Nadia Com`neci - helpnet.ro - septembrie 2011.pdf · solu]ii de top – un ghid cu sfaturi pentru o...

$: Nadia Com`neci - helpnet.ro - septembrie 2011.pdf · solu]ii de top – un ghid cu sfaturi pentru o piele frumoas` [i s`n`toas`, realizat \n colaborare cu Prof. Dr. Ioan Nedelcu (Medic$
Protec]ie solar` Cremele potrivite pentru copii

Utile \n vacan]`Sfatul homeopatului

ComplexeleDe la obsesie la patologie

Irina PetreaJocurile [i

dezvoltarea copilului

Raw foodRe]ete de var`

Nadia Com`neci:„Mi[carea te men]ine \n form`, te face s` treci mai u[or peste problemele zilnice.“

C1-C4.indd 3C1-C4.indd 3 6/30/11 10:32:59 AM6/30/11 10:32:59 AM

C2-01 Sumar.indd 2C2-01 Sumar.indd 2 6/30/11 10:33:37 AM6/30/11 10:33:37 AM

AGENDA LUNII 5 Editorial 7 Nout`]i

FRUMUSE}E 24 Iube[te bronzul s`n`tos 27 Frumuse]ea, o misiune posibil`

INTERVIU 8 Nadia Com`neci

S~N~TATE 10 Ce trebuie s` [tim despre accidentul vascular cerebral 13 Alimenta]ia \n bolile de inim` 15 Infec]iile urinare 17 Utile \n vacan]` – sfatul homeopatului 19 Bacteriile – prieteni sau du[mani? 20 Contracep]ia – sfaturi, metode, aten]ion`ri 23 Sfatul dermatologului – vitiligo

COPII 29 Protejeaz`-]i copilul de agresiunile solare 31 ABC-ul igienei celor mici 32 Jocurile, s`n`tatea [i dezvoltarea copilului 35 Sfatul endocrinologului – pubertatea timpurie 37 O altfel de distrac]ie pentru copilul t`u – Ferma Animalelor [i Muzeul }`ranului Român

Dolce Vita® este marc` \nregistrat` a HELP NET FARMA S.A. Bucure[ti. Este interzis` reproducerea integral` sau par]ial`, pe orice cale [i prin orice mijloace, a con]inutului revistei f`r` acordul scris al conducerii redac]iei. Dolce Vita® nu este responsa-bil` pentru datele [i opiniile din articolele de autor. Foto: Mediafax, shutterstock.com

Director editorial: Oana Becarian

www.helpnet.ro

Adresa redac]iei: Str. Ing. George Constantinescu, nr. 2, sector 2, Bucure[tiTelefon: 021/308.25.00

Help Net Farma S.A.CUI: RO14169353Reg. Comer]ului: J40/7727/2001Cont: RO78BRDE450SV00936494500Banca: BRD SMCCCapital social: 100.000 RON

Caseta redac]ional`

Produsele marcate cu * sunt suplimente alimentare [i nu \nlocuiesc o alimenta]ie variat` [i echilibrat`.Se recomand` citirea prospectului sau a informa]iilor de pe ambalaj. Dac` apar manifest`ri nepl`cute, adresa]i-v` medicului sau farmacistului.

Imaginile sunt cu titlul de prezentare. Produsele prezentate sunt disponibile \n farmaciile Help Net, \n limita stocului.

Responsabilitatea privind con]inutul textelor/ articolelor revine autorilor acestora.

CU

PRIN

S

H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 1

STIL DE VIA}~ 39 Zima, o destina]ie pentru o vacan]` de neuitat 41 Raw food sau hrana vie – re]ete simple de var` 43 Complexele – de la obsesie la patologie

C2-01 Sumar.indd Sec1:3C2-01 Sumar.indd Sec1:3 6/30/11 10:33:37 AM6/30/11 10:33:37 AM

02-03 Chestionar.indd 202-03 Chestionar.indd 2 6/30/11 10:37:01 AM6/30/11 10:37:01 AM

1. Cum alegi farmacia de unde \]i faci cump`r`turile?a) face parte dintr-un lan] de farmacii (acoperire na]ional`) b) pre]urile produselor sunt micic) se afl ` \n drumul meud) mi-a recomandat-o medicul meue) are campanii [i oferte interesante

2. Ce obi[nuie[ti s ̀cumperi cel mai des de la farmacie?a) medicamente cu prescrip]ie medical` (re]et`)b) medicamente f`r` prescrip]ie medical` c) produse dermatocosmetice (fa]` [i corp)d) produse cosmetice (fa]` [i corp)e) produse pentru igien`f) produse pentru copiig) suplimente alimentare [i produse naturale

3. De câte ori intri \ntr-o farmacie?a) s`pt`mânalb) lunarc) o dat` la 3 – 6 lunid) doar la nevoie

4. Cum te preocupi de s`n`tatea ta?a) fac mi[care \n mod regulatb) am un stil de via]` echilibrat [i o alimenta]ie cât mai natural`c) vizitez periodic medicul pentru controlul st`rii mele de s`n`tate

5. Pe cine consul]i \n prima faz` \n cazul unui disconfort fi zic (durere, stare proast`)?

a) medicul de familieb) medicul specialistc) farmacistuld) nu consult pe nimeni, m` tratez singur/`

6. Ce a[tept`ri ai de la o farmacie?a) s` g`sesc personal competent [i amabilb) s` am garan]ia calit`]ii produselor [i serviciilorc) o mare varietate de prodused) s`-mi ofere promo]ii [i campanii atractive

e) s` aib` pre]uri accesibilef) s` m` \ntâmpine o ambian]` pl`cut` (decor, personal)g) s` primesc reduceri cu cardul de fi delitateh) promptitudine la solicit`rile clien]ilor

7. Ce a[tept`ri ai din partea farmacistului?a) s`-mi ofere recomand`rile potrivite nevoilor meleb) s` aib` o atitudine amabil` [i profesionist`c) s` fi e competent [i la curent cu nout`]ile din industrie

8. Utilizezi cardul de fi delitate Help Net?a) da, de fi ecare dat` când cump`r ceva de la o farmacieHelp Netb) când mi-l cere farmacistulc) destul de rard) nu am card de fi delitate Help Net

9. Cum afl i despre campaniile [i ofertele noastre?a) din revistele [i fl utura[ii pe care \i primesc de la farmacia

Help Net b) sunt abonat/` la newsletterc) consult pagina de Facebook a Farmaciilor Help Netd) accesez periodic sau la nevoie site-ul www.helpnet.rod) prin recomand`ri de la prieteni etc.e) alte canale..................................................................

DATE DEMOGRAFICEVenit lunar

a) sub 300 eurob) \ntre 300 – 1000 euroc) peste 1000 euro

Ocupa]iea) elev, student, masterandb) f`r` ocupa]iec) pensionar/`d) angajat f`r` func]ie de conduceree) angajat \n func]ie de conducere

Sexa) masculinb) feminin

FORMULAR DE |NSCRIERE LA TOMBOL~Nume [i prenume*...........................................................................................................................................Adres` de coresponden]`*...............................................................................................................................Adres` de e-mail*............................................................................................................................................Nr card de fi delitate Help Net*.............................Toate câmpurile marcate cu semnul * sunt obligatorii pentru validarea talonului de \nscriere la tombol`. |n caz contrar, talonul nu este eligibil pentru extragere. Tombola se adreseaz` doar posesorilor de card de fi delitate Help Net. Regulamentul este disponibil \n farmacii. Prin completarea acestui formular, sunt de acord s` primesc prin po[t` sau pe e-mail materiale [i informa]ii din domeniul medical, cosmetic [i farmaceutic.

DA ■ / NU ■Datele completate \n acest formular sunt confi den]iale [i nu vor fi dezv`luite unor ter]e p`r]i. Prelucrarea datelor cu caracter personal se va face cu respecta-rea drepturilor persoanei vizate, \n conformitate cu art. 12, 13, 14, 15 [i 18 din Legea nr. 677/2001 (respectiv a dreptului de informare, acces, interven]ie, opozi]ie asupra datelor comunicate [i de ap`rare a drepturilor) [i cu asigurarea securit`]ii prelucr`rii de date cu caracter personal, conform num`rului de notifi care nr. 655 atribuit SC HELP NET FARMA S.A de c`tre Autoritatea Na]ional` de Supraveghere a prelucr`rii datelor cu caracter personal.

Pentru c` ne dorim s` fi m mereu „Farmacia unde te sim]i bine“, p`rerea ta conteaz` pentru noi. Completeaz` acest chestionar, adu-l \n oricare farmacie

Help Net [i intr` \n tombola cu 30 de premii surpriz`.

Chestionar

✁

02-03 Chestionar.indd 302-03 Chestionar.indd 3 6/30/11 10:37:02 AM6/30/11 10:37:02 AM

04-05 Editorial.indd 404-05 Editorial.indd 4 6/28/11 7:01:28 PM6/28/11 7:01:28 PM

C u strig`tele copiiilor din spatele blo-cului \n lini[tea dup`-amiezii, cu co-pacii de pe strad` fo[nind \n lumina razelor [i câte o ma[in` trecând la câte-un sfert de or`. Cu soarele

apunând pe balcon, curcubeu pe oglinda din hol [i f`r` grij` c` mâine e luni, doar cu n`rile des-chise pentru a m` bucura din plin de parfumul dulceag al teiului din fa]a geamului meu.

A[a este soarele verii pentru mine. {i cred c` fi ecare dintre noi are o mic` oaz` unde \[i reg`se[te copil`ria. A mea revine ciclic, \n fi e-care var`, [i r`mâne cu mine pân` când cade prima frunz` \n septembrie. M` \ncarc` cu e-nergie pozitiv` \n fi ecare zi [i m` poart` \ntr-o lume cu amintiri frumoase, fi guri blânde [i multe dorin]e.

Te invit [i pe tine s`-]i cau]i copil`ria, vei fi uimit` s` descoperi c` este mai aproape decât

crezi. Po]i \ncepe printr-o plimbare \n parc cu bi-cicleta. Sau cu trotineta – nu are importan]` atâta vreme cât \]i desplete[ti p`rul, zâmbe[ti larg [i o porne[ti prin lume ca [i cum ai fi din nou copili]a f`r` griji de acum ni[te ani. Gânde[te-te c` e[ti \n vacan]` [i bucur`-te din plin de fi ecare clip`, chiar dac` mâine diminea]` te scoli din nou devreme pentru a merge la birou. E[ti \n vacan]` pentru c` a[a te sim]i, e[ti \n vacan]` pentru c` asta \]i spune soarele. {i pentru c` paza bun` trece primejdia rea, acord`-]i timp pentru tine [i cite[te sfaturile acestui num`r: alimenta]ia [i bo-lile cardiovasculare, ghidul bronz`rii s`n`toase pentru adul]i [i pentru copii, bacteriile bune, ABC-ul igienei celor mici [i ce remedii homeo-pate s` nu-]i lipseasc` din trusa de vacan]`.

A[adar, ia-]i crema de plaj`, p`l`ria de soare [i s` mergem!

Oana Becarian, Director Editorial


Soarele de var` \mi aduce de fi ecare dat` \n amintire toate duminicile copil`riei cu miros de mâncare bun`, cu mama [i cu tata la mas` [i cu atât de mult` lumin`, \ncât nici nu puteam ]ine ochii deschi[i \n camera mea.

EDITO

RIAL

Parfum de vacan]`, parfum

de copil`rie

Scrie-ne la [email protected] dac`......Ai \ntreb`ri, vrei s` afl i multe informa]ii despre un anumit subiect sau pur [i simplu, ai tr`it o experien]` deosebit` pe care ai vrea s` o \mp`rt`[e[ti cu noi. Cele mai frumoase mesaje vor fi publicate \n revist`.

04-05 Editorial.indd Sec1:504-05 Editorial.indd Sec1:5 6/28/11 7:01:29 PM6/28/11 7:01:29 PM

06-07 Noutati.indd 606-07 Noutati.indd 6 6/30/11 10:36:38 AM6/30/11 10:36:38 AM

Fii [i tu PRO MI{CARE!Ce \nseamn` o via]` s`n`toas`? S` faci \n fi ecare zi cele mai bune alegeri pentru tine [i cei dragi ]ie – controlul greut`]ii, alimenta]ia echilibrat`, diminuarea viciilor (al-cool [i tutun) [i, mai ales, mi[carea constant`!Ca \n fi ecare an, farmaciile Help Net \[i vor promova me-sajul PRO MI{CARE, PRO VIA}~ S~N~TOAS~ prin orga-nizarea de evenimente \n aer liber. Astfel, pe toat` durata verii, \n cadrul unui parteneriat cu Prim`ria Sectorului 4, va fi amplasat un cort Help Net \n Parcul Lumea Copiilor. Programul va include demonstra]ii de dans, arte mar]iale, aerobic, jocuri, competi]ii [i cadouri surpriz`, al`turi de sfaturi [i recomand`ri utile: m`surarea tensiunii arteriale, m`surarea ]esutului adipos, discu]ii pe teme de interes cu medici speciali[ti pediatri, dermatologi, homeopa]i etc. |n plus, to]i vizitatorii parcului dornici de mi[care vor putea \nchiria \n regim gratuit biciclete [i trotinete oferite de Help Net \n parteneriat cu Prim`ria Sectorului 4.

Alegerile potrivite pentru pielea ta!{tim cu to]ii, individualitatea ne diferen]iaz`, iar \ngrjirea per-sonalizat` este cea care ofer` \ntotdeauna cele mai bune re-zultate. Dar cum s` faci cele mai potrivite alegeri? Descoper` r`spunsul, dar [i multe alte sfaturi utile \n DERMOTHERAPY, solu]ii de top – un ghid cu sfaturi pentru o piele frumoas` [i s`n`toas`, realizat \n colaborare cu Prof. Dr. Ioan Nedelcu (Medic Primar Dermatologie-Venerologie, membru al Aca-demiei Americane de Dermatologie [i al Academiei Europene de Dermatologie). Ghidul este disponibil \n farmaciile Help Net din toat` ]ara.

Câ[tig` super premii pentru copilul t`u!|n perioada iulie-decembrie, \n farmaciile Help Net, ]i-am preg`tit o tombol` cu multe cadouri \nsorite pentru cei mai ferici]i copii. Marele premiu din fi ecare lun`: un set de mobilier de camer` pentru prichindelul t`u. Campania se adreseaz` clien]ilor fi deli Help Net, membri \n Clubul Mamelor.


NO

UT~}I

06-07 Noutati.indd 706-07 Noutati.indd 7 6/30/11 10:36:39 AM6/30/11 10:36:39 AM

Ce \nseamn` acum sportul pentru o fost` mare campioan`? Sportul este parte din via]a mea [i este la fel de important azi ca [i \n perioada \n care participam la competi]ii. Sportul \nseamn` foarte multe lucruri: performan]`, d`ruire, capacitate de autodep`[ire, ordine, competi-]ie. Sportul mi-a conturat personalitatea [i tot ceea ce fac \n acest moment este legat de sport.

Ce tip de mi[care prefera]i [i cum v` men]ine]i \n form`? Ave]i câteva sfaturi [i la capitolul alimenta]ie?Eu c`l`toresc foarte mult [i de aceea fac mult` mi[care \n sal`, mi[c`ri u[oare care m` men]in \n form`, nimic complicat, im-portant este s` faci ni[te exerci]ii fi zice \n fi ecare zi, acestea pot fi f`cute [i acas` [i \ntr-o sal` de sport echipat`. |mi place s` alerg, atunci când am condi]ii. |n ceea ce prive[te alimenta]ia, nu am o re]et` anume, re]eta mea este cump`tarea, sunt atent` la ce, când [i cât m`nânc. |n acest fel, m` bucur de toate deliciile gastronomice, f`r` \ns` s` abuzez.

Ave]i \mpreun` cu so]ul dvs. o acade-mie de gimnastic`. Este o afacere profi tabil` sau este doar o pasiune?Academia de gimnastic` este [i o afacere profi tabil`, dar este \n primul rând o pasi-une, este ceea ce [tim noi s` facem. Aici ne reg`sim, aici sim]im c` putem oferi tinerilor dragostea pentru sport, pentru performan]`, aici \i form`m \n spiritul valorilor sportive. Este modul nostru de a mul]umi sportului pentru bucuriile oferite [i profesorilor no[tri care ne-au \ndrumat \n tinere]e \n aceast` lume a valorii.

Care este cea mai bun` metod` pe care p`rin]ii trebuie s` o adopte pentru a le insufl a copiilor ideea c` sportul este la fel de important ca aerul [i ca hrana?Copiii \nva]` de la adul]i. P`rin]ii trebuie s` \n]eleag` c`, dac` \[i vor petrece câteva minute f`când sport cu copiii lor, vor de-veni un bun exemplu pentru ace[tia. P`rin]ii trebuie s` se joace cu cei mici, s` le arate mai multe discipline sportive, s` \i urm`reasc` [i s` observe ce le place.

