w w w . p o l i t i a r o m a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

P u b l i c a ] i e f o n d a t ` \ n 1 9 3 9 . S e r i e n o u `2266 iiuunniiee -- ZZiiuuaa DDrraappeelluulluuii NNaa]] iioonnaall

2008

Nr. 6

52pagini

3lei

||nn mmiissiiuunnee ppee LLiittoorraall

Institutul pentru Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii la aniversare - 10 ani de reu[ite

Un ora[ pentru copii - În darde la Poli]ia mure[ean`

Temerarii

Într-un spa]iu de har dumnezeiesc

Poli]i[ti \n inima rom#nit`]ii

Sta]iunile balneoclimatericevâlcene - un spa]iu al siguran]ei

Cinci ani de campanii antidrog

Balcanism sau lips` de spirit civic?

DDii nn

ssuu

mmaarr

ppaagg.. 1111

ppaagg.. 1166

ppaagg.. 2233

ppaagg.. 3344--3355

ppaagg.. 3300--3311

ppaagg.. 4466

ppaagg.. 4488ppaagg.. 2288--2299

EditorialLa ceva vreme dup evenimentele din

decembrie 1989, pe fondul c`ut`rilor,încerc`rilor, reu[itelor sau e[ecurilor din

cadrul procesului de transformare a societ`]iiromâne[ti, în macrodomeniile sale, social,politic [i economic, a circulat o povestioar`despre un specialist str in care, dup ceurm`rise câteva luni fluxul tehnologic dintr-oîntreprindere, la plecare, terminându-se ama-bilit`]ile protocolare de rigoare, a fost întrebatdac are vreo nel murire, iar acesta a cerutexplica]ii cu privire la parola aia folosit demuncitori mai tot timpul „Merge [i a[a!”.

Nu [tiu dac to]i cei care citesc acesterânduri au cuno[tin] despre faptele expusemai sus, dar sunt aproape sigur c nu esteunul care la locul lui de munc s nu fi auzit,

cel pu]in o dat , facila expresie care în

vocabularul, cel pu]in profesional, al multoroccidentali nu exist .

O expresie pe cât de accesibil , pe atât de

p`guboas [i cu urm`ri deosebit de grave,uneori catastrofale.

Cu atât mai necesar a fi eliminat [i câtmai urgent de peste tot.

Lucru încercat – mai timid sau maihot`rât, cu mai mici ori mai mari [anse dereu[it – în diferite etape de transformareinstitu]ional , [i de c`tre Poli]ia Român .

Eviden]ele au ar`tat, îns , în timp, grotes-cul urm`rilor lui „Merge [i a[a!”, atunci cândverific`rile pentru angaj`ri au permis s`ajung poli]i[ti oameni care nu numai c nuaveau voca]ie sau ceva în comun cu institu]ia,dar, prin faptele lor, au produs suferin]e saunedrept`]i tocmai celor c`rora trebuiau s le

asigure starea de normalitate, de ordine,de siguran] .

Mai trebuie reliefate aici gre[elile înîndeplinirea misiunilor sau nep`sarea, slabaimplicare ori abuzul în serviciu.

S nu uit`m nici coco]area unor nepri-cepu]i pe diferite trepte ierarhice [i uitareasau ascunderea profesioni[tilor înapoia lapi-darei adnot`ri „bun în func]ie”, ca o alt`form` de exprimare a lui „se poate [i a[a”.

De la aceste câteva exemple [i pân` laproblema corup]iei interne nu [tiu ce dis-tan]` ar putea fi. Dac` nu chiar ocondi]ionare…

Am amintit toate acestea în speran]a c`prin standardizarea propus` a se realiza în2008, la nivelul Poli]iei Române, fiecarelucr`tor, la locul lui de activitate, va fi cel maibun. Pentru c` acolo va [ti ce [i cum s` fac`mai bine.

�Nicu[or DULGHERU

OOmmuull ppoottrriivviitt llaa llooccuull ppoottrriivviitt

5 iunie a.c., \n Ziua de |n`l]are, lasediul M.I.R.A. a avut loc sfin]ireaunei troi]e \nchinate eroilor neamului.

Evenimentul a avut loc \n prezen]aministrului Internelor [i ReformeiAdministrative, dl. Cristian David,oficierea fiind f`cut` de c`tre un soborde preo]i condus de c`tre preotul vicarNiculae Constantin, [eful Sec]iei deAsisten]` Religioas` a Centrului

Cultural al M.I.R.A. La Te Daeum au participat locuitori

ai Capitalei, cadre ale M.I.R.A.,poli]i[ti, pompieri, jandarmi, poli]i[ti defrontier`, arme din r#ndul c`rora auf`cut parte, de-a lungul istoriei neamu-lui rom#nesc, eroii c`rora le purt`mve[nic` recuno[tin]`.

� Text [i fotoMarius TOMA

GGlloorriiee eetteerrnn` eerrooii lloorr nnoo[[ttrrii !!

3

În ziua de 12 iunie a.c., inspectorulgeneral al Poli]iei Române, domnulchestor dr. Gheorghe Popa, împreun`cu echipa sa de cercetare [tiin]ific`,domnii: comisar biochimist drd Romic`Potorac, din cadrul Labo ratorului ADNal Institutului de Criminalistic` – IGPR,[i comisar [ef drd Nicolae Preda, [efulServiciului Criminalistic al IPJ Giurgiua sus]inut o conferin]` de pres` avândca tem` o premier` mondial`: „„Studiulasupra vechimii amprentelor digitalecreate de persoane cu grupe sanguinediferite”. Practic, descoperirea sta -bile[te rela]ia existent` între vârstaamprentei [i grupa sanguin` a per-soanei de la care provine aceasta, gen-erând, în acest sens, informa]ii caresus]in sau infirm` afirma]iilesubiec]ilor despre propriile urme cre-ate într-un câmp infrac]ional.

Trebuie s` preciz`m c` \n ziua de 5iunie a.c., dl chestor dr Gheorghe Popaa prezentat acest studiu în cadrulCongresului Interna]ional de Cri -minalistic`, ce a avut loc la sediulInterpol, din Lyon, Fran]a, înregistrândun succes deosebit, speciali[tii apreci-ind aceast` metod` care ofer` avantajulstandardiz`rii bazate pe rela]iile dintrecaracteristicile morfologice, struc-turale [i biochimice, în func]ie de timp,precum [i posibilitatea de a atribui ogrup` sanguin` persoanei care a creato amprent` papilar`. Studiul a fost trim-is [i în Statele Unite ale Americii,urmând a fi prezentat în luna iulie a.c.la Congresul Interna]ional organizat dec`tre Academia Româno-American` deArte [i {tiin]e, care va avea loc laBoston.

Dup` cum preciza dl. chestor dr.Gheorghe Popa, aceast` problematic`de actualitate abordat` în studiul efec-tuat a fost determinat` de necesitateacunoa[terii comport`rii în timp aamprentelor papilare, în scopul fix`riicronologice a acestora. „Studiul,

demarat în urm` cu doi ani, a avut capunct de pornire – a relevat domnia sa– necesitatea solu]ion`rii problemelorcomplexe din domeniul criminalis-tic, în perspectiva [i cu scopul com-baterii sau sus -]inerii unor afir-ma]ii ale subiec -]ilor despre pro-priile urme createîn perimetre ceconstituie o ariei n f r a c ] i o n a l ` .Obiec tivele studi-ului au fost: *determinarea [icuantificarea evo -lu]iei procesuluide îmb`trânire aamprentelor pa -pilare, din punctulde vedere al gro -simii crestelor pa -pilare, l`]imii [an -]urilor papilare, num`rului de elementedactiloscopice macroscopice, nu m` -rului de pori, al celulelor epiteliale, cuan -tific`rii ADN-ului; * realizarea unuietalon pe baza c`ruia s` se poat` stabilivechimea unei amprente papilare [iapartenen]a la o grup` sanguin`.”

Metoda descriptiv`, cea a analizelormorfologice de laborator, a deter -min`rilor fizico-chimice [i a constat`riiproceselor biochimice degradative auconstituit bazele metodologice de cer -cetare. Au fost utilizate loturi desubiec]i, elevi din cadrul {colii dePoli]ie Câmpina, omogeni din punct devedere social-educativ, loturi reprezen-tative pentru caracteristicile studiate.În perioada de doi ani în care s-adesf`[urat studiul, au fost utilizate pen-tru examin`ri peste 800 de amprentepapilare, prelevate de la persoane cugrupe sanguine diferite.

Dl. chestor dr. Gheorghe Popa a pre-cizat c` studiul reprezint` o premier`

mondial` [i contribuie la confirmareadatelor privind compozi]ia amprentelorpapilare depuse pe suporturi netede [ia degrad`rilor survenite pe parcursulprocesului de îmb`trânire. Concret,

amprentele papilare provenite de lapersoane cu grupe sanguine diferite secomport` diferen]iat în timp. Astfel,amprentele create de persoane cugrupe sanguine B [i AB îmb`trânescmai repede, comparativ cu cele cre-ate de persoanele cu grupele san-guine 0 [i A.

Din rezultatele ob]inute reiese fap-tul c` sunt posibile interpretareaamprentelor papilare din punct devedere temporal [i plasarea în timp acre`rii acestora, precum [i atribuirea,teoretic [i orientativ, a unei grupe san-guine. Aplicabilitatea studiului const`în ob]inerea unor informa]iideosebite în procesul de investigarea infrac]iunilor, respectiv la creareaunui cerc restrâns de suspec]i prinatribuirea unei grupe sanguineamprentelor ridicate de la loculfaptei.

� Roxana GHEORGHIU PAP

PPrreemmiieerr ` mmoonnddiiaall ` îînn lluummeeaa ccrr iimmiinnaall iisstt iicc ii ii

Vârsta amprentei

Ziua de 20 iunie a.c. a fostpentru poli]i[ti cea a debutuluimisiunilor estivale, \n Sta]iuneaMamaia, \n prezen]a inspectoru-lui general adjunct al poli]ieiRom#ne, dl. comisar [ef

Gheorghe Plai. Poli]i[tilor dincadrul Inspectoratului de Poli]ieal Jude]ului Constan]a li s-aual`turat colegi din toat` ]ara, dar[i sute de elevi ai {colii dePoli]ie "Vasile Lasc`r" dinC#mpina, care-[i realizeaz`,\n cel mai util mod cuputin]`, perioada de practic`.Obiectivul a fost acela de acre[te gradul de siguran]` al

turi[tilor, rom#ni sau str`ini, care\[i vor petrece vacan]a peLitoralul rom#nesc.

La prezentarea m`surilor [i efec-tivelor ce vor fi angrenate \n aceast`var` pentru prevenirea [i combatereafaptelor antisociale s`v#r[ite \n

sta]iunile de pe Litoralul M`riiNegre au mai participat [i domnii:comisar-[ef Aurelian Zaheu, [efulI.P.J. Constan]a, ccomisar [efAdrian Rapotan, adjunctul [efuluiI.P.J., ccomisar D`nu] Pisic`,

adjunctul [eful Poli]iei Mu -nicipiului Constan]a, [i ccomisarIulian Dode, [eful Poli]ieiMamaia.

Cu ocazia trecerii \n revist` a efec-

tivelor, a fost prezent` o grup` aDeta[amentului pentru Interven]ii [iAc]iuni Speciale, condus de ddl. comi -sar [ef Emanoil Moraru, [i poli]i[tidin cadrul Serviciilor Poli]iei Rutiere[i Poli]iei de Ordine Public`.

Astfel, pentru asiguraream`surilor necesare \n perioadaacestui sezon estival vor fi deta[a]ic#te 368 de agen]i [i 28 de ofi]eri desiguran]` public`, 80 de poli]i[tipentru Serviciul Poli]iei Rutiere, 28de criminali[ti, 50 de poli]i[ti pen-tru Serviciul de Investiga]ii

Criminale, doi ofi]eri de la Serviciulde Comunicare [i Informare Public`din cadrul I.G.P.R. [i 200 de elevi dincadrul {colii de Agen]i de Poli]ie"Vasile Lasc`r" din C#mpina.Poli]i[tii deta[a]i vor fi prezen]i peLitoral \n dou` perioade, primacuprins` \ntre 19 iunie [i 25iulie [i a doua, \ntre 26 iulie [i

1 septembrie.Num`rul total alefectivelor cevor ac]iona peraza sta]iunilorva fi de 1.133 depoli]i[ti [i 400de elevi. Amprofitat de pre -

zen]a la Mamaia pentru a v`putea descrie [i condi]iile decazare, \n camere cu dou`paturi, \ntr-unul dintre hote -

lurile sta]iunii. La \nt#lnirea

cu conducereaI.G.P.R., a struc-turilor de poli]ieconst`n]ene, dar[i a altor structuriale M.I.R.A. cucare exist` par -teneriate de cola -borare pe peri -

oada verii, cei deta[a]i au fostinstrui]i cu privire la modul deac]iune pentru prevenirea faptelorantisociale. Au fost prezentate [iprevederile referitoare la organizarea[i desf`[urarea activit`]ii de turism \nRom#nia, la controlul acti vit`]iidesf`[urate pe plaj` [i sanc]ionareafaptelor de \nc`lcare a unor norme deconvie]uire social`, a ordinii [i lini[tiipublice.

Colegii din cadrul Compar ti -mentului de Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii le-au mai prezentat

4

La Constan]a a fost deschis Sezonul

Proiectul "Litoral 2008" [i planul localde m`suri privind prevenirea [i com-baterea furturilor din camerele dehotel [i din autoturisme.

Analiza comparativ` a situa]ieioperative din anii preceden]i, peperioada sezonului estival, a determi-

nat conducerea inspectora -tului jude]ean s` intensificeactivit`]ile specifice poli -]i[tilor de pe litoralul M`riiNegre [i s` adapteze misiu-nile acestora pentru asigu-rarea climatului de ordinepublic` necesar at#t tu -ri[tilor, c#t [i const`n -]enilor.

Adjunctul [efului I.P.J.Constan]a, dl. comisar [efAdrian Rapotan a precizat c`"\n aceast` perioad`, \nfunc]ie de particularit`]ile

zonelor, localit`]ilor [i sta]iunilor tur-istice, de cre[terea num`rului deturi[ti rom#ni [i str`ini, inspectoratul

[i-a adaptat programul de lucru [imodul de ac]iune al poli]i[tilor pentrua r`spunde c#t mai eficient prob-lemelor ap`rute".

Alte cerin]e expuse au fostprezen]a activ` [i flexibil`, la vedere,

a efectivelor participante,\ntrebuin]area judicioas` a for]elor [imijloacelor disponibile \n dispozi-tivele de ordine [i siguran]` public`,precum [i a celor destinate supraveg-herii traficului rutier pentrumen]inerea, la un nivel controlabil, acriminalit`]ii [i asigurarea unei realeprotec]ii a cet`]enilor afla]i \naceast` perioad` pe razajude]ului. "Se va ac]iona prinamplificarea rela]iilor partene -riale cu Jandarmeria, Poli]ia deFrontier` [i cu celelalte for]ecomplementare, cu institu]ii cuatribu]ii \n domeniu, prin apli-carea unor noi forme [i pro-cedee de ac]iune, pentru sur-prinderea [i descurajareainten]iilor infrac]ionale ori contra-ven]ionale, pentru cre[terea capa -cit`]ii de ac]iune [i adaptarea lacerin]ele standardelor europene", aprecizat dl. comisar [ef AurelianZaheu.

Iat`, la final, [i alte obiective ce vorfi urm`rite de c`tre efectivele depoli]ie \n perioada sezonului estival2008: identificarea [i supravegherealocurilor [i mediilor cu poten]ial cri -minogen ridicat, atragerea, localni-cilor [i a turi[tilor \n sprijinul for]elorde poli]ie, prin amplificarea rela]iilor

de colaborare, cre[terea aportuluiacestora \n activitatea de prevenire afaptelor antisociale [i informareaturi[tilor cu privire la aspecteleprivind starea infrac]ional`, prin po -pularizarea m`surilor [i mijloacelorde tip preventiv.

Inspectorul general adjunct, dl.

comisar [ef Gheorghe Plai le-a cerutpoli]i[tilor prezen]i s` se comportedemn, cu fermitate [i s` fie perma-nent la dispozi]ia turi[tilor rom#ni [istr`ini, cu maxim` receptivitate.

Nu ne r`m#ne dec#t s` v` ur`m,celor ce ve]i fi prezen]i la datorie, sau\n localit`]ile de la Malul M`rii Negre,misiune u[oar`, lipsit` de evenimente[i o var` c#t mai pl`cut`!

� Pagini realizate deMarius TOMA

5

Estival 2008 pentru poli]i[ti

Poli]ia Rom#n^ [i reprezentan]iisociet^]ii civile au tras repetatesemnale de alarm^ \n leg`tur^ cudispari]ia, r^pirea sau exploatareasexual^ a copiilor, mai ales c^fenomenul ia propor]ii pe zi ce trece[i \n Rom#nia.

Numai \n cursul anului trecut, \n]ara noastr^ au fost semnalate peste3.000 de cazuri de copii disp^ru]i.

Conform statisticilor existente lanivelul Poli]iei Române \n ultimulan, au fost semnalate 3.285 decazuri de dispari]ii, \ns^, s-a con-statat c^ 96 la sut^ dintre copiiidisp^ru]i au plecat voluntar deacas^. Copiii care au decis s` plecede acas^ au v#rste cuprinse intre 11[i 18 ani.

Speciali[tii au stabilit c^ 3,5la sut^ dintre cazurile sesizatereprezint^ dispari]ii accidentale[i 1,5 la sut^, dispari] i iingrijor`toare, cauzate de agre-siuni, r^piri , sechestr^ri sauexploat^ri sexuale.

|n jude]ul Satu Mare, în cursulanului 2008, poli]i[tii au fost sesiza]iîn leg`tur` cu dispari]ia a 29 deminori între 5 [i 18 ani, din care 8b`ie]i [i 21 fete, ponderea fiind cea aminorilor între 12-13 ani (8 cazuri) [i16-17 ani (11 cazuri).

Toate cazurile au fost solu]io -nate, iar minorii au fost preda]ifamiliilor lor, iar al]ii, pu[i sub grijaDirec]iei de Asisten]` Social` [iProtec]ia Copilului Satu Mare.

Exist` în prezent 3 cazuri deminori disp`ru]i:

BALAZS ATTILA-GYUSZI, dinArdud, n`scut la 13.07.1995, care la20 august 1998 a disp`rut de acas^.

BOCA RAMONA-OLIMPIA, dinT`[nad, n`scut` la data de 25 mai

1991. În luna octombrie 2001, adisp^rut din comuna C^ua[,jude]ul Satu Mare.

VARGA ECATERINA, dinDoba, n`scut` la data de 03-07-1989. În ziua de 29 aprilie adisp^rut din satul Boghi[, comunaDoba, jude]ul Satu Mare.

Fiecare caz de dispari]ie esteconsiderat de c^tre poli]i[tiis^tm^reni ca fiind un evenimentdeosebit de grav tratat ca atare.Solu]ionarea fiec^rui dosar de dis-

pari]ie [i identificarea minorilorocup` un loc foarte important încontextul activit`]ilor poli]i[tilor,împreun` cu partenerii de ac]iune,în sistem integrat.

În ceea ce prive[te calitatea per-soanelor care intr` în categoria

minorilor disp`ru]i, acestea trebuies` nu fi împlinit 18 ani [i, în modvoluntar sau în împrejur`rinecunoscute, s` fi p`r`sit domici -liul, unitatea de înv`]`mânt, centrulde ocrotire [i nu mai sunt g`site,putând fi considerate, pierdute,

r`pite ori decedate. În func]ie de

cauza [i împre ju -r`rile dispari]iei, înprincipal, în urm` -toarele situa]ii, opersoan^ poate fi

inclus` în categoria minorilordisp`ru]i :

� când sufer` de unele afec]iunipsihice [i nu poate oferi date cuprivire la identitatea sa;

� când este predominat` despirit de aventur^ (dromomanii),p`r`se[te familia, plecând din loca -litatea de domiciliu în scop decer[etorie, vagabondaj, prostitu]ieetc;

� când \n urma ne\n]elegerilorfamiliale sau altor cauze, persoanap`r`se[te domiciliul (rezultateslabe la înv`]`tur`, absenteism,consum de droguri);

� când unii copii care tr`iescîntr - un mediu viciat, sunt l`sa]if`r` supraveghere [i f`r` îngrijire;

� când din cauza vârsteifragede (vârst` pre[colar`) uniicopii se r`t`cesc;

� când exist` indicii c` per-soana în cauz` a fost r`pit`, abuzat`sexual ori victim` a infrac]iunii deomor, iar cadavrul nu a fostdescoperit;

� când datorit` unor decep]ii,p`r`se[te domiciliul sau re[edin]a,are inten]ii de sinucidere sau de anu mai fi g`sit.

Problema dispari]iilor de minorieste tratat` de c`tre poli]i[ti cumaxim` responsabilitate pentruasigurarea dreptului la via]`,integritate fizic` [i psihic` a per-soanelor, dar [i pentru garantarealibert`]ilor cet`]ene[ti.

6

Fiecare caz de dispari]ie - prioritate a poli]i[tilor s^tm^reni

ornind de la num`rul mare de tineri (între 16 [i 17ani) care pleac` de acas`, \n dou` unit`]i deînv`]`mânt din jude]ul Satu Mare s-a realizat unstudiu pe un e[antion de 100 de liceeni pentru a eva -

lua problemele de comunicare intrafamilial`. A rezultat c` dificult`]ile de comunicare dintre ado-

lescen]i [i p`rin]i sunt extrem de frecvente, mai ales încazul fetelor. Multe dintre ele au declarat c` le-ar pl`cea s`fie singure la p`rin]i, pentru a beneficia de toat` aten]iaacestora, dar, mai ales, de resursele materiale, fetele fiindîntr-o perioad` în care aspectul fizic, vestimenta]ia, modulde îngrijire presupun investi]ii serioase.

Cele mai multe dintre fete au o rela]ie de prietenie de caresunt foarte preocupate, în detrimentul preg`tirii [colare.

Comunicarea [i diverse tipuri de rela]ii cu p`rin]iilipsesc cu des`vâr[ire în cazul copiilor ai c`ror p`rin]i suntpleca]i la munc` în afara ]`rii, aspect care provoac` copi-ilor o serie de neajunsuri (instabilitate emo]ional`,sc`derea randamentului [colar, tulbur`ri comportamen-tale, violen]` [colar`, dificult`]i de comunicare [irela]ionare cu adultul [.a.).

Cele mai multe neîn]elegeri pe care liceenii le au cup`rin]ii lor pornesc de la faptul c` sunt compara]i în per-manen]` cu al]i copii de vârsta lor, fiind dezavantaja]i [icritica]i mereu. Faptul c` p`rin]ii nu sunt de acord cu stilulde via]` al adolescentului, preocuparea sc`zut` a adoles-centului fa]` de solicit`rile [i sarcinile [colare, implicareaîn grupuri de prieteni [i, nu în ultimul rând, solicit`rile

materiale tot mai insistente [iconsistente ale copiilor (cerbani de la p`rin]i pentru haine,pentru ie[irile cu prietenii înora[, la discotec`, la cluburi, înweekend-uri, pentru între -]inere, telefoane, calculatoareperformante, elementele detehnic` modern` fiind extremde apreciate în mediul adoles-

centin, creeaz^ bariere de comunicare. Reac]iile ado-lescen]ilor fa]^ de p`rin]i nu sunt cele mai fire[ti;p`r`sirea, de obicei temporar`, a locuin]ei, fuga la pri-eteni, colegi, adul]i pentru a se consola este o maregre[eal` a adolescen]ilor, provocat` de incapacitatea derela]ionare a p`rintelui cu propriul copil. Izolarea, senza]ia

c` nu este în]eles, c` nimeni nu-l iube[te [i nu-l ajut` estela fel de periculoas`, adolescentul fiind extrem de vulner-abil, expus, c`utând «în]elegere» în locuri nepotrivite, dela personaje [i grupuri/microgrupuri din proximitate, cu

efecte nocive asupra dezvolt`rii person-alit`]ii lor, atât de fragile în aceast`perioad` a vie]ii.

Adolescen]ii sunt înc`p`]âna]i, cedeaz`greu (e o chestiune de orgoliu!), nu sesupun deciziilor p`rinte[ti decât dac`p^rin]ii [tiu s` le argumenteze; de aseme-nea, violen]a na[te violen]`, deci fiecare

conflict are [ansa de a genera un altul. Perioada adolescen]ei e considerat` cea mai delicat`

etap^, cea mai dificil` din punctul de vedere al rela]ieip`rinte – copil. Grupurile de prieteni încep s` capete acumroluri mai importante. La aceast` vârst`, tinerii, cu cât

devin mai autonomi fa]`de p`rin]i, cu atât suntmai dependen]i fa]` degrup. Tinerii, la aceast`vârst`, au o sensibilitatecrescut` fa]` de p`rerilepe care le au ceilal]idespre ei [i de multe oriinterpreteaz` atitudinileacestora la limit`; consi -der` c` lumea în caretr`iesc e ca un spectacol,iar fiecare zi pe care opetrec al`turi de familie[i de prieteni e un episod

în care ei sunt personajele principale, în jurul lor sepetrece ac]iunea [i spre ei este concentrat^ toat` aten]ia.Aceast` stare de lucruri nu dureaz` prea mult; de la 16pân` la 17 ani, în unele cazuri [i p#n^ mai târziu.Adolescentul realizeaz`, apoi, c` de fapt nu e a[a, fiecare einteresat de propria persoan` [i nu de al]ii. Nu trebuieuitat, totu[i, faptul c` grupul e un factor important în via]aadolescentului.

� Pagini realizate deRozalia SL~TIAN

7

Dificult`]ile de comunicare \ntre copii [i p`rin]i

P

8

Recent, a fost inaugurat la TârguMure[ Centrul de Management alSitua]iilor de Criz` inclusiv noul sediual dispeceratului integrat pentruapeluri de urgen]` 112, la acest eveni-

ment participând ddl chestor Ioan-Nicolae C`bulea, [eful IPJ Mure[, [iautorit`]ile locale. La rândul nostru,am avut privilegiul de avizita acest impresio nantcentru, aflat la \n`l]ime [ila propriu [i la figurat,împreun` cu dl chestorC`bulea – un managerdeosebit, devotat profe-siei, care înfrânge oriceimpediment, orice biro-cra]ie, pentru a realizaade v`rate minuni pentruechipa sa. Acesteaînseamn`, doar în câtevacuvinte, asigurarea unorcondi]ii de lucru europenepentru poli]i[tii mure[eni, un spa]iucivilizat la nivelul IPJ Mure[ pentrusolu]ionarea problemelor comunit`]ii,performan]e \n activitate. Domnul

chestor Ioan-Nicolae C`bulea a avutun rol major [i la nivelulimplement`rii Centrului deManagement pentru Situa]ii de Criz`Târgu Mure[, proiectul necesitând oinvesti]ie de aproximativ 1,3 milioaneeuro, sum` acoperit` din bugetullocal.

