- O ºtii pe-aia cu MãnãstireaArgeºului? - îi spuse mãgarul luiNastratin.- Nu!- Cicã Manole punea primelecãrãmizi… ªi vine Ana ºi-l întreabã:„Ce faci aici?“… La care Manole: „Fac zidul. Te bagi?“…

Anul 1 Numãrul 3

Aprilie2011

STRICT AUTENTIC!Într-o

frumoasãzi de varãse organi-zeazã unc o n c u r sde baloa-ne cu aer

cald (mongolfiere). Este cer senin,nu bate vântul, totul pare prielnicpentru un astfel de concurs, lacare baloanele trebuie sã aterizezela punct fix. Echipajele sunt for-mate din douã persoane, binepregãtite ºi cu o experienþã bogatãîn manevrarea acestor aparate,atât pe timp de zi, cât ºi pe timp denoapte. Se dã foc la arzãtoare,baloanele decoleazã ºi se ridicãuºor, în aplauzele mulþimii. Dar,deºi vara nu-i ca iarna (cumspunea un marinar), din senin seporneºte un vânt nãprasnic, dezici cã eºti în toiul iernii.

Cerul se face negru ºi începesã plouã cu gãleata. Câtevabaloane reuºesc sã aterizeze deurgenþã, altele, însã, sunt purtatede vânt în toate direcþiile, cãciaparatele astea de zbor nu preapot fi controlate în condiþii

atmosferice atât de vitrege. Unuldintre baloane intrã într-unvârtej de vânt ºi se tot duce,departe-departe, spre spaimacelor doi ocupanþi ai nacelei,care de abia reuºesc sã se agaþede parâme, ca sã nu fie azvârliþipeste bord. Sãracii - se gândesccã le-a sosit sfârºitul ºi nicimãcar nu-ºi pot da seama undese aflã. Vizibilitatea este aproape

nulã, busola nu funcþioneazã, nuau nici un reper de orientare.Deodatã, în toiul furtunii, ba-lonul intrã într-o spãrturã denori ºi cei doi pot privi în jos.Sunt îngroziþi. Sub ei este ocea-nul. O intindere imensã de apã,fãrã nicio posibilitate de ori-entare. Tocmai când sunt maipanicaþi ºi total dezorientaþi,observã în depãrtare o insuliþã

cu un palmier, iar sub palmier -un om care citeºte o carte.

Înnebuniþi de fericire, cei doifac toate manevrele posibile pen-tru a se apropia cât mai mult deinsulã ºi reuºesc sã coboare atâtcât se poate pentru a fi auziþi deomul de sub palmier. Încep sãstrige:

- Domnule, domnule, fiþiamabil ºi spuneþi-ne unde neaflãm!

Omul se uitã la ei ºi rãspundefãrã nici o ezitare:

- Stimaþi domni, vã aflaþiîntr-un balon!

Brusc, vântul se porneºte dinnou ºi duce din nou balonul pes-te ocean. Cei doi se uitã unul laaltul cu stupoare, iar unul dintreei spune:

- Ce ghinion! În pustietateaasta am întâlnit un singur om - ºiãla era un idiot…

Celãlalt îi rãspunde:- Nu era un idiot, era un eco-

nomist. Cãci, la fel ca toþi econo-miºtii, a avut un rãspuns imediatºi corect, dar care… nu a servit lanimic!

Mircea Coºea

nastratin se întoarce • 2

Despre mongolfiere ºi economiºtiUnited Airlines anulase unul

din zborurile principale ale zilei.Funcþionara companiei, o blondinãsexy, stãtea tacticoasã ºi reprogra-

ma pasagerii la urmãtoarele zboruri. Se formase ocoadã lungã la ghiºeul ei. Dintr-o datã, apãru un tipelegant, dar cam urâþel, care o luã înaintea tuturor,îmbrâncindu-i. Trânti biletul pe tejghea ºi spuse:

- Trebuie sã iau zborul urmãtor, urgent. ªivreau numai clasa întâi!

Calmã, blonda spuse:- Domnul meu, sunt mulþi alþii înaintea dvs.

Faceþi bine ºi aºteptaþi pânã vã vine rândul ºi o sãvedem ce se poate face.

Enervat, tipul îi rãspunse, scrâºnind din dinþi:- Ai, cumva, idee cine sunt eu?Calmã, blonda luã microfonul ºi vorbi în el, aºa,

ca sã audã toatã lumea:

- Avem aici un pasager care nu ºtie cine e. Dacãeste cineva care poate sã-l ajute sã se identifice,este rugat sã se prezinte la ghiºeul 2.