H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e8

Mi[care, energie [i optimismFosta mare campioan`, Nadia Com`neci, este de p`rere c` sportul ar trebui s` fi e o parte foarte important` din via]a noastr`: „Mi[carea te men]ine \n form`, te face s` treci mai u[or peste problemele zilnice. Mi[carea \]i ofer` energie [i optimism“.

08-09 Nadia.indd Sec1:808-09 Nadia.indd Sec1:8 6/30/11 10:37:35 AM6/30/11 10:37:35 AM

Dvs. cum a]i procedat cu Dylan? Lui ce sport \i place? V` dori]i ca \ntr-o zi s` fi e un mare campion?Eu \l las pe Dylan s` aleag`, pe asta se bazeaz` [i un pro-gram pe care \l avem \n cadrul Academiei de Gimnastic` [i pe care urmeaz` s` \l dezvolt`m, prin intermediul Funda]iei Nadia Com`neci, [i pentru copiii din România. Dylan face gimnastic`, face karate [i \i place foarte mult s` cânte la instrumente.

Cât timp petrece]i \n România [i ce alte proiecte ave]i \n derulare?Mult prea pu]in fa]` de cât a[ dori. |mi \mpart timpul \ntre România, Oklahoma [i diverse destina]ii \n care trebuie s` ajung. |n România am mai multe proiecte \n derulare, \n acest moment sunt imaginea brandului BRD, al`turi de Gic` [i Ilie, sunt imaginea brandului Rama [i prin Funda]ia Nadia Com`neci, condus` de Virgil Munteanu, amenajez un spa-]iu \n care urmeaz` s` se desf`[oare activitatea proiectului MiniMe Gymnastics.

Care este prima condi]ie ca s` accepta]i s` pro-mova]i un anume produs/serviciu?Trebuie s` fi e un brand ale c`rui valori coincid cu cele \n care cred [i eu. Totodat` trebuie ca acel brand s` \[i respecte promisiunile [i s` se implice social. Pentru mine conteaz` s` ofer un sprijin celor care se afl ` \ntr-o situa]ie difi cil`, s` \i sprijin pe cei mici s`-[i realizeze visul, s` dau ceva \napoi societ`]ii care mi-a oferit atât de mult.

|n ce condi]ii gimnastele din România mai pot atinge per-forman]ele din trecut?Gimnastica noastr` a f`cut mereu performan]` [i cred c` [i la Olim-piada de la Londra din 2012 vom avea rezultate bune. Revenirea la echipa na]ional` a antrenorilor Octavian Belu [i Mariana Bitang cred c` reprezint` un câ[tig foarte mare [i un atu pentru gimnastica româneasc`. Cred c` prin experien]a lor [i talentul gimnastelor vom ob]ine rezultate deosebite.

A]i f`cut [i performan]`, dar a]i [i antrenat. Ce vi s-a p`rut mai greu?Sunt dou` activit`]i diferite, experien]a acumulat` ca sportiv te ajut` ca antrenor. Am avut experien]e frumoase \n ambele activit`]i [i a trebuit s` dep`[esc multe obstacole. Ca sportiv te lup]i cu tine, s` reu[e[ti s` te disciplinezi, s`-]i dep`[e[ti limitele, ca antrenor trebuie s` [tii s` lucrezi cu fi zicul, dar [i cu psihicul sportivului. Munca este grea [i ca sportiv, [i ca antrenor. Dar [i bucuria rezultatelor muncii tale este pe m`sur`.

|n acest an, se \mplinesc 35 de ani de la nota 10 de la Olimpiada de la Montreal. Cum v` sim]i]i acum [i cum v` sim]ea]i atunci?La 14 ani e[ti un copil, când faci sport \]i dore[ti s` fi i cel mai bun, s` fi i pe podium, nu te gânde[ti la a face istorie,

la a face ceva deosebit. La Montreal am [tiut c` am f`cut un exerci]iu bun, muncisem mult la antrenamente [i puteam s`-mi dau seama dac` gre[eam sau nu un element, \ns` nu mi-am dat seama c` acest lucru va conta atât de mult pentru mine, pentru români, pentru sport. Atunci eram fericit` c` am reu[it, c` puteam s`-mi privesc antrenorii \n ochi, c` m` voi putea \ntoarce acas` la ai mei cu medalii [i c` ei vor fi mândri de mine, acum retr`iesc acele momente [i \mi dau seama cât de mult au contat \n via]a mea [i m` simt datoare s` mul-]umesc oamenilor care m-au ajutat s` ajung acolo, p`rin]ilor, antrenorilor, colegilor de lot.

Care sunt principiile dup` care v` ghida]i \n via]` [i dup` care v` educa]i fi ul?Sunt valorile sportive: d`ruire, motiva]ie, corectitudine, pute-re, fair-play, demnitate, prietenie.

La 49 de ani, ave]i via]a pe care a]i visat-o? Sim]i]i c` v` lipse[te ceva?Pot s` spun c` sunt o femeie \mplinit` [i am tot ce are nevoie o persoan` pentru a fi fericit`. |l am pe Dylan, un so] care m` iube[te, o familie aproape de noi – chiar dac` uneori suntem la mii de km dep`rtare, mul]i prieteni. Sunt o persoan` activ`, câ[tig sufi cient pentru a ne fi bine mie [i familiei mele [i pentru a putea oferi pu]in [i celor care au nevoie de sprijin.

|i sf`tuiesc pe p`rin]i s` nu for]eze copiii s` fac` o anumit` disciplin` sportiv`, s` \ncerce s` \i fac` pe cei mici s` iubeasc` mi[carea [i ei vor alege singuri, la un anumit moment, ce sport vor practica.


INTER

VIU

08-09 Nadia.indd Sec1:908-09 Nadia.indd Sec1:9 6/30/11 10:37:36 AM6/30/11 10:37:36 AM

Cum se produce? Prin \ntreruperea irig`rii cu sânge a

unei zone din creier, datorat` obstru`rii (astup`rii) sau ruperii unui vas sanguin cerebral. Cel mai frecvent, 2/3 din cazuri, se produc prin obstruarea vasului, prin \ngro[area progresiv` a pere]ilor la per-soanele cu gr`simi crescute \n sânge sau prin embolii (cheag de sânge) migrat din inim` la cei cu tulbur`ri de ritm cardiac sau prin ruperea unei pl`ci de gr`sime din peretele vaselor. Acestea sunt accidentele vasculare ischemice.

Lipsa irig`rii cu sânge a unor regiuni din creier duce la moartea neuronilor [i dac` nu se intervine rapid pot r`mâne sechele pentru toat` via]a.

Cum se manifest`? Semnele neurologice [i simptomele

sunt date de zona din creier afectat`. Cele mai frecvente sunt parezele sau paraliziile membrelor, de obicei mâna [i piciorul de aceea[i parte, cu asimetrie facial` [i tulbu-r`ri de vorbire (bolnavul nu poate vorbi sau \n]elege ce i se spune), tulbur`ri de vedere, ame]eli, nesiguran]` \n mers sau amor]eli pe jum`tate de corp.

|n accidentele vasculare hemoragice (prin ruptur` netraumatic` a vasului) debutul este cu cefalee intens`, gre]uri, v`rs`turi, al-terarea st`rii de con[tien]`. Trebuie s` atrag` aten]ia brusche]ea debutului (minute, ore).

Care sunt factorii de risc?✓ vârsta: frecven]a cre[te peste 65 ani;✓ hipertensiunea arterial` netratat` corect (este o boal` care nu se vindec` [i care trebuie tratat` toat` via]`);✓ fumatul este un factor de risc major;✓ bolile cardiace, \n special tulbur`rile de

ritm (b`t`i neregulate ale inimii);✓ obezitatea;✓ diabetul zaharat;✓ dislipidemia (gr`simi crescute \n sânge);✓ sedentarismul (lipsa activit`]ii fi zice, mers pe jos);✓ stresul, alimenta]ia necorespunz`toare;✓ consumul de alcool, de droguri (la persoanele tinere).

Frecvent se asociaz` mai mul]i factori de risc [i accidentele vasculare cerebrale apar la vârste din ce \n ce mai tinere.

Trebuie s` [tim c` accidentul vascular cerebral reprezint` o urgen]` medical` ma-jor` [i trebuie s` ajung` la medic sau la spital \n cel mai scurt timp posibil. Sunt anumite forme \n care timpul optim de interven-]ie este de trei ore de la debut. Majoritatea pacien]ilor nu [tiu acest lucru [i a[teapt` s` le treac` de la sine [i pierd [ansa de a r`-mâne f`r` invalidit`]i majore. Din nefericire, accidentul vascular se produce rapid, cel mai frecvent din neglijen]` personal` [i sechelele pot r`mâne pentru toat` via]a.

Cum ne protej`m? Cel mai important r`mâne un stil de via]`

s`n`tos: ✓ alimenta]ie echilibrat` f`r` gr`simi ani-male, sare pu]in`, multe fructe, legume, pe[te;✓ renun]area la fumat;✓ activitate fi zic`, m`car mers pe jos câ]iva kilometri pe zi.

Este la fel de important tratamentul bo-lilor care se complic` cu accidente vascu-lare: hipertensiunea arterial`, dislipidemia, bolile cardiace, diabetul zaharat. Femeile tinere trebuie s` fi e con[tiente de faptul c` fumatul singur, dar mai ales asociat cu anti-concep]ionalele, cre[te mult riscul de a face accident vascular cerebral la vârste tinere.


Ce trebuie s` [tim despreaccidentul vascular cerebral}ara noastr` ocup` locul trei \n Europa la mortalitate prin boli cardiovascu-lare [i accidente vasculare. Cauzele acestui loc „frunta[“ sunt multiple [i orice demers educa]ional al popula]iei este important, pentru c` un om informat corect este un câ[tig \n efortul prevenirii acestor boli deosebit de grave.

Aboca GinkgoVasal* 120 cps. Asocierea

extractului de Ginkgo Biloba cu salcia (adaos

de acid salicilic) [i seleniu organic (anti-oxidant [i capilaro-

protectiv) recomand` acest produs pentru stimularea activit`]ii

cerebrale [i ameliorarea tulbur`rilor circulatorii

venoase periferice. GinkgoVasal cre[te du-rata de via]` [i \ntârzie

procesele degene-rative ale \mb`trânirii cerebrale (pierderea memoriei, tulbur`ri

de echilibru, sc`derea auzului [i a vederii,

tulbur`ri de somn, stare depresiv`).

10-11 Accident vascular.indd Sec1:1010-11 Accident vascular.indd Sec1:10 6/30/11 10:38:20 AM6/30/11 10:38:20 AM

De re]inut✓ este mai bine s` prevenim decât s` trat`m o boal` care poate afecta toat` via]a pacientului [i a familiei sale (pot r`mâne sechele pe via]`);✓ trebuie s` ne adres`m medicului \n cel mai scurt timp de la debut - \n aceast` situa]ie, timpul \nseamn` creier salvat;✓ dac` corect`m sau dispar factorii de risc, posibilitatea de a face un accident vascular scade.

Dac` totu[i un pacient face un accident vascular cerebral, spitalizarea este obligatorie, cât mai repede posibil, existând [i la noi posibilit`]i de tratament moderne, unele fi ind strict legate de intervalul de trei ore de la debutul simptomelor. Spitalizarea mai este necesar` pentru un bilan] complet al pacientului, pentru tratarea corect` a bolilor care au dus la aceast` situa]ie.

Sigur c` sunt accidente vasculare minore, unele se remit rapid, \n ore, zile, dar exist` [i reversul, cu invalidit`]i majore (paralizia unei jum`t`]i de corp, imposibilitatea de a vorbi, lipsa controlului sfi ncterian, depresia post accident vascular, dure-rea), care afecteaz` calitatea vie]ii pacientului [i a familiei sale.

|n formele severe, recuperarea pacientului implic` un efort sus]inut din partea pacientului [i a familiei, \n situa]ia \n care nu sunt multe centre specializate \n recuperarea motorie [i, mai ales, \n recuperarea tulbur`rilor de vorbire.

|n plus, trebuie f`cut` preven]ia secundar`, existând riscul de recidiv` a accidentului vascular cerebral dac` nu sunt tra-tate corect [i permanent bolile care au dus la accident vascu-lar, dac` nu se respect` regimul alimentar [i, mai ales, dac` nu se renun]` la fumat.

Pacientul trebuie urm`rit de medicul de familie [i de neu-rolog, \ndrumat la recuperare motorie [i la logopedie pentru ameliorarea defi citelor existente [i pentru preven]ia recidi-velor [i a complica]iilor bolilor existente.

|n ceea ce prive[te accidentul vascular cerebral (ca dealtfel \n cazul multor boli cronice, care scad calitatea vie]ii prin problemele de s`n`tate [i fi nanciare asociate) cea mai bun` arm` este preven]ia primar`, de aceea este foarte im-portant s` ac]ion`m din timp [i s` facem alegeri s`n`toase.

Dr. Margareta Co[urb`, Medic Primar Neurolog


S~N~TATE

10-11 Accident vascular.indd Sec1:1110-11 Accident vascular.indd Sec1:11 6/30/11 10:38:20 AM6/30/11 10:38:20 AM

12-13 Cardio.indd 1212-13 Cardio.indd 12 6/30/11 10:40:06 AM6/30/11 10:40:06 AM

V ia]a este mult mai comod`, accesul la informa]ii nelimitat, descoperirile din ultimii ani au rezolvat probleme grave \n medicin`, putem chiar s` ne tr`im sentimentele \ntr-un spa]iu virtual. Dar oare putem

face fa]` tuturor acestor transform`ri? Unul dintre efectele vie]ii moderne \l reprezint`

schimb`rile \n alimenta]ie: mânc`m mai mult` carne, gr`simi, dulciuri, alimente modifi cate genetic sau cu adaosuri chimice, iar toate acestea nu puteau r`mâne f`r` urm`ri \n organismul nostru. |n ]`rile dezvoltate, principala cauz` a mortalit`]ii o reprezint` afec]iunile cardiovasculare, iar acest lucru i-a pus pe gânduri pe oamenii de [tiin]`. Ei au descoperit c` un rol foarte important \n apari]ia acestor boli \l are nivelul crescut al colesterolului \n sânge.

Pe lâng` fumat, consumul exagerat de alcool, stresul, se-dentarismul, obezitatea, nivelulul crescut al colesterolului [i \n special al a[a-numitului „colesterol r`u“ (LDL colesterolul), constituie factori de risc pentru apari]ia bolilor de inim` sau a accidentelor vasculare cerebrale. Nivelul colesterolului este determinat atât de factori genetici, asupra c`rora nu se poate interveni, dar [i de stilul de via]` [i de alimenta]ie, ce pot fi cu u[urin]` controlate de fi ecare dintre noi. O alimenta]ie deze-chilibrat`, bogat` \n gr`simi saturate, cre[te valoarea colestero-lului, \n timp ce gr`simile nesaturate tind s` scad` concentra-]ia sa plasmatic`. Nivelul colesterolului de la care riscul car-diovascular devine semnifi cativ este de peste 190 mg/dl, iar pentru LDL colesterol de peste 115 mg/dl.

S-a dovedit prin numeroase studii faptul c` un consum mare de gr`simi saturate se coreleaz` cu rata mortalit`]ii prin boli coronariene. Reducând colesterolul printr-un regim dietetic \n care gr`simile animale sunt substituite cu cele ve-getale, prin exerci]ii fi zice, prin sc`dere ponderal`, eventual [i prin asocierea tratamentului medicamentos, se poate reduce inciden]a infarctului miocardic, precum [i a altor afec]iuni de natur` cardiovascular`.

|n cazul afec]iunilor cardiovasculare, este recomandat` a[a numita „diet` mediteranean`“, care favorizeaz` sc`derea colesterolului [i, implicit, previne progresia aterosclerozei.

Acest regim alimentar presupune un aport important de fi bre, vitamine, substan]e cu rol antioxidant, minerale, fi ind \ncurajat` o diet` cât mai variat`.

Dac` suferi]i de hipertensiune arterial`, este bine s` re-duce]i consumul de sare, s` face]i exerci]ii fi zice periodice [i s` v` controla]i greutatea pentru a elimina pericolul obezit`]ii.

Aten]ie sporit` mai ales pe timpul verii, c`ci temperaturile ridicate nu sunt prietenoase cu afec]iunile cardiace. |n acest anotimp de foc, se \nregistreaz` multe evenimente acute car-diace deoarece aparatul cardiovascular este suprasolicitat de temperaturile crescute [i de umiditatea excesiv` a aerului.

Pe lâng` m`surile de preven]ie (hidratarea, evitarea ex-punerii la soare \n intervalul 11:00-17:00, evitarea alcoolului sau purtarea de \mbr`c`minte lejer`), uneori este nevoie chiar [i de adaptarea medica]iei, mai ales la pacien]ii cu insufi cien]` cardiac`, hipertensiune arterial` sau cardiopatie ischemic`.

Anumite medicamente, de[i administrate \n doze nor-male, \n anotimpul cald, din cauza vasodilata]iei exagerate, a pierderii de ap` [i de electroli]i prin transpira]ie excesiv`, coroborate cu lipsa unui aport corect de ap`, pot determina varia]ii periculoase ale pulsului [i ale tensiunii arteriale, pre-dispunând la accidente cardiovasculare. De aceea, cel mai sigur, consulta]i-v` medicul specialist.


