ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

NATALIA ODOLEANU

DEZVOLTAREA COMPETENŢEI

DE SOLUŢIONARE A PROBLEMELOR DE MEDIU

SUPORT DIDACTIC PENTRU PROFESORI

Chişinău, 2015

2

CZU 37.016.046:502

O-24 Aprobată pentru editare

de Consiliul Ştiinţifico-Didactic al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei

Lucrarea a fost elaborată în cadrul proiectului: „Principii şi metode de integrare

naţional-europeană a valorilor educaţiei umaniste în gimnaziu şi liceu”.

Coordonator: TAMARA CAZACU, doctor în pedagogie

Autor: NATALIA ODOLEANU

Au mai colaborat:

V. ŞCHIOPU, avocat, BAA „AMI & partenerii”

R. ŞCHIOPU, Cabinetul Avocaţilor „A. Celenghir”

R. CALMÂŞ, profesor, grad didactic superior, LT „M. Eminescu”, mun. Chişinău

L. ŞVEŢ, profesor, grad didactic I, Gimnaziul „Alcedar”, or. Şoldăneşti

L. UNGUREAN, profesor, grad didactic superior, LT „C. Stere”, or. Soroca

A. GLADIUC, profesor, grad didactic superior, LT „C. Stamati”, r. Ocniţa

V. MORARU, profesor, grad didactic superior, LT „B.P. Hasdeu”, or. Bălţi

G. BALAN, profesor, LT s. Lăpuşna, r. Hânceşti

Recenzenţi:

Ştefania Isac – dr., conf. univ., IŞE

Maria Hadîrcă – dr., conf. cercet., IŞE

Nina Mihalachi – profesoară, grad didactic superior, LT Mihai Eminescu,

mun. Bălţi

Redactor: STELA LUCA

Redactor tehnic: MARINA DARII

Corector: NICOLETA OMBUN

Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această lucrare nu poate fi reprodusă, memorată într-un sistem de calcul sau transmisă, în orice formă şi prin orice mijloace electronice, mecanice, fotocopiere, înregistrare sau altele, fără acordul în scris al Institutului de Ştiiinţe ale Educaţiei.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Odoleanu, Natalia. Bune practici: Dezvoltarea competenţei de soluţionare a problemelor de mediu. Suport didactic pentru profesori

/ Natalia Odoleanu; au colab.: V. Şchiopu [et al.]; Acad. de Ştiinţe a Rep. Moldova, Inst. de Ştiinţe ale Educaţiei. – Chişinău: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015 (Tipogr. „Cavaioli”). – 38 p. , fig., tab.

Bibliogr.: p. 37-38 (36 tit.). – 50 ex.

ISBN 978-9975-48-078-9.

© Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015

3

Stimaţi profesori!

Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului este un aspect-

model de integrare a diferitor conţinuturi studiate în învăţământul

preuniversitar, care are ca scop formarea mai multor competenţe, inclusiv

şi a celei de soluţionare a problemelor de mediu. În prezent, când lumea

întreagă se orientează spre protecţia mediului, deci şi spre cunoaşterea lui

şi formarea unui comportament adecvat în asigurarea viitorului foarte

apropiat, dar şi îndepărtat, rolul educaţiei ecologice şi pentru protecţia

mediului devine unul predominant.

Or, mediul în care noi, oamenii, existăm, este o Valoare pentru

fiecare persoană. Odată ce beneficiem de mediu, de toate bunurile naturii,

aici ne trece viaţa, creăm alte valori – şi atitudinea pentru mediu trebuie

să fie una cu adevărat responsabilă. În acest context, devine destul de

acut de a-i învăţa pe elevi să înveţe a soluţiona diferite probleme de

mediu.

În această lucrare sunt incluse un şir de tehnici aplicate de către

profesori (inclusiv şi de autori) la lecţiile de geografie, biologie, la orele de

dirigenţie, în activitatea extracurriculară.

În activitatea didactică aplicăm tehnici foarte variate. Propunem

spre aplicare doar o parte dintre ele – acelea, care au fost experimentate

de către autori şi s-au adeverit eficiente. În baza lor, pot fi elaborate şi

alte modele – la diferite unităţi de conţinut şi discipline şcolare.

Vă dorim succes!

Autorii

4

A R G U M E N T

Este bine cunoscut că educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului (EE-PM)

începe în familie, continuă în perioada preşcolară, se desăvârşeşte în învăţământul

preuniversitar, apoi continuă pe tot parcursul vieţii. În prezent, dezechilibrul ecologic

la scară globală generează îngrijorarea omenirii şi motivează necesitatea educaţiei şi

conştientizării ecologice în mod deosebit, absolut la toate nivelele.

Învăţământul preuniversitar poate oferi elemente ale educaţiei ecologice şi

pentru protecţia mediului prin diferite aspecte, atât la disciplinele obligatorii, cât şi la

cele opţionale. Rolul educaţiei ecologice este enorm, pentru că ea contribuie la

formarea convingerilor, conştiinţei şi a comportamentului ecologic, ca rezultat – la

formarea unor competenţe cu caracter ecologic, şi în primul rând – soluţionarea

problemelor de mediu de către elevi în viaţa lor cotidiană.

Tehnicile centrate pe activitatea profesorului şi ale elevului, cele participative,

ale lucrului în grup – toate pot facilita formarea competenţelor în mod eficient,

sensibilizând elevii faţă de problemele mediului. Ele pot marca pozitiv personalitatea

acestuia pentru viitor. Elevul format în acest sens este mult mai pregătit în

dezvoltarea competenţelor pentru mediu [1].

Procesul educaţional are drept scop dezvoltarea atitudinii pozitive a elevilor

faţă de problemele medului. Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului include

informaţii privind starea mediului, dezvoltarea responsabilităţii personale şi civile a

elevilor, cunoaşterea interdependenţei tuturor formelor de viaţă pe Terra, dezvoltarea

unei gândiri pozitive ecologice şi formarea unui comportament ecologic adecvat [30].

Principalele obiective ale dimensiunilor menţionate o constituie:

menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

prevenirea apariţiei şi soluţionarea problemelor de mediu;

conştientizarea diversităţii problemelor ecologice;

dezvoltarea respectului faţă de mediu;

analiza critică a problemelor de mediu la scară locală, globală;

dezvoltarea competenţei de a lua decizii care să influenţeze pozitiv raporturile

cu mediul [29].

În opinia academicianului Constantin Mihăilescu, elementele educaţiei

ecologice pot fi sistematizate în două grupuri – înţelegere şi aprofundare. Primul grup

include relaţia dintre om şi mediul natural şi este determinată de forţe naturale

(factorii endogeni şi cei exogeni, inclusiv cosmici) şi cele sociale (credinţele religioase,

valorile etice şi morale, politica, economia, nivelul de dezvoltare a ştiinţei şi

tehnologiei etc.). Grupul al doilea include capacitatea de a folosi deprinderi raţionale,

de a construi argumente bazate pe numeroase exemple şi de a participa la discuţii şi

dezbateri publice. Practic, toate problemele ecologice apar ca rezultat al interacţiunii

nereuşite a acestor două grupe mari de forţe. Pentru soluţionarea corectă a

problemelor de protecţie a mediului se impune o cooperare complexă şi variată a

tuturor factorilor [20].

5

Procesul educaţional, din perspectiva educaţiei pentru mediu, include

următoarele aspecte:

conştientizarea „să ajuţi oamenii să devină conştienţi de faptul că sunt alegeri

pe care ei le pot face în calitate de consumatori, dar aceste alegeri pot avea

multiple implicaţii asupra mediului înconjurător”;

cunoştinţele „ajută la înţelegerea interrelaţiilor din lumea vie, astfel încât

oamenii să înţeleagă cum interacţionează cu mediul, ce probleme pot apărea,

precum şi cum pot fi acestea rezolvate”;

atitudinile – „tendinţe consistente de selectare preferenţială a unor alternative

de răspuns în situaţii specifice, pornind de la valori sau caracteristici

personale stabile”;

aptitudinile – abilităţi, talente şi aptitudini – cu caracter individual „eficienţă şi

competenţe în efectuarea sau rezolvarea cu succes a unor sarcini sau activităţi

specifice”;

implicarea încurajează elevii să-şi aplice cunoştinţele dobândite, să participe

activ la luarea deciziilor, să-şi susţină propria opinie. Acest proces poate duce

la schimbarea comportamentului individual şi creşterea încrederii de sine [20].

Elevul, competent ecologic, urmează să posede un comportament şi o cultură

ecologică, să poată să soluţioneze şi problemele mediului natural.1 Robert Dottrens

afirma că scopul educaţiei ecologice, ca componentă a educaţiei morale, trebuie să fie

pregătirea tinerilor pentru viaţa de mâine în spiritul respectului absolut pentru

valorile naturii, ale culturii naţionale şi universale şi nu numai de a transmite

cunoştinţe [34]. În acest context, relevante sunt cercetările realizate de către

J. Desinger, M. Monroe, W. Bluhm, T. Walk, G. Culen, G.T. Gardner, P.C. Stern.

Astfel, J. Designer, caracterizează comportamentul ecologic ca „un comportament

ferm, dar optimist, a unei gândiri pozitive, evitând accentuarea aspectelor

dezastruoase şi o abordare lipsită de speranţă în ceea ce priveşte efectele negative ale

activităţii omului asupra mediului.” [apud 36]. G.T. Gardner şi P.C. Stern (2002)

analizează comportamentul ecologic ca produs al manifestării capacităţii de

autocontrol asupra conduitelor emoţional-expresive în planul trăirilor interioare.

Comportamentul ecologic reprezintă modul în care conştiinţa ecologică,

formată prin educaţie, determină acţiuni şi atitudini etice fiecărui individ educat.

Conduita ecologică pleacă de la ideea transpunerii omului în situaţia părţii vătămate.

„Privită din punct de vedere ecologic, lumea apare într-un ansamblu independent,

planeta fiind, de fapt, un simplu vehicul spaţial în care pasagerii trebuie să

împărtăşească în egală măsură bunurile, fără a atribui naturii o valenţă pozitivă,

implementată în interiorul minţii” [24].

În educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului (EE-PM), în permanenţă

accentul trebuie pus pe metodele avansate ale pedagogiei moderne, care urmăresc

mai puţin însuşirea de cunoştinţe, ci interpretarea şi utilizarea lor în situaţii

1 Ştiaţi că… Ideea ocrotirii naturii este sesizată încă din antichitate. În anul 242 î.e.n., în Asia, împăratul indian

Aşoka a dispus pe bază de lege, protecţia peştilor, animalelor terestre şi a pădurilor. El a înfiinţat „Abhaya-rana",

teritorii omologate cu actualele rezervaţii [19].

Ştiaţi că… Pliniu cel Bătrân menţionează în lucrarea sa „Naturalis historia" o lege care prevedea pedeapsa

capitală pentru acela care ar fi omorât o barză – pasăre ocrotită pentru că distrugerea şerpii veninoşi [19].

6

concrete, pentru ca omul să fie pregătit să facă faţă oricăror evenimente cu care

poate fi confruntat [16].

Subiectul enunţat are un scop formativ de pregătire a elevilor pentru a lua

decizii comportamentale adecvate privind protecţia mediului, pentru a decide – în

cunoştinţă de cauză şi din proprie iniţiativă – soluţionarea multitudinii de probleme

ecologice cu care se poate confrunta zilnic. Uneori, pot apărea conflicte între modelul

comportamental ecologic, teoretic, pe de o parte şi cel real, concret, practicat [16].

Formarea unui comportament ecologic adecvat este şi scopul şcolii, când

profesorii dirijează activitatea educaţională în scopul formării unui comportament

ecologic adecvat, în cadrul lecţiilor şi a activităţilor extracurriculare.

V. Tufescu a menţionat necesitatea ca fiecare tânăr cetăţean să cunoască

realitatea ecologică şi să ţină seama de aceasta în activitatea sa, „întrucât natura

ţării este o mare bogăţie a întregului popor, nu numai a generaţiei actuale, ci şi a

celor viitoare” [31].

Cultura ecologică se bazează pe tabloul obiectiv al lumii, pe cel natural,

biosferic, cosmic, şi pe cel subiectiv al lumii, pe tabloul lumii interne, spirituale a

omului [29].

În condiţiile crizei ecologice mondiale, un rol important îi revine şi conştiinţei

ecologice, care trebuie să contribuie la formarea unei culturi ecologice a

personalităţii umane. Cultura ecologică presupune cunoaşterea profundă a legităţilor

dezvoltării naturii şi societăţii, a interdependenţei omului cu mediul înconjurător,

conştientizarea necesităţii de a ocroti natura, a prognoza fenomenele ce au loc în

natură, a folosi cât mai raţional resursele naturale.

Între conştiinţa ecologică şi cultura ecologică există o relaţie indisolubilă de

interdependenţă. Cultura ecologică reprezintă baza conştiinţei ecologice a elevului.

Formarea şi dezvoltarea culturii ecologice se poate realiza cu succes numai într-o

societate ecologică, care are ca obiectiv optimizarea şi armonizarea interacţiunilor

dintre societate, om şi natură. Cultura ecologică presupune spiritualitatea şi

activitatea creatoare, responsabilă atât faţă de destinele societăţii, cât şi ale naturii,

ale mediului. Formarea culturii ecologice a elevului ar fi imposibilă fără o reflecţie

filosofică şi o înţelegere a esenţei şi importanţei ştiinţelor ecologice.2

Necesitatea unei educaţii ecologice şi pentru protecţia mediului a luat

amploare la începutul anilor ’70 ai secolului al XX-lea, ca rezultat al conştientizării

pericolelor ce ameninţă umanitatea şi patrimoniul său natural. Conferinţa Naţiunilor

Unite privind mediul înconjurător, organizată la Stockholm, în anul 1972, atrage

atenţia asupra caracterului prioritar al problemelor ecologice. Scopul educaţiei

ecologice este de a preveni deteriorarea mediului. Astfel, omul trebuie să acţioneze

conştient pentru menţinerea şi îmbunătăţirea permanentă a calităţii acestuia şi a fi

competent în soluţionarea problemelor de mediu. Actualmente societatea umană se

confruntă cu o serie de probleme: limitarea rezervelor şi resurselor naturale,

degradarea continuă a mediului, efectele încălzirii globale etc. Acestea, pe parcurs,

au devenit probleme grave pentru umanitate. De aceea vital este să dezvoltăm

educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului în învăţământul actual [11].

