 7_ic r sintegrat Tn insurectia declan$atl d: boieri, z s i rar.i $-i icszzparalel sau independent de acfiunea Ad'mar.i 2cro&iisE. A es c cr~

armafrorpinSat dupl reguli militare in jurul Sudanis: 'de psz ir v s

o institute constituita dupa modelul Adunarii napoatls ms^rrccsarbeasea, amandoua inspirate de Adunarea nado^aii = H r .c i_ s

franceze. ; Al.mcurajatj de actiunea milifara a Adunarii norodUui, cars z . z

Olte'nia, transformand-o in baza de operatiuni p iz szs j- ri zi administrate noua, favorabilarevolufiei, mijcarea tarlneases a : ;

Oltenia, Muntenia ?i chiar parfi.din Moldova. Aceasta reactie xas:-I

factorului popular.^ depa?it:^intentiiie initiaja_al_e boienlor fi H

conspiratiei tesute la consulatul rus de la Bucurejti, conferind ?i ucaracter socia l m ijc M i'^ af e'T izbucnit m numele idealiirilor d

emancipare naponall Prin integrarea factorului faranesc tn Insurectidrgnnrzata’jT prin rrujcari faranejti care s-au declanjat pe fondu

insurectiei organizale, revolujia romana s-a autonomizat de Eterie, cara ramas elitara. asemanandu-se astfel mai mulLca-asvr>1u|ia sarba. .

Spre deosebire de rascoalele caranesCatomizate^si dispersate nivel local, revolufia din 1821 are o componenta militara bine precizat

Tudor clieair.3 pandurii la arme20



1 8 - 1 9 i a n.

23 ian.22 febr.23 febr. ... tj. 16-20 mart'

21 mart'.23 mart. "J

I30 mart. £>

3 apr.

1 mai 15 mai 21 mai- 27 mai 7 iun.

Mi§ car ca lui Tudor: cronologia evenimentelor:

—,Moartea, probabil provocata, a domnitorului Alexandru §utu. Boierii care preiau puterea II insarcineaza pe Tudor sa ridice poporul.

„ Tudor inijiaza mijcarea armata fi lanseaza proclamafia de la Padef (Tismana).— Ipsilanti, cbnducatorul Eteriei, intra in Moldova, venind din Rusia.— Diplomatia rusa nevoita sa dezavueze tulburSrile din Principate. •'

' Tudor lanseaza o serie de proclamatii prin cars 151 justif ies acfiunile.Mntrarea lui Tudor Viadimirescu In Bucurefti.

f~- Tudor ajunge la 0 tnfelegere cu boierii ramafi in Bucurefti, pe baza careia va conduce ara in saptamanile urmatoare.

— In pofida marilor divergente existente, Tudor incheie/.n acord cu Ipyjjanti, cu privire la imparfirea autoritatii celor doi In Muntenia. f'->d cV Qq o f lu n M ?

Ipsilanti parasefte Bucureftii, retragandu-se la Tfcgovijte.Armata otomana intra in Muntenia.

La apropierea turci lor, Tudor parasejte cap! tala, ar.jn dr.ii.-s'. ne a se ani cu eteristii

Parasit de capitanii sai, Tudor es le arestat de litr e etrr: — Co’.efti, in propria tabara..— Tudor este judecat de tribunalul eterist 51 execurai

- In batalia de la Dragafani, armata eterista, intlriis : - : rsr~.i a pandurilor, este mfrantS

de catrc turci.,, 1 . ' .._

REVOLUTIA DIN 1821

7: iin5tratS de Adunarea norodului, dupa modelul revolupilorsecolului XVIII. Condusa de boieri mici, targovefi, nesustari, panduri fi chiar tarani clacafi, organizata in cap;tanii fi.polcovnicii, ea a utilizat experienfa militarS a

panduriloc. Adunarea norodului reprezinta revolutia organizata, care a inccrcat fi partial a reufit sa incorporeze fi sa-fi subordoneze manifestarile populare. Cand acestea auluat aspectul unor mifcari sociale dezordonate, anarhice,antiboierefti , Tudor le-a reprimat

- Tudor, boierii, Jaranii, eterif tiiji marile puteri:convergence §i contradictiiDezvoltarea revolutiei a avut o orientare sinuoasa

§i contradictorie, mai ales in aspectele tactice, care auimpus replied sau orientari noi, in funcfie de conjunctura

interna fi intemationala. Explicafia rezida, pc de o parte, Tn Pandurii tree Oituldualitalea puterii, care s-a mentinut In tot timpul -

evenimentelor, cbiar daca in Oltenia a fost instaurata o administrate nouS, favorabUl revolufiei. Lanivelul puteriicentrale fi In celelalte judefe, Adunarea poporulur a;tmp^irtofliinpurputerea cu vechea administrate, controlata de

boierii din Comitetul de obladuire. Chiar fi atunci cand a ajuns ta Bucurefti51 a condus efectiv treburile tarii timp de

doua luni, intre 16 martie §i 15 mai (perioada denumita de istoricul Andrei0[etea “domnia lui Tudor”, sugerand fiveleitatile In acest sens ale Vladimirescului), Tudor a guvemat Tn numele Comitetulai de oblSdturft y‘ al ^annSrlinorodului, ultima fiind subordonata. celui dinft i, E adevarat, nu au fipsittn acest interval njci conflictele, fricjiunile sat/3 <i/*v tratativele purtate de Boieri cu Tudor, prin Nicotae Vacarescu sau Constantin Samurcaf/bupa intrarea lui Alexandru Ipsilanti Tn Principate, respectiv sosirea lui la Bucurefti fi tratativele cu Tudor (25 martie^ administratia locala a fost TmpartitJ iptre Tudor fi Eterie prin mijlocirea Comitetulm de obladuire; judefele de la munte au fost subordonateJjii *Ipsilanti, Oltenia §} cele de la campie lui Tudor,

Al doilea factor care a generat oscilapi fi replieri i”**1'ujjaOica Adunarii norodului a fost defecfiunea rusa,(dezavuarea\Eteriei fi a insurectiei romane de catre Rusia ca

presiunilor puterilor din Sfanta Alianfa.

'Dezavuarea revolufiei a declanfat exodul boieriior din I B' '..-'. j.-.ia ir Trar.s:l->-ar.la. Dupa ce a' tost inftiintat oficial c; a:=s: act, Tr. 18 sau 19 martie, prin consulul rus Pini, se B

o schirr.bare de front in actiunea lui Tudor, ca fi a

T-d?r_Jnceieaza atacurile la adresa boieriior, aerati pir.a acum, Tmpreuna cu domnii fanarioji,

-- ' vir.ovap de situafia grava a tarii. in interpretarea ’A.-.arei Ofetea, aceste atacuri verbale din proclamafii

erau un mijloc de presiune asupra boieriior care mai ezitau Pandurii ajung la Bucure$ti

sa se alature revolufiei. Din 20 martie, tonul actelor emanate de Tudor releva schimbarea de front §i tendinfa de a uni toate fortele farii Tntr-un front comun Impotriva pericolului care ameninfa {ara, interventia armata otomana.

De cealalta parte, amenintata de amploarea mifcarii sociale, pe care nici Tudor nu 0 mai controla, chiar daca la Padef a cerut taranilor sa faca distinctie intre boierii fideli revolufiei (“care ne sunt fagaduifi”) 51 cei care erau impotriva, amenintata fi de intervenfia militara otomana, boierimea, cata a mai ramas Tn far5, a realizat 0 regrupare rapidi. Trateaza

21



LECJTA III

c u l i i i i o r , c a r e a c a p i t a r ^ - r ; _ , i r . d “ v r e m e l n . i c a o b l a d u i r e ” a t a r i i s i t n d e m n a n d p e t a r a n i s a s e s u p u n a b o i e r i i o r $ is t a p a n i r i i . P a c t u l a f o s t f a c j t p u b l i c t n 2 3 m a r t i e , T n s o f i t d e j u r a m i n t e l e c e l o r d o u S p a r t i , c a r e r e i l e c t a c o n c i l i c i e a j ic o m p r o m i s u i n e c e s a r r e a l i z a i i i f r o c f c i l u i n a t i o n a l i n f a t a p e r i c o l u l u i e x t e r n . R e n u n f a n d l a d i s c u r s u l d i n p r o c l a n i a t i i l ea n t e r i o a r e , T u d o r a o b j i n u i i e g i t r m a r e a m i j c a r i i , d u p a c u m r c z u l t a d i n T n s c r i s u l d a t d e m i t r o p o l i t , e p i s c o p i ? i 5 4 d e b o i e r ir a m a $ i I n B u c u r e f t i : “ p o m i r e a d u m n e a l u i s l u g e r u l u i T u d o r V i a d i m i r e s c u n u e r e a 51 v a t a m a t o a r e , n i c i I n p a r t e f i e § c a r u i a ,n i c i p a t r i e i , c i f o l o s i t o a r e 51 i z b a v i t c a r e 51 n o r o d u l u i s p r e u j u r i n ^ a ” .

A c t e l e d i n p e r i o a d a c a n d a c o n d u s e f e c t i v J a r a c a r e p r e z e n t a n t a l “ o c a r m u i r i i v r e m e l n i c e ” r e f l e c t a c o n t r a d i c t i i l e$ i s i n u o z i t a t i l e a c f i u n i i p o l i t i c e 51 m i l i t a r e a l u i T u d o r . C e l m a i e l o c v e n t e x e m p l u d e i n c o e r e n t a 51 c o n t r a d i c t i i , a m e s t e c Ar vpr'nj »nnn. nste Cererile norodului ivmdnesc, c o n c e p u t c a u n a j e z a m a n t c u v a l o a r e c o n s t i t u t i o n a l s , p e c a r e t r e b u i a u

s a j u r e d o m n i i v e n i j i T n [ a r ll l u s t r a n d v o i n f a A d u n a r i i n o r o d u l u i , a c t u l r e p r e z e n t a m a n i e r a s p e c i f i c a I n c a r e T u d o r , c e n u a v e a p r e g a t i r e a

p o l i t i c a n e c e s a r a I n t o c m i r i i u n u i p r o i e c t d e c o n s t i t u t e , a i n t e l e s c o n s t i t u t i o n a l i s m ^ § i s u v e r a n i t a t e a p o p o m l u i . P e l a n g a p r i n c i p i i m o d e m e $ i p r e v e d e r i I n s e n s u l p r o g r e s u l u i — n u m i r e a i n f u n c f i i d u p a m e r i t , l i b e r t a t e a c o m e r j u i u i , d e s f i i n t a r e a

j t t r i s d i c p ' e i c o n s u l a r e — a c t u l I n s c r i e 51 m e n f i n e r e a d o m n i l o r f a n a r i o t i , l i m i t a n d l a _ 4 n u m a r u l b o i e r i i o r c a r e - 1 p o t tnsori.C o n t r a d i c f i a e s t e f l a g r a n t i i l l d u a l i t a t e a p u t e r i i p e c a r e o m e n { i n e 7 c u d o n i f f f a n a r i o t T u d o r c a ? e f s u p r e m 51' g u v e m a t o r .

3. Modernizarea discursului ideologicD u p a 2 0 m a r t i e , i d e o l o g i a a c t i u n i i l u i T u d o r s e c l a r i f i c a , s e l i m p e z e $ t e I n s e n s u l i n t e r e s u l u i national. D i s c . . - . :

p a t r i f l l i c j i n a t i o n a l I I i n i o c u i e j t e p e c e l s o c i a l - p o l i t i c , a c r e d i t f i n d t e z a n e c e s i t a f i i u n i r i i t u t u r o r f o r j e l o r c a J i o n i T r s r . r z -r e c a § l i g a r e a “ d r e p t a t i l o r p r i n c a r e s e I n t e l e g e u n a l t s t a t u t i n t e r n ? i i n t e r n a t i o n a l d e c a t c e l i m p u s de regime, far.ar : •Tenia n u e s t e n o u 5 , a p a r e I n c a d i n f a z a t r a t a t i v e l o r c u b o i e r i i , c a n d T u d o r a r e s p i n s p r e t e n f i a c l a s e i c o n d u c a t o a r e de 2

r e p r e z e n t a e x c l u s i v p a t r i a . I n s c r i s o a r e a c a t r e v o m i c u l N i c o l a e V S c a r e s c u , i n t e r p r e t a p a t r i a c a o e n t i t a t e Intcmeiaa p ef a c t o r u l p o p u l a r $ i p e s o l i d a r i t a t e a t u t u r o r c a l e g o r i i l o r s o c i a l e c e o c o m p u n e a u ; “ p a t r i a e s t e norodul", “sa -.-a l t a :

n o r o d u l ” .I n t e r p r e t a r e a c o n c e p t u l u i d e p a t r i e I n s e n s n a t i o n a l , p r i n c a r e s e i d e n t i f i c a p a n a la c o n t o p i r e naciunea cu patria,

I $ i I n c e p e a c u m c a r i e r a , c o n c e p t i e i n c a r e e l e m e n t a l f u n d a m e n t a l I I c o n s t i t u i a p o p o r u l . N o u a s o l i d a r i t a t e d e dp n a t i o n a l p e c a r e 0 r e d a m a i n a d o u a p r o c l a m a t i e c a t r e b u c u r e $ t e n i , d u p a m o d e l u l R e v o l u f i e i f r a n c e z e , i n t e m e i a t a p e conccptul i l u i n i n i s t a l f e r i c i r i i o b ? t e $ t i , c h e m a t o a t a p o p u l a t i a , i n d i f f e r e n t d e s t a r e s o c i a l a , n e a m ? i c r e d i n f a , s a v i n S alaturi de A d u n a r e a n o r o d u l u i . ■

C e l m a i r e l e v a n t a c t p e n t r u d i s c u r s u l p a t r i o t i c e s t e a t r e i a p r o c l a m a t i e c a t r e b u c u r e j t e n i , t n c a r e c h e m a t o t il o c u j t o r i i s 8 s e a l a t u r e m i | c 5 r i i , s a c o n t r i b u i e l a “ o b j t e a s c a f e r i c i r e ” , c o n c e p t f u n d a m e n t a l a l i l u m i n i s m u i u i , d e o a r e c ef o r m e a z a “ p a r f i a l e u n u i n e a m ” . I d e e a m o d e r n a d e n a t i u n e a b i r u i t g r a n i t e l e s o c i a l e 51 f r o n t i e r e l e p o l i t i c e .

M i j c a r e a a f o s t j u s t i f i c a t a d e b o i e r i m e a p a m a n t e a n a i n s c r i s o r i a d r e s a t e R u s i e i , T u r c i e i ? i A u s t r i e i , a c r e d i t a n dt e z a c a n u e s t e a n t i o t o m a n a , c i a n t i f a n a r i o t a , t e z a a b i l a , o b s e r v a A n d r e i O f e t e a , d e o a r e c e a d u n a t o a t e f o r t e l e T n j u r u l . e i ,i n c a t a d e v e n i t p r i n c i p i u l u n e i p o l i t i c ! n a t i o n a l e , i a r T u d o r p r o t a g o n i s t u l u n e i p o l l t i c i n a t i o n a l e d e r e a c f i u n e I m p o t r i v af a n a r i o t i l o r . '

A treia proclamatie catre bucure§terii (20 martie/1 aprilie 1821)

"Catre tofi locuitorii din orafiul Bucureftilor, parte bisericeasca fi mireneasca, boiereasca fi negustoreasca, fi catre tot norodul.

Pric inile care rn-au sili t a apuca armele sunt: pie rderea pri vilegiurilor noastre fi \ ja.fv.rile cele nesuferite care le patimea f ra fi i nostri. Mai naintea inlrarii mele in

Bucurefti, cu cale am socotit sa va vestesc mai tntai ca din par tea norodului uitare d e \ istov celor mai nainte lucrale; f i sd vd chiem pe tofi ca sd vd unifi cu norodul fi sd \ lucrafi cu tofii dinpreund obfteasca fericire, fa r ’ de care norocire in pa rte nu po ate fi. \

Frafii or! cdfi n-afi la sat sa se stinga tnm imele d-v. sfanta dragoste c ea catre patr ie, hducefi-va aminte ca sunte fipdvfi a le unui neam; f i ca, cate bundtafi avefisunt

resp latiri din ga rtea neamului.cdtre stram oiii noftr ipentru s lujbele ce au fdcut. Ca sd Jim f i noi vrednici acestei cinsiiri ale neamuhn, daiorie netdgaduita avem sd uitdm pa tim ele cele dobiloce fti fi vrajbele care ne-au defdimat aidt, meat sd nu mai Jim vrednici a ne nwni neam. Sd ne unim dar cu tofii, mici fi mari, fi ca niftefrafi, fii ai unia

maici, sd lucrdm cu tofii impreuna, Jieftecare dupa destoinicia sa , cdftigarea f i nafterea a doua a dreptafilor noastre.

Vericarele va wdrdzni a face cea ma i mica tmpolriyire tn lucrarea acestei nafteri de al doilea, unui ca aceia, frafilor, sd se pedepse asc a cumplit ca sd cunoasca adevarafii jatriofi f i osardia celor ce voiesc a sluji pa tri ei cu dreptate fi J a r’de viclefug, cu cale am

a se tntari legatura cea de obfte pentru binele noivdulu i fi pr in juramant, care sd adevera jii Jii aipa triei .Theodor, 1821, martie 20"



£ , /u M 'r ata tivele initiate cu turcii §i interceptarea corespondenjei sale cu paja de Silistra au insemnat s:Ir?:ru.

I'liddnj araijit cie capitanii care au poiiiil titaiuecjia aluiuri dc Ltcuc cOiiUa luiutlGr, 1udor a *Oat judwCui, . . ~r _ rr. — d* eterigti pentru Iradare, Tn termenii legainantului Tncheiat cu Iordache fi Farmache.

j - S e m n i f i c a t ia § i c on se c in f e l e m i jc ar i i

fAnul* 1821 a mscmnat u n moment de continuitate fi discontinuitate Tn istoria romaneasci. Reprezinta o

continuare a programului national din secolul XVIil, lansat de boieri pentru modificarea statutului international al PnncipateTor tn raport cu f oarta, dar fi o tendinta de modemizare la nivelul ideologiei sociai-poli tice, o sc hi mb are in pianul tacticii 51 al for^elor sociale angajate pentru transformarea in sensul progresului. Tactic, a propus solutia revohitiei pentru rcalizarea programului national, ca 0 alternativa la legaiismul §i petitionalismul promovate de boieri pana acum, —ejirentata printr-un discurs marcat de ideile revolutionare franceze fi de iluminism. Ideologic, anul 1821 rec-onsidera csieaoria “pqpor”, Tn numele caruia Tji define§te programul fi etapele strategiei politice, anticipand Tn muke aspectc re - art:sm ~j I.iRjdicarea poporului la r annul de subiect al istoriei se realizeaza pe fundalul redimensionarii ideii de rrJune, sens foil targiia prin Tncorporarea poporului, semnificand trecerea la ideea moderna de natiune, iiberala, cemocrarfca. Lnevitabil, ideea moderna de nafiune ridica fi chestiunea autodeterminarii natiunii, a instaurarii suveranitatii acesteia in teritoriul ei, definit tot mai mult ca teritoriu national.

Incorporarea poporului Tn organismul national aduce Tn dezbaterea pubiica problema organizarii de stat — conceputa, la randul ci, ca una na|ionala 51 democratica —, accesul itnor forte mai largi la viata pubiica f i politica, inaugurand, Tn sfera politicii interne, dezbaterea ce sta la baza cristalizarii celor doua curente politice ale secolului — liberalismul fi conservatorismul. Conceptia nationals despre stat presupune 51 institu{iona!izarea vietil publics pe baze nationale, Institutiile fun damenta l ate tarii — domnia, dregatoriile, annata, biserica, justitia, legislafia — erau concepute

in acest sens.Discursul patriotic reactualizeazS viziunea general-romaneasca, ideea unitajii tuturor romanilor peste frontierele politice existente, revendicand coincidenta frontierelor politice cu cele nationale.

Anul 182.1 a provocat 0 criza de con?tiin|a ce consacra siarfitul Vcchiului Regim fi intrarea romanilor in modemitate, amintmd spiritul fi mentalitatea romantica. Revolufia aduce in scena politics.forte sociale noi. altele'decat boierimea mare, Tn primul rand noua boierime, intelectualii , orafenii, care se angajeazS Tn dezbaterea asupra modernizarii depe cele doua pozifii ideologice — tiberaljsin fi conseryatorism, aftiandoua puternic marcate de nationalismul modem.

Revolutia a consacrat europenizarea chcstiunii romanefti 131 cadrul problernei orientale, sfarfitul regimului fanariot fi restaurarea domniilor pamantene, ijiaugurand epoca pafoptista.

REVOLUTIA DIN 1821

23



LECTiA III

Cuprinsul lectiei

1. Climatui politic international la inceputui secolului XIX »2. Mijcarea condusa de Tudor Viadimirescu; motivatii, participant, desfajurare

- Justificarea Lnsurectiei- Dimensiunea sociala $i modul de organizare al mijcarii- Tudor, boierii, taranii, eteri?tii $i marile puteri:

convergent^ ;i contradictii3. Modernizarea discursului ideologic

- Semnificnfia $i consecinfele mijcarii

Intrebari §i probleme

v 1. Descriefi contextul international in care a izbucnit mifcarea lui Tudor.

2. Ce efecte a avutpolitica antiotomana a Rusie i asupra popoare lor balcanice? 3. Care au fa st raporturile dintre Tudor Viadimirescu fi Eterie? Dar dintre J ;. - ’ -

boierii pamanteni? 4. Ce obiective a urmarii mifcarea lui Tudor? Ce obiective au urmarii eter ifdi fi b

autohtoni? 5. Care au fos t raporturile lui Tudor cu turcii? Cum se explica as asin area sa de co in

eterifti?6. Din cine este formata nafiunea, in viziunea documentelor mifcarii lui Tudor?7. Ce consecinfe a avut mifcarea lui Tudor in planui politicii curente, a l ideologiei fi al

retafiilor Internationale?

I

24



EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR ROMANE

I n t r e 1822 §i 1834

1. Literatura politica din perioada

domniilor pamantene

2. Administratia domniilor pamantene (1822-1828)

3 . tmbunatatirea statutului international al Principatelor

4. Regimul ocupatiei rusejti (1828-1834)5. Regulamentele organice

*Program ul lansat la 1821 este prelu ngit f i com pletat prin memoriile hoierefti diit anii

urmatori, care vizeaza atat reforme institutionale, cat fi o mai larga cooptare a efitei la luarea

deciziilor.

•Domniile pam anten e se remarca prin intenfiile lor reformatoare, tn sensulp rogrum ului

national, chiar daca rezultate le obtinute sunt foa rte modeste.

•0 reforma substanfiala este realizata prin introduccrea, din 1831-1834, a regimului

polit ic semi-con stitutiona l fi sem i-liberal al Regulamentelor organice, impuse tn tim pul ocupatiei

rusefd. Acestca opereaza o modemizare ampla a institufiilor politico-administrative, jurid ice, precum fi la nivelul rela tiilor sociale.

1. Literatura politics din perioada domniilor pamanteneRevolutia din 1821 a descatujat energiile care s-au acumulat In societatea romaneasca, activizand spiritu! public

\z dlmensiunj farS precedent, Pe scena politica se manifests forte noi, con§tiente de faptul cS se scliimba o lume. De la

marea boierime pana la intelighenfie, boierii mici, negustori sau meseria?i, toate paturile aspira la un 3oc in procesul de

reorgantzare ?i modemizare a societatii, se manifests politic. Problematica la care se refera este aceea a modernizarii, a transfcrrmarii societapi §i statului. Caile, formele, solufiile practice sau contestatiiie sunt diverse, coagulandu-se In jurul celor doua curente sau tendinfe politice: liberalism §i conservatorism.

In acest efort de schimbare, xnifiativa aparfine deocamdata tot cercurilor boiere$ti, perioada 1821-1829 fiind una decisiva pentru clarificarea ideilor programelor poli tice. Treptat este dep5$it exclusivism ul tnani biSferirni, manifestandu-se toate categoriile boieresti. Intrebarea majora era ce, cat ?i pana unde sa se infaptuiasca schimbarea, cine

vor fi beneficiarii noului regim. Nevoia de schimbare este ilustrata de numarul mare — 86 — de memorii sau proiecte de reforma redactale de boierime $i Inaintate marilor puteri.

Analiza literaturii politice releva existenja unor divergente sau converger] l e semnificative pentru directive In care

evolueaza societatea romaneasca din Principate. Convergence exprimate in identitatea unor aspiratii progratnatice se

manifests In sfera dezideratelor nationale, ilustrand sensul In care evolueaza ideea nationals Tn epoca, institup'onalizarea societajii dupa criterii nafionale, realizarea solidaritSfii nationale pe baze etrsice, peste deosebirile de stare $i origine. Divergenfele apar mai ales In Moldova, unde antagonismul

•t . dintre marea boierime $i boierimea noua constituie trSsatura - distincta a vietii politice. Ele se refera la dejinerea

j ' privilejgiilor ,?i a puterii politice in stat, mica boierime

_y.- contestand exclusivismul aristocratiei, sustinand largirea

bazei politice a regimului in favoarea Intregii clase boierejti.

I* Constituia cSrvuitarilor (1822)

0 sistematizare in sens juridic a ideilor

. pnncipiilor moderne sustinute de noua boierime in

confrnntarea cu aristocratia a fost Constitujia carvunarilor

l-> (1822). Este In egala masurS o declaratie de principii $i o

i‘i. mlantuire sistematica de masuri privind organizarea statului,

m care vechiu! interfereaza cu noul intr-un amalgam specific

3 . kzelo r de tranzifie. Noul venea dinspre principiile Revolutiei franceze, fara a fi aplicat in sectiunea consacratS

- reorganizarii statului. Democratismul boierimii mici este



LECTIA IV

I

Constitutia carvunarilor

"Cererile cele mai insemnatoare ce sa fa c din parted obftiei Moldciviei

Pontul I-iu. - Norodul Moldaviei, ca un norod ce din invechime f i pana astcizi a am i f i

are sfinfit privileghiu l slobozeniei f i aceia a! volniciei de a se obladui cu ocarmuitoriul

sau fi cu prav ilele farii sup! umbrireaprea puternicei tmparafii cdreea este supitsd , cere I

de a avea fi folosinfa acestui privileghiu tntru deplind legitiire cele cazute a dreptafii fi

in paz irei celei dcttornice a sa supuneri fi a credinfei sale catra prea inaltul Devleat (...) ;

2-le. - Sa-fi aiba mtru nestramutare viafa stapanitoare a pravoslavnice i credinfe

creftinefti a rasaritidui, spre a urma cu toata slobozenia dupa rdnduelele e i cele legiuile

fi obicinuile in pam antul acesta; sd fie suferif i inset iufi cei de alte credinfe, dupa obiceiu!

din vechiu pcizit in pam antul acesta, de a avea sloboda lucrare credinfei lor, incat nu ar

mijloci sub pricina de legi din par tea acelora vreo suparare in pa ce, in linif te si :';i

siguranfia obftie i sofietafii sau vreo a tingere de valamare in credinfa pdmanleascd.

3. - Sa aiba sloboda stapanire asupra aver ilor sale mifcatoare fi nemifcatocre,

volnic fun d fieftecine de a hotciri precum it va pldcea pentru dreap ta avere a sa. pentru

rodurile ostenelelar f i a iscusinfei fi nesupus fi in d catra aceasta vreunei ahei tr Jxz-: -

decat acea sfinfita d e pravilele farii.

4. - Sd nu poatd fi nimenea oprit de a fa ce cele ce nu vaiama prav ile le

5. - Sa nu poatd f i nimenea lipsit de vreo parte din averea sa far a sloboda voinfa sa, afara

numai de are vreo intdmpjare cand o neaparata obfleased trebuinfa pravilic ef te indrepiafila \

o va cere aceasta; dar f i atunci dupa ce i sa va face a despagubire p otiiv ila cu lucrul ce sa

va cere a i sd hia.

6. - Sa nu poatd fi nimenea invinuvafit. radical la inchisoare sau pedepsil decat numai

intru inldmplarile hotdrdte prin pra vild fi dupa formele pravilei.

7. - Tot aceia ce sd va chiema sau s-a radica din poronca dupa hotararea pravili lor fi

aformelor ei sd se supue indata; iar tmpotrivirea sa fie cunascutd de vinovatie f i sd se supue

giudecdfi ipraviln icefti (...)

18. - inaintea pravilei sa fie socotifi tofi deopotrivd fi far a deosebire, avan

pravila uita fi aceea fi pentru tofi. sau pentru a ocroti, sau pentru a pedeps i. In pr av ild nu poale

sd sd hotarascd decat ceea ce este drept fi fo lo si to rf i nu poate sd sd opreasca decal ceea ce este

nedrepl f i de slr icdciune (...)

70. • Neamul jidovesc fiind ca o sarcina pentru lacuitorii pamdntefti, dupa chipurile cu

care sa chivirnisesc, nefiind lucrdtori de pamant, sd nu fi e ingdditif i de acum inainte a sd ma

inmulfi cu venirea din a lte pdrfi, f i acei ce sunt sa nu f ie slobozi a tinea mofii cu cfnu sau ordnz

! pe la sale , sau sd loeuiased stalornicifi prin sate, precum nici de a fa ce velnifi pre la targuri

I a fine cdsapii f i a vinde norodulu i cref tinesc came, avand slobozenie numai pentru danfii sa -f i

j taie carnea trebuincioasd; iar velnifa pentru lucrare de holered f i rachiu sd aiba voie numa

I stdpanii de mofii a def chide f i a fine pe mof iile lor, atunci insa cand nu va f i lipsd de pane in fa

j fi cu a ll fe l de pla id sd nu fie suparafi , afara de aceea a vamii legiuita, p e cata holered f i rachi

vor scoate cand vor trece pes te hotar.

71. - Jiganii laiefi fi lingurari, ce sunt robi boieref ti fi urnbla cu fdtrile prin fara din loc in

'oc, funded pricinuiesc mulle supardri de furtifagu n f i pdgub iri lacuitorilor farii fi stdp dnibr da

i fii, sd fie oprifi din obiciiminfa umblarii lor acestei nestatornici, hidatorind pe stdpanii lor de tatom ici p e la mofi ile lor. suu f i p e la targuri, acei ce au m eftefugw i; asamine f i pentru

mnefti. prin sfatul de obfle sd sd puie la cale, ca sa lipsasca supdrdrile f i pdgub iri fece

j gceft ic m fara (...) j

unu! ideologic, .

ca principii ge^er=_

doua section;.

i r c s r a

cc Is sau principii din Declarafia dreptur ilor omului fi ceiafeanu

:i t -z ::t n programul de reorganizare care formeaza obiectul celei d

26



EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR ROM ANE INTRE 1822 §1 1834

- Sunt invocate drepturite fi libertatile cetatenefti fur.damcntale; domnia legii, niitieni nu poate fi refinut, arestat

sau pedepsit decat in temeiul legii, nimeni nu poate ti opnt s4 raci or:ci au este impotriva legiior, libertatea individuals, : ijbertatea industriei, comertului, libertatea religioasS f i a tipanilui, libertatea Invatamantului, dreptul dc petitionare,

•-=< ecalitatea In fa{a legii, in materie de justice, accesul egal la functiHe pubiice. Proiectul garanta dreptul ia proprietate,

: admitand exproprierea numai pentru cauze de utilitate pubiica $i cj despagubire, reglementa calitatea de cetafean.

' . _______ jrlpon r-.fntrala

;J§ ca ^ organ reprezentativ cu largi atributii, cutn ar fi elaborarea legiior, stabilirea impozitelor, indrumarea economiei.

s«i organizarea Invatamantului, alegerea mitropolitului fi a episcopilor, a dregatorilor fi administrajiei.

-l¥,j _ Pentru prima oara se precaqjza intr-un act ce se dorea o constitute ur. inceput de separatie a puterilor in slat.

[V prm rlictinrha facuta Tntre puterea^jegislativj>si ceaCgxecutivai ca f i prin proiectarea unei justi{ii organizate. In materie de

; ' administrate, proiectul de constitutie tnscria o serie de Imbunatapri: numirea slujbafilor publici, remunerarea func{iilor,

' reglementari de ordin financiar, administrarea manastirilor inchinate de catre pamanteni, infiintarea de $coli. tn materie

: ” dejustij ie se prevedea o legisla te compjeta In limba nationals, publicarea legiior.

. Proiectul de constitu{ife din 1822, initial ojjetit ie adresata Porjii, redactat In numele noii boierimi, inaugureaza

0 traditie constitutional:! In Principatele romane, constituind capul de serie pentru un lung fir de afezaminte sau acte cu

valoare constitutionals care s-au succedat In perioada urmatoare. Proiectul asociaza problematicii nationale un spirit

liberal, fenomen specific Europei centralc $i de sud-est, unde se produce fuziunea liberalismului cu najionalismul,

: prezenta de altfel fi tn Italia, Fran{a, Germania.

- Literatura polit ics din Muntenia Un fenomen identic apare fi In literatura poiitica din Muntenia, unde modernizarea fi reorganizarea societatii ?i

. ’ statului era conceputa de toate fortcle tnmatricea nationalitajii. Unitatea nationals devine o lozincS, o doctrina fi o tendinja

politica. In procesul de solidarizarc pe baze nationale un rol important 1-a avut invocarea patriei ca idee-forja menitS sS

polarizeze energiile, adesea identificata cu nafiunea. Noua concepfie democratica despre patrie fi nafiune, Tntemeiata pe

principiile secotului XVIII, reclama instaurarea principiilor liberale la baza noii organizari sociale ?i statale.

Din aceasta perspectiva a fost explicata necesitatea regimului reprezentativ, largirea reprezentanfei nationale,

imperativul unei legislapi nationale, care sa faca posibila egalitatea tn fata legiior.

Solutia propusS de generajia post-1821 pentru modernizarea societajii romanefti, pentru alinierea la spiritul

european era una iluminista, reformists, a?a cum a formulat-o criticismul iluminist fi programul formulat de acesta prin

Dinicu Golescu, lonica Tautu, Barbu Paris Murauleanu, SimionMarcovici, Eufrosin Poteca, Gr. Ple$oianu.

Literatura politics a teoretizat tievoia modernizarii regimului politic fi a formelor de guvernamant. Preferinta

s-a manifestat pentru monarhia constitutionals, putini ganditori optand pentru absolutismul luminat sau republics.

Iluminismul a promovat fi la romani doctrina drepturilor omului fi a liberlafilor politice. Dreptul la proprietate fi

garaiitarea proprietatii au fost tot mai mult concepute tn sensul tipului de proprietate burghez. Individualismul burgbez s-a exprimat In atentia acordata legii, conceputa drept temeiul pe baza caruia sunt reclamate drepturile cetatenilor.

Scrierilc politice defmesc siguranta ?i libertatea persoanei fi domiciliului, egalitatea Tn fata legii , libertatea cuvantului,

libertatea tiparului, dreptul de asociere, libertatea religioasS fi toleranta.

Memorii §iproiecte de reforma

din anii 1821-1828

• 1821 -Memoriile adresate Porjii de catre boierii moldoveni refugiati la Cemauti

• 1822 -“Indreptarea legii (dupa cele) ce a patimit {ara la 1821 de la straini”

• 1822 - Memoriile adresate Rusiei de catre boierii munteni refugiati la Brafov

• 1822 -“Constitutia carvunarilor”• 1822 -IonicS Tautul, “Strigarea norodului Moidovei”

•1822 -“Shedion de reformaluirea stapanirii Moldovei”

• 1826 -Dinicu Golescu, “Insemnare a calatoriei mele"

• 1S27 -Proiectul de refortna al lui Eufrosin Poteca

- Reactia marii boierimi

Regruparea cla sei boierefti se produce dupa Conventia de laAkkertnan 1825), cand emigratia conservatoare

prorusS se intoarce Tn {ara. Regruparea s-a realizat cu prilejul Jntnmir.: con;:.: lor boierefti pentru redactarea

regulamentelor de organizare a principatelor. Expresia acestei regrupari a rest A - pentru pronomiile Molclovei,

prin care sc confirma privilegiile clasei boierefti: scutiri de dari, interdicrli ccrr .sdri mcfiilor, monopplul padurilor fi

‘ al vanzarii bauturilor, dreptul la scutelnici, numirea Tn slujbe dintre pi.-ri.- r- c anul compus din marii boieri,

interzicere-a stramutarii tSranilor fara aprobarea boieriior proprietari.

i 27



LECTIAIV

2 . A d m i n i s t ra t e d o m n i il o r p a m a " t en ? ( 1 8 2 2 -1 8 2 8 )

I Restaurarea domniilor pamantene Tn 1822, efect al revolufiei ji al presiunilor intema|ionale, a Tnsemnat

nrogresTn dezvoltarea societatii $i Tn modernizarea statului, implinindu-se cel mai important deziderat al kiptei polit

romanejti cu Incepere din secolul XVIII. Este~o"scKirfljarOe regim politic, tnlocuind regimul fanariot, ir.augurea

transformarea sistemului politic romanesc, incepand cu institufia domniei, care devine nationals (pamanteana). Chdaca structura organizarii de stat nu s-a modificat prea mult pana la Regulamentele organice fi s-au menfinut institut

vechiufui rcgin^restaurarea domniilor pamantene a avut o valoare simbolica pentru organismul national, semnifica

reinlTonarea vecliilor libertafi ce le-au avut Principatele Tnainte de fanariofi, Tncurajand manifestarile de solidarit

nationals In jurul domniei, care apare ca exponents a intereselor nafiunii. Restaurarea a Tncurajat curentul nationalist

Principate — care devin centrul v ie ti nafionale ?i culturale romane§li —, manifestarile de solidaritate 51 imitate aRrm

peste granifele existente, legaturile culturale polit ice Tntre tarile romane, susfinerea mi?c3rii culturale a romanilor

'I’ransilvania deven.ind dupa 1830 0 politics permanenta a Principatelor.

a) Domnia lui Grigorc Dimitric Ghica

A domnit TnMuntenia. A debutat Tntr-o atmosfera marcata de opozitia boierimii rusofile p de moftesirea

Jezastruoasa a regimului fetariot. A fost preocupat sa ujureze povara de pe umerii claselor producatoare, dar - . a ~t-: : i

la desfiintarea bavaieturilor, ci numai le fixeaza un cuantum acceptabil. Impune categoriile privilegiate, in de tser

la impozite suplimentare. Opozijia s-a activizat din 1823, dupa schimbarea lui Alexandru Nenciulescu din : ! r

datorita unor veleitSfi de autonomie, declan$andu-se 0 campanie putemica Tmpotriva domnuiui.

In sensul programului national, a transferat manastirile Tnchinate catre pamanteni (1823), z snceput re:;.— L

administratiei. Tensiunea sociala, mult amplificata de opozitia boiereascS, a dat na$tere unor mi5can :ur. = fc-r

1826, condusa de fojtii capitani ai lui Tudor, Simion Mehedinteanu fi GhifS Cutui. In timpul sau a fost cocvocat

boieresc pentru reforme, s-a infiinfat Societatea literara pentru dezvoltarea invatamantului, press:, teatrului, orgarJz

de C. Golescu, Gr. Cantacuzino, C. Mano, I. Eliade. A crescut numarul celor care au studiat In vestul Europei, dir. aceas

perioada datand primele doctorate obtinute In Occident. In urma presiunilor Rusiei, Tn 1827 manastirile Tnchinate au fo

reintegrate locurilor sfinte.

b) Domnia lui Ionita Sandu Sturdza

A domnit TnMoldova. Domnia lui este dominata de conflictul dintre marea boierime conservatoare, emigrata

Rusia, Tn frunte cu Mihail Sturdza, $i pretentiile boierimii mici de a dobandi un statut egal cu al marii boierimi. La

sep’embrie 1822, boierimea noua, denumita peiorativ “ciocoime”, supune domnuiui proiectul de constitute, cerandu-i

obtina un firman de recimoagtere. Pentru acest act auTost denumifi “carvunari” de catre marea boierime, care contes

orice inovare Tn materie de guVemamant, cohsidcritrid-o tin atentat la raiiduielile'Sxistente: “sirigur numele de con stitu

i.oustituie un act de atingere fata de autoritate”.

Conventia de laAkkerman (25 septembrie/7 octombrie 1826)

(...)

"Hospodarii Moldovei fi Valahiei fiin d ale fi dintre boierii baflinafi, alegerea lor va f i

de acum inainte facuta in f iecare din aceste provincii, dupa constmfamdntul fi voinfa

1 Sublimei Por(i, de catre Adunarea generald a divanulni, potr ivil vechiufui obice i a! farii (...)

\ Durata administrarii hospodarilor va ramine fixata, ca fi in trecut, la fap te ani completi

\ f i intregi incepand din ziua mimirii lor f i ei nu vor putea fi destituifi inainte de aces t termen.

i Daca, in timpul administrarii lor, ei savarfesc un delict, Sublima Po arta il va biforma p e \

' ministrul Rusiei f i cand, dupa ce se va face verificarea de o pane f i de alta, se va constata ca \

hospodarul s-a Jacut intr-adevar vinovat de vreun delict, destituirea sa va f i permisa numai in \

acest caz (...) \

Sublima Poarta, luand in con sider ate nenorocirilecare au apasat asupra Moldovei fi Valahiei in urma uliimelar tulburari, le va scuti timp de doi ani de tributurile fi redevenfele pe care

trebuie sd tiep ld teasca ; dupa exp irarea timpului de scutire m ai sus menfiondt, numitele Inbuturi

firedevenfe vo rf i ad ulate la contr ibujia fixata prin hatiferiful din 1802 fi nu vor putea fi marite

in nici un caz. Sublima Poarta va acorda, de asemenea, locultorilor celor doua principate

libertatea comerfu lui pentru toate prod usele solului fi industriei lor, d e care ei vor putea dispune

cum vor crede de cuvimta, in afara res tricf iilor impuse, pe de o parte, de prov izi ile datorate anual

Sublimei Porfi, pentru care aceste provincii sunt ca nifte granare, pe de alta, de aprovizionarea

Toale dispozi[iile hatiferifului din 1802 referitoare la aceste provizii, la achitarea lor j

lapre}urile curente, dupa care ele trebuie pla tit e ft care vor fi fixate, in caz de litigiu,

>ective, vorfi repuse in vigoare fi respectate pe viitor cu 0 scrupuloasa

28



P"EVOLUTLA. POLITICA A PRINCIPATELOR RDMANE INTRE 1822 $] 1834

- f h :: Domnul a )uat o serie de masuri tn sensul program.lui naporal. a impus la dari mitropolia ?i episcopiile, a

convocat o adunare ob§feasca, adunare care a revendica? Portn armata national^, legi in iimba rbmatia, desfuncarea

venitiirilor din slujbe, domnie ereditarS, separarea veniturilor dorr.n:ei ce bugetu! statului. Domnul a legiferat trecerea

-nanastirilor tnchinate la pamanteni, dartn 1827, la interventia Rusiei, ele au reveriit sub administratie greaca.

3. imbunatStirea statutului international al Principatelor Perioada 1822-1829 reprezinlS o etapS important^ In procesul de europcnizare a chestiunii romanejti. Potrivit

principiului intervenfiei stabilit in congresele Sfintei Alianfc dupS 1821 Austria ?i Anglia au instituit interventia

europeanain sud-est, in locul intervenfiei unilalerale ruse. De acum Inainte Rusia nu mai putea acfiona unilateral in farile

romane, deoarece echilibrul in zona §i pe continent depindea $i de acestea, ceea ce denotS crejterea interesului european pentru sud-estul continentului. Rusia a abandonat tactica anexiunii $i a compensator, in favoarea crejterii influentci in

zona prin instaurarea oficiala a protectoratului asupra Principatelor dunarene.

a) Conventia de la Akkerm an (25 sept./7 oct. 1826)

Reflects schimb&rile care au intervenit Tn raporturile intemafionale ?i in statutul farilor romane. Considerate

pana acum paifi integrante ale Imperiului otoman, prin actul separat relativ la Principate, anexa la conventie, acestea

devin entitati politice distincte, recunosc&ndu-se individualitatea lor politica.

Referitor la regimul politic intern, convenfia prevedea: alegerea domnilor dintre boierii pamanteni de c5tre

adunarea generala a divanului, Poarta avand numai dreptul dc confirmare; durata domniei era stabilita la 7 ani, domnii

puteau fi inlaturafi numai in caz de delict constatat de ambele parti; principatele erau scutite de dari pe 2 ani, timp Tn care urmau sa se fixeze impozitele viitoare; era garantata libertatea negofului, cu condipia asigurarii consumului intern ?i a

fumiturilor catre Poarta, pentru care principatele raman in continuare granare; elaborarea unor regulamenle generale

pentru reformarea administrafiei Tn principate.

Tratatul de la Adrianopole (2/14 septembrie 1829)

"Principatele Moldovei fi Valahiei punandu-se, in urma unei capitulajii, sub . suzeran itatea Sublimei Porfi fi Rusia garantandu-leprosperitatea este de la sine infeles ca | ele tfi vor pdstra toate privilegiile fi imunitdtile care le-au fost acordate, fie prin ' capi tula(iile lor, fi e prin tratatele inclieia te intre cele doua imperii , sau prin hatifertf iirile \ date in diverse momente. In consecinfa, ele se vor bucura de l ibera exercitare a cultului lor,

de o siguranfdperfectd, de a administrate nafionald independents f i de o deplina liber tate a comertului (...)

Orafe le turcefti afezate pe malul stang al Dunarii, ca f i teritoriile lor (raiale) vor fi inapoiate Valahiei, pentru a se uni de acum inainte cu acest principat, fi fortificajiile \

i existente mai inainte pe acest m ai nu vor mai putea ft niciodata re/acute. Musulmanii care \ I defin bunuri imobile dobandite nu prin uzurparea drepturilor unor particular!, fie chiar in I aceste orafe, fi e in orice a lt punct al malului stan g al Dunarii, vorfi obligafi sa le vdnda \

| indigenilor intr-un rastimp de optsprezece luni. \

Guvernul celor doua principate, bucurandu-se de toate privilegiile unei administrat'd \ interne indeperidente, va putea sa stabileasca nestingherit cordoane sanitare fi carantine de- \ a lung id Dun arii f i in alta pa rte in [ara unde va f i nevoie de ele, far a ca strain ii care ajung acolo, atd t musulmani cat f i creftini, sa sc poatd dispensa de exacta respectare a regulamentelor sanitare. Pentru serviciu l carantinelor. ca f i pentru a supraveghea siguranfa frontiere lor, men(inerea bunei ordini in orafe fi la sate fi execularea legiior fi regulamentelor,

guvernul fiecdr ui p rincipat va pu tea sa intrejind un numar de gd rr i armate, strict necesare pentru aceste diverse functiuni. Numarul f i intre finerea ace stei milifii vor fi reglemenlate de hospodari in infelegere cu divanurile respective, pe baza vechi lor exemple (...)

Locuitori i Principatelor se vor bucura de deplina libertate a comerfului pentru toate produsele solului f i Industriei lor (stipulata in actul separat al conventiei de la Akkerman), fa ra nici un fe l de restricfi i, in afara acelora pe care hospodarii , in infelegere cu divanurile lor respective, le vor socoti indispensabi le a fi stabilite in scopul de a asigura aprovizionarea / ar ii,

Ei vor pu tea sd navigheze nestingherit pe Dunare cu propri ile lor bastimente, prevazute cu un

af apor t din par tca guvernului lor (...)

n sfarf it, Sublima Poarta , dor ind sa asigure in toate ckipurile • iiioarea bunastare a celor cipate , s e angajeaza in mod solemn sd confirme regulam ente le administrative care, in

eslor doua provin cii de catre armaiele curr: :~periz! i, au fos t fdcu te potrivit fa te din cei mai notabili loa .. z r i ir ii (...) "

29



LECJIA IV

Razfcoiu1ika-—r r :- ! 328-1829. Incheiat prin pacea de !a Adrianooole, a consacrat noua politica a Rus

Principate. r-i yNt .%3v r ' ^ "ab) Tratatn! de !a Adrianbpole (2/14 sept. 1829)

Reprezinta ur. alt moment important in europenizarea problemei romanefti, consacrand individualitatea pol

a tariior romane prin actul aditional privitor la Principate. Tratatui instituia oficial protectoratul rus asupra Principa

si crefterea influentei Rusiei in tarile romane fi Tn zona. Rusia garanta'auFomSmia^Principatelor in raporfcuTS

admmistmfia naponal a^domni alefi p c^^C Tra1a fun!xa hotarul sudic al Principatelor pe thalwegul Dunarii, T

restituia principalcle orafe de pe malul stang a! fluviului. [arile romane puteau stabili cordoane sanitare fi carantin

prevedea constituirea unui corp inarmat pentru mentinerea ordinii interne; Tnceta monopolul turcesc asupra comert

fi se instituia libertatea navigatiei pe Dunare. PSna la plata despagubirilor de razboi de catre Poarta, tn Princip

romane se instituia un regim de ocupatie militara ruseasca. J /

4. Regimul ocupatiei rusefti (1828-1834)Defi Tntrenipe procesul de consolidare fi stabilizare a sistemului politic romanesc, inaugurat in i 822,

icupatiei rusefli a jucat un rol major Tn procesul de modemizare accelerata de dupa 1821. In locul dcm-iicr. i-.z-r

executiva a fost Tncredintat-a prefedintelui celor doua divanuri, cu sediul la lafi, numit de far, avand urs zz pn t :

Bucurefti. Principala atributie a administrate) provizorii o constituia aproviziouarea armateior rus e ft de

a) Presedintia contelui Pahlen (aprilie 1828— ianuarie 1829)

In timpul sau au fost luate masuri de organizare sanitara, de preTntimpinare a ciumei. A irscsput carmuirii, Tnlocuirea divanului unic prill trei organisme: divanul savarfitor, divanul judecatoresc 5; sdL nzz tz z l .i

divanurilor. Ultima exercita atribufiile fostului divan, era organul administrativ suprem fi instants supre —.2 ce

Guvernarea Principatelor

in anii 1821-1834

• 1821-1822 — Ocupatie militara turceasca

•1822-1828

1

— Grigore al IV-lea (Dimitrie)

Ghica / Muntenia

— lonita Sandu Sturdza

/ Moldova

• 1828-1834 — Ocupafie militara rus5

Pre$edin(i a i divanurilor:• 1828-1829 — contele Pahlen

• 1829 — generalul Jeltuhin

• 1829-1834 — generalul Pavel Kisseleff

Reorganizarea Tncearca un timid :~csput de septrL

puterilor.b) Prefedintia genera lului Jeltnhin (fe

octombrie 1829)

In aceasta perioada s-au constituit comi

formate din cate 4 boieri, Tnsarcinate cu redact

Regulamentelor organice, sub pre$edin{ia consul

Minciaky. Ele trebuiau sS lucreze pe baza instructiu

curfii de la Petersburg, care au avut Tn vedere dolean

expatriate de Principate de la 1821 Tncoace. Instructiu

au Tncercat sa dea satisfacfie fi altor categorii sociale d

boierii, au propus 0 serie de reforme, fara sa rastolegile fundamentals, au urmarit sa dea un caracter cat

uniform normelor de organizare ale farii. Constitu

comtsiilor boierefti a intensificat mifcarea memor

privind reorganizarea societafii ,;i a statului.

Geneza Regulamentului organic

Instructiunile

Curfii de la Petersburg

Lucrarile comisiilor

boierefti de reforma

din Principate

i iComisia de revizie

de la Petersburg

' ' - i - r " I

> 1 t _______ _________

Adunarile extraordinaire

de revizie

din Principate



Structura regimului politic al Regulamentelor

Alcgaturi

Reprezentanfi ai: Reprezentanfi ai

E V OL U J I A

P OL I T I CAAP RI N CI P AT E L OR

R OMA NE

t NT RE

1 8 2 2

§ 1

1 8 3 4



■O' f'V* *J. -• • ’ L E C fl A IV " ** U f M , / u /

c) Preêdintia genendohri Kfeseleff A continuat crgan^sâ :aran±:elor $i a serviciilor sanitare, a organizai administrapa sanitara, a numit tnedici, a

tnfiintat spitale, a cantiaua: ci^grafê incepute sub Jeltuhin, lucrarile statistice, a infiintat o comisie pentru desfiintarea

scuteinicilor, a orgarizat divasci specials de ape I, comisii de revizie Sh judete pentru a stabili abuzurile, a iustituit bugetul §colar,

gaJbenul olandez a devenit unitatea monetara conventionala, a dispus ca o parte din veniturile manastirUor Tnchinate sa revina in

Principate, a organizat primeJe batalioane ale mllifiei national^Comitetele de reforma s-au Tmpotrivit masurilor care atingeau

privilegiile boierefti, luate de Kisseleff inainte de aprob are aregul ament elor: impunerea boierimii ?i desfiintarea scute Ini cilor.In 1830, proiectele de regulamenie au fost incheiate $i supuse coniisiei de revizie de la Petersburg. Curtea rusa a

respins propunerile boierefti referitoare la numarul zilelor de clacS, desfiintarea poslu$nicilor, alegerea domnuiui, ihcercand

sa limiteze drepturile aristocratiei. Dupa ce au fost revizuite la Petersburg, regulamentele au fost supuse fn 1831 adunarilor

extraordinare de revizie. In Muntsnia, Regulamentul a fost repede aprobat, dar in Moldova dezbaterea a durat mult, din

cauza boieriior care s-au opus articolelor ce le atingeau privilegiile.

5. Regulamentele organiceAu intrattn vigoare in fara Romaneasca in 1831 §i TnMoldova ia 1832. Cu valoare de lege fundamentals de organizsre

a principatelor, regulamentele au reglementat organizarea societatii fi a institutiilor statului, constituind un moment important

Tntr-o serie de a§ez3minte sau acte cu valoare constitujionala, care au cristalizat o traditie constitutionals la romani.

Regulamentul organic al fari i Romane§ti

"Art 48. Toate hotardrile Obicinuitei Ob fteft i Adunari se vo r supune cunoftinfei

domnuiui prin anaforale iscalite de catre prezidentul, doi secretar i f i ajutoarele lor; fi

alcdtuirea acestor anaforale se va fa ce dupa chtpul urmdtor:

a) Dupa ce s e va cit i Obfiefti i Adunari pitacu l domnuiui asupra caruia va fi sa se

chibzuiascd, se va indeletnid aceasta Adunare intru a sa coprindere. ori tot mtr-aceeafi

zi, sau dupa cinci z ile ; iar sfadirea s e va mdrgini asupra pri imirii ori nepriimir ii acehti

ptiac, sau asupra schimbdrilor ce se vor socoti ca trebuie a se fac e asupra lui;

b) Amdndoi secretarii vor scri, unui tntr-o condica osebita, f i altu l tntr-o coala de

hartie iard fi osebita, toate parer ile cate se vor sprijin i de catre fase madulare ale

Adunarii; in urma se vor ceti cu glas mare fi, dupa ce le vor infelege cu tofii, prezidentu l

I va adeveri acea alcatuire cu a sa iscalitura;

I c) Dupa aceasta, va incepe lucrarea balotafiei asupra tutulor parerilor scrise; iar

| scoa terea bilelor din vas se va fa ce in vederea tutulor madularilor Obftef tii Adunari; m j urma se va serie impotriva fiefcaria pdreri cate bile au iefit albe fi cate negre; apoi fi

j condica, fi osebita coa la se vor iscdl i de catre toate mddularile Adunarii, cap rin tr-aceasta

sd nu mai rdm aie nici o indoiala asupra ispravii chibzuirilor;

d) Indatd dupa aceasta se va iscdli anaforaua pe temeiul chibzuiri ipentru care au iefit cele '

mai multe bile albe f i, dupa ce se v a ceti cu glas mare act, inaintea Adunarii, se va i scd li de

prezidentul, secretari i f i ajutoarele lor f i se va insofi cu coala de kar tie coprinzdtoare de

urmarea chibzuirilor, fi se vor supune cunoftinfei domnuiui. Iar condica, a caria coprir.isre

va fi din cuvant in cuvdnt conglasuitd cu coprinderea coalei de hdnie f i iMcre&r.:ata cu

iscalitura tutulor mddularelor Adunarii, va ramanea dinpreur.a cu ju maiul la a.-'. -s Adunsrr.

A r t 49. Chibzuir ile Obicinuitei Obf tefti Adunari atunci numai vor avea puiere d e p rz Id zlr J.

se vor mtari de domn, care slobod este de a nu le intdrifd rd sa- fi dea aev dn tidp er jm u ;

intarefte; dar fi domnul nu va avea cadere sdfa cd de sinefi schimbSri de aszmenec

ci, pentru orice indreptare va socoti de trebuinfa, va da-o in al doilea chibzuire a zcsszz

Adunari f i apoi, la orice chibzuire i se va infatifa in acea pricina dupa cele din urma - : ale Adunarii, va intari sau nu (...) -v , ^ r - t ; *

A rt 148. Ministrul trebilor dinlauntru, al fmanfii fi marele posteln ic vor alcdtui un Ff::

Administrativ, subt prezedenfia marelui dvornic, ministru trebilor dinlauntru.

Toatepricinile de trebuinfa ce vorpriv i la trebilecurgatoare dinlauntru, lafinanfa f i la comerchi

vor cerceta de catre acest Sfat f i hotardrile ce vor face dupa temeiurile acestui regulament,

'u-sa de domn, sd vorpune in lucrare: daca. va fi neunire la socotinfele Sfatu luiatunc i sd

al sau raport catre dotnn, f i domnul va hotari pricina, dand porunca in scris.

i sfat sunt indatorate a sa aduna totdauna de doua or ipesdptdm and , bez



& J EVOL UJIA POLITICA A PRINCEPATELOF. 5.C >LO»1 INTR E 1822 §1 1834

K - Organizarea de stat .' Regulamentele au reprezentat un progres tn institutiocalizarea sccsraiej po ted kr in stat,} chiar daca aceasta

ramane incompleta.^'Putexea executiva o detinea domnul, ales de o adunare objtaasca extraordinari, compusa in majoritate din

reprezentantii boieriior, la care se adaugH reprezentantii ora$elor fl a; ju ds jd ot P'jterea legis lative o detineau in comun domnul $i adunarea objteasca ordinara, compusa in majoritate din reprezsntanpi boierii cr | i ai judetelor. Domnul avea

initiativa legislativa ?i sancfiona legile, adunarea .vota legale $i putea exprima domnuiui dezideiate in materie legislativg.

vota bligetele ji impozitele^ De?i Iimitate, puterile domnuiui raman in cootnnaxe foarte mari: numea tn slujbe; coinanda militia; in materie de justice intarea sentintele instanfei supreme, avea arept de gratiere sau mic$orare a

pedepsei. Minijtrii atamau de domn ?i erau responsabili in fafa acestuia.

Regulamentul organic al Jarii Romane$ti

"Art 140. Lucru lacuitorilor ce vorfi cqazati p e mofia vreunui proprietor trebuind a se socoti, dupa cum s-au zis mai sus, drept ra splatirea folo surilor ce li sa dau lor de catre pro prietari, spre a departa de acum inainte to t fe lu l de prigonire sau urmare asupritoare,

f i pSna can d fnchirieriie holdelor dupa mofii sa se poa td face pr in tocmeli de mvoire, este I

de neaparata trebuinfa a sd hotari printr-o fntocniire, despre o par te, tota lul acelor j fo losu ri ce sd dau sdtenilor, f i despre ceiala lta, a statornici indatoririle la care au a f i j

supufi, spre rasplatirea acestor folosuri, sau Idcuitorii ce le vor priim i p e deplin, sau ace ia care vor priim i numai pa rte dinlr-insele.

Drept-aceea, proprietarul sd Tndatoreaza sd deafiecaruia satean saldf lu itpe a sa mofie:

I. Un h e de patru sute s tdnjini pdtrafi la camp f i de trei sute asemenea la munte pentru casa sa, pentru curte, cu trebuinciaasele Tmprejmuiri, f i pentru o grddind de legumi spre

intrebuinfarea familii sale. Acest fe l de locuri vor fi legate unui de altul, fi la o pa rte de loc a mo fifej i care sd va insemna de proprietor.

il. Locuri de islaz pentru patru vite de munca, adeca boi, bivoli sau cai, fi pentru ! o vaca d e h r and. Daca lacuitorul va avea aces t numar de v ite a le lui, sd va soc oti pen tru

fie ca re cap dintr-aceste vite cate o jum atate d e pogon de islaz, f i in loc de vaca va putea

I lacuitorul sd fie zece oi sau capre.

111. Catre aceasta, tot pe numarul mai sus pome nit de cinci vite n va da proprietarul

\ tre i pogoan e de Janefe pentru hrana lor pe iam a.

IV Asemenea, ii va da pana la trei pogoane loc de a ra turd, care i l va lucra ori insufi ,

I sau prin mijlocirea altora numai pe seama sa, fa ra sd poa td vreodata a-1 inckiria cu bani.

j Proprie tarul va insemna locurile de islaz, precum fi pogoanele d e fanefe f i cele de ardtura.

Pe ace le mofii unde vor fi pdduri, proprie tarul va da voie cla cafilor sai a lua lemne

I de f oe din crdnguri fi pddurile care insufi le va arata, f i numai pentru a lor neaparata trebuinfa f i cu acelafi chip cu care s-au urmatp&na acum (...)

A rt 141. Dupa ce s-au aratat in paragra fur ile de mai sus fo losu rile ce sd dau sdteni lor celor afdz at i p e mofia unui proprietor, trebuinfa este a hotari inda toririle la care vor f i supuf i

pentru aceste folosuri, atd t cei ce le vor pr iimi pe deplin, cat f i ce i ce le vor priimi numai parte din tr-ace le folosu ri:

1-iu. Sateanul care va priimi deplin folosu rile care s-au ara tat mai sus anume, va fi dator sd lucreze dupa vechiul obicei douasprezece zi le Tntr-un an in fo losu lproprietaru lid p e mofia

cdruia va fi afezat, adeca pa tru zile primavara, patru vara f i patru toamna.

2-lea. Afara dintr-aceste 12 zile de lucru, orice Idcuitor sa tean va urma ca f i pe vremea

trecuta sd lucreze proprletarului o zi de plug, precum f i de a -i cara, pana Tntr-o departure de cale de fas e ceasuri, un car de lemne tdiat din pddurea proprietarului, fi daca proprietarul nu va avea

pddu re p e acea mofie, atunci sdtenii vor cara un car de fan, or i 500 oca grdunfe, sau 50 vedre. bautura; iar pentru 4 boi, va ft po vara Tndoita.

3-lea . L acu itorul va da proprietaru lui dijmd, adeca a zecea pa rte din rodul pogoanelor ce sd oprind Tn paragrafurile III fi IV din ar ticolul 140, f i o va cara insufi pe mofie la locurile ce i

’a arata de proprietor, Tntocmai precum s-au urmat aceasta totdauna; cu deosebire insa

{jinefe, la locurile unde au fo st obicei a se hia dijmd mai mult din zece, fi de unde nu sd

de acum inainte decat din cinci una, afara din tocmeli prin bund voie ce ar

orie tar fip lug ar, fi care a r avea tdri ia lor (...) "

33



LECJLAIV

- j f Regulamentele an :rsat o institute noua, departamentele (ministerele), fara precedent intre institutiile centr

ale statului. Miniftrii de interne, finsnte j i secretaruultatulm formau sfatul administrativ. in Principate au functiona

depariamente: departamentui de interne, departamentuTde finanfe, secretariatul statului, marea logofejie a drept

marea logofetie a credintei fi fefj! militiei.

- Administratia

Unitatile administrative din Muntenia erau judetele, conduse de oc3rmuitori, iar TnMSlatiVa tinuturile, condde ispravnici, subdivizate in plafi in Muntenia fi In ocoale in Moldova,-

Regulamentele marcheaza inceputurile autonomiei comunaleJinstituind in fruntea orafelor sfatul orafene

format din 5 psrsoane la lafi fi la Bucurefti, ales de catre populatia uftsarrSrcn-Lm anumit venit. In fruntea satelor e

parcalabi in Muntenia 51 vomici In Moldova. Polifia orafelor era condusa in cele doua capitale de mardeaga^Capita

erau organizate pe sectoare (5 culori in Bucurefti fi 4 cvartaluri in Iafi). Regulamentele prevecfeau sistenaatizar

capitalelor, canalizarea, pavarea, aprovizionarea cu apa, iluminatul, imbunS-tajirea sistemului edilitar.

- JustitiaJultitia a fost organizata separat de administrate, pe baze noi, fnte«o4ciarhie riguros stabilitS: in prima insts

.tribunale sategti, urmau judecatoriile sau tribwmlelfijiisigjspe, un tribunal administrativ la BucureftL sU asi tnTxm

comerciale. Instance superioare erau divanele judecatorefti, iar ca suprema instanta a fost desemnat Inaltu] Diva

Regulamentele au instituit ministeml public, procurori, judecatori fi avocati. Desfiin{a cazna, muiiarta fi cocf

averii, a introdus garantii privind libertatea persoanei fi a precizat legile in vigoare, a reorganizat temnifele.

- Organizarea financiara _ ,

!n materie fiscala, regulamentele au introdus un sistem modem de impozitare.Tmpoz::elg directs n f : r n : jla dou5, darea personal! (capitatia) fi patenta pentru negustori sau meseriafi. Au fost desfitnjate vamDe ~ err

havaieturile dreggtorilor, categoria scutelnicilor. Ramane scutita de dare boierimea, precum fi neamurile, ckrel

militarii. Pentru prima oara se instituie institutia modem! a bugetului.

- Reglementari economice fi socialeRegulamentele au reglementat organizarea sanitara a (arilor romane, incredintata unui Comitet al sani^riL

instrucfiunii publice, instituind fcoli primare, institute de fete fi colegii pentru baieti, seminarii preofefti. Prevede

masuri pentru dezvoltarea econom ic!, exploatarea subsolului, Incurajarea manufacturilor f i industriei, decretau liberta

comertului, desfiintarea vamilor interne, egalitatea supufilor din cele doua tari In materie de comert fi meserii, un cu

unic al monedelor, dreptul de a define proprietati In principatul vecin.

Au reglementat statutul principalelor categorii sociale, boieri, cler fi tarani. Au reglementat statutul proprieta

funciare in Principatele romane, statuand ca 1/3 din mofie revine proprietarului cu titlul de proprietate deplina, libera d

punct de vedere juridic de orice condifionare, iar 2/3 ramaneau in posesia taranilor, care prestau pentru acest pamant cla

Intr-un numar sporit de zile. Cu acest act Incepe sa se transforme regimul proprietatii fun ci are din |arile roman

inlocuindu-se stapanirea medievala conditionatS cu proprietatea deplina, specifics societatii burgheze.<C'

- Important^ Regulamentelor

Tratatul de la Aarianopole fi Regulamentele organice au accelerat procesul de modemizare in tarile romane. A

rctinut 0 parte din cererile formulate de clasa politica romaneasca incepand din 1821, au limitat mult suzeranitat

otomana, au oferit un cadru mai larg de reorganizare in sens modem a institufiilor politice fi administrative, favorizan

manifestarea fi realizarea progiamului national al modernizarii. Au sporit Insa foarte mult influenza Rusie i In Principa

Regulamentele au creat cadnil fi instrumentele menite sa serveasca interesele Rusiei in tarile romane, sS realizeze u

sistem legal de interventie in Principate, asigurandu-i rolul de arbitru intre domn fi adunarea obfteascl

Regulamentele au eliminat institufii fi practici medievale, au creat aparatul de stat modem fi un cadru propi

de manifestare a spiritului modem. In evolutia sistemului politic romanesc reprezinta 0 faza noua, ce inaugurea

tranzifia spre regimul politic modem, defi a instaurat un regim aristocratic, in care boierimea mai pastra toate parghi

puterii.

Functionand ca lege fundamentals care instaura un regim de tranzitie spre modemitate, regulamentele au fo

un amestec pe alocuri contradictoriu de vechi fi modem, reflectand exact stadiul de tranzifie pe care il travers

societatea romaneasca dinspre Vechiul Regim. El reprezinta fi o ipostaza a reformismului impartafit de general

Kisseleff, in care etatismul a fost prevalent, potrivit modelului reformator al monarhilor luminati din secolul al XVIH-le

pe care i-a imitat.

34



Cuprinsul lectiei

EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR ROMANE INTRE 1822 $1 1834

tT rf i L i t e r a t u r a politica din perioada domniilor pamantene %r£h:'. - Constitufia carvunarilor (1822)

vfXfi - Literatura politica din Muntenia* Reacfia marii boierimi

v \ x 2 Administrafia domniilor pamantene (1822-1828); a) Domnia lui Grigore Dimitrie Ghica

• vij'.' b) Domnia lui Ionita Sandu Sturdza J rv: Jmbunitatirea statutului international al Principatelor J a) Convenfia de la Akkerman (1826)

-;5 b) TYatatui de la Adrianopole (1829)

: ';r;4. Regimul ocupatiei rusejti (1828-1834).j ;. a) Prejedintia contelui Pahlen

i j’- b) Prejedintia generalului Jeltuhin•!> ; .. c) Prejedintia generalului Kisseleff

\i:5. Regulamentele organice- Organizarea de stat

i; j: - Administra^a- Jusdtia

-=; ‘ - Organizarea f in a nc ia l

- Reglementari economice ji sociale- Importanta Regulamentelor

Intrebari probleme

1. Cum apare relatia dintre mica fi marea boierune, in lumina literaturii politice aparfinand celor doua grupari?

2. Enumerate principcdele reforme continute in "Constituia carvunarilor". Comentati caracterul lor.

3. Care aufost realiz&rile si limitele domniilor pamantene?4. Ce schimbari aduc in statutul international al Principatelor conflictele fi tratatele

intervenite intre Rusia $i Turcia?5. Descriefi regimul ocupafiei rusefti. Ce efecte a avut el: pozitive sau negative? Aducefi

argumente.6. Cum se realizeaza separafia puterilor in Principate, o datS cu introducerea

Regulamentelor?7. Precizafi competentele principalelor institufii politico-administrative, potrivit

Regulamentului organic.



LECTIA V: SPATIUL ROMANESC INTRE

1. Domniile regulamentare (1834-1848)2. [deologia romantismului politic la romani

3. Contestarea regimului politic

•Domniile regulamentare due mai departe vocafia reformatoare conpnuta de spiritul

Regulamentelor, aienuata de caracteru l autori tar al guvernarii, ca f i de influenfa polit ica a

Rusiei, datoratS. regim ulu i Protectoratului, impus tn 1829.

•Ideologia prim ei juma tati a secolului XJX sta sub semnul romantismului politic, ca

pretu tindeni Tn Europa. Nat ionalismul, liberalismut, conservatorismul f i socialismul , alaturi de

prelungiri le iluministe tnc& semniflcative, reprezinta princ ipa tele curente de idei care legituneaza

actiunca po lit ica fi pr og ra m ul emanciparii.

•Contestarea regimului politic existent tmbraca mai intai form a acpunilor legalists,

petitionare in Transilvania f i parlamentare in Muntenia . Nolle genera tii in telectuale nu ma i sunt

insa mulfumite cu ritmu l reformelor ft ni ci cu modalitatile de acfiunepo litica tradifionala.

•In consecinfS, dupa 1830, m ai ales tn Principate, se afirm& f i politica subv ersha a

conspirapei, care va savarfipregat irea ideologica f i tact ica a revolupeu

1. Domniile regulamentare (1834-1848)Daca primele domnii pamantene nu au reu§it sa modifice prea mult din raojtenirea fenariota/perioada

regulamentara a msemnayin,,,progres al. civilizatiei, al ideilor §i culturii in tarile romane. A fost rezultatnnl^feriT

naturale, dar fi o consecinta a prevederilor favorabile ale regulamentelor =i a legislatiei domniilor regulamentare. Desi

rezultatele nu au fost aceleasi pentru toate cele trei domnn, toti domnu au avut programe reformatoare si modemizatoare,

_u rest preocupati sa jp li ce ipoaele europene. Au acjionat, msa, mtr-un cadru foarte mgust, limitat de htera |i spmtulregulamentelor 51 de statutul de dubla subordonare fata de paterea suverana $i cea protectoare.

Domniile regulamentare

1834-1842: Alexandru Ghica (Muntenia)

1842-1848: Gheorghe Bibescu (Muntenia)

1834-1849: Mihail Sturdza (Moldova)

Contestarea violentS a domniilor regulamentare de catre generafia pajoptista a creat o imagine deformata ?i

uneori incorecta despre unele din aceste domnii, in evaluarea carora trebuie sa recunoa$tem progresul pe care 1-au realizat

in sens modem, tn domeniul civilizafiei ji al institufiilor.

A domnit in ipldova! A fost un personaj controversat in epoei fi in istoriografie. Imaginea care s-a impus ilprezinta ca un om cult, instruit, inteligent, la curent cu literatura economica ?i politica europeana, diplomat abil, gospodar,

chibzuit, dar ?i orgolios, venal, ambijios, lacom §i autoritar. S-a anrmat in via|a politica romaneasca in anii 1821-1822,

s d e la incq>ut de pe pozi’rii cpnservatoare, ca lider al marii boierimi rusofile, adverser al spiritului revolufionar ?i al

refonrnsmului promovat de boienmea noua;

Conceptia sa politica se intemeia pe ordine, stabilitate politica, echilibru s0ci al/A. fost partizan al absolutismului

luminat, reformat#, adversar al principiilor liberale ?i republicans, osril participarifpoporului la vfata ppitfcl,' adepfctl

ev01 utionism'QitrCal progresului lent, gradual, al reformism ulu: conirolat de sus. In plan social-politic a fost influenfat de

o serie de ganditori din Europa, dar ?i de ideile lui Kisseleff iar in plan social-economic a promovat, sub influenta lui

Nicolae §ufu, libsrul-schipab, preocupat sa stimuieze factorii prcdnctivi

Legislatia pe care a_promovat-o reflecta tenclr.:ele refonnatoare fi modemizatoare. A transformat cel mai mult

domeniul justitiei 51 legislajiei , prin simplificarea procecuriT ce ;T-ecata, crCTiea-titstantelor^ppf.ialiTatp f.ljminarp.a

ingerintelor administra{iei in justifie, prin traducersa ji apLrlrea co cm lcr os'lTfirTnclusfv a codului criminal francez.

Prin legea pentru administrarea manastirilor tnchinate 1>35 fi >g ea per.ru ocirmuirea averilor bisericejti (1844) a pus

sub controlul statului averile mSnastirilor, ale mitropciiei ri episcopiLX

36



A limitat sfera de acfiune a jurisdicfiei straine, iar in 1337 a Ircheiat o conventie de extradare cu Austria, prima

feT senmata de un domn roman de la Cantemir Incoace. Prin legea rsngurilor asimila rangurile boierefti cu cele civile,

jccelerand dezagregarea clasei boierefti tradifionale prin crefterea sensibfli a numarului boieriior, A luat masuri pentru

^eliorar ea eailor de comunicatie, pentru infiintarea targurilor f i iarmaroaceior, pentru organizarea serviciilor de sanitate ' pubiica, pentru dezvoltarea invatamantului.

Cea mai mare realizare a constituit-o crearea invatamantului superior la Academia Mihaileana, reorganizata

dupa model occidental, compromisa Insa prin scoaterea limbii romane die Academie in 1847.

’) In modernizarea administrafiei a avut in vedere numirea In funcfii a celor cu pregatire superioara universitarS,

jjjeuraiind formarea ftmctionariior administrafiei superioare la Academie. A promovat reorganizarea administrafiei fi

$ 3 ' nulitiei, a introdus organizarea municipaia in orafe, a sustinut sistematizarea fi modernizarea edilitara, organizarea

serviciilor publice (police, pompieri), a luat masuri de salubrizare fi canalizare a orajelor, a reorganizat poftele 51 a

; j trodus supravegherea cSilor de comunicatie. A avut numeroase initiative pentru sprijinirea invafamtntului, §tiintei fi

{CJ) culturii.c '| K Pe plan social a luat masuri in favoarea taranimii, pentru a 0 stabiliza fi a-i mentine capacitatea contribuabila,

: 'rijii apSrSnd-o de abuzurile administrafiei 51 ale proprietarilor, una din cele mai interesante leg i fiind legea privind raporturile ' ’ v: dintre proprietari ?i sateni in satele de munte. Prin Iegile din ianuarie fi februarie 1848 au fost dezrobiti robii tigani ai

OjAr clerului fi ai statului.

! : Adversar al spiritului revolufionar, a reprimat acti unite tineretului liberal, manifestarile conspirative fir: revolutionare. A introdus un regim al cenzurii foarte sever.Fara sa suspende adunarea, fi-a subordonat-o, a guvemat personal, asigurandu-fi sau manevrand majoritatile. A

promovat o polit ica de echilibru intre puterea suzerana §i cea protectoare, in a$a fel inc&t s5 nu pun5 to pericol interesele

jarii. Toate acestea explicS prosperitatea Moldovei in perioada domniei lui Mihail Sturdza, care in 1849 lasa moftenire

in Moldova 0 rezerva de 2 milioane de piaftri fi nici o datorie pubiica.

b) Alexandra Ghica (1834-1842)Este primul domn regulamentar in Tara RomaneascS, numit in mod exceptional, ca fi Mihail Sturdza. A fost

fratele fostului domn Grigore Ghica §i s-a afirmat in viafa poli tics dupa 1821, ocupand inalte funcfii. A fost un colaborator

apropiat al lui Kisseleff. De la inceput s-a confruntat cu opozifia persona)a a unor boieri candidafi la domnie. In guvemare

a fost slab fi lipsit de perspicacitate. Cea mai grava problema a fost cea financiarS, in parte moftenita, in parte agravata de

datoriile mari contractate, care 1-a determinat sa sporeasca impozitul direct (capitajia) cu 30%. Dificult&file financiare fi

gesthmea deficitara, aducerea fra filar s5i in guvem, chestiunea articolului adifional la Regulamentul organic au consolidat

opczita fi au multiplicat manifestarile acesteia in pari ament, in saioane sau in strada.

Opozitia s-a organizat in Adunare in jurul lui loan Clmpineanu, care a declanfat 0 ampia mifcare impotriva

regimului regulamentar f i a amestecului rus in treburile interne ale farii, desfafurata in plan legal, in conspiradvitate fi

pe plan extern, pentru a obtine sprijinul Turciei, Franfei ?i Angliei.

Dupa reprimarea acesteia, domnia a fost confruntata cu mifcarea revolufionara de la 1840, desfafurata in conspirativitate, care a conceput rasturiiarea regimului Ghica printr-o insurecfie asupra capitalei, care trebuia s8

pomeasca din Oltenia fi sa instituie un regim republican. Daca in mifcarea lui Cimpmeanu cea mai mare parte a

protagcniftilor au fost boieri, in 1840 o noua gen era fie intra in viafa politica — Incercand s3 exerseze solufia

revolufionara — , formati in majoritate din|in eri cu vederi liberale. La acestea s-au adaugat mifcarile antiotomane din

1841, care au siabit pozi fia domnuiui. denus. jnToamnaaiiului T842 in urma anchetei Turciei f i Rusiei.

c) GheorgheBibescu (1842-1848) -

S-a afirmat ca om politic in perioada regulamentara, cand a ocupat aemnitatea de secretar al statului fi apoi a

devenit unui din liderii opozifiei care 1-a contestat pe fostul domn. In prima parte domniei a intrefinut relafii cordiale cu

Mihail Sturdza fi cu Adunarea objteasci din principat, ceea ce i-a permis s5 treaca prin organul legislativ 0 serie de

proiecte de legi import ante privind faranimea inca din 1843: rascumpararea faranilor de la particulari, Iimitarea prestafiei

taranilor la lucrul foselelor la numai 6 zile , fixarea prefului zilei de munca pentru farani.

Cooperarsa nu a durat mult, din 1844 Adunarea a devenit mai pufin dociia fi a respins propunerile legislative ale domnuiui. Spre deosebire de Ghica, a fost mai abil fi mai suplu in raporturile cu Adunarea, neutralized opozitia

boiereasca, opozifie care nu a reufit sa se constituie intr-o partida politica, la fel ca in timpul fostului domn. !n februarie

1844, printr-uri ofis domnesc, a limitat atribufiile corpului legislativ, inaugurind 0 perioada in care a guvemat prin

. decrete-legi, ignorand Adunarea, cu aprdbarea Turciei f i a Rusiei.

Decretele-iegi adoptate reflecta o conceptie reformists, vizand organizarea caselor comunale, alegerea zapciilor,

modificari in sistemul justified lucrfiri edilitare, reforma penitenciareior. D erm ; a ridicat, fara succes, chestiunea

manastirilor inchinate. Noua adunare aleasa in 1846 era favorabila domnuiui, tacit legiie au fost votate cu ufurinti: legea

clerului, prin care se instituia controlul statului asupra veniturilor ecleziastiM, dezrobirea tiganilor, modificarea

procedurii judecatorefti, naturalizarea strainilor, reorganizarea invafamar.Tiiai Domnia hd s-a caracterizat printr-o mai

j*.*; ttare stabilitate politica, Opozifia boiereasca a fost neutralizatS cu abiUa:!, iar re pla ettera a promovat o politics de

i' echilfbru intre puterea suzeranS fi puterea protectoare.*

Sistemul polit ic instaurat de Regulamentele organice constituis ir e; —-; ai regimului politic modem fi un

moment in evolu{ia tradifiei constitufionale romanefti, impunand principii j: pnr* z: arroriate de cele europene: inceput

SPAJIUL ROMANESC INTRE !S34 §1 1848



LECTIAV

de regim parlamentar. IcgriJi:sa puterii dcmncfti, separajis mco-rnpleta a puterilor In stat, crearea institutiilor statu

modem — guvem, ministere, buget, responsabilitatea minijtrilor, organizarea modemi ajustitiei, autonomia comuna

crearea sistemului fiscal modem. Regulamentele sistematizeaza Intr-o lege fundamentala principiile de organiz

interna a statului fi societadi, inaugurand exersarea unui constitutionalism, In functie de care se vor exprima to

tentativele ulterioare de organizare.

In ciuda progreselor inregisirate, regimul regulamentelor a fost unui restrictiv pentru majoritatea categorisociale, Ingradite in a participa la viata politica, ceea ce i-a atras^ontestarea din partea tinerei mijcari libera

Contestatia a avut fi o components nationals, determinate de oficializarea amestecului rus In afacerile interne

Principatelor prin actul aditional al regulamentelor.

2. Ideologia romantismului politic la romani( ' Pafoptismul; ca ideolog ic fi mifcare, Ifi are rSdScinile In evenimentele ce au urmat anului 1821, dar

crklaiiijeaza-ea direcfie in spiritul public cu deosebire dupa 1830, sfarfind ca doctrinS fi spirit militant In 1859. in

aceste doua limite s-a'definit consecvent ca o doctrina eclectica, suprapunand spiritului romantic o compone

iluminista importanta, favorabilS spiritului reformist fi actiunii politice desfSfurate in cadrele legalismului:

Romantismul, in variatele sale acceptiuni — mifcare de idei, stare de spirit, mentalitate — selnstituie tnxK

in spatiul rominesc dupa 1830, grefat pe moftenirea iluminista, pe care o Incorporeaza, operand Insemnate trarjrft—

in mentalitatea clasei politice, in doctrinele social-politice fi chiar In comportamentul politic al liderilac.

Romantismul politic a incorporat, ca fi in alte spafii europene, liberalismul, nafionalisnrul, so d a j—. _

conservatoHSmd modem. Chiar'daca radScinile lor pot fi coborate In deceniul ce succede revclupei din 1:21. zz

mai devreme, aceste curente se individualizeaza mai pregnant Intre 1830-1859, cand se consumS fkza z

evolufia curentelor politice romanefti din secolu l al XlX-lea. 'Eclecfismin ce caracterizeaza pa§oprismd 'r gi r.sn . t

valabil fi pentru fortele politice care actioneaza in tarile romaneTpSiSia 1848 mterferandu-se cel pufin doua generar

iluminista fi romantics, pentru ca dupa 1848 accesul unor forte sociale noi in viafa politica sa adanceasca aces: sc!

Romantismul politic §i pa§optismul: componente ideologice

RO MA NTISM UL PO LIT IC

v> {

Liberalism

Nat iona lism

Conservatorism

Socialism

Pafopti sm = romantism pol iti c + reminiscence iluministe

a) Ideea nationals

Vom observa preem inen t in ideologia pafoptista a factorului national, cu o components ideologic! Insemna

care a absorbit exprimarile politice, intr-o relativa unitate doctrinara in jurul ideii fi dezideratelor nationale, ce

estompat, cel pufin pana la 1859, afirmarea independents a curentelor politice menfionate, de cele mai multe o

regasindn-se intr-un raport de interdependent mai mult sau mai pufin exprimat

O ^ k cea s ta unitate ideologica in jurul ideii nafionale a fost generat£ de imperativele militantisrnului politic,

solidarizarea grupurilor sociale active politic in jurul dezideratelor cu caracter national, impuse de statutul juridic

Principatelor rotnane, al natiunii romane din teritoriile aflate sub stapaniri straine, de imperativul definirii locului

rolului natiunii In Europa r.afionalitatilor.

Definifii ale natiunii

1. Definitia de tip “francez”:

- contractuaiista

-rationalists

- voluntarists

"Efti francez pentru ca vrei sa /i i franc ez"

2. Definitia de tip “german”:

- organicista

- naturalista

"Efti german pentru ca te-ai nascut german ’

Revolutiile anului 1830 f i ascendenta principiului

nationalitate in Europa centrals fi de rasarit, in prelungirexpansiunii ideilor Revolutiei franceze, dar fi ca o reactie

acestea, explica la randul lor aceasta preeminent

factorului national in ideologia pafoptista, subordonar

celorlalte directii politice ideii fi programului national.

Sursele natianalismului pafoptist Naponalismul pafoptist, ca doctnnS sau mifcare,

origineaza in moftenirea Revolutiei franceze fi a epoc

napolecniene, care au favorizat afirmarea individualitatil

etnice In toatS Europa... ideea romaneasca de najiu

sirtetizeaza cele doua mari directii care s-au delimitat

defmirea natiunii: cea spiritualist-contractualista, d

=::c:rts francezS, intemeiatS pe o idee contractuaiist

38



SPAJIUL ROMANESC JNTRE 153- 51 1848

rationalist* de natiune, ji cea naturalists. germanS. 'ri^tfzaf? jn -: <Je Vo!k?g?!?f (“spirit a! poporuhii”)

:7&ui continut fi forme de manifestare, ea se integreaza fazei mgonaiismuiui'foeral, care a promovat afirmarea natiimilor

feir im ate, egalitatea cu alte natiuni, dreptul la o via}5 nationals proprie $i ia o politica conforma interesului national.

ImpulSionata de revolufia din 1821, iar in Transilvania de ioseSnism fi de evenimentele ce au urmat reactiunii

jj^iliare, de actul Supplex-ului din 1791, Sdeea nationals s-a definit succesiv in plan confesional, cultural fi politic, &i-.,, . . sg SUgtin4 o doctrina complexa in epoca pafoptista. Cea mai imporanffi contribute la deflnirea noului concept

de nafiunc au adus-o preromantismul fi romantismul politic, care an promovat Incorporarea poporului in aceasta

^ e g o r ie , care dobSndefte o functie poM ca,‘militantS. Politizarea ideii de nafiune, realizata de romantism, conduce de

M . Se n ti m en tu l difuz, insuficient precizat, la o concepfie politica stand sub semnul autodeterminSrii natiunii fi a afitmarii

U jj n Cipiului de nationalitate in viata politic!

' - Ce este natiunea?g ; La inceputurile lor, tn epoca paf optistS, aceste tendinte pun capal carierei jdeii medievale de nafiune, redusa la

gfupurile privilegiate, singurele recunoscute ca exponents ale najdunilor mcdievale. Ideea_naponala~m6derttaJ care

fojrporeazS toate categoriile aparfinand grupului etnic, ifi aSrma individualitatea pornind de la popor, de la tradijiile,

Manba, spirilul fi speciflcul acestuia, definind un teritoriu national fi o suita de factori care individualizeaza natiunea

Votnana in concertul european: istoria, limba, folclorul fi o conftiinfa a apartenenfei la nafiime ce se manifests peste

'granifele politice existente, peste originea fi starea sociala, peste deosebirile de ordin politic fi chiar nivel cultural._X

’Sf Asumata la Inceput de grupurile elitare din societatea romaneasca, ideea nationals se difuzeazi treptat spre

MBrtegortile de jos ale societStii, o cfati cu progresele spiritului laic, ale instrucfiei fi alfabetizSrii, ale mifcarii culturale ce

tiitinde s i apropie creajiile culturale de popor, pe masura multiplicarii mijloacelor de comunicare cu societatea, ce conduc

la eliminarea particularismelor f i regionalismeloE Considerimd pgnorul drept componenta fundamentals a natiuniiv care.

s pringeniul, limba, spiritul sau, o individuali2eaza"sau-particularizeazS, preromantismul a definitjpgcificulnaiionai caun

f^Glor. esential, care ii exprima fi ti delimiteazS pe romani de alte grupuri nationale, animi conftiinta nationals fi

realizeaza solidaritatea conafionalilor peste deosebirile de stare, concepfie politica, religie, transformand nafiunea tntr-o

^ idee-forta a socielatii, cu o funcfie politica aptS sa angajeze In sens militant populatia.

’Individualitatea nafiuniil definita clar de romantism, a fost insotita de o idee generoasa, definiTea natiunii ca

persoani jundica, care beneficiaza de toate drepturile pe care liberalismul le-a definit in Europa. Iibertate, dreptate,

3SjjcuRa exprimare, explicand sinteza nationalism—liberalism, ce reprezinta o realitate a Europei Restaurafiei, pana la

i 848 f i chiar dupS acee£ Acest concept politico-juridic de natiune a preliminat in plan doctrinar §i al militantismului

national ideea autodetenrrinani politice, exprimata in dezideratul eliberarii de sub stSpaniri strSine, al aflrmarii geniului

creator al natiunii in lurne, al integrarii acesteia in universalilale §i umanitate cu tot ce are mai valoros, original, creator.

Conceptia politica a autodeterminarii a intretinut in plan european a national principiul_de nationalitate, ce

presupunea coinciden{a frontierelor nafionale cu cele politice, exprimat in wealul statului nafional, democratic fi

independent, formulat de pafoptism. Ideea coboara din planul cultural in realitatea mifcarii polit ice, gasindu-se ia temelia tutnror proeramelor poli tice elaborate de la 1830 pang, in 1848. Ideea de nafiune in romantism fi-a asocial democratismul

?i o viziune sociala mai accentuata, ce a fertilizat ideologia democrafiei sociale, promovSnd extinderea drepturilor sociale

fi politice asupra tuturor categoriilor, inclusiv a drepturilor de proprietate, pentru a intari Iegatura nationals, sentimentul

de solidaritate ce IeagS pe tofi membrii unei natiuni.

b) Liberalismul

Components importantS a romantismului politic, liberalismul se afirma in societatea romaneascS In preiur.girea

il^nimsmuM, indeosebi a criticismului iluminist, pe fondul receptarii influenfelor occidentale, cu deosebire a spiritului

revoiufidnar fl-ancez in Principate.

Izvoarele liberalism ului romanesc

•

21

'

Secolul XVIII Secolul XIX

Iluminism

f • teoria d

po lit ic < * criticisri

V *iosefini

dreptului natural

criticism

iosefmism (reformism,' absolutism luminat)

Liberalism

Liberalismu l romanesc

din Transilvania

{

Liberalismul romanesc

din P rin cipa te

{

*

* *

liberalismul timpuriu aastriac

liberalismul german (Karl RoCeck)

liberalismul maghiar (Szicr.zr.-/., 'S'ssselenyi)

romantismul politic fr sz: i2

39

- Jules Michelet

- Lamennais

- Edgar Quinet ....



LECTIAV

In provinciile rcmtnejti din monarhia habsburgicS, liberalismul t$i are radacinile in sursele teoretice

iluminismuiui politic, cars evolueaza de la teoria dreptului natural, iosefinism, criticismul Luminilor, la democrati

liberalismului. Translajia de la dreptul natural la liberalism setrmifica §i treceirea de la reformismul Luminilo

demooratismul epocii revolutiei, de la imobilismul social sau politic la un activism ce evolueaza pana la sustinerea drep

de rezistenfi ca legitimate a starii de insurgenfa. Modelele pentru liberalismul romSnesc din Transilvania au fost liberalistimpuriu din Austria, liberalismul german, prin Rarl Rotteck in primul rand, cel maghiar, prin Szechenyi $i Wesselenyi.

in Principate, influenza franceza a fost precumpanitcare, deta§andu-se ca modele pentru generatia pa§'op

Michelet, Lamennais, Quinet 0 remarca speciala facem pentru Savigny, care a influentat mijcarea ideilor din Mold

§ii Transilvania, unde ideile $colii istorice a dreptului s-au intersectat cu liberalismul, realizand o sinteza original

ganditori ca S. Bamufiu sau M, Kogalniceanu.

i Doctrina liberalismului se circumscrie dezideratului luptei impotriva oricarei dominatii care

libertatea, individuals sau colectiva, a grupurilor sociale sau a comunitatii nationale. Operand cu ideologia liberalism

occidental, generatia pafoptista o aplica atat nevoilor restructurarii organismului social sau politic intern, pe ba

dsmocrafiei, ale justifiei sociale, dar §i dezideratului emanciparii nationale, extinzand aplicarea principiilor libe

asupra natiunii, ca persoana juridica. in provinciile romanejti din Imperiul habsburgic, intr-o prima faza a liberalism

timpuriu a fost accentuata ideea libertatii religioase |i nationale, iar din deceniul cinci al secolului ideea libertatii soc

sau polit ice. .

| Protagoni$tii ideilor §d mi?carilor cu caracter liberal au fost lsoierii de difcrite categctrii. iritelectaalitatea,

putin cercurile burgheze, slabe in Principate; in Transilvania, intelectualii, clerul, fimcjionarii imperiali $i grunegustorilor romani.

tn perioada 1830-1848, liberalismul traverseaza o prima etapa a clarificarilor doctrinare, in care s-a incerca

o adecvare a liberalismului politic occidental la realitatile din tarile romane. Aceasta tentativa de adaptare a ideolo

liberale la realitatea romaneasca se regasejte mai pregnant in mi§carile cu caracter liberal care au traversat ep

pafoptista, in programele $i manifestele care insofesc aceste mijcari, mai pujin in scrieri cu caracter politic, doctrin

poate cu excepâ Transilvaniei, unde foi le lui Barif au difez at sistematic ideologia liberala, subsumata, in cele mai m

cazuri, ideii nafionale. Literatura istorica, filosofica, juridica, economica sau bisericeasca incorporeaza, insa, sistema

motivele liberale, invocate ca argumente in sprijinul demonstrate! autorilor. -

c) Conservatorismul

Conservatorismul, ca doctrinS social-poli

modemS, se individualizeaza greu dintr-o ideolo

bisericeasca tinzand sa pastreze inca resturile vechiu

mod de gandire, revendicandu-se din £Ics

organicismului 51 istorismului european, cu deosefgerman, postuland un progres lent, gradual, contra It ,

cum il concepea Mihail Sturdza, unui dintre cei cir

oameni polltici care au asuraat programatic o asemenea doctrina, deta§andu-se de vechea traditie boiereasca. Re-.

va contribui decisiv la cristalizarea doctrinei, deji exponenp'i acestui curent se manifests inca din aceasta pericada,

individualitati marcante sau in numele clasei pe care o reprezinta.

Conservatorismul politic romanesc seamana, in general, cu cel european, dar se revendica dintr-o realitate $i

tradifii proprii. De aceea trebuie inteles prin el insufi, ca un produs al unor situafii specifice $i in raport cu celela

curente din societatea romaneasca. Geneza §i evolutia conservatorismului sunt in relafie directa cu modul in care

realizat procesul de modemizare a societatii romane$ti, care a altemat fazele revolutionare cu cele evolutive.