Stilul nostru de via]` a cunoscut schimb`ri atât de mari \n ultimii 50 de ani \ncât, dac` o persoan` care a murit \nainte de aceast` perioad` ar \nvia printr-o minune, s-ar sim]i total pierdut` \n aceast` lume nou`.

S~N~TATEAlimenta]ia

\n bolile de inim`Dr. Oana Raluca B\rzu

Medic Specialist CardiologieCDT „Prof. Dr.Victor Babe[“

Se recomand` o alimenta]ie bogat` \n fructe, verde-]uri, legume, cereale integrale, pe[te (\n special pe[-te gras), care s` con]in` [i carne slab` (vit`, pas`re f`r` piele), produse lactate cu con]inut redus de gr`sime, ulei de m`sline. Sunt de evitat gr`simile de origine animal`: carne gras`, organe de animal, smântân`, brânzeturi grase, unt, margarin`, con-sumul a mai mult de 2 ou` pe s`pt`mân`.

12-13 Cardio.indd 1312-13 Cardio.indd 13 6/30/11 10:40:07 AM6/30/11 10:40:07 AM

14-15 Infectii urinare.indd 1414-15 Infectii urinare.indd 14 6/28/11 4:11:53 PM6/28/11 4:11:53 PM

P entru a \n]elege mai bine cauzele acestor infec]ii, iat` pe scurt structura sistemului urinar: rinichii – sunt responsabili cu fi ltrarea sângelui, ei permit eliminarea toxinelor [i au un rol important \n fi xarea presiunii san-

guine; ureterele – sunt ni[te canale mici care permit trecerea urinei dinspre rinichi spre vezic`; vezica – este rezervorul pen-tru urin`; uretra – conduce urina de la vezic` spre exteriorul corpului.

Exist` 3 tipuri de infec]ii urinare, \n func]ie de localizarea infec]iei:■ Cistita – cea mai frecvent` form` de infec]ie urinar`, afecteaz` \n special femeile. Este vorba despre o infl ama]ie a vezicii, provocat` \n general de proliferarea bacteriilor intes-tinale de tip Escherichia coli, care se g`sesc \n num`r mare \n jurul anusului. Cistitele sunt adesea dublate de uretrite, infl ama]ii ale uretrei.■ Uretrita – este o infec]ie la nivelul uretrei, transmisibil` pe cale sexual`. Frecvent` \n cazul b`rba]ilor, uretrita poate afecta \ns` [i femeile. Printre cei mai comuni agen]i infec]io[i care pot cauza aceast` infec]ie se num`r` chlamydia [i gonococul (bacteria responsabil` de producerea gonoreei). |n cazul b`rba]ilor, uretrita poate s` fi e \nso]it` de o infec]ie la nivelul prostatei. ■ Pielonefrita – este o afec]iune mai grav`, desemnând o in-fec]ie a tractului urinar superior, [i anume infec]ia parenchimu-lui [i a pelvisului renal, care de obicei afecteaz` unul dintre rinichi (doar ocazional fi ind afecta]i ambii rinichi).

Frecven]a infec]iilor urinare depinde de vârst` [i de sex. Femeile sunt mai afectate decât b`rba]ii, deoarece uretra lor, mai scurt` decât a b`rba]ilor, faciliteaz` p`trunderea bacteriilor \n vezic`. |ntre 20% [i 40% dintre femei au avut deja o infec]ie urinar`, iar 55% dintre femei sufer` de infec]ii urinare repetate \n cursul vie]ii. |n jur de 2-3% dintre femeile adulte sufer` de o cistit` \n fi ecare an.

Cauzele infec]iilor urinare|n mod normal, urina este steril`. Ea con]ine 96% ap`, s`ruri

[i compu[i organici. Sistemul urinar dispune de mai multe mijloace de ap`rare contra infec]iilor: fl ora urinar` expulzeaz` bacteriile [i face mai difi cil` p`trunderea acestora c`tre vezic` [i rinichi; aciditatea urinei (pH mai mic de 5,5) inhib` cre[terea num`rului de bacterii; sistemul imunitar lupt` \mpotriva infec-]iilor; \n cazul b`rba]ilor, secre]iile prostatei con]in substan]e care diminueaz` multiplicarea bacteriilor \n uretr`.

Totu[i, \n cazul infec]iilor urinare, agen]ii infec]io[i (bac-terii \n cea mai mare parte din cazuri) „colonizeaz`“ pur [i simplu sistemul urinar. |n acest caz, urina este contaminat`. Diagnosticul de infec]ie urinar` nu poate fi confi rmat decât dup` o analiz` a bacteriilor din urin`.

Recomand`ri utile pentru prevenirea infec]iilor urinare:✓ Be]i cel pu]in 6-8 pahare de ap` pe zi. Pentru s`n`tatea tractului urinar, un adult trebuie s` elimine \ntre ½ litru-1 litru de urin` pe zi;✓ Nu \ntârzia]i prea mult atunci când ave]i nevoie s` urina]i;✓ Pentru femei: [tergerea zonelor intime se face \ntotdeauna din fa]` spre spate [i nu invers;✓ Evita]i folosirea parfumurilor intime [i du[urile vaginale;✓ Urina]i la scurt timp dup` raportul sexual.


Infec]iile urinare pot afecta mai multe p`r]i ale sistemului urinar (rinichii, vezica sau uretra) [i se manifest` prin dureri sau senza-]ii de usturime \n timpul mic]iunii sau chiar dureri abdominale [i febr`.

S~N~TATE

Infec]iile urinare

Aten]ie: Contaminarea cu astfel de bacterii este adesea facilitat` de lipsa consumului de lichide.|n mai mult de 80% dintre infec]iile urinare, germenul declan[ator al bolii este o bacterie intestinal` de tip Escherichia coli. Dar exist` [i alte bacterii care pot fi cauza infec]iei: Proteus mirabilis, Staphylococcus saprophyticus, Klebsiella...

14-15 Infectii urinare.indd 1514-15 Infectii urinare.indd 15 6/28/11 4:11:54 PM6/28/11 4:11:54 PM

16-17 Ce luam in vacanta.indd 1616-17 Ce luam in vacanta.indd 16 6/30/11 10:43:07 AM6/30/11 10:43:07 AM

T eama de zbor dispare dac` la \mbarcare lu`m trei granule de ACONITUM. Dac` drumul este mai lung, se poate repeta doza la trei-patru ore interval. Trei granule de IGNATIA/zi, administrate zilnic \n

primele trei zile ale vacan]ei, ne pot ajuta s` ne adapt`m mai u[or la diferen]a de fus orar.

Nepl`cuta durere, dar mai ales nepl`cutele echimoze (vân`t`i) ce apar \n traumatismele de orice natur` benefi -ciaz` de un minunat remediu preparat din carul zânelor, ARNICA MONTANA.

Nu \nlocuie[te desigur tratamentul local (cur`]area [i sutura pl`gii, oprirea sânger`rii, imobilizarea fracturii), dar are numeroase benefi cii, precum:✓ calmeaz` durerea \n orice situa]ie, de la echimoze [i pân` la fracturi;✓ gr`be[te reducerea edemului (umfl `turii) \n entorse;✓ ajut` la diminuarea sânger`rii;✓ gr`be[te resorb]ia hematoamelor; ✓ gr`be[te procesul de vindecare a pl`gilor.

Epistaxisul (sângerarea nazal`) este o alt` indica]ie a remediului.

ARNICA MONTANA, administrare zilnic` câte trei gra-nule, este un remediu util [i \n cazul febrei musculare.

Deshidratarea, st`rile febrile cu deshidratare, diareea cu deshidratare [i meteorismul abdominal (balonare) r`spund foarte bine la CHINA. De obicei, se administreaz` una-dou` doze a câte trei granule.

Atunci când c`l`toria este c`tre zone cu o clim` mai cald`, recomand administrarea a trei granule de CHINA, preventiv \n prima zi a vacan]ei.

St`rile febrile benefi ciaz` de BELLADONA. Se admi-nistreaz` la debutul febrei, câte trei granule la 30–60 minute, nu mai mult de trei-patru doze/zi.

Remediul este deosebit de util [i \n cazul insola]iilor; atunci când bolnavul prezint` cefalee intens`, pulsatil`, agita]ie. Eritemul solar se amelioreaz` dup` administrarea de Belladona.

|n]ep`turile de insecte benefi ciaz` ca tratament ge-neral de LEDUM, trei granule zilnic cât dureaz` expu-nerea, când este vorba de ]ân]ari sau alte \n]ep`turi punc-tiforme [i pruriginoase. Administrarea remediului previne apari]ia unor reac]ii alergice \n jurul \n]ep`turii [i gr`be[te procesul de vindecare.

Al`turi de aceste remedii ne gândim [i la cele pentru r`celi [i toxiinfec]ii alimentare, despre care am mai vorbit cu alte ocazii.

Dar mai \ntâi de toate, homeopatul v` sf`tuie[te:alege]i-v` locul de vacan]` \n func]ie de structura dumneavoastr`. Unele persoane nu se simt \n largul lor la mare, altele suport` greu atmosfera umed`, altele nu vor c`ldur` prea mare etc. C`l`torie placut`!

Elena Vârtan, Medic Specialist Medicin` General` [i Homeopatie


Câteva mici granule pot fi uneori de mare folos pe timpul c`l`toriei. Astfel, prevenim r`ul de mi[care administrând trei granule de COCCULUS \nainte de plecarea \n c`l`torie, fi e c` este vorba despre un drum cu ma[ina,cu avionul sau cu vaporul.

S~N~TATE

Ce lu`m cu noi \n vacan]`

16-17 Ce luam in vacanta.indd 1716-17 Ce luam in vacanta.indd 17 6/30/11 10:43:09 AM6/30/11 10:43:09 AM

18-19 Bacteriile.indd 1818-19 Bacteriile.indd 18 6/28/11 4:14:58 PM6/28/11 4:14:58 PM

| n general, când vine vorba despre bacterii, suntem tenta]i s` le asociem automat cu un microorganism patogen, adic` o entitate ce poate fi responsabil` cu declan[area unei boli. |ns` trebuie s` [tim c` nu toate bacteriile sunt

periculoase. Dimpotriv`, exist` un mare num`r care nu numai c` sunt inofensive, \ns` sunt [i utile pentru om.

Bacteriile sunt organisme vii unicelulare, organismul lor fi ind constituit dintr-o singur` celul`. Ca form`, exist` bacte-rii rotunde, alungite sau spiralate. Indiferent de forma lor, ele sunt microscopice [i nu pot fi v`zute cu ochiul liber, deoarece ochiul fi in]ei umane nu poate distinge lucruri care m`soar` mai pu]in de 0,1 mm. Or, aceste microorganisme sunt de la 100 pân` la 10000 de ori mai mici decât un fi r de nisip. Totu[i,


Cu siguran]` ai auzit vorbindu-se \n ultima perioad` din ce \n ce mai mult despre bacterii. Ele sunt peste tot: \n aer, \n alimente [i, desigur, pe corpul nostru. Nu le vedem, dar ne temem de ele. Oare trebuie s` ne fi e \ntr-adev`r team`?

S~N~TATE

Bacteriile,prieteni sau du[mani?

acest lucru nu le \mpiedic` s` fi e r`spândite peste tot \n me-diul \nconjur`tor: \n aer, \n sol, \n ap`, dar [i pe corpul fi in]e-lor vii. Ele pot supravie]ui \n condi]ii de via]` extreme [i pot tr`i chiar [i \n de[euri radioactive!

|n corpul nostru tr`iesc mai multe miliarde de bacterii „bune“ [i „rele“, cele mai multe din ele formând colonii pe piele [i \n tractul gastro-intestinal. Pielea uman` este acoperit` de ceea ce se nume[te fl ora cutanat`, un ansamblu de mi-croorganisme care este prezent \nc` de la na[tere pe \ntreaga epiderm`. Acestea sunt de fapt bacteriile care asigur` protec-]ia pielii, iar num`rul lor a fost estimat de oamenii de [tiin]` la circa 50 de milioane pe o suprafa]` de 6,5 cm p`tra]i de piele. Bacteriile cutanate nu au doar rolul de a proteja pielea, ci [i pe acela de stimulare a sistemului imunitar, c`ci substan]ele secretate pot inhiba proliferarea germenilor ocazionali ac]ionând ca un fel de antibiotic natural. Cam \n acela[i fel stau lucrurile [i cu „bacteriile prietenoase“ afl ate \n interiorul organismului: Acidophillus sau Bifi dobacteriile din fl ora gastric` [i alte spe-cii clasifi cate ca probiotice, cum ar fi lactobacilii prezen]i \n fl ora normal` vaginal`. Acestea ajut` la digestia vitaminelor, a nutri-en]ilor [i a acizilor gra[i esen]iali, p`streaz` echilibrul hormo-nal, regleaz` metabolismul [i contribuie la detoxifi ere. La nive-lul vaginului, bacteriile „bune“ men]in umiditatea [i un pH acid care nu permite dezvoltarea haotic` a bacteriilor cu poten]ial patogen. Astfel, o sc`dere a nivelului bacteriilor Lactobacilus, care constituie aproape 95% din fl ora vaginal`, va provoca \nmul]irea excesiv` a altor tipuri de microorganisme mai pu]in „prietenoase“ [i apari]ia vaginitelor bacteriene.

Pielea nu trebuie agresat`Calitatea major` a unui produs bun de cur`]are a fe]ei

[i a corpului este respectarea echilibrului bacterian. Produsele cosmetice trebuie alese cu grij`, astfel \ncât bariera de protec-]ie a pielii s` nu aib` de suferit. Geluri purifi ante, produse de gomaj, microdermoabraziune, creme pe baz` de acizi, toate acestea trebuie folosite cu m`sur`, iar pielea trebuie tratat` cu blânde]e. Grija pentru igien` nu trebuie totu[i transformat` \ntr-o obsesie. Altfel, fi lmul hidrolipidic care protejeaz` \n mod natural epiderma nu mai poate s`-[i \ndeplineasc` func-]ia de barier`. De fapt, când ace[ti agen]i agresivi \ndep`rteaz` lipidele protectoare, pielea devine permeabil`. |n consecin]`, to]i compu[ii iritan]i [i poluan]i pot penetra mai u[or, sl`bind ap`rarea natural`.

Ce distruge probioticele?O cauz` frecvent` a dezechilibrelor fl orei intestinale o

constituie tratamentele prelungite cu medicamente care scad aciditatea gastric` sau administrarea, pentru mai mult de o s`pt`mân`, de antibiotice cu spectru larg. Acestea nu fac diferen]a \ntre bacteriile care ajut` organismul s` func]ioneze corect [i cele „rele“ [i distrug \n mas` coloniile bacteriene sau duc la dezvoltarea unor specii de bacterii rezistente la ac]iunea medicamentelor respective, \n detrimentul unor specii bene-fi ce. De asemenea, trebuie limitate: administrarea \ndelungat` de laxative f`r` a face diferen]a \ntre produsele naturale [i pro-dusele de sintez`, clismele repetate, consumul de alimente conservate chimic sau cu un con]inut mare de aditivi alimen-tari, precum [i, \n egal` m`sur`, alimenta]ia dezechilibrat` sau dietele drastice cu un singur tip de alimente.

18-19 Bacteriile.indd 1918-19 Bacteriile.indd 19 6/28/11 4:15:01 PM6/28/11 4:15:01 PM

S arcina apare dac`, \n urma unui contact sexual, un spermatozoid fecundeaz` un ovul, chiar dac`: contactul sexual are loc \n timpul menstrua]iei, alege]i o anumit` pozi]ie \n timpul actului sexual,

este primul contact sexual, este un contact sexual unic, ejacularea nu s-a produs \n interiorul vaginului, ci \n zonele organelor genitale externe, femeia nu are orgasm. Asigurându-v` c` folosi]i o metod` contraceptiv` conve-nabil` [i efi cient`, ve]i fi mai ferici]i [i mai relaxa]i \n rela-]iile sexuale.

Cei mai importan]i factori \n alegerea celei mai bune metode contraceptive sunt vârsta, profi lul de activitate sexual`, istoricul medical [i rela]ia de cuplu actual`. Lec-]ia num`rul unu pentru un tratament sigur [i efi cient: nu alege]i singure sau la sfatul colegei felul contraceptivului. Consulta]i medicul specialist!

Iat` [i alte sfaturi importante referitoare la metodele contraceptive:✓ nu \ncepe]i tratamentul f`r` a fi sigure c` nu sunte]i \ns`rcinate;✓ nu \ntrerupe]i brusc tratamentul hormonal. Se poate ca acest fapt s` determine un dezechilibru endocrin;✓ consulta]i medicul ori de câte ori apar probleme;✓ nu consuma]i cantit`]i mari de alcool, pentru c` acesta poate anula efectul contraceptivelor;✓ nu lua]i pilula la ore diferite;✓ la administrarea unui antibiotic sau a produselor pe baz` de sun`toare scade efectul contraceptivelor orale;✓ contraceptivele orale nu v` feresc de bolile venerice;✓ pilula contraceptiv` produce temporar o cre[tere a re-ten]iei de ap`, respectiv o cre[tere \n greutate;✓ dac` folosi]i metode hormonale de contracep]ie pe ter-men lung, este indicat ca timp de o lun`, m`car o dat` la [ase luni, s` lua]i [i un hepatoprotector, cu rol \n protec]ia celulei hepatice (anticoncep]ionalele se metabolizeaz` \n fi cat [i pot afecta buna sa func]ionare).