„Implementarea Centrului deManagement pentru Situa]ii de Criz`Târgu Mure[ – ne precizeaz` dlchestor C`bulea – prezint` avantajeatât pentru cet`]eni care beneficiaz`în prezent de servicii de calitate întimp mai scurt, cât [i pentruautorit`]ile locale, care se pot baza peinteroperabilitatea permanent` a ser-viciilor de urgen]`, pe un procesdecizional mai bine structurat [i mairapid, cât [i pe eficientizareaactivit`]ilor de comunicare.Operatorii poli]iei ac]ioneaz` dup`metodologia elaborat` de c`tre IGPR,în colaborare cu Serviciul deTelecomunica]ii Speciale, scopul fiindpunerea în aplicare a «Concep]ieiunitare privind modul de ac]iune al

efectivelor de poli]ie pentrusolu]ionarea [i rezolvarea eveni-mentelor semnalate prin SistemulNa]ional Unic Apeluri de Urgen]`»”.

Centrul reune[te, în aceea[iloca]ie, toate serviciile de urgen]` dinjude]: Poli]ie, Jandarmerie, Am -bulan]`, Pompieri, Poli]ia Co munitar`,fiind deservit de cinci coordonatorispeciali[ti [i de opt operatori 112.

Sediu occidental

Sediul ultramodern al noului dis-pecerat are o suprafa]` de 180 metrip`tra]i, din care 70 sunt destina]icamerei de comand`, al]i 25 mp des-tina]i unei s`li pentru Celula de criz`.Spa]iile tehnice au o suprafa]` de 25mp, iar sala de preg`tire, instruire [i

perfec]ionare a perso -nalului - 25 mp.Totodat`, au fostprev`zute spa]ii pentruviitoare func]ii de citymanagement. Dispe ce -ratul are o structur`metalic` ro bust`, elec-troalimentare dual`, cuasigurarea autonomiei,loca]ia fi ind securizat`.

Centrul înglobeaz`mai multe sisteme: prelu-area apelurilor deurgen]`, localizarea [i

monitorizarea vehi cu lelorapar]inând serviciilor de urgen]`, supra -vegherea video a zonelor publice, sis-temul de comunica]ii, având scopul de aintegra toate subsistemele voce/date,

Sincronizare perfect` \n interven]ii

sistemul de alarmare, având aplica]iiîn monitorizarea obiectivelor fixe îm -potriva efrac]iei, incendiului, scur ge -rilor de gaze, defec]iunilor tehnice,dar [i în cazul telemedicinei, pentrumonitorizarea on-line [i off-line, ladomiciliul pacien]ilor cronici.

Monitorizare pentrusiguran]`

În ceea ce prive[te supraveghereavideo a zonelor publice, suntfunc]ionale 12 camere video de ultim`genera]ie, care monitorizeaz` princi-

palele intersec]ii din ora[, urmând a fiinstalate alte 30 camere în preajma[colilor, desigur, pentru a spori sigu-ran]a elevilor. În total, în municipiulTârgu Mure[ vor func]iona 90 decamere de supraveghere video.

Echipamentele GPRS au fostachizi]ionate de c`tre Prim`riaMunicipiului Târgu Mure[ pentruagen]iile de urgen]` la nivel jude]ean,în prim` faz` pentru o parte din nece-sarul total pentru echiparea tuturorautoturismelor, urmând ca, pe par-curs, în func]ie de posibilit`]ile mate-riale ale fiec`rei agen]ii s` se

achizi]ioneze [irestul de echi -pament. Pentrupoli]ie au fostpuse la dispo -zi]ie pentru în -ceput 15 sistemeGPRS, cu care au fost dotate autotu -rismele serviciului Poli]iei Rutiere, ur -mând ca în curând alte auto ve hi culede patrulare ale Poli]iei Rutiere [i deOrdine Public` s` beneficieze de ast-fel de sisteme.

Pentru men]inerea permanent aleg`turii dintre dispeceratul 112 [iCentrul Operativ de la IPJ Mure[ a

fost montat` o sta]ie 112 la ofi]erul deserviciu principal de la inspectorat,care, în acest fel, are posibilitatea per-manent de a se informa [i ac]iona lanivelul cazurilor de poli]ie în curs cât[i al rezultatului ac]iunilor echipajelordin teren. Cooperarea [i sin-cronizarea interven]iei în cazurile cenecesit` implicarea mai multoragen]ii se fac rapid [i eficient.Totodat`, este necesar` impli-carea Poli]iei comunitare încazurile care nu necesit` inter-ven]ia imediat`, dar impun con-statarea contraven]iilor prev`zute

în hot`rârile Consiliului local. Conform statisticilor, de la

deschiderea dispeceratului [i pân` înprezent, num`rul apelurilor deurgen]` pentru poli]ie a crescut cu 40la sut`. Aceste apeluri sunt mai binefi ltrate, pentru c` exist` posibilitateacomunic`rii directe [i imediate întreoperatori, reducându-se semnificativnum`rul ape lurilor false.

Sute de apeluri, zilnic, pentru Poli]ie

La Târgu Mure[ s-a realizat un dis-pecerat integrat real, total, în com-para]ie cu dispeceratele integrate vir-tual care func]ioneaz` în alte jude]e,un dispecerat unde lucreaz` doar pro-fesioni[ti care manifest` eficien]`,operativitate în primirea [isolu]ionarea apelurilor de urgen]`.Am stat de vorb` cu subinspectorulMihai Dobre [i cu [eful ServiciuluiDispecerat Integrat, domnul SergiuOltean, din cadrul Prim`riei munici -piului Târgu Mure[, care ne-auprezentat toate nuan]ele unei acti -vit`]i extrem de dificile, presupunândmult` r`bdare, receptivitate. PentruPoli]ie - ne spuneau – se primesc zil-nic aproximativ 100 de apeluri, iarpentru partea medical` – 280 apeluri.To]i cei care lucreaz` aici trebuie s`fie extrem de calmi, bine preg`ti]i,operatorii beneficiind, periodic, decursuri de perfec]ionare.

� Roxana GHEORGHIU PAP

9

rapide, eficiente

10

În acest an, gestionarea situa]ieioperative în sta]iunile LitoraluluiM`rii Negre [i, deopotriv`, la nivelulc`ilor de comunica]ii ce converg spreacesta, rezid`, în principal, înexercitarea unui control rigurosasupra mi[c`rii [i ac]iunilor ele-mentelor infractoare, asanarea aces-tui areal tradi]ional al turismului defauna proxenetismului, prostitu]iei [inu numai, la care se adaug` ac]iuneaofensiv` de prevenire [i combatere aactelor de corup]ie, contraband`,evaziune fiscal` [i a altor activit`]iilicite. Dac` anii preceden]i s-au deru-lat, în acest context, sub semnul asi -gur`rii resurselor umane [i logisticenecesare unui demers coerent înmen]inerea climatului de siguran]`public`, specificitatea lui 2008 va con-sta în eficientizarea structurilor ce-[idesf`[oar` activitatea, în perioadasezonului estival.

Astfel, num`rul de poli]i[ti va fimen]inut, urm`rindu-se îns` aco -perirea zonelor printr-o ampl` ac]iunepreventiv`, ce se va desf`[ura pecoordonatele unei strânse rela]iiparteneriale cu ONG-uri, mass-media,ATOP Constan]a etc.

Interven]ie ferm` în punctele ”fierbin]i”

Radiografierea obiectivului majoral Poli]iei Române- men]inerea gradu-lui de siguran]`, în general, [i pe

Litoral, în special- din perspectivamodului de ac]iune arat` c` inter-ven]ia for]elor de ordine se va realiza[tiin]ific prin analizarea periodic` [igestionarea în consecin]` a

infrac]ionalit`]ii stradale.În leg`tur` cu priorit`]ile de pe

agenda de lucru a managerilor ce factrimitere la desf`[urarea unui turismîn siguran]`, ddomnul chestorPetre Tob`, adjunctul inspectoru-lui general al Poli]iei Române, ne-aspus: ”Se va urm`ri, în special,stabilirea zonelor, zilelor [i aintervalului de timp, pe parcursula 24 de ore, în care se producanumite genuri de infrac]iuni,un considerent important înanalizele noastre fiind celprivitor la sesiz`rile cet` -]enilor în leg`tur` cu orice aspectce aduce atingere climatului desiguran]`.

Prin urmare, maparea crimi-

nalit`]ii se va realiza prin interme -

diul unor aplica]ii informatice în

m`sur` s` identifice punctele

<<fierbin]i>> ale criminalit`]ii cu

scopul dimension`rii corecte a efec-

tivelor ce vor interveni.Efectivele de profil vor acorda

aten]ie prevenirii [i combaterii trafi-cului [i consumului de droguri,totodat`, ac]ionându-se cuprec`dere [i pe anumite linii demunc`: arme [i substan]e toxice,Poli]ie Transporturi, Poli]ie Rutier`.Spre exemplu, se va intensificaac]iunea patrulelor pe trenurile cudestina]ia Litoral [i, deopotriv`, aechipajelor specializate în pre-venirea [i combaterea eveni-

mentelor nedorite în trafic. {i în acest an, din sistemul inte-

grat de prevenire [i combatere acriminalit`]ii ce va ac]iona peLitoral vor face parte, pe lâng`cadre ale inspectoratelor jude]ene ,elevi ai {colii de agen]i de poli]ie<<Vasile Lasc`r>>- Câmpina [i stu-den]i ai Academiei de Poli]ie

<<Alexandru Ioan Cuza>> dinBucure[ti.”

În privin]a preg`tirii profesio -nale a oamenilor legii deta[a]i însezonul estival, un aspect importantîl constituie cuno[tin]ele în domeni-ul analizei tranzac]ionale, poli]i[tiide proximitate având un rol deter-minant în preg`tirea antivictimal` acet`]enilor, în general, [i aturi[tilor, în special.

Adjunctul inspectorului generalal Poli]iei Române a mai opinat c`se va ac]iona sus]inut în vedereaprevenirii [i preg`tirii ant i -infrac]ionale a popula]iei, prin sta-bilirea unor rela]ii de parteneriat cucet`]enii [i intensificarea demer-surilor de consiliere [i informare aacestora.

� Lena MITROI

Pe Litoral,

În sistem integrat pentru siguran]a cet`]eanului

11

Institutul pentru Cercetarea [iPrevenirea Criminalit`]ii, din cadrulIGPR, a s`rb`torit, în ziua de 6 iunie a.c.,la Centrul Cultural alMIRA, 10 ani de la înfi-in]are, festivitatea fiindonorat` de prezen]ainspectorului generalal Poli]iei Române, dlchestor dr GheorghePopa. La acest emo -]ionant moment aniver-sar, al`turi de spe -ciali[tii ICPC au partici-pat partenerii tradi]ionali ai institutului,care au sprijinit campaniile de pre-venire a criminalit`]ii. În cadrul festiv-it`]ii, au fost prezentate principalelerealiz`ri ale institutului ob]inute de laînfiin]are [i pân` în prezent, fiind evi-den]iate campaniile de prevenire, unexemplu, „Alcoolul nu te face mare!”.Campania se desf`[oar` [i pe parcursulacestui an, în colaborare cu Asocia]iaBerarii României [i Ministerul

Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului,având ca scop informarea adolescen]ilorcu privire la riscurile consumului dealcool.

„Actuala campanie, desf`[urat` lanivel na]ional, [i-a propus informareaelevilor din toate liceele cu privire la con-secin]ele sociale, juridice [i medicaleasociate consumului de alcool. În perioa-da vacan]ei de var`, se vor face deplas`riîn taberele [colare în cadrul unei cara-vane antialcool” - a precizat dl chestorBujor Florescu, directorul Institutuluipentru Cercetarea [i PrevenireaCriminalit`]ii. Totodat`, domnia sa a evi-

den]iat rolul acestei structuri în activi-tatea de ansamblu a Poli]iei Române,acela de a g`si r`spunsuri la o serie de

aspecte cum sunt: ma -nifestarea corup]iei în]ara noastr`, inclusiv îninteriorul institu]iei,traficul de persoane,criminalitatea stradal`,violen]a în unit`]ile deînv` ]`mânt, dispari]iilede minori sau de -lincven]a juvenil`. Încadrul prezent`rilor,

s-a f`cut referire la demersurile institutu-lui pentru identificarea unor solu]ii,amintindu-se sondajele de opinie saustudiile privind rela]ia Poli]ie-Comunitate pe diverse teme de impactsocial sau de optimizare managerial`,derularea unor programe [i proiecte deprevenire a delincven]ei juvenile [i a vic-timiz`rii minorilor, a unor programe deprevenire a violen]ei intrafamiliale [i avictimiz`rii femeilor. „Pe baza rezul-tatelor evalu`rilor [i în urma analizeisitua]iei operative din anul 2007 au fostidentificate priorit`]ile na]ionale alePoli]iei Române în domeniul prevenirii [icombaterii criminalit`]ii în perioada2008 – 2009, respectiv: prevenirea [icombaterea delincven]ei juvenile [i a vic-timiz`rii minorilor, siguran]a rutier` [iprevenirea în sistem integrat a crimi-nalit`]ii din mediul rural. Principalul ele-ment de noutate const` în faptul c`accentul se va pune pe implementareaunor proiecte punctuale orientate sprerezolvarea problemelor reie[ite din ana -lizele efectuate pe fiecare domeniu prior-itar” a mai precizat dl chestor Florescu.

Inspectorul general al Poli]ieiRomâne, dl chestor dr Gheorghe Popa aeviden]iat importan]a activit`]ii de cer -cetare [i prevenire a criminalit`]iidesf`[urat` de ICPC, precizând cât demult înseamn` pentru oameni saucomunit`]i rolul preventiv-educativ,identificarea cauzelor producerii sauprolifer`rii unui fenomen, subliniind

necesitatea unei cooper`ri permanentecu numero[i parteneri din toate sferelesociale, amintind, totodat`, de importan-tul rol al media, de impactul pe care îlgenereaz` în opinia public` prin pro-movarea programelor [i ac]iunilorcomune.

„Am încheiat un deceniu de activitatecu reu[ite notabile, cu multe înv`]`minte[i o bogat` experien]`, a concluzionat

inspectorul general al Poli]iei Române.Împreun`, am realizat toate acestelucruri l`udabile. Iat` de ce v` chem peto]i ca, în deceniul urm`tor, s` ne multi-plic`m eforturile pentru identificareacelor mai bune formule de cooperare,astfel încât parteneriatul nostru s` capetevaloare social` recunoscut` [i apreciat`de societate, s` demonstr`m voca]ianoastr`, a românilor, de oameni pa[nici,p`str`tori [i promotori ai valorilor spiri-tuale, istorice, religioase, într-o lume adiversit`]ii [i specificit`]ii na]ionale, înmarea familie a Europei unite”.

Manifestarea a continuat cu acor-darea de distinc]ii [i diplome manage -rilor institutului, de la înfiin]are pân` înprezent, precum [i partenerilor institutu-lui. Pentru buna colaborare, pentrumediatizarea constant` a activit`]ii insti-tutului, Revista „Poli]ia Român`” a fostpremiat`.

��Roxana GHEORGHIU PAP

Institutul pentru Cercetarea [i PrevenireaCriminalit`]ii la aniversare - 10 ani de reu[ite

12

Cu ocaua mic` la drumul mare

Ofi]erii Direc]iei GeneraleAnticorup]ie – C`l`ra[i, sub coor-donarea procurorului desemnatdin cadrul Parchetului de pelâng` Tribunalul C`l`ra[i, l-auprins în flagrant delict pe uncet`]ean tocmai în momentul încare a încercat s` ofere 500 leiunui agent. Este vorba despre L.Vasile, depistat, pe raza comuneiPeri[oru, conducând un autotu -rism neînmatriculat [i f`r` a pose-da permis de conducere. Disperatc` va r`spunde în fa]alegii, împricinatul a maicomis o f`r`delege, deaceast` dat` infrac]iuneade dare de mit`, pentru a-l convinge pe poli]ist s`-[iîncalce atribu]iile de servi-ciu [i s`-l fac` sc`pat.

Agentul, din cadrulI.P.J. C`l`ra[i – PostPoli]ie Peri[oru, nu a statpe gânduri [i a sesizatDirec]ia General` Anticorup]ie -C`l`ra[i care a înregistrat

denun]ul [i a ac]ionat în con-secin]`, procurorul dispunândînceperea urm`ririi penale fa]` de

L. Vasile pentru savâr[ireainfrac]iunii de dare de mit`, fapt`prev`zut` [i pedepsit` de art. 255Cp, rap la art. 6 ind. 1 din Legeanr. 78/2000.

La Postul de Poli]ie

Beba Veche, lege cu argin]i

[i c`tu[e

Ofi]erii Direc]iei GeneraleAnticorup]ie – Biroul Antico rup -]ie pentru jude]ul Timi[, sub

directa coordonare a procuroru-lui desemnat din cadrul

Parchetului de pe lâng`Tribunalul Timi[, cu spri-jinul tehnic al S.I.I.P.I. -Timi[, au prins în flagranto persoan` în timp ceîncerca s` mituiasc` unpoli]ist cu suma de 700lei.În fapt, R. Maria îi

promisese [efului Postuluide Poli]ie Beba Veche suma de1.000 de lei pentru a nu-i întocmidosar penal fiului s`u.

F`r` derog`ri de la respectareaazul Moraru, în care un poli]ista fost denun]at chiar de c`trecolegii s`i din cadrul I.G.P.R.,

pentru comiterea infrac]iunii deprimire de foloase necuvenite, aprovocat o reac]ie ferm` din parteaconducerii Inspectoratului Generalal Poli]iei Române, care dezaprob`,constant, astfel de comportamente[i nu tolereaz`, în niciun fel, aseme-nea devieri de la litera legii, cu atâtmai pu]in din partea repreze n -tan]ilor Poli]iei Române.

Consecvent` în respectareaprincipiului toleran]ei zero în fa]acomiterii actelor de corup]ie, echipamanagerial` a Poli]iei Române i-afelicitat pe poli]i[tii care au efectu-at denun]ul, acest act demonstrândc` mesajele permanente privindcombaterea faptelor de corup]ie,adresate tuturor lucr`torilor dincadrul structurilor poli]iene[ti, auînceput s` dea roade [i s`func]ioneze chiar din interior.

„Indiferent de m`sura pe care ova lua instan]a, nu toler`m [i nuvom tolera asemenea situa]ii [iatrag aten]ia, înc` o dat`, c`nimeni nu este mai presus de lege.Consider c` poli]i[tii care nu în]elegacest lucru nu sunt potrivi]i pentruaceast` profesie!”, a spus inspec-torul general al Poli]iei Române,chestor dr. Gheorghe Popa.

Semnalul [efului institu]iei noas-tre nu este singular, ci seîncadreaz` în ofensiva echipei ma -nageriale de contracarare acorup]iei în rândurile poli]i[tilor.Roadele acestei politici n-au întârzi-at s` apar` la nivelul structurilorteritoriale.

C

13

B`iatul, în vârst` de15 ani, intrase în aten]iapoli]i[tilor dup` ce fu -sese depistat în trafic,conducând autoturis-mul p`rin]ilor f`r` aposeda permis de con-ducere. În autovehicul,al`turi de minor, seaflau mama [i tat`lacestuia. L. I. s-a ales cudosar penal pentru con-ducere pe drumurile publice a unuiautoturism f`r` permis, iar tat`l s`u,P. Ioan, pentru încre din]area cu[tiin]` unui minor care nu posed` per-mis de conducere a autoturismuluipentru conducerea pe drumurile pu -blice.

F`r` s` stea pe gânduri, R. Marial-a contactat pe poli]ist la Postul dePoli]ie Beba Veche, rugându-l insis-tent s` nu-i întocmeasc` dosar penalfiului ei. În schimb, femeia i-a promisacestuia un “cadou” de 1.000 lei, pecare avea s` i-l ofere la proxima întâl-nire.

Omul legii a refuzat oferta de mit`[i, mai mult decât atât,[i-a informat superi-orii care au anun]atDirec]ia General`Anticorup]ie –Timi[.În urma denun]ului,ofi]erii D.G.A. - Timi[au organizat fla-grantul delict.

Fa]` de cea încauz` a fost dispus`începerea urm`ririipenale pentru s`vâr -[irea infrac]iunii de dare de mit`, dis-punându-se re]inerea pentru 24 deore în arestul I.P.J. - Timis.

Agentul [ef adjunct S. Iulian, [eful

Postului de Poli]ie Beba Veche, nu seafl` la primul demers de acest fel. Oalt` tentativ` de mituire l-a pus laîncercare, în 2006, când un cet`]ean i-a oferit 200 RON pentru a-i rezolvafavorabil un dosar penal, întocmitpentru furt. {i la vremea respectiv`[eful de post a denun]at la Direc]iaGeneral` Anticorup]ie tentativa unorcet`]eni de a-l mitui.

Euro pentru colegi

Doi poli]i[ti gorjeni au denun]atimediat la Direc]ia General` Anti -corup]ie încercarea u nui coleg de a le

oferi bani în schimbul neîn-deplinirii atribu]iilor deserviciu.

Ofi]erii Direc]iei Ge -nerale Anticorup]ie -Biroul Antico rup ]ie pen-tru jude]ul Gorj au fostsesiza]i de c`tre doipoli]i[ti de la BiroulOrdine Public` - Poli]iaMunicipiului Tîrgu-Jiucu privire la faptul c` uncoleg de breasl` din

cadrul Po li]iei MunicipiuluiTimi [oara a încercat s` le ofere baniîn schimbul neîndepli nirii atribu]iilorde serviciu.

Într-o noapte, în timp ce efectuauserviciul de patrulare, cei doi poli]i[tide la Biroul Ordine Public` au obser-vat un autoturism avariat, c`zut într-un[an]. Din primele verific`ri, s-a stabilitc` ma[ina a ajuns în [an] din pricina[oferului, G. Nicolae, aflat sub influ-en]a b`uturilor alcoolice, care pier-duse controlul asupra volanului într-ocurb`.

Pentru c` nu aveau competen]` înanchetarea circumstan]elor în care aavut loc accidentul, cei doi agen]i i-auspus [oferului c` vor solicita prezen]ala locul accidentului a unui echipaj alPoli]iei Rutiere. În acel moment,b`rbatul, încurajat [i de v`rul s`u,care se afla înma[in` în momen-tul respectiv, aîncercat s` le ofereoamenilor legii100 euro. Re fuzulacestora nu l-aintimidat pe [ofe -rul turmentat, care,pentru a fi mai conving`tor, a aruncatbancnota în ma[ina de Poli]ie,declinându-[i calitatea de poli]ist.

Cei doi agen]i nu s-au l`sat impre-siona]i [i au sesizat Direc]ia General`Anticorup]ie.

Ulterior, G. Nicolae a fost testat cuaparatul etilotest, rezultând o concen-tra]ie de 1,40 mg/l alcool pur în aerulexpirat.

Fa]` de cel în cauz` a fost dispus`începerea urm`ririi penale pentrus`vâr[irea infrac]iunii de dare demit`, precum [i pentru infrac]iuneade conducere a unui autovehicul pedrumurile publice sub influen]ab`uturilor alcoolice.

� Lena MITROI

legii [i a deontologiei profesionale

EEssttoonniiaaPoli]ia \n lume

14

Poli]ia din Estonia are \n compo-nen]a sa 5.000 de angaja]i fiind, astfel,o structur` public` numeroas`, com-parativ cu m`rimea acestei]`ri baltice. Direc]ia dePoli]ie, condus` de undirector general, estesubordonat` Minis -terului de Interne,care mai coordo -neaz` alte patrudirec]ii centrale: Di -rec]ia de Securitate aPoli]iei, Direc]ia Poli]iei deFrontier`, Direc]ia Cet`]enie [iMigra]ie [i Direc]ia pentru Situa]iide Urgen]`. Ministerul de Internemai coordoneaz` [i Inspectoratulpentru Protec]ia Datelor precum[i Academia pentru ServiciiPublice, o institu]ie ce asigur`\nv`]`m#ntul superior aplicat \ndomeniul poli]ienesc precum [i \nalte domenii administrative dincadrul Ministerului de Interne.

|n Estonia exist` patru unit`]iteritoriale de poli]ie numite Prefecturi,[efii poli]iei locale fiind prefec]ii.

Departamentul de Poli]ie esteresponsabil cu dezvoltarea noilormetode de lucru, cu suportul tehnolo -g ic [i cooperarea interna]ional`, fiind\mp`r]it \n dou` tipuri de structuri.

Poli]ia central` pentru impunerealegii este o institu]ie na]ional` specia -lizat` care conduce activit`]i deimpunere a legii [i de supravegherena]ional`. Principalele obiective aleacestui departament sunt: analizarea [igeneralizarea activit`]ilor din sferalegii, prevenirea infrac]iunilor, dez-voltarea cooper`rii interna]ionale, par-ticiparea la men]inerea ordinii publice[i la supravegherea circula]iei, ges-tionarea procedurilor \n cazulinfrac]iunilor, protejarea pre[edinteluirepublicii, a primului ministru, a invi-ta]ilor oficiali.

Unit`]ile care fac parte din acestdepartament sunt: Unitatea deimpunere a legii, Unitatea pentru pro-

tec]ia persoanei [i Unitatea pentruServicii. Obiectivele principale

ale primei unit`]i suntanalizarea activit`]ilor poli]iei,

activit`]ilor judiciare [i par-ticiparea la men]inereaordinii publice, \n cooperare

cu alte institu]ii ale poli]iei.Unitatea pentru protec]ia per-

soanei are ca obiective protec]ia

pre[edintelui republicii, a primuluiministru, a invita]ilor oficiali [i a altor

persoane. Unitatea pentru Servicii areca responsabilit`]i cursurile de con-ducere auto pentru poli]i[ti, ges-tionarea investiga]iilor disciplinare,

resursele umane [i financiare. Poli]ia central` criminal` este

institu]ia principal` din Estonia carelupt` \mpotriva diferitelor forme decrim` organizat` [i asigur` securi-tatea intern` a statului. De aseme-nea, coordoneaz` activit`]ile desupraveghere a infractorilor, lupt`\mpotriva activit`]ilor de sp`lare abanilor. Unul din rolurile sale prin-cipale este cooperareainterna]ional` cu Interpol [i

Europol prin ofi]erii de leg`tur` trimi[i\n c#teva ]`ri.

