ir. Braşov, Miercuri 6 '19 Aprilie <916 Anul LXXII.

latentul: pentru Auatro-Un&aria pe un an 24 w~Pe 7* 12 cot.; jre 3 luni 6 cer., pentru România

fitreinătate pe un an 40 lei; pe V, an

ZIAR POLI TI C N A Ţ I O N A LApare seara, în fiecare zi de lucru,

Redacţia şi administraţia: Strada FraadaM , Hr. ^inseratele se primeso (a administraţie. Preţui după tarif şl hwelelt Manuscrisele nu se tnapoiazi , TELEFON Njr. 22#.

ii>;vi t . i

:in:m

s

iropa cea noua.In arhitectualul său expozeu,

lele trecute în reichstagul i, cancelarul Bethnaann Holl- declarat câ nu mai există quo ante. Acesta este realul

al răsboiului de până aci, j impun formaţiuni noui poli- ll'razalapidară a lui Bethmann*

precum era de altfel de it, a avui un ecou foarte !n-

, deja se cunosc opiniunile* itarii în întreagă străinătatea /

Stăm în faţa crepusculului de ii formaţiuni de stat, în locul

vor răsări altele noui, şi l Bethmann-Hollweg a şi

linii generale schimbările vor face. Intenţiunile oficiale

Germaniei se rezumă aci: <Bel- :H fi evacuată, îşi recapătă in* " tytita dacă se vor oferi «ga-

e reale ca Belgia să nu fieuu vşzal francezq-englez care din

de vedere militar şi econo* eă lucre împotriva Germaniei“. ia şi ţinutarile baltice vreau

manii să le elibereze cU sub ju- rusesc, pentruca „a doua oară

ii să nu mai poată plănui o inziune în Prusia o r i e n t ş i

icfţ neapărată“. ţn general Ger* ii voesc să aibă numai vecini, jtă nu mai cultive o politică

utilă, ci eă lucreze spre binele re* iproc, zu gţgenseitigetn Nutsen.

Europa care se va naşte din e cile mai grozave c ize, în

'ci' părţi n-are să se mai poată ăna celei vechi. 1 entracă: das

flossene Blut kommt nie, das teme Gut nur langsam ’m rilzk,

le vărsat este pierdut pen totdeauna, bunul nimicit numai

ca greu se poate recâştiga.Din expozeu se poate recon­

stitui vag fizionomia Europei de mftne^dar cancelarul nici n’a voit S*o*focă, ci numai să destăinuiască jcteiJţmnde Germaniei şi să fixeze Ip generalităţi, deci nu stăruie a- ţopra detailiirilqr, condiţiiţe sub cari afr $ ea înclinată să stea de yorbâ cu reprezentanţii puterilor d|n împătrita înţelegere pentru o Încetare a ostilităţilor de arme.[. • Aşadar, Germania, cb ar asu­pra păcii, deci punctaini celui mai şotibiLn de conversaţipnq diplo^ mitică, de care sa feresc atât de mulţii > să vorbiască reprezentanţii paterilor < combatante, are un rol

de iniţiativă, un fapt care merită să fie relevat. Nici un gest care să tiadeze o batere in retragere din partea Germaniei n’a tradat can­celarul Bethcnann Holîweg, dim­potrivă, deftvnitate şi încredere de­săvârşită, în forţele armate şi mo­rale ale f nnidabilei puteri cen­trale.

Expozeul, va rămânea memo­rabil, istoric, pentru destoinicia cu care a fost constituit, căci cu o lapidaritate şi expresivitate rară indică acele căi pe care se poate să se ajungă la o rezol vii e a ches­tiunilor num iroase externe, n ra­porturilor ajunse atât de acute cu atâtea state. Cuvintele lai Beth- mann Ho'lweg desvâlesc într’adevăr o energie de n ebelung, şi după expresia uhui organ al publicisticei maghiare, acest expozeu este »mai tare decât oţelul“.

Din sumedenia opiniilor-ecouri pe cari le aduc organele publi­cistice ale ententei înqă nu se pot desface lămurit şi definitiv atitu­dinea faţă de punctai de veitre german. In ţări neutrale se con­sideră expozeul lui Belhmann H >1* weg ca un serios început de a sta de vorbă reprezentanţii grupărilor beligerante. S’ar desminli deci acea aserţiune, că u ’are să mai fie congres de pace, ci războiul se va continua cu îndârjire crescânda până la sucomba;et definitivă a unei grupări.

Care popor însă n’ar dori cur­marea înfiorătoarei întreraăceiăriri, înflorirea ramurei de oliv, nu pe rumele naţiilor şi statelor ci în echitabile împrejurări, cari să asi­gure progresul specific, culturile distincte, vieţile naţionale feluritb?