Conservatorismul este, in ultima instanfa, produsul 51’ expresia ritmultii. lent de transfprmare moderna a societ

romanejti, chiar dacS manifestarea sa in aceastS perioada nu se exprima in forme clare, bine definite. Chiar d

mo$tene§te ideologia boierimii romanejti, conservatorismul este produsul secoliilui XIX, nu doregte 0 reintoarcere

epoci revoiute, la vechile realitati, Intemeiat pe 0 concepfie organicist-istoristS, nu a fost traditionalist, ci mai degr

evolutionist, postuland teza ca dezvoltarea trebuie si-?i aiba radacinile in evolutia naturala a societafii romaneadecvata tradijiei 51 specificului romanesc. Respingand progresul in salturi, vedea in revolufie 0 ruptura in evolu

organic ?i natural^ a societatii. Adversar revolufiei, susfinea progresul treptat, lent, gradual, masurat, controlat de s

potrivit firii 51 tradifiilorpoporului. * ' ' *’ " *7" ' *"?'-

j'K promovat ideea de ordine, armonie sociala, un nationalism organic, folositor neamului. Nesistematiza

ideologia conservatoare apare inca in epoca drept crexpresie a reactionarisjnului, prin raportare mai ales la doctrin

liberale sau socialiste in expansiune, darnu ajunge sa se cristalizeze cTo doctrina unitara decat in timpul revolutiei, ca

a constituit un.moment de tumura ?i pentru doctrina conservatoare.

d)Soci*iH|ûf %

Pa?optismul romanesc a jayorizat ?i aparitia unor idei socialiste , inspirate mai ales de socialismul fran

premaixist, nesistematizate doctrinar, disexmnateîii. scnerile t inof "ganditori de marea ai epocii. Un moment m

important il reprezinta perioada 1834-1836, candHeliade a popularizat prin “Curierul romanesc” principiile lui Four

dominate de ideea asociationismului. SocialismuMui lor. Heliade Radulescu a avut un juter nic caracter asociafion

grefat pe un fond umanist de nuanfa crejtina. Ideile asociationiste au fosl experimentate intre 1835-1836 dfe Teod

Diamant, pe mofia boierului E. Balaceanu, dupS modelul fourierist.40

Conservatorismul

• organicism

• istorism

• progres pe baza tradifiei• Tespingerea ideii de revolufie



SPAJIUL ROMANESC iNTRi 1334 ^sl 1848

tn paralel, la Paris exista chiar un_cerc de tineri

cuceriti de id eile socialiste ale lui Saint-Simon. In

,'preajma revolufiei, reprezentanfi de seamS ai curentului

^-?pa?opti8t, to }ara sau in exil la Paris, au Imbrafifat mai ales

Mpf'ideile socialismului francez, cele mai multe diseminate in

f ;i[r scrierile deceniului cinci. Indeosebi la Cezar Bolliac,

l l ^ c o l a e BSlcescu, C.A. Rosetti f.a. se pot delimita

a s e m e n e a influence socialiste in chestiunile economice,

M ?,sociale fi, parjial, politice.

;u4 3. Contestarea regimului politicRomantismul politic s-a manifestat !n sfera

nulitantismului printr-un activism fara precedent, la care

.rf1"l ie angajeaza o varietate mai mare de grupuri sociale,- cu ^F-'bpJiuni diferite, de la reformism la revolujie, ilustrand

&’jl ezitarile unei epoci intre legalism fi insurgents,

W " Mf cari le politico-nafionale se activizeaza in mod deosebit dupa 1830 in tot spafiul romtnesc, desigur fi ca

S;-: .'un ecou a! revolutiilor europene din acest an. Acest ecou H r.era resimfit de o noua generate in viaja politics, cu o

" '

.... i

m m m *

Bp _ 'it.. : •

: 1& %' ‘ / r.- x s - 1

;} 5 <, /-'> .- ‘ \ /- ;> £

f ..-ij :

h s, / :• /

A-"

m - .

j instructie superioarS, formats in ?colile europene, sensibilS

la valorile democratice, care avea bune contacte, ce au

ii...' evoluat pana la cooperare, cu mifcarile democratice

europene. 0 caracteristica a acestor mifcari o constituie !c important factorului politic, care a marcat fi celelatte

segmente in care ele s-au manifestat, cultural, confesional, •

economic sau social. Mijcarile premergatoare revolufiei C. A. Rosetti

- pafoptiste au enunfal practic problematica fi programul

acesteia, au pregStit spiritul public pentru revoiute.

- Opozitia legalists

Pe plan intern, convocarea adunarilor ob;te§d fi a dietei Transilvaniei au oferit un cadru propice de manifestare

unor mijcSri cu caracter national fi liberal, deoarece in interiorul lor s-au manifestat acfiunile de opozitie, cu caracter

legal, prelungite in mifcari petifionare sau conspirative. Daca in Transilvania romanii nu au beneficial de reprezentare in dietS, fiind exclufi de la viata politica .In virtutea constitute! medievale a celor trei najiuni poHtice, mifcarea politica

romaneascS a exploatat disputele dintre opozitie f i putere in dieta, dinlre deputafii maghiari fi saf i, promovand propriile deziderate pe linia politica inaugurata de mifcarea Supplex-vitw.

In Principatele dunarene, opozip'a din adunarile obf tefti, care la inceput a avut caracterul unei opozifii personale,

se transforma treptat intr-o opozifie politics impotriva regimului regulamentar, o opozifie nationals impotriva

amestecului rusesc in treburile interne fi a instrumentului care 1-a favorizat, regimul regulamentar.

Conflictul dintre opozifie fi domn s-a intensificat dupa adoptarea articolului adijional al Regulamentului

organic, ce ftirbea grav autonomia Principatelor. In afara adunarilor, opozitia s-a manifestat in saloane, reuniuni publice,

Actiuni contestatare legaliste

In Transilvania:

articole de presa

1pstifii ale episcopilor

- greco-catolic

- ortodox

or ^

‘c /

“Gazeta Transilvaniei”

“Foaie pentru minte, inima fi literatura”

“Organul luminarii”

----->Dieta Transilvaniei

----- y impSrat

In Principate:

' opozif ia politica in Adunarea obf teascS

1spirit contestatar in saloane, reuniuni pmblice

petiti i cStre marile puteri (Rusia, Turcia, Franti. .Az i

41



LECTIAV

uyun&nd personaiitati ale protipervdadei sau ale boierimii mici. Aceasta opozitie s-a manifestat prin boicot sau obstru

parlamentara, redactarea unor peti£i catre Rusia, Turcia sau consulii puterilor garante, a acfionat cu predilecpe in caa

legalitafii, pe calea memoriilor.

In exterior, a intrejinut o stare de spirit potrivnica domnilor §i regimului regulamentar, benefic iind de sprij

unor publicatii straine de orientare liberals, democrats, ce au facut ca problems romaneascS sa fie binej'egrezentat

opinia pubiica occidentals, franceza in primul rand. O remarcabila pleiada de gazetari democrafi au Scu t o larga difuchestiunii romanefti, cu tendinta de a influenta decizia politica a cabinetelor occidentals Tn vederea intemationaliz

acestei chestiuni. " .

ReprezentSnd o faza de analiza a chestiunii romanefti, brofurile, memoriile, articolele de presa vehicu

dezideratele formulate de cercurile politice romanefti, sintetizate fi de consulul francez Bois-le-Comte tn rapoartele s

unire, independents, prinf strain, garanfia colectiva a Europe:. Acjiunile opozijiei din tarile romane concords f

interfereaza cu manifestarile opiniei' pubiice intemationale, deseori Tncearca sa le influenteze pentru a determ

atitudinea. cabinetelor europene;

- Mifcarea lui Ioaa Campineanu

Mifcarea lui loan Campineanu, din fara Romaneasca, este un exe'mplu in acest sens. Reprezentant al ve

generatii din mifcarea n ationals / Iider al opozifiei in Adunarea__ohf.teasca~m,-problema articolului adi+ional, b

Campineanu adaugS formelor deTi^SrSiHIpOTS^niegaiiste, solufia conspirativa fi calea diplomatic!

mifcarea din Jara Romaneasca cu cercurile poli tice occidentale , cu emisarii acestcra In £arS fi, mai ales, Su e £ p

polona, care prin intermediul tinerilor prezen|i la studii in capitals Franêi incearcS sa-I convinga pe Campiaean

sensul unei insurecfii comune polono-romane impotriva Rusiei.

'-a

Osibitul act de numirea suveranului rumanilor

(5/17 noiembrie 1838)

"Art. 7. Constitufia rumanilor

a. fa ra ntmaneasca e ste un loc slobod pentru cap in ea lacuiesc, pamantul e i nu

sd va pute a instreina.

b. Tofi rumanii sunt deopotriva inaintea pravi lii, tofi pr iimip in postu ril e civile fi

militare fi tofi contribuiesc la trebtimfele statului, precum se y a hotari de catre

Adunarea nafii. ,

c. Slobozenia individua ls este chiezafuita; nimeni nu va putea f i par ai f i arestuit decat in intamplar ile prevazule de legi, f i dupa form ele ce ele hotarasc; n imeni

nu va putea ft ped ep sit f a r ’ d-a f i mai intai judecat.

d. Tofi rumanii au drep tul de a pub iica f i a tipari ale lor pareri; sunt top fara

osib ire raspunzatori pentru scriieri le lor de ale lor cuvinte fi fapte, dupa pravila .

e. Persoana suveranului este nesiluita fi sfanta; a suveranului este puterea

savarf itoare; suveranul este feful cel m ai inalt a l statului (...)

q. Reprezentafia naponala.

Top rumanii far a osibire sunt reprezentap. Reprezentapa napona la cerceteaza toate actele

launtru fi din afara ale miniftrilor raspunzatori, hotarafte buge tul ce i se infapfaza pe

, revizeaza cheltuielile hotarate de dansa, are dreptul a face raporturi suveranului

:ator sa ating de enteresul obftes c (...) "

In paralel cu aceasta fa{a legala, mifcarea a ;utilizat cadrul favorabil ce-1 ofereau intrunirile Societ

filannonicgînfiintata in 1833 de Campineanu fi Eliade cu scopuri culturale, care, pe parcurs, a dobandit fi rost

politice. mascand o societate secreta cu iz masonic, la inifierea careia a contribuit doctoral francez Tavemier. Mifca

realizeaza un tratat de alianfa cu emigratia polonS, Insufindu-fi planurile de insurecjie comuna romSno-polona, avans

de printul Adam Czartoiyski. *..................

Obiectivele mifcarii romanefti au fost expuse de Campineanu cu prilejul tratativelor cu polonezii: eliberarea

protectoiatul rus, rascumpararea tributului cStre Poarti, asigurarea puterii suverane, instaurarea principiului eredit

inlSturarea ingerintelor straine in administra ia inte mi, reunirea tuturor romanilor sub acelafi scsptra, asigura

bunastarii in toate clasele. in opinia liderului roman, realizarsa acestor deziderate era posibfla numai dupS. instaurar

unei monarhii constitutionale, printr-o insurectie commit rcrrJho-pcicni, la care intrevedea fi o participare sarb

Demersul sau pe langa guvemele de la ConstantinopoL Paris san Lc-cSTunnareaîn fapt, inlociurea domnitofului

Ghica cu un.domn favorabil acestor plaauri, prevazut a £ chiar loan Carspineanti! ___ •__^ ^ • i ;

42' -------- " - . " "



BS 1

’i SPAT1UL ROMANESC INTRE 1834 $1184 8

W ’ ''r . . .. _^

Document*?!*? prngramatice ale mifcarii. Act de wri>-? ie nfi — declaratia de principii a nartidei

•’. naponale. cum este numita in epoca opoztfia — fi proiectul de Corsdnifie. reflects gradul avansat de politizare a ideii

Dapoaale, tendinfele de modemizare fi democratizare concordance spirir.iui european. Era platforma politica avansata

: spre cabiaetde europene prin intermediul pobnezi lor, pentru un sprijia direct in vederea modificarii statutului

.-international al Principatelor, obiectivul fundamental al mifcari i lui Cinpb eanu , ce presupunea unirea, independenta,

C,;. jestaurarea vechilor drepturi ?i libertati. _ "

_ In spirit vizlonar, romantic, proiectul de constitutie inscrie o garni largft de drepturi politice sau civile din

arsenalul ideologic al liberalismului, propuse ca principii de organizare viitoare a statului fi societafii: egalitatea in fata

’ legii, libertatea individuals, libertatea cuvantului, a presei fi tiparului, separarea puterilor in stat, responsabilitate

1 jnirnsteriala, garda nationals, publicarea codurilor de legi, lis ts civila pentru suvemn, reprezentare nationals reala.

Actele programatice reflects o viziune 51"conceptie reformists, specifics actiunilor legale, cum a fost in ultima

. instants mifcarea lui Campineanu, dupa ce a parasit planurile de msurecfie corauna romano-polone in favoarea

: dcmersului pc langa puteri. Deoarece solufia domniei ereditare cu loan Campineanu pe tron nu a intrunit adeziunea

tuturor participantilor, ca de altfel nici aceea a insurccfiei, protagoniftii au propus o alta formula, cu Mihail Sturdza pe

tronul celor doua principate unite. Divergentele din sanul mifcarii privind tactica f i programul, raspunstirile negative sau

evazive ale cabinetelor occidentals au dus in final mifcarea la efec. Atitudinea marilor puteri, determinatS de 0 serie de

. evolutii pe plan international, acomprorms. calea dipbmatbarbazatS pe interventia marilor puteri.

Dincob de caracterul vizionar 51utopic, mifcarea lui loan Campineanu constituie un moment to seria mifcarilor

premergatoare revolutiei pafoptiste, pentru faptul ca a inscris dezideratele fundamentals ale societatii in acte cu caracter

constitutional, pentru complexitatea soluliilor politice pe care le utilizeaza, complementan opozitia in adunare, calea

• petty’onarS, conspirafia, demersul pe langa puterile europene, pana la solutia insurec|jei, neimpartSfitS insa, In general,

de participant, motiv pentru care 0 integram in suita acjiunilor politice desfijurate pe baza unei tactici legale. Mifcarea

lui Campineanu a ibst.ultima manifestare a vecliii generatii iluminigte din mifcarea nationals, la care au aderat fi

reprezentanfi ai tinerei generafii, ce va prelua in scurt timp iniîativa, 3esolidarizlndu-se de generatia anterioarS atat in

plan tactic, dit f i programatic.

Calea legala, a opozitiei, memoriilor, petitiilor sau proiectelor de reforms nu a fost parasita, condnuS sS se

manifeste in tot deceniul premergator revolutiei, ca un apanaj al cercurilor boierefti in primul rand.

- Actiunea condusa de Leonte Radu (1838-1839)

O Impletire a cSii legale cu metodele complotiste apare fi In acfiunea comisuiui Leonte Radu in Moldova, la

sfefitul anului 1838 §i inceputui lui 1839, clgdêsteÔ de reprezentanji ai cercurilor boierefti opozante.domnieijiji

........St^czas-au legat sa lupte pentru indreptarea |&tii, bifiturarea relelpr regmului regulamentar, dommeereditgrS:

E: acuzS modul.m care se fac alegeriie. acordarea boierieL vanzarea siutbebr. asuprirea taranilor hniV]jrnit

arribairsa veniturilor mSnSstirilor unor particulari. ' ......~ .. ........' .

tToiectul de reforms pe care-1 propun, de nuanja boiereascS, tradeaza nemuljumirea boierimii mici fi mijlocii

pentru starea de inferioritate in care era mentinuta, 0 atitudine contrarS regimului regulamentar, ilustrand maniera in care

boierimea se angajeaza in mifcarea nationals: inlocuirea protcctoratului Rusiei cu garantia coleclivS a Angliei. Frantei.

Austria! fi Prusiei; crearca unifl conferieratii d ’ - ova, Jara Romaneasca ft Serbia; domn

pamantean sau striin ales de toate categoriile de locuitori; suprimarea deosebirilor dm®ff TOie'boiarimiC'' .

Proiectul meredinta puterea executiva domnuiui fi unui senat de 12 boien, iar puterea Iegislativa obfteftii

adunari. ilc ltuitS din 32 de membri, alesi de seitnul ia&ifeeii boienmi:"n; i col clementarein

finutun, m sinod pentru treburile bisence§ti, introaucerea monedei nationale, dezrobirea ^.lgamlor, ubertatea cuvantului

fi a tiparulffif!®|I®5H13BW1^SOT8SRBr dintre proprietari fi clacafi, cu ingradirea stramutSrilor, incurajarea §i protecfia

industriei napionale, dezvoltarea mijloacelor de transport.

In pofida unor principii liberale, proiectul reflects un punct de vedere boieresc, ilustreaza platforma de pe care

se integreaza boierimea micS fi mijlocie in mifcarea naponala, dar fi ponderea mare fi veleitafile ce le are in viata pubiica

moldoveanS, constituind o particularitate a societStii romanejti de aici, care explicS orientarile fi comportamentele din

1S48. Chiar dacS fi-a propus alungarea dommilui printr-un complot armat, baza politics IngustS, caracterul reformist al

programului, preeminenfa boierimii opozante domniei, indica mai degraba 0 acfiune din categoria celor de opozifie,' legalists, fe ciuda planurilor de acjiune prin forja impotriva regimului.

| ^ Pet!|ionaIismul romanesc din Transilvania (1834-1842)

in Transilvania, in conjunctura politics existentS fi in prelungirea tradi{iei refonr.iste se pastreazS dominants

. calea legalS de acfiune, prin memorii si petitii adresate autoritatilor, expbatand imprejurSrile politice favorabile create

prin convocarea dietei. Calea petifionarL p'romovata de ierarhiile celor doua biserici, reprezinta eiementul de continuitate

. cu epoca Supplex-ului, cu noi contribupi in plan ideologic, programatic fi in tentaiva de largire a bazei sociale a mif cSrii

Memoriul episcopilor romani din 1834 readuce pe scena politica transi/. inearS dezideratul fundamental al

nufcarii Supplex-ulxn — recimoafterea politics a najiunii romane — udlizand, b parts, vechile argumente din .1791,

_ formulate in numele nafiunii romSne, solidtlcnd ca aceasta sa beneficieze de :ca:s ±? z z z i l t pe cars legile le admit, ca §i

de benefteiile cancivilit&tu. Memoriul afirmS existenfa romanilor ca natiune la T t s z s l -- iiia 5: solidaritatea cu ansamblul

.natiuni romane dm-Principate, avertizand autoritatea cu pericolul unei noi r is xi^ ; i=ci nu se tine cont de cererile

rornanefti, .

43



LECTIA V

Pettdi romdm§ii din Transilvania §i Ungaria

- Supplsx Libellus Valachorum

- al doilea Supplex inaintat la Viena- Memoriu adresat imparatului in problema Pamantului Craiesc

- Petifia romanilor din dieceza Aradului, in!problema episcopului roman

- Recursul adresat imparatului Francisc I de catre Moise NicoarS

- Memoriul protopopului Timif oarei, Vasile Georgevici

- Memoriul celor doi episcopi romani din Transilvania

- Memoriul episcopului ortodox Vasile Moga

- Memoriul episcopilor romani in problema Pamantului Craiesc

- Protestul consistoriului din Blaj in problema introducerii limbii maghiare

- Petifiile comunitajii romanefti din Brasov, adresate Dietei §i imparatului

Semnificativ este faptul ca mifcarea nationals actioneaza peste _diferen|ele. de orain _confesional, ilus

triumful ideii modeme de natiune in societate. Specific deceniului patru este transferal de interes de la o problen

general! privind emanciparea najiunii spre RzcSvamTundr probleme par £aK legate de conservSea individualita

specificului national: problema limbii, chestiunile fcolare sau bisericefti, problema romanilor de pe Paminni! ;ri

toate, insa, in relatie cu dezideratul fundamental impus in programul romanesc de mifcarea Supplsx-ului. Un alt i'tr

de noutate il constituie fi tentativa de largire a.bazei sociale a mifcarii, prin atragerea unor categorii noi, din sfera e

locale. Memoriile din 1837 fi 1842 reflecta aceste tendinte.

'—' -.•Un moment de v i if il reprezinta “lupta pentru limba” din anul 1842, cand reactia concertata a romanilor impo

proiectului de lege privind ridicarea limbii maghiare la rangul de limba oficiala fi introducerea ei in decurs de 10 a

iimba a tuturor fcolilor s-a impus ca unui din factorii cu pondere, in funcfie de care se definea pozitia celorlalte forfe.

Atitudinea romanilor a fost exprimata in protestele consistoriilor din Blaj fi Sibiu, in “remonstrafiu

episcopului Lemeni, in articolele publicate de Barif in “Gazeta de Transilvania” fi “Foaie pentru minte, inim

literatura”, in expunerea lui Bamufiu, O tocmeala de nqine fi o lege nedreapia, ce susjm drepturile national

romanilor din perspective poli tica f i juridica, intemeiata pe legatura cu romanii din celelalte provincii, ale caror inst

nationale constituiau — spunea G. Barit — o garanfie pentru pastrarea nafionalitatii romane in Transilvania.

Pentru mifcarea romaneasca, momentul 1842 are §i o alta semnificatie, prqvocata de criza de autoritate pe

o traverseaza vSrfurile ierarhiei cleripale romanefti in faja afirmarii unei noi generatii politice,. de formatie laica,

apropiata de popor prin origine fi convingeri socia l-poli tice, tributara spiritului democratic european, ce a colabora

strans cu noua generate tanara din Principate in afirmarea planurilor comune de unire fi independenji.

’ -- Opozitia societatilor secrete:“politica de conspira(ie fi compiot”

In paralel cu formele legale menfionate mai sus, din primii ani ai deceniului patru incepe sS se manifes

societatea romaneasca “politica de conspiratie fi compiot”, specifica Europei Restaurafiei fi epocii reform

reprezentativS pentru mentalitatea romantica. Acfiunile de acest gen, promovate prin intermediul societatilor sec

organizate dup5 modelele francmasoneriei sau ale carboneriei europene, consacra integrarea noii generatii in mifc

politica, o generate formata in spiritul romantismului, cu numeroase legaturi in societatea occidentals, inclusi

mi carile politice ce au actionat acolo.

Solutia revoluponara pentru promovarea drepturilor nationale fi democratice, avansata de noua generati

paralel cu formele legaliste, de sorginte iluminista, a evoluat tactic de la acjiani conspirative de tipul conjura

complotului sau insurectiei organizate de membrii societatilor secrete, intr-un cadru social ingust, redus la un nu

restrans de initiafi, la mifcarea revolufionara sau revolutia nafionala, prin care se preconiza angajarea tuturor for

sociale fi politice interesate in rSstumarea regimului regulamentar. Societafile secrete care au activat in farile roman

intretinut o atmosfera, o stare de insurgents, preparand spiritul public pentru ideea revolutiei democratice, au rea

semnificative legaturi la nivelul intregului spatiu romanesc, angajand in planurile revolutionare personaiitati din t

provinciile locuite de romini, -

^ u litfc q de conspiratie si

Forme de organizare Ac fiu ni / / / s ^

• societap' secrete

*loje masonice

• asociatii cu obiective

de eliberare nationala

* organizapi anarhiste, republicane

• atentate

• comploturi

• insurectii

• revoludi

• distribute de publicafii ilegale

• conspiratie

• terorism

• violenfa armata

44



- Consplratii ardelene

Din suita actiunilor ce se integreaza acestei practici a canspiradei ji complotului, remarcSm societatea secretS

SPAJIUL ROMANESC tSTRE 1834 §11848

ffiîectivele i

^ B b e ta l l Descoperita to feza de organizare, ea nu a reufit s i dezvolte o ac |r.ne politic! de amploare. Ramane semnificativS P b en tn i atitudinea sa impotriva absolutismului, pentru angajarea masiva a burgheziei, ca f i prin personajeie suspectate de

Marticipare , care vor apare fi to mifcarea conspirativS condusa de Eftimie Murgu to anii 1842-1845 to Banat

Reprezentativ! pentru noua tactica din mifcarea politica a fost societatea secreta organizati In 1834 to

f f cco lab orare cu emigrafia polona din Transilvania, care preconiza o insureê to provinciile rasaritene ale Austriei,

fSîisSinuta de polonezi, romani, cu concursul forfelor politice din Principate. -OrganizatS dupa modelul societSfilor

swjrancmasone din Galina, societatea fi-a fixat central, totr-o prima faza a actiunii sale, to regiunea muntoas! a Banatului,

angajand preoti, tovajatori, studenji, funcfionari. Societatea preconiza sa unease! “pe romanii dintr-o parte fi alta a

-; ?!£arpatilor Intr-o singura patrie”, Intr-o republic! romana, organizata dupa principiile democratice: egalitate to drepturi,

ip’Iccesibilitate egala la functii, vot universal, desfiintarea titlurilor de noblefe, libertatea muncii, emanciparea taranilor fi

f lefbnna agrara, libertatea tovatamfcitului, egalitatea cultelor.

. In proiectele de insurectie comuna romslno-polone, Bucure$tiul avea un rol important to pregatirea materialului

Si-de propaganda. In planurile conspirative erau angajate personality din toate tarile romSnefti, inauguritod o colaborare

politics peste grani}ele existente, caracteristica epocii pafoptiste.

;,!.j - Socictafile secrete din PrincipateDacS to provinciile romanefti din monarhia habsburgica aceasta tactic! reprezinta o excepfie, caracteristica fi

i“ ’reprezentativ! fiind calea legala, reformists, cu o lunga traditie din epoca iosefinista, to Principatele romane, Impletirea

' tacticii conspirative cu cea legala reprezinta o permanent!, o forma de manifestare a mifcarii politice. Aici se realizeaza tosa evolu{ia treptata de la formula complotului, proprie societatilor secrete, spre cea a mifcarii revolufionare, sJir$md

'-t piin adoptai'ea ideii de revolutie menit! sa tofaptuiascS dezidcratul national fi organizarea democratic! a societatii.

";" to deceniul ce a premers revolutia, to Jara RomSneasca au activat trei societSti s_ecrete, organizate dupa modelul

francmasoneriei franceze, mascate de societSti cu caracter cultural: societateaTS5ndusS de dr. Tavemier, care a stat to

spatele mifcarii lui L Campineanu, societatea tofiintatS de Vaillant, pusa sub conducerea lui Mitic! Filipescu, care a

pregatit mifcarea din 1840, fi societatea “Fratia”, organizatS mT§43 , care a pregatit revolutia din 1848.

In. Moidqva, parti cularitafile de ordin social fi polit ic, preemincn{a boierimii In viata publics, regimul autoritar

al lui Mihail Sturdza, vectoatatea puterii protectoare — au imprimat o relativa moderate actiunilor politice, generate,

tosa, ?i de o ideologie careia Ii era tributar! opozitia moldoveanS, favorabilS evolutionismului, reformismului, spiritului

legalist Chiar actiuni declanfate to spiritul tacticii conspiratiei fi complotului, cum au fost conspiratia lui Leonte Radu

sau complotul lui lonita Popovici, ram an. to esen|5, tributare reformismului boieresc.

Actiuni opozfyioniste, conspirative §i revolufionare in perioada 1830-1847

• 1830

• 1834-1835

• 1838-1839

• 1839

• 1839

• 1840

• 1841

• 1842-1845

• 1843

• 1846-1847

Societatea secrets “Constitutia” (Lugoj)

Conspirajia lui Adolf David

Actiunea lui Ion Campineanu Complotul lui lonita Popovici (Iafi)

Conspiratia confederativS (Leonte Radu)

Mijcarea condusa de Mitic! Filipescu

Activitatea societatii “Fiii coloniei lui Traian" (Moldova)

Mifcarea condusa de Eftimie Murgu (Banat)

Constituirea societatii secrete “FrStia” (Bucurefti)

Societatea studenfilor romani de la Paris

d?':. i •' - Mifcarea din 1840

Tranzifia de la “politica de compiot fi conspiratie” la tactica revolutionarS o realizeazS mifcarea de la 1840, care

din mifcarea . ideea revolutiei.

^ &“tiat! de o societate secreta organizatS dupa modelul francmasoneriei, prto origir.ea sccialS a participantilor, programul

!"1'?1planurile de insurectie, a realist o mai larga deschidere spre "popor”, reevaluand rolul acestuia to societate.

W Mifcarea de la 1840 se revendica drept je gaS a revolufiei din 1821, al cL-ei model de insurectie II preia, totr-un

P i r i t de continuitateideolog ic! fi programatic!. Preconizarealizareaprogram . . i t : i pliiformasoiidaritapi fi unitajii

rationale, ceea ce implies Moldova fi chiar Transilvania In strategia general! a mifr friL In acest scop a stabilit un;

^.wtenpL, aproape panS la detaliu, revolutia pafoptista, la o scar! mai r edts l



LECTIAV

- V - - - ~

I M K a l

.....

Qbicctivelc nnjcSrii relevS « mai clara armonizare a dezideratelor sociale ?i nationale, specific! pajoptism

o solidaritate in jurul revendicarilor cu caracter national, sintetizate in cateva puncte: restaurarea pozitiei natiunii ro

pe plan international, stat national unitar, cu autonomie interna fi externa, protec^a puterilor europene, Ideo logia mi

s-a dezvoltat in raport cu factorul “popor”, temeiul najionalitatii, m functie de care se def inesc program ele fi plan

revolutionare,Radicalismul, mai accentual la 1840 decat la 1848, a fost explicat prin dialectica notiunilor popor—nea

natiune. Generatia de la 1840 a dat o interpetare sociala nofiunii de popor, in sensul de “clasa de jos”. Defi echiva

natiunea cu neamul, exclude din randurile acesteia privilegiatii, identificSnd-o cu poporul. Rezolvarea antagonism

privilegiati— popor era conceputa prin revolutie, menita sa desfiinfeze prima categorie §i regimul soc ial-politic

reprezenta, ceea ce semnifica o noua r'eorganizare ,a:societafii ji statului pe baza principiilor de suveranitate a popo

prin care se definea §i suveranitatea nationals.

Programul mifcarii viza toate compartimentele societatii: desfiintarea relajiilor fi a proprietatii feu

emanciparea fi improprietarirea taranilor, schimbarea organizarii politice printr-una democratic!, pentru ca “tot ror

sa fie liber fi egal in drepturi in fara lui”, principiul “domniei democratiei” fiind afezat la baza proiectului de consr

alcatuit de societatea secreta. Programul, sublimat in proiectul de constitutie, propunea o forma de guvers

republicans, reprezentare reala, un regim de drepturi fi liberta.fi democratice, o le gislate ccrespunzaio ire

revolutionara. Mifcarea de la 1840 are meritul de a fi declaiifat pregatirea directa a revolutiei In societarea rc a L -

de a fi elaborat un model al acesteia pentru Jara Romaneasca, inspirat de exemplul Revolut iei franceze dm : ;

- Mifcarea lui Eftimie Murgu (1842-1845)

Un alt model, partial exersat, susfinut de o ideologic fi un program de valoare teoieticS heaotesafcili, tra

mifcarea lui Eftimie Murgu din 1842-1845, ce avea legSturi cu mifcarea liberal! dir. -.onamie fi cu cer

revolutionare din Principate. Mifcarea lui Murgu in Banat se manifests pe ceie doua planuri intiloite in ts p ^ L s

Principate: conspiratia si calea legatt jB lc erau utilizate concomitent in pregaSfSf liisttrectiei, care viza sd l ccjcu

militar al regimentelor de granija, cat fi legitimarea justetei aspiratiilor romanefti prin memoriile adresate L-irirar

desfiintarea rel ajljtorde Tip Teudal In pro\4ncfe, nbertatespdalSji^ti'TOi^Tmproprietarireataxaiulogrr^iro democ

de libertati fi dreptun%

- Activitatea romanilor aflati in strainatatein preajma revolutiei se inregistreaza un efort de organizare a forfelor revolutionare .romanefti din exter

celor aflati la studii, in exil sau cu refedinta in strainatate, care stabilesc legSturi cu mif carile altor popoare, cu soc

secrete ai caror membri au fi fost adeseori, colaboran

acest cadru la pregatirea viitoarei revolutii europ

Tinerii aflati la studii sau in exil fSceau parte din l

masoneriei franceze, un cadru propice in care s-au stalegaturi cu mifcarile politice europene.

Mifcarile desfafurate In tarile romine au sc

evidenfa necesitatea concertarii actiunii politice roma

intr-o directie unitara in cadrul viitoarei revo

| /Expresia concreta a acestei stari de spirit o inf

( Societatea studenfilor romani de la Paris, ce re

aproape intreg contingentul revolufiefpafoptistejnun

si moj.dovem,*'cu JegSturi si in Transilvanieu soci

careia ii revine meritul de a fi sintetizat fi enu

obiectivele vijtftarsina: primav

B

ilizatlfi-propu

. anului 1848. un plan al revolutiei romane

Dupa ezitari intre reforma sau revolutie, socieromaneasca, dupa ce a travexsat intre 1830-1848 o criz

conftiinja, a adoptat in. final ul interval ului so

revolutiei pentru realizarea dezideratelor natio

exprimat! concret in plan politic, social, cultura

bisericesc. Practic, mifcarile premergatoare anului

au completat calea legalists, alaturandu-i in Principa

cealalta solutie politics, a revolujiei, pentru care au ec

spiritul public, i-au precizat ideologia, programul,

tactica fi coordonatele exteme, dezvoltand teza integ

revolutiei romane in fenomenul similar europ

stabilind contacte fi legaturi cu mifcarile popoarelor d

continent care promovau aceleafi idealuri.

Actele Societatii studentilor romani din Paris



SPATIUL ROMANESC INTRE 3834 ?I 1848

Cu prin cut fecp’ef

Vij. Domniile regulamentare (1834-1848)

a) Mihail Sturdza (1834-1849)b) Alexandru Ghica (1834-1842)c) Gheorghe Bibescu (1842-1848)

2. Ideologia roma ntism ului politic la rom ani

! a) Ideea naf lonala

- Sursele nationalismului pajoptist

- Ce este natiunea?

b) Liberalismul

c) Conservatorismul

d) Socialismul Contestarea reg imului politic

- Opozitia legalists

- Mi?carea lui loan Campineanu f |- Actiunea condusa de Leonte Radu (1838-1839)

- Petitionalismul romanesc din Transilvania- Opozdtia societStilor secrete:

“politica de conspiratie $i compiot”- Conspirafii ardelene f ,

- Societa ile secrete din Principate \ - Mljcarea din 1840 $,- Mijcarea lui Eftimie Murgu

- Activitatea romanilor aflati in strainatate


1. Desc rieti domnia lui Mihail Sturdza f i apreciafi calitafile ji d efectele atribuite acesteia.

2. Ide ntifi ca fi cauzele caderii luiAL Ghica tn fa ra Rom aneasca.

3. Pronun (afi-va asu pra relafii lor d intre damn itorul Gh. Bibescu , opozi fia din A du narea obfteascS fi Rusia.

4. Care su nt com ponentele rom ant ism ulu i po lit ic?

5. Care sunt surse le ideologice europene a le nafianalismului rom&nesc?

6. Cum dejineau natiunea ganditorii romani romantici? A evoluai d e atunci fi pan a

as tazi modul de definire a nafiunii in cultura romaneasca? Argume ntafi -va raspunsul.

7. Care erau n evoile concrete de reformare politico-socialS carora le raspundea

liberalismul? Avea liberalismul romanesc o baza sociala adecvata?

8. Cum se justifica prezenfa conservatorismului in gandirea politica romaneasca? Avea

el un caracter retrograd? Era util in explicarea societafii?

9. D es cr ie ti program ul ideo logic f i r evendicar ile mi fca rii lu i Ion Cam pineanu.

10. Enu mera fiprob lemele politice ale romanilor ardeleni. Cum se inlegrau ei in sistemul poli ti c a l Transilvanie i?

11. Ca re au fo st form ele de acfiunepolitica ale romanilor ardeleni? Erau ele eficiente?

12. D efin iti “poli tica de conspirafie fi comp iot”. Era ea eficientc? Corr.entati indreptatirea

ei, din pu nc t de vedere politic fi m oral

. -•

47



LECTIA ?'7;

REVOLUJIA DE LA 1848 IN PRINCIPATE

1. Moldova la 1848

2, Revolutia din Muntenia

•Revolufia de la 1848 a izbucnit datorita imposibilitatii rezolv&riipe cale normala a unor crize f i disfunctionalitati majore ale societapt f i sistemului politic. Ea se incadreaza tn contextul larg al revolufiei europene, democratice f i sociale.

•In Moldova, evenimentele au avut un accentuat caracter legalist, datorita ideologia moderate de aici, bazei sociale elitare a mifcarii f ipoUticii autoritare a domnuiui.

•Muntenia ofera exemplul unei revolutii “clasice”, imitata dupa model francez. "desfa$urata in condifii social-economice total diferite. Institufiile create de revolufie HusrreazJ

efortul de introducere a unui regim politic cu totul nou, bazal tn primul rand pe ideolegia cuceritoare a revolufiei.

Izbucnirea revolutiei europene a Tncurajat noua generate politica sa treaca la aplicarea modelulai re-- chdion

pentru Infaptuirea programelor consacrate democratizarii statului. Prin programe, forte participants, tip de revolut

acfiuni politice ?i militare — revolutia din Jarile romane se integreazi modeluhri revolutiilor nationale din Euro

centrala ?i de sud-est. Ca desfajurare, a avut manifestari variate in diferitele provincii romanefti, marcate de evolut

evenimentelor Internationale, de preshmils exteme, de radjcalismul violenta acjiunilor. In farile romane, evenimente

din 1848 reprezinta aplicarea tipului de revolufie specific secolului al XVHI-lea, cu anumite particularitati de la

provincie la alta, care ilustreaza ezitarea intre reform! sau revolutie.

Obiective ale revolutiilor de la 1848 in Europa

Acceterarea ritmului dezvoltarii istorice in sens modern

Obiective politice

(vestul, centrul $i estul Europei

Obiective nationale (centrul f i estul

Europei)

Obiective sociale (vestul, centrul

dar mai ales estul Europei)

• constitufionalism

• regimuri reprezentative

• extinderea dreptului de vot

• drepturi §i libertati

individuate

• liberalism

?i democratizaxe

• autonomie

• inlaturarea dominatiei straine

• recunoa$terea

individualitStilor politico-nationale

• unificarea politica

pe baze nationale

• rezolvarea problemelor

sociale ale muncitorilor (Franta)

• inlaturarea piedicilor feudale

din calea dezvoltarii comertului fi industriei

• desfiinjarea privilegiilor nobiliare

• desfiintarea iobagiei,

tmproprietarirea faranilor

• egalizarea sociala

• In Jarile in care ritmul modernizarii era suficient de intens (Anglia, Statele Unite) nu au avut loc revolutii.

1. Moldova la 1848Evenimentele din martie 1848 din Moldova au fost considerate Inceputui revolutiei din 1848 In tarile romane. De

exilatii romani din Paris au hot&rat In 8/20 martie izbucnirea simultana a revolufiei in cele douS principate, refuzan

propunerea lui Balcescuca ea sa izbucneasca mai mtai in Jara Romane asc5, revolujia a inceput In martie In Moldova, grabi

ji de tendigta hii M. Stmfca.de a rczolva criza polit ics intenS , de lipsa de coordonare intre forfele interne $i cele din ex

Declanfaria pripita a evenimentelor, care a lipsit tabara revolutionary moldoveana de aripa ei radicala, presiunea factorulu

extern ?i o serie de alp ikctori au imprimat o desfisararc particulars evenimentelor dm Moldova, care se manifests i

prelungirea opozifiei anterioare intr-un spirit nou, ce II imita pe cel revolufionar. Situafia de crizS ce tindea s5 se'transform

intr-o revolutie nu a evoluat pana la insnrecfie, ca in alte zone, ci in Moldova a prevalat calealegala, nonviolen11

48



REVOLUJIA DE LA.' S4* N PR2VCIPATE

a) Criza regimului Sturdza

In Moldova, opozipa impotriva regimului Sturdza s-a acrivai de ia silrfitul anului 1845, angajand in randurile a boierimea m ic i si mi ilocie. cercuri ale boierimii mari. de cr.sr.tire i, linerimca intelectual&. Evenimentele din

0ifliSeT848 .continua practic manifestarile legale ale acestei bcierim:, Tr.ir-o conjuncture internTfi externS diferitS, cu

obiective modificate. Ele au evoluat de la opozij ia legala pana Is rasrumarea repmu lui Sturdza. lajnlocuirea regimului

regulamentar pe cale pagmca, prm rename graduate, miliz&ad. calea legala, nonviqlenta. in Moldova nu a ftmcjfioriat o societate secretadetrpul Fratiei, care sa pregateasca revolutia. ~

Actiunea opozij iei, declan,yata in. decembrie 1845 in tinutul Veslui, a crescut in amploare din primavara anului

1846, prin extinderea !n celela lte tinuturi, in principalele orafe fi targuri. Manifestarile opozitie i au to caracter organizat, dar nu au ajiins la nivelul unei actiuni politice unitare, deoarece compoziiia mifcarii_a fost eterogena, iar ideologia sa

. gglectklTRepnmate de regimul Sturdza, mifcarile opozitiei au continual in 1847, sub o alta forma, cu prileju! alegerilor pentru Adunarea otifteascS, atunci cand cercurile opozitie i au incercat sa obpna majoritatea in adunare pentru a promova

un program de reforme. Tentativa boierimii opozante a efuat, dar a ilustrat Iinia tactica pe care intentions sS o urmeze

, pentru realizarea programului reformator, calea legala, reformists, care a fost adoptata fi in 1848.Jm timpul actiunilor opozitioniste din 184^ s-a cristalizat alianta tactica dintre boierimea mica fi mijlocie fi marea boierime liberals, care a

functionat fi in 184SJCompromisul realizat explica evolutia particular! a evenimentelor din Moldova. Boierimea mare

' a conditional colaborarea de menfinerea formelor legale de actiune politica.

Criza regimului Sturdza s-a agravat, incurajand actiimile opozitiei, pe fondul intensificarii mifcarilor Jaranefti,

al neimiltumirilor amplificate de eliminarea limbii romane din Academia MihSileana fi al inaspririi cenzurii. Compozifia

eterogena a opozifiei, lipsa de unitate in plan ideologic fi programatic, explica orientarea in directia realizarii unui program minimal, care sS intereseze toate fortele; inceputui trebuia sa fie rastumarea dpmnului„fi aregimului acestuia,

Alianta tactica a diferitelor cercuri nemuljumile"de domnia'lui" Mihail Sturdza fi de regimul regulamentar a fost expresia oportunismului politic, a necesitatilor momentului, dar reflecta fi particularitatile societatii moldovene/preeminenta

boierimii in viata economics, sociala fi politica, slabiciunile burgheziei pamantene; faptul ca localitafile cu statuFurBan aveau

o structura eterogena din punct de vedere etnic fi confesional; existenja unei ideologii politice fkvorabile evolutionismului, care

respingea revolutia in favoarea reformismului La acestea se adauga considerente de ordin extern, in primul rind pericolul

interventiei annate rusefti, care a grevat permanent asupra mifcSrii opazijiomste. Manifestul Jarului din 16/28 martie 1848

avertiza brutal principatele ca nu va tolera ca “anarhia sa patriinda In partea statelor otomane puse sub a lui protectie”.

Peisajul politic moldovean la 1848

Rusia Dom nitorul

Sturdza

Marea

boierime

Boier imea

mica

§i mijlocie

Tardnimea Burghezia Elita

intelectuala

• combate

manifestarile revolutionare

• profeseaza

idei

conservatoare

• o parte

il sprijina

pe domn

• o parte

il contesta,

dar numai

pe cai legale

• dorefte

inlaturarea

regimului

regulamentar,

prin reforme

pafnice

• nemultumirile ei

nu se exprima

la nivel politic

*nu exista

un dialog

politic

intre tarani fi celelalte

categorii

* este divizata fi slaba,

datorita

compozitiei

etnice

eterogene

• constituie

aripa radicals,

a spectrului

politic, dar

este temperata

fi ea

de influenta ideologiei

moderate

germane

luodtraije politica, legalism, refoi misnu evolutionism

b) Document* revolutionare moldovene

. Mifcarea din martie 1848 a izbucnit fiind grabitS fi de intenfia lui Mihail Sturdza de a rezolva criza politica

rotema. La 27 martie/8 aprilie s-a intrunit una din adunarile de protest, aprobate de stipatnre, prin care s-a manifestat fi

; pana acum opozijia, reunind toate componentele acesteia. Un comhet ales a prorus o penpe catre domnitor— Peti fia- proclamafie —, redactata de Vasile Alecsandri in 35 de puncte .fi semnata apoi de nm rnnie persoane, care reprezinta

Vj ;-'Pro8ramul minimal s'uS'^nut He cercurile angajate in alianfa contra lui Mihail

$S:I • Petijia-proclainatie a fost adresatS domnuiui fi puterii protectoire, ceea ce explica moderafia cererilon

V ,;f®^Pectarea-legalita|ii_,reguJamentar6, •sagcuranja-personala, eliberarea cerfr.uril;: res-ponsabiljtate ministerlala,

.reformafcolilorpe o.-larga temelienafionala,infimfareaunei banoi na r . l - . - . r . - i ' i r . r s i ?:irtei taranilor. dizolvarea, ,

.adunarii existente fi consti tuirea.imeiadunari:cu adevarat reprezentari-i, drrf zu ri iji garda,,gsi®t§B,ea§c |

Acjiunea opozitiei cpnmartie 1848 a fost reprimata, mai mulfi fruntzsi r_: ; ^ in surghiun la mojii.

49



LECTIA VI

Petitiunea—proclamatie a boieriior fi notabililor moldoveni

(28 martie 1848)

"1. Sfanta paz ire a Regulamentului, in tot cuprinsul sen ft fara nici o rastalmdcire.

2. Secarea corup tieiprin pravi le inadins fdcu le f i a abusurilor ce iz vorasc din acea

corupfie. 3. Siguranfa personala, adeca nimeni sa nu p oa ta f i pedeps it decat p e temeiul

legiior fi in urmarea unei hotdrdri judecdtoref ti. F iecare arestuit sa fie infafifat in vreme

de 24 ceasuri dinaintea tribunalului competinte.

4. Grabnica imbunatdfire a sta rii locu itor ilor sdteni, ata t in relafia lor cu

pro prietarii mofiilor, c a tf i in ace lea cu Ocdrmuirea, precum contenirea tuturor beilicurilor

sub numirea de pla ta f i celelalte.

5. Alca tuirea unei noua ca ta gra fi ispre a scapa de impilare pe tofi nenor

j lacuitori, care sunt astazi asuprifi prin masurile catagrafiei trecute.

I 6. Mazilii, ruptafii, ruptele visteriei fi celelalte clasuri priv ilegiate sa fi e ocrcr.z

po tri vi t Regulamentidui, f i sa nu mai f ie intrebuinfafi in trebile part iculare .7. Privighetori i sa se alea ga dupa glasu irea Regulamentului fara nici o inrcu rr-re :

carmuirii.

8. Reforma fco ale lorp e o temelie larga f i nafionala, spre rdspandirea koninarilor in

tot popo rul (...)10. Ridicarea pedep selor trupefti injositoare caracterului de mill fie nafio

imbunatatirea hranei sale fi mai ales dreapta inaintare in ranguri dupa merituri per sona le (...)

14. Imbundtafirea portului Galafi ca cel mai mare canal al infloririi comerfiuui fi

agricultur ii farii. >

15. Ridicarea morala fi sofiald a clerului.

16. Pazirea cusfinfenie a legiior p e c ares e reazima creditul public, fi aceasta inprivirea

tutu rorfara osebire, pen tru s iguranfa relafiilor comerciale ( ...) :

21. Ofisurile slo bozite pana acum de Ocarmuire in ra muljud ecd toresc f i adminis

se supue voturilor Obf tescii Adunari f i de acum sd se conteneasca de a se slobo zi asemene

ofisuri, fa ra a f i cercetate de Adunare. 28. Seanfe le tribunalelor s d f ie publ ics.

29. Seanfele Obf tesc ii Adunari s a fie publics . finerea randuielii in sanul ei sa atarne d

insafi Adunarea, iar nu de Vornicia de aprozi, pot riv it Regulamentului.

30. Fieca re pamdntean sd aib a dreptul de a adresa ja lba Obfte sci i Adunari.

31. Deputafi i sa nu po atd f i in slujba, sa nu po ata pr im i nic i ranguri, nici mulfumi

baneasca in vremea deputdfie i lor.

32. Chipul ce s-a intrebuinfat la alegerile deputafilor, fii nd impotriva le giior f i in urmare f

Obfteasca Adunare de astazi, fiin d rodul acestui chip, nu insufla nici o incredere obftei, dec

aceasta Adunare sa se desfiinfeze f i indata sd se injghebe o noua Camera, fara nici o inrdurire

upra alegdtorilor din partea Carmuirii, pentru ca acea Camera sd fie adevdratd reprezentafie a

[e i f i ad eydraia inchezefliiire a fericir ii patriei.

33. Pe temeiul art. 57 din Regulament, Cam era sd aiba dreptul de a fa ce Domnuiui punere

tf elul de lucruri priv itoare la folos ul o bftesc.

grabnica a unei garde cetafenefti pr in toa te targurile farii, alcatui ta ata t d e

Adunarea din martie a fost o adunare legala, preocuparea liderilor fiind aceea de a rSpi Rusiei orice posibil

de interventie armata, Petifia a fost difuzatS in Ia§i $i la sate intr-o forma adaptata la capacitatea de injelege

poporului, nu pentru a atrage far&nimea alaturi de mifcare. ci pentru a legitima acjiunea opozitiei la sate. Ace

tending de a legitima rfti§«area din martie o descifrim si in brojurile aparute in lunile mai-iunie, cu prilejul vi

comisarilor puterilor suzerana §i protectoare in prirripai: In numele Moldovei, al omenirii f i a l lui Dumne

Proclamafia Partidulu i Nafional din Moldova, Mihai l sn&dza. par tid a nafionala fi comisia , Intampldri le din M old

in luna lui martie 1848. Toate acuza domnkorui $: regijzr: siu, aparand mi?carea de acuza de reyolufie, subiln

legalismul sau.

50



Calea reformists fi legala a fost menfinuta fi dupa inahufirea actiunilor din martie 1848, de catre cele doua

li ': cornitete care s-au constituit fi au colaborat, la Cemauji f i la la p, pentru a realiza programul de reforme. §i in memoriul

adresat comisarului turc, boierii argumentau necesitatea refonr.elor pentru conservarea randuielilor existente.

Programul minimal din martie a fost dezvoltat 51 uneori radicalizat d e emigrajia politica, care integreaza

f ' d ez ic lera t e le moldovene tn programul national Pr incip iile noastre pen tru reform areapatr iei , te d redactat la Brasov de I ' / exilatii din Moldova sub impresia eyenimentelor dfnTransilvaria, ccnsti:u;e_caa mai radicals exprimare a opozrfiei din

-5: L i ^ f o i d o w . r e v r a f f i c l n d abolireaprivilegiilor, intemeierea institutiilor farii pe principiile de libertate, egalitate fi fr5|ietate,

* desfiintarea iobSgiei fi improprietarirea {aranilor farS despagubire, desfimfarea beilicurilor, a lucrului fose lelor fi a ' w t u ror 'in d at or ir i lor fara plata catre stapanire, unirea Moldovei fi a Valahiei intr-un singur stat neatamat romanesc^/

REVOLUTIA DE LA 1848 IN PRINCIPATE

Printipiile noastre pentru reformarea patriei

(12/24 mai 1848)

“J. Desfiinfarea boierescului fi a orice alte dari ale locuitorilor sdteni catre

proprietari.

2. Ridicarea beilicurilor, a lucrului fose lelor f i a tuturor impovdrarilor fa ra plata

catre stapanire. 3. Improprietarirea locuito rilor sdteni fa ra nic i o rasciimparare din part ea lor.

4. Nimicirea tuturorpriv ilegiilo r fi, prin urmare, deopotr iva pu rtare a sa rcinilor statului

de catre tot poporu l indeobfte, precum fi deopotr iva impdrtdfire a lui, la toate dri tur ile polit ice

fi fivile .

5. Intemeierea insti tufiilor far ii pe principiile de libertate f i egalita te f i de jraf ietate, in toata intinderea lor.

Moldovei f i a Valahiei intr-un singur stat neatarnat, rom anesc."

Documentul reprezentativ pentru ideologia fj programul politic al gen era tj ei pag optiste din Moldova a

hdoia'.a, Dor in ielepartidei nationale in Moldova. Spre deosebire de Muntenia, unde Frafia a cultivat ideea de

ji spiritul revolutionar dupa modelul francez, tn Moldova,

curentul preponderent evolutionist intrepnutre'fonnisihul, transformarea__graduala.. controlata.

Dcrin telepartidei nafionale in Moldova, este un manifest fc acest sensual caii moldovene§ti,; repudiinB revolutia in

favoarea spiritului reformator fi a IdeiT'Tiberale. Defi

sintetizeaza toate actele programatice romanefti din 1848,

el reflects fidel linia moldoveana.

Actul denunta regimul regulamentar pentru ca a

. :;intrerupt brutal evolutia so cietaf iifi a statului, introducand vjpmstitutii, legi fi principii straine de tradijia fi specificul

$; j;|ta{ional al poporului. D in aceasta perspectiva istorista, in

:i’ifcar® se regSsesc idei le lui Savigny, programul revendica fe s ti tu ir e a acelor institutii fi drepturi pe care jara le-a avut

trecut fi pe care Rusia le-a lichidat, unirea Moldovei cu

Proiectul de constitutie- a sistematizat juridic

f ro gra m u l anterior. El este inspirat de constitu|ionalismul

cu deosebire "de constitutiabejgiana din 1831,

a fost tradusa in 1847 in Moldova, fi de actele

y|yi|?F0gra®atice emise pana atunci in |5rilc romane. Cele 120

articole ale proiectulni consacrfi—..principiile

^pinstitutionaiisinaini modem: suveranitatea nafiunii,

ijcjrBPsratia puterilor tn stat, dreptui neingradit de a exercita

fll^ttanitatea in teritoriul national, drepturile fi libertajileT l p s a ^ ----------------------------------------------------:

Proiectul reprezinta un moment in cristalizarea

^ traditii constitutionals romanefti, ce sta la _ _ _ _ _ _ _ _constitufii a Rom&niei moJeme. nsdanaU in Moldova

fost, fara

revolutie



LECJIA VI

2. Revolutia din MunteniaSingura provincie romaneasca in care protagoni§tii evenimentelor din 1848 au avut un model — cel francez —

$i o conceptie clara despre revolutie a fost fara Romaneasca. Aici, “Fratia” ajjrcgatit opinia pubiica, o mmoritate

revolufionara activa a fo mu lat planul j i prograrnul^revolutiei. Exilul francez, participarea is eveiuxnentele 3m 1848 de

la Paris, tratativele cu revolufionarii francezi $i cu emigrafia polona au favorizat asumarea caii revolutionare in Sara

Romaneasca. planul revolufiei a fost dezbatut in 8/20 martie, la intrunirea moldo-muntenilor de la Paris, care a decis

izbucnirea revolupet

a) Pregatirea 51 izbucnirea revolufiei "Declan?area mijcarii din martie in Moldova $i reprimarea ei de regimul Sturdza, fara aportul emigratiei

moldovene, au facut ca numai in fara Romaneasca sa se exerseze modelul ?i planul dezbatut la Paris. GrupuLde_exilati munteni-de la. Paris..axetenitjn fari ?i a actionat in numele “Frafiei”, pana la declanjarea revolufiei, geôuaplan'jri,

po litic^ nulitar.) .............. ...

! P F ilan poiiticJ a realizat alianta cu gruparea lui Eliade. negustori. intelectuali $i.,o parte a boierimii libers!;,

constituind comitetul revohifionar, fns^m fflI"CTegfeast.S planul msurecfei $ actele sale programatice. Comiterl a

fonnulat Prdc&Onajifa si tactica insurccjici,marcate de ideea compromisului dintre fbrfete angajatc tn aliar.jL rub solidaritatii naônale. Proclamafia a dat 0 interpretare nationala conceptului depopor, in sens ce r.a r--r re :

toate categoriile sociale, inclusiv boierimea, pledand pentrusolidaritate §i nu pentru confhmtare intre class.

Forte revolutionare la 1848

- liberalism (Lamartine)

- romantism (Michelet)

- radicalism (Ledru Rollin)

- socialism creftin (Larsennais)

A doua direcfie^militara,,/a urmarit atragerea unor_ofi|eri sau unit&ti !n favoarea revohifieiv pentru iSstumarea regimului existent In sensuTaccepfiunii generals in Europa, protagoniftii evenimentelor din fara Romaneasca au infeles

prin revolutie rastumarea guvernului §i a regimului existent

§i edificarea unuia nou. De$i in comitetul revolutionar s-a acceptat compromisul intre forfele participante, 0minoritate a sa a sustinut 51 solufionarea unui program social mai radical. Chiar daca pregatirea revolufiei releva 0

serie de imperfectiuni, aceasta a avut un plan de insurectie,

0 component^ militara, un program in numele caruia a izbucnit $i a instaurai propriul regim politic.

( Planul insurectiei prevedea izbucnirea ei simultana in 9/21 lirnte lp 8 fa patn |j^^ ^,l in ud ^f e R afim ^râ^ a,la Izlaz la Bucurefti. La aceasta data ea a izbucnit numai la Izlazj dm cauza represaliilor regimului Bibescu. In 9/21 iunie, la Izlaz, s-a desffifurat o adunare popular!, la care a participat ?i milifia favorabila revolufiei, unde Eliade a citit

Proclamafia, programul, §i s-a constitute un guvem 'provizonuTFarticipantii de la Izlaz s-au indreptat apoi prin

-. Caracal spre Craiova, unde populafia depur.e juramSntul pe programul de la Maz. In Bucuresti, insurecjia S-a declanât in. 11/23 iunie, cand populafia ora$ului ji faranimea din imprejurimi au asaltatpalatul domnesc, obligand pe domnitor sa sancfioneze “constitufia” $i sa accepte un riou guvem.

In noaptea de 13/25— 14/26 iunie, domnitorul

Bibesc» & fjcansihim^.-6K3edE8 ind

puterea unui guvem provizoriu, prezidat de mitropolitul . Neofit, format~dm~I. Eliade RIdulescu, Jtsfan Golescu,

Christian Tell, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, ca membri, ?i Nicolae Balcescu, A. G. Golescu, C. A. Rosetti,

. L Bratianu ca secretari. Acesta a incredintat puterea executive unui minister, constituit dupa structura celui regulzmsnai;' .. ....... ".'"'-"r;

*societatea secreta “Fratia”

>grupul romanilor aflati la Paris

>(studenfi, exilafi)

• gruparea liberal-moderata a lui

Ion Eliade Radulescn

(negustori, intelectuali, boierime liberals)

>ofiferi ?i unitafi militare

>populate urban! activa politic

ideologic

francez!



J*:-

S ':.*

r:'uu

REVOLUTIA DE LA 1848 N ?R2vCIPATE

(f n l5 /2 7 iunie) programu] revolutionar a fost expus in fata populatiei adunata pe Campia Filaretului, denumita

is atunci *

i

f r

Proclamatia §i programul de la Izlaz ’(9/21 iunie 1848)

"In numele poporului roman,

"Dumnezeu e Domnul si s-a a ratat noua; bine este cuvantat ce! ce vine intru numele

Domnuiui".

Respect catre proprietate. Re spec t catre persoane.

Frafilor romani, \

Timpul mantuirii noastre a venit; poporul roman se defteapta la glasul tranibifei \ .

mgeruhii m&ntuirii fi [f i cunoafte d reptul sau de suveran. \

Pac e voua, pentru ca vi se veste fte libertate voua! i

Poporul roman s e scoala, se armeaza, f i nu spre a se lupta o clasa asupra alteia, nu i

spre a rumpe legaturile sa le de relafii din afara, ci ca sa fie in frau f i in respect pe voitorii de ^

rau a i fer iciri i publice. Strigarea romanilor e strigare de pace, strigare de infrdfire. La aceasta i fapta m are a mantuirii, tot romanul are dreptul de a fi chemat, nimeni nu este scos afara; tot

i romanul este un atom al intregii suveranita.fi a poporului: satean, meserian, negufator, preot, t

soldat, student, boier, domn, e fi n a! pa triei fi, dupa sfanta noastra credinfa, e f i mai mult, e I fiu a l lu i Dumnezeu. Tofi avem acelafi nume de roman. Acesta ne infrafefte f i fa ce sa inceteze '

80?-

toa te interese le, sa se stinga toate urile. Pace dar voua! Liber tate voua! (...)

Pe scurt, po po lu l roman, recapituland, decreta:

1. Independenfa sa administrated fi legislatives pe temeiul tractatelor lui Mircea fi

Vlad V, fi n eamestec a l nici unei pu teri din afara in cele din intru a le sale.

2. Ega lita tea drepturilor pol itice.

3. Contrib ute generald.

4. Adunanfa generald compusa de reprezentanfi a i tuturor stdr ilo r sofietafii.

5. Domn responsabil, ales pe cinci ani, f i cdutat in toate staril e sofietafii.

6. Impufinarea listei civile; ardicarea de orice mijloc de corumpere. / 1

7. Responsabilitatea minif tri lor f i a tutu lorfancfionarilor in foncfia ce ocupa.8. Libertatea absolute a tipandui. 1

9. Orice recompensd sa vie de la pa trie pr in reprezentanfii sai, iar nu de la domn.

JO. Dreptul fieca rui jude f de a-fi alege dregatorii sdi, drept care purce de din dreptul

popoht lui in treg de a- fi alege domnul.

11. Gvardie nafionala.

12. Emancipafia manastirilor inchinate.

13. Emancipafia cldcafilor, ce se fa c proprietary prin despagubire.

14. Desrobirea figanilor prin despagubire.

15. Reprezentant al farii la Constantinopole dintre romani.

16. Instrucfie egald fi mtreaga pentru tot romanul de amandoud sexele.

17. Desfiinfarea rangurilor titulare ce nu aufoncfii.

18. Desfiinfarea pedepse i degradatoare cu bdtaia.

19. Desfiinfarea atat in fapta, cat fi in verba a pedepsei cu moartea.

20^4fezaminte penitenfiare, unde sa se spele cei criminali de paca tele lor f i sd iasd imbtmatafifi. ~ .

2U Emancipafia israelifi lor f i drepturi pol itice pentru orice com patriofi de a lta credinfa.

22. Convocarea indatd a unei Adunanfe generale estraordinare constituante, alese spre a

ynstitufia farii pe temeiul ace sto r 21 articole, decretate dep op oh d roman (...) ! ,

noi este Dumnezeu, fraf ilo r! in numele lui scu lcf i-va f i ingerul razbunan i

jst inge pe tot vrajmaful f i va dobori fi cal f i cS cr tf , carele $ i armele lui vo rfi

murile lui impraftiate cafum ul.



LECJIA VI

. . -rnK C v - 'U v : - " : • -- • - • 4

b) P ro cla m ati a d e la Iz la z

Proclamafia eiaborata de comitetul revolutionar inainte de izbuuiiiiea revolufiei fi prezentsta la Izlaz, num

atunci “constitufie", a fost in realitate o declaratie de drepturi, pe baza careia urma sa se elaboreze o constitutie. Ea

o iarga extensie dreptului la libertate, mscriind emanciparea clacafilor, dezrobirea figanilor. emanciparea izraeli tilo

drepturi politice pentru orice compatriofi, libertatea tiparului, a cuvantului fi a intruniriior, libertatea invafamantuluiProclamatia inscrie principiul egalitatii, concretizat Tn egalitatea drepturilor politice fi civile, desfiintar

rangurilor titulare, egalitatea tn*materie^fiscall, de mvatam&it fi intre sexe; principiul fratemitajii, chemandu-i pe t

locuitorii “la aceleafi drepturi fi datorii intr-o patrie dreapti, ® oritoare”. Ideea infratirii oamenilor fi a colectivitatilor s

seninul solidaritafii nationale a fost o idee dominanta a revolufiei muntene, foarte bine exprimata de Eliade in Proclamat

Proclaxnafia inscrie prevederi menite sa mlocuiasca vechiul regim politic cu unui nou, ce prefigureaza un reg

politic democratic, intemeiat pe principii liberale. in primul rand, acesta (rebuia sS £e intemeieze pe o constitu

eiaborata de o adunare constituaiita, pe baza principiilor inscrise in proclamatie.

Institutiile centrale ale statului preconizate erauadunirea generala;,compusa din reprezentanfii tuturor s^ri'

societafii, fi domnul, responsabil, ale spe 5 ani, din toate stanle socieS pi. ~

La nivel local, se propime principiul descentralizarii administrative .sLdenumirea

Proclamatia prevede, apoi, contribufie generals, bancg nationals, invStSmfint general, egal si gratuit Is lir-ba z s z : nL

desfiinfarea pedepsei cumoarteasi bataia, autonomie administratiya §i legislativa, abolireaReg-'.i~arr.:_

LEste o declaxatie de principii fi nu un program de organizare pe baze noi,51 In forme r.

— fi confine efemente esenfiale ale unui sistem consStiiffonal, mclusiv 0 declaratie de drepturi. Hr j c e a c i ~r±i - - constitufiei, constituind 0 proclamafie-prograro, forma inifiala a ceea ce urma s5 fie prima c e n s t i r u p 5: r

c) Institufiile politice ale regimului revolufionar

Guvernul provizoriu a inceput sa organizeze noul regim politic emanat de revolutie, preocupa: sa scludczeze

primul rand problema puterii. In 13/25— 14/26 iunie a facut primele numiri de administrator!' de judefe, car nu 2 rrujri

inlocuiasca integral vechea administrate fi aparatul judecatoresc. Doar in 6 din 17 judefe a reufit sa instiiuie

administrafie favorabila noului regim, singura Oltenia fiind sigura din acest punct de vedere.

Abdicarea domnuiui Bibescu a lasat nerezolvata problema puterii. Parasind fara, acesta a lasat puter

guvernului constituit in urma insurecfiei.

Dupa 0 serie de foviieli fi cautiri, revolufia a inceput organizarea noului regim.

S-a constituit guvernul provizoriu, organ colegial, cu un prefedinte, 5 membri cu drept de vot deliberariv 51

membri secretari de stat cu drept de vot consultativ, amintind formula cErectoratului francez. Guvernul provizor

exerata pTenituditiea" puterii — executive fi legislativa — in l ipsa unui cotp reprezentativ. Era o institute cu caract

cxtraordinar fi competenta proprie, cu misiunea de a organiza noul regim pe baza celor 21 de puncte ale proclamati

Ea conducea prin decrete ale guvemultn provizoriu. ~ ~ ~~ ------

54

Un nglota$” muntean



af

fo

tpk

Minis tend, care era o institute distincta, subordonad guvcruhii provizoriu, a ramas in vechea organizare

fB^lamentara^cu.atributii executive.

Comisarii de propaganda reprezentau o institutie echivaisnti cu ccmisarii Convenfiei din Revolutia franceza. Ei

au fostnunuff din primele zile ale revolutiei, la inifiativa lu i Nicolae Balcescu. DecretuTlE f 2? iume/5 iulie,"care

const itu ia oficial institup'a comisarilor, consfinfea o practica existenra deja. Potrivit instructiunilor guvernului cu privire

la atributiile comisarilor, ace$tia trebuiau sa expliciteze constituia in fafa poporului, s i organizeze garzile nationale in judete , alegerile pentru adunarea constituantl^ sasup rêgh eze adrariistrana locala ji sS mlaliifFÎenientele^dVaielnice.

:£uncpafiau 3-5 c«nisan pe jaoej; majonmealmeri, apartinand cercurilor intelectuale sau burjgheze, unii cu studii in

Occid en t . O pondere mare in corpul comisarilor au avut-o ardelefuf re!irgiSp*in'Principate/care'Vordeveni ulterior lideri

inarcanti ai revolutiei din Transilvania.

Garda nafionala a fost creatS dupS modeiuj_ francez. prin .decretul din 14/26 iunie, dax organizarea ei avansa greu, ca

ji constituirea armatei de voluntari care inlocuia milifia.

Proclamatia prevedea intmnirea Adunarii Constituante, cu misiunea de a elabora noua constitutie. Divergence

cu privire la caracterul votului pentru alegereiOîMfiTor (cenzHarsau universal) au am!Sat"ôrganizarea alegerilor §i

jnstitutia nu s-a mai putut constitui.

Institufii ale revolutiei in Muntenia

REVOLU TIA DE L A 1848 IN PRINCIPATE

Guvernul provizoriu1 prefedinte

5 membri

4 secretar i de stat

Vi

>define puterea executiva fi legislativa

‘emite decrete

MLnisteruI6 membri,

potrivit organizarii regulamentare

• rezolvS problemele

curente ale guvemarii

va fi inlocuit de

Locotenenfa domneasca

3 membri

’ organ interimar al puterii,

similar Caimacamiei din

organizarea regulamentara

Comisia

proprietafiiComisarii

de

propaganda

Agenti diplomatici

acreditaf i pe langa

marile pu ter i

Institutii preconh.ate

Adunarea Constituantaelaboreaza Constitutia, pe baza Proclamatiei de la Izlaz

• este aleasa prin vot:

- cenzitar?

• - universal?

Domnul

responsabil pentru actele guvemarii

’ ales pe cinci ani

d) Guvernarea revolutionary; problema agrar5inca din primele zile, guvernul a trecut la aplicarea programului revolufiei. A legiferat egalitatea in drepturi cu

roman”* “Poporul suverar.” ‘‘Amicul comercianfilor”, “invatatord satLlui’*, “Reforma1

lP ^ o n a lu r’. Guvemul a dat ua decret nrivind culorile steagului national — L : | — g r f h r o y i

flljbcrarca robilor boieriior. . -

“Romania”,

cu deviza

Chestiunea agrara a provocat d isensiuiii $i 'îvergente tn guvernul prc -iroric, ilustrand fragilitatea

9 B a lc es cu , sustinea aplicarea imediata, in timp ce majoritatea, in frunte c u s - .i u r_i zras. arirarea unei sqlutii pana

K ?mtrunirea adunarii constituante, singuraindreptafitain opinia lui Eliade s i i : : :: .: < = problema agrara. Decretul

Sj® iunie lasa neschimbate relatiile dintre proprietari §i clica §i p in i li C*rjrrjanteL Concomitent, oi'j

•=-il



LECJIA VI

proclamatie catre sateni, in rbi volaute, Tn contradicfie cu decretal, desfiinfa claca, lucru! foselelor, dar ea a fost anulat

In21 iunie printr-o noua proclamatie catre ffirani, care le cerea sa-ji Tndeplineasca obligafiile catre proprietari.

Aiticolul 13 al Proclam atie i reflecta compromisul ?i situafia de tranzifie in aceasta chestiune. Modu] Tn care a

fost formulat — “Emanciparea claca?ilor ce se fac proprietari prin despagubire” — indica foptul cS a fost recunoscu

caracterul servil al regimului agrar, dar respinge teza vehiculata in epoca a dreptului istorie al taranului asuprapamantului. De asemenea, recunojtea legitimitatea istorica a marii proprietSfi ji obligaria de a fi despSgubita pentru

pamantul acordat fSranilor.In 1848, protagonijtii revolutiei nu au avut o solufie clara in problema agrara, ci numaiunajg principiu. Solutia

exproprierii a provocat discufii in tabara revolutionarS. Majoritatea au conceput rezolvarea problemei agrare fara

expropriere, nu impotriva proprietarilor, ci cu concursul lor. Cele mai ample discutii au avut loc in Comisia proprietafii

unde Ion Ionescu de la'Brad a_sus|iiiut exproprierea pentru rniproprietSrirea taranilor, reugind sa cristalizeze o opinie

favorabila acestei solutii.

Comisia propr ietafii a fost infnnfata prin decretul din 9/21 iulie, dintr-un num5r egal de deputafi, ai taranilor si

boieriior (cate uriul pentru fiecare judet), cu misiunea de a pregati proiectul de lege care urma a 5 supus constftnmlei, Tn

spiritul art. 13. §i-a inceput lucrarile in 9/21 august §i a lucrat tn noua §edinte pana m 19/31 august, cand a fost dizo'. a s .

In ?edinta a §asea a votat Tmproprietarirea prin despagubire, dar propunerile concrete formulate au fost respinse

e) Revolutia $i interventia armata strainsRegimul politic a suferit modificari ca urmare a interventiei militare turcejti, Intrat Tn tari la 19 3 1 r_j*

fruntea unui coip de*afmatS;'Suteiffianpa^racondaiimaTrevoIufrap insStufifle pe care le-a crea t ngrecur.c scd z i _

politic instaurat Tn Tara Romaneasca. A conditional Tnceperea tratativelor de constituirea unei lecc'-erer.-^ f c a s r_

Adunarea populara de'peXam pia Libertatii a proclamat Locotenenfa din 6 membri (fostul guvem provizoriu . : r a ;

fost respinsa de turci, care admit doar o locotenenfa formata din 3 membri. conform pr eyederlor Regular: sEah-

organic, ceea ce semnif ica revenirea la legalitatea regulamentara."-' ’

— " Locotenenfa din 3 membri — Eliade, N. Golescu §i Christian Tell — a fost anunfafi oficial Tn 28 iulie1? angles:

pe CSmpiaLibertatii. Ea a fostrecunoscutS de Suleimanpa§a£ de consuliiJtriin i, care au si rehiat relatiile oScia leca

Tara Romaneasca. Locotenenfa a acceprat propunerea lui Suleiman de a modifica Tn punctele sale cele mai radicale

consfitutia ce uima a fi prezentata spre aprobaxe sultanului — o grava atingere adusa autonomiei recunoscute pe plan

international. 0 comisie din patru persbane a fbsf dSSemnata sa prezinte la Constantinopol modif icSrile conifitutiei.

Propunenle au fost respinse, Suleiman pa§a a fost destituit ji Tnlocuit cu Fuad, care in 13/25 septembrie a intrat cu armata

in Bucurejti.

•— "“ Rezistenta armata nu a fost posibila din cauza lipsei armelor ?i a munitiilor. Manifestable populare nu 1-au

putut impiedica pe Fuad sa ocupe capitals. In 15/27 septembrie au intrat Tnprincipat ?i tropele tsriste ih fiunte cu Liiders.

Fuad a anunfat restaurarea regimului regulamentar §i numirea caimacamului G. Cantacuzino.

f) Politica externa a regimului revolutionarPe plan extern, revolutia ji-a propus abolirea formelor de limitare a suyeranitSfii,,de,stat a J3rii.Roja§ne§ti

promovarea unor relafii intemafionale pe p icior de egai i ate cu alte state. In acest scop, a creat organismul menit sa

realizeze aceste obiective, Tnlocuind secretariate! statului cu “ministerul trebilor din afara”, care a §i inceput sS exercite

dreptul de a mtretine relafii directe cu alte state. Guvernul provizoriu a acreditat agenfi diplomatici Tn exterior Dumitru

Bratianu pe lang5 guvemele Ungariei $i Austriei, ulterior i s-a dat plenipotecta pentru toate puterile europene; I,

Maiorescu pe langa parlamentul german de la Frankfurt,

A. G. Golescu la Paris ?i I. Ghica la Constantinopol. A

propus, de asemenea, marilor puteri stabilirea de relatii diplomatice.

Preocuparea principals a guvernului provizoriu a

fost recunoa§terea internafionala a noului regim. tn mod

expres, consulii straini $i Turcia nu au recunoscut

guvernul provizoriu, dar prin relatiile ce le-au Tntretinut cu

acesta au acceptat “de fe.pt” noua.realitate; Locotenenfa

domneasci, Tn schimb, a fost recunoscuta de jure de catrePoarta ?i consulii puterilor straine de la Bucurejti. " '

O alta direcfie promovata pe plan ex

: guvernul provizoriu a fost modificarea statutului juridic

international al tarii. A impus exercitarea deplinS a

suveranitafii statului roman Tn teritoriul sau, ceea ce

semnifica desfiinfarea jurisdictiei consulare, a precizat

competenfele ministerului de exteme, similare cu cele ale ministerelor din alte state, a acreditat agenfi diplomatici,

reprezentantul farii la Constantinopol a a w t prin asiiniiare

statut de agent, ceea ce Tnsemna afirmarea individualitafii

politico-juridice a statului roman, a fost restaurata funcfia

de aparare a statului prin masurile luate pentruGrup de „c8uzajl" la 1848”

56



:organizarea arcnatei, autoritatea de stat romaneasca a avut inifiative pe plan extern. De?i a oscilat tn privinta Iimitelor

gaveranitapi de stat Intre auLonomie $i independents, revoiupa a crea:, pentru scurt timp, un nou subiect de drept

:: international, tn mSsura sa-§i precizeze singur pozijia intemafionaia.

^ Spre deosebire de statutul international al guvernului provizoriu, statutul Locotenenfei se caracterizeaza prin

•; ftieSlcarea autonomiei interne, restaurarea partiala a jurisdictiei consulare, limitarea intr-o mai mare masurS a

REVOLUJIA DE LA 184-S frf PRINCIPATE

suveran itatn ___

If,;.' v i. In scurta perioada oat a funcfionat regimul instaurat de revolutie, statui roman a desfa$urat o politica externa tn

confonnitate ca propriile- interese, a tntretinut prin ministerul de exteme relapi pe pioior de egalitate cu alte state, a

’1- - - a f i r m a t individualitatea politico-juridica a statului roman, in parte recunoscuta 51 de puteri.



LECTIAVI

Cuprinsuf fertiei

1. Moldova la 1848

a) Criza regimalui Sturdzab) Documente revolutionare moldovene

2. Revolutia din Munteniaa) Pregatirea $i izbucnirea revolutiei

b) Proclamatia de la Izlaz

c) Institutiile poiitice ale regimului revolutionard) Guvernarea revolutionara; problema agrara

e) Revolutia fi interventia armata straina

f) Politica externa a regimului revolutionar

tntrebari probleme

J. Explicati caracterul legalist a l evenim entelor din Moldova. Se poa te vorbi de o rev-olutie

in acest caz?

2. Cum a evolu atprogra mu l revolufionar din Moldova?

3. Care a fost baza socia la a revolufie i tn Muntenia?

4. E num erati institufiile create de revolutie f i p rec izaf i com pe tence lor. Erau potrivite

aceste inst itu ti i pe ntru societate a din Mun tenia? Co mpara ti-le cu cele ale

Regulamentului organic.

5. Cu ce probleme s-a con frunta t revolutia munteana in planu l raportur ilor agrare f i in

ce l al recunoaf teri i sale interna tionale?



LECTIA VII: REVOLUTIA DE LA 1848

IN TRANSILVANLA §1 BUCOVINA

1 . Prima fazS a revolutiei din Transilvania- ' 1;;r, (mart.—sep t 1848)

2. Revolu{ia din Transilvania tn faza razboiului civil (oct. 1848— aug. 1849)

3. Revolutia in Bucovina

w• j ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

V-•In Transilvania, problemele curente ale revolufiei liberale, democratice fi sociale,

promovate de rom ani ca f i de maghiari, su nt com plicate de conflic tul national dintre cele doua

comunitdp. Imposibilitatea rezolvarii aces tuia provoaca un dramat ic rdzboi civil, cu grave

consecinie pen tru relufiile interetnice.

•§i in Bucovina, rivalitafile nafionale fi confesionale dintre comunitatile etnice ale

pro vind ei if i pu n pecetea asu pra modului de desfafu rare a revolufiei

| 'Ca o sintezH a acfiunii lor politice, rom anii ardeleni fi bucovineni elaboreaza un program

national, de autonomie pol it ica pe criterii etnice, in cadrul Austrie i.

r >

f 1. Prima faza a revolufiei din Transilvania

(mart.—sept. 1848)Spre deosebire de Jar a Romaneasca, unde a functional modelui occidental, in Transilvania nu au existat

societati secrete de tipul celor din Europa Restauratiei fi a reformelor, care au pregatdt spiritul public pentru revolutie,

promcvind tactica de conspirajie fi compiot. Elita romaneasca din Transilvflnia..a.£bstputemiamarcata.de:lrefotmismul

iuminat, de icsefinism in primul rand, cu toate prelungirile sale ulterioare, ceea ce a conferit militantismului politic

xc ir .esc’'oôt 'apai1e de legalism, dinasticism, un caracter petitionar. Societatea romaneasca de aici nu a fost educati pentru o revolutie, elita politica nu a avut o idee clara, un scenariu elaborat, fiind lipsita de expsrieata fi de o traditie de

via^-politica orgamzata. Lipseau clasa politica fi institutiile politice romanefti.

Statutul romanilor ca nafiune, exclufi din constitufia medievala, i-a menfinut in afara sistemului politic din

-Thmsilvania sau din Ungaria. Din punct de vedere politic fi administrativ, blocul etnic romanesc era divizat. Romanii

din Banat si comitatele vestice aparfmeaU-deJLIngaria si beneficjau de un statuLpoiitic-fi-com'esional-diferit-de- af

ronianijQcdin-Brinapatuljrransilvaniei. Din punct de vedere bisericesc, romanii ortodocfi se aflau sub jurisdicfia

Jidtropoliei sarbefti de la Carlovi|, iar romanii greco-catolici sub jurisdictia arhiepiscopului primal al Ungariei. In plan

îdeologic, generatia pafoptista a fuzionat intr-o conceptie organica fi pragmatica liberalismul cu nafionaiismul,

IkgitimSnd dreptul la existenta politica al natiunii romane in numele ideilor democratice triumfatoare in Europa dupi

^jBevoIutia franceza. .

pci ’ ' a) Comportament politic rominesc la inceputui revolutiei' jfj; . Exersat mai ales pe teren cultural fi confesional pSna la 1848, in paralel cu mifcSrile jarSnefti, care intre

t.J^*Koala lui Horea fi 1848 s-au politizat, asociindu-fi fi o components. nationals, militantismul romanesc din 1848

-r Kcorporeaza diverse tipuri de comportament politic.,! I1" $5 desfafurarea revolufiei romane din Transilvma-jLBanats-au-mdividua]izat_distincLdoua..p.lanuriîlustrand

tipuri "specTfice <le comportament politic In cadrul revolutiei democratice: cel ta3nesc, traditional, ,$i cel

;?i|^l«atêim5Sffi8âr8KBSt$KlKSEaep‘S^@ ieieL

.-Ip - Integrarea faranimii in revolutia democradca s-a realizat potrivit mentalitipi raditionaie firanefti, jajpnr isle

rascoalelor medievale, manifestandu-se local, atomizat. Manifestarsa revoiupocara a ^rSnimii a precedat-o pe

a elitelor, desfafurandu-se in prelungirea mifcarilor faranefti ce au bulversa: principatul inca din anii T846, foarte

|f jP temice in Mun{iiApuseni. A fost cea maiputemicS mifcare faransasca de '.a tnceputcl a sn ki 1S4S, ce s-a intensificat

, care a cejf_ntat in Ungaria robotele, dijma,

Impotrivirea nobilimii fata de legislatia agrara a revolufiei maghiare a pre- ?az insa o serie de rascoale fi

i fSranefti, declanfate mai intai in comitatele vestice ce apartineau Ungar.r_ esm st zpoi pe intreg teritoriul

vaniei. Alaturi de revendicarile cu caracter social, mifcarile tarir.esn dezvojd. :• components politica, ce se

aza treptat in perioada martie-mai 1848.

59



Revolutia din nordul Italiei

Curtea dm Viena

Croatii

Sarbii

Revolutia

maghiara

Romanii ardeleni

$i o parte a banatenilor

Romanii

din Ungaria

A lfi promaghiari

din randul nap'onalitafilor

^Revolufia din Cehia^

— *>aliati

-► = adversari

c) Acfiuni politice tn iunile martie—aprilie 1848PrimeLe acjjuni ale elitei romanejti, care mcep sa

. exprime o coH3E2tS distincS7*SnKlSnntereselor nafiunii

romane, se manifests in cadrele legalitatii, prin memorii ?i

’ petipi elaborate pe plan local, in diferife centre, fara o

j coordonare prealabili. Primele Mcercarf de' a stabili o

; conduita romaneasca distinctS, o tactica ?i un program unitar

|f c contextul evenimentelor din imperiu, ie-au constituit

i/consStuirile politice din luna martie de la Blaj, Cluj, T& | Mure§, Abmd sau Bra?ov,

De la inceputui lunii aprilie se cristalizeaz5 o ;.tendinta noua in cercurile politice romancjti, abandonarea

' ,,t»nsfatuirilor restranse ale inteligentei in favoarea unor ...adunari popuiare mai largi, care s5 testeze atitudinea

:'f5poporului fafa de revolufie ?i sa dea mai multa greutate ff^lcvendicSrUor romanefti. La Blaj s-a hotSsdt convocarea unei

'p ; adunari romanejti in Duminica Tomii, iar la Cluj s-a elaborat

;.*?i° petitie in numele natiunii romane catre viitoarea dieta a Transilvaniei, reprezentand o primlplatformi-program, care

j; .ra fost prezentata popuiafiei In adunarile popuiare organizate .m Mujjfii Apuseni la inceputui lunii aprilie.

Jfe * in Banat §i parfile vestice, conferintele politice

dez8at probleme specifice acestor provincii — autonomia j;4i B.anatului. separatia bisericeasca de mitropolia sSrba din

fi .priovi}, organizarea unei mitropolii ortodoxe rpmane§ti.

mtrunirea acestor adunari cu participate popular J, la

mijiativa elitei politice, marcheazS inceputui procesului de

;y. organizare a natiunii romane in contextul revolufiei dinfportrer iJegoric)

Nafionalitatile

:F din Ungaria .

: 1 i ?i Transilvania

REVOLUTIA DE LA 1848 SN TRANSILVANIA ?I BUCOVINA

Aliafi §i adversari la 1848 bi Imperial habsburgic

Revolufia din Viena

$i pro\dnciiIe austriece



LE CJIA V1L

1- '

imperiu, ce viza fuziunea celor doua planuri pe care s-au manifestat romanii in contextul evenimentelor revolufiei;are

Manifestarile elitei dm lunile martie-aprilie demonstreaza atajamentul ei la tactica legalists, mai ales ca §i celelalt

natiuni din Transilvania, chiar 5; revolutia din Ungaria, s-au mentinut pe atari coordonate in. relafiile cu dinastia d

Habsburg.Unrol important in procesul de clarificare politica 51 ideologica, pentru unificarea programului j i stabilirea une

conduite unitare a romanilor tn contextul revolutiei din imperiu, 1-au avut manifestele-program. Decisiv in acest sens

fost maoifestul lui Simion Bfcnutiv Prpvcc'afiune, care a precizat pozdfia romanilor fafS de programul revolutie

maghiare §i a enunfat principalele obiective nafionale. Manifestul a respins uniunea Transilvaniei cu Ungaria pana la

recunoajterca romanilor ca nafiune cu drepturi politice, aprobarea congresului national romanesc fi desfiintarea iobagiei

Reluand ideea recunoafterii natiunii romane, manifestul lui Aron Pumnul, de la inceputui lunii aprilie, avansa

ideea intrunirii unei adunari nationale a romanilor, care sa stahileasca pozitia natiunii, lipsita de reprezentanfi in dietiE fi

de institufii politice.

Caftiga astfel teren ideea organizarii acfiunii politice romanefti pe coordonate programance 5; tactics

incredintand adunarii nafionale representative coordonarea luptei romanilor pentru realizarea programului tan-trx _

Aceasta i§i asuma unificarea comportamentelor diferite pana acum ale taranimii §i ale elitei, a ideologies progn-muL

fi tacticii romanefti.

Tactica legalist ! a dominat fi adunari le nafionale rom&nefti. 0 prima exersare a ideii de oigar izsrt c rerrrmm

adunarea de la Blaj, din 18/30 aprilie, intrunita in pofida interdicfiei autoritifilor, cu scopul de_a :?>- 1z r .1 1 ;;

poporului, modul In care se solidarizeaza cu ideologia f i programul elitei. Ea a pregStit marea adunare nar cz a 1 r — ?Dejuc&nd manevrele autoritatilor, care au Incercat sa-i sc indezepe romani aproband doua ac xtlr! : : : : ,

confesionale, consfStuirea politics din 8 mai de la Sibiu a hotarat intrunirea unei singure adunari z ir .r zz .; in cr- rt r : ;;

confesiune, realizand unitatea in mifcarea romaneasca, prin adoptarea punctului de vedere propus de Smticn £ irr_ r a

fi abandonarea unor tendinfe unionists (in raport cu Ungaria) sustinute de unii Kderi romani in prima adjnare -- ncr.il i

de laB l^ inc^epro ces ul de organizare a nafiunii rptnSne §i de fuzionare a celor doua planjri re :•;* « -a .- i r S i s - :

romanii'pana acum.

Cronologia revolufiei din Transilvania si.Banat

in primavara lui 1848

• 1/13 mart. - Izbucnirea revolutiei la Viena

• 3/15 mart. - Izbucnirea revolufiei maghiare la Pesta

• 6/18 mart. - Dieta de la Bratislava voteazS desfiintarea iobSgiei in Ungaria

• 12/24 mart - Simion Bamutiu redacteaza manifestul “Provocafiune”• 13/25 mart. - Adunarea cancelif tilor din Targu Muref

• 27 mart./8 apr. - Eliberarea lui Eftimie Murgu din inchisoare

• 31 mart./12 apr. - Proclamafia profesorului Aron Pumnul

• 18/30 apr. - Prima adunare de la Blaj (Duminica Tomii)

• 26 apr./8 mai - Consfatuire la Sibiu, in vederea pregatirii adunarii de la Blaj

• • 3/15—5/17 mai - A doua adunare de la Blaj

* • 3/15—9/21 mai - Adunarea de la Pesta a romanilor din Ungaria

•4/16—5/17 mai - Prima adunare de la Lugoj

d) A doua adunare de ia Blaj (mat 1848)

Linia politica a natiunii romane a fost prezentata de Simion Bamutiu in discursul din 2/14 mai 1848, rostit in

catedrala Blajului in fafa inteligenfei reunite din toate zonele romanefti. Bamufiu respingea ideea de nafiune politica fi

limba oficiala maghiara, propusa de revolufia din Ungaria, pledand pentru dreptul la existenfa libera fi egala al nafiunilor

din Transilvania. Exprimand.intr-o formula incipient!

dreptul nafiunii romane, ca nafiune majoritarS inTransilvania, la autodetenninare, Bamufiu avea in vedere

teritoriul, dreptul fi puterea nationals, cerand adunarii sa

proclame “libertatea fi independenfa nafiunii”.

Discursul a susfinut teza potrivit careia “Ardealu! e

proprietatea adevaratS a nafiunii romane”, in temeiul

dreptului istorie f i al majoritafii ce o reprezentau romanii

reclamand organizarea nafiunii fi crearea p r op r i i l or

institufii politice, culturale, bisericefti fi juridice. “Numai:

dupa ce va fi constituita fi organizata nafiunea romana p«

temeiuri egale — spunea Bamufiu — atunci sa facS

federsfiune cu ungurii pentru apararea comuna, cum face-

Adunarea de la Blaj ° natiune libera cu o alta nafiune libera”.

62



REVOLUTIA DE LA 1848 IN TRANSILVANIA §1 BUCO VINA

Petifiunea nationala (4/16 mai 1848)

"1. Nafiunea romana rezimata pe principiulu libertafd, egalitaf ei fi frafietdfei, pretinde independenfia sa nafionala in respectul polit ic, ca sd figureze tn numele sau; ca nafiunea romana sa -f i aiba reprezentanfii sd i la Dieta farii in proporfiune cu numerul sau; sa -f i aiba dereguiior ii sd i tn toa te ramurile administrative, judecdtoresci f i militare, in ac eiafi proporfiu ne; sa se serveasca cu limba sa in toate trebile ce se atingu ata tu in legislafiune c&t fi in administrafiune. Ea pretinde p e tot anul o adunare nafiunale generate.

2. Nafiunea romana pre tinde, ca biser ica romana fara distzncfiune de confesiune sd fi e f i sa rdmdna libera, independinte de la oricare al ta biserica, ega la in drepturi fi foloa se cu celela lte biser ici ale Transilvaniei. Ea cere restabilirea Mitropoliei romane, f i a Sinodului general anual dupa vechiul drept, in care Sinod sd fi e deputafi biser icefti f i mirenef ti. In aceiaf i Sinod sd se alegd f i epi scopii romdnesci liberi prin major itatea 1

votur ilor Jara candidafiune.

3. Nafiunea romana, ajungdnd la consciinfa drepturilor individuate omenesci, cere fa ra intdrzlere desfiinfarea iobagiei Jara nici o despagubire din p ar te a tieran ilor iobagi, atdt in comitate ca t f i in dis tricte, scaune f i granife mil itare, Ea cere totdeodata fi desfiinfarea dijmelor ca a unui medilocu de co ntrib ute impedecator economiei.

4. Nafiunea romana po ftesce libertatea industriale f i comerciale cu redicarea cehuri lor fi a pr ivi legii lor f i a tuturor pe de ce lor f i stav ile lor comerfului in farile convecine, de care s e tiene desfiinfarea vamelor la granifd (...)

6. Nafiunea romana cere desfiinfarea zeciuelei minelor create in patria aceasta, care decima e o adevaratd pedecd pentru lucrctrea minelor. La tofi proprietar ii de fodird Jara distinfiune intre urburari f i metalurgi se l i se deie aceiafi drept in privinfa mesurei hotarului fodineL

7. Nafiunea romdna cere libertatea de a vorbi, de a seri e f i a tipdri Jara d e nici o censurd.

8. Nafiunea romana cere asecurarea libertateipersonate, nemine sa nu sep otd pr ind e sub vreun pre ies tu politic. Cu acestea dimpreund cere libertatea adunarilor, ca oam enii sd nu cadd la neci un prepusu, deed se aduna numai sd vorbeasca f i s d s e infeleagd in pace .

9. Nafiunea romana cere tribunale de ju ra fi cu publicita te, in c an proc esele sd se facd verbale. Nafiunea romana cere inarmarea popo rului sau garda nafionala spre apararea farii

din lau ntm fi dinafara, milifia romana sa -f i aiba ofiferii sdi romani.

10. Nafiunea romana cere denumirea unei comisiuni mixte compuse din romdni fi alte nafiuni transilvanepentru cercetarea cauzelor de mediune a mofii lor fipd durilor, de ocuparea pamantu lui comun f i a sesiunilor colonicale, f i alte ce se fin de categoria aceasta.

11. Nafiunea romana cere dotarea clerului roman intregu din casa statului intogmacu cle rurile celorla lte nafiuni.

12. Nafiunea romana cere infiinfarea fcoalelor romane pe la toate satele fi urbile, a gimnazie lor, institutelor militare f i tehnice f i a seminariilor preofiesci, precum f i a unei Universitafi romane dotate din casa statului in proporfiunea poporu lui contribuiente, in dreptul

deplin de a- fi alege directorii f i profesorii, f i de a sistemisa invetia turi le dupa un plan scolasticu f i cu libertate de a invetia.

13. Nafiunea romana preten de portarea comune a sarc ini br pub lice dupa starea fi averea fiec druia f i fte rgerea privilegielor.

14. Nafiunea romdna pofiesce, ca sd se fa cd constitupune noua pentru Transilvania prin o adu nare constituente a nafiunilor farii, care constitufiune sd se tniem eieze pe principi ile repta tei, libertatei, egalitate i f i frafie tatei, sd se lucreze cod ici noue de legi civile, penale , merciale etc. tot dupa acele principii .

15. Nafiunea romdna cere, ca conlocuitoriele nafiuni ned de cum sd n uie ela desbatere cauza ' cu Ungaria, pana cand nafiunea romdna nu va f i nafiune canstittdtd fi organipatd cu vot

' decisiv tn camera legislativa; iar din contra, dacs diets TransiK'artiei va voi totufi a se

a aceleafi uniuni de noi fara noi; atu nd napur.ea r- rr jn s preiesteazd cu



LEC flA VII

- Petifia nationalsAdunarea naponala din 3/15 mai a consacrat organizarea politica a romanilor fi fuzionarea ceior doua plan

care au evoluat pana acum paralel, cel farlnesc fi cel elitar, a sistematizat In Petif ia nafionala dezideratele gener

romanefti, pe baza unei concepfii democratice despre stat fi societate, in care se regasesc principiile liberale

consritufionalismulm european §i ale democrafiei sociale.