2 Ştiaţi că… În secolul al XIV-lea a fost emisă în Anglia prima lege împotriva poluării de către regele Eduard al

II-lea, care interzicea folosirea cărbunelui la încălzitul locuinţelor din Londra. … În secolul al XVI-lea, Sigismund

al III-lea, a declarat teritoriile de pe cuprinsul Poloniei în care mai trăia bourul, zone protejate [19].

7

EE-PM, în practica internaţională, se realizează în mod diferit. Doar printr-un

parteneriat global pentru o dezvoltare durabilă vom percepe cum este particularizată

educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului în diverse ţări, cu un nivel diferit de

dezvoltare, cum putem forma la elevi un comportament adecvat ecologic.

După anul 1970, în Europa au început să se introducă, în programele şcolare,

informaţii cu caracter ecologic. De exemplu, în Marea Britanie – „noua geografie” şi

elemente ale mediului; în Germania – educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului

se face la toate treptele de învăţământ; în Federaţia Rusă – se promovează educaţia

ecologică şi pentru protecţia mediului pentru menţinerea unui comportament adecvat

al tuturor locuitorilor ţării; în România – educaţia de mediu este o materie opţională;

în Statele Unite ale Americii s-a adoptat Legea Educaţiei Ecologice, prin care se

încurajează programele privind educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului prin

mai multe discipline de studiu privind mediul şi echilibrul ecologic; în Franţa, educaţia

se realizează prin geografie, istorie, educaţie cetăţenească; în Japonia educaţia

ecologică a devenit o politică naţională, fiind introdusă la toate treptele de învăţământ;

în Venezuela, educaţia ecologică este integrată în dezvoltarea şcolii; în Columbia, EE-

PM constituie un tot întreg cu aspectele economice şi social-politice; în Vietnam şi

China, un accent deosebit se pune pe cunoaştere şi protejarea mediului [2].3

În Republica Moldova, în scopul formării unui comportament ecologic adecvat,

prin curriculum se aplică aceste intenţii, la disciplinele şcolare obligatorii, la

dirigenţie şi la orele opţionale: Educaţia ecologică, Surse de energie regenerabilă,

Omul şi mediul ambiant, Protecţia mediului înconjurător. Astfel, EE-PM, fiind şi o

orientare a Noilor Educaţii, trebuie să fie realizată la toate treptele educaţiei, în toate

sistemele educaţionale. Odată cu constituirea educaţiei ecologice şi pentru protecţia

mediului, se conturează un şir numeros de concepte pedagogice noi, precum: cultură

ecologică, conştiinţă ecologică, atitudini ecologice, conduită şi comportament ecologic.

Competenţa formării unui comportament ecologic adecvat şi a soluţionării de

către elev a problemelor de mediu este una integratoare şi specifică disciplinei

Geografie, dar şi altor discipline şcolare. Dezvoltarea competenţei de soluţionare a

problemelor de mediu în învăţământul preuniversitar se poate realiza printr-o varietate

de activităţi educaţionale. Elevii, sub îndrumarea profesorului, însuşesc cunoştinţe, îşi

formează priceperi, deprinderi, îşi dezvoltă aptitudini şi atitudini, devin deci

competenţi din punct de vedere ecologic. Realizarea acestor acţiuni este asigurată de

diferite strategii privind organizarea predării–învăţării, folosind materiale didactice,

aplicaţii de teren, mijloace audio-vizuale. Metodele şi tehnicile ce pot fi folosite în

educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului trebuie să fie adaptate în funcţie de

particularităţile de vârstă ale elevilor. În scopul EE-PP pot fi aplicate tehnici variate,

atât tradiţionale, cât şi complementare. Important este ca ele să fie aplicate corect şi

la momentul potrivit.

3 Ştiaţi că… Emil Racoviţă înfiinţează în 1920, la Cluj, primul Institut de speologie din lume, întemeiază asociaţia de

turism „Frăţia munteană", care avea printre scopuri „să apere munţii şi pădurile de devastări", prevăzând în statut

şi o secţiune a parcurilor şi rezervaţiilor naturale [19].

Ştiaţi că… Orânduiala de pădure”, pentru Bucovina, primul Cod silvic românesc, tipărit în anul 1786, în limbile

română şi germană includea norme de întreţinere şi tăiere a pădurii; nu era voie să se taie, „decât atâţia arbori cât

puteau să se refacă…”; se interzicea arderea focurilor, doborârea frunzei pentru animale, ruperea cojii sau greblatul

muşchiului de pe copaci, păşunatul oilor şi caprelor [19].

8

M E T O D O L O G I I E F I C I E N T E

Tehnica Conversaţia euristică, în care predomină comunicarea orală iniţiată

de profesor, e orientată special pentru activitatea operaţiilor logice ale gândirii elevului,

necesare în procesul de descoperire şi de valorificare a cunoştinţelor şi a capacităţilor

proiectate conform obiectivelor instituţionalizate la nivelul curriculumului şcolar [5].

Întrebări aplicate în timpul conversaţiei euristice pe parcursul studierii unităţilor

de conţinut privind protecţia mediului în diferite clase (Tabelul nr. 1).

Tabelul nr. 1. Modele de întrebări pentru conversaţia euristică [21]

Tipuri Exemple

Frontale Profesorul: De ce se produc ploile acide?

Directe Profesorul: Elena, ce te face să susţii că degradarea solurilor în

Republica Moldova influenţează puternic economia ţării?

Inversate

Elevul: Ce efecte negative pentru natură are construcţia lacului de

acumulare Costeşti-Stânca?

Profesorul: Dar tu ce părere ai referitor la această problemă?

De releu/

de completare

Traian: Nu credeţi că construcţia unei centrale hidroelectrice

distruge mediul?

Profesorul: Traian a pus o problemă extrem de actuală. Ce părere

aveţi voi despre aceasta?

De revenire

Profesorul: Bogdan şi-a exprimat anterior opinia că şi activitatea

omului influenţează asupra peisajelor naturale. Voi cum

consideraţi, peisajele naturale pot fi influenţate de activitatea

economică?

Imperative

Profesorul: Vă rog, rezumaţi părerea voastră despre importanţa

mediului în Republica Moldova.

Profesorul: Analizaţi următorul caz: de pe un versant plantat cu

nucari, s-au tăiat copacii pe mari suprafeţe. Rezumaţi ce schimbări

se pot produce pe acest versant. Care este rolul terasării acestui

versant? De ce este nevoie de drenarea versantului?

Profesorul: Vă rog, rezumaţi opinia voastră referitoare la

necesitatea soluţionării problemei influenţei transporturilor asupra

sănătăţii oamenilor. Analizaţi următorul caz: poluarea acustică

influenţează negativ asupra sistemului nervos şi a celui cardio-

vascular al omului. Explicaţi, cum poate fi prevenită agravarea

poluării acustice într-un oraş mare.

De controversă

Profesorul: Şi totuşi, este adevărat sau nu că valorificarea

raţională a resurselor naturale ar fi o măsură de păstrare şi

ameliorare a calităţii mediului în ţara noastră? Doar ştim că orice

implicare a omului în natură duce la modificarea mediului natural!

Tehnica REQUIEST [30] constă în lectura unui text ştiinţific, ce se poate

combina cu alte tehnici de muncă intelectuală. RQ este oportun pentru realizarea

sensului. Participă un număr par de elevi, în funcţie de volumul textului, timp de 15-30

de minute. Pentru realizare, profesorul pregăteşte un text ştiinţific, clar delimitat în

alineate aproximativ egale ca volum. Se formează perechi, elevii vor lucra împreună pe

parcursul activităţii.

9

Se explică tehnica RQ: grupaţi câte doi, elevii citesc textul şi se opresc după fiecare

alineat, pentru ca unul dintre parteneri să răspundă la întrebările celuilalt. Procedura se

repetă după fiecare alineat, inversându-se rolurile. La sfârşitul activităţii, profesorul

poate să analizeze demersul, rugându-i pe elevi să enunţe cele mai interesante sau cele

mai dificile întrebări. Se poate proceda la fel şi cu răspunsurile, fapt ce va spori gradul de

responsabilitate în realizarea sarcinii şi va reclama depăşirea stereotipurilor, renunţarea

la clişee. Există o varietate mare de texte în acest scop.

De exemplu, primul alineat:

„Pădurea reprezintă „plămânii planetei”. Astfel, 1 km² de pădure ecuatorială

„produce” zilnic 11 tone de oxigen – de 10 ori mai mult decât aceeaşi întindere de preerie şi

de 20 de ori mai mult decât o suprafaţă similară de ocean. Pădurea consumă dioxid de

carbon. 2/3 din oxigenul planetei, consumat de lumea vie, de industrie sau autovehicule,

este furnizat atmosferei de către arbori şi arbuşti. Un fag matur produce 1,7 kg oxigen în

fiecare oră şi prelucrează 2,35 kg de CO2 emanat din ţevile de eşapament ale maşinilor.

Astfel se purifică 4 800 m³ de aer/oră, asigurându-se nevoile zilnice de oxigen a 64 de

oameni. Cantitatea de oxigen produsă de un stejar în timpul vieţii este suficientă pentru un

om timp de 20 de ani.”

Model de întrebare pentru primul alineat: De ce pădurile ecuatoriale pot fi

numite „fabrici de oxigen”?

Alineatul al doilea:

„Pădurea este un factor de menţinere a echilibrului ecologic: stabilizează clima

locală şi conservează calitatea solului. Distrugând pădurile, omul a deschis calea aridităţii

şi secetei, favorizând răspândirea deşerturilor pe vaste întinderi din Africa, Orientul

Apropiat şi alte părţi ale globului. Defrişările excesive au dus la eroziunea solului. Ciclonii,

incendiile forestiere, bolile plantelor, alunecările de teren şi alţi factori naturali au, în

prezent, o influenţă minimă în comparaţie cu defrişările.”

Model de întrebare pentru al doilea alineat: În ce constă rolul pădurii ca factor

de menţinere a echilibrului ecologic?

Dacă tehnica se aplică pentru prima dată sau textul este de un grad sporit de

dificultate, e posibil ca elevii să citească individual alineatul şi apoi, cu cărţile închise, să

adreseze întrebări profesorului. În acest caz, după lectura alineatului al doilea,

profesorul adresează întrebări elevilor. În situaţia, când elevul interogat nu va putea da

un răspuns suficient de clar, profesorul poate propune una dintre soluţii: se vor discuta

la sfârşit toate întrebările neelucidate; urmează să răspundă chiar cel care întreabă; se

revine la text şi partenerii găsesc împreună soluţia.

Tehnica Cubul [30]. În cazul aplicării acestei tehnici subiectul este studiat şi

prezentat din mai multe perspective. Se realizează prin următoarele etape de lucru: se

anunţă tema pusă în discuţie, elevii împărţindu-se în şase grupuri; se prezintă un cub

din carton cu faţete diferit colorate şi cu inscripţiile: Descrie, Compară, Asociază,

Analizează, Aplică, Argumentează. Se atribuie rolurile membrilor fiecărui grup:

cititorul – rostogoleşte cubul şi anunţă grupului cerinţa înscrisă pe faţa de deasupra;

ascultătorul activ/ cercetaşul – repetă sarcina, o reformulează pentru a fi înţeleasă de

fiecare membru, adresează întrebări profesorului; interogatorul – solicită idei legate de

modul de rezolvare a sarcinii de la membrii grupului; rezumatorul va fi raportorul

grupului – va trage concluziile, le va nota şi le va comunica întregii clase. Elevii lucrează

în grupuri (unii la tablă, alţii – în caiete, alţii – pe foi). Fiecare „raportor” prezintă modul

10

în care grupurile concrete au rezolvat cerinţa. În continuare se fac explicaţii, completări

de către profesor, căruia îi aparţine rolul de ”consultant”, ”participant”, ”observator”.

De exemplu, în clasa a 8-a, la studierea unităţii de conţinut „Problemele de

mediu”, pot fi abordate următoarele situaţii de învăţare (Tabelul nr. 2).4

Tabelul nr. 2. Model de aplicare a Tehnicii „Cubul”

Latura cubului Acţiunea elevului

DESCRIEŢI

Descrieţi principalele cauze care au provocat problemele de mediu

în Republica Moldova, studiind fragmentul respectiv de text (se

indică alineatul şi pagina).

COMPARAŢI

Comparaţi diferite modalităţi de valorificare a mediului în ţara

noastră, studiind fragmentul respectiv de text (se indică alineatul şi

pagina).

ASOCIAŢI Asociaţi problemele de mediu cu vulnerabilitatea/valorificarea

componentelor naturii din localitatea voastră.

ANALIZAŢI

Analizaţi relaţiile dintre componentele naturii în cazul valorificării

raţionale/ iraţionale a acestora, studiind imaginile alăturate (se

prezintă imagini pentru fiecare caz).

APLICAŢI Aplicaţi modalităţi de soluţionare a unei probleme a mediului

natural din localitatea voastră.

ARGUMENTAŢI Argumentaţi necesitatea soluţionării problemelor mediului natural

din Republica Moldova, analizând fragmentul respectiv de text.

Tehnica Pălăriile „gânditoare” [23]. Aceasta este o tehnică interactivă de

stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în

funcţie de culoarea pălăriei alese. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare:

alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru. Membrii grupului îşi aleg câte o pălărie de o

anumită culoare şi interpretează rolul, conform caracteristicilor fiecărei culori.