C o n v o ca rea S in o a d e lo r g r . o r . r o m â n e . In înţelesul statutului organic au fost convo­cate la Sibiiu şi Caransebeş si­noadele anude pe Dumineca Tomii (17/30 Apriiie 1916). Sinodul din Sibiiu e convocat cb vicarul arhie- piscopeso Dr. iUrion Puşcariu, iar cel din Caransebeş de P. S. Sa episcopul Dr. E. Miron Gristia.

—x —A t e n t ă r i u l te r io r e * Dia Bu­

dapesta se comunică :Magişuaţul oraşului publică u r­

mătorul avis: Toţi aparţinătorii ani­lor 1866 —1897 (inclusive 1897), cari au fost declaraţi neapţi pen ­tru serviciul de arme, vor fi supuş>

n n

Din „Faust“ de Goethe., (Fauşfc şi Marga eU despra credinţi).r Margareta :

Promit e-mi, H°nrîc!hFăust Ori. şi ce vrea‘t

M argareta:Tu cu credinţa ^pune-mi cum stai?Eşti bun. Frumosul suflet ţi-e plin de

• - [ringăşii,Bir cred că de credinţă ti» nu prea

*•' [vreai s& ştii...F a ţis ţ:

SI le lăsăm acestea. Tu veri cât oan-eşt«[de dr&gă

Şi ne p tiu cei dragi mie Itm dau vieavu T i [’ntreegă.

Şi oimăuUl credinţa eu ru î-o fur, f [cum vezî„K Marga>eta:Dar ou-i dB-»juns atâte. Tu trebue sS

. • [crez'l" f aust :

Cum trebue ?Margareta :

Pe rB. n’am eu trecere la tine? fu idei iflntale ţaine nu le cinat eşti,

H • ‘ [vid binn lt Fatitf

l i cinstesc 1M argareta :

Bar fără să ie doreşti vre-od^tă.

La sfânta liturghie tu nu merg', dragul[meu.

O, spune, Heuric, spune, tu crezi In[Dumnezeu ?

Faust :O, draga mea, dar cine poata Cu fruntea sus să soim?: Cred ?In ce spun popii şi ’n vătafii Batjocură curată văd \

Margareta $Deci nu crezi 1..,

Faust :Nu ceti aîăturl,Minunea me?, răspunsul meu I Dar oine-ar îndrăani să spună Convins; Eu cred Sn Dumnezeu?Şi om în suflet cu s'mţire Pe lumea asta cred că nu-i Să poată îudrăztii s i spună :Nu cred în ex stanţa lu i!El, care toate ie cuprinde,Le îngrijeşte şi Ie ţineNu ne cuprinde tot ei oarePe doi pe toţi şi ch ar pe Si ie ?Nu-i sus întinsa boită*albastră Şi nu vedem pământul jos,Şi nu s’aprind eterna stele,Privindu ne prie<eaoa ?Când sunt de pieptul tău aproape Şi inima iţi înfloreşte,Văzut şi nevăzut în juru-ţi A'unc-ea nu s'mţi cum pluteşte ?

unei noui asentări. In timpul dela 16 Mai — 24 Iunia vor fi din nou asentaţi glotaşii cari aparţin anilor 1897—1878. Ceilalţi vor fi asentaţi la un termin mai îndepărtat.

Operaţiunile militare germane.BuleHnul oficial pe ziua de 17 Aprilie.

Pe câmpul de operafii dela vest.

Nu s a petrecut pe front nici un eveniment de o importanţă deo­sebită. In regiunea dela Fervys (în Flandria) a fost scoborât prin fo­cul nostru de apărare un avio^ duşman imediat înapoia liniei bel­giene, apoi a fost distrus de focul artileriei noasb e. Locotenentul Bert- hold a împuşcat la nord-vest dela Peronne al cincelea avion al său, un biplan englez. Pilotul e mort, observatorul greu rănit.

La ost şi sud-ost.Ruşii desvoltă la capul de pod

dela Diinaburg o activitate mai vie de artilerie.

Câmpul de operaţii din Balcani.Nimic nou.

Deputaţi congresuali mireni.In dieceza Aradului.

