În dis Þiulescu a dat liber vizitelor ilegale - indiscret.ro · nistrator pensiune turisticã,...

CMYK

Publ

icita

te

www.indiscret.ro

[email protected] Anul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nr. 3. 3. 3. 3. 379 79 79 79 79 30 ianuarie - 5 f 30 ianuarie - 5 f 30 ianuarie - 5 f 30 ianuarie - 5 f 30 ianuarie - 5 febrebrebrebrebruarie 20uarie 20uarie 20uarie 20uarie 20111113 3 3 3 3 1 1 1 1 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

închiriazãla preþuri olteneºtispaþii de depozitareeuropene

Relaþii la tel. 0764.056.999

OBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONAL

Banda DesenatãCraioveanã are acum

o revistã proprie!

Cãtãlin Botezatu, un celebru designer de chiloþi care nupoate sã suporte gândul cã Bianca Drãguºanu s-ar puteamãrita cu un alt bãrbat. Înaintea lui, desigur!

Detaliuîn pag.14O puteþi gãsi la toate punctele

de difuzare a presei din Craiova,aprovizionate de Zircon Media.

Deci, îþi spun sincercã n-am nicio treabã cu tablourile

alea furate. Adicã au venit bãieþii, mile-au arãtat, da’ când am vãzutcã erau doar nuduri de femei,

m-am ridicat ºi-amplecat!

În disÎn disÎn disÎn disÎn disprprprprpreţul legilor şi al reţul legilor şi al reţul legilor şi al reţul legilor şi al reţul legilor şi al reglementărilor integlementărilor integlementărilor integlementărilor integlementărilor interererererne,ne,ne,ne,ne,în arîn arîn arîn arîn aresesesesestul IPtul IPtul IPtul IPtul IPJ DolJ DolJ DolJ DolJ Dolj se făceau vizitj se făceau vizitj se făceau vizitj se făceau vizitj se făceau vizite în funcţiee în funcţiee în funcţiee în funcţiee în funcţiede prde prde prde prde prefefefefeferinţele comandanţilorerinţele comandanţilorerinţele comandanţilorerinţele comandanţilorerinţele comandanţilor

Amãnunteîn pagina 7

InsInsInsInsInstitutul de Medicină Legală nu artitutul de Medicină Legală nu artitutul de Medicină Legală nu artitutul de Medicină Legală nu artitutul de Medicină Legală nu areeeeemaşină pentrmaşină pentrmaşină pentrmaşină pentrmaşină pentru tru tru tru tru transansansansansporporporporportul cadatul cadatul cadatul cadatul cadavrvrvrvrvrelorelorelorelorelorşi nici morşi nici morşi nici morşi nici morşi nici morgă prgă prgă prgă prgă proprieoprieoprieoprieoprie

















8Amãnunte

în pagina

DeltDeltDeltDeltDelta Aa Aa Aa Aa ACM+PrimăriaCM+PrimăriaCM+PrimăriaCM+PrimăriaCM+Primăriaeeeeex-PDL+RAx-PDL+RAx-PDL+RAx-PDL+RAx-PDL+RAJDP (PNLJDP (PNLJDP (PNLJDP (PNLJDP (PNL-PSD) = L-PSD) = L-PSD) = L-PSD) = L-PSD) = LOOOOOVE.VE.VE.VE.VE.

PPPPPe bani eure bani eure bani eure bani eure bani europeni!openi!openi!openi!openi!

































Frãþia ilegalãa digului în

RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea


RâmnicuVâlcea

Amãnunteîn paginile 4-5NNNNNeamul magnaţiloreamul magnaţiloreamul magnaţiloreamul magnaţiloreamul magnaţilorBorBorBorBorBoromiz şi clientomiz şi clientomiz şi clientomiz şi clientomiz şi clientelaelaelaelaelaPNL sPNL sPNL sPNL sPNL spoliază opoliază opoliază opoliază opoliază ocomunitcomunitcomunitcomunitcomunitatatatatate de pre de pre de pre de pre de pro-o-o-o-o-prieprieprieprieprietttttari din Vâlceaari din Vâlceaari din Vâlceaari din Vâlceaari din Vâlcea

Conform unui documentoficial al IPJ Dolj, în anul2011 comisarul-ºef LiviuÞiulescu a nesocotit unordin intern al comandantu-lui IPJ Dolj ºi a aprobat pri-mirea unui pachet ºi vizi-tarea unei persoane aflateîn arestul inspectoratului,chiar dacã era sâmbãtã.

Þiulescu a datliber vizitelorilegale
















Amãnunteîn pagina 3


IML Craiova –cadavrul viu








IML Craiova –cadavrul viuIML Craiova –cadavrul viuIML Craiova –cadavrul viuIML Craiova –cadavrul viuIML Craiova –cadavrul viuIML Craiova –cadavrul viuIML Craiova –cadavrul viuIML Craiova –cadavrul viu


MunþiiBoiºoarei,afacere departid ºifamilie

















30 ianuarie - 5 februarie 2013 www.indiscret.ro

2DEZVÃLUIRI

Publ

icita

te

Primeºte de la cei interesaþi CV în vederea organizãriiselecþiei necesare angajãrii: Manager, Barmani, Bucãtari,

Ospãtari, DJ pentru punctul de lucruRESTAURANT METROPOLITAN,

situat în Rm. Vâlcea, str. Aleea Teilor nr. 3.

Responsabilitãþi generale:Seriozitate, ambiþie, iniþiativã ºi foarte multã creativitate, eventual ex-

perienþã.RESPONSABILITÃÞI SPECIFICE ANGAJÃRII MANAGERULUI:– atragerea de noi contracte de evenimente;– negocierea ºi încheierea de contracte;– monitorizarea concurenþei;– elaborarea strategiei de marketing;– colaborarea cu agenþiile de publicitate în vederea proiectãrii materia-

lelor publicitare;– elaborarea planului de distribuþie a materialelor publicitare;– salariu motivant + comision din încasãri.

RESTAURANTUL METROPOLITAN îºi desfãºoarã activitatea într-o locaþie unicã completatã de o atmosferã incendiarã. Suprafaþa saloane-lor este de peste 1.000 mp, plasându-ne în topul celor mai atractive ºiîncãpãtoare cluburi din oraº, având posibilitatea modulãrii spaþiului, însaloane mai mici pentru evenimente de 100, 150, 250 de participanþi.Saloanele ºi bucãtãria sunt dotate cu echipamente noi, de ultimã genera-þie, asigurându-se un confort ambiental sporit prin ventilare – climatiza-re – tratare aer.

RESTAURANTUL se aflã în Rm. Vâlcea, cartierul Ostroveni, stradaAleea Teilor nr. 3, locaþie în care, în zilele de marþi ºi joi, între orele 10-12, candidaþii îºi pot depune ºi susþine CV-ul. Relaþii suplimentare la tel.fix: 0250 732036 sau tel. mobil: 0742137400

SOCOM SA RÂMNICU VÂLCEA

A.J.V.P.S. Vâlcea, cu sediul în Rm. Vâlcea, Str. Regina Maria, nr.5,primeºte oferte de la persoane fizice sau juridice în vederea atri-buirii unui spaþiu destinat depozitãrii ºi comercializãrii articolelorde vânãtoare ºi pescuit.

Relaþii la tel. 0250/737.040

Publ

icita

te

de Criºu Popescu

Episcopul-vicar EmilianLoviºteanul pare sã sefi sãturat de Vâlcea.

Surse din cadrul ArhiepiscopieiRâmnicului susþin cã Preasfin-þitul ar vrea sã se întoarcã înMoldova natalã. Prilejul i s-aºi ivit ca urmare a recentuluideces al arhiepiscopului Buzã-ului ºi Vrancei. Însã Loviºtea-nul are adversari puternici.Decesul ÎPS Epifanie Norocel,arhiepiscopul Buzãului ºiVrancei, a dat startul unor noiintrigi bizantine în BisericaOrtodoxã Românã. Succesiu-nea la funcþia de arhiepiscop alBuzãului ºi Vrancei se va daîntre ,,lupii tineri” loiali patriar-hului Daniel. ÎPS Epifanie No-rocel a fost reprezentantul ,,ve-chii gãrzi” a patriarhului Teoc-tist Arãpaºu, iar la alegereanoului preafericit, în 2007, avotat cu ÎPS Bartolomeu Ana-nia. Prin alegerea noului arhi-episcop, PF Daniel, dupã toateprobabilitãþile, îºi va extindedominaþia absolutã ºi pesteaceastã arhiepiscopie pe care n-o controla întru totul.

Episcopul-vicar al Râmnicului s-ar întEpiscopul-vicar al Râmnicului s-ar întEpiscopul-vicar al Râmnicului s-ar întEpiscopul-vicar al Râmnicului s-ar întEpiscopul-vicar al Râmnicului s-ar întoaroaroaroaroarce în Moldoce în Moldoce în Moldoce în Moldoce în Moldovvvvva,a,a,a,a,unde se dă „bătălia” pentrunde se dă „bătălia” pentrunde se dă „bătălia” pentrunde se dă „bătălia” pentrunde se dă „bătălia” pentru Aru Aru Aru Aru Arhiepiscopia Buzăului şihiepiscopia Buzăului şihiepiscopia Buzăului şihiepiscopia Buzăului şihiepiscopia Buzăului şiVVVVVrrrrrancei, în urancei, în urancei, în urancei, în urancei, în urma decesului ÎPS Epifma decesului ÎPS Epifma decesului ÎPS Epifma decesului ÎPS Epifma decesului ÎPS Epifanie Nanie Nanie Nanie Nanie Norororororocelocelocelocelocel

Veºniciicandidaþiplus PS Emilian

În cãrþi, ca de fiecare datãîn ultimul timp când se vacan-teazã câte-o eparhie, sunt PSCiprian Câmpineanul, vicarpatriarhal, ºi PS VarsanufiePrahoveanul, episcopul-vicaral Arhiepiscopiei Bucureºtilor.Ambii stau de mult ,,la coadã”ca sã primeascã „înãlþarea”,primul vizând ArhiepiscopiaRâmnicului, din cauza vârsteiînaintate pe care o are ÎPSGherasim, iar celãlalt, ce s-oivi. Surse credibile spun cã ºiPS Emilian Loviºteanul, carese bucurã de mare trecere laPF Daniel, ºi-a exprimat do-rinþa de a pleca de la Vâlcea laBuzãu. Acolo, actualul epis-cop-vicar al Râmnicului s-arsimþi ca peºtele în apã. Nu l-ar

mai stigmatiza preoþii fãcân-du-l ,,moldovean” ºi tratându-l de multe ori ca pe un „corpstrãin”, iar ortodoxia habotni-cã învãþatã în mãnãstireaNeamþ s-ar potrivi mai bine custilul vrâncenilor ºi buzoieni-lor. La Vâlcea, dupã primul anîn care a fãcut impresie fru-moasã datoritã prezenþei saleimpunãtoare ºi a faptului cã afost adus de patriarh, popula-ritatea episcopului-vicar a în-ceput sã scadã.

ArhiepiscopiaRâmnicului,dezbinatã deintrigi ºi afaceri

În 2009, PS Emilian Loviº-teanul a venit ca o speranþã laVâlcea. Cãlugãr moldoveantocmai fãcut arhiereu, nededatcu afacerile ºi intrigile vieþii

lumeºti, PS Emilian era vãzutca o apariþie beneficã în Arhi-episcopia Râmnicului. Ce agãsit aici? Un grup de preoþi

foarte influenþi ºi bogaþi careconduceau instituþia, folosin-du-se de faptul cã ÎPS Ghera-sim este de mult nonagenar. A

Proiect cofinanþat din Fondul Social European prinProgramul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007 – 2013Investeºte in oameni!

COMUNICAT DE PRESÃNr. 124/14.01.2013

Proiectul implementat de ASOCIAÞIA SANMED în parteneriat cu SC DBC SRL - C.E. –Competenþã ºi eficienþã, ID POSDRU/108/2.3/G/80079, este cofinanþat din Fondul SocialEuropean prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.Proiectul a fost depus pe Axa prioritarã 2: Corelarea învãþãrii pe parcursul vieþii cu piaþa mun-cii”, Domeniul major de intervenþie 2.3: Acces ºi participare la formare profesionalã continuã(FPC).

Proiectul îºi continuã activitãþile conform graficului aprobat, aflându-se în acest moment înluna 1 din cel de-al doilea an de implementare.

În luna septembrie 2012, a fost organizat examenul de absolvire pentru programul de forma-re profesionalã organizat de solicitant Agent curãþenie în localitatea Rm. Vâlcea, în timp ceprogramul Tehnician maseur se va finaliza în luna februarie 2013.

În luna decembrie 2012, a demarat programul de formare profesionalã Cosmetician, pentruca în luna urmãtoare sã se organizeze ultimele douã cursuri prevãzute în graficul aprobat alproiectului, respectiv Frizer – coafor – manichiurist – pedichiurist ºi Lucrãtor hotelier.

Partenerul naþional 1 – SC DBC SRL a finalizat 3 programe de formare profesionalã Admi-nistrator pensiune turisticã, Ospãtar (chelner) vânzãtor în unitãþi de alimentaþie ºi Lucrãtorîn comerþ pentru grupul þintã din Drãgãºani.

Proiectul a fost promovat pe toate canalele posibile în vederea diseminãrii informaþiilorlegate de programele de formare profesionalã gratuite organizate pentru persoanele din grupulþintã – persoane angajate din sectorul turism ºi servicii.

Persoana de contactIrina Popescu – Asistent Manager proiect Asociaþia SANMEDTel: 0723.396.232/ Fax: 0250719104E-mail: [email protected]

FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritarã 2:Corelarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii cu piaþa munciiDomeniul major de intervenþie 2.3. „Acces ºi participare la formare profesionalã continuã”Titlul proiectului: C.E. – Competenþa ºi eficienþaContract nr.: POSDRU/108/2.3/G/80079

mai gãsit ºi o grupare de pre-oþi ,,rebeli”, organizaþi în sin-dicatul preoþesc din Mitropo-lia Olteniei ºi multe problemede ordin administrativ. Nu areuºit în mai bine de trei anide când este la Vâlcea sã sedefineascã într-un fel. N-a fostnici zbir pânã la capãt, cãciunora dintre preoþii din Con-siliul Permanent al Arhiepis-copiei le-a lãsat prerogativeleneatinse, pedepsindu-i doar peunii. N-a lucrat nici cu duhulblândeþii, fiindcã, de când avenit el, eparhia a trecut prin,,cutremure” destul de serioa-se, PS Emilian dând de foartemulte ori dovadã cã e departede înþelegerea creºtinã. ªi-atunci, în cazul în care va ple-ca, cine-l va regreta? Aproapenimeni. Nu a putut gestionarelaþia cu preoþii sindicaliºti, înschimb s-a dedat la practicilecamarilei îmbogãþite din Con-siliul Permanent. Dacã va ple-ca la Buzãu, ArhiepiscopiaRâmnicului nu va pierde ni-mic.

PS Emilian Loviºteanulvrea locul mortului

















30 ianuarie - 5 februarie 2013www.indiscret.ro

3DEZVÃLUIRI

În timp ce noi, naivii, presupunem cãpoliþiºtii sunt plãtiþi din banii noºtri pentrua apãra litera ºi spiritul legii, unul dintreadjuncþii ºefului IPJ Dolj nici mãcar nu semai oboseºte sã-ºi mascheze apucãturilebinevoitoare faþã de presupuºii infractoriai Craiovei. Conform unui documentoficial al IPJ Dolj, în anul 2011 comisarul-ºef Liviu Þiulescu a nesocotit un ordinintern al comandantului IPJ Dolj ºi aaprobat primirea unui pachet ºi vizitareaunei persoane aflate în arestul inspectora-tului, chiar dacã era sâmbãtã. Sesizat,Corpul de Control al IGPR a închis pentrua mia oarã ochii faþã de ilegalitatea comi-sã ºi l-au scos pe ofiþer basma curatã.

de Cosmin Pretorian

Deºi în statistici cicãar sta foarte bine, înfiecare sãptãmânã

în bãtãtura poliþiei doljeneizbucneºte câte un scandal.Fie cã este vorba desprehãrþuiri de orice naturã, fiecã avem de-a face cu încãl-cãri flagrante ale ordinelorinterne ale Poliþiei Române,ofiþerii superiori cu funcþii

ºi va mai fi patronul cunoscu-tului motel Hanul Doctorului,loc ferit bine de ochii opinieipublice, unde chiolhanurile po-liþiºtilor au parte de o discreþieabsolutã. Poate taman din acestmotiv, Þiulescu a cãlcat în pi-cioare nu numai un ordin in-tern al instituþiei pe care o con-duce, ci ºi o lege care reglemen-teazã cu stricteþe statutul ares-turilor din întreaga poliþie ro-mânã.

de conducere în IPJ Dolj facorice pentru a ne demonstracã, la adãpostul unei imu-nitãþi vecine cu penalul, eisunt JUPÂNI!