Elevii primesc cele 6 pălării „gânditoare” şi un fragment de text, pe marginea

căruia se va desfăşura discuţia. Pălăria poate fi purtată individual – şi atunci elevul

respectiv îşi îndeplineşte rolul – sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie. În

acest caz, elevii grupului care interpretează rolul unei pălării „gânditoare” cooperează în

asigurarea celei mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeaşi

culoare, fiind conştienţi de faptul ce semnifică fiecare culoare. Această tehnică este

deosebit de eficientă la studierea unităţii de conţinut „Protecţia mediului” (Tabelul nr. 3).

Tabelul nr. 3. Model de aplicare a tehnicii Pălăriile „gânditoare”

Semnificaţia pălăriei Acţiunea elevului

Albă – informaţii, fapte. Identificaţi principalele probleme de

poluare a mediului din Republica Moldova,

analizând fragmentul de text.

Roşie – emoţii, sentimente, intuiţie. Precizaţi ce simţiţi în legătură cu situaţia

ecologică a apei în localitatea noastră: ce

vă place, ce vă displace?

4 Ştiaţi că… În Europa, prima rezervaţie naturală a fost creată în Franţa, unde Napoleon al III-lea, la insistenţele

pictorilor de la Şcoala de la Barbizon declară, la 14 august 1861, printr-un edict, pădurea Fontaneibleu rezervaţie

naturală [19].

11

Neagră – evidenţierea greşelilor, a

punctelor slabe, a pericolelor şi riscurilor.

Identificaţi punctele slabe ale problemelor

de poluare a mediului. De ce ar trebui să

acceptăm aceste situaţii?

Galbenă – o abordare constructivă,

pozitivă, evidenţierea avantajelor, a

opiniilor şi a posibilităţilor de concretizare

a ideilor.

Stabiliţi punctele forte ale ideilor propuse,

precizaţi avantajele utilizării acestui mod

de soluţionare.

Verde – generarea de idei noi, identificarea

de alternative, flexibilitate şi mobilitate.

Proiectaţi cât mai multe căi alternative de

soluţionare a problemelor identificate.

Albastră – monitorizarea, definirea clară a

problemei, realizarea privirii de ansamblu,

deducerea concluziei.

Planificaţi etapele care trebuie parcurse în

soluţionarea problemelor. Formulaţi câteva

concluzii.

Un exemplu de aplicare a tehnicii Pălăriile „gânditoare” pentru studierea unităţii

de conţinut „Tipurile de medii” e prezentat în tabelul ce urmează.

Tabelul nr. 4. Model de aplicare a tehnicii Pălăriile „gânditoare”

Pălăria Sarcina de învăţare

Albă Identificaţi trei cauze ale dispariţiei unor specii de animale din

pădurile ecuatoriale, studiind fragmentul de text.

Roşie

Precizaţi, ce simţiţi în legătură cu dispariţia diferitor specii de plante

cu lemn preţios din pădurile ecuatoriale. Relataţi, ce vă place şi ce vă

displace.

Neagră Explicaţi principalele cauze ale răspândirii braconajului în Africa.

Galbenă Explicaţi, de ce este nevoie ca populaţia băştinaşă africană să ştie

despre dispariţia speciilor de plante şi animale.

Verde Proiectaţi, cum poate fi utilizată materia primă alternativă

neanimalieră pentru necesităţile umane.

Albastră Propuneţi cel puţin două măsuri de soluţionare a problemei

distrugerii lumii organice, studiind fragmentul de text/ imaginile.

Tehnica Proiectul [5] are un caracter interdisciplinar, prin care elevii au

posibilitatea să-şi dezvolte creativitatea şi personalitatea. În realizarea unui proiect

tematic se parcurg trei etape. La prima etapă se alege subiectul investigat şi se planifică

demersul didactic necesar pentru realizarea proiectului; se stabilesc obiectivele, se

analizează resursele materiale, umane, se aleg strategiile didactice în vederea derulării cu

succes a proiectului. În etapa a doua se realizează activitatea practică, documentarea şi

investigarea: elevii fac cercetări, înregistrează fapte şi date, explorează, filmează, discută

şi chiar dramatizează aspecte legate de noile achiziţii. Etapa a treia: se prezintă

informaţiile acumulate de către elevi.

De exemplu, informaţiile privind protecţia aerului. Astfel, în cadrul proiectului

„Protecţia aerului în Republica Moldova” s-au studiat următoarele aspecte: sursele de

poluare a aerului în Republica Moldova (au fost realizate scheme, colectate date

statistice); determinarea cantităţii de praf în aer în toate sectoarele oraşului Chişinău

(elevii au efectuat observări directe, au analizat, sintetizat şi evaluat datele obţinute).

S-au formulat concluzii despre starea aerului în oraşul Chişinău (au creat două filme:

Prima problemă ecologică a capitalei noastre, Măsurile de ameliorare a calităţii aerului în

oraşul Chişinău etc).

12

Menţionăm necesitatea elaborării unor criterii de evaluare a proiectelor

ecologice, cu care elevii se familiarizează înainte de începerea lucrului. Astfel, vor fi

luate în considerare următoarele aspecte:

nivelul teoretic al dezvoltării subiectului;

importanţa subiectului pentru soluţionarea problemelor de mediu;

tratarea subiectului din diferite puncte de vedere;

căile propuse pentru soluţionarea problemei de mediu;

calitatea materialelor acumulate şi designul acestora etc.

Tehnica Brainstorming (asaltul de idei) [5] este o tehnică interactivă de

dezvoltare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate dintre mai mulţi participanţi,

discuţii în cadrul cărora fiecare vine cu numeroase sugestii. În rezultat, se alege cea mai

bună soluţie. Calea de obţinere a acestei soluţii este de a stimula creativitatea în cadrul

grupului, într-o atmosferă lipsită de critică. Această tehnică surprinde două momente:

producerea ideilor şi evaluarea acestora. Brainstormingul reprezintă generarea ideilor

într-un interval scurt de timp.

Tehnica se realizează în câteva etape.

Prima etapă: constituirea grupului, amenajarea spaţiului, echipamentelor.

Brainstormingul poate fi realizat şi frontal – cu toţi elevii odată.

A doua etapă: enunţarea problemei, reformularea ei („Cum să facem să...”),

luându-se în considerare şi opinia moderatorului; alegerea unei formule esenţiale;

„încălzirea” – exersarea (în găsirea utilizărilor unui obiect, de exemplu);

brainstormingul propriu-zis; expunerea noilor idei după finalizarea tehnicii.

Etapa a treia: stabilirea listei definitive a soluţiilor; analiza listei de către patru-

cinci „specialişti” (sau chiar de către membrii grupului); organizarea şi altor

evaluări ale soluţiilor propuse; posibilitatea organizării brainstormingului invers:

Se pune întrebarea: „În câte moduri poate eşua această soluţie?”.

De exemplu, la studierea unităţii de conţinut „Degradarea mediului aerian”, în

clasa a 12-a, s-a aplicat asaltul de idei în scris: elevii urmau să propună idei cum ar

putea fi protejat aerul în municipiul Chişinău. Timpul rezervat: 10 minute pentru scris,

7 minute pentru analiză şi comentarii. Elevii s-au aşezat în jurul mesei, având în faţă

câte o foaie. Pe masă era o foaie în plus. Participanţii au scris pe foaia personală câte o

idee privind problema discutată. Elevul care a terminat primul de scris, a pus foaia sa pe

masă, a luat foaia curată pe care a notat o altă idee. Al doilea elev, care a terminat de

scris, a luat foaia primului elev şi a dezvoltat ideea deja notată ş.a.m.d..5

Aplicarea continuă până când expiră timpul. Această tehnică se poate realiza şi

fără circulaţia foilor: în acest caz, fiecare elev îşi dezvoltă ideea proprie, examinând-o

multilateral, după care o prezintă colegilor. După expirarea timpului, s-au analizat toate

ideile: elevii şi-au luat foile, foaia rămasă a fost analizată de profesor. Fiecare participant

şi-a exprimat opinia cu referire la sugestiile ce au urmat. Elevii au realizat prezentările,

ideile aprobate în urma discuţiei fiind scrise pe tablă.

5 Ştiaţi că… Colectarea sau nimicirea plantelor, capturarea sau nimicirea animalelor incluse în Cartea Roşie a

Republicii Moldova şi în anexele la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe

cale de dispariţie, precum şi comiterea altor acţiuni sau inacţiuni ce pot cauza reducerea numărului acestor plante şi

animale sau dispariţia lor se sancţionează cu amendă de la 50 până la 100 de unităţi convenţionale [34].

13

Tehnica Hârtia de un minut (o variantă a asaltului de idei [4] determină

elevii să-şi concentreze atenţia pentru a răspunde la o întrebare sau pentru a evoca

cunoştinţe învăţate anterior.

De exemplu, unitatea de conţinut „Hidrosfera. Circuitul apei în natură”. La etapa

de evocare profesorul comunică sarcina de lucru: „Prezentaţi cât mai multe exemple, care

reflectă rolul circuitului apei în natură”. Timp de un minut, amintindu-şi din cele

studiate, elevii înscriu răspunsurile în caiete. Menţionăm doar câteva dintre răspunsurile

elevilor: îmbogăţirea atmosferei cu vapori de apă, asigurarea formării norilor şi a căderii

precipitaţiilor atmosferice, transportarea energiei dintre uscat şi ocean, completarea

rezervelor de apă dulce în râuri, lacuri şi ape subterane, menţinerea vieţii pe Pământ etc.

Astfel, elevii caută un răspuns succint la o întrebare, conţinutul căreia se

regăseşte în materialul studiat anterior şi care este important, deoarece ţine de problema

abordată în continuare. Elevii sunt motivaţi prin faptul că ideile proprii vor fi comparate

cu cele ale colegilor.

Tehnica Eseul de cinci minute [26] este o modalitate eficientă la etapa de

reflecţie, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi adune ideile ce ţin de subiectul studiat şi pentru

a-i oferi profesorului o imagine mai amplă despre ceea ce s-a întâmplat, în plan

intelectual, la lecţie. Elevilor li se cer două aspecte: să scrie un lucru pe care l-au învăţat

la lecţia respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătură cu aceasta.

De exemplu, la studierea unităţii de conţinut „Energetica Republicii Moldova”. La

prima etapă profesorul comunică sarcina de lucru: „Scrieţi, în cinci minute, un text,

în care să indicaţi:

a) impactul centralelor electrice asupra mediului;

b) o întrebare pe care o mai aveţi, legată de acest subiect şi la care doriţi un răspuns;

c) o sugestie cu privire la activitatea de astăzi”.

Urmează activitatea individuală de elaborare a textului propriu-zis. Profesorul poate

folosi eseurile ca punct de plecare în proiectarea următoarei activităţi didactice sau ca

modalitate de identificare a dificultăţilor întâmpinate de elevi în studierea subiectului.

Controversa academică [30] este o tehnică de acumulare a argumentelor şi

dezbatere, este o activitate de învăţare prin cooperare. Ea dezvoltă abilităţile de

comunicare orală şi scrisă, de structurare a unui discurs, de prezentare a propriei

poziţii. 6

Poate fi aplicată la etapa de realizare a eseului la lecţia „Despăduririle” în clasa

12-a (şi la alte subiecte şi clase). Tehnica se realizează în câteva etape. La prima etapă,

elevii lucrează în grupuri a câte patru, doi elevi, în mod obligatoriu, sunt pro şi doi –

contra, răspunzând la întrebarea: Cum consideraţi, este corect să se defrişeze pădurile?

La etapa a doua, perechile se despart şi unul dintre elevi, cel cu pro, discută cu cel

contra (timp de 3 minute). Perechile se reiau, compară noile argumente şi întocmesc o

listă completă. La a treia etapă, fiecare grup îşi prezintă opinia, apoi dezbat argumentele

fiecărui grup. În final, fiecare parte face declaraţii asupra propriei opinii.

6 Ştiaţi că… În Republica Moldova poluarea mediului (aerului atmosferic, a bazinelor acvatice de suprafaţă şi

subterane, a terenurilor) cu deşeuri industriale, de construcţie sau menajere, cu ape menajere, cu emisii de poluanţi

ce au cauzat prejudicii se sancţionează cu amendă de la 40 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice,

cu amendă de la 350 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele

cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an [34].

14

Tehnica RAFT (Rol-Auditoriu-Formă-Temă) are ca punct de plecare o

întâmplare reală, povestită de profesor sau citită. După familiarizarea cu conţinutul

textului elevii se identifică cu un anumit personaj şi îndeplinesc următoarele etape [27]:

- ROL: elevii interpretează personajul cu care s-au identificat.

- AUDITORIU: elevii, care s-au identificat cu acelaşi personaj, îşi aleg un auditoriu,

format din elevii, care şi-au ales un alt personaj, căruia îi vor adresa un mesaj

scris prin care solicită ceva.

- FORMĂ: mesajul adresat auditoriului trebuie să aibă o anumită formă: cerere,

scrisoare, notă etc.

- TEMĂ: mesajul adresat auditoriului trebuie să aibă o anumită temă şi un conţinut

adecvat temei alese. După realizarea activităţii elevii îşi pot schimba rolurile,

realizând din nou activitatea, dar cu alte sarcini de rezolvat.

Tehnica este utilă pentru că învaţă elevii să solicite ceva în scris sau să informeze

pe cineva despre un fapt real. Pentru reuşita activităţii, personajele şi problemele pot fi

reale, fiind identificate de către elevi în mediul în care locuiesc. Elevii învaţă să observe şi

să analizeze ceea ce se întâmplă în jurul lor, să facă judecăţi de valoare, să caute soluţii

şi să ia atitudine într-un mod politicos şi formal. Această tehnică se realizează în câteva

etape.