Râsete....Urâtul îmbrãcat elegant se fãcu roºu-negru-

albastru ºi îi zise printre dinþi:- O sã te f.. pentru asta!Fãrã a se intimida, blondina îi rãspunse:- Domnul meu, ºi pentru asta o sã trebuiascã sã

staþi la coadã...(Culeasã de Adrian Mãrãcineanu)

STRICT AUTENTIC!STRICT AUTENTIC!STRICT AUTENTIC!STRICT AUTENTIC!STRICT AUTENTIC!STRICT AUTENTIC!STRICT AUTENTIC!STRICT AUTENTIC!

cu desagii pe mãgar • 3

NASTRATIN, MÃGARUL ªI CANIBALIISoarele cu dinþi pârlea parþial ºi incon-

secvent roua care aproape secase înpetalele florilor nefecundate de un roi dealbine aflate în concediu de maternitate.Aºa cã dimineaþa de primãvarã, învioratãde copaci vag înverziþi ºi de pãsãri marcatede o voioºie uºor istericã (care ciripeau cala „Cântarea României“, de parcã tãrã-boanþa economiei naþionale o luase iarãºila deal!) îl gãsi pe Nastratin tolãnit pe ver-deaþã, fãrã griji ºi fãrã bani. Era pus pefapte mari, dar, deocamdatã, se rezuma sãronþãie, gânditor, un fir de pãpãdie.

Câþiva paºi mai încolo, mãgarul dindotare rumega un smoc de iarbã proaspãtãdin Columbia, holbându-se la un poster decolecþie („Orãºelul Copiilor – Raiul Pedo-fililor!“), pe care îl decupase din singurarevistã pe care o citea (pe laptop!), spre a-lînrãma la un meseriaº orb (care-ºi pier-duse vederea ºi îndemânarea într-un bor-del din Amsterdam). „S-a stricat lumea!“ –constatarã la unison, în consonanþã mag-neticã, Nastratin ºi mãgarul. „Unde s-audus oamenii de bun gust?!“…

Sã nu mâncaþi oameni!

Nastratin, deºi trecut prin ciur ºi prindârmon, rãmãsese oarecum tâmp auzind oistorisire depãnatã cu o zi înainte, mai multîntr-o doarã (cu gura ºtirbã ºi plinã decarii!), de un moºuleþ, care, deºi nu aveatoate þiglele pe casã, insista sã facã lungi ºihalucinante conversaþii în mijlocul drumu-lui. Mãgarul asistase pasiv ºi plictisit la untaifas cam lipsit de noimã. Bãtrânelul îlbãtea la cap pe Nastratin (care cãscaîntruna, aºa, de-a-ndoaselea, cum stãteacãlare pe mãgar!) cã, cicã, într-o bunã zi, laprãvãlia unde se fãcea cã lucreazã fiu-su(zicã-se, inginer!), se prezentarã la intervi-ul de angajare… doi canibali! Managerul dela Resurse Umane, om cu principii (purtaziua costum la trei rânduri ºi noaptea port-jartier!) nu vru sã-i angajeze nici în ruptulcapului, însã, pânã la urmã, se lãsã îndu-plecat (în urma unui santaj sexual, realizatprin interpuºi!), cu o singurã condiþie: „Sãnu mâncaþi oameni!“

Cei doi canibali acceptarã (cu degeteleîncruciºate, la spate!) condiþiile fixate ºi, ovreme, lucrurile merserã destul de aºa-ºi-aºa. Însã, dupã vreo câteva luni, colegii se-sizarã cã o secretarã (fâºneaþã foc, dar ºirea de muscã cât încape!) dispãruse ca la

„Hocus-Pocus!“. Se declanºã o anchetã in-ternã (coordonatã cu simþ de rãspundere,prin satelit, de un vicepreºedinte care fãceabãi de nãmol în Maldive!). Toatã firma furãscolitã cu susul în jos. Nu scapã nici unfir de praf nemutat de la locul lui ºi, final-mente, furã luaþi la întrebãri canibalii. Niciunul nu recunoscu nimic (ba chiar se ju-rarã, pe roºu: „S-o mãnânc pe mama dacãmint!“), negarã cu tãrie ore în ºir, se zbã-turã ºi zbierarã „Nu ºi nu!“, însã, când seîntunerici, sub imperiul unei fobii mistico-psihanalitice, unul dintre canibali admisespãºit: el o mâncase pe secretarã! Se fãcucareu în ograda prãvãliei, vicepreºedinteledin Maldive dictã sancþiuni prin videocon-

ferinþã, în timp ce o blondã planturoasã îlagresa sexual, cu un cocktail „FructulPasiunii“. Bref: canibalul fu dat afarã în ºu-turi, iar în puþinele secunde cât îl petrecuafarã din unitate, celãlalt canibal îl bruf-tului scurt ºi apãsat: „Nenorocitule, ce te-aapucat sã mãnânci secretara? Dacã fãceai

ca mine, erai bine-mersi: de sãptãmâniîntregi, mãnânc numai ingineri ºi, slavãcerului, nimeni nu le-a simþit lipsa!“…