Þiulescudã cu pixul...

În luminosul an 2011, prinnoiembrie, când actualul ºefal IPJ, Constantin Nicoles-cu, fusese suspendat ºi „as-cuns“ într-o cãmãruþã de laparterul instituþiei, unul din-tre adjuncþii sãi, „mustãcio-sul“ comisar-ºef Liviu Þiu-lescu, a decis cã este mo-mentul sã-ºi mai etaleze încão datã „muºchii“ ca sã vadãsubordonaþii de la arest ceºef mare ºi tare este el. Sen-sibil din fire mai ales cândîn faþa sa troneazã un Jackveritabil, comisarul-ºef asemnat cu mânuþa sa (vezifacsimil) o solicitare a unuipetent care voia, musai sâm-bãtã, sã stea zece minute devorbã cu fetiþa sa arestatã ºisã-i înmâneze un pachet dealimente ºi îmbrãcãminte de2 kilograme (cel puþin în te-orie). Acum, sã nu ne ima-ginãm cã petentul cu prici-na era un fiºtecine de prinoraº... Nu, domnul cu prici-na, Petricã Pera, a fost, este

vizite mai puþin protocola-re ºi legale la „oaspeþii“vremelnici din beciul poli-þiei doljene, circulã zglobiipe culoarele inspectoratu-lui. Nimeni nu s-a obositpânã acum sã le verifice te-meinic, dar timpul nu estetrecut! Poate cã totuºi, laBucureºti, cineva se va deº-tepta ºi va trimite un con-trol adevãrat în bãtãtura po-liþiei doljene, care sã scu-ture cu vigoare câteva ca-dre dispuse sã vorbeascã peºleau despre abuzurile ºiilegalitãþile din inspectorat.Poate cã inspectorii respec-tivi vor reuºi sã-i ºi prote-jeze pe aceºti poliþiºti cin-stiþi, sã-i adãposteascã bineatunci când asupra lor sevor arunca precum ulii uniiofiþeri superiori de la co-manda inspectoratului, im-punându-le prin ºantaje mi-zerabile sã-ºi retragã decla-raþiile scrise. ªi poate cãaceiaºi inspectori se vor in-teresa unde au þinut banche-tul de Crãciun ºefii IPJ Doljanul trecut...

Inspectorii„detergent“s-au întorsla Bucureºtiînvingãtori

Povestea devine ºi mai in-teresantã când în ecuaþie îivom introduce pe deja celebriiinspectori „detergent“ ai Cor-pului de Control al Inspecto-ratului General al Poliþiei Ro-mâne. Sesizaþi, aceºtia au ve-nit în control la Craiova, dar,probabil cu voie de la „stãpâ-nire“, l-au scos basma curatãºi pe Þiulescu, la fel cum aufãcut-o ºi cu comisarul-ºefMihai Stoian într-o altã speþã.Chiar dacã ºeful de atunci alinspectoratului, actualul prim-adjunct Nicuºor Badea, a men-þionat în nota solicitatã cã ha-

bar nu avea despre aceastãilegalitate ºi cã adjunctulsãu, Þiulescu, nu i-a soli-citat punctul de vedere, ce-lebrii anchetatori bucureº-

teni ºi-au demonstrat încã odatã „imparþialitatea“ ºi i-aumai dat un cec de bunã purta-re comisarului-ºef. Nu ºtimdacã documentele au fost per-fectate în vreo cârciumã dosi-tã, cert este cã bucureºtenii audat vizã de legalitate unei ile-galitãþi strigãtoare la cer.

Zvonuri multe,controale puþineºi bine aranjate

Dar nu este pentru primadatã când asupra relaþiei din-tre adjunctul Þiulescu ºi ares-tul IPJ Dolj (reprezentat prinex-ºeful Sorin Toma) planea-zã suspiciuni. Poveºtile cu pri-vire la anumite aparate de aercondiþionat Yamato, la moda-litãþile mai mult sau mai puþinortodoxe prin care s-au reno-vat celulele arestului, la ºpã-gile primite de anumiþi poliþiºtiîn schimbul înlesnirii unor

Þiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegaleÞiulescu a dat libervizitelor ilegale

Comisarul-ºef Liviu Þiulescu


















11 - 17 ianuarie 2012 www.indiscret.rowww.indiscret.ro30 ianuarie - 5 februarie 2013

4ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Blocul N-4 de pe CaleaBucureºti este urmã-torul pe lista celor rea-

bilitate experimental de primã-rie. Aleºii locali aprobã înºedinþa de joi a CLM docu-mentaþia de avizare a lucrãri-lor. Potrivit raportului întocmitde funcþionarii primãriei, pro-cesul de rabilitare termicã areîn vedere la imobilul cu prici-na nu mai puþin de 15 operaþi-uni distincte: izolarea termicãa pereþilor exteriori; înlocuireatâmplãriei exterioare existen-te, inclusiv a celei aferente ac-cesului în bloc, cu tâmplãrietermoizolantã, performantãenergetic; închiderea balcoa-nelor cu tâmplãrie performan-tã energetic; termo-hidroizola-rea terasei; izolarea termicã aplanºeului peste subsol; lucrãride refacere a finisajelor anve-lopei; lucrãri de reparaþii la

MunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea dă drea dă drea dă drea dă drea dă drumul şi celui de-al doileaumul şi celui de-al doileaumul şi celui de-al doileaumul şi celui de-al doileaumul şi celui de-al doileaeeeeexperiment de rxperiment de rxperiment de rxperiment de rxperiment de reabiliteabiliteabiliteabiliteabilitararararare te te te te tererererermică din Crmică din Crmică din Crmică din Crmică din Craioaioaioaioaiovvvvva,a,a,a,a,la pachela pachela pachela pachela pachet cu planul de coft cu planul de coft cu planul de coft cu planul de coft cu planul de cofinanţarinanţarinanţarinanţarinanţare pentre pentre pentre pentre pentru pru pru pru pru pro-o-o-o-o-iectul la scariectul la scariectul la scariectul la scariectul la scara întra întra întra întra întregului oregului oregului oregului oregului oraşaşaşaşaş

elementele de construcþii careprezintã pericol de desprinde-re; lucrãri de intervenþie la in-stalaþia de distribuþie a agen-tului termic pentru încãlzireaferentã pãrþilor comune aleblocului de locuinþe; reparaþiadegradãrilor apãrute în plãci-le balcoanelor ºi structura fa-þadei; reparaþia degradãrilorapãrute în parapeþii balcoane-lor; refacerea instalaþiei de pa-ratrãsnet; refacerea instalaþieide iluminat subsol; realizareaunei distribuþii a apei calde ºireci prin coloane amplasate pecasa scãrii; înlocuirea conduc-telor din racordul de apã cal-dã/rece existent; înlocuireacontorului de apã caldã/receexistent cu unul performantcare sã poatã transmite para-metrii la distanþã. Costul in-vestiþiei este estimat la393.169 de lei noi (88.352euro), iar durata lucrãrilor arurma sã fie de trei luni.

Noul imobil care intrã în reabilitare pecheltuiala Primãriei Craiova sau, mai precisa sponsorilor de ocazie, este blocul N-4 depe Calea Bucureºti, din cartierul Lãpuº.Imobilul, amplasat vizavi de mall, urmeazãa avea parte de tratamentul high-tech cucare se lãudau încã de anul trecut edilii ºipe care l-a ratat la mustaþã blocul reabilitatîn Craioviþa Nouã: montarea pe faþadã depanouri izolante placate cu tablã de alumi-niu. Edilii au pus la punct ºi planul de cofi-nanþare pentru proiectul de reabilitaretermicã propus la scara întregului oraº, încare ar urma sã fie angrenate începând cuacest an aproximativ 300 de imobile. Fon-durile comunitare ºi cele de la bugetul destat asigurã 60 la sutã din banii necesari,primãria ºi asociaþiile de proprietari împãr-þindu-ºi restul de 40 la sutã, în funcþie deveniturile proprietarilor de apartamente. Lacerere, municipalitatea acoperã ºi parteaasociaþiilor de proprietari, plãnuind sã-ºirecupereze sumele investite în 10 ani.

Primãriaºi asociaþiilede proprietariîºi împartcofinanþarea

Tot în ºedinþa CLM dinaceastã sãptãmânã va fi apro-batã ºi hotãrârea «privind sta-bilirea ratelor de co-finanþareale municipiului Craiova ºiasociaþiilor de proprietari, pre-cum ºi mecanismul de recupe-rare a sumelor plãtite de cãtremunicipiul Craiova aferentecontribuþiei asociaþiei de pro-prietari, pentru blocurile delocuinþe incluse în ProgramulOperaþional Regional 2007-2013, axa prioritarã 1 “Spri-jinirea dezvoltãrii durabile aoraºelor - poli urbani de creº-tere”, domeniul de intervenþie1.2 “Sprijinirea investiþiilor îneficienþa energeticã a blocuri-lor de locuinþe”». Sub titlul ki-lometric se întrevede modali-tatea de împãrþire a notei deplatã pentru municipiul Craio-va la reabilitarea termicã. Ast-fel, potrivit documentului aflatpe ordinea de zi a ºedinþei deconsiliu local, autoritãþile eu-ropene ºi cele de la Bucureºtiasigurã grosul finanþãrii la rea-bilitarea termicã, cu o propor-þie de 60 la sutã din cheltuieli-le eligibile (peste patru cincimidin aceastã cotã venind dinFondul European de Dezvol-tare Regionalã). Restul de 40la sutã cade în sarcina muni-cipalitãþii ºi a asociaþiilor deproprietari din care fac parteblocurile intrate în reabilitare.

Termen de platãde 10 ani pentruproprietari

Primãria ºi asociaþiile con-tribuie la cofinanþarea inves-tiþiei cu cote variabile, în func-þie de venitul mediu al proprie-

tarilor de apartamente din blo-curile vizate: a) 30% contribu-þia municipiului Craiova ºi10% contribuþia asociaþiei deproprietari, în condiþiile în caremai mult de 50% dintre fami-liile - proprietari (de aparta-mente - locuinþe) din bloc auun venit mediu lunar net pemembru de familie sub 150 deeuro; b) 20% contribuþia mu-nicipiului Craiova ºi 20% con-tribuþia asociaþiei de proprie-tari, în condiþiile în care maimult de 50% dintre familiile -proprietari (de apartamente -locuinþe) din bloc au un venitmediu lunar net pe membru defamilie sub 350 de euro; c)10% contribuþia municipiuluiCraiova ºi 30% contribuþiaasociaþiei de proprietari, încondiþiile în care mai mult de50% dintre familiile – proprie-tari (de apartamente - locuin-þe) din bloc au un venit mediulunar net pe membru de fami-lie sub 500 de euro. Potrivitproiectului de hotãrâre, muni-cipalitatea va pune la bãtaieiniþial întreaga sumã, urmândsã-ºi recupereze ulterior baniide la asociaþiile de proprietari,operaþiune pentru care are ladispoziþie douã surse: fondulde reparaþii al asociaþiei deproprietari, ori, în lipsa aces-tuia, proprietarii de aparta-mente din blocurile reabilita-te termic. Proprietarii au ºansasã scape mai ieftin dacã au re-alizat în regie proprie lucrãride reabilitare termicã cel pu-þin de aceeaºi calitate cu celepropuse prin proiectul muni-cipal, contravaloarea acestorafiind scãzutã din devizul ge-neral al lucrãrii. În plus, pro-prietarii au la dispoziþie 10 anide la finalizarea lucrãrilor casã-ºi achite contribuþia la cotade cofinanþare a reabilitãrii ter-mice, banii urmând a fi colec-taþi de primãrie sub forma uneitaxe încasate de DIT.

de Criºu Popescu

Titlurile care au stat labaza unui asemeneajaf sunt 5, 6 ºi 1001

din 12 decembrie 2002.Acestea dau drept de pro-prietate obºtii de moºneniBumbuieºti – Gãujani dincomuna Boiºoara, judeþulVâlcea. Titlurile 5 ºi 6 cer-tificã faptul cã aceastã ob-ºte este pusã în posesie pe782, respectiv 3.429 hecta-re de pãdure. Titlul 1001face aceeaºi obºte proprie-tarã pe 1.345 de hectarepãºune. Totalul de hectare(5.556) identificat prinaceste titluri de proprietatereprezintã pãrþi semnifica-tive din munþii comuneiBoiºoara (Arseni, StânaMare, Zãnoaga, Clãbucet,Leul, Pietricean ºi alþii).

S-a retrocedatce nici nus-a cerut

Retrocedarea celor 5.556de hectare s-a fãcut în anul2002, când opera Legea 1/2000 pentru fondul funciar.Conform acestei legi (dar ºicelor care i-au urmat), tre-buia ca toþi membrii obºtiisã facã cerere de retroceda-re. Toate aceste cereri seadunau într-un dosar la carese adãuga anexa 51 (în ca-zul pãºunilor; conform ace-leiaºi legi, pentru pãdurecererile ºi tabelul se trec înanexa 54). Aceastã anexãfãcea dovada faptului cãtoþi moºnenii au semnat ce-rerile de revendicare a drep-tului de proprietate în nu-mele obºtii. De reþinut estecã la data respectivã ObºteaBumbuieºti-Gãujani nici nuera legal înfiinþatã. Însã do-cumentaþia incompletã ºicererile fãcute fãrã respec-tarea legii au fost întocmitede fostul preºedinte al ob-ºtii, Gheorghe Popescu(primul auto-intitulat lideral moºnenilor Obºtii Bum-buieºti-Gãujani). De câþivaani, obºtea este condusã deNicolae Robison Popa (fost

Trei titluri de punere în posesie pentru5.556 hectare de pãºune ºi pãdure au fosteliberate abuziv de Prefectura Vâlcea ºiPrimãria Boiºoara. Imensele suprafeþe aufost date ilegal unei obºti de moºnenicare nu a existat vreodatã înainte de 1945ºi care nici mãcar nu a fãcut documenta-þia pentru cererea de retrocedare. Cutoate acestea, din documentele oficialeale Primãriei Boiºoara reiese fãrãdelegeacomisã de fostul primar Petre Popescu(PNL). Retrocedarea s-a fãcut în anul2002, iar de atunci firmele de casã alefamiliei Boromiz exploateazã o avere carear trebui sã aibã alþi proprietari. Toatãafacerea a fost ºi este protejatã de Agen-þia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agricultu-rã (APIA) Vâlcea ºi Inspectoratul Terito-rial de Regim Silvic ºi Vânãtoare (ITRSV)Râmnicu Vâlcea. Cel puþin în ultimii ani,aceste instituþii au fost conduse demembri ai aceluiaºi PNL. La toatã aceastãstare de lucruri, „stãpânul” Þãrii Loviºtei,deputatul Cristian Buican, tace complice.Cazul va fi în scurt timp sesizat DirecþieiNaþionale Anticorupþie (DNA).

consilier local în legislatura2008 – 2012 ºi vãr cu PetrePopescu), socrul lui Gelu Bo-romiz, unul dintre patronii SCBoromir SA. De când estecondusã de Popa, obºtea a de-venit o afacere a familiei Bo-romiz ºi a altor potentaþi aizonei.