Poli]ia din Estonia face praf o opera]iuneinterna]ional` de trafic cu droguri

Poli]ia Central` Criminal` din Estonia a arestat, recent, un grup mare depersoane suspectat de coordonarea unei echipe de 30 de trafican]i de cocain`ce opera \n Europa [i America de Sud.

Trafican]ii estonieni de droguri au \nceput s` fie prin[i \nc` din anul 2006,\n America de Sud. {apte narcotrafican]i au fost re]inu]i la sosirea \n Europa[i al]i 23 \n ]`ri din America de Sud: Venezuela, Argentina, Peru, Ecuador,Trinidad Tobago [i Uruguay. Pachetele de cocain` confiscate au avut o greu-tate cuprins` \ntre unu [i [apte kilograme.

C`r`u[ia [i comercializarea erau foarte profitabile. Un kilogram decocain` poate fi cump`rat cu 4.000 de euro \n America de Sud [i rev#ndut,gram cu gram, pe str`zile ora[elor din Estonia, cu 75.000 de euro.

� Pagin` realizat` de:Luiza S#rbu [i

Marius TOMA

15

Poli]i[ti ai Serviciuluide Combatere a Cri -minalit`]ii Organizate -Arad, împreun` cu ceidin Serviciul de Com -batere a Traficului cuMigran]i [i cu procuroridin D.I.I.C.O.T. - BiroulTeri torial au anihilat, decur#nd, un grup infrac -]ional de crim` organi-zat`, format din 28 decet`]eni români [imoldoveni. Timp de doiani, membrii re]elei cri -minale au ac]ionat, înmod organizat, pentru ob -]inerea unor “profituri”grase din traficul ilegal

de migran]i, de droguri[i din sp`lare de bani.

Membrii re]elei, con-duse de G. {tefan, au fal-sificat sau contraf`cutc`r]i de identitate ro -mâne[ti [i au traficat înspa]iul Uniunii Europenecet`]eni str`ini, care nuaveau drept de acces.

Documentele false,folo site atât pentru trans-portul persoanelor, cât [ipentru desf`[urarea unoractivit`]i economice ili -cite au fost “fabricate”c`tre P. Attila {tefan, dinArad, proprietar al uneisociet`]i comerciale de

advertising care de]ineatehnologia necesar` ma -no perelor frauduloase.

Pe parcursul investi -ga]iilor, s-a constatat c`infractorii [i-au extinsacti v i t^]ile [i pe liniatraficului ilegal de dro -guri.

Sub coordonarea pro -curorilor D.I.I.C.O.T. –Biroul Teritorial Arad, afost declan[at` o ampl^ac]iune, simultan în maimulte loca]ii, reu[indu-secapturarea a 112 kg. decanabis (în valoare deaproximativ 1.000.000 deeuro), a tehnologiei

folosite la falsificareadocumentelor, precum [ire]inerea membrilor re -]elei, pentru care in -stan]a de judecat` com-petent` a emis [ase man-date de arestare preven-tiv`.

Ceilal]i membri aigrup^rii au fost cerceta]iîn stare de libertate.

În cursul docu men -t`rii s-a constatat c`membrii re]elei [i-auextins activitatea [i pelinia traficului de dro -guri.

� Viorel TURCU{

Poli]i[tii ar`deni din Com -

partimentul de Analiz` [i Prevenire a

Criminalit`]ii [i ai Compartimentului

Poli]iei de Proximitate s-au întâlnit

cu elevii de la Grupul [colar Aurel

Vlaicu [i de la Grupul [colar Henri

Coand` din Arad, timp de mai multe

zile. Peste 350 elevi din clasele a IX-

a, a X-a, dar [i a XI-a de la Grupul

[colar Aurel Vlaicu, precum [i 130

elevi din clasele IX-XII de la Grupul

[colar Henri Coand`, au fost pre-

veni]i de c`tre poli]i[tii de proximi-

tate [i de prevenire pentru a nu

ajunge victime sau autori ai unor fur-

turi sau violen]e. Ace[tia au

vizionat o înregistrare video

con]inând confesiuni ale

unor minori autori ai unor

infrac]iuni, au fost informa]i

despre pedepsele prev`zute

de legea penal` pentru fur-

turi, loviri [i alte fapte care

se întâlnesc în rândul adolescen]ilor,

au fost dezb`tute consecin]ele unor

fapte penale [i problemele cu care

elevii se confrunt`. Aceste activit`]i

educativ-preventive ale poli]i[tilor

vor continua în unit`]ile de

înv`]`mânt, ca parte a Programului

de prevenire [i combatere a

delincven]ei juvenile [i victimiz`rii

minorilor ”Fii corect, tr`ie[te în sigu-

ran]`!”, derulat de c`tre

Inspectoratul de Poli]ie Jude]ean

Arad.

� Camelia TUDUCE

Grupare de trafican]i de droguri [i migran]i – decapitat^ de poli]i[tii ar^deni

PPrreevveenniirree \\nn [[ccooll ii

16

Recent, în municipiul TârguMure[, copiii au avut, pentru o zi,un ora[ al lor. Centrul ora[ului s-atransformat într-un mare parc dejoac`, îns` a fost vorba despre ojoac` special`, organizat` cu prile-jul Zilei Copilului.

Mai exact, în cadrul proiectuluiintitulat „Un ora[ pentru copii”,Asocia]ia „Exploratori pentruviitor”, în colaborare cu Prim`riamunicipiului Târgu Mure[,Inspectoratul Jude]ean de Poli]ieMure[, Agen]ia Na]ional`Antidrog, Agen]ia pentru S`n`tate,Educa]ie [i Familie [i alte institu]ii,a amenajat un ora[ în miniatur`.

La deschiderea oficial` aor`[elului, inspectorul principalGabriela P\nc`, din cadrulCompartimentului de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii, a sub-liniat importan]a inform`rii, pentruca viitorii adul]i s` cunoasc` foartebine serviciile oferite de c`trediversele institu]ii. Prezentând„ora[ul celor mari pe în]elesulcelor mici”, proiectul a urm`rit s`-ifac` pe copii s` se simt` cuadev`rat „acas`” în ora[ul lor. Deasemenea, I.P.J. Mure[ a marcat [iZiua Interna]ional` a CopiilorDisp`ru]i, atr`gând aten]ia asupracelor mai importante m`suri deprotec]ie.

Copiii primeau câte unpa[aport la intrare, urmând[tampila/semn`tura de la fiecaredintre cele 26 loca]ii. StandulPoli]iei s-a bucurat de un real suc-ces.

Echipa Poli]iei a fost format`din poli]i[ti de prevenire, proximi-tate, resurse umane (ofi]erul psi-holog [i cel abilitat cu recrutarea

candida]ilor) [i poli]i[ti rutieri. Cuto]ii au verificat cuno[tin]ele copi-ilor în ceea ce prive[te regulilerutiere, i-au informat pe cei interesa]idespre condi]iile înscrierii la [colilede poli]ie, iar pe p`rin]i, desprem`suri de protec]ie a bunurilor.

Poli]i[tii mure[eni s-au preg`titpentru aceast` activitate cu ches-tionare pe teme rutiere pe cate-gorii de vârst`, semne decircula]ie, fi[e de lucru, iar pentrucei mici, permise de bun pieton.

Mai mult, a fost amenajat` o„curs`” în miniatur`, cu semne decircula]ie, iar copiii au avut posibi -litatea s`-[i încerce abilit`]ile de aconduce ma[inu]ele, respectândregulile rutiere.

Pentru a marca Ziua Interna -]ional` a Copiilor Disp`ru]i, Poli]iamure[ean`, cu sprijinul FocusBucure[ti, a realizat flutura[i curecomand`ri pentru p`rin]i înscopul evit`rii unor tragedii.

Al`turi de Organiza]ia Salva]iCopiii Mure[, poli]i[tii au distribuitmateriale cu informa]ii utileadresate adul]ilor. De asemenea,copiii au fost „testa]i” la cuno[tin]enecesare: numele, numelep`rin]ilor, adresa etc.

Nu în ultimul rând, activitatea adorit apropierea copiilor de Poli]ie:au fost încânta]i s` urce în autotu -rismul inscrip]ionat, s` adresezeîntreb`ri, s` fac` fotografii…

Evenimentul, care s-a bucu-rat de prezen]a a peste 2.500 devizitatori, copii [i p`rin]i, a fostintens mediatizat, iar subiectulcopiilor disp`ru]i a fost dezb`tutpe larg ulterior, în cadrul unoremisiuni TV.

ÎÎnn ddaarr ddee llaa PPoollii]]iiaa mmuurree[[eeaann`

17

Educa]ia rutier a celor mai tinerilocuitori ai jude]ului Mure[ constituie unadintre modalit ]ile de ac]iune pentru atin-gerea obiectivelor prev`zute în proiectullocal de prevenire a accidentelor rutiere.

Astfel, în luna martie 2007, Gr`dini]a„Voinicel” Reghin [i Inspectoratul dePoli]ie al Jude]ului Mure[ (prinCompartimentul de Analiz [i Prevenire aCriminalit`]ii, Serviciul Poli]iei Rutiere,Poli]ia de Proximitate [i Poli]ia

Municipiului Reghin) au ini]iat proiectulconcurs „Pre[colarii [tiu s circule corect!”,adresat pre[colarilor din jude].

Datorit succesului de care s-a bucurat,proiectul a fost introdus pe calendarul acti -vit ]ilor Ministerului Educa]iei [i Cercet rii\n anul 2008.

În perioada aprilie-mai 2008 au avut locetapele pe gr`dini] , pe zon , urmate defaza jude]ean .

La etapa na]ional , ce a avut loc laReghin, în 23-24 mai a.c., auparticipat peste 500 delucr`ri din jude]ele Mure[,Bac`u, Bra[ov, Ia[i, Timi[,Sibiu, Br ila, Bucure[ti [ichiar de peste hotare, dinSerbia.

Având în vedere faptul c`în acest proiect a fost parte -ner [i Comisia UNESCO,etapa na]ional s-a organizatîn acest an cu prilejul vizitei unei delega]iide 13 reprezentan]i UNESCO din Iordania,Israel, Palestina – (mini[trii educa]iei),Bulgaria, Cipru, Grecia, Italia, Malta,Slovenia, Turcia [i Serbia. Al turi de ei s-aaflat doamna Lucre]ia B lu] – expert

UNESCO, precum [i reprezentan]i dincâteva jude]e din România.

Inspectoratul de Poli]ie al Jude]uluiMure[, principalul partener, a fostreprezentat de domnul comisar [efAlexandru Câmpeanu – adjunct al [efuluiinspectoratului, inspector principalGabriela Pînc – ofi]er prevenire, reprezen-tan]i ai Poli]iei Municipiului Reghin, aiPoli]iei de Proximitate [i Poli]iei Rutiere.

Recent, au avut loc vernisajul expozi]iei[i jurizarea concursului. Pre[edintele juriu-lui, ofi]erul de prevenire, a prezentat dele-ga]iei criteriile dup care sunt evaluatelucr`rile, men]ionând decizia juriului.

24 mai 2008. La Prim`ria Reghin, a avutloc o întâlnire a delega]iei cu reprezentan]iiinstitu]iilor locale. Poli]ia mure[ean atransmis salutul s`u prin adjunctul [efuluiinspectoratului. În acest cadru festiv,ofi]erul de prevenire a primit diploma demembru de onoare al Asocia]ieiEducatoarelor din Bucure[ti [i Ilfov.

Oaspe]ilor str ini le-a fost oferit un pro-gram artistic preg tit de copiii din Reghin,în care s-a eviden]iat multiculturalitateamure[ean .

În final, copiii au subliniat faptul c acci-dentele rutiere sunt o problem grav , care

ne afecteaz pe to]i, indiferent de culoaresau na]ionalitate. Copiii au oferit unmoment artistic dedicat victimelor eveni-mentelor rutiere.

În încheierea serii, ofi]erul de prevenirea realizat pentru oaspe]ii str`ini oprezentare power point în limba englez cu

privire la activit ]ile derulate în 2007-2008pentru prevenirea evenimentelor rutiere, încare au fost implica]i copiii din jude].

Poli]ia mure[ean a oferit acest materi-al, precum [i date de contact pentru even-tuale schimburi de experien] , [i pe formatelectronic, fiec`rui membru al delega]iei.

Poli]i[tii au mai oferit oaspe]ilor veste

reflectorizante [i pliante redactate în treilimbi (român , maghiar , englez`), referi-toare la riscuri privind traficul rutier înjude]ul Mure[.

Nu au fost uita]i nici copiii. Poli]ia a pre-miat cele mai bune lucr`ri (din Bucure[ti,Bac`u, Timi[oara, Oravi]a, Reghin, Tg-Mure[) cu banderole reflectorizante, per-mise de buni pietoni, c`r]i [i puzzle-uri.Fiecare concurent a primit o diplom pen-tru participare.

Activitatea s-a bucurat de un succesdeosebit, oaspe]ii declarându-se impre-siona]i de implicarea Poli]iei în activit ]ileeducative, manifestându-[i, totodat`,inten]ia de a furniza experien]a acumulatcolegilor din poli]iile statelor reprezentate.În acela[i timp, cadrele didactice [i poli]i[tiiromâni [i-au exprimat dorin]a de a afla [i ei,prin intermediul mijloacelor moderne decomunicare, despre activit ]i similare orga-nizate în alte ] ri.

�Pagini realizate de Roxana GHEORGHIU PAP

Finala concursului na]ional

„Pre[colarii [tiu s` circule corect”

18

aa

Dezvoltarea capacit`]iiinstitu]ionale-prioritate

pe termen lung

Asigurarea resurselor umane în vedereaoptimiz`rii raportului dintre num`rulpoli]i[tilor [i cel al popula]iei, realizareainvesti]iilor pentru îmbun`t`]irea condi -

]iilor de munc` [i de locuit ale poli]i[tilor [i,deopotriv`, pentru dotarea cu mijloacelogistice necesare derul`tii activit`]ii încondi]ii optime, precum [i dezvoltarea sis-temului informatic [i de comunica]iireprezint` obiectivele Programului pri -vitor la “Dezvoltarea capacit`]iiinstitu]ionale a Poli]iei Rurale”, cuperioad` de derulare 2006-2016.Cheltuielile estimate în vedereaîndeplinirii obiectivelor propuse seridic` la o valoare total` de peste 429milioane euro.

Pa[ii concre]i în modernizarea aces-tor structuri teritoriale sunt deja materi-aliza]i în autoturisme, achizi]ionareaaltor mijloace de interven]ie [i, nu înultimul rând, o nou` fa]` a posturilorcomunale.

Gestionarea resurselorumane-în viziunea

managerilor

Despre schimb`rile produse la nivelulredistribuirii resurselor umane la nivelulmediului rural ne-a vorbit domnul comi -sar-[ef Mihai Pruteanu, adjunct al direc-torului Direc]iei Poli]iei de Ordine

Public` din IGPR.Domnia sa a relevant c`, în prima etap`,

la posturile comunale cu o situa]ie opera-tiv` complex` s-au suplimentat statele deorganizare, iar în localit`]ile rurale cu o dez-voltare urbanistic` [i demografic` semni-ficative, unit`]ile au fost transformate înPoli]ii comunale, urmând ca zonele de com-peten]` respective s` fie incluse în teritoriul

administrativ al municipiilor.“Totodat`, a ad`ugat domnul

comisar-[ef Mihai Pruteanu, s-aelaborat o nou` Concep]ie derecrutare [i selec]ie a candida]ilorpentru [colile de agen]i, care tre-buie s` conduc` la identificareacelor mai motiva]i candida]i, cu unnivel de preg`tire adecvat nece-sit`]ilor func]iilor pe care urmeaz`s` le ocupe. Potrivit acestei vizi -uni, echipe de poli]i[ti au derulatactivit`]i de informare a popula]ieide la sate, astfel încât mul]i tineri

au optat pentru aceast` carier`. Prinurmare, fiind obi[nui]i cu condi]iile de via]`din mediul rural, absolven]ii nu vor maisolicita transferul la Poli]iile municipale [i

or`[ene[ti. De asemenea, perioadele depractic`, în astfel de cazuri, se vordesf`[ura, pe cât posibil, la postul în careelevul urmeaz` s` fie repartizat dup`absolvirea cursurilor. Astfel, [eful de postva fi direct interesat în preg`tirea elevilor,[tiind c` va urma s` lucreze împreun` cuace[tia.“

� Lena MITROI

Serviciu poli]ienesc modern pentru comunitatea rural`Istoria recent` a

Poli]iei Române poart`cu sine nu doar cadrulreal al transform`rilorinstitu]ionale [i func -]ionale - produse cuexac titate de ceasornicdup` modelul insti -tu]iilor similare dinlumea modern` - ci [i unalt context legat denivelul percep]iei poli -]i[tilor, uneori acce-sorizat` cu cli[ee dementalitate foarte greude dezr`d`cinat, chiar încondi]iile în care se pre-figurau reconsider`ri defond în unele domeniiprofesionale încercatede… vremuri.

De pild`, în urm` cunumai doi ani, “talpa]`rii” era asimilat`invariabil cu mediulrural, adic` o perspec-tiv` f`r`…perspectivacondi]iilor decente demunc` [i de via]`. Ofunc]ie la un post comu-nal nu însemna decâttrud`, 24 de ore din 24,[i, fiind, adesea, dep`[itde situa]ie în instru-mentarea celor maidiverse genuri deinfrac]iuni, cum spu -neam, f`r` a dispune demijloace minime deac]iune.

Prin urmare, eficien-tizarea serviciului poli -]ienesc [i în sateleRomâniei constituia unadintre comenzile socialemajore, ce a atras oreac]ie pe m`sur` aautorit`]ilor.

19

Starea conflictual` existent` între dou` familii de rromi dinmunicipiul Lugoj, jude]ul Timi[, a determinat inteven]ia în for]^ apoli]i[tilor. Pe baza autoriza]iilor emise de c`tre Judec`toria Lugoj,poli]i[tii din I.P.J. Timi[ au efectuat trei perchezi]ii domiciliare la imo-bilele locuite de aceste familii.

Scopul ac]iunii a fost de a descuraja membrii celor dou^ clanuri [ide a ridica arme, alte obiecte [i probe în cele cinci dosare penale, carese afl^ în lucru la Poli]ia Municipiului Lugoj [i S.A.E.S.T. Timi[, privind

infractiuni de ultraj contra bunelor moravuri, violare de domiciliu,amenin]are, distrugere [i nerespectarea regimului armelor [imuni]iilor.

Cu ocazia descinderilor a fost descoperit un \ntreg arsenal, concret,au fost ridicate un pistol marca BORA, ca libru 5,6 mm, cu aer compri-mat, un pistol marca ROHM, calibru 10x22T, cu bil^ de cauciuc, de]inutlegal de c`tre P. Ioan [i un înc`rc`tor cu patru cartu[e, 10 cartu[e cubile cauciuc, calibru 10x22T, 11 topoare, [ase cu]ite [i pumnale arti-zanale, opt r`ngi metalice, coase, furci, b#te [i alte obiecte albe, conton-dente.

La ac]iune au participat peste 40 de poli]isti din D.P.I.R., ServiciulArme, Explozivi, Substan]e Toxice, Serviciul de Investiga]ii Criminaleal I.P.J.Timi[ [i Poli]ia Municipiului Lugoj.

În cursul aceleia[i s`ptâmâni, au mai fost ridicate dou` pistoale cubil` de cauciuc, apa]inând liderilor familiilor c`rora le-a fost suspendatdreptul de port-arm`, fiind început` urm`rirea penal` împotriva acestorapentru infrac]iunea de ultraj contra bunelor moravuri [i nerespectarearegimului armelor. De asemenea, au fost aplicate nou^ sanc]iuni contra-ven]ionale conform Legii 61/1991, în valoare de 27.000 lei.

În perioada imediat urm^toare, poli]i[tii timi[eni au monitorizatevolu]ia acestei situa]ii incendiare, pentru a preveni eventualele con-flicte stradale [i comiterea altor infrac]iuni. Cu alte cuvinte sunt pefaz^, urmând a interveni operativ, conform prevederilor legale, dac^ seva impune acest lucru.

La sf#r[itul lunii mai, aproape \n aceea[i formul^, completat^ decriminali[ti, sub conducerea direct^ a adjunctului [efuluiInspectoratului, comisar-[ef Claudiu Chebici, poli]i[tii au efectuat oalt^ perchezi]ie la domiciliul lui P. Ioan, de 33 de ani, din municipiulLugoj, jude]ul Timi[.

Au fost descoperite [i ridicate în vederea continu`rii cercet`rilor unpistol cu glon] , calibru 9 mm, cu un înc`rc`tor tip SECTOR, împreun`cu un cartu[ cu glon], calibru 9 mm, [i o grenad` defensiv` defabrica]ie ruseasc` de culoare kaki. În acest sens, a fost anun]at I.S.U.Banat în vederea ridic`rii grenadei defensive.

� Sergiu Valentin RUS

DDeesscc iinnddeerree îînn ff oorr ]]qq aa ppoo ll ii ]] ii [[ tt ii ll oorr tt iimmii [[eenn ii

20

Ora[ul Zimnicea, jude]ul Teleor -man, este cunoscut prin dou` reperede impact: cutremurul din '77 [i celmai sudic punct al ]`rii. Primul a l`saturbea “ca dup` bombardament”, iarcel de-al doilea o define[te înc`, seînva]` la [coal`, iar numele s`u esterostit, m`car o dat`, de fiecare româncare frecventeaz` ciclul primar deînv`]`mânt. În rest, Zimnicea pareîncremenit` într-un spa]iu devastat,

pe alocuri, în care oamenii - înc`veseli [i dornici de via]`, p`mântul –înc` negru [i gras ca untul, [i vitelede munc` [i de lapte care s-auînmul]it v`zând cu ochii, se str` d u -iesc din r`sputeri s` “combat`” lipsalocurilor de munc`, salariile mes-chine, neajunsurile provocate de uniiprin diverse modalit`]i. Mul]i local -nici au luat drumul Spaniei, [i-aureconsiderat acolo capacit`]ileumane [i profesionale, aduc bani,ma[ini, haine celor r`ma[i acas`,contribuie la prosperitateagospod`riilor proprii [i a localit`]iilor dup` puteri. Din cei 16.000 delocuitori ai ora[ului – ne spunea [efulPoli]iei, dl. comisar-[ef EugenEnescu – 4 - 500 sunt pleca]i la lucruîn str`in`tate, în special în Spania. Au

r`mas cei tineri, cei b`trâni, cei anga-ja]i [i cei care îngrijesc p`mântul.Ora[ul e mare, se întinde pe osuprafa]` de 13.131 hectare, iarlungimea str`zilor se ridic` la 57 kilo-metri. Pe deasupra, avem în arondare13 comune, cele mai îndep`rtate fiindPetro[ani (28 km), Smârdioasa (23km), [i Piatra (25).

Despre Zimnicea, mul]i spun c` arfi locul unde nu se întâmpl` nimic.

A[a c`, dac` cevase întâmpl` totu[i,se afl` repede. Depild`, “vocea po -porului” vuia des -pre faptul c`, lucrun e m a i î n t â l n i t ,oamenii legii auidentificat [i prinsun grup de trafi-can]i [i consuma-tori de droguri.

{eful Po -li]iei ne-a confir-

mat “gura lumii”. Este vorba despre[apte tineri c`zu]i, de curând, înplasa poli]i[tilor de la crim` organi-zat` [i a celor din Zimnicea. “Specificora[ului – ne mai spunea comisarul[ef Enescu, nu sunt faptele grave.Dar furturile de p`s`ri [i de animale,cele de produse agricole [i de ]evisudate definesc criminalitatea local`.De asemenea, mai apar furturile dematerial lemnos din p`dure.Lucrurile de acest gen dau adeseab`t`i de cap poli]i[tilor locali [i local-nicilor deopotriv`. Pe la târguriles`pt`mânale organizate în comunelearondate î[i mai fac apari]ia infractoriimigran]i, [i prin localit`]i, ceicunoscu]i sub numele de l`ie]i. De[iavem nevoie de cadre (3 func]ii deofi]er [i una de agent), cu cele [apte

ma[ini din dotare [i cu tehnica decriminalistic` aferent` ne str`duim s`acoperim zona, s` ne facem sim]it`prezen]a în teren, pe str`zi, încomune, spre lini[tea locuitorilor pecare îi inform`m s`pt`mânal, la emi-siunea local` de radio, despre pro -blemele ora[ului, le transmitem sfa-turi preventive [i lucruri utile despresecuritatea personal`.”

Fapte din umbra legii

De la poli]i[tii de la investiga]iicriminale am aflat câte ceva dinlumea celor care sfideaz` legea.

Inspectorul principal Alexandru

Rizea, [eful forma]iunii, împreun` cu

colegii s`i, subinspectorul Valentin

Apostol, agentul [ef Sergiu Burtan [i

agentul [ef adjunct Marian Zamfir, a

rezumat câteva dintre cazurile rezol-

vate recent.De pild`, în comuna Frumoasa, o

femeie în vârst`, nec`jit` desingur`tate [i de boli, a fost violat`într-o noapte. Se p`rea, din primelecercet`ri efectuate la casa b`trânei,c` autorul, indicat de victim`, ar fiintrat în cas` dup` ce dislocase ungeam, pe care î[i l`sase amprentele.Femeia zicea c` era cineva din vecini.Dar cercet`rile efectuate aveau s`infirme acuza]iile femeii, dovedit` cudeficien]e de vedere. Cel incriminatavea [i un alibi imbatabil. Poli]i[tii auextins cercet`rile [i ochii le-au c`zutpe cinci persoane suspecte de la cares-au recoltat probe biologice care aufost trimise la Institutul deCriminalistic` al I.G.P.R. Între timp,pe geamul dislocat au fost g`site, în

LLiinnii[[ttee îînn ssuudduull s

21

lateral [i alte urme dactiloscopice,care, de data aceasta, îl indicau pe C.Mihalache, 46 de ani, ca autor.B`nuitul avea s` nege îns`, spunândc`, acum câteva zile, încercase s`fure din casa femeii. A urmat [itestarea la poligraf, unde,recunoscând, a dat vina pe b`utur`,pretinzând c` a uitat tot ce a f`cut.Pân` s` vin` rezultatele de la testulADN, care l-au incriminat,Mihalache, ca un om liber, s-a pier-dut prin Spania.