Dumiaecă ia 27 Martie (9 Aprilie) s’&u ţinut scruiinTle alegerilor con- gresuale mireneşti în dieceza Aradului, cu esoepţiunea districtului orădan, în care se vor face alegerile după sf. Paât>. Rezultatul e următorul:

1. Cercul Arad: .Aurel Petroviciu advocat Iu Nădlac (fost şi în ciclul trecut).

2. Cercul Kadna: Dr. Atanasiu Brădean medic districtual (tu ciclul trecut Dr. Alexandru Mart» jude la tabla regească din Seghed n)

3. Cercul Şiria: Sava Raîcu direct, executiv si »Victor ei* (fost şi In ciclul trecut).

4. Cercul Boroşlneu: Dr. Teodor Burd&n advocat în Boroşineu (fost şi în ciclul trecui).

5. Cercul Ruteni: Dr. Gheorghe Popa jude reg, ia tribunalul din Arai (în ciclul trecut Vaailie Goldiş).

fi. Qarcul Hâinugiu; loan Lazar /rotar comunal în Crocna (în ciclul trecut Peiru Truţia).

7. Cercul Chişfneu: Trâian Suciu notar comua-ti îa Şimaod (ia ciclul trecut M haiu Veiiciu)

8. Cercul Giuia; Dr. Siver Is­pravnic advocat în Arad (in ciclul trecut Dr. Nicolas Oacu).

9. Circ. Lîpova: Dr. Aurel Cioban advocat în Lipova (în ciclul trecut An- toniu Mocsonyi de F ood).

10. Cercul Birchlş; nu s’a ţinut scrutiniu).

11. Cerc. Chisetău: Dionisfu Llufia, oficiant la inspect. reg. de şcoaie din Timişoara (în ciclul trecut Dr. Ghcorgha Adaro).

12. Cercul Timişoara: Comei Pincu pro*opretore în Timişoara (în ciclul trecut Pavel Rotariu).

13. Cercul Vlnga: Pavel Chlrilo- viciu asesor la sedia orfanală din Ti­mişoara (in ciclul trecut Emanuil Un­gurean).

14. Cercul B.-Comloş: Vasilie Bogdan notar comunal în Igriş (în ciclul trecut Dr. Nestor Oprean).

In dieceza Caransebeşului.Ca întregire a rezultatelor pu­

blicate în unul din nrii trecuţi mal comunicăm rezultatele elocvente din ultimele cinci cercuri:

Vârşeţ: Dr. Liviu Llnţia, advocat în Budapesta.

Ghllad; Cr. Iullu Coste alvocat în C acova.

AUbunar: Dr. Nicolae Patrovici, advocat în Lugoj.

Biserica Albă: Dr. Gjorge Nedici, fisc eraria) în Budapesta.

S^itul-nou: Valeriu Petco îovă- ţător dirigent ia şcoala de stat din Doioave.

Va să zică din vechii deputaţi mireni au fost realeşi numai THu Haţeg, Patriciu Dragalfn* şi Petru Curcan.

Na au fost realeşi: Ex. S* Mar- şal campestru Nlc. Cena, Joan M, Roşu, Dr. Aurel Novac, Dr. Petru Cornean, Dr. Ştefan Petrovicf, Dr. George Dobrin, D r George Gârda, Dr. Petru Zepeniag, Dr. loan Nedelcu, Dr. Alesaodru Morarlu, Constantin Popa şi Dr. V. Branisce.

Din candidaţii noui nu au fost alfş : Ionel de Mocsonyi şi Dr. losii Popovlci.

Tu umple-ţi inima cu ele Şi sufletul şi-a ta situare.Şi, dacă vei simţi căldura,Fiorul sfânt de fericire.Numeşte-! cum vei vrea, tu dulce Liman al stfi tulul meu.Tu zi-i noroc, sau z -i iubire,Zl-i inimă, sau Dumnezeu i Eu n’am un nume pentru tfsfca,Eu n’am nimic decât simţire,Căci nume*e e norul, caro Ascunde ori-ce strălucire.

Margareta ;Sunt toate bune şl frumoase,Şi preotul ia fel vorbeşte,Atâta doar că ei in predici Alte cuvinte foloseşte.

Faust tO, tot ce’i inimă suhe soare Gâodeşts. şi vorbeşte-a***Io limba lui. Şi eu să nu pot Să spun ce simt, în limbi mea ?

Margareta:Când ta aud, îţi da * dreptate,Dar totuş simt uu gând strein Tornându-mi îadoiala’u suflat:Tu, Henric, tu nu eşti creştin !

Faust:Tu, drag copii 1

Margareta :Ce m ilt mă doare Tovărăşia ’n cftre stai

Faust:Cum ?

Margareta :Omul carc-’i tot cu tine De clipă de repaos n’ai Din suflet îl urăsc, o Hanrlc,Căcî, vezi, nimic nu m’a lovit Ia irinoă mai greu vre-odată C* rh pul iui nesuferit.

Fcust:Copii ce e ş ti! N’ai nici o teamă !