Ilegalitãþi lacomisia localãde la Boiºoara –interesele luiPetre Popescu

Pe o parte din hectarelemenþionate mai sus au fãcutcerere de retrocedare în bazaLegii 1/2000 doar 16 persoa-ne. Dar acestea nu au cerutnimic în numele vreunei obºti,ci în nume propriu. În arhivacomisiei locale de fond funciarde la Boiºoara nu existã vreocerere pe numele Obºtii Bum-buieºti – Gãujani. ªi atuncicum a fost posibilã retroceda-rea celor 5.556 de hectare?Foarte simplu, printr-o primãcomplicitate a membrilor co-misiei de fond funciar de laPrimãria Boiºoara. S-a începutîntâi cu pãºunile. Conform le-gii, dupã ce aceastã comisielocalã primea cererile (care nuau existat), trebuia sã verificelegalitatea solicitãrilor ºi am-plasamentele. De asemenea,trebuia sã întocmeascã niºteschiþe iniþiale care sã serveas-cã drept reper pentru comisiajudeþeanã de fond funciar,unde trebuia trimisã propune-rea de validare. Comisia de laBoiºoara, condusã în acea pe-rioadã de fostul primar liberalPetre Popescu, a întocmit unsingur proces-verbal care sta-tua cã s-a þinut o ºedinþã cuprivire la retrocedarea hecta-relor de pãºune Obºtii Bum-buieºti – Gãujani. Procesul-verbal este datat la 26 iunie2002, are nici mai mult, nicimai puþin de cinci rânduri, nuse specificã cererea care se iaîn discuþie în timpul ºedinþeiºi nici persoanele fizice saujuridice care au întocmit re-vendicarea. Evident, pentru cãnu existau cereri în numele

Reabilitareape stil nouReabilitareape stil nouReabilitareape stil nouReabilitareape stil nouReabilitareape stil nouReabilitareape stil nouReabilitareape stil nouReabilitareape stil nouReabilitareape stil nouReabilitareape stil nouReabilitareape stil nouReabilitareape stil nouReabilitareape stil nouReabilitareape stil nouReabilitareape stil nouReabilitareape stil nouReabilitareape stil nou

CMYK

Publ

icita

te


SC SERVCET SARm. Vâlcea, Str. Regina Maria nr. 13

telefon 0350.418.634e-mail: [email protected]

Activitate:- Lucrãri de montaj ºi service echipamente,instalaþii sanitare ºi de încãlzire;- Lucrãri de instalaþii electrice ºi tehnico-sanitare;- Instalaþii de construcþii;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limitare ºistingere a incendiilor;- Montaj contori;- Reparaþii la instalaþii tehnico-sanitare;- Lucrãri de tâmplãrie, dulgherie, pardosire,vopsitorie, zugrãveli etc.

Autorizaþii:- ISCIR;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limitare ºistingere a incendiilor;- Montaj contori.

Publ

icita

te

5DEZVÃLUIRI

DeDeDeDeDe

rrrrresoresoresoresoresortul

tultultultul

DNDNDNDNDNAAAAA

obºtii! Sub aceastã bãtaie dejoc de proces-verbal este sem-nãtura secretarului primãriei ºialte patru semnãturi indesci-frabile, în total cinci. Comisiade fond funciar a Boiºoareiavea nouã membri, iar decizii-le trebuiau luate cu o majori-tate de cel puþin ºase membri.

Ilegalitãþila comisiajudeþeanã –juristul EmilianIonescu aprobã

Fãrã cererile legale, comisialocalã de la Boiºoara face pro-punerea de validare cãtre co-misia judeþeanã pentru hecta-rele de pãºune. Astfel, se îna-inteazã o adresã pe 16 septem-brie 2002 prin care se cereemiterea unui titlu de proprie-tate pentru cele 1.345 hectarepãºune. Comisia judeþeanãaprobã propunerea de valida-re prin Hotãrârea 7.726 din 19septembrie 2002. Adicã apro-bã ºi validarea anexei 51 ata-ºatã la cererea de validare, deºiaceasta nu existã în formã le-galã. Legalitatea documenta-þiei trimise de comisia localãde la Boiºoara trebuia verifi-catã de secretarul comisiei ju-deþene. Aceastã funcþie o de-þinea atunci juristul EmilianIonescu. Este clar cã nu a ve-rificat mai nimic, din momentce respectiva cerere de valida-re a trecut ºi de comisia jude-þeanã. Prefect în acea perioa-dã era Mircea Perpelea, careºi-a pus semnãtura pe titlul deproprietate, din moment ceacesta fusese aprobat de comi-sia judeþeanã. Aºa se eliberea-zã titlul 1.001 din decembrie2002, pe numele Obºtii Bum-buieºti-Gãujani, dupã care seredacteazã un proces-verbalde punere în posesie semnatdoar de ex-edilul Petre Popes-cu, fãrã numãr de înregistrarela primãrie.

Deturnare dinfondurile APIA.Directorul Pinteanu intervine

Pe pãºunile la care facemreferire se ia subvenþie de laAPIA. Adicã 330 de euro lahectar. Asta înseamnã 443.850de euro (vreo 20 de miliarde,tradus în lei vechi) pe an. ªichestia asta nu se întâmplã deieri – de azi, ci de zece ani. Un

calcul sumar aratã cã în ceicinci ani de când ia subvenþiede la APIA, Obºtea Bumbu-ieºti-Gãujani a atras vreo douãmilioane de euro (100 de mi-liarde în lei vechi). Dar con-form legii, APIA trebuie sã deasubvenþie utilizatorului, nuproprietarului. În cazul pãºu-nilor, banii trebuiau primiþi decei care au animale la pãºunatpe cele 1.345 hectare retroce-date. Or, obºtea nu are anima-le. ªi cu toate astea, îºi însu-ºeºte imensele sume de banivenite de la APIA. Cum justi-ficã reprezentanþii instituþieiveniþi în control faptul cã ob-ºtea nu are animale ºi cu toateacestea încaseazã bani? Iar ceicare sunt cu adevãrat utiliza-torii pãºunilor, adicã diverºilocuitori ai comunei, nu au în-casat niciun leu… DirectorulAPIA Vâlcea este Adrian Pin-tea, unul dintre puþinii direc-tori PNL care au rezistat pefuncþie ºi în perioada guvernã-rii PDL. A cunoscut aceastãproblemã ºi nu a luat niciomãsurã. A încurajat printr-otãcere complice o ilegalitate ºi-o bãtaie de joc la adresa pro-prietarilor de animale. Cu oparte din banii câºtigaþi de laAPIA, conducerea obºtii a an-gajat niºte lucrãri de construc-þii pe terenurile unde-a fostpusã în proprietate prin fals.Or, asta înseamnã deturnare defonduri, având în vedere cãbanii proveniþi din subvenþiaAPIA pentru animale trebuiauinvestiþi doar pentru aºa ceva.Una din firmele care au lucrat

pe pãºunile obºtii este SC Mi-niexcavatoare SRL. În moddiscutabil, sediul acestei firmeeste în vecinãtatea reprezen-tanþei SC Boromir SA dinDeva.

ITRSV-ulprotejeazãtãierile. Partidule-n toate!

Titlurile de proprietate 5 ºi6 din decembrie 2002, celecare se referã la restul de 4.211hectare de pãdure pe care leare Obºtea Bumbuieºti-Gãu-jani, au fost eliberate la fel.Aceeaºi nerespectare a legiide cãtre comisiile de retroce-dare a fondului funciar de laPrimãria Boiºoara ºi Prefec-tura Vâlcea. Teritoriul împã-durit deþinut de aceastã obºteeste unul dintre raiurile firme-lor de exploatare forestierã.Mai ales cele ale familiei Bo-romiz ºi ale apropiaþilor ei.Spre exemplu, se poate lua capunct de reper bilanþul conta-bil pe anul 2011 al obºtii. Înacesta se specificã faptul cãtotalul veniturilor din exploa-tarea masei lemnoase este de3,7 miliarde lei, iar totalulcheltuielilor este de 8,8 mili-arde lei. Diferenþa dintre celedouã sume constituie exactbanii primiþi de la APIA, daþipe te miri ce lucrãri. Însã, înmod real, suma de 3,7 miliar-de lei este prea micã în com-paraþie cu tãierile de lemn dinobºte. De fapt, mai realã ar fi

cifra pe care-o dau doi experþiangajaþi „pe furiº” de cãtrepersoane care urmãresc îndea-proape afacerea, adicã unde-va între 12 ºi 14 miliarde.Marfa se vinde la jumãtate depreþ, dar se exploateazã uneorichiar ºi dublu de cât se mar-cheazã. Desigur, aceste tãieriabuzive nu sunt controlate deinspectorii ITRSV, instituþie

Boiºoara. Buican ºi-a clãditani buni faima de „loviºtean”de soi ºi printr-o altã afacereprosperã a familiei, firma deproduse lactate „Loviºtea”. Lafiecare rând de alegeri al ulti-milor opt ani, Buican a cerutvoturile loviºtenilor pentru ase lãuda apoi cã el conduce po-litic toatã zona. Ceea ce pânãacum s-a dovedit real. Atunci,

cum îl poate rãbda inima peacest „prinþ al nordului” ju-deþului Vâlcea, când ºtie ºivede o asemenea fãrãdele-ge? Nu o cunoaºte? Nu i-afost prezentatã în diverserânduri? Ba da, dar nicio-datã nu a fãcut nimic sã re-pare una din marile nedrep-tãþi care se întâmplã în ÞaraLoviºtei. I-a fost de-ajunssã „mulgã” acest þinut mi-rific, când de lapte pentruafacerea familiei, când devoturi pentru propãºirea sapoliticã. Putea foarte binesã mai punã frânã dezmã-þului pe banii boiºorenilor,mai ales cã douã dintre in-stituþiile care-ar trebui sã sesesizeze (APIA ºi ITRSV)au fost ºi sunt conduse deliberali. Ori poate deputa-tul Buican tace complice ºi-atunci ar trebui sã se sesi-zeze DNA-ul.

Fostul primar al comunei Boiºoara, Petre Popescu

Munþii Boiºoarei,afacere de partid ºifamilie

















condusã tot de-un liberal,Gheorghe Poenaru (frateleconsilierului judeþean PNL,Mircea Poenaru). ªi acesta,ca ºi Adrian Pintea de laAPIA, a rãmas pe funcþie înperioada guvernãrii PDL.Când fosta putere a încer-cat sã-l schimbe, Poenaru aacþionat instituþia în judeca-tã ºi a câºtigat procesul. Arãmas pe postul de director,dar niciodatã nu s-a sesizatsau nu a rãspuns sesizãrilordin pãdurile Obºtii Bumbu-ieºti-Gãujani. Una dintresocietãþile care taie în mo-dul descris mai sus este SCHardWood SRL – parte agrupului de firme Boromir.Cumnata lui Gelu Boromiztaie ºi ea, prin firma de ex-ploatare forestierã SC Alu-nelu‘ SRL. Un alt cumnatal lui Boromiz exploateazã„la greu” masã lemnoasãprin firma SC DoºcioareSRL, cu sediul chiar în Boi-ºoara. ªeful ocolului silviccare administreazã pãduri-le obºtii este Eftimie Man-dea, una dintre persoanelecele mai apropiate ale ace-leiaºi familii Boromiz. În-tre el ºi celebrii magnaþivâlceni existã chiar ºi legã-turi familiale. Iar ca PNL sã-ºi definitiveze pe deplin im-plicarea, pãdurea a fost ex-ploatatã ºi de o firmã a fa-miliei Buican, reprezentatãde Mihai, fratele deputatu-lui Cristian Buican.

„Prinþulnordului”tace complice

Nu o datã deputatul Cris-tian Buican, preºedintelePNL Vâlcea, a susþinut cãvegheazã ca lucrurile sãmeargã strunã în colegiulsãu. Boiºoara, comunãcomponentã a Þãrii Loviº-tei, este exact în colegiul re-prezentat în ParlamentulRomâniei de Buican. Bamai mult, Periºani, comunade origine a lui Buican, estela o aruncãturã de bãþ de

NNNNNeamul magnaţilor Boreamul magnaţilor Boreamul magnaţilor Boreamul magnaţilor Boreamul magnaţilor Boromiz şiomiz şiomiz şiomiz şiomiz şi

clientclientclientclientclientela PNL sela PNL sela PNL sela PNL sela PNL spoliază o comuni-poliază o comuni-poliază o comuni-poliază o comuni-poliază o comuni-

tttttatatatatate de pre de pre de pre de pre de proprieoprieoprieoprieoprietttttari din Vâlceaari din Vâlceaari din Vâlceaari din Vâlceaari din Vâlcea


c nexiunide Virgil Dumitrescu

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIANªef departament social:LARISA MITITELU

Difuzare:Delia Ghiluþã

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul artico-lului aparþine autorului. De asemenea,în cazul unor agenþii de presã ºi per-sonalitãþi citate, responsabilitatea ju-ridicã le aparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. GorjTel. 0253.212.991Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magherunr. 25, bl. SOCOM, etaj 1, cam. 34

e-mail: [email protected] Popa

Coordonator subredacþieTel. 0760.673.557; 0745.358.313

Criºu Popescuºef Departament Anchete

ºi Investigaþii0745.848.191

Maria Ciuraruºef Departament

Marketing-Publicitate0746.250.931

SlatinaMihaela Bobaru

imediat dupã Revoluþie, ide-ea de a ºi-l apropia de publi-cul sãu pe marele dramaturga aparþinut colectivului deconducere al Casei de Cultu-rã a Sindicatelor din munici-piul-reºedinþã de judeþ al Ol-tului. De la teorie la practicãºi de la idee la evenimentulcultural-artistic în sine, autrebuit întreprinºi niºte paºi.Primul ºi cel mai important,având în vedere cã autorul“Rinocerilor” îºi manifestasedeschis aversiunea faþã deregimul totalitar, a constatîntr-un schimb de corespon-denþã cu dramaturgul, stabi-lit la Paris în 1942. I s-a ce-rut acceptul ca o fundaþienou-creatã sã-i poarte nume-le, astfel încât, pe mai depar-te, aceasta sã patroneze Fes-tivalul de teatru “Eugene Io-nesco”. Un imens front delucru s-a pus în miºcare, exis-tând printre oamenii de ini-þiativã ºi actorii formaþiei deteatru “Evrika” destui opti-miºti. Într-adevãr, rãspunsulmaestrului a venit fãrã întâr-ziere. ªi pozitiv în totul. Ilus-trul fiu al Slatinei s-a arãtatîncântat de idee, mulþumindpentru atenþia ce i se face aca-sã. În arhivele instituþiei deculturã în incinta cãreia fiin-þeazã ºi Biblioteca “EugeneIonesco”, existã, de altfel, uncuprinzãtor dosar, cu docu-mente originale, fotografii ºiprograme de salã grãitoarepentru ceea ce au însemnatZilele Eugene Ionesco ºi fes-tivalul de teatru omonim. Slã-tinenii iubitori de culturã au-tenticã, dincolo de glumiþelerecordurilor Guinness Book,au datoria de a cere foruriloradministrative locale repune-rea în drepturi a Zilelor Eu-gene Ionesco, în cadrul cãro-ra miºcarea teatralã a jucat ºitrebuie sã joace un rol defi-nitoriu.

Citez dintr-o revistã deculturã: “De 22 deani se celebreazã, în

România, Zilele Eugene Io-nesco, manifestare desfãºura-tã iniþial la Slatina – oraºulnatal al marelui dramaturgfrancez intrat în istoria teatru-lui mondial – ºi transferatã,de doi ani, la Bucureºti unde,anul acesta, a avut loc, nu în-tâmplãtor, la Colegiul Sfân-tul Sava. Locul de desfãºura-re este liceul unde a studiatEugene Ionesco (…)”. Avemde-a face cu un substitut cul-tural pe care cuvântul “trans-fer” nu îl salveazã în vreunfel. De unde pânã unde Bu-cureºti, când Slatina e loculde naºtere al celui celebrat cuîncuviinþarea ºi sub semnãtu-ra sa, tot Slatina fiind muni-cipiul organizator al acesteimanifestãri în premierã? Ce-ar fi dacã Festivalul “GeorgeEnescu” s-ar… transfera laViena, pentru cã la conserva-torul de-acolo ºi-a tocit coa-tele marele compozitor? Saula Paris, întrucât în capitalaFranþei ºi-a desãvârºit studii-le George Enescu? Sã nu nise vânture cine ºtie ce argu-ment facil stârnit eventual delipsa banilor, fiindcã nu þine.Viena ºi Parisul sunt oricândmai bogate din acest punct devedere, mai bogate ºi spiri-tual, decât capitala României.ªi atunci? M-aº agãþa ºi deexprimarea, uºor neglijentã ºirestrictivã, “manifestare des-fãºuratã iniþial”, când, de fapt,din 22 de ediþii ale ZilelorEugene Ionesco, la Slatina s-au þinut nu mai puþin de 20.În mod injust, Colegiul Naþi-onal “Sfântul Sava” din Bu-cureºti culege roadele, în ca-zul de faþã, doar pentru cã agãzduit ultimele douã ediþii.ªi acestea, cu mult sub stan-dardele Slatinei. Dar iatã cums-a scris istoria de la poaleleGrãdiºtei. Atunci, în 1990,

Slatina trebuiesã ºi-l ia înapoi

pe Eugène Ionesco

de Nicuºor Fota

Potrivit unui proiect dehotãrâre aflat pe ordi-nea de zi a ºedinþei de

consiliu local din 31 ianuarie,“se aprobã prelungirea terme-nului de valabilitate a Planu-lui Urbanistic General al Mu-nicipiului Craiova, cu maxim3 ani, pânã la data de30.12.2015”. Proiectul ajunsîn mapa consilierilor locali areîn spate ºi un raport întocmitde Direcþia de urbanism a Pri-mãriei Craiova, care justificãprelungirea duratei de existen-þã a vechiului PUG, aprobat înera Bulucea. Aleºii locali aflaþila al doilea mandat nu au ºansesã fie surprinºi de argumenta-þie, cãci e aceeaºi ca ºi cea deanul trecut, raportul urbaniº-tilor municipali coincizândaproape la virgulã cu cel în-tocmit în primele luni ale lui2012, la prima prelungire a va-labilitãþii PUG-ului.