Contraceptivul ideal ar trebui s` fi e ieftin, 100% de \ncredere, confortabil [i u[or de folosit. Din p`cate, nu

s-a descoperit \nc` o asemenea metod`, a[a c` hai s` analiz`m metodele contraceptive existente.

Metode de barier`Prezervativul reprezint` o metod` de protec]ie \mpotriva

bolilor cu transmitere sexual` [i nu o metod` contraceptiv` regulat`.

Diafragma blocheaz` intrarea spermatozoizilor \n cavi-tatea uterin`. Serve[te de asemenea ca suport pentru sub-stan]ele spermicide [i nu protejeaz` \mpotriva bolilor cu transmitere sexual`.

Metode chimiceSpermicidele (geluri, foi]e) sunt substan]e chimice ce

inactiveaz` [i distrug spermatozoizii, acoperind colul uterin. Suportul spermicidelor poate fi reprezentat de creme, geluri, ovule, tablete sau ovule efervescente [i spume. Au \ns` o efi cien]` contraceptiv` mic` [i se utilizeaz` \mpreun` cu o alt` metod` de barier` precum diafragma. Pot fi potrivite pen-tru cuplurile care au decis folosirea unei metode de barier` atunci când fertilitate natural` a femeii este sc`zut` din cauza vârstei sau a lacta]iei.

Metode hormonale Pilula monohormonal` con]ine un singur hormon

derivat de progestagen, \n cantit`]i mici. Se prezint` sub form` de folii cu 28 de pilule [i este recomandat` pe timpul al`pt`rii.

Pilula combinat` se prezint` sub form` de blistere cu 21 [i cu 28 de pastile, iar substan]a activ` este prezent` doar \n cele 21 de pilule din ambele tipuri, pentru restul fi ind vorba numai de „placebo“. |n ultimele [apte zile \n care nu sunt lua]i hormoni, apare sângerarea menstrual`. Din punct de vedere al dozajului estrogenului, exist` anticoncep]ionale microdozate [i ultramicrodozate, cele normodozate nu se mai fabric`, iar din punct de vedere al concentra]iei din pastile, exist` anticoncep]ionale monofazice (toate pastilele din folie au aceea[i doz` de hormoni, deci nu reprezint` o problem`


Contracep]ia, sfaturi, metode [i

aten]ion`riContracep]ia reprezint` orice tehnic` sau metod` care \mpiedic` apari]ia sau dezvoltarea unei sarcini. Planifi carea familial` \nseamn` s` alegi mo-mentul potrivit pentru a avea copii, precum [i num`rul lor, iar folosirea unei metode contraceptive v` d` aceast` libertate. Indiferent de metoda aleas`, aceasta trebuie folosit` corect [i cu regularitate.

Mihaela TouatiFarmacist Diriginte

Help Net 9

20-21 Contraceptie.indd Sec1:2020-21 Contraceptie.indd Sec1:20 6/30/11 10:50:29 AM6/30/11 10:50:29 AM

dac` le \ncurci) [i multifazice (pastilele con]in doze diferite de hormoni, prin urmare este obligatorie administrarea exact` a contraceptivelor \n zilele indicate). Pilulele previn apari]ia unei sarcini nedorite prin mai multe mecanisme: \mpiedic` ovula]ia (eliminarea ovulului de c`tre ovar), determin` \ngro-[area mucusului cervical care formeaz` \n acest fel o barier` \mpotriva trecerii spermatozoizilor, scad motilitatea trompelor uterine. Aceste mecanisme cumulate asigur` o protec]ie \mpotriva unei sarcini nedorite de 99,9%.

Anticoncep]ionalele previn sarcina cu o efi cacitate cres-cut`, scad cantitatea de lichid menstrual eliminat` lunar, scad inciden]a [i intensitatea durerilor menstruale, sunt efi ciente \n tratamentul chisturilor ovariene benigne [i, utilizate corespun-z`tor, previn anumite afec]iuni medicale precum anemia, cancerul ovarian sau cancerul uterin. Nu trebuie \ns` uitat c` nu protejeaz` \mpotriva bolilor cu transmitere sexual`.

Inelul vaginal inhib` ovula]ia, ca [i pilula. Este fl exibil, transparent [i con]ine doi hormoni: estrogen (etinilestradiol) [i progestogen (etonogestrel), ce sunt absorbi]i prin peretele vaginal direct \n circula]ia sanguin`. Inelul este p`strat \n vagin timp de trei s`pt`mâni, fi ind \ndep`rtat \n cea de-a patra s`pt`mân`, perioada \n care femeia va avea sângerare vaginal` lunar`. Modul local de administrare este benefi c deoarece evit` primul pasaj hepatic, iar efi cien]a contracep-tiv` nu este afectat` de tulbur`rile gastro-intestinale (v`rs`turi sau diaree, ce pot modifi ca pân` la suspendare efectul con-traceptivelor orale prin suprimarea absorb]iei acestora).

Implantul contraceptiv subdermic con]ine proges-teron [i se aplic` subdermic imediat deasupra cotului, \n partea interioar` a bra]ului. Se folose[te un anestezic [i un ac, dar procedura trebuie efectuat` de un medic pentru a preveni complica]iile [i sc`derea efi cien]ei. Protec]ia contraceptiv` este asigurat` la 24 de ore de la implantare [i se bazeaz` pe \mpiedicarea ovula]iei, sub]ierea endometrului care \m-piedic` implantarea [i pe \ngro[area mucusului cervical pen-tru prevenirea p`trunderii spermatozoizilor.

Plasturele contraceptiv are 4 cm/4 cm [i se ata[eaz` ca un plasture obi[nuit pe pielea uscat`, curat` [i f`r` pilozit`]i. Locul aplic`rii poate fi schimbat de la o s`pt`mân` la alta, \ns` nu trebuie folosit` crem` sau lo]iune de corp \n locul [i \n zona din jurul plasturelui. Poate fi pus pe bra], pe coaps`, pe spate, dar trebuie s` se evite zonele cu piele iritat` sau foarte sensibil` (zona bustului). Se schimb` s`pt`mânal, trei s`pt`mâni la rând, iar \n cea de-a patra se face pauz`. Femeile care folosesc aceast` metod` pot merge la \not, ade-zivul folosit pentru lipirea plasturelui fi ind rezistent la ap`. Ac-]ioneaz` pe acela[i principiu ca [i pilulele, adic` \mpiedic` ovarul s` elibereze ovulul care ar putea fi fecundat. De ase-menea, \ngroa[` mucusul prezent la nivelul cervixului, \m-piedicând astfel accesul spermatozoizilor \n uter.

Contraceptivele injectabile con]in doi hormoni similari hormonilor naturali estrogen [i progesteron din corpul femeii [i sunt denumite [i contraceptive injectabile combinate CIC.Ambele tipuri ac]ioneaz` prin prevenirea eliber`rii ovulelor din ovare, \mpiedicând ovula]ia.

Metoda Yuzpe utilizeaz` preparate combinate, estro-progestative, administrate \n dou` serii la interval de 12 ore, tratamentul fi ind ini]iat \n primele 72 de ore de la con-tactul sexual neprotejat.

Metode chirurgicale Steriletul sau dispozitivul intrauterin (DIU) este un

mic dispozitiv fl exibil, care inserat \n cavitatea uterin` ac-]ioneaz` ca [i contraceptiv prin mai multe mecanisme, \n func]ie de tipul de dispozitiv utilizat: cu eliberare de cupru (\mpiedic` spermatozoizii s` traverseze cavitatea uterin` [i inhib` astfel fertilizarea); cu eliberare de progestativ (\ngroa[` mucusul cervical [i modifi c` mucoas` endome-trial`) [i dispozitive inerte (nemedicamentoase).

Aceast` metod` contraceptiv` este adecvat` pentru femeile care au n`scut [i care doresc o contracep]ie efi -cient` pe termen lung (trei-cinci ani, pân` la zece ani), care nu necesit` o ac]iune zilnic`. Sunt efi ciente imediat, nu infl uen]eaz` calitatea actului sexual [i, \n mod normal, fertilitatea revine imediat dup` extragere. Nu este reco-mandat femeilor care au risc crescut de infec]ii ale tractu-lui genital [i alte boli cu transmitere sexual`, femeilor care au antecedente de boal` infl amatorie pelvin` recent` sau recurent`, femeilor cu cavitate uterin` deformat` (fi broame uterine mari, malforma]ii uterine precum uter dublu), cu tuberculoz` genital`, cancer al tractului genital etc.

Legarea trompelor, numit` [i „ligatura trompelor“, este o form` permanent` de sterilizare feminin` prin care se leag` tuburile falopiene (fac leg`tura \ntre ovare [i uter). Opera]ia poate fi realizat` \n mai multe feluri [i este re-comandat` ca procedur` permanent` (poate fi reversibil` numai \n urma unei interven]ii chirurgicale complexe). Ca form` contraceptiv` are o efi cien]` de 99 % \n primul an dup` ce opera]ia a fost realizat`, pentru ca efi cien]a s` scad` \n urm`torii ani (trompele se pot reface).

Vasectomia este un procedeu de sterilizarea per-manent` a b`rbatului [i const` \n \ntreruperea canalelor deferente care transport` spermatozoizii de la nivelul testi-culelor, unde sunt produ[i, la nivelul prostatei, unde se vor amesteca cu lichidul produs de aceasta [i cu lichidul seminal din compozi]ia spermei sintetizat de c`tre glan-dele seminale. Nu este un procedeu reversibil [i are o efi cien]` de peste 99%, fi ind cea mai sigur` form` de contracep]ie.

Metodele naturale (coitus interruptus, metoda calen-darului [i metoda simpto-termal`) sunt cele mai riscante [i nerecomandate „metode“, care ar trebui s` fi e istorie având \n vedere gama extrem de variat` de mijloace de contracep]ie disponibile acum \n farmacii.

Contracep]ia de urgen]` este un caz special, care se aplic` atunci când femeia a avut un contact sexual nepro-tejat, sau \mpotriva voin]ei ei, sau metoda de contracep]ie a e[uat etc.

Metoda mecanic` este implantarea DIU cu elibe-rare de cupru, \n primele cinci zile dup` contactul sexual neprotejat sau pân` la maxim cinci zile dup` ovula]ie.


S~N~TATE

Utilizarea metodelor contraceptive, cu excep]ia ste-riliz`rii masculine [i feminine, nu produce o modifi care ireversibil̀ a fertilit`]ii. |n general, fertilitatea revine ime-diat dup ̀\ncetarea contracep]iei, \ns ̀\n cazul contra-ceptivelor injectabile poate s ̀se ajung ̀[i la o perioad` de 12 luni pân ̀la revenirea menstrua]iei normale [i a fertilit`]ii, potrivit Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii.

20-21 Contraceptie.indd Sec1:2120-21 Contraceptie.indd Sec1:21 6/30/11 10:50:31 AM6/30/11 10:50:31 AM

22-23 Vitiligo.indd 2222-23 Vitiligo.indd 22 6/28/11 6:14:25 PM6/28/11 6:14:25 PM

Clinic, vitiligo se prezint` ca arii de tegument alb-cretos sau l`ptos, foarte bine delimitate. Chiar [i fi rele de p`r din interiorul leziunii pot fi [i ele depig-mentate, element de prognostic nefavorabil \n ceea ce prive[te [ansele de repigmentare.

De[i nu este fatal`, depigmentarea din vitiligo are o \nc`rc`tur` psiho-emo]ional` negativ` important`, iar \n unele culturi [i religii este profund stigmatizant`. Inciden]a bolii pe glob este relativ ridicat` (1-2%), iar 30% din cazuri sunt familiale. Afec-teaz` toate rasele, cu distribu]ie egal` pe sexe. Debutul este posibil la orice vârst`, dar de regul` se situeaz` \n decadele 1-3 de via]`. Cauzele precise sunt necunoscute, de multe ori fi ind o combina]ie \ntre factorii genetici [i cei de mediu (traum` fi zic`, cutanat` sau emo]ional`). Boala poate fi localizat` (afecteaz` sub 20% din suprafa]a corporal` [i e mai frecvent \ntâlnit` la copii), generalizat` (e forma cea mai frecvent`) sau universal` (cu depigmentare complet` a tegumentului).

Vitiligo se asociaz` frecvent cu boli autoimune, cel mai adesea cu tulbur`ri endocrine (mai ales tiroidiene – pân` la 30% din cazuri [i diabet zaharat pân` la 7% din cazuri), boli infl amatorii intestinale, alte dermatoze (psoriazis, alopecie areata, nevi cu halou etc), a c`ror instalare [i diagnostic trebuie atent urm`rite.

Diagnosticul bolii se face pe baze clinice (consult [i exami-nare cu lampa Wood) dar, ocazional, poate fi necesar` biopsia cutanat` pentru diferen]ierea de alte afec]iuni cu hipopigmen-tare. Evolu]ia leziunilor este imprevizibil` (exist` cazuri stabile \n ani sau decenii, dar [i cazuri cu progresie rapid`). Cazurile tipice parcurg alternativ etape de extindere rapid` [i de stabili-zare de durat` variabil`. Aproximativ 30% din pacien]i prezint` o oarecare repigmentare spontan` sau indus` de soare, \ns` repigment`rile totale spontane sunt rare. Copiii au un prognos-tic mai bun decât adul]ii [i au mai rar endocrinopatii asociate.

|ngrijirea pacientului cu vitiligo reune[te m`suri de fotopro-tec]ie strict` (obligatorie \n toate cazurile), de consiliere [i de sus]inere psihologic` permanent` [i o serie de terapii medicale [i/sau chirurgicale.

Protec]ia fa]` de soare presupune evitarea pe cât posibil a expunerii la soare, cât [i utilizarea constant` de produse de fo-

toprotec]ie cu SPF ridicat (optim peste 30) [i cu ecran mineral (oxid de zinc [i/sau dioxid de titan). E important de re]inut c` produsele cu ecran solar asigur` o mai bun` acoperire fa]` de UVB decât fa]` de UVA, deci evitarea expunerii la soare este consiliat` \n toate situa]iile posibile.

Fotoprotec]ia este necesar` pentru a preveni pe termen scurt arsurile solare (cu riscul apari]iei de noi leziuni de vitiligo), iar pe termen lung, pentru a reduce riscul de foto-\mb`trânire cutanat` prematur` [i de apari]ie de leziuni cuta-nate (pre)canceroase UV-induse. De asemenea, permite es-tomparea diferen]ei de culoare \ntre pielea s`n`toas`-bronzat` [i pielea afectat` de vitiligo-alb`, asigurând un aspect tegu-mentar mai pl`cut.

M`surile de tratament medical [i chirurgical urm`resc \n func]ie de situa]ie repigmentarea leziunilor sau depigmentarea zonelor reziduale normal pigmentate (\n cazurile severe, extinse de boal`, rezistente la m`surile de repigmentare).

Alegerea unei modalit`]i de tratament se face individual, \n func]ie de o serie de criterii precum vârst`, extensie [i lo-calizare de leziuni, stare general` de s`n`tate, tratamente an-terioare etc.

Repigmentarea se realizeaz` prin tratamente medicale pre-cum: fototerapia sistemic` (UVB cu band` \ngust`, PUVA, laser excimer-308 nm), steroizi (topic sau sistemic), agen]i imuno-modulatori topici, analogi de vitamina D topici. |n ultimii ani, s-au dezvoltat o serie de tehnici chirurgicale de repigmentare (destinate formelor segmentale stabile), bazate pe transplantul (graftingul) dermo-epidermic sau pe suspensii de celule pig-mentare din zone de tegument s`n`toase \n zone depigmen-tate, cu rezultate cosmetice din ce \n ce mai bune.

Alt` op]iune terapeutic` este camufl area leziunilor prin aplicare de autobronzante (pe baz` de dihidroxiaceton`) sau prin tatuare (micropigmentare), destinat` mai ales pacien]ilor cu piele \nchis` la culoare (fototip IV-VI), cu rezultate estetice variabile.

Tratamentul extrem de depigmentare (pe baz` de creme cu hidrochinon` 20%) este unul defi nitiv [i este destinat pacien-]ilor echilibra]i psiho-emo]ional, cu forme extinse de boal` [i cu e[ec la alte terapii de repigmentare.


Vitiligo reprezint` o tulburare de pig-mentare dobândit` a pielii [i a mucoa-selor, caracterizat` clinic prin prezen]a de arii (macule [i pl`ci) depigmentate, iar microscopic prin absen]a melano-citelor (celulelor pigmentare), mergând pân` la dispari]ia lor complet`.