Margareta:Apropierea iui mă doare.Eu mă împac cu toată luma.%,Pe ei de ce n u l sufer oare ?Pe cât de mult nB-e dra£ de tine, Pe-atât* mă 'ngrozasc de el.D j sunt nedreaptă, iarU’mi, Dosmne, D#r cred că este ua mlşsl.

Faust:In lume-s fel de fel de oameni.

Margareta:Dar n’a$ trăi îa cercul io*’,Pire ’ndârj't. Câud îatră ’m ca?S, Priveşte batjocuritor.Ntmisa na i interesează Şl d8pe faţă-i poţi ceti Că omul ăsta nici odată Nimica n’ar putea iubi.La pieptul tău respir mai liber,

Mi e cald, mi-e dulce şi mi-e bine, Dar toată fericirea fuge Îndată ce’l obsarv că vine...

Faust:Tu, înger plin de presimţire I

Margareta:De-ai şti tu cât mi e de u râ t!Şi, când s’aprop'e, tont pare Că nu te mal iubsse atât.Ş) nici nu pot să mă închin Îndată ce’i observ aproape.Eu cred că şi tu cre&l la fel..Nu-i nimmi de el s& ne scape?

Faust:Antipatie I...

Marg areti:Ar fi vremea S& pleci«

Faust:Vai, cum n’am eu noroc Un cias la pieptul tău cel dulce Sâ’mi sting al sufletului foc I '

Margareta:Vezi, de-aşi fi singură în casă,Tu n’ai mai întâlni zăvor,Dar veşnic e cu mine num t,Şi doarme-atâta de uşor !Şi, dacă te-aş lăsa la mine,De sigur mama s’ar trezi

Pagina 2 t t A Z B T A T K A N S l V L A N I K l .

Lin camera italiană.Expozeul ministrului de externe

Sonino» — Discuţia. — Vot de încredere guvernului.

După discursurile cancelarului german, şi a ministrului Asquith a urmat In şedinţa camerei îtali- ne expozeul ministrului de externe ita­lian Sonino',' al cărui rezultat a (ost un vot de încredere guvernului pri­mit cu 352 voturi contra 36.

Despre expozeul lui Sonic o şi discuţia care l-a urmat, biroul un­gar de corespondenţă ne transmite următoarea telegramă din Zürich, datată din 17 Apiilie:

In camera italiană, care a Început In şedinţa din 15 1. c. desbaterer bu­getului Italian, ministrul de externe So­ni no a rostit un discurs mal lung. So- nino a expus în m >d amănunţit aju­torul acordat de flota italiană la tran­sportarea trupelor şi fugari or sârbi. In faţa duşmanului superior la număr trupele sârbeşti a i trebuit să se re­tragă In Albania, de-unde Ie am tran­sportat, ca şi trupele muntenegrene şl ale Ii i E*s*d-paş», la Corfu. Acest transport a fo«t foarte ’ anevoios din cauza mării furtunoase şi a submari­nelor duşmane, cari stăteau la păndă.

Cu toate acestea flota noastră a dat o soluţie splendidă acestei probleme şi n’a transportat numai trupele aliate, iugarii, cari te irirflgeau, precum şi pe toţi priscnierii austre-ungari, ci a de­barcat şi o armată expediţionară de 250000 oameni pe coasta cealaltă adria- tică, în Albania. Faptul aresta coDstitue fără îndoială, o pagii ă de glorie stră­lucită a flotei noastre.

bonino, continuând, regretă că- dfrea Munteregru’ifl şi accentu ază că din cai zi împrejurărilor strategico Italia n-a putut impedoca această cădere. După renunţarea la stăpânirea oraşului Durazzo, Ital enii s’au retras la Valona, a cărui stăpânire asigură Interesele ita­liene cât timp decurg evenimentele în Balcani

Re aţiunile Italiei cu România sunt conduse de amiciţia tradiţională şi de amintirea origine! ambelor popoare. Guvernul italiei nu Intrelasă nimic ce ar d iropr’u pentru a face .tot mai cordiale raporturile noastre fată cu România. Sonnino e convine, că guver­nul bucureştean se strădueşte cu ace laşi zor pentru menţinerea relaţiunilor bune.

Italia s’a alăturat celorlalţi aliaţi ai ef, cari au garantat restabilirea bel­giei, a independentei sale politice si economice şi o despăgubire abundentă a pierderilor sale Indurate în urma râsboiuiui. Prin aceasta s’a altturat de fapt şi pe deplin condiţiunllor de pace, cari pretind deplina restabil re a Belgiei

Succesul rusesc la Er zer um şi Înaintarea Ruşilor la Trapezunt lasă să presimţim Io riturile, pe cari trebuie să le primească din această parte impe­riul turcesc, cere a Intrat fără să se cu­gete In răsboiu.