Mãgarul vorbitor

Despãrþindu-se de moºul insistent ºilogoreic (care, cu imaginaþia lui bolnavã, arfi trebuit bãgat de mult la sanatoriu!),Nastratin îmboldi mãgarul ºi purceserã ladrum, pânã ce le ieºi în cale un han. Cugând de înnoptare, intrarã hotãrâþi la cãl-duricã ºi comandarã: peºte la carton ºi berevãrsatã. Dupã primul butoiaº, Nastratin,bine dispus, proclamã cu voce ridicatã:„Am un mãgar super-deºtept!“. Nici o re-acþie în taverna mohorâtã. Dupã câtevaminute, spuse, ºi mai tare: „Mãgarul meueste cel mai inteligent mãgar din lume!“.Mesenii se uitau deja urât la el. Nastratin letrase o uitãturã pieziºã, îºi fãcu curaj ºi, culimba uºor împleticitã, aproape cã strigã:„Mãgarul meu vorbeºte!“. Vreo doi chefliise rãþoirã ºi chiar îl ameninþarã cu bãtaia:„Bine, bre, chiar ne crezi tâmpiþi?! Cum sãvorbeascã un animal?“

Cu un calm olimpian, Nastratin seridicã de la masã: „Hai sã facem o prin-soare! O sã-i pun o întrebare ºi, dacã nurãspunde, mã scoateþi de aici în ºuturi.Dar, dacã rãspunde, bem, mâncãm ºi dor-mim la han pe cheltuiala voastrã!“. Toþi

furã de acord cu prinsoarea, iar Nastratinse întoarse cãtre animal: „Mãgarul meudrag, cum se numeºte fâºia aceea din pielecu care te mân eu?“ La care mãgarul privisenin în ochii lui Nastratin ºi spuse: „I-ha!I-ha!“. Mesenii, turbaþi, îl evacuarã peNastratin cu palme ºi ghionturi. Mãgarul îlurmã. ªi, aºteptând noaptea de primãvarãsub un copac de la marginea drumului, sedãdu pe lângã Nastratin, întrebându-l an-gelic: „Aºa-i cã trebuia sã fi rãspuns «cã-pãstru»?“.

Marius C. Romaºcanu & Vlad Hogea

capodopere în alb-negru • 4

GALERIA AGALERIA ATELIERTELIER„HORAÞIU“„HORAÞIU“

Str. Smârdan nr. 37 (în Centrul Istoric al Capitalei). Se lucreazã la faþa locului ºi la locul feþei. O permanentã expoziþie cu cei

mai înzestraþi caricaturiºti ai timpului, de-a lungu’ ºi de-a latu’, de-a adâncu' ºi de-a înaltu'.

alte capodopere în alb-negru • 5

GEORGE CORBU

Purtând diminutiv tiranic,Ce ne învaþã Muºatescu?Cã e uºor sã fii un… Escu,Dar totul e s-ajungi… Titanic!

TUDOR MUªATESCU

Când e vorba despre mine,Cã-mi oferi lauri sau culpe,

Corbule, mata nu þineCaºcavalu-n cioc, la vulpe.

GEORGE CORBU

Muºatescu, panã finãªi rasfãþatul oricui, Uneori tot mai suspinãCã n-are pana… Corbului!

TUDOR MUªATESCU

Mã sileºti ca sã recurgLa proverb (ºi ia-l cum vrei):

„Pana Corbului e fulgªi-a vulpoiului – condei!”

GEORGE CORBU

Insinuezi, pe-un ton vioi,C-ar fi o fabulã-ntre noi.Întâi câºtigã-acest rãzboiªi-apoi socoate-te vulpoi.

TUDOR MUªATESCU

C-ar fi o fabulã-ntre noi,O spui ºi sincer, ºi de-a dreptul.

ªi recunosc. Deci, suntem doi:Eu – autorul, tu… subiectul!

GEORGE CORBU

Îmi scrie conul TudoricãRãutãþi fãrã mãsurã.Crede cumva cã, la adicã,ªi astea sunt literatura?

TUDOR MUªATESCU

Nu este exact, vai mie,Cum cã rãutãþi þi-aº scrie;

Scos cu tine, în incintã,Scriu rãvaºe de plãcintã.

George Corbu vs. Tudor Muºatescu (1968)

perpetuum comic • 6

Aurolacii din zona Gãrii deNord o cunosc ca fiind „LadySong“. Boschetarii din zona Bu-cur Obor îi spun „Miss Compo-ser“, iar cocalarii din zonele mãr-ginaºe o ºtiu de „Mama Concert“.Trepãduº Evanghelina este ceacare le scrie micuþilor care cer-ºesc prin metrou, tramvaie sauautobuze partiturile cântecelorcu care aceºtia ne induioºeazã. Adebutat în 1990, la Festivalul„Aurolacul de Aur“, cu piesa„Mama mea de-a opta oarã mãbate de mã omoarã“.