S~N~TATEVitiligo

Dr. Alina Cri[anMedic Specialist Dermato-Venerologie,

Doctor \n {tiinte MedicaleCDT „Victor Babe[“

22-23 Vitiligo.indd 2322-23 Vitiligo.indd 23 6/28/11 6:14:26 PM6/28/11 6:14:26 PM

|nainte de plaj` ✓ maseaz` [i exfoliaz` pielea energic – culoarea va prinde mai bine pe o piele fi n`, f`r` celule moarte, impurit`]i sau por]iuni dure; ✓ aplic` produsul fotoprotector cel pu]in cu 20 de minute \nainte [i \n cantitate generoas`, pentru a oferi timp substan]elor s` se activeze;✓ nu te epila cu 24 de ore \nainte – indiferent de modalitate, pielea are de suferit, iar expunerea \n b`taia soarelui sau baia \n mare nu ar face decât s` o agreseze;✓ f`r` peeling chimic – o metod` efi cient`, dar agresiv`, \ndep`rteaz` un strat superfi cial de piele (remediu acnee), care r`mâne sensibil` [i trebuie intens protejat`.


Foltène Sun System, ulei non-gras pentru p`r, 150 ml. Acest ulei este

special creat pentru a ap`ra p`rul de ac- ]iunea agresiv` a soarelui, a vântului, a apei s`rate [i a clorului. Ceramidele A2

redau vitalitatea [i rezisten]a p`rului.

Linéance Bio Gomaj, 150 ml. Aceast` crem` exfoliant` pentru du[, \mbog`]it` cu microgranule de afi ne bio, uleiuri esen]iale de portocal` [i l`mâie [i unt de Shea, permite un masaj purifi ant, respectând echilibrul natural al pielii.

Linéance Bio, lo]iune hidratant`, 150 ml. |mbinarea exclusiv` a uleiului

esen]ial de portocal`, cu cel de lamâie [i de aloe vera face din laptele hidratant in-

tens un remediu pentru pielea ta, redându-i acesteia confortul [i suple]ea natural`.

Iube[te bronzul s`n`tos!

Cu toate [tim: bronzul as-cunde imperfec]iunile, estom-peaz` inestetica celulit`, sub]i-az` silueta [i confer` un aspect mult mai tonic corpului. S` nu uit`m \ns` [i efectele nocive ale soarelui: arsuri, alergii, in-sola]ie, \mb`trânire prematur` [i chiar cancer de piele. A[a-dar, cum te po]i bucura de un bronz sigur [i de durat`? Iat` micul t`u tratament de bron-zare s`n`toas` [i frumoas`.

6 Mituri despre protec]ia solar`

Dac` este \nnorat, nu te po]i bronza sau arde – FALS! Norii reprezint` o barier` de protec]ie insufi cient`, a[a c` pericolul exist`.

Dac` e[ti \n ap`, nu ai nevoie de protec]ie – FALS! Apa (ca z`pada sau cimentul) refl ect` lumina soarelui [i accentueaz` puterea radia]iilor.

Dac` e[ti \mbr`cat/`, po]i sta \n soare f`r` probleme – FALS! Razele soarelui p t̀rund prin ]es t̀ura hainelor, deci nu reprezint̀ o solu]ie.

Dac` aplici creme hidratante dup` plaj`, nu te mai coje[ti – FALS! Efectul de cojire este normal [i parte din procesul de vindecare a pielii agresate de soare.

Dac` folose[ti ulei de m`sline, vei accelera bronzul – ADEV~RAT! |ns` [i arderea, de aceea sub nicio form` nu trebuie s` renun]i la fotoprotec]ie.

Dac` folose[ti creme autobronzante, nu mai ai nevoie de pro-tec]ie – FALS! Cremele autobronzante con]in o substan]` chimic` care se nume[te DHA, un zah`r artifi cial, care interac]ioneaz` cu proteinele din suprafa]a pielii [i prin oxidare, cu ajutorul natural al oxigenului, se ob-]ine bronzul. Nu con]in \ns` si factor SPF, de aceea nu protejeaz`.

24-25 Solare.indd Sec1:2424-25 Solare.indd Sec1:24 6/30/11 10:56:04 AM6/30/11 10:56:04 AM

Foltène Sun System, microemulsie regenerant`,

50 ml. Tratament regenerant sub form` de microemulsie

lejer`, care nu necesit` cl`tire, specifi c` pentru

p`rul deshidratat de ac]iunea agresiv` a soarelui.

Dup` expunerea la soare✓ f` un du[ cu ap` c`ldu]`, f`r` burete aspru [i cu un gel de du[ hidratant, blând pentru piele, ideal cu PH neutru. Nu folosi lo]iuni abrazive sau exfoliante!✓ calmeaz` pielea iritat` cu o lo]iune de corp „after sun“, cu substan]e antialergice [i intens hidratante, ce previne pruritul care apare frecvent dup` expunerea la soare [i reface pielea prin lipidele speciale, vitamine [i minerale;✓ hidrateaz` pielea aplicând dup` [i o alt` crem` nutri-tiv`, prin masaj u[or, imediat dup` baie, cât porii sunt \nc` deschi[i. Nu uita de hidratare, factorul fundamental pentru frumuse]ea [i pentru s`n`tatea pielii. Asemenea unei plante care se ofi le[te f`r` ap`, pielea deshidratat` \mb`trâne[te mai repede, mai ales cea expus` razelor solare.

|n timpul expunerii la soare✓ alege produsul potrivit fototipului (exist` [ase foto-tipuri, corespunzând celor [ase tipuri de piele [i culorii p`rului. Cu cât fototipul este mai mic, protec]ia trebuie s` fi e mai ridicat`;✓ nu folosi farduri, parfumuri sau deodorante pe baz` de alcool – pot produce depigment`ri, pete [i boli de piele numite fotodermatoze (fotosensibiliz`ri cauzate de agen-tul chimic);✓ nu uita de zona decolteului, unde pielea e mai sensi-bil`, a[a c` aplic` crema cu generozitate;✓ reaplic` produsul dup` ce ie[i din ap` [i pe parcursul zilei – transpira]ia \l poate \ndep`rta.


FRU

MU

SE}E

Foltène Sun System, [ampon reparator 250 ml.Tratamentul reparator este special formulat pentru a hidrata [i a „potoli“ p`rul

deshidratat \n urma expunerii la soare, ap` s`rat`, vânt

[i clor.

Skincode Essentials, lo]iune de fa]` cu protec]ie solar` SPF 50+, 30 ml.

Aceast` lo]iune neuleioas` ofer` protec]ie \mpotriva

radia]iilor UVA/UVB [i previne deteriorarea pielii.

Avène Stick buze, fotoprotec]ie SPF 30+, 3 gr. Asigur` hidratare, hr`nire [i protec]ie solar` \nalt` zonei

fragile a buzelor.

Vichy Capital Soleil, lapte SPF 30+, pentru piele

sensibil`. Un produs potrivit pentru \ntreaga familie, ce

ofer` celulelor pielii protec]ie \mpotriva leziunilor provocate

de radia]iile UVA+UVB.

Bioderma Photoderm Bronz, SPF 30, 200 ml. Protec]ie solar` \nalt`, ce activeaz`, intensifi c` [i prelunge[te bronzul.

Avène lo]iune reparatoare dup` plaj` (200ml). Un

produs ce ofer` \ngrijire spe-cifi c`, calmant̀ , hidratant̀ [i restructurant̀ a pielii sensibile

prin expunerea la soare.

Bioderma Photoderm, lo]iune reparatoare dup`

plaj` (200ml). Hidrateaz` in-tens pielea, calmeaz` arsurile solare [i previne \mb`trânirea

cutanat`.

tè S S t

24-25 Solare.indd Sec1:2524-25 Solare.indd Sec1:25 6/30/11 10:56:07 AM6/30/11 10:56:07 AM

26-27 Tratamente corporale.indd 2626-27 Tratamente corporale.indd 26 6/30/11 10:57:57 AM6/30/11 10:57:57 AM

C unoa[te-]i corpul, cu defectele [i calit`]ile lui, trans-form` \ngrijirea zilnic` dintr-o necesitate \ntr-un stil de via]`, spune DA alimenta]iei echilibrate [i profi t` din plin de inova]iile tehnologiei – tratamentele fa-

ciale [i corporale, efi ciente \n tratarea a numeroase probleme [i nevoi specifi ce ale pielii.

Tratamentul facial cosmetic de baz` este recomandat oric`rui tip de ten [i ajut` la echilibrarea [i la regenerarea con-stant` a pielii. Se poate realiza lunar sau la trei s`pt`mâni, du-reaz` \ntre 60 [i 90 de minute [i include [apte etape: cur`]area [i gomajul (\ndep`rteaz` celulele moarte, excesul de sebum [i petele), expunerea la aburi (deschide porii [i faciliteaz` ex-tragerea punctelor de gr`sime [i a punctelor negre), dezinfec]ia [i cauterizarea zonelor cur`]ate cu electrodermul (un aparat ce con]ine un gaz rar, care \n contact cu pielea formeaz` un arc electric), masajul de stimulare limfatic` (relaxare [i drenare u[oar` a fe]ei, eliminând lichidele [i toxinele), masajul energic

(stimularea circula]iei sangvine \n zona fe]ei, a gâtului [i a decolteului, aducând mai mult

oxigen \n ]esuturi [i conferind str`lucire), aplicarea m`[tii (timp de ac]iune 20 de minute) [i aplicarea cremei specifi ce.

Etapele [i produsele de \ngrijire se adap-teaz` desigur \n func]ie de problemele

tenului (mixt, uscat, cuperozic, ac-neic, piele tern`, riduri etc.).

Alte tratamente faciale pe care le po]i \ncerca cu \ncredere sunt: liftingul facial non-chirurgical (re-comandat \n cazul tenului „c`zut“, cu riduri), tratamentul prin frig (reduce edemele, red` tonusul [i echilibreaz` metabolismul ce-

lular), tratamentul cu ultrasunete (\mbun`t`]e[te elasticitatea pielii,

cre[te nivelul de oxigenare [i estompeaz` ridurile), micro-

dermoabraziunea (stimu-leaz` re\nnoirea celu-lar`, \ndep`rteaz` ce-lulele moarte, refa-ce tonusul muscular) [i drenajul limfatic (elimin` acumul`rile

de ap` [i de toxine). La nivelul corpului, probleme specifi ce precum celulita,

vergeturile, centimetrii \n plus sau lipsa de fermitate a sânilor \[i g`sesc [i ele rezolvarea cu ajutorul unor tratamente ce combin` tehnologia cu inova]iile din cosmetic`. Iat` top cinci alternative:

Electrostimularea echivaleaz` cu câteva ore bune petre-cute la sala de sport. Const` \n aplicarea de electrozi pe piele, sus]inu]i de benzi elastice, care genereaz` impulsuri electrice, ac]iunea fi ind \n profunzime. Intensitatea, durata, amplitudinea [i frecven]a sunt reglabile, deci electrostimularea ofer` posi-bilitatea programelor personalizate. Contraindicat` cardiacilor, gravidelor, persoanelor cu sterilet, stimulator cardiac sau cu proteze metalice.

Termocuverta este un tratament la cald, ce presupune pe lâng` fi xarea electrozilor [i \nf`[urarea \ntr-o p`tur` electric`. Efectul este cel al unei saune localizate, ce permite remo-delarea doar \n zonele dorite. Are loc un proces de transpira]ie [i de ardere foarte rapid` a gr`similor, al`turi de eliminarea celulitei, de tonifi erea musculaturii [i de refacerea elasticit`-]ii pielii. Contraindicat persoanelor cu varice [i cu venectazii (fragilitate capilar` \n zona picioarelor).

Drenajul limfatic este un procedeu ce \ndep`rteaz` acumul`rile subcutanate de gr`sime, toxine [i imperfec]iunile prin stimularea sistemului limfatic, cel care fi ltreaz` [i neu-tralizeaz` bacteriile [i toxinele neasimilate de organism (celu-lit`). Const` \ntr-un presomasaj, prin care se ac]ioneaz` asupra ganglionilor limfatici. Contraindicat gravidelor, m`micilor care al`pteaz`, cardiacilor [i persoanelor cu proteze metalice, astm bron[ic, tromboz` [i fl ebit`.

Tratamentul \n tunelul cu infraro[ii se bazeaz` pe ac]iunea razelor de und` lung`, ce p`trund adânc \n piele, pân` la [ase cm [i au ca efect accelerarea metabolismul celular, elimina-rea toxinelor prin transpira]ie [i a celulitei, reducerea ]esutului adipos, \mbun`t`]irea tonusului, cre[terea sistemului imunitar [i autorefacerea celular`. Contraindicat gravidelor, cardiacilor [i persoanelor claustrofobe sau cu probleme venoase.

Tratamentul cu vacuum reduce reten]ia de ap`, resta-bilind fermitatea pielii. Func]ioneaz` pe principiul aspira]iei, procedeu care duce la un masaj profund [i sistematic, rea-lizat cu ajutorul unui aparat dotat cu ventuze de diferite m`rimi, prin intermediul c`rora pielea este desprins` de gr`sime [i gr`simea de musculatur`, producând spargerea nodulilor ce-lulitici [i dislocarea stratului adipos. Contraindicat gravidelor, persoanelor cu fl ebit` sau cu fragilitate capilar` crescut` [i celor afl ate \n perioada menstrua]iei.


Se spune c` ochii sunt oglinda sufl etului, dar de ce nu ar fi \ntreaga piele? Acord`-i \ngrijirea potrivit` [i las-o s` „vorbeasc`“ despre tine: cât de \ncrez`toare, special` [i frumoas` te sim]i \n fi ecare zi. Pentru c` frumuse]ea nu mai este demult o mi-siune imposibil`.

FRU

MU

SE}E

Frumuse]ea, o misiune posibil`

Cu o fl oare nu se face prim`var`, a[a cum nici doar tratamentul la salon nu poate face minuni. Important este cum men]ii rezultatele, prin cur`]are, tonifi ere, hidratare [i protec]ie UV \n fi ecare zi. Nu uit` \ns` s` alegi produsele potrivite nevoilor pielii tale pentru re-zultate spectaculoase [i de durat`.

26-27 Tratamente corporale.indd 2726-27 Tratamente corporale.indd 27 6/30/11 10:58:00 AM6/30/11 10:58:00 AM

28-29 Protectie solara copii.indd 2828-29 Protectie solara copii.indd 28 6/28/11 6:28:12 PM6/28/11 6:28:12 PM

C e sunt aceste raze? UVA p`trund adânc \n piele [i sunt vinovate de \mb`trânirea ]esutului. |n plus, ele cresc riscul apari]iei cancerului de

piele. UVB au o capacitate de penetrare mai mic`, fi ind responsabile cu bronzarea, dar [i cu arsurile solare. |n egal` m`sur`, pot favoriza riscul de cancer.

Speciali[tii \n dermatologie au stabilit c`, \naintea vârstei de trei ani, copiii nu [i-au dezvoltat sistemul de ap`rare \mpotriva agresiunilor solare. Pielea \n curs de formare nu le permite s` se apere de razele agresive ale soarelui. Singura lor ap`rare este aceea pe care adul]ii le-o ofer` cu ajutorul cremelor solare. Dar acestea nu sunt singurele menite s`-i apere. La fel de importante sunt hainele potrivite, p`l`ria de soare, dar [i alimenta-]ia, care trebuie s` fi e bogat` \n antioxidan]i naturali. |n timpul verii \n special, sunt reco-mandate produsele bogate \n vitamina C: ci-trice, fructe de p`dure; \n vitamina E: uleiuri presate la rece; \n betacaroten, \n licopen [i \n lutein`: morcovi, ro[ii, usturoi, varz`.

Dup` vârsta de trei ani, sistemul de ap`ra-re al copilului \mpotriva agresiunilor solare \ncepe s` se formeze, dar nu este \nc` matur.Riscul de arsuri este foarte mare [i trebuie evitat cu orice pre]. Protec]ia solar` a copi-lului este fundamental` pentru via]a de adult de mai târziu. Toate studiile arat` c` o bun` protec]ie solar` \n copil`rie diminueaz` semnifi cativ riscurile de cancer cutanat la o vârst` adult`.

|naintea vârstei de 18 ani este perioada \n care ne expunem cel mai mult la soare, de multe ori incon[tient. P`rin]ii nu se gân-

desc \ntotdeauna c` un copil care se joac` prim`vara \n parc se expune periculos la razele soarelui. Pân` la vârsta de 18 ani, un copil prime[te \ntre 60-80% din doza total` de radia]ii solare pe care o va \nmagazina \n tot timpul vie]ii.

Alegerea produsului de protec]ie solar` pentru copii

Formulele produselor pentru copii ofer` nu numai protec]ie adaptat` nevoilor co-pilului, ci ]in \n acela[i timp cont de riscul de alergii, de intoleran]` sau de fragilitate a pielii. |n plus, aceste formule sunt \n general rezistente la ap` [i la nisip.


Pielea copiilor este \n mod particular sensibil` la ex-punerea la soare. Sistemul lor natural de protec]ie fi ind insufi cient dezvol-tat, este important s` fo-losim o protec]ie maxim` contra UVA [i UVB.