Raportul bun al Itailti cu Rusia 11 documentează şi vizita anunţată a unei depu’aţiuni a Dumei.

După aceste Sonln > a vorbit de v zlta lui Briand si Asquith la Roma şi participarea guvernului italian la con­ferinţa din Paris, cu care prilej dele­gaţii italieni au fost împărtăşiţi de cea mai cordială primire.

Ş’, dacă te ar afla la m’ne,Eu, Heuric dragă, aş muri 1 . . .

Fausl:Na, pune-i din sticluţa asta Trei picături deseară’n vin Şi ’ndat o va cuprinde somnul întremător, de visuri plin.

Margareta:De dragul lău, vai, ce n’aş face,Dar n’o să- i facă nici un rău ?

Faust:Tu crezi ră eu o vreau aceasta? Incredete în dragul lă u !

Margareta:Tu, cel mai bun d'n lumea ’utreagă.Ce voie nu ţium şs uitat?Val, toatr, toate, p ntru t'ne L* fac cu aufletu ’«cântat I

(kt>< ; vine MeQstofel).Mefistofil:

Se dus» mieiuş ca noastră?Faust:

Ce? Iar te-apuci de spionat?Mefistofel:

Am auzit când domnul doct or A fost din nou catechizat.Hei, fete le-s interesante,îşi zic In e le : Cine ştieLa sQnţi şi dogme s i se ’nchine, ,Ml se va închina şi mie.____________

| Evenimentele dela Verdun Soni no j le-a numit un succes al Francezflor,

deoarece ţinta principală a Germanilor de-a produce prin surprindere o indis­poziţie între aflaţi a eşuat.

Hotărârile conferinţei economice apropiate vor fl prezentate, întrucât ele se vor estinde asupra timpului după răsboiu, de guvernele aliate parlamen­telor lor. Despre hotărârile speciale luate la Paris Sonnino n a vrut să tra­ci ze nimica. Sonnino a terminat cu admonlţia de-a culabora toţi la ridica­rea glorioasă a operei măiestre. Din problemele abordate în vorbirea cance­larului german a fost atinsă numai cea privitoare la Belgia.

O Altă telegramă din Zűrt ih mai co­munică ;

In şedinţa camerei italiene Soni- no a mai declarat, că, corespunzător dorinţei exprese apartamentului italian, a dispus prin mijlocirea Elveţiei resi- liarea tratatului cu Germania privitor ia proprietatea literară.

Guv^nul elin a recunoscut carac­terul provizor al ocupării Epirului de nord. Sooiao a mai declarat că dreptul de control al parlamentului asupra chestiei externe n-are, ce-i drept, gra­niţe, dar ţine să protesteze în contra Încercărilor de-a infhiinţa secretele di­plomatice.

In decursul discuţiei dep. Cappa a arătat, că Sonino a spus prea puţin, iar despre alta chestiuni nici nu h a expri­mat. Apoi a lachdat: Unica noastră parolă trebuie să de: Victorie! (Aplauze Deputaţii strigă în cor: trebue să În­vingem, să Învingem, să Invigem! Sa- landra îşi părăseşte locui şi îmbrâţişază pe orator sărutând ui).

Socialistul Treves nu găseşte în vorbirea iui Sonino, ceeace s a întâm­plat în afară de cvadrupă şi nici un nex cu vorbirea cancelarului german. Cvadrupla cu anevoie va putea vadea satisfăcuta toate aspiraţiunile, fără a prelungi răsboiu) în infinit.

Sonino respinge apoi câteva or­dine de zi nearcaptab le, după cari ur­mează votul de Încredere, care a avut ca rezultat 352 voturi contra 36.

Comentariile pressei germane.

Din Berlin se anunţă:Apredând vorbhea lui Sonnino zia-

reie relevă lipsa de conţinu^, care stă fără păreche In istor a Italiei.

«Berliner Zeit am Mittag» spune, ca vorbirea lui Souciio doveleşte că I- taiia a devenit faţă de enteută un st*t în legău, lipsit de vre-o importanţă poht că şi fără scopuri proprii.

<LocaIanzeiger> scrie: Vorbirea este o fxpresiune de griji şi supărări pentru soartea, de care Italia e tot mai mult ameninţată.

U n a c o rd e co n o m ic în t r e A u s tro -U u g a r ia şl R om âni»«Din Bucureşti se comunică :

Ziarul »Dimineaţa« e informat că un acord analog ca cel cu Germania, se va încheia în curând şi cu Aostro-Un- garia. Acest acord nu vj avea însă vreun caracter priit ic.