În iarna trecut`, un scandal într-unlocal din Zimnicea s-a l`sat cuv`rsare de sânge. Flac`ra discordiei afost aprins` de un om cu sim] civic,care l-a mustrat pe un tân`r ce seluase, cu vorbe de ocar`, de un vârst-nic. Recalcitrantului – BordeanuMarius pe nume - atât i-a trebuit. Ascos un cu]it [i l-a amenin]at pe celcare i-a atras aten]ia s` se poarte

cuviincios. Acesta s-a ap`rat cu unscaun [i a vrut s` ias` din local. N-amai apucat, B.M. l-a înjunghiat.Poli]i[tii au luat m`suri ca omul s` fietrimis la spital, iar agresorul a primit

dosar pentru tentativ` de omor.

{i tâlh`riile mai apar, din când în

când, în lini[tita zon` de la Dun`re.

De pild`, un elev a sunat la 112

anun]ând c` i s-a furat telefonul în

fa]a liceului, dup` ce, în prealabil a

fost atacat de doi

agresori, într-o

zon` mai întu -

necat`. Tot a[a au

fost alerta]i po -

li]i[tii [i de o

tân`r` localnic`,

a[teptat` în fa]a

blocului de un

b`rbat, care a lo -

vit-o [i i-a smuls

telefonul. Peste

câteva zile, oa -

menii legii aveau

s` identifice au -

torii, s`-i predea

Parchetului, care

i-a eliberat în grab`. Din p`cate pen-

tru ei, aveau s` fie re]inu]i în aceast`

prim`var`, la Alexandria, într-o

ac]iune maraton de spargeri de

ma[ini. C`, nu-i a[a, ulciorul nu

merge de multe ori la ap`...

A ap`rut [i poli]istul

de proximitate

În rest, la Zimnicea, în sudul-sudului ]`rii, via]a decurge lin. Deceva vreme, în peisaj [i-a f`cutapari]ia poli]istul de Proximitate carebate str`zile în lung [i-n lat, merge laîntâlniri cu elevii, descoper` per-soanele în vârst` f`r` ajutor, copiiiabandona]i de c`tre p`rin]ii pleca]i înSpania, vorbe[te cu ei, îi ajut` cu sfa-turi, îi îndrum` în rezolvareadiverselor probleme. Cel pu]in 6 orepe zi, ne spunea agentul [ef MarianB`doiu, poli]istul de Proximitate dinZimnicea se afl` în teren, bate dinpoart`-n poart` [i se cunoa[te cutoat` lumea.

� Pagini realizate de Ina B~LAN

dduull ssuudduulluuii

22

Jocuri, premii, bucurie

De ziua lor, cei mici s-au bucurat deaten]ia celor mari [i pentru c` poli]i[tigenero[i au fost cu gândul [i cu faptalâng` ei. Cadouri, jocuri [i spectacolediverse au înseninat chipul copiilor, afla]iîn vizit` în unit`]ile de poli]ie.

{coala de agen]i de poli]ie “VasileLasc`r” - Câmpina a fost înv`luit` derâsetele zglobii ale pu[tilor cu vârste

cuprinse între 3 [i 14 ani, \n urma unuidemers de suflet al cadrelor profesorale.

Cu mic cu mare, înv`lui]i de bucurie,de curiozitate [i, bineîn]eles, de mult`energie, oaspe]ii au participat la celepatru probe diferite. Unii s-au întrecut ladesene pe asfalt, al]ii [i-au m`suratfor]ele participând lacompeti]ii pe biciclete sau, laalegere, pe role, iar cei cuvârste între 6-10 ani [i 11-14ani [i-au demonstrat cuno[ -tin]ele la capitolul “Cel maibun poli]ist de circula]ie”.

La sfâr[itul fiec`rei probede concurs, ocupan]ii locurilorI, II [i III au fost r`spl`ti]i cudiplome [i premii speciale.Dar, având în vedere c` 1iunie reprezint` ziua tuturorcopiilor, to]i cei prezen]i au primitcadouri, ce au constat în dulciuri, fructe

[i diplome de participare. Aceast` zi, cutotul special`, a fost posibil` datorit` spri-jinului sus]inut al reprezentan]ilor: I.P.A– Filiala Câmpina, ai SindicatuluiPoli]i[tilor, precum [i ai CorpuluiNa]ional al Poli]i[tilor.

Poli]i[tii vâlceni,al`turi de copiii institu]ionaliza]i

Cei mai mul]i copii dinCentrele de Plasamentprovin din medii dezavanta-jate, unii sufer` de diferite tul-bur`ri comportamentalesau retard în dezvoltareapsiho-emo]ional`, dar,cel mai important lucru,

to]i sunt afecta]i de absen]a familiei. În genere, oamenii îi v`d pe co -

piii institu]ionaliza]i ca pe ni[teorfani care stârnesc, în cele maimulte cazuri, mila. Îns`, nimeni nueste interesat ce gânduri au ei, care suntdorin]ele lor cele mai arz`toare sau, pur

[i simplu, cum le place s` î[i petreac`timpul liber.

Poli]i[tii vâlceni, îns`, bunicunosc`tori ai popula]iei din zona decompeten]`, s-au gândit s` le ofere aces-tora un moment de relaxare, organizândun Campionat de Fotbal la care au parti -cipat copiii [i tinerii afla]i în sistemul deprotec]ie din eviden]a Direc]iei Generalede Asisten]` Social` [i Protec]iaCopilului Vâlcea.

Evenimentul a avut loc, recent, peterenul de sport al Liceului Forestier dinmunicipiul Râmnicu Vâlcea, premiileoferite fiind posibile datorit` contribu]ieifinanciare benevole, atât a poli]i[tilorvâlceni, cât [i a unor importante firmeparticulare din jude].

Cu acest prilej, domnul comisar-[efFlorian Marin, [eful IPJ V#lcea, ne-aspus: “ Ac]iunea demonstreaz` faptul c`o latur` important` a profesiei de poli]isto reprezint` apropierea de oameni [i,mai ales, de cei afla]i în dificultate.

Conducerea Inspectoratului dePoli]ie Jude]ean Vâlcea î[i exprim`încrederea c` astfel de gesturi umanitareconstituie o contribu]ie la alinareasufleteasc` a copiilor ce nu se pot bucu-ra de c`ldura p`rinteasc` [i, cu sigu-ran]`, astfel de demersuri caritabile vorcontinua.”

� Lena MITROI

De 1 Iunie, zâmbet de copil

23

18 iunie a.c.. În ziua împlinirii a 10 ani de laplecarea primului contingent de poli]i[tiromâni în misiune peste hotare, la ClubulExcelsior al MIRA a fost organizat , din ini]iati-va comisarului [ef Ion Gane, o întâlnire infor-mal a acestora.

Deschis prin intonarea Imnului na]ional

[i prin p`strarea unui moment de reculegere înmemoria eroilor români c`zu]i la datorie înmisiuni interna]ionale [i a celor deceda]i întretimp, adunarea s-a constituit într-un prilej de

rememorare a unorimportante aspecte [ievenimente la care auluat parte cei 10poli]i[ti români careau format primul con-tigent plecat în misiu-ni de Peace Keepingla 18 iunie 1998.Totodat , participan]iiau reliefat [i o serie deprobleme cu care s-auconfruntat sau carecontinu` s` se per-petueze. La timpul tre-

cut au fost amintite „plonjonul” într-un marenecunoscut din cauza lipsei unor informa]iichiar elementare, blamul la care au fost supu[ipentru c aduceau cu ei aerul democra]iei sauchiar tergiversarea promov`rii unor solicit`rilegale ale acestora, cum ar fi, de exemplu,raportul de m`rire a diurnei, aprobat numaidup ce au riscat [i au raportat despre situa]ieunui pre[edinte al României care efectua ovizit în zona lor de responsabilitate. Problemesunt, îns , [i în prezent, poli]i[tii exprimându-[inemul]umirea pentru urm`toarele situa]ii [iaspecte: nu se profit [i nu li se folose[te îndea-juns experien]a c`p`tat ; mai mult, datorit`profesionalismului dovedit, o parte a lor a ajunsîn posturi de conducere, iar dac pleac de laacest nivel în misiuni peste hotare, la înapoierepot avea surpriza s nu mai ocupe o func]iesimilar , fiind nevoi]i s înceap înc o dat dela nivelul de execu]ie ٭ în prezent, la nivelulPoli]iei Române aproximativ 100 de poli]i[ti seafl în misiuni interna]ionale în diferite zone deconflict ale lumii. În aceste condi]ii, la nivelulI.G.P.R. nu exist un birou de sine - st`t`torcare s se ocupe de gestionarea problemeloracestora. ٭modul nediferen]iat de acordare atitlului de veteran. Acestea sunt numai o partea problemelor abordate [i analizate.Participan]ii, atât poli]i[tii, cât [i cei desemna]ila vremea respectiv s se ocupe de ei sau pro-

fesorii care i-au ajutat s -[i des`vâr[easc`preg`tirea, au expus [i dezb`tut numeroasepuncte de vedere, ini]iative, propuneri, prob-leme [i... amintiri din misiuni. În cele ceurmeaz v vom prezenta câteva dintre aces-tea.

PProfesor Ileana Catrina a fost de trei ori înspa]iul ex-iugoslav s îi vad la locurile demunc pe fo[tii elevi poli]i[ti, ocazie cu carea aflat de la reprezentan]ii altor state desprecât de aprecia]i erau poli]i[tii români.

Profesor Nina Chiraleu: lucrul cu cei 10poli]i[ti a fost o experien] inedit pentrudomnia-sa, urându-le în continuare succese

[i misiuni multe, f r peripe]ii [i evenimente.Comisar [ef (r) Dumitru Derscanu a

prezentat câteva aspecte inedite [i mai pu]incunoscute despre primele misiuniinterna]ionale ale poli]i[tilor români. Astfel,dac unii au plecat f r veste antiglon] [i f r`c`[ti, al]ii voiau s duc la ei corturi, plase saupastile de ]ân]ari etc. În Kosovo, [eful comisieide examinare la limba englez` era unucrainean. Au fost caza]i în blocuri care, la fer-estre, în loc de geam aveau folie, fiind sf tui]i s`mearg numai pe alei c`tre acestea, la unmetru de ele fiind îngropate mine.

Chestorul principal (r) Niculae Neagu,ata[at ideii de misiuni în str in`tate, a ar`tat c`poli]i[tii care au plecat la datorie peste hotare în18 iunie 1998 au deschis o nou pagin arela]iilor interna]ionale ale Poli]iei Române [iale MIRA. În semn de pre]uire, domnia sa aînmânat acestor temerari câte o carte despre ei[i misiunile lor.

Comisarul [ef (r) Ionel Pop[a a propuseditarea unui album complet cu participan]ii lamisiuni interna]ionale, pentru a secunoa[te [i în acest fel ceea ce s-a întâm-plat acolo unde ei [i-au desf [urat activi-tatea, în condi]ii nu de pu]ine ori extrem dedure [i de periculoase. CComisarul [efMarius Nedelcu este, dup cum ar`ta întimpul întâlnirii, „[i [ef de contingent [iexecutant în Congo”, acest fapt constituindînc un element de dificultate a misiunii, pelâng` toate celelalte. Comisarul IulianBoro[, vorbind despre prima lui misiunedesf [urat în urm cu 10 ani, a reamintitrela]iile interumane deosebite dezvoltateîn str in`tate, marile probleme de comuni-care cu ]ara întâmpinate atunci, dar [i per-sisten]a unor probleme în ceea ce prive[tesitua]ia [i statutul lor, [i, îndeosebi, de mentali-tate. De asemenea, a solicitat ca traducereafunc]iilor de]inute în cadrul misiunilor s sefac prin similitudine cu alte state.

Comisarul [ef Sorin Gâfei, mul]umind pio-nierilor din Poli]ia Român care au deschis noidrumuri institu]iei în planul rela]iilorinterna]ionale, adresându-se mai tinerilor s icolegi afla]i în misiuni peste hotare, i-a îndem-nat ca, odat întor[i la vechile locuri de munc ,

s arate, în tot ceea ce fac, lucrurile buneînv`]ate în str in`tate.

Luând cuvântul spre finalul întâlnirii,comisarul [ef Ion Gane a trecut în revist prin-cipalele aspecte ridicate de c`tre participan]i,

sinteza acestora fiind prezentat` îndeschiderea materialului.

Reprezentând consiliul de conducere alI.G.P.R. la aceast activitate, ddoamna comisar[ef Margareta Fle[ner, directorul D.M.R.U., amul]umit poli]i[tilor participan]i pentru fru-moasa imagine f cut institu]iei în exterior [ipentru beneficiile aduse institu]iei,promi]ându-le, totodat`, c` se va ocupaîndeaproape de problemele acestora [i derealizarea unui studiu privind participareapoli]i[tilor români la misiuni interna]ionale învederea folosirii experien]ei lor profesionale,cu atât mai mult cu cât se constat c în cadrulinstitu]iei noastre vin prea pu]ine persoane cuvoca]ie real pentru profesia de poli]ist.

La finalul întâlnirii, poli]i[tilor români par-

ticipan]i la prima misiune interna]ional , la 18iunie 1998, le-au fost înmânate Diplome deexcelen]` din partea conducerii Poli]ieiRomâne, a Sindicatului „ProLex” [i a CorpuluiNa]ional al Poli]i[tilor.

{i cum la moment aniversar se cuvine s`se închine o cup de [ampanie, to]i participan]iiau ar`tat c [tiu s petreac la fel de bine cumî[i fac [i meseria.

�Nicu[or DULGHERU

Temerarii

24

GGruparea era format^ din 16tineri, care sunt cerceta]i pentrus`vâr[irea infrac]iunilor privind

constituirea unui grup criminal organi-zat în scopul comiterii de infrac]iunigrave, fabricarea [i de]inerea de echipa-mente hardware [i software în scopulfalsific`rii instrumentelor de plat`electronice, efectuarea de extrageride numerar prin utilizarea neautor-izat` de instrumente de plat` elec-tronic`, precum [i de acces ilegal [iefectuarea de opera]iuni ilicite încadrul unui sistem informatic în sco -pul producerii de consecin]e juridice,fapte sanc]ionate cu închisoarea întrecinci [i 20 ani.

În perioada februarie – octombrie2007, tinerii , prefigurând ob]inerea debeneficii materiale, s-au pus hot^r#t petreab^ constitundu-se într-un grupcriminal organizat, structurat pe filiere,prin intermediul c`rora au efectuat maimulte opera]iuni frauduloase cu instru-mente de plat` electronice ce au produsimportante pagube unor institu]ii finan-ciare [i unor persoane fizice din ]ar` [idin str`in`tate.

În acest scop, au postat, în mod sis-tematic, pe Internet pagini de Web fal-sificate, apar]inând unor institu]ii finan-ciare, activitate urmat` de transmitereaunui num`r nedeterminat de e-mailuri(spam) pentru a ob]ine informa]ii înmod fraudulos de la clien]ii careposedau instrumente de plat` electro -nic` (c`r]i de credit) [i de date de auten-tificare (user [i parol^) pentru accesul

on-line în conturile bancare ale clien]iloracestor institu]ii. Metoda aleas^ estedeja una clasic^, phishing.

De asemenea, tot pentru ob]inereadatelor de identificare ale clien]ilor insti-tu]iilor financiare, ace[tia procurau,montau [i puneau în func]iune la ATM-urile unor b`nci din ]ar`, din municipiileBucure[ti, Constan]a [i Bra[ov, dispozi-tive speciale, confec]ionate artizanal, a[acum a fost cazul dispozitivului identificatde poli]i[ti, \n cursul anului trecut, laATM-ul din zona Pod Butelii, apar]inândunei institu]ii financiare.

Datele clien]ilor institu]iilor financia-re ob]inute fraudulos, dup` prelucrare [iverificare, au fost valorificate prin re-inscrip]ionarea pe carduri blank(clone), acestea fiind utilizate laextrageri ilegale de numerar. Cardurileclonate au servit la generarea unortransferuri financiare ilicite, din con-turile aferente c`r]ilor de creditapar]inând unor clien]i ai b`ncilor, prinutilizarea unui sistem de transfer on-line.

Probatoriul administrat pe parcursulanchetei a stabilit c` membrii grup`riiau reu[it, în intervalul de timp februarie-octombrie 2007, s` transfere ilegal [i s`încaseze de la oficiile institu]iior finan-ciare, 57.277 USD [i 2.207 Euro.

Pentru probarea activit`]ii in -frac]ionale a membrilor grupului, partedin ei cerceta]i anterior [i trimi[i în jude-cat` de lucr`torii Brig`zii de Combaterea Criminalit`]ii Organizate Constan]apentru fapte similare, s-a impus

folosirea unei game complexe demetode tehnico-[tiin]ifice [i mijloacecalificate de proba]iune.

Cu aceste ocazii au fost identificate

la domiciliile f`ptuitorilor, ridicate [i

exploatate [tiin]ific trei skimere, trei

inscriptoare, care au fost utilizate pentru

rescrierea benzii magnetice a cardurilor

pirat, trei dispozitive asem`n`toare citi-

toarelor de carduri de la bancomate [i

ansambluri video pentru înregistrarea

ilegal` a datelor de identificare aferente

instrumentelor de plat` ale clien]ilor

institu]iilor financiare, dar [i numeroase

echipamente de calcul [i suporturi de

stocare a datelor informatice.

|n faza preliminar` a inves tiga]iilor,

începând cu ac]iunea din Constan]a, în

diminea]a de 13 noiembrie 2007, au fost

re]inute [i cercetate, în stare de arest

preventiv, 11 persoane. Dintre acestea,

numai [ase au r`mas încarcerate,

ceilal]i cinci membri ai grup`rii au fost

elibera]i la 24 aprilie a.c.,fiind trimi[i în

judecat` în stare de libertate.

De asemenea, s-au mai dispus,

scoaterea de sub urm`rire penal` [i apli-

carea doar a unor sanc]iuni administra-

tive, amenzi între 5.000 [i 10.000 lei, pen-

tru al]i [apte membri, to]i din Constan]a,

care se ocupau cu retragerea banilor de

la oficiile unei institu]ii financiare din

Bucure[ti [i Constan]a, procurorul de

caz apreciind c` faptele lor nu prezint`

gradul de pericol social al unor

infrac]iuni.

Infrac]iunile informatice \nPoli]i[ti specializa]i în combaterea infrac]iunilor informatice dinD.G.C.C.O. [i B.C.C.O. Constan]a, sub coordonarea procurorilorD.I.I.C.O.T. din Parchetului de pe lâng` Înalta Curte de Casa]ie [iJusti]ie, au reu[it, în prima decad` a lunii mai a.c., s` destructureze[i s` trimit` în judecat` o grupare criminal` specializat` înopera]iuni frauduloase cu instrumente de plat` electronice.

La sf#r[itul lunii mai a.c., poli]i[tii [i pro curorii audesf`[urat o ac]iune complex` pentru prevenirea[i combaterea fraudelor informatice [i ainfrac]iunilor cu c`r]i de credit. Au fost efectuate

concomitent, 25 dedescinderi domici -liare în jude]eleMehedin]i [i Timi[,la locuin]ele unorpersoane despre careexistau date certec` au s`vâr[it aseme-nea infrac]iuni.

Ac]iunea com-plex^ a vizat mai multe grupuri infrac]ionaleorganizate constituite din 45 de membri, cei maimul]i dintre ace[tia av#nd domiciliile în municipiulDrobeta-Turnu Severin, jude]ul Mehedin]i. Acti -vitatea infrac]ional` a acestei grup^ri s-a derulat \nperioada 2005 – 2008.

Cu ocazia perchezi]iilor efectuate, au fost identifi-

cate [i ridicate în vederea cercet`rilor, 16 unit`]i cen-

trale de calculator, cinci laptopuri, 57 carduri, peste

350 supor]i de memorie (CD-uri,

DVD-uri, stick-uri), zeci de docu-

mente de transfer bancar [i valutar,

20 de telefoane mobile [i cartele

telefonice, trei televizoare color tip

plasm`, o pu[c` cu aer comprimat, cu lunet`, diferite

documente [i înscrisuri. Au fost ridicate în vederea

indisponibiliz`rii [i trei autoturisme de lux în valoare

de peste 110.000 euro.

Cercet`rile întreprinse, pân` în prezent, au stabilit

faptul c`, în ultimii trei ani, cei 45 de

învinui]i s-au constituit în mai multe

grupuri infrac]ionale organizate în

scopul comiterii de infrac]iuni infor-

matice transfrontaliere.

Astfel, prin activitatea infrac]ional`

desf`[urat` ace[tia au compromis sute

de conturi [i adrese de e-mail, date ale

c`r]ilor de credit [i servere ale unor

institu]ii financiare, prejudiciind 47 de

persoane fizice [i juridice din Europa

[i S.U.A. Pagubele provocate se ridic^

la peste 300.000 euro.

Banii ob]inu]i prin fraud^ au fost

folosi]i pentru achizi]ionarea de imo-

bile, autoturisme [i aparatur` electronic`.� Pagini realizate de

Viorel TURCU{

25

aten]ia poli]i[tilor rom~ni

Conducerea Poli]iei Române a primit, \n ziua de 25 iuniea.c., vizita oficial` a domnului Max-Peter Ratzel, directorulEuropol.

Cu acest prilej, au fost discutate aspecte legate de coo -perarea între cele dou` institu]ii, cu accent pe cooperarea îndomeniul prevenirii [i combaterii faptelor de criminalitateorganizat`.

De asemenea, au fost dezb`tute [i aspecte privindîmbun`t`]irea cooper`rii bilaterale în domeniileinvestig`rii fraudelor [i analizei informa]iilor.

Domnul Max-Peter Ratzel a felicitat Poli]ia Român`

pentru succesele înregistrate în ultima perioad`,exprim#ndu-[i încrederea c` rezultatele bune ob]inute sevor men]ine pe un trend ascendent.

M.P.

26

Aprecieri Aprecieri la nivel \naltla nivel \nalt

Recent, \n \ntreaga ]ar`, poli]i[tiidin cadrul structurilor Arme,Explozivi [i Substan]e Toxice au veri-ficat persoanele autorizate s` de]in`arme neletale [i cazierul judiciar alacestora. A fost transmis structurilorteritoriale de cazier judiciar [i evi-den]` operativ` un num`r total de31.976 de solicit`ri, adic` 98% dinnum`rul total de 32.011 de posesoride astfel de arme.

|n mai pu]in de o lun`, au fost dejaprimite 20.831 verific`ri, fiind identifi-ca]i 241 de proprietari ce nu mai\ndeplinesc condi]iile legale dede]inere, port [i folosire impuse deOrdonan]a de Urgen]` a Guvernuluinr. 26/2008. Fa]` de 111 dintreace[tia, s-a dispus suspendarea drep-tului de de]inere, port [i folosire p#n`la solu]ionarea definitiv` a cauzei.

|n afara acestei ac]iuni deamploare deosebit`, \n baza PlanuluiAc]iunii Na]ionale „Braconaj - 2007”,

poli]i[tii i-au luat \n vizor [i pev#n`torii "ilegali". Un exemplu ar ficel \n care cadre ale Serviciului Arme,Explozivi [i Substan]e Toxice dincadrul I.P.J. Timi[ au ac]ionat \mpre-un` cu reprezentan]ii Asocia]ieiJude]ene a V#n`torilor [i PescarilorSportivi, \n baza unor informa]ii pri -mite.

|n zona localit`]ii F`get -Temere[ti, au fost surprin[i lav#n`toare W. Francisc, de 44 de ani,O. Vasile, de 54 de ani, B. Valentin,de 40 de ani, p`durar la Ocolul Silvic“Stejarul” din ora[ul Reca[ [i J.Cornel, de 33 de ani, membru v#n`toral A.J.V.P.S. Timi[, f`r` permis pentruarm`.

Cei patru i-au cerut, \n modrepetat, lui K. Francisc, de 58 de ani,din ora[ul F`get, s`-i transporte cuma[ina personal` p#n` la un fond dev#n`toare [i \napoi acas`, J. Cornellu#nd [i arma de v#n`toare a tat`lui

s`u, f`r` [tirea [i consim]`m#ntulacestuia. Cum ulciorul nu merge demulte ori la ap`, \n una din zilele \ncare cei patru erau "la o p#nd`" aufost intercepta]i de c`tre poli]i[ti.Partea proast` a fost c` nu aveau per-mis pentru a v#na \n acel loc [i \n acelmoment. Asupra lor, \n autoutilitar`,aveau trei arme de v#n`toare cu alice,cartu[e, cu]ite [i alte obiecte utilizatela v#n`toare.

|n urma audierii efectuate depoli]i[ti, cei patru au recunoscut c`braconau, fiindu-le \ntocmite dosarepenale pentru asociere \n scopuls`v#r[irii de infrac]iuni, braconajcinegetic [i nerespectarea regimuluiarmelor [i muni]iilor, fapte prev`zute[i pedepsite de articolele 323 din C.P.,42 alin. 1 lit “a” [i alin. 2 lit. „a”, „b” [i„d” din Legea 407/2006 [i de articolul279 din C.P.

� Marius TOMA

Vân`tori... vâna]i

Deschiderea lucr`rilor celei de-adoua edi]ii a Simpozionului de comu-nic`ri [tiin]ifice „PSIHOPOL”, organi-zat de I.G.P.R., a avut loc în ziua de 25iunie a.c., la sediul Centrului Culturalal M.I.R.A., tema de anul acesta fiind„Psihologia aplicat` în structurile deap`rare, ordine public` [i siguran]`na]ional`, între standardizare [i cre-ativitate”.

Prezent la acest eveniment,inspectorul general al Poli]ieiRomâne, ddl. chestor dr. GheorghePopa, a apreciat c` simpozionul nureprezint` doar oportunitatea unorspeciali[ti, care, din voca]ie, au g`sitposibilitatea de exprimare în acesteimportante institu]ii ale statului dedrept, dar [i preocuparea sistemuluide ap`rare, ordine public` [i sigu-ran]` na]ional` de a g`si r`spuns la oserie de fenomene, manifest`ri [ifapte. Totodat`, inspectorul general[i-a manifestat speran]a c` lucr`rileprezentate în cadrul simpozionului,workshop-urile vor conduce la identi-ficarea unor noi [i eficiente metodede selec]ie, cunoa[tere [i asisten]`psihologic`, astfel încât s` creasc`nivelul calitativ [i disponibilitatearesursei umane, parametriimotiva]ionali [i de satisfac]ie pentruprofesie.