Încã o prelungire,aceleaºi motive

În principal, este vorba deimposibilitatea unei înþelegericu privire la graniþele Craio-vei cu localitãþile vecine, mu-nicipiul-reºedinþã de judeþ tre-cându-ºi în PUG suprafeþe to-talizând 1.200 de hectare re-vendicate de comunele limi-trofe precum Cârcea, MaluMare ºi Podari. “A continuatdesfãºurarea medierii în cadrulacþiunii de recunoaºtere la ni-

Planul UPlanul UPlanul UPlanul UPlanul Urrrrrbanisbanisbanisbanisbanistic Genertic Genertic Genertic Genertic General al Cral al Cral al Cral al Cral al Craioaioaioaioaiovvvvvei, eei, eei, eei, eei, expirxpirxpirxpirxpiratatatatatîncă din primăvîncă din primăvîncă din primăvîncă din primăvîncă din primăvararararara anului tra anului tra anului tra anului tra anului trecut, mai primeştecut, mai primeştecut, mai primeştecut, mai primeştecut, mai primeşteeeeecercercercercertiftiftiftiftificat de garicat de garicat de garicat de garicat de garanţie până în 20anţie până în 20anţie până în 20anţie până în 20anţie până în 201111155555

Documentul care stã la baza tuturor actelor de urbanism emise deadministraþia publicã localã craioveanã, Planul Urbanistic General,era sã moarã de moarte bunã în 2012, când îi expira perioada devalabilitate. Municipalitatea craioveanã a obþinut însã o pãsuire,prelungind durata de viaþã a PUG-ului cu încã un an, ca efect alunui artificiu legislativ introdus prin ordonanþã de urgenþã de fostaguvernare. Termenul de graþie primit astfel expirã ºi el luna viitoa-re, numai cã edilii prelungesc din nou, preventiv, perioada devalabilitate a planului urbanistic municipal, graþie unei noi ordo-nanþe de urgenþã adoptate de guvernul Ponta.vel naþional a limitelor admi-nistrativ-teritoriale prin utili-zarea aplicaþiei «Reluat», cumedierea hotarului dintre uni-tãþile administrativ-teritorialeale comunelor Cârcea, Podari,Malu Mare, ªimnic ºi unita-tea administrativ-teritorialãmunicipiul Craiova, la care auparticipat reprezentanþii insti-tuþiei prefectului judeþuluiDolj ºi membrii comisiilorconsiliilor unitãþilor adminis-trativ-teritoriale între careexistau divergenþe. În confor-mitate cu procesele-verbale,divergenþele între comunelemenþionate, privind limiteleunitãþilor administrativ- terito-riale, s-au menþinut. În aceas-tã situaþie, ca urmare a diver-genþelor menþinute ºi deci aincertitudinii limitelor admi-nistrative, actualizarea PUGnu a putut fi demaratã”, se ara-tã atât în raportul din 2011semnat de arhitectul-ºef deatunci al Craiovei, MirceaDiaconescu, cât ºi în cel întoc-mit de succesoarea sa, ElenaRiza, în 2012.

Termen limitã –30 decembrie2015

Singurul lucru care s-a mo-dificat este actul normativ carele permite edililor sã prelun-geascã agonia PUG-ului, res-pectiv OUG nr. 85/2012, careprevede cã termenul de vala-bilitate a Planului urbanisticgeneral poate fi prelungit cumaximum 3 ani prin hotãrârea consiliului local/ConsiliuluiGeneral al Municipiului Bucu-reºti, pânã la intrarea în vigoa-re a noului plan urbanistic ge-neral.

Articolul II. Termenul devalabilitate a planurilor de ur-banism generale elaborate ºiaprobate pânã în anul 2003,pentru care, la data intrãrii învigoare a prezentei ordonanþede urgenþã, a fost iniþiatã pro-cedura de elaborare/actualiza-re, precum ºi cele pentru carenu a fost iniþiatã procedura deelaborare/actualizare poate fiprelungit prin hotãrâre a con-siliului local/Consiliului Ge-

6ADMINISTRAÞIE

neral al Municipiului Bucu-reºti pânã la data aprobãrii, încondiþiile legii, a noii docu-mentaþii de urbanism, dar numai târziu de 30 decembrie2015”.

Rãzboi urbanisticcu comunelelimitrofe

Raportul întocmit de urba-niºtii Primãriei Craiova facereferire ºi la “întârzierile” con-statate la lucrãrile de întocmi-re a cadastrului municipal,pentru care municipalitatea acontractat o firmã de profil,motivele fiind, de asemenea,identice cu cele invocate maian. De altfel, lucrarea cu pri-cina, demaratã de ani buni laCraiova s-a dovedit pânã acumcea mai bunã glumã adminis-trativã din istoria urbei. Primã-ria Craiova a alocat bani de labugetul local pentru “întocmi-re cadastru ºi reactualizarePUG” încã din ultimul man-dat de primar al lui Vasile Bu-lucea, fãrã ca finalizarea ope-raþiunii sã se întrevadã în vii-torul apropiat. Adoptarea unuinou Plan Urbanistic Generalpentru Craiova se poate do-vedi misiune imposibilã încondiþiile actuale, având învedere cã municipiul-reºedin-þã de judeþ e înconjurat de co-mune care ºi-au întocmit ºiaprobat, în baza legii de orga-nizare administrativ-teritoria-lã ce dateazã din 1968, proprii-le PUG-uri, care se suprapuncu cel al Craiovei.

Încã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclatÎncã un mandatcu PUG reciclat


7ADMINISTRAÞIE

de Octavia Hantea

Doljenii decedaþi în ac-cidente de circulaþiesau în urma unor agre-

siuni fizice ºi cei gãsiþi fãrãsuflare în condiþii suspecte,toate aceste categorii de per-soane sunt transportate la mor-gile spitalelor din judeþ cumaºinile rudelor, vecinilor sauprietenilor, IML Craiova nea-vând o maºinã specialã care sãasigure aceastã procedurã. Încazul în care evenimentul areloc în Craiova sau în localitã-þile din apropiere, situaþia esteceva mai simplã, IPJ Doljavând încheiat un protocol cuo firmã de pompe funebre dinCraiova care se ocupã detransportul cadavrelor.

Contract cuo firmã privatã:3.000 de lei/lunã

Medicul ºef al IML Craio-va, Roxana Zãvoi, spune cãinstituþia nu are cum sã rezol-ve problema transportuluimorþilor pentru cã asigurareaacestui serviciu presupune oinvestiþie foarte mare ºi cos-turi semnificative pentru între-þinere. „Nu am avut niciodatão maºinã specialã pentru trans-portul cadavrelor. Este o rea-litate pe care nu avem cum são negãm. Pânã la 1 aprilie2011, timp de patru ani, amavut încheiat un contract cu ofirmã funerarã din Craiovacare se ocupa de acest aspect.Acesteia îi plãteam 3.000 delei/lunar, dar conform con-

InsInsInsInsInstitutul de Medicină Legală nu artitutul de Medicină Legală nu artitutul de Medicină Legală nu artitutul de Medicină Legală nu artitutul de Medicină Legală nu are maşină pen-e maşină pen-e maşină pen-e maşină pen-e maşină pen-trtrtrtrtru tru tru tru tru transansansansansporporporporportul cadatul cadatul cadatul cadatul cadavrvrvrvrvrelor şi nici morelor şi nici morelor şi nici morelor şi nici morelor şi nici morgă prgă prgă prgă prgă proprieoprieoprieoprieoprie

tractului, pentru cã mai multnu ne-am permis, aceºtia seocupau doar de transportulcadavrelor din Craiova ºi dinlocalitãþile limitrofe, precumCernele, Iºalniþa. În restul ju-deþului situaþia a fost ºi a rã-mas una complicatã din acestpunct de vedere. Noi nu avemcum sã rezolvãm aceastã pro-blemã pentru cã nu ne permi-tem, financiar vorbind”, a de-clarat Zãvoi.

„Noi nu avemcum sã rezolvãmaceastãproblemã”

Achiziþia autospecialei ºiasigurarea personalului califi-cat în acest sens înseamnã alo-carea sumei de aproape patrumiliarde de lei vechi, institu-þia urmând sã aibã anual în jurde 2,5 miliarde de lei vechipentru plata salariilor. „O ma-ºinã tip costã cam 1,2 miliar-de de lei vechi. Apoi ne trebu-

ie anagajaþi. Avem nevoie deºoferi ºi brancardieri. Nu neputem limita la un singur ºoferºi doi brancardieri, pentru cãar însemna ca aceºti oameni sãnu aibã libere niciodatã. Douãsalarii de brancardier ºi unulde ºofer înseamnã cam 860 demilioane de lei vechi/an. Ne-cesarul nostru este, la limitãvorbind, de ºase brancardieriºi doi ºoferi. Acest pas impli-cã prea mulþi bani, sume decare noi nu dispunem la oraactualã. Când s-au înmulþit fir-mele de pompe funebre, a ve-nit la noi o astfel de societatesã încheiem un protocol gra-tuit pentru transportul cada-vrelor. I-am refuzat ºi i-am re-direcþionat cãtre IPJ Dolj. Auîncheiat acest protocol ºi lanivel de Craiova ºi în localitã-þile din apropiere problemaeste rezolvatã. Cert este cã fãrãsprijin din exterior, noi nuavem cum sã rezolvãm aceas-tã problemã”, a explicat me-dicul ºef al IML Craiova.

Autopsiilefãcute la morgilespitalelordin judeþ

O altã problemã cu care IMLCraiova s-a confruntat dintot-deauna este cea a lipsei unuispaþiu adecvat pentru efectua-rea autopsiilor. Norocul legiº-tilor este cã spitalele din judeþau acceptat sã le punã morgile

la dispoziþie, autopsierul ºimedicul mergând la unitateasanitarã în cauzã cu instru-mentele necesare. O foartebunã colaborare în acest senseste cea cu Spitalul Municipal„Filantropia” din Craiova.

Frigidercu trei locuriºi masã de lucruultramodernã

Întrucât aici nu existau spa-þii frigorifice pentru depozita-rea cadavrelor, ºefa IML Cra-iova a luat decizia sã rezolveaceastã situaþie, reuºind sãcumpere trei astfel de frigide-re. „Nu avem morgã, dar pen-tru cã niciodatã nu am avut unastfel de spaþiu, ne-am obiº-nuit cu deplasãrile la morgilespitalelor din judeþ. Cadavre-le înregistrate în Craiova ºi înapropiere merg la morgile ce-lor douã mari spitale din oraº,Spitalul Judeþean de UrgenþãCraiova ºi «Filantropia»,

restul fiind duse la morga ce-lui mai apropiat spital. Medi-cul legist ºi autopsierul mergla morga respectivã, îºi factreaba cu instrumentarul dindotare ºi rezolvã cazul. Amreuºit sã cumpãrãm un frigi-der cu trei locuri, care costãaproximativ 8.000 de euro, ºio masã ultramodernã, acesteaurmând sã devinã funcþionalela morga Spitalului «Filantro-pia»”, a completat Zãvoi.

„Clãdireaeste urgenþanumãrul unu”

Dacã pentru trasportul ºiautopsierea cadavrelor mai potfi gãsite soluþii temporare, ceamai mare problemã a IMLCraiova rãmâne, potrivit con-ducerii instituþiei, clãdirea încare angajaþii îºi desfãºoarãactivitatea. Construirea unuinou sediu rãmâne obiectivul acãrui realizare este posibilãdoar cu sprijinul ministeruluide resort ºi al autoritãþilor ju-deþene. „Zidurile ºi scãrile clã-dirii stau sã cadã. Clãdirea ara-tã pe exterior exact ca un imo-bil pãrãsit. Nu este tencuitã, iarzidul este plin de crãpãturi.Clãdirea a fost construitã înjurul anului 1950 ºi nu a fostniciodatã renovatã. Am obþi-nut un teren gratuit de la Pri-mãria Craiova pe care urma sãfie construit noul sediu. Dinpãcate însã, lipsa fondurilorne-a împiedicat sã facem acestlucru. Costurile pentru un nousediu se ridicã la aproximativun milion ºi jumãtate de euro.Am trimis mai multe adrese laMinisterul Sãnãtãþii, dar nu amprimit niciun rãspuns. Esteclar cã nu ne va da bani. Spe-ranþa noastrã este în ajutorulautoritãþilor de aici, dacã se vaputea. Clãdirea este urgenþanumãrul unu”, a menþionatºefa legiºtilor doljeni.

Aparatura ºiinstrumentarulnu pun probleme

Cu alocaþia bugetarã primitãanual de la Ministerul Sãnãtã-þii (25 de miliarde de lei vechiîn 2012) ºi cu sumele rezultatedin venituri proprii (10 miliar-de de lei vechi în 2012 - înca-sãri din efectuarea necropsiilor,a examinãrilor sau expertize-lor medico-legale ºi din alteservicii prestate), reprezentan-þii IML Craiova au reuºit sã fiela zi cu plata lefurilor ºi a utili-tãþilor, au fãcut reparaþii curentede întreþinere a imobilului ºi audotat laboratoarele cu aparatu-rã performantã. „Din punct devedere al dotãrii laboratoarelor,nu ne plângem. Avem aparatu-rã nouã, modernã. În ultimii pa-tru-cinci ani am investit la acestcapitol. Trusele sunt ale noas-tre ºi nu pun probleme. Avem,de exemplu, pentru deschide-rea craniului un foarte bun fie-rãstrãu electric. Ne-am permis,din încasãrile noastre, sã maifacem astfel de investiþii”, aconchis Roxana Zãvoi.

Fãrã maºinã pentru transportul cadavrelor,cu autopsii fãcute la morgile spitalelor dinjudeþ întrucât nu au propriul spaþiu pe caresã-l utilizeze în acest sens ºi cu o clãdirecare stã sã cadã, acesta este modul în carelegiºtii din cadrul Institutului de MedicinãLegalã Craiova îºi desfãºoarã activitatea dezeci de ani. Lipsa banilor ºi-a spus cuvântulan de an, demersurile conducerii instituþieifiind tratate cu promisiuni ºi nimic maimult. Medicul ºef al IML Craiova, RoxanaZãvoi, a încercat sã rezolve problema trans-portului contractând serviciile unei firmefunebre din Craiova. Întrucât bugetul insti-tuþiei a fost în scãdere de la un an la altul,nemaipermiþând plata contractului, soluþias-a dovedit a fi una temporarã.









IML Craiova –cadavrul viuIML Craiova –cadavrul viuIML Craiova –cadavrul viuIML Craiova –cadavrul viuIML Craiova –cadavrul viuIML Craiova –cadavrul viuIML Craiova –cadavrul viuIML Craiova –cadavrul viu


CMYK


pag. 8

Publicitate

8DEZVÃLUIRI

de Marielena Popa

Delta ACM, firma decasã a PartiduluiDemocrat Liberal

(PDL) ºi Regia Autonomãde Drumuri ºi Poduri Vâl-cea (RAJDP), condusã de li-beralul Nicolae Vãlimãrea-nu, dar aflatã în subordineaConsiliului Judeþean Vâlcea(marcã a Partidului SocialDemocrat), cer bani, dinfonduri europene, pentru olucrare pe care au fãcut-oilegal – susþin oficiali ai Pri-mãriei Vâlcea. Pentru lucra-rea în cauzã, Delta ACM ºiRAJDP vor aproape treimiliarde lei vechi ºi, cumprimãria refuzã sã plãteas-cã, conflictul se va muta îninstanþã, reclamantul fiindconstructorul. Într-o þarãnormalã, cei care au gene-rat ilegalitatea, indiferent cua cui complicitate, ar trebuisã suporte rigorile legii, nusã aibã pretenþia sã primeas-cã ºi bani , apelând, culmea,la instanþã.

„ Au construitdigul fãrãaprobareaMinisteruluiFinanþelor”

Viceprimarul GheorgheIoniþã (PNL) susþine cãDelta ACM ºi RAJDP auconstruit, fãrã aprobareaMinisterului Finanþelor Pu-blice, un dig la podul peste

DeltDeltDeltDeltDelta Aa Aa Aa Aa ACM+Primăria eCM+Primăria eCM+Primăria eCM+Primăria eCM+Primăria ex-PDL+RAx-PDL+RAx-PDL+RAx-PDL+RAx-PDL+RAJDP (PNLJDP (PNLJDP (PNLJDP (PNLJDP (PNL-PSD) = L-PSD) = L-PSD) = L-PSD) = L-PSD) = LOOOOOVE.VE.VE.VE.VE.PPPPPe bani eure bani eure bani eure bani eure bani europeni!openi!openi!openi!openi!