De exemplu, la studierea unităţii de conţinut „Vegetaţia de pădure a Republicii

Moldova”, clasa a 8-a. La prima etapă, se comunică sarcina de lucru. Profesorul prezintă

oral elevilor un eveniment /o întâmplare sau se oferă un text pe care să-l citească:

„În prezent pădurile din Republica Moldova sunt puternic afectate de aridizarea

climei, dar şi de activitatea umană. În localitatea natală suprafaţa pădurilor se micşorează

în fiecare an, având şi consecinţe evidente. De aceea, se impun măsuri adecvate privind

extinderea terenurilor împădurite, valorificarea cât mai raţională şi protecţia judicioasă a

acestora. La implementarea lor e necesar să se încadreze întreaga comunitate”.

La etapa a doua se realizează o activitate frontală. Se identifică momentele-cheie:

problema vizată;

cauzele apariţiei problemei;

consecinţele;

personajele implicate în prezentare;

rolul elevilor în soluţionarea problemei.

La a treia etapă, se efectuează activitatea individuală/în perechi/în grupuri: elevii

îşi asumă un anumit rol (profesor, jurnalist, student etc.). Timp de şapte-zece minute,

elevii alcătuiesc o scrisoare deschisă adresată unor persoane concrete:

primarului/comunităţii locale/colegilor etc. Prin această scrisoare elevii sugerează

diferite căi de soluţionare a problemei abordate, argumentând cu exemple concrete

impactul defrişărilor asupra naturii şi activităţii umane din localitate. La etapa a patra se

face activitatea frontală. Fiecare elev /pereche /grup citeşte scrisoarea în faţa elevilor. La

realizarea temelor pentru acasă, elevii îşi pot asuma alte roluri şi vor efectua, respectiv,

alte sarcini. În funcţie de auditoriul căruia îi este adresat mesajul, acesta va avea o

anumită formă (scrisoare deschisă, articol publicitar etc.). Mesajul scris se referă la o

anumită problemă de mediu şi are un conţinut adecvat.

Un alt exemplu: la biologie, în clasa a 9-a, la studierea unităţii de conţinut

„Problema deşeurilor menajere”: La prima etapă profesorul le prezintă elevilor un text pe

care să-l citească:

„În localitatea noastră trăiesc peste 1000 de locuitori. În sat se produc mari cantităţi

de deşeuri menajere care, deseori nu ajung la groapa de gunoi din apropierea satului, dar

sunt aruncate la întâmplare. Există un proiect pentru construirea unor platforme de

15

colectare separată a gunoiului menajer. Aceasta ar putea soluţiona problema gunoaielor,

dar pentru a se realiza, comunitatea trebuie informată, argumentând cu exemple concrete

(în Germania, de exemplu, deşeurile menajere se colectează în containere în funcţie de

sortimente etc.)”.

La etapa a doua se identifică personajele şi momentele principale: Care este

numele personajelor implicate? Care este problema abordată? Care este impactul

gunoiului asupra mediului şi a comunităţii? Care ar putea fi soluţia? Care este rolul

nostru şi a fiecăruia în parte? La etapa a treia, în cadrul activităţii individuale/în

perechi/în grupuri, fiecare îşi asumă un anumit rol (profesor, medic, primar, consilier,

elev etc.) şi, timp de 7-10 minute, alcătuieşte o adresare către locuitorii satului, prin care

le sugerează cum anume să fie colectate deşeurile menajere pe sortimente, argumentând

pentru ce este mai economică şi ecologică această soluţie. La etapa a patra fiecare elev/

pereche/ grup citeşte scrisoarea în faţa auditoriului.

Tehnica Schimbă perechea [23]. Elevii sunt împărţiţi în două grupe egale,

aranjate în două cercuri concentrice, faţă în faţă, perechi. Profesorul adresează o

întrebare sau indică o sarcină de lucru în perechi. Fiecare pereche discută şi apoi îşi

comunică ideile. După realizarea sarcinii, elevii din cercul exterior se mişcă, cu câte un

loc, în sensul acelor de ceasornic. Se produce schimbarea locului şi se trece la realizarea

sarcinii următoare, creându-se o nouă pereche. Lucrul continuă până când se ajunge la

partenerii iniţiali sau se termină toate sarcinile.

Această tehnică este eficientă la studierea multor unităţi de conţinut, îndeosebi la

subiectele ce ţin de interacţiunea componentelor naturii, măsurile de protecţie a

mediului, influenţa poluării mediului asupra sănătăţii omului, problemele globale ale

omenirii etc. De exemplu, elevii vor lucra asupra sarcinilor didactice de tipul:

Sub protecţia zăpezii plantele se odihnesc şi aşteaptă venirea primăverii… Descrieţi, ce importanţă are stratul de zăpadă pentru plante (dar şi animalele care pot să trăiască aici). Cum consideraţi, cu ce aţi putea voi să ajutaţi aceste vietăţi?

Analizând imaginea alăturată, gândiţi-vă, în ce condiţii climatice, în opinia voastră, trăieşte această broscuţă. Oare cum ar fi viaţa ei dacă activitatea omului ar continua în direcţia încălzirii extreme a climei? Ce aţi face voi, dacă aţi putea, pentru ca viaţa acestei broscuţe să fie mai uşoară (dacă vreţi să faceţi, desigur)?

Analizaţi particularităţile fizice ale reprezentanţilor din Africa şi din America de Sud din imaginile alăturate. Gândiţi-vă, cum este viaţa lor? Ce aţi vrea să le povestiţi despre voi?

Analizând imaginile, gândiţi-vă şi exprimaţi-vă opinia: cum supravieţuiesc aceste organisme în mediul său? Ce aţi putea învăţa voi de la aceste organisme? De ce este bine să studiem sistematic natura care ne înconjoară?

16

Tehnica Frisco [23] are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui

rol specific, abordând o problemă din mai multe perspective. Membrii grupului vor trebui

să joace, fiecare, pe rând, un rol: Conservatoristul, Exuberantul, Pesimistul şi

Optimistul. Această tehnică se realizează în câteva etape: sesizarea unei situaţii-

problemă pentru analiză.

De exemplu, căile de soluţionare a problemei energetice în Republica Moldova sau

consecinţele construcţiei unei hidroelectrocentrale asupra mediului. Urmează dezbaterea

colectivă a subiectului: Conservatoristul apreciază avantajele soluţiilor vechi pentru

asigurarea cu energie, pronunţându-se pentru menţinerea lor, fără a exclude însă

posibilitatea unor eventuale îmbunătăţiri. Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei

aparent imposibil de aplicat în practică, stimulându-i şi pe ceilalţi participanţi să

privească lucrurile pozitiv, propunând căi îndrăzneţe de soluţionare a problemei.

Optimistul susţine participanţii să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală, concretă

şi realizabilă. El susţine exuberantul, stimulând participanţii să gândească pozitiv. În

final, se trag concluzii şi se sistematizează ideile discutate. Pesimistul, însă, nu are o

părere bună despre ce se discută, cenzurând ideile şi soluţiile iniţiale propuse. El relevă

aspectele negative ale oricăror îmbunătăţiri, precum influenţa asupra mediului natural,

a sănătăţii omului etc. În cazul discuţiei asupra consecinţelor construcţiei unei

hidroelectrocentrale asupra mediului natural, Pesimistul, de exemplu, va menţiona

următoarele aspecte:

modificarea regimului precipitaţiilor atmosferice, care provoacă dereglări ale

climei, florei şi faunei din zonă (dispariţia unor specii de plante şi de animale);

nivelurile ridicate de carbon (modificări climatice); dezechilibrarea peisajului

natural (datorită instalării liniilor de curent electric, construirii drumurilor spre

baraj);

creşterea în zonele limitrofe a nivelului apelor freatice; dereglarea proprietăţilor

fizice şi chimice naturale ale apei (dăunătoare pentru flora şi fauna acvatică), din

cauza temperaturilor, unor substanţe ce depăşesc norma admisibilă mai ridicată

în preajma hidrocentralei, decât în celelalte regiuni;

afectarea peştilor (dependenţa de nivelul apei, de viteza de curgere a ei, de

vegetaţia subacvatică protectoare);

reducerea sau dispariţia unor specii de peşti din cauza barajului artificial care

serveşte ca obstacol în migrare pentru depunerea icrelor şi revenirea la arealul de

răspândire;

scăderea fertilităţii solului (barajul serveşte ca obstacol în transportarea

materialului aluvial de către apa râurilor, astfel solul fertil se depozitează la fundul

bazinului acvatic până la baraj, provocând înnămolirea, iar terenurile cândva

inundate şi bogate în substanţe minerale naturale degradează etc.

Tehnica Frisco se încheie cu totalizarea ideilor discutate.

Tehnica Turul galeriei [30] se bazează pe o activitate în grupuri a câte trei-

patru elevi. Fiecare grup lucrează la un anumit subiect: la unul comun pentru toţi ori cu

subconţinuturi diferite dintr-un conţinut principal. Elevii discută asupra sarcinii sale în

grup. Un secretar notează rezultatele pe o coală de hârtie cu markere de diferite culori.

Şeful grupului prezintă în faţa clasei afişul şi răspunde la întrebările colegilor. Afişele se

expun pe pereţi, iar pe fiecare afiş (ori lângă el) se lipeşte câte o foaie curată. Grupurile,

pe rând, fac un tur, studiind fiecare afiş. Pe foile curate elevii din fiecare grup, îşi notează

comentariile, sugestiile, neclarităţile şi întrebările. În continuare, fiecare grup citeşte

17

comentariile făcute de colegii din celelalte grupuri şi răspunde la întrebările de pe foi. În

final, fiecare grup reexaminează propriile afişe în comparaţie cu celelalte. Important este

ca sarcina/ sarcinile de rezolvat să nu fie voluminoase şi foarte dificile. Mult mai eficient

este când, în cazul aplicării diferitor tehnici de lucru în grup, sarcinile de lucru să fie

simple şi clare. Astfel, se reuşeşte de realizat toate etapele de lucru, iar subiectul analizat

este însuşit mai complet.

Turul galeriei poate fi aplicată la studierea unui şir de sarcini didactice foarte

variate. Este eficient în cazul celor care cer dezbaterea unui subiect, luând în considerare

experienţele şi cunoştinţele elevului însuşite anterior. La fel se procedează şi la studierea

unui fragment de text, la analiza unei imagini, hărţi, scheme, diagrame etc. De exemplu:

Clasa a 6-a: Studiind fragmentul de text (se indică concret – care şi de unde –

poate fi din manual sau din alte surse), deduceţi, ce probleme de mediu apar în

Africa, dacă oamenii vor continua defrişarea pădurilor ecuatoriale.

Clasa a 7-a: Demonstraţi, prin câte un exemplu concret, influenţa condiţiilor

climatice asupra vieţii şi activităţii omului într-o zonă climatică din Eurasia (ori

America de Nord), analizând harta climatică/ climograma/ imagini etc.

Clasa a 8-a: Stabiliţi, ce modificări se pot produce, în viitorul apropiat, cu apele

subterane (ori alt component concret al naturii, în cazul studierii concomitente în

grupuri a diferitor sarcini) pe versantul acum împădurit din localitatea noastră,

dacă acolo va continua amenajarea construcţiilor în ritmul pe care noi îl observăm

în prezent. (Elevii vor primi date statistice concrete – pe care le pot lua din primării

sau fotografii, alte imagini care demonstrează situaţia pusă în discuţie).

Clasa a 12-a: Discutaţi, care ar fi pericolele influenţei substanţelor poluante din

aerul poluat asupra sănătăţii omului, studiind Tabelul nr. 5.

Tabelul nr. 5. Influenţa unor substanţe toxice din aer

asupra plantelor şi a sănătăţii omului [21]

Substanţa poluantă

Ce afectează

Hidrogenul

sulfurat

La om – organele respiratorii.

La plante – formează pete galbene.

Monoxidul de

carbon

Interacţionează cu eritrocitele, micşorând capacitatea de

transportare a oxigenului prin celule.

Plumbul Sistemul nervos (omul devine neechilibrat, scade capacitatea

intelectuală), are anemie, poate cădea în comă, este afectat ficatul.

Dioxidul de sulf Distruge plantele (coniferele, lucerna, alunul, bumbacul, tutunul).

Ozonul Distruge viţa de vie, citruşii, tutunul; expunerea îndelungată la

ozonul din mediu poate determina apariţia astmului.

Fluorul Creşte concentraţia lui în ceapă, în flori (plantele devin indicatori

ai poluării); fluorul din apă provoacă îngălbenirea dinţilor.

Tehnica Gândeşte – Perechi – Prezintă (GPP) [30] este o tehnică de

participare la discuţii şi de formulare în perechi a unei atitudini. Ea se îmbină cu alte

tehnici de învăţare şi de prezentare a soluţiilor, cu brainstorming-ul în perechi.

La studierea unităţii de conţinut „Protecţia apelor” în clasa a 8-a, tehnica se aplică

în modul următor: profesorul propune elevilor împărţiţi în perechi să mediteze timp de

3-5 minute asupra întrebării: „Care sunt sursele de poluare a apelor?”. Elevii, în perechi,

elaborează o listă cu surse de poluare a apelor, apoi, pe rând, fiecare pereche enumeră

18

câte o sursă de poluare a apelor. Ceilalţi completează lista proprie cu ideile colegilor, iar

profesorul notează ideile perechilor pe tablă. După ce se enunţă toate ideile, profesorul

propune o altă întrebare: „Care sunt consecinţele poluării apelor pentru componentele

naturii, viaţa şi activitatea omului?”. Elevii procedează ca şi la etapa precedentă. În final

se enunţă sarcina: „Ce măsuri de prevenire a poluării apelor propuneţi?”. Elevii, mai

întâi individual, formulează câte o măsură de protecţie a apelor, apoi îşi prezintă reciproc

ideile, formulează o alocuţiune comună, prezentată întregii clase. Pentru acasă, în baza

ideilor formulate la lecţie, elevii elaborează un proiect de amenajare a unei surse de apă

potabilă din localitate.