La acest simpozion, desf`[urat peparcursul a dou` zile, 25 - 26 iuniea.c., au participat 300 psihologi dinstructurile Ministerului Internelor [iReformei Administrative, din struc-turi ale Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, precum [i din alte structurispecializate ale sistemului na]ional desecuritate (S.P.P., S.R.I., S.I.E.), psi-hologi din via]a civil`, cadre univer-

sitare din domeniu, care au prezentatlucr`ri de specialitate [i au participatla dezbateri vizând teme de psiholo-gie aplicat` în domeniul ap`r`rii,ordinii publice [i siguran]ei na]ionale.

La acest incitant simpozion auavut un rol deosebit, activ, inspectorulgeneral al Poli]iei Române, dl chestordr Gheorghe Popa, doamna comisar[ef dr Margareta Fle[ner, director alD.M.R.U. – I.G.P.R., chestor generaldr Anghel Andreescu, comisar [ef drMarian Valentin Grigoroiu, prof. univ.dr Nicolae Mitrofan, prof. univ. drMihai Ani]ei, comandor psiholog drEdmond Cracsner, prof. univ. drTudorel Butoi, prof. univ. dr GrigoreNicola, conf. univ. dr Gheorghe Per]a,prof.univ. dr Mihai Golu [i multe altepersonalit`]i, cu to]ii reliefând con-tribu]ia esen]ial` a psihologului,reconfigur`rile esen]iale ale psiholo-giei, în prezent fiind atesta]i în ]aranoastr` 6.178 psihologi. Totodat`,fiin]eaz` 43 de asocia]ii psihologice [i851 de cabinete individuale.

Profesorul univ. dr NicolaeMitrofan, din cadrul ColegiuluiPsihologilor din România, a transmisfelicit`ri, ca, de altfel, to]i invita]ii,I.G.P.R.-ului pentru aceast` l`udabil`ini]iativ`, reliefând profesionalismulpsihologilor din structurile Poli]iei.

Profesorul univ. dr Mihai Golu,abordând importan]a rolului psiho-logului, s-a referit, în special, la faptulc` exist` o cre[tere a cazurilor dedevian]`, ceea ce atest` crize ale omu-lui contemporan, crize de con[tiin]`.Totodat`, a afirmat c` psihologii nupot g`si solu]ii pentru problemeleexisten]iale ale omului, dac` nucerceteaz` esen]ialul: con[tiin]a.

Doamna comisar [ef dr MargaretaFle[ner a reliefat tema atât de capti-vant`, provocatoare a simpozionului,standardizare, rigoare, limite [i un altspa]iu al psihologiei, creativitatea,

unde dispar toate constrângerile. Deasemenea, [i-a exprimat dorin]a, încalitate de director al D.M.R.U, de apermanentiza acest eveniment[tiin]ific, manifestându-[i întreagasus]inere pentru pozi]ia de excep]ie,în cadrul oric`rei structuri, a psiho-logului. În calitate de sociolog, estede neimaginat pentru doamna comi -sar [ef Fle[ner s` nu lucreze în echip`cu psihologii, s` nu se consulte în per-manen]` cu ace[tia. {i pentru c` lanivelul Poli]iei Române anul 2008 esteanul standardiz`rii, direc]ia pe care oconduce se va ocupa prioritar de stan-dardele ocupa]ionale [i opera]ionale[i va demara un amplu studiu desprecultura organiza]ional`, cu toate ele-mentele sale.

� Roxana GHEORGHIU PAP

27

„„„PPSSIIHHOOPPOOLL””Între standardizare [i creativitateÎntre standardizare [i creativitate

28

Poli]ia muncipiului Curtea de Arge[are atribu]ii, practic, într-un loc binecu-vântat de Dumnezeu. Cei 3.400 delocuitori proprietarii celor 800 dere[edin]e de pe raza municipiului, miilede turi[ti atra[i de falnica [i cunoscutaM`n`stire, de Biserica Domneasc` [iBarajul Vidraru, Cetatea Vlad }epe[,de cele 40 de cabane de pe malul

Lacului Vidraru, de târgurile [is`rb`torile locale, nu-i sperie defel peoamenii legii locali, nici pe cei de lasediul municipiului, nici pe cei de la pos-turile arondate, 20 la num`r. De bun`seam` c` municipiul te întâmpin` de laprimul pas cu calmul s`u, circula]ia ruti-er` decurge f`r` sincope, drume]ii [iarge[enii n-au motive a se plânge.

Parc` în week-end [i spre toamn`,când se desf`[oar` pelerinajele laM`n`stirea Curtea de Arge[, se maiaglomereaz` traficul, dar nu-i cu

sup`rare, oamenii locului [tiu c` aflu-en]a de turi[ti le asigur` bun`starea.

Cei aproape 90 de poli]i[ti sunt vi -zibili în zilele de lucru [i în cele des`rb`toare, fie în patrule pe ro]i, cu cele13 ma[ini din dotare, fie printreoamenii comunit`]ii ori în zonele deagrement, având în vedere c`, decurând, aici a fost înfiin]at [i un sub-compartiment de Poli]ie montan`.

O echip` construit`în timp

De[i l-am contactat în primele ziledup` numirea în func]ia de [ef alPoli]iei municipale, dl. comisar-[ef IonMihai nu s-a impacientat, lucrurile fiin-du-i cunoscute, având în vedere c` estede mul]i ani membru al echipei man-ageriale. Este, a[adar, nu doar [ef, ci [icolaborator vechi cu colegii s`i de ges-tionare a problematicii manageriale amunicipiului. Ni i-a prezentat, a[adar,pe domnii: comisar-[ef Marcel Du]`,[eful Biroului Investigarea Fraudelor,subcomisar Mih`i]` B`lan, [ef laInvestiga]ii Criminale, comisar-[efTraian Ene, de la Biroul OrdinePublic` Urban, comisar Petre Nica,Biroul Ordine Public` Rural, comisarConstantin Puic`nescu, Biroul Poli]ieiRutiere, comisar [ef Traian Nica, de laCer cet`ri Penale, [i agent-[ef Ni co laeFrun z`, [e ful Comparti mentului Crimi -nalistic. {efii – lucr`tori cu nor m` în -treag`, de sigur, ne-au vorbit despreoamenii din colectivul lor. S-au mândritc` media de vârst` a poli]i[tilor nutrece de 35 de ani, c` 70 la sut` dintreei au studii superioare, juridice deregul`, c` 20 % au masterate sau sunt încurs de absolvire. Ne-au spus câte cevadespre efortul fiec`rei structuri în partede a face din zona lor de competen]` unspa]iu de siguran]`, ne-au vorbit despre

rela]iile benefice cu administra]ialocal` [i comunitatea în genere. Ne-auar`tat noua loca]ie în care func]ioneaz`de circa doi ani, unde au amenajatspa]ii de lucru decente, sal` de [edin]e,13 grupuri sanitare, sal` de primire apublicului. De asemenea, ne-au asigu-rat c` toate cele 20 de posturi arondate

func]ioneaz` în bune condi]ii [i suntdotate cu calculator [i ma[ini de servi-ciu. Specificul zonei din punct devedere poli]ienesc reclam` câteva fur-turi din auto [i din buzunare, precum [icâteva fapte s`vâr[ite cu violen]`.

În rest, cum apar a[a sunt con-tracarate diversele fapte care atenteaz`la confortul popula]iei locale.

Viceprimar prins cumâ]a în sac

Ne istorise[te dl. comisar-[efMarcel Du]` un caz de evaziune fiscal`s`vâr[it, recent, de unul dintre oameniiadministra]iei publice, deci pl`tit cubani publici s` aib` grij` de buget.Omul, viceprimar într-o comun`, a fostdepistat de poli]i[ti c` nu vireaz` în ter-men contribu]ia la buget. Datorit`interven]iei poli]i[tilor de la investiga]ii

Într-un spa]iu de har

criminale, 70 la sut` din societ`]ilecomerciale locale au fost trimise îninstan]` din cauza nepl`]ii acestor con-tribu]ii. A fost recuperat un prejudiciuîn valoare de sute de miliarde de lei.Astfel, la Curtea de Arge[ o problem`social` a putut fi rezolvat`, angaja]iiacestora beneficiind, în prezent, de

avantajele legale conform statutului lor.De asemenea, poli]i[tii de laInvestigarea Fraudelor au verificatnumeroasele firme care prelucreaz`material lemnos, au restric]ionat mult,pe baza neregulilor constatate înfunc]ionarea acestora, exploatarea

forestier` [i se asigur` permanent c`ob[tile exploateaz` frumoasa p`durecare inund` zona, ca la carte. Adic`legal.

Poli]ia montan`arge[ean`

Agentul [ef Vasile Florescu [i agen-tul Ionu] Mo]`neanu sunt, în cadrulBiroului Poli]ie Rural`, cei doi membricare alc`tuiesc subcompartimentulPoli]ie Montan`. Poli]ia municipiuluiCurtea de Arge[ s-a îmbog`]it cuaceast` substructur` nu de mult, maiprecis din anul 2005. Cei doi, tineri cudrag de natur`, schiori, vorbitori delimbi str`ine, „amatori” de turism, s-auagrenat, f`r` [ov`ire, într-o nou`munc` de poli]ie. Atribu]iileîncredin]ate îi poart` adesea, în interesde serviciu adic`, în patrulare [i în mis-iuni, în frumoasa zon` montan`, intensfrecventat` de turi[ti. Acolo, pe ValeaArge[ului, care duce la Barajul Vidraru[i la Bâlea Lac, pe Valea Doamnei,unde se întinde renumita zon` turistic`Nuc[oara, [i pe Valea Topolog, cu zonaS`l`trucu.

Cei doi poli]i[ti, sprijini]i la nevoiede ceilal]i colegi din Birou [i de agen]iide la posturi, sunt prezen]i în mijloculturi[tilor, la cabanele [i hotelurile carefiin]eaz` în num`r mare, lamanifest`rile culturale organizate cu

diverse prilejuri, ladiscoteci. Uneori,aici se pot isca inci-dente de diferitetipuri, iar Poli]iapoate interveni în celmai scurt timp pen-tru aplanare.

De aseme-nea, turi[tilor carevor s` admire fru-

moasele locuri [i obiective din zon`,poli]i[tii montani le asigur` un traficfluent, o informare operativ` cu privirela riscurile locale, precum [i ajutor în

caz de nevoie. Desigur, concomitent,desf`[oar` activit`]i de verificare a flux-ului de exploatare a masei lemnoase,întocmesc dosare, aplic` sanc]iuni,opereaz` confisc`ri. Anul trecut au par-ticipat, al`turi de colegi, la solu]ionareaa dou` omoruri, c`utând dou` cadavreîn pr`pastia de pe lâng` cabana PisculNegru. Tot ei au o bun` colaborare, îninteresul turi[tilor, cu proprietarii dehoteluri [i de pensiuni, ace[tia putân-du-i apela la orice or`. Merg în ac]iunicomune cu lucr`torii de la ocoalele sil-vice, efectueaz` misiuni de prevenire abraconajului cinegetic [i piscicol, maiales c` pescuitul la p`str`v este foartetentant. [i cu salvamonti[tii au o rela]iebun`, adesea c`utând împreun` per-soane r`t`cite, disp`rute chiar. Acumdoi ani, când într-o avalan[` au disp`rutdoi oameni, cei doi poli]i[ti au petere-cut multe ore în z`pad`, la propriu,încercând s` dea o mân` de ajutor. Nusunt scuti]i nici de solu]ionarea anumi-tor cauze penale, pe specificul zoneimontane. De pild`, un grup de tineridin Pite[ti, cu identitate fals`, a fostprins dup` ce furase un ATV unuiinvestitor local.

Pasiona]i de munca lor, agen]iiIonu] Mo]`neanu [i Vasile Florescuparc` nici nu observ` c` nu au un auto-turism inscrip]ionat pentru deplasareaîn teren, c` nu au un sediu, c` nu auliber în week-end, c` înnopteaz` peunde apuc` [i-[i fac lucr`rilepoli]iene[ti în incinta hotelurilor saupensiunilor în preajma c`rora se petreccazurile ce trebuie solu]ionate.

Cât timp pe cele trei v`i turisticedomnesc lini[tea, voia bun`, iarriscurile sunt minime [i datorit` lor,munca le pare frumoas`, iarpriva]iunile sunt uitate. Sau amânate.

� Pagini realizate de Ina B~LAN

29

dumnezeiesc

30

Am purces de cur#nd c`tre inimaRom#niei, \n jude]ul Alba, "pen'c`musai trebuié s`-i videm" pe colegiide la Serviciul Jude]ean de Poli]ieTransporturi. Am ajuns, a[adar, \nAlba Iulia pentru c#teva zile, dar am

profitat de ocazie s`-i cunoa[tem peto]i poli]i[tii "din domeniu" la ei acas`.Dar [i minunile regiunii, una dintrecele mai frumoase din]ar`. At#t de frumoas`\nc#t, chiar \n ciuda jafu-lui sistematic realizat, \nultimii ani, \n mai to]imun]ii [i dealurile, zonaa r`mas atr`g`toare.

Cetatea din AlbaIulia, cea mai mare detip bastionard dinEuropa, \ncepe s` prind`forma de odinioar`, subuneltele me[terilor lo -cali. Sta]iunea balneoclimateric`Ocna Mure[ cap`t` fa]` european`,\ncet dar sigur, iar Muntele G`ina \[ivinde, mai departe, fetele m#ndre.Pe[terile SSc`ri[oara, HHuda lui Papar`,Pojarul Poli]ei, ghe]arii de la Zgur`[ti[i V#rtop sau cel mai \ntins lac carstic

din Rom#nia, IIezerul Ighielului tesalveaz` de ar[i]a verii, asemeneadefileului Arie[ului sau cheilorG#ldei, Ampoi]ei sau din Bazinul V`iiR#met, unde po]i \mbr`]i[a cu ochiifloarea de col] sau garofi]a alb`. Tot

aici se afl` [i cea mai marefortifica]ie a Transilvaniei,Cetatea Alb` Carolina,Palatul Voievodal, cet`]ileT`u]i, de Balt` sau Aiud,ocnele romane de sare [i re -zerva]iile Dealul cu Melci,R#pa Ro[ie [i PietreleDetunatei.

Cunosc#nd sau v`z#ndtoate acestea, ajungi s`\n]elegi de ce unii dintre cei

cu care am vorbit, cu ob#r[ia de pealte meleaguri, au ales s` r`m#n`acolo pentru a-[i face meseria de

poli]ist. Ne-amoprit, dint#i, \nGara din AlbaIulia, ora[ cu66.000 de lo -cuitori, la sediulmodernizat al

Postului de Poli]iei T.F. I-am cunos-cut aici pe aagentul Istvan Farkas,agentul [ef Dumitru Laz`r, agentul[ef Dumitru Bugneru, agentul [efAlexandru Grozavu [i pe ssubcomi -sarul Dumitru Marcu, [efulServiciului.

|n raza de competen]` a S.P.TAlba func]ioneaz` 18 societ`]i eco-nomice, 59 de sta]ii [i halte, dou`agen]ii de voiaj, la Alba Iulia [i laBlaj, un depou de locomotive, dou`sec]ii de \ntre]inere a liniilor, o sec]iede centralizare [i telecomand` fe -roviar`, un centru de electrificare, 33de districte de cale ferat`, dou` revizii

de vagoane, un atelierde repara]ii materialru lant [i un triaj, cu 38de linii. Infrastructuraferoviar` este format`dintr-o re]ea de 467 dekilometri dintre care125 sunt electrifica]i.Prin principalele no -duri feroviare - Teiu[,R`zboieni - Vin]u deJos [i Blaj - trec zilnic135 de trenuri demarf` [i 158 de trenuri

Poli]i[ti \n inima

31

de persoane. |n aria de responsabili-tate a S.P.T. Alba intr` [i sectoare dinmagistralele 200 [i 300, toat` aceast`zon` fiind supravegheat` [i monitor-izat` de doi ofi]eri [i 26 agen]i depoli]ie.

"Ca subunitate teritorial` dincadrul Sec]iei Regionale de Poli]ieTransporturi Bra[ov, a precizat dl.subcomisar Dumitru Marcu, ne-ampropus ca obiective mai mult` efi-cien]` \n activitatea de prevenire,reducerea num`rului infrac]iunilor [i

a participan]ilor la s`v#r[irea acesto-ra, prin intensificarea raziilor [i con-troalelor, prin prezen]a \n sta]iileC.F.R. [i pe trenurile de persoane apoli]i[tilor \n uniform` dar [i reduc-erea riscului de victimizare."

Postul de Poli]ie Alba Iulia, con-dus de dl. agent [ef AlexandruGrozavu, supravegheaz` activitateade transport marf` [i c`l`tori \ntreSta]ia C.F. S#ntimbru [i Sta]ia C.F.Vin]u de Jos, pe magistrala 200 A [ipe linia 210, \ntre Sta]ia C.F. B`r`bon][i Sta]ia Zlatna, \n total 60 km caleferat`.

Pre]ul l`comiei

Cel mai interesant caz pe careechipa l-a rezolvat recent, cu sprijinulcolegilor de la structura jude]ean` aD.G.I.P.I, a fost cel al depist`rii [ire]inerii autorilor unui furt de compo-nente electrice [i alte materialeneferoase, materiale, scule [i dispozi-tive electrice de la dou` districteC.F.R. [i dou` telefoane mobile.Acestea din urm` au fost [i cheia

rezolv`rii cazului, din cauza l`comieiho]ilor, dar [i a ne[tiin]ei acestora. Aucrezut c`, dac` arunc` ambele cartele,au sc`pat de probleme. Cu aprobareajudec`torului, telefoanele au fosturm`rite [i localizate, convorbirilefiind interceptate [i \nregistrate. Laefectuarea perchezi]iilor domicilare,au fost g`site [i cele dou` telefoane,care au fost recuperate [i \napoiateproprietarilor. Celor patru ho]i, I.Paul, B. Daniel, G. Nicolae [i N.Ariton, cu v#rste cuprinse \ntre 17 [i21 de ani, le-au fost \ntocmite dosarepenale pentru patru furturi \n sistem

transporturi, cu un prejudiciu depeste 40 de milioane de lei.

Colaborare cu succes

Un alt caz a fost al unor furturi decomponente din instala]iile de sem-nalizare [i dirijare feroviar` [i din obiec-tivele economice din sectorul transpor-turi, de pe raza de competen]`. Poli]i[tiiau organizat [i realizat o ac]iune desupraveghere, \n cooperare cu colegi dincadrul Poli]iei Municipiului Alba-Iulia [icu lupt`tori din cadrul D.P.I.R.. A[a aufost identifica]i l. Paul, de 18 ani, B.Daniel, de 29 de ani, G. Marian, de 28 deani [i N. Claudiu, de 18 ani, to]i din AlbaIulia, ca autori a trei furturi comise \n anii2006 [i 2007, aflate \n eviden]` cu autorinecunoscu]i.

Cei patru furaser` din magazii aleunui district un polizor unghiular, maimulte cabluri din cupru [i aluminiu, dou`telefoane mobile [i acumulatori uza]i \nvaloare total` de peste 4.000 de lei.Pentru aceste fapte, s-a dispus \ncepereaurm`ririi penale pentru s`v#r[ireainfrac]iunii de furt calificat \ntr-un actmaterial, fapte prev`zute [i pedepsite deart. 208 alin. 1, art. 209 al. 1, lit. a - i, CodPenal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal.

V` vom mai prezenta, [i \n numereleviitoare ale Revistei, aspecte ale activit`]iicolegilor din cadrul Serviciului de Poli]ieTransporturi din jude]ul Alba,\ndemn#ndu-v`, \n acela[i timp, s`include]i \n itinerariul de vacan]` [i acestplai mirific al Mun]ilor Apuseni.

�Pagini realizate deMarius TOMA

rom#nit`]ii (I)

|n urma activit^]ilor specifice,ofi]eri ai Serviciului de Investigarea Fraudelor, \mpreun^ cu poli]i[ti aiforma]iunii ordine public^ din I.P.J.Timi[, \n cooperare cu ofi]eri aiDirec]iei Poli]iei de Frontier^Timi[oara, au organizat, \ntr-onoapte, o ac]iune comun^ pe drumulna]ional E.70, \ntre Punctul de tre-cere a frontierei Stamora - Moravi]a[i localitatea cu acela[i nume, pe

linia combaterii traficului cu pro-duse din tutun provenite din maga-

zinele “Duty-Free”, care func]io -neaz^ \n incinta acestui punct de tre-cere a frontierei.

La un kilometru [i jum^tate de laie[irea din Punctul de control a tre-cerii frontierei, a f st oprit \n trafic[i identificat M. Florin, de 35 ani,din Moravi]a, jude]ul Timi[, careconducea un autotu rism “Volk s -wagen Golf” \n care erau \nc^rcate12.500 pachete de ]ig^ri netimbrate

marca “Mem phis” [i 60pachete ]ig^ri netim-brate marca “Marble”.|ntrebat despre prove-nien]a m^r fii, acesta adeclarat c` a primit]ig`rile de la un cet^]eans#rb \ntr-o benzin`rie,pentru a le transportap#n^ la ie[irea din loca -

litatea Moravi]a. Valoarea pe pia]^ a ]ig^rilor ridi-

cate \n vederea cercet^rilor este deaproximativ 10.000 euro. |ntreagacantitate de ]ig^ri a fost ridicat^ pen-tru continuarea cercet^rilor,urm#nd a se efectua actele pre-

merg^toare pentru \ncadrarea ju -ridic^ a faptei.

� Sergiu Valentin RUS

CCAAPPTTUURRQQ IIMMPPRREESSIIOONNAANNTTQQ DDEE }}IIGGQQRRII NNEETTIIMMBBRRAATTEE

Poli]i[tii de frontier` încolaborare cu cei ai IPJMaramure[ [i ai OficiuluiRomân pentru Imigr`riMaramure[, au desf`[urat oac]iune comun` pentru com-baterea migra]iei ilegale.Aceasta s-a finalizat cu iden-tificarea, \n localitatea{omcuta Mare, a 10 per-soane de origine afro - asia -tic`, care nu î[i justificauprezen]a în zon`.

Autorit`]ile au efectuatverific`ri [i au stabilit c`grupul este format din [aptecet`]eni indieni [i trei pa -

kistanezi, cu vârste cuprinseîntre 19 [i 38 de ani, care autrecut fraudulos frontiera înRomânia.

Ei au declarat c`, la

sf#r[itul lunii mai a.c, s - audeplasat din ]`rile de originepân` în Rusia, c`l`torind cudiverse mijloace de trans-port, cu inten]ia s` ajung`

într-un stat din vestulEuropei. Din Rusia, au fost pre-lua]i de diverse c l uze, a c roridentitate nu o cunosc, care i-autransportat pân în România,unde au fost abandona]i.

Având în vedere faptul c`toate persoanele au solicitatacordarea statutului de refu-giat în România, poli]i[tii defrontier` au luat m`surapred`rii acestora c`treOficiul Român pentruImigr`ri Maramure[, în ve -derea lu`rii m`surilorlegale.

� Viorel TURCU{

Un grup de imigran]i re]inut la frontier^

32

F

33

Serviciul Poli]iei Rutiere [iCompartimentul de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii din I.P.J.Vaslui, au organizat, recent, concursul"Educa]ie rutier` - Educa]ie pentruvia]`", adresat elevilor. Gazd` a fost

{coala General` Nr. 2 "DimitrieCantemir", pentru faza ju -de]ean`. Au participat patruechipaje desemnate c#[ ti -g`toare la faza anterioar`, cealocal`.

Prima proba aconstat \n parcurg-erea unui traseu de\nde m#nare cu bici-cleta \n poligon, ceade a doua, \n cu -noa[terea [i res -

pectarea re gulilor decircula]ie \n parcul[coal` iar cea de a treia,\n verificarea cuno[tin]elor privindnormele rutiere, prin chestionare.

Primul loc l-a c#[tigat echipajul[colii gazd`, ce va reprezentajude]ul Vaslui la faza na]ional`, carese va desf`[ura \ntre 13 [i 18 iulie \nMunicipiul Hu[i. Dar, a[a cum aspus unul dintre organizatori,

dl. comisar Ion Macovei, "c# [ -tig`tori sunt ei, to]i copiii!"

Educa]ie pentru via]q

Uneori, o simpl` fotografie face

c#t o mie de cuvinte. De aceast` dat`,

este nevoie de mai multe asemenea

fotografii pentru a vedea unde duce

incon[tien]a unor participan]i la trafic.

Deja motocicli[tilor li se spune "mem-

bri ai clubului donatorilor de organe",

nu \ntotdeauna din vina lor, dar de

foarte multe ori, da. Ei reprezint` o

mare problem` a colegilor din struc-

turile de poli]ie rutier`, a celorlal]i

colegi de [osea, dar chiar [i a sim-

plilor locuitori ai ora[elor.

C#nd nu ai prea mare grij`

de via]a proprie, problema

este una exclusiv personal`.

C#nd, prin ceea ce faci, o pui

\n pericol sau chiar o curmi,

brutal, pe a altora, atunci

problema devine una a

\ntregii societ`]i.

Rezolvarea fotoghici-

torii este foto grafia din dreapta,

dar [i rezultatele analizelor efec-

tuate dup` accident: cei 250 km/h

[i trei mor]i, dintre care doi, cei

din autoturism, nevinova]i. La

aceast` vitez`, cu un timp de

reac]ie de 1,5 - 2 secunde, distan]a

parcurs` p#n` la momentul

\nceperii fr#n`rii este de peste o

sut` de metri. Distan]a de

fr#nare? Nici nu mai conteaz`!

Asemenea tragedii se petrec zilnicpe [osele, majoritatea victimelor fiind"copiii" no[tri. C`ci a[a po]i s`-inume[ti pe cei care au \ntre 18 [i 22de ani, cu permisul nou - nou] dar cubolizi ai c`ror chei de contact suntchiar cadoul p`rin]ilor.

� Pagin` realizat` de

Marius TOMA

Fotoghici

toare Unde este motocicleta?

34

|ntr-o frac]iune de secund`

Cel mai recent eveniment, derulat

în ora[ul C`lim`ne[ti, jude]ul Vâlcea,

constituie un exemplu de interven]ie

poli]ieneasc`, dup` litera c`r]ii [i,

deopotriv`, în spiritul fermit`]ii, fapt

recunoscut atât de c`tre [efii

Inspectoratului jude]ean, cât [i de

c`tre reprezentan]ii conducerii

MIRA, care i-au felicitat prompt pe

oamenii legii ce au ac]ionat în situa]ia

respectiv`.