Act programatic fundamental al revolufiei romane fi al mifcarii nationale romanefti pentru intregul secol Xaceasta a pretins independenfa nafiunii romane §i participarea sa la viafa politics a principatului, reprezent

proportionals tn dieta, in administrate, justitie fi in dregatoriile militare, folosirea limbii .nafionale in administrate

justifie, dreptul de a convoca anual o adunare nationals, independenfa Wsericilor romanefti f i egalitatea de tratament

celelalte culte, restaurarea mitropoliei romane, sinod general din cler fijmmni, /desfiintarea iobagiei , a dijmei, liberta

industriei fi a comerfului, libertatea cuvantului fi a tiparului, desfiintarea cenzurii, libertatea personals, libertatea

fatrunire, tribunale cu jurafi, garda nationals, dotarea clerului roman din casa statului, crearea unui sistem de invatSm

romanesc de toate gradele, inclusiv universitar, purtarea in comun a sarcinilor publice dupS stare fi avers, elaborar

unei constitafii noi pentru Transilvania printr-o adunare constituanta la ca resg partjcjpe, toate nafim ilc-far ii ela bcnr

unor cgdwi noi de .legi dupS principiile modeme, libertate, egalitate, fraternitate, respingerea uniimii Tfrnsi!ya=:ei

Ungaria-panS la recunoafterea politics a napmii'romlne fi reprezentarea ei in forul legislativ. f

Spre deosebire dsSupplexLibel ius ValacKorum'Xt7 9 1 ) 3 ^ fevendica incadrarea romanilor tc consti s:-—il: ~

transilvanean, Petifia nafionala de la Blaj revendica independent nafiunii romane fi egalitatea in crspr_- cz - - —

conlocuitoare, asumarea suveranitafii in teritoriul ei national prin organizarea unei puteri prcpri:. — - j

autodeterminarea nafiunii romane. Armonizarea dezideratelor sociale f i polit ice pe fundamentele unei concerts

in care se regasesc incorporate drepturile fundamentals ale omului fi cetafeanului, principiile c on sr ai —.2 . isMiiu: - : ii

integreaza documental de la Blaj in seria actelor revolufiei democratice, europene fi nationale.

- Institutii romanefti ale revolutiei

Adunarea a inceput sa transpunS in viafa programul autodeterminarii prin organizarea j; uteri: nar' ~ : r: ~ rr

In imprejurarile excepfionale ale anului 1848, a desemnat ca organ executiv Comitelul nafional , de 25 i : m rrjrr. s

prefedintia lui Andrei $aggna, format din avocafi, clerici, profesori, funcfionari, canceUfti, care sa coordoneze acfiuc

^oHBcS'romaneasca. Adunarea din 3-5/15-1Tmai a contmtiatliSmlegaljsta a elitei romane, cristalizata in acfhmfle d

pnmlvarS, promovatS de altfel fi de revolufia maghiarS. Compromisul realizat intre Viena fi Pesta, sugestii primite d

la Bucurefti, au determinat liderii politici romani sS menfinS formula petifiilor cStre impSrat fi dieta pentru a obti

recunoafterea dezideratelor formulate de adunare.

S-au cristalizat astfel doua institufii ale unui sistem politic romanesc in Transilvania, Adunarea nafionala

Coniitetul national, ce prefigurau un inceput de organizare a nafiunii fi implicit a revolufiei. Chiar daca a menfmut cale

legala, prin confinutul programului sau adunarea promova rastumarea constitufionalismului medieval, intemeiat pe ce

trei nafiuni privilegiate, yemnd Jt tJ frtiaipmagea consti tufiei anstriece, cs tf sustinea egalitatea in drepturi a tutur

nadunilor. AceastS atitudine indica f i tendinta de a menfine un contact, dacS nu cbiar 0 colaborare cu revolutia maghiar

A doua adunare de la Blaj

Documents:

•Discursul lui Simion Bamutiu

• “JurSmantul nafiunii romane”

• Petifia nafionala

Adunarea

din 3/15—5/17 mai

de la Blaj

Deiegatii fi petifii:

•La Dieta din Cluj,

episcopul Lemeni

•La Curtea imperials,

episcopul ?aguna

Instjtufil;

• Adunarea nationals

• Comitetul nafional

- 25 membri

- prefedinte:" Andrei §aguna

Adunarea de la Blaj a realizat solidarftatea elitS—popor, sub lozincile programului nafional, liberal, democratic

fi social, insujite de populafia romaneascS. Dovada stau mifcarile fSrane?ti ulterioare adunarii, care asociaz

dezideratelor sociale 0 tot mai pronunfatS nota polit ics fjnaJionalS. j

e) Revolufia la romanii din Ungaria r

w , “ dffl. Bana a avut in debutal e i 0 alta orientare, determinata dparticulantafile politice fi confesionale aiTzonei. Ea a cooperat cu revolutia din Unearia in im fH ™ ^

autonomia politica fi confesionala a romanilor din

In disputa cu .lerarhia bisericeascS sarbS, romanii die Banat fi parrile vestice incercau sS valorifice alianta cu uneuriitnnn{and m dieta deputati care au susfinut progranfuTImfofisEnst---------utm, ......— * *

64



Respingerea dezideratelor romanesti Tn dieta maghiara a coTrrpromis msa linia politica promovafa de Eftimie

iurgu fi alti lideri Tn Banat ?i parfile vestice, din toamna cristalizandu-se o al ti orientare, diferitS de a revolufiei

iehiare, favorabilS cooperarii cu dinastia §i cu romfinii din celelalte provincii ale Imperiului austriac, sustinuta de

ffffemilia Mocicmi.* f) Agravarea tensiunilor romano-maghiare in vara anului 1848

_ E?ecul imdu ml^tpnian e^ti la eurtea imperials fLla dieta, mtsrzicerea Comitetului nafional-de catre autoritafi, fcjônarelTuniunii cu Ungaria de cStre jmpSrat, prin care s-a transferal guvernului din Pesta decizia in chestiunea

l^âneascCau' pus in e?ec calea legalist!. Dupa o perioada de indecizie din partea conducerii romfinejti, fn care nu a

jjjjgt' eJploatata eonjMctuia favorabila realizatS de adunarea nationals din mai, pe fondul multiplicarii nemulfumirilor

’tlkr.ejti din cauza tergiversarii rezolvarii problemei iobagiei, ca fi al reprimarii sangeroase la care a fost supusa

-populatia romaneasca, increderea in tactica legalists incepe sa se clatine.

I p f e i : ! n contextul instaurarii statariuluyfi a tribunalelor excepfionale, al executiilor militare fi al recrutarilor fbrfate

M f e f e ' apntrfu maghiarS, a tendinfei rnimSfefului de razboi de a-§i subordona regimentele de granifa romanefti, in diferite

| p h |0zcme ale Transilvaniei se cristalizeaza un curent favorabil inarmarii $i trecerii la insurecfie, stimulat de rezistenfa

REVOLUTIA DE LA 1848 IN TRANSILVANIA §i BUCOVINA

S a prcgresat, iar romanii nu au partiejpat la alegeriie dedeputafi pentru dieta Ungarjei.

'' Extinderea legiior din aprilie asupra Transilvaniei a'ramasfarS effect Viena a intrefinut o anumita stare de

.ttnSme, mentinand o dualitate a puterii in Transilvania. Puterea politica reprezentata de guberaiu era controlatS de

if c n o h il im e a liberal! maghiara fi gravita spre revolutia din Un^gaifaTTes^tivt'^ve'mul din Pesta. AutoritStilejnilitare, p t f - reprezeniiife de Comaiida generals, au ramas favorabfle dmasjiiet Coiaborarea de pana acum dintre autoritafile politice

S t i - cele militare incepe sS se deterioreze fi apar semne de rupturS, reflectand stadiul relaffilor dintre Viena si Peata.

• DupS compromisul din martie, raporturile guvernului din Pesta cu dinastia se mrautafesc treptat, in condifiile

‘imodificarii raportului de forfe din imperiu. Degajarea frontului italian in urma victoriilor lui Radetzky, rSscoala sarbilor

||j& ; p a croatilor impotriva guvernului din Pesta, au modificat atitudinea dinastiei fafS de evenimentele din Ungaria,

| | K , condacind la ef ecul tratativelor purtate de Deik §i Batthiany cu oficialitStile anstriece. De la criza, raporturile austro-ungare j»&: ajung in septembrie la rupturi to ta l!

jg$T.’; Alston de manifestarile uneori violente ale flranilor, un alt factor antiunionist au fost regimentele de granifa

i iomSnejti, care ji-au precizat rezistenfa faf& de uniunea Transilvaniei cu Ungaria $i orientarea prodinastica in adunSrile

de la NasSud ji Oriat. Lor le-a revenit un rof important iff ojgi ni^M rez isjE êrFgm ine^ IfiJ^ un iimea'^ uT Jng aria ,

. in unificarea forfelor romanefti fi organizarea revolufiei, impreunS cu centrul inarrcat dinMtm fii Apuseni'condu s de-u Avramlancu. .... - ' ' ’ - - ~

Evenimente din vara anului 1848

S f-• 18/30 mai - Dieta de la Cluj voteaza unirea Transilvaniei cu Ungaria

V' 21mai/2 iun. - Incidental de la Mihalf (12 farani romini sunt impufcati)

W.- • 24 mai/6 iun. - Dieta de la Cluj voteazi desfiinfarea iobagiei in Transilvania

• 10/22 iun. - ImpSratul sancfioneazS unirea Transilvaniei cu Ungaria\p;: • 15/27 iunie - A doua adunare de la Lugoj:.J;- f • 29 aug./lO sept,-30 aug ./ll sept - Adunarea de la Orlat

a: • • 2/14 sept. - Adunarea de la NSsSud

fjii;.

Teritoriul regimentului de la Nasaud devine un loc de refugiu pentru romanii din nordul $i nord-vestul

Transilvaniei. Regimentul de la Orlat, sub influenza Comitetului nafional, a devenit la inceputui lunii septembrie centrul

inifiativelor politice romanefti. Adunarea regimentului, cu acordul Comitetului nafional, a hotSrat convocarea unei noi adunSri nafionale la Blaj, care sa decida atitudinea romanilor in noile imprejurari.

2. Revolutia din Transilvania in faza razboiului civil (o ct 1848— aug. 1849)

a) A treia adu nare de la Blaj (sept. 1848)

A treia adunare nafionala de la Blaj, din septembrie 1848, reprezinta ultima & zi In procesul de organizare a

revolutiei romane din Transilvania fi un moment- esenfial in dezvoltarea revolutie; romanilor din imperiu. A reafirmat

programul din mai, cu accente suplimentare de ordin social ji politic, cu o notS mai prommtHtl de pragmatism.

Alaturi de revendicarile sociale — desfiintarea iobagiei, comisie mbariall, mcetarea execufiilor militare

impotriva celor ce refuzau prestarea robotelor — adunarea completeaza programul dm u m cu o ccmponenta politica mai

bine precizata. A inceput aplicarea acestui program al 'aulodeterminSrii cn nif. revolufionare. Adunarea din

Septembrie a denunfat oficial uniunea Transilvaniei cu Ungaria, proclam and r. p ^ n cu r_ r r d de la Pesta fi asumarea

suveranitafii asupra teritoriului romanilor.

Referitor la viitoarea organizare a Transilvaniei^ adunarea a susfk'-t iutcr. m . a -±r.i. recescbiderea dietei aleas i dupa proporfia grupurilor etnice, Tormarea unui-'gtlVem provizoriu tf c zr prs zs z^ zz . n^'iunilor desemnafi in mod

65



LECTIAVII

nronortional pani la constituirea guvernului permanent, anularea alegerilor pentru dieta Ungariei, recunoaftere

constitufiei austriece ca act fundamental in organizarea $i conducerea principatului, ceea ce semnifica ofidalizarea

alianfei cu Viena.

Respingerea cererilor romanefti in dieta Ungariei §i votarea uniunii fara participarea romanilor recunoscuti ca

nap'une §i organizati politic i-au determinat pe liderii acestora sa se orienteze spre Austria constitutionals, condusa de un

guvem liberal, fi spre Casa de Habsburg, care au promis autonomia provinciilor $i egalitatea nafiunilor. Adunarea nationals

din septembrie a inaintat parlamentului austriac un memoriu ce susp’nea unirea Principatelor romane sub sceptrul Austriei

reluand o idee mai veche, formulate de cercurile poli tice moldo-mtintene in primavara anului 1848. Propunerea avansat

de adunare coincidea cu demersurile similare facute de loan Maiorescu pe langa parlamentul german de la Frankfurt

in dezvoltarea revolutiei romane, adunarea din septembrie reprezinta un moment de tumura. Ea marcheaza

abandonarea legalismului, Inceputui insurecfiei, adoptarea solutiei revolujionare ca mijloc pentru transpunerea in viafa a

programului autodeterminarii, inarmarea romanilor ji organizarea Transilvaniei pe baze nationale. Adunarea a trecut ia

organizarea sistemului politic romanesc, Ia constituirea puterii. in cadrul sistemului prefigurat din mai, adunarea na pc-al

?i-a asumat competenfe de ordin general, iar Comitetul national, reorganizat acum, un rol executiv, politic 51 mil:tar.

b) Institutiile politice fi militare ale revolutiei

La nivelul teritoriului Transilvaniei, organizarea puterii nafionale s-a facut sub forma prefecturilor si Isghr£:r.

organisme politico-administrative §i militare, subordonate Comitetului nafional. Constitute pe baza prindpichi: sera .— t

competenfelor politice $i administrative de cele militare, aceste organisme nu S-au putut organiza deplin din cacza rzburL.-;

razboiului civil. Arondarea teritoriali inifiala a suferit modificSri, m funcfie de evolufia operafiunilo: mi'.:are. Dir :t ; ; 5

legiuni 51prefecturi preconizate, douS nu s-au putut organiza, altele au avut 0 existenfa efemeri Mai bine crgaar-i;; n f sprefecturile din sudul Transilvaniei, mai apropiate de Sibiu, care au beneficiat de indrumarea Comitetul x zsr

Legiunile §i prefectii revolufiei romane din Transilvania

Legiunea/Pre fectura Pr efecnt l

• Legiunea I (Prima Blasiana), a Blajului Axente Sever .

• Legiunea a Jl-a, Media? $i Cetatea de Balta Vasile Moldovan

• Legiunea a IH-a, a Mure^ului Florian Mica?

• Legiunea a IV-a, a Campiei Alexandru Batraneanu

• Legiunea a V-a, Solnocul Inferior Grigore Mih&ilajiu

* Legiunea a VI-a, Clnoar Athanasie Motiu Dambul

• Legiunea a Vll-a, Dabaca (nu s-a constituit efectiv)

• Legiunea a VUI-a, Cluj (nu s-a constituit efectiv)

• Legiunea a DC-a (Auraria Gemina), a Munfilor Apuseni Avram Iancu, Simion Balint

• Legiunea a X-a, Zarand loan Buteanu

• Legiunea a Xl-a (Ulpia Traiana), Hunedoara Nicolae Solomon

• Legiunea a XU-a, Reghin Constantin Romanu-Vivu

• Legiunea a Xlll-a, Sibitx ?i Fagara? Ioyian Brad

• Legiunea a XTV-a, Alba Superioara EliseuArmatu

• Legiunea a XV-a, Jara Birsei loan Bran

Organizarea administrative a coborat pana la nivelul satelor, unde a functionat sufragiul universal la alegerea

in fruntea institutiilor locale, ce amintesc de vechile structuri ale obftii satejti. In prefecturile cu populafie mixta au fost

asociafi la conducere $i reprezentanfii .celorlalte nafiuni, ca in Munfii Apuseni sau pe Timave.

Dupa izbucnirea razboiului civil, in Munfii Apuseni a functional 0 institute exceptional^ ConsiliuLde.razbgi^

. format din prefecfi, viceprefecfi $i tribuni, care au hotarat in marile problemFcifcareieconfruntau prefecturile, cum au

fost mobilizarea genefalS'saiTfrlfafivW'de'aniMsSflu. DupS retragerea Comitetului nafional in fara Romaneasca din

cauza offensive! generalulyiJBem, fn, primavara anului 1849, Consiliul de razbpi din munti a preluat conducerea rezistenfei'jojn&ejti fi a fnfregii i-evolufii, concentrata, de altfel, id aceasta zofli. 1 ^

in absenfa unor mijloace rapide de comunicare, acfiunea de organizare politica 5: militara a romanilor a fost

indrumatS de la Sibiu prin manifested 51circularele Comitetului nafional sau prin intermediul gazetelor rcmanejti, care au desfajurat 0 amp la campanie de,legitimate, 51 explicare a pozipei romanilor.

in 6/18 octombrie,generalul Puchner facea public^ ruptura dintre Viena 51 Pesta, declarand ordinea instaurata

de revolutiajnaghiara ca “fftfl’egitiffia""?! anunfand preluarea puterii in Transilvania in numele impSratului. in 7/19

octombrie WS.'Cotnitetul^nafiotsra'aSresat un mesaj de conciliere nafiunii maghiare $i secuie§ti in care scria: “inca

noi va deschidem cu. dor brafele noastre cele firejti. Toate cele trecute trebuie sa fie uitate, 0 legatura nedesiacuta de

urrire sa ne lege spre a cajtiga noua §i voua un viitor mai bun; cea din urma picatura de sange va curge pentru apararea

drepturilor voastre, a libertJfilor voastre, ca 51pentru ale noastre. inca 0 data va mai rugam: nu lasafi sa treaca fara fo los

acest mare moment al pacii ?i al frafe§tii unin, cine $;ie cand se mai intoarce; inca nu e nimeni biruit; fiecare poate cu onoare a fatinde o mana spre untre”. __ ___ ________

66



Structuri de pulere ai autoritfifi r ivale in Transilvania

in perioada razboiului civil

RE V OL UT I A

d e

L A

1 8 4 8

I N

T RA N S I L VA NI A

§ 1 B U C O VI NA



LECJIA v a

ia 20 octombrie, Comitetul national a publicaf manifestul prin care justifies pozifia romanilor, ruptura c

guvernul fi dieta Ungariei, recunoafterea constitutiei austriece.

' C omitetul national mm^n interzis de autoritafile maghiare, a fost recunoscut forma] de Comandamentul milita

austriac fflS’denumirea de Ccmitet de pacifieafiune, presupunand o subordonare..politica. sijnilitara, ce decurgea fi di

recunoafterea r.nnstitaifiei austriece ca leye fundamental! in Transilvania. Din punct de vedere militar, subordonare

comifetuiui roman fata de autoritSjile imperiale a fost mai mare, din punct de vedere politic, insa, romanii s-au detafade acestea, ajungand chiar la conflicte.

c) Evolufii ?i atitudini politice tn toamna fi iarna anului 1848Adunarea din septembrie a consacrat alianfa romanilpr.CU.Austria, alianta ce functiona dejatn cazul slavilor di

Ungaria. Comitetul national roman a justificafIn fapi opiniei publice intone fi intemafionale aceasta atitudine, mai ale

ca se vehicula imaginea revolutiei romane puse in slujba reacfiunii.

George Barif scria semnificativ in acest sens: “Noi tinem cu Constitutia austriaca (...) Noi insa finem fi cu

monarhia austriaca, pentru ca (...) nu vedem nici o garanfie pe viitor, ci suntem prea siguri ca de nu va exista o manarhi

austriaca,aid unde ea este, aceste tari sau vor cadea prada Rusiei impreunS cu Principatele danubiene sau, dupa cmgers

vailor de singe cetafean pe mai mulfi ani inainte, in cel mai bun caz ar rasari alte staturi, pentru a caror formare nc:

rumanii inca nu avuram nici timp a medita fi a politiza. Afa noi voim monarhia austriacS pentru ca ne fsrin,

parte, de tiranicele pretensiuni aristocradce nationale maghiare, pe de alta de o panslavie (...) Monarhia e e .

mettemihism, libertatea nu e desMu fi anarhie”.

Comitetul nafional a realizat pSna in iamS organizarea revolufiei, canalizand elanul elrtelor j; £ n . ' . z - :

directia organizarii politice fi militare a napmu^'pattt r't^df fi^Hrin viafa a programului national — . i: ‘— i desSvarfit in septembrie.

Blocul romanesc din monarhie nu g foyt wnftar dinpnnct de vedere al atitudmii politice O p a a m g r .; :r 1Banat, Crifaha fiMaranWrfffrmaTputin-regimentele de granifa-b5natene;1au colaborat cu rz zz z _L —-

deputafi in dieta Ungariei fi au susfinut politic sau militar revolufia. Rominii din Bucovina au avut o ca jd m a zi run: ±

Planul dacic, vehiculat In diferite variante de moldoveni sau munteni inca.din primavara anului 18 4S, mai ales sub : c—

unui stat romanesc in cadrul-ImperiuluLaustriac, a ramas in stadiul intenfiilor, fiind parSsit dupa interventia militara a

Rusiei f i Turciei to Principatele dunarene.

/ In contextul dezbaterilor din parlamentul de la Frankfort sau in Congresul slav de la Praga pentru federalizarea

Austnefpe baze nationale, in cercurile politice romanefti se cristalizeaza ideea constituirii unei autonomii nationale

romanefti in Imperiul austriac. Semnalu! in acest sens 1-a dat Nicolae Balcescu in discufiile cu membrii Comitetului

nafional din noiembrie 1848, cSnd a propus reluarea legSturilor cu romanii din Bucovina fi din Banat fi crearea unui

ccrp national autonom romanesc in monarhia austriaca. Decizia in acest sens a fost luata in adunarea de la Sibiu, din 28

decembrie 1848, desfafurata intr-o noua conjuncture, marcata de reconsiderarea pozifiei dinastiei fafa de romani,

sxprimata prin rescriptul imperial din 22 decembrie.

d) Adunari fi petifii politice intre dec. 1848—apr. 1849- Adunarea din decembrie 1848

Adunarea din decembrie a hotarat inifierea de tratative cu banafenii fi bucovinenii pentru adoptarea une

ccnduite unitare pe baza unei platforme-program comune, Adunarea a aprobat documentul Masuri f i condiji i de

i-r.pdeiuire in viitor, destinat a constitui o platforma pentru tratative in vederea pacificarii Transilvaniei. Documentul

pomea de la principiile autodeterminarii statuate in adunarea din septembrie: anularea unirii Transilvaniei cu Ungaria

autonomia principatului, desfiinfarea gubemiului fi inlocuirea lui cu un guvem provizoriu, recunoafterea Comitetului

national ca institute pennanenta, dieta compusa din reprezentanfii nafiunilor transilvanene, alegerea unui cap nafional

fi organizarea unei adunari nafionale pe baza egalitafii in drepturi a nafiunilor.

- Petifia din 25 februarie 1849

Adunarea din decembrie a pus bazele actiunii politice comune a romanilor din cele trei provincii la Viena, in

iama anului 1849, care susfineau la curie “unirea Bucovinei, Ardealului fi Banatului sub un guvem”. in perspectiva

viitoarei constitufii a imperiului, in curs de promulgare, deputafii reprezentand cele trei provincii romanefti la Viena au

inaintat imparatului memoriul din 25 februarie 1849, document fundamental pentru infelegerea stadiului la care a ajuns

procesul de organizare politica a nafiunii.. . ,;u......* ...•...... ......in esentS, memoriul cerea unirea romanilor din statui austriac intr-o singura nafiune independenfa, sub sceptrul

Austriei, ca parte intregitoare a monarhiei, semnificSnd opfiunea politica a romanilor pentru federalizarea imperiului

dupa principii nationale. Memoriul revendica administrafie nafionala independenfa, politics fi bisericeasca, Intrunirea

congresului national romanesc pentru alegerea unui cap nafional confirmat de imparat, pentru alegerea unui sfat

administrativ nafional sub numele de Senat roman, alegerea unui cap bisericesc de sine statator, organizarea

administrafiei in comunele fi cercurile romanefti, organizarea fcolilor fi a institufiilor de invafamant, folosirea limbii

romane in chestiunile privitoare la romini, adunarea nationals anuala pentru discutarea tuturor problemelor romanefti,

reprezentarea proporfionala a nafiunii fn parlamentul austriac, infiinfarea unui organism al nafiunii romane pe langa

guvernul imperial pentru reprezentarea intereselor nafionale.

Memoriul a realizat, in ultima faz3 a revolufiei romane, unificarea programului politic nafional. Pentru intaia

oara din martie 1848, romanii aveau un program politic unic, fundamental pe principiile federalismului etnic, coiiiparabii

din acest punct de vedere cu proiectele cehilor, sarbilor sau ale altor popoare din imperiu.

68



REVO LUJIA DE LA 1848 frf TRANSILVANIA §1 BUCOVINA

Ca urmare a acestora, Avram Iancu a acceptat ca fortele

romane sa ramana neutre in conflictul dintre fortele annate

rassfti care au intrat Tn Transilvania $i armata maghiari

Pacificarea s.-a realizat TnsS prea tarziu, armata rusa dadea

ultimele lovituri unitafilor revolutionare maghiare Tn curs

de dezorganizare,

f) Concluzii; semnificafia revolufiei Revolufia romana s-a exercitat Tmpotriva ordinii

de drept instauratS. de revolufia maghiara, pentru

salvgardarea autonomiei statale a Transilvaniei,

'Considerata teritodu nafional, fi a in de pe nd en t nafiunii

romane, pentru organizarea puterii acesteia Tn teritoriul sau

nafional. Solufia la care au recurs romanii Tn final a fost

aceea a federalismului pe baze nationale.

Prin memoriul din 25 februarie 1849 romanii au xeluat tactica legalists, a petitiilor adresate imparatului pentru a obfine recunoafterea obiectivelor politice. Era, consecinfa recunoajterii ordinii constitutionale austriece. Petifia din 25 februarie 1849 reprezinta capul de serie al unui lung fir de memorii adresate cercurilor aulice pana Tn decembrie 1851,

un model pe care se mfemeiaza. toate memoriile ulterioare, care aproape far! excepfie solicitau organizarea unei 'autonoraii nafionale romanefti tn Austria. Alaturi de acest deziderat politic fundamental, memoriile uimareau sa dea confiftut, printr-un efort de institufionalizare, acestei autonomii nafionale, in plan economic, cultural, bisericesc,

In administrafie, justifie, politica.

Revolufia romana a tmbinat solufia reformista, legalists, cu insurecfia Tmpotriva ordinii constitufionale instaurate de revolutia maghiara Tn faza ei finala. Formula reformista avea in vedere un constructivism in plan national, original Tn

concepfia autodeterminarii propusa de revolufia din 1848-1849, fi continuat dupa pacificarea monarhiei printr-o tactica

legalist!, ce susfinea institufionalizarea fi organizarea statului dupS principii nafionale, democratice fi de justifie social!

3. Revolufia in Bucovinaa) Premisele revolufiei

Manifestarile anului revolufionar 1848 au avut tn Bucovina trasaturi comune cu revolufia din celelalte provincii

roinanefti sau din imperiu, dar fi o serie de elemente specifice, izvorSte din structurile etnice fi sociale ale provinciei, din stHtuiul acesteia Tn cadrul Galifiei. Din atari motive, manifestarile revolufiei m Bucovina poarta marea evenimentelor care

s-au succedat tn Imperiul habsburgic, precum fi o serie de s imilitudini f i interferenfe cu revolufia din principatul Moldovei.

Incorporate Tn provincia Galifia la 1786, Bucovina fi-a pierdut individualitatea istoricS de care a benef iciat Tn

timpul primei administrate militare austriece. Din atari motive; unui din cele mai importante obiective ale programului

politic sustinut din 1790 de romani — cSrora li se adauga fi alte grupuri nafionale — a fost autonomia provincie i.

Evolutia populatiei Bucoviuei in secolul al XlX-lea

Anul PopulafiaBucovinei

Romani Ucrainieni Germani, poloni, maghiari, armenl

etc.

1774 71.750 52.750 15.000 4.000

1779 116.926 87.811 21.114 8.000

1786 135.494 91.823 31.671 12.000 -1800 192.830 150.000 48 481

1848 - 377.571 209.293 108.907 59.381

1851 378.536 184.718 142.682 51.136

1861 456.920 202.655 170.S83 83.282

1869 511.964 207.000 186.000 118.364

,1880 568.453 190.005 239.690 ’ .138.758

1890 642.495 208.301 268367 165.827

1900 730.195 229.018 297.793 203.379

1910 ; 794.942 273.254 305.101 216.474



LECTIAVn

Politica de colonizer: prcmovatS de Casa de Habsburg dupa anexarea provinciei, pSna la mijlocul secolului X IX,

a modificat structura etnica a provinciei, adaugand romanilor, majoritari la 1775, alte grupuri najiynale, germani, rutcai,

armeni, evrei, secui, boemi. De asemenea, a modificat structura orafelor fi a targurilor din proviricie, din punct de vedere

etnic fi confesional, accents and caracterul lor eterogen. In plan confesional, s-au rupt legaturile bisericii ortodoxe cu biserica din Moldova, prin crearea episcopiei Bucovinei, subordonata in chestiunile spirituale §i dogmatics mitropoliei

din Carlovif. Politica de colonizare a consacrat caracterul multiconfesional al provinciei, adaugand bisericii ortodoxe fi alte confesiuni: romano-catolicS, greco-catolica, mozaicS, armeana etc.

Atitudinfle politice ale diferitelor grupuri nationale au evoluat In funcfie de apartenenfa la o nafiune sau alta, de

raporturile cu Casa de Habsburg sau revolufia maghiari. In Galicia, confilctul polono-rutean a divizat mifcarea nationals ruteana, o aripa a ei sustinSnd un stat autonom rutean in cadrul Austriei, alta un stat rutean m cadrul Imperiului rus. Rutenii erau pentru menfinerea Bucovinei in cadrul Gali lei , in timp ce romami ?i celelalte grupun nafionale sustineau

autonomia acesteia. Rutenii erau favorabili revolutiei maghiare, in timp ce romanii fi-au exprimat solidantatea cu

conafionalii din Principatele dunarene fi din Transilvania.

b) Taranii, elita intelectuala $i problema confesionala in primSvara lui 1848

§i in Bucovina distingem doua tipuri de comportament politic in contextul evenimentelor revclmit-nire- _

paranesc, care se manifests! cu Tncepere din Iuna martie in forme specifics rascoalelor medievale, prm a3 rar:.a ; incendierea primariilor, incendierea registrelor cu obligafii fiscale, alungarea arendafilor saa fciccutrea pritssrtl—

Principalele revendieari in satele de claeafi au fost desfiinfarea boierescului, desfiintarea dajdiilar ft a rrestat;

alungarea arendafilor fi a dregatorilor. Rapoartele oficiale releva cS taranii au ocupat 51 au tmparTh cu fora paminr—Z rpafunile, au refuzat sa-fi achite obligafiile in munca fi in bani.

Agitafiile faranefti s-au intensificat In luna aprilie, principalele revendieari fiind: restituirea lotnrJcr 0: --pati

abuziv de boieri, arenda§i fi funcfionari, restitairea pafunilor §i fanefelor care au aparpnut clacafilor, desfiintarea z'lc r. fi a corvezilor. La 17 aprilie, imparatul Ferdinand a promis desfiintarea iobagiei in Galifia fi conccmitent a annnur

desfiintarea boierescului in Bucovina, cu incepere de la 15 maL

Autoritafile an incercat sa linifteasca satele cu sprijinul ierarhiei bisericefti, care trimite circulare In aces: sens,

sau prin proclamatii destinate faranilor, cum a fost Catre satenii din Bucovina, din 2 aprilie.

Al doilea tip de comportament In revolufia din Bucovina a fost cel burghez, liberal, promovat de cercurile elitare. In 1848, elita romaneascS, formata din boieri, intelectuali fi cler, ji-a asumat conducerea mifcarii pentru suionomie, sustinutS de fruntafii celorlalte grupuri nafionale, mai putin de niteni, care erau favorabili menfinerii

Bucovinei In cadrul Galifiei. Elita Bucovinei s-a manifestat pe cale legali, prin adunari popuiare sau prin manifeste fi

memorii adresate cercurilor oficiale din Mena

La 22 martie 1848, la CemSuti, s-a desfafurat 0 asemenea adunare, la care au participat orSfeni, boieri fi cler,

care a desemnat un comitet condus de Eudoxiu Hurmuzaki, cu misiunea de a redacta un program de revendieari pentru

rnreaga populafie. La Cemaufi fi Suceava s-au constituit garzi nafionale dupa modelul vienez. Dupa aceasta adunare, laCemaufi adunarile s-au repetat cu o frecvenfi notabila,

.*•>r' <- 'v'W- »•denunfand absolutismul.

Problema confesionala a avut 0. pondere mare in evenimentele din 1848 din Bucovina, clerul ortodox

formuland propriile revendieari. Adunarea clerului ortodox din luna martie a cerut autonomia bisericii ortodoxe din Bucovina, democrat]zarea conducerii ei,

administrarea averilor bisericefti de catre un organism

mixt, format din cler fi mireni, Inlaturarea functicnariior

strfiini din consistoriu fi formarea unei mitropolii pentru toti romanii ortodocfi din imperiu.

S-a constituit un comitet duhovnicesc, avand ca

sarcina pregatirea programului susfinut de cler. Acest comitet a organizat in 15-17 mai o adunare nafionala la.

Cemaiifi, M care a fost diiuzatS brofura lui Eudoxiu.

Hurmuzaki, Da torii le arhierei lor biseric efti, In care

denunfa episcopatul fi situafia din biserica ortodoxa a

Bucovinei. Pozifia clerului 1-a obligat pe episcopul

Hacman sS accepte principalele revendicSri ale clerului.

La 15 martie 1848, impSratul Ferdinand a dat

proclamatia prin care promitea 0 noua constitufie. Proiectul ei a fost difuzat in 25 aprilie f i in Bucovina, in toate limbile nationale.

Manifested difuzate in primavara anului 1848 in Bucovina, cum a fost cel intitulat Catre frafii fi impreuna

locuitorii noftr i din via domnuiui din Bucovina, dezvolta 0

72



REVOL UTIA DE LA 1848 N TRANSILVANIA $1 BUCOV INA

ideologie Iiberala, democratica, enunfind principii generate sau obiective pragmatics concrete, cum ar fi libertatea ?i

egalitatea nafionala fi religioasS, recunoafterea individualitatii fi autonomiei fiecarui popor.

c) Petifia fSrii

Comitetul condus de Eudoxiu Hurmuzaki a prezentat rn 20 mai 1848, fa cadrul unei adunari la care au participat

toate grupurile sociale fi nafionale, principalele revendieari ale tarii, care au fost sistematizate in actul programatic

fundamental al revolufiei, Petifia farii, redactat Ia inceputui lunii iunie,Afirmand identitatea de aspirafii cu milioanele “de frati consangeni, singurii fericiti”, ce exprima voalat idealul

de unire cu romanii din celelalte provincii, petifia revendica: autonomia provinciei, cu o dieta proprie, in care sa jBe

reprezentate toate starile, farS deosebire de religie, infiinfarea de fcoli primare, a unei catedre de limba fi literatura

romana, admiterea in funcfii a celor care cunosc limba farii, in primul rand a pamantenilor, obligativitatea pentru toate

institufiile de a primi cereri in limba romana, provincia sa aiba o conducere proprie in administrate, justifie, politica,

“reglementarea situafiei faranilor finandu-se cont de cerinfele farii”, ce urmau s i fie dezbatute !n dieta care va elabora

proiectul de lege, infiinfarea unei institufii bancare, asigurarea proprietafii, inlaturarea cordonului sanitar fi a carantinei,

facilitarea circulatiei §i a comerfului cu Moldova, eliminarea pedepsei pentru trecerea granifei in Moldova, inlaturarea

regimului opresiv de frontiers, mic^orarea impozitului pe sare.

In plan confesional, cerea egalitatea religioasS fi desfiinfarea oricaror obstacole ce provin din deosebirile

religioase, alegerea episcopului intr-un sinod mixt, din- cler f i mireni, administrarea fondului bisericesc de catre un

comitet format din toate categoriile sociale, sub controlul dietei.

Petifia semnata de fruntafii grupurilor nafionale, in frunte cu episcopul Hacman fi Eudoxiu Hurmuzaki, fi de

230 de locuitori din toate clasele fi etniile, a fost inaintata parlamentului din Viena la 1 august 1848, de catre o delegafie condusa de Eudoxiu Hurmuzaki. Un rezumat al ei a fost inaintat prin ministerul de interne f i Gubemiului Galifiei. A fost

publicats, in limba germana la Mena, precum fi In revista “Bucovina”.

Documente ale revolufiei din Bucovina

• aprilie 1848 proclamatie oficialS “Catre satenii din Bucovina”

• primavara 1848 manifest “Catre frafii fi impreuna locuitorii noftri

din via Domnuiui din Bucovina”

• mai 1848 brofurS Eudoxiu Hurmuzachi, “Datoriile arhiereilor bisericefti”

• iunie 1848 document programatic ‘Petifia farii”

•noiembrie 1848 manifest “Frafilor farani din Bucovina”

• februarie 1849 act programatic “Pro memoria la Petifia farii Bucovina”• oct 1848—sept 1850 publicafie periodica Gazeta “Bucovina”

d) Activitate parlamentarS, petifionalism fi rivalititl nafionale

Fuziunea celor doua tipuri de comportament s-a realizat in vara anului 1848, ca urmare a inifiativelor elitei de

aatrage fruntafii faranilor la programul burghezo-democratic fi nafional formulat, dar fi manevrelor cercurilorimperiale,

care au reufit sa caf tige increderea faranilor.

In atari condifii, mifcarea politics legala se transfers in plan parlamentar, imbinand tactica memoriilor cu lupta

parlamentara. Bucovina ofera poate cel mai interesant fi inedit caz, in mod sigur unic in istoria Austriei, trimifand in

parlamentul vienez 7 farani, din cei 8 deputafi pe care ii avea provincia. In acest mod, fi faranimea se integreaza in tipul

Se comportament legal, promovat de cercurile elitare, realizandu-se treptat fuziunea dintre ce le douS planuri.

In alegerile din iunie 1848, faranimea a asurnat calea legala pe cont propriu, farS cooperarea elitei, desemnand

7 deputafi in circumscriptiile electorate, In parlament, deputafii farani au cerut desfiinfarea robotei sau cIScii, a zeciuieli i,

SrS despSgubire, in general a obligatiilor feudale. Atunci cand trei din cei opt deputafi au cerut la 30 august 1848

desparfirea Bucovinei de Galifia, au fost condamnafi de ceilalfi ca ar voi unirea Bucovinei cu Moldova. Aceasta atitudine

. a majoritgfii deputafilor tarani a determinat partizanii programului autonomist sa se orienteze spre o colabbrare mai

stransa cu cercurile elitei conduse de Hurmuzachejti f i cu reprezentanfii celor: alte naficnalitafi favorabile autonomiei, in

. vederea unei acfiuni concertate in acest scop.

Deoarece Petifia far ii nu cuprindea ?i revendicarile celorlalte grupuri etnice, acestea au inaintat parlamentului

vienez, in vara anului 1848, memorii in numele diferitelor comune, cu propriite deziderate, la care s-au adaugat alte

©emorii, ale clerului, ale populafiei romanefti, susfinand desparprea d; Ga'jrLa organizarea provinciei ca district

: sutonom. Deputatul faranilor Mihai Bodnar Bodnarescu a desfafurat o arcpll carrpade prlntre farani, pentru a explica fi

|egitimapozifia deputafilor autonomifti. In acest scop, a difuzat in 17 noiembn e manifestul Frafilor farani din Bucovina,

111 care susfinea egalitatea in drepturi a nafionalitafilor, recunoafterea drept^r'.:: —raarjlor; a coordonat fi sintetizat

memoriile populafiei care revendicau autonomia.

In aceiafi scop a fost completat f i actul programatic fundacezta, al re• r '.ap'ei, redactandu-se Pro memoria la

j Petifia farii Bucovina, inaintat parlamentului austriac de la Kremsier. si : :t e: al comisici insarcinate cu elaborarea

73



LEC flA VII

uuli eonstitufii a imperiului, in 9 februarie 1$49 Textu! elaborat de Eudoxiu Hurmuzaki, semnat de deputatii favora

autonomiei provinciei ji de reprezentanfii tuturor categoriilor sociale §i ai nationalitatilor, argumenta necesita

despartirii de Galifia $i a constituirii ducatului autonom.

In paralel, la 20 ianuarie a fost inaintat $i Imparatului, printr-o delegate reprezentativa, un memoriu in care

cerea autonomia Bucovinei. Deoarece existau fi pstifii ale rutenilor care cereau ca sudul Galifiei $i nordul Bucovineiconstituie un stat rutean autonom, comisia parlamentara pentru redactarea constitufiei a luat in dezbatere chestiun

provinciei, in 24 februarie, aprcband statutul ei de provincie separata.

e) Colaborarea bucovinenilor cu romanii din Principate $i din restul Austriei

Romanii din Bucovina ji-au exprimat solidaritatea cu conafionalii din celelalte provincii, participand mai a

prin reprezentantii familiei Hurmuzaki la planurile de unire a farii or romane, vehiculate Tnc5 din primSvara anului 184

Aici s-au refugiat revolutionari exilafi din celelalte provincii, s-au initiat planuri de unire, a ftmcfionat Ccnniter

revolufionar moldovean, care coopera cu cel de Ia Iasi, ce actiona clandestin. Tot aici a fost redactatS gazeta "Bncc - n

ce a aparut cu mtreruperi intre octombrie 1848 $i septembrie 1850.

De la sfarjitul anului 1848, In urma colaborarii cu bSnSfenii ?i ardelenii, romanii din Bucovina =-aa isc-r

proiectului de formare a unui corp nafional autonom romanesc in Austria, deziderat exprimat in numele rururur ——ir.

din imperiu in petifia din 25 februarie 1849. Deji constitutia imperials din 4 martie 1849 nu a recuncsc ir aaer: i n

ea dadea satisfactie multora din cererile bucovinenilor, validand astfel realismul programului elabora: ae Eua: a

Hurmuzaki, care a formulat revendieari moderate, posibil de realizat. Reprezentantii romanii or din Bucovina ar Tn perioada 1849-1850 actiunea deputatilor romSni Tn capitala Austriei, care au incercat pe cale legala. prin in:emr-ic

memoriilor, sS obtina dinpartea cercurilor aulice satisfacerea dezideratelor formulate In timpul revokrpei. rc primul r i

a revendicarii politice fundamentale, constituirea unei autonomii nafionale romanefti Tn Austria, cu teatr insrtuni

menite sa o exprime $i sa o garanteze.*

Revolutia din 1848 a reprezentat un moment de cotitura in istoria romaneasca, marcind coviirjitor istor

secolului al XlX-lea, oferind un model global de organizare a societatii $i statului, o strategic §i doctrina a modernizar

o alta perspective a ideii $i sentimentului nafional, sub semnul principiului de nafionalitate §i al dreptului

autodeterminare. Idealurile revolufiei au fost institufionalizate intr-un proces de evolufie care s-a derulat Tn ritmu

diferire Tndeceniile urmatoare, reluand Tntr-o forma sau alta dezideratele revolufiei romanilor din 1848-1849.



REVOLUTIA DE LA 3848 IN TRANSILVANIA $1 BUCOVINA

Cuprinsul lectiei

1. Prima faza a revolutiei din Transilvania (mart—sept. 1848)

a) Comportament politic romanesc la inceptital revolufieib) Elita romaneasca fi revolufia maghiara

c) Actiuni politice in lunile martie—aprilie 1848

d) A doua adunare de la Blaj (mai 1848)

- Petifia nafionala- Institutii romanefti ale revolufiei

e) Revolutia la romanii din Ungaria

f) Agravarea tensiunilor romano-maghiare in vara anului 1848

2. Revolufia din Transilvania in faza razboiului civil (oct. 1848—aug. 1849)

a) A treia adunare de Ia Blaj (sept 1848)

b) Institufiile politice $i militare aie revolufiei

c) Evolufii $i atitudini politice in toamna fi iarna anului 1848

d) Adunari fi petifii politice intre dec. 1848—apr. 1849- Adunarea din decembrie 1848

- Petifia din 25 februarie 1849- Petifia “nafiunilor unite”

e) Rezistenta militara din Munfii Apuseni; tentative de impacare cu revolufia maghiari

f) Concluzii; semnificafia revolufiei3. Revolufia in Bucovina

a) Premisele revolufiei

b) Tfiranii, elita intelectuali fi problema confesionali in primavara lui 1848

c) Petifia tarii

d) Activitate parlamentarS, petitionalism $i rivalitafi nafionale

e) Colaborarea bucovinenilor cu romanii din Principate fi din restul Austriei

Intrebari fi probleme

1. Cum a reacfionat comunitatea rotnaneasci din Transilvania tn raport cu izbucnirea revolufiei maghiare? Precizafipunctele de convergenfa fi de dezacord intre cele doui mifcari.

2. Urmarifi evolutia revendicarilor rom&nefti din programele revolutionare.3. De ce nu a fost posibila colaborarea tntre revolufia romani fi cea maghiara fi cum s-

ar f t putut realiza acest lucru? Ar fi avut el efecte pozitive pentru evolufia ulterioarS a

celor doua comunit&p?4. Care erau problemele de natura politica fi nafionala ale Bucovinei?



LECTIA VIII:

ROMANII §1 EUROPA LA 1859:

iNFAPTUIREA UNIRII PRINCIPATELOR

1. Domniile Conventiei de la Balta Liman

(1849-1856)2. Mifcarea pentru unirea Principatelor

(1856-1859)

'Dupa evenimentele dramatice ale revolufiei, in contextul internationalfavorabil crtaz i- urma tnfrangerii Rusiei in razboiul Crimeei, societatea romaneasca g&sepe o modalhste rr.z: eficienta de promovare a programului nafional, concretizata in mifcarea unionists.

•Inifiativa diplomatic8 decisiva a Franfei, care a urmarit crearea unui stat-tampon romdnesc la gurile Dunarii, pentru a bara astfel expansiunea Rusiei fi a menfine echilibrul european, a gasit in Principate o elita receptivS, capabili de acfiune pentru materializarea unui asemenea obiectiv.

•Acfiunea politics rotnaneasci s-a manifestat mai intaiprin reformismul domniilor Convenfiei de la Balta Liman, ca f i prin propaganda emigrafiei revolufionare, continuand apoi cu ocazia alegerilor pentru adunarile ad-hoc f i pentru nolle institufii legislative fi executive introduse de Convenfia de la Paris.

•Programul nafional schifat in adunarile ad-hoc, prevazand unirea Principatelor, prinf strain ereditar fi reformarea sistemului politic f i social, defi nu a fost realizat integral, a primit la 1859 o bazi solidS prin dubla alegere a lui Cuza.

Ideils pragmatice ale revolufiei din 1848-1849 au fost institutionalizate, partial, Tn perioada ce a urma

•svolnfiei, dar, incontestabil, realizarea practica a modelului propus de revolufie s-a Tnfaptuit in perioada 1S59-1866, pri

icCil unirii Principatelor pi prin politica de reforme promovata de Al. loan Cuza. Revphitia a individualizat cail

izixii societafii §i statului, a imprimat un caracter politic ideii fi sentimentului nafional sub-forma principiului d

a Sdam eito TdociHn a care itabina principiile liberale cu ideea nafional! fi idealurile democrafiei sociale

Ea a definit imperativul modernizarii in matricea statului nafional fi independent. Deceniile care au urmat au concretiza

sn-atsgia unirii propusa de revolufia din 1848.

In procesul de formare a statului roman modem, cercetarea istorica romaneasca a subliniat interferenfa ma

multor factori, dintre care se impun mai pregnant atitudinea domnilor Convenfiei de la Balta Liman, mifcarea unionists

din Principatele romane, atitudinea opiniei publice europene fi nu in ultimul rand politica marilor puteri.

1. Domniile Convenfiei de la Balta Liman (1849-1856)Convenfia de la Balta Liman, Tncheiata Tntre Rusia §i Turcia, a restabili^re_gimul regulamentar, a modificat T

sens autoritar regulamentele, eliminand o serie de prevederi favorabUe regimului parlamenta^Timtand_autonomia

principatelor. Astfel, au fost susgendate adunarile obftefti, domnul este numit de suhanj e o perioad! de 7 am. fa loca

p^unSrTESTse instituie divanuri:eu. attbutsi^S'ales'fiscalel'''"............... . " " .Perioada ce a stat sub semnul Convenfiei de la Balta Liman (1849-1856) se baraclerizeaza prin eforturile clase

politice f i ale domrutorilor, Barbu §tirbei TnJara Romaneasca, Grigore Al. Ghica Tn Moldova, de a reforma fa sens modem

burgHezTsoeiefafisa §i statui, pe baza dezideratelor de la 1848, aplicate din perspectiva liberal! sau-cdnservaJoare, Tnfuncfi

de opfiunile politice ale domnitorilor, de contextul intemafional (ocupafia strain!), de raportul dintre forfele politice.

Refonnele domnilor Convenfiei de la Balta Liman au pregatit instaurarea regimului Convenfiei de la Pari

(1858), au continual efortul din perioada regulamentara de conso1ida6“S'stafuIuf a institufiiior sale lif socfetate, in

conformitate cu principiile etatismului promovate Tnc! din timpul reformismului din secolul al XVIII-lea. Cei doi domni

au colaborat In opera reformatoare, contribuind la adoptarea unor masuri asemanatoare Tn efortul de modemizare.

Cele mai importante masuri au fost luate fa domeniul agrar— ajezamintele agrare din 1851 urmarind s

regiementeze raporturile dintre proprietari fj ^ateniTconsacrand iaracterul burghez al proprietatii boierefti, libertatea

,,muiicii"exfinHere'a TnvoieliloV*9- / m domeniul admiristrariv,' ed:'.::ar. fi urbanistic, in organizarea armatei

TnvatSmantului, A§ezamantul p entru reorganizarea ir.vataturilcT publice in Principatul Moldovei vorBmd“ cHiar'd

mvatantSntiil KSesf fi gratuit pentru top' locuitorii. Proiectul de reform! a invSfamantului prevedea largirea baze

76



SI

m ! \ | .;

fe- -

t f

c

r

:

-

^«aj>m8ntn1iiLJnfiniterea invatamantului practic. rtantrodncerea limbii romans ca limba de predars. S-au luat masuri

pentru eliminarea abuzuriloTam aamnistratis, imbât5^rsa-côrdexofflna!Cîer‘

tn timp ce Grigore Ghica a ilustrat o atitudine liberals, acceptand reintoarcerea sxilafilor moldaveni din timpul

revolufiei, o parte fiind atajafi chiar la guvemars, conferind un cars liberal administrafiei, Barbu §tirbei a promovat o

politic! de orientare conservatoare, s-a opus tntoarcerii revohijionarilor exilafi in farS. La ocuparea Principatelor de catre

rufi, in 1853, cei doi domni s-au retras, fiind restaurafi in septembrie 1854.

Barbu §tirbei a continuat politica anterioarS, favorizand acum pe austrieci, a masprit eenzura, a interzis presa.

Din 1855, cand in conferinta de ]a Viena s-a ridicat problema inlocuirii domnitorilor, promoveaza o politica nafionala,

favorabila autonomiei farii §i unirii Principatelor, pentru a se reabilita in fafa opiniei publice interne fi Internationale. In

februarie 1856 a decretat emanciparea robilor figani.

Guvernarea Principatelor intre 1849 §i 1859

ROMANII §1 EUROPA LA 1859: iNFAPTUIREA UNIRII PRINCIPATELOR

MOLDOVA MUNTENIA

Grigore AJ. Ghica Barbu §tirbeioct 1849-oct. 1853 iun. 1849-oct 1853

- ocupafie militara rusa - - ocupafie militarS rus5 -

oct 1853-sept. 1854 oct 1853-iul. 1854- ocupafie militara austriacS - - ocupafie militara otomana -

sept 1854-mart 1856 iul. 1854-aug. 1854Grigore AL Ghica - ocupatie militarS austriaca -oct. 1854-iun. 1856 aug. 1854-mart 1856

(intre oct 1854-mart. 1856: Barbu $tirbeisub ocupafie austriaca) sept. 1854-iun. 1856

Consitiul administrativ extraordinar (intre sept 1854-mart 1856:iul. 1856 sub ocupafie austriaca)

Teodor Balf, caimacam Alexandru D. Ghica, caimacamiul. 1856-febr. 1857 iun. 1856-oct 1858

Nicolae Vogoride, caimacam CaimScSmia de treifebr. 1857-oct 1858 (E. Baieanu, I. Manu,CSimacamia de trei AL Filipescu)

(§ t Catargiu (LA. Cantacuzino), V. Sturdza, An. Panu) oct 1858-5 ian. 1859

oct 1858-24 ian. 1859

r ;

r

. --.l

:.

i

:

fe-

In consens cu politica anterioara, Grigore Ghica a promovat o Iinie politics liberal! f i nafionala, s-a opus presiunilor austriece, a sustinut elementele liberale in administrate, a adoptat o finuta unionists. A fost preocupat de introducerea unor legi fi inrritufii modeme, a desfiinfat robia figanilor in 1855, a inceput elaborarea proiectelor de cod fi proceduri civilS, cod penal fi comercial, a creat o atmosfera favorabili mifcarii unionists din fara, condusa de Mihail Kogalniceanu Pe plan extern s-a apropiat de Franfa, favorizand capitalul francez in fara. Regimul mai Ingaduitor al cenzurii a facut posibila aparifia unor publicatii favorabile mifcarii unioniste. Vasile Alecsandri a editat “Romania literara”, iar Mihail Kogalniceanu “Steaua Dunarii”, publicafie in jurul cSreia se grupeaza principalele forte unioniste fi care a facut o largi propaganda unirii.

2. Mifcarea pentru unirea Principatelor Dupa Congresul de la Paris (1856), care prin hotararile sale a creat contextul international favorabil unirii

Principatelor, centrul de greutate al luptei pentru realizarea unirii s-a deplasat in Principate, situafie stimulati de

prevederile favorabile ale tratatului de la Paris.a) Organizarea mifcarii tn 1856

In Moldova se realizeazi o importania regrupare de foije prin apropisrsa dir.tre gruparea liberal! unionista din jurul lui M. Kogaln iceanu fi gruparea boierimii unioniste din jurul doraritorului Ghica. Datorita condifiilor politice

favorabile, mifcarea unionists din fara se organizeaza, depasind stadiul raarifestSrilor sponiane, constituindu-se la 25

mai/6 iunie 1856 Sag etatea unirii, formats djti.rcprezentanfi ai boierimii ii cersuriior ir.tslsctuale fi orajenefti, care in 30 mai/11 iunie se transforms tntr-o societate mai largS, reprezentind cattgoriile s:::='.s. In programul ei figura

unirea Principatelor sub un prinf strain^ de rasa latina.

Prin aceasta, mifcarea unionista a primit o organizare oficiaiizad. Z: : zz i s z il z legala, in presa, adunari,

Prin difuzare de brofuri fi manifeste, extinz&idu-se tn toate finuturiie cu r r-rril ain izistrajiei fi al domnuiui, care in

ultimele zile ale domnie i a facut un tumeu de propaganda in favoarea unirii r_±Z Mc’.dovd.

In Tara Romfineasca, in absenta exilafilor care s-au reintcrs ab 5", dupa congresul de pace,

mifcarea unionista nu a reufit sS se organizeze, datorita regimului re; —:i r : ;: Z ir'ru $sjfbei, manifestlndu-se

n'-ai mult prin intruniri publice.--*-*-=— ——................



LECTIAVIII

Domnitorii convenfiei de la Balta Liman au fost Iniocuifi In vara anului 1856 prin caimacamii Teodor B

Moldova $} Al. Ghica fn Tara Romaneasca. Teodor Bal? a promovat o politics, antiunionista, In timp ce Al. Ghica a

condifii favorabile de manifestare mifcarii unioniste. In aceste Imprejurari, In Moldova rm$carea se modereaza din r

tactice, favorizand conlucrarea tuturor forfelor care susfineau unirea, peste deosebirile de orientare sociala sau po

tn Jara Romaneasca, In schimb, In noile Imprejurari, mifcarea unionista se organizeaza, constituind Comitetul cent

actiune, care a coordonat comitetele unioniste judefene, este adevSrat, cu o activitate clandestine. Pana la sfarjitul a

1856 mifcarea unionists a stagnat fi din cauza Imprejurari I or intcmafionale, neftind promulgat firmanuT p

convocarea adunarilor ad-hoc., r, „

b) Mifcarea unionista tn 1857Efortul organizatoriii s-a amplificat In anul 1857, cand s-a constitmt In Moldova, In ciuda abuzu

caimacaraiei, Comitetul electoral al unirii, reunind reprezentanfii tuturor forfelor unioniste, fara deosebire de orie

politica sau id eologic! Ac esta a facut public programul mifcarii unioniste in 1/13 martie 1857, program care pre-

unirea Principatelor, autonomia $i neutralitatea noului stat, print strain care sa nu aparfina familiilor domnitoare din

limitroft, adunare obfteasca reprezentfind interesele Intregii nafiuni, desfiinfarea jurisdicfiei consulare, drepr.i n oo l

de a siabili relafii comerciale potrivit intereselor sale, garantia puterilor europene, promovarea reform; i; : r.er

modemizeze societatea §i sa afirme nafiunea, Intemeiate pe principiile dreptafii, egalitapLi In fafa legi: ; r:

proprietafii. Comitetul moldovean a reprezentat mifcarea unionista fa{5 de puterile garante ji a ccn:u :rit r .L

mifcarea munteanS,

tn Jara Romaneasca mijc ^e aji fost coordonatSde p i Comitet central al unirii, m fruntea e: fiind dc sc rn

conducere unitara, in 3/15 martie 1857~iomia ta din C. A. Crefulescu prefedinte, GL Costaforu ji C 5 ::

vicepre§edinfi. Tot acum a fost adoptat programul mifcarii unioniste, care in patru puncte reluaprogramul ~

unirea Principatelor, print strain, autonomia fi neutralitatea noului stat, guvem constitutional fi o adnr.are f

reprezentativa, precizand fi principiile care trebuiau sa stea la baza viitoarei organizari interne: dreptul ii prcrr :

orice natura, egalitatea tuturor cetafenilor In fafa legi i, libertatea individuals fi a muncii faranilor.

tn 10/22 martie, un grup de boieri unionifti pubiica un program propriu, care coincide tn obiectrvele naric

dar este diferit In principiile de organizare a viitorului stat. tn 30 martie/ll aprilie 1857, Comitetul central a expl

programul mifcarii Intr-un document intitulat “Deslugiri asupra celor patru baze din programa nafjonala". Mijc

unionists din cele doua principate a conlucrat indeaproape atat In plan programatic, cat $i in pregatirea alegerilor p

adunarile ad-hoc, moldovenii cerand chiar Intrunirea unei singure adunfiri pentru cele doua principate.

Programele mifcarii unioniste releva consensul dintre forfele politice din cele doua fari, dar fi opfiuni po

diferite, In fiincfie de orientarea ideologies a grupurilor angajate, liberals sau conservatoare, a caror solutionare a

arcanata pana dupa realizarea unirii, pentru a se menfine unitatea tuturor forfelor In jurul dezideratelor nafionale, In

intrunirii adunarilor ad-hoc fi a com isiei europene de informare care trebuia sa vina In principate.

Problema romaneasc&—problema europeana- cronologie -

• 1853-1856 — Razboiul Crimeei

— Propaganda prounionista a emigrafiei romanefti In Occident

-* mart 1855 — Conferinfa de la Viena: - recunoafterea oficiala a “chestiunii romanefti”

• mart. 1856 — Congresul de pace de la Paris: - reafirmarea autonomiei

- garanfia colectivS a marilor puteri

- revizuirea Regulamentului organic

- convocarea adunSrilor ad-hoc

- Moldova reprimefte sudul Basarabiei

• aug. 1857 — Puterile unioniste rup relafiile diplomatice cu Turcia, In urma falsificarii alegerilor pentru

adunarile ad-hoc

* aug. 1857 — Intalnirea de la Osborne: - compromis franco-eriglez In problema Principatelor

♦ oct 1857 — Rezolufii le adunarilor ad-hoc: - unirea Principatelor

-print strain ,

- autonomie fi neutralitate ’

- regim reprezentativ

• apr. 1858 — Raportul Comisiei europene de informare consemneazS voinfa de unire a romanilor

• aug. 1858, — Conferinfa puterilor europene - confederarea Principatelor

adopta Convenfia de la Paris: - regim politic constitutional fi reprezentativ

- reforme sociale fi administrative

♦ ian. 1859 ' — Dubla alegere a lui Cuza, la lafi fi la Bucurefti * ’ .

78



ROMAN II §1 EUROPA LA 1859: iNFAPTUIREA UNIRII PRINCIPATELOR

0 jedinfS a divanului ad-hoc

Hr-

eSp.':.

K i f M

ir/i-i

fe.

m

c) Convocarea adunarilor acf-hoc

Convocarea unor adunari ad-hoc, care s5 dezbeia

1 organizarea viitoare a Principatelor, s-a hotarfit !a

Congresul: de la Paris. Acesta preconiza pentru adunari un

rol consultativ, respectiv formularea unor propuneri catre puterile garante privind viitorul Principatelor dunarene.

: Firmanul electoral din 1/13 ianuarie 1857 stabilea urmitoarea components a divanurilor: clerul inalt, reprezentanfii egumenilor, 2 reprezentanfi de judet ai marii

I proprieta.fi, 1 a! micii proprietati, 1 a] orasenilor, 1 al clacajilor. Votau direct reprezentanfii clerului, ai marii proprietari $i ai orasenilor, iar mica proprietate ?i faranii

. votau indirect, prin delegafi. Pentm prima oara in farile romane, prevederile electorale erau intemeiate pe avere, $i nu pe origine sociala.

in Moldova, caimacamia lui Vogoride, urma§ul lui T. Bal$. a faJsificat alegerile pentru adunarea ad-hoc din luna

iulie, declanjlnd protestul forfelor unioniste, dar ?i al puterilor favorabile unirii. Ca urmare a compromisului de la Osborne, realizat intre.franta j i Anglia, alegerile pentru adunarea moldoveana au fost anulate. Noile alegeri din 29

august/10 septembrie 1857 au dat cajtig de cauza unionijtilor. Aceleasi rezultate au fost inregistrate ji in alegerile din 7/19 septembrie din Jara RomSneasca. Partida nafionalS sau unionista a triumfat in amandoui adunarile, cu precizarea

ci in Tara Romaneasca era ji o majoritate liberal-radicalJ. Inedita este participarea faranilor intr-o adunare cu caracter reprezentativ.

d) Lucrarile adunarilor ad-hoc

Adunarile ad-hoc s-au intrunit in toamna anului 1857.lPartida nafionala a incercat sa impuna o sfera mai larga

de acfiune decat aceea fixata de puteri, de adunari cu caracter consultativ. In procesul unirii Principatelor, adunarile

fund^nentale pe care le ridica crearea statului nafional, au reafirmat adeziunea romSnilor la opfinnile programatice ale

octombrie 1857, la propunerea lui Mihail Kogalniceanu, adunarea moldoveana a adoptat punctele

nii$carii umoniste ca hotarari finale, exprimandu-$i de la inceputui lucrarilor adeziunea la unire. § i in fara Romaneasca,

in 9/21 octombrie adunarea a adoptat programul in patru puncte al mijcSrii unioniste ca hotarare, astfel c5 rezolufiile

csvancrilor celor doua fari au fost identitce, chiar 51 in formulare: unire,'autonomie, neutralitate^prinf stain, adunari*- •i:'-"r.e. " ?rKC* P ' Divanul moldovean susfinea in plus garantia'cdlectivS a puterilor/- iar cel din Muntenia

Dupa votarea programului unionist, In adunarea din Jara Romaneasca a avut loc o regrupare a forfelor de orientare conservatoare, determinand radicalii sa amane dezbaterea problemelor legate de organizarea interna a -fSrii. In Moldova, insa, atari probleme s-au dezbatut, hotarandu-se ca rezultatul discufiilor s i f ie transmis $i la . ucure5!*pentru a fi luat in considerare la viitoarea organizare. Adunarea moldoveana a susfinut dreptul de a stabili in continuare relafii comerciale cu alte state, abolirea jurisdicfiei consulate, organizarea armatei, egalitatea in fafa -egii, accesibilitatea in funcfii de stat, ajezarea dreapta 51 generala a impozitelor, respectarea domiciliului §i a

1 ertafii individuale, responsabilitatea minijtrilor, libertatea cultelor, organizarea municipalitafilor, organizarea instruciiunii publice, separafia puterilor in stat, emanciparea orafelor, organizarea comunelor, inamovibilitatea

judecatorilor, independenfa bisericii moldovene fafS de patriarhia din Constantinopol. Propunerile au intrunit inajon\atea, singura respinsa fiind cea care susfinea 0 solufie echitabila in chestiunea farSneascS. Adunarea de la a?i a mai cerut 51’ intrunirea celor doua divanuri intr-o adunare unica, in vederea elaborarii unei legi electorale

comune.Depuratii farani au susfinut in adunari interesele $i dezideratele populafiei rurale. in fara Romaneasca au

susfinut reprezentarea faranilor ?i in viitoarea adunare a fSrii, iar deputafii din Moldova au cerut desfiinfarea

lerescului improprietarirea. Datorita opiniilor diferite, exprimate de toate segmentele adunarii, s-a acceptat

amanarea unei decizii in aceasta chestiune $i suspendaxea lucrSrilor. La inceputui anului 1858 un firman otoman punea capat divanului ad-hoc. „• ’

^%Adun5rile ad-hoc au avut 0 semnificafie distincta in procesul de formare a statului roman modem: au

reactualizat principii §i deziderate ale anului 1848 in tentativa ce a ie insrituponaliza pe cale legala, constitutionals,

re ormista; au ilustrat destramarea unitafii ideologice $i a militar.tisrnnhii pe car; pa^optismul le-a susfinut in jurul

ideal ului nafional, indicSnd viitoarele direcjii care se vor cristaiiza doctrinar 5: orgariza^ric din 1858 — liberalismul

?! conservatorismul — ?i caile prin care se preconiza realizarea progra.m.''.: d; modemizare, prin reforme graduale,

pa$nice, a§a cum le-a propus M. Kogalniceanu In Dorinfele parties:. rj pcnale In Moldova. Adunarile au scos in

evidenfS politizarea $i activizarea unor noi categorii sociale, inchasiv tzr ir .rea , recent afirmate pe scena politic!, au

ep5?it statutul de organisme consultative, a§a cum 1-au propus patsrils i . '-.-ir - ccnsiderabil mi?carea unionista fi au

fonnulat 0 solufie romaneasca in chestiunea unirii, conforma interest

K;f 79



l e c t i a v m

Hotardrile adunarilor ad-hoc (1857)

"Astazi, luni in fapte octombrie, anul una mie opt sute cincizeci fi fapte, in a

faptea fedinfd pubiica, 'adunarea ad-h oc a Moldovei, inst ituata prin tratatul de Pa ris

pentru a ros ti do rinfele fari i asupra viitoare i organizafii a Principatelor Rom ane;

Simfind ca c ea intaie dorinfa a fiecan d popul este dorinfa de afi;

Ludnd in pr iv ire cu un popul, pentru a fi , trebuie sa -f i asigure fiznfct s a in marea

familie a nafiilor (...)Cele mai mari, mai generale f i mai nafionale dorinfi ale (arii (drii sunt:

I 1. Respectarea drepturilor Principatelor fi indeosebi a autonomiei lor in cuprinderea'• vechilor lor capitulafii incheiate cu Inalta Poar ta in anii 1393, 1460, 1511 fi 1634.

S 2. Unirea Principatelo r intr-un singur s tat sub numele de Romania. 3. Pr in f

i strain cu moftenirea tronului, ale s dintr-o din asd e domnitoare d e ale Europei fi ai carui

moftenitori sa fie crescufi in rel igia farii. 4. Neutralitatea pdm&ntului Principatelor. 5. P uterea legivitoare incredinfata unei obftefti Adunari, in care sa f ie rep re sen ts

toate interesele nafiei.Toate acestea sub garanfia colectivd a puterilor care au subscris tratatul de la Pa r-j "

in Muntenia

"Nafia romdna, impedecata in dezvoltarea sa morala fi materiala de catre arbitrariul fi

ilegalitatea domnitorilor subt o constitufie imperfecta fi subt amestecul influenfei straine in

treburile sale, sim te de mult nevo ia uneiprefaceri radicale a consti tufiei f i trebuinfa ca cele fapte

pu ter i subsemnatoare trac tatului din Paris, intr-o gandire b ine voitoare f i in interesul gen eral al Europei, sd chezdfuiasca autonomia, care s-a asigurat ace ste i fari din vechime, p rin tracta te.

Ea este convinsa insa ca acea chezdfuire nu a rf i eficace daca fara nu ar pr im i in ace iafi

timp o organizare care sd cuprindd intr-insa pr incipiuri de vitalitate; f i aju nse a recunoafte ca

aceasta condifie nu s-ar ga si deca l in Unirea amandurora Principatelor intr-unul sin gur f i in

instUuirea principiu lui ereditdfii tronului. Ea recunoafte , deoseb it d e aceasta, ca ered itatea nu ar fi cu putinfa decSt prin a$ezarea

£tron a unei ramure a vreuneia din fam ilii le domnitoare in Europa.

De aceea, romanii sunt unanimi in dorinfa formulata in urmatoarelepuncturi:

idfuirea autonomiei fi a drepturilor noastre intemafionale dupa cum sunt hotdrate ulafiile din anii 1393, 1460 fi 1513, incheiate intre farile romane fi Inalta

i teritoriului moldo-roman . . ."

e) Atitudinea marilor puteriIn 18/30 mai 1857 fi-a Inceput activitatea comisia europeanS stabilita de Congresul de la Paris, cu misiunea d

a propune bazele viitoarei organizaxi a principatelor dupa o minufioasa informare la fafa loculu i. Reprezentar.fii puteri

au remarcat efervescenta politica, adeziunea populafiei la ideea unirii, dar, in ansamblul ei, activitatea comisiei s

consumat in controverse fi discufii interminabile, reflectand divergence dintre puteri, incat comisia a demonstratineficacitate deplina din cauza contradicfiilor, dar fi. a imperfecfiurjlor statutului fi regulamentului sau. Dupa

intrerupere In iulie, comisia fi-a reluat lucrarile in septembrie, pentru ca in 20 martie/1 aprilie 1858 sa fie accept

raportul eL • •• ......... _Defi evitl sa formuleze o solufie in chestiunea unirii, raportul are interesante incheieri in privinta necesita

reformelor modemizatoare, vizand toate sectoarele societatii. in prima parte raportul Inregistra voinfa de' unire

romanilor, iar in partea a doua fScea cunoscute reformele necesare. in anexa erau consemnate opiniile necarui comisa

reprezentand punctul de vedere al farii pe care o reprezenta in chestiunea romaneasci.in 1858, centrul de greutate al efortului pentru unire s-a deplasat in exterior, in jurul conferinfei de la Paris, care

hotaratm sensul compromisului anglo-francez de la Osborne, 1-------------—

f) Dubla alegere din ianuarie 1859 >in aceste condifii, efortul politic in principate s-a concentrat in jur^ akgmlor

lucrfirilor acestora. in baza art. 49 al Convenfiei de la Paris, caimacarmi au fost inlocui^pnn'cli'inicamii de 3 persoaS

J'ic ^ ¥ ® i i u * s ? p ,regJteasca alegerile pentru adunarile elective, in Muntenia, caimacatnia, definuta de reprezentan

80 ‘



ROMANII §1 EUROPA LA 1859; {NF.iJTUTREA UNIRII PRINCIPATELOR

Organizarea p regimul politic 'f: al Principatelor Unite ale Moldovei §i Valahiei,

potrivit Conventiei de la Paris

81



LECflA vn i

fbrjdpr rcvnservatoare. a favorizat aceste grupari, in

Moldova era dominate de r-prezentantii tendinjelor

liberale, care au favorizat cauza nationals.

In amandoua principatele cele doua tabere au fost

divizate to jurul mai multor candicaturi. Conservatorii

sustineau In Moldova pe Mihail Sturdza sau pe Gr. Sturdza, In Jara RomaneascS pe Gh. Bibescu 51 Barbu §tirbei.

Partida nationala susfinea In fara Romaneasca pe N. Golescu,

Al. D. Gbica §i L C. Cantacuzino, iar In Moldova a refuzat

sa numeasca un candidat din cauza numeroaselor

propuneri.

Adunarea din Moldov:

vehiculat, la 3/15 ianuarie deputatu

drept candidat unicpe Alexang— propunere la .care, ;

!m uriannmtate.

Alegerile din fara Romaneasca au asigurat majoritatea forfelor conservatoare In adunare. In acer.s I m p - —

liberalii au facut apel la presiunea forfelor populate pentru a contracara aceasta majoritate. Trecerea prin Sueur; - :

deputafiei moldovene care mergea la Constatinopol pentru a obfine ir.vestitura lui Al. loan Cuza, a prilejuit c ser.e is dLscutii asupra dublei alegeri. Adunarea electiva munteanS §i-a Inceput lucrSrile In 22 ianuarie/3 februarie. Efepi ~-r-.— '

separate ale conservatorilor ?i liberalilor, cele doua tabere au renunt&t la candidafii proprii, acceptind cazdii ir j^ _

Cuza, care In 24 ianuarie a fost ales In unanimitate ?i In fara Romaneasca.

Dubla alegere a lui Alexandru loan Cuza a fScut posibila unirea deplina a Principatelor, a inaugurat c domnis

ce stS sub semnul reformelor modemizatoare, in toate domeniile viefii publice.

82



ROMANII §1 EUROPA LA 1859: INFAPTUIREA UNIRII PRINCIPATELOR

. ............ ........ C u p r i n s u l l e c t ie i

DomniHe Convenfiei de ia Balta Liman (1849-1856)

Mifcarea pentru unirea Principatelora) Organizarea raijcarii in 1856

b) Mifcarea unionista tn 1857

c) Convocarea adunarilor ad-hoc *

d) Lucrarile adunarilor ad-hoce) Atitudinea marilor puteri

f) Dubla alegere din ianuarie 1859

tntrebari gi probleme

1. Facefi un bilant alproiectelor §1 realizarilor domniilor Convenfiei de la Balta Liman.

Comparafi-l cu bilanful revolufiei

2. Desc riefi contextul in temaf iona lde dupa razb oiul Crimeei. E stimafi im por tanta acestu i elemen t pen tru evolufia ulterioara a evenimentelor.

3. Care sunt for te le interne favorabile unirii, cum segrup ea za f i s e manifest&aces tea?

4. Expu nefi prog ra mul nafiona l form ula t de adunar ile ad-hoc. Care era raf iun ea

sol ici iar ii d e a se aduce un pr in f strain p e tro nu l nou lui sta t unificat?

5. Cum se man ife sts diferi tele fo rfe pol iti ce din fara in pro blem a reforme lor po lit ice f i soc iale?

6. Cum s-a r ealizat actul du blei alegeri a lui Cuza?



LECTL4LK :DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA

(1859-1866)

1. Perioada consolidarii unirii (1859-1861)

2. Perioada reformelor realizate

pe cale constitutionals (1862-1864)

3. Regimul guvemarii autoritare (1864-1866)

4. Bilanful domniei ;i inlaturarea lui Cuza

*Guvernarea lui Cuza a avut ca obiective principals desavarfirea unificarii politice,

administrative fi legisla tive a Principatelor Unite, recunoafterea aces tu ifa ptde catre mar ile puteri,

precum fi introducerea reformelor po liti ce f i sociale indispensabile buneifunctio nar i a noului st z t

•intr-o prima etapS a domniei, Cuza a incercat sa-fi realizeze programul de gvv em are p e

calea par lam en tard oferita de reg imul con stitutiona l al Convenfiei de la Paris. Dificuttat ile func tio na rii ace stu i sistem po lit ic modern, in condifiil e in care clasa po lit ica rom aneasca era

domin ate de aris tocrafia conservatoare, il determine insa p e Cuza sa renunte la guvernarea

reprezentativ&, pe care o inlocu iefte cu un regim persona l, autoritar.

•Co m pete nce extrem de mari pe care fi le arog& in acest fe l ii perm it s i introduca

reformelc socotite drept cele mai importa nte de catre program ulpafopti st, in pr im ul ran d legea ru rali. Cu toate acestea, el nu reufef te sa creeze o baza po lit ica a gu vemar ii sale, in condifii le

in care toate forfe lepo litice se dovedesc refractare “cezarismului democratic ” p e care i lpractich. Ac est grav impas politi c este solu tiona t de conspirafia care il inlaturS de la putere.

Domnia lui Al. loan Cuza inaugureaza regimul politic al Conventiei de la Paris, care realizeaza in tarile romane

trar.zitia spre regimul politic modern, paxlamentar $i constitutional. Ea s-a desfajurat in cadrul regimului de protectie

cc-iectivS a marilor puteri, al prevederilor constitutionals ale Conventiei, contradictorii in multe aspecte, care au facut z ucili funcjionarea mecanismului statului, $i al unui context politic nou, caracterizat prin aparitia unor grupari politice de diferits nuante ideologice, care inaugureaza procesul de cristalizare a partidelor politice modeme.

0 data cu domnia lui Cuza se incheie faza ideologica din evolutia celor doua curente care au dominat via

—-mineasca inca din deceniul trei al secolului — liberalismul ?i conservatorismul —, regimul parlamentar al conventiei •is vorizand aparitia unor grupari disdncte ca doctrinS fi program, care acfionau pentru a cuceri sau influenza puterea politica.

Cr.stalizarea gruparilor politice cu incepere din 1859 reprezinta faza premergltoare constituirii partidelor politice modeme.

Domnia lui Cuza semnifica $i sfarjitul pajoptismului ca ideologie ji mijcare unitara in jurul idealului national, transferand

lupta-politics pe alte coordonate doctrinare, care Incoiporeaza sau neaga mo$tenirea pafoptista.

tn fara Romaneasca, in iupta pentru puterea politica s-au cristalizat grupari de trei nuante: conservatoare,

liberal-radicala §i liberal-modsrata. In Moldova, liberalii nu reujesc sS constituie grupari putemice, aceasta tendinta.

Grupari politice in Principate in timpul domniei lui Cuza

Liberalii radicali (1. C. Bratianu, C. A. Rosetti)

- sunt influenti doar in ora§ele din Muntenia

- constituie gruparea cu cea mai buna organizare

________ - lipsesc aproape total in Moldova

> Liberalii moderafi (Mihail Kogalniceanu, Nicolae Crefulescu, Ion Ghica)

- nu alcatuiesc un grup organizat, ci ion ansamblu de personality diverse

- prezenfi in ambele Principate, ei reprezinta aproape intreg liberalismul moldovean

- Cuza a incercat sa. guvemeze in special cu sprijinul lor_____________

• Conservatorii (Barbu Catargiu, Lascar Catargiu)

- nu au nici ei o organizare omogenS

- sunt putemici in ambele Principate

84

/



e;:

.

.

$

manifestaadu-se mai degraba prin intermediul unor personal; ti:i marcante, tn timp ce tabara conservatoare se tnfSfifeaza

jnai omogena. Datorita prevederilor electorale ale convenpei de !a Pans, cele doua camere parlamentare aie Principatelor

$i apoi camera unica au avut tot timpul o majoritate conservatoare. Toate acestea au imprimat actiunii de reformare in

sens modemizator o evolufie sinuoasa, ritmuri diferite, discontinuitate uneori, lasand imaginea unei continue confruntari

cu puterile garante, cu prevederile restrictive ale convenfiei sau intre fortele politice inteme.

Tstoriografia romaneasc! a dslimitat trei etape tn domnia lui Alexandru loan Cuza: 24 ianuarie 1859 —

decembrie 1861; ianuarie 1862 — 2 mai 1864; de la lovitura de stat pana la abdicare.

1. Perioada consolidarii unirii (1859-1861)Prima etapa se caracterizeaza prin efortul depus pe plan international pentru a obtine recunoafterea dublei

alegeri fi a unirii depline. Ea s-a caracterizat printr-o instabiiitate politica, datorata divizarii fortelor politice, lipsei de

rnaturitate si experienta parlamentara, meat tntre 24 ianuarie 1859 ji 24 ianuarie 1862 s-au succedat tn cele doui

principate peste 20 de guveme.

a) Recunoafterea international! a dublei alegeriPe plan extern, dubla alegere a fost recunoscut! numai de cele patru puteri unioniste, celelalte state au refuzat

sa o recunoasc!. La inifiativa Turciei, la 26 martie/7 aprilie s-a intrunit la Paris conferinfa international! a celor 7 puteri garante, in chestiunea dublei alegeri. La propunerea Franfei de a se recunoafte alegerea lui Cuza tn cele doua fan, 5 state

(inclusiv Anglia) au hotarat sa recunoasca domnia lui Cuza. Austria a respins propunerea, dar izbucnirea razboiului

austro-franco-sard a facut dip lomats austriaca mai concilianta fi tn 1/13 mai Austria a recunoscut oficial dubla"'alegere.

Turcia fi-a tergiversat decizia, insa demonstrafia de forfa a domnitorului Cuza, care a ameninfat cu rezistenta armata, fi presiunile marilor puteri au determinat Turcia sa recunoasca in fedinta conferinfei din 26 august/7 septembrie dubla

alegere, impreun! cu Austria.

Sistemul administrativ greoi ca procedure instaurat de convenfie a facut dificil! guvernarea, incat de la inceputui

domniei s-au formula! propuneri pentru desavarfirea unirii celor dou! Principate romSne, dar, la sugestia lui C. Negri, pentru

a menaja puterile, Cuza a procedat mai intai la pregatirea ei diplomatic! Inca din vara anului 1860 a fost pregatit memoriul

destinat puterilor garante $i Turciei, prin care domnitorul anunfa unificarea camerelor fi a guvernului, dar din cauza

conjuncturii exteme nefevorabile tnaintarea lui a fost amanata pana dupa vizita la Constantinopol pentru obfinerea investiturii

Succesul vizitei la Constantinopol 1-a determinat pe domn s i Inainteze oficial memoriul in decembrie 1860.

Turcia a convocat o noua conferirif! international!, insa, din cauza procedurii, aceasta s-a intrunit greu, abia in septembrie

1861. Intre timp, camerele romanefti au votat reunirea intr-o fedinfa extraordinara, dar Cuza; nu a sancfionat decizia

camerelor pentru a nu pune puterile in fafa faptului implinitjconferinfa accept! unirea administrativ! fi legislativ! cu

conditiile puse de Turcia f i Austria, numai pe perioada dommei lui Cuza, iar la 4 decembrie 1861 Turcia a promulgat

Srmanul de recunoaftere a unirii depline. ------

b) Eforturi in vederea unificarii legislative §i administrativeProgramul refonnator al domniei lui Cuza a fost dominat in toate cele trei etape de unificarea legislativ!, care

sebuia sa f ie baza unitafii politice. Direcfiile acestui program au fost enunfate in scrisoarea catre tmparatul Napoleon din 17/29 mai 1859, tn memoriul din noiembrie 1860, Idei generale pentru a folos i la reorganizarea Principatelor Unite.

Moldova f i Valahia fi in mesajul-program din 6/18 decembrie 1859 la deschiderea coipurilor legiuitoare, un adevarat

program de guvemare, unde prevede reformarea finantelor, justifiei, administrafiei, garantarea libertafii individuale,

tntarirea autoritafii comunale, legiferarea statutului fimcfionarilor, modernizarea mijloacelor de comunicafie, organizarea

sistemului de invatamant, instaurarea unui sistem protectionist tn industrie, garantarea neintervenfiei statului in afecerile

particulare, solufionarea chestiunii agrare.

!n prima perioada a domniei, efortul principal s-a tndreptat spre unificarea in plan legislativ fi administrativ. Pe

plan administrativ s-a realizat unificarea serviciilor vamale intr-o direcfie general!, a telegrafului, a serviciului penitenciar, a fost declarat oraful Bucurefti drept capital! fi 24 ianuarie ziua nafional!.

c) Activitatea Comisiei centrale de la Focfanl

DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA (1859-1866)

Unificarea legislativa a inaintat mai greoi, din

cauza procedurii complicate prev!zuta tn convenfie. Rolul esential a revenit comisiei de la Focfani, format! din 8

munteni fi 8 moldoveni, jumatate ale?i de camerele celor

dou! tari, jum!tate numifi de domn. Comisia §i-a inceput

lucrarile inTO/22 mai 1859, cu o majoritate conservatoare* In primele doua sesiuni a elaborat doua proiecte, proiectul

de constitute fi proiectul de lege rural!, dar nici unui nu a devenit lege. Dup! ce a fost schimbata componenfa

comisiei in favoarea elementelor liberale, noua comisie a elaborat un alt proiect de lege electoral!, nepromulgat din

rafiuni de ordin extern.

In fapt, comisia nu a putut premulga decat 6 legi,

privind recrutarea fi instructia armatsi, venitul vamilor fi

salinelor, importul fi exportul de cereale, taxele pe vite ale

1. ~ . _



LECTIAIX

Prim-mini§tm Principatelor Unite pana la unificarea din 1862

M U N T E N I AMOLDOVA

I. A. Filipescu Vasile Sturdza

ian.-mart. 1859 ian.-mart. 1859

C. A. Crefulescu Ion Ghica

mart-sept. 1859 mart-apr. 1859'

Nicolae Crefulescu M. C. Epureanu

sept-oct. 1859 apr. 1859-apr. 1860

Ion Ghica Mihail Kogalniceanu

oct. 1859-mai 1860 apr. 1860-ian. 1861

Nicolae Golescu Anastase Panu

mai-iuL 1860 ian.-sept, 1861

M. C. Epureanu Alexandru C. Moruzi

iul. 1860-apr. 1861 oct 1861-ian. 1862

»» Barbu Catargiu

apr.-mai 1861 * O parte a acestor premier! au ir.deplir.it doua jam atm I$tefan Golescu ntulte mandate in inta-vahil mentiorMl

mai-iul. 1861

Dimitrie Ghica

iul. 1861-ian. 1862

r astarilor ardeleni, combaterea lacustelor si infiinfarea curtii de casatie. A mai dezbatut $i votat o serie ds proiecte de legi

; enfru unificarea cursului monedelor, instituirea unei monede nafionale, organizarea administrafiei ministerelor, pentra saviciul de contabilitate a finanfelor statului, pentru aplicarea codului penal osta?esc, pentru introducerea codului de :-3sserf, organizarea pojtelor, telegrafului, fnfiintarea curfii de control, 3 proiecte cu caracter fiscal, pentru contnbutia

r^ciarf, pentru contributia personala fi impunerea pentru poduri ?i §osele.

in privinta unificSrii legislative, s-a hotarat sa fie revizuite codul civil, penal, comercial §i de procedure penala, In :: ' fbnrrifate cu prevederile Convent iei, hotarandu-se preluarea Codului civil -francez, deoarece redactarea unui cod autohton

. • timp. Masurile adoptate aplica prevederi ale Conventiei, ca desfiinfareaprivilegiilor, egalitatea in fafa legiior, in

~ de impozite, obligativitatea serviciului militar. La 26 ianuarie 1860 a fost inaugurate Universitatea din Ia§L

2. Perioada reforraelor realizate

pe cale constitutionals (1862-1864) ,A doua etapS. a reformelor realizate pe cale constitutionals, pe baza prevederilor convenfiei, a fost perioada tn

cars domnul a incercat sa rezolve marile deziderate ale societafii romanefti. Programul de reformare $i modemizare a :: r. prszentat m discursul rostit tn fafa camerelor reunite: unirea administrative. §i legislative, descentralizare, organizare

ccaamali, infiinfarea Curfii de casafie $i a Curfii de conturi, crearea Consiliului de stat, chestiunea rurali.

a) Guvernul Barbu Catargiu (1862)Primul guvem unic al Romaniei, instaurat la 22 ianuarie 1862, condus de Barbu Catargiu, a fost un guvem

conservator, reflectand structura camerei reunite. A luat o serie de mSsuri ce decurgeau din unirea deplina, desfiintarea

comisiei centrale de la Focjani, a ministerelor ie?ene, inlocuite temporar cu directorate,

Fonnarea camerei unice a accelerat procesul de adoptare a legiior, un rol important revenind domnuiui, care avea dreptul de inifiativa. Pentru elaborarea legiior din punct de vedere tehnic, s-a creat un organism permanent,

Comitetul legislativ provizoriu (19 martie 1862). S-a elaborat o lege conservatoare a presei, iar in mai 1862 a fost adus in discufia camerei proiectul-de lege rurala cu caracter conservator, Tntocmit la 1860 de Comisia centrals, combStut de

M. Kogalniceanu. De?i votat In iunie , el nu a fost sancfior.at de Cuza. . »'*>•> -'- il' is'-- %i**

b) Guvernul Nicolae Crefulescu (1862-1863) . ,f-.Dupa asasinarea lui Barbu Catargiu (in condifii neelucidate pana azi), in fruntea guvernului a fost desenmat Nicolae

Crefulescu, §eful gruparii liberalilor modsraji. Instaurat la 24 iunie/6 iuKe 1862,'guvernul Crefulescu a acfionat de la inceput

pentru adoptarea intr-un ritm mai alert a masurilor administrative pentiu unirea deplina: unificarea serviciilor sanitare,

elaborarea regulamentelor de activitate ale serviciilor f i corpurilor constituite, cum au fost regulamentul de navigatie sau cel

al corpului inginerilor civili. Se constituie Consiliul superior al instrucfiuniipublice, Direcfia generala a arhivelor statului.

Pe plan legislativ, in iulie 1862 s-a constituit o comisie de specialitate, formats, din juri$ti, care a redactat 6proiecte de legi: a Consiliului de stat, a organizarii administrative, a Consiliilor de prefecturi, privind constrangerea

corporal!. Din cauza opozifiei adunaru conservatoare, in sesiunea parlamentara'1862-1863 au fost adoptate doar 6proiecte de lege din cele 68 depuse de guvem, obligandu-1 pe domrdtor sa recurga la solufia administrativa a decretelor

ji regulamentelor pentru adoptarea unor masuri in direcfia consolidarii uniriL *

86



DOMNIA LUI ALEXANDRU ICAN CUZA (1859-1866)

Guvernul Crefulescu a adoptat o serie de masuri Guvernele d in perioada 1862-1864preliminare privind manSstirile Tnchinate, care aveau o mare

datorie fata de stat. ManSstirile defineau 22,3% din suprafata

tarii, din care cele Tnchinate aveau 12,16%. Inca din vara anului

1860, C. Negri a depus primul memoriu la Constantinopol in

chestiunea manastirilor Tnchinate, In noiembrie 1862 averile

acestora au fost trecute Tn casa statului, iar Tn 22 decembrie

1862/3 ianuarie 1863 camera a votat ca datoria manastirilor, de

20.000.000 lei, sa intre Tnbugetui statului.

Dificultafile domnuiui de promovare a programului

reformator au adus in discutie fi solutia instituirii unei guvemari personale. In iunie 1863 domnitorul Tnainteaza

lui C. Negri la Constantinopol un memoriu Tn care expune

masurile necesare pentru a elimina conflictul dintre

camera fi domn. In aceiafi scop, Tn august a fost pregatit

un proiect de constitute, comunicat de C. Negri la

Constantinopol guvernului otoman fi reprezentantilor

puterilor garante, iar m septembrie guvernului francez. Proiectul de constitute menit sa instituie o guvemare personala

a fost influenfat de Constitujia franceza din 1852 fi de legea electorate belgiana.

c) Guvernul Mihail KogaLniceanu (1863-1864)Cel de-al treilea guvem al acestei perioade a domniei lui Cuza, guvernul Kogalniceanu, a fost instalat la 11/23

octombrie. §i-a Tnceput activitatea Tntr-o atmosfera de destindere. A Tnfiinfat §coa!a superioard de litere la Bucurefti,

dupa ce Tn ultimele zile ale guvernului Crefulescu s-a format $coa la superioara de ftiin fe. La 3/15 noiembrie 1863, Tn

mesajul prezentat camerei, Cuza anunfa principalele reforme pe care Tnfelege sa le realizeze: reforma electoralS, reforma

agrarS, organizarea armatei, reforma instrucfiunii publice, organizarea comunala, garantarea libertafilor cetafenefti, seculartzarea averilor manastirefti.

In sesiunea parlamentara noiembrie 1863—aprilie 1864 au fost adoptate 18 proiecte de lege referitoare la organizarea

statului: extinderea codului de comerf din Muntenia in Moldova, secularizarea averilor manastire^ti, legea pentru Tnfiinfarea Consiliului de stat, legea contabilitSfii, legea comunalS, legea consiliilor judefene. Au fost adoptate fi alte proiecte,

nesancfionate de domn: legea pentru organizarea armatei, proiectul de cod penal fi de procedura penala, legea instrucfiunii publice, legea cumulului, legea organizarii judecatorefti, legea pensiilor. A fost cea mai fecimdS perioada a domniei lui Cuza

Inca dm august 1863, C. Negri a Tnaintat Portii o nota propunand rezolvarea chestiunii manastirilor Tnchinate

contra unei despagubiri. In 13/25 decembrie a fost prezentat camerei proiectul de lege al secularizarii averilor

manSsrirefti, adoptat rapid cu o mare majoritate de voturi, prin care revenea Tn stapanirea statului 25% din teritoriul farii.^ In 13/25 martie 1864 a inceput dezbaterea chestiunii rurale. Camera a dat vot de nelncredere guvernului

Kogalniceanu, ins I Cuza a refuzat aceasta solufie f i a prorogat camera. Reunita Tn sesiune extraordinara la 2 /14 mai, camera a repetat motiunea de neTncredere, dar a fost dizolvata, Lovitura de stat a fost Tnsofita de o proclamafie catre

armatS fi una catre popor. Intre 10/22 mai — 14/26 mai domnul a supus spre aprobare printr-un plebiscit Statutul dezvolta tor al Convenfiei d e la Paris fi proiectul de lege electoral!

3. Regimul guvemarii autorita re (1864-1866)a) Statutul dezvoltator al Convenfiei de la Paris

Statutul modifica Tn sens autoritar convenfia, sporind drepturile puterii executive, Iimitand cele ale

legislativului. Domnul avea singur inifiativa legiior, care erau elaborate de Consiliul de stat Statutul constituie a doua

camera a parlamentului, corpul ponderator (senat) format din membri de drept §i membri numifi de domn, ultimii

constituind majoritatea. Numai aceasta camera avea dreptul de a primi petifii. Atribufiile camerei au fost considerabil

reduse. Noua lege electorate stabilea doua categorii de alegatori: direcfi 51 primari. Alegatorii primari votau prin delegafi,

1 la 100. Legea reducea mult censul in raport cu prevederile Convenfiei de la Paris, sporind numlrul alegatorilor.Modificarea Convenfiei a fost recunoscuta pe plan intemafional Intr-un acord al puterilor din 16/28 iunie 1864

fi a fost consemnata Tn Actul adif ional la Convenfiunea din 7/19 august 1858, unde este recunoscuta autonomia farii,

dreptul de a modifica fi schimba legile ce priveau carmuirea interna, fara nici o interventie din afari Statutul restituia Romaniei si guvernului sau atributele suveranitafii.

Potrivit prevederilor statutului, ce acorda puteri suplimentare executivului, Tn intervalul dintre sesiunile

pariamentare guvernul putea emite decrete-legi. In perioada iulie-decembrie, parfi la mtrunirea noilor adunari legiuitoare,

au fost elaborate 40 decrete-legi, Tntre care cele referitoare la reforma agrari, rrtcducerea sistemului de masuri 51

greutati, unificarea legiior penale f i civ ile, Tnfiintarea camerelor de comert, a Case: de depuneri fi consemnafiuni. La 4/16

iulie s-a Tnfiinfat Universitatea din Bucurefti. De asemenea, a fost creati $coal- de p-z ziri fi fosele.

b) Legea rurala

In 14/26 august 1864, Cuza a sancfionat f i promulgat legea rural a, i : o proclamatie catre sateni. Art.