Cum compune? Seara, dupão zi extenuantã de rãscolit pringunoaie, se retrage în canal,unde, cu ajutorul unui bãþ ars laun capãt, scrie pe o bucatã dehârtie de împachetat versurile ºipartitura. „Cei cu adevãrat han-dicapaþi n-au ce discuta cumine“, spune ea. „Compun doarpentru cei perfect sãnãtoºi; doarei îmi pot interpreta optimopera.“ Proiecte de viitor? Da!Se gândeºte la un LP, al cãruititlu ar putea fi „Nu-i bine-norfelinat, cã eºti þinut nemân-cat“, ºi viseazã la un loc fruntaº

în Topul Billboard, poate chiarprimul.

Pentru cã apreciazã multrevista „NASTRATIN“, ne-aoferit în avanpremierã douã

hituri cu care e sigurã cã vacuceri piaþa.

(Pt. conformitate: Mihai Matei)

Vai de vieþiºoara mea,Cã-s surdã ca mãturaªi mã conduce-ãst copilaº,Fiindcã nu vãz nici la doi

paºi -De-un an, de când un om

miºelMi-a dat în ochi cu Ariel.Iar ieri, în Piaþa 1 Mai,Am cãzut rãu dintr-un

tramvai,De era cât p-aci sã morªi rãu mã doare un picior.

Când îl pun jos, simt cãleºin,

C-am ºi fracturã de bazin,Iar ãsta micu’ are râieªi crize de epilepsie.ªi nu mi l-a primit la

ºcoalã,Cã-l trimeteam în pielea

goalã.Fiþi milostivi, daþi-mi un

ban,Sã-i cumpãr, barem, un

ghiozdan!

Oameni buni, cu chipduios,

Uitaþi-vã puþin în jos:Eu sunt o fatã cam prostuþãCe merge-n mâini, ca o

broscuþã.Tãticu’ a fost chior de beatCând cu mãmica s-a culcat,De am ieºit eu damblagie,Plinã de bube ºi zbanghie.ªi mai am cinci fraþi micuþi(Doi sunt ologi, trei -

surdo-muþi!)ªi, ca sa poa’ sã-i dea la

ºcoalã,Mãmica mea pozeazã

goalã.Iar io-s mai moale ca parâ-

ma ªi mã târãsc pe jos, ca

râma.Hai, bãgaþi mâna-n buzunarªi daþi-mi, barem, un

dolar!

I CAN’T SEE U

CRAZY FROG

Aºa ar putea arãta satul românesc când toatãlumea va avea cont peFacebook (adicã Feisbuc!)…Nu ºtim cine e autorul, dar, fiind folclor virtual, îl luãm ca atare,

ºi, aºa, de la om la om, îl mai prelucrãm pe ici, pe acolo, prin pãrþile (ne)esenþiale, transformându-l într-un text clasic!

Horaþiu ªerb

[Saturday]

Ion is in a relationship with Mãrie.Mãrie is now in a relationship with Ion and

other 26 people. (Prostul Satului and other 24people like this.)

Mãrie is attending the event „Mulsul vacii“.(Vaca lui Mãrie and Ion like this.)

[Mãrie is not really attending the event „Mul-sul vacii“. She is actually attending Vasile in thebarn. Ion comes to see Mãrie attending the„Mulsul vacii“ event and finds out what is sheactually attending.]

Ion is now single.Ion was invited to join group „Beþivanii satului“.Ion and other 20 people are attending the

event „Beþie la crâºmã“. (Crâºmarul likes this.)Ion set his status to: „Supãrat sunt doamne,

iarãºi supãrat“.Ion is now drunk and pissed on Mãrie’s Wall.Mãrie finished attending Vasile.Mãrie set her status to: „Foarte obositã. Sper

sã mã pot trezi mâine sã merg la bisericã“.Vasile commented to Mãrie’s status „Eu nici

nu cred cã vin. Poate duminica viitoare“.

[Sunday]

Babele din sat are attending the event „Sluj-ba de duminicã“. (Pãrintele Iosif, Cantoru’ andClopotaru’ like this.)

Beþivanii satului missed the event „Slujba deduminicã“ because of it’s interference with theevent „Beþia de duminicã“ (The Devil 666 Satanalikes this.)

[Monday]

Mãrie set her status to: „La spovedit...“Ion commented on Mãrie’s status: „Ce-i

Mãrie, te-o prins ruºinea?“Mãrie also commented on her status: „Taci,

Ioane cã eºti prost“.Prostul Satului also commented on Mãrie’s

status:“ :)) :))“ (Primarul satului likes this.)Vaca lu’ Mãrie set her status to „Muuuuu...“Mãrie commented to Vaca lu’ Mãrie status:

„Ioi, ce proastã îs, am uitat sã te mulg. Dupãspovedit vin ºi la tine. Paºte pânã atunci“. (Vacalu’ Mãrie likes this.)

Primarul Satului added „ºpagã“ and „corrup-tion“ to his activities (Prostul Satului likes this.)

ªefu de Post set his status to: „La primãrie, lao vorbã cu primarul“.

