n privind marijuana nÎNAINTE DE A PLECA LA VENEÞIA, n ... › ziar_prima_pagina › 2018 ›...

1
16 pagini Luni, 18 iunie 2018, nr. 104 (6165), anul XXVII n MFP a lansat titlurile de stat pentru populaþie cu dobândã de 5% pe an PAGINA 5 n Avans mai mult decât dublu al titlurilor Banca Transilvania faþã de BET PAGINA 15 n Trump sugereazã cã eliminã interdicþia federalã privind marijuana PAGINA 2 n ÎNAINTE DE A PLECA LA VENEÞIA, Iordache modificã legislaþia penalã PAGINA 2 n Senatorul Daniel Zamfir pãrãseºte PNL, trecând la ALDE PAGINA 3 GRAM AUR = 167,8667 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,0290 RON EURO= 4,6618 RON DOLAR = 4,0162 RON 2 lei 5 948491 340012 5 6 1 6 0 CM RUSIA 2018 Succes financiar: câºtiguri de 6,1 miliarde de dolari! Actuala ediþie a Campionatului mondial se anunþã a fi un success rãsu- nãtor…din punct de vedere financiar. Sportiv urmeazã sã vedem cum stau lucrurile. Totul e bine când se terminã cu bine, dar nu e deloc rãu când începe cu veºti bune. Mai ales pentru contabilii de la FIFA. Conform analiºtilor, ediþia de anul acesta a Campionatului Mondial ar putea fi cea mai profitabilã din toate timpurile, cu audienþe estimate la nivel global de 3,4 miliarde de oameni, iar forul mondial ar urma sã beneficieze de câºtiguri de peste 6 miliarde de do- lari. Potrivit documentelor financiare ale FIFA, organizaþia va avea câºtiguri de 6,1 miliarde de dolari în urma ace- stui turneu, cu 1,3 miliarde de dolari mai mult decât în cazul CM 2014, din Brazilia, ºi cu 10% mai mult decât pre- viziunile sale. Motivul îl reprezintã acordurile încheiate cu China. În timp ce profitul de pe urma transmisiunilor televizate este cu doar 2% mai mare decât planul FIFA - de 3 miliarde de dolari -, acordurile de sponsorizare ge- nereazã 1,65 de miliarde de dolari, cu 200 de milioane de dolari mai mult decât era prevãzut, în mare parte datoritã contractelor încheiate cu mai multe companii chineze. În urmã cu patru ani, doar o compa- nie din China a sponsorizat Cupa Mondialã. Anul acesta, 7 dintre cei 20 de sponsori ai turneului vin din aceastã þarã. Acest succes vine dupã ce mai multe companii mari s-au retras din colaborarea cu FIFA, în urma anchetei lansatã în 2015 privind corupþia. De altfel, FIFA nu a mai semnat niciun nou contract de sponsorizare cu o companie din Vest din anul 2011. Referitor la audienþa TV, CM 2018 urmeazã sã batã orice record. Compa- nia de cercetare GlobalWebIndex esti- meazã cã, în total, 3,4 miliarde de per- soane vor urmãri meciurile Cupei Mondiale, faþã de 3,2 miliarde, câte au urmãrit partidele din urmã cu patru ani, atunci când finala CM 2014, câºti- gatã de Germania în faþa Argentinei, a fost urmãritã de peste 1 miliard de tele- spectatori. Conform news.ro, pentru aceastã previziune, compania a fãcut o cercetare ce a implicat mai mult de 80.000 de telespectatori din 40 de pieþe importante. În Europa, cele mai mari cifre de au- dienþã vor fi înregistrate în Germania, Anglia, Franþa ºi Spania. Cât priveºte Italia, care nu s-a calificat în turneu - pri- ma datã în ultimii 60 de ani -, ºi aici este aºteptat ca cifra audienþelor sã fie destul de mare. Compania Mediaset, condusã de Silvio Berlusconi, care va transmite toate cele 64 de meciuri, a cumpãrat drepturile pentru Italia ºi Spania pentru aproximativ 50 de milioane de dolari, dar trebuie spus cã a primit drepturile de difuzare cu o reducere, dupã ce Italia nu s-a calificat, în urma barajului cu Suedia, din noiembrie anul trecut. D.N. ÎN AªTEPTAREA REUNIUNII OPEC Preþul petrolului, în declin puternic Cotaþiile futures ale petrolului brut au scãzut puternic, vineri, cu aproape 3% pe pieþele din SUA ºi Europa, îna- intea unei reuniuni pe care Organizaþia