Tehnica Termenii-cheie în avans [15] are ca scop actualizarea unor concepte

esenţiale cunoscute sau învăţate deja de către elevi, stabilirea unor relaţii dintre aceşti

termeni, explicarea unui proces ştiinţific care va fi prezentat în textul pe care urmează

să-l citească, focalizarea atenţiei asupra termenilor esenţiali utilizaţi pentru înţelegerea

conţinutului lecţiei şi motivarea elevilor pentru activitate. Relaţia dintre termeni poate fi

cronologică, de succesiune logică sau de cauzalitate. Profesorul alege patru-cinci

concepte-cheie din textul care va fi studiat şi le înscrie pe tablă.

Pentru studierea subiectului „Surse de energie regenerabilă”, tehnica se realizează

astfel. La prima etapă se anunţă sarcina de lucru. De exemplu: „Scrieţi, în caiete,

termeni de pe tablă: ardere, încălzire globală, poluare, efect de seră, dioxid de carbon.

Timp de patru-cinci minute stabiliţi, în perechi, ce relaţie există între aceşti termeni.

Reprezentaţi grafic această relaţie, precizând caracteristica ei esenţială”. La etapa a doua

se realizează o activitate în perechi. Elevii discută semnificaţia termenilor şi stabilesc ce

relaţie există între aceştia, elaborând o schemă logică.

De exemplu: Ardere – dioxid de carbon – poluare – efect de seră – încălzire globală.

La a treia etapă (timp de trei minute) se citeşte textul sau se discută în grup şi se

compară cu relaţia identificată anterior. De exemplu: „Citiţi textul. Identificaţi conceptele

scrise pe tablă şi relaţia existentă dintre ele. Comparaţi relaţia descoperită în text cu

relaţia presupusă de către voi anterior citirii textului. Corectaţi sau completaţi relaţia pe

care aţi stabilit-o la început”. Această tehnică este eficientă şi la multe alte unităţi de

conţinut, îndeosebi la cele ce ţin de protecţia mediului.7

Tehnica Predare – Învăţare Reciprocă [23] este o tehnică eficientă, aplicată

la studierea unui text. Elevii lucrează în grupuri a câte patru, fiecare citeşte acelaşi

fragment de text, dar ţinând cont de rolul său.

De exemplu, în clasa a 12-a, la studierea unităţii de conţinut „Valorificarea

savanelor şi pădurile-galerii”, elevii vor lucra conform rolurilor fiecăruia. Rezumatorul va

face rezumatul textului, va scrie în câteva propoziţii ceea ce a citit, va formula propoziţii

referitoare numai la ceea ce i s-a părut important şi apoi va povesti colegilor.

Clarificatorul va întocmi o listă de cuvinte şi expresii necunoscute, va folosi rubricile

„Termeni-cheie” din manual sau Dicţionar, apoi va explica aceste cuvinte colegilor din

grupul său. Întrebătorul va alcătui câteva întrebări, pe care apoi le va adresa colegilor din

grupul său, va nota şi răspunsurile. Prezicătorul va prezice cum ar evolua fenomenul/

7 Ştiaţi că… În Republica Moldova, tăierea ilegală a vegetaţiei forestiere se pedepseşte cu amendă în mărime de

500-1.000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu

închisoare de până la 3 ani, în toate cazurile cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în

mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate [34].

19

procesul studiat, îşi va imagina ce se poate întâmpla mai departe. La sfârşitul studierii

textului elevii îşi comunică concluziile, fiecare în grupul său.

Această tehnică stimulează şi motivează elevii, dezvoltă capacitatea de exprimare,

atenţia, gândirea cu operaţiile ei şi capacitatea de ascultare activă, stimulează

capacitatea de concentrare asupra textului şi priceperea de a identifica esenţialul.

Tehnica Mozaicul [5] este o tehnică de învăţare prin colaborare a subiectelor

de natură teoretică şi practică. Obiectivele atitudinale urmărite prin aplicarea acestei

tehnici sunt educarea responsabilităţii şi dezvoltarea abilităţilor de prezentare.

De exemplu, clasa a 5-a, studierea unităţii de conţinut „Ocrotirea Terrei. Factorii

degradării mediului înconjurător”. Deoarece se studiază impactul a patru factori

antropici, profesorul poate organiza clasa în patru grupuri, a câte patru elevi. În fiecare

grup, elevii îşi aleg un număr de la 1 la 4. La prima etapă elevii, activând în grupurile

iniţiale, studiază câte un subiect: dezvoltarea economiei (elevii cu nr. 1), creşterea

numărului populaţiei Terrei (elevii cu nr. 2), urbanizarea (elevii cu nr. 3), declanşarea

războaielor (elevii cu nr. 4). La etapa a doua elevii cu numărul 1 din toate grupurile

formează un grup nou. La fel procedează şi cei cu numerele 2, 3 şi 4. Se formează patru

grupuri noi: elevii veniţi din diferite grupuri, explică colegilor influenţa factorului studiat

iniţial, corectează greşelile dacă există, completează răspunsurile. Astfel ei devin experţi

în cunoaşterea subiectului său. În continuare, toţi elevii revin în grupurile iniţiale, unde

se realizează instruirea reciprocă între membrii grupului. În final, toţi elevii cunosc

influenţa a patru factori antropici asupra mediului. Este important de menţionat că

tehnica este foarte eficientă şi uşor de realizat în timp, dacă sarcinile sunt concrete, cu

acelaşi grad de complexitate şi să nu existe interdependenţe între sarcini. De exemplu,

dacă găsirea răspunsului la ultima sarcină cere cunoaşterea celor precedente, tehnica

este ineficientă.

Ca model de aplicare a demonstraţiei cu

ajutorul mijloacelor de substituţie, este exemplul

aplicat la studierea unităţii de conţinut „Protecţia

solului”. Profesorul compară Pământul cu un măr. În

continuare, mărul este tăiat în patru bucăţi. Dintre

acestea, trei vor fi date la o parte: ele reprezintă toată

apa de pe Pământ. Sfertul de măr, care a rămas,

reprezintă uscatul, dar şi din el jumătate este lipsit de

sol: aceste regiuni sunt ocupate de munţi înalţi,

deşerturi, întinsuri arctice permanent îngheţate.

Sfertul ce reprezintă uscatul, se taie şi el în

jumătate: una se dă la o parte, doar partea care a

rămas este acoperită de sol. Însă aici se înalţă oraşe,

sate, se întind şosele, căi ferate. Ceea ce a rămas din

măr, iarăşi se taie în patru părţi: trei dintre ele iar se

dau la o parte. Doar partea rămasă este acoperită cu

sol fertil! Astfel, solul, fiind un strat foarte subţire al

scoarţei terestre, se poate compara cu coaja subţire a

acestei bucăţele. Elevii, în final, discutând asupra celor

observate, ajung la concluzia despre vulnerabilitatea

stratului de sol şi necesitatea protecţiei acestuia.

20

Dintre metodele centrate pe acţiunea elevului, în scopul educaţiei ecologice şi

pentru protecţia mediului, poate fi aplicată şi demonstraţia. Aceasta se realizează cu

ajutorul mijloacelor didactice naturale, a mijloacelor de substituţie, a experienţelor

didactice. Pentru o demonstraţie eficientă, se vor realiza următoarele etape: pregătirea

demonstraţiei de către profesor, demonstraţia propriu-zisă, participarea elevilor la

demonstraţie [10].8

Tehnica Reportajul [8] este realizată în temeiul unei informaţii de la faţa

locului sau în urma unei investigaţii. Reportajul îi ajută pe elevi să obţină şi să difuzeze

informaţii; să ia unele notiţe vizavi de un fapt, o întâmplare; să prezinte principalele

aspecte în relatarea unui eveniment, anumite idei, opinii; să se orienteze mai bine şi să

aprecieze calitatea unei opinii. Tehnica dată este un eficient mijloc prin intermediul

căruia elevii învaţă să facă un reportaj, să formuleze întrebări laconice, adecvate temei,

pe care să le poată ordona conform unui chestionar sau în cadrul unui interviu.

Reportajul se desfăşoară în câteva etape: identificarea evenimentului; elaborarea unui

plan; adunarea informaţiilor; selectarea informaţiilor culese; redactarea textului final;

prezentarea reportajului (comunicare orală, poster, film, prezentare electronică etc.).

De exemplu, la studierea unităţii de conţinut „Ocrotirea Terrei. Factorii degradării

mediului”. După studierea temei, elevii primesc o sarcină pentru acasă: Aflaţi, de la

părinţii şi bunicii voştri, cum s-a modificat mediul natural în localitatea natală. Pentru

aceasta: a) elaboraţi o listă de întrebări pentru un posibil interviu cu o persoană

concretă; b) colectaţi informaţia necesară; c) dacă aveţi nevoie, vizitaţi locurile despre

care aţi discutat în timpul interviului; d) redactaţi un text, în care să expuneţi ideile

principale, pe care le-aţi studiat.

Tehnica Reportajul are posibilităţi largi de realizare: la studierea componentelor

naturii, a populaţiei şi a activităţii umane din localitate, raion, ţară, lume, în activitatea

ecologică extracurriculară, în activitatea de cercetare a ţinutului natal etc. Sunt foarte

interesante reportajele realizate de către elevi. De exemplu: „Voi ştiţi unde se găseşte

oraşul Cahul?”, „Locuitorii oraşului meu sunt cei mai frumoşi şi harnici oameni”, „Colegii

mei sunt cei mai buni ecologi” etc.

Tehnica Viselor [23] îl ajută pe elev să-şi lase imaginaţia să zboare, să-şi

exprime ceea ce gândeşte că poate face el în viitor.

De exemplu, să-şi imagineze cum va arăta ţara, localitatea, casa lui, familia,

colegii, şcoala, parcul în viitor etc. Apoi, el compară visul cu realitatea în vederea

obţinerii unor situaţii viabile pentru viitor.9 Tehnica se realizează în câteva etape:

organizarea pe grupuri a câte patru elevi, fiecare grup având un rol (lingviştii, arhitecţii,

naturaliştii etc.); prezentarea sarcinii didactice (de exemplu, elevul îşi imaginează cum va

arăta localitatea în care trăieşte acum, atunci când va fi mare; sau că are posibilitatea să

deschidă o întreprindere în localitate. Trebuie să decidă, ce este rentabil să facă. Pentru

aceasta el trebuie să întocmească un plan de acţiuni pentru a obţine ca întreprinderea să

fie rentabilă, fără a dăuna mediului înconjurător). Activitatea se realizează în grupuri; se

8 Ştiaţi că… Îndeletnicirea ilegală cu pescuitul, vânatul au cu alte exploatări ale apelor în Republica Moldova se

pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an, iar persoana juridică se pedepseşte cu

amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită

activitate [34].

9 Ştiaţi că… Prima lege cu caracter ştiinţific, vizând organizarea teritorială a protecţiei mediului, aparţine lui

Napoleon I care, în anul 1810, prin decret imperial, reglementa implantarea industriilor după gradul lor de

toxicitate [18].

21

prezentă rezultatele (textul, macheta, posterul, teatrul de păpuşi etc.); au loc discuţii în

grupuri noi la tema: „Ce poate fi realizat cu adevărat?”, apoi prezentarea rezultatelor

finale.

Tehnica se aplică la studierea componentelor naturii, a populaţiei şi a activităţii

umane din localitate, raion şi din ţară atât la lecţii, cât şi în activitatea extracurriculară

(la TVC-uri ca temă pentru acasă, alte concursuri).

Tehnica Cercul [30] asigură participarea la discuţie a fiecărui membru al

grupului în condiţii echitabile. Tehnica poate fi aplicată la oricare etapă a lecţiei. De

exemplu, la studierea unităţii de conţinut „Resursele minerale utile”, clasa a 9-a. La

etapa de evocare se formează grupuri a câte trei elevi. Fiecare grup se aşează la o masă.

Profesorul anunţă sarcina de lucru.

Aceasta poate fi: Apreciaţi gradul de asigurare a ţării noastre cu resurse minerale,

analizând harta respectivă din atlasul şcolar.

Urmează activitatea în grupuri. Fiecare membru al grupului spune câte o idee

referitor la sarcina propusă. Ideile nu se comentează, unul dintre colegi înscrie toate

ideile emise în grup. De exemplu: materialele de construcţie – principala categorie de

substanţe minerale utile; se întâlnesc resurse de substanţe minerale utile – materie

primă pentru alte ramuri ale economiei; au fost descoperite rezerve foarte mici de

combustibili, dar valoarea lor economică este foarte mică; resursele minerale acoperă

doar o parte din necesităţile economiei. La următoarea etapă – activitate frontală – elevii

cu numărul trei din fiecare grup prezintă răspunsul grupului. Ideile se notează, se

corectează, dacă este nevoie. În continuare, dacă nu a fost realizat obiectivul propus,

grupurile pot continua lucrul prin citirea fragmentului respectiv din manual. Profesorul

poate interveni atunci când este solicitat pentru a clarifica unele situaţii.

Tehnica PRES [23] este o tehnică pentru formarea abilităţilor de argumentare

a opiniei cu privire la o anumită problemă. Ajută elevul să-şi înţeleagă gândurile, să-şi

formuleze şi să prezinte clar opiniile.

Se realizează prin câteva etape: afişarea unui enunţ controversat, de exemplu: „De

ce, totuşi, clima Antarctidei este foarte rece? Doar este demonstrat, că acest teritoriu

primeşte anual aproximativ aceeaşi cantitate de radiaţie solară ca şi teritoriile din

latitudinile ecuatoriale!”. Sau un alt exemplu: „De ce totuşi fluviul Nil are multă apă pe

tot parcursul anului? Doar străbate cel mai mare deşert de pe Terra!”; explicarea a patru

paşi de activitate şi fixarea paşilor pe poster: P – expunerea punctului de vedere; R –

formularea unui raţionament referitor la punctul său de vedere; E – indicarea unui

exemplu pentru clarificarea raţionamentului; S – alcătuirea unui rezumat sumar privind

punctul său de vedere. În continuare, elevii încearcă să folosească formula pentru a-şi

argumenta poziţia. Restul elevilor ascultă argumentele colegilor şi discută împreună.