Primarul Satului is now attending „Puºcãria“.(Bebiþã Sãpunaru’ and all his friends like this)

[Tuesday]

Mãrie set her status to „Watching „fermiercaut mireasã“, so fuck off“ .

Vaca lu’ Mãrie exploded. (Ion likes this)Mãrie commented: „Vaaaaiii... o murit vaca...

am uitat s-o mulg... mã omoarã tata când seîntoarce de la crâºmã“.

[Wednesday]

Tata lu Mãrie posted on Mãrie’s Wall: „Ce aifãcut cu vaca? Te omor“.

Tata lu Mãrie killed Mãrie. (Ion and ProstulSatului likes this. Vasile and other 25 people dis-like this.)

Tata lu Mãrie is now attending „Puºcãria“,along with Primarul Satului.

Mãrie is attending Hell (The Devil 666 Sata-na, Hitler, Stalin and other 75 bilion dead peoplelike this)

Vaca lu’ Mãrie is attending Heaven. (SaintPeter likes this.)

(Sursa: Neuronu via Beranger)

ziar de citit pe laptop • 7

FeisbucFeisbuc

antologia pamfletului românesc • 8

de I. L. Caragiale

Termitele suntniºte gângãnii, saugâze, cum le zicepoporul la fãpturilemici ºi delicate alenaturii, pe care oa-menii de ºtiinþã lenumesc, în genere,insecte. Pe termite-le acestea, natura-liºtii le numãrã înrândul insectelor,cum zic ei, nevrop-

tere (de la cuvintele greceºti „nevron“, adicãnerv, ºi „pteron“, adicã aripã); cãci ele au ari-pioare strãvezii, înãuntrul cãrora se vede oþesãturã deasã de firiºoare nervoase. Ele trãiescîntr-o societate întocmitã, ca ºi furnicile: au ofemeiuºcã prãsitoare, cu câþiva bãrbãtuºi pelângã ea, ºi pe urmã mulþime de soldaþi ºi delucrãtoare. Sunt la trup cam de mãrimea furni-

cilor de la noi; de aceea popoarele le-au crezuttotdeauna cã sunt furnici cu aripi. Sunt maimulte soiuri de termite; dar toate sunt sãpã-toare, ºi afarã de asta, cea mai mare parte din-tre ele sunt ºi constructoare; adicã a clãditomul, ca pe ruinele clãdirilor omeneºti, sã-ºiclãdeascã ele cuiburile ºi aºezãmintele lor. (…)κi sfredelesc galerii pe subt pãmânt, la-ntune-ric, pânã la zidurile locuinþelor sau magaziilor,de aci coboarã drept în jos, pânã dincolo detemelii, pe urmã trec pe sub temelii, ºi apoi suieîn sus, drept înãuntru, prin podele. De acolea-ncolo au pus stãpânire ne-nfrânatã asupralocului. Unele se nãpustesc asupra lemnelorclãdirii, asupra mobilelor ºi proviziilor de oricefel: altele rod ºi sfredelesc mereu înainte; atacãtavanurile ºi podelele de mai sus, pânã ajung laacoperiº, ca sã-l roazã ºi pe ãla. Lucreazã, însã,cu multã bãgare de seamã, sã nu dea cumva deluminã, ºi respectã cu cea mai mare grijãsuprafaþa obiectelor atacate, mulþumindu-se sãle gãunoºeze. Dacã locul li se pare bun, le-arãmas acolo încã destul de prãdat, aduc ten-

cuialã plãmãditã de pulbere de pãmânt ori demoloz ºi, din balele lor, ºi înlocuiesc treptat-treptat pãrþile lemnoase pe cari le distrug. S-auvãzut, pe urma lor, stâlpi întregi de lemnpreschimbaþi, astfel, în coloane de beton. Cândnu le mai place locul, fiindcã l-au secãtuit,atunci nu-ºi mai bat capul cu dresul; opera dedistrugere porneºte cu o aºa repeziciune cã, înºapte-opt sãptãmâni, o casã mare europeanãeste coptoroºitã din temelie pânã-n vârf: ba unsãrman sat de negri africani, în ºi mai scurttimp, se face tot grãmadã praf; nici urmã debordei nu se mai zãreºte. (…) Ce n-au încercatoamenii, ca sã stârpeascã soiul acela blestematde gâze!… În sfârºit, dupã multe încercãri ºistudii, zicea învãþãtorul Quatrefages, cã parcãle-ar fi dat el de leac. În urma experienþelorsale, dovedise cã, în atingere cu gazul de clorpur, termitele cad la moment trãznite; iarîntr-o cantitate de aer amestecat pe a zeceaparte cu acel gaz, peste o jumãtate de ceas morînecate. (…) O! ce cruzi sunt oamenii de ºtiinþã!Ce fiinþã fãrã inimã a fost acel savant! Auzi,dumneata, ce rãutate!… Ei! Ce pot gândi bietelemici gângãnii, pomenindu-se afumate, aºa,fãrã nici o milã?… Fireºte, nu pot gândi altadecât:

– Ia uitaþi-vã la sãlbaticii de oameni, cevrãjmãºeºte s-au pornit cu toþii, sã ne distrugãcasa… noastrã!