I al legii prevedea: satenii clacafi sunt fi raman proprietari depiini pe locurile ~ - c - - :sssnm ii lor Tn Tntinderea hotarata

lege, Tntindere fixata Tn foncfie de numarul de vite pe care le defineau. __ _______ __________ . ..

PRINCIPATELE UNITE

(ROMANIA)

Barbu Catargiu

ian.-iun. 1862

Apostol Arsache

iun. 1862 , -

Nicolae Crefulescu

iun. 1862-oct 1863

Mihail Kogalniceanu

oct 1863-ian. 1865

conservaton

liberali moderafi

87



I '

Structura /lo litu d u Rom dniei

po trivit Stututului dezvoltator

a l Convenfiei de lu Par is

Parlament bicameral

h f '

j-A

X I V l t D H l



DOMNIA LUI ALEXANDRU 10 AN CUZA (1859-1866)

v "' - " if

Articolele urmatoare prevad posibilitatea comple-

jgjjj loturilor pentru cei care nu aveau intinderea suficienta,

fixeaza intinderea maximS a pamantului faranilor la 2/3 din

suprafafa mojiei, cei care n-au facut claca deveneau

proprietari numai pe locurile de casa §i grading, cei care nu aveau supraiata cuvenica se puteau muta pe mobile statului

daca s-au epuizat cele 2/3 din suprafafa mojiei, ca $f

Insurateii de altfel, timp de 30 de ani pamantul primit nu

putea fi instrain at sau ipotecat, se xeglementa dreptul

jaranului la padure, desfiinfarea clacii, dijmei. podvezilor |i a

tuturor sarcinilor datorate stapanilor. de mojii, faranii plateau

o despagubire repartizata pe 15 ani pentru clacS, dijmJ pi

celelalte obligatii. Prin aceasta lege au fost unproprietarite

aproape 500.000 de familii, cu circa doua milioane hectare de -

pamant, revenind o medie de 4 ha pe familie.

Legea rurala incheie procesul de transformare a proprietatii fimciare din Romania in proprietate deplina, in sens

burghez, consacrand dreptul de proprietate al taranilor asupra loturilor.

Legea a avut numeroase imperfecfiuni, care au generat problema agrarS la sfarjitul secolului ai XlX-lea fi

inceputui secolului XX. intinderea prea mica a lotului de improprietarire a facut caproprietatea faraneasca sa nu fie eficienta, capabila de a oferi o altemativ5 viabilS la marea proprietate, creandu-se un dezechilibru flagrant intre funcfsa economica ?i

sociala a celor doua categorii de proprietari; un numar destul de mare de tarani au ramas neimproprietirifi; pe planul

producfiei a insemnat o stagnare $i un regres pentru o perioadS de timp. A avut $i consecinte favorabile pentru o parte a

taranimii, pentru inzestrarea mojiilor §i a gospodJriei tarane?ti cu inventar modem, a eliberat o parte a fortei de mimcS

orientand-o inspre industrie, a favorizat relatiile capitaliste de munca in agriculture $i a avut consecinfe sociale importanta.

Legea rurala- categorii de tarani improprietariti -

Cuza $i taranii (tablou propagandists)

“Frunta?i” , - definatori a douS perechi de boi ------» circa 6 ha

__________________ 79.815 tarani improprietariti____________________

‘Mijlocaji” - definatori ai unei perechi de boi ------> circa 4 ha

_________________215.654 tarani imoroprietSriti____________________

“Palma$i” - fara vite de munca -----

149.550 : farani improprietariti

1.654.969 ha

circa 2,5 ha

• Tarani care nu au prestat claca, vaduve etc. - primesc doar locul de casa §i gradinS

60.651 farani

* “insurafei” - tarani improprietariti pe mobile statului

48.342 tarani improprietariti } 228.328 ha

Total: 493.361 farani improprietariti pe 1.883.297ha

in baza aceleiaji legi:

106.714 farani au cumparat din mobile statului, in Ioturi mici, 546.593 ha

c) Legea instrucifiuiui publice

La 25 noiembrie/7 decembrie a fost promulgata legea instruc{iunii publice. Prima lege modemS a

mvafamantului din Romania reglementa, intr-o maniera unitara, toate ramurile invafarn&ntului, public sau

particular, de la cel elementar la invafamantul superior. Legea instituie principiile h'bertan'i, obligativitatii $i gratuitatii

invafam|ntului? unitatea fcolii elementare de sat §i ora?, egalitatea sexelor Ia invatSmant, Iaicizarea invafamantului.

Legea consacra in Romania Iiceul unitar de 7 clase, cu.o ' ' '

pondere mai mare acordata disciplineior umaniste, cu un

ciclu inferior de 4 clase gi cu gimnaziu distinct.

Legea introduce invafamantul tehnic profesional

prin 5colile reale de agriculture, arte $i meserii, de comerf.

Ea prevedea necesitatea pregatirii pedagogice a cadrelor

oidactice §i obligativitatea probelor publice de admisibili-

tate in post Legea instituia principiul inamovibilitatii

profesorilor universitari titulari, importanta in conditiile

anularii autonomiei universitare.

invatamantul era pus sub jurisdicfia Ministerului

cuhelor $i instrucfiunii publice. Era public _sau privat fi

Prim-miniftrii din timpul

guvemarii personate a lui Cuza

‘ (1864-1866)

Mihail Kogalniceanu

oct 1863-ian. 1865

Constantin Bosianu

zzr--:sn. 1865

Mcc-iae Crefulescu

id . lg£5-fete 1866

89



LECJIAIX

avea 3 grade. Mnistcrul !?i exercto autorifatsa prin intermediul Consiliului permanent al instrucfiunii, format din 5

membri nunriji prin decret, conceput ca un coip consultativ fi juridic, ce aviza in toate chestiunile privind adminisiralia 5: conducerea mvafamantului. Legea instituia Consiliul general al instrucfiei, coip reprezentativ, prezidat de ministru,

format din delegati ai invatamantului primar, secundar, superior, ai §colii particulars, ai fcolilor militare, medicale,

profesionaJe fi din 6 membri numifi. ............. «” ...I........ .... 1

d) Alte reformetn 4/16 decembrie a fost adoptat codul civil, elaborat pe baza codului Napoleon fi a celui italian, care a introdus

o serie de prevederi modeme, cum au fost casatoria fi divorful civil. In 3715 decembrie 1864 a fost promulgat Decretul

organic pentru infiintarea unei autoritafi sinodale centrale pentru chestianile romSnefti, prin care se prevedea autocefalia

bisericii romanefti, legatura cu Constantinopolul mentin2ndu-se numai in chestiunile dogmatice.

tn 1865 au fost promulgate 32 de legi, intre care se remarca legea organizarii judecatorejti, din iulie 1865, c od j

proceduri civiia, infiinfarea curplor cu jurafi, a tnaltei curfi de justifie, infiintarea Consiliului medical superior (1 j

.riembrie 1865), adoptarea Codului penal fi de procedure penala. tn aceasta perioada au fost luate o serie de

rsntnt incurajarea capitalului strain in tara, infiinjarea burselor de comert, pentru sprijinirea creditului de crer-er; i

- enirurilor statului, stabilirea impoziti iM funciar, organizarea sistemului de impunere j i percepere a impozitel:-:

Reformele modemizatoare ale domnitorului Cuza au provocat mutatii insemnate in structurile so cis 'ixi tr. i i a

ecor. omici, stimulSnd categoriile burgheze, dezvoltarea i n d u s t r i a l s fi introducerea treptata a mafinismulu_ r-.v- -------

mijloacelor fi cailor de transport

4. Bilantul domniei $i inlaturare a lu i CuzaUnirea fi reformele care au Insotit progresul capitalismului au pus bazele statului modem, au creat ur jtr

i ; care au beneficiat categorii mad largi de cetajeni in comparatie cu regimul regulamentar. Reformele au

--srtupik din cele doua J5ri, au dat o organizare unitara noului stat, au contribuit la democratizarea acestuia, Reforxeie

realizat unificarea, reorganizarea fi modernizarea armatei.

a) Politica externa; aJte aspecte pozitive

Unirea din 1859 a insemnat triumful principiului de nationalitate, chiar daca incomplet, dezvoltarea unei poiitici exteme in conformitate cu interesul nafional. Ca unnare a politicii exteme promovate de Cuza, suzeranitatea otomana a

:':r sensibil diminuata, deschizandu-se calea dobandirii independentei. Pentru a feri politica extern! de oscilatiile din

i a politica intemS instabilS, domnul Cuza a concentrat activitatea de politics extema in mainile sale. Prin aceasta

: : : i , Principatele Unite fi-au aparat drepturile fi au afirmat o linie politics proprie, fiind prezente In jocul politic

:: -zren tal sub o formS sau alta, la inceput prin misiuni diplomatice cu care au fost insarcinaji Vasile Alecsandri, Ludo vie

Steege, §tefan Golescu, D. Bratianu, I. Balaceanu in 1859,

Baligot de Beyne sau D. Bolintineanu tn 1861.

Pentru a asigura prezenta continua a Romaniei in prima linie a jocului diplomatic, ca fi continuitatea demersului diplomatic in principalele centre europene,

pentru a afirma individualitatea politica a statului roman,

Cuza a depus eforturi pentru infiintarea unor agenpi

diplomatice ale Romaniei. Agenda de la Constantinopol a

fost ridicata la acest rang dupS recunoafterea dublei

alegeri, in 1860 a fost creata agenda de la Paris fi, in 1863

cea de la3elgrad. Pentru coordcnarea activitajii de politica

extemS a fost creat mimsterul de exteme, cu o organizare

asemanatoare ministerelor similare din Europa, prin decretul din 27 iulie/8 august 1862.

Obiectivele politicii exteme promovate de Cuza

vizau recunoafterea dublei alegeri, a unirii depline,

largirea auforiomiei tSrii, largirea atributelor suveranitatii fi pregStirea condipilor pentru dobandirea independentei,

pentru afirmarea ''solidarif 2{ti cu rbmanii aflati sub' ‘

stapanire strains, '

Largirea autonomiei janf*a constituit un obiectiv fundamentai 'al polificii 'ejaemfe romahfeftv'afirmat inca din 1859, o data cu dubla alegere. tn acest sens Cuza a acfionat pentru limitarea jurisdicfiei consulare, resping&nd tendintele de imixtiune ale consulilor straini. A supus regimului fiscal din tara pe tofi supufii straini. A afirmat

autonomia statului roman in chestiunea transportului de arme sard pentru nevoile emigratiei maghiare, In tranzitul

de arme pentru Serbia sau in afacerea detafamentului Vasile Alecsandri.... ............ .. polon. ____



DOM NIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA (1859-1866)

Doamna Elena Cuza Domnitorul A], loan Cuza

In acelaji scop, dar ?i pentru a sublinia individualitatea politics a statului roman to. relajiile intemationale, pentru

a intrefine relatii directe cu statele europene, a mcheiat convsntii cu statele vecine, Serbia, Austria. Rusia, de extradare, po^tale, telegrafice, a inifiat, fara a o realiza, o convenfie de comerf §i navigafie cu S.U.A. A organizat 51 coordonat propaganda romaneasca to strainatate.

Cuza a sustinut mifcarile de eliberare ale popoarelor din Europa centrala fi de rasarit, emigrafia maghiarS ji polonezS, a mtretinut raporturi foarte bune cu Serbia, apropiate cu Grecian a ajiitat emigrafia bulgara de pe teritoriul Romaniei. O pondere importan t au avut relatiile cu romanii aflati sub stapanire straina, care au beneficiat de sprijinul politic, material §i cultural al statului roman. Cuza instituie ca politica de stat susfinerea dezvoltarii culturale a romanilor’

din Imperiu! habsburgic, inscriind anual tn bugetul statului

sume pentru scoliie romanefti, asociatiile culturale sau

publicatiile periodice.

Domnia lui Cuza ?i refonnele pe care le-a promovat au asigurat o dezvoltare culturala farii precedent, un progres al instructiei §i alfabetizarii prin extinderea

jcoli i elementare, dezvoltarea invitSmantului secundar ?i profesional-tehnic, crearea invafamantului superior, cu importante urmari pentru dezvoltarea ?tiin{ei §i artei. In timpul sau au fost puse bazele SocietSfii literare,

& inaugurate dupa abdicare. a luat un avant deosebit presa.

vi.> •• Prin opera sa reformatoare, .societatea roma- .

t? neasci a intrat ireversibil in ri&r.ul 51' standardeie modeme, '

si- europene.

% ’ ' b) Activitatea opozifiei $i rasturnarea lui Cuza

& Opozipa cristalizata pe deplin to IfpM^ prm

J alianta dintre extremele spectrului poli tic romanesc, motiv

f - pentru care a fost numita "monstruoasa coalipe”, avand ca

obiectiv unic rasturnarea domnuiui, $i-a intensificat

5 . activitatea dupa 2 mai 1864, atat to tara, ci t §i tostrainatate. Politica faptului implir.it, promovata de Cuza

sir fa relafiile cu puterile garante a provocat netocrederea

!'• puterilor ?i a dus la izolarea pe plan international a

S ’ regimului Cuza. __ Csza Rmaand abdicare*



LECJ1AIX.

REGIMUL CUZA

liberalii moderati

camarila domnuiui

(compromite regimul

in fa|a opiniei publice)

armata

liberalii radicali

unii ojiferi se alatura

"monstruoasei coal ifii

„Monstruoasct coalifie

o par te se r etrag (Kogalnicesrz.

nemul[umi$i de politi ca au tc ri ts r

conservatoni

AceasfJ cn>3 se aeraveaza din 1865, cand Cuza fi-a pierdut o mare parte dintre colaboratori fi a menfionat d

posibilitatea retragerii de la putere in cazul in care interesul national ar cere-o. Opozitia s-a angajat, in comormitatc

dorinfele adunarilor ad-hoc, sa sustina un prinf strain pe tronul farii, reprofand domnuiui instaurarea domniei persona

reducerea rolului camerei, situatia financiara precara, favorizarea camarilei. Pe langa forjele politice din coalifie au f

atrafi fi ofiteri din armata,

In’noaptea de 11/23 februarie, complotiftii 1-au obligat pe domnitor sa semneze abdicarea, fara s5 intampvreo rezistenta. In locul sau a fost numita o locotenenfa domneasca, formats din principalele forte ale opozitiei, Nico

Golescu de la liberali, Lascar Catargiu de la conservatori fi N. Haralambie din partea armatei.

j Baza politica a regimului Cuza

c) Semnificatiile domniei lui CuzaDomnia lui Cuza mcheie o lunga perioada de reforme incepute inainte de 1848, impulsionate de programe

r.-.vnlnhVT' fthriHriiTalft mfr-iirTTitnTmanftnt fi cu alte dimensiuni. dupa 1848. Domnia lui Cuza a accelerat procesul

modemizare. a institutionalizat principiile si dezideratele anului 1848, tncheind un lung proces dg tT^zTtie.spre'rajiir

-fofific nSbdern. sore o societate stnicturatt tn Baffle eL a g & J f t t o i j mQjMdr.faffgfaez. «umpeaa..Chiar~dacS procesul

ciistalizare a structurilor noi este mult Intarziat in comparafie cu Europa occidentals, direcfia de dez%'oltare merge insp

0 economie capitalists care incepe sS se afirme, stimulata de unele din. reformele cuziste.

Spre deosebire de Europa vestica, unde evolufia structurilor modemitatii a avut 0 evolufie naturals sp

capitalism, in plan economic fi social, obligand factorul politic sa se adapteze, sS modifice statui fi mecanisinele saleserviciul noilor structuri, in spatiul romSnesc structurile sooiCHeconomiceLau^N ;e le -f ort ate ”-sa se-traasforme-priBt

actiune reformatoare. in aceste conditii, factorul politic fi in primal rtodLstatut.au. avut uri roi esential ?a procesul

modemizare,inlocuindagenfti sociali careau asiftuiit transionnareafa ahe^firir

" Epoca lui AI. loan Cuza este un exemplu tipic pentm reformismul secolului .al XlX-lea, de modemizar

societatii fi statului intr-un proces convergent, in care cel din urma a avut un rol decisiv, pregatind Romania pentru a tr

intr-o fazanouS a evolutiei sale, aceea a consolidSrii capitalismului, a stabilirii regimului politic modem, parlamentar

monarhiei constitutionale, demonstrand valoarea fi importanta statului national in afirmarea nafiunii fi promovar

interesului national.



DOMNIA LUI ALEXANDRU IC AN CUZA (1859-1866)

Cuprinswf fecfief

1. Perioada consolidarii unirii (1859-1861)

a) Recunoafterea international a dublei alegeri

b) Eforturi fn vederea unificarii legislative $i administrative

c) Activitatea Comisiei centrale de la Focfani

2. Perioada reformelor realizate pe cale constitutional! (1862-1864)

a) Guvernul Barbu Catargiu (1862)b) Gnvernul Nicolae Crefulescu (1862-1863)

c) Guvernul Mihail Kogalniceanu (1863-1864)

3. Regimul guvemarii autoritare (1864-1866)a) Statutul dezvoltator al Convenfiei de la Paris

b) Legea rurala

c) Legea instrucfiunii publiced) Alte reforme

4. Bilantul domniei $i Inlaturarea lui Cuza

a) Politica externa; alte aspecte pozitive

b) Activitatea opozitiei $i rasturnarea lui Cuzac) Semnificafiile domniei lui Cuza

Intrebari fi probleme

1. Enumerafi acfiunile de politi cs exte rni ale lui Cuza vizartd recunoafterea internafionala a unirii

2. In ce a con sta t programu l gu ve m ar ii lu i Cuza f i care erau posib ili taf ile lu i de

infaptuire? 3. Descriefi act ivi tatea depus& de Com isia centra ls de la Foc$ani in vederea unificar ii

legislative a Principatelor. .

4. Cum se refle cts rapo rtul de forf e din {ara in com ponenfa adunarilor leg islative gi a

gu verne lor din tim pul dom niei lu i Cuza? Erau aceste ins titufi i reprezentative p en tru

socie tatea romaneasca?

5. D e ce nu s-a adop tat refo rma agrara inc& din pr im a pa rt e a domniei lui Cuza?

6. Cum poa te f i caracterizat regimul politic dintre 1864-1866, in comparafie cu cel anter ior? Atribuifi celor doua regim uri calif ica tivele de “liberal”, “ repreze ntativ”,

“ democratic ”, “autoritar” fia pre ci afi per tmenfa acestor d en um iri

7. Prezentafi confinutul legii rurale. A reu fit ea sa rezo lveproble ma a grar i? Era upo sibile

f i a lte var iante d e r ezolvare a chestiunii rurale?

8. De ce nu a reugit Cuza sa atraga d e partea sa un sprijin politic mai consistent? A fo st

vina sa? A clase i po litice ? A societ&fii?

9. Cum se p oa te ju st if ic a Inlaturarea lu i Cuza, in lum ina bilanfului domn iei sale? A fo s t un act pdzitiv? N egadv? Necesar? = . , » - <• . - •• • * <



LECJIAX:

iNCEPUTURILE DOMNIEI LUI CAROL I:

“RODAJUL” REGIMULUI POLITIC AL MONARHIEI CONSTITUTIONALS

1. Instaurarea noului regim2. Constituia de la 18663. Viata politica romaneasca in perioada 1866-1876

•Problemele politice ale guvern&rii lui Cuza au reactualizat acei punct din progratr.ul

adun ari lor ad-ho c car e so lic ita aducerea un ui pri n f strain pe tro nu l Rom an iei. Co aiiaa

liberal-conscrvatoare care a preluat puterea l-a gasit in persoana lu i Carol I de H ohenzo llem- Sigmaringen, agreati de majoritatea clasei politice.

•Constitufia care pun ea bazele no ului regim statua un sistem monarhic reprezentativ,

bazat pe princ ip iul suveranitatii nafionale, al sep aratist puter ilor f i a l dom niei legiior. Itr.parpree

bine echilibratit a com petentelo r in stat , precum f i sis tem ul electoral cenzitar, bazat pe

reprezentarea megala a membrilor societafii, in fun cfie de avere f i capacitate, de contribupa

adusa de fie ca re la bin ele gene ra l (cuantificata prin imp ozi tul piat it fi prin catificarea

intelectuala), au a sigurat cea mai lunga perioada de stabilitate politica din istoria Rom&niei

moderne.

•Primii ani ai n oului regim au debutat insa sub semn ul agitapilor politice fi al

instabilitafii guvemamentale, care semnificau lipsa de maturitate politica a societatii romanefti,

dif icul tdtile adaptari i e i la noul sis tem p oli tic de fa cturd occ identa ls.

1. Instaurarea noului regimUnirea Principatelor, realizatS de Alexandru loan Cuza, a pus bazele constirutionale ale statului roman modem.

Z i 7ZTtr.l de organizare politica, noul stat — Romania — era, in esenfS, o formula sui-gener is a monarhiei

rioneie, formS de organizare prin excelenfa specifica statului modem, realizata pe parcursul epocii modeme, prin

rr:':nusm sau revolutie, in majoritatea statelor europene. Exemplul cel mai elocvent era monarhia britanica, modelul

— cipal al acestei formule. Pentru clasa politica romaneasca, in cea mai mare parte conservatoare in aspiratiile sale,

—snplul oferit de Regatul Belgiei a fost, de asemenea, unui dintre cele mai convingatoare fi dezirabile.

a) Problema “prinfulni strain” la romaniIdeea aducerii pe tronul tarilor romane a unui prinf strain era mai veche $i intrunea asentimentul celei mai mari

pL-d a clasei politice romanefti. In acest sens s-au vehiculat nenumarate proiecte. Astfel, in infelegerea incheiata la

srarf itnl secolului al XVHI-lea intre Iosif al II-lea $i Ecaterina a Il-a, a aparut ideea unui “regat dacic”, care urmarea

realizarea unui stat-tampon intre marile imperii, farist, austriac fi otoman, relizat prin unirea celor trei principate fi pus

sub autoritatea unui prinf dintr-o dinastie germana sau ruseasca.

In prima jumatate a secolului al XlX-lea ideea se va maturiza, din aproape in aproape, astfel c5 dupa 1848 ea

va domina spiritele. Inseji Adunarile ad-hoc — forurile reprezentative ale celor doua Principate — vor impune ca un deziderat concret realizarea unui stat roman modem in forma unei monarWi. constifufi.cmale.sub un principe strain dintr-o dinastie europeanS. « s

Dincolo de prestigiul fi autoritatea de care s-ar fi bucurat noul stat in concertul european avand in frunte un print

dintr-o dinastie. straina, solutia oferea fi un alt avantaj, deloc de neglijat, prin faptul ca elimina din start numarul mare de

competitori autohtoni din vechile familii princiare fi boierefti; competifia pentru tron ar fi alimentat nesfarfite dispute ce

ar fi impietat asupra stabflitafii politice fi institufionale a noului stat Chiar daca putea parea o idee conservatoare. aducerea

unui prinf strain s-a dovedit o masura salvatoare, care va aduce prestigiu fi autoritate sporita in plan intern fi international.

b) Criza politics a regimului Cuza

Rezultat al unui compromis intre marile puteri europene, grijulii cu propriile lor interese fi atente la echilibrul

european, unirea prevazuta de Convenfia de la Paris a lasat numeroase probleme in suspensie. Dubla alegere a lui Cuza

a constituit solufia gasita in extremis de catre clasa politica romaneasca pentru a salva unirea §i a realiza statui roman

modem. Dar, inca de la inceput s-a dovedit o solufie provizorie, unele dintre marile puteri recunoscand unirea doar pe

perioadadomniei lui ----- —-------- ------------ - .,

- 94



A

INCEPUTURILE DOMNIEI LUI CAROL t “RODAJUL” RH3MULUI POLITIC AL MONARHIEI CON STITUTIONALB

Succesiunea formelor de guvernam&nt la romdni

t

'

-

ti :

-jr

1 -

'

‘

*.

a:

'.

--...

*-

-

1-

Dinastii autohtone

• (“os domnesc") sistem ereditar combinat cu cel electiv

• in principiu, domnia este viagera

• ulterior, Poarta introduce sistemul numirii domnitorilor

Evul mediu

Domnitorii fanariofi ... .

• principi straini numifi de Poarta pe durata limitata

Sec. XVIII

Domniile pamantene

• principi autohtoni, numifi de Poarta pe durata limitata

1822-1828

Domniile regulamentare

• principi autohtoni, alefi de Adunarea obfteasca extraordinarl fi confirmafi

de Turcia f i Rusia, in principiu pe viata

1834-1848

Domniile Conventiei de la Balta Liman

*principi autohtoni, numifi de Turcia pe durata limitata

1849-1856 ,

Regimul Conventiei de la Paris

*principe autohton, ales de Adunarea Electiva fi investir de Turcia, pe viafa

1859-1866

Monarhia constitutionals

• sistem dinastie ereditar, cu moftenirea tronului in familia de Hohenzoliem-Sigmaringen

1866-1947

(cu modificari

intre 1938-1944)

Republics de tip comunist

♦ feful statului (prejedinte) este ui principiu ales, practic este numit

de catre partidul comunist

1947-1989

Republica de tip democratic

• prefedinte ales, pe durata limitati

din 1990

Polit ica autoritara a domnuiui — acuzat de “cezarism” — , care n-a reufit sa -ji asigure sprijinul masiv al unei grupari politice, a eondus la organizarea unei opozifii In rSndul clasei politice; liberalii §i conservatoril aliniafi in

“monstruoasa coalitie” contestau legitimitatea lui Cuza fi aduceau in prim-planul dezbaterii politice ideea aducerii unui prinf strain 5a conducerea noului stat. Fruntafii liberali fi conservatori erau convinfi de ideea "ca instalarea unei dinastii

straine devenise un obiecfa'v important" (I, C. Bratianu). Oameni politici liberali ca Ion Ghica fi §tefan Golescu, alStixri

de conservatori ca Gr. M. Sturdza fi G. B. §tirbei realizeazS o grupare de aproximativ 30 de deputafi care, in ianuarie

1863, au semnat un amendament la proiectul de adresa la mesajul tronului, amendament ce va pune bazele coalifiei

comune a liberalilor fi conservatorilor, coalitie ce avea ca scop “apararea regimului constitutional” fi “mgradirea

tendinfei de guvemare personals peste voinfa corpului legislativ”.

Paralel, reprezentantii acestei coalrtii urmareau sensibilizarea cabinetelor europene pentru a-fi da acordul la

inlaturarea lui Cuza fi aducerea unui prinf strain.

Lovitura de stat din 2 mai 1864 fi incercarea de guvemare personala fi autoritara intenfionata de domn a

determinat o strangere a randurilor acestei coalifii fi trecerea efectiva la inceperea preparativelor pentru inlaturarea lui

Cuza fi aducerea prinfului strain. In iunie 1865, conservatorii fi liberalii au semnat un important document, numit

“Iegamant”, in care se angajau sa-l oblige pe'Cuza sa abdice, folosind, daca va fi cazul, chiar forfa armatl, iar dupa declararea unei "vacanfe a tronului” sS actioneze prin toate mijloacele pentru “alegerea unui principe dintr-una din

femiliile domnitoare din Occident”: ...... . - 1 •' .....• -•'* „ - r.

Chiar fi domnitorul unirii, Al. I. Cuza, convins de insuccesul unei guvemSri personale, s-a aratat, in ultima parte a domniei, inclinat spre ideea ca solufia salvatoare era desemnarea unui prinf strain in fruntea statului roman.

In 186S, intr-o' scrisoare adresata lui Napoleon al-IH-lea, imparatul Franfei, Cuza scria ca “singurul mijloc de a elibera Romania de marasmul politic in care se zbStea era aducerea unui principe strain ereditar". Pe mSsura ce baza politica a regimului sau se eroda, insufi Cuza se gandea in mod serios la abcicsri.

c) in cautarea prinfului strain

Aceasta se infaptuiefte in noaptea de 10 spre 11 februarie 1866. In anna abdioarii se formeaza o locotenenfl

domneascS, alcatuita din Lascar Catargiu, Nicolae Golescu fi colonelul Haralambi* fi m guvem prezidat de Ion Ghica, care

va prelua puterea pentru perioada de vacanfa a tronului. Ministerele erau repardzz^ fruntafii liberali fi conservatori,

moldoveni fi munteni. Primul ministru a convocat in aceea$i zi, la 11 feh ruir: 1 *56. parkmentul. Camera fi Senatd reunite

proclama ca domnitor al Romaniei pe Filip de Fiandra, firatsle regehri BeigirL Le : r ; .: il H-iea. Filip de FJandra arefuzat

2 -^ pr0punerga guvernului roman, fara. a da nici. o expllcafie, fan: care a - _• : - : clasa politica romaneasca.95



LECTIA X

Gu veniclc anului 1866 Detronarea lui Cuza a determinat reacfia puterilorgarante, mai ales a celor nemuituimte de politica faptului Implinit practical de romani: Austria, Rusia fi Turcia. Ultima va reacfiona foarte dur, cerSnd revocarea

protocolului prin care se recunoftea dubla alegere a lui Cuza fi, deci, chiar unirea Principatelor. Poarta cerea anularea neintarziata a unirii celor doua Principate.

La 10 martie 1866 este convocatS la Paris Conferinfa celor 7 mari puteri europene, care fi-a desfafurat lucrarile

timp de o luna. Cum majoritatea participanfilor erau mclinap

iS suspnS punctul de vedere otoman privind desfacerea unirii, oamenii polltici romani au incercat sa obfina acordul lui Napoleon al ni-lea in legatura cu aducerea unui print strain. Ion Balaceanu, titularul agenfiei diplomatice romane de la Paris,

Ion C. Bratianu, trimis special al guvernului de la Bucurefti, au reu?it dupa Indelungi tratative sS obfin& acordul impfiratiihc

fjancez privind aducerea unui prinf strain, in persoana principehri german Carol de Hohenzollem-Sigmaringen/

La 25 martie 1866, doua telegrame din Paris comunicau In fara numele noului candidat Deplasat la DEsselccrf

a 31 martie 1866,1. C. Bratianu comunica familiei princiare a lui Anton de Hohenzollem-Sigmaringen ca, in urma aviz al imparatului Napoleon, locotenenfa domneascfi a Romaniei are de gand sa propuna poporului rcmar. ale geric : i

domn a celui de-al doilea flu al prinfului”. Prinful Anton accepta propunerea delegatului roman, urmand a k a ac: de atitudinea oficiala a Franfei !n aceasta chestiune §i, desigur, afteptand acordul regelui Prusiei, seful s m ; - :t

H coenzollem- Sigmaringen.

d) Prinful Carol I ocupa tronul RomSnieiIn tarS, vechi le Camere sunt dizolvate, iar locotenenta dom e eases. $i r_- s a d

incep demersurile pentru organizarea plebiscitului in vederea alegerii ca derm =1

Romaniei a principelui Carol. Dupa anunfarea plebiscitului, relafiile Romaniei cu Pssna devin tensionate, guvernul turc acuzandu-1 pe ce! roman de “incaicarea tratatelor”. Trupe

otomane sunt cantonate In sudul Dunarii, iar ca raspuns autoritatile de la Bucurefti mobilizsaza armata fi dispun reorganizarea unui corp de voluntari.

Plebiscitul este prevazut sa se organizeze pe data de 2/14 aprilie 1866, cetafenii farii

fiind chemafi sa se pronunfe cu privire la aducerea lui Carol ca domn al Romaniei. Se manifesta cu acest prilej o serie dedificulta.fi. Reactualizand mai vechi orgolii rani to, un grup,. de cateva sute de persoane, stimulate de agenfi farifti, manifesteaza pe strazile vechii capitale

a Moldovei, cerand desprinderea de “Valahia”, fi aleg chiar un “domn” al Moldovei, in persoana lui Nicolae Roznoveanu. Autoritafile reufesc sa dezamorseze cu ufurinfa aceasta

mifcare separatists care, printr-un efect invers, intarefte randurile susfinatorilor prinfului strain. La 16 aprilie, prinful Carol comunica tatalui sau “hotararea nestramutata de a primi coroana RomSniei f i de a pleca In contra voinfei Conferinfei de la Paris direct la Bucurefti”. Hotararea prinfului este adusa la cunoftinta regelui fi cancelarului Prusiei.

Rezultatele plebiscitului sunt favorabile inscaunarii prinfului Carol, cu 685.965 de

voturi “da”, doar 224 “nu” fi un numar de 124.837 de abfineri. Intre timp, Intre 21 aprilie

fi 1 mai s-au desfafurat alegeri pentru Adunarea Constituanta, in paralel cu intensificarea

activitafilor diplomatice.

La Paris, Conferinfa puterilor garante a respins alegerea.prinfului strain pe tronul

Romaniei, iar la 2 mai ambasadorii puterilor garante comunicau autoritafilor de la Bucurefti ca daca doresc menfinerea unirii trebuie sa aleaga un nou domn pamantean. Evenimentele

se precipitS, Ion Balaceanu §i I. C. Bratianu sosesc la Dusseldorf §i la 8 mai, In urma unor ccnciliabule cu prinful Carol-Anton, se stabilefte plecarea fara mtarziere a prinfului Carol spre Bucurefti.

La 28 aprilie/10 mai 1866, Adunarea Constituanta, forul suprem al tarii, “proclama solemn fi pentru ultima oara

voinfa nestramutata a Romaniei de a ramane una fi nsdesparfita, avand in fruntea sa pe Carol I din dinastia de

Hohenzollem-Sigmaringen”. Declarafia este adoptatS cu 109 voturi “pentru”, din cele.J 15 exprimate,(6 abfineri de.lavot fi nici un vot “Impotriva”). i-*- .. >

Marile orafe din Muntenia si Moldova au trimis prin telegraf mesaje de. felicitate prinfului Carol. Acesta a pomit

— conform planului. inifial,.— spre Romania, pe aceiafi vapor cu L C. Bratianu. Diumul- a-durafc'2 apt-amarfi. Prinful a

ajuns la Bucurefti in ziua de 10/22 mai 1866. fn apropiere de Baneasa a fost Intampinat cu urale .de catre locuitorii

capitalei, in fiunte cu primarul Bucureftilor, Dimitrie Bratianu. Alaiul numeros a strSbatut Calea Mogofoaiei, principala artera a Bucureftilor la acea vreme, urcand pe Dealul Mitropoliei . S-a organizat un Te-Deum m prezenfa prinfului Carol,

a mitrapolitului primat, a membrilor locotenenfei domnefti fi ai guvernului, dupa care participanfii s-au deplasat In sala

de fedinfe a Parlamentului. In numele deputafilor celor 33 de districte ale farii, prefedin tele Adunarii, Manolache

Costache Epureanu, 1-a invitat pe prinful Carol Ia tronul princiar ridicat pe tribuna.

Colonelul Haralambie a citit juramantul In limba romani; “Jur sa Cu credincios legiior farii, a pazi religiunea

romanilor precum fi integritatea teritoriului... fi a domni ca domn constitutional! " Cu mana pe Evanghelie, Carol a rostit In limba romanai» ‘‘Jur|”. Din acest moment, tara avea un domnltor constitutional.

96

Ion Ghica11/23 febr.-— 11/23 mai 1866

Lascar Catargiu 11/23 mai— 15/27 iul. 1866

Ion Ghica 15/27 iul. 1866— 1/13 mart. 1867



Instaurarea noului regim la 1S66

INCEPUTURILE DOMNIEI LUI CAROL I: “RODAJUL” REGIMULUI POLITIC AL MONARHIEI CONSITTUpONALE

e) Reactii exteme

Reacfiile fata de politica faptului Implinit, realizat! de

romani, au fost diverse, fmparatul Napoleon al Hl-Iea s-a declarat plaeut impresionat, dar Poarta otomani s-a aratat hotarata sa ocupe

Principatele. RomSnia a raspuns acestei intenfii, ordonand mobilizarea

trupe lor. La 27 mai, reprezentantul Turciei a Inaintat Confermfei de la

Pads un memoriu Impotriva venirii prinfului Carol In Romania. De$i nu

incoviintau interventia militara, guvemele marilor puteri au interzis

reprezentantilor lor din capitala Romaniei sa mtrefina relafii cu

guvernul roman, fara se vedea astfel izolata.

Prin eforturile diplomatice ale noului guvem, condus de

Lascar Catargiu, prin atitudinea ferma a domnitorului Carol, situafia va fi dezamorsata, mai ales datorita neinfelegerilor dintre marile puteri In feta acestei chestiuni.

Imparatul Napoleon al HI-lea s-a angajat, totuji, sa obfina

recunoafterea prinfului Carol ca domnitor de catre Poarta otomana. In

ciuda presiunilor intemafionale, criza va fi depajita datorita hotararii clasei politice romanefti de a instaura rapid un regim politic constitutional care

sa obfina sufragiul tuturor reprezentanfilor nafiunii romane.

2. Constitutia de la 1866 Regeie Caro! i .a) Adoptarea Ccnstitujiei

Imediat dupi alegerea sa, In aprilie 1866, Adunarea Cons ti in anti ?i-a inceput activitatea In vederea adoptarii

unei legi fundam ental modeme. In cadrul Constituantei, cele doua important gr .- L-i politice, liberalii §i conservatorii,

au reu$it sa ajunga la un compromis. data fiind situatia exceptional in care se rlsei csra. Astfel, noul for legislativ a

reu^it In scurt timp sa finalizeze proiectul unei noi constitute.

Problemele care au provocat vii dezbateri au fost legate de c it r : -nee. existsntei celei de-a doua camera

legislative — Senaiul — , de dreptul de veto absolut acordat domnitomlu:, : t r a evreiasci §i de cea a succesiunii

colaterale la tronul Romaniei. Un rol dinamizator l-a avut Insufi prinful Carr, se ts s- i rmnuntat ferin pentru menfinerea

Senatului ca a do ua cameri a Parlamentului, cu ro1ponderator, ca $i js n ru jr tr r_ :* . pa absolut acordat domnitorului.

97



LECTIAX

La 3 iulie a fc;t adoprat articolul care rnnditiona cetStenia romana de apartenenta la una din confesiunile

religiei crejtine. La 11 iulie, noua Constitutie a fost adoptata de catre Adunarea Constituanta, iar la 1/13 iu lie 1866 ea a

fost promulgate de catre domnitorul Carol I.

Divergence intre liberali §i conservatori cu prilejul adoptani constitutiei

Liberalii Conservatori!

• Parlament unicameral • Parlament bicameral

• Limitarea dreptului de veto • Drept de veto absolut succes

al domnuiui al domnuiui ^ conservator

• Largirea drepturilor electorale • Vot cenzitar restrins s(coiegiu unic) prin sistemul colegiilor ->w

succes ( *Drepturi fi libertafi • Limitarea drepturilor

liberal ^ individuale extinse ?i iibertatilor individuale

b) Confinutul ConstitutieiReluand o traditie constitutionals. intemS, in continuarea Regulamentelor organic*, a Co Evsa£« d; 11 ?s tj • i

Statutului dezvoltator al lui Cuza, noua Constitutie a Romaniei a fost inspirata in parte de con sti tmk sEz i i : '

un model de constitutie liberals a timpului. Ea era impSrfita tn 8 titiuri §1 organizata pe capitole ri sscz-xr. Aoss^s.

refereau la teritoriul Romaniei, drepturile cetafenilor, organizarea puterilor in stat fi reprezenta;^ azzoBali,

prerogativele domnitorului fi ale miniffrilor, puterea judecitoreasca, armata, finance etc. In Consthupe erau precisr.r.e

principiile politice modeme lansate de Revolufia franceza. cu privire ‘la libertafile f i drepturile ruadamentaie ale

cetateanului”, “suveranitatea nafionala", “separarea puterilor in stat”, “responsabilitatea ministeriala”, alaturi de

principiul monarhiei ereditare, principiu] inviolabilitafii fi iresponsabilitafii monarhului etc.

Potrivit noii saleConstitufii, Romania (numitS astfel oficial) devenea o monarhte coristituponala ereditara, m care

dcmnitorul era f eful statului. Prerogativele sale erau urmatoarele: Domnul convoca, axnana sau dizolva Adunarea deputafilor

ji Senatul (prima aleasS pe 4 ani, cel ds-al doilea pe 8 ani, reinnoindu-se parfial la jumatatea mandatului). El putea initia

prin miniftrii sai proiecte de lege, pe care dupa dezbaterea $i aprobarea Parlamentului le sancfiona fi le promulga; tot el

rr-nea fi revoca miniftrii, era fefiil suprem al puterii annate, conferea gradele militare, ordinele fi decorafiiletf

Puterea judecatoreasca este incredinfata judecatorilor, iar instanfa suprema este inalta Curte de Casafie; toate

hctararile tribunadelor se executa in numele domnitorului. Monarhului Ti revin, de asemenea, f i alte atribufii, cum ar fi:

amnistierea, grafierea, dreptul de a declararazboi, de a incheia tratate fi convenfii sau de a bate monedS.

— Institutiile politice ale statului, potriv it Constitutiei de la 1866



iNCEPUTURILE DOMNIEI LUI CAROL I: “RODAJUL” R3 2M UL UI POLITIC AL MONARHIEI CONSTITUTIONALE

Reprezentanfa nafionala era format! din 2 camere: Adunarea Deputafilor fi Senatul. Acestea aveau urmatoarele

prerogative: dreptul de autoconducere, de raspuns la mesejul tronului, de interpelare a guvernului, de legiferare, In mod

special, Adunarea Deputafilor avea fi atribufia de a dezfcats fi aproba bugetul farii.

. Noua Constitute a Romaniei consacra caracterul sacru fi inviolabil al proprietSfii, Libertatea absoluta a

cuvantului scris, elimina cenzura sau caufiunea, oferea dreptul de azil politic, statuand astfel o seama de drepturi fi

libertafi fun damen tale care nu erau prezente In alte constitufii ale timpului.c) Regimul electoral

Constitufia era completata cu o lege electorate carc prevedea alegerea reprezentanfei nafionale pe baza unui cens.

in mentalitatea politica a timpului se considers ca dreptul de vot trebuia sa fie proporfional cu educafia fi cu veniturile

obtinute. Censul era relativ ridicat, permitand doar unei parti a cetafenilor Romaniei participarea la viata public!

Astfel, pentru alegerea deputafilor coipul electoral era imparfit tn patru colegii, dupS. averea sau veniturile

realizate; colegiul I aparfinea marilor proprietari cu un venit mai mare de 300 de galbeni; colegiul II, proprietarilor

rurali cu venituri tntre 100 fi 300 de galbeni; colegiul III, comerciaiifilor fi industriafilor care pISteau patenta,

liber-profesioniftilor, ofiferilor in retragere, profesorilor fi pensionarilor statului; la colegiul IV votau tofi cei care

nu votau in primele trei fi plateau un impozit catre stat, adica, in principal, taranii. in primele 3 colegii votul era

direct, iar fn colegiul IV votul era indirect: 50 de alegatori desemnau un delegat, iar tofi delegafii unui judef alegeau un deputat.

Pentru Senat corpul electoral vota Tndoua colegii . Colegiul I era rezervat proprietarilor rurali cu un venit funciar de cel pufin 300 de galbeni, iar cel de-al II-Iea proprietarilor de imobile din orafe fi din judefe cu un venit de pSna la 300

de galbeni. Deputafii se alegeau pentru un mandat de 4 ani, iar senatorii pentru 8 ani; jumatate din numarul senatorilor se relnnoia la fiecare 4 ani. Puteau fi alefi deputafi cetefenii care au implinit varsta de 25 de ani, iar senatori cei care au trecut de 40 de ani fi aveau un venit minim de 300 de galbeni.

Structura corpului electoral, potrivit Constitufiei din 1866

ADUNAREA DEPUTAFILOR

1............. t + TColegiul I Colegiul II Colegiul M Colegiul IV

(33 deputafi,) (33 deputafi) (58 deputafi) (33 deputafi)♦ proprietari fimciari • proprietari fimciari • comercianfi ► tofi cetatenii care platesc

cu venit cu venit intre 100?i industrial din orafe,

un impozit cat de micde peste 300 galbeni fi 300 de galbeni platitori de minimum fi nu intrj• 1 deputat de judet * 1 deputat de judef 80 lei impozit in primele trei colegii

• intelectualii • voteaza indirect,

fi liber-profesioniftii, prin delegafi,

scutifi de cens alefi cate unui

• mandatele sunt la 50 de alegatori

repartizate pe orafe, • I deputat de judef

in fimcfie de marimea

acestora

1 j1

se voteaza prin vot dir ect1

vot indirect

v. »."• i i ’3 - i i ... . SENAT ,

t t t " V

Colegiul I Colegiul II Universitatea Universitatea( 66 senatori) (66 senatori) din Bucurefti din Iafi

• proprietari fimciari din • proprietari de bunuri • 1 senator • I senator

judefe cu venit de peste imobi le din orafe, cu • ales de corpul profesora] • ales de corpul profesoral

300 galbeni venit sub 300 galbeni

• 2 senatori de judef • 2 senatori de judef



LECTIAX

Constitutia din 1866

Titlul II Despre drepturile romanilor

"A rts. "Romanii se bucura de libertatea conftiinfei, de liberta tea

invafamantului, de libertatea preset, de libertatea intrunirilor".

A rt 7. "Insufirea de rom&n se dobandefte, se conserva f i se pierde, potr ivi t regulilo r

sta tom icite pr in legile civile. Numai strainii de rituri creftine pot dobdndi mpamantenirea,

ArLlO. "Nu exista tn stat nici o deosebire de clasa. Tofi rom&niisunt egali inaintea \

legii f i datori sa contribuie Jara deosebire la darile f i sarcinile publice. Ei singu ri sunt 1

admis ibi li in funcfiunile publice , civile f i militare. Legi speciale vor de term ina

condifiunile de admisib ilitate f i de inaintare in funcfiunile statului. Strainii nu pot f i

ad mifi in funcfiu nipublice, decat in cazuri excepfionale fi anume statom ici te de legi".

A rtl 3 . "Libertatea individuals este garantata. Nimeni nup oa te fi urmari i, deed: in

cazurile prevdzute de legi fi dupa formele pre vdzute de ele. Nimeni nu po ate f i opr it s — j. arestat, afara de cazul de vina vadita, decat in puterea unui mandat judecdtoresc motr. at ;i care trebuie sa fi e motivat la momentularestdr ii, sau cel mult fa 24 de ore dupa areszz~:-r.~

A rtl 4 , "Nimeni nu po ate f i sustras in contra voinfei sale de la judecatorii ce-i dd Izgss

A r tl S . "Domiciliul este nev iolabil Nici o vizitare a domiciliului nu se poa te face,

decat in cazurile anume prev dzute de lege f i po trivit form elo r de ea prescris e

A r tl 6 . "Nic i o pedeapsa nu poate f i inJUnfatd, nici aplicatd, decat in puterea unei legi'.

A r t 17. "Nici o leg e nu po ate infiinfa pedeapsa confiscar ii averii ".

A rt IS. "Pedeapsa mor(ii nu se va putea reinfiinfa afara de cazurile pre vdzute in

Codulpen al militar in timp de rezbel". \

A r t 19. "Proprietatea de orice natura, pre cum fi toate creanfele a supra statului sunt

sacre f i neviolabile. Nimeni nu poate f i expropria t decat pentru cauza de util ita te pu biica,

legalmente constatata fi dupa o dreapta fi prealabila despagubire. Prin cauza de utilitate pubiica urmeaza a se infelege numai comunicafiunea f i salubrita tea pubiica , precum fi

kicrarile de apdrare a tarii. Legile existente privitoare la alinierea f i largirea stradelor d e pr in

comune, precu m fi malurile apelor, ce cu rgpr in sau pe langa ele, raman In vigoare" (...)

A rt 20. "Proprietatea data faranilor, pr in legea rurala, fi despdgub irea garan tata

proprieta rilor pr in acea leg e nu vor putea f i niciodata atinse”.

A rt2 1. “.Libertatea conftiinfei este absoluta. Liberta tea tuturor cul telor este garantata

mtrucat insa celebrafiunea lor nu aduce o atingere a ordinei pub lice sau bunelor moravuri.

Relig iunea ortodoxa a rasari tului este religiunea dominanta a statuhii roman " (...)

Ar t.24. "Constitufiunea garanteaza tuturor libertatea de a comunica fi pubiica ideile f i

opin iile lor prin grai, pr in scris f i prin presa, fiec are fi in d raspunzator de abuzul aces tor libertafi

in cazurile determinate prin codicele penal, care in aceasta privinfa se va revizui fi complccta,

Jara insa a se putea res tran ge dreptu l in s ine, sau a se infiinfa o lege excepponala. De lic tel e de

presa sun t jude ca te de jur ii. Nici cenzura, nici o alta masura preventiva pentru aparifiunea,

vinderea sau distribufiunea oricarei publicafiuni nu se va pute a reinfiinfa" (...)

A rt 25. "Secretul scrisor ilo r f i al depefelar telegrafice este neviolabil. O lege va

determina responsabilitatea agenfilor guvernului pentru viola rea secretului scrisori lor fi

depefelo r incredinfate poft ei f i telegrafului ”.

A rt2 6. "Romanii au dreptul d ea se ad un a pa fnici f i Jara arme, conformandu-se legiior

are reguleaza exercitarea ace stu i drept, pe ntru a train tot felu l d e chestiuni: intru ace asta nu

trebuinfa de autori.zap.une prealabila . Aceasta dispozifiune nu se va aplica f i intrunir ilor in

chis, care sunt cu totul supuse legi iorpol ifi eneft i" .- - , ..... ,

rt.27. "Romdrlii au dreptul a se asocia conformdndu-se leg iior care reguleaza exercifiul

care are d rep tul de a se adresa la auioriidt ile pub lice prin petifiuni subscr ise

rsoane, neputand insa petifiona decat in numele sub scr ifi lor" ."



17

0 .

m.

>

.

I

f

|i

i

,

i

8

:‘

ff

;

c*. .

il

i;!

d) Destinul ?i rolul Constitute! de la 1866

Realizand un echilibru stabil intre puterea execudvi. exsrci^ta de monarh — reprezentat de guvem — ji

reprezentanja nafionala, Constitutia s-a dovedit, timp de mai bine -is o jumState de secol (1866-1923), un instrument

juridic eficace, p e baza caruia a fost guvemata Romania modemi. Ea a fost totu§i modificata in doua randuri ptaS la

primul razboi mondial; in 1879 a fost modificat articoiul 7, referitor Iff acordarea cetafeniei necrejtinilor; cea de-a doua

modificare a avut loc to 1884, privitoare la articolele care se refersau la ?eful statului, la teritoriul tarii, regimul presei, sistemul electoral etc.

Cbiar daca unele aspecte — existenja unui cens ridicat, conditionarea cetateniei de credinfa religioasS — au

jidicat o serie de oritici ?i probleme, in esenta, ea ramanea actul constitutional de cea mai mare stabilitate din is toria

RomSniei modems ji contemporane. Rezultata dintr-un compromis intre principalele forfe politice ale momentului,

conservatorii $i liberalii, Constitutia de la 1866 a reprezentat instruments juridic fundamental pe care s-au cladit

institufiile statului roman modem.

3. Via{a politics romaneasca in perioada 1866-1876:Adoptarea Constitute! de la-1866 a insemnat raceputu! unui-drum lung ?i anevoios care a condus timp de o

jumatate de secol la transfonnarea statului roman constituit prin unirea de la 1859. Obfinandu-fi independen{a in

1877-1878, e! i?i sporejte autoritatea prin ptoclamarea regatului in 1881 51 se desavar$e$te tentorial prin Marea Unire

din 1918, care a cuprins intre granifele sale politics p e tofi componentii najiunii romane $i intreg teritoriul etnic romanesc.

Drumul inceput acum a pus bazele institutiilor ?i structurilor unui stat modem, in deplin sincronism cu statele

europene civilizate. Dar problemele Romaniei la momentul 1866 erau nenumarate ?i deosebit de complexe; clasa politica nu era nici pe departe atat de structurata 51 omogena pe cat ar putea lasa sa se creada actiunile care au dus la instaurarea

regimului tnonaihic constitutional.

Scena politica a Romaniei modeme a fost animata §i disputata de doua orientari politice majore: gruparile de

nuanta liberal! §i cele de nuanta conservatoire, ce corespundeau din punct de vedere ideologic celor doua doctrine majore

ale lumii modeme. Pe parcursul viefii politice din deceniile celei de-a doua jumatafi a secolului al X lX-lea, aceste

orientari s-au grupat 51 coaguiat indouS. partide politice ce au guvemat altemativ Romania modems.

a) Grupari politice liberate lal866 ?J

Liberalismul se origineaza in ideologia mijcarilor revolufionare de emancipate sociala $i nationals care au

marcat evolujia primei jumatafi a secolului al XlX-lea. Este ideologia care a reprezentat suportul luptei de emancipare

nationals ?i care a prezidat modemizarea tuturor structurilor romanejti.

La momentul 1866, liberalii se prezentau destul de fragmentati din punct de vedere organizatoric. Principala

grupare liberals este cea “radicals”, care-i avea in firunte pe I. C. Bratianu ?i C. A. Rosetti. Cunoscuti ?i sub numele de

“ro$ii”, datorita radicalismului lor, liberalii condu?i de cei doi lideri au avut un rol hotarator in inscaunarea printului Carol

I pe tronul Romaniei ji in statuarea sistemuiui politic- al monarhiei constitutionale.Liberalii radicali au fost pritnii care au incercat sa se organizeze intr-un partid politic. Grupa{i in jurul societa|ii

“Amicii Constitutiunii” §i avand ca- organ de propaganda ziarul “Rominul” (al carui patron era C. A. Rosetti), liberal!

radicali au dezvoltat un discurs politic, adresat industriajilor ?i comerciantilor, paturilor mijlocii, pe care uneori le vo

folosi cu abilitate ca mijloc de presiune politics. In egala mSsura, propaganda liberal-radicala se adresa unor categorii $i

profesii liberale, avocatilor3msdicilor, profesorilor ji studentilor,

0 alta grupare, de orientate liberal-moderatS, i-a conturat In jurul lui Mihail Kogalniceanu, aducand laolalta o

parte din liberalii moldoveni , la fel cum tn Muntenia moderatii erau grupafi in jurul lui Ion Ghica. La Iaji, in jurul

profesorului Nicolae-Ionescu, s-a organizat “fractiunea libera §i independents", ce grupa cadre didactice universitare fi

db liceele vechii capitate a Moldovei.

b) Guvernele iiberal-radicaic din anii 1867-^868. :Nemultumifi de politica dusS de guvemul condus de Ion Ghica, la inceputul anului 1867 liberalii-radicali

condufi de I. C. Bratianu au inceput negocieri cu gruparea lui M. Kogalniceanu. Intelegerea s-a realizat ia hotelul

'“Concordia” din Bucurejti, unde cele doua grupari se intalnesc pe 0 platforms comuna care uimarea instituirea in

Romania a unui regim stabil, bazat pe institufii liberale §i democratice. S-a elaborat 0 “Declaratie a deputatilor”, ce grupa mai. nwlte fractiuni liberale din Camera, declaratie ce;a fost facuta public! in ziarul “Romanul” din 10 martie 1867. in

urm^'unui vot de blam, guvemul condus de I. Ghica a demisionat la 3 martie 1867. Coalitia liberals de la “Concordia”

a venit la putere, guvemand pis. prin intermediul a 3 guveme care s-au succedar la intervale scurte: guvemul prezidat de

iNCEPUTURILE DOM MEILUI CAROL!: “RODAJUL" RBGMULUI POLITIC AL MONARHM CONSTITUTIONALS

j'f

Liberalii radicali

(I.C. Bratianu, C.A. Rosetti)

Grupari liberale intre 1866-1875

Liberalii moderati

din Moldova

(M. Kogalniceanu)

d\ dm Muntrxs.

(Ion Ghica)

Fractiunea libera

fj independents

- in Moldova -

(Nicolae Ionescn)



N c e p u t u r i l e d o m n i e i LUI CAROL L “RODAJUL” RBGIMULUI POLITIC AL MONARHIE] CONSTITUTIONALS

strainatate dona scnsori, in care, alaturi de invocarea pcribiiitijii remgerii de la tronul Romanic:, avanseaza ur.ele aprecieri cu privire la lipsa de vocafie democratica 51 pariamentara a statului pe care-1 guvema. Aceste afirmatii au

provocat 0 grava criza in cadrul clasei politice romanejti. pentru ci parlsirea tronului de catre Carol I ar fi avut consecinte

funeSte pentru statul national. Lucrurile nu s-au sfar^it aid, deoarece la 22 martie 1871 a avut Ioc un incident in jurul salii

Slatineanu, unde, la 0 aniversare a zilei de najtere a imparatului' Germaniei, forfeit liberate, “rojii”, au organizat 0contramanifestatie; ca urmare, guvemul condus de Ion Ghica a fost demis. ' *

Criza atinge apogeul. Principele Carol convoaca la Palat, la 23 martie 1871, pe cei trei fo?ti membri ai locotenentei domncjti din 1866, pentru a le anunfa abdicarea sa. Lascar Catargiu §i Nicolae Golescu II conjura pe prin} sa renunfe la acest gest Carol accepts, dar cu conditia constituirii unui nou guvem care sa voteze bugetul ji sa rezolve problema concesionarii cailor ferate. Lascar Catargiu se angajeaza sa formeze noul guvem, cu condifia ca principele sa

' dizolve Parlamentul, ceea ce se accepts. Primu! ministru preia ?i ministerul de interne, il numejte pe generalul I. Era.

Florescu in fruntea ministeiului de razboi 51 prin masuri rapide restabile$te ordinea in capitals chiar in noaptea de 23 spre 24 martie 1871. - •

Se incheie astfel o primS etapa (1866-1871) foarte agitatS, in care, pe baza Constitute' de la 1866, forfele politice din |ar3, mai ales cele liberale, dar unele coalitii liberal-conservatoare, au incercat sa puna bazele unor institutii

democrat! ce modeme §i s5 faca sa funcfioneze un nou sistem politic; in fata impetuozitatii liberali lor— care va conduce uneori la grave imprudence — , Carol I va prefera soliditatea ideii conservatoare, care, prin teoria progresului moderat, avea mai multe janse sa conduca statul roman catre stabilitate intern! 51 sa II pregateascS pentru cucerirea independentei.

d) Prima mare guvemare conservatoare (1871-1876)

Coalizand principalele personalitati grupari de nuantS conservatoare, guvemul condus de Lascar Catargiu a inaugurat o lunga perioadS de stabilitate in viata politica a Romaniei modeme.

Conservatorismul, ca ideologie politick, se origineazS. in mi^carea politics, de reformare a societatii romane§ti

din prima jumatate a secoluhri al XlX-lea 51"151 propunea reorganizarea moderna a societafii nu pe cale revolufionara, ci

prin reforme graduale care sa nu puna in pericol stabiiitatea ?i statutul politic al noului stat, GrupSrile conservatoare au adunat in jurul aceloragi idei politice marii proprietari de pamanturi, de origine aristocratica sau plebeiana, dar 5; 0pleiadS de intelectuali de elita, cea mai mare parte cu 0 formajie desavar§ita in Germania; ei au realizat cel de-al doilea mare pariid politic ce a participat la guvemarea Romaniei modeme.

Punand capat crizei politice generate de “afacerea Stroussberg”, conservatorii conduji de L, Catargiu au reofit instaurarea unui guvem stabil, care s-a fScut remarcat printr-o bogatS acdvitate legislative $i realizari insemnate in mocsmizarea tani. In scurt timp guvemul a ajuns la o intelegere cu “Societatea drumurilor de fier din Romania . satisfacand in parte cerintele bancherilor germani care au preluat afacerile consorfiului Stroussberg.

Un rol insemnat in politica acestui guvem 1-ait avut masurile luate pentru.dezvoltarea proprietari funciare; s-au realizat astfel societafile de credit rural 51 urban, societatile de asigurare, extinderea retelei de comunica{ii $i s-a

perfectionat sis’.emul monarhiei constitufionale.In politica extema, guvemul conservator condus de L. Catargiu a urmarit consolidarea independentei cu ajutorul

unor masuri diplomatice, prin dobandirea dreptului de a incheia tratate proprii, separat de cele incheiate cu Turcia. Astfel, s-aincheiat o convenjie comerciala pe termen de 10 ani cu Austro-Ungaria 51o alta similarS cu Rusia. A intreprins acuuni diplomatice care vizau proclamarea independent cu acordul puterilor europehe. In politica sa n-au Iipsit, insa, nici masurile nepopulare, precum legea invoie lilor agricole din 1872, care introducea 0 clauza ce permitea proprietarilor sa

foloseasca forfa armata pentru impunerea respectarii contractelor incheiate. La fel, legi le care promovau politica liberului schimb, in detrimentul unei politici protecponiste, care sa intareasca industria nationals.



LECJIA X

Cuprittsul lecfiei

1. Instaurarea noului regim

a) Problema “printutui strain” !a romani

b) Criza politica a regimului Cuza

c )i n cautarea printului strain

d) Prinful Carol I ocupa tronul Roman iei

e) Reactii externe

2. Constitutia de la 1866a) Adoptarea Constitufiei

b) ContinutuI Constitufiei

c) Regimul electoral

d) Destinul $i rolul Constitufiei de la 1866'

3. Viata politics romaneasca tn perioada 1866-1876

a) Grupari politice liberale la 1866

b) Cuvernele liberal-radicale din anii 1867-1868

c) Criza politick din 1870-1871

d) Prima mare guvernare conservatoare (1871-1876)

intrebari ?i probleme

1. Care au fo st rafiunile interne fi externe al e aducerii ca domnitor a lu i Carol I?

2. Cum au colaborat fo rtel e poli tice romSnegti in aceasta acfiune?

3. Enumerafi yi explicitadprincipiile care stau la baza Constitufiei din 1866.

4.Descr ie ti atributi ile instituf iilor sta tului $i relaft ile din tre acestea po triv it textului

Constitufiei.

5. Comparafi Constitufia din 1866 cu Constitufia de astaz i a Romaniei. Rapor tafi cele

dou a texte la pei sa ju lpol it ic $i soc ial-eco nom ic din epoca aferentS.

6. Descriefi sistemul electoral introdus la 1866. Comparafi-l cu cel in vigoare astazi. Cum

se jus df ica neacorddrea dreptului de vot tn mo d egal, pe nt ru to ati pop ula fia?

7. Enumerafi forfe le politic e care s-au succed at la guvernare in perio ada 1866-1871. Reflec tau ele rap ortul d e forfe din fara?

8. De ce a so cotit domn itorul Carol ca jii n d necesarS a ducerea unui gw><ern conservator

pu ternic la 1871? ->v



LECTIA XI:SCHIMBAREA STATUTULUI INTERNATIONAL

LA 1877-1878: OBTINEREA INDEPENDENTEI

1. Preliminarii politico-diplomatice in deceniul

premergator razboiului

2. Participarea Romaniei la razboiul din 1877-1878

3. Tratatele de pace

’Obiectivul obfinerii independentei tarii ramasese una din martie problem e nerezolvate

ale tanarului stat roman. Clasa po lit ica romaneascS a incercat solu tionarea ei pe cale

diplomatic^, dar atu nci cand con tex tul polit ic tn zona ba lca nici a inceput din nou sa se

fluidizeze, sub im pactu lpoliticii ofens ive a Rusiei, calea milhara s-a impus de la sine. In poftda

imenselor suferinfe umane pe care le provoca, ea era considerata tn mentalitatea vremii drept metoda ultima §i legitima de atingere a unu i obiectiv polit ic major.

•Efortul militar al Romaniei, ca aliatS a Rusiei, considerabil tn raport cu potenfudul

uman fi material de care dispunea, a co nsacratp e campul de lupta obfinerea independenfei $i a

da t romanilor o ma re Incredere in fo rfele propriL

•Tratatele de pace au recunoscut indep end ent $i au oferit Romaniei Dobrogea, dar au

anexat din nou R us ie i sud ul Basarabiei , ceea ce a pro vocat in tara un sentiment de fru strare

o radr e a relafiilor cu fo stul aliat

1. Preliminarii politico-diplomatice fn deceniul

premergator razboiuluia) Problema independentei tntre 1866 §i 1875

Cucerirea unui statut international independent a ramas una dintre problemele noului stat roman modem, realizat in deceniile de la mijlocul secolului al XlX-lea.

Clasa politica romaneasca a cautat, pe toate caile, sa realizeze obtinerea acestui fapt; in privinta cailor de unnat au existat, firesc, o multiludine de puncte de vedere. In timp ce oamenii politici -liberali, mai ales gruparile radicale,

sperau sa atingS acest deziderat major prin mijloace radicale, inclusiv prin actiuni militate, gruparile de nuanja

conservatoare optau mai ales pentru calea diplomatics, preferabilS deoarece nu punea Tn pericol stabiiitatea ?i integritatea tarii si putea fi mai putin costisitoare material ?i uman.

In intervalul 1866-1877, responsabilii politici ai Romaniei au cautat sa foloseasca toate ocaziile ivite in viafa

politics internapionala pentru a obtine independenta statului roman. Astfel, Vasile Boerescu ?i Gheorghe Costaforu

considerau ca razboiul franco-prusac din 1870-1871 putea oferi o ocazie favorabila pentru a se conferi Romaniei un statut

de neutraiitate §i independenta sub gar an ji a marilor puteri; la fel, Lascar Catargiu, fruntaju] conservator, credea ca

independenta se putea obfine printr-o apropiere politica a Romaniei de Austro-Ungaria, Germania §i Rusia.

La 27 aprilie/3 mai 1873, domnitorul Carol I a pus & discujia guvernului conservator problema independentei de stat

a Romaniei. Legaturile de “suzeranitate” ui raport cu Poarta otomana deveniserfi sirnbolice in deceniile de la mijlocul secolului

al XlX-lea. Intrarea Prindpatelor ?i apoi a Romaniei sub garanfia marilor puteri europene a diluat ?i mai mult dependenta fata

de Poarta. DupS unirea Principatelovo serie de masuri intreprinse de nOul Stat au aSnnat dar tendinja de desprindere de

legaturile cu Turcia: lichidarea jurisdictiei consulare, deschiderea primelor agenjii diplomatice ale Romaniei in strainatate,

tnfiintarea Bancii Nalionale $i a unui sistem de credit, incheierea conventiiior comerciale, telcgraiice §i p.oftale cu state ca

Serbia, Austro-Ungaria, Franfa, Rusia, Anglia, Italia, ca $i participarea Romaniei.la “Expozitia urtiversala de la Viena’V

" Constitutia de la 1866 realizase printr-un act de curaj institufii modeme ?i nu mentiona legaturile Romaniei cu

Poarta. 0 intensS activitate diplomatics urmarea sS sensibilizeze guvernele marilor puteri $i opinia publics ir.temationala

cu privire la dezideratul fundamental al Romaniei modeme: independenta.

b) 1875-1876: reizbucnirea “crizei orientale”

Ocazia favorabila s-a ivit in 1875, o data cu redeschiderea in viata polit ics intemaponala a dosarului “cbestiunii

orientale”. In unele teritorii europene stapanite de turci — Bosnia §i Herzegovina — au izbucnit rascoale in 1875, iar in

1876 Serbia $i Muntenegru au declarat razboi Portii otomane. Urmarind o politica devenita deja tradifionala, de

interven(ie in Balcani, Imperiul tarist a stimulat lupta unorpopoare aflate sub stapanire turceascS sub pretextul protejarii

credincio?i!or de religie ortodoxi. »___ _____ _ ______ __ - - - -______ — — —_ — *-----------

105



LECJIA XI

Razboaie ruso-iurce in secolele XVUJ-XIX

Anilrazboiului

Altan te Victorii Tratate de pace Anul

pacii

1711 alian'fS ruso-moldoveana . victprie turca pacea de la Vadul Hujilor 1711

1735-1739 alianJS ruso-austriacS victorie rusS pacea de laBelgrad 1739

1768-1774 victorie rusS pacea de la Kuciuk-Kainargi 1774

1787-1792 aiianta ruso-austriacS victorie rusa pacea de la Ia$i 1792

1806-1812 victorie rusa pacea de la Bucure§ti 1812

1828-1829 victorie rusa pacea de la Adrianopole 1829

1853-1856 alianfS turdo-franco-engJeza victorie turcS pacea de la Paris 1856

1877-1878 aiianta ruso-romana victorie rusS pacea de la Berlin 1878

Privind favorabil lupta de eliberare nationals a popoarelor balcanice, Romania s-a vazut stimulata de ocaz;i ee

i se oferea pentru jnodificarea statuttHui sau international. Co nf lio tel^m BalcanTjratrruSIneaînior puteri au rz: ateilpa tactorilor politici de Ta~BtiCtn 5ti'; iricercarid sa evite transformarea teritoriului lor in teatm'de razbei, fa;::.-.

politici romani au adoptat tactioa expectativei $i a neutralitafii. Exista, mai ales, temerea ca Rusia faristS va inc.:res. Li cazul unui conflict militar, sa modifice clauzele tratatului de la Paris din 1856 ?i sa revendice cele trei judete din juc_:

Basarabiei.

La 16 ianuarie 1876. prinnd tpinistm .Lascfir Catargiu. totr-o notS diplomatics adresata tuturor ager.r.icr diplomatlci ai Romaniei in strainatate, sublinia linia de conduita a statului roman, care era hotarit sa-?i apere integriatea

teritoriala $i s5 adopte tactica neutralitatii in fata conflictului balcanic ce lua amploare.

O data cu formarea guvemului de catre o nouS co^êÛberâÎ^frimjae^cu primul ministru I. C. Br

activitatea diplomatics in vederea modificarii statutului international al Romaniei se intensificaTln'calitate de ministru

de externe, M. Kogalniceanu a emis la 28 iunie 1876 o nota diplomatics in care soLicita recunoa?terea de catre marile

puteri europene a individualitStK noului stat romSn ?i a nu melui siu oficial de Romania,.integrifatea teritoriului, fixarea hotarului cu Turcia pe thalwegul Dunarii, recunoaijteresPpajapoartelor romanejti, ca ft incheierea unei conventii

economice ?i juridice cu Poarta otomana. Se cerea, cu alte cmdnte._recuiK>ast&eaJndeDendeateiJlomanici. AJte note diplomatice condamnau reacfiile turcejti $i anuntau liotarSrea Romaniei de a-ji apara granitele Jarii.

In vara anului 1876, criza orientals s-a aaSncit. La Reichstadt, in Boemia, a avut loc o intalnire intre imparatul

Austro-Ungariei, Franz Joseph, 51 tarul Rusiei, Alexandru al II-lea, unde se realizeaza caleva angajamente politice ce au

hotarat soarta crizei balcanice. Austro-Ungaria s-a angajat sa preia sub administrajia sa Bosnia ?i Hertegovina, in timp ce

Rusia avea camp de actiune libera in Balcani; s-a mai hotarat autonomia Buigariei 51 preluarea de catre Serbia ?i

Muntenegru a unor teritorii detinute de Turcia.

c) Pregatirea politica 51 miiitara a razboiului;

tratativele cu Rusia

Presimpnd izbucnirea unui conflict deschis intre Rusia $i Turcia, primul ministru I. C. BrStianu ?i ministrul de

externe M. Kogalniceanu s-au orientat spre tratative directe cu Rusia, in scopul de a evita transformarea. {Srii in cSmp de

razboi. RomSnia manifesta, de asemenea; sentimente de "amicijie” fats de Austro-Ungaria. La 29-30 sept/11-1.?, oct. 1876, o delegate romanS, din care faceau parte L C. Bratianu ca prim ministru, colonelul Gh. S]8niceanu, ministrul de

razboi, T. Vacarescu, marefal al Curtii 51 Singurov, adjutantul lui Carol I, precum §i o delegajie compusS din tarul

Alexandru al II-lea, cancelarul Gorceakov ?i ministrul de razboi Miliutin, au purtat tratative avand ca obiect problema

trecerii trupelor rusepeste teritoriul romanesc in drum spre teatrul de razboi din Balcani. Tratativele dintre cele doua state

au continuat in noiembrie 51' la Bucure$ti.

Conferintele intemationale de la Constantinopol (1876-1877) §i de la Londra (1877) au incercat sa gaseascS

solufiipa$nice'crizei balcanice; dar lucrurile se precipitau tn cealalta,directie. Noua constitute a Imperiului otoman, adoptata la 11-13 decembrie 1876, considera Romania “0 provincie privilegiata” a imperiului, SfapVce a stann't proteste

vehemente din-partea Romaniei Lainceputul.anului.1877, Rusia a semnat o convenfie secretS la Budapesta cu Austro- Ungaria, prin care primea manS libera in Balcani. . . -

Diipa tratative fndelungate, la 4/16 aprilie 1877, la Bucurejti, s-a semnat Conventiapriviad trecerea,trupelor rusajti

pe teritoriul Romaniei. Textul Convenfiei reglcmenta traczitul trupelor spre Balcani $i angaja Rusia sa respects f. sa menpna

integritatea Romaniei $i drepturile politice ale statului roman a$a cum rezultau din leg ile interne 53tratatele exteme. Trasenl

pe care trupele rusejti unnau sa se deplaseze a fost stabilit m detaliu, ocolind Bucure^tiul, iar cheltuielile de transport unnau

sa fie suportate de guvemul farist Au fost stabilrfi confsari care realizau legSturile cu autoritatile romane.

in paraiel, guvemul roman a luat masuri de orgarizart a apararii in caz de atac din partea Turciei. A fost

decretata mobilizarea armatei romane, s-au organize no: regimente ji baterii de artilerie, Romania dispunand la acel

moment de forte militare in numSr de 120.000 de oaner.i, 55. C-X) reprezentand trupele operative, la care se adaugau garda civicS 51' alte formapuni militare.— ...— — ----------------- -— _______________ __ ___



S CHIMB AREA STATUTULUI INTERNATION AL LA 1877-1878: OBTINEREA INDEPENDENTEI

• 1774 Tratatul de la Kuciuk-Kainargi - Rusia primejte dreptul de protecjie asupra supu$ilor crs=tmi

ai Imperiului otoman

• 1812 Pacea de la Bucure?ti - Moldova pierde Basarabia

• 1821-1822 Eteria §i mi§carea lui Tudor - Turcia ocupa Principatele ?i impune regimul domniilor

pamantene

• 1826 Conventia de la Akkerman - Recunoajterea individualitatii politice a Principatelor

• 1829 Tratatul de la Adrianopole - Garantarea autonomiei

- Abolirea moriopolului comercial otoman

- Restituirca raialelor

- Protectoratul Rusiei

• 1-856 • Congresul de la Paris - Autonomie sub suzeranitate otomana

- Garantia colectiva a marilor puteri

- Moldova reprime§te sudul Basarabiei

• 1858 Conventia de la Paris - Reconfirmarea autonomiei administrative §i legislative

- Confederarea Principatelor

♦ 1859 , , Dubla alegere: a lui Cuza “ ..... - Recunoa§terea unirii Principatelor de catre Turcia §i marile

puteri ,

• 1866 ' - -Instaurarea regimului •

monarhiei constitutionale

- Recunoa?terea noului regim de catre Turcia

Trupele romane au fost dispuse pe aliniamente Tn sudul tarii.

pe linia Dunarii, pentru a putea interveni in caz de atac otoman. La

12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat razboi Turciei, iar trupele rusajti au

•inceput treoerea Prutului spre Balcani. Armata romana a acoperit linia

Dunarii pentru a evita invadarea teritoriului romanesc de catre trupele

otomane. Batsriile turce?ti au bombardat gamizoanele romanejti din

stanga Dunarii la Calafat, Bechet, Izlaz, Corabia, Giurgiu. Ce!e

romanejti au ripostat bombardand Vidinul. Starea de razboi intre

Romania ?i Poarta devenea efectiva.

d) Proclamarea independenteiIn tara, opinia publics 51 autoritatile se aratau adanc -

impresionate de aoeste evenimente, La 29-30 aprilie/11-12 mai 1877’

•Parlamentul Romaniei a votat motiuni in care se cerea guvemului

mperea urgent! a relafiilor de dependent fata de Imperiul otoman ?i

declararea starii de razboi cu Poarta. Ca raspuns la interpelarea

deputatului Nicolae Fleva, in data de 9/21 mai 1877, ministrul de

externe, M. Kogalniceanu, a declarat ca fara este gata sa rupa orice

legatura cu Turcia. Parlamentul a votat printr-o motiune independenta Romaniei, precum §i faptul ca tributul datorat Portii unna sa f ie destinat

. mzestrarii armatei romane.

- Actul proclamarii independentei a fost primit cu mult

entuziasm de catre opinia publica romaneasca si de catre rom&nii din „ . , , .i. . , •» p. . . , Genera li romam la 1877

afara granitelor tanx. Pe plan european 51 diplomatic, msa, acest act a

fost privit fn moduri diferite; astfel, Rusia a acceptat ca pe un fapt Implinit actul proclamarii independentei, Italia s-a

manifestat cu simpatie, dar Anglia, Germania $i Austro-Ungaria au avut 0 atitudine rezervafi, mentionand ca se vor

prommta asupra acestui fapt dear la sfar§itul razboiului.

Schimbari tn statutul international al Prindpatelor, pe fondul "crizei orientale”

2. Participarea Romaniei la razboiul din 1877-1878Responsabilii politici romani, principele Carol, guvemul $i Parlamentul, ca §i opinia publica din fara, erau

favorabili angajarii militare a Romaniei in razboiul balcanic.

Primele incercari ale guvernului roman de a s e angaja intr- o cooperare miiitara cu Rusia au fost

intampinate, Insi, cu 0 opozitie totala; autoritatile militare ruse credeau'ca vor putea tran?a singure victoria in

favoarea lor. Ceicurile politice tariste nu doreau ca Romania sa fie implicata ?i sa aiba un cuvant de spus la

tratativele de pace. ' " ' ‘ ' '- 107



LECTIA XI

Printul Carol la Calafat

ASED1UL PLEVKiEl

Concentrate in. zoria sudica a jarii. armata nm

trecea Dunarea la 14-15/26-27 iuriie 1877, incepand o

inaintare pe trei directii pe teritoriul inamic: spre Nicopole,

spre Tamovo-aipka Zagora §i spre Biala-Rusciuk.

Rezistenfa opusa de armata otomana s-a dovedit Tnsa mult

peste a$teptarile ru$ilor, astfel ca Inaintarea trupelor tariste

a fost oprita tn faja Plevnei.

AceastS localitate' ocupa o pozif ie strategics $i

controla directive de inaintare spre Nicopole,

Constar.tir.opo!, Vidin-Tamovo. intr-un complex de

fortificatii, tm'cii au masat un numar de peste 30.000 de' soldati, sub conducerea lui Osman Paja. Primele asalturi

ale trupelor tariste au fost respinse de catre turci cu pierceri

grele; situafta se dovedea critica pentru ruji, care se vedeau

blocati astfel Tn fafa Plevnei §i m trecatoarea $ipka, in timp

ce Tn Caucaz trupele ruse§ti sufereau grave Tnfrangeri.

- Campania de la sudul Dunarii;

iuptele de la Plevna La 19/31 iulie 1877, mareie duce Nicciae.

comandantul frontului rusesc din Balcani, a zznsaz o

telegrams principelui Carol I al Romaniei, in care n csrs=

angajarea trupelor romane, indispensabila pec~_

deblocarea armatei ruse$ti. Ca raspuns la cerer.le rosejti,

au fost trimise la sudul Dunarii divizia a Il-a ?i a m- a

roman a. tn paralel au fost reorganizate Armata de operatii §i Corpul de observa ie romanesc. Parlamentul Romaniei a

votat noi credite militare pentru dotarea o$tirii romane. La

Tntalnirea dintre principele Carol 1 $i |aml Alexandru al

II-lea, Tn. august 1877, au fost consimtite bazele colaborarii

romano-ruse. Fortele aliate ruso-romine de la Plevna au

fost puse sub comanda principelui Carol I, asistat de

generalul rus P. Zotov ?i de generalul Alexandru Cemat in

operatiunile de la Plevna armata romana a acfionat cu

38.000 de oameni ?i 108 tunuri,

Asaltul general asupra Plevnei s-a desfajurat la 30

august/11 septembrie, de ziua de na§tere a farului.

Rezistenta otomanilor a fost deosebit de putemica; doar 3

redute din 14 au fost cucerite momentan $i doar una pastrata. Pierderile umanc pe catnpul de lupta au fost

cople?itoare; maiorul Gh. §onfu, capitanul Valter Maracineanu §i mulfi alfii au murit eroic la datorie. Noile

Tncercari de cucerire a Plevnei s-au soldat tot cu pierderi.

In Iuna octombrie s-a decis Tncercuirea Plevnei, pentru a-1

obliga pe Osman Pa$a sa capituleze. La 28 noiembrie turcii

au Tncercat sa strapunga Tncercuirea, dar au fost Tnfranti si

nevoiti sa capituleze; Osman Pa$a s-a predat Tn mainile

colonelului M. Cristodulo Cerchez. 45.00 0 de soldaji §i

2.500 de ofiferi turci s-au predat o data cu Osman Paya.

r; £ CapitularSa Pleviiei a permis dezvoltareg acfiuhilor militare ruso-romane$ti; trupele ruse au Tnaintat spre sud in

,, 'directia Sofia-Eilipopol-Adriaoopolj panS aproape de

Constantinopo}. in timp .ce trupele romane au desfajurat

acjium militare in sud-vestul peninsulei balcanice.. in zona

Vidin. in ianuarie 1878 Vidinul a fost Tncercuit de armata

romana. infranta pe toate fronturile, Poarta a fost nevoita

sa Tncheie armistitiul.

- BilantuI ostilitatilor: elogii ?i sacrificii

Participarea annatei romane la razboiul care a consf infit independenta {arii a costat Romania un uria? efort; astfel,

un numar de 10.000 de osta$i fi ofiferi au murit sau au fost rani i. S-au remarcat Tn conducerea operatiunilor Alexandru

Cemat, George Lupu, M. C. Cerchez etc. Principele Carol I a fost decorat de Tnsuji tarul Alexandru al II-lea al Rusiei cu

"ordinul “Sfantul Gheorgbe” ?i ordinul “Sfantul Andrei cu spade”:— ------- -----^

1 A O

Schema de operatiuni militare

Ierarhia principalelor grade militare tntr-o armata moderna

Ji 3

soldat • trupa,caporal gradafi

sergent

plutoaier subofijeri

sublocotenent ofiteri

locotenent inferiori

capitan

maior ofiteri

,• locotenent-coione].. s u p e r i o r i . . t .. ,,

colonel ;

general de brigada . ;. generali _. v;

general de divizie

general de armata

mare$al



SCHIMBAREA STATUTULU1 INTERNATIONA— LA 1877-1878: OBTINEREA INDEPENDENTEI

Structura principalelor unitafi militare

intr-o armata moderna

Curajul, eroismul §i bravura armatei romane au

capatat o larga apreciere in opinia publics internationals,

tn cercurile militare ?i politice. Numeroase articole de presa publicate in prestigioase jumale europene au apreciat

efortui romanesc pe campul de lupta din Balcani.Participarea armatei romane la razboiul din

1877-1878 a fost sustinuta de on imens efort din partea

populafiei; donafiile au totalizat suma de 10.000.000 lei.

S-au organizat numeroase comitete de sprijin, care prin

colectarea de donatii, alimente, furaje, vite etc. au

contribuit la efortui de razboi. §i in Transilvania, comitetul

de la Sibiu sau cel din Bucovina au adus contribute importante pentru sustinerea armatei romane. Sub

conducerea doctorulul Carol Davila s-a organizat serviciu]

sanitar al armatei romane, sprijin.it de studenfii medicinifri

veaifi voluntar. Intelectualitatea a sprijinit ?i ea, in mod activ, cauza independentei ?i efortui de razboi.

Scene de lupta la Plevna

Artilerle Cavalerie Marina

subuni taji | C grupS

' pluton

k companie

^ batalion

baterie

divizion

escadron

unitafi regiment

mari unitaji .

\

f brigadS

f divizie

1 corp de armata

armati

flotila

escadra

, •~ ; . 3 . Tratatele de pace '/•; : ~ . ; 7 .V '. / a) Tratatul de la San Stefano .

DupS incetarea ostilitSfilor, guvemul roman a intensificat contactele diplomatice pentru a vedea recunoscute

eforturile sale: confirmarea independence)' ft suveranitatii, a integritaUi teritoriale, retrocedarea gurilor Dunarii ?i

obtinerea unor despSgubiri pentru eforturile de razboi.

Diplomatic rusS a facut deja cunoscuta intenfia sa de a schimba Dobrogea, teritoriul dintre Dunare fi Mare, ce

urraa a fi luat Turciei, cu cele trei judeje din sudul Basarabiei. in ianuarie-februarie 1878 s-au desfafurat tratative de pace

la San Stefano intre reprezentanfii Rusiei fi Turciei. Defi Romania fi-a trimis propriul ei reprezentant, pe colonelul I. Arion, acesta nu a fost acceptat la discutii, Tratatul de la San Stefano a fost finalizat la 19 februarie/3 martie 1878; el confirma o creftere a infiuentei Rusiei in Balcani, dar prevedea fi recunoafterea independentei Romaniei fi Serbiei. S-a hotarat organizarea Marelui Principat al Bulgariei, iar stramtorile 3osfor fi Dardanele au fost deschise circulate! tuturor vaselor. In acelaj i tratat, Rusia fi-a materializat intenjia de a schimba Dobrogea, luatS de la turci ca despagubire de razboi,

cu cele trei judefe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail fi Bolgrad.



LECTIAXl

Avantaje: Dezavantaje: Condi tii:

• recunoafterea independenfei• Incorporarea Dobrogei

fi a Deltei Dunarii

• pierderea sudului Basarabiei • acordarea dreptuluide cetafenie pentru evrei

• despagubirea actionariior consortiului Stroussberg

c) Criza relatiilor rom ano-ruse

Fozipa Rusiei la tratative fata de Romania, nesocotirea convenfiei de la 4 aprilie 1877 ca ?i politica de for

adoptata de trupele de ocupajie ce stajionau pe teritoriul Romaniei, to retragere din Balcani, au creat o stare u

animozitate 51 tensiune Intre cele doua tari. Mai mult, rufii au adoptat 0 politica de amenintare la adresa statului roma

trupele tariste au tntreprms preparative pentru a ocupa chiar capitala tarii. Confruntat cu o asemenea situatie, guvemu

roman a luat masuri de concentrare a armatei In vestul Romaniei ?i §i-a anuntat hotararea de a rezista militar impotriv

unei eventuale agresiuni ruse$ti.

Criza relatiilor romano-ruse nu a ramas fara urmari; In mediile politice roroanejti s-au manifestat putsmic

resentimente fata, de Rusia, fapt ce a determinat reorientarea Romaniei In politica externa spre relafii pozit ive cu Austr

Ungaria ?i Germania, ca 0 garantie a conservarii independentei $i integrita^ii.

!n ciuda pierderilor suferite, a eforturilor imense depuse de statul roman, cucerirea independentei a marcat u

moment liotarator tn afirmarea Romaniei modeme ca un stat liber; el de.venea un subiect important pe scena relatiilo

internationale In ultimul sfert al secolului al XlX- lea , pan i la primul razboi mondial. '

b) Tratatul de la Berlin

Angajamentele tratatuhii de la San Stefano au nemultumit marile puteri europene, care nu vedeau cu ochi bu

crefterea infiuentei Rusiei In Balcani f i considerau ca “echilibrul european” devenea tot mai fragil; erau nemultumite m

ales Anglia fi Austro-Ungaria, dar §i Romania, care constata cu tngrijoraxe tendinta de extindere teritoriala a Rusiei

detrimental sau. ...... - -- ----- ...... !... . .

Pentru restabilirea “echilibmlui european”, marile puteri au impus reluarea negocierilor h i cadrul Congresului

la Berlin, prezidat de cancelarul german, Otto von Bismarck. Nici la acest congres Romania nu a fost acceptata ca pa

la discufii; reprezentanfii sai, primul ministru I.

BrStianu fi ministrul de externe M. Kogalniceanu au exp

totufi punctul de vedere al Romaniei. Ei au pledat pen

recunoafterea de catre statele europene a independent:;rategritatii teritoriale, pentru garantarea nsurraiinin;

acordarea unei indemnizatii ca despagubire de razbe:.

Hotararile Congresului d e la Berlin a-_ fo

urmatoarele: , Bosnia fi Herzegovina trecean ;

administratia Austro-Ungariei, Bulgaria era. re±_s£.

spatiul dintre Dunare fi Balcani, iar la sud de ' ' Balcani se constituia provincia Rumelia or!entail, ra

ramanea tn continuare sub suzeranitatea Fcrpi. R_

primea o serie de teritorii nord-caucariene, iar Ang

insula Cipru. Serbiei fi Muntenegrului li se recunor.Trupele romane intrS tn Dobrogea independenta.

Problemele ce vizau Romania au facut obiectul articolelor 47-53 din tratat Independents Romaniei, der. e

recunoscuta, era conditionata de modificarea punctului 7 din Constitutia de la 1866; era vorba de acordarea drep:_l_:

cetatenie locuitorilor evrei. De asemenea, Anglia fi Geimania au cerut Romaniei sa rascumpere actiunile consortiuj-Stroussberg, lucra care s-a rezolvat printr-o convenfie Intre statul roman fi bancherii germani. Delta Dunarii fi Dobrog

au trecut fn componenta statului roman, tnsa Rusia $i-a adjudecat cele trei judefe din sudul BasarabieL

Consecintele Tratatului de la Berlin pentru Romania



S CHIMB AREA STATUTULU1 INTERNA TIONAL LA 1877-1878: O BJIN ERE A INDEPENDENTEI

Cuprinsul lectiei

1. FreEminarii politico-diplomatice in deceniul premergator razboiului

a) Problema independentei nitre 1866 ?i 1875b) 1875-1876: reizbucnirea “crizei orientale”

c) Pregatirea politica ;l m iiitara a razboiului;

tratativele cu Rusia

d) Proclamarea independence!

2. Participarea Romaniei la razboiul din 1877-1878

- Campania de la sudul Dunarii; luptele de la Plevna

- Bilanful ostilitatilor: elogii si sacriilcii

3. Tratatele de pace

hitrebari $i probleme

1. Care au fos t acfiunile prin intermediul carora statul roman a incercat sa obtina independenta pe cale diplomatics?

2. E xp licati evo lutia contextului internationa l tn care a izbucnit razJboiul din 1877. Care a fo st pozi tia pu teri lor europene in rapo rt cu noul conf lict?

3. Descriefi modul in care Romania §i-a preg at it int rarea in razboi, precum f i actul decla rari i in dependen tei .

4. R etinep:princ ipalele operatiun i mili tare la care ap ar ticipa t Rom&nia la 1877-1878.

5. Cunt se explicS racirea relatii lor din tre Romania f i Rusia la sfar fi iu l razboiulu i?

Apreciafi contr ibutia Roma nie i la pur tarea razboiului, in rapor t cu cea a Rusiei.

6. Ce condifii au pu s marile pute ri Romaniei pentru recunoafterea independentei? Erau

ele justificate sau nu? Argumentafi.



LECTIA XII:

VIATA POLITICA A ROMANIEI MODERNS(1878-1914)

1. Sistemul politic a! RoraSniei mod erne

2. Partide fi grupari politice

3. Caracteristici ale guvernariiin perioada 1876-1914

•Sistemul politic romanesc fi-a definitivat contururile prin consolidarea dinasiiei,

obtinerea independe ntei fi instituirea mecan ism ului de guvernare a lternat iva a celor doua mari

par tide , libera l fi conservator.

•Rolulprin cipal in viata politica il au partidele, al&turi de suveran, ca arbitru f i fa ctor de

echilibru constitutional Disputelep olitice se consuma in primul rand la var f tn parlament, in

condit iile in care participarea societatii la guve rnare este inca una redusa.

•Doctrinele politi ce cristalizate acum propun viziuni alternative cu priv ire la caile de

modernizare a R om an iei Ele se reflecta in activ itatea legislative fi guvernamentala , care ofera

cad rulpentru o dezvoltare ampla a tuturor domeniilor de activi tate.

•Liberalii propu n un proces de dezvoltare accelerate, dupa mode lul evolufiilor

occidentals, in timp ce conservatorii pledeaza pe ntru un progres mai lent, avand la baza spec ificul str udurilo r locale . In practica guvername ntala insa, ambele par tid e actioneaza in

sen sul urtei mode mizari accen tuate a legis laf iei f i instituti ilor.

1. Sistemul politic al RomSniei m odernsSistemul politic al Romaniei modeme s-a organizat consolidat pe baza Constitutiei liberale de la 1866; leg

fundamentals a statului, ea a creat un cadra democratic pentru desfa^urarea vietii politice. Procesui de democratizar

resia a societatii romane^ti s-a realizat insa lent, pe masura maturizarii institutiilor politice, a dezvoltarii economice $

coiturale. a modificarii fi modemizarii mentalitatilor.

Sistemul pol itic s-a articulat pe institutia monarhica, reprezentanta nationala (Parlamentul bicameral) $i p

partidele politice.

a) Monarhia

Monarhul a reprezentat una din institutiile fundamentale al

statului roman modem, cu rol de moderator §i arbitru al intregii vietpublice. Constitutia oferea manarhului largi prerogative politice

militare, executive ?i legislative, ceea ce-i permitea sa joace un

important roi de factor moderator si dmamizator al intregii activitat

politice din tara,

Pentru sporirea prestigiului monarhului §i al tarii, la 9/21

septembrie 1878, Parlamentul a hotarat sa confere principelui Carol

titiul de Alteta Regaia; aceasta semnifica, de fapt, afirmarea unui nou

statut §i a unui prsstigiu sporit al Romaniei in relatiile intemationale.

Proclamarea ?i recunoafterea independentei de stat a Romaniei a

permis instaurarea regatului. La 14 martie 1881, Parlamentul tarii a vota

legea prin care Romania devenea regat; la 10/22 mai 1881, Carol I ?

so|ia sa, Elisabeta de Wied, au fost Tncoronati, in cadrul une

impresionante fe st iv ity, ca rege ?i regina a Romaniei, monarhul primind

coroana de otel realizata din tunurile capturate la Plevna.Noua titulatura a suveranilor ?i ridicarea Jarii la rangul de regat au

sporit independenta $i prestigiul Romaniei in viata international! Cum

Constitutia declara Romania monarhie sreditara, iar familia nu avea

mo$tenitori directi, prin “pactul de familie” din 18 mai 1881 s-a

reglementat succesiunea la tronul statului roman. Astfel, mo§tenitor a

tronului a fost proclamat printul Ferdinand de RohehzoSlem

Sigmaringen, nepotul de rate al regelui Carol I.Regele ?i regina Romaniei

i



VIATA POLITICA a ROMANIEI MODERNE (1878-1914)

Succssiun*a la ivcTi tn familia regala a Romaniei

Din 1875, la Sinaia a Inceput ccnstruirea castelului Peie$, care va constitui refedinta familiei regale; in 1884

?arlamentul a votat legea de mfiintare a Dcmeniilcr Corcanei.

In calitate de monarh constitutional, regele Carol I a avut un roi insemrar in viata politica a Romaniei modeme.

?srsonalitate onestS ?i echilibrata, integru din punct de vedere moral, regeie a jdut 5a mcdersze cu pricepere disputele



LECJIAXII

politics 5: sa fnca sa eficient sistemul poli

constitutional. El a actionat cu deosebita stiplete pentru bun

mers al treburildr tln i, a tocurajat modemizarea institutiona

a statului fi a sprijinit lupta nationals a roinaniior aflati su

stapanire straina. Spiritmodest 51 disciplinat, Carol I a dus

Tnsufi o viaia exemplara; a eliminat orice amestec in via

politica din partea reginsi Elisabeta, care s-a remarcat pr

mcurajarea literelor fi artelor, investindu-se cu pasiune totr

intensa activitate de patronaj cultural fi social.