Þãrilor Exportatoare de Petrol (OPEC) o are programatã în aceastã sãptãmânã, la Viena. Declinul preþurilor a avut loc în contextul în care cei mai mari produ- cãtori din lume, Arabia Sauditã ºi Ru- sia (care nu este membru OPEC) au in- dicat cã sunt gata sã creascã livrãrile de profil. Cotaþia petrolului Brent cu livrare în august a scãzut, vineri, cu 2,50 dola- ri (3,3%) la ICE Futures din Londra, ajungând la 73,44 dolari barilul. Toto- datã, preþul þiþeiului West Texas Inter- mediate (WTI) cu livrare în iulie a co- borât cu 1,83 dolari (2,7%), atingând 65,06 dolari/baril. Petrolul Brent a încheiat sãptãmânã trecutã în scãdere cu peste 4%, iar cel american cu mai bine de 1%. “Toatã lumea vorbeºte despre creºterea producþiei de petrol, singura întrebare fiind «cu cât va fi majoratã aceasta»”, a declarat, conform middle- easteye.net, Bob Yawger, director pentru energie la Mizuho, sucursala din New York. V.R. ÎN LUNA MAI A ACESTUI AN, Eurostat: “România - cea mai mare inflaþie din UE” l Rata inflaþiei anuale de la noi s-a situat la 4,6%, potrivit Biroului de Statisticã al UE l BNR: “Dinamica ascendentã a ratei anuale a inflaþiei contrabalanseazã evoluþiile favorabile ale altor indicatori macroeconomici financiari” Þara noastrã a înregistrat, în luna mai a anului curent, cea mai mare ratã a inflaþiei din Uniunea Europeanã, res- pectiv 4,6%, aceasta fiind urmatã de Estonia, cu 3,1%, aratã un raport publicat, vineri, de Biro- ul de Statisticã al Uniunii Europene (Eurostat). Conform raportului, în UE inflaþia anualã s-a situat la 2%, luna trecutã, urcând de la 1,5% în aprilie ºi de la 1,6% în perioada similarã a anului trecut. În zona Euro, inflaþia anualã s-a si- tuat la valoarea de 1,9%, în mai, con- semnând o creºtere faþã de valoarea de 1,3%, înregistratã luna prece- dentã, ºi faþã de 1,4% - valoarea consemnatã în aceeaºi peri- oadã a anului 2017. RAMONA RADU (continuare în pagina 2) EU ªI KLAUS IOHANNIS NE MIRÃM Din viciul refuzului, nu se deduce obligaþia acceptãrii Klaus Iohannis nu poate citi ºi înþe- lege mai mult de zece pagini într-o zi. Preºedintele a spus cã va citi Moti- varea Curþii Constituþionale a Româ- niei (chestia cu el însuºi în conflict cu Tudorel, cel care o vrea revocatã pe Codruþa), pânã o va înþelege ºi abia dupã aceea va lua o decizie. Încã nu a luat. Textul Motivãrii CCR este de 73 de pagini, dar cu cele cinci opinii fie concurente, fie separa- te, ajunge la 133 de pagini. Decizia a fost anunþatã pe 30 mai, dar Motivarea abia pe 7 iunie. Suntem în 18. Sã facem socoteala: 18 minus 7, egal 11 zile; 133 împãrþit la 11, egal 12,09 pagini, pe zi. E mult. Nu poate. Dar, poate cã le-a citit, deja. Poate cã, doar, încã nu le-a înþeles. Poate cã nu a luat o decizie, încã, pentru cã se mirã. Aici e rândul meu sã mãrturisesc faptul cã ºi eu mã mir. Deºi amândoi ne mirãm de Motiva- rea CCR, s-ar putea ca eu sã mã mir de altceva decât se mirã Klaus Iohannis. Nu ºtiu de ce se mirã Klaus Io- hannis, dar ºtiu de ce mã mir eu. Iatã! CCR are pretenþia sã îl obli- ge pe preºedindele þãrii sã re- voce pe procurorul ºef DNA, fãrã sã constate temeinicia mo- tivaþiei ministrului justiþiei sã propunã asta. ªmecherii de la PSD (care strigã la miting “Din sufragerie, direct la puºcãrie!”) vor sãri sã ma facã prost. Pe mine ºi pe “preºedintele meu” (care e mai mult al lor, decât al meu, cã ei s-au dus ºi au votat, pe când eu, nu). ªmecherii de la PSD vor spune cã CCR (cacofonia este doar expresie a felului în care se exprimã pesediºtii în subiectul corupþiei) “nu se poate pro- nunþa pe fondul cauzei” ºi cã deci, nu poate sã judece temeinicia sau neteme- inicia propunerii de revocare fãcutã de ministrul justiþiei. Vai, vai, ce nepriceput