(„Românul“, 27 martie/9 aprilie 1911)

TermiteleTermitele

nastratin s-a nãscut epigramist • 9

ELIS RÂPEANUELIS RÂPEANU

NICOLAE-PAUL MIHAILNICOLAE-PAUL MIHAIL

SOÞUL ªI MINIJUPA SOÞIEI

Gelos cã tinerii-i fac curte,/ Degeaba-ncerci sã-i tot alungi:Cu cât sunt poalele mai scurte, /Cu-atât privirile-s mai lungi!

LA VÂRSTA A TREIA

Important la vârsta-a treia, / Când problema e mai grea,Nu-i cum cucereºti femeia, / Ci cum poþi scãpa de ea.

UNEI PRIETENE

De nu mi-ai fi atât de dragã, / Þi-aº spune cã-þi lipseºte-o doagã,Dar, cum eu te iubesc nespus, / Susþin cã ai o doagã-n plus!

DESCURCÃREAÞA

Ea ºtie viaþa cum s-o ia, / Cãci are daruri neºtiute:Virtutea de a renunþa / ªi renunþarea la virtute.

STOMATOLOGULUI

Pe dentistul meu, natura / L-a-nzestrat c-un dar perfid:Dânsul îmi închide gura / Când mã pune s-o deschid.

I-A DAT PAPUCII

Se scuturau în parc toþi nucii / Când a venit acasã, beat,Iar ea i-a dat, din prag papucii… / (Sã nu mai doarmã încãlþat!)

SERVICIU DEZINTERESAT

Lui Ics-Ygrec, un tip subtil, / Îi fãcurã un serviciuCând l-au dus la un azil… / Cã l-au scos de la ospiciu.

PORTRETUL UNUI CARICATURIST

Eu îþi declar, de la-nceput, / Fãrã invidie sau urã:Eºti primul care a fãcut / Portret dupã-o caricaturã.

VOLUM CU DEDICAÞIE

Primind prin poºtã un pachet în care / Se lãfãia-n carton imensul tom,Am exclamat cuprins de-nfiorare: / De ce m-o fi urând atâta acest om?

UNEI SCRIITOARE

Cam de mulþi a fost cititã / Cartea vieþii ei frumoase,De ziceai cã-i tipãritã / În ediþie de mase.

„Asmodeu“ (1871-1874)

„Asmodeu“, subintitulatã „revistã sãptãmânalã, politicã, lite-rarã, comercialã, industrialã“, era, în fond, o publicaþie satiricã,dupã cum precizeazã ºi în „Profesiunea de credinþã“ din primulnumãr, apãrut la 14 martie 1871: „Având speranþa sã înfiinþãmun jurnal umoristic stabil, ne-am pus toate silinþele a grupa înjurul acestuia mai multe pene cari s-au distins în acest genere.Ne vom ocupa tot aºa de riguros de societate ca ºi de politicã,ambele fiind strâns legate. Dacã nu sunt caractere ºi moralitateîn societate, nu sunt nici în politicã“. Critica monarhiei a consti-tuit principalul obiectiv al revistei. Ironiile incisive, persiflãrilebatjocoritoare nu vizau numai pe monarh, ci ºi pe cei care îl adu-lau ºi-l slujeau cu servilism.

„Claponul“ (1877)

De formatul unui carnet de buzunar, „Claponul“ a apãrutdoar în 6 numere, în 1877, având, pe copertã, urmãtoarele subti-tluri: „Foiþã hazlie ºi popularã. Apare când iese de sub tipar.Tirajul se face în 33333 exemplare. Deviza este: ieftin ºi bun!“Iar în articolul - program din primul numãr, se spunea: „Acestorgan rococo s-a hotãrât sã aparã meteoric în broºuri de 32 defeþe, în cari un comitet de redacþie (patruzeci fãrã unu de colab-oratori) vor înºira producþii variate, prea nostime ºi caraghioase“Cei „patruzeci fãrã unu“ de colaboratori erau însã unul singur: I.L. Caragiale, care redacta în întregime publicaþia.

„Moftul Român“ (1893-1902)

„Moftul Român“ a fost o revistã umoristicã înfiinþatã deCaragiale în ianuarie 1893, dupã ce acesta se retrãsese dingazetãrie (la sfârºitul anului 1889). Publicaþia era subintitulatãironic „Revista spiritistã naþionalã, organ pentru rãspândireaºtiinþelor oculte în Dacia Traianã“. În ea au fost publicate unele

dintre cele mai valoroase schiþe caragialiene. Începând cu numã-rul 11 a devenit ilustratã, publicând ºi caricaturi. Revista aapãrut, cu unele întreruperi, pânã în anul 1902. Prim redactor afost Anton Bacalbaºa, iar printre colaboratorii ei s-au numãrat:D. Teleor, E. Gârleanu, I. Al. Brãtescu-Voineºti, Al. Cazaban.„Calendarul Moftului Român“, pe anul 1908, de I. L. Caragiale, aapãrut la Bucureºti.