Metoda Jocul didactic necesită mai mult efort pentru a-l pregăti şi desfăşura,

atât din partea profesorului, cât şi a elevului. Pentru formarea unui comportament

ecologic adecvat se folosesc diferite jocuri geografice. Menţionăm câteva dintre ele [5].

Tehnica Jocul cu jetoane. De exemplu, la studierea unităţii de conţinut „Arii

naturale protejate”. Elevii confecţionează jetoane, care pot fi fixate cu magneţi pe harta

ariilor protejate din Republica Moldova. Se confecţionează jetoane cu simboluri ale

diferitor categorii de rezervaţii naturale, ale unor plante periclitate, ale unor specii de

animale periclitate din Republica Moldova etc.

22

a) Jocul Răspunde – Aruncă – Interoghează este un mijloc de fixare, de evaluare

şi de sistematizare a cunoştinţelor însuşite, competenţelor formate. Prin acest joc

se urmăreşte utilizarea feed-back-ului, aruncând o minge uşoară. De exemplu, la

studierea unităţii de conţinut „Procesele de modelare a reliefului. Procese

exogene”. Elevul, care aruncă mingea, formulează o întrebare: „Care sunt formele

de relief de pe teritoriul Moldovei create de procesele erozionale?”. Elevul, care

prinde mingea, răspunde la întrebare, apoi aruncă mingea altui coleg, adresându-i

o altă întrebare. De exemplu: „Enumeră tipurile de văi create de procesele

fluviale?” sau: „Care sunt metodele de prevenire a alunecărilor de teren?”. Elevul

care nu ştie răspunsul iese din joc, la fel şi cel care nu ştie răspunsul la propria

întrebare. Jocul continuă până când rămâne doar un copil (şi acela este

câştigătorul) sau până s-au epuizat toate întrebările posibile la tema studiată (la

indicaţiile profesorului).

b) Jocul Încarcă desaga [4] De exemplu, la studierea unităţii de conţinut:

„Problemele poluării şi protecţia mediului natural”, elevii află termenii solicitaţi din

timp, participă toată clasa. Profesorul stabileşte condiţiile cărora trebuie să le

corespundă cuvintele ce vor intra în desagă. De exemplu: mediu natural,

fenomene naturale de risc, degradare a solului, modificare a peisajelor naturale,

degradare a lumii organice, poluare a mediului natural, protecţie a mediului

natural, reducere a cantităţilor de poluanţi, conservare a mediului natural,

prevenire şi combatere, reconstrucţie ecologică a unor terenuri degradate. În

timpul jocului, elevii stau în picioare, elevul care a numit un obiect din cele

indicate „intră în desagă” – adică iese din joc şi se aşează. Cei rămaşi în picioare

continuă jocul. Dacă jocul intră în impas, profesorul poate interveni cu sugestii.

c) Jocul de rol [9] – în care elevii îndeplinesc diferite roluri, într-o anumită scenă. De

exemplu, conferinţe de presă, scenete ecologice, călătorii misterioase, Noi şi

mass-media etc.

Tehnica Conferinţa de presă. Este o tehnică aplicată atunci când avem ceva

de comunicat mai mult decât poate fi transmis într-o simplă informaţie. E binevenită în

special în clasele de liceu.

Una dintre multiplele variante de organizare a conferinţei de presă:

se formulează mesajul principal, genericul conferinţei. Elevii îşi aleg după dorinţă

întrebările care le prezintă interes (întrebările sunt pregătite din timp de către

profesor);

se pregătesc materialele (tabele, postere, pliante);

se amenajează sala, se pregătesc MAV;

se stabileşte agenda zilei, ordinea vorbitorilor şi durata;10

se desfăşoară conferinţa propriu-zisă: moderatorul va face o scurtă introducere, va

prezenta toţi vorbitorii, le va oferi cuvântul;

se identifică întrebări şi răspunsuri la subiectul expus (orice elev participant la

conferinţă îşi are rolul său).11

10

Ştiaţi că… În Federaţia Rusă se prevede, prin lege, privaţiune de libertate, pentru încălcarea regulilor de lucru cu

substanţe ecologic periculoase şi deşeuri (3-8 ani); pentru poluarea apelor (până la 5 ani), a atmosferei (până la 3

ani), pentru distrugerea pădurilor (până la 8 ani); pentru distrugerea în masă a lumii organice, poluarea aerului şi

a apelor şi a altor acţiuni, care provoacă catastrofe ecologice (12-20 ani) etc. [35]. 11

Ştiaţi că… În Federaţia Rusă se prevede, prin lege, privaţiune de libertate, pentru încălcarea regulilor de lucru cu

substanţe ecologic periculoase şi deşeuri (3-8 ani); pentru poluarea apelor (până la 5 ani), a atmosferei (până la 3

ani), pentru distrugerea pădurilor (până la 8 ani); pentru distrugerea în masă a lumii organice, poluarea aerului şi

a apelor şi a altor acţiuni, care provoacă catastrofe ecologice (12-20 ani) etc. [35].

23

Conferinţa de presă, cu toate că necesită o pregătire minuţioasă, este foarte

eficientă la diferite subiecte. De exemplu, Cartea Roşie a Republicii Moldova; Importanţa

resurselor energetice în economia mondială; Criza energetică pe Terra etc.

Tehnica Jocul Noi şi mass-media. Clasa se împarte în patru grupuri. Se

selectează o problemă a mediului înconjurător pe care elevii au abordat-o la lecţiile

anterioare, pe care o tratează mass-media. Fiecare grup primeşte un rol (Televiziune,

Ziare, Reviste, Posturi de Radio, Internet) şi câte o fişă cu sarcina ce o realizează. La final,

fiecare grup prezintă produsul realizat.

Sarcinile de pe fişe au, bunăoară, următorul conţinut:

Grupul Televiziune: Aţi fost invitaţi la televiziune pentru a oferi un interviu în

problema cauzelor degradării solului din localitate. Aveţi la dispoziţie cinci minute

pentru a vă expune mesajul. Pregătiţi-vă.

Grupul Corespondenţii: Aţi fost invitaţi la şedinţa colegiului de redacţie, care

trebuie să decidă includerea în ziar a unei rubrici în care vor fi publicate opinii

referitor la problema protecţiei solului din localitate. Aveţi la dispoziţie cinci

minute ca să vă expuneţi mesajul şi să explicaţi importanţa acestuia. Pregătiţi

prezentarea.

Grupul Reviste: Sunteţi rugaţi să faceţi desenul/designul copertei pentru una

dintre cele mai importante reviste din ţară. Folosiţi un poster şi schiţaţi coperta

revistei astfel, ca aceasta să reflecte mesajul vostru în modul cel mai eficient,

referitor la valorificarea solului din localitatea voastră; puteţi utiliza şi textul, şi

imaginile.

Grupul Radio: Postul de radio vă permite să puneţi pe post un spot audio.

Pregătiţi anunţul. Acesta trebuie să conţină mesajul vostru privind aportul

comunităţii la protecţia solurilor şi să nu dureze mai mult de cinci minute.

Tehnica Sceneta ecologică. În cadrul decadei ecologice (sau lunarului

ecologic) se prezintă o scenetă la tema: „Economisind energie, salvezi clima”. Eroii

principali sunt Deceluş, Ecoman, participanţi la o masă rotundă internaţională, Gaze cu

efect de seră, experţi din diferite ţări. Astfel, Deceluş şi Ecoman iniţiază o discuţie despre

influenţa activităţii umane asupra naturii şi a climei planetei. Pe parcurs, ei asistă la o

masă rotundă a reprezentanţilor diferitor ţări (alţi participanţi la scenetă), unde se

discută despre cauzele sporirii emisiilor de gaze cu efect de seră. Fac apoi cunoştinţă cu

înseşi „gazele cu efect de seră”, care îşi argumentează apariţia, discută cu experţii şi

reprezentanţii diferitor ţări despre consecinţele schimbărilor climatice şi elaborează nişte

reguli de economisire a energiei pentru a micşora emisiile. În încheiere, se fac concluzii

despre utilizarea energiei regenerabile pentru a salva planeta.

Tehnica Călătoria misterioasă [10]. Acest joc are ca obiectiv exersarea

orientării în spaţiu pe baza reprezentărilor spaţiale prin indicaţii scurte şi precise. Este

un joc de imaginaţie, prin care copiii sunt direcţionaţi să se orienteze în funcţie de

poziţiile spaţiale. „Călătoria” se realizează în următoarele etape: elevii sunt împărţiţi în

grupuri a câte patru (câte un grup, pe rând devine ghidul călătoriei); prezentarea temei, a

Ştiaţi că… Încălcarea cerinţelor de protecţie a subsolului şi poluarea apelor şi a aerului în Republica Moldova se

pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 800 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 5 ani, iar

persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de

dreptul de a exercita o anumită activitate (Codul Penal al Republicii Moldova art. 228, 229).

24

obiectivelor şi a sarcinii didactice; activitatea în grupuri mici; călătoria şi sosirea la locul

de destinaţie; evaluarea activităţii.

De exemplu: călătorie în rezervaţia naturală „Prutul de Jos”. Primul grup va studia

itinerarul călătoriei de la punctul de pornire până la locul de destinaţie. Considerăm

acest moment foarte important, pentru că, indiferent de numărul obiectelor geografice

prin care se trece, e bine să cunoaştem ce a fost cândva pe aceste locuri, cum arătau ele,

de unde provine denumirea lor etc. Al doilea grup va studia istoria creării rezervaţiei

„Prutul de Jos”, scopul formării rezervaţiei. Grupurile trei, patru şi cinci – vor studia

elementele luate sub protecţie pe teritoriul rezervaţiei (de exemplu, flora şi fauna,

peisajul natural). Tehnica poate fi îmbinată cu prezentarea digitală, lucrul pe harta fizică,

lucrul pe harta-contur, ghicitori (sau Ghici, ce este descris), Puzzle etc.

Tehnica Investigaţia. De regulă, investigaţia, este organizată de către

profesori pe parcursul unei lecţii. Prin propriile investigaţii, însă, elevii pot efectua

cercetări ecologice în mediul în care ei locuiesc, pot face investigaţii sociologice etc. Prin

investigaţii elevii studiază problemele de mediu din localitate, pot cerceta influenţa ploilor

acide asupra plantelor, pot observa şi analiza influenţa reliefului asupra răspândirii

poluanţilor etc.

Astfel, elevul îşi formează competenţa de a formula o ipoteză, de a analiza indicii

statistici, de a deduce concluzii. Un exemplu de aplicare a investigaţiei este observarea

folosirii energiei electrice în familia elevului. La prima etapă, elevii vor completa (posibil –

şi în clasă, dar şi individual, acasă) un chestionar (Tabelul nr. 6).

Tabelul nr. 6. Chestionar privind economisirea energiei electrice [36]

În casa/ apartamentul nostru... Da Nu

1. de regulă, zilnic ducem evidenţa energiei utilizate.

2. deconectăm lumina din cameră când ieşim.

3. întotdeauna, când spălăm, maşina de spălat e plină.

4. frigiderul se află într-o cameră răcoroasă. 5. mobila n-o instalăm în faţa caloriferelor.

6. am început să utilizăm lămpi care economisesc lumina.

7. utilizăm iluminare locală (lampă de masă, bra, torşer).

8. aerisim camera repede şi eficient.

9. în perioada de iarnă izolăm geamurile.

10. noaptea tragem storurile.

11. când fierbe ceva în cratiţă, punem capacul.

12. frigiderul îl dezgheţăm des.

13. pentru spălarea veselei utilizăm lavoarul.

14. mai des facem duş, decât ne spălăm în baie.

15. spre şcoală, sau la serviciu, mergem pe jos sau cu bicicleta.

16. micşorăm temperatura în cameră atunci când ieşim pentru o perioadă

anumită.

17. noaptea coborâm temperatura în încăperi.

18. utilizăm sticla, hârtia, metalul a doua oară.

19. nu procurăm mărfuri de o singură folosinţă.

20. nu procurăm mărfuri în învelitori mari.

21. de regulă, reparăm obiectele, dar nu le înlocuim cu altele.

25

În final, se vor aduna toate răspunsurile „Da”, se vor face aprecierile conform

scalei următoare: 1-5 răspunsuri „Da” – urmează încă multe de învăţat, chiar acuma se

poate de început; 6-10 – sunt multe obişnuinţe bune, ele pot servi ca imbold pentru

perfecţionarea de mai departe; 11-15 – un bun exemplu pentru ceilalţi; 16-21 – cineva

din familie trebuie neapărat să fie Ministrul Ecologiei şi Resurselor Naturale. În

continuare, acasă, pe parcursul unei săptămâni, elevii zilnic vor finaliza observările;

elevii vor stabili: costul unui kilowat, economisirea posibilă zilnică în lei şi bani,

economisirea posibilă anuală în lei şi bani, costul unei pâini şi a unui pahar cu apă etc.

Elevii vor discuta cu părinţii şi cu alţi membri ai familiei concluzia la care au ajuns în

rezultatul cercetării (a fost o singură concluzie în cazurile tuturor elevilor: este necesar

să economisim!). Investigaţii similare elevii pot realiza, analizând cazuri de folosire

raţională sau iraţională a energiei electrice în instituţia sa de învăţământ, a apei – în

casă, în grădină, în clasă, în şcoală, în localitate etc.