sunt în ale justiþiei! Ziariºtii fãrã studii juridice sau prost pregãtiþi sau pur ºi simplu proºti n-au ce cãuta în subiect. Serios, dragã?! Dar prostia asta din Decizia Curþii ce este?: “2. Preºedintele României urmeazã sã emitã decretul de revocare din func- þie a procurorului-ºef al Direcþiei Na- þionale Anticorupþie, doamna Laura Codruþa Kövesi." (continuare în pagina 3) Un membru al Grupului Bilderberg o “sfãtuieºte” pe Angela Merkel sã demisioneze imediat R eputatul profesor de istorie Niall Ferguson a acordat recent un interviu cotidia- nului german Die Welt, unde spune, nici mai mult nici mai pu- þin, cã Angela Merkel trebuie sã demi- sioneze imediat. Vocea sa are o greutate aparte în ca- drul elitei intelectuale din Vest, fapt re- cunoscut inclusiv prin invitaþia de a participa la întâlnirile anuale ale Grupului Bilderberg din 2016, 2017 ºi 2018. În 2016, profe- sorul Ferguson a parti- cipat ºi la Forumul de la Davos. Printre cãrþile sale traduse în limba românã se regãsesc “Civilizaþia: Ve- stul ºi Restul” (2014), “Marele declin: cum decad instituþiile ºi mor econo- miile” (2014), “Ascensiunea banilor: O istorie financiarã a lumii” (2016) ºi “Imperiul. Cum a creat Marea Britanie lumea modernã” (2018). În prezent, Niall Ferguson este profesor de istorie la Universitatea Stanford, dupã ce a ocupat poziþii similare la Oxford ºi Harvard. Ultima întâlnire a Grupului Bilder- berg tocmai a avut loc, în perioada 7 – 10 iunie 2018, la Torino, iar pe agendã s-au aflat subiecte precum inteligenþa artificialã, rolul de lider mondial al Statelor Unite, comerþul liber, Rusia, lumea “post-adevãr”, dar ºi populismul din Europa. În drumul sãu spre casã, Niall Fer- guson a fãcut o “escalã” în Germania, iar interviul sãu a apãrut pe site-ul pu- blicaþiei germane în 12 iunie 2018. (continuare în pagina 3) Despre cryptomonede, monede locale ºi (ne)încrederea în bani 1. Cryptomonedele sunt valute des- centralizate, cu circulaþie pe internet, care nu sunt create sau admi- nistrate de nicio entitate sin- gularã, oficialã sau privatã, dar care au toate funcþionali- tãþile banilor. Apariþia ºi recrudescenþa 1 acestor valute informatice a fost fãcutã posibilã de tehno- logia blockchain, care este un tip special de contabilita- te publicã, descentralizatã. În acest registru contabil ubicuu, nelo- calizat în vreun server central ºi nesu- pus intermedierii sau controlului vreu- nui administrator, se stocheazã ºi se actualizeazã permanent toate tranzac- þiile, informaþiile ºi valorile asociate acestora, pentru a le face acccesibile, oricând ºi de oriunde, utilizatorilor. Tranzacþiile efectuate pe platformele blockchain sunt dez-intermediate, par- ticipanþii acþionând ca între egali (peer-to-peer). O tranzacþie odatã efectuatã, nu mai poate fi modificatã retroactiv (block) ºi se înregistreazã în lanþ într-o bazã de date în continuã dez- voltare, care pãstreazã “lanþuri- le” de tranzacþii (chain). Dis- tribuirea ºi stocarea acestui registru contabil în reþea, la dispoziþia utilizatorilor ºi spre stocarea sa insulariza- tã, descentralizatã, este o bunã metodã de prevenire a erorilor de înregistrare ºi a fraudelor. Se poate presupu- ne cã informaþiile ºi tran- zacþiile sunt mai sigure dacã sunt di- stribuite în întreaga comunitate, întrucât o persoanã sau un grup de persoane nu pot avea monopolul sau controlul asupra informaþiilor stoca- te. Accesul (nelimitat) la informaþii înseamnã control, deci inechitate ºi pierderea neutralitãþii informaþiei, în timp ce descentralizarea înseamnã echitate ºi diviziunea justã a muncii cognitive 2 . (continuare în pagina 4) GHEORGHE PIPEREA MACRO CÃLIN RECHEA n Alianþa Renault-Nissan, revizuitã pânã în 2022 PAGINA 16 MAKE