__ Beneficiind de cea mai lunga domnie din istoria tari

1866-1914, regele Carol I fi-a pus, fara todoiala, amprenasupra intregii dezvoltari a Romaniei modeme. Dand dovad

de un sirot politic abil, regele a colaborat fructuos cu oamen

politici ai tarii. personalitati putemice fi uneori dificiie: L C

Bratianu, D. A. Sturza, Lascar Catargiu, P. P. Carp, I. I. C

Bratianu etc.; a lacut fata cu demnitate turaror atacuril

antidinastice fi republicane, manifestandu-se ca un veritab

suveran constitutional, reufind sa-si asigure respectul

consideratia colaboratorilor.

b) Paria mental

Parlamentul sau reprezentanta nationals era fbim s d

cele doua camere: Adunarea deputa|ilor fi Senary., e.

reprezentat una din institutiiie fundamentals ale statnid rema

modem. Conform legii electorale, anexa la Const:tut:

Parlamentul se alegea pe baza unui vot cenzitar ce condtncn

participarea la viafa politica de nivelul veniturilor obpnutprin activitati productive. Prin cele doua camere ale sale, el

devenit cadrul celor mai importante confruntari fi dezbateri c

privire la directiile de dezvoliare ale {aril fi la poiiticile f

strategiile de modemizare ale statului romin.

Dezbaterile to cadrul Parlamentului incepeau cu rostirea to fata camerelor reunite a “mesajului tronului” de regu

Tn luna noiembrie, la deschiderea corpurilor legiuitoare. Dezbaterile parlamentare se desfafurau pana to primavara, tim

dc 4-5 luni, iar la tochiderea sesiunii parlamentare se formula “raspunsul corpurilor legiuitoare la mesajul tronului”.

Parlamentul exercita dreptul de control asupra puterii executive prin urroarirea modului to care se aplicau legil

tarii. In acest sens, deputatii fi senatorii adresau guvemului sau miniftrilor interpelari, in urma carora unii dintre minift

erau pufi totr-o reala dificultate.

Parlamentul Romaniei modeme a reprezentat, de asemenea, cea mai toalta tribunS a vietii publice, de unde s-a

iacut auzite discursuri parlamentare pline de idei. Cele mai inalte conftiinte ale timpului fi-au facut cunoscute to aces

cadru opiniile cu privire la diversele cai de modemizare a Rotn&niei; printre aceftia se remarca I. C. Bratianu, M

Kogalniceanu, V, Boerescu, C. A. Rosetti, L. Catargiu, T. Maiorescu, P. P. Carp, Take Ionescu, N. Iorga, P. S. Aurelian

V. Lascar, S. Haret etc.c) Doctrineie politics

Problema cailor de dezvoltare adecvate Romaniei modeme a determinat vii fi contradictorii dezbater

ideologioe. intreaga viata politics a Romaniei a fost 0 permanenta confruntare de idei, de principii doctrinare, privin

directiile, caile, ritmul dezvoltarii, domeniile prioritare fi maniera de abordare, totr-un cuvant, strategia constructie

societatii modeme.

S-au cristalizat, astfel, to disputele de idei, supcrturi ideologice doctrinare care au orientat practica politica

partideior aflate la guvernare. Cele mai “elaborate” doctrine au fost liberalismul fi conservatorisimil, dar n-au lipsit nic

altele, precum samanatorismul, poporanismul, socialismul, care, chiar daca n-au constituit suportui teoretic al vreune

guvemSri, au influentat intr-o mSsura insemnata ideile, conceptiile fi mentalitatile timpului. .

- Doctrina libera ls

0 doctrina liberals s-a cristalizat 0 data cu consolidarea partidului liberal; printre elementele sale co

remarcam: consolidarea politicc-economicS a tarii, stabiiitatea institutionala, protejarea fi tocurajarea industi-ie

nationale, o participare conditionals a capitahilui strain In economia tarii, 0 politica financiara prudenta fi echilibrata

Liberalii recunofteau sxistenta unei probleme agrare, dar, fapt esential, ei se declarau aparatori ai proprietatii. Abia din1910 au vizat 0 reforma agrara radicals, care sa rezclve gravele probleme ale lumii rurale romanefti.

Doctrina liberals viza, de asemenea, democratizarea societatii prin largirea cadruiui vietii politice, “domnia

legilor” lupta Impotriva practicii polit icianiste, dar mai ales largirea dreptului de vot. In anii razboiului mondial, liberali

au prevazut in programul lor votul universal. Liberalismul romanesc, adept al devizei “prin noi tofine”, urmarea punerea

in valoare a tuturor resurselor, catalizarea tuturor energiiior nationale fi a constituit factorui accelerarii dezvoltari

societatii modeme.

Regina Elisabeta

114



swcts.-S51 j :

R *

VIATA POLITICA a ROMANIEI MODERNE (1878-1914)

e

wii

Mi-

t

fi:p..

M m

t r

I'T:

c :

1r~H

M al&f-:

/ Programul Partidului Liberal din 1875

"Tara intreaga recunoafte ca regimul constinifional-parlamemar, unit! din cele

patm pu nc te adoptate de adunarile rname din 1857, ca baza viitoarei organizaf iuni a j

Romaniei, a devenit in ultimii a ni o simpla fic tiune . In fapt , guvenia mdntui b tmulu i p la c a jinlocuit institufiunile noastre representa tive (...) !

In fapt, nit tnajoritdtile legislative formeaza ministerele, ci ministrii ifi fac j: majoritatea f i mai ca putem zice unanimitatea legislated (...) i j Acthitatea noastrapaiiamentard va urmdri cu energie realizarea urmdtoarelor principii: ; \ I. - Vom stan d ca, in afacerile noastre exterioare, sa domneascd o politica ■

j romaneasca, o po litico de pace; a fa o voiesc vechile noastre tratate, incheiate cu Inalta ;

j Poarta, afa o voieste tratatul de Paris, afa voiefte interesul bine infeles al Romaniei. i

t Suntem dar decifi a combate orice politico, aventuroasd (...) !

j 2. - In toate statsle europene, guvernele, oricare este natura lor, pun o deosebita |

i mgrijire intru a ocroti bunul trai, intru a desvolta buna stare a claselor muncitoare, intru \

j a raspdndi instrucfiunea in mijlocul lor. Ministerul actual carmuefte aceasta {ard de un i

j timp mai indehmgat da catl'au avut toate celelalte ministers, de la 1866 pana la 1870. El i

; insa n'a fdc ut nimic pentru acestepopu lafiuni fi mai cu deosebirep entru cele rurale (...) \

j Vom starui dar cu tot dinad insul ca (...) soarta claselor muncitoare, de la prosperitatea \ j carora atdrna prosperita tea nafiunei intregi, sa se imbundtdfeascd in mod pozitiv. \

Vom reclama aplicarea legilor in privinfa invdtdmantului gratuit fi obligatoriu in \ j toata tarn. \

Vom reclama imparios capo pula fiunil e rurale sa reintre in legea comund f i sa ajungd \

j a avea fi ele ceea ce le lipsefte astazi cu totul: justifia populard (...) \4. - Cu toate laudele oficiale date imbundtdtirii fina nfe lor noastre, laude cari nu po t |

rezista la cea mai ufoard criticd, este mcontestabil fi chiar amicii guvernului o recunosc, ca jsarcinile fiscale ce apasa p e contribuabili an ajuns la nifte proporfiu ni atdt de zdrobitoare, j

incdt seacd toatd avufia publica fi priva td (...) Reducerea cheltuielilor publice este dar de

neaparatd nevoie, in vedere mai ales de a desdrcina clasele muncitoare, cari, astazi, i

ingenunchiate sub povara ddrilor, sunt osdndite a la pldti nu din econotniile lor, cari nu mai :

exista, nici chiar din capitalul lor, care nu-l mai au, ci robindu-fi munca, fi nu numai pe cea |

prezinte da r f i p e cea viitoare f i p e ma i multi ani inainte (...) i

6. - Legil ejudefene f i comunale, din nou reformate, in loc de a da farei o legislafiune mai jdesvoltatd decat in trecut fi afa precum o prescrie Constitufiunea fi precum o reclama .

necesitdtil epractic e d e farei, au intemeiat o centralizare nepamenita, care intru nefte in mainile

puterei executive toate in teres ele jud ei slor f i comunelor.

Aceste doua legi trebuesc imperios reformate, in vedere de a da loc ali tdf ilor o serioasa f i

eficace independenta in conducerea afacerilor proprii.

7 . - Magistratura, clerul, corpul profe soral s un t astaz i lip site de orice independenta in

indeplinirea misiunei lor. Personalul lor, lipsit de orice garanfie, este redus la rolul de simpli

fim cfionari administration. Ind eosebijustifi apusa in atdrnarea admini stratiunei a c onte nitd’a mai

f i a treia putere a Statului. Vom s tarui dar cu ma dormire ca o indep endenta saiutard sa fi e

asiguraia d sru lui f i profesoratului, iarjn stifia sd fle ridicatd la inalfimea misiwiei sale, la gradul *

dep utere care este garan tatd de Constitutiune fi ceruta de interesul cetdtenesc. j

Centralizatiunea de mai sus a avut de efect fap tu l ca asta zi interesele economics, j

mateiiale ft morale d e tuturor claselor sociale sunt in atdrnarea guvernului. Activitatea j

. cetafenilor, fortele f i inteligenta farei fi chiar a indhidului sunt restranse intr 'un cerc def ier f i jcentrald tinde din ce in ce mai mult de a cugeta fi a viefui singurd pen tru tofi. 0 i

nenea stare de lucniri prehingindu-se, va avea de efect a injosi caracterele, a conrupe j

t umand, a in dbufi in tard orice independenfa, orice activitate, o rice viata. Aceasta a rf i

: mcrala a natiunei.

eformate cat mai curand legile administrative si chiar econ omice in vederea

Jto tputermcia guvemamerjcdd, ir .i zz z- a , activ ita tea f i traiul

actend si inde pen den t zndividului fata cu Statul. ” j



\

“Apel catre alegatori” Programul Partidului Conservator din 1888

“In fata apropiatelor alegeri pentru Camera fi Senat, guvemul se crede dator a

expune Jdrii vederile sale asupra situa(iei interne fi a reformelor ce le reclama. (...)

Re lat iv la s itua tia economica, cea din tai preo cup are a noastra a trebuit sa fi e soarta '

sdtenilor fi a meseriafilor. Intre danfii fi elementele conducatoare ale unui popor existd o 1solidarifate de interese, care nu sepo ate ignora Ja m o grea raspm dere nafinnala. A stdrpi \

f i prevent pro leta riatul in sate f i in o ra fe e ste idealu l pe care 'I urmarim; f i ddnd sd teanului j

toate inlesnirile putincio ase pentru improprietarire, cautand, pre cat atdrna de g uvem , a ji introduce o mai mare echitate in raporturile dintre proprietari fi sateni, procedand la o

\ organizare adm inistrativei care sa pu na populaf ia la addpostul abu zuri lor biurocratiei ;

I inferioare, credem a realiza un progres serios. Cat pent>-u meseria fi fi lucrdtori, legea ■

; asupra meseriilor va stabiii intre danfii o puternicd asociare ce’i va apara in contra ;

1 ignoranfei, a neajunsurilor bdtrdnefei fi a accidentelor.

i In pr ivinfa reformei administra tive, pr in proie ctele de lege asupra orga niza rii

j comunelor rurale fi asupra organizarii admin istratei generate, s ’a deosebit cu desdv arfire

I comuna rurala de cea urband fi s 'au hiat deasupra celei dintai sarcinile fi indatoririle

i complicate ce o apasa astazi fi o impiedicd a avea o viafdp roprie ma i sandtoasa, ba zatd pe

j interesele ei firefti. Siguranta public a greu compromisa se va spori in mod simfito r prin

j mdrirea numarului fi micforarea circumscripfiilor agenfilor direct insarcinati cu pa za ei si

I totdeodatd se va reduce din administratia zilnicd a comunelor acel forma lism sec, care nu

| fa ce dec at a inle sni abuzurile f i vexafiu nile de tot soiul. (...)

Ins tituirea cdpitdniilor ge nerale int ind e ace asta descentral izare asupra tuturor I adminisirafiiior civile ale Statului, unde astazi enorma imbulzeald a lucrdrilor in birouriie

j ministeriaie fa ce din ce in ce mai anevoioasa o solufiune grabnica fi d ata in cu noftinfd de cauzd a diverselor cestiuni. Proiectele de legi asupra organizarii comunelor urbane, asupra

mfiinfdrii unei gendarmerii, asupra adm ilerii fi maintarii infun cfiuni le administrative, asupra perce perd dar ilor comunale f i j udetene , in fine , asupra modificdr ilor de introdus in legea

actuald electorald comunala fi judefean a, vor complecta organizarea proiecta ta f i vo r form a

un cod ad min istrate coordonat, care va cduta sd desvolte institufiunilefa rd a produce confuzia

ce ar rezulta din o reformd prea radicala.

In jti stifie, gu vemul propune Corpurilor Legiuitoare inam ovib ilita tea pe ntru curtile de

apel, pentru prefed infii de tribunale fi pentru jude cato rii de instructie, acestea indeosebi pentru a f i la adaposl de banuiala mfluentelor guvemamentale. (...)

In administrarea finanfelor, gu ve mul i fi prop une a remania unele din imp osi ie pe ba ze mai

echitabile-, spre a putea desfiinfa acele ddri pe care opinia generala le considera ca mai ingreuitoare fi m ai nearepte, precum taxa asupra rachiurilor fi spirturilor fi taxa de 5% asupra

functio narilo r; a reforma insti tufia credi telor agricole, a cdra r situapie inspird legitime ingrijiri, spre a micfora pagubele eventuale ce po t aduce Statului fi spre a le pu ne in stare sd raspunda in

realitate la necesitafile cultivatorilor, pen tru care au fo st create. (...)

In departamentul culte lor f i al ins truefhtmi pub lice su nt deocam data dou a mari trebuin fe

de satisfdeut. Este intai imbunatafirea soartei clerului de mir; pentru acest scop, Sf. Sinod ifi va

termina in sesiunea de toamna proiectul inceput pentru organizarea eparchiilor; iar o parte a

mijloacelor materiale ceruie se va pr oc w a d in monopolizarea in favoa rea preo liior mireni a

j ,producerei f i vdnzdrei unor obiecte necesare cul tului religios. A doua trebuintd urgentd este

ntinderea invdfamdntului real; actualele gimnazii reale vo rfi complectate pd nd la 7 close (s 'a

|cut mceputul cu cel din Braila), fi absolvenfilor li se va deschide intrarea legald lafacultafile I

tie fi de medicina, precum fi la fcoala superioara de podu ri fi fosele. O asemenea direcfie j

yar fi a invd famdntului p ub lic de la clasic ismul exclusiv de astazi spre studiil e ma i j

2td(efte a spera accelerarsa mifcarii economice fi industriale f i mfrdnarea j

115



- Doctrina conservatoare; junitnismul

Doctrina conservatoare a fost elaborata pe parcursul guvemarilor reah'zate de partidu! conservator, dar ea se

origineaza In zestxea de idei a conservatorismului ?i tradifionalismului ideologic la nivel european. Initial, in mod

pragmatic, Implinirea programului stabilit de adunarile ad-boc in 1857 a tinut locul unui fundament doctrinar, alaturi de

teoriile jurumiste. Dupa 1881, conservatorii s-au aratat preocupati de elaborarea unei platforme doctrinale care sa

sintetizeze §i sa sustina teoretic politica urmata.

Conservatorii erau adeptii dezvol&rii evolutive In toate domeniile, ai unui progres masurat, dar sigur, care sa nu puna in periool institutiile statului $i anumite interese de grup. In mod special conservatorii jimimi$ti au fost cei care s-au

preocupat de elaborarea ieoretica a doctrinei; astfel, junimi?tii au facut o aspra critica a institutiilor modeme create dupa

1866, institutii care in opinia lor erau prea liberale. A.ceasta critica s-a concretizat In “teoria foimelor fara fond”.

Dupa ei, institutiile modeme, copiate dupa modele europene, nu se adecvau Indeajuns realitatilor romane?ti.

Junimiftii nu insistau Insa in sensui desfiin^arii lor, ci erau convinfi de necesitatea unei dezvoltari lente, dar continue a

societatii romanefti.

Doctrina conservatoare a minima) izat, In parte, rolul industriei, con side re d ca agriculture ji alte ramuri

economics sunt cele care trebuie sa se bucure de prioritate. Conservatorii nu recuno§teau existenta unei probleme agiare,

de aceea considerau rascoalele ?i agitatiile t2rane§ti un rezultat al “instiga|iilor” provocate de liberali. Ei s-au aratat ostili

largirii dreptului de vot, dar s-au aratat interesati de perfectionarea sistemului politic; nu s-au opus modernizarii, dar au

Incercat sa o promoveze dupa propria lor conceptie, prin pastrarea unui echilibru.

Din confruntarea acestor doua doctrine — liberal! ?i conservatoare — §i din poiiticile izvorate din ele s-a nascut

ritmul, mai accelerat sau mai lent, al modernizarii Romaniei In ultima jumatate a secolului al XlX-lea ?i In primele

decenii ale secolului XX.

2. Partide $i grupari politiceConstitutia de la 1866 a determinat grupSrile ?i orientarile politice, In mod decisiv, sa se cristalizeze in partide

politice modeme.

Ilustrand principalele curente de gandirs politica, liberalismul §i coiiservatorismul au gasit Tn societatea

romaneasca moderna adepti care sa le promoveze ?i sa le aplice la reaiitatile complexe ale statului roman. Dar, daca

doctrinele au putut prinde contururi cat de cat elaborate, partidele politice au aparut In Romania moderna ca grupari de interese, mai mult sau mai putin opuse.

Principalele partide care s-au conrruntat pe scena politica romaneasca Tn epoca moderna au fost Partidul liberal

§i Partidul conservator; ele au participat la guvemarea tarii, legandii-ji numele de cele mai importante realizari ale

Romaniei modeme. Alaturi de aceste douS partide s-au manifestat, de asemenea, grupari ?i dizidente, de la cele radical-

liberale la cele conservatoare, trecand prin cele de orientare social-democrata sau socialist!

VIA JA POLITICA A ROMANIEI MODERNE (1878-1914)

Ion C. Bratianu Mihail Kogalniceanu



LEC flA XII

J- $: >•': X \ IIl&f . *. j*- • j t m t a H d M m m *

Diraitric A. Sturdza

Partidele politice din Romania moderna s-au integrat unei tipologii politice

specifice timpului; ele au fost organizate dupa modelul bntanic, pe sistemul cluburiloi

fi, datorita votului cenzitar, ele nu au fost niciodata partide de masa, cu un numar

ridicat de membri, Erau mai degraba grupari de ter.nicieni fi oameni politici, o elita

politica dispusa sa se implice in viata publica a tarii.

a) Partidul National Liberal

Partidul National Liberal a fost unui dintre principalele partide politice din

istoria moderna romaneasca; el reprezenta interesele unor categorii largi de cetafeni,

de la marii proprietari ?i intreprinzatori industriali, burghezia mica ?i mijlocie, la

proprietarii agricoli fi la o parte din intelectualitate. Economic era legat de sistemul

bancar national ?i promova cu precadere dezvoltarea industrial!

Originea partidului o gasim in a?a-numita “coaiitie de la Mazar-Pafa”, o

uniune de grupari liberale cdnstituita in 1S75. Liberalii publicau ziarol “Alegatorul

liber” §i promovau un program politic bazat pe idei progresiste, ce urmareau

moderaizarea statului roman, respectarea legalitafii, descentralizarea administrative,

democratizarea societatii romanefti. Printre personalitatile de marca ale partidului

liberal s-au numarat I. C. Bratianu, C. A. Rosetti , D, A. Sturza, I. C. Bratianu, D.

Bratianu, A. G. Golescu ?i altii.

Liberalii au avut un rol insemnat in obtinerea independentei de stat a Romaniei

fi au fost preocupati de intarirea prestigiului tarii in raporturile internationals. v_

sprijinit, de asemenea, lupta de eliberare national! a romaoilor din monarma a_strc-

ungara, dar au folosit uneori aceasta lupta fi in scopuri politicianiste. In politica inter-1

liberalii au luat o serie de masuri pentru protejaiea fi incurajarsa economiei nationale,

a sistemului bancar national, dupa iozinca “prin noi infine”. S-au preocupat in era!i

masura de rezolvarea problemei agrare, promovand legi care sa imbunatateasca v-;=a

satenilor, precum legea insurateilor sau legea casei rurale.Liberalii au militat pentru democratizarea vietii politice, pledand pentru

modificarea sistemului colegiilor eiectorale; astfel, ei au fost principals aaepti ai

modificarii Constitutiei, reufind la 1884 sa reduca numarul colegiilor eiectorale de la

4 la 3, ceea ce permitea o mai buna reprezentare a-cetafenilor in parlament. Dupa 1900,

Partidul National Liberal fi-a consolidat pozitia tn viata politica a Romaniei gratis

suflului proaspat adns de noua generatie de lideri pol itici in frunte cu 1 .1. C. Bratianu

fi I. G. Duca. Abard&nd un program liberal mai radical, ei au readus in partidul liberal

o buna parte din elita intelectuala cu vederi de stanga.

Noul program al partidului liberal, adoptat in 1913, s-a radicalizat prin

avansarea celor doua reforme de substanta reclamate de reaiitatile politice fi socials

romanefti; reforma electoral! fi reforma agrara.

- Grapari fi dizidente liberale

Evident, ca orice partid politic modern, fi partidul liberal a fost traversal

de tendinis fi framantari care au dat natters la dezertari fi dizidente politice.

Unele personaiitati liberale au trecut la alte partide, iar altele fi-au organizat propriile lor partide. Astfel, in 1878, sub conducerea lui Vasile Conta fi Grigore

Cobalcescu, s-a desprins o grupare care a format Partidul Liberal Moderat. !n

1880, Factiunea libera-.fi independenta condusa de Nicolae lonescu s-a aiaturat

Partidului Conservator: G. Vernescu a fost fi el liderul unui grup, numit

“liberalii sinceri”, care s-au unit cu Factiunea libera fi independenta fi

conservatorii, formand Partidul Liberal-Conservator. 0 grupare cu totul special!

au constituit-o “liberalii radicali” condufi de C. A. Rosetti; ei nu s-au desprins

din randurile Partidului National Liberal, dar au militat consecvent pentru largirea dreptului de vot, libertatea

presei fi o reforma agraxa radical!Gh. Panu a organizat Partidul Radical, ce sustinea reforma agrara, vohil universal, o noua legislate a muncii etc.

Spirit republican initial, Gh. Panu a intrat in final in rindurile Partidului Conservator. In 1886, din Partidul Liberal s-au desprins “tinerii liberali” condufi de Nicolae Fleva, iar in anul urmator economists! P. S. Aurelian a constituit o noua

grupare radicals, numita (dupa organul de presa “Drapelul”) gruparea drapelista, din care faceau parte B. §tefanescu-

Delavrancea, A. D, Xenopol etc. ;

Constituind una dintre cele mai importante forte politice ale tarii, Partidul National Liberal fi-a legat numeie de

cele mai de seama realizari ale Romaniei modeme. reufind sa catalizeze energiile clasei politice romanefti.

b) Partidul Conservator

Partidul Conservator a reprezentat cealalta forta politica care s-a manifestat pe scena Romaniei modeme. El

grupa categorii sociale dintre cele mai diverse, de la mari proprietari funciari fi elemente ale burgheziei bancare fi

comerciale, pana la intelectuali de mare calitate. Printre personaiitatile de seama care au aciivat in randurile acestui partid

Ionei Bratianu

Liderii Partidului National Liberal

Ion C. Bratianu

(1875-1891) Dnmitru Bratianu

(1891-1892)

D. A, Sturdza

(1892-1908)

Ion (Ionei) I. C. Bratianu

(1909-1927)

118



VIATA POLITICA A ROMANIEI MODERNE (1878-1914)

Gi'UpUiH, idrtuiiiie, ui iiu etiie ilb a ru le

1866-1909

liberalii radicali liberalii moderati

- munteni

- moldoveni

fractiunea libera $i independenta

“generojii

tree de la socialists

la liberaii

1899--------------=9 -

Partidul National Liberal

(1875)

gruparea

radicals

C. A. Rosetti Wdupa 1SS1)

-------

gruparea

“drapelista”

(dupa 1897)

1S86

Partidul

Radical

(Gh. Panu)

vor trees

Fractiunea libera

ji independenta

(Nicolae lonescu)

“liberalii sinceri”

(Oh. Vemescu)

!a conservatoritree la conscrvatori (1880)

= Partidul Liberal Conservator

1878 Partidul Liberal

Moderat

1880

“tinerii liberaii”

(N. Fleva)

amintim pe Lascar Catargiu, M. Costache Epureana, Gh. Gr. Cantacuzino, P. P. Caip, Titu Maiorescu, Nicolae Filipescu,

Take lonescu. Alexandru Margiiiloman, Theodor Rosetti etc. Organul de presa a! Partidului Conservator a fost ziarul

“TLmpuT, avandu-1 ca redactor, o vreme, pe Mihai Eminescu.Conservatorii erau adeptii unor principii evolutioniste, vizand un progres masurat, dar sigur, in toate domeniile

de activitate. In politica ei erau adeptii tacticii “pajilor marunti”, incsrcand sa acorde dezvoltarea moderna cu tradifiile

istorice nationale. In politica externa conservatorii s-au preocupat de intarirea independentei tarii, propunand un sistem

de aiianta cu Puteriie Centrale, Austro-Ungaria fi Germania, ca raspuns la amenintarile Rusiei jarists; ei au sprijinlt insa

?i lupta de emancipare a romanilor din afara statului national. !n politica interna au urmarit cu consecventa conservarea

proprietatii mari ?i mijlocii. propunand “solutii morals” pentru rezoivarea problemei agrare; au adoptat msa legi care

Lascar Catargiu Pstrs ?. Carp Tttu Maiorescu

119



disnuneau vanzarea catre tarani a unor proprietati ale statului, iar prin legea minelor, votata de conservafori in 1895, a

stimulat dezvoltarea industdei nationale.

Intr-o rnasura mai mare decat liberalii, conservatorii reprezentau o structura elitara, bazata pe organizarea in clubur

Din Partidul Conservator racea parte gruparea junimista, in frunte cu P. P. Carp fi Titu Maiorescu. Intelectua

de marca, junimiftii au realizat o analiza critica a evolutiei urmate de societatea romaneasca, a reformelor realizate i

deceniile de la mijlocul veacului al XlX-lea, lansand celebra teorie a “formelor fara fond” in ce ls din urma, juiiimift

s-au unit cu conservatorii iar P. P. Carp a devenit pentru o vreme prefedintele partidului.

Dm randurile conservatorilor s-au desprins grupari fi tendin$e sau personality de seama; astfel, in 1908, Ta

lonescu a parasit Partidul Conservator si fi -a format propriul partid, numit Partidul Conservator Democrat; acest part

milita pentru accelerarea ritmurilor de modemizare a Romaniei, iar in politica extema pentru reSatii mai apropiate c

Anglia §i Franta. In 1909, Nicolae Iorga si A. C. Cuza au fondat Partidul National Democrat, ce sustinea idei nationalist

pigmentate cu accente antisemite.

Dupa declan§area primului razboi mondial fi declararea neutralitatii, in Partidul Conservator s-au produs mamulte sciziuni: gruparea condusa de N. Filipescu s-a alaturat partidului lui Take lonescu, formand Partidul Conservato

Nationalist, ce sustinea apropierea Romaniei de Antanta.

Conservatorismal politic

c) Alte curente fi tending politice

Problemele Romaniei modeme, diversitatea programelor fi cailor de modemizare, precum si a solutiilor d

re.01vare a unor insemnate chestiuni, ca industrializarsa, problema rurala etc. au condus la aparitia in viata politica fi

a/.or partide §i grupari politice, cu orientari ideologice diverse, care au dat o mai mare complexitate viefii politic

romanefti in aceasta epoca.

- Grupari interesate de problemele lumii rurale

Data fiind gravitatea problemei agrare, s-a incercat organizarea unui partid taranesc. Initiativa a venit din parteinvatatorului Constantin Dobrescu-Axge?, in 1882, fi se baza pe un program ce dezvolta o serie dintre ideile

c-onservatoare fi radicale cu privire la emanciparea economica fi morala a lumii rurale. Aceasta initiativa a fost reiuata

mai tarziu de catre Vasile Kogalniceanu fi Ion Mihalache, mvatator din Topoloveni-Argsf.

Problema rurala a suscitat un putemic interes din partea intelectualitatii, indeosebi in randul celei venite din

lumea satuiui, care s-a apropiat de curente ideologice fi culturale precum samanatorismul fi poporanismul. In fruntea

unor mifcari progresiste de regenerate a satelor printr-un fel de iluminism intarziat — s-a plasat $i Spiru Haret, ministru

liberal al instructiunii publice. Mifcarea propunea solutii concrete pentru rezolvarea chesriunii rurale, prin constituirea

unor asodatii agricole fi a unor banci rurale.

- Socialiftii

Pe scena politica a Romaniei modeme s-a afirmat, in deceniile de la sfarfitul veacului XIX, mifcarea sociaiista.

Numarul muncitorilor ir.dustriali nu era prea insemnat, dar ideile sociaiiste au fost propagate de catre intelectuali cu

vederi de stanga, in paginile unor publicatii precum “Romania viitoare”, “Contemporanul”, “Emanciparea”, “Revista

sociala” fi altele. Un rol marcaat in dezbaterile teoretice din jurul ideilor socialists l-a avut Constantin Dobrogeanu

Gherea, autorul primului program socialist din Romania, intitulat “Ce vor socialift ii romani?” (1886). Au aparut, deasemenea, primele cercuri sociaiiste, cercuri muncitarefti f i cluburi muncitoresti.

In 1893 s-a creat Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania, in fruntea card a s-au aflat personalitap

ca Ion Nadejde, Constantin Mille etc, Programul partiddui viza introducerea votdui universal, riscumpararea marii

proprietati fi arendarea si taranilor, garantarea drepturilor politice fi economice ale muncitorilor.

Prin “tradarea generofilor” la Congresul din 1899, partidul s-a dezorganizat; csi mai mul$i dintre liderii sai

poiitici intelectuali au intrat in Partidul National Liberal. Mifcarea muncitoreasca fi ideile sociaiiste au continuat insa




cn nrotno'''3t? pri". cercurik socialists fi orgsmzatiile sindicsle. In 1910 s-au pur bnz-Ic Partidului Social Dtmccrat

din Romania.

Dezbatand diverse aspecte ale vietii social-economice fi politice, mifcarea socialist! a dat o nota de cuioare

suplimentara scenei politice romanefti. Socialists s-au pronuntat pentru o polit ica de industrializare a tarii, au propus

solufii de expropriere fi desfiintare a marii proprietati. au afirmat necesitatea votului universal.

*

Viata politica a Romaniei modeme a fost deosebit de dinamica in a doua jumatate a secolului al XlX-lea f i la

inceputu! secoluiui XX. Sistemul politic a fimctionat pe baza afa-numitului mecanism al “rotativei guvernamentale acesta

consta in faptul ca monarhul chema succesiv la guvernare unui din cele doua man partide, liberal fi conservator. Se diminuau

astfel veleitatile, surprizele fi diversiunile de natura politica. Este adevarat, nu s-a reufit nici prin acest sistem eliminarea

dizidentelor sau stoparea crearii unor noi partide, dar acest lucru nu a periclitat stabiiitatea sistemului politic romanesc.

Mecanismul altemarii la putere a celor doua partide guvernamentale

1. Guvemul are increderea Parlamentului guvem in credere parlament

liberal iiberal

2. Suveranui numeste un guvem conservator guvem lipsa de parlamentconservator incredere liberal

3. Suveranul dizolva Parlamentul, guvemul guvem incredere parlament

organizeaza alegeri, pe care le cSftiga intotdeauna conservator conservator

4. Suveranul numefte un guvem liberal guvem lipsa de parlament

liberal incredere conservator

5. Suveranul dizolva Parlamentul. guvemul guvem incredere parlament

organizeaza alegeri, pe care le caftiga intotdeauna libera! liberal

etc.

3. Characteristic! ale guvernarii in perioada 1876-1914Perioada cuprinsa intre proclamarea mdependentei (1878) fi izbucnirea primului razboi mondial (1914)

reprezinta in planul vietii politice o epoca ce a cunoscut, in general, guvemari stabile fi de lunga durata; ea a reprezentat epoca de maturizare efectiva a sistemului politic romanesc organizat pe baza “rotativei guvernamentale”, In ciuda

aparitiei unor noi grupari politice, pentru a pSstra echilibrul, regele Carol I a apelat doar la cele doua partide man, Partidul

National Liberal fi Partidul Conservator, chemate altemativ la guvernare la anuxnite intervale de timp.

Marea guvernare liberals (1876-188S) reprezinta o perioada sinonima cu punerea in practica a programului de

modemizare a societatii romanefti de catre cel mai important fi mai dinamic partid politic, Partidul National Liberal, Au

fost adoptate o serie de importante masuri de natura economica f i tegi precum cea privind rasponsahilitatea ministerial^

organizarea camerelor rurale, organizarea invatamantuiui fi a armatei. Tot acum, diplomatia romaneasca a reufit sa otyina

recunoafterea internationals a noului stat independent roman. S-a prociamat regatul fi s-a regiementat succesiunea la

tron. Tot guvemul liberal condus de I. C. Bratianu a tmpus votarea legii domeniilor regale. In 1884. l iberalii au reufit sa

modifice Constitutia fi sa impuna reducerea numarului de colegii eiectorale de !a 4 la 3. In anul urmator, Biserica

Ortodoxa Romana s-a prociamat autocefala, adica independenta in raport cu Patriarhia din Consiantinopol.

Dupa o lunga guvernare, liberalii au fost Maturati in 1888 ca urmare a activitatii afa-namitei “opozitii unite”.

Intre 1888 fi 1895 Romania va fi guvemata de catre ccnservatori fi junimifti; ei fi-au propus sa promoveze o serie de

legi care vizau exploatarea bogatiilor soluiui fi subsolulni (legea minelor), legi privind regiementarea unor aspecte ale problemei agrare sau ocrodrea sociala.

A urmat, intre 1895-1899, o noua guvernare liberala, desfafurata sub semnul unor dificultati legate de

complicatiile mifcarii memorandiste a romanilor din Transilvania, ca fi de problema Dunarii.. Dupa un seurt interval

(1899-1901), liberalii au venit din nou la guvernare intre 1901-19C4.

Guvemarea conservatoare dintre 1905-1907 a fost inlrerupta brutal de revoltsie taranefti din 1907. Liberalii

veniti la guvem in conditii de criza majora au fost preocupati in timpui guvemari! dintre 1907-1910 de elaborarea unei

ieaisiaiii care sa rezoive criza societatii rurale romanefti. Abia mai tarziu, in 1913, Partidul Liberal a anuntat in nou! sau

program necesitatea unei reforme agrare, realizata prin exproprierea marilor proprietati agricoie f i improprietarirea

£arar.ilor, ca fi introdacerea votului universal.

!n 1914, Pariamentu! Romaniei a luat in dezbatere proiectele legislative ce vizau reforma electorala fi reforma

agrara, dar izbucnirea primului razboi mondial a impus factorilor pciirici amanarea infaptuirii acestor reforme, care

urmau sa schimbe radical fata tarii, pana dupa incheierea razboiului.

121



Guvernele Romaniei 1876-1914

Ion C. Bratianu D. A. Sturdza

iuL 1876-apr. 1881 mart. 1897-apr. 1899

Dumitru C. Bratianu Gh. G. Cantacuzino

apr.-iun. 1881 apr. 1899-iul. 1900

Ion C. Bratianu P. P. Carp

iun. 1881-mart. 1888 iul. 1900-febr. 1901

Theodor Rosetti D. A. Siurdza

mart. 1888-mart. 1889 febr. 1901-dec, 1904

Lascar Catargiu Gh, G. Cantacuzino

mart.-nov. 1889 dec. 1904-mart. 1907

George Manu D. A. Sturdza

nov. 1889-febr. 1891 mart. 1907-dec. 1908

Ion Emanuel Florescu Ion I. C. Bratianu

febr.-nov. 1891 dec. 1908-dec. 1910

LascSr Catargiu P. P. Carp

nov. 1891-oct. 1895 dec. 1910-mart. 1912

D. A. Sturdza Titu Maiorescu

oct. 1895-nov. 1896 mart. 1912-ian. 1914

P. S. Aurelian Ion I. C. Bratianu

nov. 1896-mart. 1897 ian. 1914-ian. 1918

Deceniile de la sfanjitul secolului al XlX-lea inceputul secolului XX au condos la organizarea, raaturizare

Rir.ctionarea noilor institutii politice modeme, a mecanismelor constitutional ale statului roman modem. Romania a parc

in citeva decenii un drum dificil, cu transformari radicale, care i-au marcat mtreaga evolutie de-a lungul secolului XX




CUjj tiilSU t IgCii&i

1. Sistemul politic al Romaniei mod eme

a) Monarhia

b) Parlamentul

c) Doctrinele politice

- Doctrina liberals- Doctrina conservatoare; junimismul

2. Partide ?i grupari politice

a) Partidul National Liberal

- Grupar i $i dizidente liberale

b) Partidul Conservator

c) Alte curente $i ten dinte politice

- Grupari interesate de problemele lumii rurale

- Socialijtii

3. Caraeteristici ale guvernarii 5n perioada 3876-1914


1. Precizad eletnentele p e care se baza sistemul politic romanesc f i rolul juca t de fiecare

din tre acestea.

2. Ce masuri f i legi a ufo st adoptate in vederea consolidar ii din ast iei?

3. Ana iiza ti rolul clas eip olitice f i alperso nalitati ior In viata poli tica rom&neasciL Se poa te

vorbi de democratie in conditiile respective?

4. F aceti o coinparatie intre viziunea liberalii fi cea conservatoare cu pr ivire la cdi le de

dezvoltare a Romaniei, A naiizati argumenteie fie care ipar ti,

5. Descriefi spectrul polit ic romanesc. Rapotia fi diversele pa rtide, grupari f i diz idente la

frag men te d de soc ietate pe care le reprezinta.6. Cum expkcati prezenta unor dizidente politice numeroase in sanul marilor partide

polit ice?

7. Comparati perioadele de guv ernare f i realizarile liberalilor f i conservatorilor.

8. Cum a moluat problem a reforme i agrare fi a celei eiectorale in programele partideior

f i tn practica guvernarii?



LECTIA XIII:

SOCIETATEA §1 ECONOMIA ROMANEASCA INTRE 1866 §11914

1. Structuri demografice $3 sociale

2. Problemele lumii rurale

3. M odernizarea structurilor economice

$i de civilizafie

•Populatia Romaniei a cunoscut o crefiere spectaculoasa la sfarfitul secolului XIX fi la

tnce putul celu i urmator. Def i conditiile de trai ram ane au precar e, s-a depos it to tu fip ra gu l critic care menfinuse pana atunci evolufia dem ogra fica la cote scazute. Structura soc ieta tii es te inca una tradifionala, m ajoritar far&neasca, dar urbanizarea fac e progres e notab He.

•Masa popula tiei rurale este confruntata cu marea problema a lipsei de pamant, generatoare

de saracie f i de tulburari sociale majore, d e tipul ce lor din 1907. La prim a vedere, cauza este cea a distribufiei inegale a proprietdfii, concentrata in mdna mofierilor, dar in spatele ei se afta

productivitatea extrem d e redusi a muftcii agricole, efectuata cu m ijloaceprimitive fi ineficiente.

•Modernizarea structurilor de civilizafie este mult mai vizibila la or of. Progresu l

industrial, urbanismul modern sau construirea de cai fera te pun in valoare noile resurse de dezvoltare ale soc ietati i, in acord cu tendinteie ma jore europene .

1. Structuri demografice ?i socialeCea de-a doua jumatate a secolului al XlX-iea $i primele doua decenii din secolul XX reprezinta o perioada de

— — ?-ra mutapi, care au schimbat intr-o maniera radicala structurile societatii romanefti.

a) Populatia

Din punct de vedere detnografic, avem de-a face cu cre?teri deosebit de semnificative ale tuturor indicatorilor;

: j p opulatia Romaniei la 1860 era de 3.917.541 locuitori, la 1866 ea se ridica la 4.115.000 locuitori, atinge 4.479.813

Structura populapei Romaniei dupa cetafenie la 1899

Cetatenia Moldova Muntenia Oltenia Dobrogea Romania

t r^nini 1.606.470 2.487.960 1.149.124 245.742 5.489.296

sapu?i strata!ausnc-ungan 24.529 62.302 14.160 3.117 104.108

J germani 1.352 4.975 910 399 7.736

bulgari 1.001 4.618 1.240 1.105 7.964

rancezi 330 1.049 65 120 1.564

greci 4.808 9.871 1.159 4.219 20.057

itaiieni 1.818 4.024 1.396 1.603 8.841

m?i 1.694 1.131 37 1.339 4.201.

sarbi 197 1.117 2.616 59 3.989

turci 2.632 10.843 3.540 5.974 22.989

alte state 309 1.019 78 220 1.626

evrei 2.510 2.383 694 272 5.S59

evrei de

protectie romana 193.282 58.142 4.187 877 256.488

aifi straini de

protectie romana 7.190 10.083 2.037 2.762 22.072

TOTAL 1.848.122 2.659.517 1.181.243 267.808 5.956.690

124



SOCIETATEA SI ECONO MIA ROMANEASC A INTR E 1866 $1 1914

locuitori la 1377. 5.956.690 locuitori fn 1899 pentru a aiunse la 7 .I60.6S2 in 1912. Densitatea populatiei era de 33

locuitori pe km2 tn 1866, 45.3 locuitori pe km2 tn 1899. Crsfterea populatiei s-a datorat in primul rand sporului natural.

Structure etnica a populatiei romSnesti in aceeasi perioada era relativ omogena; in 1899, 92% erau considered

“cetateni romani”, 3,2% erau “supu?i straini”, 4,7% erau “straini”. RegatuI Romaniei era inainte de razboi “un stat etnic

aproape omogen”.Din punct de vedere confesional, 91,5% erau ortodocfi, 4,5% mozaici, 2,5% catolici, 0,4% protestanfi, 0,7%

mahomedani.In a doua jumatate a secolului al XlX-lea peste 80% din populatia farii locuia in mediul rural §3 avea ca

principals ocupatie agricultura, ramura ce producea 2/3 din produsu! social.

Inscrierea Rominiei pe coordonatele dezvoiterii modeme a condus la Insemnate mutadi. Ca urmare a

jndustrializarii si a pauperizarii unei parti din populatia rurala, a crescut ponderea populatiei urbane. Dupa recensamantul

din 1912, Romania avea 2.620 de c onm e $i 72 de orase. Principalele ora$e erau: Bucure?ti, capitala tarii, avea 121.734

locuitori la 1859, iar la 1899 populatia lui se ridica la 276.178 locuitori; lajii aveau doar 65.745 locuitori la 1859 §i

77.759 locuitori in 1899; Briila avea 15.769 locuitori in 1859, cu o cre$tere tnsemnata, pana la cifra de 56,330 locuitori,

in 1899. Craiova avea tn 1859 21.521 locuitori, urcand la 45.579 tn ultimul an ai secolului al XlX-lea.

Stmctura confesionctfa a populatiei Romaniei la 1899

Romania /

provincii

Din 100 locuitori in consonele urbane, su nt de religie:

Orto-

doxa

Moza-

ic i

Cato-

ifca

Protes

tants

Mahome-

dana

Armea-

na

Lipo-

veana

ROMANIA 72,5 19,0 5,6 1,4 0,9 0,4 0,2

Moldova 55,7 38,7 4,4 0,3 . 0,1 0,6 0.2

Muntenia 80,5 10,6 6,4 2,1 0,2 0,2 0,2

Oltenia 86,9 4,1 7,6 1.1 0,3 0,0 —

Dobrogea 74,3 5,6 2,8 1.1 12,2 1,8 2,2

Romania /

provincii

Din 100 locuitori in comuneie rurale. sunt de religie:

Orto-

doxa

Moza-

ica

Cato-

lics

Protes-

tanta

Mahome

dani

A rmoa-

na

Lipo-

veana

ROMANIA 95,9 1.1 1,8 0,2 0.7 0,0 0,3Moldova 91,3 3,6 4,9 0,1 0,0 0,1 0,0

Muntenia 99,4 0,0 0,4 0,1 0,0 0,0 0,1

Oltenia 99,8 0,0 0,2 0,0 0,0 — —

Dobrogea 73,1 0,2 2,0 2,4 16,7 0,2 5,4

Pana la primul razboi mondial unele ora§e au cunoscut o cresters demografica destul de accelerate ca uimare a

dezvoltarii tntreprinderilor industriale fi comerciaie. Astfel, tn Calara^i ritmu! de cre§tere a populatiei era de 968%, la

Braila de 257%, la Gaiati cre?terea a fost de 140%, la Buzau de 142%, in timp ce la Bucure^ti procentul de cre?tere a

fost de 127%. Dar fenomenui este mai complex, deoarece uneie oraje, cum erau de pilda cele din nordul Moldovei, vor

inregistra o crefters mai redusa sau chiar o stagnare. In general, pentru perioada 1859-1899, populatia urbana a crescut

cu aproximativ 90%, iar cea rurala cu 46%.

b) Structara social!

Structura sociaia a Romaniei modeme este, de asemenea, graitoare pentru ritaiurile ji proftmzimea procaseior de modemizare.

Marii proprietari funciari au reprezentat un grup destul de neomogen; o parte erau de origine sociaia modesta.

La fel stau lucrorile §i in cazul burgheziei, o parte de extractie aristocratica, pe cand cea mai mare parte erau noi

intrsprinzatori. Preferand liberalismul ca doctrina, burghezia romaneasca a reprezentat clasa cea mai dinaraica,

impunandu-se tn activitatea de modemizare a tarii.

Un toe tnsemnat in societatea romaneasca 1-a avut ciasa de mijloc; de origine plebeiana sau rurala, dar $i de

origine straina, naturaiizata tn Romania, clasa de mijloc era eterogena, compunandu-se din liberi profesicni?ti, avooati,

invatatori, preoti, intreprinzatori mijlocii, industrial, cotnercianti etc. Este categcria care a alimentat cu veritabila

personality clasa politica $i intelectuala a Rominiei modeme.

Gasa cea mai numeroasa o reprezenta insa taranimea. Patrunderea capitalismului tn agricultura a deterrainat

insenmate diferentieri in cadrul clasei tarane§ti; avem de-a face cu fenamenul ccnsclidarii unei taranimi instarite ji, in

paralei, cu o deteriorate materials, a taranimii sarace, a carei pauperizare se accentueaza. O parte a acestsi J5ramrai

125



paapcrizaic a alimsntat ncua categorie a tmmcitorilor industriali. ce va creste pe masura dezvoltarii industriei romanefti

O alta parte a lucratorilor industriali provenea din randul me?te§ugarilor ruisati ?i din categoriile urbane marginale, in

1900, numarul total al acestora era insa destul de scazut, atingandu-se cifra de 500.000 de membri ai familiilor

miincitorejti.

2. Problemele lumii ruraleDatele statistice atestau preponderenta iuraii rurale Tn 1905, ea reprezentand 91,9% din populatia Romaniei

Chestiunea rurala a fost si a ram as una din problemele fLmdamentale ale societafii romane?ti, care, in ciuda dezbaterilo

furtunoase, nu §i-a gasit o rezolvare satisfacatoare.

a) I'Sranii fi proprietatea funciara

Legea rurala din 1864 nu a rezolvat nici pe departe problemele societatii rurale. In ciuda unor masuri care s-au

luat, precum legea msurateilor, pe totparcursul acestei perioade (1866-1914) problema rurala a rSmas acuta. Dificuitatileerau ilustrate de repartiria disproportionata a proprietatii funciare; astfel, la Tnceputul secolului XX, un numar de 7.790

de mari proprietari runciari detineau o data §i jumatate mai mult pamant decat 957.287 de gospodarii tarane$ti. In aceeasi

perioada, in 1903 de pilda, un numar de 300.000 de familii tarane^ti nu aveau pamant deloc, iar 423.403 familii posedau

mai putin de 3 ha.

Principalele culiuri agricole din Romania: suprafe^e §i recolte

Suprafaca/recoita %

1866 1876 1386 1896 1905

Soprafata semanaturslor in total 100 154 180 213 243

j Grau 100 142 156 200 261

; Pcnmb 100 143 171 200 204

! On | i ovaz 100 194 230 276 280

j Secara, mei, hrifca 100 154 215 189 121

: Ahe olante 100 504 552 474 1.718

Recolta cerealelor

j Ksccfta graului 100 116 202 386 561

?.icolta porumbului 100 291 435 393 356

in lumea rurala romaneasca s-a produs in aceasta perioada un proces de concentrare a pamanturilor in mainile

irilor proprietari funciari. Sistemul arendafiei, care a cunoscut in Romania o dezvoltare aparte, a agravat o data in plus

taranimii.

Situatia §tiintei de carte in Romania

la 1899-1912

Categorii 1899 1912

Populatia de la 7 ani In sus 4.694.288 5.716.400

- ftiutori de carte 1.032.743 2.242.868

-% 22,0 39,3

Lumea rurala romaneasca a fost comruntata §i cu alte probleme aproape insurmontabile: conditil grele de viata.

o siaba dotare cu animale $i mijloace de exploatare a pamantului, o stare igienico-sanitara precara etc, Toate acestea, dar

in primul rand lipsa pamantului, au creat grave probleme. In ciuda interesului deosebit fata de “chestiunea rurala”, soluti ile

prcpuse nu reprezentau decat paleative. Cum conservatorii erau cei care militau Tn cel mai Inait grad pentru proteqia

proprietajii, s-a dorit rezolvarea problemei agrare prin solujii de compromis, prin vanzarea pamantului din proprietatea

statului }i nu printr-o reforma agrara radical! Exploatarea muncii taranilor, conditiile dure ale Invoielilor agricols au

provccat o atmosfera de neliniste, un climat de nemultumire care a expiodat, din cand in cand, in revolte taranesti.

Situatia grea a lumii rurale a fost exploatata uneori Intr-o maniera politicianista, ceea ce a provocat izbucniri violente cu grave consecrate. Astfel, in martie 1888 liberalii au raspandit zvonul ca guvemul a decis o noua reforma

agrara, dar ca unii proprietari s-ar impotrivi aplicarii ei. Tulburarile au izbucnit Tn Campia Baraganului, la Urziceni, dar

s-au extias cu repeziciune tn iudetele Prahova, Vla$ca, Ufov, Gog, Mehedinti, Vaslui, Suceava $i Neamt.

Mecanismul revcltelor taranejti este tipic revolteior rurale din sccietatile traditicnaie: arderea ?i pradarea

ccnacelor, distragerea documentelor de proprietate sau a registrelor de Tnvoieli agricole, iinpariirea rezervelor de cereaie

126



SOCIETATEA §1 ECONOMLA. ROMAN EASCA INTRE 1866 §1 1914

Productia medie la hectar in anii 1911-1915

CereaSe Marea proprietate Mica proprietate Diferenta

(%)

Grau 12,1 (chin tale) 10,5 (chintale) 13,0

Orz 14,2 (chintals) 12,2 (chintale) 13,8

Ovaz 18,1 (chintale) 15,3 (chintale) 19,7

Porumb 15,4 (chintale) 12,7 (chmtale) 17,5

etc. fa cele din urmS, tulburarile stint oprite, ordinea este mstaurata, dar masurile de reglementare a situatiei s-au lasat

mca afteptate. S-a propus doar vanzarea pamanturilor din proprietatea statului fi revizuirea unor proceduri ale legii

invoielilor agrieole.Pe acest fundal de lipsuri, nemultumiri fi agiia^ii, rascoaleie din 1893, 1899 fi mai ales cea din 1907 au aratat

gravitatea si profknzimea crizei de structura in care se zbatea Romania moderna.

b) Rascoala din 1907

Rascoala din 1907 a izbucnit la 8/21 februarie in satul FlamSnzi, jud. Botofani, pe o mofie exploatata de trustul

arendasesc Fischer. Jaranii au cenit administratorului mosie i incheierea unor invoieli agricole mai favorabile, dar acesta

a refuzat categoric; drept urmare, taranii 1-au batut fi 1-au alungat. In scurta vreme, prin contagiune mentala, agitafiile

tarane§ti s-au raspandit fi in alte sate fi comune din nordul Moldovei.Revolta taxanimii a debordat tn violente dramatice, care au dus la alungarea sau chiar linsarea unor proprietari

fi arendafi, la devastarea unor sedii ale administratiei locale si a conaceior. In lima martie rascoala continua fi tn sudul

tarii, in sate din Oltenia si Muntenia; au fost cuprinse de revolta locaiitati rurale din judetele Dolj, Romanaji, Vlafca,

Teleorman fi Ilfov. Formele de manifestare ale revoltei populars au fost diverse: atacarea conaceior proprieiarilor,

distrugerea liniilor de comunicatie, distrugerea registrelor de proprietate fi a ceior de invoieli agricole etc.

Pentru a face fata acestei crize sociale de o mare amploare, autoritatile politice au recurs la masuri de mana forte;

la 12/25 martie 1907 guvemul conservator a demisionat, locul sau fiind luat de un guvem liberal avandu-1 ca prim ministru pe D. A. Sturdza. Pentru linif tirea localitafilor rasculate, guvemul a facut apel la armata; au fost trimise unitati

militare care au folosit in cateva cazuri f i artileria pentru stingerea rascoalei: la Bailesri, Stane?ti f i Hodivoaia. Au existat

victims fi s-au operat numeroase arestari tn randul razvratitilor.

In legatura cu numarul victimeior s-a speculat foarte mult; autoritatile au tncercat sa miaimalizeze cifra acestora,

L I. C. Bratianu anuntand un numar de 419 victime din randul taranilor. Probabil cifta a fost mai ridicata, dar m nici un

:az nu s-a ajuns la 11.000-12.000 de mor{i, cat estimau ziarele cu orientare de stanga, "Dimineafa” si “Adevarul .

In sprijinul taranilor au luat pozi^ie favorabila intelectuali de marca, precum N. Iorga, I. L. Caragiale, Radu Rosetti, AL Vlahuta etc.

Rascoala din 1907 a fost, fara indoiala, evenimentul care a scurt-circuitat sensibilitatea opiniei pubiice fi a clasei

politice din Romania, impunand chestiunea agrarS in prim-planul preocuparilor politice fi sociale. Masurile n-au tntarziat

sa apara; o noua lege a invoielilor agricole stabilea un plafon maxim de arenda, s-au infiintat Casa rurala f i bancile

populare, care urmau sa faciliteze irecerea pamantului in proprietate taraneasca in condi|ii mai acceptable.

Problema agrara a provocat mutafii in conceptiile socials ale ciasei politice romanefti, astfel ca pfina in preajma

izbucnirii primului razbGi mondial liberalii au impus in programul lor politic necesitatea infaptuirii unei reforme agrare.

3. Modernizarea structurilor economics $1 de civllizatieRomania celei de-a doua juxnatat: a secolului a! XlX-lea §i a primelor decenii ale secolului urmStor a cunoscut

un proces intens de modemizare. Acesta, insa, nu s-a realizat dupa aceleafi' ritmuri fi nu toate domemile de activitate au

suferit consecinfe positive de pe urma sa. Ca in orice proces accelerat de modemizare, care dorea sincronizarea cu tarile

europene prin “arderea” unor etape, s-au produs fi o serie de efecte secundare ale modernizarii, pe care le putem trace la

capitolul nelmplinirilor. Evident, feptele sunt explicabile; pomirea de la un nivel de dezvoltare fnapoiat, lipsa resurselor

financiare proprii. o slaba forta a burgheziei nationale, caracterul preponderent agrar al societatii romanesti etc. In ciuda acestei situatii, se cuvine sa remarcam faptul ca, mai aies dupa cucerirea independentei, avem de-a face cu un proces de

creftere, vizibil tn toate planurile vietii sociale.

a) Industrializarea

Industriaiizarea a reprezentat una dintre coordonatele economice majore ale Romaniei modeme. A avut ioc un

proces de dezvoltare industriali mcurajat de o legislate protectionist!, ce urmarea promovarea, procectia fi Incurajarea

industriei nationale, S-a remarcat o creftere a mimarului mtreprinderilor industriale; astfel, in 1866 sxistau 236

mtreprinderi industriale, numirul lor crescand la 403 in 1893, atingand nivelul de 625 in 1901 fi 1,149 !n 1915.

Cele mai dinamice ramuri de productie au fost industria moraritniui, a zaharului, a cimentului, hartiei,

cherestelei, petrolului, siderurgiei, a transporturilor fi telecomimicaiiilor. Insuficienta capitalurilor nationale a facilitat

patrunderea masiva a capitalului strain, atat sub forma impnmsuturilor de stat, cat fi a invesiifiilor directs^ uele mai

msemnate domenii in care au patruns capitalurile strains au fost industries sxtracriva, forsstiera fi a zaharuiui. La nivel



LECTIA X3II

Dezvoltarea industriei in Romania pana la 1914

Categoria Unita ti Forta motrice Personal

numar % C.P. % numar %

TOTAL 61.953 100,0 60.745 100,0 162.630 100,0

Industria mare

(mecanizata)

625 1,0 45.212 74,4 39,746 24,4

Industria mica

(meftefugareasca)

54.405 87,8 236 0,4 105.031 64,6

Industrii speciale

(mori, fierastraie, pive)

6.923 11,2 15.297 25,2 17.853 11,0

bancar, cca. 40% din capital era definut de bancile strains. in industria petrolului, 35% din capital era german, 25,2%

englez, 13,1% olandez fi doar 5,5% romanesc. An cunoscut o mai intensa dezvoltare productia bunurilor de consum si

exploatarea matsriilor prime, pe cand ramurile producatoare de mafini fi utilaje au rimas deficitare.

Comertul exterior al Romaniei intre 1852-1911

Anii Export Import Soldul balantei

comerciale

(cate 5 ani) mis lei % mii lei % (+) (-)

1862-1866 611,6 100 355,1 100 265,5

1872-1876 838,9 137 596,7 168 242,2 —

1892-1896 1.539,2 251 1.875,6 528 — 336,4

1897-1901 1.290,3 218 1.588,5 447 — 298,0

1902-1906 1.940,3 317 1.624,3 471 326,4 —

1907-1911 2.706,7 442 2.192,4 620 514,4 —

b) CredituI fi finanfele

Creditul fi finantele au reprezentat fi ele un indicator al modernizarii. tnfiinfarea Bancii Nationale a Romaniei,

la 1 decembrie 1880, a insemnat un moment important m modernizarea finantelor romanefti. Banca National! cumuJa

fjncria de unica banca de emisiune, precum f i de banca comerciala central!; ea a constituit una dintre cele mai importante

citadels ale liberaiilor.

Pana la tnceputul secolului XX au mai fost mfiintate in jur de 27 de band: Banca general! romana (capital

gsrman). Banca comertuiui din Craiova (capital romanesc), Banca de scont Bucurefti (capital romanesc), Banca agricola

etc, Dupa 1900 s-au constituit Banca de credit roman (capital austriac), Banca Marmorosch-Blanck & Comp, (capital german, francez, maghiar fi romanesc). S-au mfiintat banci populare pentru sprijinirea micilor producatori agricoli.

Astfel, tn preajma primului razboi mondial creditul romanesc era constituit fi relativ consolidat.

Salarii din perioada 1875-1920

Fimctia, gradul

fi profesia

Salariu! (lei)

1875 1890 1905 1915 1920

Inginer fef cl II 665 665 594 750 1265

Contabil 150 150 178 325 505

Arliitect 480 480 500 550 1170

§ef gar! 250 250 207 275 430

Impiegat de mif care 175 175 163 200 315Medic de circa 100 100 100 200 390

Tipograf 120 120 114 150 -

Maistru de atelier 200 200 200 230 390

Mecanic de locomotiva 225 225 207 230 390

Cantonier 60 60 60 80 130

128



SOCIETATEA §1 ECONOMIA ROMANEASCA l NTRE 1866 §11914

Bugetul Romaniei modeme a cunoscut o evclatie ascendent!- de la 1864 la 1914 s-a realizat o cre§tere a

veniiiixilor de la 60,1 mil. lei la 608,5 mi!, lei, cheltuielile sporind de la 62,3 mil. lei la 512,2 mil. lei.

Cele mai rnari sume din buget s-au cheltuit pentru realizarea retelei de cai ferate, poduri ?i alte dotari aferente,

cheltuieli militare ?i echipament de aparare, construct!! §coiare, institutii de cuitura si construct administrative.

c) Caile de comunicatie

Dinamica dezvoltarii cailor de comunicatie, a transporturilor, ofera dimensiunea rsala a modernizarii, Veacul al

XlX-lea a fost secolu! locomotivei cu abur ?i al dnsmului de fier. indiceie modernizarii se aprecia in numarul de kilometri

de cale ferata de care dispunea un stat.

Reteaua de cai ferate a cunoscut crejteri insemnate, de la 1.229 km In 1878, la 3.549 km in 1914, Tot acum au

fost construite cele mai importante gari (Gara de Nord din Bucuresti) sau instala{ii compiexe, precum podui de la

Cemavodi Reteaua rutiera a cunoscut fi ea crejteri msemnaie, de !a 3.219 km in 1879 la peste 28.000 km in 1916.Transporturile navaie au realizat progrese insemnate prin inSinfarea in 1890 a Navigapei Fluviale Romans; iar

cinci ani mai tarziu a Serviciului maritim roman. Au fost amenajate in aceasta perioada marile porturi Constanfa, Braila,

Gaiati, Giiirgiu, in conexiune cu refeaua de c5i ferate.

d) Urbanisisaul

Uibanismul modem a reprezentat o components senmificativa a procesului de modemizare. Statul roman a facut in

aceasta perioadS tm uria«i efort pentru sistematizarea ri reconstrucpa oraselcr Romaniei, pentru ridicarea unor edificii publics

care sa raspunda noilor exigence ale timpului In aceasta perioada s-au realizat primeie sistematizari aie principatelor cra§e ale

fSrii dupa cerintele unui urbanism modem, s-au trasat largi cSi de acces §i bulevarde, s-au construit cele mai impozante ediScii.

Palatal A dsiinistrativ dia Iasi

129

Bucare^fli Sa tnceputul secolului XX



L E C J I A X n i

Stradi din Galafi

Capitala Romaniei datoreazS acestei perioade coEStruc|ii care au rSmas ia fel de representative pana astazi,

precum Banca Nationala, Ateneul Romin, PalatuI de Justice, Palatal CEC-uIui, Palatul Adunirii Deputafilor, Casa

Ceatrali a Aimatei, Biblioteca Centrala Universitara etc. La Ia$i, s-au Inalfat in aceasta vreme clldirea Universitap,

Teatrul National, Palatul Mitropoliei etc.*

Eforturile in vederea industrializSrii, de modemizare a fmanfelor, a sistemului de credit, realizarea cSilor de

comunieafie, urbanismul modem — reflects, In cel mai Tnalt grad, nu numai eforturile imense depuse de statul roman, ci

?: o stare de spirit care a marcat profond mentaiitafile romanefti $i care martarissfte angajacsa deplini a societatii noastre

in efortui de sincronizare cu civilizajia europeana a timpului.

Palatul AdntinUtrativ dia Craiova

130



SOCIETATEA §1 ECONOMIA ROMANEASCA fNTRE 1866 §11914

Cuprinsul Icctiei

1. Structuri demografice $i sociale

a) Populatia

b) Structura sociaia

2. Problemele lumii ruralea) I'Sranii fi proprietatea funciarab) Rascoala din 1907

3. Modernizarea structurilor economice ji de civilizatie

a) Iadustrializarea

b) Creditul fi finantele

c) Caile de comunicatie

d) Urban ismul

inirebari §i probleme

1. Urmariti dinamica fi structura populatiei din Romania, pe baza tabdelor statistice.

Precizati care sunt principa lele t en di ng de evolutie.

2. Care au fos t cauzsle crefteri i rapide a popu latie i la sfar fit ui secolului al XlX -iea f i la inceputul secolului XX?

3. Cum se prezin ta structura soc io-profe sionala a Roma nie i la sfa rfi tu l secolului XI X in comparatie cu si tuatia de astazi?

4. Care au fos t cauzele crizei sociale din lum ea satului?

5. Descr ief i evolufia f i modul d e desfafura re a l r&scoalei farane fti din 1997.

6. A fo st justificata sau nu represiunea im potriva jaranilor?

7. Cum. a fo st folosita in scop uri politice f i ideologice problema numarului de victime din timpul rSscoalei?

8. Care au fo st directiile de dezvoltare indus triali a Romaniei?

9. Ce realizdri urbanist ice din perioa da studia ta cuno aftet i din pro pr ia experienfd?



LECTIA XIV:CULTURA ROMANEASCA MODERNA

(1866-1914)

1. lastitudi de culturi

2. Curente culturale fi artistice

•Cultura romdneasca tnregistreaza la sfarfitul sec olulu iXJ Xsi la tnceputul celui urmator

una din cele mai w floritoare perioade ale sale. Creafia artistica f i culturala se sincronize aza deplin cu cea europeanti, reprezentand nu doar o imitafie reu^ita, c i o co ntri bu te valoroasa fi

originala.•Institutiile culturale create acum dan mSsura progresului tn acest domeniu f i of er i

su po rtu l m ater ia l f i org an iza tional a l activ it&ti i intele ctuaie. Ac adem ia, un iversi tat ile .

lnva$amantulpublic de toate gradele reprezinta reperele acestui cadru institutional,

'‘Creatia artistica f i reflexia inielectuala se stm ctu reaza in curente care contu rea zs ur.

pe isq j cultural bogat f i diversif icat, racardat l a tendin teis s imilare existen te pe p lan universal.

Domeniile de crea tie cultivate ilustreaza Intreaga g am d a une i culturi moderne, deschisa Lzrg

tnspre societa te.

Cea de-a doua jumatate a secolului al XlX-lea fi primele doua decenii ale secolului XX rep rezir f : =: :I

•— culturale majore. Este perioada clasica a culturii modeme romanefti, in care valorile culturale crea:; ~

--.-ngniiie artistice fi literare se vor sincroniza fi integra intr-o maniera organica In peisajul valorilor euro-pe-e. ;-u_ ~

; cultura romaneasca se va impune acum prin creatii competitive pe plan universal, oferind solutii cuicr sle : - gr.

5: de cure valoare.

Pe de alta parte, cultura modema ro m in eis -l

Tngemanat pentru prima data Tn mod explicit r.

institu|:icraalizat intr-o creatie omogena mfaprair

culturale fi artistice ale romanilor de pretutindesi. Es

epoca in care au trait f i au creat titanii culturii romane,

toate domeniile de creatie, dand Inalta expresie artist

geniului creator romanesc: Mihai Eminescu, I

Creanga, I. L. Caragiale, B. P. Hafdeu, N. Iorga, Grigorescu fi alfii,

1. Isstitut ii de cultura

Ajunsa in faza maturitafii depiine, cultura roma

moderna s-a dotat cu institutii pe misura, ce au contribu

la dezvoltarea fi punerea in valoare a geniului fi talentui

a numerofi creatori.

a) Academia

Prima institute culturala a tarii, in ordinea valor

a fost Academia Romana. Constituita In 1866 ca

societate literara, din initiativa unor oameni de cultura -d

toate provinciile. locuite de romani fi avand ca sco

declarat stabilirea ortogtaSei, gramaticii fi a dictionaru

limbii romane, ea va deveni in 1867 Societatea Acaaemic

Romana. Din 1872 Academia a admis printre membrii sa

in afara de filologi sau istorici, fi personalitati di

dcmeniul medicinei, ftiintelor naturale, economie

geologiei etc. In 1879 s-a adoptat titulatura de Academi

Romana, care-fi propunea ca obiectiv promovare

"cuirurii, limbii fi istoriei nationale, a literelor, ftiir.telcr

Bogdan Petriceica Hafdeu artelor frumoase”.

132



CULTURA ROMANEASCA MODERNA (1866-1914)

Organizata dupa modelul academiilor europene. Academia Rnmana cuprmdea trei sectfuni: literature, istorie si

fritnte. Fiecare dintre acestea a numarat printre membrii sai personality prestigioase din toate domeniile creatiei. Astfel.

din sectia literara a Academiei au Sc ut parte in aceasta perioada Timotei Cipariu, Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri,

August Treboniu Laurian, Bogdan Petriceicu Ha?deu, Costache Negruzzi, loan Slavici, George Cofbuc, Barbu

§tefanescu Delavrancea etc.La sectia istorica s-au remarcat nume prestigioase ca M. Kogalniceanu, George Barit, Al. Odobescu, V. A.

Urechia, A. D. Xenopol, Dimitrie Onciu, loan Bogdan, Vasile Parvan, N. Iorga.Din secfia stiintifica a inaltului for au facut parte medicui Nicolae Kretzolescu, economij tii P. S. Aurelian fi Ion

Ghica, fizicianul E. Bacaloglu, chimistii Nicolae Teclu ?i petru Poni, botanisrul Florian Porcius, geologul Grigors

Cobalcescu, agronotnul fi economistul Ion lonescu de la Brad, matematicienii Spiru Haret, David Emanuel, Dimitrie

Fompeiu, Gh. Titeica, inginerul Anghel Saligny, geologii Ludovic Mrazec, I. Simionescu, Gh. Munteanu-Murgoci,

geograful Simion Mehedinti, biologul Grigore Aatipa, botanistul Dimitrie Brandza, medicii Victor Babe§, Ion

Cantacuzino, C. Istratd, Gh. Marinescu, biologul Emil Racovita etc.

Academia Romana a numarat printre membrii sai cele mai Insemnate forte creatoare romanesti, iar prin

colectiile.. bibliotecile si institutele sale a tezaurizat valori culturale inestimabile ale romSnilor de pretutindeni.

b) Asociationismul cultural

Alaturi de Academie s-au organizat fi au desfafurat o bogata activitate un numar impresionant de societal ?i

asociatii culturale, care au animat fi dinamisat o efervescenfa creatoare in cele mai diverse domenii. Printre cele mai

insemnate amintim: Societatea Junimea, fondata la Ia§i in 1863, Societatea culturala Ateneul Rc-maa (Bucurefti 1865),

Societatea Filarmonica RomSna (Bucurefti 1868), Societatea pentru fondul de teatru roman (Deva 1870), Astra (Sibiu

.1861), Amicii literaturii ji artei romane (Bucurefti 1895), Societatea pentru raspandirea gustului artistic in Romania “Ileana” (Bucurefti 1897), Liga culturala, Liga

‘Desteptarsa” etc. §i-au desfafurat activitatea societal

culturale ce aveau ca objective promovarea unor domenii

foarte specializate: Societatea de arhitectura (Bucurefti

1897), Societatea scriitori'or romani (Bucuresti 1909) etc.

Pentru promovarea artelor fi ftiintelor s-au

organizat Tn aceasta perioada colectil fi muzee care au

tezaurizat inestimabile valori culturale, materials fi

spirituale. Datorita educatiei fi gustului artistic rafinat al

regelui Carol I §i al reginei Elisabeta {Carmen Sylva, ca

peed), famiiia regala a Romaniei a organizat o valoroasa

colectie de arta, a patronat manifestarile artistice ale

epocii, sprijinind fi stimuland material talents deosebite.

in 1910 s-a organizat la Bucuresti primul muzeu de arta, care adapostea colectiile lui Anastase Simu. Tot acum

s-a organizat Muzsul National de Arta Veche Romaneasca,

Muzeu! de$tiinfe ale Naturii, Gradina Botanica din

Bucurefti, Filarmonica fi Opera (Teatrul Liric).

c) tavafimanful

Una dintre institutiile de baza ale culturii

modeme, fcoala, a cunoscut Tn aceasta perioada progrese

deosebite. InvatamSntul romanesc s-a sincronizat de-a

lungul epocii modeme, in forma fi apoi in conpnutul sau,

cu cel european. S-a realizat acum, prin legi ?i regulamente

fcoiare modeme, un invatamaat unitar, la scara intregii |ari,

de ia cel superior, isniversitar, la cei primar.

In 1860 a luat fiinta Universitatea din lafi, iar in 1864 Universitatea din Bucuresti, institufii de cultura

prestigioase ale Romaniei modeme, cars au focalizat viata

Stiintifica fi culturala a tarii. Alte institufii de invatamant

superior au lost organizate pentm a pregati cadre specializate:

Facultatea de Medicina, §coala de Axte Frumoase, la

Bucurefti fi la Iasi, Conservatorui de Muzica fi Arta

Dramatica etc. Toate aceste isstitutii de invatamant superior

au beneficiat de un corp prcfesoral cu o pregatire temeinica,

obtinuta Tn universitatiie europene de prestigiu. Pentru crearea unei elite intelectuale, statul roman modem a oferit burse de

studiu in strainatate, contribuind astfel la circulatia valcrilor nationale fi la recunoafterea lor in. spafiul cultural european.

Celelalte fcrme de invatamant au cunoscut fi els iransformari sensibile. Legea instrucfiunii publice din 1864

instituia invatamantul primar obligators fi gratuxt. Un rol insemnat in modernizarea invatamantului romanesc in

Carmen Sylva printre artijti

Institutii culturale

Academia

• 1866: Societatea literara romSnl

• 1867: Societatea academica romSna

• 1879: Academia Romana___________

Soc ietal culturale

« 1863: Societatea “Junimea”• 1868: Societatea Filarmonica Romana

• 1909: Societatea Scriitorilor Romani

Instinspi de invatamaat

• 1860: Universitatea din Ia§i

• 1864: Universitatea din Bucurssti

• 1864: invatamant primar gratuit

133



LECJTAXIV

deceniile de ia cumpana dintre secole i-a revenit marelui om de cultura, pedagog, matematician ?i astronom, Spiru Haret

El a organizat pe baze modeme invatamantul de toate gradele f i a initiat actiuni de culturalizare, alfabetizare f i de trezire

a conftiintei publice In lumea satelor, prin intennediul corpului invatatorixnii rurale.

Alaturi de invatamantul de stat, a continuat sa tonctioneze in Romania moderna un invatamant privat, mai ales

liceal, ca fi invatamantul oonfesional. Din pacate insa, toate aceste eforturi de institutionalizare f i organizare n-au reufit

sa dimimieze procentul mare de analfabeti. Conditiile de viata, economice f i sociale, au facut ca, mai ales in mediul rural,

populatia rara ftiinta de carte sa ramana numeroasa pana la primul razboi mondial.

2. Curente culturale si artisticeCultura romana moderna a reujit, intr-un interval istoric relativ scurt, sa ajunga la realizari de inalta valoare

artistica. La fel ca fi scena politica, viata culturala a Romaniei modeme a fost traversata de tendinte diverse fi

confradictorii, de confruntarea dintre traditionalism §i modemitate. Au fost vizate in aceste dezbateri directiile culturalede urmat, criteriile ce trebuiau sa stea !a baza valorizarii actului creator. Orientarile fi tendintele s-au incadrat in mifcarea

ideilor europene, aducana in acelafi timp nota atat de specifica a spatiului spiritual romanesc.

a) Curente culturale

Romantismul a fost curentul cultura! care a cunoscut adeziunea unui mare numar de creatori din toate domeniile

In deceniile de la mijlocul secolului al XlX-lea. Numeroase opere iiterare, artistice, creatii muzicale fi plastice se

Incadreaza in spiritualitatea romantica.

Spiritul critic s-a impus in cultura romana moderna o data cu curentul junimist, organizat in jurul societatii

“Junimea” din Ia?i, ai carei principali animatori au fost Titu Maiorescu, P. P. Carp, Th. Rosetti si altii. Junimism:'. a

reprezentat un curent complex de idei estetice, Iiterare ?i politice care au avut un insemnat rol in cultura romani Re is~

“Convorbiri iiterare” a gazduit in paginile sale cele mai insemnate dezbateri cu privire la critica “formelor fara fond”. la.

directiile fi criteriile care ixebuie sa stea la baza dezvoltarii culturii romanefti. Spiritul critic, foarte pronunts: b

dezbaterile de la “Junimea”, a realizat o opera de asanaie culturala, de promovare a valorilor culturale autennce.

Ultimele decenii ale secolului al XlX-lea au oferit in peisajul cultural romanesc o efervescenta creaicare

nemaiintalnita; curente estetice f i Iiterare s-au dezvoltat f i s-au concurat, oferind un spectacol cultural plm de idei ferr. ’;

de cea mai mare diversitate,

Curenteie modemiste, pamasianismul fi simbolismul, au fost promovate in cadxul cenaclului “LiterstoruT, in

jurul personalitatii lui Alexandru Macedonski.

Nevoia de angajare a artistului fi artei sale in social a fost sustinuta cu verva de Constantin Dobrogeanu-Gherea

in paginile revistei “Contemporanul”.

Ca o reactie la modernizarea structurilor de civiiizatie ce au dislocat valorile txaditionale, s-au nascut curente

seo-romantice cu tenta social-politica, precum s5mSn2torismul fi poporanismui. Organizat in jurul revistei

“SamanatoruT, prhnul curent apromovat creatii culturale $i o ideologie marcate de nostalgia fata de valorile lumii rurale

rraditionale, considerate a fi amenintate cu dislocarea totala o data cu modernizarea structurilor agrare. Curentul

poporanist, organizat in jurul revistei “Viata Romaneasca” si ilustrat de Garabet Ibraileanu fi Constantin Stere, a militat

pentru o arta care sa se inspire din specincul national, sa promoveze valorile autohtone fi sa le incadreze organic intre

valorile culturale europene.

Curente ideologies

(politice §i culturale) la sfargitul secolului al XlX-lea §i inceputul secolului XX

• Janimismu! (Titu Maiorescu, P. R Carp, lacob Negruzzi)

- organ de presa: “Convorbiri Iiterare” (1867)

• Curentul cultural de la revista “Conteaiporanal” (Constantin Dobrogeanu-Gherea)

- organ de presa: “<Contemporanul” (1881)

* SamSn&torismu! (Nicolae lorga)

- organ de presa: “Saman&toml” (1901)

♦ Poporanismul (Constantin Stere, Garabet Ibraileanu)

- organ de presa: “Mata romaneasca” (1906)

b) Artele plastice , .nsuzica ?i teatruiIn domeniul artistic s-au conturat in aceste decenii marile domenii de creatie care au reliefat specificul national:

arhitectura, sculptura, muzica fi teatrui, care au atins cote de inalta valoare.

In arhitectura, ciasicismui a oferit inca solutii viabile, inainte de a fi afcandonat in favoarea tsndintelor estetice

de inspiratie franceza fi a celor modemiste. Campionul acestui stil, Alexandru Orascu, a proiectat un mare numar de

edificii publice momimentale, care au dat farmec marilor orase ale Romaniei modeme: Palatul Bancii Nationals (ridicat

in anii 1883-1885), Ateneui Roman (1886-1892), Palatul de Justine (1890-1895), Palatul Ministerului Agriculturii

134




Ateneui Roman

(i 896), Casa da Econotnii ?i Consemnathmi (1896-1900) etc. Rsflexele neoromantice au fost prezente in arhitectura din alte orase, pracurn Iasi (Palatul Culturii) sau la Castelul Peles.

Prsoouparaa de a recupera solujii arhitecturale traditionale ?i de a realiza un stil specific romanesc s-a

manifestat tn opera arhitacrului Ion Mincu si a elevilor sai. Fokssind mai aies elements ale stiiului brancovenesc, ei au

Curente cultuml-artfstice Iiterare

Curente consacrate, dominants

pana spre sfdr$itul secolului XIX

c Realismul

contir.uate de:

»Neo-ciasicism

• Nac-romantism

• Academism

• Traditionalism

contsstate de:

135



LECJIA XIV

creat un veritabil stil neoromanesc, ilustrat de edific

precum $coala de .Arhitectura, Primaria Capitalei, Cas

. Minovici etc. :

In pictura fi sculptura s-au remarcat de asemenea

ultimeie reminiscente ale clasicismulm, dar ?i mceputul

manifestarea impresioaismultii. Au creaf a'cum,. lasan

opers artistice de mare valoare, Theodor Aman, Gheorgh

Tatarascu, Carol Storck etc., alaturi de mai tinerii artift

Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu fi )'§tefan Luchian.

Primii am ai secolului X X, desi dominati, d

fonnele artistice §i de spiritul academismului, au cunoscu

o deschidere a artei romanefti spre idei fi formmodemiste. in aceasta vreme s-au remarcat man creatori

artelor plastics §i sculpturii, precum Gheorghe Patrafcu

Theodor Pallady, Constantin Brancusi, in sculptura, alatu

de C. Storck, s-au remarcat D. Paciurea, I. Georgescu etc

Expozitia jubiliara organizata la Bucurefti in 1906. peatr

a inarca 40 de ani de domnie a regelui Carol I* a constitui

un moment de exceptie pentru arta romaneasca; k fs

participarea Romaniei la expozitiile universale, orgamzat

m diferite capitaSe europene in aceasta vreme.

Viata muzicala a Romanies modeme a oferit

bogatie de genuri in care s-au realizat valori artistice d

mare calitate; s-au afirmat compozitorf cum au fas

Ciprian Porumbescu, Eduard CaudeDa, Alexsacr

Flechtenmacher, Gavril Muzicescu, Gheorghe Dima st3narul George Enescu. Haricleea Darclee este doar un

dintre vocile celebre care au impresionat publicul mclusr

pe marile scene lirice ale Europei. Tot acum s-a impus o

r t i cramatica de valoare, cu actori de mare talent: Matei Millo, Mihail Pascallv, Aristita Romanescu, Constantin Nottar

sc ., care au valorificat creafia dramatica universala fi romaneasca, ridicand-o la Tnalte cote interpretative.

Reflectand Tn mare masura problemele fi framfotarile procesului de modemizare, creatiiie cultural-artistice ale

Romaniei modeme s-au situat, fara itidoiaia, la un nivel european f i au reufit sa impuna cultura fi genul creator nationa

in scara de valori universale.

Ciprian Porumbescu




Cupr insul l ec t ie i

1. Institufii de culturi

a) Academia

b) AsodafionisEnul cultural

c) Invi{2mantul

2. Curente culturale ?i artistice

a) Curente culturale

b) Artele plastice, muzica teatrui


1. Enum eratip rincip alele tipuri da institufii culturale prez ente in societatea romaneasca a timp ului

2. Cars au fo st domenii le §tiintifics $i intelectuale cult ivate In mod pred ile ct la Acad emia

Rom ana?

3. Anaiizati rolu l societaf ilor §i asocia tiiior cul turale In prom ovarea a ctiv itat ii in telectuale.

4. Cum p oa te f i exp licatd coexistenta un ui invatam ant dezvolt at de toate gradele cu un

procen taj extrem de rid ica t de ana lfabeti?

5. tncadrafi curentele culturale §i artis tice romanefti in contex tul celor europene. Ce note

de sp ec ifici tatepu teti detecia din ac es tpunc t de vedere?

6. Au repre zentat institufffle culturale existente un cadru favoriz ant pen tru ajirmarea

talente lor individu ate? Exemp lif icafipe cazuri concrete.

137



LECTLi XV:

TRANSILVANIA IN PERIOADA NEOABSOLUTISTA(1849-1860)

1. Trasaturiie generate ale regimuiui

2. Organizarea politica $i administrativa

3. Reforme ?i masuri de modernizare

•Anul 1849 a pus in fata Imperiu lui habsburgic problema prevenirii pe viitor a

suferinfelor pr icinu ite de o revolutie f i a posib ili tatii c on vietuiri ipe mai depar te a com unitafi lor

etnico-nationaie care il alcdtuiau. in acest sens, Viena recurge la o politic a de reformism

auioritar, dir ijat de su s, avan d ca scop modernizarea soc ietati i pe o cale pafnica.

•Reorganizarea centralism a imperiului fi reformele de ordin administrativ, juridic fi

economic au furnizat un cadru stabil de dezvoltare a societatii civile fi a economiei, cu pretul

interzicerii aproape totale a implicat'd pop ulatie i in viata politico.

•Pentru comunitatea romaneasca din Transilvania, perioada absolutista a insemnat o

epoca de acumuldri lente, dar solide, in do men iul proprie tatii agrare, invafdmdntului, a l

organizari i bisericii §i vie fii culturale, chiar daca lide rii rdman profun d nemu ltumiti de

nerealizarea programu luipo lit ico -nation al a l revolufie i

1. Trasaturiie generate ale regimuiui- O alternative ia revolutie

In toamna anului 1849, o data ce revolutia a luat sfar§it, Lmperiul austriac se vedea pus in feta a doua problem

;=pitale pentru soarta sa §i a popoarelor din cuprinsul monarfaiei: pe termen scurt, restabilirea cat mai rapida a ordin

a pacii §i stabilitafii statului; pe termen lung, identificarea unor formule de organizare care sa previni pe viito

-szetarea revolutiei, adica a sufermtelor, a uriaselor pierderi umane 51 materiale aduse de catre aceasta.

In rezolvarea acestor chestiuni, Curtea de ia Yiena pleca, pe de o parte, de la premisa ca gradul mare de iiberta

oferit in mod neasteptat societatii de catre rastumlrile revolutionare a provocat, in cele din unna, numai necazuri ?

iifiincpi. Tendintele nationale ale popoarelor din imperiu, de pilda, lasate sa se manifeste liber in conditiile revolutie

ia condus la conflicte ireductibile, imposibil de solutionat prin compromisuri reciproc acceptabile in cadrele propuse d

xespectivele mi$cari.

tmparatul Franz Joseph despre perioada de dupa revolutia de la 1848

(diploma din oct 1860)

“Cand am luat locul strabunilor mei, monorchia era data unor ' zgu duiri \

cumplite; fi dupa 0 lupta foar te dureroasd pentru sentimentele cele de pari nte alpatrie i, \

a urmat, ca pretutindenea in ferile continentului european, cutreerate prin forta, nainte de \

toate necesitatea unei concenlrari mai stranse a puterei guvernamentale. \

Prosperitatea publica fi siguranja majorita{ei locuitorilor pac inic i ai monarhiei 1

cereau aceasta, cac ipasiu nile involburate f i ciocnirile dureroase ale acelui mai de-aproape j

trecut, facusera ca 0 mifcare libera a elementelor, cari cu pufi n inainte se luptasera I

duftnanefte, sd nu fie posibild. " /

138



TRANSILVANIA iN PERIOADA NEOAB SOLUTIST A (1849-1860)

Pe de alta parte, ccnducatorii monarbiei conftientizai!

fi faptul ca situajia proasta de dinaintea revolufiei fiisese cauza.

izbucnirii acesteia, ceea ce ducea la ideea necesitatii

schimbarilor, a refannelor fi modernizarii, prin acele metode fi ia acele domenii ale viejii publice care sa nu afecteze

stabiiitatea politica indispensabila imperiului, precum fi

coexistenta pafnica a diferitelor componente aie acestuia.- Absolutism fi modernizare

Cele doua premise evocate au imprimat cele doua

trasaturi esentiale, oarecum opuse, cu ajutorul carora a fost

descrisa, etichetata fi judecata perioada 1849-1860: a)

caracterul absolutist fi centralizat al regiirmlui, vizibil la

nivelul vietii politice , al modului de guvernare, al relatiilor

dintre stat si societate; b) reformismul si modernizarea,

manifestaie indeosebi in domeniul economiei, al

iavafamantului, culturii, justitiei sau administrate!.

Primul aspect i-a firapat indeosebi pe contemporanii

— de orientari diferite — nemultumiti de faptul ca revolutia

nu le-a adus peste noapte materializarea idealurilor lor; ei,

precum fi tradifia istoriografica pe care au inaugurat-o, au si

denumit perioada drept “epoca neoabsoiutista”.Al doilea aspect era ilustradv pentru punctul de

vedere al poiiticienilor conservatori care conduceau monarhia

la acea data fi a fost luat apoi in considerars de istorici mai

apropiap de zilele noastre, care fi-au pus nrmstoarea intrsbars;

sohijiiie alternative propose de cei care criticau regimui erau

oare suficient de realists, erau capabile sa faca fata cu adevarat

problemeior extrem de complexe ale imperiului?

Mecanismul guvernarii in monarhia austriaca in perioada neoabsoiutista

imparatui

detine autoritatea suprema executivi ?i iegislativa

t Ccnsiiiul imperial

guverneaza ixnperiul

Guvernatorii civil! fi militari

ai provinciilor de coroana

• aplica decizii li puterii centraie

defin puterea exscutivS fi Iegislativa la nivel provincial

* rasptind doar in fafa Consilitilui imperial

©

wo

N

Pref&ctii districtelor

(cercurilor)

au !n subordine toate autoritafiie

administrative la nivel local

SOCIETATEA CIVILA

Imparatui Franz Joseph

139



2. Organizarea politica si administrativeSa. vedem in continuare care erau metodele concrete prin care liderii monarhiei au incercat sa atinga cele doua

obiective evocate: stabiiitatea p o li ti ca l modernizarea social-economica.

a) Concepfia politics fi cadrul constitutional

In plan politic, al conducerii statului fi al controlului aplicat societatii, mtreaga putere era concentrata tn mana

organelor centrale. Conducerea se exercita exclusiv de sus In jos, iar societatea nu participa aproape cu nimic la luaxea

deciziilor. Viena judeca fn felul urmator: societatea a avut puterea tn mainile sale in timpul revolutiei, dar a folosit-o intr-

un mod cu totul ineficient, rezultatul fiind razboiul civil fi conflictul, izbucnit nu doar intre stat si societate, ci 51 intre

partile componente ale cele i din urma. In aceste conditii — continua rationamentui respectiv — , deciziile ceie mai

intelepte fi mai potrivite binelui general nu puteau avea ca sursa decat autoritatea centrala, fi nu societatea.

Chiar 51 liberalii austrieci vor ajunge sa gandeasca in acest mod; pastrand principiul reprezentativitaiii, al

participarii societafii la luarea deciziilor, ca pe un ideal de atins pe viitor, ei considerau ca aplicarea sa ar fi prematura, in

raport cu gradul scazut de maturitate politica al populatiei imperiului, ca 5: cu structurile sale social-economice fi culturale inapoiate.

Din punct de vedere al cadrului constitutional care status principals de guvernare ale monarhiei, ss poate

nentiona faptul ca in perioada martie 1849—decembrie 1S51 a ramas formal in vigoare constitutia imperials acordata

de Curte in focul revolutiei, cu prevederi liberale, de genui dreptului de aato-guvemare limitata al provinciilor sau ai

principiului egalitatii in drepturi a tuturor nationalitatilor. Ea nu va fi Insa apiicata integral niciodata, iar in decembrie

1351 va fi chiar abrogate De acum inainte, pana in 1860, imperiul nu va mai avea 0 constitute, fiind guvemat pe baza

carorva principii fixate de puterea centrala, interpretate f i aplicate in mod discretionar de catre aceasta.

b) Organizarea poJitico-administrativa !a nivel central

Imparatul (din decembrie 1848 domnea tin anil Franz Joseph) reprezenta autoritatea suprema execu ti-l ?

.erislariva. El era ajutat in luarea deciziilor de un Consiliu imperial, compus din oameni de stat cu experier.-J- r : r~ i

resrezentativS a regimului era ministrul de interne, Alexander Bach, sub a carui autoritate se aflau, in materie

guvsraatorii diferitelor provincii.

Din punct de vedere administrativ, imperiul era impartit in provincii de coroana, dependente direct de Veca.

cum ar fi Boemia, Galitia, Dalmatia, Ungaria, Transilvania, Voivodina sarbeasci fi Banatul Timifoarei, Bucovina etc.; in ulunele patru provincii mentionate era concentrata populatia romineasca din monarhie. Aceasta imparprs respecta, in

iir:: mari, tradipa istorica In baza careia se structurasera de-a lungul timpului respectivele unitati politico-administrative.

Zxistau ?i unele inovatii (cazui constituirii provinciei Banatului fi Voivodinei sau al despartirii Bucovinei de Galitia), care

avsau in general rolul de a asigura un mai bun control al Vienei In teritoriu. Ungaria, de pilda, principalul “rebel” la 1848,

en "cedepsita” prin deta§area unor comitate sudice, incorporate Banatului, ca f i a celor din Partium (Zarand, Crasna,

Chioar, Solnocul de Mijloc), care revin in cadrul Transilvaniei.

Nu doar maghiarii, ci f i liderii romani, a caror principals revendicare la 1848— 1849 msese gruparea tuturor

•. x.ir.tiar din monarhie intr-o singura unitate politico-administrativa autonoma, subordonata direct Vienei, vor fi profund

nsnakumiti de noua situatie. Ei vor protesta vehement, exprim&ndu-fi revendicarile In zeci de memorii adresate

ismriS glor imperiale In perioada 1849— 1851. Respingerea acestora va provoca 0 imensa frustrare In randui

cooducitorilor pafoptifti, care vor avea sentimentul ca roadele victoriei obtinute alaturi de austrieci le-au fost furate.

Memorii romanefti inaintate Vienei

dup& revolutie

• oct. 1849 - Petitia adresata guvemului austriac de catre delegafii banateni

• dec. 1849 - Petitia lugojenilor catre imparat

• ian. 1850 - Petitia episcopului Vasile Erdelyi catre imparat

• ian. 1850 - Memorandul tnaintat guvemului austriac de catre delegada romana la Viena

• ian. 1850 - Memorandul adiesat prim-ministrului Scbwarzenberg de catre episcopul §aguna

• mart. 1850 - Audienta a lui Avram lancu la Imparat

*dec. 1850 - Memoriul adresat guvemului austriac de catre A. T. Laurian si S. Bamutiu

Revendicar i

• Constituirea unei autonomii nationale a romanilor din Austria (Romanenland)• Impartirea administrativa dupa criterii etnice a provinciilor locuite de romani

• Numirea de ftmctionari romani fi folosirea limbii romane m administrate

• Compensatii morale fi materiale pentru pierderile suferite in revolutie

• Imbunatatiri fcolaxe, facultate romineasca de drept

140



TRANSILVANIA IN PERIOADA NEOABSOLUTISTA (1849-1860)

c) Organizarea provincial!

Provinciile amintite srau conduse de catre guvematori care cumulau atribufiile civile fi militare fi a caror fimctie

era aceea de a transmite si aplica decretele f i instmcfiunile puterii centrale. Ei erau recrutafi din rikidul inalfilor demnitari

fi generali ai imperiului, si nu dintre personalitafile provinciei, cum fosese in general cazul pana atunci. !n Transilvania,

vor ocupa aceasta fimctie feldmarefalul Ludwig von Wohlgemuth (1849— 1851), prinfu! Karl von Schwarzenberg

(1851— 1858) f i printul Friedrich von Liechtenstein (1858— 1861), guvematori care vor rezida la Sibiu, fi nu la Cluj —

capitala traditional! a Transilvaniei fi a eiitei provinciale, nohilimea maghiara.

In spiritul regimului, guvematorul defines puterea Iegislativa fi executiva pe plan local, raspundea pentru actele

sale doar fata de miniftrii din Viena fi nu in raport cu reprezentanfii populafiei locale , avea puteri aproape Delimitate in

aplicarea instructiunilor primite. El nu convoca dieta fi se sprijinea in problemele administrative doar pe gubenuu, organ

executiv alcatuit din fimctionari austrieci sau importati din alte provincii ale imperiului.

Provinciile erau imparfite la randul lor in districte sau cercuri ( 6, apoi 10, in Transilvania, 5 in Banat si

Voivodina), iar acestea in subcercuri (in Transilvania existau 79 de subcercuri). Se desfiinfa astfel vechea imparfire

administrativa in comitate. Pe aceeafi linie a uniformizarii administrative fi politice se inscris desfiintarea regimentelor

de grani|a (rom&nefti fi secuiefti) fi a zonelor specials administrate de catre acestea (1851), precum fi limitarea

autonomiei sasefii, Universitatea saf ilor pierzandu-fi functia juridica. in fruntea cercului — unitatea administrativa de

baza — se afla un prefect, caruia i se subordonau toate autoritatile locale: administrafia, justifia, functionary fiscali,

jandarmeria etc.

d) Sistemul represiv

Limba oficiala 51 cea a administratiei era germana, intregui sistem bazandu-se pe 0 birocrafie foarte vasta,

originara din alte provincii ale imperiului fi, deci, fara nici o legatura cu eliteie locale, cu interesele particulare ale zonei in care ifi desfafura activitatea.