Sesizat telefonic, la 112, incidentulp`rea s` se încadreze în grani]eleunei ac]iuni de rutin`, din categoriaconflictelor intrafamiliale, ce pot figestionate, adesea, [i cu vorba bun`.Cu toate c` nu b`nuiau amploarea

scandalului, agen]ii principaliConstantin G`brian-Vasilescu [iVirgil Pescaru, de la Poli]iaor`[eneasc`, dup` cum ne-au m`rtu -risit, erau preg`ti]i pentru orice. Lalocul cu pricina, îns`, o adev`rat`dram` de familie se derula înepisoade de o violen]` ie[it` dincomun. Patimi vechi, r`bufniser`,pricina fiind o bucat` de p`mânt ce-ltransformse pe G. C`t`lin în c`l`ulpropriilor rude. Îngrozit`, mama

b`rbatului a reu[it s` ias` din cas`,fugind unde a v`zut cu ochii. Cuechipajul s-a întâlnit pe drum. Printrelacrimi, femeia le-a spus agen]ilor c`propriul fiu vrea s-o omoare. Când ceitrei au ajuns, la gospod`ria respec-tiv`, teroarea se dezl`n]uise, G.C`t`lin amenin]ându-i pe to]i cutoporul. Sosirea oamenilor legii l-ascos, parc`, din min]i pe agresor, carea [i reu[it s`-l loveasc` pe unul dintreei. Într-o frac]iune de secund`, îns`,agentul principal G`brian-Vasilescui-a st`vilit elanul individului cu unspray paralizant, în timp ce coleguls`u a tras un foc provocându-i ataca-torului o ran` în abdomen.

Despre incident, agentul principalConstantin G`brian-Vasilescu ne-amai spus:”Aceasta a fost prima misi-une cu un asemenea grad de pericol.Aveam de înfruntat un tip robust [ifoarte violent. A trebuit s` folosimarmamentul din dotare.”

Agentul este absolvent al {coliide la Câmpina, promo]ia 2005, ca [icolegul s`u, ambii fiind studen]i laFacult`]ile de Drept din Vâlcea [i,respectiv Alba-Iulia.

Turi[ti [i localniciproteja]i de c`tre

poli]i[ti

Sta]iunile vâlcene sunt oadev`rat` binecuvântare pentru ceidornici s` se rup` de vacarmul cotidi-an. Sute de familii î[i petrec aici con-cediile în fiecare an, iar acest fapt con-stituie acel plus hot`râtor la cartea devizit` a zonei [i la cei ce gestioneaz`bunul mers al lucrurilor, iar poli]i[tiivâlceni fac parte din acest` categoriecu prisosin]`. Bunul mers allucrurilor, îns`, nu vine de la sine, ci

necesit`, cu fiecare sezon, o implicaref`r` precedent în asigurarea lini[tii [iordinii publice.

Despre m`surile premerg`toaresezonului estival, ddomnul comisar [efDumitru V`duva, [eful ServiciuluiPoli]iei de Ordine Public`, din IPJ

Vâlcea, a relevat c` punctul depornire în identificarea misiunilor [iresponsabilit`]ilor efectivelor l-a con-stituit analizarea situa]iei operative înlocalit`]ile turistice [i adaptarea pla -nului propriu de siguran]` prin sta-bilirea zonelor ce revin fiec`rei struc-turi teritoriale de profil. Dup` aceast`etap`, au fost organizate dispozitivelede men]inere a ordinii publice, fiindreorientate, în func]ie de necesar, dar[i de posibilit`]i, resursele materialepentru subunit`]ile situate în punctelecu afluen]` de turi[ti.

Un capitol deosebit de importantîn opinia poli]i[tilor vâlceni îlreprezint` informarea permanent` acet`]enilor cu privire la diverseaspecte infrac]ionale, prin interme -diul pliantelor, afi[elor cu caracterpreventiv, precum [i prin abordarea

Sta]iunile balneoclimaterice

diverselor problematici de profil încadrul emisiunilor la posturile deradio [i de televiziune locale.

Preg`tirea sezonului estival a pre-supus din partea oamenilor legii, întrealtele, [i rela]ionarea cu [efiiunit`]ilor turistice, atragerea acestoraîntr-un parteneriat activ ce presupuneimplicarea în prevenirea eveni-mentelor ce pot afecta siguran]a celorce aleg s`-[i petreac` vacan]a însta]iuni.

Domnul comisar [ef DumitruV`duva a mai ad`ugat: ”Din punct devedere operativ, o aten]ie sporit` amacordat-o activit`]ilor specifice pecare le întreprindem în domeniile in -frac]iunilor cu violen]` [i furturilor, încombaterea contrabandei, a traficuluiillicit de droguri etc. Totodat`, amdemarat controale în vederea asan`riista]iunilor balneoclimaterice de ele-mente parazitare, proxene]i, prostitu-ate [i alte personae ce nu-[i justific`prezen]a în locurile respective. Prinurmare, am intensificat demersuri decunoa[tere [i supraveghere perma-nent` a zonelor cu poten]ial crimino-gen ridicat, a indivizilorcare, prin comportamentullor, aduc atingere rela]iilorde convie]uire social`. Deasemenea, am suplimentatnum`rul patrulelor pearterele intens circulate, înraport de dinamica situa]ieioperative.”

Un alt capitol de interespentru oamenii legii îlreprezint` [i sus]inereaactivit`]ilor preventive punctuale înanumite medii, în scopul descuraj`rii[i aplan`rii st`rilor conflictuale,men]inerii siguran]ei, prin organi-zarea unor dispozitive eficiente, înm`sur` s` rezolve în mod operativ [i

potrivit competen]elor situa]iileap`rute.

De altfel, experien]a perioadelorsezonului estival din anii trecu]i [i-aspus cuvântul, îndeosebi în sensuladapt`rii misiunilor poli]iene[ti con-textului actual, în care cre[tereanum`rului de turi[ti constituie un fac-tor determinant.

DN7 - în aten]iaoamenilor legii

Pe parcursul primelor cinci luniale anului 2008, pe raza jude]uluiVâlcea, pe DN7 au fost înregistrate 39

de accidente rutiere, soldate cu optmor]i, 20 de r`ni]i grav [i 39 de r`ni]iu[or. Din p`cate, num`rul acestui gende evenimente este în cre[tere fa]` deaceea[i perioad` a anului trecut. Dinstudiul realizat de c`tre speciali[tii

Inspectoratului jude]ean, am aflat c`exist` o mare diversitate la nivelulcauzelor generatoare de accidenterutiere- viteza neadaptat` la condi]iilede drum, adormirea la volan,dep`[irea neregulamentar`, neres -pectarea distan]ei între vehicule, tra-versarea neregulamentar` apietonilor, conducerea în stare deebrietate etc, acestea fiind produse dec`tre toate categoriile de participan]ila trafic.

În leg`tur` cu principalele ac]iunipe care le vor desf`[ura poli]i[tiivâlceni cu scopul de a reduce acciden-tele grave, cauzate de viteza exce-siv`,domnul comisar Dumitru V`duva

a mai ad`ugat c`acestea vizeaz` latu-ra preventiv` [irezid` în realizareade materiale infor -mative- circa o miede flutura[i vor fidistribui]i îndeosebiproaspe]ilor po se -sori de permiseauto [i 5.000 deautocolante vor fi

furnizate [colilor de [oferi,taximetri[tilor [i firmelor de trans-port.

� Lena MITROI

35

vâlcene - un spa]iu al siguran]ei

36

Poli]i[tii Serviciului de Investigare aFraudelor din I.P.J. Maramure[ audesf`[urat, timp de dou^ zile, ac]iunispecifice pentru pre-venirea [i combatereainfrac]iunilor din do -meniul produc]iei, co -mercializ`rii alco olului[i a b`uturilor spir-toase.

Cu ocazia investi-ga]iilor poli]iene[ti afost identificat` o hal`în municipiul Baia -Mare, despre care sede]ineau informa]ii c`este folosit` clandestinde c`tre un grup de per-soane, în scopul pro-ducerii [i îmbutelierii alcoolului [ib`uturilor spirtoase.

Extinz#ndu-se activit`]ile de cer -cetare [i de administrare a unor noiprobe, existând indicii temeinice c`, în

incinta spa]iului respectiv, sedesf`[oar` în mod neautorizat activit`]ide produc]ie [i îmbuteliere a b`uturilor

alcoolice, Parchetul de pe lâng`Judec`toria Baia - Mare a solicitatinstan]ei judec`tore[ti emiterea unor

mandate pentru efec-tuarea de per chezi]iila punctul de lucru alsociet`]ii [i a unuiautovehicul apar ]i -nând acestei firme.

Astfel, în bazaautoriza]iilor de per -chezi]ie emise deJudec`toria Baia -Mare, au fost efectu-ate aceste activit`]iprocedurale, fiinddescoperite instala]ii[i dispozitive nece-sare procesului de

fabrica]ie [i îmbuteliere a b`uturilorspirtoase, etichete [i banderole cepoart` denumirea mai multor societ`]icomerciale din ]ar`, documente careprezint` suspiciuni de falsificare. De

ase me nea, au fostdes coperi]i 919 litrib^utur^ spirtoas^,5000 litri lichid incol-or cu propriet`]iorganoleptice deb^uturi spirtoaseiden tificate vrac în[ase recipiente demari dimensiuni,1519 litri de b`utur`spirtoas`, ambalat` înrecipiente de 2,respectiv 0,5 litri,etichetate [i marcatecu banderole cepoart` men]iunile

mai multor societ`]i comerciale, 400 litrib`utur` spirtoas` îmbuteliat` în fla-coane din plastic de 2 litri, f`r` etichet`

[i banderol`. S-a dispus începerea urm`ririi

penale fa]` de trei persoane, dintre care,un administrator [i un director ai soci-et`]ii din Baia - Mare, un reprezentant alunei alte firme din acela[i municipiu,pentru s`vâr[irea infrac]iunilor deîmpiedicare a oamenilor legii de a intraîn sedii, spa]ii ori terenuri pentru veri -fic`ri financiare, punere în circula]ie detimbre [i banderole utilizate în dome -

niul fiscal falsificate [i sustragere de laplata obliga]iilor fiscale prin ascundereasursei impozabile [i, de asemenea, pen-tru comiterea infrac]iunilor de produ -cere de produse accizabile în afara unuiantrepozit fiscal autorizat, utilizarea mar-cajelor false a unor astfel de produse.

Sub supravegherea Parchetului de pelâng` Judec`toria Baia Mare, seefectueaz` cercet`ri cu învinui]ii în starede libertate, în vederea document`riiîntregii activit`]i infrac]ionale a acestora,urmând a fi stabilite concentra]iile devolum alcoolic a b`uturilor indisponibi-lizate [i ridicate, precum [i prejudiciulcauzat bugetului.

�� Viorel TURCU{

Poli]i[tii b^im^reni \mpotriva produc^torilor [i a comercian]ilor clandestini de b^uturi alcoolice

37

La Palatul Copiilor din Constan]as-a desf^[urat etapa jude]ean` aconcursu lui „Educa]ia Rutier`.Educa]ie pentru via]`”, iar în luna iulie,va avea loc, faza na]ional` a acestuia.

Concursul se organizeaz` anual dec`tre Ministerul Internelor [i ReformeiAdministrative în parteneriat cuMinisterul Educa]iei [i Cercet`rii.

Etapa jude]ean` de la Constan]a aavut ca amfitrioni InspectoratulJude]ean de Poli]ie Constan]a –Compartimentul de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii [i ServiciulPoli]iei Rutiere, dar [i Inspectoratul[colar jude]ean.

Premiile au fost asigurate de c`treCorpul Na]ional al Poli]i[tilor - ConsiliulTeritorial Constan]a.

Concursul «Educa]ia rutier` –Educa]ie pentru via]`» este destinatelevilor din clasele IV – VII, iar scopulacestuia îl reprezint` formarea compor-tamentului rutier responsabil pe bazacunoa[terii [i respect`rii regulilor decircula]ie pentru prevenirea produceriiaccidentelor de circula]ie în rândul po -pula]iei [colare.

La concurs au participat nou` [colidin jude]ul Constan]a reprezentate de

echipaje formate din patru elevi, dou`fete [i doi b`ie]i, [i s-a desf`[urat pe par-cursul a trei probe:

* Proba teoretic`;*Parcurgerea unui traseu de

îndemânare cu bicicleta în poligon;* Respectarea regulilor de circula]ie

de c`tre bicicli[ti, în parcul [coal`; Proba teoretic` a constat în com-

pletarea unui chestionar tip cu 20 deîntreb`ri în vederea verific`riicuno[tin]elor privind normele rutiere [iacordarea m`surilor de prim ajutor,diferite ca grad de difi-cultate, pe categoriide vârst`. Pentruclasele IV-V a fostaplicat un tip dechestionar, iar pen-tru clasele VI-VII,un altul cu un gradde dificultate mairidicat.

Proba de poli -gon a constat în par-

curgerea a nou^ obstacole,slalom printre jaloanesau trecerea printr-uncoridor format dindou` scânduri [i a pusla încercare înde mâ -narea elevilor în ma ne -vrarea bici-

cletei printreobstacole.

Proba de „parc-[coal`” acuprins mai multe inter-sec]ii, din care una cu cir-cula]ie în sens giratoriu, otrecere la nivel cu caleaferat^, [i mai multe pos-turi de control, nece-sitând respectarea indica-toarelor [i a marcajelorrutiere.

Premiul I a fost câ[tigat de {{coalanr. 16 din Constan]a, cu echipajul for-mat din elevii Caloian Carolina, {erbanCristina, Mihai Laura [i Grigore Mihail,

premiul II de {coala nr. 2 Ovidiu, iarlocul trei a fost ocupat de {coala “TudorArghezi” din N`vodari.

E c h i p e l o rle-au fost înmâ-nate diplome,iar elevii situa]ipe primele treilocuri, au fostpremia]i demembrii juriu-lui cu sume debani. Echipa{colii nr. 16

Constan]a ur mea -z` s` reprezinte jude]ul la fazana]ional` a concursului “EDUCA}IERUTIER~ – EDUCA}IE PENTRUVIA}~” - 2008.

Prin activit`]i de acest gen poli]i[tii\ncearc^ [i sper` s` con[tientizeze atâtelevii, cât [i das^lii de necesitatea

form`rii, înc` de la o vârst` fraged`, aunui comportament rutier responsabil.

� Aurelian Zaheu

La Constan]a - “Educa]ia rutier`. Educa]ie pentru via]`”

38

Poli]ia mure[ean` a acordatmereu o aten]ie deosebit` pro -blemelor ce vizeaz` siguran]acet`]enilor, a întregii comunit`]i.Un loc distinct în cadrul acestorpreocup`ri constante îl ocup`

adolescen]ii.Concursul na]ional de proiecte

„Nonviolen]a în mediul [colar” esteun demers ini]iat anul trecut \n cadrulparteneriatului existent în jude]ulMure[ între Inspectoratul de Poli]ie [iInspectoratul [colar. Succesul acti -vit`]ii a determinat organizarea celeide-a doua edi]ii, care s-a bucurat de oparticipare ampl`.

Acest concurs este cuprins înCalendarul Na]ional al Activit`]ilorEducative 2008 al MinisteruluiEduca]iei, Cercet`rii [i Tineretului [ise adreseaz` tuturor elevilor, dar [icadrelor didactice care îndrum`echipe de elevi în activit`]ileextra[colare, nonformale. Ace[tia,constitui]i în echipe de câte patrumembri, au conceput proiectul uneiactivit`]i educative nonformale.

Deschiderea festiv` a avut loc în

prezen]a oficialit`]ilor locale, unde auparticipat [i reprezentan]ii celor 10jude]e aflate în concurs: Mure[,Timi[, Neam], Boto[ani, Bistri]aN`s`ud, Bra[ov, Satu-Mare, Vâlcea,Br`ila, Mara mure[. Elevii au fost apoi

angrena]i în work-shop-uri desprecomunicare.

Prezentarea [i sus]inereaproiectelor realizate de c`tre eleviau avut loc [i la aceast` edi]ie lasediul Inspectoratului de Poli]ie alJude]ului Mure[. În cadrul unuibriefing au fost argumentate be -neficiile organiz`rii unui aseme-nea concurs, în care cei tineri \[idemonstreaz` implicarea.

Înainte de începerea concursu-lui propriu-zis, poli]i[tii de pro -ximitate [i prevenireau prezentat pro -

iectele în domeniul pre-venirii delincven]ei juve-nile [i a victimiz`rii mino-rilor care se deruleaz` înjude]ul Mure[ [i rezul-tatele ob]inute.

La concurs au partici-pat 12 echipe de proiectdin cele 10 jude]emen]ionate. Mesajele aufost sugestive: „Întindemâna, prietene!”, „Fiiinteligent, nu fii violent!”,„Violen]a ucide vise!”,„Comunicarea – prima liter` aalfabetului numit nonviolen]`”,„Nu violen]a ne face mai puter -nici!”

Juriul a fost constituit din spe-ciali[ti ai diferitelor institu]ii carese reunesc în cadrul Grupului delucru jude]ean pentru prevenirea,

monitorizarea [i combatereaviolen]ei în familie.

Misiunea aprecierii ini]iativelorelevilor a fost deosebit de dificil`,având în vedere calitateaproiectelor prezentate.

Dup` jurizarea proiectelor, celemai bune dintre acestea au fostpremiate.

Inspectoratul de Poli]ie alJude]ului Mure[ a înmânat un pre-miu special pentru proiectul „SOS- cu violen]a pierzi mereu!”sus]inut de elevi ai Grupului [colarde Industrie U[oar` dinSighi[oara.

La rândul ei, Poli]ia a primit dinpartea Inspectoratului [colarjude]ean Diplom` pentru exce-

len]` în parteneriatul educa]ional.To]i elevii participan]i au fost

declara]i câ[tig`tori în primul rândpentru c` au ales s` se implice [imai ales pentru c`, prin proiectelepe care le-au realizat, au transmisun mesaj ferm tuturor: cu violen]apierzi mereu!

“Nonviolen]a în mediul [colar”

inerii reprezint` viitorul pe caretrebuie s`-l privim cu mult`responsabilitate, fie c` suntemp`rin]i, dasc`li, poli]i[ti – mem-

brii ai comunit`]ii. Con[tien]i de impor-tan]a acestui fapt, poli]i[tii de proximi-tate din cadrul Poli]iei ora[ului Ludu[,sprijini]i de Compartimentul de Analiz`[i Prevenire a Criminalit`]ii, au ini]iat,în colaborare cu profesorii Grupului[colar industrial Ludu[, un proiect de

prevenire a delincven]ei juvenile, denu-mit „Adolescen]` f`r` delincven]`”.Activit`]ile prev`zute în cadrul acestuiproiect s-au derulat începând de la 1martie, obiectivele acestora fiindpreg`tirea antiinfrac]ional` [i antivicti-mal` a elevilor, implicarea tinerilor înderularea unor ac]iuni preventive [i efi-cientizarea comunic`rii între institu]iade înv`]`mânt, autorit`]i [i familie.

Implicarea elevilor, a cadrelor didac-tice [i a poli]i[tilor în organizarea [idesf`[urarea activit`]ilor planificate încadrul proiectului a fost exemplar`. Încele 3 s`pt`mâni de activit`]i au partici-pat 228 elevi, 8 cadre didactice [i 18poli]i[ti (poli]i[ti de proximitate, ofi]eride prevenire, criminali[ti, judiciari[ti,poli]i[ti rutieri).

Un aspect deosebit al modului încare participan]ii au în]eles s` seimplice este organizarea pe grupe deac]iune:

Grupa I – participan]ii la organi-zarea de ac]iuni în comunitate, pentruprevenirea furturilor din auto [i dinbuzunare:

Grupa a II-a – Realizatorii unuipanou de informare [i concepere a

metodelor de transmitere a mesajelorpreventive (stegule]e, pliante, afi[e):

Grupa a III-a – Realizatorii unei foide informare „Adolescen]` f`r`delincven]`!”:

- Grupa a IV-a – protagoni[tii uneipiese de teatru în cinci acte, pe temaviolen]ei în [coal` [i în familie:

Principalele activit`]i desf`[urate înunitatea de înv`]`mânt au urm`rit orga-nizarea unor dezbateri în cadrul c`roraelevii au prezentat scurte „referate” petema delincven]ei (cauze, factori, con-

secin]e). Poli]i[tii implica]i au moderataceste dezbateri, având ca punct de ple-care unele întâmpl`ri din via]a ado-lescen]ilor [i materialele video realizateîn cadrul campaniei „Alcoolul nu te facemare!” („Ce înseamn` s` fii cool?” [i„Pre]ul unei vie]i sportive”) [i „M`rturiiale de]inu]ilor” din PenitenciarulTg.Mure[ (material video realizat încolaborare de c`tre Pro Tv Tg.Mure[,Penitenciarul Tg.Mure[ [i I.P.J. Mure[,în care tineri priva]i de libertate trans-

mit mesajul lor preventiv adoles -cen]ilor).

La Casa de Cultur` a ora[uluiLudu[, în prezen]a unei asisten]enumeroase, elevii Grupului [colarindustrial Ludu[ au prezentat piesa deteatru (în 5 acte) „Violen]a în [coal`,violen]a în familie”. Cu acest prilej, au

fost invita]i s` adreseze câteva cuvinte(pentru a-i felicita pe to]i cei implica]i îndesf`[urarea acestui proiect): [efulPoli]iei Ludu[, comisar Nicolae Cota,directorul Grupului [colar industrial

Ludu[, profesor Ioan Rad, coordonatorulC.A.P.C. Mure[ – inspector principal depoli]ie Gabriela Pînc` [i principalul orga-nizator al evenimentelor din cadrulproiectului – agent [ef adjunct ClaudiuAnca (poli]ist de proximitate).

Pentru modul deosebit în care to]icei implica]i au în]eles s` participe curesponsabilitate [i seriozitate, merit`felicit`rile noastre.

� Pagini realizate deGabriela P|NC~

39

„Adolescen]` f`r` delincven]`”

T

Ziua Interna]ional` de Lupt` ÎmpotrivaExploat`rii prin Munc` a Copilului a prilejuitla Direc]ia General` de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, \n data de 12 iunie a.c., conferin]ade pres` pentru lansarea Campaniei de pre-venire a cer[etoriei „PRIN} [i CER{ETOR”.

Au prezidat: subcomisarul AdamConstantin C`t`lin, adjunctul directoruluigeneral al D.G.P.M.B., actorul Mircea

Diaconu, Direc]ia General` de Asisten]`Social` a Municipiului Bucure[ti [iOrganiza]ia „Salva]i Copiii”.

Campania reprezint` un mod alternativ

de abordare a acestui fenomen la nivelulCapitalei, prin faptul c` se adreseaz`, înprimul rând, cet`]enilor care ofer` bani [i ast-fel încurajeaz` cer[etoria. |n strad` poli]i[tiiau g`sit asupra cer[etorilor sume impresion-ante de bani. Astfel, un cer[etor câ[tig`, zil-nic, peste 200 lei, ajungând la un venit lunar„neimpozabil” de 6.000 lei. |n Bucure[ti suntzeci de mii de familii am`râte [i nu pu]ine aufost \ncerc`rile poli]i[tilor de a-i convinge pep`rin]i c` locul minorilor este la [coal` [i nula cer[it \n strad`. Cer[etorii refuz` ad`postulfiind atra[i de impresionantele sume de bani.

|n practic`, cer[etorii sunt depista]i,amenda]i, apoi majoritatea revine \n strad`.Celor care recidiveaz` li se \ntocme[te dosarpenal dar, „din cele peste 70 de dosare\ntocmite anul trecut pentru aceast`

infrac]iune parchetul a propus pentrufinalizare doar trei dintre acestea,infrac]iunea nefiind considerat` ca fiind unacu pericol social”, a precizat subcomisarulAdam Constantin C`t`lin.

Conferin]a a fost urmat` de ac]iunistradale de informare [i sensibilizare aopiniei publice cu privire la acest fenomen.Cu aceast` ocazie, poli]i[tii de proximitate [ivoluntarii Organiza]iei „Salva]i Copiii” au dis-tribuit cet`]enilor materiale informativ-pre-ventive, fiind folosit, în acest scop, [i Punctulde informare mobil al Poli]iei Capitalei.

Totodat`, Serviciul Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii a demarat un sondaj de opiniecu privire la percep]ia cet`]eanului asuprafenomenului cer[etoriei, ale c`rui rezultatevor fi prezentate mediei.

40

La sediul InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Române,din Bd. George Co[buc, a avutloc, \n ziua de 11 iunie a.c.,conferin]a de pres` ocazionat`de lansarea „Planului deac]iune pentru reducerea vic-timiz`rii cauzate de acciden-tele rutiere, pe DN 1, DN 2 [iDN 7”.

Conferin]a de pres` a fostsus]inut` de c`tre domnii:chestor Petre Tob`, adjunct alinspectorului general alPoli]iei Române, comisar [efViorel Reco[eanu director alDirec]iei Poli]iei Rutiere,comisar [ef Mihai C`linescu,director al Direc]iei Poli]iei deOrdine Public`, chestor depoli]ie dr. Bujor Florescu,director al Institutului pentruCercetarea [i PrevenireaCriminalit`]ii, inspector princi-pal Aurel B`loi, directorul

Unit`]ii Centrale de Analiz` aInforma]iilor [i Cristian Duic`,director general adjunct alCompaniei Na]ionale deAutostr`zi [i DrumuriNa]ionale din România.

Planul de ac]iune, care a\nceput la data de 16 iunie a.c.[i va lua sfâr[it pe 16 augusta.c., vizeaz` reducerea risculuirutier, prin sc`derea num` -rului evenimentelor rutieregrave, precum [i al reduceriivictimiz`rii prin accidentele decircula]ie. Ac]iunea se vadesf`[ura pe trei paliere: infor-mare – prevenire, amenaj`rirutiere [i impunerea cu fermi-tate a legii.

La finalul conferin]ei aufost prezentate câteva fil-mule]e cu accidente filmate dediferite camere de supraveg-here a traficului din Bucure[ti[i DN1 care au convins \nc` o

dat` audien]a de necesitateaacestui plan de ac]iune.

�• cele mai sigure drumurisunt autostr`zile care, de[iatrag cele mai mari valori detrafic, genereaz` doar 0,5% dintotalul accidentelor; • aproximativ 56% din dece-sele înregistrate se petrec pedrumurile na]ionale, atât în

localitate, cât [i în afara ei;• DN1 este cea mai crimino-gen` arter`, urmat de DN2 [iDN7:• Pe DN 7 cele mai multeaccidente se petrec în interval-ul orar 17.00 – 21.00, în week-end [i în zilele de miercuri.