Transcript of n privind marijuana nÎNAINTE DE A PLECA LA VENEÞIA, n ... › ziar_prima_pagina › 2018 ›...

  • 16 paginiLuni, 18 iunie 2018, nr. 104 (6165), anul XXVII

    n MFP a lansat titlurile de stat pentrupopulaþie cu dobândã de 5% pe an

    PAGINA 5

    n Avans mai mult decât dublu al titlurilorBanca Transilvania faþã de BET

    PAGINA 15

    n Trump sugereazã cã eliminã interdicþia federalãprivind marijuana

    PAGINA 2

    n ÎNAINTE DE A PLECA LA VENEÞIA,Iordache modificã legislaþia penalã PAGINA 2

    n Senatorul Daniel Zamfirpãrãseºte PNL,trecând la ALDE

    PAGINA 3

    GRAM AUR = 167,8667 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,0290 RON EURO= 4,6618 RON DOLAR = 4,0162 RON

    2 lei

    5 948491 340012 56160

    CM RUSIA 2018

    Succes financiar: câºtiguri de 6,1 miliarde de dolari!Actuala ediþie a Campionatului

    mondial se anunþã a fi un success rãsu-nãtor…din punct de vedere financiar.Sportiv urmeazã sã vedem cum staulucrurile. Totul e bine când se terminãcu bine, dar nu e deloc rãu când începecu veºti bune. Mai ales pentrucontabilii de la FIFA.

    Conform analiºtilor, ediþia de anulacesta a Campionatului Mondial arputea fi cea mai profitabilã din toatetimpurile, cu audienþe estimate la nivelglobal de 3,4 miliarde de oameni, iarforul mondial ar urma sã beneficiezede câºtiguri de peste 6 miliarde de do-lari. Potrivit documentelor financiareale FIFA, organizaþia va avea câºtiguride 6,1 miliarde de dolari în urma ace-stui turneu, cu 1,3 miliarde de dolarimai mult decât în cazul CM 2014, dinBrazilia, ºi cu 10% mai mult decât pre-

    viziunile sale. Motivul îl reprezintãacordurile încheiate cu China. În timpce profitul de pe urma transmisiunilortelevizate este cu doar 2% mai maredecât planul FIFA - de 3 miliarde dedolari -, acordurile de sponsorizare ge-

    nereazã 1,65 de miliarde de dolari, cu200 de milioane de dolari mai multdecât era prevãzut, în mare partedatoritã contractelor încheiate cu maimulte companii chineze.