Populatia era atent supravegheata, pentru a se conforma docil dispozitiilor regimului, prin intermediul unui

aparat modem, excesiv chiar, de urmarirs a delicventilor fi a oricarui potential inamic al statului: politia orafelor,

jandarmeria miiitarizata (apare in Transilvania din 1851) fi polifia politica secreta, care utiliza reisle de icformatori

infiltrati in toate straturile societatii. Acestor institutii li se adsugau masuri cum ar fi menfinerea starii de asediu instituita

in timpul revolutiei, regimui strict de supraveghere a presei, precum fi neacordarea de autorizatii pentru intrunirile

publice, indeosebi pentru ceie cu caracter politic.

Sistemul represiv

Institufii: - Masuri:

• politia urbana * starea de asediu

»jandarmeria * cenzura presei• politia politica secreta

i

• interzicerea intrunirilor publice

retele de informatori

3. Reforme $i masuri de m odemizare

intre masurile de modemizare a admimstrafiei fi vietii publice se remarca: introducerea unui nou sistem fiscal,

bazat pe suportarea egala a sarcinilor publice (existau impozire directs, pe pamant, pe casa fi pe venit. precum fi impozite

indirecte, pe articolele de consum); inifierea unui sistem judiciar modem, realizata prin separarea justit iei de administrate

(1850), prin introducerea noii proceduri penale fi a codului civ il austriac (1852— 1853).

in domeniul confesional, regimui va duce o politics de promovare a catolicismuiui, care era de altfel religia

raajoritatii populafiei imperiului, in ideea de a oferi un iiant suplimentar, alaturi de loiaiismul dinastic fi germanizarsa

administratiei, unitatii spirituale a monarhiei. Jumatatea greco-catolica a pcpulafiei romanefti din Transilvania va

beneficia fi ea de aceasta politica, prin ridicarea episcopiei unite din B!aj la rangul de mitropolie, in anul 1853. Acest act

conferea bisericii greco-catolice ardelene independent fi prestigiu, precum fi posibilitafi mai mari de promovare a

intereseior nafionale pe tgrim confesional fi 5colar.

- Reforma agrara

In plan social-economic, cea mai important! reforma s-a concretizat prin patentele (decretele) de desfiintare a

iobagiei din 135 j (pentru Ungana fi Banat) f i 1854 (pentru Transilvania). Consfintind legile de emancipare a taranimii

votate de catre dieta Ungariei fi cea a Transilvaniei la 184S, noile reglemeatiri incearca sa rezolve dificiieie probleme

practice legate de aplicarea legilor respective. Foftii iobagi sunt impropnetariti pe Icturile pe care le detineau, punandu-se

astfel bazele procesului de formare a unei proprietati fimciare mijlocii in Transilvania. Principaiii benenciari ai acestui

proces au fost faranii romani, cei mai numerofi iobagi din perioada anterioara. In acelafi timp, jeierii, tarani fara pamant

m folosinta, sunt emancipafj si ei, prin despagubire, de servitutile feudale, unnand sa intre in relatii de tip contractual cu

detinatorii de proprietati fimciare.



LECTIA XV

Biserica greco-caiotica din Transilvania la 1853-1855

Se creeaza astfel premisele unei dezvoltari de tip capitalist in agricultura Transilvaniei, structural relan-.

echilibrat pe trei segmente ale binomului proprietate funciara—forta de munca: a) mentinerea unei mari prcprienu

b) constituirea unei proprietati mici ?i ir.ijlocii viabile; c) disponibilizarea unui proletariat agricol, a carui forts de —:.z z

va fi absorbita de primeie doua segmente, de Industrie ?i minerit, iar ulterior de emigrarea in Romania sau pests oceca.

AceastS reforma agrara, infaptuita cu un deceniu inaintea celei a iui Cuza, a reu$it sa evite intr-o masuri

-.raporisnta procesul de faramitare generalizata a proprietatii tarane ti pe care II vom mtalni in regatul Remade:. In

-onsecmta, desi avea o suprafata agricola mult mai redusa §i mai pufin fertila, Transilvania nu va cunoafte o rascca'J ce

gen'al celei din 1907.

- Bilan|ul regimului

fa concluzie, se poate aprecia ca noua organizare de stat ?i reformele introduse tn perioada 1849— 1860, de?i au

f: ~ isiaptuite fara concursul societatii ?i adeseori in opozitie deschisa cu tendintele din sanul acesteia, au reprezentat

-e-.r ’i Transilvania un categoric pas inainte in sensul modernizarii generate, a statului ?i a societatii; aceasta atat in rapor

: . sis^nu] premodem existent inainte, cat §i cu scurta perioada a puterii militare exercitate de revolutie, fie ea maghiara

;i- romaneasca. Sub anumite aspecte, in mod paradoxal, regimui Bach nu a Scut altceva decat sa consolideze unele

<.--mhari prefigurate la 1848, evident, cu mijloace total diferite, dar §i cu rezultate mai sigure.

Aceasta nu inseamna insa ca reujita a fost deplina. Guvemarea prin insiructiuni secrete transmise fimcfionarilor

sriini, feptui ca imparatul putea emite si revoca hotarari fara nici un control al eficientei acestora din partea societatii,

gaea ca profesionalismul aparatului administrativ sa fie anulat de provizoratu! §i arbitrariul inerente oricarui sistem

absolutist §i centralizat. Lipsa transparentei politice a participarii cetatenilor la rezolvarea problemelor vietii publice

race intotdeauna, mai devreme sau mai tarziu, la o proasta fimc£ionare a sistemului politic care intrstine astfe! de practici.

!n anii 1859— 1860, ele vor aduce §i sfarjitul regimului Bach.

142



TRANSILVANIA IN PERIOADA NEOABSOLUTISTA (1849-1860)

Cuprinsul lectiei

1. TrSsSturile generate ale regimului

- O alternadva la revolujae

- Absolutism 51 modemizare

2. Organizarea politics fi administrativaa) Concepfia politica $i cadrul constitutional

b) Organizarea poiitico-adininlstrativa la nivel central

c) Organizarea p rov incia l

d) Sistemul represiv

3. Reforme ;i masuri de modemizare

- Reforma agrara

- Btlantul regimului

latrebari $i probleme

1. Care au fo st motivele care au determ inat Viena sd introduca regimu i neoabsolutist?

2. Era pos ihilS realizarea reformelor intr-un s ta t condus in mod autoritar?

3. Fa ced 0 comparable intre politica lui Miha il Sturdza in Moldova, guvernarea au toritard

a lu i Cuza fi reg imu i austriac neo absolut ist Identificafi elemen ts de asemanare fi deosebiri

4. Descried organele pu terii centrale f i structuri le administrat iei locale din imperiu ;

anaiiza ti ntecanismul de lua rs a deciziilor.

5. Enum erati mijloacele de represiune fi con trol ale sta tulu i asupra socie tatii ft institutiile

care asigurau indeplinirea acestor funcpL

6. Enum erati principa lele reforme introduse in monarhia austriaca.

7. Ce efecte a avut legislatia agrara din 1853-1854 asupra dezvoltarii societatii romanefti?

8. Faced o evaluare globala a regimului. Care au fost r eaiizartte f i neimplinirile sale,

raportate la programu l anterior ai revolutiei, la revend icarile sociei&tii, da r f i la

posib iii tatile practice de rezolvare a problem eio r in con textul dot?



LECTL4 XVI: TRANSILVANIA IN PERIOADA

“REGIMULUI LIBERAL”:1860-1866

1. Instanrarea regimului

2. Dieta Transilvaniei de la Sibiu

(1863-1864)

3. Spre o noua schimbare de regim (1864-1866)

•Dandu -fi seama ca lipsa de participare a societa tii la luarea deciziilor generea zd o slaba

calitate f i eficien{a a actului de guvernare, Viena introduce in 1860 un nou reg im poli tic , care

transfera o parte importanta a autoritafli unor organe locale repre zmiative , cu atr ibutii executive

fi legisla tive, co nst itu te la nivelul pro vin cii lor istorice ale imper iului

•in conditiile in care natioitalitdfile maip uter nice din imperiu (maghiarii, ceh ii fi croapi)

consider& ca autonom ia acordaia este insuficienta, Viena se va baza pe spr ijin ul grupurihr mai

defavorizate. Ront&nii vor profsta mult de pe urma acestei conjuncturi, ajungand sd doming dieta

pro vin cia l a Transilvanie i fi sa impund un pack et legislativ in sensul programului lor naponal

•Pe asemenea baze, Viena nu va reu fi insa sd asigure un sprijin su jicient aces tui regim, ceea ce o va determ ina sd se indrepte spre ce l mai importa nt partener soc ial aflat la indemana,

elita politica maghiara. Noua orientare va avea printre consecintele sale alipirea Transilvaniei la

Ungaria, in sen sul progra mulu i national maghiar.

1. Instaurarea regimuluiJnfrangerea miiitara suferita de Austria in razboiul purtat cu Franfa fi Sardinia (1859), soldata cu pierde

Lombardiei, 1-a convins pe imparat ca regimui politic introdus tn anii 1849—1851 nu reu§efte sa asigure condit

r.acesare dezvoltarii imperiului. Pentru ca actul guvernarii sa devina eficient iar nemultumirile interne sa nu periclii

stabiiitatea statului, devenea necesara gasirea modalitatilor prin care societatea sa f ie cooptata la luarea deciziilor.

a) Noua organizare a imperiului

Diploma din octombrie 1860 fi patenta din februarie 1861 erau cele doua acte cu valoare constitutionals, sm

de imparat care statuau noua organizare a imperiului, in mod cert, una liberals in raport cu perioada anterioara. Potr

lor, era restabiiita autonomia provinciilor istorice ale monarhiei, care T§i redobandeau institu pile §i competentelenaierie de politica fi administrate locala, Pentru Transilvania, de pilda, se reinfunteaza Cancelaria aulicJ de ia Vie

noul gubemiu va fi format din personalitati ale provinciei, se restabilesc vechile unitati administrative, comitatele, ia

1863 va fi convocata dieta.

Aceste masuri de descentralizare, de deplasare a deciziei spre nivelurile de jos, erau contrabalansate pr

inriintarea unor organe centrale, cu rolul de a hotari in problemele cu caracter general. Parlamentul central din Viena

carui mernbri erau desemnati de catre dietele provinciate, urma sa fie institutia definitorie pentru acest sistem federal

care incerca sa Imbine centralismul cu autonomia locala, pe o baza constitutionals fi reprezentativa. Principalul autor

acestei conceptii de guvernare era noul prim-ministru, Anton von Schmerling.

b) Reacfii fi atitudini ale romanilor

In fata noilor perspective care se deschideaxi, el itele romanefti din Transilvania reactioneaza printr-o activit

politica energica, ale carei ecouri se ras&ang in toate straturile societatii. Liderii ardeleni subscriu acum la formu

federalismului istoric, concretizata prin autonomia Transilvaniei.

La fel procedeaza banatenii, care, in fata perspective! revenirii Banatului la Ungaria, opteaza fi ei pentru ide

autonomiei provinciei. fmparatul insS, consecvent ideii restaurarii entitatilor politico-administrative consacrate experienja istorica fi, in aceiafi timp, dorind sa anuleze masurile punitive la adresa Ungariei adoptate in perioa

absolutists, readuce Banatul fi comitatele din Partium (Zarand, Crasr.a etc.) sub autoritatea Pestei.

!n situatia creata, rcmanii din Ungaria se vor orienta, m general, In directia participarii la viata politica maghiar

afa dup& cum o facusera fi la 1848, susfinandu-fi in acest cadru programul national. Mai rezervati in acest sens

participSrii sunt o parte a banajenilor (Andrei Mocioni) sau cei din Zarand (Iosif Hodof). In alegeriie pentru die

maghiara organizate in 1861, romanii din Ungaria vor reosi sa obtina 19 locuri de deputati, la care se adaugau cei pa

144



[utentic

’.mandat pastrarea

B& jf figdin fa noa

TRANSILVANIA !N PERIOADA “REGIMULUI LIBERAL”: 1860-1866

Diploma imperiala din octombrie 1869

"Noi, Fmn cisc Iosif I, din gratia lui Dumnezeu imparat alAustriei , rege a l Ungariei

al Boemiei, a iLodom erie i, Venefiei, Galifiei, Iliriei etc. (...)

Avdnd in vedere, ca elem entele institufiunilor cotnune organice f i ale cooperdrei jorganice s 'au inmidtit fi intarit prin egalitatea tuturor supufilor nofiri in fafa legei, prin Jliberul esercifiti al religiei, garan tat pen tru tot:, prin capacitates de a purta oficii pub lice j

independent de stare fi de naftere, prin datorinia comund fi egald de inrolare tn armata fi j

de contribute, ce cade asupra tuturor, prin desfiinfarea iobagiei fi delaturarea liniei de j

vamd in monarchia noastra; i Avdnd ma i departs in vedere, ca la concentrarea pit ter ii de sta t in toate ferile

| continentuhd european, deliberarea comund asupra celor mai inalte probleme de stat

( pentru siguranfa monarchiei noastre f i prosperitatea singuraticelor regate f i fer i a ajuns a

f i o trebidnta imperative: noi, pentru a aplana diferinfele ce existasera mai nainte in

'j regatele fi ferile noastre fi in scopid ca supufii noftri sd ieie parte amesurata la

! legislafiune fi administratiune, pe temeiul sanctiunei pragmatice fi in vigoarea deplinei

j noastre potestdfi, am aflat cu cale a hotdri fi a ordona, spre indreptar noua fi clironomilor

nof tri legiuifi in domnie, ca lege fundam entals, stabila f i irevocabild de stat, urmatoarele:

1. Dreptul de a da legi, de a le schimba fi fterge, se va exersa de catra noi fi de urmafii noftri numai cu conlucrarea dietelor, chemate in mod legal, respective cu a

senatulu i imperial, la care dietele vor trimite numerul membrilo r stabilit de m i.

2. Toate agendele legislafiunei, cari se reduc la drepturi, datorinfe fi interese

comune tuturor re ga telorf i ferilor noastre, la legislafiunea despi-e monetdrie, bani fi credit,

despre vami fi afaceri comerciale, despre basele fundam entale ale unei band d e note de stat

f i legislafiunea referitoare la princ ip ii le regularei poftelor, te legr afeh r f i ale d rumurilor de

fer, despre modul, modalita tea f i ordinea datorinfelor militare, — in viitor au sd fie

pert i-actate f i dec ise in infeles consti tutional f t cu sen atul imperial, asemenea f i repartarea

de contribufiuni none fi de imposite, apoi urcarea contribufiunilor fi taxelor ce se afla in

fiinfa, mai v&rtos, urcarea pre fu lu i sarei f i luarea de imprumuturi noue in conformitate cu

decretul nostru din 17 lulie I860. Tot afa fi conversiimea daioriilor de stat esistente fi

vinderea, schimbarea sau indatorirea proprieta fii nemiscatoare de stat, — numai cu invoirea

senatu lui are sa se dispuna. In fins, esaminarea fi votarea bodgetului de spese de sta t pentru

anttl viitor, cum f i censurarea bilanpurilor, socotelilor de sta t fi a resultatelor administrafiunei anuale a finanfelor, — are sd se fa ca cu conlucrarea senatului imperial.

3. Toate celelalte obiecte de legislafiune, necuprinse in punctele precedente, se vor

resolva in mod constitutional in f i cu respectivele diete, anume: in regatele fi ferile aparfinatoare

la coroana ungureascd in infelesul constitufiunilor lor de mai nainte, ear'in celelalte regate fi

fe ri ale noastre, in infele sul fi in conformita te cu statutele provincia te.

Dupa-ce totufi, afa rd de ferile coroanei ungurefti, in pr ivinfa celo rlalte obiecte de

legislafiune, cari nu cad in esclusiva competenfa a senatului imperial, pentru celelalte feri ate

noastre s 'a susfinut de un lung f ir de an i o pertractare fi resolvare comund, ne reservam dreptul

de a face, ca fi asemenea obiecte sd fie pertractaie cu cooperarea cons titutio nal a senatului

imperial pe langa consultarea senator ilor imperiali din aceste feri. Desbaterea comund se poate

intdmpla fi atunci, cand unele obiecte nu cad in competenfa senatului imperial, dar' camerile

respective cer fi propun sd se pertra cteze acolo.

4. Aceasta diploma, mpardteascd sd se ieie numaidecdt in pdstrare in archivele

din regatele f i fe rile noastre, sa se inarticuleze la timpul sau in legile ferei in textul

f i in limbele pa triei. Urmafii no ftr i vor avea intru asemenea sd confirme cu

lor subscriere aceasta diploma indata la suirea lorp e tron, fi s d o trimitd lafiecare

unde va f i trecuta in legile ferii.

credinfa noastra am pu s a noastra subscriere, am donat apasarea sigiiuiui nostrx

aces tei diplome in archivul nosti-u de casd de cw-te f i de stat.

noastra Viena, in 20 Octomvrie anu l unamieopisutefasezeci, al

conte Rechkerg m .p."



LiiUIiA AVI

Regimui politic austriac in perioada 1861-1865

Im p a r a t u l

Unitaii

administrative

Organe

executive

Organe

legislative

Provinciile

istorice

autoEome

Comitatele

?i districtele

gaditionale

Coasiliul de minl$tri imperial

Gubemii provincials

• organe executive

la nivel local

• Conalti numiti

• Coitsilii comitatense alese

t Alegatori ' j

Parlamentul central bicameral

legifereaza In problems

de interes general

Canceiarii aullce

ale provinciilor

organe executive provinciate

constitute la nivel central ,

Diete provindak

♦ legifereaza fn probleme

de interes provincial

* trimit delegaa

in parlamentul imperial J

vot cenzitar

reprezentanti din Casa Magnatiior, camera superioara a parlamentului maghiar. Guvemul din Pssta numise §i el patr

romani in fimctia de comiti supremi (respectiv un capitan de district), in comitate locuite majoritar de popula

romaneasca (Maramure?. Cara?, Zarand ?i districtul Chioar).

In Transilvania, revendicarile romanefti, exprimate printr-un memoriu inca din decembrie 1860, vizeazrecunoafterea juridica a egalitatii natiunii romane cu celelalte natiimi, nmnirea unui roman !n postal de cancelar a

Transilvaniei, introducerea limbii romane ca limba oficiala, dieta aleasa pe baze cat mai largi, congres national, tn pla

cultural, se infiinfeazi asociatii cu rol de popularizare in randul maselor a culturii, literaturii ?i ?tiintei, dar ?i a ideologie

nationale; din randul lor se detajeaza Astra (1861).

Revendicarile politice vor fi reluate cu ocazia conferinteior nationale desta^urate in anii 1861 §i 1863. S

structureaza in acest fel o mi§care politica organizata, coerenta, expresie indeosebi a elitei intelectuale laice (avocap

juri?ti, profesori, ziaristi, fimctionari imperiali), care tinde sa ia locul elitei bissricesti in ceea ce privests conducere

luptei nationale. Ca ?i in cazul maghiarilor, programul politic romanesc mergea strans tn descendenfa celui de la 1848.

2. Dieta Transiivaniei de !a Sifaia (1863-1864)a) Politica vieneza fi nationaiiratsle monarhiei

Imprejtirarile erau insa acum mult mai favorabile respectivului program. Viena avea nevoie de sprijinu

najicnalitatilor mai putin importanre din punct de vedere social-economic, cum era cazul rotnanilor, slovacilor, rateniio

sau sarbilor, in situafia in care nationalitatile mai puiemice, in primul rand maghiarii, dar cehii $i croatii, considerau c

autonomia acordata nu este suncient de larga. In consecinja, cei din urma vor refuza sa vina in intSmpinarea initiativelo

monarhiei, combaiand regimui printr-o politici de pasivitate. Aceasta politica se va dovedi extrem de eficienta, i

conditiile in care csea ce dorea Viena era tocmai activizarea societaiii, in scopul scoaterii imperiului din crizL

In Transilvania, in fa{a opozitiei maghiare, regimui putea sa se bazeze pe sa$i, orientati in mod traditional spr

Viena, ?i pe romani, care, datorita situa|iei lor de inferioritate politica de pana atunci, nu aveau ce pierde,. precum

maghiarii, §i aveau numai de ca$tigat din schtmbarile preconizate. Da: fiind ca noile organe de conducere, in primul ran

dieta, aveau sa fie alese pe baze reprezentative, Viena putea sa rrncritce acest sprijin al romaitilor doar daca stabile

146



TRANSILVANIA IN PERIOADA “REGIMULUI LIBER AL” : 1860-1866

Cr on o logic evenimente politice intre 1860 §i 1863

• mai 1860 - Incep fedintele Consiliului imperial largit, organ consultativ convocat de imparat

♦ oct 1860 - Diploma cu valoare constitutionals privind reorganizarea imperiului

• oct. 1860 - Restabilirea Cancelariei aulice a Transilvaniei♦ nov. 1860 - Conferinfa politica a banatenilor, la Timifoara

• dec. 1860 - Incorporarea Banatului la Ungaria

• dec. 1860 - Conferinfa nationals de la Sibiu a ardelenilor

• febr. 1861 - Conferinfa regnicolara a nationalitatilor din Transilvania, intrunita la Alba lulia

>febr, 1861 - Patenta imperials privind completareaDiplomei din oct, I860

• febr.-mart. 1861 - Alegeri pentru Dieta Ungariei; sunt alefi 19 deputafi romani

• mart. 1861 - Restabilirea comitateior f i districtelor in Transilvania; desninfarea administratiei absolutiste

• apr. 1861 - Alegeri pentru noile organe ale administratiei locale din Transilvania

• aug, 1861 - Dizolvarea de catre imparat a Dietei Ungariei• nov. 1861 - Viena schimba conducerea Cancelariei aulice a Transilvaniei, a Gubemiului f i a unor comitate,

pentru a coniracara opozifia maghiara

• apr. 1863 - Conferinta nafionala a romanilor ardeleni, la Sibiu• apr. 1863 - Imparatul convoaca Dieta Transilvaniei, cu un program legislativ favarabil cererilor romanefti

• iun. 1863 - Alegeri pentru Dieta Transilvaniei; romanii caftiga majoritatea relativa

prevederi eiectorale cat mai democratice, de natura sa puna in valoare numarul ridicat al acestora fi sa masckeze

slabiciunea lor social-economica.

b) Studiu de caz: problema eSectoralS la 1863

In acord cu situatia generala din Europa la ora respectiva, dreptul de vot urma sa nu se mai bazeze pe apartenenta la

un grup social privilegiat — ceea ce in Transilvania distrugea sistemul celor “trei natiuni” beneficiare ale drepturilor politice

—, ci pe avere fi capacitate intelectuala, pe contribufia adusa de fiecare la susfinerea societatii, exprimata tn cuantumul

impozitului platit. Se ridica insa problema nivelului la care urma sa fie stabilit censul care condifiona dreptul de vot.

0 varianta era ca el sa fie unui ridicat, solutie adoptata in general in statele cu o structura social-economica

tnapoiata, aflate Sa inceputul transformarilor liberale, in ideea ca marea masa a populatiei nu era capabila inca sa participe

ia viata politica. Acesta va fi, de pilda, sistemul impus in Principalele Unite Tntre 1858 fi 1864, prin Convenfia de la Paris.

0 aita varianta era cea a censului scazut, care in state de factura celor evocate va favoriza de regula autoritarismul

puteri: centrale, in pofida aparentei sale democratice. Cuza la 1864, in Principatele Unite, sau Viena la 1863, in Transilvania,

vcr reduce drastic censul, nu a tat dintr-un reflex democratic, cat din oportuniiate politica: neputandu-fi asigura concursui elitei politice (boierimea conservatoare in Principate, nobilimea maghiara in Transilvania), vor face apei la o masa mai larga

de alegatori, in ideea ca ea va fi mai cooperanta cu puterea. Desigur, se putea pune Tntrebarea in ce masura o asemenea

largire subita a dreptului de vot era capabila sa asigure o baza reala de sprijin fi reprezentativitate regimului care o infaptuia?

Daca noii alegatori nu reprezentau o forta politica reala, matura sub raport socio-economic, ci doar o masa de manevra m

mainile unui regim lipsit de sustinere din partea clasei politice, succesul nu putea fi unui de durata.

Modul de alcatuire a Dietei Transilvaniei, preconizat la 1863

40 de “regalijtt” 125 de deputafi

• membri ai Dietei • alefi de: ( - localitafi urbanenumiti de imparat 1 - cercuri eiectorale rurale

Sunt reprezeatate in Dieta:

• 13 localitafi ____________ - cite 2 deputafi_____________ ____________________ ________________

• 23 iocalitap________________- cite I deputat____________________

• 76 cercuri eiectorale rurale (cu cats 30.000 de locuitori) - cate 1 deputat

- comitatele au intre 2 f i 6 cercuri

- scaunele fi districtele secuiefti, sasefti fi rominefti au intre 1 fi 3 cercuri

78.000 alegatori

• barbati majori (24 de ani) - care piatesc 8 florini impozit direct

(incluzand capitatia)

• intelectuali fi lfber-profesionifti

147



Structura Dietei Transilvaniei la 1863

Deputati alefi Total menibri Dieta

(125 deputafi ale§i + 34 rega lifti desemnafi)

Total deputafi ale§i: 125

Romani: 48 / 48 >>

Total membri Dieta: 159

Romani: 59 / 59 N.

Maghiari: 44

Safi: 33 / (38,4%) \ Maghiari: 56

Sasi: 44 / (37,1%) \

\ 44 33 J \ 44 56

\ (35,2%) (26,4%) f \ (27,67%) (35,22%)

Nu este u§or de spus daca censul de 8 florini stabilit la 1863 pentru Transilvania, care va permite sa vote

unui numar de 78.000 de persoane, era ideal pentru aceasta provincie. Evident, rom£nii il vor considera prea ridica

solicitand ca numarul de deputati ai fiecarei nationalitafi sa fie proportional eu ponderea numeric! a etni

respective, fi nu cu situatia ei materials ?i sociaia. Maghiarii ripostau, apreciind ca acest sens, prea scazut rn opir.

lor, pune in inferioritate elita politica fi sociaia traditianala a provinciei, In fata unei majoritati bazate numai

numar.In mod cert, alegerile desfajurate in 1863 pentru dieta vor da exact rezultatul dorit de Viena in respec—--c. :

oolitic (48 deputati romani, 44 maghiari, 33 sa?i), conducand la o majoritate romano-saseasca de natura sa ?.r~-

opozitia maghiara. Acest lucruindica faptul cadozajul censului tinuse continmare masura de aceasta necesitarspchdcaPe de alta parte, trebuie remarcat fi faptul ca alegatorii romani de la 1863 nu mai sunt tiranii iobagi analfabe

care dadeau grosul rezistentei romanefti la 1848, Reforma agrara din 1853— 1854, progresele economice ?i culturale a

rerioadei scurse au provocat mutatii §i In ceea ce privefte maturizarea politica a unei elite rurale. Militantismul ei nation

;e motiveaza tot mai mult Intr-un sens ideologic, elaborat, suprapus acum resentimentelor etnice fi sociale rudimentar

are dominaseii pana atunci la nivelul mentalului taranesc.

c) Realizarile Dietei

Dieta Ifi v a desxasura activitatea In doua sesiuni, in anii 1863— 1864, materializand cele mai importante punc

£e programului romanesc prin intermediul a doua legi: legea cu privire la egala Indreptatire a natiunii romane f i

ccnfesiuailor ei fi legea care consacra romana drept limba oficiala a Transilvaniei, alaturi de maghiara fi germana. I

rihra acestor acte cu caracter preponderent politic, reparatoriu, dieta, pe baza colaborarii romino-sasefti (majoritate

naghiarilor, aflafi In pasivitate, nuparticipau la lucrSri), a a mb i j i cn a t sa constituie un parlament local veritabil, band i

iszbatere infiintarea unui Tribunal suprem ai Transilvaniei, problemele agrare, o noua lege electoral! etc.

intr-un alt plan, acestor realizari li se adauga ridicarea bisericii ortodoxe din Transilvania la statutul d

miircpolie, printr-o decizie imperial! din decembrie 1864, ceea ce aducea romanilor ardeleni mari avantaje de natur

jonresionala, culturala fi f colara.

Fara Indoiala, scurta perioada In care a activat dieta cu majoritate romaneasca de la Sibiu a fost perceputa ca u

succes remarcabil de catre elita politica national!, de natur! sa probeze faptul ca programul ei este realist fi poate fi pu

in practica.

Biserica ortodoxa din Transilvania la 1864-1865



TRANSILVANIA IN PERIOAD A “REGIMULUI LIBERAL”: 1860-1866

Articol de lege despre efectuarea egalei indreptdpri a natiunii

romane §i a confesiunilor ei

(1863)

I. Naf iunea romana, relig iunea gr. catolica, ca atare, f i religiunea gr. orientals,

se recunosc prin iege, intru infele sul constitufiunii transilvane, intocmai ca si celelalte 3

nafiuni fi 4 confesiuni recunoscute ale Transilvaniei.

§ 2. Biserica gr. catolica, ca atare, f i biserica gr. or ienta ls au tot acea pos ifiun e de

drept de sine stdtdtoare in stat, fi tot acea libertate de a se organisa in afacerile lor interne,

pe car i le ocupau cele lalte biserici ale ferii, recunoscute prin lege si recepte dupa dreptul

de stat, adecd biserica rotnano-caiolica, biserica de religiunea evangkelico-elveticd,

biserica de religiunea evanghelico-augsburgica fi biserica unitarie, pe basa legilor ferii,

cari garanteaza pe deplin libertatea legii fi a conftiinfii. Pe langa reservarea dreptului de

suprainspecfiune al Coroanei, determinat prin legile marelui principat Transilvania, ce ii

compete a-l exercia in infelesul constitufiunii, sunt afadar toate aceste biserici indreptafite

a 'fi regula, administra fi conduce toate afacerile lor eclesiastice, preaim fi fundatiunile, ^

fon durile f i insti tutele lor, intru infe lesul afezaminte lor lor canonice, independent de ^orificare influenfd a vreunei alte biserici. <

§ 3. Naf iuni le recunoscute prin lege, fi adecd, nafiunea Maghiarilor, Sacuilor, Safilor \

f i a Romanilor, fat a una cu aha , sunt pe deplin egal indreptafite fi ca atari sefolosesc in

sensul constitu fiunii transilvane de asemenea drepturi politi ce. L iberu l esercifiu religionar,

f i egali tatea de drept cetdfenesc f i polit ic a tuturor lo cuitori lor ferii , nu su fere pr in aceasta

nici o restrangere.

§ 4. Numirils diferite ale part ilor ferii nu intemeiazd fi nu dau pe seama

nafionalitdfilor singuratice nici un fe l d e drepturi politice.

§ 5. In marca marelui principat al Transilvaniei se va suscepta emblema proprie

pentr u nafiunea romana.

§ 6. Toate legile ferii, privilegii, paienie, rescripts, ordinafimi fi alte masuri

administrative, cari stau in contrazicere cu determinafiunile legii acesteia, stmt desfiinfate fi

fa ra p utere de lege.

§ 7. Puterea obligatoare a legii acesteia intrd in activitate fara amanare. "

Iiii.’

Articol de lege privitor la intrebuintarea celor trei limbi ale tarii

in comunicatiunea publica oficioasa (1863)

“§ I. Cele trei limbi ale tarii, adicd limba ungard, germana, romana sunt egal

indreptafite in camunicafiunea publica oficioasa.

§ 2. Pdrfi lor le sta in voie a intrebuinfa in toate esibite acts de orice soiu, cum f i in toate

pertractari le oficioase orif ica re din ce le trei limbi ale farii. (...)§ 9. Fie-cine poate intrebuinfa in pertractar ile publice orificare din cele trei limbi ale farii.

§10. In comunele cetdfenefti fi satefti defige limba afacerilor interne in trebi comunale

‘gtanfa comunei (...)

Limba de invatamant in fcoa iele popora le f i medii, apoi institutele superioare de j

gceia cari au de a ingrijipentr u sustinerea fcoale lor respective fi a institutelor j

---



LECJIA XVI

3. Spre o noua schimbare de regim (1864-1866)a) Efecul regimului Schmerling fi efectele saie asupra Transilvaniei

La scara imperiului insa, sprijinul acordat regimului de catre nationality cum erau rominii, safii sau rutsnii se

dovedea cu totul insuficient in conditiile in care cehii, croatii fi maghiarii ifi mentin opozitia. !n cele din urma,'

nemaiputand persista in acest impas, Curtea de la Viena va lua In considerate gasirea unei alte formule de organizare a

monarhiei. Ea se va baza in primul rand pe colaborarea cu maghiarii, care constituiau cel mai insemnat partener

susceptibil sa ofere o baza soiida guvernarii, prin putemica lor elita politic! pi sociaia, predominant nobiliara, ca fi prin

rraditia istorica de organizare politico-statala. In 1865, ministrul-prejedinte Schmerling este demis si Incep negocierile

dintre Viena fi gruparea de centru a liberalilor maghiari, condusa de Deak Ferenc, care se vor finaliza !n 1867 prin

instituirea noului regim politic dualist.

Pentru Transilvania, prima consecinfa vizibila a acestei reorientari a politicii v ieneze va f i inciiiderea lucrarilor

dietei de la Sibiu; initial prorogata, in octombrie 1864, ea este dizolvata oficial in septembrie 1865. In noiembrie 1865 este convocata o noua dieta, la Cluj, al carei scop anuntat era dezbaterea problemei unirii Transilvaniei cu Ungaria, una

din ceierile importante ale partii maghiare in tratativele ei cu Viena. Prevederile eiectorale vor fi modificate de data

aceasta intr-un sens conservator, in intentia evidenta de a favoriza candidatii maghiari, a§a dupa cum la 1863 fusesera

avantajati romanii. Dieta cu majoritate maghiara voteaza in favoarea alipirii Transilvaniei ia Ungaria, in timp ce deputatii

romani aflati in minoritate tree de data aceasta ei in pasivitate, o parte refiizand chiar sa participe la lucrari.

Dieta Transilvaniei

din 1865

Alegatori:

• vot universal pentru nobili

• nenobilii platitori de 8 florini impozit (fara a include capitatia)

Deputati alefi Total raembri Dieta

(103 deputafi ale?i +1 91 regaiifti desemnafi)

Total deputati alefi: 103

Maghiari: 58 Safi: 31

Romani: 14 f 56,31% .JX

\ (30 ,09 %)/

\n 3 ,5 9 % ) \ y

Total membri Dieta: 294

Maghiari: 195

Safi: 51

Romani: 48

/ 1 9 5 \ / (66,32%) \

Y 17’3 4 % ) /

\ ( 1 6 ,3 2 % ) \ y

b) Reactii !a nivelul mi$c2rii politice romanefti

Mifcarea politica romaneasca a suportat cu greu acest prim foe inregistrat la sfarsitul anului 1865. Dupa

succesele din 1863—1864, dezamagirea era cu atat mai amara, insojita insa fi ds o deruta in ceea ce privejte conduita

care urma sa fie adoptata pe viitor. O parte a liderilor romani, indeosebi mitropolitul $aguna, se orienteaza spre o politica

mai concilianta, de acceptare a noului cadru. politic impus de Viena, in schimbul cbfinerii unor avantaje de natura practica

pentru comunitatea romaneasca, a unui minimum de autonomie cultural-national i, mai ales la nivelul institutiilor fcolare

fi bisericesti. Se inaagura astfel tactica activista.

Alti fruntafi romani, cum erau George Barit sau loan Rafiu, intelectuali laici care ajung acum sa domine in

conferintele nationale ale elitei romanefti, refiiza sa accepte notle reglementari politice, contesta din principiu legalitatea

lor fi resping orice posibilitate de compromis in aceasta privinta. Prefigurand tactica pasivista, ei se vor manifesta

indeosebi prin proteste solemne adresate direct imparatului, a§a cum va fi memoriu! din decembrie 1866, in care se

solicita restabilirea autonomiei Transilvaniei.

Dar, m ponda dezamagirii imense pe care o provoca in randul intelectualilor romani sfarsitul scurtei perioade

“liberale”, frustrare care va alimenta de acum inainte programul mifcarii nationale decenii de-a randul, existenta unei

Transilvanii autonome, modern! fi guvemata reprezentati%r, va ramane o pagina de istorie definitiv inchisa. §i aceasta nu

doar pentru maghiari, ci — ceea ce ar fi parut de neconceput la 1866 — fi pentru safi fi romani.

150



TRANSILVANIA IN PERIOADA:‘REGIMULUI LIBERAL”: I860-1866

Cuprinsul lectiei

1. Instaararea regimului

a) Noua organizare a imperiului

b) Reactii ?i atitudini ale romanilor2. Dieta Transilvaniei de la Sibiu (1863-1864)

a) Politica vieneza $i nafionalitatile monarhiei

b) Studiu de caz: problema electoraiS la 1863

c) Realizarile Dietei

3. Spre o noua schimbare de regim

a) E$ecul regimului Schmerling §i efectele sa le asupra Transilvaniei

b) Reactii la nivelul mifcarii politice rominefd

Jntrebari §i probleme

1. Ce rafiuni au determin at curtea vieneza sa introdu ce regimui “liberal”?

2. Care au fo st reglem entarile con sti tut ion als p e baza citrora s-a reorganizat imperiul?

Prezeniafi continutul acestora.

3. Cum au reactionat rom anii ardeleni yr bina feni fafa de no ul regim po lit ic? Cum se

explica atitudinea politica a roman ilor din par tile vestice?

4. Cum po ate f i caracierizata d ieta de la Sibiu din pu nc tul de vedere al reprezentativitaf ii

acesteia? Se reflectau f id ei in comp onents ei intersse le generate ale pr ov inciei yi ate

factor ilo r de pu tere locali?

5. E xpuneti prog ramul legis lat iv al diete i. Ce sem nificatie avea el pentru eli ta pol it ic i

romaneasca?

6. Cum se explica noua orien tare a po liiicii austriece de dupa 1865? Era justific eta sau

nu noua aiianta p o li ti c i ina ugurate de Viena? Din ce pu ncte de vedere?7. Expuneti efectele de ordin politico-administrativ generate la nivelul Transilvaniei de

apropierea austro-m aghiara .

S. Cum estimafi re&ctia elitei po litice rom anepi In fa(a n on politics? Reacfie fir ea sc i?

Deruia p li psi de prevedere politi ca ? Oricum, totu lfi ind pierdut, nu se putea face n imic

ma i bu n? Al te mo dai itap de ju deca re a si tua tiei?

9. Cum a precia ti dispari tia de fin itive a un ei Transilvanii autonome? Era un pr oces fire sc ?

Obiectiv? Injust? S-a re alizat Intr-o maniera nepotrivita? Er a posibi la o alia evolu pe

istorica?



LECTIA XVII: TRANSILVANIA IN PERIOADA

REGIMULUI DUALISTJ(1867-1914)

1. Trssaturi de ansamblu ale epocii dualiste:

modemizare §i nationalism

2. Populatia: structura etnica

fi comportamentul demografic3. Regimui politic problema nationala;

tnyatamanfail

4. Acfiunea politica romineasca tntre 1867 fi 1887

5. Anii “Memorandului”

6. Romanii ardeleni la InceputuI secolului XX

•Regimui dualist austro-ungar, insiaura t in 1867, a ofer it cadrul politic constitutional

necesar un ei modernizari accelerate a tuturor structur ilor sociale , economice fi culturale.

In clu siv societatea roman easca din Ungar ia a benej icia t de aceasta ten din ta majora,

inregistrdnd un proces de creftere remarcabila, ca putere economica, afirmare sociaia p

organizare politico.•In pla nu lpol iticii nationale insa, Budap esta a prom ovat o identitate exclusiv maghiara a

statului f i a inst itut iilor sals , precum f i o ideologic nafionalis ta, ceea ce a nemultumix

nationalitafile, care considerau drepturile in dividu ate drept insuj iciente f i doreau o reprezentare

de factur a co lecdvd , autonom ista.

•Mifcarea politica a elitei rom&nefti ardelene va cunoaste in aceste condipi un proces de

organizare fi modemizare , avand ca baza solida progresul gen era l al comunitafu p e care o

reprezenta. Romanii contesiu. bazele regimului dualist, revendicdnd ini tial autonomia Transilvaniei,

iar ulterior recunoafterea lor ca o entitate politica distincta in cadrul Ungariei sau a l unei monarhii

habsburgice federate. Imposibilitatea gasir ii unui compromis cu guvernarea maghiara, apropierea

crescanda de Romania fi conjunctura favorabila de dupa pr imul razboi mondial vor impune insa,

ca so lufe d e rezolvare a crizei, varianta radicala a unirii cu regatul Rom aniei

1. Trasatari de ansamblu ale epocii dualiste:modemizare §i nationalism

a) Structura monarhiei dualiste

In iunie 1867 se inaugura oficial InceputuI unei noi etape Tnorganizarea politica a Imperiului habsbutgic, cea

mo na r h i e i dualiste, care va dura pana la sfarfitul primului razboi mondial. Imperiul, numit de acum Inainte Austro

Ungaria, era structurat ca o confederate alcatuita din doua parji. Prima, cu capitala la Viena, cuprindea Austria $i celelalt

-.eritorii din partea vestica fi nordica a monarhiei, cealalta, cu capitala la Budapesta, se Intindea Intre frontierele istoric

ale regatuiui Ungariei. Fiecare parte avea guvem, parlament, viata politica fi organizare administrativ-stataia distincta

iar Franz Joseph era simultan Imparat al Auslriei ?i rege al Ungariei. Dincolo de aceasta legatura personal!, unitate

monarhiei dualiste mai era asigurata printr-o politica externa, o armata fi un sistem financiar comune; cele trei domeni

nnentionate aveau cate un singur minister de resort, comun pentru Intreg imperiul.

Majoritatea romanilor din monarhie, respectiv cei din Transilvania, Banat, Crifana fi Maramuref, se aflau astfe

in partea maghiara a imperiului; cei din Bucovina traiau sub autoritatea guvemului de la Viena.

b) Caracterizaraa gen eral! a regimului

Se pot retine doua puncte de vedere din care poate fi judecata epoca duaiista. Pe de o parte, anii 1867— 1914 aconstituit o perioada de modemizare accelerate a tuturor structurilor statului fi societatii. S-au mregistrat progrese remarcabil

in domeniile economiei, culturii, invatamantului, urbanizarii sau cailor de comunicafie. La fel ca fi In regatul Romaniei fi

intreg spatiul Europei centrale, epoca In discutie a reprezentat o tentativa de recuperare rapida a decalajelor fata de Europa

apuseana. Chiar daca nu au reufit sa atinga Intru totul acest obiectiv, pas t and tnca aiulte dinfre caracteristicile traditionale al

Inapoierii, statele din zona au izbutit totufi sa Ifi schirr.be radical Infatisarsa tn numai sateva decenii, traversand In vitezi etap

aie modernizarii pe care tarile vestice le strabatuseri Intr-o pericadl mult mai indelungara. Cu coate imperfecfiunile sale

regimui dualist a reprezentat cadrul politic care a asigurat dezvcitarea general! a societajii In sensul menfionat anterior.

152

* ________________



TRANSILVANIA FN PERIOADA REGIMULUI DUALIST (1867-1914)

Structura monarhiei dualiste

Parlamentul Austriei

D i e t e p r o v i n c i a l e

{Landtag- u r i )

D'eiegarii

ale celor doua

Intrunite altemativ,

la Viena fi Budapesta J

Parlamentul Ungariei

Dieta Croafiei

auionome

Guvernul Austriei

Cluj: palatsle statusului catolic

Pe de alta parte, national itatile negermane fi nemaghiare din Austro-Ungaria au retinut din bilantul general al regimului Indeosebi modul nesatisfacator tn care acesta a abordat problematica nationals. In Ungaria, de pilda, aproximativjumatate din populatie era alcatuita din minoritati, pe care statul maghiar nu a reufit niciodata sa le integreze in mod corespunzator. Cetatenii romani, germani, slovaci sau sarbi rtu s-au simtit reprezentaji cu adevarat de acest regim. In conditiile in care ei fi-ar fi don't In primul rand o reprezentare fi o identitate politica de factura najionala, chiar fi In cadrul mai !arg al unei monarhii dunarene. Promovand o identitate exclusiv maghiara a statului fi a institutiilor sale, precum fi o ideologie politica nationalists. Ungaria dualista fi-a Instrainat treptat loialitatea tuturor celor care nu-fi regaseau propria identitate Tn formulele respective.

Daca pe tot parcursul secolului al XLX-lea, majoritatea elitei ardelene nu Ifi putea imagina viitorul politic al romaniior altfel decat In cadru! unei monarhii austriece puteraice, care sa le asigure dezvoltarea nationals fi sa Ii apere de pericolul panslavist, pana Ia sfar§itul primului razboi mondial aceasta credinta se va eroda intr-un proces conttnuu,

nascand treptat un nou atafament politic, concretizat ia 1913 prin unirea cu Romania.

Guvernul UngarieiMinisters comune

• externe

>razboi

* finante



Aradul ia InceputuI secolului XX

2. Populatia: structura etnica fi comportamentul demografica) Problema asimilSrii etnice

In perioada dintre revolutia de la 1848 ?i primul razboi mondial, populatia Transilvaniei istorice (comitatele

..-.-acarpatice) cunoa^te o cre§tere substantial^: de la 2 milioane Tn 1850. la 2,6 milioane tn 1910.

Dupa statisticile oficiale, tn intreaga Ungarie traiau la 1910 circa 3 milioane de romani, adica 16% din total ai

-cpulatiei. In Transilvania istorica (intracarpatica), tn aceia?i an, erau tnregistrati 55% romani, 34% maghiari, 8% gennagi.

Romanii ?i celelalte nationalitati acuzau aceste reeensamanturi pentru faptul ca ar mari artificial numarul

rrazhiarilor. In ace1a?i timp, ei se plangeau ca politica oficiaia favorizeaza deznationalizarea $i maghiarizarea

rL-.cntaplor. Este adevarat ca sporul pe care tl tnregistrau maghiarii, de la un recensamant la altul, era mai mare decat

celortalte nationalitati, dar acest lucru se datora tn primul rand fapiului ca evreii, romii (tiganii) $i armenii vor fi trecuti

‘n statistic! ca maghiari; in randul ior exista de altfel o tendinta de tnsusire a limbii maghiare §i de asimilare.

Existau $i situatii care probau mai clar asimilarea nafionalitafilor, in speta a romanilor. In nordul Ungariei, de

:-.ldi, tn comitatul Hajdu, exista o episcopie greco-catolica de limba maghiara, ai carei credincio?i trebuie sa fi fost la

origine romani $i ruteni. De asemenea, cazuri de asimilare mai puteau fi Intalnite destul de des tn ora§e, tn randul elitelor.

Dar marea masa a populatiei nu putea fi atinsa de acest fenomen, tn pofida acuzelor care se aduceau. Romanii

traiau tn general tn blocuri compacte, se difcrentiau de maghiari din punct de vedere religios §i social, ceea ce facea

asimilarea foarte dificila. Chiar ?i simpia cunoastere a limbii maghiare, promovata de stat cu ajutorul invatamantului. face

tn realiiate progrese care pot fi apreciate drept modeste— daca le raportam atat la agresivitatea legilor §calare, cat ji la

temerile romanilor. Conform statistici!or, care nu aveau nici un interes sa subevalueze numarul jtiutorilor de limba

maghiara, In Transilvania istorica doar 7% dintre locuitorii nemaghiari se declarau cunoscatori ai limbii statului la 1880,

pentru ca in 1910 procentajul lor sa ajunga abia la 15%.

Aceste date arata ca milioane de indivizi puteau sa traiasca tn Ungaria fara a cunoa^te limba oficiaia. Desigur,

aceasta nu favoriza integrarea lor sociaia, avand consecinte negative atat asupra dezvoltarii de ansamblu a statului $i a

societatii, cat ?i asupra posibilitajilor de afirmare personala a respectivilor cetafeni, in conditiile !n care folosirea limbii

maieme in viaja publica le era prea pufin permisa. Pe de alta parte, acelea§i date demonstreaza ca problema asimilarii,

disputata cu inver?unare la nivel politic ?i ideologic, de ambeie pSrti, avea o acoperire reala mult mai redusa, tn

comparafie atat cu ceea ce spera guvemul, cat $i cu ceea ce deplangeau nationaiitadle.

b) Alte elemente de comportament demografic:

famiiia fi emigrarea

Cifrele recensamanturilor dadeau insa seama §i despre alte modificari, extrem de importante, referitoare la conditiile de trai ?i la comportamentul demografic al populatiei. Scade mortalitafea infantila, dispar o serie de boli

contagioase ca urmare a progreselor asistentei sanitare. Varsta ia care tinerii se casatoreau ramane una timpurie tn raport

cu situatia din Europa apuseana, dar totu$i ea create mereu. Aceasta inseamna ca scade presiunea vointei parintilor ?i a

comunitatii asupra tncheierii casatoriilor, crescand gradul de iibertate at tinerilor tn alegerea partenenilui. Se raspande§te

$i fenomenui reducerii deliberate a numarului de na?teri, bazat pe folosirea practicilor contraceptive, indeosebi pentru ca

154



x x u u i u j j j v n m n . t i' 1, r u x v i \ - r r i j - / . “v i v a ^ v j i i n u i - w t ^ «-'■■*

Evolutia structurfi etnice a Transilvaniei in secolul al XlX-lea

Etnia fn 1850 tn 1880

Romani 1.226.901 59.5% 2.231.165 54.9%

Maghiari 535.844 26% 1.024.742 25.2%

Germani 192.216 9.3% 487.145 12%

Sirbi, Croafi — 52.105 1.3%

Tigani 78.902 3.8% — —

Slovaci — — 25.305 0.6%

Anneni 7,600 0.4% — —

Ruteni — — 14.514 0.4%

Evrei 15.570 0.8% — —

Altii 4.612 0.2% 224.43! 5.6%

Etnia in 1900 in 1910

Romani 2.682.435 55% 2.827.419 53.7%

Maghiari 1.436.896 29% 1.662.180 31.6%

Germani 582.027 11.9% 564.359 10.7%

Sarbi, Croati 51.160 1.1% 53.455 1%

Jigani — — — —Slovaci 29.904 0.5% 31.655 0.6%

Armeni — — — ~

Ruteni 20.587 0.4% 25.620 0.5%

Evrei — — — —

Altii 69.012 1.5% ' -95.814 1.9%

familiile doresc sa Impiedice fartmitarea prin mGftanire a pamantului pe care il stSpanesc. La cuplurile saseftt mai intai,

ulterior 51 la romanii din partile vsstice, apare modelul familiei cu 1—2 copii.

Crefterea populatiei este compensata de

fenomenul emigrarii. Intre 1880 fi 1914 emigreaza peste

150.000 de ardeleni tn regatul Romaniei, aproape o treime

fiind maghiari, iar restul romani. Dupa 1900 Tncepe fi

emigrarea masiva fn America de Nord, care antreneaza §i

ea cateva sute de mil de persoane. Multi se reintorc insa, dupa ce reusesc sa agoniseasca o suma de bani. Emigrarea

ifi gisea cauzele in crefterea populatiei fi tn lipsa de

pamant din Transilvania, dar fi in progresele mentalitatii fi

mobilitatii individuals a celor care aveau capacitatea

economica fi curajul de a-fi cumpara un bilet de vapor fi a pleca in lume tn cautarea unei soarte mai prospers.

Pentru stat, emigrarea a avut rolul pozitiv al unei supape

de natura sa diminueze presiunea sociaia,

Tsndinte demografice la sfarqitul secolului XIX

in Transilvania

•crefterea numarului populatiei

’ crefterea sperantei medii de yia+a

1reducerea mortalitatii infantile

>crefterea varstei medii de contractare a casStoriilor

1inceputurile planificarii familiale emigrarea tn Romania fi Tn America

3. Regimui politic §i problema nationals; invafam aotulLa fe! ca fi Constitutia din 1866 in Romania, dualismul a introdus In Ungaria un regim constitutional, o viafi

politica parlamentara, o administratie uniforms, drepturi fi libertati cetafene§ti — in genera!, normele fi institutiile unui

stat de drept, liberal si reprszentativ. Tot asemanator P.omaaiei, caracterul liberal al regimului era moderat de structura

social-economica Tnapoiata, de preponderenfa economiei agrare, de slabiciunea categoriilor burgheze si de existenta unei

ctase politice Tn care nobilimea conservatoare juca un rol important. In plus insa, Ungaria avea problema ccmpozitiei

nationale eterogene a populatiei sale, ceea ce facea ca atenuarsa caracterului democratic fi reprezentativ al regimului sa

reprezinte o necssitate fi mai acuta Tn vederea mectinerii stabilitatii generale.

Situafia specifics a Ungariei facea ca masuri considerate Tn alte state drept reforme tn vederea modernizarii sa

primeasca aici, tn acelafi timp, fi un sens national, Tndreptat Impotriva minoritatiior. Promovarea invatamantuiui de stat

fi laicizarea acestuia sau. uniformizarea administrativa fi desfiintarea diferitelor autonomii fi specificitati socjal-palitice

locale — constituiau example elocvente Tn acest sens.

Problema nationalitaplc-r, inciusiv a eeler din Transilvania, era atinsa tn cateva legi mai importacte adoptate de

pai’Iamentui din Pesta.

155



LECTIAXVII

a) Legea privind unirea Transilvaniei cu UngariaLegea cu privire Ia reg!ementarea uniunii Ardealului cu Ungaria reafirma egalitatea civila fi politica a tuturor

cetatenilor, desfiintarea privilegiilor, egalitatea confesiunilor fi dreptul de autoconducere al acestora. Defi tendinta

general! era cea de adaptare a Transilvaniei la situatia din Ungaria, totu?i anumite particularity ale provinciei vor dainui

intreaga perioada. Afa era cazul unor reglementari juridice, rSmase in vigoare din perioada absolutista. sau al regimului

electoral, diferit pentru comitatele ardelene. Uneori, diferentele erau mentinute in intentia reala de a menaja anumite

particularitati locale; pe de alta parte msa, nationalitatile acuzau Budapesta ca mentine sau introduce doar acele

reglementari menite sa favorizeze elemental maghiar fi sa le discrimineze pe celelalte.

b) Leg ea el ec to ra l!

Legea electoral! pleca de la principiul conservator, de inspiratie britanica, al extinderii treptate a drepturilor

eiectorale, de la cei care le detinusera anterior, in baza unor privilegii (foftii nobili fi reprezentanfi ai orafelor), catrecatsgoriile de alegatori nou create, in baza censului §i capacitatii intelectuale. Chiar fi censul era mai ridicat in comitatele

3rdelene, luandu-se drept temei reglementarile anterioare, de la 1S48, care fixau cifre diferite pentru Transilvania si

Ungaria. Existau de asemenea inegalitati intre circumscriptiile eiectorale.

Rezultatul era o lege electoral! exirem de complicata, care crea numeroase discrimmari, nu doar in defavoarea

nap'onalitatilor. cum reclamau acestea, ci fi intre sat f i ora?, intre diverse categorii sociale sau intre uni table

administrative.

c) Legea natioiialliatilor ;j aplicarea ei

Legea nationalitatilor, votatain 1868, a reprezentat un act valoros, sintetizand, in orice caz, maximul de concesii

sccrdate de regim in acest domeniu. Pe de o parte, ea proclama ca din punct de vedere politic toti cetatenii Ungaria

ilrimiesc o singura natiune, indivizibila, natiunea politica maghiara. Acest lucru i-a nemultuir.it prefund pe

rerrezentantii nationalitatilor, care ar fi dorit ca acestea sa fie recunoscute ca entitati cu drepturi politice colective, part:

^institutive aie organismului statal.

Pe de alta parte, legea acorda cetatenilor apartinand nationalitariior drepturi egale in stat, indiferent de Hmba pe

: are c vorbeau — in spiritul recunoasterii drepturilor individuale ale acestora, inclusiv a celor care aveau tangents rc :r-—enema lor national!. Legea permitea fiecarui cetacean sa se adreseze fi saprimeasca raspuns din partea autoritinlor

~ -—-a matema, sa o foloseasca in justitie, precum fi Tn adunarile comitatelor fi localitatilor in care respect’.*

- - - ;^aiitate constituia cel putin 20% din totalul populatiei. Bisericile, fcoiile fi institutiile confesionale iji puteau alege

rfr limba pe care o foioseau, la fel fcol ile comunale, care erau intretinute de comunitatile locale. Chiar fi statul se obliga

I irlgcre Invatamantul in limba matema la nivelurile inferioare, precum fi numirea de functional! fi magistrat; din

ria&I nsrionaiitafilor. 0 alta prevedere important!, de care nationalitatile vor reusi chiar sa profite, era aceea care le

: ::ea sa intemeieze societati fi ftmdatii, de natura sa le asigure o baza economica fi independenta fa(S de stat.

Domenii de udUzare a limbilor maghiari §i romana la romanii din Ungaria dualista

Limba m a gh ia ra

• in viaja publica; limba oficiaia a statului

• parlament fi guvem

• justitie

• administrate locala

• invatamant primar fi mediu de stat

»invajamtnt superior

Limba romanaj

• invatamant primar fi mediu confesional

• biserica

• administrate locala

(consilii locale fi comitatense) - partial

• in viafa privata, presa, publicapi,

asociafii culturale fi profesionale etc.

!n general insa, aceasta remarcabila creatie Iegislativa a liberalismului moderat maghiar a ramas doar pe hirtie;

premisele nerespectarii actului se gaseau de altfel chiar in textul sau, care nu prevedea sanctiuni in cazul eludarii legii.

0 buna parte a prevederilor enumerate nu vor fi aplicate in practica. Justitia f i administratia nu vor utiliza cunoscatori ai

limbii nationalitatilor, fcolile de stat fi chiar fcolile comunale (datorita presiunilor aceluiasi stat) vor functiona in limba

maghiara, functionary romani reprezentau, de exemplu, la 1891, doar 6% din totalul birocratiei ardelene, ocupand

aproape toti posturi inferioare. . -

Va ramane in picioare dreptul de folosire a limbii mateme in administratia locala, in ace le comitate in care elita

nationalitatilor reufefte si se mentina in pozitii putemice (Bistrita-Nasaud, Hunedoara, Cara§-Severin fi Maramure? in cazul romanilor, Sibiu pentru safi). De asemenea, autonomia celor doua biserici romanefti fata de stat (ortodocfii o

primesc tn 1868, printr-o lege special), ca si autonomia fcolilor confesionale, garantata si prin legea invafamantului din 1868, alcatuiau principala umbrel! de protectie cultural-national! pentru romanii din Ungaria.

d) Autonomia fcolara romaneasca fi ingerintele autoritatilor

Aceasta autonomie fcolara, pe care romanii fi-o vor pastra in linii mari pana la sfarfitu! duaiismului, va fiafectata

insa de o serie de legi ulterioaie (legea Trefort, din 1879, legea Apponyi, din 1907), care tind sa majoreze mereu interventia

statului, adeseori sub forma modernizarii fi ridicarii calitatii mvatamantului, dar cu preful maghiarizarii acestuia.

156



Se introduce mai intai predarea limbii maghiare ca obiect de studiu in ?colile primare, pe urma predarea altor

discipline in limba statului. In consecinta, sa pretinde invatatoriloi cunoafterea obligatorie a acestei limbi, iar statul poate

sa supravegheze indeplinirea acestor conditii, afectand prin inspectorii sai autonomia ?co!ara. in fine, mai ales dupa 1907,

se vor impune ^oolilor confesionale anumite standarde calitative, cum ar fi un salariu minim pe care erau obligate sa il

acorde invafatorilor sau existenta unui local de jcoala corespunzator. fn situatia In care comunitatile mai sarace nu puteau

satisface aceste cerin|e, statul snchidea respectivele §coli §i infiinta altele, pe socoteala sa, care corespundeau

standardelor, dar in care limba de predare era maghiara.

In fata acestei tactici, liderii romani vor solicits mereu, tara a ii se da satisfactie, ca $colDe confesionale sa fie

subventionate de stat, in ideea ca populatia interesata in mentinerea lor este platitoare de impozite 51 poate, deci. pretinde

o asemenea alocatie bugetari, corespunzatoare nevoilor sale specifics

Statistic, se poate remarca mai intai 0 perioada de progrese remarcabile inregistrate de invatamantul primar in

limba rom ani De la 742 in 1851, numarul ?colilorromane?ti din Transilvania cre?te la 1436 in 1869. La 1879, in intreaga

Ungarie existau 2755 de §coli populare cu limba de predare romana.

Dupa acest an, maxcat de legea Trefort, mcepe un declin lent al invatamantului primar romSnesc. El se datora

inchiderii de catre stat a fcolilor care rm reujeau sa asigure predarea orelor de limba maghiara, dar tendintei unor

comunitati de a scapa de sarcina intretinerii ?colii confesionale, tn conditiile in care statul le subvenfiona pe cele proprii

de labuget. La 1904 statisticile arata.2433 de scoli romanefti, iar la 1913 numai 2170. Circa 20% (dupa alte calcule 30%)

dintre elevii romani frecventau acum §coii in limba maghiara sau gemana.

e) Sitaafia instructiei jcolare la romanii din Ungaria

Lasand la 0 parte aspectul national, se poate concluziona ca in Transilvania epocii progresul alfebetizarii a fost

cu totul deosebit La 1869, 80% dintre copiii sa$i erau jcolarizafi, iar in preajma primului razboi mondial, chiar $i in

mediul romanesc, mai defavorizat din punct de vedere economic ji social, peste jumatate dintre copiii de varsti jcolara

frecventau institutiile de invatamant, majoritatea in limba matema. Datorita conditiilor superioare de aici, numarul

stiutorilor de carte romani din Ungaria dualisfa, raportat la totalul popuiafiei, era mult mai ridicat in raport cu citra corespunzatoare din regatul Romaniei.

Episcopia fi fcolile romainesti ale Lugojuiui

157

TRANSILVANIA IN PERIOADA REGIMULUI DUALIST (1867-1914)

Legi cu incidentd in sfera probiemei nationale din Ungaria

• legea privind reglementarea uniunii Transilvaniei cu Ungaria

* legea electoral!

* legea nationalitatilor

• legea invatamantului (1868); legea Trefort (1879); legea Apponyi (1907) legi le privitoare la autonomia confesionaSa



LbU J JA A. V11

Invatamantul la romanii din Ungaria sub raportul expresiei lingvistice §i ai controlului efectuai asupra sz

CONTROLUL

BISERJCILOR

ROMANE?!! INGERINTE

ALE STATULUI

invatamantul primar,

majoritar in limba roman i

§coli de stat

InvUftunantul mediu,

majoritar tn limba maghiara•CONTROLUL

STATULUI

?coli confesionale jco li de stat

invatam antul superior,

exclusiv tn limba maghiara

J -r . snfa din partea

r - sn dlo r romanefti fi a « catedre de limba romana

z- :i :ior particular s -----------► ia Univ. din Cluj ?i Budapesta pe-Jm s tudentii romani , ,

CONTROLUL STATULUI

Din punct de vedere al posibilitafilor de instruire in iimba matema, Iucrurile stateau mai prost ia nivelui

r. "Lacantniuimediu 51superior.Existau doar 5 gimnazii ?i licee confesionale romane§ti, carora li se adaugau 6 — 7 jcc li

: scigogics, precum ?i seminariile teologice ortodoxe §i greco-catoiice. Majoritatea elevilor romani care frecventau liceui erau

- e : sa o faca in institutii jcolare maghiare sau germane. De altfel, numarul redus de locuri existent in general la nivelul

- timau ului mediu Ii asigura acestuia 0 capacitate de selecfie 0 calitaie foarte ridicate, indiferent de iimba de predare,

La nivel superior, exista doar cate 0 catedra de iimba romana la universitafile din Budapesta $i Cluj. Circa 600—

~y. is student romani frecventau anual facultatile din Ungaria, in preajma primului razboi mondial. In afara sprijinului

- i zz?z !1 primeau din partea bisericii, ace$ti studenji au beneficiat din plin de ajutorul fuadafiilor particulars. Cea mai

_~r>:.-iaata diatre acestea, Fimtlafia Gojdu, a acordat in perioada 1871— 1914 circa 3.0 00 de burse, in valoare totals de un milian de coroane.

4. Acfiuiiea politica romaneasca intre 1867 fi 1887Actiunea politica romaneasca din perioada dualista a debutat prin protestels

vehemenie ia adresa uniunii Transilvaniei cu Ungaria. in mai 1868, cu ocazia

aniversarii revolutiei, George Barit redacteaza. Prvnunciamentul de la Blaj, 0

declaratie care pretinde imperativ restaurarea autonomiei Transilvaniei §i revenirea

la legislatia dietei de la Sibiu. Larga publicitate Scuta acestui document prin presa

a atras atat atenfia opiniei publice din Occident §i din Romania; cat ji acjionarea in

justifie de catre autoritati a fruntasilor romani care au difuzat documentul. Se

inaugura astfel lunga serie de procese cu caracter politic intentate liderilor ?i mai

ales jumali?tilor romani, soldate cu ani de inchisoare ?i amenzi substantiate,

a) Motivafiile politscii nationale guvernamentale Procesele respective, avand la baza nerscunoajterea de catre inculpa|i a

fundamentelor statului, au indaijit suplimentar opinia publics romaneasca fi an

creat martiri ai cauzei nationale, parand sa aduca astfel mai mult prejudicii decat avantaje celor care le iniriau. Pe de alta parte Insa, guvernele care recurgeau la

asemenea practici nu urmareau atat reprimarea propriu-zisa a militantismului

romanesc, cat obtinerea unui spor de popularitate §i crearea unor diversiuni

politice, oferind satisfactie opiniei publice nationalisie din Ungaria, mgriiorata-

de faptul ca guvernul nu ia masuri impotriva celor care ameninta statul.

(f -'r

* * . ‘ A ;/ «?; .'X\ •;i.y*-

H i l lM i

___________

Aiexandni Mociooi

158




Pronunciamentul de la Blaj(1868)

"Inteligenfa romana adunata spre a serba aniversarea zilei de 3/5 mai cele atat de

memorabile in analele na tim ii romane, patrun sd de msemnatatea zilei, dupa terminarea

serbdrii a aflat cu cale a se aduna intru o unire f i intre margini le legii, a discuta, ata t

asupra situafiunii polit ice prezente, in care in contra votnfei sa le se vede aruncata p e sine

f i pe nafiunea romana, cat fi ca cetafeni credinciofi augustului monarh f i mare principe,

f i farii, asupra mijloacelor ce le considera a f i singiir corespunzdtoare spre inlaturarea

nemulfumirilor interne ce domnesc in nafiunea romana din Transilvania f i se manifesto pe

toata ziua, din toate unghiurile farii. \

Deci, preinftiinfdnd lu crul la locul competent, s -a intrunit spre scopulpreamintit. I

Intrunirea formata in modul acesta, dupa dezbatere, precum o cerea momentul \

obiectului, face urmatorul prommciament: '

Considerdnd nemultumirea generala, considerand per icolul pre a invederat in care

ajunsese nafiunea romana, limba fi confesii tnile ei, prin starea prezentatd a lac ntr ilor f i nemultumirea proveni toare de a id ;

Considerdnd ca acesta din urma [pericolu l] mi se poa te deldtura decat pundndu-se

in pract icd principiile de egalitate, atat nafionale c d tf i confesionale;

Din datorinfa catre pa trie f i nafiunea noastra, cari sunt aruncaie pe marginea unui

abis, f i nu se p o t mantui decat prin mulfamirea justelor preten siuni ale nafiunii noastre, care

fa ce majoritatea precumpanitoare a locuitorilor Transilvaniei, declaram a rnmane neclatifi

pe langa principiile fi pretenfii le proclamate sarbdtorefte de nafiunea romana in adunarea

generala fi legala de la 3/15 mai 1848, iar in special ca:

1) Ne pronunfam pentru autonomia Transilvaniei, pe baza Diplomei Leopoldine fi a

sancfiunii pragmatice, cu aia t ma i vtirtos, ca f i autonomia farilor croato -slavone e

recunoscutd, d ef i relafiunile acelora catre Ungaria au fo st cu totul diferite de ale Transilvaniei.

2) Ne pronunfam pentru reactivarea articolilo r de lege adufi in Die ta de la Sibiu din anii

1863/64 prin ambii factor i competenfi ai legislafiunii sancfionati de maiestate, publicafi f i pun

in viafa, prin cari articoli nafiunea romana s-a inarticuiat ca natiune regnicolard, iar limba fi

confesiitnile ei au fo st garantate.

3) Ne pronunfam pentru redeschiderea Dietei transilvane pe baza unei adevarate

representafiuni populare, dupa drept f i cuviinta, in sensul votului dat de minoritatea romana in die ta feu dala d e la Cluj in anul 1865. Dieta pes tan d noi nu o putem considera de indreptafita de

a fa ce leg i valide pentru Transilvania, nici p e transilvanenii care poat e vor f i fez&nd intr- insa

de reprezentanfi leg ali ai far ii noastre.

Fiindca intre imprejurdrile pre zentate nu ne-a rdm as alt teren pentru a caftiga iinfarea fi valoarea convicfiunilor noastre politice, ne rastrangem la descoperirea lor pe

'ublicitafii ca cel pufin in modul acesta sd ne indeplinim datorinfa de cetafeni, nazuind

fnce fi un serviciu regimului pr in descoperirea franca a nemulfumirii prevenitoare din

jt afacerile Transilvaniei

Pentru putere, acfiuiiea impotriva nafionalitatilor §i maghiarizarea nu au reprezentat atat un scop in sine, cat o

diversmne politica fundamentals pentru meatinerea regimului. Dat fund ca obiectivul principal al nafionalismului

maghiar, promovat m primul rand de opezitie, era crefterea independentei in raport cu Viena, guvernele au utilizat lupta

impotriva nationalitafilor ca un mijloc de deturuare a atentiei opiniei publice din directia respective,

b) Constitisirea partidelor politice romanefti (1869)

Anul 1869 marcheaza constituirea a doua partide nafionale, care grupeaza mtr-o structura politica modema elita

romaneasca: Pa rtidu l Nafional a l Romanilor din Banat fi Ungaria, condus de Alexandra Mociotti, fi Par tidu l National

al Romanilor din Transilvania, Tn frunte cu Hie Macelariu. Cele doua partide inscriu Tn programul lor revendicari cum ar

fi autonomia Transilvaniei, restabilirea dietei ardelene, largirea reprezentativiiatii in organeie centrale locale, de aatarS.

sa mareasca participarea romanilor. Inmod semnifkativ pentru distanta considerable existenta intre partea maghiara fi

cea romana, este combatuta chiar fi legea napcnalitatilor, romanii pledand pentru un oroiect de lege diisrit

159



U}U11A AY 11

■

Proiectul de lege a nationalitatilor al deputatilor romdni, inaintat in parlamentul Ungariei

(1868)

"§ I. Popoarele ce constitidesc fara, neintelegand aci Ardealul fi Croatia, sunt:

Maghiarii, Romanii, Slovacii, Sarbii, Nemfii fi Rutenil

§ 2. Locuitorii maghiari constituiesc nafiunea maghiara, Romanii nafiunea

romana, Slovacii nafiunea slovacd , Sarbii nafiunea sarbeascd, Nemfii nafiunea nemfeascd I

f i Rutenii nafiunea ruteand; f i toate aceste nafiuni se recunosc f i s e declard de tot ata tea j

nafiuni ale tarii, precum fi ele de tot atatea factor i ai dreptului public f i de pa rf i ! constitutive ale pa triei, p e baza libertdfii, dreptaf ii f i f rdfie tdfi i, f i se dec lard de egal j

indreptafite, atat in respect politic, cat fi in respectul limbei lor. \

§ 3. Fiecare nafiune in sine formea zd totalitatea nedesparfibila fi u nitatea |

nedisolubila a farii. 1§ 4. Fiecare nafiune regnicolara, pentru asigurarea, promovarea, controlarea, \

privegherea, representarea fi pertractarea intereselor f i trebilor nafionale, va avea o

corporafiune, sau adunare speciald nafionala, sub numire de "universitate nafionala ”, drept \

1 representanta a nafiunei ins&fL Organisarea interna a acestei representanfe o va stabili \

! fiecare nafiune pentru sine. Astfel de representanta nafionala s e considera de corporafiune

legald a nafiunei p e care o represintd. De asemenea:

§ 5. Fiecare nafiune va. avea un cap nafional, care ca atare va f i membrul consiliului

de coroana. Acest cap nafional il numefte M. Sa. Nu altmintrelea.

§ 6. Fiecare nafiune la guvern fi la toate dicasteriile mai inalte ale farii va avea senate

sau sec fiunip rop rii nafionale, car i singure v orf i competente a pertr acta f i dec ide obiec tel s ce atin g o nafiune in special, obiectele ce ating toatd fara tinandu-se de competenfa secfiunilor in

colec tivitate. Astfel:

§ 7. Pe cand fiecare nafiune if i afia espresiunea sa speciald in universitate f i in capul

nafional, ele i f i mai afld aceasta espresivne f i in comitatele, distr ictele, cercurile, orafe le, fi in

comunele satef ti locuite d e ele. Espresiunea colect iva a tuturor nafiunilor se manifesto in dieta

comund a farii. La guvern, fi la toate d icasteriile mai ina lte a le patriei, in obiecte ce atin g toatd

fara, f i a id in asta colectivitate inca s e manifesta unitatea f i comuniunea patrie i.

§ 8. Portul f i colorile nafionale sunt egal indreptafite pentru fiecar e nafiune regnicolara.

§ 9. Fiecare nafiune are dreptul de asemenea scutire, apdrare fi ingrijire din partea

tuturor pote sta filor pub lice f i de asemenea ajutor din m ijloacele farii.

§1 0. Fiecare nafiune este in drept a 'fi ridica din propriile sale puter i orice institute de

cultura fi invafdmant; iar institutele pu blice ce esista acum fi sunt r idicate pe spe sele publ ice ale

statului precum fi cele ce s 'ar infiinfa de aci inainte cu astfe l de spese se dec lard de institute ale

far ii f i respective ale celor fase nafiuni regnicolare.§11 . Aceasta lege s e declard de lege fundamentals a farii, fi nu se va putea stramuta decat

cu 2 /3 a representanfilor celor fase nafionalitafi. (...)

§ 13. In comune, comitate, districte, orafe, cu sau fa ra magistrat propriu, limba

oficioasa, in toate afacerile administrat ive fi judecatorefti, e limba majoritdfii locuitorilor.

Limba min oritafilor e facultativa. (...)

§ 22. La dieta, in darea de petifiuni sau orice scrieri, facerea de mofiuni, amendamente

propuneri, precum fi in per tracia ri, discufiuni se poa te folos i oricare din limbile nafiunilor

icolare. Ziar iul se poar ta in limbile in cari decurg discufiunile, iar 'protocolul se duce numai

maghiara . Decisiunile insa fi legile se publica in toate limbile, fi in d de asemenea

de controversiuni in text va decide textul maghiar.

rn fi la dicasteriile supreme ale tarii, in seanfele colect ive se p oa te fo losi

conclusele insa se fa c numai in limba maghiara. (...)

c) Pasivism sau activism?Ca o consecinta a nerecunoa$terii din principal a dualismului, tactica politici adoptata de ardeleni era

pasivismul. respectiv neparticiparea ia aiegerile pariamentars. Romanii din partile vestice, In schimfc, adopta activismul

160



TRANSILVANIA IN PERIOAD A REGIMULUI DUA LIST (1867-1914)

ian. 1869

1apr. 1869

1ian. 1870

■mai 1875

iul. 1878

1oct. 1880

1mai 1881

- Conferinta de la Timisoara

(const'tuirea Partidului National Roman din Ungaria)

(pre$edinte: Al. Moctoni)_________________- Conferinta. de ia Miercurea Sibiului

(coestituirea Partidului National Roman din

Transilvania)

(prefedinte: Hie Macaiariu)

- In Parlamentul Ungariei sunt alefi 25 de deputafi

romani

<15 reprezentanfi ai partidului national banatean

• 10 deputafi alesi pe listele partidului

guvemamental maghiar _________________

- Consfatuire pasivistS la Turda

(inifiatori: loan Ratiu fi George Barit)

- Conferinta nafionala ardeleana de la Alba lulia

(loan Ratiu fi George Bang_________________

- Conferinta electoral! a partidului national ardelean. la Sibiu

(presedinte: Nicolae Popea)____________ _

- Consfatuirea politica de ia Sibiu

(presedinte: Nicolae Popea)

- Conferinfa nafionala de constitute a PNR

(presedinte: Partenie Cosma)

Mitropolitnl Andrei §aguna

MitropoUtui loan Mefianu

dat fiind ca ei nu contest!, m principiu, apartenenfa lor adimnistrativ-

teritoriala la Ungaria, ci doar atitudinea acesteia fafa de nationalitati,

aerecunoafterea ior ca entitati autonome cu drepturi colective.

Disputels dintre activiyti si pasivifti se manifests cu putere in

Transilvania. Aici, susfinatorii pasivismului sunt intelectualii laici din

fruntea partidului, Hie Macelariu, loan Ratiu, George Barit, care se plaseaza pe o pozitie radical!, in crsdinfa ca dualismul este doar un

experiment de scurta durata, care va fi revocat de imparat. Romanii,

spun ace$ti lideri, nu trebuie sa se compromita recunoscand un

asemenea regim efemer; ei trebuie doar sa-fi exprime tn mod solemn

protestui, sa menfinS fi masele In acest spirit $i sa aftepte vremun mai

bune, care nu vor tntarzia sa vina. De-abia atunci, cand autonomia

Transilvaniei va fi restabilitS, se va putea negocia inclusiv cu maghiarii,

de pe aceasta baza putemica.

Activiftii, in schimb, grupati in jural mitropolitului Andrei

§aguna, dar aflati m minoritate tn partid, sustin ca o asemenea atitudine

este nerealista. Romanii ar trebui sa se implice Tn viafa politica, susfm ^ . . . . . . . .ei, lasand la o parte principiile abstracte fi Tncercand sa obtina concesii de naturi practica dm partea regimului, tn

schimbul recunoafterii acestuia. Numai a§a vor putea fi salvate biserica fi fcoala, singursle instrtufu cu caracter nafional

ale romanilor. Indeosebi ierarhia bisericeasca ortodoxi, in frunte cu mitropolifii Andrei $aguna, Miron Roman-151 asi e

Manera, va practica tn toata perioada dualist! 0 atare politica pragmatic!, de colaborare cu autoritatile.In pofida disputelor cu activiftii, pasiviftii domina elita intelectuala romaneasca, iar fermitatea f< coeziunea lor

moral! vor fi tntarite de diverse evenimente pozitive sau negative, cum ar fi obfinerea mdependenfei ue catre Romania,

la 1877-1878, sau legea fcolara Trefort, la 1879. In general, regimui dualist devine mai pufin concesiv fata de mmontSfi

dupa 1875, cand vechea garoiturS a Hberalflor moderati care au conceput legea nationalitatilor (Deak Ferenc, uotvos

Jozsef) este tnlccuit! de 0 noua generafie liberal!, mai decisS in naponalismul ei, condus! de prim-minist isza

Kalman (1875— 1890).

d) Constitairaa Partidului NafionaJ RomSn (1881) _In aceste condifii, cele douS partide ale romanilor din Ungaria se un-fica :a 1881 intr-un smgur partid, cunoscu

ca Partidul Nafional Roman (PNR), adoptand un program cars va fi respectat cu rigoare panS tn 1905. vtnarca 1 pnn

intransigents cu cars combaiea dualismul, el nu ISsa insS aproape nici 0 pcsibiiitaie de dialog cu gu /emu, care nu era

de altfel nici ei prea interesat in afa ceva la ora resp ectivi

161

tn trim M politice ale rom anilor dip Ungaria intre 186^1881



LECJIA XVII

Programul Partidului National Roman (1881)

H

\

"Partida nafionala va lucra pe teren legal pentru exoperarea urmatoarelor

drepturi:

1. Incat pr iv a te Transilvania, recdftigarea autonomiei sale.

2. Introducerea ex lege a uzului limbii romane in toate (inuturile locuite de romani,

atat la adm inis trate, cat f i la justitie.

3. in (inuturile locuite de romani, aplicarea de f iincfionari romani, iar dintre \ I neromani numai de aceia, cari ftiu vorbi fi ser ie romanefte fi car i cunosc moravurile i

i poporulu i roman, f i deldturarea uzului de astazi, de a se aplica ca amploiafi indiviz i

i necunoscufi f i necurwscatori de popor. \

4. Revizuirea legei despre egala indreptdfire a nationalitati lor tn fav oarea acestora,

loiala fi reala executare a tuturor legilor.

I 5. Eluptarea fi susfinerea autonomiei biseric ilor fi fcoale lor confesionale, ca a unor

j chestiuni curat de nafionalitate. Provederea din visteria statului a fcoalelo r romane fi a altor

j institute de cultura nafionala in proporfiune cu sacrificiile de sange fi avere ce le aduce

nafionalitatea romana pentru patrie, avdn d de a se delatura legi le f i ordinafiunile cari se

! contrariaza dezvol tarii nafionale.

6. Crearea unei legi eiectorale pe baza sufragiilor universale sau cel pufin ca fieca re

j cetafean care e supus la dare directa sa fie investit cu drept de alegere.

7. Fiindcd prosperita tea statului e condifionata de la multamirea tuturor civilor sai iar

prin protejarea unei nafionali tafi f i suprimarea celorlalte se provoaca nemulfumiri, se tulbwa liniftea civilor de stat fi se nutrefte urd reciprcca; partida nafionala va lupta contra tuturor

! tendinfelor de maghiarizare manifestate din partea organelor statidui pe cale directa fi indirecta,

j ca in contra unor fa pte nepatriotice.

j 8. In chestiunile libertdfilor publice pes te tot, precum f i a reformelor necesare in

administrafiunea publica, f i mai ales in situatiunea economica financiara, respective in

rivinfa sarcin ilorpublice, devenite nemaisuportabile, part ida nafionala va conlucra fra fef te cu da cari mai vartos vor finea cont de interesele f i bunastarea poporului peste tot.

tiunea dualismului nefiind asta zi la ordinea z ilei, par tida nafionala if i rezerva a

Principalele puncte prevedeau redobandirea autonomiei Transilvaniei, folosirea limbii romane In justice

iirunistrajie, numirea de funcfionari romani in raport cu ponderea populatiei romanefti, respectarea autonom

: -:r.cest $i scolare, ISrgirea dreptului de vot. Singura concesie facuta regimului, impusa de realitati, consta in ac-el pun

d_- program care cerea aplicarea $i imbunatatirea legii nationalisation Era prima oara cand mifcarea nafiona

rcriireasca recuno$tea oficial o lege a regimului dualist, ceea ce Insemna un prim pas, este adevarat, foarte retinut,

iirsctia unei actiuni politice pomite din mterioral noului cadru constitutional.

Tactica adoptata In 1881 ramanea pasivismul pentru ardeleni ?i activismul pentru banateni §i ungureni, d

incepand din 1887 ?i ace^tia din urma tree la pasivism, mai ales datorita rezultatelor foarte slabe obtinute In alege

Generalizaiea pasivismului reflects agravarea tensiunilor dintre regim ?i nationalita

f j f i Intransigent uneia din parp' o stimuleaza pe a celeilalte, a$a ca intensificarea politicii

maghiarizare va atrage, in replica, radicalizarea nationalismului romanesc.

loan Slavic!

S. Anii “Memorandului”

Din 1884, o data cu aparifia gazetei Tribuna, la Sibiu, se afirma o noua generatie

mifcarea national!, a^a-numipi “tribuni$ti” (loan Slavici, Eugen Brote), care sustin ide

autonomiei etaice a romanilor din Intreaga Ungarie. se pronunfa pentru antrenarea masel jaranesti In politica PNR, ca ?i pentru strangerea legaturilor politice $i culturale cu rega

Romaniei. Spre deosebire de generafia mai varstnica din cadrul partidului, ei nu mai cred

dualismul este un experiment de scurta durata $i nici ca va fi posibilS candva o rediscutar

problemei autonomiei Transilvaniei cu partea maghiara. In consecinta, se orienteaza sp

colaborarea cu celelalte nafionalitati din Ungaria, mai ales cele slave, $i au In vedere

reorganizare a imperiului pe baza autonomiei etnice a nationalitatilor, prefigurine astf

proiectele de mai tarziu ale “federalipiior”.

162



TRANSILVANIA IN PERIOADA REGIMULU I DU.ALIST (1867-1914)

In acord cu tendintele dominante la acea ora tn intreaga Europa, ulfimiil deceniu a! secolului cimoafte o perloads

de maxima inflorire a nationalismului maghiar, ilustrata de masurile dure la adresa nationalitatilor luate de catre guvemul Ban fry Dezso' (primul premier ardelean al Ungariei).

- - Politica regatului Romaniei $i romanii ardeieni

Un alt factor care influenfeaza acum tot mai putemic rai§carea romineasca este reprezentat de conjunctura

politica din regatul Romaniei. Pe de o parte, opinia publica de aici simpatizeaza in mod evident cu lupta nationals a frafilor de peste Carpati. Simpatia se materializeaza prin sprijinul moral ?i materia] acordat ardelenilor, tndreptat in

directia ziarelor ?i publicafiilor acestora, a studentilor romani, a institufiilor biserice?ti ji jcolare $i chiar a PNR-ului.

Ajutoarele veneau atat din partea persoanelor particulare, a societajilor de tipul Ligiipe ntru unita tea culturala a tuturor

romanilor (mfrintata in 1890), cat 5: sub forma unor subvenfii secrete de la bugetul statului.

Romania, Puterile Centrale §i romanii ardeieni

Pe de alta parte, din 1883 Romania a incheiat 0 aiianta cu Austro-Ungaria ji Germania, considerata de oamenii

politici de la Bucurefti drept vitala pentru interesele regatului; ea proteja tara in fata infiuentei Rusiei fi asigura stabiiitatea in Europa centrala $i in Balcani. insa asemenea rafiuni de politica inalta nu puteau fi intelesefi agreate de

opinia publica din Romania, care reac|iona negativ fati de politica najionala din Austro-Ungaiia.

Aceasta situatie delicata era folosita in disputele politice interne, ca o diversiune extrem de utiia, in special pentru

opozitie. La inceputul anilor ‘90, cand liberalii se afiau la Bucurefti in opozitie, ei agita opinia publica pe tema Transilvaniei

51 totodata ii stimuleaza in secret pe ardeieni sa i?i intensifice actiunile. Mifcarea memorandista. desfajurata in anii 1892—

1894, va avea printre cauzele sale $i aceasta instigate venitS de la Bucurefti. Liberalii, condu§i de D. A. Sturdza, scontau pe

faptul ca agitatiile romanefti din Ardeal se vor solda cu represalii politice din partea Budapestei. Acestea urmau sa puna intr-

0 situatie imposibila guvemul conservator de la Bucurefti, prins intre obligatiile sale de aliat al Austro-Ungariei ji presiunile

opiniei publice, care ii va cere sa ia apararea conationalilor oprimati, Lucrurile s-au desfafurat exact cum a prevazut Sturdza,

astfel ca in 1895 guvemul conservator a fost nevoit sa demisioneze, fiind inlocuit de catre liberaii.

- Actiunea memorandista

in Transilvania, actiunea memorandista a debutat in martie 1892, cand Comitetul Central al PNR a stabilit textul

definiriv al unui vast memoriu (denumit Memorand), care facea 0 critica aspra a poliiicii guvemelor de la Budapesta $i



LECTIAXVII

\

Memorandul (1892)

"Maiestatea Voastrd, Itnperiala fi Regala Apostolica,

Preagrafioase Doamne!

Reprezentanfii alegatorilor romani din tari le coroanei ungare a Maiestafii Vbastre,

intnmindu-se pe zilele de 20 fi 21 ianuarie ale amilui curgdtor la Sibiu in conferinta

electorala, au constatai ca comitenfii lor, nemulfitmifi cu situatiunea politica creata de

sistemul de guvernamant inaugarat In anii 1866-1868 f i cu intreaga dezvoltare a vieti i noastre publice de aiunci fi pana acum, nu mai au, dupa tris tele experience pe care le-au

avut, nici o incredere in dieta din Budapesta f i in guvernul maghiar, f i dupa lungi f i mature

cxmpaniri au cazut fi de astd data cu tot ii de acord, c a e o chestiune de prudenta patriotica, \

ca romanii sa nu mai fac a incercarea de a se folosi de dreptul lor de a alege deputafi ci sa \

se considere ca neftind reprezentafi in dieta farii lor. (...)

Chiar daca romanii n-ar avea nici un trecut istoric fi astfel nici o baza legitima luata

din trecutul milenar al statului pentru preienfiunile lor, chiar f i numai faptul ca ei sunt, voiesc cu toata hotararea fi pot mult in anumite imprejurari, e destul motiv pol itic spre a

determina p e orif icare guvern s a find seama de interesele lor legitime. Cu ata t mai vartos

trebuie sd find seama de aceste interese, can d ei nu cer deca t ca dreptul publ ic al farii sa nu

fi e desvoltat contra tradifiilor seculare, ca sd f ie respectate dreptu rile odata caf tigate de

danf ii f i s a li se asigure, ca unui po po r odata recunoscut ca atare, libertatea de dersoltare .

$i aceeafi pozifiune, ca romanii, o au fi concetdfenii n oftr i germani, precum fi cei slavi,

in statul ungar: aceleafi rezoane de stat cer ca sd se find seama de interesele h r legitime.Sistemul inaugural in anii 1866-1869 n-a finut seama de aceste rezoane de stat, fi astfel a fo st pe ste putinfa f i realizarea dorinfei Maiestafii Vbastre de a vedea pe pop oareie ce

constituiesc statul ungar polig lot ajunse la o mai fer ici ta impreund vieluire. Din contra, dupa o viafd constitufionala de douazeci fi cinci de ani spiritele sunt mai invrajbite ca orifica nd fi lupta

de rasa a fo st organizatd cu premeditare.

Nu manafi de gdnduri pom ite din egoism nafional, ci cuprinfi de ingrijire patr iot ica am

venit in fata gloriosului tron al Maiestafii Vbastre. Calea in care ne aflam e tot cea aleasa de

pdrinfi i, bunii f i strdbunii noftri, care pl in i de incredere in parinteasca purtare de grija f i in

infelepcmnea providenfiala a imparatului lor au varsat intotdeauna cu inima veseld sdngele lor

pen tru monarhie f i tron.

Vazdnd nemultumirea generala de care sunt cuprinse toate straturile societatii fi greutafile mar i ale timpului, romanii au finut sd caute mangdiere fi imbdrbatare la Maiestatea

bastrd, fdcandu-fi d atoria de supufi leal i fi sinceri.

Azi, ca totdeauna, convinfi ca numai prin o sincerd infrdfire a popoare lor se poa te asigura

dezvoltare a pa tri ei noastre, romanii staruie in dorinfa ca fn form a legald fi prin !

rilor competenfi sistemul de guvernare sd f ie reformat in patr ia noastra astfel ca sd /

lata caftigate fi sd se find seama de interesele legitime ale tuturor /

m a sa fie inaintat Imparatului. Responsabilitatea actiunii ji-a asumat-o intreaga conducere a partiduiui, in frunte cu

prtsedinjele loan Ratiu, George Pop de Base?ti, Eugen Brote, Vasile Lucaciu. Iuliu Coroianu, Septimiu Albini.

Fara indoiala, semnatarii actului nu au avut in vedere vrsun succes mai deosebit al aqiunii pe langa imparat. Ei

au tir.ut sa alirme in mod solemn un punct de vedere, un protest public, mai ales au contat pe ecoul intern ?i

international al demersului lor. Publicarea Memorandului in limbile de circulate europeana, publicitatea facuta in jural

lui prin presa romaneasca §i international urmareau tocmai acest obiectiv. Suiprinzatoare a fost insa reactia vehementa

a autoritatilor maghiare, care a reufit de fapt s i aduca actiunea in atentia opiniei pubiice europene.

Dupa ce delegatia romaneasca a incercat zadamic sa fie primita de imparat in mai 1892, pentru a-i remite

documentul, ji a fost nevoitS sa-l predea in plic doar Cancelariei imperiale, Viena 1-a trlmis nedesfacui autoritatilor de la

Budapesta. Cu toata deceptia periculoasa pe care o provoca in randul romanilor, imparatul era navoit sS procedeze astfel,

m spiritul legilor constitutive ale pactului dualist. Problema romaneasca era considerata o problema intema a Ungariei,

or imparatul, ca rege constitutional al acesteia, nu putea decat sa incrsdinteze chestiunea spre rszoivare guvemului sau

de la Budapesta. Evident, liderii romani, care contestau legitimitatea pactului dualist, vedeau situatia intr-un mod diferit

164




51considerau afitudinea itnpetiala drept un act de vinovata

ingratitudine la adresa romanilor.

Autoritatile maghiare vor intenta autorilor MemorandvJui un proces, desfafurat la Cluj in mai 1894.

Liderii romani se vor servi de acest prilej pentru a-fi

reafirma cu energie pozitia, aplaudati de opinia publica intemationala, susdniiti totodata de manifestarile de simpatie ale populatiei romanefti, domica sa-fi apere martirii. Condamnarile pronunfate i-au trimis pe inculpafi in

xnchisoare, pe termene mergand pana ia 5 ani (Vasile

Lucaciu), ceea ce nu a facut decat sa sporeasca indignarea si

tensiunea. Este adevarat, dupa un an, imparatul i-a grafiat pe

toti ccndamnatii, in intenjia de a reduce tensiunile interne,

cat fi dificultafile ivite in relatiile cu Romania.

Memorandul a reprezentat apogeul potiticii

rominefti de tip traditional, bazata pe pasivism fi pe nerecunoafterea dualismului. Dar, in aceiasi timp, el a evidentiat §i impasul in care a ajuns mifcarea romineasca printr-o asemenea politica. Ea reufea sa dea o satisfactie

morala liderilor fi aderentilor lor intr-o chestiune de eonsecventa principiala, dar nu oferea nici un rezultat

concret §i nici macar posibilitatea vreunei acfiuni pentru atingerea unui asemenea rezultat.

6. RomSaii ardeieni la ineepntul secolului XX

Ca 0 consecinta a conftientizarii acestui impas, in 1895 izbucnefte un conflict intre liderii mai m varsta ai mifcarii nationale fi tinerii “tribunifti”, care solicits schirnbarea tacticii partidului fi trecerea la activism. Aceasta era dorita fi de liberalii aflati acum la putere in Romania, deoarece concesiile PNR-ului urmau sa atraga 0 arenuare a intransieentei

Buaapestei, iar aceasta relaxare si moderate generala ar fi ufurat relatiile diplomatice aie Bucureftiului cu aliatii sai.

Potrivit programului activist, PNR-ul urma sa reintre m viata parlamentara a Ungariei fi sa uicheie cu regimui

urmarorul compromis: in schimbul renunjarii la revendicarea traditionala a autonomiei Transilvaniei, sa obtina din partea regimului 0 largire a dreptului de vot acordat populatiei romanefti.

a) Cauzele trecerii Sa activismul politic

Discutiile din sanul mifcarii nationale referitoare la noul activism, desfafurate in primii ani ai secolului XX au pus in evidenta o serie de argumente foarte puternice in favoarea acestuia.