Faust:Dar, monstrule, tu nu vezi că sufiatu-i

[ ubifcPătruns de-a iui credinţă ceh face fericit, E plin de teama stâută, câad lui i s’a

[părutCă necredinţa poate pe cel drag i’a

[pierdut?Mefistofel:

O, senzual ce poartă brutalitatea’n fire Şi veşnic pomeneşte platonica iubire, Te Jeagă o copilă la gard şi te împaci 1..

Fausf :Nefastă ’perechere de tot ce i mârşav,

[taci 1Mefistofel:

Şi ia fizonomie pricepe ea acum,Dacă suDt eu de faţă, îf vine nu ştiu

[cum. . .Subt masca mea ghiceşte un spirit rău,

[icoane,Presimte că-s un geniu, b* poate ch ar

[-atan?.Aşa dară ia noap te?...

Faust:Mă mir ce ’ţi pasă ţie!

Mefistofel:Ei, cum nu! Simt doar si eu puţiră

[bucurie i...(Dia ncua traducere a lui Fnust).

I. u. s

închiderea parlamentului român.

Bucureşti 3 Apri ie v. 1916.

Prin mesagiu regal, a fost în­chisă eri sesiunea Corpurilor Le­giuitoare române, luând vacanţe camera şi senatul mân. înainte de a se încheia şedinţe e, prim-mi- nistrul B râ tianu a rostit la ca­meră şi senat următorul discurs:

Şed nţa fiind ridicată, mă simt dater să vă reîn^esc expresiunea recu­noştinţei [guvernului pentru concursul pe care i i’aţi dat. Am făcut conţinu apel ia sprijinul majorităţii, am făcut asemenea apel la ajutorul opoziţiunei, să uite patimile de partid cari ne-ar putea despărţi şi să caute să-şi călă­uzească acţiunea după interesele exclu­siv mar) aie ţărei. Profit de despărţirea noastră Sa ajunul învierii Domnului, pen­tru ca să repet rece nc şti nţa mea ma­jorităţii şi apflal meu către opoziţie. Sunt timpuri grele, create de împre­jurările din afară cari au o repercusiune şi asupra sitaaţ'unii interne, situaţiuoii economice şi sociale. Sunt rele inerente acestei situaţiuni, sunt greutăţi pe cari cu toţii trebue să le îndepărtăm şi cari, cum este firesc, apasă mai greu pe cei mici şi pe cei muîţl.

Este datoria noastră să înl snirn pe <âfc ne este posibil aceste greutăţi şi toţi conducătorii acestui popor să-' convingem că suportarea acestor greu­tăţi este o datorie patriotică şl că re­volta la contra lor este un act de in­conştienţă e un act care întru nim{c nu poate să slăbaască sau să scadă o suferinţă, şi poate să primejduiască ceeace este garanta dezvoltării noastre a tuturor, a lor, ca şi a noastră. Şi de aceea nu este bine ca nimeni să facă acte cari sunt şi aoto de nedreptate şi acte de nesimţ politic.

Zic nesimţ politic lu Înţelesul cel mai înalt şi mai alevârat ai cuvântu- tului, acte de asmuţire, de desolidari­zare şi lupte pătimaşe în vederea unor interese de partid, pentru a face să crează pa aceia ce nu sunt destul de luminaţi, că suferinţele ior cu v n din nevoile generale ce suportăm cu toţ;t, şi din greşeli culpabile sau inconşti ente, indiferent, dar din greşeli ale a- celora cari ar avea datoria să împeiece aceste suferinţe.

Este o nedreptate, pentru că tot ce se poate face pentru a scădea a- ctste greutăţi am făcut şi vom face şi acest apei este destul de mare şl des­tui de greu, pentru ca orice român bun să-şi dea concursul său. Nu este bine ca opoziţiunea tntr-o formă sau alta să arate că sa desinteresează Intr-un mod neaa icai pantru a căuta să arunce răs­punderi personale în loc să aibă grije de a scădea cu răspunderile ci rezul­tatele cari ar putea să fie funeste pen­tru toţi, dacă nu am putea să învin­gem dificultăţile ce ne stau în ţaţă.

Iată de co termin cuvintele pe cari le adresez majorităţii, cum am zis de recunoştinţă şi rugăminte de a continua concursul său şi cu un apel ca românii toţi să-şi amintească că trăim vremuri excepţionale în care a a ! mult de cât ori când înaintea in­teresului general trebue să dispară toate patimele şi toate considerente e cari nu sunt îa acord cu salvgardarea acestor interese. (Aplauze).