�� Pagin` realizat` deMarius POPESCU

““PPRRIINN}} {{II CCEERR{{EETTOORR””

Accidentele de pe principalele drumuri na]ionale -\n vizorul poli]i[tilor

WWW

La \nceputul anilor’90, Internetul erafolosit doar de unnum`r mic decercet`tori [i ar`tamult diferit dec#t celde azi. Principaleleaplica]ii erau atunci E-Mail [iNewsgroups (grupuri de discu]ii),pu]ine alte routine de c`utare [i câte-va mecanisme de transfer alfi[ierelor.

Era o lume \n care toate comuni-ca]iile existau doar ca text saunumere [i liniile de comand` trebuiaumemorate sau tip`rite.

Treptat, e-mail-ul [i, mai ales, pro-gramele de c`utare [i de transfer alfi[ierelor au trebuit s` fac` fa]` unorcerin]e mai complexe. S-au dezvoltatastfel noi programe de navigare \ntr-oform` rudimentar` asem`n`toareInternet Explorer-ului actual.Software-ul pentru fiecare trebuia s`fie configurat separat. Folosireafiec`ruia era greoaie [i trebuia s` fie\nv`]at`.

Marea schimbare a \nceput c#ndTim Berners Lee, specialist la CentrulEuropean pentru Fizic` Nuclear` din

Geneva, a pus, \n 1989, bazele dez-volt`rii primului prototip al WorldWide Web.

WWW-ul era destinat ini]ials` fie o platform` intern` decomunica]ii pentru cercet`toriidin \ntreaga lume care lucraupentru un anume centru.Sarcina principal` consta \nasigurarea unui sistem care s`fac` leg`tura \ntre varietatea deplatforme ale diverselor com-putere. Solu]ia se baza peleg`tura \ntre documente via"hypertext", un sistem caremarca [irurile de text sau alte obiecte[i le lega cu alte obiecte, care puteaufi, din punct de vedere fizic, la maredistan]` de obiectul originar. C#ndlink-ul era accesat, utilizatorul putea

"s`ri" la documentullegat. |n acest fel, a fostposibil` conexarea unuinum`r nelimitat de do -cumente \ntr-o struc -tur` web neierarhic`.Pentru a putea deosebiaceste documente [ipentru a le regasi, fiecareavea o adres` unic`. Deaici protocolul UniqueResource Locator (URL).

Prima versiune aprogramelor pentru

na vigarea pe www, a[a numitele"browsere", urm`rea \nc` tradi]iaoriginal` a Internetului - erau numai

text. De aceea, sistemul a r`mas, \nprincipiu, neprietenos cu utilizatorii.

Unul dintre acestea, Lynx (fotostânga), exist` [i \n prezent.

|n septembrie 1992, existau doar20 de servere web \n \ntreaga lume.

Schimbarea radical` s-a produsc#nd NCSA (National Center forSupercomputing Applications) dinSUA a scos "Mosaic" - Browser \n

1993, care era bazat pe o interfa]`grafic` ce rula sub Windows.

P#n` \n prezent nu au ap`rutschimb`ri majore \n liniile de browser

“Explozia” web-ului a \nceput \niunie 1993: 130 Webservere erau\nregistrate, iar \n 1994 erau deja11.576 servere. Dar web-ul nu a f`cutdoar s` se dezvolte, posibilit`]ile deprezentare a datelor au crescut expo-nen]ial. Cur#nd, au aparut imagini [ianima]ie pe website-uri, urmate desunete. De aici, doar un mic pas maiera necesar pentru a aduce cataloage,directoare [i formulare de comand`pe website-uri. Astfel, c#]iva ani mait#rziu, s-a n`scut E-Commerce saucomer]ul electronic. Asfel, povesteamerge mai departe...

(Sfâr[it)

� Marius POPESCU

Istoria Internetului41

(II)

Interfa]a Mosaic Browser

42

La 1 august 2007, o echip` de tineri poli]i[ti a trecut la„timona� nou \nfiin]atei structuri de Poli]ie TransporturiNavale Zimnicea.

Fo[tii judiciari[ti - agentul [ef Costel Nea]u, agentul[ef Aurel Mu[at, [i fostul rutierist - agentul [ef adjunctMarinel C`lin -, au vrut s` încerce practic o nou` meserie.

Hot`râ]i s` dea un nou sens vie]ii lor, dar [i s` fac`ceva durabil, nu s-au mul]umit cu improviza]iile. O lun`de zile au lucrat pe cheiul Dun`rii, într-o cl`dire aflat` înparagin`. Au b`tut la u[i, au cerut sprijinul S.C.A.E.F.Giurgiu, [i-au pus la b`taie mintea [i resursele materialede care au dispus [i ei, au cump`rat materiale [i au trecutla treab`. {i-au creat un ambient pl`cut, vechea [i lugubracl`dire a c`p`tat culoare, form`, în cele dou` birouri [ijum`tate, cum zic ei, a fost adus un frumos mobilier, unfax, un calculator, un televizor. Decen]a, cur`]enia,ordinea s-au instalat rapid ca la ele acas`. Acolo, pe malulDun`rii, cu “ochii” pe b`trânul fluviu [i pe ora[ulbulg`resc Svistov, Poli]ia Transporturi Zimnicea, dinstructura Serviciului Regional de Poli]ie TransporturiNavale Craiova, se prezint`, prin sediu, oameni [i compe-ten]e, ca o veritabil` structur` de integrare european`.De asemenea, tinerii poli]i[ti s-au dovedit la fel de gospo-dari [i în amenajarea unui sediu mic, dar cochet, în GaraT.F. din ora[. Pe peronul sta]iei C.F. au primit un spa]iuinvadat de b`l`rii, uitat de to]i. Au cur`]at locul, au beto-nat, au tras curent electric, iar biroul care a ie[it la iveal`a atras admira]ia celor care l-au vizitat fie în calitate de

„inspectori�, fie \n calitate de suspec]i de fapte anti-legale. C ci se [tie, oricât de mic ar fi o institu]ie derespectare a legii dac nu se impune [i prin sine [tirbe[tedin profesionalismul celor care o slujesc.

De[i nou ap`rut` în peisaj, Poli]ia TransporturiNavale Zimnicea a intrat în con[tiin]a localnicilor, pre-cum [i în con[tiin]a celor care tranziteaz` zona. Oamenii[tiu c` de ordinea [i siguran]a public` în port, pe fluviulDun`rea, dar [i pe cea a c`ii ferate, în trenurile dec`l`tori, r`spund cei trei tineri poli]i[ti. Îi întâlnesc ade-sea, în func]ie de drumurile lor. În zilele de week-end,când sunt organizate curse cu vaporul de la Zimnicea înora[ul bulgar Svistov, când se adun` 80-90 de persoanedin jude] [i pleac` la cump`r`turi sau la prieteni în ]aravecin`. În zilele celelalte îi v`d în gar` sau pe trenurile denavet`.

Unii sunt bucuro[i s`-i revad`. Al]ii îns`, nu. De pild`,

braconierii care dau la pe[te în perioada prohibi]iei pe

Dun`re sau pe râurile adiacente nu prea se bucur`. Nici

ho]ii de componente de cale ferat` nu sunt ferici]i la întâl-

nirea cu poli]i[tii de la Transporturi. Chiar dac` nu au în

dotare nici o ambarca]iune [i nici o ma[in`, cei trei î[i

îndeplinesc misiunile ce le revin de la Km 526 al fluviului

Dun`rea, din dreptul comunei Pietro[ani, pân` la Km

574, în dreptul comunei Suhaia, în zona de uscat [i pe

ap`. Totodat`, au în vizor platforma industrial` a Portului

Zimnicea, în continu` dezvoltare, Ocolul Silvic [i digurile

de protec]ie a localit`]ilor. Pe trenuri au competen]e pân`

la Smârdioasa, dar ac]iunile lor „de înso]ire� pentru pre-

venirea furturilor se continu pân la Alexandria când

este cazul. De la \nceputul anului, cei trei poli]i[ti au

solu]ionat 29 de fapte: furturi, ac]iuni ilegale la legea

piscicol , furturi pe calea ferat , tulbur ri ale lini[tii [i

ordinei publice.

Despre planurile lor, ne-au vorbit cu entuziasm agen-

tul [ef Costel Nea]u, [eful Poli]iei Transporturi Navale

Zimnicea, [i colegul s`u, agentul [ef Aurel Mu[at. Au

ambi]ii, au d`ruire profesional` [i vigoare s` treac` peste

greut`]i [i, mai ales, s` construiasc`. Vor s` fie vizibili ziua

[i noaptea nu doar printr-un sediu atractiv, dar [i prin

ac]iuni orientate spre siguran]a zonei de competen]`.

� Ina B~LAN

PPoollii]]iiaa TTrraannssppoorrttuurrii NNaavvaallee --OO ssttrruuccttuurr` nnoouu` îînn ppeeiissaajjuull zziimmnniicceeaann

43

Inspectorul Aurelian B`dulescu,ofi]er specialist II la ServiciulInvestigare a Fraudelor din I.P.J.Vâlcea, este unul dintre acei pu]inioameni atin[i, parc`, de aripa îngerilor.

Fa]a lui mereu luminoas`, radiind o

bucurie de neascuns, te binedispuneimediat dac` ai sufletul deschis. El nurâde neap`rat, dar ochii lui trimit razede bucurie, de care, cu o cumin]eniede nedescris, parc` se ru[ineaz`.

Este poli]ist din 2002, când aabsolvit Academia de Poli]ie„Alexandru Ioan Cuza”. Un an a lucratla judiciar în Sibiu, apoi, în 2003 a venitla Râmnicu Vâlcea, „mai aproape decas`” cum spune el. Acum este poli]istde investigare a fraudelor, dup` ce aparcurs un stagiu de 4 -5 luni la Rutier.

Pe inspectorul Aurelian B`dulescul-am întâlnit, mai întâi, prin diverse s`lide expozi]ii, la diverse manifest`ri cul-turale. De fiecare dat`, î[i îmbrac`„portul de la ]ar`” [i-[i „p`ze[te”cuminte lucr`rile pe care le expune.

Pentru c` el, Aurelian B`dulescu,este un poli]ist artist, de-acum obi[nuital activit`]ilor culturale ini]iate deM.I.R.A. în colaborare cu institu]ii cul-turale de marc`. El modeleaz` în lut [iîn ipsos. „Am început de mic” – ni se

dest`inuie cu un zâmbet furi[at, parc`cu vinov`]ie, pe chip. Primul îndrumara fost cartea cu figurine care ne înv`]`s` model`m plastilina. To]i au remar-cat faptul c` eu, foarte rapid, puteamconcretiza imagini tridimensional.

Pe parcurs, a c`utat s` setranspun` tot mai des în stareade bucurie pe care i-o d`deaarta lui. A modelat figuri dinbasme în plastilin`, figuri des`teni în argil`, apoi, de 4-5 ani,tot c`utând “materia de expri-mare” a ales ipsosul. A v`zut pecineva lucrând la matri]` [i [i-a[optit: „Pot [i eu!” A luat lec]iide desen de la pictorul SergiuPlop, care i-a în]eles voca]ia [i l-a dus la ceramistul CucuUreche, care l-a acceptat la

[coala Popular` de Art` ”Sinecera”. Lucreaz` rapid, la inspira]ie, nespune, la „ceva” ce-i inspir` acea starede fericire. Chiar a[a îi spuneaucolegii de facultate: „Fericire”. A

alc`tuit sute de lucr`ri, a decoratbirouri, a oferit. „Îmi place s` ofer –zice – nu vreau s` vând. Mi se pare c`murd`resc cu bani treaba astanobil`�.

Ca poli]ist de economic, \[iprime[te fericirea prin diversitateadosarelor instrumentate. „Nici olucrare nu seam na cu alta – î iplace s spun . Probele sunt diferitede la caz la caz. {i î n acest dome-niu po]i s creezi, dac e[ti prins deceea ce faci”.

Aurelian B`dulescu a ajuns, înacest moment, la o anume maturitate.Este tat`l unui b`ie]el de câteva luni, -Rare[ Nicolae, pentru care simte c`tr`ie[te în sfere înalte, iar, ca artist,abordeaz` un nou stil: creeaz` icoanedin ceramic`: „Mul]umesc Domnuluipentru darul S`u – ne spune, m`bucur c` El l-a f`cut pe Adam din lut.La nivelul meu, îmi iubesc fiecarelucrare în care pun câte o buc`]ic`rupt` din sufletul meu.”

Din sfera crea]iei

UUnn ppooll ii]] iisstt ppoorreeccll iitt „„FFeerriicc iirree””

SSeemmnnaall eeddiittoorriiaall

Bogat` în informa]ie, în ilustra]ie, cu argu-mente de siguran]` pentru comunitate, revistaanual` „Poli]ia TR”, editat` de I.P.J. Teleorman,ofer` o imagine clar` a st`rii de azi a Poli]iei tele-orm`nene. Nu doar evolu]ia sa pe o perioad` dat`.

Cititorul poate trece în revist` proiectele man-ageriale locale, priorit`]ile [i perspectivele echipeide poli]i[ti a I.P.J. Teleorman.

Publica]ia face [i o prezentare a structurilormunicipale [i or`[ene[ti [i-i asigur` pe membriicomunit`]ii c` Poli]ia Teleorman se afl` perma-nent în slujba lor.

� Pagin` realizat` deIna B~LAN

Recent, {coala de Agen]i dePoli]ie „Septimiu Mure[an” Cluj-Napoca a g`zduit un evenimentemo]ionant, ce a reunit genera]ii defo[ti, actuali [i viitori poli]i[ti.

Încercând s`-[i retr`iasc` aniitinere]ii, seniorii - 30 de fo[ti poli]i[tidin cadrul Asocia]iei Na]ionale aCadrelor Militare în Rezerv` [i înRetragere din Ministerul Internelor [iReformei Administrative, Filiala„Mihai Viteazul” Cluj - au vizitat, cunostalgie, impresionanta institu]ie deînv`]`mânt.

Numai c` imaginea unit`]ii dealt`dat`, întip`rit` ca un dar de pre] înmemoria sentimental` a oaspe]ilor, seestompase, aproape pân` la dispari]ie,în fa]a accentelor de modernitate cest`pânesc [coala clujean`, vremurileîn care dasc`li, cu mâinile înc`rcate

de praf de cret`, rânduiau pe tabl`tainele muncii de operativ fiinddetronate de timpul sistemelor infor-

matice. Reg`sirea genera]iilor n-a fostlipsit` de emo]iile inerente ale fo[tilortutori, actualmente pensionari,[i, deopotriv`, ale fo[tilor dis-cipoli, actualmente profesori.

Grijulii, ca ni[te bunici cunepo]ii lor, cadrele în rezerv`n-au pierdut ocazia de a le trans-mite elevilor [colii c` trebuie s`aprecieze condi]iile în care sepreg`tesc s` devin` poli]i[ti pecare comunitatea s` îi respectepentru seviciile pe care le ofer`.

„Ce vrei s` te facicând vei fi mare?” -

„Poli]ist!”

Dac` îi întrebi pe micu]ii de treisau patru ani ce î[idoresc s` se fac` atuncicând vor fi mari, unuldintre r`spunsurilefrecvente, al`turi de„fotbalist”, „doctor” sau„pompier”, este „poli -]ist”.

Chiar dac` mirajulacestei meserii sedeslu[e[te în mintea, însufletul [i în ochii decopil pe criteriile unuifilm de ac]iune, cuma[ini cu girofar, cuuniforme sau arme,

dorin]a de a deveni om al legii uneorise p`streaz` pân` prinde consisten]arealit`]ii.

Luna trecut`, {coala de Agen]i dePoli]ie „Septimiu Mure[an” din Cluj-Napoca a primit, cu por]ile largdeschise, vizita a 25 de copii degr`dini]`, cu vârste cuprinse între doi[i cinci ani.

Mai întâi, oaspe]ii au p`[it timidpragul institu]iei de înv`]`mânt iar, în

primele momente, semnalele sonoreale unei ma[ini de poli]ie i-au fâstâcitde tot, cu toate acestea îns` pu[tii n-audat bir cu fugi]ii, ci [i-au luat inima-ndin]i urcându-se, pe rând, la volan.

E adev`rat c` în Laboratorul deCriminalistic` n-au în]eles prea binece se petrece acolo, dar s-au amuzatteribil privind prin lup` o altfel derealitate cu care, probabil, se vor întâl-ni peste ceva vreme. La Circula]ie,îns`, lucrurile au fost cu mult maiclare, micu]ii r`spunzând con[tiinciosla toate întreb`rile adresate lor. Câterau ei de mici [i tot au demonstrat c`[tiu ce-i disciplina în trafic, [tiu cums` circule numai pe trotuar, cum s`a[tepte culoarea verde a semaforului.

Osteneala micu]ilor în materie decircula]ie n-a fost zadarnic`, r`spun-surile excelente fiind r`spl`tite, dinplin, cu suc [i napolitane.

� Alice POPALena MITROI

44

AArrcc ppeessttee.. .. .. ggeenneerraa]]ii ii

45

Teze [i antiteze juridice

R`spunderea poli]istului (II)

Am f`cut aceast` divaga]ie, cuprivire la principiul de ierarhizare anormelor, cât [i cu privire la tehnicalegislativ`, în sensul în care toateacestea alc`tuiesc un sistem unitar,logic, adic` dreptul în vigoare saudrept pozitiv.

Am ar`tat, succint, c` legeaorganic` (în spe]`, Legea 360/2002)decurge din norma constitu]ional`.

Aceast` Lege privind StatutulPoli]istului se completeaz` cuprevederi ale Codului Civil, CoduluiPenal (cu privire la r`spunderi,sanc]iuni, raporturi de prepu[enie.

Ea poate fi completat` cu alteacte normative (cum ar fi hot`râri deguvern, ordonan]e, ordine al min-istrului, etc.).

Se pune în discu]ie r`spundereapoli]istului în raport cu alte acte nor-mative, cum ar fi Ordonan]a nr. 121din 28 august 1998 privind r`spun-derea material` a militarilor,Instruc]iunile nr. 830/20.01.1999privind r`spunderea militarilor pen-tru pagubele produse, OrdinulMinistrului de Interne nr. 106 din27.07.2001, pentru modificarea [icompletarea Instruc]iunilor nr. 830din 20.01.1999.

Am revenit cu aceast` tem` [i cuo abordare mai larg`, plecând de la ostare de fapt [i (ne) drept, care sepetrece într-o anumit` zon` a ]`rii.

Sunat fiind de c`tre un ofi]er degrad superior, [ef de serviciu la unInspectorat de Poli]ie din ]ar`, am fostîntrebat cum apreciez r`spundereapoli]istului prin prisma O.G. 121/1998[i a Instruc]iunilor 830/1999.

Ra]iunea unei astfel de întreb`ri a

plecat de la o stare de fapt cunoscut`[i interpretat` ca fiind o anomalie dec`tre poli]istul respectiv.

Despre ce era vorba? A[a cum se[tie, prin atribu]iile de serviciu,poli]i[tii pot s` constate [i s`sanc]ioneze contraven]ional diferiteînc`lc`ri ale unor norme de drept.Aceste înc`lc`ri, mai pu]in gravedecât o infrac]iune, se numesc con-traven]ii [i sunt reglementate deO.G. 2/2001, care stabile[te regimuljuridic al contraven]iilor, dar [i delegi speciale.

În aceste condi]ii, poli]istul, [i încalitate de agent constatator, sta-bile[te contraven]ia [i sanc]iuneaaferent`.

Contravenientul are posibilitateas` atace, acest act administrativ întermen de 15 zile, la Judec`torie,printr-o a[a - numit` plângere con-traven]ional`.

Astfel, procesul-verbal de con-statare [i sanc]ionare a contraven]ieiare un caracter relativ, prezumatchiar de faptul c` legiuitorul îi per-mite contravenientului s`-l atace îninstan]`, s`-i dovedeasc` netemeini-cia sau nelegalitatea.

Deci, limita atribu]iilor de servi-ciu ale poli]istului este doar de aconstata [i sanc]iona, instan]a, lacererea contravenientului, putând s`verifice nelegalitatea sau netemeini-cia, pe fond, a contraven]iei.

De cele mai multe ori, contrave-nientul apeleaz` la un specialist(avocat), care solicit` instan]ei chel-tuieli judiciare.

Aceste cheltuieli judiciare cad însarcina p`r]ii care pierde, în spe]` a

institu]iei din care face partepoli]istul (Inspectoratul de Poli]ie),a[a cum prevede art. 274 Cod deProcedur` Civil`.

În mod normal, aceast` sum` sepreia ca pasiv, la bugetul institu]ieidin care face parte poli]istul,institu]ie ce este obligat` s` achiteonorariul ap`r`torului contravenien-tului petent.

Ca o anomalie, în spe]a de fa]`,pentru care revenim cu acest materi-al, poli]istului – agent constatator alcontraven]iei i se întocme[te undosar de daune, în temeiulInstruc]iunilor 830/1999 [i a O.G.121/1998, fiind obligat s` pl`teasc`acest onorariu de avocat.

În aceste condi]ii, feedback-ulnedorit este c` agentul constatator,poli]istul, nu mai are curajul s` sta-bileasc` [i s` sanc]ioneze contra-ven]ii, [tiind c` exist` riscul ca pro-cesul-verbal întocmit de el s` fie anu-lat [i, în consecin]`, s` fie obligat laplata cheltuielilor judiciare, con-stând \n onorariul avoca]ial.

În aceste condi]ii, am consideratc` este necesar` o analiz` a ierarhieilegislative, dar [i o interpretare ar`spunderii poli]istului prin prismanu numai a Legii Speciale, ci [i aactelor normative conexe: ordine,ordonan]e, instruc]iuni.

Sensul întreb`rii ce mi-a fostpus` de c`tre respectivul ofi]er areiterat ideea c` poli]istul r`spundematerial, în cazul în care institu]ia –ca parte, responsabil`, pierde unproces în instan]`.

� Avocat Sorin ARDELEANU

46

24 iunie a.c.. La Centrul Cultural alM.I.R.A. Agen]ia Na]ional` Antidrog aorganizat o ceremonie \n cadrul c`reiaa acordat diplome de excelen]` celormai apropia]i colaboratori. Eve -nimentul a fost prilejuit de \mplinirea,la 26 iunie, a cinci ani de activitate aAgen]iei, prilej cu care a fost marcat`,la nivel mondial, [i Ziua Interna]ional`de Lupt` \mpotriva Traficului [iAbuzului de Droguri. Diplomele aufost \nm#nate de c`tre pre[edinteleA.N.A., dl. chestor-[ef prof. univ. dr.Pavel Abraham.

Printre persoanele ce au primitdiplome de onoare au fost [i:Excelen]a sa, dl. Eldar Hassanov,Ambasadorul Republicii Azerbadjan laBucure[ti, pre[edintele director ge -neral al Televiziunii Rom#ne, dl.Alexandru Sassu, Florin Chilian, autor[i interpret al melodiei „Lumi albe”,care a reprezentat un adev`rat lait-motiv pentru emisiunea tv "Alegevia]a", directorul Centrului Cultural alMIRA, dl. Gheorghe Turda, regizorulMarius Th. Barna [i directorul generalal Editurii "Nemira", dl. ValentinNicolau. Postului TVR 1 i s-a acordat odiplom` de excelen]` pentru spri-jinirea proiectului emisiunii "Alegevia]a", emisiune difuzat` \ntre anii2003 [i 2005.

Cu aceast` ocazie, afost lansat volumul"Cadrul juridico-consti -tu]ional mondial antidrog.Participarea Rom#niei",realizat de c`tre IoanHurdubaie [i VictorNicol`escu, [i au fostproiectate spoturi de pro-movare [i filmul deprezentare "Agen]ia Na -]ional` Antidrog – 2008".

Deschide ochii!

Cei cinci ani de activitate auprilejuit [i prezentarea, \n ziua de26 iunie a.c., la Palatul Parla men -tului, \n cadrul unei conferin]e depres`, a studiului Prevalen]ainfec]iilor HIV [i/sau VHC \nr#ndul consumatorilor de droguriinjectabile din Bucure[ti afla]i \ntratament [i programele de

schimb de seringi, pre zentare realizat`de c`tre pre[edinteleA.N.A., dl. chestor [efPavel Abraham, \mpre-un` cu directoruladjunct al Direc]ieiRela]ii Inter na]ionale [iAfaceri Europene, dl.comisar [ef PetreCr`ciun.

Au mai fost f`cute cunoscute preseistudiul privind Prevalen]a Consumuluide droguri \n Rom#nia, \n anul 2007, [iRe]eaua na]ional` de website-uriA.N.A., cu 47 de website-uri pentrutoate centrele teritoriale ale Agen]ieiNa]ionale Antidrog, ce se vor reg`si laadresa www.anagov.ro [i a fost lansat`„Campania de reducere a riscurilorasociate consumului de droguri \n

Vama Veche”. Astfel, la nivel na]ional a avut loc o

sc`dere a prevalen]ei consumului dedroguri de-a lungul vie]ii la toate sub-stan]ele: la cannabis, de la 1,7 la 1,5%,la ecstasy, de la 0,4, la 0,1%, la cocain`,aceea[i situa]ie [i la heroin`, de la 0,2,la 0,1%. |n cadrul campaniei "Deschideochii!", au fost distribuite 10.000 deghiduri de informare \n [coli, licee saupenitenciare, 8.000 de postere \n auto-buze [i trenuri [i 5.000 de c`r]i po[tale,\n discoteci, cluburi [i [coli.

Toate aceste evenimente au f`cutparte dintr-o serie ce s-a derulat lasf#r[itul lunii iunie [i care a marcat \nBucure[ti [i \n \ntreaga ]ar` aniver-sarea celor cinci ani de activitate [icampanii antidrog pentru A.N.A..