Olãneºti, pod ce leagã strãzileªtirbei Vodã ºi Morilor, la alecãrui lucrãri au fost contractoriprincipali. „Au fãcut digul fãrãaprobarea Ministerului de Fi-nanþe. Ei au câºtigat licitaþiapentru pod, au executat lucra-rea ºi, pe parcurs, au invocatniºte lucrãri suplimentare, aºacã au construit digul. Acest digtrebuia fãcut, dar era obliga-toriu sã se aºtepte acceptulMinisterului de Finanþe. Dupãacest accept, noi eram obligaþisã scoatem lucrarea pentru digla licitaþie. Puteau sã câºtigechiar ei, dar pentru asta trebu-iau sã participe la licitaþie. Ni-

colae Vãlimãreanu, directorulRAJDP, este liberal de-al nos-tru, dar cum sã-i dãm baniidacã este ilegal?”, susþine vi-ceprimarul.

„Pentru uniia devenitobiºnuinþãsã umflecontractele”

Gheorghe Ioniþã a vorbit înacest context despre subterfu-giile unor astfel de licitaþii, de-venite aproape uzuale în pei-sajul administraþiei locale:

„Pentru unii a devenit obiº-nuinþã sã umfle contractele:faci contractul pe o sumã, apoiapar aºa-zisele lucrãri nepre-vãzute. Pe fonduri europene,nu merge cu neprevãzutul. Iaraceasta este o lucrare neeligi-bilã, pe care nu o putem plãti.Delta ACM e obiºnuitã cuaceste practici, credeau cã lemerge, ca pe vremea lui Rã-dulescu”.

Înþelegereapãrþilor

Podul de pe Morilor a fostconstruit din fonduri europe-ne, valoarea totalã fiind de

5.040.518,15 lei, din careasistenþa financiarã neram-bursabilã, 3.816.536,50 lei.Contractul a fost semnat înaugust 2010, iar construcþia,fãcutã de Delta ACM ºiRAJDP Vâlcea, a fost datã înfolosinþã în noiembrie 2011.O recentã tentativã de conci-liere între pãrþi s-a soldat cucâteva înþelegeri: „Sã nu nesolicitãm unii altora cheltuielide judecatã. Le-am mai spuscã le recunosc lucrarea, dar nule-o pot plãti, cer circa 2,8 mi-liarde lei vechi. Ar urma ca eisã dea în judecatã primãria,iar dacã instanþa mã obligã sã

plãtesc, am bazã legalã,Pânã nu am bazã legalã, nuvor vedea un leu”, mai spu-ne viceprimarul Ioniþã.

Delta ACM -lucrãri de 14milioane euroîn Râmnic

Delta ACM, firmã a de-mocrat-liberalului ªtefanPirpiliu, plecat anul trecutla Forþa Civicã, a intrat pu-ternic pe piaþa din Râmni-cu Vâlcea, impusã „de sus”pe vremea lui Mircia Gutãu,continuând glorios ºi înmandatul lui Romeo Rãdu-lescu. Contractele, încre-dinþate dupã proceduri delicitaþie discutabile, au în-sumat circa 14 milioane deeuro pentru patru lucrãri dereferinþã: amenajarea ºi rea-bilitarea arterei Calea luiTraian, reabilitarea termicãa 20 de blocuri, marcajelepietonale din oraº ºi podulde pe Morilor. Graþie unorinterferenþe economice re-ciproc avantajoase putere–opoziþie, la caºcaval i s-afãcut loc, uneori, ºiRAJDP-ului.

Frãþia ilegalã a diguluiîn Râmnicu Vâlcea

















CMYK

9DEZVÃLUIRI


pag. 9

Prelucrãrimecanice

Izolaþii

Instalaþii

Zidarie

Tinichigerie

SC PRELCET SA

RÂMNICU VÂLCEA, 240050Str. Industriilor, Nr.1, Jud. VâlceaCod Unic de Înregistrare:RO24423199Reg. comerþului:J38/933/04.09.2008Telefon: 0350427846; Fax: 0350427845

Publ

icita

te

de Octavia Hantea

Începutul anului 2013continuã tradiþia celorpeste 20 de ani de când

suma de bani din plicul vârâtîn buzunarul medicului deci-de calitatea actului ºi compor-tamentului medical. Aceastãtradiþie este respectatã cu res-ponsabilitate ºi la Spitalul Cli-nic Judeþean de Urgenþã Cra-iova, tarifele practicate de cã-tre personalul medical ºi celauxiliar câºtigând teren în de-trimentul asigurãrilor de sãnã-tate plãtite lunar din buzuna-rul pacienþilor.

Tarif pentruschimbarealenjeriei de pat

Pânã sã ajungã în cabinetulmedicului sau în sala de ope-raþie, în funcþie de situaþie, pri-ma „taxã” pe care pacientuleste nevoit sã o achite, dupãinternare, este cea a schimbã-rii lenjeriei. Astfel, dacã aces-ta nu vrea sã-ºi înceapã zilelede spitalizare în aºternutulunui alt bolnav, trebuie sã pri-ceapã foarte bine apropourileinfirmierelor ºi sã plãteascã numai puþin de 10 lei pentru uncearºaf ºi o faþã de pernã cu-rate. „Sã vãd în magazie dacãmai sunt lenjerii curate, cã nuprea stãm bine la acest capi-tol. Dacã o sã gãsesc, vã aduc,dacã nu, vedem ce putem face,dar un pic mai târziu”, aceastaeste cea mai cunoscutã repli-cã a infirmierelor. Imediatdupã ce angajata pleacã dinsalon pentru a cãuta lenjerie,colegii de pat vin cu soluþia:„Aºteaptã bani. Noi am datzece lei ºi imediat ne-a rezol-vat”. Îndrumãrile pacienþilorse confirmã imediat dupã ceinfirmierei i se bagã în buzu-nar cei zece lei, gradul de sim-patie modificându-se ºi el con-comitent cu schimbarea aºter-nutului.

Taxe nesimþitepentrutratamentulinjectabil

La rândul lor, asistentele auºi ele tarife prestabilite. Maimult, acestora li se pare atât denormal sã primeascã bacºiº

IndifIndifIndifIndifIndiferererererenţa şi bâjbâiala din senţa şi bâjbâiala din senţa şi bâjbâiala din senţa şi bâjbâiala din senţa şi bâjbâiala din spitpitpitpitpitale alimentale alimentale alimentale alimentale alimenteazăeazăeazăeazăeazăfffffenomenul şpăgiienomenul şpăgiienomenul şpăgiienomenul şpăgiienomenul şpăgii

O vizitã de doar treizeci de minute, fãcutã pe secþiile SpitaluluiJudeþean Clinic de Urgenþã Craiova, demonstreazã faptul cã actulmedical ºi comportamentul personalului instituþiei continuã sã fiecondiþionate de nivelul ºpãgii. Cele mai bune surse de informaresunt persoanele care aºteaptã pe holurile de la intrare în sãlile deoperaþie, doljenii în cauzã trasând o adevãratã „schemã” de opera-re, învãþatã cu doar câteva zile înainte de la alþi pacienþi din spital.Astfel, bacºiºurile pentru intervenþiile chirurgicale pornesc de la200 de euro ºi ajung chiar ºi la 2.000-2.500 de lei, vorba bunã dinpartea medicului se cumpãrã cu 200 sau 300 de lei, asistentele,infirmierele, liftierele ºi agenþii de pazã având, la rândul lor, tarifebine stabilite ºi aplicate cu maximã consecvenþã.

pentru a face o injecþie saupentru a aplica un alt trata-ment, încât nu mai au nicimãcar bunul simþ sã aºtepte cabolnavul sã vâre banii în bu-zunarul halatului. Totul se pe-trece la vedere ºi dacã asistentasau asistentul constatã cã a pusmâna pe mai puþin de 10 lei,nimic nu îi opreºte sã îl apos-trofeze pe suferindul care aîndrãznit sã nu þinã pasul cunivelul tarifelor. „Pentru tot ceþi se face în salon, dupã inter-nare, trebuie sã plãteºti. Dacãnu faci asta, se comportã urâtcu tine. Despre asistente vor-besc. La fiecare injecþie vor sãle dai câte 10 lei. Dacã suntdouã pe turã, vine una la 12.00de exemplu ºi la 18.00 te tre-zeºti cu alta. Nu mai conteazãcã i-ai dat bani celei care þi-afãcut injecþia la 12.00, trebuiesã-i dai ºi celei de la 18.00,pentru ca apoi sã te pregãteºtipentru cele care intrã în turade noapte. Injecþiile fãcute în24 de ore costã 40 de lei. Pe-tru noi este foarte mult, dar

dacã nu le dai fac urât ºi îþi facobservaþie. Cei care au doarmedicamente scapã mai ieftin,cu un cinci lei sau o cutie debomboane”, povesteºte o pen-sionarã din Craiova, internatãla SJCU Craiova.

Operaþiilecomplexe ajungla 2.500 de lei

Pacienþii care au ghinionulsã ajungã pe masa de operaþietrebuie sã se pregãteascã seriospentru procedurã. În cifreaproximative, pentru interven-þii chirurgicale complexe, su-mele sunt cuprinse între 2.000ºi 2.500 de lei, la mijloc si-tuându-se cele mai puþin com-plicate, taxate cu sume între1.000 ºi 2.000 de lei, pentruca operaþiile ceva mai simplesã coste între 150 de euro ºi250 de euro. „O aºtept pemama. S-a operat cã a avutpietre la fiere. Nouã nu ne-acerut direct bani, dar ne-a datde înþeles sã pregãtim o sumã

de bani. Am vorbit în salon ºiam aflat cã trebuie sã dãm cam250 de euro. Ne-am împrumu-tat ºi am rezolvat, plus cã pri-ma datã când am stat de vorbãcu domnul doctor i-am dat 200de lei ca sã fie atent când oconsultã. Noi am scãpat maiieftin. Sunt operaþii mai grelecare ajung ºi la 25 de milioa-ne de lei vechi”, spune însoþi-toarea unei alte paciente a spi-talului craiovean.

Anestezistul seplãteºte separat

Înainte de a intra în sala deoperaþie, foarte importantãeste ºi întâlnirea cu anestezis-tul. Conform recomandãrilorcolegilor de salon, pentru bu-nul mers al lucrurilor, nici înfaþa acestuia nu este recoman-dat sã te prezinþi fãrã sã fii pre-gãtit. „Ca sã se ocupe bine dedumneavoastrã, trebuie sã-idaþi ºi lui niºte bani. Aºa ni s-a spus ºi nouã când ne-am in-ternat. Anestezistul se mulþu-

meºte cu douã sau trei sute delei. Ar fi bine sã-i aveþi, cãdacã nu o sã tot amâne opera-þia, cãutând fel ºi fel de moti-ve, mai ales dacã nu este o ur-genþã”, completeazã doljean-ca aflatã în spital.

Cezariana ajungela 3.500 de lei

Sume de ordinul zecilor demilioane de lei vechi se prac-ticã ºi pe Secþia de obstetricã-ginecologie a unitãþii sanitare.Costul complet al unei naºterinormale (taxa medicului, asis-tentelor ºi infirmierelor) ajun-ge la 2.000 de lei, în vreme cepentru o cezarianã viitoarelemãmici trebuie sã pregãteas-cã în jur de 3.500 de lei. „Euam nãscut normal pentru cã nuam avut probleme. Am dat1.000 de lei doctorului, 200 delei asistentei care a fost acoloºi mi s-au mai cerut alte douãpentru nu ºtiu ce colege. Auurmat cheltuielile din salon, cuasistentele, cu infirmierele ºicu niºte medicamente care mi-au trebuit. Nu am fãcut un cal-cul excat, dar cred cã am ajunsla 2.000 de lei. La cezarianã,doar operaþia costã cam 1.500-1.800 de lei, la care se maiadaugã ºi banii pentru aneste-zist. Ajungi lejer la 3.000-

3.500 de lei”, explicã o tânãrãcraioveancã.

„Ai da oricâtca sã ºtii cã nu þise îngreuneazãsituaþia”

Deºi sunt foarte puþine ca-zurile când medicii le spunverde în faþã pacienþilor cât îicostã actul medical, bolnaviiºi aparþinãtorii acestora recu-nosc faptul cã dau ºpagã laîndemnurile colegilor de sa-lon, dar ºi din cauza stãrii denesiguranþã pe care o resimtdupã primele discuþii cu me-dicii, asistentele sau infirmie-rele. „Când vezi indiferenþa ºibâjbâiala din acest spital, ai daoricât ca sã ºtii cã nu þi se în-greuneazã situaþia. E uºor sãpriveºti lucrurile din exterior.Te baþi cu pumnul în piept cãnu vei da mitã, te contrazici cucei despre care afli cã au acestobicei, dar când eºti pus faþãîn faþã cu realitatea din spital,ideile ºi deciziile se schimbã.Nu te mai gândeºti la dreptu-rile pe care þi le dã acea asigu-rare de sãnãtate. Vrei doar sãscapi bine ºi sã pleci cât mairepede din mizeria de acolo”,a conchis tânãra mãmicã dinCraiova.

„Tarifele” practicate laSCJU Craiova, actualizatela început de an


















10ANALIZÃ

de Dan Olteanu

Inspiraþi probabil de „ne-ckermann-ul“ care le-adeschis ochii dupã întu-

nericul perioadei comuniste,mulþi români s-au apucat sãmeºtereascã la locuinþele multvisate, cu living-uri spaþioaseºi bucãtãrii pe mãsurã. Proble-ma este cã nu toþi ºi-au permissã achiziþioneze un teren pecare sã-ºi ridice apoi o casã,aºa cã s-au orientat rapid cã-tre propriile apartamente pecare au început sã le modificecu picamerul ºi barosul. Pro-fitând de vidul legislativ de laînceputul anilor ’90, româniiau tãbãrât pe pereþii care înce-taserã sã fie un ajutor de nã-dejde în caz de cutremur, cidoar un obstacol în calea feri-cirii proprietarilor apartamen-telor. ªi, la fel ca orice boalãgravã, moda s-a extins rapid,cuprinzând practic toate loca-litãþile în care exista mãcar unbloc.

Amenzi de zecide mii de leicu termen deprescriere scurt

Lucrurile au scãpat într-atâtde sub control încât, în pre-zent, cei mai mulþi dintre pro-prietari considerã firesc gestulde a pune la pãmânt ziduriledebaralelor sau scoaterea bu-cãtãriei pe balcon, chiar dacãasta presupune desfiinþareazidului exterior, zid de rezis-tenþã. Asta deºi, între timp, le-gislaþia în domeniu a fost în-ãspritã, iar demolarea fãrã au-torizaþie îþi poate aduce oamendã cuprinsã între 1.000 ºi100.000 de lei sau poate ajun-ge, în unele cazuri, pânã la în-chisoare. „Fenomenul este ex-trem de rãspândit ºi sunt foar-te mulþi cei care au spart mã-car un perete. Cred cã dacãluãm orice scarã de bloc dinCraiova, este imposibil sã nugãsim mãcar jumãtate dintreproprietari care au executatlucrãri fãrã autorizaþie. Tocmaide aceea nici nu prea existãsesizãri, pentru cã majoritatease ºtiu vinovaþi la rândul lor“,a precizat unul dintre inspec-torii Inspectoratului de Stat înConstrucþii Dolj. Acesta a adã-ugat cã, deºi legislaþia în do-meniu, în special Legea 50 din29 iulie 1991 privind autori-zarea executãrii lucrãrilor deconstrucþii îi sancþioneazã durpe cei care desfiinþeazã ilegalpereþii apartamentelor, oferã ºio portiþã de scãpare. Este vor-ba despre articolul 31 carespune cã „dreptul de a consta-ta contravenþiile ºi de a aplicaamenzile prevãzute (...) se pre-scrie în termen de 2 ani de ladata sãvârºirii faptei“. Cu altecuvinte, dacã vreme de doi anireuºeºti sã eviþi controlul au-toritãþilor, scapi basma curatãchiar dacã ai pus la pãmânt toþipereþii din apartament.