    În urmã cu patru ani, doar o compa-

    nie din China a sponsorizat CupaMondialã. Anul acesta, 7 dintre cei 20de sponsori ai turneului vin din aceastãþarã. Acest succes vine dupã ce maimulte companii mari s-au retras dincolaborarea cu FIFA, în urma ancheteilansatã în 2015 privind corupþia. Dealtfel, FIFA nu a mai semnat niciunnou contract de sponsorizare cu ocompanie din Vest din anul 2011.

    Referitor la audienþa TV, CM 2018urmeazã sã batã orice record. Compa-nia de cercetare GlobalWebIndex esti-meazã cã, în total, 3,4 miliarde de per-soane vor urmãri meciurile CupeiMondiale, faþã de 3,2 miliarde, câte auurmãrit partidele din urmã cu patruani, atunci când finala CM 2014, câºti-gatã de Germania în faþa Argentinei, afost urmãritã de peste 1 miliard de tele-spectatori. Conform news.ro, pentru

    aceastã previziune, compania a fãcut ocercetare ce a implicat mai mult de80.000 de telespectatori din 40 depieþe importante.

    În Europa, cele mai mari cifre de au-dienþã vor fi înregistrate în Germania,Anglia, Franþa ºi Spania. Cât priveºteItalia, care nu s-a calificat în turneu - pri-ma datã în ultimii 60 de ani -, ºi aici esteaºteptat ca cifra audienþelor sã fie destulde mare. Compania Mediaset, condusãde Silvio Berlusconi, care va transmitetoate cele 64 de meciuri, a cumpãratdrepturile pentru Italia ºi Spania pentruaproximativ 50 de milioane de dolari,dar trebuie spus cã a primit drepturile dedifuzare cu o reducere, dupã ce Italia nus-acalificat, înurmabarajului cuSuedia,din noiembrie anul trecut.

    D.N.

    ÎN AªTEPTAREAREUNIUNII OPEC

    Preþulpetrolului,în declinputernic

    Cotaþiile futures ale petrolului brutau scãzut puternic, vineri, cu aproape3% pe pieþele din SUA ºi Europa, îna-intea unei reuniuni pe care OrganizaþiaÞãrilor Exportatoare de Petrol(OPEC) o are programatã în aceastãsãptãmânã, la Viena.

    Declinul preþurilor a avut loc încontextul în care cei mai mari produ-cãtori din lume, Arabia Sauditã ºi Ru-sia (care nu este membru OPEC) au in-dicat cã sunt gata sã creascã livrãrilede profil.

    Cotaþia petrolului Brent cu livrareîn august a scãzut, vineri, cu 2,50 dola-ri (3,3%) la ICE Futures din Londra,ajungând la 73,44 dolari barilul. Toto-datã, preþul þiþeiului West Texas Inter-mediate (WTI) cu livrare în iulie a co-borât cu 1,83 dolari (2,7%), atingând65,06 dolari/baril.

    Petrolul Brent a încheiat sãptãmânãtrecutã în scãdere cu peste 4%, iar celamerican cu mai bine de 1%.

    “Toatã lumea vorbeºte desprecreºterea producþiei de petrol, singuraîntrebare fiind «cu cât va fi majoratãaceasta»”, a declarat, conform middle-easteye.net, Bob Yawger, directorpentru energie la Mizuho, sucursaladin New York.

    V.R.

    ÎN LUNA MAI A ACESTUI AN,

    Eurostat: “România -cea mai mare inflaþiedin UE”l Rata inflaþiei anuale de la noi s-a situat la 4,6%,potrivit Biroului de Statisticã al UE l BNR:“Dinamica ascendentã a ratei anuale a inflaþieicontrabalanseazã evoluþiile favorabile ale altorindicatori macroeconomici financiari”

    Þara noastrã a înregistrat, în lunamai a anului curent, cea mai mare ratãa inflaþiei din Uniunea Europeanã, res-pectiv 4,6%, aceastafiind urmatã de Estonia,cu 3,1%, aratã un raportpublicat, vineri, de Biro-ul de Statisticã al Uniunii Europene(Eurostat).