Institutii §i forme de organizare pe criierii nationals

la comunitatea. romaneasca din Ungaria

• Partidul National Roman___________________________________________

• Partidul Social-Democrat din Ungaria, sectia romana___________________

• Mitropolia ortodoxa (2 episcopii sufcordonate)

• Mitropolia greco-catolica (3 episcopii sufragane)_______________________

• Retelele de invatamant confesional ale celor doua biserici

(fcoli primare, gimnazii, licee, jcoli pedagogice, seminarii teologice)

• Presa poiitica

(“Gazeta Transilvaniei”, “Tsiegrafii Roman”, “Tribuna”, “Romaaul”)

• Prssa culturala (“Familia”, “Laceafaml”)__________________________

• Asociatii fi societati culturale

(“Astra”, “Asociatiunea aradana”, “Asociatiunea margrr.ureseana’1)

• Societati de lectura ale elevilor, reuniuru de cantari, asociatii de binefacere

• Tipografii

• Funcatii (“Fundatia Gojdu”)____________________________________

• Asociatii profesionale, cooperatiste, de credit, de ajutor reciproc

• Banci (“Albina”, “Victoria”, “Economuf’); sindicatul bancar “Sclidaritatea''

165



LECJIAXVH

Li primul rand, societatea romane?.sc5 ajimsese ta un nivel remarcabil de dezvoltare si independents economica

s: culturala, motiv pentru care reprezentantii ei solicitau imperics sa intre in polit ica, pentru promovarea diferitelor

nrsrese coiective sau particulare. Exista o burghezie influents economic, bazata pe puterea financiara a bancilor

--iTT’Snasti. Nu intamplator, centrele polit ice ale activismului se cristalizeaza In jurul unor institufii de credit, cum erau

rarca ‘'Victoria” din Arad sau banca “Ardeleana” din Orajtie. La Sibiu activa cea mai putemica banca romaneasca din

-.-nartue, “Albina”. In 1905, existau 129 de band romanefti, cu un capital de 17 milioane de coroane.

De asemenea, se afirma o patura taraneasca proprietara de pamant, care tndeplinea condifiile de cens necesare

: irticiparii la viata politica; alfabetizarea ?i progresele culturale o faceau capabila sa recepteze un program politico-

-irooal mult mai elaborat. Toate categoriile sociale faceau presiuni in directia sustinerii mtereselor lor de catre

KHmEpuni politice proprii.

In perioada pasivismului, rezultatul paradoxal al politicii promovate de PNR a fost ca circumscripjiile in carelotrjiau numeric romanii au constituit Tn permanenfa fiefuri eiectorale guvernamentale, Acest lucru nu se datora numai

. r tnerii de la vot sau presiunilor din partea autoritajilor, ci §i faptului ca alegatorii romani ajungeau in postura de a vota

: -: rrameie partddelor maghiare, indeosebi a celor afiate la guvernare, Tn conditiile in care PNR nu venea cu nic i o oferta

- ;c-jra3i. Dupa 1905, cand in cadrul Partidului Social-Democrat din Ungaria se infiinfeaza o sections aparte

: - its asca, pericolul atragerii alegatorilor romani de catre ideile sociaiiste reprezenta un alt argument de natura sa

ezs participarea PNR ia alegeri.

In fine, se poate remarca si faptul ca toate nationalitatile din Ungaria, slovacii, sarbii ji sa?ii, adoptasera §i ele.

romanilor, noua politica.

Programul Partidului National Roman din 1905

I\

l

\

“1. Pretutindeni neclintit recunoafterea poporului roman de individualitate poli tica alcatuitoare de sta t f i asigurarea dezvol tar ii sa le etnice f i constituponale p rin

institufiuni de drept public.

2. Susfinerea neftirbita a unitafii armatei comttne, in conducere, administ rafiune f i

limba de comandd (...) de alta parte respectarea fi uzul mai intensiv a l limbii fiecdrui

regiment.

3. (...) punsrea in deplina vigoare f i respectarea legii despre egala indreptdpre. In

consecinfa, pretindem ca, in a dministrate, justitie f i instrucpune, uzul limbilor popoarelor

din patrie prin lege sa fie asigurai, in a fa masurd f i in a fa chip, ca fiecar e popor din patrie

sa fi e judecat, administrat fi instruit in limba sa proprie...

4. (...) Pretindem ca in fcoli le prim ars de sta t sau comunale unde majoritaiea

locuitorilor e romana, limba de propunere sd fie romaneasca...

5. Pret indem autonomie deplina a comunelor f i a cercurilor administrative fi

arondarea lor cu deoseb ita consider are la lim itele de l imba a popoare lor din fara. (...)

6. Cerem lege electorald pe baza sufragiului universal fi arondarea cerc urilor cu numar

egal al alegatorilor, vatare secreta in sediile notariale. (...) Pretindem sd se garanteze prin isge

dreptul de mtrunire fi asociere, fa ra nici o restricfiune, pretindem votarea deplinei libertdp a

presei, nelimita te in afacerile pub lice.

7. Cerem straformarea radica ld a sistemului de dare, reducerea ddrii de pamant, peste tot

introducerea contribufiei progresive, scutirea de sub contribute a minimului de existenfa fi

desfiinfarea ddrii de consum prin a rticoli indispensabili de alimentary.

8 (...) improprietdrirea fn masura corespunzatoare a agricultorilor prin vinderea in

par ce le sub conditii favorabile a mofiilor statului. Cerem inalienabilitatea f i indivis ibilitatea

minimului de proprieta te fipretin dem ca in finutul locuit de romani colonizdrile sd se faca numai

populaf iune romana. (...) Interesele muncitorilor sa fi e scutite in m od eck itabil in raport cu

lor, jacdndu-se imposibila exploatarea lor din partea intreprinzdtorilor. Prin institut de

asigurarea obligdtoare a muncitorilor pentru cazul de boald f i bdtrdnefe. (...)

igienei publice, medic fi medicamehte pentru sdraci . "

\

\

/

oduca i /

ticarea i

b) Conferinta PNR din 1905

!n consecinta, Conferinta aarionaia a PNR din anul 1905 va decide trecerea la activism, slaborand un nou

- : —l-p al partidului. Se renun ta acum la solicitarea expresa a restabilirii autonomiei Transilvaniei, ceiindu-se iri schimb

ricaaca?terea mdividuaiitafii politice a romanilor in cadrul statului maghiar. Pe langa revendicarile traditionale, lega^

166



1linia “oficiaia” a PNR (Vasile Goidis, gtefan Cicio-Pop, Teodor Miliali)_______

1“tiaerii otelifi” (Octavian Goga, O. TSslauanu)_____________________________

1“federali$tii” adepti ai monarhiei austriece (Al. Vaida-Voevod, A. C. Popovici) social-democrafii (Aurel Cristea, loan Cretu)

♦ partizanii coiaborarii cu guvemul maghiar (Vasile Mangra, Constantin Burdea)

• refugiafii din Romania, fosti tribuni?:! (loan Slavici, Eagen 3rote)

d) Spre o alta epoca

Fara indoiaia, criza reaii a regimului dualist, care se amplifica pe masura apropierii primului razboi mondial,

ficea ca ?ansele de gas ire a unor modalitati de conviefuirs in cadrul imperiului sa se diminneze din ce in ce mai mult

Tratativele intervenite intre anii 1910 >i 1914 intre FNR fi guvernele de la Budapest , in vederea solutioaarii profelemei

nafionale, vor dovedi cu prisosinta acest iucru, prin e§ecui lor categoric. Guvemanfii maghiari ?i reprezentandi

nationahtafilor nu erau capabili sa gaseasca o solufie de compromis care s i garanteze menfinerea ?i stabiiitatea regynulus.

TRANSILVANLA IN PERIOA DA REGIMULUI DUALIST (1867-1914)

de autonomia bisericeasca si scolara, aplicarea legii nationalitatilor, autonomia administrative etc., se adauga dezideratul votului universal, egal §i secret, precum $i numeroase cereri de natura sociaia. In conditiile avansuhii idcilor sociaiiste ?i

a celor democratice in Imperiul austro-ungar, §i programul PNR isi asocia o serie de prevederi radicale, menite s i vina

in int&npinarea acestor tending, pentru a atrage de partea sa masele de alegatori. Alte soliciiari, referitoare la menfinerea

unitatfi armatei imperiale, reprezentau o m iaa intinsa in directia Vienei, careia i se oferea sprijin in disputa sa cu opoztda

nationalists maghiara.

Pe baza acestui program, partidul va participa la alegeri, obfinand in 1905 doar 8 mandate. In 1906 numirul

deputafilor romani create la 14, carora li se adaugau 8 s lovaci ?i 4 sarbi — formandu-se astfel un club parlamentar al

nafionalitafilor. Evident, cu o reprezentare atat de redusa, activitatea deputafilor nafionalitafilor nu se putea solda cu

succese, ace§tia margindndu-se la interpelari ?i discursuri; s-a incercat ?i metoda obstrucfiei parlamentare, menita sa airaga atentia opiniei publice.

c) Tendinte in mi$carea politica romineascS

in mijcarea nafionala se afirma in aceasta perioada cateva curente distincte. Conducerea partidului, alcatuita din

liderii care infaptuiseri trecerea la activism (Vasile Goidis, §tefan Cicio-Pop, luliu Maniu, Aurei Vlad), intra in conflict

cu o grupare mai radical!, numiti a “tinerflor ofelifi”. avandu-1 in frunte pe Octavian Goga. Ace$tia invinuiesc partidul de moderafie ?i de compromisuri in tratativele sale cu guvemul.

O alta tendinfa este cea a “federaii§tilor”, ayandu-i ca reprezentanfi pe A. C. Popovici ?i Al. Vaida-Voevod,

oameni politici care intri in relafii cu anturajul prinfului mo?tenitor Franz Ferdinand, in ideea c i monarhia si, in egala

masura, destinui national al romanilor pot fi salvate prin reorganizarea imperiului ca o federafie a popoarelor din

cuprinsul acestuia, sub sceptrul dioastiei de Habsburg.

Curente $i tendinte politice la romanii ardeieni

la inceputul secolului XX

AI. Vaida-Voeyod Vasile Gold}? Octavian Goga

167



LECTIA XVII

Din pacate. situatia nu ifi mai putea gasi rezolvarea decat prin mtermediui unei crize 5: a unei rupturi categorice

pe care le va aduce in ce le din urma razboiul. In conditiile prabu irii militare a imperiului fi mai ales ale epuizarii oncaro

posibilitafi de reformats interna, pe baze stabile, a acestuia, singura solutie pentru romanii din Austro-Ungaria era unire

cu Romania.Dupa aproape un mileniu de convietuire dificilS, dar statomica, alaturi de maghiari ji sa§i, in tara plurietnica

Transilvaniei, dupa doua secole de loialitate politica fafa de Casa de Habsburg, sub a carei autoritate au cunoscut drumu

greu, dar atat de necesar, al modernizarii politice fi social-economice, dupa un secol de edificare colectiva $i de gravitati

spre modelul cultural panromanesc, romanii ardeieni i§i insufesc o noua forma de fidelitate politico-statala, Indreptat

asupra regatului Romaniei.

168



TRANSILVANIA IN PERIOADA REGIMULUI DU ALIST (1867-1914)

Cstprinstr! lecfi*i

1. Trasaturi de ansamblu ale epocii dualiste: modemizare ji nationalism

a) Structura monarhiei dualiste

b) Caracterizarea generala a regimului2. Populatia: structura etnica fi comportamentul demografic

a) Problema asimilarfi etnice

b) Alte eiemente de comportament demografic:

familia fi emigrarea

3. Regimui politic fi problema nationafa; invatamantul

a) Legea privind unirea TVansilvaniei cu Ungaria

b) Legea electoral^

c) Legea nationalitatilor fi aplicarea ei

d) Autonomia fcolara romaneasca fi ingerintele autoritatilor

e) Situatia instrucflei fcolare la romilnii din Ungaria

4. Activitatea politics romaneasca intre 1867 fi 1887

a) Motivatiile politico nationale guvernamentale

b) Constituirea partidelor politics romanefti (1869)

c) Pasivism sau activism?

d) Constituirea Partidului Nafional Rom in (1881)

5. Anil “Memorandului”

- Politica regatului Roman iei fi rom inil ardeieni

- Actiunea memorandista

6. Romanii ardeieni la inceputul secolului XX

a) Cauzele trecerii la activismul politic

b) Conferinta PNR din 1905

c) Tendinfe in mifcarea politica romaneasca

d) Spre o alta epoca

tntrebari §i probleme

1. Care era structura monarhiei austro-ungare?

2. D efin ifi trasaturi le generate al e regimului B e ce aveau nation alitati le din Ungaria

sentimentu i ca regimu i nu le rep rezinta in mod adecvat?

3. Care era s tru ctu ra etn ica a populatie i in Transilvania §i Ungaria?

4. Com entafi po lit ica de asim ila re a nafionalitafi lor a regim ului du al ist A reprezentat

aceas ta un su ccss efectiv? A exista t fenom en ul deznafionalizdrii?

5. Analizaf i al te fen om en e demografice . Care vi se pa r m ai interesante?

6. Prezentafi legislafia ctt priv ire la nafionalitafi din Ungaria dualista. Cum poate fi

caracteri zatd si tuafia invatamdntu lui romdnesc?

7. Analizafi legea nafionalitafilor. Oferea sa cadr ul necesar pastrar ii identstdfii etnice §i

pa rti cipa ri i la viata pu bl ica a nafionalitaf ilor? Com para ti-o cu proiec tul de lege

prezen tat de d eputaf ii romani.

8. La ce ii folo sea regim ului politi ca dusd impotriva nafionalitafilor? Reprezenta ea o gre§eala po lit ica? Era uti ld?

9. Urmdrifi evo luf ia acfiu nilor po li tice romdne§ti pdnd la inceputu l secolulu i XIX. Erau

ace stea efic iente sau nu? Se pu tea fa ce altceva in contextul respectiv?

10. Prezentafi argu me ntep ro contra in disputa “activism"— ”pas ivi sm ”,

itata acfiunea memorandista de viafa politico, de la Bucurefti $£

'participarea Romaniei la Tripla Alianfd?

evenimenfiai ai acfiunii memorandiste.

le trecerii la n oul activism?

rom aneas ca ardeleanix la ideea loiali tdt ii poli tice fajd de reg atu l



LECflA x m i:

BAS ARABIA IN SECOLUL AL XIX-LEA§i l a In c e p u t u l s e c o l u l u i x x

1. Destiii geopolitic fi optiuni identitare2. Populatia: components etnica

3. Refomismul rusesc fi societatea moldoveana4. Viafa nationals a romanilor basarabeni

•Anexand in 1812 regiunea dintre Prut fi Nistru, ajlatd pdn& atunci partial in

c.omponen(a Moldovei, pa rtial sub ad min ist ra te otomana, Rusia atingea un p un ct extrem al

expansiunii sale apusene fi deschidea o m are disputa in perspe ctive cu viitoarea Romanic, care nu va inceta niciodata sa considers Basarabia drept un elem ent com ponen t al identitapi sale pol itico-geografice f i nationale.

•Instaurandu-fi siapanirea asupra unei provincii asesnanatoare realitatilor rusefti ca nive l de civil izat ie, adm inis trat ia (arului va pro mo va f i a id reform ismul sau caracterist ic,

incomplet fi in salturi, care va contura o cale specifica de m odem izare, proprie a cestei zone.

•In pofida tendinte: continue de integrare in realitaple sociale fi administrative ale

imperiului, Basarabia ifi va menpne pe parcursul secolului o anumita spedficitate locala. Pol itica de rusificare pr in fco ala fi biserica, p recum fi nat ionalismul oficial, nu vor reufi sa

disloce tota l tradlfia unei iden titati moldovene, chiar daca ea se expr ima in fo rm e modeste.

•Deschiderea operata in Rusia dupa 190S va permite afirmarea unui activism national

ma i decis al elite i intelectuale, care va incerca prom ova rea unui d ialo g nat ional cu o so de ta te

inca pa triarhalA.

1. Destin geopolitic §i optiuisi identitarea) Expansianea rasa fi Basarabia

Rigiunea de rasarit a Moldovei, cuprinsa intre Piut fi Nistru fi denumita cu incepere din secolul al XIX-!ea

3 a . a r a intrat in componenta Imperiului ms in urma tratatului de pace de la Bucurefti, semnat in mai 1812 de catre

Turciei fi Rusiei. Faptul survenea ca o consecin ta a infrangerilor militare suferite de Poarta otomana in fafa

i_— arului, pe parcursul unui razboi declanfat in anul 1806. Potrivit prevederiior tratatului, Turcia ceda atat

: - .e basarabene pe care le administra direct (unele inca de la 1484), respectiv raialele Hotin, Bender (Tighina), j. .-.• »— g-i (Cetatea Alba), Chilia, Ismail, Reni fi Bugeacul, cat fi unitatile administrative (tinuturile) care mai ramasesera

: ir i la acea data in componenta principatului autonom al Moldovei. respectiv Soroca, Orhei, Hotamiceni, Codru, Greceni fi partea de peste Prut a tinutului Ia?i.

Aceasta modirlcare teritoriala in favoarea Rusiei (de aproximativ 45.000 km2) fusese posibila in contextul

fhidizarii generale a conjuncturii politico-diplomatice fi militare europene, fenomen datorat focuiui provocat pe

continent de razboaiele napoleoniene.

Cucerirea Basarabiei reprezenta pentru Rusia atat apogeul expansiunii sale teritoriale pe seama Imperiului

::cman (urmarita consecvent de-a lungul secolului al XVIII-lea), dar fi punctuJ final al respectivei expansiuni. Cu toate e:':~urile pe care le va depune ulterior, in timpul razboaielor din 1828-1829, 1853-1856 fi 1877-1878, fi in pofida unor inponante caftiguri diplomatice, Rusia nu va mai reufi sa-fi mute frontierele dincolo de linia Pratului. Mai mult chiar,

.: 1S56, in urma icfrangerii suferite in razboiul Crimeei, ea va face chiar un pas inapoi, retrocedand Moldovei trei judete -•i sudul Basarabiei (Cahul, Ismail fi Bolgrad), pe care partea romana le va pastra pana la 1878, cand Congresul de pace de ia Berlin le va trece din nou sub stapanirea Rusiei. Aceasta limitare a expansiunii rusefti s-a datorat. In primul rand,

rc'iricii marilor puteri europene de mentinere a stabilitatii fi echilibrului european, manifestati, printre altele, fi prin bloc area Rusiei pe frontiera amintita. in acest context geopolitic se inscrie f i fenomenul aparifiei fi dezvoltarii unui stat romanesc modem, unificat, pe parcursul secolului al XlX-lea.

b) Modelal ideatltar basarabean

Dar in timp ce conjunctura politico-militara europeana a condus la fixarea grmitelor cu Rusia pe Prut, noul stat

romanesc va tinde mereu spre largirea sferei identitati: sale pana ia Nistru, in baza unor argumente de ordin etnic fi

jroric. Aceasta neconcordanta dintre situatia geopoiitica existent! fi proiectia idenritarS romaneasca va genera in cursui secolului al XlX-lea, ia fel ca fi astazi, o “problems a Basarabiei”.

170



BASARABIA INSECOLUL AL XIX-LEA §1 LA INCEPUTUL SECOLULUI XX

Schimban teriionale $•/ de. suveraniiate in Basarabia

• 1387 - VoievodatuI Moldovei stapane$te Hotinul

• 1392 - Hotarele Moldovei ating tarmul Marii Negre

•1 41 2 - Moldova mcorporeaza intreg teritoriul dintre Prut ?i Nistru

• 1484 - Chilia ;i Cetatea Alba devin raiale tuxcejti• 1538 - Tighina (Bender) si Bugeacul devin raiale turce§ti

• 1595 - Tinutu] Isxnail (Smil) devine raia turceasca

• 1622 - I’inutul Reni este alipit raialei Ismail

• 1712 - Hotinul devine raia turceasca

• 1812 - Intreg teritoriul Basarabiei intra m componenta Rusiei

• 1856 - Judetele Cahul, Ismail ?i Bolgrad revin in componenta Moldovei

• 1878 - Cele trei judeje din sudul Basarabiei sunt reincorporate de Rusia

•1 91 8 - Basarabia T§i proclama independenta

• 1918 - B asarabia intra In componenta regatului Romaniei

• 1940 - Basarabia este cedata Uniunii Sovietice

*1941 - Basarabia reintra tn componenta Romaniei

• 1944 - Basarabia reintra tn componenta Uniunii Sovietice

• 1991 - Basarabia devine stat independent (Republica Moldova)

In intervalul dintre 1812 1918 — epoca hotaratoara pentru procesul general de modemizare a regiunii —

istoria Basarabiei a fost cea a unei provincii a Imperiului rus, fapt care nu va ratnane fara consecinte la nivelul memoriei

colective fi al con$tiintei istorice a locuitorilor s5i. Este adevarat, ruperea in doua a Moldovei a fost resimtita ca un

eveniment nefiresc $i dureros, pe ambele malun ale Prutului, inregistriindu-se chiar unele reactii proteste, indeosebi tn

randurile boierimii ramase in Moldova autonoma. Pe de alta parte, la data integrarii Basarabiei in imperiu Romania nu

exista inca pe harta Europei, iar in deceniile care vor urma comunicarea culturala ?i ideologica peste ftontiera Prutului

va fi una extrem de firava, stanjenita de barierele impuse de oficialitatile ruse$ti.

In aceste condijii, elita autohtona va profesa tn primul rand o atitudine de afirmare a propriei specificitafi §i

autonomii in raport cu tendintele nivelatoare ale Sanfct-Petersburgului, dezvcltind o identitate moldoveneasca venita in prelungirsa traditiei istorice. in paralel cu aceasta directie ideologica principals, se afirmi insa ?i o conftiinta culturala

panromaneasca, avand ca argument principal comumunea etnica ji Iingvistica a nsoldovenilor cu blocul national romanesc.

— ar daca aceasta tendinp nu se va manifesta in mod spectaculos in Basarabia, nici la nivel politic, nici la nivel cultural,

ea se va exprima cel putin prin apartenenfa categorica la cultura nafionala panromaneasca asumata de cel mai valoroji

inc—ctuali basarabeni, de la Costache Stamati si Alecu Russo la Bogdan Petriceicu Hajdeu fi Constantin Stere.

2. Populatia; componenta etnicaPopulatia Basarabiei va cunoa$te o dinamica ascendent! pe parcursul secolului alXIX-lea, in acord cu tendintele

generate ale fenomenului revolutiei demografice. Cre§terile se vor datora in primul rand sporului natural, iar in doilea

rar.d politicii de colonizare.

La inceputul veacului, populatia provinciei era estimata la 300.000 de oameni. Primul recensamant sistematic,

efectuat de autoritatile ruse?ti la 1817, inregistra deja aproximativ 480.000 de suflete. Sporul inregistrat in aceasta perioada

trebuie pus mai ales pe seama stabiiitatii politico-administrative aduse de noul regim. La 1856, populatia Basarabiei atingea

aproape 1.000.000 de oameni, la 1897 erau recenzati 1.900.000 de indivizi, la 1912 — 2.500.000, iar in 1918 — 2.700.000.

Evoiutia populatiei Basarabiei

Nationalitati 3871 1897

Date oSciale ruse

mii % mii %

Moldoveni 692,0 67,4 920,9 47;58

Ruteni 382,1 19,75

Ucrainieni 162,2 15,8

Velicoru^i 155,7 8,05

Bulgari 25,6 2,5 103,2 5,33

Germani 33,5 3,5 60,2 3,11

Evrei 93,5 9,1 228,1 11,79

Ceilalti (tigani, gagauzi, armeni, polonezi s.a.) 17,1 1,7 81,2 4,39

TOTAL 1.023,9 100 1.931,4 100

171



l e c t i a x v ih

Tn privinta componentei etnics a populatiei. catagrafia din 1817 Inregistreaza 86% romani, 6,5% ucrai

: evrei, precum fi procente mai putin insemnate de Iipoveni, greci, axmeni, bulgari fi gagauzi. In statisticile ofi

— .- “ntajiii romanilor va scade pana sub 50% la inceputul secolului XX , ceea ce, desigur, nu corespundea reab'ta

irxenii unor estimari mai realiste, ponderea populatiei romanefti a scazut totufi, de la cele 86 de procente din 18

3 i la jumatatea secolului §i la 2/3 (66%) la inceputul celui uimator.

Cel putin pentru primele decenii, fenomenul avea explicafii firefti, justificabile. Basarabia era o.regiune f

; populata, indeosebi in zonele sale sudice, administrate anterior de turci, care rSmasssera aproape pustii In

rlrisirii Bugeacului de catre tatari, dupa 1812. Or, in aceasta situatie, autoritatile au colonizat In regiunile respe

. .ani gagauzi, bulgari, ru?i, evrei, ba chiar fi francezi, fapt care a modificat compozitia etnica de ansam

rr: rcciei. Spre sfarsitul secolului al XlX-lea, considerentelor pragmatice care determinasera colonizarile initiale

: i - .p . : politica de rusificare deliberate a Basarabiei, manifestata atat prin implantari de populatie, cat fi prin asiin

; rromovarea limbii rase prin fcoala, biserica fi institutiile statului.

3. Reformismul rusesc fi societatea moldoveanaa) Evaluarea reformismuiui rusesc

0 judecata istorica obiectiva asupra administratiei russfti din Basarabia in secolul ai XlX-lea necesita trx r

: perspective nuantate. In mod traditional, stapanirea Rusiei in zona a fost condamnata tn termeni categoric:. ?e

r s r ; asexarea unei provincii locuite majoritar de o populatie romaneasca, precum fi politica de rusificare fi in gr i

—— ;;;drlIor nafionale practicata la sfarfitul secolului XIX f i la inceputul celui urmator— au reprezentar elements

i . : b:lan{ negativ, Pe de aitS parte, autoritarismul §i despotismul considerate specifice politicii interns a

_ ; r. inco nsis tent procesului ei de modemizare s-au adaugat ca argumente pentru o judecata defavorabui.

Or, in acest ultim punct, lucrurile nu sum ciuar id

simple. Istoria modema a Rusiei, pana la revotepa be Is-e

poate fi lecturata ca o serie continua de ts-u i—

modemizare, in sectoral admimstrativ, social r rr rai

urma in cel politic, efectuate intr-o corrjunccxii ts r adificila. Chiar daca efecurile fi reculurile au rest

rasunatoare decat succesele, iar reufitele au frs: asDrbe

incomplete,, se ridica Intrebarea. daca in s c . f = a g f

Rusiei era posibila fi realist! o alta varianta is rcor rr—

consecventa fi accelerata, dupa mode- occ: beets.' I-ar

struoturilor sale social-economics fi culrurL: busr-

assmanatoare celor din alte provincii ale Rusr„ SssL

se incadra fi ea acestei situatii, ceea ce a S a c cs tip

reformism aplicat aici de autoritatile tariste sa su ne

impropriu pe cat s-ar parea la prima vedere

fc Evolutia autonomiei administrative basarabene

L-csputurile stapanirii rusefti in Basarabia stau sub semnul prezervarii caractenilui distinct al acestei provi

; .: ic o r administranv, legislativ fi social. 0 asemenea politics se explic l, pe de o parte, prin faptul ca ea represse

- : mai ieftm i fi mai eficienta de guvernare, in conditi ile in care introducerea brusca a reglementarilor din F- 3 isirabia ar n necesitat costuri enonne f i ar ii provocat reacfii adverse. Pe de alta parte, farul Alexandra {, cu t

-. ci-sr.eotele sale, avea o putemica. Inclinatie reformatoare, manifestata, cu titlu experimental, Indeosebi in provrt

i : . rocsnte, cum erau Polonia, Georgia, Finlanda fi Basarabia, care se bucura de o anumita autonomie In timpul doo

sals. Prsl'jr.giriie acestei politici se vor resimfi chiar fi In timpul urmafului sau autocrat, Nicolae I, care, desi du

b ri dura In Rusia, introduce in Principatele dunarene, ocupate militar de rufi, regimui Regulamentului ocga

.ericre cu caiacter liberal fi semi-constitutional.

Astfel, acazele (decretele) imperiale acorda Basarabiei statutul de “oblastie”, respectiv de provincie privileg

. ir .i nstiuitii administrative specifice, aeasimilate celor din gubemiile rusefti. Se asigura, In acefti ani, folosirea lim

r : .do1' snejti (romane) in administrafie, In paralel cu cea rusa, precum fi mentinerea legislafiei traditionale. in 18 i 8.

rr :—ulgi personal, la Chifinau, A^ezamdntul obrazovaniei oblast iei Basarabiei, un regulament de drept public

;- =- <= institutiile administrative, legislatia f i reglementarile de natura sociaia din provincie.

in fruntea provinciei se afla un guvemator general militar, cu airibufii executive, a carui putere era Insa Ingr

a imui sfat cu atributii legis lative fi judecatorefti, care Intrunea — pe langa un guvemator civil f i alfi dsmr

— s: o serie de deputati alefi din randul boierimii autohlone. Capitala "oblastiei” era fixatS la Chifinau. Unitaadministrative ale provinciei, {inuturile, aveau in frunte capitani ispravnici, alefi de catre nobilimea locala fi connrm

-e ruvematorul general, intreaga administrafie avea, asadar, un caracter reprezentativ, fiind aleasa din randurile unui c

electoral nobiliar, respectiv al marii boiarimi autohtone.

Acest iegim reprezentativ va fi transformat treptat mtr-unul autoritar fi centraiizat, pe parcursul dcmniei

Nicolae L “Afezamantul” din 1818 este Inlocuit in 1829 cu un “Regulament”, care reducea drastic atributiile star

ititmnistrativ, concsntrand intreaga puters in mainile guvematonilui general. Membrii administratiei, pana la mvelu

nfsrioare, vor fi de acum inainte functionari rufi (nacialnici fi cinovaici), numiti de autoritatile centrale. Ei vor form

Basarabia sub domnia tarilor Rusiei

Alexandra I(1801-1825)

Nicolae I

(1825-1855)

Alexandra al SI-lea (1855-1881)

Alexandra al IH-lea (1881-1894)

Nicolae al 11-fea

(1894-1917)

172



BASARABIA EN SECOLUL AL XIX-LEA §1 LA INCEPUTUL SECOLU LUI XX

putsreica elita provincial!, cars concursaz! tnlccui-rjte treptat boienrnea rnmaneasca in structarile administratiei.

reprezentand un instrument ideal al politicii de asimilare ?i rusificare a provinciei. Ca un pandant al acestor masuri, limba

romana este tnlocuita §i ea tn actele publice cu rusa, disparand practic la acest nivel din a doua jumatate a secolului.

In privinta legislafiei de drept privat, desi exista o tendinta $i dispozitii concrete de introducere a legislate!

ruse?ti, Basarabia i§i va pastra caracterul sau juridic distinct pe tot parcursul secolului. Dreptul civil local se va mentine

m vigoare pana m 1928 (1), leg ile civ ile ruse fiind introduse doar ca un izvor subsidiar a! dreptului basarabean, in caz de insuficienta a legilor locale.

c) Structarile socialeDaca pe plan politico-admmistrativ caracterul specific-nafional al provinciei va avea de suferit incepind ca

domnia lui Nicolae I, lucrurile stateau ceva mai bine sub aspect social. Stapanirea ruseasca va recunoa§te, tn general,

structurile sociale din Basarabia, tncercand sa le echivaleze cu categoriile similare existente In Rusia.

Marea boierime moldoveana este tncadrata tn categoria cobilimii ereditare rusefti, bucurandu-se de privilegiile

importante ale acestei clase, inclusiv de dreptul de a fi reprezentata de sfafuri ale nobilimii, districtuale si centrale, tn

finnte cu cite un mare§al al nobilimii. in societatea ruseasca, aceste organe autonome constituiau unele dintre cele mai

putemice tbrmule de exprimare a intereseior societatii civile.

In mod analog, boierimea secundara 51 celelalte categorii privilegiate 151pastreaza statutul specific, fiind scutite de

impozite fi avand acces la ocuparea serviciiior publics, situatie care va duce tnsa la asimilarea acestora ta randurile

functionarimii ruse§ti. Orasenii, in rtndul carora romanii ocupau o pondere mai redusa, i?i aveau organizarea lor distincta,

siructurata initial pe criterii corporatiste, In fimctie de ocupatiile, veniturile §i statutul social ale fiecarei categorii urbane.

in fine, categoria cea mai nunaeroasa a populatiei basarabene, taranimea, se bucura de o situa|ie destul de buna,

daca 0 raportam la standardele social-economice ale epocii, atHt cele din Rusia, cat §i cele din Romania. Aceasta stare

oarecum smprmzatoare se datora, In primul rand, densiiatii relativ scazute a populatiei, raportata la mtinderea terenului cultivabil, In asemenea conditii, §i politica agrara aplicata de autoritati a avut §anse mai mari de a asigura un statut

economic 51 social suportabil al taranimii. In prima jumatate a secolului, puterea centrala a protejat taranimea, tn intentia

de a favoriza sporul demografic §i economic, stabiiitatea general! a acestei provincii de granita. Raporturile dintre sateni

51 boierime au fost reglementate prin intermediul unor contracte de tocmeli agricole obligatorii, menite sa stavileasca abuzurile proprietanlor, sa prsvina fiiga ?i emigrarea taranilor.

Organs de putere tn Basarabiasub regimui “provincieiprivilegiate”

(1818-1829)

Suvernatorul general militar

• atributii executive

• raspunde tn fata autoritatilor

imperials centrale

SfatuJ provincial

- guv em ator ul civil - dem nitari rtumifi - deputaf i alesi

at Basarabiei de nobilime

• atributii executive, legislative ?i judecatore?ti la nivel provincial

t t ale ge deputafi confirma alegerea Capitani ispravnici

capitanilor

ispravnici

• conduc administratia

la nivelul jinuturilor

in Sfatu!

provincial

(Marsfalsii nodilimii \

• la nivel provincial

f

C

Mare?ali ai nobilimiT^

• la nivel local )

alege sfaturi le

nobilimii

4 alege capi tanii ispravnic i

( Marea boierime

(corp electoral)

173



Modemizare §i reformism in Basarabia

d) Reforma agrara

{n 1861, la §apte ani dupa reforma agrara din Imperiul austriac si cu trei ani inainte de reforma lui Cuza, taru

rs&rmator Alexandru al II-lea a edictat ucazul de emancipare fi improprietarire a clacasilor din Rusia. El va fl aplicat i

Basarabia incepand din 1868, femiliile de farani primind loturi de pamant intre 8 fi 10 hectare, pentru care aceftia aveau d

platit o despagubire. In Rusia, pamantul de improprietarire urma sa ramana in proprietatea colectiva a “obstri satefti", pentru

i se preveni instrainarea acestuia, iar moftenitorii II puteau parcela Intre ei doar pana la cota de 1/4 din infoiderea lotului initial

Defi in Basarabia au fost aplicate Intr-un mod putin diferit, dispozifiile respective, menite sa protejeze

rroprietatea taraneasca de instrainare fi faramiiare, au reufit sa atinga acest obiectiv Intr-o masura mai mare deca

eg-;s!atia agrara din Rom&nia, Tn conditiile prisosului de teren arabil fertil din Basarabia. In schimb, nici ele nu au reufi

i i asigure o eficienja mai buna a explcatarii agricole, prin ajezarea acesteia pe un ragaf de dezvoltare capitalists. Abia

a 1906-1911, reformele prim-ministrului Stolapin vor permite taranilor sa iasa din iudiviziunea obstii satejti ?i sa

rJyaneasca in proprietate individuals pamantul pe care il defineau.

e) Modemizare fi integrare

Reforma agrara din 1861-1868 nu a fost decat o componenta a unui pachet mai vast de masuri reformatoare,

sub impresia infrangerii suferite in razboiul Crimeei (1853-1856). Razboiul dovedise ir.apoierea Rusiei fi

- ectsitatea reformarii institutiilor sale, concluzie care se va repeta inca o data dupa razboiul ruso-japonez din 1904-1905

- *rma cSruia se va inregistra un al doilea val masiv de reforme.Reformele introduse LnBasarabia au avut un earacte

paradoxal, asemanator, la o alta scara, situatiei din

Transilvania sub regimui dualist Ele au raspuns unor nevo

acute de modemizare a societatii, avand, din acest punct d

vedere, un roi absolut benefic, dar in acelasi timp a

contribuit la o integrare mai stransa a provinciei in structarile

administrative, sociale, culturale fi mentale ale Imperiufci

rus. Dupa cum serie fi istoricul Alexandra Boldur, “daca is

prima perioada a istoriei Basarabiei sub rufi ea ifi plsraaproape pe deplin infapfarea sa einicS, precum fi era

refoctari curentelor ruse (masonice, mistice, revohiponare,

u : :z£.~ie), nu se poate afirma acelafi lucru fi pentm perioada a doua. Reformele au atins interesele esentia’e ale populate;

::rsspundeau cu revendicarile sociale basarabene. Eie au atras atenjia populatiei, mlesnind familiarizarea ei cu institutiile

-_5c ?; spiritul public al Rusiei. Ele au contribuit la nivelarea populatiei fi distrugerea sistemului de stari sociale."

Intre reformele aplicate fi In Basarabia, in afaxa celei agrare, sunt de mentionat: reforma judecatoreasca — a

Lrrocns judecatorii de pace, curtile cu juri, curtea de casatie (Senatul), institutia avocaturii; reforma dreptului penal fi

iesSnprea pedepsei corporale, simbol al despotismului rusesc traditional; introducerea serviciului militar obligatoriu

care pentru Basarabia are efectul paradoxal al pierderii unor privilegii, asoarece de la 1812 fi pana atunci

: provinciei fuseserS scutiti de recrutare. Tot in acest context al uniformizarii administrative, Basarabia este

r^rsfbnnari in gubemie (1871-1873), dobandindun statut similar cu al oricarei alte provincii din Imperiul rus.

f) ~Zemstvele”

Li fine, reforma cea mai caracteristica pentru sistemul social-politic rusesc a constituit-o infiintarea

ZT-ir/eior”, in 1864 (din 1869-1870 sunt introduse fi in Basarabia). Zemstvele erau nifte consilii locale de

> --^rimiristrare, organizate la nivel districtual fi provincial, fiind considerate drept reprezentanfe ale societapi civile, fi

LECTIA XVIII

• rtfonna agrara din 1861-1868 (Alexandra al II-lea)

• .Jiir.rarea “zemstvelor” (1864-1870)

• rerbcna judecatoreascS.

• achsacirea statutului de gubemie (1871-1873)

r-roducerea serviciului militar obligatoriu (1874)

• -ifcnna agrara din 1906-1911 (prim-minislrul Stolapin)

Sistemul administrativ al zemstvelor

Control

din oartea

Zemstva pro vincials

• fixarea taxelor locale

* aprovizionarea populate]

• asistenta socia ia

• in'/atamant

1incurajarea industriei fi comertului

z:statului f i Adun-area Selegatia

organ deiiberativ • organ executiv

Alegator i:

• colegiul proprietarilor funciari

• colegiul orafenilor

• colegiul taranilor

Zemstve judetene

(organizare fi atributii similare la nivel local)



BASARA BIA IN SECOLUL AL X3X-LEA §1 LA INCEPUT UL SECOLU LUI XX

■Vs

nu organe 3le- A.tpbutnle lor se focslizsu ?_svpr? intcr^s Icr obft?sti locale, respectiv: fixsireft tsxe lor locale,

aprovizionarea populatiei, asistenfa sociaia, asigurarile mutuale contra incendiilor, incurajarea comertului fi industries,

instrucfia publica, sanatatea f i penitenciarele.

• Atat la nivel gubemial, cat si la cel judetean, zemstva se corapunea dintr-o Adunare, ca organ deliberativ, 51 o

Delegate, ca organ executiv. Membrii zemstvelor erau alefi pe baza unui sistem electoral cenzitar, organizat in colegii

de proprietari funciari, colegii ora$enesti fi ale taranilor. Desigur, baza electorala era una foarte restransa, favorizand de

departe alegatorii cei mai avufi. Zemstvele fi-au pastrat atributiile in Rusia p£na la instaurarea regimului bolfevic, cu singura diferenta ca dupa 1890 controlul statului asupra lor s-a intensificat. Cu toate limitele lor, ele au avut meritul de a

fi substituit in parte 0 birocrafie ineficienta fi centralizata, oferind societatii, inclusiv celei basarabene, un mijloc

important de exprimars fi aparare a diferitelor sale interese.

4. Viata nationals! a romanilor basarabeniViata nationals a romanilor din Basarabia in secolul al XDC-lea nu s-a materializat in acfiuni fi evenimente

spectaculare fi nu a cunoscut formula organizate de tipul celor existente la romanii din Imperiul habsburgic. Faptul s-a

datorat, intr-o masura, conditiilor mai restrictive din acest punct de vedere existente in Rusia, dar, in primul rand, el se

explica prin intarzierea modernizarii structurilor socio-economice fi culturale din Basarabia. Pretutindeni, nationalismul

veacului XIX este in primul rand o creatie a unei elite intelectuale modeme, a unei societal deschise fi dinamice, or in

climatul patriarhal al Basarabiei aceste fenomene se manifests mult mai timid,

a) Suporturfle identitatii na(ionale basarabene

Totufi, se poate vorbi despre o viata nafionala fi un sentiment al identitatii comunitare la romanii basarabeni de

sub stapanirea ruseasca, exprimate insa in forme estompate, de conservare latenta a propriei identitati la nivelul unor structuri traditionale.

Principalele suporturi ale agiegarii unei identitati nationale au fost, o data, marile argumente de fond: caracterul

majoritar romanesc al populatiei Basarabiei, tradifia istorica a unui stat moldovean, caracterul distinct fi specific al

provinciei in cadrul Imperiului rus.

fn al doilea rand, ele au avut la baza existenfa unor structuri sociale putemice: marea aristocratie moldoveana, care,

defi va fi depafita numeric de nobilimea de origine rusa, ifi va conserva totufi in buna parte valorile sale specifice,

intretinand un sentiment identitar de factum etnica; apoi, taranimea, care, daiorita caracterului sau compact, a cantonarii in

orizontul unei culturi etnografice, a inapoierii fi analfabetismului, s-a dovedif greu permeabila pentru politica de rusificare,

In fine, in al treilea rand se inscrie existenfa unei elite intelectuale care cultiva 0 ideologie nafionala moderna;

daca pe parcursul secolului al XDC-lea ea se manifest! doar ca 0 elita pur culturala, de traditie iluminista, care exalta intr-

un cerc restrans rolul etnopedagogic al limbii mateme. la inceputul veacului urm&tor ea i?i asociaza fi 0 anumita

dimensians poh'tica, bazata pe comunicarea cu segmente mai largi ale societatii, pe actiunea fi expresia publics.

b) Mata culturala, biserica fl fcoala

0 viata cultural-national^, de expresie lingvistica romaneasca, se poate sesiza indeosebi prin intermediul tipariturilor romanefti din Basarabia, circa 1,000 de titluri inregistrate in acest interval. Majoritatea sunt carti bisericsfti

destinate nevoilor de cult, dar nu lipsesc, pana la 1870, reguiamenteie fi instructiunile oficiale tiparite in romanefte,

precum fi abecedarele fi alte manuale fcolare. Daca pana la 1870 tiparirea de publicafii in limba romana nu a fost

stanjenita de autoritafi, intre 1870 fi 1905 se constata o scadere a activitatii tipografice. Dupa 1905, se inregistreaza o

noua creftere a numarului acestora, ilustrata mai ales de reviste, publicatii periodice, brofuri ocazionale etc.

in sarsul bisericli basarabene, organizata ca 0 arhidieceza in cadrul bisericii ortodoxe ruse, a existat mereu 0

tendinfa de cuitivare a limbii romSne, ca limba de predict fi de cult, ca fi prin publicatiile religioase fi invatamantul

bisericesc. Arhierei cum au fost mitropolitul Gavril

Banulescu (1812-1821), arhiepiscopul Dimitrie (1821-

1844) sau episcopul Vladimir (1904-1908), chiar daca

erau de origine rusa (cazul ultimilor doi), au promovat

limba romana in biserica, in calitatea ei de limba a

majoritafii ortoaocfilor basarabeni. Altt ierarhi, cum au

fost episcopii Pavel (1871-1882) fi Serafim (1908-1914),

s-au ilustrat, dimpotriva, prin promovarea limbii ruse.

§coa!a nu putea fi considerata in nici un caz un

mijloc de manifestare a culturii nationale, In conditiile in

care dupa 1867 intreg invatamantul public din Basarabia

folosea ca limba de predare rusa. La 1912 existau circa

1.700 de fcoli elementare, precum fi 56 de fcoli

secundare (gimnazii fi licee). Absolvenfii romani ai celor

din urma ifi puteau continua studiile frecventind, de

regula, universitatile din Odessa, Kiev, Harkov, Dorpat,

Moscova sau Sankt-Petersburg, Putini dintre ei ajungeau

la lafi sau la Bucurefti, stabilindu-se de obicei, in acest caz, in Romania.

Ierarhii biserica basarabene sub stapanirea ruseasca

Gavril Banulescu Neofit

(1812-1821) (1892-1898)

Dimitrie Salima lacob Fiatnicki

(1821-1844) (1898-1904)

Irinarh Popov Vladimir

(1844-1855) (1904-1908)

Antonie §ocotoy Serafim

(1855-1871) (1908-1914)

Pavel Lebedev Platon

(1871-1882) (1914-1915)

Serghie Ataaasie

(1882-1891) (1915-1918)

Isachie

(1891-1892)

175



Viata culturala s-a manifestat prin intermediu! unei literaturi basarabene, ilustrata de nume cum ar fi Cos

:err.i - , Alexandru Ha§deu, Alexie Mateevici, fara a mai adauga figurile de prima marime cars au emigrat in Rom

7 - j_: iaca nu au avut un ecou deosebit in randurile unui public mai larg. operele respective au creat o traditie a

: . r_r. scrise de expresie romineasca.

c) Ideologie natianala $i activism politicManifestari ale unei ideoiogii nationale modeme pot fi inregistrate insa abia o data cu inceputul secolului

_- Trim element in acest sens l*a constituit organizarea studentilor basarabeni din universitatile rusejti in asociati

Jrezr cultivarea identitatii nafionale moldovene§ti. Revolufia din 1905, promulgarea de catre tar a unei constitu

- t =sriie pentru dumele de stat (parlamentele imperiale) au provocat §i o activizare in sens politico-national a difer

, componente ale elitei basarabene. Domenii de mamfestare nationaM pe 0 parte, reprezentantii vec'nii boie

la romanii din Basarabia profesand idei politice couservatoare §i avand

pe Pave! Dicescu, au constituit o grupare care reve

drepturi nafionale pentru moldoveni, reintroducerea i

lor in biserica si ?coala. Acest ultim deziderat va deve

laitmotiv al manifestarilor nationale din Basarafci.

0 alta grupare nobiliara, avandu-i in f

Krupenski si Pavel Kmsevan, se declara Saela p

ruse, cultiva antisemitismul ji milita impotriva tend:

nationale moldovene$ti.

In fine, exista un al treilea curent, ilustra

intelectuali tineri ca loan Pelivan, Pancelimon Haii

Ion §i Teodor Inculet, Al. Mateevici, E.

-»— .dr. nationale radicale, insotite de revendicari sociale ?i democratice. Intre gruparea national! conser.itc-.E

: i- ------- -*r5 va exista un putemic conflict, manifestat prin polemici de pres§ $i dispute in camparriile eiecxrz,-;

Curente politice la romanii basarabeni


• curentul conservator al boierimii traditionale (Pavel Dicescu)

• curentul nobiliar filorus §i antisemit (Al. Krupenski)

• curentul democrat radical (Ion Inculef, Pantelimon Halippa)

Activismul politic ?i national are ca principal mijloc de expresie presa. In afara publicatii lor bisericejti in K

: -j--- intre care s-a remarcat Luminatorul (1908), apare fi o presa cu conti nut politic. Se disting publicatiile 3 as or

- ia rasa), organ al gruparii filo-ruse, Moidovanul, inspirat de ideile moderate ale lui Pavel Dicescu, Basarab

y - Basarabiei, de orientare national-democrata. Vasile Stroescu, magnatul basarabean cunoscut pentru donatiile

f r —: .ire in favoarea romanilor ardeieni, va sprijini material $i aparifia revistei Cuvanlul moldovenesc, principalul o:; -rasa romanesc aparut la Chisinau in preajma primului razboi mondial.

Fara indoiala, toate aceste manifestari ale vietii nationale romanefti, dinamizate de efervescenta viefii pol

r-ssfn din anii premergatori razboiului, au constituit un ferment prieinic unificarii cu Romania, pe care o va ad

: 5rs:^ii conflagrafiei xnondiale. Majoritatea numelor implicate in acfiunile cu caracter national din anii 1905-1914 se

rsgasi printre aderentii actului din 1918.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul ca pana la acea data tipul de identitate nafionala construit

rerrezentanfii elitei basarabene, in numeie caruia acedia respingeau politica de rusificare. era unui eminam

—-dovenesc. Spre deosebite de conafionalii !or din Imperiul austro-ungar. care vor renunta la prioritatea unei ident

n-znsi!vane sau moldovene, considerandu-se in primul rand romani, ?i abia secundar ardeieni sau bucovineni, basaxab

:r pune accentul principal pe afinnarea distincta a caracterului lor moldovean, ca metoda de delimitate de R

Asrailarea lor in formula nationals panromaneasca, efectuata in mare viteza la 1918, va avea insa. ca punct de ple

aceasta platforms. identitara specirica.

trar.rjri (carti biserice?ti, manuale,

rJruc tiuni oficiale, brosuri etc.)

riserica (folosirea romanei ca limba de predica)

: : (organizatii ale studentilor romani

_niversitatile ruse§ti - dupa 1905)

• crrane literara

r_rente politice (dupa 1905)

• rr-esi (dupa 1905)



BASARABIA IN SECOLUL AL XDC-LEA §1 LA INCEPUTUL S ECOLULUI XX

Cuprinsul lectiei

1. Destin geopoiitic fi optiuni identitare

a) Expansiunea rusa si Basarabia

b) Modeiul identSlar basarabean

2. Populatia; componenta etnica

3. Reformisixtul rusesc fi societatea moldoveana

a) Evaluarea reformismului rusesc

b) Evoiutia autonomiei administrative basarabene

c) Structurile sociale

d) Reforma agrara

e) Modemizare fi integrare

f) “Zemstvele”

4. Viaja nationals a romanilor basarabeni

a) Saporturile identitatii nationale basarabene

b) Viata culturala, biserica fi fcoala

c) Ideologie national! fi activism politic

Intre bari fi prob lem e

1. Care a fos t contextulpoUtico-mUitar a l anexarii Basarabiei de catre Rusia?

2. Comentafi relatia din tre situ atia geopo litica a Basarabiei f i incl tiderea ei in formu la identitari romaneasca.

3. Prezenta ti evoiutia structuri i etn ice a popu latie i Ba sarabie i

4. Care aufo st ratiunile pol it ic ii de colonizars cu populat ie alogena a Basarab iei? Era ea

necesara? Era justi ficata ?

5. Expunefi princip ale le reform e ale ad ministra te! ruse in Basarabia.

6. Em iteti o jude cata de valoare cu pri vire la refortnismul rusesc fi la eficienta acestuia.

7. Prezentati fo rm eie de manij'estate ale vieti i nationa le rom an efti din Basarabia.

S. Care era opfiunea identitara a elitei ntoldovene la inceputul secolului XX fi cum va

preg at i ea terenu lpentru integrarsa in noul contextpanroma nesc de dupa 1918?



LECTIA XIX:POLITICA EXTERNA A ROMANIEI

(1878-1914)

1. Consolidarea independentei2. Aiianta ca Puterile Centrale3. Noua orientare din perioada razboaielor balcanice

*Dupa obtinerea independentei, polit ica externa a statului roman a urmarit consolidarea

acesteia, prin tr-o cat m ai larga recunoa$tere internafionala, ca f i printr -un sis tem de a liante care

sa ii asigure securitatea.

•Pana la inceputul secolului XX, Romania fi-a bazat securitatea pe aiianta cu Germania

si Austro-Ungaria, deoarece aceasta o p ro te ja tn fa ta Ru siei $i, p e un p lan ma i larg, asigura

stabii itatea generala in Europ a centra ls $i in B alca ni

•Dupa rdzboaiele balcanice, in care Romania se afirmd ca un factor de putere in zona,

obtindnd chiar ben eficii tertioriale, politi ca sa externa s e indreapta to t mai mu lt inspre puterile

Antantei, Franta, An glia f i Rusia . N ou l curs alpol iti ci i externe romane§ti nu mai mizea zd acum,

in prim ul rand , pe menfinerea stabilitatii, ci, in perspectiva razbo iului gen eral care se aprop ie, p e

contractarea acelor alia nte care sd o p lase ze int r-o si tuape cat ma i avanta joasa in rapor. a t

revendicarile sa le nationale $i teritoriale in Transilvania.

1. Consolidarea independenteiPusa in situatia de a actiona, ca slat de-sine-statator, in campul relatiilor internationals, Romania va prone

r : ;~ca nwnitl sa realizezs obiective le sale majore in plan extern: pe termen scurt, consolidarea independentei -r

r^cerite fi, Pe termen lung, realizarea unitapli politice a teritoriilor locuite Tnmajoritate de romani, respectiv: Trans::, m

Bcsarabia, Bucovina.

a) Recunoafterea internationals a independentei

In vederea consolidarii independents! au fost desfafurate actiuni concrete, in masura sa conduca la recunoaft

arestu: statut de catre principalele puteri europene, la ridicarea tarii la rang de regat, precum fi la incheierea unor ali

c i t s sa-: ofere siguranta si stabilitate. Defi si-a prociamat independen t la 9 mai 1877, principalele {art europene, An

Frarpa. Germania, au legat recunoafterea Romaniei independente fie de abrogarea art. 7 din Constitute, care condit

: r:I:enia romana de apartenenta la creftinism, fie, in cazul Germaniei, de rascumpararea de catre statul roman a actiunso-rietafii falimentare germane de constructii feroviare Stroussberg. Dupa acordarea cetafeniei evreilor fi lichidarea afac

Stroussberg, intre anii 1878-1880, statele europene au recunoscut independenta de stat a Romaniei.

b) Proclamarea regatuluiNoul statut al tarii reclama, in acelafi timp, ridicarea ia rangul de regat. Demer'surile au inceput inca In toamna an

S78, cand Caroi I a luat titlul de Altera Regala. in anul urmator, noul titlu era recunoscut de tarile europene. Recunoaft

rangului de regat a comportat numeroase fi asidue eforturi. fn anul 1880, Carol I fi L C. Bratianu au vizitat Germania

aceasta ocazie a fost abordata problema regatului fi a succesiunii la tronul tarii. In privinta succesiunii, s-a decis ca, in l

descendenfilor, tronul sa revina printului Ferdinand, nepot de irate al iui Carol I. Acesta va deveni prinful mof tenitor la tr

Romaniei fi se va casatori, in anul 1892, cu principssa Maria de Edinburgh, nepoata reginei Victoria a Angliei.

In privinta ridicarii Romaniei la rang de regat, tara a aftepta un accept al puterilor europene, la 14/26 ma

1881, Parlamentul a votat transformarea Romaniei in regat Era primul semn al prestigiului de care se va bu

Romania, intre tarile sud-est europene, la sfaifitul secolului al XlX-lea fi inceputul secolului al XX-lea. inca din a

an, 1881, Romania intrefinea relapii diplomatice cu 18 state.

2. Aiianta cu Puterile Centralea) ta cautarsa anei aliante

Problema realizarii unei aliante, menita sa consolideze independenta tarii, a fost mult mai complicata. D

razboiul de independenta, relatiile Romaniei cu cele doua imperii vecine, Imperiul rus fi Imperiul austrc-ungar,

traversal momente dificile, datorita agresivitadi Imperiului res fi a politicii austro-ungare fafa de romanii de

stapanirea lor, precum fi in problema Dunarii.

178



POLITICA EXTER NA A ROMANIEI (1878-1914)

i

Tratatul de la Berlin (1878)

Art. 43. In al ieleparfi contrac tante recunosc independenta Romaniei legand-o de condif iunile expuse in urmdtoarele doua articole.

Art. 44. fn Romania, deosebirea credintelo r religioase fi a confesiunilor nu va j

pu tea f i opusd nimdnui ca un motiv de excludere sau de incapaci tate in ceea ce prive fte

bucurarsa de drepturi c ivile f i pol itice, admiterea in sarcini publice, fi incfiuni f i onoruri

sau exercitarea diferite lor profesiuni fi industrii in orice localita te ar f i. Liberta tea fi practic a exterioara a oricarui cult vo rf i asigurate supuf ilorpdmanteni ai statului roman, j

precum fi strain ilor fi nu se va pu ne nici un fel de piedi cd atat organizapei ierarhice a J

difs? itelor comunitafi religioase , ca t fi raporturilor acestora cu capii lor spirituali . ^

Nafionahi tuturor puteri lor, comercianfi sau alfii, vor f i tratafi in Romania fara \

deosebire de rehgiune, p e piciorul unei desavar fite egalitafi. I

Art. 45. Principa tul Romanie i retrocedeasd M.S. Imparatul Rusiei por tiun ea

teritoriu lui Basarabiei desparfitd de Rusia in urma tratatului de la Paris din 1856 fi care \

la apus se marginefte cu talvegul Prutului, iar la miazaz i cu talvegid brafulvi Chikei f i cu (

gura Stari-Stambulului. \

Art. 46. Insidele form an d Delta Dunarii, pre cum f i Insula $erpiior. sandgeacul \

Tulcei, cuprinzdnd districtele (cazas) Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Mdcin, \

Sabadag, Hdrfova, Kiustenge, Me dgidia sunt intrupate cu Romania. 1

Principatul mai primefte afara de aceasta ( inutul situat la sudul Do bro gei pdnd la o '

linie cars ple can d de la rasarit de Silistra raspunde in Marea Neagra, la miazazi de \ Mangalia. \

Lmia granifelor se va fixa la f afa locului de comisia europeana instituitd pen tru | delimitarea Bulgariei. 1

^ A rt 47. Chestiunea impdriirii ape lor f i a pe scdr ii lor se va supune la arbi trajul Comisiunei europene a Dunarii.

Art. 48. Nu se va lua in Romania n ici un drept de transi t pentru mdrfurile ce vor trees prin principat.

Art. 49, Romania va pu tea inckeia convenfiuni pentru. reglettientarea pr ivils gi ilo r fi

a tribupuniior consuiilor in matsr ie de protecpune in principat.

Drepturile caftigate vor ramdne in vigoare atat ca t ele nu vo r f i modificate pr intr-o . infelegere comund intre prin cipa t fi parfi le interesate.

Art. 50. Pdnd la incheierea unui tra tat care sd reglem enteze pr ivi legiile fi drepturile

consuiilor in tre Turcia fi Romania, supufii romani ce vor cdldtor i sau vor sta in Imperiul otoman

fi supufii olomani ce vor cdldtorii sau vor sta in Romania se vor bucura de dre pturite garantate supufilor ce lor lalte puteri europene.

Art. 51. In ceea ce p ri vef te intrepr inderil e de lucrdri publics , sau al te le de asemenea

natura, Romania va fi subst itu itd in drepturile f i indatorir ile Inalte i Porfi pentru to t teritoriu l cedat.

Art. 52. Pentru a mari garantiile asigurate liber ldfii de navigafiune pe Dundre,

recunoscuta ca fi in d un interes european, inaliele parfi contractante hotdrasc ca toa te intdrir ile

fifortif ica fii le ce se gd se sc pe tot cursul rdului de la Porfile de Fier pdnd la gu rile lui sdfi e rase f i sd nu se maipo atd ridica altele noi.

Nici un vas de razboi nu va pute a sdp lu teascd pe Dundre in jo su l P orfilor de Fier, afara

' asele ufoare destinate pentru politi a fiuviului fi pentru ser /ic iu l vamal. (...)

Art. 64. iratatul de fa ta se va rati fica fi ratificdrile se vor sch imba la Berlin intr-un

sdptdm dni sau, daca este pos ibi l, f i mai curdnd. j

mcredinfarea cdrora plenipo ten parii respectivi l-au sem nat f i au p us pe ddnsul I

' jtfzi a lunei iulie 1878."



PricnU moftenitor Ferdinand

Fu sm si-a intarit mult influenfa fn Bulgaria, cautand sa-fi asume aceeafi

pozitie m Romania. La deteriorarea relatiilor romano-ruse, cauzata de Incalcarea

conventiei din 4 aprilie 1S77 fi de ocuparea sudului Basarabiei, s-a adaugat

incidental de la Arab Tabia, prilejuit de trasarea frontierei de sud a Dobrogei,

incident care era pe punctui de a determina izbucnirea unui conflict armat intre

trupele ruse fi cele romane. Ca urmare, departe de a putea lua In considerare

reiatii amicale cu Rusia, Romania era tn cautarea unui aliat care sa previna o

actiune agresiva a vecinuiui de la rasarit.

Austro-Ungaria, dupa ce fi-a extins administratia asupra Bosniei-

Hertegovina, cauta sa obtina un loo privilegiat In Comisia Dunarii, respectiv

prefedintia fi pe segmental Buziaf— Marea Neagra, ceea ce a determinat reactii potrivnice romanefti. In acelafi timp, conventia cotnerciala, semnata In 1875, a

condus nu atat la un comert reciproc avantajos, ci la un razboi comercial intre

cele doua tari.

Impedimental cel mai mare In stabilirea unor ralafii de aiianta era constituit

da politica nationals practicata de guvemul de la Budapesta. Reactiile romanilor

Impotriva acestei politici, de o parte fi de alta a Carpa{iIor, devin tot mai

insistente. Cliiax tn ace?ti ani, cand guvemul I. C. Bratianu tatona capitalele

europene tn vederea stabilirii unei aliante, respectiv In 1882, a avut icc

dezvelirea unei statui a iui §tefan cel Mare la Iasi, in prezenta regelui Carol I.

Cu aceasta ocazie, senatorul Petre Gradifteanu declara ca spera ca suveranul

Romaniei sa recapete “pietrele pretioase” ce lipseau inca din coroana

voievodului moldovean. Aluzia era fara indoiala ia Transilvania fi Bucovina.

Aceasta a determinat o replica violenta a presei budapestane fi un incident

diplomatic cu Viena.

Privirile Romaniei s-au Indreptat de la bun inceput spre Franta, aliata traditionala de la unirea din 1859. Franta suferise Insa infringerea din razboiul

franco-prasian, din 1870-1871, fi era ea Insafi in cautarea unui aliat, in dariata

de a realiza o brefa in zidul izolarii diplomatice in care o invaluise cancelaral

Germaniei, Otto von Bismarck.

Ramanea, dintre puterile europene, Germania. Anglia fiind interesaza, ia

aceasta perioada, in rotunjirea imperiului sau colonial, a adoptat fata de Europa

faimoasa politica a “splendidei izolari”.

b) Tratatul de aderare ia Tripla Aiianta

Interesele Romaniei, mai cu seama cele economice, erau convergence cu ais

Germaniei. In acelafi timp, intre Romania fi Germania nu existau nici un fel de

asperitati, iar originea germana a suveranului Rominiei era in masura sa

faciliteze o apropiere romano-germana. In cursul anului 1883, regele Carol I fi

prefedintele Consiliului de Miniftri, I. C. Bratianu, au vizitat succesiv Germania

fi Austro-Ungaria. Romania ar fi agreat semnarea unui tratat de aiianta cu

Germania, mai cu seama ca Otto von Bismarck facuse, inca din 1880, o aluzie la o asemenea eventualitaie.

Principesa Maria Dar in acel moment Germania facea parte din Tripla Aiianta, alcatuita, in

1882, din Germania, Austro-Ungaria fi Itali

ci aspdtanle roraano-ungare pot prejudicia soliditatea Triplei Aliante fi, ca urmare, in momentul tn care conducatorii

?.;rrJdei vor solicita o alianfa cu Germania, Otto von Bismarck le-a spus ca “drumul spre Berlin trece prin Viena”. Cu alte

: . r.te. Romania trebuie sa incheie un tratat de aiianta cu Austro-Ungaria ji’prin acest tratat sa adere la Tripla Aiianta.

Tratatul a fost semnat in 1883. El avea un caracteT defensiv, Austro-Ungaria f i aliatele sale, Germania fi Italia,

s j :'ci:gau sa mtsrvinS inaparareaRomaniei In cazul in care aceasta ar fi fost atacata de Rusia. Tratatul a fost mettvi

; t:rs t. iar conpinutul sau nu a fost cunoscut decat de rege fi de fefii guvemeior care s-au succedat la conducerea

id e i, pana in 1914. Menfinerea secretului se datora necesitafii evitarii unei reactii dure din partea Rusiei, dar fi

aaracterilui unpopular pe care un asemenea tratat l-ar fi prezentat in fata opiniei publice romanefti.

Tratatul a avut darul de a conferi siguranta noului stat independent El nu putea insa concura la reaiizarea

:: :ecri-.'ului pe termen lung al politicii externe romanefti, Guvemele de la Bucurefti vor sprijini tn continuare mifcarea

nz ra ai a romaneasca din Transilvania fi Bucovina, I. C. Bratianu respingand hotarat cererea guvemului austro-ungar ds

i — j permits pe teritoriul Romaniei actiuni iiidreptate Impotriva dublei monarhii.Tratatul de aderare a Romaniei la Tripla Aiianta a fost reinnoit periodic, pana In 1914. Cu toate acestea, dupa 1890,

si i fost sup us unei critici virulente in presa romaneasca si in Parlament. in anii ‘90 au avut loc doua evenimente care au

r.-- darui sa mtretina aceste critici: aiianta fonco-rusa, din anii 1891-1893, fi mifcarea memorandista (1892-1894).

Aiianta franco-rusa pretigura constituirea unui al dcilea bloc politico-militar, Tripla Inteiegere, finalizata prin

incheierea Infelsgerii fianeo-britanice (Antanta Cordiala), in 1904, fi a acordului anglo-rus, in 1907. Noua Inteiegere,

LEC JIA XIX

180



POLITICA EXTERNA A ROMANIEI (1878-1914)

A lia n te p u ten ii a ie a le R o m a n ie i

dupa 1878

Avautaje / Oportunitati Dezavantaje / Lipsa de oportunitati

Rusia

• ocuparea sudului Basarabiei

• tensiunile de dupa razboi

• tendintele rusejti

de majorare a infiuentei tn Balcani

Austro-U nga ria

• rivalitatea cu Rusia

• asigurarea stabilitafii

m Europa centrala ?i Balcani

*politica nationals a Ungariei

* diferende comerciale

* problema Dunarii

Germanist

• protec-tia tn fata infiuentei Rusisi

• stabilitate In zona

* aiianta Germaniei cu Austro-Ungaria

• interese comerciale

* afinitati dinastice

• simpatiile opiniei publice

• continuarea traditiei

Fra n fa• slabiciunea $i izolarea diplomatics

a Frantei dupa razboiul din 1870-1871

politicii externe romanefti

An glia

• dezinteresul Anglie i fafa de politica

europeana

I

Tratatul secret de aderare a Romaniei la Tripla Aiianta

(1883) ’ |I

"Art. 1. Inaltele par p contractante ifi fagaduiesc pace fi prietsn ie fi ca nu vor \

intra in nici un. fe l de aiianta sau lupta indreptatd impotriva vreunuia din state le lor. Ele \ se angajeaza sa duca o poli tic a de prieten ie fi sa -fi acorde sprijin reciproc tn limita \ intereselor lor. \

Art. 2. Daca Romania va f i atacatd fara ca din partea e i sd f i exis tat vreo provocare, \ Austro-Ungaria va trebui sd -i acorde in timp uti l ajutor f i asistenfd impotriva agresorului. \ Daca Austro-Ungaria ar f i atacatd In ace leafi imprejurari in vreuna din zonele statelor iimitrofe Romaniei, va f i de indata casus foederis pentru Romania.

Art. 3. Daca una din ina ltele pa rt i contractante ar fi ameninfatd de o agresiune in conditi ile sus-menponate, guvernele respective se vor pu ne de acord asupra masurilor care vor trebui luate in vederea unei cooperari a armatelor lor. Aceste probleme militare, indeosebi cea a unitdpi operapunilor fi a trecerii prin teritoriile respective, vor fi reglementate printr -o convenpe miiitara.

Art. 4. Daca, contrar dorinfei f i sperantei lor, inaltele pd rp contractante vor fi nevoite sd duca un razboi comun in imprejurdrile prevdzu te de articolele precedente, ele se anga jeaza sd nu negocieze sau sd incheie pa ce in mod separat.

Art. 5. Prezsntul tratat va rdmdne in vigoare timp de cinci ani incepdnd din ziua sck imb arii instrumentelor de raiificare. Da ca prezen tul tratat nu va fi denuntat cu un an inainte de expirarea lui sau daca nici una din inaliele pd rp con tractante nu va cere revizuirea lui, el va f i considerat ca prelungit pentru inca trei ani.

Art. 6. in altele p ar ti contractante if i fagaduiesc una a lteia sa pds treze secre t conpnutul prezentulu i tratat

Aj't. 7. Prezen tul tratat va f i ratifica t fi instrumsntele d e raiificare vor f i sckimbate intr-un de trei sdptamani sau mai degrab a daca este cu putinfa.

care, plenipc ten par ii respectivi l-au semnat f i s igila t cu s igi liu l lor.

Viena in a treizscsa zi a lunii octombrie a anului de grape o mie opt sute



Aliante eurooene i *la inceputul secolului XX

LECTIAXIX

Tripla Aliaata

(Puterile Centrale)

Tripia Inteiegere

(Antanta)

-*»- Germania Franta ,

1882 -► Austro-Ungaria Anglia ~

-► Italia Rusia r

1S83 - ► Romania

1904

1907

1S91-1893

I i Tripla Aiianta. era in masura sa sprijine Romania in realizarea dezideratului sau major de politica ext

atiocala, $i de aceea tot mai multe voci vor reclama desprinderea de Austro-Ungaria. Aceasta cu atat ma

•. -i: ~_>carea memorandista ?i procesul de la Cluj al liderilor Partidului National Roman, din mai 1894, au deten

: - —*! lies mifcare de solidaritate a romanilor din regat

3. Noua orientare din perioada razboaielor balcaniceCaracteristica pentru politica externa romaneasca, la inceputul secolului al XX-lea, a fost tocmai cristaiizarss

:, -c.: r fc ie ji politic care reclama desprinderea de Austro-Ungaria $i apropierea de Antanta. Daca, insa, TripiaAIias^

- ;: - Austro-Ungaria, care se opunea realizarii obiectivului major al politicii externe romanefti, Tripla Iar6. eaer

- — un alt adversar, Rusia. Romania ar fi dorit o aiianta cu Franta fi cu Anglia, dar cercurile poi iics par. — -rr--. rsjierea Romaniei la Tripla Inteiegere de rezolvarea diferendelor cu Rusia. Ca fi Bismarck in 15S3. x

r rsaziecf i sugerau Romaniei, preajma primului razboi mondial, ca “drumul spre Paris Irece prin Pet2r±sc^~

a; Imptiearea Romaniei !n problemele balcanicein primii ani ai secolului al XX-lea, atenfia politicii externe rbmanefti a zabovit asupra rslariilD: ca

Bulgaria, pe fondul mifcarii aniiotomane fi al rascoalei izbucnite in Macedonia in 1903, rascoail rep*"

-------- i i suitamil tare, se erija in campioana a luptei antiotomane, nutrind, in acelafi timp, aspirst:: expsz^

r - DcarogeL Ca unnare, relatiile romano-bulgare au fost destul de reci.

Momeote iemporare de asperitate au cunoscut fi relatiile romano-grecefti. in 1905, Turcia

etnica apopulafiei macedo-romane, destul de numeroasa in acel moment. Grecia, care avea In s

l granirelor sale asupra regiunii locuite de aceasta populatie, a reactionat potrivnic, ceea ce a determina! rb

si, care va lua in considerare de acum inainte apropierea tot mai manifests, de Turcia.

Evenimentul care a avut darul sa clarifice pozitia Romaniei fafa de stateie balcanice a fost criza bosniaca

; .: -1909. in tnamna aaului 1908, Austro-Ungaria proclama anexarea definitiva a Bosniei f i Hertegovine:, ce*

at o reactie virulent^ a Serbiei fi a Rusiei, ever.imentul fiind pe punctul de a declanja un conflict mifits

... : — -nt, cu acordui fi sprijinul Austro-Ungariei, Bulgaria ifi proclama independenfa deplina. In urma a:

r :-------rta. Rusia, din sprijinitoarea Bulgariei, devine aliatul cel mai important al Serbiei, iar Austro-Ungaria va

: -a : csschis ambifiile Bulgariei.

Relatiile Romaniei cu stateie din zona in raport cu evolutiile balcanice,


j ••3rsd2 - diferende -pe tema atitudinii fata de populafia macedo-romana

• U n a - relajii bune - datorita diferendelor cu Grecia

•Bs l2iria-

- diferende - pe teme teritoriale (Dobrogea, sudul Dobrogei)

- datorita majorarii infiuentei Bulgariei in Balcani,

sprijinita de Austro-Ungaria

* Serbia - relatii bune - datorita diferendelor cu Bulgaria, apropierii de Rusia fi distanfarii de Austro-Ungaria

• Anstro-Ungaria - diferende - problema romanilor din Ungaria

- crefterea infiuentei Austro-Ungariei in Balcani, bazata pe alianfa cu Bulgar

• ? j isia - tendinta

de apropiere

- datorita tensiunilor cu Austro-Ungaria

182




Noua orientare a politicii austro-ungare a dszvoitat reacfiiie po&ivmce Triple! AKante la Bwcwwft* NV>vm

generate de la conducerea Partidului National Liberal, 1.1. C. Bratianu, I. G. Duca, VintilE Bratianu, careia i se alaturau

principesa Maria, precum 51' conservatorii Take lonescu fi Nicolae Filipescu, se pronunta pentru detafarea de Tripla

Aiianta fi apropierea de blocul Triplei Intelegeri. Chiar fi regele Carol I {inea sa precizeze, tn 1911, in fata dipiomatiei

germane, ca: “Daca Germania paras e§te conducerea Triplei Aliante in mana Austro-Ungariei, Romania nu va fi,

momentan, in stare sa urmeze tndatoririie ei feta de aceasta legatura”.

Sesizand aceasta reaiitate, diplomatiile berlinsza si vieneza vor face eforturi pentru mentinerea Romaniei in

orbita Triplei Aliante. In 1909, moftenitorii tronurilor din Germania si Austro-Ungaria au vizitat capitala Romaniei. La implinirea varstei de 70 de ani, regele Carol I a fost numit feldmarejal al armatei germane.

Concomitent, puterile Triplei Intelegeri, cu deosebire Franta, fac gesturi concrete pentru atragerea Romaniei de

partea lor. Romania a fost yizitata de misiuni militare din Anglia 51' Rusia, precum ?i de 0 serie de personalitati ale viefii

culturale ?i politice francsze, printre care primarul Paxisului, Paul Deschanel.

b) Romania fi razboaiele balcanice (1912-1913)

Pe acest teren, dinainte pregatit, razboaiele balcanice din anii 1912-1913 vor constitui prilejul pentru detafarea

Romaniei de Tripla Alianfa f i apropierea ei de Tripla Inteiegere. In anul 1912, stateie baicanice — Serbia, Muntenegru,

Grecia, Bulgaria — realizeaza 0 aiianta balcanica sub

auspiciile Rusiei, cu scopul Maturarii dominatiei turcefti

In Macedonia. In octombrie, izbucnefte primul razboi

balcanic, care opune Turcia aliantei balcanice. Spre

surpriza Europei fi, in primul rind, a tarilor din Tripla

Aiianta, Turcia a fost infranta, la 3 decembrie 1912

semnandu-se armistifiul. Tratative de pace anevoioase (datorita neintelegerilor intervenite intre aliati privind

Impartirea teritoriilor dobandite) s-au desfafurat la Locdra

pana in luna mai 1913.

Romania, sfatuita si de partenerii sai din Tripla

Aiianta, a adoptat initial 0 pozitie de neutralitate. Victoria

aliatilor balcanici fi, mai cu seama, pretentiile teritoriale

ale Bulgariei, care facea aluzie fi la Dobrogea, au

determinat guvemul roman, condus atunci de Titu

Maiorescu, sa solicite 0 rectificare a granifei din sudul

Dobrogei. ceea ce a fi obtinut in urma conferinfei de Ia

Petersburg din prima vara anuiui 1913.

La sfarfitul lunii iunie, Bulgaria, nemultumita de

deciziiie Conferiniei de la Londra fi stimulata de Austro-

Ungaria, ii ataca pe foftii sai aliati. O victorie a Bulgariei ar fi schimbat radical echilibrul de forte in Balcani, Tndefavoarea Romaniei, care se considera fi era recunoscut! a fi factorul de echilibru in aceasta zona.

Ca urmare, la inceputul lunii iul ie 1913, Romania mobilizeaza fi iniervine in al doilea razboi balcanic, impotriva

Bulgariei, alaturi de Serbia, Grecia fi apoi Turcia, Interventia sa a avut darul sa scurteze durata razboiului, prin

capitularea Bulgariei la sfarfitul lunii iulie, evitandu-se astfel degenerarea acestui conflict local tn unui general, prin

interventia marilor puteri. Ca 0 recunoaftere a locului fi rolului pe care 1-a avut Romania, tratativele de pace s-au

desfafurat la Bucurefti, statului roman revenindu-i sarcina de a pondera apetitui tentorial al statelor invingatoare,

respectiv Serbia fi Grecia.

Razboaiele balcanice

Pacea, prima din epoca moderna care s-a desfafurat in absenta marilor puteri, s-a incheiat la 10 august 1913 fi

prevedea cedarea de catre Bulgaria a unei parji din Macedonia catre Serbia fi a sudului acestei provincii Greciei. Turciei

ii revenea 0 parte din estul Traciei cu oraful Adrianopole (Edime), iar Romaniei ii revenea Dobrogea de Sud, pana la linia

Ecrsne-Turtucaia. ... - - — .......

Guvernul pacii de ia Bucurefti (1913)

183



LECTIA XIX

c) rmpHcatiile razboaleSor balcanice

asapra politicii externe rominefti

Pentru Romania, interventia sa impotriva Bulgariei fi pacea de la Bucurefti au avut semnificatii fi important

rsrspectiva politicii sale externe. Campania din Bulgaria a insemnat o actiune clara impotriva politicii austro-ungar

- Hilcani. Austro-Ungariei, care nu voia o Serbie Mare, Romania i-a opus interesul sau de a nu avea la sud o Bulgari

' lire Dima cum marturisea N. Iorga, participant la campania din sudul Dunarii, “peste Dun are se discuta chestiunea

se Incepe razboiul Impotriva vointei austriece”. tncercarea Austro-Ungariei de a revizui pacea de la Bucureft

5 cut decat sa tr.departeze Romania de Tripla Aiianta. Era foarte evident, de acum, ca in cazul unei crize majore

. i -n Rominiei cu Austro-Ungaria devenea caduca, diplomatia de la Bucurefti orientandu-se tot mai insistent spre

.: : i ia aiianta, Tripla Inteiegere.

Canftientizand aceasta realitate, Austro-Ungaria a cautat la sfarfitul anului 1913 fi in primavara anului .1914 saT i z . z a Romania pe vechea linie de politica externa. In acest sens, a numit ambasador la Bucurefti o personalitate

-^r;mta a cercurilor politice vieneze, viitor ministru de externe al dublei monarhii, contele Ottokar Czemin. Printre

1 :&e. e'. a incercat sa-1 determine pe Carol I, fara sa reu?easca, sa faca public tratatul de aiianta din 1883.

in schimb, la 14 iunie 1914, farui Nicolae al II-lea, Insotit de familia sa f i de ministrul de externe, facea o vizita

2 ~- - - =-'* El a fost primit de Carol I fi de 1.1. C. Bratianu, acesta din urma mvitandu-1 pe ministrul de externe rus la

5 . de unde — desigur, nu intamplator — au efectuat o scurt§ excursie la Predeal, pe teritoriul Transilvaniei.

' z ._. care s-a bucurat de o primire calduroasa din partea romana, arata ca vechile asperitati erau uitate, ceea ce inlatura

: - - . ritui impediment al apropierii Romin iei de Tripla Inteiegere. Atitudinea adoptata la inceputul primului razboi

va confirma noua orientare de politica externa a Rominiei.

184




Cuprinsul lectiei

1. Consolidarea independentei

a) Recunoafterea international! a independentei

b) Proclamarea regatului

2. Aiianta cu Puterile Centralea) In cautarea unui aliat

b) Tratatul de aderare la Tripla Aiianta

3. Noua orientare din perioada rSzboalelor balcanice

a) ImpKcarea Romaniei in problemele balcanice

b) RomSnia $i razboaiele balcan ice (1912-1913)

c) Implicatiile razboaielor balcanice asupra politicii externe roman efti


1. Ce probleme a mtdmpinat Romania in recunoafterea independentei sale de catre pu ter ile europene?

2. Care au fo st cau zele orientar ii Roma nie i tnspre Pu ter ile Centrale? Cum apreciati

aceasta aiia nta? Nu intra ea in contrad ict ie cu spr ijin ul p e car e Roma nia il datora rom anilor din Austro-Ungar ia?

3. Cum a influ mta t pro blem a rom anilor din Transilvania aiian ta Romanie i cu Puterile Centrale?

4. Care au fost elemente le interne $i externe care au det erm inat orientarea Ro ma nie i inspre Tripla Inteiegere?

5. Ce obiective urmarea politica externa romaneasca in Balcani?

6. Cum poate fi apreciata participarea Romaniei la razboaiele balcanice f i anexarea

sudului Dobrogei?

7. De ce a intrat Roma nia in dezacord cu Austro-Ungaria cu ocazia razboaie lor balcanice?



LECTIA XX:

ROMANIA IN TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL (1914-1918)

1. Perioada neutralitatii sau “anii a$teptarii”

(1914-1916)

2. Anii razboiului (1916-1918)

•Izbucnirea primului razboi mondial a pus in fafa Romaniei problema unei opfiuni

cruciale pen tru vi ito ru l ei. Tin and cont de sta tutul sau fo rm al de alia t a i Put erilor Centrale, de

noua orien tare anta nto jila a politi ci i sale ex terne, de presiunile opinie i pu blice in fa vo ar ea unui

razboi pentru Transilvania, ca §i de insuficienta sa prega tire miiitara, Romania a ales la incepu t

calea neuiralitafii.

•In vara lui 1916, Romania intra in razboi, cu scopul de a aduce Transilvania intre

fro ntiere le sale, t n scur t timp insa, P uterile Centrale ocupa ju mata tea de s ud a. farii, autor itaple

romanefti refi tgi indu-se la Ia§L Victoriile militare din vara lui 191 7 opresc de data aceasta

ofensiva germ ana, dar ietfrea din razboi a princ ipab ilu i aliat, Rusia, va determina Romania sa

incheie la randu l ei o pace separata, extrem de nefavorabila, in mai 1918.

•in toamna aceiuia$i an, in conditiile prabu§irii militare a Puterilor Centrale, Romania intra din nou in razboi al&turi de aliafii occideniali, regasindu-se astfel intr-o situatie nesperat

de avantajoasa la incheierea razboiului, atat in Basarabia, ca t $i in Transilvania f i Bucovina.

1. Perioada neutralit&tii sau “anii a§ teptirii” (1914-1916)in timpul primului razboi mondial, Romania a traversat doua perioade distincte: perioada neutralirz;::

- —'.SI6) ?i perioada angajarii In razboiul pentru intregirea Romaniei (1916-1918).

a) Izbucnirea razboiului fi adoptarea neutrality fii

La 28 iunie 1914 a avut loc atentatul de la Sarajevo, caruia i-au cazut victime mojtenitorul tronului austro-ungsr

- — Ferdinand, ?i sotia sa, uci$i de gloanjele unui nationalist sarb. In Romania, evenimentul a trezit un sentiment adan

i - ;carpaiimire, fiind condamnata o asemenea metoda de lupta. Exact o luna mai tarziu, la 28 iulie, Austro-Ungaria a

iscsr Serbia, incepand astfel prima conflagratie mondiala a secolului al XX-lea. tn mai putin de o saptamana,

r:tHagoni$tii scenei internationa l — marile puteri europene — erau anirenafi tn razboi, prin jocul celor doua alianfe.

in cursul lunii iulie, cele doua blocuri, Puterile Centrale §i Antanta, au facut presiuni insistente lafie pentru o angajare imediata ta razboi, in cazul Puterilor Centrale, fie pentru o neutralitate

::;evoitoare, intr-o prima etapa, in cazul puterilor Antantei.

In fata unei asemenea decizii grave, batranul rege

Carol I a considerat necesara consultarea tuturor factorilor

politici. Ca urmare, Ia 3 august 1914 a convocat Consiliul

de Coroana, la care, pe langa membrii guvemului, au luat

parts regele, printul Ferdinand ?i principalii oameni

politici, reprezentand toate partidele §i orientarile politice.

Regele, fidel angajamentelor asumate prin

sermatura depusa pe tratatul de aiianta cu Austro-Ungaria,

a prezsntat, pentru prima oara, continutui tratatului celor

prezenti ?i a cerut intrarea in razboi alaturi de Puterile

Centrale. In acela§i timp, insa, tinea sa precizeze: “Sunt

rege constitutional, ?i nu voi declara singur razboiul”. Convocarea Consiliului de Coroana, ca $i acceptarea

puncfului de vedere exprimat de cei prezenti, demonstreaza ca pentru regele Carol I interesele nationale au prevalat, in

acel moment, asupra altor considerente $i principii.

De partea sa s-a situat doar liderul conservator P. P.

Carp, care considera victoria Rusiei {ariste mai

primejdioasa pentru Romania decat victoria Germaniei 51

State angajate in primul razboi mondial

Antanta Puterile Centrale

| Serbia 1914 Austro-Ungaria 1914

j Rusia 1914 Germania 1914

i AnzliaI w

1914 Turcia 1914I -| rranja 1914 Bulgaria 1915

j Japonia 1914i Italia 1915

Romania 1916

Portugalia 1916

Grecia 1917

SUA 1917

186



ROMANIA IN TIMPUL PRIMU LUI RAZBOI MONDIAL (1914-1918)

Austro-Ungariei. Membrii marcanfi ai Partidului Conservator Democrat si ai Partidului Conservator, precum I.

Gradijteanu $i I. N. Lahovari, s-au prominfat pentru neutralitate armata. Ion I. C. Bratianu fi membrii guvemului, precum

$i Alexandru MarghiSoman, au sus|inut necesitatea expectetivei annate, solutie.care a fost adoptata de Consiliu cu o clara

majoritate. In comunicatul oficial, se preciza ca atitudinea de neutralitate adoptata de Romania se motiva prin aceea ca

nu a fost prevenita de catre aliatul sau de izbucnirea razboiului, iar casus foed er is era conditionat de un atac neprovocat

impotriva Austro-Ungariei.

b) Intre Antanta fi Puterile Centralein cei doi ani de neutralitate, cele doua tabere beligerante au facut numeroase demersuri la Bucurefti, fie pentru

atragerea Romaniei in razboi, fie pentru menfinerea ei in stare de neutralitate. Daca la inceput Puterile Centrale au

reclamat imperios alaturarea Romaniei de partea lor, pe parcurs, in fata unei opinii publice tot mai doritoare de o

interven|ie miiitara alaturi de Antanta Tn vederea eliberarii teritoriilor romanefti de sub dominatie austro-ungara,

Germania 55 Austro-Ungaria s-au pronunfat pentru 0 neutralitate definitiva.

Puterile Antantei au considerat la inceput neutralitatea ca 0 solutie avantajoasa pentru ele, dar 0 data cu

prelungirea razboiului, conjtientizand interesele majore ale Romaniei privind intregirea sa, a militat pentru atragerea ei

in razboi impotriva Puterilor Centrale.

Pe parcursul neutralitatii, prefedintele Consiliului de Miniftri, I, I. C. Bratianu, care fi-a asumat cu 0

responsabilitate deosebita conducerea politicii externe romanefti, a inifiat §i a condus tratative de angajare a Romaniei in

razboi numai cu fi alaturi de Antanta. B1 a amanat intrarea Romaniei in razboi timp de doi ani, urmand sa asigure pentru Romania conditii optime din punct de vedere politic fi militar.

Un prim succes, privind dreptul Romaniei de a- f i alipi teritoriile locuite de romanii din Austro-Ungaria, a fost

obtinut prin seinnarea, la 1 octombrie 1914, a convenfiei ruso-romane, de catre S. D. Sazonov (ministrul de externe al tarului) fi C-tin Diamandy (ministrul roman in capitala rusa). Prin conventie, Rusia recunoftea dreptul Romaniei de a

ocupa teritoriile austro-ungare locuite de romani, daca va adopta fa|a de Antanta o neutralitate binevoitoare.

Atitudini fafa de r&zboi in Romania (1914-1916)

Partizanii aiianfei cu

Puterile Centrale

Partizanii

ueutraiititii definitive

Expectativa armata,

prelungirea neutralitatii

!n vederea

pregatirii razboiului

Partizanii intrarii In razboi

alituri de Antanta

♦ regele Carol I

(in 1914)

• conservatorii

filogermani (PR Carp)

* mifcarea socialista

(motive ideologice)

*guvemul liberal ♦ majoritatea opiniei publice

» opozitia nationalists,

fi conservatoare

Pe fondul unei mijcari interne tot tnai putemice, care reclama intrarea in razboi alaturi de Antanta, a survenit

moartea regelui Carol I, decedat la 10 octombrie 1914 fi inmormantar ia Curtea de Argef. Sotia sa, regina Elisabeta, i-a

supravietuit doar pana in februarie 1916, fiind ajezata in cele vefnice alaturi de sotul sau.

Carol I a fost unnat la tron de Ferdinand I. Inca inainte de a urea pe tron, e! s-a postal pe pozit ii antantofile, fiind

influentat, Tn aceasta directie, de sotia sa, regina Maria. Sub noul monarh, Romania se va indeparta tot mai mult de

Puterile Centrale, mai ales ca guvemul Tisza Istvan se arata tot mai reticent fata de Romania, de§i imparatul Germaniei,

Wilhelm al II-lea, incerca sa-1 sensibiiizeze pentru a asigura un tratament normal populatiei romanefti din Transilvania.

c) Presiunile opiniei publics rominefti

Opinia publica romaneasca, precum fi principalele partide politice erau profund framantate de posibila intrare

a Romaniei in razboi fi de problema intregirii nationale. Curentul dominant a fost cel ce se pronunta pentru angajarea In lupta alaturi ds Antanta, care promitea sprijin deplin pentru aiipirea teritoriilor locuite de romanii din Imperiul

austro-ungar.

Inca din toamna anului 1914, sub impulsul “Ligii pentru imitates culturala a tuturor romtnilor”, devenita acum

“Liga pentru unitaiea politica a tuturor romanilor”, condusa printre altii de N. Iorga, Vasile Lucaciu, B. §t. Delavrancea,

Octavian Goga, a “Actiunii Nafionale”, condusa de N. Filipescu, s-au desfafurat la Bucurefti fi in alte orafe din fara mari manifestatii, uneori foarte zgomotoasa, care reclamau interventia imediata in razboi alaturi de Antanta.

Demonstratiilor li s-a alaturat presa antantofila, un numar impresionant de brofuri, presiuni sistematice ale oamenilor politici pe langa guvemul 1.1. C. Bratianu, somandu-1 sa se decida. Presei din Romania i s-a aiaturat In aceste demersuri si presa franceza.

Alaturi de curentul antantofil s-a manifestat, mult mai firav, un curent de opinie la nivelul unor lideri politici,

care, mai mult datorita atitudiaii antiruse decat fidelitatii fafa de Puterile Centrale, susfineau alianfa Romaniei cu

Germania fi Austro-Ungaria. Cei mai reprezentativi au fost P. P. Carp, V. Arion, Alexandru Marghiloman. Pentru

neutralitate definitiva s-a pronunfat fi mijcarea socialista, destul de firav i fi ea in peisajul politic romanesc.

187



LECTIA XX

la fata acestor framinfHri, guvemul condus de T. I. C. Bratianu a cautat sa angajeze Romania in razboi alaturi de

Antanta, la momentul fn care aceasta angajare ar fi fost cit mai profitabila fi In conditiile in care Romania avea siguranta

ca obiectivul sau fundamental, unirea teritoriilor romanefti din monarhia austro-ungara, va fi asigurat f i garantat de ce le

ce i puteri, Anglia, Franta, Rusia. Mai cu seama, Bratianu a cautat sa nu ramana Tnfata doar cu Rusia §i sa evite repetarea

situatiei in care se gasise tatal sau m timpul razboiului pentru independent!

d) Pregatiri diplomatice fi militare pentru intrarea in razboiAngajarea in razboi, alSturi de Antanta, presupunea depasirea unor dificultafi economice, polit ice §i militare care

s-as. datorat noii situatii geopolitice a Rominiei.Schimbarea orientarii politicii externe romanefti determina o reorientare a comertului spre puterile occidentale,

: are deveneau fn acelaf i timp sursele principale pentru aprovizionarea armatei cu armamentul modem ce se validase inca

13 nrimele zile ale razboiului. fnchiderea stramtorilor Bosfor fi Dardanele, prin alaturarea Turciei, inca din 1914,

Puterilor Centrale, a redus simtitor comerful romanesc, iar aprovizionarea cu armament se putea realiza doar prin

pcrturile rusefti din nordul Rusiei, Murmansk fi Arhanghelsk.

Sub aspect politic, guvemul I. I. C. Bratianu a urmarit delimitarea teritoriala clara a celor doua provincii,

Tnnsflvania fi Bucovina, iar din punct de vedere militar, sprijinul fi colaborarea miiitara cu Rusia fi armata franco-

—mica debarcata Ia Saionic.

Dilema guvemului Bratianu (1914-1916)

Argumente In favoarea intrarii in razboi

Argumente In favoarea mencinerii neutralitatii

—-- -area unitafii nafionale

• —esianile opiniei publice

j r- «r m ile politice ale opozitiei antantofile

7 Icnescu, N. Filipescu)

• — r--in;le Antantei de satisfacere a revendicarilor

temmaie romanefti

r-sr. .mile Antantei in vederea intrarii in razboi

• slaba pregatire miiitara

* dificultatile aprovizionarii

In eventualitatea intrarii in razboi

• incertitudinea existentei unui sprijin militar eficient

din partea Antantei

♦ lipsa garanfiilor politice

in privinfa realizarii obiectivelor teritoriale

Dupa tratative indelungi fi anevoioase, In cursul anului 1915, Antanta a recunoscut legitimitatea ocupirr.

5 — Bucovinei fi Transilvaniei de catre Romania, solicitand-o mereu sa intre in razboi. Insistentele erau mai

- -jn oa de ie in care puterile Triplei Infelegeri sufereau mfrangeri pe fronturile de lupta, afa cum s-a mtampin

- m ir.uiu; 1915, cand trupele rusefti au fost Invinse pe froniul de est, sau m toamna aceluiafi an, cind Serbia a fbst

. j ;upta. in asemenea momente, Franta, Rusia, Angl ia solicitau intervenfia Romaniei fara a tine seama de

a n e n i n f a n d guvernul roman ca, daca nu se decide, va pierde “trenul” fi, deci, avantajele pe care cele trei

ruer. e recunoscusera fi acceptasera in cursul tratativelor.

La aceste presiuni, prefedintele Consiliuiui de Miniftri ram&n raspundea ca razboiul va fi indelungat, precizsnd

; -;ir ,ac t dat ca el va angaja Romania in razboi atunci cand “va fi sigur 75% ca Romania nu va £i distrusa”,

Ca urmare, 1.1. C. BrStianu n-a amanat intrarea Romaniei in razboi urmarind avantaje facile, ci a cautat sa intre :_niiict in conditii optime din punct de vedere politic fi militar.

e) Presiunile puterilor Antanieiin cursul anului 1916 a fost angajata batalia de la Verdun, una din cele mai sangeroase f i epuizante pentru

Frmta. in sccpul siabirii presiuni: germane asupra Verdunului, pe frontul de est, armata rusa a desfafurat, In vara anului

: ; : rensiva condusa de generalul Brusilov. In acest moment, guvemul fi Marele Cartier General francez au considerat

- :.'.e ccnditii "deosebit de favorabile” intervenfiei Romaniei fi au insistat pe langa guvernul rus sa accepte toate

v r - ii e reclamate de guvemul roman, pentru a-1 angaja cat mai grabnic tn lupta. in atari imprejurari, generalul Alexeev,

-?r_ Marel'-ri Cartier General ras, transmitea ia Bucurefti, la 1 iulie 1916, “faimoasa telegrama” prin care soma Romania

:i : re in razboi “acum ori niciodata”.