Protejeaz`-]i copilul!

CO

PII

La Roche-Posay Anthe-lios Dermo-Pediatrics, lapte SPF 50+ (100 ml).

Lapte potrivit pentru pielea sensibil` a copiilor [i pentru expunerea la

raze solare puternice.

Klorane bebe, lo]iune fotoprotec]ie copii, SPF30 (75ml). Lo]iunea solar`, bogat` \n extract de g`lbenele, ofer` un

spectru larg de fotoprotec]ie \mpotriva radia]iilor UVA/UVB.

Bioderma Photoderm Kid, Spray SPF 50 + (200ml). Protec-

]ie solar` foarte \nalt`, recomandat` pentru pielea sensibil` a copiilor.

Eau Thermale Avène, SPF 50+ (100 ml). Laptele pentru copii

acoper` un spectru larg de protec-]ie, folosind \n compozi]ia sa o

asociere exclusiv` de activi SunSitive protection® .

Iat` care sunt caracteristicile pe care trebuie s` le prezinte o bun` crem` pentru copii:

✓ textura s` fi e cât mai gras` [i mai onc-tuoas`, astfel \ncât s` protejeze pielea de deshidratare. Pielea nematurizat` a copilului are un fi lm lipidic fragil [i se deshidrateaz` mult mai rapid decât a adultului;✓ formula produsului trebuie s` prezinte o\nalt` toleran]`: s` nu con]in` parfum [i nici conservan]i, astfel \ncât riscul alergiilor s` fi e total evitat;✓ pentru a proteja copilul f`r` a-i modifi ca modul de via]`, crema trebuie s` fi e rezis-tent` la ap` [i la nisip, deoarece cel mic petrece mult timp jucându-se pe plaj`;✓ protec]ia UVA [i UVB pe care o ofer` trebuie s` fi e maxim`;✓ pentru ca nicio parte a corpului s` nu r`mân` neacoperit`, crema trebuie s` fi e vizibil`.

he Posay Anthe

ea se s b ` a c

male Avène S

Ph t d K

orane bebe

t e p otect o

28-29 Protectie solara copii.indd 2928-29 Protectie solara copii.indd 29 6/28/11 6:28:13 PM6/28/11 6:28:13 PM

30-31 Igiena copii.indd 3030-31 Igiena copii.indd 30 6/28/11 6:38:43 PM6/28/11 6:38:43 PM

O regul` de baz`: predicile lungi despre igiena corporal` [i regulile ei nu folosesc la mare lucru. Celui mic \i vor intra pe o ureche [i-i vor ie[i pe cealalt`. Medicii spun c` cel mai bine este s`

\i ar`]i cum se fac aceste lucruri \ntr-un mod juc`u[ [i amuzant, adaptând „lec]iile“ la vârsta copilului.

Sp`latul cu s`pun, of ce problem`…

Copii ador` s` se b`l`ceasc` \n cada cu ap`, dar de aici pân` la a pune mâna pe s`pun este o cale… mai lung`. Po]i aplica „regula recompensei“: un fi lm de sear` sau o poveste, ori po]i transforma regula sp`latului zilnic pe corp \ntr-o joac`. |ns`, trebuie s` fi i consecvent`: repet` joaca \n fi ecare sear`. Inventeaz` un joc „de-a s`punitul“ sau unul de ghicit ce repre-zint` fi gurile formate \n spuma de s`pun, pe care s`-l joace \n cad`, sau, dac` nu-i place s`punul clasic, cump`r` unul cu o form` haioas` [i un miros atr`g`tor ori „pernu]e“ colorate ce se dizolv` \n ap` (toate, obligatoriu cu pH neutru).

{i mânu]ele… O alt` provocare: cum convingi „rebelul \n miniatur`“ c`

trebuie s` \[i spele mâinile de fi ecare dat` când vine de la joac` [i abia apoi poate pune mâna pe pr`jitur`. Plus c` sim-pla cl`tire nu este o solu]ie, ci este obligatorie sp`larea cu ap` cald` [i cu s`pun, timp de 15-20 de secunde. La fel, \ncearc` o recompens`: „Dac` te speli bine-bine, po]i b`ga dege]elul \n fri[c` sau \n \nghe]at`“. Oricum [i-ar fi folosit degetul pe post

de linguri]`, a[a c`, practic, nu ai f`cut o mare concesie. Sau, dac` \i place s` se joace \n chiuvet`, ofer`-i un castron sau un pahar de plastic s` \l spele, ajutându-te pe tine, timp \n care [i mâinile \i vor fi cur`]ate. Celor mici le place s`-i imite pe adul]i. D` tu exemplul, du-te prima la chiuvet` [i las`-l s` vad` cum te speli pe mâini, pe din]i sau pe fa]`, c`ci va dori [i el o experien]` similar`. Nu-l for]a s` se spele spunându-i „Du-te la baie imediat!“ fi indc`, din principiu, copilul se va opune. Mult mai efi cient este s`-i spui de cum intra]i \n cas` de la joac`: „Abia a[tept s` m` sp`l pe mâini“.

Sfat: Formeaz`-i un refl ex igienic: ai grij` ca cel mic s` treac` pe la chiuveta din baie ori de cate ori:• vine la mas`;• folose[te toaleta;• vine de la joac`;• intr̀ \n cas ̀de la gr̀ dini]̀ sau de la plimbare.

Igiena str`nutuluiI-ai explicat deja c` nu este igienic s` se scobeasc` \n nas

cu dege]elul sau c` trebuie s` \[i acopere guri]a atunci când str`nut` [i când tu[e[te, dar parc` ai vorbit cu pere]ii. Simpla impunere de norme nu are mari [anse de reu[it` [i nu rezolvi nimic dac` \l cer]i sau dac` \l pedepse[ti. De câte ori \l vezi c` se preg`te[te s` bage degetul \n nas, cea mai bun` solu-]ie este s`-i distragi aten]ia: d`-i repede o juc`rie sau ceva de f`cut pentru a avea mânu]ele ocupate. Iar pentru a-l \nv`]a s` str`nute igienic, asigur`-te c` are la \ndemân` mereu un [erve-]el [i motiveaz`-l s`-l foloseasc` spunându-i: „A[a fac oamenii mari“, iar dac` la \nceput folose[te mâneca nu-l certa. Las` ca [tersul la n`suc s` devin` regul` [i abia apoi introdu [erve]elul. Nu neglija exemplul personal: pref`-te c` \]i [tergi nasul de cât mai multe ori pe zi, asigurându-te c` cel mic te vede folosind [erve]elul [i aruncându-l la co[.


„Spal`-te“, „{terge-]i nasul“, „Pune mâna la gur` când str`nu]i“... Nu e deloc simplu s`-l \nve]i pe micu]ul t`u abc-ul deprinderilor de igien`, dar este indispensabil dac` vrei s` se trans-forme \ntr-un adult agreabil.

CO

PII

ABC-ul igienei pentru cei mici

Sfat: Obi[nuie[te-te s`-i cure]i regulat micu-]ului nasul cu ser fi ziologic. A[a vei evita pro-liferarea bacteriilor \n fosele nazale.

30-31 Igiena copii.indd 3130-31 Igiena copii.indd 31 6/28/11 6:38:44 PM6/28/11 6:38:44 PM

J oaca este mi[care, gândire [i sim]ire, explorare, exersare [i \nv`]are. Joaca contribuie \n mod esen]ial la dezvoltarea abilit`]ilor motrice, senzoriale [i sociale a copilului, la dezvoltarea gândirii [i a vorbirii, a imagi-

na]iei [i a creativit`]ii, \l ajut` s` dobândeasc` autocontrol [i \ncredere \n sine [i s` aib` o stare general` bun`, fi zic` [i psihic`, stare de care depinde chiar s`n`tatea lui.

|n joaca lor, copiii benefi ciaz` de toate avantajele exerci-]iului fi zic: fl exibilitate, for]`, rezisten]`. Joaca are un rol esen-]ial la dezvoltarea musculaturii, a oaselor, a articula]iilor, \n ar-derea caloriilor, \n \nt`rirea mu[chiului cardiac, \n \mbun`t`-]irea circula]iei sanguine [i limfatice, \n dezvoltarea capacit`-]ii pulmonare, \n oxigenarea sângelui [i a creierului [i \n cre[-terea imunit`]ii. Joaca previne instalarea unor boli grave, pre-cum obezitatea [i diabetul.

Joaca este vital` pentru cre[terea [i pentru dezvoltarea co-pilului, dar [i pentru recuperarea lui \n caz de boal`. Cadrele medicale [tiu de mult c` un copil convalescent care are o cât de mic` posibilitate de a se juca, oricât de limitat` este aceasta, chiar dac` se joac` cu un partener sau f`r`, cu o juc`rie oricât de mic` sau de rudimentar` sau f`r` nici un fel de juc`rii, el se \ns`n`to[e[te mai repede. De asemenea, micu]ii care se joac` afar`, \n aer liber, \n stil cât mai „clasic“ [i petrec pu-]in timp \n fa]a ecranului (tv sau computer) au o imunitate mai bun` [i fac fa]` mai bine ac]iunii factorilor de stres decât copiii care nu se joac` sau se joac` pe calculator.

Copilul are nevoie s` se joace zilnic, s` se joace singur, cu al]i copii [i cu p`rin]ii s`i. Oricât de ne\nsemnat`, de neinteresant`, de pueril` [i de banal` este joaca unui copil \n ochii adul]ilor, aceasta are valen]e pozitive pentru copil. Puzzle-urile \i \nva]` formele, m`rimile, numerele, cum s` \mbine lucrurile dup` m`rimea [i forma lor. Jocurile de c`r]i sau cu jetoane, cu zaruri [i cu pioni, jocurile cu mingea, coarda, [otronul [i orice alt joc cu reguli \i ajut` pe copii s` \[i dezvolte func]ia de autoreglare, esen]ial` \n disciplinarea [i \n educarea sa, \n formarea autocontrolului. Orice obiect care se pune \n mi[care prin lovire \l ajut` pe copil s` \n]eleag` rela]ia cauz`-efect [i \i dezvolt` abilit`]ile motorii. Desenul, pictura, modelajul, bricolajul contribuie la dezvoltarea abilit`-


Jocurile, dezvoltarea [i s`n`tatea copilului

Cel mai bine cred c` defi nim copilul drept homo ludens – omul care se joac`. Este activitatea pe care puiul de om o face \n mod natural, cel mai frecvent [i cu cea mai mare pl`cere. Joaca este un fel de „ra]iune de a fi “ a copilului. De altfel, indiferent de specia din care fac parte, puii se joac` [i \n joaca lor \nva]` tot ce au nevoie pentru via]`.

Irina PetreaPedagog

32-33 Jocuri copii.indd Sec1:3232-33 Jocuri copii.indd Sec1:32 6/28/11 6:42:18 PM6/28/11 6:42:18 PM

]ilor motorii fi ne, creativit`]ii, sim]ului estetic. Foarte importante pentru copil sunt jocurile „de-a ceva“:

„de-a medicul [i pacientul“, „de-a mama [i copilul“, „de-a \nv`]`toarea [i elevii“ etc. Acestea sunt a[a-numitele jo-curi de rol, adic` jocuri \n care copilul \[i asum` un rol [i se comport` \n conformitate cu acesta. Acestea contribuie semnifi cativ la dezvoltarea func]iei de autoreglare a copilului, a abilit`]ilor sale sociale, a inteligen]ei lui emo]ionale - atât de importante pentru succesul lui [colar, social [i profesional de mai târziu, cu alte cuvinte, pentru reu[ita lui \n via]`.

Produc`torii de juc`rii ne pun la dispozi]ie o gam` foarte larg` de produse, dar, dintre toate, a[ dori s` subliniez ro-lul p`pu[ilor \n dezvoltarea copilului. P`pu[ile reprezint` un mij-loc deosebit de util, confortabil [i facil de a-i educa pe cei mici, de a le transmite cuno[tin]e, de a le dezvolta vorbirea, imagina]ia [i creativitatea. P`pu[ile sunt amuzante, sunt captivante [i copiii se reg`sesc \n ele. Fie c` sunt din cârpe, lemn sau din materiale plastice, zoomorfe sau antro-pomorfe, p`pu[ile \i ajut` pe cei mici s` exploreze lumea, s` o refl ecte \n joaca lor [i s` o \n]eleag`. Pentru educatori, terapeu]i [i pentru medici, p`pu[ile sunt deosebit de moti-vante, contribuind major la eliminarea blocajelor emo]ionale [i comunica]ionale.

Timpul de joac` [i relaxare trebuie s` se reg`seasc` \n rutina zilnic` a copilului, inclusiv a celui [colar. Mul]i p`rin]i consider` \n mod gre[it c` joaca nu face altceva decât s`-l distrag` pe copil de la teme, de la \ndatoririle [colare, fi ind o pierdere de timp. Contrar acestor p`reri, copilul are nevoie s` se joace tocmai pentru c` aceast` activitate \i men]ine treaz` curiozitatea, \i d` un tonus fi zic [i psihic bun [i \l ajut` s` ob-]in` performan]e [colare mai bune. Desigur, este nevoie de o judicioas` organizare a timpului, de un raport corect studiu – joac` – odihn` – alte activit`]i.

Asocia]ia American` de Pediatrie sus]ine c`, \ntre zero-doi ani, copiii au nevoie de jocuri care s` le stimuleze abilit`-]ile motorii, f`r` s` precizeze un timp minim zilnic. P`rerea lor este c`, pân` la aceast` vârst`, copiii nu trebuie l`sa]i s` urm`reasc` programe la televizor, nici s` petreac` timp la computer. De abia dup` vârsta de doi ani pot fi l`sa]i la tele-vizor, urm`rind programe adecvate vârstei, maximum una pân` la dou` ore pe zi [i cu pauze! Statisticile arat` \ns` c` cei mai mul]i copii \[i petrec astfel trei pân` la cinci ore zilnic!

Pediatrii americani consider` c` \ntre doi-patru ani, copiii au nevoie de un minimum zilnic de 30 minute alocate unei activit`]i fi zice planifi cate (de pild`, o plimbare) [i o or` de joac`. Pre[colarii de cinci-[ase ani au nevoie zilnic de minimum o or` de activitate fi zic` planifi cat` (de exemplu, o activitate sportiv`) [i minimum o or` de joac`, iar [colarii mici ([apte-zece ani), au nevoie de un minimum zilnic de o or` pentru activit`]i fi zice [i de joac`, \n reprize.

Copiii cu vârste de pân` la [apte ani nu trebuie s` fi einactivi pentru perioade mai mari de o or` (\n afara cazului \n care dorm), iar copiii de vârst` [colar`, pentru perioade mai mari de dou` ore.

Un alt aspect important este joaca p`rin]ilor cu copiii lor. Mul]i p`rin]i se simt stânjeni]i [i stângaci, imaginându-[i c` rolul „nu \i prinde“, se tem de ridicol, sunt rigizi [i infl exibili [i se simt datori s` conduc` jocul. Când nu [tii ce s` faci, cere sfatul copilului [i las`-l pe el s` te ghideze pu]in.

Sunt p`rin]i care se joac` cu copiii lor dintr-un sentiment

de datorie [i nu pentru c` se bucur` \ntr-adev`r. Important este s` persevereze.

Al]i p`rin]i nu au starea psihic` necesar` din cauza pro-blemelor din via]a de cuplu, profesionale sau de s`n`tate. Sfatul meu este s` cread` \n terapia prin joc, mai ales c` au parte de cei mai minuna]i doctori – copiii. Ei pot imagina un joc c`ruia s`-i poat` face fa]` oricine dore[te, iar veselia [i vitalitatea lor sunt molipsitoare.

Desigur, cei mai mul]i p`rin]i nu au timp s` se joace cu copiii lor. Sfatul meu este s` nu uite c` timpul trece repede, copiii cresc [i, poate, nu vor mai avea niciodat` parte de aceast` experien]` unic`.

Mai mult decât orice alt` activitate, joaca \i confer` copi-lului o stare afectiv-emo]ional` bun`, stare ce se refl ect` \n cre[terea [i \n dezvoltarea sa, precum [i \n mai buna sa dis-ciplinare, \ntr-o capacitate de \nv`]are sporit` [i \ntr-o rela-]ionare echilibrat` cu mediul din care face parte.

Un copil care se joac` este un copil fericit, un copil echili-brat emo]ional, un copil care m`nânc` bine, doarme bine, \n-va]` bine [i este cooperant, un copil care r`spunde, \n general, pozitiv solicit`rilor p`rin]ilor s`i. Un asemenea copil este mai pu]in predispus la tulbur`ri de comportament, inclusiv la vârsta adolescen]ei, precum [i la tulbur`ri de natur` psihic`. Joaca este un adev`rat izvor de bucurie, de s`n`tate [i de via]`.


CO

PII

Nu \n ultimul rând, jocul fi lial contribuie semnifi cativ la rela]ia p`rinte-copil, la dezvoltarea unui ata[ament securizant, a \ncrederii reciproce, la dezvoltarea co-munic`rii [i la cunoa[terea reciproc`.