    Conform raportului, în UE inflaþiaanualã s-a situat la 2%, luna trecutã,urcând de la 1,5% în aprilie ºi de la 1,6%

    în perioada similarã a anului trecut.În zona Euro, inflaþia anualã s-a si-

    tuat la valoarea de 1,9%, în mai, con-semnând o creºtere faþãde valoarea de 1,3%,înregistratã luna prece-dentã, ºi faþã de 1,4% -

    valoarea consemnatã în aceeaºi peri-oadã a anului 2017.

    RAMONA RADU

    (continuare în pagina 2)

    EU ªI KLAUS IOHANNIS NE MIRÃM

    Din viciul refuzului, nu se deduceobligaþia acceptãrii

    Klaus Iohannis nu poate citi ºi înþe-lege mai mult de zece pagini într-o zi.

    Preºedintele a spus cã va citi Moti-varea Curþii Constituþionale a Româ-niei (chestia cu el însuºi în conflict cuTudorel, cel care o vrea revocatã peCodruþa), pânã o va înþelege ºi abiadupã aceea va lua o decizie.

    Încã nu a luat.Textul Motivãrii CCR este de

    73 de pagini, dar cu cele cinciopinii fie concurente, fie separa-te, ajunge la 133 de pagini.

    Decizia a fost anunþatã pe 30mai, dar Motivarea abia pe 7iunie.

    Suntem în 18.Sã facem socoteala: 18 minus 7,

    egal 11 zile; 133 împãrþit la 11, egal12,09 pagini, pe zi.

    E mult.Nu poate.Dar, poate cã le-a citit, deja.

    Poate cã, doar, încã nu le-a înþeles.Poate cã nu a luat o decizie, încã,

    pentru cã se mirã.Aici e rândul meu sã mãrturisesc

    faptul cã ºi eu mã mir.Deºi amândoi ne mirãm de Motiva-

    rea CCR, s-ar putea ca eu sã mã mir dealtceva decât se mirã Klaus Iohannis.

    Nu ºtiu de ce se mirã Klaus Io-hannis, dar ºtiu de ce mã mir eu.

    Iatã!CCR are pretenþia sã îl obli-

    ge pe preºedindele þãrii sã re-voce pe procurorul ºef DNA,fãrã sã constate temeinicia mo-tivaþiei ministrului justiþiei sã

    propunã asta.ªmecherii de la PSD (care strigã la

    miting “Din sufragerie, direct lapuºcãrie!”) vor sãri sã ma facã prost.

    Pe mine ºi pe “preºedintele meu”(care e mai mult al lor, decât al meu, cãei s-au dus ºi au votat, pe când eu, nu).

    ªmecherii de la PSD vor spune cãCCR (cacofonia este doar expresie afelului în care se exprimã pesediºtii însubiectul corupþiei) “nu se poate pro-nunþa pe fondul cauzei” ºi cã deci, nupoate sã judece temeinicia sau neteme-inicia propunerii de revocare fãcutã deministrul justiþiei.

    Vai, vai, ce nepriceput sunt în alejustiþiei!

    Ziariºtii fãrã studii juridice sau prostpregãtiþi sau pur ºi simplu proºti n-auce cãuta în subiect.

    Serios, dragã?!Dar prostia asta din Decizia Curþii

    ce este?:“2. Preºedintele României urmeazã

    sã emitã decretul de revocare din func-

    þie a procurorului-ºef al Direcþiei Na-

    þionale Anticorupþie, doamna Laura

    Codruþa Kövesi."