Vă urez sărbători fericite şi să ne putem zice în înţelesul cei mai înalt, şi cel mai creştinesc al cuvân­tului că Hristos va Iovii»! (Aplauze prelungite).

Comunicatul flöfer,

Cărţi de Paştipentru soldaţii noştri.

Ia urma apefl lui publicat pen­tru a se trimite de sf. Paşti solda­ţilor noştri aflători pe câmpul de lupta şi prin spitale exemplare gratuite din „ Cartea Soldatului Il~, mai intrat următoarele contri* b îiri marinimoase:Traupp. din n-rul 71 al »Gaz.« 437 c.

D n& Mcria Motoc, soţied4 notar Io Sebeşul de su s . 2 »

Pentru a fi distribuite♦ xemp are gratuite din, Car-te i Soldatului 11« î tre sol-daţii din spitalele Braşovului&u mai contribuit următoa-rele ştim. persoane:

Eforia şeoaleior cen-trale române gr. or. dinBraşov. .................................. 50 »

Mari» MaxioiHLn . . 2 »E’vîra Nav, e a ........................ 1 »W 'i Mflu'a................... .... . 2 *

Median,........................ 2 >Maria Christan, . . . . . 1 »Mari» Navrea,........................ 1 »Mar a A. Ciortea................... 2 >Marin Cio taa C*. Vil g. . . 1 »Titus Prcsaurea C! VI g.. . 2 >Cost că Uumitrescu CI. I corn. 1 »Tudcr Ciortea CI. UI g. . . 50 f.

La o la ltă : 504 c 50 f.

Ş T I R I m

19 Aprilie in. 1916.

Per.tru Orfelinatul Uniuniifemeilor române din Ungaria.Venerabilul domn George Pop de Băseşti, preşedintele partidului na ­ţional, a dăruit suma de 2000 cor. pentru Orfelinatul Uniunii femeilor române din Ungaria.

Exprimăm şi pe aceasta cale gen rosului donator cei mai pro­fundă mulţămilă, pentru dreapta şi părinteasca îngrijire, dovedită faţă de aspiraţiunele femeilor române. Mar ia B. Baiulescu preşedintă.

—x—La masa studenţ lor «V Onfţiu»

au mai contribuit: Dl prof. Nicolae Salică, în loc de coliva obişnuită de Pi» şti pa moruântul părinţilor săi Nirolie şi Susana SuUcă şi ai soţiei sa**’ loan ş» Valeria Găviuş, 20 K. »Mureşului", institut da credit şi eco­nomii <J;q M.-Ridna, ca răscumpărarea anunţeior fuuabraie din incidentul m >rţii preşedintelui Comitetului de supraveghere Gh'orgi Bot ta, fust preot In Dwrgoş, 50 K.

Primească generoşii donatori sin* cere mu Pă mi te. Direcţiunea mesei stu­denţilor.

— x —Adunarea generală a »Albinele

a fosîi covo’aiă pe Sâmbătă In 13 Maiu 1916 n tn sa^a festivă a »Mu­zeului« Asociaţlunei din Sibiiu.

—x —Ouăle de Paşti. Foa'a oficiată

a c )mnaiului Braşov pubică cunos- cu a oprelişte a guvernului de a sevăpsi şi încondeia ouăle de sf. Paşti.

—x—Pentru »Casa de lectură Dr. Al.

Bogdan« ni s-au trimis, prin d-1 Romul Tirica, sergent voluntar, dela mai mulţi ostaşi ai Reg. 64. cor. 8*40. Se esprimă sinceră mulţămltă.

Direcţiunea gimnaziului rom. din Braşov.

—x—Buletinul oficial pe ziua de 17 Aprilie.

In nordul monarhieiLa Şiretul superior avant-pos-

turile noastre au respins o ieşire ru ­sească; altcum nu e nimic nou.La graniţele italiene şi pe Câm­

pul de operaţii din Balcani.Nu s-a petrecut nimic de im­

portanţă.General de divizie Hdfer, loc­ţiitorul şefului de stat m* jor.

Pentru sărmanii soldaţi români cărora li s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au perdut

lumina ochilor“.încasările cu interesele 14259 c. 4 1 1

Reuniunea femeilor rom. din Turda Deputând dărui de Sf. Paşti nici ouă roşii şt nici cozonaci soldaţilor ră­niţi din spitalele din Turda, d ă r u ie ş te ............................ 100 »

La oi&itâ 14359 c. 41 f.