32-33 Jocuri copii.indd Sec1:3332-33 Jocuri copii.indd Sec1:33 6/28/11 6:42:21 PM6/28/11 6:42:21 PM

34-35 Pubertate.indd 3434-35 Pubertate.indd 34 6/28/11 4:47:16 PM6/28/11 4:47:16 PM

L a fete, pubertatea precoce se manifest` prin dezvol-tarea mugurelui mamar [i cre[terea sânilor – \na-inte de vârsta de 8 ani, dezvoltarea uterului [i a ovare-lor, apari]ia primei menstrua]ii – \nainte de vârsta de

10 ani. La bìe]i, are loc cre[terea \n dimensiuni a testiculelor [i a penisului – \nainte de vârsta de 9 ani, prin apari]ia p`rului facial (musta]a), \ngro[area vocii. Manifest`ri ale pubert`]ii,comune ambelor sexe, sunt apari]ia pilozit`]ii pubiene [i axilare, cre[terea rapid` \n \n`l]ime, apari]ia acneei [i a unui miros corporal pregnant. Astfel, ace[ti copii ating maturi-tatea reproductiv` \nainte de maturizarea fi zic`, fi ind posibile sarcini la vârste fragede. |n literatur`, este citat cazul feti]ei Lina Medina, care a dat na[tere la vârsta de 5 ani 7 luni [i 21 de zile, fi ind cea mai tân`r` mam` cunoscut`.

|n ceea ce prive[te clasifi carea, pubertatea precoce este de dou` tipuri: central` (complet`) [i periferic` (in-complet`). Pubertatea precoce central` sau gonadotropin-dependent` este cea mai frecvent`, afectând majoritatea fetelor [i aproape jum`tate din bìe]ii diagnostica]i cu pubertate precoce. Pubertatea este declan[at` de secre-]ia prematur` a gonadotropinelor (hormonii responsabili pentru pubertate), cauzat` de maturizarea prematur` a axei hipotalamo-hipofi zare. Pubertatea precoce periferic` sau gonadotropin-independent` este declan[at` de secre]ia au-tonom` de hormoni sexuali din surse anormale de la nivelul testiculelor, a ovarelor sau a glandei suprarenale sau din administrarea exogen` a acestor hormoni.

Cauzele pubert`]ii precoce centrale pot fi afec]iuni ale sistemului nervos central precum tumori (craniofaringiom, hamartom hipotalamic), infec]ii (encefalit`, abces cerebral), boli infi ltrative (sarcoidoza, TBC), traumatisme cerebrale, radioterapie. Dup` excluderea acestor posibile cauze, pubertatea precoce central` poate fi considerat` constitu-]ional` (caz \n care exist` un tipar familial) sau idiopatic` (f`r` o cauz` decelabil`). Pubertatea precoce periferic` este produs` de hormonii sexuali, ce pot proveni din surse endogene: tumori gonadale (testiculare sau ovariene), tu-mori adrenale, hiperplazie adrenal` congenital`, sindrom McCune-Albright, sau surse exogene: expunerea la chimi-

cale din mediu cum ar fi bisfenolul A din plastic.Evaluarea medical` a copiilor cu pubertate precoce este

important` deoarece dezvoltarea sexual` timpurie poate induce maturizarea osoas` prematur`, cu ob]inerea unei \n`l]imi fi nale mai mici. De asemenea, poate indica prezen]a unei tumori sau a altei afec]iuni importante. Majoritatea copiilor afecta]i cresc foarte repede la \nceput, \ns` procesul de cre[tere se termin` \nainte de atingerea \ntregului poten-]ial genetic. Astfel, \n lipsa tratamentului, bìe]ii nu vor cre[te mai mult de 1,55 m, iar fetele nu vor dep`[i 1,5 m \n`l]ime.

Pentru diagnosticarea afec]iunii este necesar un consult medical \n care medicul endocrinolog va adresa \ntreb`ri referitoare la istoricul medical al familiei, va face un examen fi zic al copilului [i va recomanda efectuarea unor teste de sânge pentru determinarea nivelului hormonilor sexuali din organism. |n plus, medicul va solicita realizarea unei radiografi i de pumn pentru a determina vârsta osoas`, care arat` dac` oasele cresc mult prea repede pentru vârsta copilului.

Dup` stabilirea diagnosticului de pubertate precoce, se trece la etapa diferen]ierii pubert`]ii precoce centrale de cea periferic`. Pentru a realiza acest lucru, medicul trebuie s` efectueze un test ce const` \n injectarea copilului cu un hor-mon (analog de Gn-RH), urmat` de determinarea nivelului sanguin al hormonilor sexuali. Astfel, se stabile[te dac` co-pilul sufer` de pubertate precoce central` sau periferic`.

Tratamentul pubert`]ii precoce. Majoritatea copiilor care sufer` de pubertate precoce central` pot fi trata]i me-dicamentos. Tratamentul, numit analog de Gn-RH, const` \ntr-o injec]ie lunar` cu un medicament care amân` dezvolta-rea copilului. Acesta trebuie s` urmeze tratamentul pân` când ajunge la vârsta normal` pentru \nceperea pubert`]ii. Atunci când tratamentul este oprit, copilul \[i continu` cre[terea.


Pubertatea reprezint` perioada de tranzi]ie de la copil`rie la adolescen]`. Se caracterizeaz` prin modifi c`ri ale organismului ce constau \n cre[terea rapid` a oaselor [i a mu[chilor, \n apari]ia caracterelor sexuale secundare [i \n dez-voltarea capacit`]ii de reproducere. |n mod nor-mal, pubertatea \ncepe \ntre vârsta de 8-12 ani la fete [i 9-14 ani la bìe]i. Pubertatea precoce (timpurie) \ncepe \nainte de vârsta de 8 ani la fete [i 9 ani la bìe]i.

CO

PII

Pubertatea timpurie

Dr. Claudia HomorMedic Specialist Endocrinologie

Centrul Medical MEDASClinica MEDAS Unirea

Pubertatea precoce cauzat` de prezen]a unei anu-mite afec]iuni necesit` identifi carea acelei afec]iuni [i tratarea sa. Astfel, \n cazul unei tumori care produce hormoni responsabili de apari]ia timpurie a pubert`]ii, evolu]ia pubert`]ii precoce va \nceta \n momentul \n care tumora este eliminat` chirurgical.

34-35 Pubertate.indd 3534-35 Pubertate.indd 35 6/28/11 4:47:17 PM6/28/11 4:47:17 PM

36-37 Distractii copii.indd 3636-37 Distractii copii.indd 36 6/28/11 4:48:44 PM6/28/11 4:48:44 PM

O tab`ra la mare, o excursie la munte sau o vizit` la casa bunicilor de la ]ar` sunt cu siguran]` momente de ne-uitat, \ns` ce faci \n restul timpului? Cum reu[e[ti s`-i stârne[ti imagina]ia, s`-i consumi energia [i s`-i hr`-

ne[ti buna dispozi]ie celui mic? |ncearc` activit`]ile recreative pentru copii, o „altfel“ de distrac]ie care combin` educarea, infor-marea [i relaxarea celor mici \ntr-un mod antrenant [i creativ.

|n lumea necuvânt`toarelorPonei, c`pri]e, iepura[i, porcu[ori de guineea, vi]elu[i [i lec]ii despre animale, desene pe asfalt [i plan[e colorate, un spa]iu de joac` cu balansoare, cu tobogane [i cu trambuline, mi[care \n aer liber [i mult` distrac]ie. Le po]i g`si pe toate la Ferma Animalelor, un centru (concept de „farm park“) deschis \n luna iunie 2009, \n proximitatea Fermei de lapte Pantelimon. Aici copiii \[i pot l`rgi orizontul de cunoa[tere, \ntr-un decor ce \mbin` cu succes aspectele rurale, educa]ionale [i cele de agrement. Mulsul v`cu]ei, ]es`latul poneiului sau al`ptarea vi-]elu[ilor \i vor oferi celui mic o experien]` unic` [i oportuni-tatea de a \nv`]a \n mod activ despre lumea \nconjur`toare. www.fermaanimalelor.ro


Vara este \ntotdeauna un prilej de mare bucurie pentru copiii afl a]i \n vacan]` [i mereu \n c`utarea de noi aventuri.

CO

PII

Me[te[ugim, ne distr`m [i \nv`]`m|n perioada 1 iulie – 1 august, to]i copiii \ntre 5 [i 18 ani sunt a[tepta]i la Atelierul de Creativitate al Muzeului Na]ional al }`ranului Român, unde timpul \nseamn` altceva decât computer [i televizor. Cursurile propuse, organizate de luni pân` sâmb`t`, dau frâu liber imagina]iei [i creativit`]ii ce-lor mici: fotografi e, pictur` pe diverse suporturi, pictur` pe sticl`, pove[ti cu urechi, modelaj, atelier de hârtie manual`, lec]ii de etnologie, pove[ti, desenat, croit, ]esut, confec-]ionat p`pu[i [i teatru de p`pu[i papier maché, colaj textil [i altele, reprezentând o list` atr`g`toare de activit`]i \n timpul vacan]ei de var`. |nscrierile se fac la telefon 021.317.96.59 (Atelierul de cre-ativitate) sau direct la muzeu, \n limita locurilor disponibile. www.muzeultaranuluiroman.ro

O altfel de distrac]ie pentru copilul t`u

m,

36-37 Distractii copii.indd 3736-37 Distractii copii.indd 37 6/28/11 4:48:50 PM6/28/11 4:48:50 PM

38-39 Destinatia de vacanta.indd 3838-39 Destinatia de vacanta.indd 38 6/28/11 4:49:51 PM6/28/11 4:49:51 PM

| ]i prezent`m Zima, un centru de agrement [i de echita-]ie, situat \n satul Žirovnica, \n partea nordic` a Sloveniei, aproape de grani]a cu Austria [i cu Italia, la numai 50 de km de capitala Ljubljana, mica Vene]ie din Balcani,

un ora[ cultural ce g`zduie[te multe teatre, muzee [i galerii, mândrindu-se totodat` cu una dintre cele mai vechi fi lar-monice din lume.

Plimb`ri \n natur`, trasee de ciclism, trasee montane (cen-trul se afl ` chiar la poalele vârfului Stol, cel mai \nalt vârf al lan-]ului Karavanke, unul dintre cele mai lungi lan]uri muntoase din Europa), observarea animalelor (\n special a impun t̀orilor ur[i bruni). Centrul ofer` numeroase posibilit̀ ]i de relaxare [i de recreere \n mijlocul naturii, potrivite pentru toate vârstele [i gusturile, fi e c` doar \]i dore[ti s`-]i re\ncarci bateriile sau, dim-potriv`, te afl i \n c`utarea aventurii [i a unei por]ii de adrenalin`.

Dar poate cea mai frumoas` amintire cu care po]i pleca de la Zima este cea oferit` de c`l`rie, o experien]` complet`, ce aduce laolalt` natura, mi[carea [i s`n`tatea.

|]i trebuie o ]inut` sport, lejer` (cu pantaloni din materiale nealunecoase [i nu foarte strâm]i), concentrare (foarte impor-tant` \n men]inerea pozi]iei corecte), pruden]` (pentru a evita eventualele accident`ri) [i mult` caldur` [i afec]iune pentru „partenerul t`u“. Caii sunt animale nobile, inteligente, sensi-bile, cu personalit`]i puternice, empatici [i foarte intuitivi – se spune c` pot sim]i starea celui care \i c`l`re[te, de aceea ati-

tudinea ta conteaz` foarte mult. La trap sau la galop, c`l`ria are numeroase benefi cii. |]i

ofer` un antrenament intensiv [i complex (doar 45 de minute ard 220 de calorii, solicitând aproape to]i mu[chii [i tendoa-nele din organism), corecteaz` pozi]ia corpului, te relaxeaz` [i te ajut` s` dep`[e[ti mai u[or anumite probleme emo]ionale (temeri, complexe, nesiguran]`, st`ri depresive etc.). C`l`ria nu este doar un sport complet [i nobil, ci [i o excelent` terapie neconven]ional` \n reabilitarea persoanelor cu dizabilit`]i fi zice sau mentale, cu rezultate deosebite atât \n tratamentul adul]ilor, cât mai ales \n cazul copiilor, extrem de receptivi [i de ata[a]i de aceste minunate animale.

La Zima ai [ansa s` c`l`re[ti cai de rase [i de talii dife-rite (impun`torul lipi]an sau dr`gala[ul ponei islandez), \n cadrul unor plimb`ri ce pot dura de la câteva ore pân` la dou`-trei zile, \n grupuri restrânse sau extinse. Dac` ]i-am stârnit imagina]ia [i interesul, descoper` mai multe detalii pe www.zima-sobe.si.


O cas` cu tradi]ie de peste 30 de ani, un peisaj mirifi c unde timpul pare a trece mai \ncet, un col] de lume \n mijlocul naturii [i o minunat` op]iune pen-tru o vacan]` de neuitat \n familie.

STIL DE VIA}~

Destina]ie de vacan]` ZIMA

38-39 Destinatia de vacanta.indd 3938-39 Destinatia de vacanta.indd 39 6/28/11 4:49:53 PM6/28/11 4:49:53 PM

40-41 Raw Food.indd 4040-41 Raw Food.indd 40 6/28/11 4:53:04 PM6/28/11 4:53:04 PM


STIL DE VIA}~

Re]ete de var`Ligia Pop

Raw Wegan Chef (www.ligiapop.com)

Gingerata• 1 r`d`cin` medie de ghimbir• zeama de la 2 l`mâi• 3-4 lg. miere• 1 litru de ap`

Spaghetti din dovlecei cu sos de ro[ii• 2 dovlecei cruzi sau castrave]i

cur`]a]i de coaj`• sos de spaghetti:• 3 ro[ii mari, zemoase• 1 c`]el de usturoi• 1 lg. ulei• 1 lg. sare• 100 g caju (op]ional)• un vârf de cu]it din urm`toarele:

m`rar, cimbru, p`trunjel

Castrave]ii sau dovleceii (au gust asem`n`tor cu castra-ve]ii) se r`zuiesc sau se spiraleaz` printr-o ma[in` manual` care scoate „spaghetti“ dintr-un simplu castravete sau do-vlecei. Se las` la scurs \ntr-o strecur`toare pân` se preg`te[te sosul. Sosul se prepar` \n blender sau \n robot [i se toarn` peste spaghetti. Ideal este s` se consume imediat sau se pot p`stra \n frigider timp de o zi. Gustul este nea[teptat de deli-cios, bogat \n arome care se \mbin` perfect.

Ghimbirul se cur`]` de coaj` [i se taie \n cubule]e. Se adaug` \mpreun` cu restul ingredientelor \n blender [i se proceseaz` pân` la omogenizare. Lichidul ob]inut se stre-coar` cu ajutorul unui tifon [i se poate p`stra la frigider timp de 3-4 zile. Este o gingerat` \ndr`git` de copii [i de adul]i, care se serve[te rece, ornat` cu felii de l`mâie.

DESPRE LIGIA POPRAW VEGAN CHEF

Are 31 de ani, este autoarea c`r]ii de bucate „Re]ete Vegane F`r` Foc“ [i a c`r]ii „Germeni [i Vl`stari, Surse de S`n`tate [i Energie“, raw vegan chef (buc`tar specializat \n buc`t`ria vegan` f`r` foc), sus]ine demonstra]ii culinare [i or-ganizeaz` anual târguri raw vegane. De asemenea, este licen-]iat` \n muzic` la Universitatea de Arte „George Enescu“ din Ia[i, profesoar` de pian [i autoarea metodei inovative de pian, „Pa[i \n Lumea Muzicii“.

Pline de culoare [i de savoare, fructele [i legumele sunt o adev`rat` surs` de energie pentru organismul nostru, iar pe timpul verii avem la \ndemân` multe variante de unde s` alegem, care mai de care mai delicioase [i mai s`n`toase. S` ne bucur`m de razele soarelui [i s` profi t`m din plin de benefi ciile acestor minu-nate alimente. Iat` dou` re]ete wegane, potrivite pentru \ntreaga familie.

40-41 Raw Food.indd 4140-41 Raw Food.indd 41 6/28/11 4:53:05 PM6/28/11 4:53:05 PM

42-43 Complexele.indd 4242-43 Complexele.indd 42 6/28/11 4:54:32 PM6/28/11 4:54:32 PM

Defi ni]ia din dic]ionar a complexului este „sentiment de inferioritate care genereaz` un comportamnt timid, inhibat“. Practic, com-

plexul este focalizarea dureroas` [i ob-sedant` asupra propriilor defecte, indife-rent c` acestea sunt reale sau imaginare. Complexul ia na[tere \n urma unei priviri eronate asupra sinelui: individul comple-xat nu observ` decât aceast` pretins` imperfec]iune [i \[i imagineaz` c` ceilal]i nu \l pot percepe altfel decât prin prisma obiectului complexului s`u. La baza pro-blemei st` stima foarte sc`zut` fa]` de propria persoan`.