    (continuare în pagina 3)

    Un membru al GrupuluiBilderberg o “sfãtuieºte”

    pe Angela Merkelsã demisioneze imediat

    Reputatul profesor de istorieNiall Ferguson a acordatrecent un interviu cotidia-nului german Die Welt,unde spune, nici mai mult nici mai pu-þin, cã Angela Merkel trebuie sã demi-sioneze imediat.

    Vocea sa are o greutate aparte în ca-drul elitei intelectuale din Vest, fapt re-

    cunoscut inclusiv prininvitaþia de a participala întâlnirile anuale aleGrupului Bilderbergdin 2016, 2017 ºi2018. În 2016, profe-sorul Ferguson a parti-cipat ºi la Forumul dela Davos.

    Printre cãrþile sale traduse în limbaromânã se regãsesc “Civilizaþia: Ve-stul ºi Restul” (2014), “Marele declin:cum decad instituþiile ºi mor econo-miile” (2014), “Ascensiunea banilor:O istorie financiarã a lumii” (2016) ºi“Imperiul. Cum a creat Marea Britanielumea modernã” (2018). În prezent,Niall Ferguson este profesor de istoriela Universitatea Stanford, dupã ce aocupat poziþii similare la Oxford ºiHarvard.

    Ultima întâlnire a Grupului Bilder-

    berg tocmai a avut loc, în perioada 7 –10 iunie 2018, la Torino, iar pe agendãs-au aflat subiecte precum inteligenþaartificialã, rolul de lider mondial al

    Statelor Unite, comerþul liber, Rusia,lumea “post-adevãr”, dar ºipopulismul din Europa.

    În drumul sãu spre casã, Niall Fer-

    guson a fãcut o “escalã” în Germania,iar interviul sãu a apãrut pe site-ul pu-blicaþiei germane în 12 iunie 2018.

    (continuare în pagina 3)

    Despre cryptomonede,monede locale ºi(ne)încrederea în bani

    1. Cryptomonedele sunt valute des-centralizate, cu circulaþie pe internet,care nu sunt create sau admi-nistrate de nicio entitate sin-gularã, oficialã sau privatã,dar care au toate funcþionali-tãþile banilor.

    Apariþia ºi recrudescenþa1

    acestor valute informatice afost fãcutã posibilã de tehno-logia blockchain, care esteun tip special de contabilita-te publicã, descentralizatã.În acest registru contabil ubicuu, nelo-calizat în vreun server central ºi nesu-pus intermedierii sau controlului vreu-nui administrator, se stocheazã ºi seactualizeazã permanent toate tranzac-þiile, informaþiile ºi valorile asociateacestora, pentru a le face acccesibile,oricând ºi de oriunde, utilizatorilor.Tranzacþiile efectuate pe platformeleblockchain sunt dez-intermediate, par-ticipanþii acþionând ca între egali(peer-to-peer). O tranzacþie odatãefectuatã, nu mai poate fi modificatã

    retroactiv (block) ºi se înregistreazã înlanþ într-o bazã de date în continuã dez-

    voltare, care pãstreazã “lanþuri-le” de tranzacþii (chain). Dis-tribuirea ºi stocarea acestuiregistru contabil în reþea, ladispoziþia utilizatorilor ºispre stocarea sa insulariza-tã, descentralizatã, este obunã metodã de prevenire aerorilor de înregistrare ºi afraudelor. Se poate presupu-ne cã informaþiile ºi tran-

    zacþiile sunt mai sigure dacã sunt di-stribuite în întreaga comunitate,întrucât o persoanã sau un grup depersoane nu pot avea monopolul saucontrolul asupra informaþiilor stoca-te. Accesul (nelimitat) la informaþiiînseamnã control, deci inechitate ºipierderea neutralitãþii informaþiei, întimp ce descentralizarea înseamnãechitate ºi diviziunea justã a munciicognitive2.

    (continuare în pagina 4)

    GHEORGHE

    PIPEREA

    MACRO

    CÃLIN

    RECHEA

    n Alianþa Renault-Nissan,revizuitã pânã în 2022

    PAGINA 16

    MAKE