� Marius TOMAFoto: V. ARSENE [i DDan SIMIONESCU

CCiinnccii aannii ddee ccaammppaannii ii aannttiiddrroogg

ec]ia pe care o vom prezenta \n acestnum`r este cea de atletism, \nfiin]at` chiar\n anul \ntemeierii Clubului Dinamo. C#]iva

tineri alerg`tori - Ioan G#nsac, Traian Petcu [iLadislau Deak – \n frunte cu Victor Firea, stu-dent la I.C.F., sportiv [i antrenor – au fost pio-nierii acesteia. F`r` o coordonare tehnic` pro-fesionist`, "cei patru muschetari" au reu[it s`depa[easc` dificult`]ile perioadei de \nceput, \n r#ndulmembrilor intr#nd, ulterior, [i Alexandru Stoenescu,Dumitru B`rd`u, Ilie Savel, {tefan Prisiceanu, DumitruZamfir, Sandal` Grosu, Mihai Rodica, Andrei Demeter,Andrei Barabas, Nicolae Musta]`, Gheorghe Costache,Adrian Gagea sau Metodi Tradafilov. O sportiv`excep]ional` a fost [i Argentina Menis, cu cele patru recor-duri olimpice [i dou` mondiale.

Sportul sporturilor, atletismul, are la Dinamo o tradi]iede 60 de ani [i un viitor pe m`sura sportivilor actuali: Lidia{imon, o alt` atlet` excep]ional`, ce a cucerit, la Sydney,medalia olimpic` de argint, \n anul 2000 [i care, \n anul2001, la Edmonton, \n Canada, a devenit campioana lumii lamaraton, at#t la individual, c#t [i cu echipa, o performan]` \npremier` pentru atletismul rom#nesc sau Nicoleta Grasucare, la acelea[i campionate mondialele, a ob]inut medaliade bronz.

La Campionatul Mondial din 2004, Lumini]a Talpo[ ac#[tigat medalia de argint la semimaraton, iar Alina R#pan,pe cea de bronz, la 4x400m, \n sal`, pentru ca, la cel din anulurm`tor, Lumini]a Talpo[ s` cucereasc` medalia de aur, totla semimaraton echipe, \mpreun` cu Marian Oprea, latriplusalt, cu o medalie de bronz.

Campionatul Mondial din 2006 a adus atletismuluidinamovist o medalie de argint, prin Ancu]a Bobocel, la3.000m obstacole, iar cel European, patru de bronz:Nicoleta Grasu, la disc, Marian Oprea, la triplusalt, Ancu]aBobocel, la cros [i la cros, pe echipe. La Cupa Mondial`,Marian Oprea a mai c#[tigat un "bronz", la triplusalt.

Anul trecut a fost unul de succes pentru atle]iidinamovi[ti. La Campionatul Mondial pentru junioare,Mirela Lavric a alergat, la finalul celor 800 de metri, cumedalia de aur pe piept, iar Campionatul European a adusalte trei: la tineret, Angela Moro[anu - 400m garduri [iAncu]a Bobocel - cros [i la juniori, Mirela Lavric - 800m.

Pentru Jocurile Olimpice de la Beijing s-au calificat [iatle]i dinamovi[ti: Ancu]a Bobocel, la 3000m, NicoletaGrasu, la disc, Angela Moro[anu, la 400m garduri, MarianOprea, la triplusalt, Lidia {imon, Lumini]a Talpo[ [iConstantin Di]`, pentru maraton, Ionela }\rlea, la 400m gar-duri [i 200m, Ana-Maria Grozea, la 20 km mar[ [i IonZaizan, la semifond. Al`turi de ei vor fi [i antrenorii: CostelGrasu, Dorinel Ursache, Doina Anton, Liviu {imon [iLiliana Alexandru. S` le ur`m succes, multe medalii [i s`fim al`turi de ei, cu g#ndul, c#nd vor alerga pe pistele [istr`zile din Beijing!

S

Clubul Dinamo are [i o pepinier` desportivi de aur, unul dintre ei fiind [it#n`rul, de 19 ani, Florin Sorin Dr`ghici.Modest, principial, [i cu un sim] alrealit`]ii aparte, a p`[it \n lumea sportuluicu mai bine de 12 ani \n urm`, \n cadrulClubului Sportiv {colar nr. 5, Bucure[ti,cei dint#i care au crezut \n el fiind chiarp`rin]ii lui.

Prin munc` \nd#rjit`, rareori \nt#lnit`la al]i copii de v#rsta lui, la acea dat`, cuore zilnice de antrenament [i un stil devia]` spartan, a reu[it s` demonstrezefor]`, tenacitate [i caracter, alte caracter-istici din ce \n ce mai pu]in specificetinerei genera]ii. "Nimic din toate celerealizate, m`rturise[te Sorin, nu ar fi fostposibil f`r` sus]inerea primit` din partea

antrenoarei mele, dna. Luceta Albu,al`turi de care m-am format ca sportiv [iam ob]inut primele performan]e: campionna]ional, recodmen na]ional la 200m, 60mplat, campion na]ional la seniori [i tineretiar, din anul 2006, vice-campion balcanic,cu a doua perfoman]` din toate timpurile,la juniori 110m garduri, pentru Romania."

Sorin Dr`ghici este acum "dinamo-vist", continu#ndu-[i cariera sportiv`al`turi de exemplele sale personale -Liliana Alexandru [i Ionela }\rlea - pentruCampionatului Mondial de Juniori dinPolonia, confirm#nd conturarea unei alte"genera]ii de aur" a atletismuluirom#nesc.

� Pagin` realizat` deMarius TOMA

Atletism

Profil de \nving`tor dinamovist

47

Ciobanul Bucur, cel despre carese crede c` este \ntemeietorulBucure[tiului, era tare bucuros cânda g`sit p`[une mare [i bun` pentruoile lui între viitorul deal alMitropoliei [i Dâmbovi]a. Un colegîmi povestea c`, prin anii ’80, încartierul Rahova înc` mai existaustr`du]e semipietruite de 2,5 metril`]ime cu [an]-canalizare pe mijloc,model specific Neoliticului. Se aplic`[i în Bucure[tiul stelar principiul„Toate drumurile duc la Roma”, undenici m`car centura nu este inelar`. Cas` nu mai vorbim despre alte inelecare ar fi necesare. Încet-încet, ne-amales cu o capital` cu un trafic sufocat.

Î[i dau concursul cl`dirile“libertin” construite pân` \n trotuarcare nu mai permit l`rgirea caros-abilului, interminabilele lucr`ri \nstrad`, obi[nuitele gropi [i canale.

Un alt premiant: semnalizareaprecar` la care de-abia acum începes` se lucreze.

Al treilea concurent este„nesim]itul din trafic”, o specieveche, precum dinozaurii, greu destârpit, [i care parc` se înmulte[te cuzi ce trece.

El, nesim]itul nu are un profilbine definit. Este uneori un BMW cugeamuri ilegal de fumurii, din carer`zbate suav, dar tare, o pies` „cla-

sic`” de Gu]` sau Copilu’ Minune,din e[apamentul c`ruia ies, lademarajul pe contrasens, 2 kg deCO2. Alteori, este o domni[oar`„proasp`t`” - a[a reiese din semnulmare [i galben lipit pe lunet`, darcare, culmea, mai are [i num`r cuNFS (Need for Speed = bolnavdup` vitez`) sau indigenulRPD (abreviere care nu mainecesit` explica]ie), care de-abia la apari]ia culorii verzi î[iscoate rujul sau schimb` CD-ul, crezând c` nu e marepierdere dac` ajunge mai târ -ziu cu cinci minute acas`, chiardac` e prima la semafor. Totprimii la semafor sunt - nu [tiucum reu[esc -, taximetri[tii. [isunt atât de „primii”, încât defiecare dat` nu v`d culoareaverde pentru c` sunt aproape înmijlocul intersec]iei [i trebuie deciclaxona]i pentru a-i determina s`plece. Ei “ajut`” cu mai mult decâtatât [i când blocheaz` intersec]ia.Atunci recit` clasicul “M` gr`bescdom’le, e pâinea mea!”, deh, scopulscuz` mijloacele.

Relativ recentul semn “Nu bloca]iintersec]ia” este în perioada de test[i poate peste câ]iva ani va intra învigoare. A[a cred mul]i participan]ila a[azisul trafic care pleac` cu

scâr]âit de ro]i, dar se opresc [asemetri mai departe: în mijlocul inter-sec]iei, pe marcajul amintit. Apoi,privesc sfid`tor doamnele dintroleibuz ale c`ror picioare tremur`sub greutatea vârstei sau pe tinerelem`mici care s-au obi[nuit deja custilul. Apostrofat, la un moment dat,unul spune: „A[a suntem noi, maigr`bi]i, balcanici”. La fel de “simpatici”sunt [i cei care învinuiesc poli]istuldin intersec]ie care, de[i are înpl`mâni fum de la Euro 1 la 4, înc`mai dirijeaz` traficul, încercând s`-iconving` pe “înce]i” s` apese pedaladin dreapta. Un [ofer de autobuz ridi-ca într-o diminea]` ambele mâini în

semn de mul]umire unui alt [ofer,care, de[i avea prioritate, dar n-ar fiavansat cu mult, l-a l`sat s` treac`.

{i totu[i, ajungem acas` [i uit`m.Uit`m gropile sau canalele destupatepe care voiam s` le anun]`m laApanova sau Radet, uit`m s`anun]`m semafoarele “înfrunzite” la314.62.24 sau alte probleme din traf-ic la 9544. Uit`m, pentru c` a[a sun-tem noi, câteodat`, balcanici.

�� Marius POPESCU

48

Balcanism sau lips` de spirit civic?

49

Într-o conferin]` de pres`, directorul de atunci al FBI-ului, Louis Freeh, anun]a cu furie [i regret c` un veteranagent de contrainforma]ii al FBI a fost arestat pentru spi-onaj prin vinderea de informa]ii secrete c`tre agen]i dinRusia [i fosta Uniune Sovietic`.

RRobert Phillip Hansen, de 56 de ani, a fost arestat înflagrant delict într-un parc din locali-tatea Vienna, statul Virginia, înmomentul când plasa un pachetcare con]inea informa]ii, sub unpod, ascunz`toare de unde trebuiaridicat la scurt timp de c`treagen]i ru[i. Hansen primea regu-lat sume substan]iale pentru infor-ma]iile pe care le furniza.

“Tr`darea încrederii de c`treun agent FBI, care nu numai c` a jurat s` respectelegea, dar era special angajat s` p`streze securitateana]ional`, este de-a dreptul dezgust`toare” – spuneaFreeh. „Acest tip de comportament infrac]ionalreprezint` inimaginabila tr`dare a unei ]`ri conduse deLege. Love[te, de asemenea, în cei 28.000 de colegione[ti care lucreaz` zilnic sârguincios pentru a câ[tigaîncrederea cet`]enilor americani.

Cazurile de acest gen sunt foarte grele, sensibile [isofisticate. Sunt mândru de cei care au condus aceast`investiga]ie. Ac]iunile lor de contraspionaj la superlativreflect` o dedicare des`vâr[it`. Nu este o sarcin` u[oar`s` investighezi uncoleg, dar ei auf`cut-o f`r` s` ezite,în t`cere [i în sigu-ran]`.”, a completatLouis Freeh.

Hansen a fostacuzat într-o sesi -zare c`tre CurteaFederal` din Alexa n -dria – Virginia despionaj, conspira]iela comiterea de spionaj, infrac]iuni pentru care aprimit pedeapsa închisorii pe via]`, în discu]iefiind pedeapsa cu moartea. Dup` arestare,agen]ii FBI au scos la iveal` informa]ii desprefelul în care Hansen a început s` furnizeze infor-ma]ii secrete c`tre ofi]erii de informa]ii ai KGB, ata[a]i laAmbasada rus` din Washington. Probele eviden]iaz`transferul sistematic de informa]ii cu privire la securi-tatea na]ional` [i contrainforma]ii pe care Hansen l-af`cut în schimbul banilor [i al diamantelor, în valoare depeste 600.000 de dolari. În urma cercet`rilor a reie[it c`activit`]ile acestuia au leg`tur` cu cazurile anterioare despionaj [i investiga]ii de securitate na]ional`, precumAldrich Ames [i Felix Bloch.

Cercet`rile au relevat faptul c` în peste 20 de ocazii

Hansen a plasat pachete pentru KGB [i agen]ia succe-soare, SVR, într-un loc bine disimulat din Washington.De asemenea, furnizase peste 200 de dischete carecon]ineau informa]ii adi]ionale. În total, Hansen afurnizat peste 6.000 de pagini de material valoros, con-form eviden]elor.

De asemenea, Hansen a compromis numeroasesurse umane ale serviciilor deinforma]ii americane, zeci dedocumente guvernamentalesecrete incluzând documentestrict secrete [i codificate,opera]iuni tehnice de impor-tan]` [i valoare enorme. S-adovedit compromiterea desurse FBI, tehnici de investi-gare, metode [i opera]iuni [i

chiar a investiga]iei de c`tre FBI a lui Felix Bloch, unofi]er de informa]ii, pentru spionaj.

Directorul FBI, Louis Freef, declara c` ancheta a fostfoarte greoaie înainte de arestare, pentru c` unelem`suri nu puteau fi luate f`r` a fi pus` în pericolopera]iunea, îns` pierderile au fost foarte mari.

În timpul opera]iunilor ilegale întreprinse, Hansen alucrat în New York [i Washington, unde de]inea pozi]ii-cheie \n contrainforma]ii, având acces la voluminoaseinforma]ii despre programe [i opera]ii. El [i-a folositexperien]a în contrainforma]ii pentru a evita depistarea[i pentru a p`stra anonimatul, chiar fa]` de agen]ii ru[i.Punctul esen]ial al anchetei a fost acela când FBI-ul areu[it s` ob]in` o documentare de origine rus` despre unspion american care p`rea a fi Hansen, informa]ie confir-mat` ulterior.

{eful FBI a afirmat c` finalizarea investiga]iei nu s-arfi putut realiza f`r` o colaborare continu` între FBI [i

CIA pentru identificareaamenin]`rilor la adresa comu-nit`]ii infor ma]iilor americane.

Ulterior, s-a dispus orevizuire strict` a personaluluicare de]ine pozi]ii cheie în FBI.

Judec`torul Statelor Unite,Kevin Fahey, spunea: “În ulti-ma perioad`, a fost nefericitanoastr` datorie de a acuza

numeroase cazuri de spionaj, precum Ames, Pitts,Nicholson, Squillacote, Kim, Boone [i al]ii. La fiecare caz,speram s` nu mai apar` altul. Ast`zi, îns`, cu arestarea luiRobert Hansen, reîncepem procesul de aducere în fa]a legiia unui oficial al guvernului acuzat de cele mai înalte tr`d`riale încrederii publice. Departamentul de Justi]ie va alocatoate resursele pentru a se asigura c` acei care î[i tr`deaz`]ara [i cet`]enii Statelor Unite vor fi aspru pedepsi]i.”

� Marius POPESCU

Do

sa

re

ce

leb

re

Hansen, spionul modern al FBI-ului

Podul din parc sub care erau plasate coletele

50

Solu]ia integramei “9 mai - zi des`rb`toare” din num`rul precedent

A m b a s a d o r i \ n u n i f o r m `

Comisarul Marian Caraga]` [i-a\nceput activitatea profesional` \nperioada 1995 - 2001, la I. P.J. Br`ila.|n anii 2001 [i 2002, a lucrat \ncadrul misiunii ONU din BosniaHerzegovina. La \ntoarcerea \n ]ar` afost ales vicepre[edinte al ConsiliulTeritorial al Poli]i[tilor [i numitofi]er de rela]ii interna]ionale [i con-tact pentru realizarea coooper`rii cuata[a]ii de poli]ie [i ofi]erii deleg`tur` acredita]i \n Rom#nia. |n

cursul anului 2004, a lucrat ca ofi]er specialist \n cadrulServiciului Cercet`ri Penale [i ofi]er de contact pentruInterpol Rom#nia.

|n anii 2005 [i 2006, s-a re\ntors la Sarajevo, \n cadrulMisiunii UE din Bosnia Herzegovina, iar din anul 2006 esteofi]er inspector, la Compartimentul inspec]ie intern`, dincadrul I.P.J. Br`ila.

Sexy Lex

|n`l]area DomnuluiCol. (r.) Marian Malciu - Slatina

-I-I

M

UN

-

D

ARS

E

-ET

ASEP

E-

NE

RASN

-FID

VELE

-CEN

O

T

-

A

U -IN

- C - T - I E - R - MN I T - R I S T A R I -- T I S - C C A - R U I AR O M A N I A - C E R C E- R O L E - R A U R I - IV I C T O R I E - I E D - R A

AE

-

RT- B

A

LV

T

NL

51

Centrul Cultural al M.I.R.A. a g`zduit, recent, un evenimentcultural cu semnifica]ie deosebit pentru ceea ce \nseamn`rom#nism [i rom#nitate: lansarea c`r]ilor ""Fiul dragonului", ascriitorului suedez Per Olof Ekström [i ""Doina" lui Eminescu -125 de ani, a profesorului Victor Cr`ciun, pre[edinte al LigiiCulturale pentru Unitatea Rom#nilor de Pretutindeni(L.C.U.R.P), volum cu o prefa] a academicianului EugenSimion.

Remarcabilul scriitor suedez este [i autorul cunoscutuluiroman "N-a dansat decât o var`", a c`rei ecranizare a c#[tigat, \nanul 1952, un Urs de aur la Berlin [i un premiu la Cannes, undea [i fost nominalizat pentru finala Marelui Premiu. Laeveniment au participat: directorul Centrului Cultural,dl. Gheorghe Turda, adjunctul acestuia, dl. comisar[ef Vasile Ursachi, dl. grl. dr.(r) Mircea Chelaru, dl.prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea, pre[edinteleAsocia]iei Arti[tilor Plastici, dl. Alexandru Ghildu[ [iso]ia autorului, dna. Ligia Podorean Ekström, realiza-toarea tabloului copertei actualei edi]ii, singurulcunoscut \n acuarel reprezent#ndu-l pe Vlad }epe[.

Profesorul Zbuchea a apreciat volumul "FiulDragonului" ca fiind "o oper de literatur [i un fel de biografienuan]at , o oper ce caut s reconstituie faima domnitoruluiVlad }epe[". Despre cea de-a doua carte, "Doina" lui Eminescu– 125 de ani, domnia sa a spus c "a constituit, \nc de la publi-care, o poezie manifest, o strigare a poetului, cu un rol deosebitîn procesul de unificare a românilor, motiv pentru care a fostinterzis , \n perioada comunist timp de mai multe decenii ".

Vicepre[edintele Ligii Culturale, dl. Mircea Chelaru a vorbitdespre necesitatea con[tientiz`rii rolului [i locului poporuluiromân în istorie [i a p`str`rii demnit`]ii na]ionale, eviden]iindrolul celor dou mari personalit`]i: }epe[, ca "un mare artizan alg#ndirii strategice militare [i un mare simbol al na]iunii rom#ne"[i Eminescu, ca "\ntemeietor de con[tiin] na]ional , cel ce a datprincipiile [i perceptele g#ndirii na]ionale, poezia sa, Doina, fiind

o chemare la lupt , rezisten] spiritual [i cultural , nu o crea]iexenofob , a[a cum unii au catalogat-o mai mult sau mai pu]ininteresat".

Regizorul Mihai {urubaru l-a prezentat pe "suedez", a[a cum

era cunoscut Per Olof Ekström \n cercurile culturale ale Capitaleianilor ' 70, ca "un viking care, asemenea \nainta[ilor s i, cu o miede ani \n urm , [i-a l sat amprenta pe aceste meleaguri”,amintind c despre Vlad }epe[, ctitorul Bucure[tiului - "Draco"sau "Dracul" - au fost turnate peste o sut de filme, fiind \nprezent, cel mai cunoscut personaj istoric din lume.

|n \ncheiere, profesorul Victor Cr`ciun a adus l muriri asupraetapelor realiz`rii poemului "Doina", cele opt versiuni ale sale,\mpreun cu traducerile str ine fiind publicate \n aceast carte asa, afirm#nd c "este unul dintre cele mai cunoscute poeme înspa]iul românit`]ii [i care poate redefini sentimentul patriotic".

�Pagini realizate deMarius TOMA

Echipa de fotbal \n sal a I.G.P.R. a c#[tigatcea de a 33-a edi]ie a "Cupei prieteniei", com-peti]ie interna]ional` ce s-a desf`[urat, \nperioada 19 - 29 mai a.c., \n localitatea Riccione,din Italia, ora[-gazd \n fiecare an.

Al`turi de organizatori [i deRom#nia, au participat echipe defotbali[ti - poli]i[ti din Ungaria, Spania,Grecia, Turcia, Irlanda, Islanda [iUcraina. Dup` ce a eliminat, pe r#nd,

echipele Italiei, Irlandei [i Spaniei,reprezentativa de fotbal \n sal` a I.G.P.R.s-a calificat \n finala competi]iei, unde ajucat cu echipa de fotbal a I.P.J. Bihor, pecare a \nvins-o cu scorul de 2 - 1.

Dac` ar fi stat lucrurile tot a[a [i cuEchipa Na]ional` de Fotbal a Rom#niei laEuro 2008...

Poli]i[tii fotbali[ti, campioni la... 33

Fiul Dragonului [i "Doina" lui Eminescu, marc` interna]ional` [i brand na]ional

Direct

or

onorific

Chest

or

Gheorg

he P

opa

Cole

giu

l [t

iin]ific

Chest

or

Bujo

r Flo

resc

u

Com

isar-[e

f G

abriel }îru

Com

isar-[e

f Corn

el G

abriel Cio

coiu

Com

isar-[e

f M

arg

are

ta F

le[n

er

Ina

B~

LAN

, Vio

rel T

URC

U{,

Ro

xana

GH

EO

RGH

IU-P

AP,

Lena

MIT

ROI,

Mar

ius

TOM

A,

(red

acto

ri);

M

ariu

s PO

PESC

U(t

ehno

reda

ctor

);

Vior

ica

MAR

TIN

, Ele

na IS

PAS

(ope

rato

ri P

C);

Mih

ai D

ORO

BA

N}U

; V

asile

ARS

EN

E (

foto

repo

rte r

)

Rep

rodu

cere

a in

tegr

al`

sau

par]

ial`

a

mat

eria

lelo

r, f

`r`

acor

dul

prea

labi

l al

con

duce

rii

reda

c]ie

i, e

ste

inte

rzis

`!

TE

LE

FO

NT

EL

EF

ON

: 3

11

.15

.75

, 3

11

.27

.45

, 3

11

.07

.29

DIF

UZ

AR

ED

IFU

ZA

RE

: 3

11

.09

.02

sa

u i

nt.

10

29

8

CE

NT

RA

LA

CE

NT

RA

LA

: 3

03

.70

.80

INT

ER

IOA

RE

INT

ER

IOA

RE

10284, 1

0283, 1

0286, 1

0290, 1

0298

PUB

LIC

A}I

E |N

REG

ISTR

AT~

LA

O.S

.I.M

. SU

BN

R. R

2392

5/20

05;

T

ipar

<<C

ON

PH

YS>

> R

âmni

cu V

âlce

a

Adr

esa

reda

c]ie

i:M

ihai

Vod

`, n

r. 17

, E

taj 4

, Sec

tor

5, c

od 7

0622

, Buc

ure[

ti.

Res

pons

abil

de

num

`rR

oxan

a G

HE

OR

GH

IU P

AP

Cap

lim

pede

Vio

rel

TU

RC

U{

E-m

ail:

po

lr

om

@m

ai.g

ov

.r

oCo

nt: D

.T.C.

P.-M

.B. R

087T

REZ7

0020

3601

50XX

XXX

Cod

fisca

l: 86

0946

8

Red

acto

r - [

ef N

icu[

or D

ULG

HE

RU

ZZii uu

aa pp

oorr]] ii

ll oorr dd

eess

cchh

ii ssee

llaa

.. ....

ssee

rrvv

ii ccii uu

ll pp

`rr

ii nn]] ii

ll oorr

ppoo

ll ii]] ii

[[tt ii

Cul

tura

org

aniz

a]io

nal`

est

e un

ele

men

t foa

rte

impo

r-ta

nt \

n ci

viliz

a]ia

occ

iden

tal`

, mai

ale

s \n

caz

ul c

ultiv

`rii

trad

i]iilo

r pr

ofes

iona

le \

n ca

drul

fam

ilial

. C

u co

ndi]i

a ca

insu

flare

a co

mpo

rtam

entu

lui n

eces

ar p

rofe

siei

unu

ia d

in-

tre

p`ri

n]i

s` n

u se

fac

` \n

mod

for

]at,

ci s

` fie

lib

eras

umat

de

c`

tre

copi

i, [i

cu

co

ndi]

ia

ca

acea

st`

"mo[

teni

re"

s` f

ie d

ubla

t` d

e o

preg

`tir

e [c

olar

` pe

m`s

ur`.

A

ltfel

, se

po

ate

tran

sfor

ma

\ntr

-o

"pro

ptea

"ne

mer

itat`

, \n

detr

imen

tul a

ltor

tiner

i, ca

pabi

li [i

dor

nici

de p

erfo

rman

]` \

n re

spec

tivul

dom

eniu

de

activ

itate

. {i

tot

a[a,

dic

tonu

l "C

opiii

[ef

ilor

no[t

ri v

or f

i [ef

ii co

piilo

rno

[tri

" se

po

ate

cont

ura

ca

o su

rs`

de

frus

tr`r

i [i

nem

ul]u

mir

i soc

iale

. A[a

dar,

o "

mo[

teni

re"

prof

esio

nal`

s`n`

toas

` po

ate

fi un

c#[

tig p

entr

u or

ice

inst

itu]ie

. |n

ace

st s

piri

t, da

r [i

pen

tru

a cu

noa[

te l

ocul

[i

cond

i]iile

de

lucr

u al

e p`

rin]

ilor,

I.G

.P.R

. a

org

aniz

at,

rece

nt,

"Ziu

a po

r]ilo

r de

schi

se

pent

ru

copi

i".

Cop

iiipo

li]i[

tilor

au

vizi

tat

sedi

ul I

.G.P

.R.

din

str.

Mih

ai V

od`

nr. 6

, und

e le

-au

fost

pre

zent

ate

echi

pam

ente

spe

cific

e [i

le-a

u fo

st f`

cute

dem

onst

ra]ii

de

c`tr

e S.

I.I.A

.S.,

Inst

itutu

lde

Cri

min

alis

tic`,

Pol

i]ia

Rut

ier`

, P

oli]i

a de

Pro

xim

itate

[i d

e c`

tre

echi

pe a

le S

ervi

ciul

ui C

anin

. M

icu]

ii au

par

ticip

at l

a co

ncur

suri

spe

cific

e [i

de

dese

ne p

e as

falt

[i la

un

spec

taco

l sus

]inut

, pen

tru

ei, d

ear

ti[ti

ai C

entr

ului

Cul

tura

l al M

.I.R

.A..

�M

ariu

s T

OM

AF

oto:

V. A

RSE

NE