„Zeflemeaua“ (1901-1904)

În 1901 apare „Zeflemeaua“, sub direcþia celebrului GeorgeRanetti, care a condus între anii 1899-1901, împreunã cu AntonBacalbaºa, o altã publicaþie satiricã: „Moº Teacã“. „Zeflemeaua“„îºi propune sã demaºte ºarlatania, îmbrãcatã în haine pom-poase, sã combatã necinstea cocoþatã sus“.

„Furnica“ (1904-1916, 1918-1930)

„Furnica“ a fost o revistã umoristicã, înfiinþatã în anul 1904,condusã de George Ranetti ºi N. D. Þãranu. Revista cu conþinutsatiric a apãrut sãptãmânal, între 19 septembrie 1904 - 14noiembrie 1916 ºi 14 decembrie 1918 - 8 octombrie 1930, ºi aveaîn paginile sale cugetãri, epigrame, glume, maxime, versuri,însoþite pe alocuri de caricaturi ºi ilustraþii. Textele revistei aufost scrise aproape în totalitate de cei doi fondatori. Pe lângãarticolele acide ºi agresive la adresa Guvernului, sarea ºi piperulau fost date de caricaturile lui Ary Murnu. Pe parcursul celor 30de ani de existenþã, revista a publicat o serie de pamflete laadresa elitei societãþii, precum ºi la adresa clasei politice, inclu-siv regele. Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate

mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calom-niaþi. Revista s-a fãcut cunoscutã printr-o serie de manifestãripublice mai puþin obiºnuite. Astfel, în primul an de apariþie,Ranetti ºi Þãranu au deschis o cârciumã în Parcul Ciºmigiu,„Cârciuma Furnica“. În ziua deschiderii cârciumii, cei doi auoferit tuturor clienþilor consumaþie pe gratis, iar la sfârºitul zileis-au declarat falimentari.

Între 1917-1918, G. Ranetti a scos la Iaºi o altã revistã umoris-ticã, „Greerul“, împreunã cu P. Locusteanu. Ranetti a publicatsub numeroase pseudonime: Romeo, Tarascon, Gh. Biciuºcã, JorjDelamizil, Chiriac-Napadarjan, Contele de Tekirghiol, PrinþulGhiþã, Coco, Cyrano, Sandernagor sau Ghiþã Delagambrinus.

„Nastratin“ (1942)

La Biblioteca Academiei s-au pãstrat câteva exemplare din-tr-un alt… „Nastratin“ (autointitulat: „Mare sãptãmânal de ºarjeºi umor“), care apãrea la Bucureºti, în 1942.

„Urzica“ (1948-1989)

„Urzica“ a fost o revistã de satirã ºi umor, care a apãrut înperioada 1948-1989, publicând literaturã umoristicã ºi graficãsatiricã. Revista a fost înfiinþatã în 1948, din „sarcinã de partid“,de Aurel Baranga. „Urzica“ este una dintre apariþiile vremiicomuniste, în care se glumeºte pe seama celor de la putere ºi aconflictelor ce apar între aceºtia. În revistã erau accentuate uneledintre greºelile sistemului, acestea fiind criticate într-un modironic ºi amuzant. În primul numãr, cei de la conducerea revis-tei îºi justificã apariþia, nu pentru cã s-ar fi simþit obligaþi, ci pen-tru cã aºa au fãcut ºi celelalte publicaþii. Aceastã justificare apareîntr-un articol program prin care explicã linia pe care vor merge:„Încredinþaþi cã o revistã de humor este, înainte de orice, unlucru foarte serios, nu ne abatem nici noi de la aceastã înda-torire“. Revista a apãrut bilunar în perioada 1949-1975, cu obiec-tivul de a ilustra lupta de clasã, lunar între 1975-1980 ºi o datã ladouã luni între 1981-1989. (Va urma)

Horaþiu ªerb

sarea ºi piperul • 10

Doi dintre strã-strã-strãnepoþii lui Nastratin Hogea: Kakajan Janbekov (Turkmenistan) ºi Vlad Hogea (România)

STRÃMOªII LUI „NASTRATIN” (II)

mãgarus captivus • 11

Din albastra risipireNe zâmbeºte mândrul soare,

Veºmântând întreaga fireÎn lumini de sãrbãtoare.

Curg vãpãi de aur roºuPe trotuarele înguste

ªi întreaga stradã-i plinãDe surâs ºi mini fuste.

La vitrinele din centruStau în grup femei ºi fete,

Cu superbe picioruºeªi ispite-n siluete. Rotunjimi fermecãtoare

Strânse-n diafane rochii,Cã le-nghiþi dintr-o privire

ªi le devorezi cu ochii.