Sunt eficiente diferite tehnici ale metodei Organizatorul grafic: Pânza de

păianjen, Ciorchinele, Harta conceptuală ierarhică, Harta conceptuală lineară, Scheletul de

peşte, Explozia stelară, Tabelul „Cauză-Condiţie-Efecte”, Tabelul „Cauze şi Consecinţe”,

Graficul (tabelul) T, Floare de nufăr, Bula dublă, Presupunerea prin termeni etc. Tehnicile

organizatorului grafic se pot utiliza pe larg în procesul de predare–învăţare–evaluare, la

toate nivelurile şi la toate disciplinele. Într-un organizator grafic, conceptele studiate

sunt redate în cercuri, dreptunghiuri etc., iar relaţiile dintre ele sunt indicate prin linii

ori săgeţi de legătură.

Tehnica Pânza de păianjen [23] are un concept central, de la care pleacă

legăturile, sub formă de raze, către celelalte concepte secundare.

De exemplu: studierea unităţii de conţinut „Caracterizarea generală a lumii

animale”.

Fig. 1. Model de aplicare a Tehnicii Pânza de păianjen

Sunt foarte interesante schemele de tip „păianjen”, dar însoţite de imagini

reprezentative, de exemplu, la studierea unităţii de conţinut „Solul”.

F

A

C

T

O

R

I

I

1. Clima

6. Lumea animală

5. Rocile

7. Poziţia geografică

8. Activitatea umană

3. Relieful

2. Apele

4. Solul

26

Fig. 2. Schemă de tip „păianjen”

Tehnica Ciorchinele (claster) se aplică la toate etapele lecţiei. Elevii sunt

încurajaţi să gândească liber şi să stimuleze conexiunile de idei. Ciorchinele se realizează

în câteva etape: scrierea unui cuvânt sau propoziţii pe mijlocul foii; scrierea cuvintelor

sau sintagmelor care le vin în minte elevilor în legătură cu tema; cuvintele sau ideile vor

fi legate prin linii de noţiunea centrală (de la cuvântul central vor porni raze în părţi)

[31].

ACTIVITATEA UMANĂ

CLIMA

ROCILE

VEGETAŢIA

R

E

L

I

E

F

U

L

F

A

U

N

A

TIMPUL

APELE

27

Fig. 3. Model de aplicare a tehnicii „Ciorchinele”

Fig. 4. Model de aplicare a tehnicii „Ciorchinele”

Această tehnică dă posibilitatea fiecărui elev să participe în activitate individual, în

perechi sau în grup. Fiecare grup de elevi prezintă propria „ciorchină”. În continuare, se

analizează fiecare „ciorchină” şi se efectuează una comună – activitate dirijată de

profesor. După realizarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi legăturile create

pentru a dezvolta idei despre conceptul propus. De exemplu, la studierea unităţii de

conţinut „Cauzele poluării aerului”, se vor completa mai multe modele de ciorchine

(figurile 3, 4). Menţionăm că în acest model se conţine doar o parte de informaţii, elevii le

pot completa şi cu alte idei.

efectul de seră

28

Tehnica Harta conceptuală ierarhică se aplică la reprezentarea diferitor

clasificări, ierarhizări a informaţiei studiate (ori evaluate). Informaţia iniţială, cea mai

importantă, se află în vârf. În cazul aranjării informaţiei, începând de la ceea ce este mai

important şi terminând cu elementele secundare, organizatorul grafic se mai numeşte

hartă conceptuală sub formă de copac.

Fig. 5. Model de aplicare a tehnicii „Harta conceptuală ierarhică”

Un alt exemplu de hartă conceptuală ierarhică este clasificarea complexelor

faunistice de pe teritoriul Republicii Moldova.

Fig. 6. Model de aplicare a tehnicii „Harta conceptuală ierarhică”

Tehnica Harta conceptuală lineară [4] organizează informaţiile linear. De

exemplu, la studierea unităţii de conţinut „Degradarea şi protecţia mediului”, pot fi

construite diferite hărţi conceptuale lineare (Figura 7).

Fig. 7. Model de aplicare a tehnicii „Harta conceptuală lineară”

PĂŞUNI

VEGETAŢIA

SOLURILE

DEGRADAREA

PROTECŢIA

POLUAREA SOLULUI

Artificială Naturală

erupţiile vulcanice

eroziunea solului

reziduurile fizică chimică biologică

Zonale

De pădure De stepă

Azonale

Petrofite Cavernicole Acvatice

De luncă Agricole

De pădure şi de stepă

Complexe faunistice

29

Ori, prezentăm o altă variantă de organizare grafică lineară pentru unitatea de

conţinut „Deşerturile fierbinţi”.

Fig. 8. Model de aplicare a tehnicii „Harta conceptuală lineară”

Tehnica Scheletul de peşte [4] se aplică pentru explorarea a mai multor

aspecte sau efecte ale unui subiect mai complex, evidenţierea cauzelor şi efectelor

producerii unor procese, evenimente, fenomene, probleme etc. Această tehnică se

organizează prin următoarele etape: împărţirea clasei în grupuri; stabilirea problemei de

discutat (de exemplu, schimbarea climei); analiza de către fiecare grup a unui efect;

dezbaterea în fiecare grup pentru a descoperi cauzele care au condus la efectul discutat

şi înregistrarea cauzelor pe hârtie sau pe tablă; construirea diagramei cauzelor şi a

efectului, precum urmează: pe axa principală a diagramei se trece efectul; pe ramurile

axei principale se trec cauzele majore ale efectului, corespunzând celor şase întrebări:

CÂND?, UNDE?, CINE?, DE CE?, CE?, CUM? (s-a întâmplat); cauzele minore

(secundare), ce decurg din cele principale se trec pe câte o ramură mai mică ce se deduce

din cea a cauzei majore.

Fig. 9. Model de aplicare a tehnicii „Scheletul de peşte”

Deşertul

Evaporaţia

Fertilitatea Salinizarea

Ameliorarea

1

30

Tehnica Explozia stelară [23] este o tehnică de acumulare a întrebărilor

dintr-o problemă. Explozia stelară este o tehnică de cercetare a problemei, soluţiile

acumulându-se doar după ce au fost adresate întrebările pentru înţelegerea problemei

respective. Este o tehnică de dezvoltare a creativităţii asemănătoare cu brainstorming-ul,

dar solicită nu idei, ci întrebări care le generează problema pusă. Obiectivul este nu

acumularea de răspunsuri, ci cercetarea problemei în profunzime, relevarea elementelor

din care se constituie.

Profesorul formulează un subiect, însoţindu-l cu întrebări auxiliare. În centrul

tablei se desenează o stea cu cinci (şapte-nouă) colţuri. La apariţia unei întrebări noi i se

mai desenează un colţ. În centrul stelei se scrie cuvântul-cheie, privit ca o problemă, de

la care va porni explozia de întrebări. Elevii trec pe rând şi scriu în fiecare colţ al stelei

câte o întrebare, după ce se trece la prezentarea răspunsurilor.

Bunăoară, pentru unitatea de conţinut „Despăduririle”, tehnica se aplică la etapa

de Evocare.

Fig. 10. Model de aplicare a tehnicii „Explozia stelară”

Elevii au scris întrebările, ceilalţi elevi şi-au ales câte o întrebare de pe tablă,

formulând răspunsul. Tehnica Explozia stelară este foarte eficientă pentru diferite unităţi

de conţinut, îndeosebi pentru acelea privind degradarea mediului.

Tehnica Tabelul „Cauză-Condiţie-Efecte” [13] este interesantă prin faptul

că îi pune pe elevi într-o situaţie de învăţare, în care ei trebuie să stabilească, să

analizeze nişte relaţii care există între diferite fenomene şi procese din natură. Astfel,

cauza, provoacă apariţia fenomenului, condiţiile sunt împrejurările care determină

apariţia fenomenului, dar efectele constituie consecinţele, rezultatul. Elevul trebuie să

stabilească corelarea dintre aceste trei componente.

De exemplu, elevii citesc un text despre condiţiile de formare a grindinei şi

pagubele provocate de aceasta activităţii umane.

Tabelul nr. 7. Model de aplicare a tehnicii „Cauză-Condiţie-Efecte”

Cauză Condiţie Efecte

Deplasarea vaporilor de apă orizontal şi

vertical în nori

Temperaturi pozitive

Temperaturi negative

Grindina

DESPĂDURIREA

Ce înseamnă ea? De ce este o problemă?

Care sunt consecinţele ei?

Pe cine îl afectează?

Cum se poate soluţiona?

Cine o poate face?

Cu ce scop se efectuează?

31

Sau, elevii citesc un text despre defrişarea pădurilor ecuatoriale ale Americii de Sud şi

trebuie să deducă două efecte ale defrişării pădurilor ecuatoriale de pe continent pentru

natură. În acest caz, elevii pot completa un astfel de organizator grafic. Menţionăm că în

organizatorul grafic vor fi indicate mai multe efecte.

Fig. 11. Model de aplicare a tehnicii Cauze-Efecte

Un alt model de organizare grafică a răspunsului este „Cauze şi Consecinţe”.

Tabelul nr. 8. Model de aplicare a tehnicii „Cauze şi Consecinţe”

Ipoteza Prin ce argumente se susţine ipoteza Ce s-a întâmplat

Defrişarea

pădurilor

Date statistice / Text

Odată Pământul era acoperit în majoritate de

pădure, dar, cu creşterea populaţiei umane, acestea

au trebuit să fie tăiate. Acest lucru este foarte

adevărat în special în Marea Britanie, unde

agricultura a avut un rol foarte important şi a redus

pădurile la câteva pâlcuri împrăştiate. Pădurea

tropicală a avut de suferit mai ales în secolul trecut.

Astfel la începutul secolului al XX-lea, erau 1,5

miliarde de hectare, faţă de cele 700 de milioane

rămase. Rata de despădurire în Africa este foarte

îngrijorătoare: 4 milioane de hectare pe an, iar 45%

din pădurea originală a dispărut.

Modificări climatice

Scăderea nivelului

apelor subterane

Inundaţii

…

…

…

Tehnica Graficul (tabelul) T [31] este un organizator grafic al relaţiilor

Da / Nu, Pro / Contra, Argumente / Contraargumente, Avantaje / Dezavantaje,

Pozitiv / Negativ etc. Poate fi realizat individual sau în perechi. Produsele elevilor pot fi

afişate şi apoi se poartă discuţii pe marginea lor. Împreună cu elevii, profesorul

analizează lista de argumente (şi contraargumente) şi concluzionează. Poate fi realizat un

„tabel al clasei”. Pentru completarea tabelului elevii vor primi materiale ajutătoare.

Această tehnică contribuie la dezvoltarea capacităţii de argumentare, analizarea

informaţiilor, la formarea unor valori şi atitudini democratice. De exemplu, la studierea

unităţii de conţinut „Resursele energetice mondiale”, elevii vor citi fragmentul din textul

respectiv şi vor stabili avantajele şi dezavantajele resurselor energetice irenovabile,

completând un tabel.

1. Intensificarea inundaţiilor.

Defrişarea pădurilor ecuatoriale ale Americii de Sud

2. Modificarea climei.

32

Tabelul nr. 9. Model de aplicare a Tehnicii „Graficul T”

Surse

de energie Avantaje Dezavantaje

Cărbunele Stabilitate, accesibilitate. Irenovare, poluare a mediului,

problema conservării deşeurilor.

Petrolul

Capacitate tehnologică ridicată,

simplitate în utilizare.

Grad mic de accesibilitate,

irenovare, poluare a mediului,

pericol (incendii).

Gazele

naturale

Relativ nu-s periculoase pentru

mediu, simplitate în utilizare.

Grad mic de accesibilitate,

irenovare, explozibile, eliminări de

CO2

Energia

nucleară

Accesibilitate, preţ mic, cantităţi

mari.

Poluare a mediului, irenovare,

problema conservării deşeurilor,

riscul răspândirii armamentului

nuclear, consecinţe grave ale

catastrofelor.

Tehnica Floare de nufăr [23] presupune deducerea de conexiuni dintre idei,

concepte, pornind de la o temă centrală. Aceasta determină cele opt idei secundare care

se construiesc în jurul celei principale (asemeni petalelor florii de nufăr). Cele opt idei

secundare sunt trecute în jurul temei de bază, urmând ca apoi ele să devină, la rândul

lor, teme principale, pentru alte opt flori de nufăr. Pentru fiecare dintre aceste noi teme

centrale se vor construi câte alte noi opt idei secundare. Astfel, sunt generate noi teme de

studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte.

Tehnica se realizează în câteva etape: construirea diagramei; scrierea temei

centrale în centrul diagramei; determinarea ideilor principale de către elevi, trecerea

ideilor în cele opt „petale” (cercuri) ce înconjoară tema centrală, de la A la H, în sensul

acelor de ceasornic (A-B-C-D-E-F-G-H); folosirea celor 8 idei deduse, drept noi teme

centrale pentru celelalte opt „flori de nufăr”; construirea de noi conexiuni pentru cele opt

noi teme centrale şi consemnarea lor în diagramă; evaluarea ideilor (analiza diagramelor,

aprecierea calitativă şi cantitativă a rezultatelor).

De exemplu, studierea unităţii de conţinut „Degradarea apelor”, clasa a 12-a, tema

centrală: „Care sunt cauzele degradării apelor?”. Cele opt idei secundare pot fi: creşterea

demografică, explozia urbană şi concentrările de tip urban, ridicarea nivelului de trai,

progresul ştiinţifico-tehnic, modernizarea agriculturii, extinderea suprafeţelor irigate,

industrializarea, cerinţele igienice. În continuare, din fiecare temă secundară, care devine

deja centrală, se creează altele. Tehnica Floare de nufăr, de regulă, se realizează în grup.

Poate să se realizeze şi individual, ca un exerciţiu de stimulare a creativităţii şi de

autoevaluare.

Tehnica Bula dublă [13] se aplică în scopul sistematizării similitudinilor şi

deosebirilor dintre două concepte, componente, procese şi fenomene geografice. Grafic,

reprezintă două cercuri mari în care se plasează imaginea (ori cuvântul) care reflectă

subiectul. De la aceste două cercuri mari pornesc linii spre alte cercuri mai mici. În

cercurile mici, din mijloc, se indică asemănările, iar în cele exterioare – particularităţile

specifice.