Blocurile comunisBlocurile comunisBlocurile comunisBlocurile comunisBlocurile comunisttttte sunt demolate sunt demolate sunt demolate sunt demolate sunt demolate încee încee încee încee încet,t,t,t,t,dar sigurdar sigurdar sigurdar sigurdar sigur, de visul capit, de visul capit, de visul capit, de visul capit, de visul capitalisalisalisalisalisttttt

Au supravieþuit cutremurelor, trecerii timpului, iar unele dintre ele chiar tirurilor de mortie-re din tulburele zile ale Revoluþiei din Decembrie ’89, însã ar putea fi puse la pãmânt ta-man de cei care ar trebui sã aibã grijã de ele. Este vorba despre foarte multe dintre blocu-rile Craiovei, ciopârþite constant de proprietarii de apartamente care, în încercarea de a-ºitransforma locuinþele în penthouse-uri, doboarã ziduri într-o veselie. Chiar dacã amenzilesunt usturãtoare, putând merge chiar ºi pânã la 100.000 de lei, nimeni nu pare sã dea doibani pe litera legii. Astfel, deºi nimeni nu poate spune cu exactitate, în prezent aproape cãnu mai existã bloc cãruia sã nu-i fi fost afectatã structura de rezistenþã. Trista realitate arputea ieºi la ivealã la urmãtorul seism ceva mai consistent, atunci când nebunia unora s-ar putea transforma într-o uriaºã dramã.

Asociaþiilede proprietari,complicela distrugereablocurilor

Chiar dacã au rolul de aproteja interesele proprietari-lor, mai ales când vine vorbadespre siguranþa lor, asocia-þiile de proprietari sunt, demulte ori, complicele celorcare demoleazã, fãrã drept, zi-duri. Asta deoarece, deºi Le-gea 114 din 1996 le oferã po-sibilitatea de a inspecta apar-tamentele în care se executãlucrãri ori existã suspiciuni cãse realizeazã lucrãri fãrã au-torizaþie, preºedinþii de aso-ciaþii preferã mai mereu sãstea deoparte. Aºa se face cãfoarte puþine sunt cazurile încare zgomotul picamerelorcare dau jos un zid ajunge ºila urechile inspectorilor dincadrul Direcþiei de urbanismdin cadrul primãriei. ªi astfel,cu girul celor care ar trebui sãfie primii care sã-i opreascã,„spãrgãtorii de ziduri“ reu-ºesc, în aproape 99% din ca-zuri, sã scape fãrã nicio sanc-þiune pentru o ilegalitate carepune în pericol viaþa a zecisau poate sute de persoane.

Dacã se ajungela picamer,zidul e 100%de rezistenþã

Specialiºtii în construcþiispun cã amenajãrile interioa-re neautorizate, ceea ce echi-valeazã pentru mulþi cu spar-gerea pereþilor, pot avea con-secinþe deosebit de grave pen-tru întreaga structurã. Aceºtiaavertizeazã cã, mai ales în ca-zul blocurilor cu 10 etaje con-struite din plãci, spargerea pe-reþilor duce la fisuri în pereþiºi afecteazã extrem de multstabilitatea ºi rezistenþa clãdi-rii ºi cã, daca se ajunge la pi-camer, zidul e 100% unul derezistenþã. De menþionat cã,aºa cum prevede Legea lo-cuinþei, structura de rezisten-þã a blocului, la fel ca ºi tere-nul pe care este construit sau

fundaþia, face parte din pro-prietatea comunã, deci nuaparþine proprietarului aparta-mentului. De aceea este abso-lut obligatoriu ca, în momen-tul în care este evident cã unuldintre proprietari sparge unperete de rezistenþã, veciniiacestuia sã se adreseze inspec-torilor din cadrul Direcþiei deurbanism sau Inspectoratuluide Stat în Construcþii.

Spargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculosSpargerea pereþilor,un sport periculos


11ADMINISTRAÞIE

de Mihaela Bobaru

Curtea de Apel Craioval-a obligat pe prima-rul comunei Redea,

Dan Bãlã, prin sentinþa 4.451de anul trecut, rãmasã defini-tivã, irevocabilã ºi executorie,ca împreunã cu administraþialocalã ºi cu fosta secretarã aprimãriei sã achite cãtre SCRedias SA din localitate, so-cietate aparþinând latifundia-rului Mihai Anghel, suma de844.045 lei. Adicã vreo 8,5miliarde de lei vechi. Pentrucei care nu pot aprecia aceas-tã sumã, precizãm cã ea depã-ºeºte bugetul anual al adminis-traþiei locale din Redea.

Interpretareeronatãsau ambiþieprosteascã?

Potrivit celor cuprinse îndocumentul amintit, suma cetrebuie achitatã reprezintã sub-venþia pe care SC Redias nu aprimit-o de la APIA pentru cãPrimãria Redea nu a eliberatîn 2007 adeverinþa necesarãprin care se confirmã lucrareaîntregii suprafeþe de teren, atâtdeþinutã în proprietate cât ºiarendatã de la localnici, stabi-litã în urma expertizelor deci-se de judecãtori.

Din motivele invocate dereprezentanþii administraþieidin Redea, refuzul eliberãriiamintitei adeverinþe s-ar fi da-torat interpretãrii eronate aunor acte normative emise deguvernanþi, care fãceau refe-rire la plata taxelor ºi impozi-telor locale pentru suprafeþelearendate. În timp ce, în final,instanþa a decis cã plata aces-tora nu reprezenta o obligaþiea arendatorului - SC Redias,administraþia localã a solicitattocmai acest lucru. Cum nu aprimit banii de la Redias, a re-fuzat eliberarea adeverinþeicare sã-i permitã societãþii sãintre în posesia subvenþiei lacare avea dreptul.

Aceasta ar fi, la prima ve-dere, motivaþia conflictuluicare a condus la litigiul ce-i vaface pe mai-marii PrimãrieiRedea – edilul Dan Bãlã, fos-ta secretarã Mina Trucã - , darºi Primãria Redea, sã achitecãtre firma latifundiarului Mi-hai Anghel fantastica sumã.Dacã este sã ne luãm dupãunele informaþii pe care le de-þinem, adevãratul motiv esteînsã altul, ce þine de lupta pen-tru terenurile din zonã a doi

investitori în agriculturã: pe deo parte, proprietarul SC Re-dias, Mihai Anghel, ºi bucu-reºteanul condamnat penalpentru fapte de corupþie Cor-nel Ciocan, fratele deputatuluiDan Ciocan, de fel din comu-na vecinã Rotunda.

Ciocãneii, cum sunt numiþicei doi fraþi, fac legea în zonã,iar acest lucru ºi-a pus am-prenta ºi pe activitatea ºi ati-tudinea angajaþilor statului înzonã, primarul Dan Bãlã ºifosta secretarã a primãriei. Cãdoar nu era bine ca edilul sãse punã rãu cu ei ºi, respec-tând prevederile legale ºi alteacte normative aflate în vigoa-re, sã-ºi facã treaba. L-ar ficostat, dacã este sã facem oparalelã cu modul acestora dea-ºi rezolva problemele, func-þia de primar, edilul se învãþa-se sã fie ºef.

Mediere de formãCã acest conflict nu a fost

iscat de o interpretare eronatãa mai multor prevederi legaleo demonstreazã ºi ceea ce aurmat dupã ce decizia Curþiide Apel Craiova a rãmas defi-nitivã, irevocabilã ºi executo-rie, la finele lunii octombrieanul trecut. Atunci când lati-fundiarul Mihai Anghel l-ainvitat pe Dan Bãlã la medie-re, conºtient cã nu prea are cesã-i ia edilului de la Redea încontul datoriei stabilite de ju-decãtorii craioveni.

Dupã ce s-a înþeles cu pa-tronul de le Redias cum sãstingã debitul în cauzã, prima-rul nu doar cã s-a rãzgândit,dar a început sã-l ºi reclamepe Anghel la diverse instituþiiale statului ºi sã facã tot felulde demersuri prin care sã anu-leze decizia amintitã. Evidentcã o astfel de atitudine a avutdarul de a-l determina pe Mi-hai Anghel sã treacã la faptãºi sã solicite punerea în prac-ticã a deciziei prin care sã-ºirecupereze de la Bãlã, secre-tara Trucã ºi Primãria Redeamiliardele decise de judecã-tori. Ba mai mult, latifundia-rul a declanºat demersurilenecesare prin care sã actuali-zeze suma datoratã. Dupã cal-cule sumare, Anghel ar maitrebui sã încaseze de pe urmalui Bãlã, Trucã ºi primãria lo-calã din Redea alte trei miliar-de de lei vechi. Cum se va fi-naliza acest conflict, cine vacâºtiga adevãrata disputã carese dã practic între Mihai An-ghel, unul dintre cei mai mariinvestitori în agricultura româ-

neascã, ºi cel mai serios încea din zona Olteniei, ºi ºme-cherii Ciocãnei de la Rotun-da, vom vedea.

Cumva fi executatprimarul Bãlã?

Oricum ar încerca MihaiAnghel sã-ºi recupereze ba-nii de la primarul Bãlã ºi dela ceilalþi vinovaþi pentru pa-guba creatã, credem cã va fipractic imposibil. Cel puþinîn totalitatea ei. Asta pentrucã veniturile declarate aleedilului sunt infime, avereadeþinutã nu valoreazã preamult. În cazul secretarei, si-tuaþia este ºi mai proastã.Lucrurile nu stau mai binenici în privinþa administra-þiei locale. Conturile pot fiblocate, dar ce faci cu chel-tuielile de funcþionare a pri-mãriei. Cine le plãteºte?Adevãraþii vinovaþi pentrusituaþia creatã, în niciuncaz. Ei au treabã sã facãbani, nu sã dea.

Despre acest conflict,despre atitudinea primaru-lui Dan Bãlã ºi intereselesale, dar mai ales ale ºefi-lor sãi, vom reveni. Pânãatunci, aºteptãm primamiºcare a latifundiaruluiMihai Anghel, pãgubit deoltenii noºtri de la Redeacu o sumã frumuºicã, chiarimportantã în aceste vre-muri de crizã economicã.

Indiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de Oltva merge, ceea ce va îngreunamunca procurorilor, dar nu-iva împiedica sã o trimitã înjudecatã pentru tentativã deomor calificat. Infracþiune pecare, susþin surse din rândulanchetatorilor, o pot demon-stra.

Dan ªovaa inventatmaºina timpului

Guvernul Ponta nu e plindoar de oameni cinstiþi, cumse fãleºte premierul. Puþini ºtiucã din guvern face parte ºi uninventator de talie intergalac-ticã în persoana ministruluiDan Holocaustul-nu-a-existatªova. Cicã se fãcea cã în anul2004, dupã ce firma sa de avo-caturã ar fi pescuit unul dintrecontractele alea babane cu sta-tul, domnul ªova ar fi muncit

DD o cautã peElodia la Slatina

Slãtinenii au trãit sã vadãpe viu cam cum erau puse înscenã show-urile marcaOTV, dupã ce s-au trezit cuun spectacol grotesc, degra-dant, chiar în plinã stradã, ladoi paºi de ei. Bãtãi regiza-te, înjurãturi plãtite, ºicanede mai multe tipuri ºi media-tizarea acestora de o televi-ziune centralã par sã-i adu-cã reprezentantului PP-DDla fotoliul de primar, RaduOrzaþã, orice, mai puþin sim-patia necesarã contabilizãriide voturi. Ce nu prea se ºtiede opinia publicã este cã îna-inte de ieºirea pe RTV, DDºi echipa lui Orzaþã, care areaºa de multe în comun cuSlatina cât... Nicolae Ceau-ºescu, s-au întâlnit cu ziariº-tii locali. Nu pentru a le co-

munica vreo platformã electo-ralã, aºa cum se procedeazã,ci ca sã-i ia de urechi ºi sã-iînveþe cum sã-ºi facã meseria.Cã, deh, dacã ei nu s-au sin-chisit pânã acum sã o caute peElodia prin reºedinþa Oltului,a fost nevoit sã vinã el, mare-le ziarist DD!

Cu violatala psihiatrie

Comisia de specialitate carea evaluat-o recent pe poliþistaMelania Renghea, la solicita-rea procurorilor, cu privire ladiscernãmântul avut în mo-mentul înjunghierii ºefului,dar ºi atunci când ºi-a acuzatmai mulþi ºefi ºi colegi cã auviolat-o, i-a recomandat aces-teia internarea într-o secþie despecialitate. Individa care afãcut zob IPJ Olt nu este obli-gatã sã meargã la spital ºi nu

zi-luminã 24,6 ore pe zi, ofe-rind consultanþã pentruRomfilatelia. Ei, dar asta esteimposibil, veþi exclama! Nueste, dragi cititori, pentru cãmai mult ca sigur stimabilula inventat maºina timpului.Iar, dupã cum puteþi vedea,Dãnuþ a fost complet altruistºi nu a folosit-o pentru a seîntoarce în trecut ca sã rezol-ve problemele lãsate neter-minate de amicul sãu, AdolfHitler, ci ca sã lucreze maimult pe banii cetãþeanului. ªiatât de harnic a fost ªova încele cinci luni ale contractu-lui care i-au adus mai multde 80.000 de parai, încât laun moment dat, în 15 zilelucrãtoare a pontat 369 deore. Puteþi observa, aºadar,cã Einstein avea dreptate,doar cã uitase o variabilãimportantã din ecuaþiile lui:când munceºti, timpul esterelativ, însã doar pe baniicontribuabililor!

Primarul Bãlã, datorvândut cãtre latifundiarulMihai Anghel

















CMYK


pag. 12

12REPORTAJ

Publ

icita

te

de Larisa Mititelu

Colegiul Naþional“Carol I” se nu-mãrã printre insti-

tuþiile de renume din þarã,fiind cunoscut pentru rezul-tatele foarte bune obþinutede elevi la olimpiade naþio-nale ºi internaþionale.

Necunoscut este însã fap-tul cã unitatea de învãþã-mânt are douã colecþii im-presionante de fluturi exo-tici, în total 7.000 de exem-plare adunate din 1974 ºipânã în prezent de cãtre pa-tru profesori de biologie.Colecþiile „Adriana ºi Ioa-na Eugenia Rusescu” ºi„Claudia ºi Ioan Stãnoiu”cuprind exemplare din în-treaga lume. „Colectau flu-turi din þarã ºi îi trimiteauprin poºtã peste hotare ºi deacolo primeau exemplarenoi. În expoziþie avem4.000 de exemplare auto-

htone ºi 3.000 aduse de pestehotare”, a precizat unul dintreactualii profesori de biologiedin cadrul Colegiului Naþional„Carol I” din Craiova.

Fluturi ce n-avãzut Muzeul Antipa

Niciunul dintre autorii colec-þiilor nu mai predã acum laColegiul “Carol I”, însã mun-ca lor este admiratã de eleviiinstituþiei de învãþãmânt. Într-un interviu acordat în urmã cucâþiva ani revistei colegiului,profesoara de biologie IoanaEugenia Rusescu povesteºtecum a ajuns colecþia sa perso-nalã la colegiu: „Nu mai avealoc în casã. Ocupa mai multspaþiu decât copiii mei ºi cumaceºtia crescuserã..., am renun-þat la colecþie. Aceastã colecþieeste o parte din viaþa mea. Amrealizat-o în 15 ani ºi mi-a fostprieten ºi sfãtuitor în momentede cumpãnã. A ajuns la liceu

Pare incredibil, însã este adevãrat. Una dinîncãperile Colegiului Naþional “Carol I” esteplinã de fluturi exotici. Cele 7.000 de exem-plare au fost colecþionate pe parcursul azeci de ani de cãtre patru profesori debiologie ºi acum reprezintã material didac-tic pentru elevii ºcolii.

în 1974 împreunã cu copiiimei. Am vrut sã o vând maiîntâi Muzeului Antipa dinBucureºti, dar a cumpãrat-o colegiul, completând ast-fel colecþia de fluturi a pro-fesorului Ion Stãnoiu”.

Un fluture dinOltenia i-a adusprin poºtã 1.000de exemplare

Eugenia Rusescu a cres-cut fluturii în casã, în ºifo-nier, ºi a reuºit sã ajungã la1.000 de exemplare folo-sind ca monedã de schimbun fluture made in Oltenia.„Prin corespondenþã cu co-lecþionari strãini ºi români,am realizat colecþia. Am datla schimb un fluture care nuexistã nicãieri în lume de-cât aici, în sudul Olteniei.Am primit chiar ºi un ca-dou de la un colecþionarfrancez cãsãtorit cu o mu-latrã ºi stabilit în Africa.Pentru cã era foarte sur-prins cã în lumea colecþio-narilor de fluturi a apãrut ofemeie, mi-a trimis un co-let cu 450 de exemplare dinAfrica”, specificã profesoa-ra Rusescu în interviulacordat revistei colegiului.