Supus unor asemenea presiuni, 1.1. C. Bratianu, decis sa intre in razboi pentru realizarea idealului national,

~— r = ministrului Frantei la Bucurefti, contele Saint-Auiaire, la 3 iulie 1916, conditiile absolut necesare intrarii

• rn ia ie i in razboi, fi anume: intrarea In Romania a primului tren cu munitii fi asigurarea ritmicicatii aprovizionarii

:. run: pile necesare pe toata durata razboiului — cca. 3 00 de tone zilnic; ofensiva romana impotriva Austro-Ungariei

:i tie sustinuta de o ofensiva general! aliata; armata rasa sa asigure spatele frontuiui romanesc in Bucovina fi Dc-brcgea.

Dupa o luna de tergiversSri, la inceputul lunii august 1916, Romania a semnat alaturi de puterile Antantei douS

: :-rjmente secrete de o deosebita important!: Tratatul de aiianta fi Conventia miiitara.

f) Intrarea in razboi Impotriva Puterilor Centrale

Traraiui de aiianta fi Conventia miiitara au fost semnate, Tntre Romania fi cele patru puteri, intr-o discrede

liii-irfita, la mcfia familiei Braaacu de laFlorica, in dimineata zilei de 4/17 august 1916.

188



ROMANIA iN TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL (1914-1918)

I&

r

Tratatul de aiianta intre Romania Rusia, Franta, Anglia §i Italia,

incheiat la 17 august 1916

"1. D Stanislav Poklovski-Koziel. trimis extraordinar si ministru plenipotenfiar al M.S. Imparatul tuturor Ru fi lorpe langa M.S. Regele Romaniei.

2. Contele de Saint Aulaire, trimis extraordinar f i ministru plenipo tenfiar al j

republicei fi-ancezepe langa M.S. Regele Romaniei. !

3. Sir George Barclay, trimis extraord inar fi ministruplenipotenf iar al M.S. Regelui

regatului Unit al Marei Britanii fi Irlandei fi al paman turi lor britanice de pe ste man,

Imparat a l Indiilor, pe Idngd M.S, R egele Romaniei.

4. Baronul Fasciotti, trimis extraordinar fi ministiv plcnipotenfiai• al M.S. Regele

Ital ie ipe langa. M.S. Regele Romaniei, anume insdrcinafi de guvernele lor respective, de o

par te, si

d. loan I. C. Bratianu, pr efedin tele Consiliului de Miniftri al regatului Romaniei, in

numele guvemului romdn, de alta parte, s-a stabilit ceea ce urmeazd:

I. Rusia, Franfa, Anglia f i Italia garanteaza integritatea teritor iala a regatului

Romaniei in toata intinderea jru ntariilor sale actuale.

27. Romania se obliga sd declare razboi fi sd atace Austro-Ungaria in condifiile

stab ilit e pr in convenfia miiitara; Romania se obliga de asemeni sd inceteze, de la

declararea razboiului, orice legaturi economice f i orice schimb comercial cu tofi dufmanii

aliafilor.

III. Rusia, Franfa, Anglia f i Italia recunosc Romaniei dreptul de a anexa teritoriile

monarhiei Austro-Ungariei prevdzute f i hotarnicite in art. 4.

TV. Marginile te ritoriilor despre care e vorba in articolul trecut sunt hotarate dupa

cum urmeazd:

Linia de hotar va incepe d e la Prut, de la un punct a l frontie relor actuale intre Rusia

fi Romania aproape de Novosulifa f i va urea rdul pd nd la granifa Galitiei, la intdlnirea

Prutului cu Ceremuful. De a id va urma frontiera dintre Galifia f i Ungaria pdnd la punctul

Steag, cota 1655. Mai departe va urma linia de despdrfire dintre apele Tisei fi Vizului ca sa

ajungd la Tisa, la satul Trebuza, m ai sus de locul unde se unefte cu Vho. De la acest punct ea

va cobor i malul Tisei pdnd la 4 km mai jo s de locul unde se intalnefte cu Someful, Idsand satul

Vasares-Natneni Romaniei. Va continua, apoi , in directia sud-sud-est pdnd la un punct la 6 km

la est de oraful Debrefin. De la punctul acesta va atinge Criful la 3 bn mai jo s de locul de

mtalnire al celor doi afluenfi a i sai, se va uni, apoi, cu Tisa la inalfimea satu lui Algyo, la nord

de Seghedin, trecdnd la Apu s de sate le Oroshaza f i Bekesamson, la 3 km de care va face o mica

indoiturd. D e la Algyo linia va co bor i malul Tisei pdn d la vdrsarea sa in Dundre fi, in sfarfit, va

urma malul Dunarii pdnd la frontiera actuald a Romaniei.

Romania se obliga sd nu ridice fortificap.i in fa ta Belgradului pe o zona ce va fi stab ilita

ulterior fi sd nu find in aceasta zona decat forfele necesare serviciu lui de polifie. Guvernul regal

romdn se obliga sd despagubeascd pe Sarbii regiunei Banatidui cari pard sindu-fi propr ietd tile

vor voi sd emigreze intr-un termen de doi ani dupa incheierea pdcii.

V. Rusia, Franfa, Anglia fi Italia de o par te fi Romania de alta pa rte se obliga sd nu

incheie pace separata sau pacea generala decat in unire fi in acelafi timp.

Rusia, Franfa, Anglia fi Ital ia se obliga de asemeni ca in trata tul de pace teritoriile

onarhiei Austro-Ungariei, prevdzute in art. 3, sd fie anexate Coroanei Romaniei.VI. Romania se va bucura de aceleafi drepturi ca fi aliafii sai in tot ce privefte

narii le, trata tive le de pace , ca f i discutarea chest iunilor care vor f i sttpuse hatararei

contractante se obliga sd pdstreze in secret pre zenta convenfie pdn d la



LECTIAXX

Conventia miiitara ruso-romana anexata tratatului de aiianta din 1916

\

"Subsemnafii: Colonel A. Tatarinov, A.M.F.M. Despres , S. B. Thompson fi colone l L. i

G. Ferigo, atafafii militari acreditati in particular de inaliele comandamente ale

armatelor lor de o parte fi Ex. S. pre fed intele Consil iului de Min iftr i Ion I. C. Bratianu, j

| ministru de razboi, de alta parte, au mcheiat ceea ce urmeazd:

; /. Pentru a completa tratatul de alianfd mcheiat la 4/17 august 1916 intre Rusia,

1 Franfa, Anglia, Italia f i Romania, Romania se oblig a a mobil iza toate for fele sale de uscat I f i de apa fi a ataca Aus ttv-Ungaria cel mai tarziu la 15/28 august 1916 (8 zil e dupa

j ofensiva prin Salonic). Ataeurile am ate i romane vo r Incepe chiar fn ziua declarafiei de

I razboi. j 2. D in momentul semnariipre zen tei convenfiuni f i fn timpul mobilizarii f i a concentrdrii

j armatei romane, am at a rusa se obliga sd atace tn chipul ce l mai energic p e tot Jrontul

j austriac pentru a ufura Romaniei ace ste operatiuni. Ataeurile acestea vor f i indeosebi

I agresive f i puternice fn Bucovina, unde armata rusa va trebui sd menfina ce l pufin pozifii le '(

I fi efect ivele sale actuale. fncepdnd din 12/25 august, flota rusa va trebui s d apere portu l

1 Constanta, sd se opund la orice debarcare de trupe dufmane pe coastele romane f i la orice

patrundere fn Dundre mai sus de g ura acestui fluviu.

J Din pa rte a ei, Romania recm oa fte flot ei rusefti a Marii Negre dreptul de a fo losi

j Constanfa ca port de razboi fi de a lua masurile necesare contra sitbmarinelor dufmane.

I Vasele de ra zboi ruse fti care vor folo si Dunarea sunt pentru apdrarea malurilor sale, cat fi

i pen tru a coopera cu armata f i flo ta romaneasca, vor fi pu se sub ordinele comandantului j suprem al armatei romane fi vor opera pe acestfluviu fn colaborare cu escadra d e monitoare

I romane. Amanuntele acestei acfiuni comune vor f i stabil ite fn conformitate cu prezenta

j conventiune.

3. Rusia se obliga sd trimitd fn Dobrogea in momentul mobilizarii armatei romane

doua divizii de infanterie fi una de cavalerie, pentru a coopera cu armata romana contra

armatei bidgare.

Aliafii se obliga a executa o hotdratd ofensiva prin armata lor de la Salonic cel mai

tarziu cu opt z ile inainte de fnceperea atacului Romaniei, fn scopul de a ufura niobilizarea fi

concentrarea armatei sale. Aceasta ofensiva va fncepe la 7/20 august 1916.

Daca fn cursul operatiunilor militare, puter ile aliate, de acord cu stateie lor majore, ar

recm oa fte nevoia de a sport contingente le armatelor lor aflate in colaborare cu armata

romana, aceasta sporire nu va schimba intru nimic preveder ile convenfii lor incheiate.

4. Rusia, Franfa, Anglia fi Ital ia se obliga a fu miza Romaniei munifiuni f i material.

Transportul acestora va fi facu t pe vase romane f i al iate fi vor trace fn tranzit pr in Rusia. (Aceste

furnituri f i transporturi vor trebui sd cuprindd un minimum mijlociu de 3 00 tone p e zi).

5. Alia fii se obliga sd fur nizeze Romaniei, fn limitele posibi liiafi lor, cai, medicamente,

pro vizii f i echipamente.

6. Ei vor pune ia dispozitia sa personalul tehnic strict necesar pentru pregaiirea in

Romania a munitiiior fi materialului.

7. De la incheierea prezentului acord, stateie majore ale armatelor ruso-romane fi acelea

d e armatelor de la Salonic se vor fnfelege in privinfa cooperari i lor. Acordul cu privire la

cperafiunile mili tare ruso-romdns cum fi orice sckimbare, lamurire f i completare pentru

pdstrarea unei legaturi temeinice se va organiza la cartierul genera l competent potrivit

•revederilor de mai jos.

Cooperarea armatelor aliate nu presupune nici o subordonare a vreuneia din armatele aliate

alta; ele ffi propun numai de a lu am mod liber dispozitiunile decurgand din situafia

nevo ile create de scopul urmarit fi dir. frda a de arme. (...)

He vor f i hotardte de comun acord.

va rdmane fn vigours pana la pacea generala.

\

y , din I

190



ROMANIA tN TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL (1914-1918)

Declaratia de razboi a Romaniei, \ inaintata Austro-Ungariei la 14 august 1916

"Alianp incheiata Intre Germania, Austro-Ungaria fi Italia nu avea dupa insdfi j de clar ab le g we rn elor decat un caracter esenpalmente conservator f i defensiv. Obiectivul \

sau princ ipal era de a asigura farile aliate impotriva oricarui atac dinafard f i de a j

consolida starea d e lucruri creatd prin tratatele anterioare. In dorinfa de a pune de acord j

polit ica sa cu aceste tendinfe pacifiste, Romania s-a alaturat acestei alianfe. |

Dator ita operei sa le de reconstrucpe interna f i fide la hotardrii sale ferme de a ramane \

in 7'egiunea Dunarii de Jos un element de ordine fi echilibru, Romania nu a incetat de a j

contribui la menfinerea pd ci i in Balcani. Ultimsle razboaie balcanice distrugdnd status- \

quo-ul, i-au impus o noua linie de conduita. Intervenpa sa a grdbit pacea fi a restabilit \

echilibnd. (...)

Cand a izbucnit actualul razboi, Romania, la fe l cunt a facu t Italia, a declinat de a se asocia

la Declarafia de razbo i a Austro-Ungariei, despre care ea nu a fos t prevenita de catre

Cabinetul de la Viena. (...) \ In prezenta unei modificari a tat de rad icale a situapei create intre monarhia Austro-

Ungard fi Romania, aceasta din urma fi-a reluat libertaiea sa de acpune. (...)

Aderdnd in 1883 la grupul de puter i centrale, Romania, departs de a uiia legaturile

de sdnge care unescpopu latiunile din R ega t fi romanii supufi a i monarhiei Austro-Ungare,

a vazut in raporturile de pr ieten ie f i alianfd care s-au sta bilit intre cele trei Mari Puteri, o

garantis prefioasa pentru lini ftea sa interna, ca f i pentru imbundtaprea so ar tei romanilor

din Austro-Ungaria. (...) \

Speranfa pe care noi ne-am facut-o din acest pun ct de vedere aderdnd la Tripla Alianfd

a fost infelata. In timpul unei perioade de mai mult de 30 de ani, romanii din monarhie nu

numai cd n-au vazut n iciodatd introducdndu-se o reforma de natura a le da clar o aparentd

sati sfacpe, dar ei au fos t, dimpotrivd, tra tap ca o rasa inferioara f i condamnap sd sufere

opresiunea din parte a unui element strain, care nu constituie decat o minoritate in mijlocul

diverselor napon alitdp din care se compune statul Austro-Ungar . Toate nedreptaple suferite de

fr api noftri au intrepnut intre (ara noastra f i Monarhie un element continuu de animozitate pe

care Guvernele Regatului nu au ajuns sa- l potoleascd d ecat cu preful unor mari dificultap f i a

numeroase sacrificii .

Cand a izbucnit actualul razboi, se spera cd Guvem ul Austro-Ungar, celp upn in ultimul

ceas, va sfarf i prin a se convinge de necesitatea urgentd de a fac e sa inceteze aceasta nedreptate

care punea in pe rico l nu numai relati ile de prietenie, da r insdfi raporturile normale care t rebuiau

sd existe intre State vecine. D oi ani de razboi, in timpul cdrora Romania a past ra t neutralitatea,

au davedi t cd Austro-Ungaria, ostila oricaror reforme interne pu tdnd sd faca mai bund via(a

popoarelo r pe care le guvemeazd, s-a ara tat la fe l de prom pta in a le sacrifica f i neputincioasa

a le apdra impotriva a tacu rilor exterioare.

Razboiul la care ia parte aproape intreaga Europa pune in discupe cele mai grave

pr ivind insdfi dezvoltarea naponala fi insdfi existenfa Statelor. Romania, mdnata de

de a contribui la grdbirea sjarf itului conflictului, sub imperiul necesitdpi de a salvgarda

de neam, se vede s ili ta de a intra in linie alaturi de cei care ii po t asigura realizarea

nationale.

motive, ea se considera, incepand din acest moment, in stare de razboi cu



LECTTAXX

Cuofotm conveiivici politico, Romania sc obliga sa declare razboi numai Austro-Ungariei si sa intre in conflic

- - : —-a acesteia. nu mai tarziu de 15/28 august 1916. Era o concesie facutS Romaniei, deoarece L I. C. Bratianu

: —ri-r in cursul tratativelor, ca singura rajiune a intrarii Rom iniei in razboi era integrarea in statul roman

Trr^ u -^niei fi Bucovinei, la care se opunea cu toata forta Austro-Ungaria. Guvemul roman urmarea, in acelafi timp

:;:'irati2. de razboi adresata doar Austro-Ungariei, s5 evite un atac bulgar de la sud, precum fi masuri punitive din

; ; = Gennaniei. Se stipula, In acelafi timp. egalitatea de tratament a Romanie i cu puterile Antantei la viitoare

.: - de pace, precum fi angajamentul puterilor semnatare de a nu inclieia pace separata.

in conformitate cu Convenfia miiitara, ofensiva armatei romane in Transilvania trebuia sa fie devansata cu

— ~Ie cs o ofensiva a trupelor anglo-franceze de la Salonic pentru a refine fortele bulgare In sud, iar Rusia se angaj

. r afecsiva in Bucovina fi la trimiterea a doua divizi i In Dobrogea pentru asigurarea flancului de sud al armate

Odata parafate ce le doua convenfii, la 14/27 august a fost convocat Consiliul de Coroana, sub pre$edin£a regelu ----- ion I. C. Bratianu a prezentat continutul Intelegerilor cu Antanta fi a cerut intrarea Romaniei In razboi. Toti

:: —f - s a i cu exceptia lui Titu Maiorescu fi a lui P. P. Carp, care sustineau politica de expectativa, s-au declarat de acor

. e . suspant decizia guvemului.

iceeafi seara, 14/27 august, ministrul roman la Viena, Edgar Mavrocordat, a Inmanat ministrului de externe

—- jagar declarajia de razboi, “Romania — se preciza In declara{ie — , departe de a uita legSturile de sange cu

supufi monarhiei austro-ungare, a putut constata ca speranfa ce ne puseseram pe adeziunea noastra ia Tripla

- » lesi inseiata (...) Romania se vede nevoita a intra in lupta alaturi de aceia care pot sa-i asigure mfaptuirea unitatr

2. Anil razboiului (1916-1918) a; Planurile de razboi

Conform plaaului militar alcatuit de Marele Stat Major al armatei romane, principalele forte romanefti au fost

— - ; ra n ia cu Transilvania, urmattd sa opereze o ofensiva de proportii pentru eliberarea acestei provincii romanefti

?: ~ au fost piasate doar forfe de acoperire, Bulgaria trebuind sa fie retinuta de la tm atac impotriva Romaniei de

.- in - - - i . i anglo-franceze de la Salonic fi de catre trupele rusefti din Dobrogea.

Jucecand lucrurile din punct de vedere strict militar, atacu! principal al forfelor romanefti trebuia sa se produca

r sid >ss irj a realiza ojonepune cu trupele de 1a Salonic, ceea ce ar fi condus, probabil, la scoaterea Bulgariei fi Turcie

: : rirtoi , deschizandu-se posibiiitatea aprovizionarii trupelor romane fi rusefti, prin stramtori, cu ce le necesare purtari

rizboi modem.Planul de iupta al armatei romane raspundea insa mai mult comandamentului politic de eliberare a romanilor de

r_: n sp iruea austro-ungara, decat cerintelor strict militare. Numai un razboi pentru eliberarea Transilvaniei Intrunea

r r. :~pa populare fi al fortelor politice . In acel moment — dupa cum sublinia N. Iorga — “nixneni n-ar fi putu

“ •r e : altadirecpe steagurilor romanefti”.

b) Campania din Transilvania fi ofensiva dinspre Dun are

a Puterilor Centrale

Opera tiile militare au inceput in noaptea de 27/28 august 1916, prin trecerea Carpafilor in 18 puncle, intr-o

;;ri i i eatuziasm general, de fi armata romana. era deficitara in privinja dotarii. in artilerie grea, mitraliere fi aviatie.

Primite cu bratele deschise fi cu o bucurie nedisimulata decitre populatia romaneasca transilvaneana, tmpeie romane

au ocupat cu usurinfa Brafovul, Toplifa, patrunzand In zona

secuiasca.

tn timp ce se desfafurau aceste evenimente

datatoare de speranfe in Transilvania, Bulgaria declara

rizboi Romaniei fi, la I septembrie 1916, tmpe germano-

bulgaro-turce, conduse de generalul Mackensen, forfeaza

Dunarea fi ocupa Turtucaia, provocaad o infrangere grava

tmpelor romanefti care ap5rau aceasta fortSreata.

Actiunea nestingherita a trupelor inamice se

explica fi prin lipsa unui sprijin fa(a de armata romana din

partea aliafiior. Departe de a devansa ofensiva romani cu

8 zile, cum se stipula In convenfia military, armata de la

Salonic a fost ea Ins2fi atacata de forfele turco-bulgare,fiind nevoitS sa se apere. Trupele rusefti nu ajunseserS

inca tn Dobrogea, afa tncat Intreaga linie a firontului

romanesc, pomind de !a Carpati, continuand de-a lungul

Dunarii pana la Marea Neagra, trebuia sa fie acoperita fi

aparata de cei 833.000 de soldati fi ofiteri ai armatei

Schema de operation! militare romane din acel momen t

JBifZEEC ARMATE O S f M W i

192



ROMANIA In TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MO NDIAL (1914-1918)

Generalul Mackensen Generalul Prezasi

Dispunerea efectivelor armatei romane tn vara anului 1916

Marea unitate Elective Dlspunere

Armata de Nord - 70

- 35

- 61

batalioane infanterie

escadroane cavalerie

baterii artilerie

Carpatii Orientali

Armata a C-a - 78

- 12

- 71



baterii artilerie

Carpafii de curbura fi Meridionali

(zona Vrancea—raul Olt)

Armata I - 87- 11

- 83

batalioane infanterie escadroane cavalerie

baterii artilerie

Carpajii Meridionali (zona Olt—Dunare)

Armata a HE-a - 104

- 44

- 131



baterii artilerie

frontiera de sud

Marele Cartier General Romlrt, condus de generalul Constantin Prezan, a mcercat sS. contracareze infiingerea de la

Turtucaia printr-o operatiune de traversare rapida a Dunarii ?i de incsrcitire a inamicului. Operatiunea a ejuat datorita inceputului

ofensivei Centralilor in Transilvania, la 26 septembrie 1915, sub conducerea generalului Falkenhayn. Luptele din Dobrogea au

continual pana la sfar?itul lunii octombrie, cand romanii au fost nevoiti sa se reiraga cupierderi grele.

!n Transilvania, dupS lupte aprige, trupele Puterilor Centrale au rupt apararea romaneasca in Banat ?i pe crestele

Carpajilor Meridionali. in schimb, de-a lungui Carpa^Ior Orientali, Eremia Grigorescu a ca§tigat batalia pentru apararea

trecatorilor Moldovei, sub lozinca, ce va capata in 1917 valoare de simboi, “Pe aici nu se trece!”c) Oeuparea Bucure?tOor ?i retragerea in Mold ova

Cu toata apararea eroica de pe Jiu, unde Ecaterina Teodoroiu a facut dovada unui eroism legendar, trupele

inamice au strapuns trecatorile Carpatilor Meridionali fi s-au revarsat in Campia Romani. Concomitent, Mackensen' a

format Dunarea la Zimnicea ji se tndrepta spre Bucurefti. Presate ca intr-un clefte, trupeie romane au incercat o bStalie

disperata in zona Argef-Neajlov, pe care au pierdut-o, capitala ramanand deschisa inaintarii trupelor inamice. La 23

octombrie/6 decembrie 1916, trupele conduse de Mackensen au intrat in Bucurefti.

Guvemul, autoritatile, armata fi o parte a locuitorilor s-au retras in Moldova, la lafi, care devihe 'capitala unei

Romanii restranse la central fi nordul Moldovei, dupa ce frontul a fost stabilizai pe cursul inferior al Siretuhu.

Defi campania romana din 1916 a e?uat, ea s-a rasfrant benefic asupra taberei .Antantei. Intrarea Romaniei in

razboi, intr-un moment de epuizare materiala fi moraia a francezilor datorita batSIiei de la Verdun, a toniricat rezistenta



Scene din luptele de la Warfssjti

194

LECJIAXX

ir=.-.cs24, mai cu seama ca Marele Stat Major german a prelevat de pe frontul de vest fi de pe alte fronturi divizdi de elita

In scopul scoaterii Romaniei din razboi.

Pe teritoriul ramas sub autoritatea regelui f i a guvemului de la lafi , a inceput o munca extraordinara de refacere

- izr.atei romane, in conditiile lipsurilor de tot felul, a tifosului exantematic care a afectat peste 30.000 de persoane. Un

: : s jsebit m acest efort 1-a avut misiunea franceza, condusa de generalul Henri Berthelot, care s-a identificat cu nevoile

r. ispiratiik romanefti.

in vederea ralierii tuturor structurilor sociale la efortui de rezistenta, regele Ferdinand a promis, iar Parlamentul reunit

L _=sii zprobat efectuarea a dcua reforme de important^ majora pentru progresul Romaniei: .reforma electorala fi cea agrara.

b conditiile de atunci, de extrema gravitate pentru tara, guvemul roman, neprevazand ceea ce se va intampla

aroi, a depus In Rusia. spre pSstrare, tezaurul nafional. EI continea arhivele, devize, mari valori de arta, lingouri de

ezajrul Casei Regale, obiecte de valoare ale Mitropoliei Ungro-Vlahiei.

Pe teritoriul ocupat de Puterile Centrale, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei, s-a organizat un regim i i ::cratie , care a excelat prin exploatarea epuizanta a bogatiilor solului fi subsolului m beneficiul Puterilor Centrale.

a reiuzat, in general, sa colaboreze cu ocupanfii, iar oamenii politici cunoscuti ca germanofili, Alexandru

-r- ' Petre P. Carp, Titu Maiorescu, au adoptat aceeafi atitudme.

d) Campania din vara anului 1917Pana tnluna mai 1917, armata romana, ce grupa 460,000 de soldafi fi ofiteri, erarsfacuta, dotatacu armament

- :: j — r. ivand un moral ridicat, fapt remarcat fi de miniftrii socialist! din guvernele francez fi belgian, respectiv

Albert Thomas §i Vandervelde, care au vizitat trupele romane. Alaturi de

misiunea franceza, tn ridiearea moralului soldatilor un rol deosebit 1-a avut

regina Maria, care a organizat sub patronajul sau Crucea Rofie.

Pianul romanesc de acfiune, in colaborare cu armata rusa, era de a

opera o ofensiva m sectorul Namoloasa, pentru a disloca fortele inamice 51 a

le impinge spre sud. in acelafi timp, Puterile Centrale erau decise si scoata

Romania din razboi, printr-un atac combinat al lui Mackensen dinspre sud fi

o ofensiva la Oituz, pentru a prinde trupele romane din Moldova intr-un clefte fi a le forfa sa capituleze.

Marile batalii din vara anului 1917, desfSfurate la Marife fti,

Marifti f i Oituz, au debutat cu ofensiva din. 11 iul ie a armatei a U-a

romane, condusa de generalul Alexandru Averescu, dispusa in spatiul

Onefti—Adjud. Cele mai putemice lupte au avut loc In zona Marafti, unde

trupele inamice au fost dislocate, li s-au pricinuit mari pierderi fi au fcst

Impinse pe 0 adancime de 20 km fi 0 largime de 30 km. Succesul obtinut

ds armata romani n-a putut fi insa exploatat, datorita faptului ca armata Geaerttal Averescu rusa, Intr-un profond proces de dezorganizars datorat patrunderii

ro-fevice printre soldati, s-a retras din Galitia fi nordul Bucovinei, ceea ce a determinat stoparea

fi replierea trupelor pe spafiile descoperite prin retragerea rusa.

Mx - u r , aceasta situate a permis trupelor Puterilor Centrale sa-f i puna in aplicare pianul ofensiv. Printr-un

. tcr3o rzizax, remarcat de presa fi de oamenii polit ici straini, armata romana a reufit s i anihileze planurile inamice

rls.s lupte de la Marafefti fi Oituz, desfafuraie in intervalul 6 august—3 septembrie 1917. Ca urmare, pianul

« scoatere a Romaniei din razboi, a efuat. i Defectianea Rusiei

I- cnmeoiele desfafurate ia Rusia, in toamna anului 1917, care au condus la instaurarea guvemulu i bolfevic, la 7

-: - . r r : - au schimbat radical situatia miiitara fi politica. Nu numai ca armata rusa nu putea sprijini efortui militar

- njr ei: is : aceasta armata, care se ocupa mai mult cu atacul depozitelor de armament fi alimente, cu propagarea unor

-n= devenea un perico! pentru autoritatile romanefti fi pentru ordinea sociaia din Romania.



ROMANIA IN TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL (1914-1918)

Soidafi in trainee Mausoleid de la MSr5$e?ti

La 3 decembrie tncepeau tratativele de armistitiu dintre Rusia ?i Puterile Centrale, la Brest-Litovsk !n aceeaji

zi, comandantul trupelor rase din Moldova, generalul Scerbacev, comunica regelui Ferdinand ?i premierului I. I. C.

Bratianu ca nu mai poate stapani armata §i ca a decis tnceperea negocierilor cu generalul Mackensen. Noua situatie condamna $i Romania sa procedeze 1a fel ?i, la 9 decembrie, Romania, de$i victorioasa In luptele din vara, a fost nevoita sa semneze armistitiul cu Puterile Centrale.

Dac l reprezentantii puterilor Antantei la Ia$i au recunoscut necesitatea unei asemenea decizii, ?e5i guvamelor lor au

fost foarte critici Ia adresa guvemului roman. George Clemenceau, evaluand gre$elile §i vinovatia aiiatilor feta de Romania,

tinea sa declare in fefa delegatiei romane, care incerca sa justifies starea imperativa in care Romania a semnat armistifiul: “Da,

domniior, in lata poporului roman imi scot respectuos palaria, inaintea, insa, a politicienilor dv.f ma acopar”.

Dupa semnarea anr.istipului, rama$itele armatei ruse filoboljevice s-au dedat la jafuri $i distrugeri, ceea ce a

determinat guvemul roman sa treaca la dezaimarea ior, in zile le de 21-22 decembrie 1917. in replica, guvernul boi?evic,

condus de Lenin, aresteaza ministrul roman la Petrograd, C. Diamandy, ?i personalul ambasadei. Ei vor fi eliberafi a doua

zi, la intervenfia sefilor a 20 de misiuni diplomatice, dar la 26 ianuarie Rusia sovietica rape relatiile diplomatice cu

Romania ?i sechestreaza tezaurul romanesc depus 3a Moscova. -

f) Pacea separata de la Bycuresti

Lipsita de orice sprijin, asupra Romaniei se exercita presiuni crescande ale Puterilor Centrale in vederea

tacheierii unei paci separate, in urma ultimatumului inaintat guvemului roman, Ia 7 februarie 1918, pentru incheierea

grabnica a pacii, I. I. C. Bratianu demisioneaza, alcatuindu-se un guvem condus de Alexandru Averescu. Ottokax

Czerain, devenit ministru de externe ai dublei monarhii, a avut o mtalnire speciala cu regele Ferdinand, la Radacini,

in aceeafi luna, in cursul careia i-a cerut regelui Romaniei, intr-un mod ultimativ ?i ireverentios, abdicarea sau incheierea pacii.

In aceste conditii, au fost convocate, !a inceputul lunii martie, doua consilii de coroana care au dezbatut soarta

tarii. Romania trebuia sa aleaga intre o pace umilitoare ?i ocuparea de catre inamic a intregului teritoriu al tarii. S-a decis

acceptarsa pacii. In fata prstentiiior tot mai agravante ale Austro-Ungariei, Alexandru Averescu demisioneaza, la finele

lunii februarie. Regele incredin{eaza foimarea guvemului lui Alexandru Marghiloman.

Pacea separata a Romaniei §i revenirea in tabara Antantei

- cronologie -

• 25 oct./7 nov. 1917 - izbucnirea revolutiei bol?evice ?n Rusia

• 22 nov./5 dec. 1917 - incheierea armistitiuiui ruso-german de ia Brest-Litovsk• 26 nov./9 dec. 1917 - armistitiu! de la Foc§ani, intre Romania ?i Puterile Centrale

*29 ian./11 febr. 1918 - formarea guvemului AL Averescu

• 5/18 martie 1918 - formarea guvemului conser/ator AL Marghiloman

• 5/18 martie 1918 - semnarea preliminariilor de pace de la Buftea, mtxe Romania si Puterile Centrale

♦ 24 apr./7 mai 1918 - tratatul de pace de la Bucurefti, intre Romania $i Puterile Centrale

• 12/25 sept 1918 - annatele Antantei sparg frontul din Balcani

• 24 cc t/6 nov. 1918 - demisia guvemului Marghiloman; formarea cabinetului Constantin Coanda

• 28 oct./lO nov. 1918 - Romania declara razboi Germaniei

• 29 o c t/ ll nov. 1918 - Germania semneaza armistitiul cu putenie aiiate

195



LECflA XX

Guvemul Marghiloman fi-a asumat o misiune foarte dificila

aceea a unei paci umilitoare, dar care permitea supravietuirea fiinte

statale romanefti. Dupa unels preliminarii la Buftea, pacea s-a semna

la Bucurefti, in ziua de 7 mai 1918.

Conditiile impuse Romaniei au fost deosebit de grele, Dobrogea

era ocupatS de Puterile Centrale, Romaniei permijandu-i-se accesul la

Marea Neagra de-a lungul unui drum comercial pana la Constanta

Austro-Ungaria ifi extdndea stapanirea de-a lungul crestelor Carpatilor

Surplusurile de petrol $i cereale ale farii au intrat in posesia Germaniei

care fi-a instituit controlul asupra intregii economii romanefti.

g) Reveairea In tabara Antantei

Pacea, ratificata de Parlament, nu a fost promulgate de regeleFerdinand. In acelafi timp, principals oameni politici romani, Take

lonescu, autoexilat m Franta, 1.1. C. Bratianu, faceau cunoscut Antante

faptul ca sentimentele fi atitudinea monarhiei f i a tarii fa|a de aliati nu s

au schimbat fi ca afteapta momentul retragerii fi anularii acestei paci ata

de nedrepte pentru Romania,

Pe fondul victoriilor objinute de aliatii occidentaii, in vara fi

toanrna anului 1918, la 6 noiembrie guvemul Marghiloman

demisioneazi, fiind alcatuit un nou cabinet sub prefedintia generaluluiH±.-*ECom»n semneaza tratatul de pace Noul guvem a decretat imediat mobilizarea generala fi a cerut

trupelor germane sa paraseasca tara. La 10 noiembrie 1918, Romania a

- - Germaniei fi a anunfat caducitatea pacii de la Bucurefti. Desigur ca gestul Romaniei a avut mai mult o

saabolica fi politica decat miiitara, dar, la 11 noiembrie, cand se punea capat primului razboi mondial,

' - — - s* rlsea din nou in tabara aliafilor occidentaii.

- a acceptat riscul grav al angajarii sale in razboi, care s-a soldat cu mari jertfe — 339, L17 morti fi: :«X -s -:r — , urmarind realizarea obiectivului sau politic major de la inceputul secolului al XX-lea, unirea tuturor

— :: r. a teritoriilor locuite de ei fn granitele aceluiafi stat, Romania Mare.

196



ROMANIA IN TIMPUL PRIMUL UI RAZBOI M ONDIAL (1914-1918)

Cuprinsul lectiei

!. Perioada neutralitatii sau “anii asteptarii” (1914-1916)

a) Izbucnirea razboiului ;i adoptarea neutralitatii

b) fatre Antanta $i Puterile Centrale

c) Presiunile opiniei publice romanefti

d) Pregatiri diplomatice ?i militare pentru intrarea In razboi

e) Presiunile puterilor Antantei

f) Intrarea in rSzboi impotriva Puterilor Centrale

2. Anii razboiului (1916-1918)

a) Planurile de razboi

b) Campania din Transilvania $i ofensiva dinspre Dunare

a Puterilor Centrale

c) Ocuparea Bucure?tilor ?i ratragerea in Moldova

d) Campania din vara anului 1917

e) Defecjiunea Rusiei

f) Pacea separata de la Bucurefti

g) Revenirea In tabara Antantei

fntrebari §i probleme

1. Anaiizati motivele care au determinat Romania sd aleaga in 1914 statutul neutralitatii

2. Prezentafi preparative le dip lom atice intreprinse de gu vernul Bratianu in vederea

intrarii in razboi. A fo st just ificata intarzierea intrarii Rom aniei in razboi?

3. E xpuneti conpnutul convenfii lor din tre R omania f i puter ile Antan tei

4. A fo s t justi ficata din pu nc t de vedere militar dec izia de a trece la ofensiva tn

Transilvania in vara lui 1917? Em posibila o alta opfiune pentru g uvem ul Bratianu?

5. Prezentafi evolut fa operatiunilor militare din 1916 f i consecintele acestora.

6. Prezentafi desfafurarea cam paniei din 1917. Ce fac tori au contribuit la succesu l rezistentei romanefti?

7. De ce a incheiat Romania pacea separate cu Puterile Centrale? Cum poa te f i judecata

atitudinea guv em ului Marghiloman?

8. Cum a fost posibila reintrarea in razboi la sfarfitul anului 1918 f i ce perspective

deschidea ace st lucru?

197



LECTIA XXI; UNIREA BASARABIEI, BUCGVINEI§1TRANSILYAJNIEI CU ROMANIA

1. Ideea de nafiune fi principiul autodeterminarii

2. Unirea Basarabiei

3. Unirea Bucovinei

4. Evoiutia principiului autodeterminarii ia Transilvania in toamna an ului 1918

5. Adunarea de la Alba lu lia

•Unirea cu regatul Rom aniei a teritoriilor locuite de romani din cadrul Rusiei $i Austr o-

U”.gzrUi a fos t posibila In contextul afirmarii pe plan international a principiului

ssaoJeterminirii, in conju nctura favora bila d e la sfa rfi tul prim ului razboi mondial. Promovarea

.: isadpr incipiu de catre Stateie Unite fi prefe din tele Wilson a avu t un rol deosebit de im portant

•In conditiile prabu§irii Ru siei fariste f i ale prezen tei trupelor rom ane in Ba sarabia ia

> s ir -r id anulu i 19]8, organele reprezentat ive cons titute in vid ul de autoritate po lit ica din

r 'j v ia d e au hotara t unirea cu Rom ania fn martie 1918.

•lntr~o situafie similara, pe fondu l destramarii autoritatii statulu i austro-ungar, romanii Bucovina proclam a unirea provin cie i cu Rom ania in luna noiembrie, acfiu ne spr ijin ita de

a -:^mea de pre zen ta trupelor romane.

•In Transilvania, acfiunea in favoarea un irii cu Romania este promovata de con siliile fi

ftrzHe nationa le crea te de militanpi PNR fi PSD, car e pre iau pu terea in numele popu latie i

- m ln sf ti Ei convoaca o adunare reprezentativa la Alba lul ia, la 1 decembrie 1918, menha sd

an caracter plebiscitar kotar&rii de unire cu Romania p sa ofere un argum ent

rq. ry' m fn :ar in acest se ns viitorului Congres de pa ce de la Versailles.

1 I ; —; de natiune si principiul autodeterminariir :— ’jaitapi romanefti in 1918 a fost expresia dezvoltarii istorice organice a nafiunii, In agala masura,

s. : : i actului fundamental al istoriei romanefti a fost rezultanta unei conceptii politice sistematic

: ;a.-e fbzioneaza o serie de componente ale doctrinei nationale din secolul al XlX-lea fi marile teme ale

• rrsaie, dar fi noile valori politice ce au ixiumfat la sfarfitul primului razboi mondial,

c _ po’it ic al unirii nu este inovatia anului 1918, ci nreasca mcununare a unei traditii de gindire politica

?— -are a concentrate de energie spiritual! ?i politica, momentul respectiv a reprezentat fi o stralucita

e ;e a sistematizat doctrinar traditia secolului XIX fi inovatiile de la sfarfitul razboiului. Sinteza

rr; - fi nationalism a conferit ideii modeme de natiune la romani o fundamentare democratic!, iar

rs z m ie rtminefti caracterul mifcarilor de drept.

ire.: de nsdune la romani in secolul ai XlX-lea s-a definit in opozifie cu dreptul istoric fi, din 1867, tn opozifie

r Principiul de nationalitate, ce s-a nascut !n secolul al XlX -lea din ideea nafionala, a incorporat §i la

: . :«**:« in Transilvania, o conceptie rafionalista despre natiune, fundam ental politic, juridic fi moral.

- re ar i :cr.cepde a definit rolul esenfial al conftiintei in arirmarea solidaritafii nationale, al vointei colective de

: :: -imitate nafionala m teritoriul sau, intr-un stat capabil sa o personifies. Pe aceste temeiuri s-a elaborat o

rr-aaia, ce pomea de la traditia istoric! romaneasca, intemeiata pe raporiul ce exista intre ideea de

stat

Mohgice $i de drept international Li sfarfitul primului razboi mondial

prircipiul nafionalitafilor

• irectul la autodeterminare

• zria^izarea democratic!

• - acea universal!

Dreptul la autodeterminare a fost invocat pentru

prima data de catre romani in proclamafia voluntariior

ardeieni de la Darnita, fofti prizonieri de razboi aflafi pe

teritoriul Rusiei; la 13/26 aprilie 1917, se preciza voinfa de

secesiune de Imperiul austro-ungar fi de realizare a statului

nafional pe bazele democrafiei universale. Proclamatia

enunta acest drept ca unica solufie pentru rezolvarea

chestiunii de nafionalitate in Austro-Ungaria, postuland

dezmembrarea acestei monarhii in numele democratiei.

198



UNIREA BASARABIEI, BU COVINEI §1 TRANSILVANIEI CU ROM ANIA

Aplicarea dreptului !a autodeterminare al romanilor s-a reaiizat m mod diferentiat de la o provincie la alta, fn

fimctie de tmprejuraxik interne $i intemafionale, In etape realist gandite ?i realizate, care au urmat, Insa, acela§i sens ai

evolutiei istorice de la autonomie la independenta nationaia §i apoi la unirea cu Rominia.

2. Unirea Basarabieia) Autonomia

In Basarabia, lupta pentru autonomie s-a intensificat la Inceputul secolului XX, In Imprejurarile favorabile create de revolutiile din 1905 $i din 1917. Din 1917, Tn fruntea mi?earii s-a aflat Partidul National Moldovean, creat m martie 1917.

Mifcarea pentru autonomia Basarabiei s-a intensificat In vara anului 1917, datorita tendintelor Ucrainei de a-§i

extinde stapanirea asupra acestei provincii. In urma recunoafterii de catre guvemul rus a dreptului popoarelor la

Declaratia de unite a Basarabiei cu Romania din 27 martie/9 aprilie 1918

"fn numele Poporului Basarabiei, Sfatul faiii declard;

Rgpublica democraticd Moldoven easca (Basarabia), in hotarele sale dintre Prut, Nistru,

Dundre fi Marea Neagra f i vechile g ran ite cm Austria, mptd de Rusia acum o suta f i mai

bine de ani din tn ipul vechii Moldove, in puterea dreptului istor ic fi al dreptului de neam,

pe baza principiului ca popoarele singure sd-si hotdrasca soar ta lor, de azi inainte f i 1 pentru totdeauna se unefte cu mama s a Romania. I

Aceasta unire se face pe urmatoarele baze: \

1). Sfatul fa rii actual ramane mai departe pentru rezolvarea fi realizarea reformei 1

agrare, dupa nevoile fi cerer ils norodului; aceste hotarari se vor recunoafte de Guvernul \

Romdn. \

2). Basarabia ifi pastreazd autonomia provinciald, avdnd un Sfat al fa ri i (dieta), ales pe \

viitor prin vot universal, egal, direct fi secret, cu un organ implinitor fi a dministr ate \

proprie. \

3). Competenfa Sfatului fa ri i este: \

a) Votarea bugetelor locale; \

b) Controlul tuturor organelor zemstvelor fi ora felo r; >

c) Numirea tuturor funcpon arilor administratiei locale p rin organul sau implinitor \

iar funcfionarii inalp sunt intarip de Guvern.

4). Recrutarea armatei se va face in principiup e baze teritoriale. 5). Legile in vigoare fi organizafia locala (zemstve fi o rafe ) ramdn in putere f i vor putea

f i schimbate de Parlamentul Roman numai dupa ce vor lua pa rte la lucrdrile lui fi '

reprezentanpi Basarabie i.

6). Respectarea drepturilor minoritaplor din Basarabia.

j 7). Doi reprezentanti ai Basarabiei vor intra in Consiliul de Miniftri romdn, acum desemnafi de

| actua lul Sfat al Tarii, iar p e vii tor luafi din sanul reprezentanplor Basarab iei din Parlamentul

Romdn.

8). Basarabia va trimite in Parlamentul Romdn un numar de reprezentanp pivporponal cu

populapia, alef i pe baza votulu i universal, egal, direct fi secret.

9). Toate alegerile din Basarabia pentru voloaste fi sate, orafe , zemstve fi parlament, se vor face

pe baza votului egal, direct f i secret.

10). Libertatea personald, libertatea tiparului, a cuvantului, a credinfei, a adunarilor fi toate

HberiStile o bf tef ti vor fi garantate prin con stitute .

11). Toate calcarile de lege facute din motive politice, in vremile tulburi ale prefacerilor din urma, sunt amnistiate.

Basarabia, unindu-se ca fi ica cu mama sa, Romania, parlamentul romdn va ho tdr i convocarea

neintdrziaid a Constiluante i, in care vor intra propor tion al cu populatia f i reprezentanfii

arabie i, alef i pr in vot universal, egal, direct fi secret, spre a hotdri impreuna cu topi

rea in Constitupe a principi ilor f i a garanpilor de mai sus.

irea Basarabiei cu Romania de-a pururi fi intotdeauna.

% la 27 martie 1918, Chifinau.

Secretarul Sfatului farii, I. Buzdugan ”

199



LEC flA XJU

autodeterminare, in 25 septembrie/8 octombrie 1917, congresul

ostajilor iixildoveui do la Chi5ir.au, intrunit la 20 octombrie/2

noiembrie 1917, a prociamat “autonomia teritoriala §i politica a

Basarabiei” si a creat Sfatul farii, ca expresie politica ?i organism de

conducere al acestei autonomii.

Sfatul farii s-a intrunit la 24 noiembrie/4 decembrie 1917,

desemnandu-1 pe Ion Inculet ca presedinte. Realizarea deplina a

autonomiei s-a savlrjit in 2/15 decembrie 1917, cand a fost

proclamata Republica Democratica MoldoveneascS, membra cu

drepturi egale a Republicii Federative Ruse,

b) Unirea cu Romania

Prabu§irea frontului rusesc dupa semnarea armistifiuiui, starea de anarhie §i dezordine intretinuta de trupele rusefti, tot mai mult

c^tigate de propaganda bolfevica, ameninfand stabiiitatea

institufiilor fundamentale ale farii (monarhia, guvemul), securitatea

politica §1 miiitara a teritoriului ramas neocupat, liniile de comunicatie

cu depozitele $i serviciile transferate fn sudul Basarabiei. au obiigat

guvernul roman sa ia masuri impotriva unitatilor rusefti ;n curs de destramare. Pentru a pune capat anarhiei create pe teritoriul

Basarabiei $i pentru a apara securitatea acesteia, Consiliul de

directori, organ ai Sfatului farii, a cerut guvemului roman sa disloce trupe In Basarabia pentru menfinerea stabilitaiii fi ordinei interne.

Ca urmare a intrarii trupelor rom&ne in Basarabia a ciocnirilor cu unitafile destramate ruse$ti, la 13/26 ianuarie

1918 guvem ul rus a rupt relafiile cu Romania. In noile imprejurari, complicate ?i de proclamarea independenfei Ucrainei

(2/15 ianuarie), Sfatul farii a hotarat in unanimitate independenfa Republicii Moldovene?ti, in 22 ianuarie/4 februarie

1918, cu dreptul de a-si hotari singura soarta in viitor. Se incheia0 noua etapa in procesul de traducere in viata a

autodeterminarii natiunii, care a realizat o componenta esentiala a acesteia, proclamarea independentei ca expresie a

voiafei colective.

Etapele autodeterminarii in Basarabia- cronologie -

• mart. 1917 - formarea Partidului National Moldovean

• 20 oct./2 nov. 1917 - crearea “Sfatului farii”; proclamarea autonomiei Basarabiei

2/15 dec. 1917 - este proclamata Republica Democratica Moldoveneasca

22 ian./4 febr. 1918 - Republica Moldoveneasca i$i proclama independenta.

• 27 mart./9 apr. 1918 - “Sfatul farii” hotara§te unirea Basarabiei cu Romania

A treia etapa a autodeterminarii natiunii romane s-a savar$it prin actul din 27 martie/9 aprilie 1918, cand Sfatul farii,

ca organism reprezentativ al acesteia, format din delegati ai intregii populafii, indiferent de nafionalitate ?i opinie politica, a hotarat cu majoritate de voturi (86 voturi penliu, 3 impotriva, 36 abtineri) unirea Republicii Moldovenefti cu Romania.

3. Unirea Bucovineia) incepafnrile autodeterminarii bucovinene:

etapa autonomieiLa romanii din Austro-Ungaria, mifcarea pentru traducerea in viafa a dreptului la autodeterminare a avut un curs

asemanator, cu particularitafi de la 0 provincie la alta, generate de evoiutia raporturilor politice sau de actiunea unor

factori din exterior.

Un rol important in afirmarea voinfei colective 1-au avut refugiatii din Transilvania $i Bucovina, organizafi in Asociafia romanilor bucovineni j i transilvaneni, care au militat pentru intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta. De

asemenea, 0 contribute important! a avut corpul voluntarilor romani, organizat intre prizonierii romani din Rusia, care

a participat la luptele din Moldova.

Dupa manifestul de la Damifa, a urmat Declarafia romanilor emigranfi din Austro-Ungaria, din 6/1S octombrie

1918, care a cerut eliberarea nafiunii romane din Austro-Ungaria, secesiunea fati de acest stat ji unirea cu Romania. Declaratia era un raspuns la maoifestul imperial din 3/16 octombrie 1918, care propunea organizarea federalists a monarhiei.

In urma manifestului, deputatii romani din parlamentul de ia Viena s-au constituit in Consiliul Nafional Roman,

au cerut in numele nafiunii dreptul la autodeterminare, declarand ca romanii bucovineni “doresc unirea intr-un stat a

tuturor provinciilor romanefti din Austria $i Ungaria”. La 22 octombrie, reprezentanti; romanilor bucovineni in parlament

au anunfat oficial dorinta de secesiune. Li s-au opus deputatii ucrair.ieni din Consiliul Nafional Ucrainean, sprijinifi de

cei din Gaiitia, care doreau stapanirea asupra Bucovinei, bazati pe tna>ele ucrainiene stationate aici. Dupa proclamarea

H U M.... i. TiosiieOn.

b a s a r a b i a

taSjrZl •!£ 1”"’ •* |,n* * 5ru**r~l *“ " ," ‘1’’i « -1MM Ka'" ,.......^ ltr I., -nbr fitoi «Irc- .mr/. -uI u> ix-i n. **# ! • •* "

h.<gS¥33&~ »<«••* ---

5?t!af3«s Sfatslaf TitS J^wMieft faMtwl ice JtteWoifcacfB

!»iufflfe fopris Sssarafei Sfaftl lira fete1 -_— . * * —* * >

c u m o n m s n R o m A n ia *

200



UNIREA BASARABIEI, BUCOVINEI §1 TRANSILVANIEI CU ROMANIA

independentei Ucramei. acestia au hotarat ca Bucovina de Nord. cu orasele Cemauti. Storoiinet Siret, sa faca parte din

noul stat ucrainean.

Documentele unirii Bucovinei cu Romania (octombrie—noiembrie 1918)

"1. Reprezentanfii poporu lui din Bucovina, fntrunifi astazi, in ziua d e 27 |

octombrie 1918 fn capitala Bucovinei, se declara, in pute rea suveranitafi i nafionale, !

Constituanta a aceste i fori romanefti. |

2. Constituanta hotdrdfte unirea Bucovinei integrate cu celelalte far i romanefti j

intr-un stat nafional independent fi va purcede spre acest scop, in deplina solidaritate cu j

romanii din Transilvania f i Ungaria. !

3. Spre a conduce poporul romdn din Bucovina fi a- i apdra drepturile f i spre a 1

stabili o legdturd slr&nsa intre tof i romanii, Constituanta constituie un Consiliu Nafional I

de 50 de membri. Aces t consil iu ne va reprezenta prin mandatari la Conferinfa de pace fi ( in afara de el nu recunoaftem nimanui dreptul de a hotdri sau a trata asupra popondui 1

roman din Bucovina. i

4. Constituanta respinge cu hotarare orice incercare ce ar duce la ftirbirea | Bucovinei, dorefte insa s d se infeieaga cu popoare le conlocuitoare. (...) 1

Congresul General al Bucovinei, intrunit azi, jo i 15/28 noiembrie 1918, in Sola \ Sinodala din Cerndufi, considerdnd cd: de la Fundarea Principatelor Romane, Bucovina, j care cuprinde vechile jinuturi ale Sucevei fi Cerndufilor, a fa cu t pururea pa rte din Moldova, 1

care fn ju ru l e i s-a fnchegat ca Stat; \

cd in cuprinsul kotarelor ace ste i fari se ga sefte vechiul scaun de domnie de la i

Suceava, gropnifele domnef ti de la Radaufi, Putna.fi Suceava, precum fi multe alte urme fi \ amin tiri scumpe din trecutul Moldovei; \

cd fi ii ace ste i fari, umar la umdr cu Jrafii lor din Moldova f i sub conducerea acelorafi ' domnitori, au apara t de-a lungul veacurilor fiinfa neamului impotriva tuturor incdlcdrilor I

din afara f i a cot ropirii pagdne; I

cd fn 1774, pr in viclefug, Bucovina a fo st stnulsd din trupul Moldove i f i cu de-a sila t

alipitd coroanei Habsburgilor; i

cd 144 de ani popo ru l Bucovinei a indurat suferintele unei ocarmuiri strdine, care ii nesocotea drepturile nafionale fi care, pr in strdm batdti fipersecu fii, cauta sd -i instrdineze firea fi sd-i mvrdjbeasca cu ce lelalte neamuri, cu care el voiefte sa traiascd ca frate;

cd, tn scurgerea de 144 de ani, bucovinenii au luptat ca nifte mucenici pe toate catnpurile de batalie din Europa sub ste ag strain pen tru menfinerea, slava f i mdrirea asu pri torilor lor f i cd ei, drept rdsplatd, aveau sd indure micforarea drepturi lor moftenite, izgonirea limbii lor din viafa publica, din fcoald fi chiar din biserica; cd tn acelafi

timp poporul bdftinaf a fo st impiedicat sistematic de a se folosi de bogdfii le fi izvoarele de

cdfti g ale ace stei fari, f i despuiat fn mare par te de vechea sa mofienire;

dara cd, cu toate acestea , bucovinenii n-au pie rdut nddejdea cd ceasul mantuirii, afteptatd cu atata dor f i suferinfd, va sos i fi cd moftenirea lor strdbuna, taia ta prin granife nelegiuite, se va reintregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Stefan, ci au nutrit vefnic credinfa cd marele vis a l neamului se va infaptui, pr in Unirea tuturor fdrilor romane dintre Nistru f i Tisa intr-un singur Sta t nafional unitar;

constata cd ceasul acesta mare a sunatl

Astazi, can d dupa sforfari f i je rt fe uriafe din pa rtea Romaniei f i a putemicilor fi nobililor eiAl iaf i, s-au fntronat fn lumeprincipii le de drept f i umanitate pentru toate neamurile fi cand, in urma lovitu rilor zdrobitoare, monarhia austro-ungara s-a zguduit in temeliile ei si s-

aprabufit , f i toate neamurile fncdtufate fn cuprinsul ei fi-au cdftigat dreptul de libera hotarare

'e sine, cel dintai gdnd al Bucovinei zdrobite se indreapta catre Regatul Romaniei, de care ,

otdeauna am legat nddejdea dez robirii noastre. j

Drept aceea noi, Congresul General al 3ucovinei, intrupdnd suprema putere a farii fi fiind inguri cu putere legiuitoare, in numele suveranitafii nafionale,

onatd f i pe veci a Bucovinei, fn vechile ei hotare pdnd la Ceremuf fi

A



LECTIA XXI

in aceste Imprejurari, la Cemauti initiativa a fost Etapele autodeterminarii in Bucovina luata de gruparea intelectualilor romani din jurul

- cronologie - publicatiei “Glasul Bucovinei”, in frunte cu Sextil

___________ ______________________________________ Pufcariu, care prin articolul-program al ziarului, Ce

•V27 oct. 1918 - se constituie “Consiliul National” vrem?, din 9/22 octombrie 1918, au cerut autonomia

al romanilor din Bucovina’ pentru romanii din Bucovina, colaborarea cu cei din

— ----— r— --------- ~-------V- ,TT-:;-----r —rn—---------- Transilvania pentru Implinirea idealului national, * nov. 1918 - Consiliul National stabileste , . r „ r . . . . r ‘

r . desemnarea de reprezentanfi proprn la conferinta pacii,____________ institutiile autonomiei bucovmene care g&,e sus|ma mteresele.

.5 23 nov. 1918 - Congresui general al romanilor La inifiativa acestei grupari, in 14/27 octombrie

bucovineni hotarafte unirea cu 1918 a avut loc o adunare nafionala tn Cemauti, care s-

Romania a prociamat adunare constituanta, hotarand “unireaBucovinei integrale” cu celelalte provincii romanefti

: - — er _, “Intr-un stat national independent”. Adunarea a desemnat ca organism politic reprezentativ al romanilor din

r : ins Consiliul Nafional, compus din 50 de membri, apartinand tuturor categoriilor societatii romanefti, care a ales

_ r_-;u ixscuriv format din 14 secretari de stat, In frunte cu Iancu Flondor.

b Interventia Rom iniei si infip tuire a anirii

Dsxr.ta hotararii Radei (Adunarii) ucrainiene de a Incorpora nordul Bucovinei, susfinuta de Aurel Onciul din

- - - nr jplicata la 6 noiembrie, ca urmare a tulburarilor interne provocate de trupele ucrainiene din tara fi de

- : - : - - - bolfevica, Consiliul National Roman a prezentat guvemului de la Iasi hotarSrile adunarii de la Cemauti, din

;" .. ; -br ie, fi a solicitat interventia armatei romane, hotarare comunicata f i guvematoruiui austriac.

Guvemul roman a aprobat la 23 octombrie/6 noiembrie intrarea Diviziei a 3-a In Bucovina fi a informat

- -r--- - w austro-ungar la Bucurefti in acest sens, precizand ca interventia s-a produs la cererea Consiliului National

: - j - - - Bucovina pentru a proteja populatia “contra anarhiei care bantuie provincia”.

inirares armatei romine in Bucovina, la 11 noiembrie, Consiliul National a votat “Legea fundamental! provizorie

L~xr5. farii Bucovinei” (12 noiembrie), care, In spiritul traditiilor autonomiste, stabilea ca puterea suprema a tarii era: s.isncL, instituit de adunarea constituanta, cu atributii legislative, care avea fi un organism executiv, biroul, sub

: — a x Iancu Flondor. Faza autonomiei s-a Incheiat cu aceste masuri, trecandu-se la o etapa noua.

Traadveie purtate cu reprezentanfii guvemului de la lafi au evidenfiat faptul ca problema Bucovinei trebuia sa

i: —- /--sd In sensul unirii ei neconditionate cu Romania, convocandu-se In acest scop congresul general, renuntandu-

: ; iesemnarii deiegatilor proprii la congresul de pace. Consiliul National a fost largit prin Incorporarea unor

- - -i re activat In afara provinciei. La 25 noiembrie, cu ocazia cooptarii noilor membri, s-a hotarat convocarea

: general pe data de 15/28 noiembrie 1918.

C—grasui intnmit la acea data a votat In unaaimitate motiunea de unire necondifionata a Bucovinei cu Romania,

:• »!n cars a fost luati Moldovei de catre austrieci in 1774. La hotararea de unire a congresului au aderat germanii

: ; necarticipand evreii fi ucrainienii. Prin hotararea congresului general din 15/28 noiembrie 1918, Bucovina

_ :; m ; si existe ca entitate politica autonoma, integrandu-se prin legi le de unificare In cadrele statului national

Se Incheia a doua faza a procesului de autodeterminare, care a dat curs vointei colective de unire a acestei

saiu ! roman.

4. Evoiutia principiului autodeterminarii tu Transilvania

in toamna anului 1918in Transilvania, mifcarea pentru autodeterminare a avut un caracter popular mai accentual. Ideea

:c; - i n —arii s-a bucurat de adeziunea populatiei romanefti la toate nivelurile. Presa i-a dat o mare extindere in

~— - ir _ui 1918. Cel mai mare ecou l-au avut declarative prefedintelui american Wilson, difuzate In opinia publica

— 3 . prin toate canalele posibile, receptate in toate zonele Transilvaniei fi in toate categoriile sociale, pana la

^rinssc.

ai Declaratia de la Oradea: proclamarea dreptului la autodetermiaare

D eclarafia oficiaia prin care romanii au anunfat hotararea de autodeterminare a fost declaratia de la Oradea, din

_i : : ~ - . e 19! S, prezentata In parlamentul maghiar la 18 octombrie 1918, rezultat al tratativelor dintre principalele

-: :: _ z:e romanefti, desfafurate la Budapesta la sfixfitu l lunii septembrie fi Incepntul lui octombrie.

!n numele dreptului de libera dispunere, comitetui executiv largit al Partidului National Roman anunta ca

_ n — *-a dorefte sa-1 aplice tn viafa. Declaratia din 12 octombrie este o declarafie politica generala, de principii, _i tz is im principalele componente ale conceptului european; libertatea nafiunii, secesiunea politica de Ungaria,

- =—-• suveranitafii nafiunii In teritoriul sau national, plebiscitul. Destinafia actului — parlamentul maghiar — releva . ; mai degraba o declarafie de independents ji de sscesiune a nafiunii romane din Ungaria, ce anunfa intentia de a

de aici inainte de soarta sa.

ia ansamblul procesului de autodeterminare, ea nu poate fi infeleasa fara actul din 31 octombrie 1918, care

::rmarea Consiliului Nafional Romdn, ca organ al suveranitarii nafionale, constituit din reprezentanfii

forte politice ale nafiunii. Declaratia din 12 octombrie se completeaza organic cu nota ultimativa a C

202



adresata guvemului maghiar de la Budapesta, prin care se comunica trecerea tn suveranitatea natiunii a teritoriului sau

national, respectiv comitatele Torontal, Timis, Caraf-Severin, Arad, Bihor, Satmar, Maramure?, Bistrifa-Nasaud, Soinoc-

Dabaca, Salaj, Cluj, Mure§, Turd a, Turda-Arie?, Alba Inferioara, Tarnava Mica, TSmava Mare, Hunedoara, Sibiu,

Brafov, Fagaraf, Trei Scaune, Odorhei fi Ciuc, precum .fi parfile romanejti din comitatele Bichi?, Cenad fi Ugocea.

Declaratia de independents din 12 octombrie se Tntregefte cu actele ulterioare, nota ultimativa adresata

guvemului maghiar, respectiv manifestul Catre popoarele lumii. Ele c completeaza fi o articuleaza fiecare cu cate o

componenta esentiala a teoriei si practicii autodetermmarii. Autodeterminarea nu s-a realizat printr-un act de violent! ci

prin exprimarea vointei nationale intr-un proces complex, intins pe o durata mai lunga, ce ?i-a asociat, in final, plebiscitul, ca act de exprimare a vointei colective fi in acord cu pretenfiile civilizatiei universale. Declarafia de la Oradea, ce

reamintefte ideea de autodeterminare impartafita de Bamufiu la. 1S48, reprezinta o prima etapa Tn procesul de

autodeterminare, in care s-a enuntat independent natiunii §i separarea sa politica.

b) Preiuarea puterii de citre Consiliul National Roman

Constituirea Consiliului National Roman solutiona in mod practic suveranitatea natiunii. Manifestul Revolufia

a invirts. care anunta acest eveniment, delega Consiliul National Roman “ca unicul for care reprezinta vointa poporului

roman si se bazeaza pe libera hotarare asigurata de curentul vremii si de vointa popoarelor libere...”. Era creat organismul

politic chemat sa traduca Tn viata hotararea de autodeterminare, ce realiza unitatea necesara a principalelor forte politice

romanefti ?i care s-a frxat programatic pe temeiurile juridice ale dreptului la autodeterminare.

Institufia este caracteristica acestei etape a procesului de formare a statelor nationale din central fi rasaritul

Europei la sfErfitul primului razboi mondial, constituind o faza de tranzifie de la imperiu la statul national In procesul de

reorganizare politica a zonei. O gasim la toate nationalitanis din fostul imperiu, la soldatii din armata imperials,

organizafi pe baze nationale Tn procesul descompunerii acesteia, la emigrafiile politice ale nafiunilor din Europa centro-

orientala care actionau Tn Occident.

Structuri de putere romanefti din Transilvania in toamna anului 1918

UNIREA BASARABIEI, BUCOVINEI §1 TRANSILVANIEI CU ROMANIA

Organizate Tn baza dreptului la autodeterminare, ca o replica data principiului dinastic de pe pozifiile

principiului de nationalitate, con sili ile au inaugural procesul de structurare politica pe baze nafionale, constituind nucleul

unei viitoare organizari statale. Ln vidul de putere creat, consiliile s-au substituit vechii organizari politice, asumandu-fi

valoarea unor organe ale puterii de stat la natiunile lipsite pana acum de institutii statale nationale.

Crearea Consiliului Nafional Roman solutiona problema puterii politice a nafiunii. Se completa decizia din 12

octombrie prin organizarea politica a nafiunii, extrem de importanta Tn condifiile absenfei institufiilor politice proprii

pentru nafionalitafi Tn vechiul imperiu. Consiliile nationale locale, organizate pe intreg teritoriul Transilvaniei, Tn

locaiitati romanefti sau cu populatie mixta, Tntr-o ierarhie riguros precizata, sunt organe ale puterii romanefti, ce Tnlatura

sau. subordoneaza vechea administratie sau celelalte institufii statale. Constituirea lor s-a facut in cadrul adunarilor

publice, cu participarea majoritafii populafiei, aderand de la Tnceput la principiile politice anuntate de C.N.R.

S-a constituit, Tntr-un interval relativ scurt, practic Tn cursul lunii noiembrie, un sistem politic romanesc ce

Tncorporeaza, in vidul de putere creat, atributele unei organizari statale fi care realizeaza transferal de suveranitate Tn

favoarea nafiunii romane, solutionand in acest mod chestiunea puterii, a organizarii politice a nafiunii.

In condifiile dezorganizarii cauzate de razboi in toate compartimentele vietii sociale, consiliile au asiguratbunul mers ai viefii, aprovizionarea, comunicafiile, siguranta vietii fi a bunuriior cetatenilor, indiferent de nationalitate. Ele au

potolit violenfele , au Mbu fit macifestariie anarhice, Ians and numeroase apeluri in acest sens. In 2 f i 6 noiembrie a fost difuzat Apelul Consiliului Nafional Roman f i manifestul Catre nafiunea romana, prin care C.N.R. inaugureaza primeie

masuri Tnsensul exercitarii suveranitafii.

c) Tratativele cu reprszantantii Coasiliuiai National Maghiar

Transferul de suveraniiate realizat prin plebiscitul spontan al populatiei romanefti, care a constituit organisms

politics in toate zonele Transilvaniei, ridica fireasca mtrebars privind utilitatea notei ultimative din 10 noiembrie adresata

guvemului maghiar de catre Consiliul National Roman. Ea se Tnscrie Tn conceptia autodeterminarii, precizand teritoriul

203



fn cars se exercita suveranitatea natiunii f i hotararea de a exercita ofic iai puterea in teritoriul nafional, in temeiul dreptului

de libera dispunere, solicitand recunoafterea oficiaia de catre Consiliul Nafional Maghiar a acestei realitafi.

Actul reprezinta forma! trecerea la exercitarea puterii nafiunii in teritoriul in care reprezinta majoritatea. Era

proclamarea oficiaia a suveranitafii asupra teritoriului national, necesara tn spiritul autodeterminarii, a carei concretizare

a lipsit in declaratia din 12 octombrie, actiune ce punea de acord realitatea politica din teritoriu cu detinatorul efectiv al

puterii. Ea reprezinta o etapa necesara tn procesul de aplicare in practica a dreptului la autodeterminare, punand de acord

puterea politica din teritoriul natiunii cu voir.fa exprimat! spontan de populatia romaneasca tn adunarile de constituirs a

consiliilor nationale.In acelafi context, C.N.R. se angaja sa respecte principiile wilsoniene "fata de celelalte popoare aflatoare pe

teritoriul din chestiune”. in esenta, C.N.R. a inteles sa realizeze un transfer pajnic de putere, sa evite conflictul militar

sau violenfele fi a actional In acest sens prin nota ultimativa.

Tratativele purtate la Arad intre reprezentanfii Consiliului National Roman fi cei ai Consiliului National

Maghiar au evidentiat doua modalitafi de interpretare a dreptului de autodeterminare. Refuzand sa accepte propunerile romanefti, delegatia maghiara condusa de Jdszi Oszk&r vorbea de “stabilirea ordinei provizorii, pana ce conferinta

generala de pace va hotaii asupra litigiilor”, recunoscand organismele politice romanefti ca expresie a dreptului de libera

dispunere numai in granitele fostei Ungarii fi sub autoritatea guvemului de la Budapesta.

Raspunsurile Consiliului Nafional Roman la propunerile delegatiei maghiare invoca suveranitatea deplina a

romanilor in teritoriul national ca expresie a independentei politice a natiunii, angajandu-se ca “fata de celelalte popoare

locuitoare pe acest teritoriu va respecta principiile wilsoniene fi este gata sa asigure pentru fiecare popor conditiunile

liberei dezvoltari nationale”. Este un principiu politic ce decurgea din doctrina wilsoniana., asumat ca un principiu de

guvernare pentru noua putere.

Toamna lui 1918 in Transilvania

- cronologie -

• 29 sept/12 oct. - Declaratia de la Oradea - enunfarea dreptului la autodeterminare

• 3/16 oct. - Manifestul imparatului Carol I, “Catre popoarele mele credincioase”

• 5/18 oct. - Austro-Ungaria solicit! puterilor aliate incheierea pacii

* 5/18 oct. - Alexandru Vaida Voevod citefte tn parlamentul maghiar declaratia de autodeterminare

a romanilor ardeieni

• 18/31 oct. - Constituirea la Budapesta a Consiliului Nafional Roman Central (6 reprezentanfi PNR,

6 social-democrafi)

• 21 oct/3 nov. - Ungaria isi deciara independenta fata de Austria

• 31 oct/13 nov. - Armistifiul de la Belgrad intre Ungaria fi puterile aliate

• 5/18 nov. - Manifestul CNRC, “Catre popoarele lumii”

• 7/20 nov. - CNRC convoaca Adunarea nafionala de la Alba lulia, pe data de 18 nov./ l dec.

• 9/22 nov. - CNRC solicit! ultimativ guvemului maghiar recunoafterea autoritafii sale asupra Transilvaniei

• 13-14/25-26 nov. - Tratative efuate intre CNRC fi guvemul maghiar, desfafurate la Arad

• 18 nov./l dec. - Adunarea national! da le Alba lulia hotarafie unirea Transilvaniei cu Romania

d) Manifestul “Catre popoarele lumii”

Manifestul Catre popoarele lumii, dm 18 noiembrie 1918, precizeaza principiile politice pe temeiul carora

intelege sa-fi,exercite nafiunea romana suveranitatea in noul sat romanesc. Toate actele romanefti de dupa 10 noiembrie

denumesc Transilvania ca un stat independent romanesc. Manifestui din IS r.oiembrie se adreseaza opiniei publice

Internationale spre a legitima concepfia politica a natiunii 5: a 0 sprijin: rn reaiizarea sa efectiva.

Enunfand principiile politice pe care r.atur.ea romana irtteiege sa ie puni la temelia noului stat rezultat din prabufirea

moDariiiei, manifestul deciara: “Pe teritoriul sau stramofesc nafiuoea reman! ene gata a asigura Eecarui popor deplina iibertate

national! fi organizarea tn stat liber fi independent o va mx-crru pe tsnehil sarsocrapei, care va asigura tuturor indiviziior

aflatori pe teritoriu! sau egalitatea conditiilor de viata, unioui nrf.cc ai dsar-i^trJ omenefti.” Prin continutul sau, manifestul

este un veriiabil preambul al discursului lui Goidi? de la 1 decjobrie r 1. ztz z hinei man; adunari nationale, cel putin prin

cateva mari teme: afimsarea dorintsi de unire cuansambiui nariuni: ra sf ce. jrrrar ea principiului de nafionalitate cu principiul

superior ai umanitafii, al pacii generate, fi, prin asocierea valorikf ascc cr sc ;. -x vas ale la opera politica propusa, realizeaza

imbinarea principiului de aaficnalitats cu principiul hbertarii indr. 1. dr-pcriioc omului fi cetafeanului.

Manifestul tncfceie prima etapa tn procesul de airtode'^crmare, 2. rare: bilanf pcate £ rezumat astfel: nafiunea

romana fi-a dobandit independeafa, a prociamat despartirsa i t s taai r ^ f_ 3r in cars au plasat-o imprejurarile istoriei,

ji-a realizat propria organizare polit ica, exercitand su veraxtx ii ii _ national potrivit principiilor care au

triumfat in lume prin victoria aliafilor, principiile civiliza^e r. j = ) c c r L : egalitifii nafiunilor, pentru triumful

umanitafii fi pacii generate.

204



UNIREA B ASARABIEI, BUCOVINEI §1 TRANSILVANIEI CU ROMAN IA

\

1

Hotararea de unire a Transilvaniei cu Romania (1 decembrie 1918)

"I. Adunarea nafionala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat f i fara Ungureasca, adunaji prin reprezentanfii lor indreptafifi la Alba lulia in ziua de 18

No iem brie/l Decembrie 1918, decreteaza unirea ace lor Romani fi a tuturor teritoriilor

locuite de danfii cu Romania. Adunarea nafionala proclama indeosebi dreptid inalienabil

al nafiunii romane la intreg Banatul, cuprins Intre raurile Murdf, lisa f i Dundre.

II. Adunarea nafionala rezerva teritoriilor sus-indicate autonomie provizo rie pdnd

la mt}~unirea Constituantei aleasa pe baza votului universal.

III. In legd tura cu aceasta, ca principi i fundamenta ls la alcatuirea noului stat

romdn, adunarea nafionala proclama urmdtoarele:

1. Deplina libertate nafionala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare

po po r se va inst tvi, administra fi judeca in limba sa proprie prin indiv izi din

sanul sau f i fieca re po po r va primi drept de represent are in corpurile

legiidtoare fi la guvernarea farii in proporfie cu numarul indivizilor ce-l

alcatuiesc.

2. Egala mdreptafire fi deplina libertate autonoma confesionald pentru toate

confesiunile din stat.

3. Infaptuirea desdva rfita a unui regim curat dem ocratic pe toa te terenele viefii

publice . Votul obftesc, direct, egal, secret , pe comune, in mod proporfional,

pentru ambele sexe, in varsta d e 21 de ani, la reprezentarea in comune, ju de f ori

parlament.

4. Desd var fita libertate de pre sa, apreciere f i intrunire; libera propaganda a tuturor gdndu rilor omenefti.

5. Refoima agrara radicala. Se va face conscrierea tuturor proprietdfilor in 1

spec ial a proprietd filor mari. In baza acestei conscrieri , desfiinfand fid ei - \

comisele f i in temeiul dreptului de a micfora dupa ti-ebidnfa latifundiile, i se va \

fa ce pos ibil faramdui sa -fi creeze o proprie tate (ardtor, p d f me, padure) cel putin

atat, cat sd a poata munci el fifa milia lui. Principiul conducator al acestei polit ici

agrare e pe de o parte promovarea n iveldrii s ociale, p e de alta par te patenfarea producfiei .

6. Mv.ncitorim.ei industrials i se asigura acsleafi drepturi fi avantagii care sunt legiferate in cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea nafionala da expresiune dorinfei sale , ca congresul de pa ce sd infdptuiascd

comuniunea nafiunilor libere in afa chip, ca dreptatea f i libertatea sd fie asigurate pentru toate

nafiunile mari f i m id deopotriva, iar in viitor sd se elimine razboiul ca mijloc de regulare a

j raporturilor intemafionale .

|V, Romanii adunafi in aceasta adunare nafionala saluta pe jra fii lor din Bucovina scapati

j din ju gu l monarhiei Austro-Ungare f i unifi cu fara mama Romania.

VI. Adunarea nafionala saluta cu iubire fi entuziasm libertatea nafiunilor subjugate pdn d

aci in monarhia Austro-Ungard, anume nafiunile: ceho-slovaca, austro-germana, jugo-slava ,

polona f i ruteana fi hotdrdf te ca aces t salut al sau sd aducd la cunoftinfa tuturor acelor nafiuni.

VII. Adunarea nafionala cu smerenie se inchina inaintea smerenie i acelo r bravi Romani

care in acest razboi fi-au varsat sdngele pentru infaptuirea idealuiui nostru, murind pentru ,

libertatea fi unitatea natiunii romane.

VIII. Adunarea nafionala da expresiune mulfumitei fi admirafiunei sale tuturor puter ilor / te, care prin stra lu dtele lupte pu rta te cu cerbicie impotriva unui dufman pregati t de multe

'entru razboi, au scdp at civilizapunea din ghearele barbariei.

conducerea mai departe a afacerilor nafiunei romane din Transilvania, Banat

adunarea nafionala hotdrdfte instituirea unui Mare Sfat Nafional Roman,

sd reprezinte nafiunea romana oricdnd fi pretutindeni fafa de

' le va afla necesare in interesul nafiunii.

205



■

m

m

5. Adunarea de la Alba luliaa) Problema “caracterutui plebiscitar” al adunarii

Pana acum, discursul politic romanesc a constituit o negatie, negatia unei alcatuiri politice anacronice, contrara

principiului de nationalitate, ce aminteste de negatia barnutiana de la 1848, respingerea uniunii Transilvaniei cu Ungaria.

Desfafurarea ulterioara a evenimentelor a insemnat o afirmafie, aceea a unirii Transilvaniei cu Romania, ca

expresie a vointei nafiunii exprimata plebiscitar. Se implinea fi ultima componenta a conceptiei autodeterminarii —

plebiscitul — consacrat pe plan international ca “o regula normativa fi constitufionala”, expresie a “sufragiului universal

in domeniul international”.

!n practica politica a vremii, vointa colectiva a natiunii romane s-a exprimat sub forma plebiscitului spontan, de

fiecare zi, care reprezenta cel mai bine vointa colectiva, Acest plebiscit spontan, manifestat in adunarile de constitute a

consiliilor nafionale, de alegere sau desemnare a delegafiilor la adunarea nationals de la Alba Julia, tn chiar formula

adunarii nationale la care au recurs liderii, facea inutil plebiscitul organizat, prescris, sub auspiciile organismelorintemafionale, a$a cum s-a realizat m alte zone la sfar§itul primului razboi mondial.

Exprimarea voinfei colective in acord cu realitatea etno-demografica s-a facut in aceasta maniera, in

manifestarile cotidiene din toamna anului 1918, elitninand orice indoiala pentru comunitatea intemationala. Apelul la

solutia adunarii nationale, ca expresie a vointei natiunii, venea tn prelungirea traditiei polit icii romanefti din Transilvania,

consacrata pentru momentele cruciale din yiata nafiunii, originate in practica soboarelor bisericefti ?i verificata la 1848.

Implinind exprimarea plebiscitara, adunarea de la Alba lulia incheie o procedura necesara f i esentiala a dreptului

la autodeterminare, denumita in dreptul international forma pasiva a principiului de nationalitate, ce recunoftea unei

fractiuni de nafiune dreptul de a se alipi la o colectivi tate de acelafi caracter national, tn cazul romanilor din Transilvania

la natiunea-mama, in cadre le statului national f i independent.

Principiile democratiei anuntats de Consiliul Nafional Roman au fost riguros aplicate tn practica plebiscitara,

inclusiv votul universal, pe baza camia s-au ales delegatii circumscriptiilor eiectorale la adunare. Credentionalele,

adeziunile sau scrisorile adresate adunarii au exprimat convingator, fara echivoc, vointa de unire a Transilvaniei cu

Romania f i de democratizare a statului.

b) Convocarea adunariiConvocarea adunarii nationale pentru 1 decembrie

1918 s-a facut in numele ideii de dreptate, al civilizanei

•universale, ce presupunea condifii egale de dezvoltare-

pentru toate nafiunile ?i dreptul de a dispuna liber de soarta

lor. Participarea la adunare a fost o forma de exprimare a

acestui plebiscit spontan nu numai prin delegati i sosifi din

25 de comitate, reprezentand 130 de circumscriptii

eiectorale toate categoriile sociale sau profesionale aie

neamului, institutiile fi societafcile nationale, dar fi prin

numarul extraordinar al delegatilor neonciali sositi la Alba

Mia, prin miile de adrese de adeziune, cu sute de mii de

semnaturi.

Annnatia ce o eonstituia unirea Transilvaniei cu Romania a fost rostita in toate actele adunarii de la 1 decembrie

1918, dar, prin caracterul lorde sinteza, discursul lui Vasile Goldif fi rezolutia adunarii nafionale tncununeaza practiclibera dispunere a natiunii romanedin Transilvania fi proclama unirea sa cu Romania.

Adunarea punea capat existenf ei de-sine-statatoare a organismelor politice romanefti constitute in luna noiembrie

in Transilvania, exprimand vointa romanilor de unire. Consiliul Nafional Roman ?si. depunea In fata adunarii mandatul,

lasand tn seama acesteia misiunea de a hotari soarta viitoare a nafiunii.

Afirmafia ce o rostefte adunarea nafionala dela Alba lulia a fost aceea a unirii Transilvaniei cu Romania, pentru

care pledeaza toate actele din I decembrie,faranici o excepfie, fi toate adeziunile sosi te pe adresa adunarii

regiunile Transilvaniei. O justificau — potrivit versiunii

din acele documente — istoria neamului, civilizatia

umana, ratiunile economice, politice, culturale, ale

democratiei fi, nu tn ultimul rind, unitatea fi omogenitatea

nafiunii, realitatea etno-demografica,

c) Discursni lui Vasile Goldif

Discursul lui Vasile Goldif da expresie acestui

mesaj cu o rara forta de evocare fi persuasiune, cusolemnitatea cuvenita fi mai ales cu o deosebita

mcarcatura ideatica, tn care regasim tot ce a expus

gandirea politica romaneasca pana la el, dar fi puterea de

anticipare a vizionarului democrat, cs a moftsnit de la

ideologia pafoptista imperativul tmbinarii democratiei

politice cu cea sociaia, tntr-un ideal superior de umanitate,

cladit pe ideile de libertate, dreptate $1 egalitate. Privind

LECJIA XXI

206

Adunarea de 3e Alba lulia

Episcopul Hossa se adreseazs onisifianii



UNIREA BASARABIEI, BUCOV INEI §1 TRANSILVANIEI CU RO MANIA

retrospectiv conceptia politica ce a guvemat actul de la 1 decembrie, remarcara faptul ca ea reprezinta o sinteza a l ibeitatii

individuale libertapii nagonaie, a iiberaiismuiui cu principiul de nationalitate $i valorile democratiei sociale, in numele

idealului superior de umanitate ?i pace generala la care aspira civilizatia umana.

Discursul lui Vasile Goldi§ (1 decembrie 1918)

Legea tainica a f ir ii cu necesitatea de f ie r indruma intamplarile omene fti pe

cSrarea civilizapunii ce duce spre desdvarfire , omenirea inst inctiv urmeazd aceste legi.

Ea a ajirns la recunoafterea necesitafii de a sinte tiza libertatea individuals fi libertatea I

nafionala intr-o unire superioarS a sodet api omenefti. Sinteza aceasta e condipona ta insa i

de desavarfirea celor doua libertdp: Individuals f i nationals. Daca insa aproape in toate j

sta teie civilizate liberta tea ind ividuals este desdvarfita or i pe calea desdvdrfirii , in unele !

dintre aces te stat e libertatea n ationals este incdtufata. Razboiul mondial s-a facu t pentru i

descatufarea aceste i libertafi. Napuniie trebuie sd fie libere, ca astfel intre egale drepturi i

f i condipuni sa po ata incheia acea mare unire a popoarelor, care va f i chemata sa t

reprezinte o conceppune superioara pe scara civilizapunii f i sd sporeascd as tfe l fer icirea \

omeneascd p e pamant. Toate capete le luminate ale Apu sidui au marturisit crezul lor:

razboiul acesta este razboiul pentru liberarea nafiunilor, nu de dragul ace sto r nafiuni, ci

pentru interesul lumii, pen tru interesul omenirii care numai in ch ipul acesta e capabi la a

pa fi un pas inainte pe calea fer icirii sale. Ide ile aces tea le-a copt istoria f i apostoiu l care

le vestefte este Wilson (Traiasca Wilson!, ovapi entuziaste fi indelung repetate). ”

i

"Dupa cum insa cea dintai reuniune de o clipa a elementuhd romanesc la marginile de \

la Rasarit ale lumii civilizate s-a facut prin sabia lui Mihai in numele unui principiu superior

celui ce navalise asupra Europei f i care acum in zilele acestea, spre ufurarea tuturor inimilor

care bat pentru lutnina fi libertate, sucomba cu desavdr§ire, tot afa aceasta noua unire de acum

a tuturor Romanilor, care de data asta va fi integrals f i pentru eternitate, se fac e prin straludta

invingere a armelor purtate pentru civilizapune in numele unei conceppi de viafa superioara

lumii ce se prabufefte. Este principiul libertapi adevarate a tuturor neamurilor fi cel al egaiitapi

condipunilor de viafa pentru f iec are individ al oricai-ei napuni fi este princ ipiul intovdrSfirii

tututvr napunilor l ibere intr-o comuniune internaponala spre a impiedica nedreptatea fi a scuti

pe cei mari f i m id deopotriva.

Unirea tuturor romanilor intr-un singur stat numai atunci va fi statornica fi garantata

pr in isto ria mai deparie a lumii, daca va raspunde tuturor indatorir ilor impuse prin noua

concepfie a viefii, prin duhul vremurilor noi. Aceasta noua conceppe a civ ilizapunii ne va inspira

datoria sd nupedepsim progenitura pentru pacatele pdrinfilor f i ca urmare va trebui sa asiguram

tuturor neamurilor f i tuturor indivizilo r conlocuitori p e pamantul romanesc ac elea fi dreptur i fi

aceleafi indatoriri. Civi lizapunea care ne-a eliberat, pretind e de la noi respectu l pentru dansa f i

ne obliga sa prabufim in noul nostru sta t orice privileg iu f i sd statorim ca fun dament a l acestu i

stat munca ft rdsplata e i integrals.

Inaintafii noftri p e Campul Liberta pi in 1848 au hotarat afa: "Nafiunea romana depune

mrdmant de credinfa catre imparatul, catre pa tri e fi catre napunea rom ana". Imparatul ne-a

elat (afa-i), patria ne-a ferecat fi ne-am trezit ca numai credinfa in noi in fine , in neamul

romanesc ne poate mantui. Sa jurSm credinfa de aci inainte numai nafiunii romane, dar

juram credinfa tare civilizapunii umane. Cata vreme vom pa stra ace ste credinp,

ii, se va intari fi fer icip vor fi urmafii noftr i pana la sfarfitu l veacurilor. "

. i



m

m

m

m

■

LECTIAXXI

Incursiunea istorica, de o rara forta de evocare, ce sublima in cateva pagini constantele istoriei romanefti, nu a

fost un argument, ci o explicate. La Aiba lulia romanii nu au recurs la dreptul istoric, cum nu au facut-o nici pana acum,

in secolul al XlX-lea. Dreptul istoric era al foftilor opresori, al cuceririi fi fortei. De partea romanilor a stat dreptul de

libera dispunere mtemeiat pe majoritatea romaneasca a Transilvaniei. In opinia lui Vasile Goldif, unirea apare ca o

necesitate a dreptului, a nevoii de desavarfire a civilizatiei fi a idealului peren de umanitate. Acest ideal de umaniiate fi

civilizatie reclama “sinteza libertatii sociale fi a celei nafionale tntr-o unire superioara a societatii omenefti”.

Razboiul care s-a facut pentru eliberarea natiunilor reclama o noua ordine internationala, in care sa fie asigurata

dezvoltarea plenara, In deplina egalitate fi libertate, a indivizilor fi a comunitatilor nationale, pentru ca, astfel, spunea

Goldif, “tntre egale drepturi fi eonditiuni sa poata incheia acea mare unire a popoarelor, care va fi chemata sa reprezinte

o coucepfiune superioara pe scara civilizatiunii fi sa sporeascS astfel fericirea omeneasca pe pamant".

Unirea era o necesitate izvorata din idealul superior de umanitate fi pace general! Pentru aceasta au luptat

romanii in primul razboi mondial, exercitandu-fi misiunea istorica incredintata de Occidentui latin de a fi santinela a democrafiei la gurile Dunarii fi In Carpati, acolo unde Occidentui se iiitalnefte cu Orientul Intr-o civilizatie de sinteza.

Natiunea romana s-a eliberat din robie fi prima sa manifestare de libertate o constituia unirea cu Romania, deoarece,

spunea Goldif, “libertatea acestei natiuni inseamna unirea cu Jara Romaneasca”.

Unirea o justifica unitatea teritoriului, in opinia autorului “cea mai ideala unitate economica”, o reclama o

eonceptie de viata superioara, ce a triumfat prin victoria aliatiior m razboiul purtat pentru civilizatie. Aceasta conceptie

superioara impusa de spiritul veacului “este principiul libertatii adevarate a tuturor neamurilor fi ce l al egalitatii conditiei

nivelelor de viata pentru fiecare individ al oricarei nanuni, este principiul mtovarafirii tuturor nafiunilor libere intr-o

comuniune intemationala spre a tmpiedica nedreptatea fi a scuti pe cei mari fi mici deopotriva”.

Principiile politice pe care le propune a sta la temelia noului stat erau: “sa asiguram tuturor neamurilor f i tuturor

indivizilor conlocuitori pe pamantul romanesc aceleafi drepturi fi aceleafi indatoriri”; “sa pribufim in noul stat orice

privilegiu fi sa statomicim ca fundament al acestui stat munca fi rasplata ei intreaga”; in al treilea rand, spunea Goldif,

la temelia noului stat trebuiau sa stea credinta in natiunea romana fi Tn civilizatia umana.

Decretal regal cu privire la incorporarea Transilvaniei in regatul Romaniei

(11 decembrie 1918)

“Ferdinand I

prin grafia lui Dumnezeu f i vc/infa natianala Rege al Romaniei la top de fa id f i

viitori sanatate!

Asupra Raportuiui prefedintelui Consiliului nostra de Miniftr i sub nr. 2171 din 1918,

Luand act de h otararea unanima a Adunarii Nationa ls de la Alba-Iulia,

Am decreta t f i decretdm:

A r tl . - Jsnuturile cuprinse tn Hotararea Adunarii Nafionale dirt Alba-Iulia de la 18

noiembrie/1 decembrie 1918 sunt fi raman de-a pururea unite cu Regatul Romaniei.

Art.2. - Prefedinte le Consiliului nostru de Minif tri este tnsarcinat cu aducerea la

indeplinire a Decretului-lege de fata.

Dat la Bucurefti, la 11 decembrie 1918

i

\

\

Ferdinand

Prefedinte le Consiliului de M ini ftri

fi ministru de externe

I. C. Bratianu " i

d) Discursal lui Iuliu ManilaDiscursul lui Iuliu Maniu intarefte ideile lui Vasile Goldif, subiiniind misiunea neamurilor de a contribui, “!n

mod propriu, conform insufiiilor lor politice specifice, la dezvoltarea civilizatiei omenefti”. El expliciteaza, poate fi mai

mult decat Goldif, rezolufia adunarii, motivand marile probleme pe care?aceasta le enimta, dezvoltand principiile care

trebuie sa stea la baza viitcrului stat.

Realizarea unirii romanilor in numele principiului libertajii umane reclama, in opinia lui Iuliu Maniu, sa se

instituie in noul stat “libertatea tuturor neamurilor fi a tuturor cetatenilor”, “ca fiecare om sa aleaga liber limba fi credinta

in care vrea sa traiasca, atat in viafa lui particulars, cat fi in iegaturi cu viata de stat”. Iuliu Maniu fixa la temelia statului

roman “colaborarea organic^ a tuturor paturilor sociale fi a tuturor cetatenilor in serviciul statului roman”. Propafirea

208



UNIREA BASAR ABIEI, BU COVINE I §1 TRANSILVANIEI CU ROM ANIA

statului roman era condit ional de Iuliu Maniu de asigurarea onei depline libertati, convins ca “deplina libertate ?i egala

Impartafire tn puterea de stat a cetatenilor este singura baza solida a dezvoltarii unui stat”.

Integrarea plenara a taranimii in noul stat nafional presupunea in 1918 o reforma agrara radicala, considerata

esentiala de Iuliu Maniu pentru realizarea omogenitatii in comunitatea nationals, printr-o nivelare justa a raporturilor fi

a puterilor sociale. in egala masura, Iuliu Maniu remarca necesitatea dezvoltarii economice capitaliste, a industriei fi

comertului, pentru a corecta structura sociaia a natiunii romane, ce nu corespundea exigenteior statului modem.

e) Ideile majors ale adunarii

Adunarea decreta unirea romanilor din Transilvania, Banat f i judetele vestice cu Romania. Ea a prociamat, msa,

fi cateva din marile idei ce au guveraat Romania interbelica: votul universal, deplina libertate nafionala pentru toate

popoarele conlocuitoare, egala indreptatire fi deplina libertate confesionaia pentru confesiunile din stat, instaurarea unui

regim democratic, libertatea presei, de asociere fi mtrunire, reforma agrara radicala, drepturi fi avantaje pentru muncitori

afa cum sunt iegiferate 5ri cele mai avansate state din Apus, viitorul congres de pace sa asigure comuniunea natiunilor

libere in afa fel, ca dreptatea fi libertatea sa fie recunoscuta natiunilor mari fi mici, deopotriva, iar In viitor sa se elimine

razboiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor Internationale.

Tratatul de la Trianon (4 iuitie 1920)

"Art. 45. Ungaria remtnfa In ceea ce o privef te, in favoarea Romaniei, la toaie

drepturile si titlurile asupra teri toriilo r fos tei monarhii austro-ungare situate dincolo de \

frun tari ile Ungariei. (...)

Art. 47. Romania recunoafie fi confirma fa ta de Ungaria angajamentul de a consimfi

la insertiunea intr-un Tractat ca Principalele Puteri Aliate fi asociate a unor disposifiuni pe

cari aceste Puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti m Romania interesele locuitorilor ce se

deosebesc pr in rasa, limba sau religiune de majoritatea populaiiunii, precum fi pentru a ocroti

libertatea tranzitului fi a aplica un regim echitabil comertului celorlalte nafiuni. "

Concepfia politica manifestata cu ocazia formarii statului unitar roman, fondaia pe o viziune organica despre

stat—societate—natiune—umanitate, a fost perfect compatibila cu standardele universale, a fost concordanta aspiratiilor

general-umane de dupa razboi fi explica perfecta conlucrare dintre elita fi popor in tumultul evenimentelor, recunoafterea

intemafionala a voinfei nationale exprimate plebiscitar $i, nu In ultimul rand, progresul din Romania interbelica, prin care

ideile generos anrmate in 1918 s-au transformat In institafii.



m

L E C T I A X X I

Cuprinsul lecfiei

1. Ideea de nafiune $i principiul autodeterminarii

2. Unirea Basarabieia) Autonomia

b) Unirea cu Romania

3. Unirea Bucovineia) fnceputurile autodeterminarii bucovinene:

etapa autonomiei

b) Interventia Romanies fi infaptuirea unirii4. Evoiutia principiului autodeterminarii in Transilvania

in toamna anului 1918a) Declaratia de la Oradea: proclamarea

dreptului Ia autodeterminare

b) Preluarea puterii de catre Consiliul Nafional Roman

c) Tratativele cu reprezentanfii Consiliului National Maghiar

d) Manifestul “Catre popoarele lumii”

5. Adunarea de la Alba luliaa) Problema “caracterului plebiscitar” al adunarii

b) Convocarea adunarii

c) Discursul lui Vasile Goldif d) Ideile majore ale adunarii

N.Bocsan,S.Mitu,V.Vese,T.Nicoaea,Manual multifuncțional de istorie moadernă a României

Documents

Transcript of N.Bocsan,S.Mitu,V.Vese,T.Nicoaea,Manual multifuncțional de istorie moadernă a României