33

Elevii primesc o sarcină didactică:

Stabiliţi asemănările şi deosebirile dintre combustibilii tradiţionali şi cei obţinuţi

din biomasă.

Fig. 12. Model de aplicare a tehnicii „Bula dublă”

Menţionăm că elevii plasează în schemă mai multe deosebiri, în schema de mai

sus fiind indicate doar câteva, ca model.

Tehnica Presupunerea prin termeni [13] se aplică la studierea unui text.

Astfel, profesorul, propune câţiva termeni relevanţi pentru textul studiat. De exemplu, la

studierea unităţii de conţinut „Apele Africii”: Nil, climă, debit, poluare, civilizaţie. Elevul

trebuie să combine aceşti termeni, construind o idee concretă despre subiect. Tehnica se

realizează prin câteva etape: profesorul selectează un text necunoscut elevilor, pe care îl

fragmentează în două-trei părţi, selectează din text termenii, în baza cărora se face

presupunerea, prezintă elevilor termenii (prin cuvinte ori imagini), explică sarcina; elevii

discută în perechi ideile, pe care le au în legătură cu termenii propuşi; profesorul oferă

cuvântul câtorva elevi, pentru a-şi expune versiunile sale. Înainte de a începe lectura

primului fragment al textului, elevii schiţează un tabel al presupunerii.

Tabelul nr. 10. Model de aplicare a tehnicii „Presupunerea prin termeni2

Presupunerea I

Ce consideraţi că s-a întâmplat?

Ce argumente aveţi? Ce s-a întâmplat

realmente?

Debitul apelor din râul Nil

s-a redus considerabil.

Gradul înalt de evaporare

cauzat de clima aridă.

Presupunerea II

Ce consideraţi că s-a întâmplat?

Ce argumente aveţi? Ce s-a întâmplat

realmente?

Apa râului Nil, leagănul

civilizaţiei umane, în cursul

inferior, a devenit

nepotabilă.

Apa este poluată de către

întreprinderile industriale

din preajmă.

Substanţe minerale fosile

Irenovabile

Poluează mediul

Tradiţionali

Solizi

Lichizi

Gazoşi

Obţinuţi din biomasă

Se obţin din materie biologică proaspătă

Sunt renovabili

La ardere nu creşte cantitatea de CO2 proaspătă

34

Tehnica Inteligenţele multiple este una foarte eficientă în formarea

competenţei de soluţionare a problemelor de mediu. Se realizează în grup. Poate fi

aplicată atât la lecţii, cât şi în activitatea extracurriculară. În dependenţă de aceasta,

elevii pot studia textele stabilite, la lecţie (ori în prealabil). Elevii pot lucra în două

moduri: un grup va fi alcătuit din copii cu diferite tipuri de inteligenţă sau din copii cu

acelaşi tip. În final, fiecare grup prezintă rezultatele activităţi sale. Profesorul formulează,

pentru fiecare tip de inteligenţă, sarcini foarte concrete şi clare, în corespundere cu

algoritmul stabilit, pentru a evita repetările de conţinut.

De exemplu, pentru diferite tipuri de inteligenţă, elevii vor primi sarcini de tipul:

a) pentru inteligenţa verbal-lingvistică:

Descrieţi vegetaţia de pădure, elaborând mici texte, poezii, ghicitori.

Clima întotdeauna a influenţat viaţa omului. De aceea,

toate modificările din atmosferă, ce schimbă clima, se

reflectă asupra activităţii şi sănătăţii omului. Descrie, în

trei exemple, în ce constă rolul climei pentru familia ta

(ori pentru tine personal).

Alcătuiţi o comunicare despre caracteristicile deosebite

ale struţului, studiind surse suplimentare. Explicaţi, de

ce este important pentru noi, oamenii, ca să-i cunoaştem.

Efectuaţi, cu colegul, o excursie imaginară în silvostepa

Republicii Moldova, studiind imaginea. Descrieţi

impresiile voastre din timpul acestei călătorii. Redaţi-le

unul altuia. Gândiţi-vă, de ce este important să protejăm

natura silvostepei?

Alcătuiţi o scrisoare adresată ţării noastre cu tema: „Eu ştiu, scumpa mea Moldovă,

cum să te păstrez pentru urmaşii mei!”.

b) pentru inteligenţa logico-matematică:

Caracterizaţi vegetaţia de pădure prin prisma cifrelor: dinamica suprafeţei,

frecvenţa specifică de arbori raportată la suprafaţa totală, la cel mai bătrân arbore

sau la cel mai înalt arbore etc.

Calculaţi, câte fluvii ca Nistrul ar încape în Amazon.

Calculaţi, cu câţi centimetri poate creşte un strat de sol pe parcursul a circa 75 de

ani, dacă în 100 de ani se formează doar 1 cm de sol.

c) pentru inteligenţa vizual-spaţială:

Dă-i colegului tău un sfat: cum să stabilească părţile

orizontului, analizând imaginea alăturată. Argumentează

fiecare caz în parte.

35

Imaginaţi-vă, cum s-ar schimba clima Peninsulei Italia, dacă în nordul ei nu ar fi

relief muntos, ci de câmpie.

Reprezentaţi, pe un poster, consecinţele ploilor acide pentru componentele naturii

şi sănătatea omului, studiind fragmentul propus (se indică concret unde se găseşte

textul).

d) pentru inteligenţa corporal-chinestezică:

Improvizaţi schimbarea direcţiei fluviului Amazon până şi după apariţia Munţilor

Anzi; locul izvorului fluviului Dunărea, afluenţii săi şi locul gurii de vărsare.

Reprezentaţi, printr-o schemă, dependenţa activităţii umane de condiţiile din

diferite zone naturale, studiind imaginile respective.

e) pentru inteligenţa muzical-ritmică:

Interpretaţi un cântec despre pădure (sau râu).

Improvizaţi diferite sunete ale naturii.

f) pentru inteligenţa interpersonală:

Alcătuiţi un Cod ecologic al bunelor maniere pentru comunitatea voastră.

Propagaţi-l. Respectaţi-l.

Reprezentaţi, pe un poster, problemele de mediu din localitatea voastră. Indicaţi,

câte cel puţin o cale, cum aţi putea să le soluţionaţi.

Enumeraţi două măsuri concrete, care le-a realizat familia voastră (sau voi

personal) în scopul protecţiei naturii în localitate.

g) pentru inteligenţa intrapersonală:

Descrieţi trei specii de plante ierboase din pădurile Republicii Moldova, incluse în

Cartea Roşie, studiind diferite surse. Argumentaţi, de ce este important să

cunoaştem aceste plante.

Imaginaţi-vă, că voi sunteţi Solul din ţara noastră. Ce le-aţi „spune” oamenilor care

îl prelucrează sau construiesc edificii şi case de locuit, privind atitudinea omului

faţă de starea ecologică a acestui component al naturii.

e) pentru inteligenţa naturalistă:

Analizaţi situaţia ecologică a apelor din localitate, efectuând observări în natură.

Alcătuiţi o listă de animale sălbatice, care s-au mai păstrat în localitatea voastră.

Proiectaţi trei măsuri de protecţie.

Observaţi, pe parcursul vacanţei, dacă doriţi: ce fenomene interesante se produc în

localitatea voastră ori în alte locuri pe care le vizitaţi; ce facem noi, oamenii, zilnic,

pentru a păstra frumuseţea mediului în care existăm. Proiectaţi doar câteva acţiuni

în scopul studierii şi protecţiei naturii din localitatea voastră pentru perioada

vacanţei de vară. Succes! Nu uitaţi: cuibuşorul în care existăm mereu ne şopteşte:

„Preţuieşte-mă şi iubeşte-mă, omule, căci toate frumuseţile mele, pădurile cu poienile,

văile şi izvoarele, cărările şi crestele, piscurile cu toate vieţuitoarele şi florile, ţie ţi le

dăruiesc, să te bucuri de ele, să devii mai puternic, mai bun, mai înţelept.”

36

În concluzie, menţionăm că tehnicile aplicate pentru formarea unui comportament

ecologic adecvat şi posibilitatea de a soluţiona problemele de mediu sunt foarte variate.

Nu am urmărit să le reflectăm pe toate, lucru imposibil. Important este să pregătim elevii

să existe într-o lume ecologizată, în care normele ecologice să se bucure de aceeaşi

preţuire, recunoaştere, respect ca şi normele juridice şi morale. Ele trebuie să

pregătească tineretul pentru viaţă, în spiritul respectului pentru valorile naturii.

Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului este procesul prin care sunt

recunoscute valorile, sunt dezvoltate competenţele de a aprecia relaţiile dintre om şi

natură. Formarea competenţei de soluţionare a problemelor de mediu trebuie să devină o

normă pentru toţi profesorii. Elevii pot aplica adecvat cunoştinţele acumulate în viaţa

cotidiană, pot să compare diverse procese şi fenomene din mediul înconjurător, să facă

pronosticuri şi să propună măsuri de soluţionare a problemelor de mediu. Educaţia

ecologică şi pentru protecţia mediului îi face pe elevi să devină mai critici, să fie mai

responsabili şi îi ajută să recunoască importanţa problemelor de mediu pentru o

dezvoltare durabilă.

37

BIBLIOGRAFIE

1. Albulescu A., Albulescu I. Aspecte formative: structura şi dezvoltarea competenţelor.

Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2002.

2. Arhip A. Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului şi supravieţuirea omului.

Chişinău: Editura Arc, 1996.

3. Belotcaci A. O lecţie de ecologie pentru un viitor ecologic. În: Didactica Pro, 2003,

nr. 6(22), p. 55-57.

4. Cartăleanu T., Cosovan O. Formarea de competenţe prin strategii didactice

interactive. Chişinău: Pro Didactica, 2008.

5. Cernova N., Bilova A. Ecologie. Chişinău: Editura Lumina, 1994.

6. Codreanu I., Roşcovan S. Geografia mediului. Manual, cl. a XII-a. Chişinău: Casa

editorial-poligrafică Bons Offices, 2010.

7. Codreanu I. (coord.) et al. Curriculum pentru învăţământul gimnazial şi cel liceal.

Geografie. Chişinău: Editura Lyceum, 2010.

8. Coman M. Manual de Jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare. Iaşi: Polirom,

2000.

9. Cristea S. Teorii ale învăţării: modele de instruire. Bucureşti: EDP, 2005.

10. Cucoş C. Pedagogie. Iaşi: Editura Polirom, 2002.

11. Dediu I. Introducere în ecologie. Chişinău: Editura Phoenix, 2006.

12. Donea V. et al. Ecologia şi protecţia mediului. Chişinău: Centrul editorial al UASM,

2002.

13. Dulamă M.E., Roşcovan S. Didactica geografică. Chişinău: Editura Bons Offices,

2007.

14. Dulamă M.E., Bucilă F., Ilovan O. Tendinţe actuale în predarea şi învăţarea

geografiei, vol. 4. Cluj: Clusium, 2007.

15. Dumitru I. Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă. Editura de Vest,

Timişoara, 2000.

16. Fonari E. Cultura ecologică a tineretului studios, vol. Ecologie, etică şi morală,

Chişinău, 2002.

17. Ghibu O. Despre educaţie. Bucureşti: Editura Inspectoratului pentru Cultură al

Municipiului Bucureşti, 1995.

18. Ghinea L. Apărarea naturii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978.

19. Marinescu D. Dreptul mediului înconjurător. Ediţia a III-a, Casa de Editură şi Presă

Şansa SRL, Bucureşti, 1996.

20. Mihăilescu C. Spicuiri succinte despre educaţie ecologică. Revista ştiinţifică de

informaţie şi cultură ecologică, Chişinău: 2008.

21. Odoleanu N., Cara A. Ghid de implementare a curriculumului de liceu. Chişinău:

Editura Ştiinţa, 2007.

22. Odoleanu N., Ungurean L. Geografia fizică a Republicii Moldova. Caietul elevului.

Clasa a 8-a. Chişinău; Editura Arc, 2013.

23. Oprea C.-L. Pedagogie. Alternative metodologice interactive. Bucureşti: Editura

Universităţii din Bucureşti, 2003.

24. Popa I. Profesorul eficient. Necesitatea şi posibilitatea formării lui. Iaşi: Editura

Al.I. Cuza, 2002.

25. Roşcovan D., Andon C. Bazele instruirii ecologie şi protecţiei mediului ambiant.

Chişinău: Editura Ştiinţa, 2004.

26. Sarivan L. et al. Predarea interactivă centrată pe elev. Bucureşti, 2009.

38

27. Scheau I. (coord.) Gândirea critică – metode active de predare-învăţare. Cluj

Napoca: Editura Dacia, 2004.

28. Stancu R. et al. Aspecte ale dezvoltării legislaţiei de ocrotire a naturii în România. În:

Ocrotirea naturii şi a mediului înconjurător, t. 2, 1979, nr. 2.

29. Teleman A. Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului: retrospectivă, actualitate

şi perspectivă. În: Univers Pedagogic, 2010, Nr.1, p. XX.

30. Temple Ch., Steele J.-L., Meredith K.-S. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gândirii

critice. Ghidul IV. Chişinău, 2003.

31. Tufescu I., Tufescu M. Ecologia şi activitatea umană. Bucureşti: Editura Albatros,

1981.

32. Văideanu, G. Educaţia la frontiera dintre milenii. Bucureşti: Editura Politica, 1988.

33. Murgu Z., Marinescu, C. Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului-imperativ al

lumii contemporane. Disponibil: http://www.dacoromania-alba.ro

34. Codul Penal al Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial, 13.09.2002, nr. 128-129,

art. Nr: 1012.

35. Уголовный кодекс Российской Федерации.

36. Энергосбережение. Санкт-Петербург, 2002.