Mort pentru patrie. Primua u r ­mătorul duios anunţ funebra!;

Subs;rişii cu inima Înfrântă da durere aducem la cunoştinţa tuturor rudeniilor şi cunoscuţilor, cumcft prea iubitul nostru soţ, frate, ginere, cumnat şl afin Dr. Anchidlm Pop, candidat de advocat şi sublocotenent în reg. 51 da infante ie, decorat cu meda ia de argint c\ L ş5 cu signum laudis a încetat din viaţă pe câmpul de luptă din Rusia, lângă comuna Rudaschi, de un glonţ da şcapoei In 5 Aprii 1916, In al 32 lea an al vieţii şi ai 5 iea an ai fericitei sale căsătorii.

Bstrha, la 12 April 1916. Mari- oira Dr. Pop năs; Strimbu, ca soţie, loan Pod, of. sup. de postă, Dr. Ale- xardru Pop, proc. n g . pers. şi advo­cat ca fraţi. Maria Strimbu n ăs\ Lupan, ca soicră. Re .alia Pop nfisc. Murt şian, B i t i Pop năsr. Fischer, ..OcUvian Dori şi soţia E ena Strlmbu, An on Hangra el soţia Matilda Strin bu, ca cumnaţi şi cumuate.

Eroului mort pentru tron şi patrie îi dorim odihnă lină în pă­mântul strein, udai cu atâta sânge românesc, iar familiei întristate li

I transmitem condolente sincere.

ITPOCiBASU A. IfORSŞIAiID. -BR ANIS OF * COMP f*RAŞ0V

Nr. 76—1910.

Anunţ O ut candidat de advni cu praxă, sau e^u iual ort«*'* '» cm«] laria me» advoraţ aiă din Lipova. Aurel Cioban advocat Lipova (Uppa),'

1 -3— x —

Pentru Orfelinatul românesc din Sibiii

Transp. din n-rul 73 al »Gaz.« 6297«.D-nul Petru C-obotariu

preot şi soţia Tiţa din Re- ghinul-maghiar . . . . . 20 >

La olaltS.......................6317 c. löt

FiUiografle.Au apărut:„ S a b in i P iieva ze“ oflz 2.

escelenta revistă dela Arad de Bobd̂ recţla d-'ui Victer Stanciu cu un 1 conţinut literar si numeroase ilustrsţlil In legătură cu rftsboiui. In frunte nrului 2 d-1 I. Agărbiceanu publici schiţa »Două Scrisori«. Urmează srhlţtl »In spital« de Siobad, oporz 'edell Broşu, alta de I. U. S., articoll literarii artistici şi istorici semnaţi de dolll prof. loan Georgescu, Ah S. lorga, Lu>| cian Blaga, Dr. N. Drâgan, V. Stane etc. Ilustraţii alegorice despre răabolid vederi dela Înmormântarea Mitropolii tulul Lan Meţiunu etc.

Abonamentul pe an 20 cor. pil l/2 an 10 cor. Administraţia: Arid| Strada Zrinyi Numărul 1/A.

Nr. 1 şi 2 din revista »7rlbm\ albano-romănă« (etnografle-politioă litn ratură-ştiintă.) Apare de 2 eri pe luai sub Îngrijirea unui comitet, tn Bum reştl (Str. M<hai Vodă Nr. 5). Abona­mentul pe an 12 lei. Numărul acesta | duplu are un cuprins foarte bogat f Interesant, precum şi numeroasa ilus-1 raţiuni.

P/nprietar j

Tip. A. Mure«i»nu : Branisce ă COnp, rovponaabfl j loan Lacsi

Aviz.Subscrieri ia

al IV-lea împrumut de război

se pot face în condiţiuni fa­vorabile la

Filiala băncii „Albina” din Braşov.

A apărut :

99Cartea Soldatului partea II”.

Ca următorul cuprins:Dapi patimi înviere. — Ra-

răoiunl şi cântări sfinte. — Morţii voştri: Luptători pentr j lumină şl u*oi pe câmpul de luptă. — Din vi­tejiile neamului. — Poezii, marşuri istăşeşti, doine şi strigături. — Unite şi de toate.—Calendar pentru •ăsboin.

— Ou ilustraţiuni actuale. —Cel mai potrivit dar de St.

Paşti pentru vitejii noştri soldaţi aflători pe câmpal de iapt& s&a 3rin spitale.

Preţul 4 ) fileri plas 5 fîleri )orto. Comande primeşti;

Tipografia A- Muresianu Branisce et Comp-

Se află de vâozire Ia Librăria Ciu cu.

Culegător - tipografversat şî îa lucrări de ac- cidenţă află ioiediată apli­care în condiţii favora­bile la

Tipografia A. MureşianuBranisce & Comp.

Braşov, s tra ia Pmndaini N r-15-