Tipuri de complexeExist` diferite tipuri de complexe, dar cel mai adesea ele se raporteaz` la aspectul fi zic: un nas prea mare, kilograme \n plus, o statur` prea mic`... Când aceste complexe fi zice provoac` perturb`ri ale vie]ii cotidiene, este vorba despre dismorfofobie. |n acest caz, este

vorba despre o patologie psihologic`. Dar complexele pot fi [i de natur` psi-hic` – lips` de cultur`, de inteligen]`, de vivacitate a spiritului sau social` – legate de profesie, bani sau origine.

Acceptarea de sineDin nefericire, nu exist` un remediu mi-raculos pentru tratarea complexelor. Pentru eliminarea defectelor fi zice, multe persoane apeleaz` la chirurgia plastic`, \n speran]a c` se vor sim]i mai bine corectând un nas acvilin sau câteva rotunjimi deranjante. Bine\n]eles, aceast` metod` este efi cient` la suprafa]`, pentru c` [terge defectul fi zic. Dar oare ea implic` [i o cre[tere a stimei fa]` de propria persoan`? Nu neap`rat... A[adar, este mai convenabil s` \nv`]`m s` ne iubim [i s` ne accept`m a[a cum suntem. Pentru aceasta, poate fi de ajutor consultarea unui specialist \n terapia cog-nitiv comportamental` (TCC), tratament care const` \n modifi carea comportamen-tului pacientului plecând de la simptomele prezente. O [edin]` dureaz` \n principiu 45 de minute [i const` \n exerci]ii de relaxare \n prezen]a unui specialist. O alt` op]iune este \n]elegerea originii complexului [i eliberarea de acesta gra]ie psihanalizei. Nu r`mâne decât g`sirea specialistului...

Iuliana AlexaRedactor-[ef, Psychologies


Ce este un complex? Poate el s` fi e \nvins? {i dac` da, cum? Scurt` anali-z` asupra acestor tulbur`ri care ne pot afecta via]a...

Complexele,de la obsesie la patologie

STIL DE VIA}~

Kneipp ulei de masaj cu Ylang-Ylang, 100 ml. Relaxeaz`-te [i

reg`se[te-]i echilibrul cu ajutorul unui ulei de masaj ce con]ine

uleiuri esen]iale de ylang-ylang, ulei hr`nitor de jojoba, ulei hidratant de migdale dulci, vitaminele A [i E

pentru o piele s`n`toas`.

Kneipp lo]iune de corp cu iasomie [i argan, 200 ml. Efectul aromoterapeutic natural al iasomiei este cunoscut ca un puternic rela-

xant [i hidratant, care \n acela[i timp confer` un sentiment de

\ncredere de sine.

Kneipp gel de du[ cu lavand`, 200 ml, are un efect echilibrant

asupra organismului, cur`]` delicat, l`sând pielea catifelat` [i supl`, hidratat` [i cu un parfum pl`cut.

ipp lo]iune de corp

l i d j

42-43 Complexele.indd 4342-43 Complexele.indd 43 6/28/11 4:54:32 PM6/28/11 4:54:32 PM

ALBA

ARADHOMEOPATIE

HOMEOPATIEARGE{

BRA{OVHOMEOPATIE

CLUJ

HOMEOPATIECONSTAN}A

COVASNADÂMBOVI}AGALA}IGIURGIUHUNEDOARAIALOMI}A

IA{I

ILFOVMARAMURE{MEHEDIN}I

HOMEOPATIEPRAHOVA

SATU-MARE

SUCEAVA TIMI{

HOMEOPATIE

VÂLCEA

Bd. Transilvania nr. 16, Alba Iulia, tel. 0258.806.255Str. Lucian Blaga nr. 85, Sebe[, tel. 0258.730.844Str. {tefan Augustin Doina[ nr. 1, Arad, tel. 0357.431.919Bd. Revolu]iei nr. 23, Arad, tel. 0357.431.921Str. Grivi]ei bl. 16, Pite[ti, tel. 0348.439.725Calea Craiovei bl. B1 (Complex Boema), Pite[ti, tel. 0348.439.726Str. Nicolae B`lcescu nr. 91-95 (Centrul Comercial Kaufl and), Pite[ti, tel. 0348.430.989Pia]a Sfatului nr. 7, Bra[ov, tel. 0368.456.089Str. Mure[enilor nr. 18 (Libr`ria {t. O. Iosif), Bra[ov, tel. 0268.475.109Str. Republicii nr. 18, Bra[ov, tel. 0368.456.087Str. Grivi]ei nr. 47, Bra[ov, tel. 0368.457.332Str. Nicolae B`lcescu nr. 62 (Complex Star), Bra[ov, tel. 0268.417.792Pia]a Mihai Viteazu nr. 39, Cluj-Napoca, tel. 0364.409.648Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 142 (Hipermarket CORA), Cluj-Napoca, tel. 0264.485.570Str. Islazului nr. 18 (cartier M`n`[tur), Cluj-Napoca, tel. 0364.417.385Str. Aurel Vlaicu, nr.2, ap. 294, cartier M`r`[ti, Cluj-Napoca, tel. 0264.410.244Bd. Tomis nr. 314, bl. LT5B, Constan]a, tel. 0341.458.785Str. Unirii nr. 70, Constan]a, tel. 0341.178.339 Bd. Mangaliei nr. 195 A (Complex Real), Constan]a, tel. 0341.458.889Str. Grof Miko Imre nr. 6 (Centrul Comercial {uga[), Sfântu Gheorghe, tel. 0367.802.977Bd. Independen]ei nr.2, (Complex Comercial Munteni), Târgovi[te, tel. 0345.401.500Str. Saturn nr. 1-5 (Complex }iglina 1), Gala]i, tel. 0336.401.029Bd. Mihai Viteazu nr. 5, Giurgiu, tel. 0246.210.280Bd. Decebal (Complex Comercial Central), parter, corp D, Deva, tel. 0354.807.500Str. Matei Basarab nr. 53 (Magazinul Universal Ialomi]a), Slobozia, tel. 0343.401.245Complex Kaufl and DN 2 A, Slobozia, tel. 0374.20.90.29Str. Bacinschi nr. 5, bl. CL1, Ia[i, tel. 0332.440.203Str. Nicolae Iorga nr. 43, Ia[i, tel. 0332.440.204Str. Alexandru cel Bun nr. 19, bl. B3, Ia[i, tel. 0332.447.500Str. Bucium nr. 36, (Complex Felicia - Carrefour), Ia[i, tel. 0332.440.247{os. Unirii nr. 2, (lâng` Mega Image), comuna Corbeanca, tel. 021.315.65.32Bd. Unirii nr. 8-10 (magazinul Maramure[ul), Baia-Mare, tel. 0262.250.197Str.Constructorilor, nr.1 (Complex Cora), Drobeta Turnu Severin, tel. 0252.330.040Bd. Republicii nr. 17-25, Ploie[ti, tel. 0344.802.285Bd. Republicii nr. 104, (lâng` Mega Image), Ploie[ti, tel. 0244.407.755Str. Unirii nr. 2, bl. MAN, Ploie[ti, tel. 0244.512.124Str. Corneliu Coposu nr. 6, Satu Mare, tel. 0361.419.997Pia]a Libert`]ii nr. 4, Satu Mare, tel. 0261.714.025Pia]a Eroii Revolu]iei nr. 4, Satu Mare, tel. 0361.411.537Str. {tefan cel Mare nr 37, Ardud, tel: 0261.771.465Str. M`r`[e[ti nr. 39A, bl. A12, Suceava, tel. 0230.511.510Bd. Gh. Laz`r nr. 30-32, Timi[oara, tel. 0256.400.234Str. Republicii nr. 53, Jimbolia, tel. 0256.362.502Str. 30 Decembrie nr. 2, Sânnicolau Mare, tel. 0256.372.369Str. Naturii nr. 2, Timi[oara, tel. 0356.172.255Str. Principal` nr. 249, Dude[tii Vechi, tel. 0256.374.248Str. Aeroportului nr. 86, (Complex Real 3), comuna Giroda, tel. 0256.219.194Str Zborului nr. 8 (Pia]a Dacia), Timi[oara, tel. 0356.459.541Str. Some[ului nr. 9, Lugoj, tel. 0256.329.977Calea {agului nr. 70, bl. 22A, sc. B, Timi[oara, tel. 0356.178.240Str. A[trilor nr. 20-26, Timi[oara, tel. 0356.459.343Calea Aradului nr. 56A (Complex REAL), Timi[oara, tel. 0256.226.875Str. Buzia[ului nr. 28, Timi[oara, tel. 0356.172.420DN 59, (Complex REAL 2), Comuna Giroc, tel. 0356.175.891Str. Independen]ei nr. 1-3, Timi[oara, tel. 0356.001.530Str. Regina Maria nr. 5, Râmnicu Vâlcea, tel. 0350.421.808Str. Calea lui Traian, nr 199A, Râmnicu Vâlcea, tel. 0250.820.200

Help Net 41Help Net 62Help Net 24Help Net 68Help Net 31Help Net 33Help Net 103Help Net 29Help Net 30Help Net 67Help Net 82Help Net 83Help Net 57Help Net 93Help Net 99Help Net 115Help Net 22Help Net 80Help Net 92Help Net 72Help Net 108Help Net 44Help Net 54Help Net 66Help Net 61Help Net 63Help Net 78Help Net 79Help Net 90Help Net 95Help Net 112Help Net 69Help Net 110Help Net 17Help Net 37Help Net 59Help Net 60Help Net 64Help Net 94Help Net 114Help Net 91Help Net 1Help Net 21Help Net 23Help Net 36Help Net 39Help Net 40Help Net 55Help Net 65Help Net 75Help Net 86Help Net 88Help Net 98Help Net 100Help Net 105Help Net 28Help Net 116

Adresele Farmaciilor Help Net


44-C3 Farmacii.indd 4444-C3 Farmacii.indd 44 6/30/11 11:03:15 AM6/30/11 11:03:15 AM

Help Line 0800 833 003www.helpnet.ro

Help Line Homeopatie 0745 265 299Help Net 4 - cea mai mare farmacie homeopat` din Bucure[ti

Help Net 3Help Net 12Help Net 15Help Net 32Help Net 34Help Net 35Help Net 49Help Net 52Help Net 53Help Net 58Help Net 73Help Net 76Help Net 84Help Net 87Help Net 89Help Net 96Help Net 104Help Net 106Help Net 107Help Net 4Help Net 6Help Net 9Help Net 13Help Net 18Help Net 25Help Net 27Help Net 70Help Net 81Help Net 101Help Net 2Help Net 5Help Net 8Help Net 20Help Net 38Help Net 48Help Net 50Help Net 56Help Net 74Help Net 85Help Net 97Help Net 102Help Net 111Help Net 113Help Net 14Help Net 42Help Net 51Help Net 77Help Net 16Help Net 26Help Net 43Help Net 45Help Net 7Help Net 10Help Net 11Help Net 19Help Net 46Help Net 47Help Net 71Help Net 109

Bd. Dinicu Golescu nr. 29 (Gara de Nord), tel. 0314.050.445Calea Doroban]ilor nr. 89-91 ({tefan cel Mare), tel. 0314.050.456Bd. Ion Mihalache nr. 92 (Mega Image), tel. 0314.100.342{os. Nicolae Titulescu nr. 88 (Banu Manta), tel. 0314.050.477Str. Alexandru Constantinescu nr. 1 (Pia]a Domenii), tel. 0314.050.480Str. Lt. Av. Radu Beller nr. 8 (Pia]a Doroban]i), tel. 0314.100.341Bd. Ion Mihalache nr. 117, (intersec]ia cu Turda), tel. 0314.328.099Str. Tache Ionescu nr. 1, tel. 0314.050.696Str. Lt. Av. Radu Beller nr. 3-7 (Pia]a Doroban]i), tel. 0314.255.775{os. Nicolae Titulescu nr. 4-8 (America House Building), tel. 0314.050.668Str. Nicolae Caranfi l nr. 52-56 (O.P. 52), tel. 021.232.12.88{os. Bucure[tii Noi nr. 70, tel. 021.667.03.55 Str. Ion Mihalache nr. 128C (Pia]a Domenii), tel. 0314.050.694Str. {tefan Burileanu nr. 14-16, bl. 13M-13N, tel. 0314.050.674Calea Doroban]ilor nr. 132, tel. 0314.050.685{os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 42D (B`neasa Shopping City), tel. 021.361.15.67Str. Clucerului nr. 2 (Pia]a 1 Mai), tel. 0314.258.026Str. Alma[ nr. 2-8 (Pia]a 16 Februarie), tel. 021.667.03.20{os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 12, bl. XIII/3, tel. 0318.056.001{os. Mihai Bravu nr. 128 (Metrou Iancului), tel. 0314.050.446Str. Vatra Luminoas` nr. 28, bl. P7, tel. 021.250.01.29Bd. Chi[in`u nr. 16 (Socului), tel. 0314.050.453Calea Mo[ilor nr. 223 (Mihai Eminescu), tel. 0314.050.451{os. Iancului nr. 13, bl. 107, tel. 021.250.04.07Bd. Carol nr. 8 (Pia]a Rosetti), tel. 021.310.52.40Str. D-na Ghica nr. 6, bl. 3, tel. 021.242.03.09Str. Teiul Doamnei nr. 10, bl. 10 (Sec]ia 7 Poli]ie), tel. 021.242.01.57Str. Bati[tei nr. 17, tel. 0314.050.692Str. Ing. George Constantinescu nr. 3 (Metrou Pipera), tel. 021.308.25.44Bd. Camil Ressu nr. 12 (Metrou Dristor I), tel. 0314.016.333Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 41 (O.P. 72 Titan), tel. 021.345.01.41Bd. Camil Ressu nr. 6, bl. 2 (Metrou Dristor), tel. 0314.258.025{os. Mihai Bravu nr. 292 (Mega Image), tel. 021.320.09.06Str. Baba Novac nr. 13A, bl. 2, tel. 021.324.05.78Str. Camil Ressu nr. 68 (Pia]a Matei Ambrozie), tel. 0314.050.591Str. Liviu Rebreanu nr. 14 (vizavi de Mega Image Titan), tel. 021.340.03.64Calea C`l`ra[ilor nr. 131, tel. 0314.252.100Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 37, tel. 021.345.10.03 Str. Constantin Brâncu[i nr. 23, tel. 0314.050.775Str. Râmnicu Vâlcea nr. 14, tel. 021.344.00.43Bd. Corneliu Coposu nr. 2 (Carrefour Unirii), tel. 021.313.20.25Str.Câmpia Libert`]ii, nr. 54, tel. 021.324.03.72Bd. Nicolae Grigorescu nr. 41, parter, tel. 021.340.01.99Bd. Unirii nr. 27 (Metrou Unirii), tel. 0314.050.457Str. Constantin R`dulescu Motru nr. 4 (Pia]a Norilor), tel. 0314.050.535Bd. {incai nr. 1-1A, tel. 0314.050.617Bd. Constantin Brâncoveanu nr. 12, bl B4, parter, tel. 021.332.03.76Calea 13 Septembrie nr. 126, bl. P34 (Monitorul Ofi cial), tel. 021.410.06.05 Calea Rahovei nr. 305 (intersec]ia cu Sebastian), tel. 0314.050.472Str. Mihail Sebastian nr.133-135, bl. V29 (Prosper), tel. 021.410.30.02{os. Panduri nr. 71 (Carrefour Panduri), tel. 0314.050.755Bd. Iuliu Maniu nr. 17-19 (Pia]a Gorjului), tel. 021.433.03.74Bd. Iuliu Maniu nr. 78-92 (Pia]a Veteranilor), tel. 021.430.20.45Calea Crânga[i nr. 16 (Pia]a Crânga[i), tel. 0314.050.695Str. 1 Mai nr. 15, bl. C3 (vizavi de Restaurant Prim`vara), tel. 0314.050.780Str. Bra[ov nr. 21 Complex Comercial A9 (Pia]a Moghioro[), tel. 021.440.01.62Bd. Iuliu Maniu nr. 140 (Pia]a Gorjului), tel. 021.433.03.47 Bd. Iuliu Maniu nr. 19 (Hipermarket Cora Lujerului), tel. 0314.100.331Bd. Uverturii nr. 83, bl. O15, tel. 021.430.03.13

BUCURE{TISECTOR 1

HOMEOPATIE

HOMEOPATIE

BUCURE{TISECTOR 2

HOMEOPATIE

BUCURE{TISECTOR 3

BUCURE{TI SECTOR 4

HOMEOPATIE

BUCURE{TI SECTOR 5

BUCURE{TI SECTOR 6

44-C3 Farmacii.indd 4544-C3 Farmacii.indd 45 6/30/11 11:03:15 AM6/30/11 11:03:15 AM

C1-C4.indd 2C1-C4.indd 2 6/30/11 10:32:47 AM6/30/11 10:32:47 AM

Nadia Com`neci - helpnet.ro - septembrie 2011.pdf · solu]ii de top – un ghid cu sfaturi pentru o...

Documents

Transcript of Nadia Com`neci - helpnet.ro - septembrie 2011.pdf · solu]ii de top – un ghid cu sfaturi pentru o...