Microfoanele,boalã vechela PNL

La PNL Vâlcea existã bã-nuieli cã în biroul preºedin-telui Cristian Buican suntceva microfoane. Or fi, de cesã n-audã ºeful ce zic subal-ternii la el în birou? Oricum,mania asta a microfoanelore mai veche la PNL Vâlcea.ªi n-a „instalat-o” Buican...

Deputate, vezicã se poate?

Astã-varã, pesedistul Con-stantin Rãdulescu, acum de-putat, se dãdea de ceasulmorþii printr-un comunicatde presã cã nu se poate facepoliticã social-liberalã cudirectori PDL. Ei aº, uite cãse poate ºi asta cu voie dePNL ºi PSD deopotrivã. Mainou, se spune cã pedelistaGeorgeta Sãliºte va rãmânedirector al Spitalului Jude-þean pentru cã... nu-i vreanimeni postul. Sã vezi ºi sãnu crezi, drãcia dracului!Maria Bercea (RAAPPS ),Puiu Dinculescu (Hidro-serv), Alina Tîrlea (Hotel Li-

mar pe postul de secretar ge-neral al Ministerului de In-terne), declarând cã le-a so-licitat superiorilor sã clarifi-ce cumva chestiunea.

ªi voi!Un parlamentar spune cã

sunt prea mulþi jurnaliºti înVâlcea. Replicã: ºi voi!

Electrocutarepopeascã!

În urmã cu vreo douã sãp-tãmâni, când cu înmormân-tarea preotului Paul Stãnciu-lescu de la “Buna Vestire”, s-a întâmplat o „electrocutare”telefonicã între preotulGheorghe Mateescu ºi ÎPSIrineu, mitropolitul Olteniei.Primul deþine funcþia de con-silier juridic la ArhiepiscopiaRâmnicului ºi þinea morþiº caStãnciulescu sã nu fie îngro-pat în curtea Bisericii BunaVestire, aºa cum doreau eno-riaºii. Mitropolitul, foarteenervat de opoziþia popii, i-atras un perdaf care l-a adusla tãcere. Pânã la urmã a rã-mas ca enoriaºii, evident ºica mitropolitul! Sau, în fine,în ordine inversã!

vadia Olãneºti), Maria Murã-ruº (DSP), Gheorghe Dumi-traºcu (OCPI) ºi alþii suntbine-mersi in funcþii. Acum cemai zice marele deputat CostiRãdulescu de la PSD? Se poa-te sau nu?! ªi dacã se poate,de ce? Cumva pentru cã ãºtiaau dat „lozul”?

Chestorul,deranjat de“chestiunea”interimatului

ªeful Inspectoratului dePoliþie al Judeþului (IPJ) Vâl-cea, chestorul Lucian IoanMuntean, dezminte categoriczvonul cã ar putea pleca laCentrul chinologic de la Sibiu,pe postul devenit liber prindemiterea deja celebrului Mu-cenic Lãzureanu, acuzat dehãrþuire sexualã. „Nu ºtiu cinea lansat aceastã informaþie,dar eu la Centrul chinologicnu mã duc!”, spune chestorul,ofensat de aceastã perspecti-vã. Generalul recunoaºte cãeste deranjat ºi de situaþia deinterimat în care se aflã la con-ducerea IPJ (postul aparþinepredecesorului sãu, chestorulIon Stoica, in prezent interi-

Indiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de Vâlcea

Un liceu craioveancu fluturi exotici

















Fluturi crFluturi crFluturi crFluturi crFluturi crescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifonieronieronieronieronier, mat, mat, mat, mat, materialerialerialerialerialdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentru eleu eleu eleu eleu elevii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carol I”ol I”ol I”ol I”ol I”Fluturi crFluturi crFluturi crFluturi crFluturi crescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifonieronieronieronieronier, mat, mat, mat, mat, materialerialerialerialerialdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentru eleu eleu eleu eleu elevii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carol I”ol I”ol I”ol I”ol I”

Fluturi crFluturi crFluturi crFluturi crFluturi crescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifonieronieronieronieronier, mat, mat, mat, mat, materialerialerialerialerialdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentru eleu eleu eleu eleu elevii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carol I”ol I”ol I”ol I”ol I”





Fluturi crFluturi crFluturi crFluturi crFluturi crescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifonieronieronieronieronier, mat, mat, mat, mat, materialerialerialerialerialdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentru eleu eleu eleu eleu elevii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carol I”ol I”ol I”ol I”ol I”Fluturi crFluturi crFluturi crFluturi crFluturi crescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifonieronieronieronieronier, mat, mat, mat, mat, materialerialerialerialerialdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentru eleu eleu eleu eleu elevii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carol I”ol I”ol I”ol I”ol I”Fluturi crFluturi crFluturi crFluturi crFluturi crescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifonieronieronieronieronier, mat, mat, mat, mat, materialerialerialerialerialdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentru eleu eleu eleu eleu elevii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carol I”ol I”ol I”ol I”ol I”Fluturi crFluturi crFluturi crFluturi crFluturi crescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifonieronieronieronieronier, mat, mat, mat, mat, materialerialerialerialerialdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentru eleu eleu eleu eleu elevii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carol I”ol I”ol I”ol I”ol I”Fluturi crFluturi crFluturi crFluturi crFluturi crescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifonieronieronieronieronier, mat, mat, mat, mat, materialerialerialerialerialdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentru eleu eleu eleu eleu elevii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carol I”ol I”ol I”ol I”ol I”Fluturi crFluturi crFluturi crFluturi crFluturi crescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifonieronieronieronieronier, mat, mat, mat, mat, materialerialerialerialerialdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentru eleu eleu eleu eleu elevii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carol I”ol I”ol I”ol I”ol I”Fluturi crFluturi crFluturi crFluturi crFluturi crescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifonieronieronieronieronier, mat, mat, mat, mat, materialerialerialerialerialdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentru eleu eleu eleu eleu elevii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carol I”ol I”ol I”ol I”ol I”Fluturi crFluturi crFluturi crFluturi crFluturi crescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifonieronieronieronieronier, mat, mat, mat, mat, materialerialerialerialerialdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentru eleu eleu eleu eleu elevii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carol I”ol I”ol I”ol I”ol I”Fluturi crFluturi crFluturi crFluturi crFluturi crescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifescuţi în şifonieronieronieronieronier, mat, mat, mat, mat, materialerialerialerialerialdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentrdidactic pentru eleu eleu eleu eleu elevii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carvii de la “Carol I”ol I”ol I”ol I”ol I”



13REPORTAJ

SC Socom SA oferã spre închiriere douã loturi de teren intravilan în supra-faþã de 20.736 mp., respectiv 15.937 mp., situate în Râmnicu Vâlcea, stradaDepozitelor – Râureni. Oferim de asemenea, spre închiriere, depozite realizatedin beton ºi zidãrie de la 500 mp., pânã la deschidere directã la stradã. Accescamioane, tir, CFR, parcare, platformã betonatã, vizibilitate maximã. Preþ ne-gociabil. Relaþii la numãrul de telefon 0250/732 036; 0350/809 961. Fax: 0250/737 331, e-mail: [email protected]

SC Socom SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, strada General Magherunr. 25, vinde locuinþe situate la parterul cãminului 225 zona Traian,bulevardul Nicolae Bãlcescu nr. 41 – 43. Spaþiile scoase la vânzare suntconstituite din module de 20 mp ºi au preþul de vânzare 15.000 euro lacheie sau 12.000 euro neamenajate. Pentru relaþii suplimentare,eventual vizitare, cei interesaþi pot solicita informaþii direct la sediulSocom SA sau telefonic la numerele: 0250 732 036 sau 070051267.

Publ

icita

te

O bisericã vecheºi cimitirul dincurtea lãcaºului decult sunt singurelevestigii care amin-tesc cã Þeica afost cândva oaºezare omeneas-cã. Satul din Ocne-le Mari, judeþulVâlcea, a fostînghiþit de pãmântîn 2001 în urmaprãbuºirii uneigalerii dintr-o minãde sare.

de Adrian Dinu

Au trecut mulþi ani decând satul Þeica, dinOcnele Mari, a de-

venit doar o amintire. Înseptembrie 2001, din cauzaprãbuºirii tavanului uneisaline care a antrenat dever-sarea unei mari cantitãþi desaramurã ºi alunecãri de te-ren succesive, populaþia dinzonã a fost strãmutatã în altelocalitãþi. Þeica s-a transfor-mat peste noapte dintr-unsãtuc cu câteva sute de gos-podãrii, cu livezi ºi pãºuni,într-o imensã fãºie de pã-mânt ars, brãzdat de ºanþuriºi gropi de saramurã. Dinºoseaua principalã ce treceprin Þeica, în dreapta se ara-tã un crater imens. A înghi-þit un deal întreg, îngropândtot ce se afla pe el. În vârfuldealului, drept mãrturie cãacolo a fost o aºezare ome-neascã, stau o bisericuþãveche de aproape patru se-cole ºi cimitirul din curteaei, unde ºi astãzi foºtii lo-cuitori ai satului vin sã-ºicinsteascã morþii ori de câteori preotul îi cheamã la sluj-be. Drumul spre vechiullãcaº de cult cu douã hra-muri – Sfântul Gheorghe ºiSfântul Dumitru - e anevois.„Mergeþi în sus vreun kilo-metru... Vã duce drumulchiar acolo”, ne spune unbãtrân, proprietarul ultimeicase din Þeica. Pe drumulpietruit, nimic din ceea ce afost odatã nu mai existã. Dinloc în loc se mai vãd teme-liile caselor dãrâmate deproprietari ca sã-ºi mai re-cupereze din materialele deconstrucþii. Vegetaþia e lu-xuriantã pe alocuri, dar dinea rãsar þevi puse probabilca sã capteze saramura pro-venitã de la vechile sondede pe deal. La nici 200 demetri de marginea caverneise zãreºte turla bisericii.

Biserica de lamarginea hãului

Biserica Sf. Gheorghe dinÞeica a fost construitã în1726, pe vremea lui Carolal VI-lea, de cãtre jupânMihalcea Logofãtul de la

Curtea Ocnii. Pe vremuri afost schit de mãicuþe ºi avea oproprietate de 26 de hectare deteren arabil ºi pãduri. În inte-riorul lãcaºului de cult se gã-sesc fresce care dateazã din1789. Deºi de câþiva ani satula rãmas pustiu, biserica este ºiacum deschisã. Locuitorii dinÞeica nu ºi-au uitat locurilecopilãriei ºi nici morþii pe carei-au lãsat în urmã când au ple-cat din faþa dezastrului. Se în-torc în zilele de sãrbãtoare învârful dealului, la biserica lorstrãmoºeascã. ªi cimitirul parepãrãsit. Mulþi dintre localniciºi-au dus strãbunii în cimitiredin Ocnele Mari sau din loca-litãþile unde s-au mutat. Înurmã au rãmas totuºi mulþimorþi fãrã aparþinãtori sau decare nimeni nu-ºi mai aminteº-te. Cimitirul aratã acum cadupã rãzboi. Gropile neastu-pate ºi crucile vechi lãsate înparaginã contrasteazã cu mor-mintele îngrijite, de curândcurãþate, cu flori ºi câteva lu-mânãri aprinse. ªi ca ºi cumuitarea nu ar fi fost de ajuns,natura a mai dat o loviturã.Atât biserica, cât ºi cimitirulsunt într-o zonã cu alunecare.Stâlpii de electricitate din jurs-au aplecat deja, iar bisericae la câþiva metri de surpare.

Laculdin adâncuria înghiþit satul

Locuitorilor din Ocne nu levine nici acum sã creadã cã unsat întreg s-a scufundat la pro-priu, cu tot cu case, cu tot cuviaþã. Cãtunul Þeica se afla

deasupra cavernelor imensefãcute pe vremea comuniºtilorprin metoda de extracþie a sã-rãrii denumitã „baterie”, carepresupune dizolvarea zãcã-mântului de sare prin injecþiecu apã dulce. În 2001, o porþi-une, cât un hectar din dealulde deasupra galeriilor s-a prã-buºit peste 50 de metri, în locapãrând un lac cu apã sãratã.Peste 20 de gospodãrii au dis-pãrut în caverna de sub locali-tate. O nouã alunecare de te-ren s-a produs în data de 10septembrie 2002, aproape5.000 de metri cubi de pãmântprãbuºindu-se în grota gigan-ticã. Locuitorii din Þeica aufost luaþi din casele lor ºi mu-taþi într-o nouã aºezare ridica-tã la marginea localitãþii, pe unteren sigur, unde autoritãþilele-au construit aproximativ 50de case. Pentru a stopa dezas-trul, la baza craterului au fostconstruite un lac artificial decaptare a saramurii scurse ºi undig de apãrare ºi control aldebitului. În 2006, cei de laExploatarea Minierã Vâlcea,societatea care exploateazãsaramura, au încercat o prãbu-ºire a unui perimetru. Prãbu-ºirea, care se dorea controla-tã, a devenit însã necontrolatãºi grota s-a lãrgit mai mult. Unalt tavan a cãzut în zona desud-vest a craterului, imensagroapa ameninþând sã înghitãatelierul mecanic al Exploatã-rii Miniere care se aflã la 100de metri de crater. Localniciistramutaþi au fost despãgubiþi,terenurile din Þeica neînghiþi-te de cavernã fiind acum alestatului. Cei care au locuit în

sat nu s-au putut despãrþi însãde ele ºi trec mai mereu peacolo sã adune roadele pomi-lor de pe pãmânturile pãrin-teºti.

Ocnele Mari -teren nesigur

Zãcãmântul de sare de laOcnele Mari este cunoscutîncã din antichitate. El se pre-zintã sub forma unui masivlung de ºapte kilometri cu odezvoltare maximã în zonaOcnele Mari - Ocniþa, unde areo grosime de aproximativ 600

de metri. Pentru acest zãcã-mânt, oraºul a devenit renumitîncã din secolul al XV-lea,Ocnele Mari fiind cel maivechi oraº din Vâlcea (menþi-onat documentar în anul1408). Acelaºi zãcãmânt desare este însã ºi nãpasta locui-torilor. În zonã se mai aflã pa-tru câmpuri de extracþie subcare se aflã caverne uriaºe,mult mai mari decât cele careau provocat prãbuºirile depânã acum. Alte 54 de familiicare au gospodãriile aºezate înzona de risc a câmpurilor desonde I, II, III ºi IV urmeazã

sã fie strãmutate, pânã învara anului viitor, la Cãzã-neºti, zonã care aparþinemunicipiului Râmnicu Vâl-cea, unde au fost mutaþi ºicei de la Þeica. Dintre fa-miliile aflate în zonele derisc, doar 24 ºi-au dat însãacceptul sã li se facã noilocuinþe. Între timp, zgomo-tele din subteran au încetat.Primarul localitãþii, PetreIoradache, este convins cãzona s-a stabilizat de la sineºi cã trebuie gãsitã o cale decompromis pentru funcþio-narea acestor sonde.

Þeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartãÞeica, satul ºtersde pe hartã


14DIVERTISMENT

Fergonautul de Viorel Pîrligras


Publ

icita

te

15SPORT

Crampoane

Guliver în þarahandbalului pitic

Oltchim Râmnicu Vâl-cea se plimbã în cam-pionatul naþional de

handbal feminin. Când la Bra-ºov, când la Zalãu, când laBrãila… Câte meciuri dispu-tate, atâtea victorii. Deunãzi,Oltchim s-a cazat la un hoteldin Baia Mare. A doua zi, abãtut la zece goluri diferenþã.Ca sã folosim un cliºeu, a bã-tut “fãrã sã se întrebuinþezeprea mult”. Avem o þarã fru-moasã, cu priveliºti minunate.A fi turist în România, fãrã sãte întrebuinþezi prea mult ºi sã-l ai ghid pe Jakob Vestergaard,înseamnã a juca handbal laOltchim Râmnicu Vâlcea.Sunt convins cã danezul e dejadoctor în blagianul mioritic.Nici naþionala antrenatã debaci Tadici nu i-a forþat mânaîn amicalul de sãptãmâna tre-cutã. Conºtiincios cum îl ºtim,Vestergaard a pus pe tablã“ºaptele” de start cu acea ri-goare specificã unui campionde ligã europeanã. Elevele salel-au luat în serios pânã au ob-servat cã aleargã singure. Con-duceau dupã o reprizã cu unincredibil 22-7. Pauza care aurmat s-a dovedit a fi un sfet-nic bun pentru adversare, iarBulatovic, Neagu, Barbosa, bachiar ºi Ungureanu, au lãsat-omai moale. Altminteri, copile-le tricolore riscau sã se desca-lifice. La spartul târgului,Gheorghe Tadici a declarat înfaþa camerelor cã amicalulcare tocmai se terminase a fo-losit ambelor echipe. Am zicecã în primul rând echipei pecare o pregãteºte ºi cu care apromis sã revinã, pe durataactualului ciclu olimpic, în top4. A remaniat lotul, a adusmulte jucãtoare tinere, întrecare trei debutante, pe carevrea sã-l finiseze în jurul Cris-tinei Neagu, cãpitan de echi-pã, al doilea cãpitan fiind de-semnatã Oana Manea. Numai

de Virgil Dumitrescu

cã pivotul Oltchimului, în vâr-stã de 27 de ani, are de gândsã se retragã. Bãtãliile de pesemicercul advers au supraso-licitat-o, fapt de înþeles ºi pen-tru antrenorul naþionalei. Cusau fãrã Oana Manea, ascen-siunea tricolorelor se anunþãdificilã. Lovitura de berbeceprimitã de la clubul campionle obligã sã conºtientizeze cãîntre ele ºi înalta societate ahandbalului feminin existãpraguri de trecut. KatarinaBulatovic, una dintre munte-negrencele care au deposedatNorvegia de titlul european,le-ar putea povesti cum seajunge în vârf sau pe-acolo. Letrebuie, pe lângã muncã, ºimult talent. Pe lângã talent, ºimultã muncã, foarte multã.Ce-a fost întâi…? Oltchimullui Vestergaard, danezul evi-tând pasa la microfon, s-a alesºi el cu ceva, cu ora de încãl-zire în faþa tribunelor pline. Unraliu cu frâna trasã nu-i stã înobicei. Din nefericire, ºi pen-tru antrenor, ºi pentru „galac-ticele” din subordine, tot cam-pionatul e o cursã cu frâna tra-sã. Cea de-a doua reprezentan-tã în Champions League, „U”Jolidon Cluj-Napoca, a dat cunasul pe-acolo ºi-atât. Princomparaþie, Ferencvaros Bu-dapesta, umbra lui Gyor, estecalificatã în grupele principa-le, se dueleazã cu Oltchim ºifiþi siguri cã nu se va predauºor la Râmnicu Vâlcea. Pelângã faptul cã avem de-a facecu o crizã economicã de pro-porþii, sperãm trecãtoare, lanoi mai e vorba ºi de o crizã avalorilor perpetuã. Ca sã nu neîndepãrtãm de handbal, înacest domeniu se investeºteprea puþin sau deloc. Doar câ-teva jucãtoare strãine evoluea-zã în liga naþionalã, iar bazade selecþie e restrictivã, argu-ment discutabil totuºi. De ne-ar þine Oltchim!

oferã spre închirierelocuri de vânzare (mese)

SC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVA

Campioana Româ-niei debuteazã îngrupele principalecu o partidã pecare este obligatãsã o câºtige.

de Eugen Dinu

Dupã trei meciuri decampionat câºtiga-te fãrã prea mari

probleme ºi un amical con-tra naþionalei României,Oltchim Râmnicu Vâlceaare de trecut primul testimportant al anului. Eleve-le lui Vestergaard, Luca ºiKlit primesc duminicã, dela ora 19.00, vizita vice-campioanei Ungariei, FTCBudapesta, una dintre for-maþiile care au surprins înprima fazã a competiþiei.Disputa este una de riscmaxim, având în vedere cãoaspetele vor fi încurajatede aproximativ 200 de su-porteri care vor veni laRâmnicu Vâlcea cu cinciautocare. De altfel, organi-zatorii au dispus mãsurispeciale de pazã pe tot par-cursul zilei de duminicã. Încelãlalt joc al grupei, Zvez-da Zvenigorod va întâlni peteren propriu campioanaSloveniei, RK Krim Ljub-ljana.

Au bãtut-ope Larvik

Ferencvaros Budapesta aterminat prima fazã a gru-pelor pe locul secund al cla-samentului, dupã un par-curs aproape perfect. Un-guroaicele au trecut în am-bele manºe de Dinamo Vol-gograd ºi Saverhof, au în-vins pe propriul teren fostacampioanã a Europei, Lar-vik, ºi au cedat o singurãîntâlnire, în returul din Nor-vegia. Adversara chimiste-lor de duminicã are unnume complet extrem delung, Ferencvaros TornaClub Rail Cargo Ungaria, ºieste una dintre cele mai iu-bite formaþii din capitalastatului vecin. FTC are în

componenþã numai douã jucã-toare strãine, belorusa AlenaAbramovich ºi spaniola NereaPena. Piesele importante aleunguroaicelor sunt însã com-ponentele echipei naþionalecare, în decembrie, învingeaRomânia la Europene: Zsuz-sanna Tomori, Orsolya Verten,Anna Nemeth sau Monika Ko-vacsicz.

Le-am zdrobitultima datã

În ultima confruntare dintreOltchim ºi FTC Budapesta,câºtig de cauzã au avut chimis-tele. În sezonul 2007-2008,chimistele reuºeau sã se impu-nã în ambele manºe disputateîn prima fazã a grupelor LigiiCampionilor. A fost 32-22 laBudapesta ºi 34-28 la Râmni-cu Vâlcea. O altã înfrângeredureroasã pentru vicecam-pioana Ungariei a fost în pre-cedentul sezon, când campioa-nele din România au eliminat-o în semifinalele Cupei Cupe-lor, dupã alte douã victorii: 36-23 în sala “Traian” ºi 28-27 laBudapesta. Meciul retur a con-semnat ºi incidente majore peterenul lui FTC, acolo undesuporterii unguri au atacat cupietre ºi sticle autocarul româ-nilor, violenþele continuând ºiîn interiorul sãlii polivalente.

Ne arbitreazãpolonezii

Federaþia Europeanã deHandbal a delegat la jocul deduminicã dintre Oltchim ºiFerencvaros un cuplu de ar-bitri din Polonia format dinBartosz Leszczynski ºi MarcinPiechota. Observatorul întâl-nirii din partea EHF va fi gre-cul Sotiris Migas. De menþio-nat cã preþul biletelor este de40 de lei, intrare generalã, ex-ceptând locurile VIP pentrucare doritorii vor plãti 100 sau150 de lei. Biletele se vor puneîn vânzare vineri, 1 februarie,la casa de bilete a Sãlii Spor-turilor. Având în vedere cã sevor vinde numai 2.000 de ti-chete, în mod normal se vorepuiza dupã numai câteva ore.

“Nu trebuie sã lesubestimãm”

Preºedintele CS Oltchim,Petre Berbecaru, intuieºte dejaechipele care vor obþine cali-ficarea din Grupa 2 principalãa Ligii Campionilor: “Eu amspus de la aflarea tragerii lasorþi cã vom merge în semifi-nale noi alãturi de Krim Ljub-ljana. Nu avem voie sã ratãmacest obiectiv, dar nici nuavem voie sã tratãm cu super-ficialitate vreo partidã. Sã letratãm cu seriozitate pe toateºi sã muncim mult pentru fie-care punct. “Practic, pe 3 fe-bruarie este un redebut pen-tru Oltchim. Vom avea un primmeci în grupele principalecontra unui adversar puternic,care a demonstrat pânã acumcã are valoare, dovadã fiind ºivictoria pe care FTC a înregis-trat-o cu Larvik, una din pre-tendentele la câºtigarea LigiiCampionilor. victorie care nustã la îndemâna oricui. FTCare în componenþã multehandbaliste din lotul naþionalal Ungariei, dar nici noi nu neplângem, având în vedere cãam avut 14 handbaliste la tur-neul final al Europenelor dinSerbia. Trecând peste emoþii-le debutului în grupele princi-pale ºi cu sprijinul publiculuispectator, eu cred cã vor venipeste 3.000 de oameni ºi spersã debutãm cu dreptul”. Ber-becaru a mai spus cã anunþulde insolvenþã al SC Oltchimnu afecteazã deloc echipa dehandbal: “Echipa nu este afec-tatã de faptul cã este posibil caSC Oltchim sã intre în insol-venþã, ºtiþi bine cã noi nu mai

primim bani de acolo. Nu ebine deloc pentru oraº însã,se ºtie cã acolo lucreazã miide oameni în spatele cãrorasunt familiile plus câteva în-treprinderi care depind deSC Oltchim”.

“Vrem sã-ireducemla tãcerepe unguri!”

Extrema Oltchimului, Iu-lia Puºcaºu, îi îndeamnã peiubitorii handbalului dinRâmnicu Vâlcea sã facã oatmosferã infernalã la me-ciul din grupele principaleale Ligii Campionilor con-tra unguroaicelor de laFTC, mai ales cã oaspeþii ºi-au anunþat prezenþa în nu-mãr mare în sala “Traian”:“Ne dorim o atmosferã spe-cialã. Vrem ca suporterii dinsala Traian sã îi reducã latãcere pe cei unguri, sã-iauzim numai pe vâlceni. Vafi un meci extrem de dificilpentru noi, dar avem mare-le avantaj cã vom debuta pepropriul teren, publicul afost mereu pentru Oltchimjucãtorul în plus, la Vâlceanoi jucãm mereu în superi-oritate numericã. Una pes-te alta, trebuie sã dãm totulpe teren. Dacã în prima fazãa grupelor a fost puþin maiuºor, acum fiecare întâlniree de care pe care. Una pes-te alta, relaþiile de joc s-aulegat aºa cum trebuie ºi laora meciului cu unguroai-cele toate vom fi de nota10”.

Oltchim –Cargo Ungaria,meci de riscmaxim

















CMYK pag. 16

Publ

icita

te

RM VÂLCEA, STR. PRIZA OLT NR.11, BL.5JUDEÞUL VÂLCEA COD 240050

TELEFON/FAX 0250737861; 0250738730E-mail: [email protected]

Publ

icita

te

Publ

icita

te

PPPPPensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA STTTTTAR”, orAR”, orAR”, orAR”, orAR”, oraş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, strtrtrtrtr. Epur. Epur. Epur. Epur. Epureşti, nreşti, nreşti, nreşti, nreşti, nr.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,tttttel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel./fel./fel./fel./fel./fax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/525304, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 07777749-252949-252949-252949-252949-2529444444, 04, 04, 04, 04, 072727272724-63034-63034-63034-63034-6303111117,7,7,7,7,

E-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: offffffice@iuliasice@iuliasice@iuliasice@[email protected] Wo Wo Wo Wo Web:wwweb:wwweb:wwweb:wwweb:www.iulias.iulias.iulias.iulias.iuliastttttararararar.r.r.r.r.rooooo

UUUUUn sen sen sen sen sejur confjur confjur confjur confjur confororororortttttabil întrabil întrabil întrabil întrabil într-un cadr-un cadr-un cadr-un cadr-un cadruuuuunaturnaturnaturnaturnatural şi întral şi întral şi întral şi întral şi într-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.Se serSe serSe serSe serSe servvvvvesc presc presc presc presc preparepareparepareparatatatatate culinare culinare culinare culinare culinare care care care care careeeee

satisfsatisfsatisfsatisfsatisfac tac tac tac tac toatoatoatoatoate guse guse guse guse gusturile.turile.turile.turile.turile.Vă ofVă ofVă ofVă ofVă oferim terim terim terim terim tooooot conft conft conft conft confororororortul necesartul necesartul necesartul necesartul necesar

pentrpentrpentrpentrpentru o şederu o şederu o şederu o şederu o şedere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, servicii devicii devicii devicii devicii decalitcalitcalitcalitcalitatatatatate ce ofe ce ofe ce ofe ce ofe ce oferă condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentruuuuu

o pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 stttttele şiele şiele şiele şiele şiprprprprpreţuri aeţuri aeţuri aeţuri aeţuri avvvvvantantantantantajoase.ajoase.ajoase.ajoase.ajoase.

Băile Olăneşti

Publ

icita

te

Clinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarã

SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Craiova, Str. Horia, nr. 16 Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

FFFFFolclorolclorolclorolclorolclorul dolul dolul dolul dolul doljean, privit cu ochi oblicijean, privit cu ochi oblicijean, privit cu ochi oblicijean, privit cu ochi oblicijean, privit cu ochi oblici

de Larisa Mititelu

“De ce vine un japonez sã ne stu-dieze nouã obiceiurile?”, s-au între-bat câþiva localnici din comuna dol-jeanã Cetate, când au auzit cã în se-diul liceului un cercetãtor strãin aadunat câþiva localnici ºi i-a pus sãjoace aºa cum jucau strãbunii lor lahorele satului. Norio Inagaki estepasionat de folclorul românesc ºi stu-diazã aceastã ramurã de mulþi ani.Comuna Cetate se numãrã printre nu-meroasele localitãþi din Europa pecare Norio Inagaki le-a cutreieratpentru a culege date despre datinilefiecãreia. “De fapt, am vrut sã vin deanul trecut, dar nu am reuºit sã iaulegãtura cu domnul primar. La Ceta-te sunt jucãtori buni ºi folclor auten-tic. Nu mai gãseºti aceleaºi jocuri înaltã parte a României”, a spus cerce-tãtorul japonez, care vorbea foartebine româneºte.

Dascãlii,transmiþãtoriitradiþiei

Cadre didactice, câþiva localnici,cunoscãtori ai tradiþiei din zonã, aufost mobilizaþi în sala Centrului deDocumentare ºi Informare al Liceu-lui Teoretic “Gheorghe Magheru” dincomunã. Au îmbrãcat costume po-pulare ºi au dansat pe ritmurile devioarã ºi acordeon þinute de doi din-tre muzicanþii lui Mircea Dinescu.Fiecare joc trebuia sã þinã nici maimult, nici mai puþin de cinci minute.

Folclorul face casãbunã cu liniºtea

“Liniºte! Nu mai vorbi, te rog”,spunea foarte des Norio Inagaki aple-cat spre vizorul uneia din cele douãcamere de filmat pe care le aºezasepe trepiede. ªi îndemnul sãu carepãrea mai degrabã poruncã era înso-

þit de o miºcare de pãlmuire a aeruluicu mâna stângã. Liniºtea era cel maidorit spectator, iar cine fãcea vreunzgomot era þintuit cu o privire asprãþâºnitã din ochii mici ºi oblici ai ja-ponezului. Dar cei din salã nu se su-pãrau. Ba chiar zâmbeau unii cãtrealþii, amuzaþi de stricteþea impusã demusafirul venit de departe. “Telefoa-nele închise, nu vorbit, nu miºcat”,erau indicaþiile pe care japonezul lerepeta din când în când.

Japonezul vreasã pãstrezeautenticitatearomânilor

Ore bune au jucat localnicii ºi armai fi jucat multã vreme dacã muzi-canþii nu ar fi fost condiþionaþi detimp. “Gata! Nu mai putem sta. Amîntârziat de la o înmormântare!”

Norio Inagaki studiazã de nouã anifolclorul din România. A înregistratsute de cântece ºi jocuri din toate zo-nele României colaborând foarte binecu institutele de cercetãri folcloricedin þarã. Îºi doreºte sã realizeze fil-me documentare cu ajutorul cãrorasã pãstreze autenticitatea obiceiuri-lor populare româneºti.

La Cetate se danseazãºi se cântã

Însã ce l-a surprins plãcut pe No-rio a fost faptul cã localnicii din Ce-tate au pãstrat de la strãbunii lor atâtdansul, cât ºi “cântul”. “Rar este sãgãseºti oameni care sã joace ºi sã cân-te. Teoretic, acolo unde se joacã nuse cântã ºi invers”, a fost replica cer-cetãtorului japonez la insistenþa lo-calnicilor de a-i asculta cântând. Ja-ponezul a plecat din Cetate cu un ba-gaj mare de obiceiuri, unele se maipãstreazã ºi astãzi, altele au fost scoa-se din lada de zestre special pentrumusafirul din Þara Soarelui Rãsare.

Muzicanþii lui Mircea Dinescu au întârziat de la oînmormântare pentru a-i cânta unui japonez. NorioInagaki este cercetãtor folcloric ºi a poposit câtevaore în comuna doljeanã Cetate pentru a studia obi-ceiurile populare specifice zonei. Pentru studiilestrãinului din Þara Soarelui Rãsare au fost mobilizaþiºi câþiva localnici care, sub acorduri de vioarã ºiacordeon, au reînviat tradiþia jocului ºi cântecului dinzonã.

Un japonezîn Cetate

















În dis Þiulescu a dat liber vizitelor ilegale - indiscret.ro · nistrator pensiune turisticã,...

Documents

Transcript of În dis Þiulescu a dat liber vizitelor ilegale - indiscret.ro · nistrator pensiune turisticã,...