Trec în ºiruri manechineBlonde, brune ºi roºcate

ªi-ºi expun comori de farmec,Care nu-s deloc pãtrate.

Trec ºi bestnici în sandaleªi costume deºucheate,Cu excentrice atitudini

ªi efebi bãrboºi cu plete.

ªi-n aceastã-mpestriþare,Ca la Paris sau în New York,

ªi un filfizon se plimbã,Foarte grijuliu, c-un porc.

Un godac grãsan ce umblãSigur de aureolã

ªi mereu îºi bagã râtulGrohãind lângã rigolã.

Trecãtorii, cu mirare,Toþi privirile-ºi întorcÎnspre tipul care þine

Sã se plimbe cu un porc.

ªi, deodatã, un tânãr careS-a desprins dintr-o pleiadãL-a întrebat: - Nu þi-e ruºine

Sã te plimbi c-un porc pe stradã?

Tipul l-a privit flegmatic,Scãrpinându-se în ceafã,

ªi-apoi þanþoº îi rãspunse:- Nu e porc, nu vezi, e scroafã!

- Scroafã e? Îmi pare bine,Zise tânãrul smerit,

Adãugând cu politeþe:Pãi, cu dânsa am vorbit!

Politeþeade Ion Pribeagu

mãgarul de ambe sexe • 12

þara lui nastratin • 13

SUNTEM, OARE, NEBUNI?!• Apa platã este la acelaºi preþ cu berea.

• Brânza este mai scumpã decât carnea.

• Carnea de pui este mai ieftinã decât ciupercile.

• Nucile noastre sunt mai scumpe decât nuca decocos.

• Laptele simplu este mai scump decât laptelebãtut.

• Portocalele sunt mai ieftine decât merele.

• Cãrþile sunt mai ieftine decât revistele.

• Biscuiþii fãrã ciocolatã sunt mai scumpi decâtciocolata.

• Muzica bunã este mai ieftinã decât muzicaproastã.

• Mãslinele umplute cu gogoºari sunt mai ieftinedecât mãslinele umplute cu propriul sâmbure.

• Ceasurile mici sunt mai scumpe decât cea-surile mari.

• Hârtia nescrisã (A4) este mai scumpã decâthârtia gata tipãritã.

• Vinul este mai ieftin decât strugurii.

• Pixul cu minã este mai ieftin decât mina de pixfãrã pix.

ªi se mai presupune cã omul este o fiinþãraþionalã...

eºti cu nastratin, deci exiºti! • 14

noi, cei din linia întâi • 15

GRUPUL DE PRESÃ MEDIA BLOC

NastratinSINGURA REVISTÃ DE PAMFLET (INTER)URBAN ªI CARICATURÃ DE BRAND

APRILIE 2011

FONDATOR: IOAN SORIN ROªU

DIRECTOR GENERAL:

VLAD HOGEA0742.303.623

hogea@mediabloc.eu

ART DIRECTOR:

MIHAI MATEImatei@mediabloc.eu

COLEGIUL DE ONOARE:

HORAÞIU MÃLÃELE

MIRCEA COªEA cosea@b-a.ro

GEORGE IVAªCU

NICOLAE-PAUL MIHAIL nicomah@mediabloc.eu

ELIS RÂPEANU elis@mediabloc.eu

GEORGE CORBU corbu@mediabloc.eu

ADRIAN MÃRÃCINEANUmaracineanu@mediabloc.eu

SENIOR EDITORI:

MARIUS C. ROMAªCANUromascanu@mediabloc.eu

HORAÞIU ªERB serb@mediabloc.eu

DANIEL NEGUÞ negut@b-a.ro

CLAUDIA DANILIUCclaudia@b-a.ro

SECRETARIAT DE REDACÞIE:

RALUCA IOSIFIDISraluca@b-a.ro

LAYOUT & DTP:

OMNI PRESS & DESIGNwww.opd.ro

TIPAR

FED Print

DISTRIBUÞIE: SPIN MEDIA; DANK MEDIA; GREEN TREE ADVERTISING (publicaþia se gãseºte în peste750 de locaþii premium din:Bucureºti, Aiud, Alba Iulia,

Alexandria, Arad, Baia Mare,Bistriþa, Blaj, Braºov, Cluj-

Napoca, Câmpia Turzii, Dej,Deva, Giurgiu, Haþeg,

Hunedoara, Mediaº, Oradea,Orãºtie, Piteºti, Ploieºti, Satu Mare, Sebeº, Sibiu,Sighiºoara, Târgu Mureº,Timiºoara, Turda, Zalãu -

detalii pe www.spinmedia.ro)

Tipãritã în 10.000 de exemplare gratuiteISSN: 2069 – 7104

Theodor Speranþia nr. 14, Sector 3, Bucureºtiwww.nastratin.ro • office@nastratin.ro

Publicaþie membrã BRAT