N. CHELU'j'A GEORGESCU

COMPLEXE FUNERARE DIN SECOLUr, VI E.N. LA TOMIS

in primavara anului 1973, in zona de nord- est a incintei tumitane (pI. I), au ie~it la iveala, in urma unor sapaturi edilitare, mal multe lnonumente funerare. Dintre acestea, foarte iInportante pentru studiul epocii rOlTIal1e tirzii $i pentru -cuno3;;terea unoI' elemente de arta paleo­cre:;;tina in Dobrogea, s'int daua .complexe funeral'e descoperite pe strada Mircea eel Batrin, in apTopierea Monumentului Eroilor din 1916-1918. Aeeasta zona, ·cuprinsa intre strazile Cuza Vada, Ivlircea "Cel Batrin ~i faleza de nord-est a ora~ului, este cunoscuta mai dinainte c,a zona de necropola ramana tirzie 1. Tot in acest perimetru au aparut iii alte cOlnplexe funeral'e subterane asemanatoare ceIor intrate in atentia noastra in studiul de fa1a. Conditiile bune de conservare a monu1nente­lor, preCUln !?i inventarul arheologic descoperit in ele. aduc Imnina in cercetarea acestor categorii de monumente, ramase pina ,astazi pentru Tom'is, in faza un or descrieri sumare ~l de ,cele mal multe ori nedatate precis 2, Acesta s- a datorat faptului ca, in lTIormintele asemanatoare cerccta te pina acum, nn Is-a gasit inventar arheolagie in situ care sa permtta a datare cit mai precisa.

1n cazul de fata, s-au cercetat daua complexe fun~rare identice din punct de veedere construct iv, aflate la 6 in in loes, notate com­plexul A ~i B (pI. II).

Complexul funeral' A, este alciitui t din dnci inca peri dispuse in forma de 'Cruce. Dintrc -acestea. trei iHcaperi care ,ar reprezenta bratul lung a1 crlIcii , orientat nord-sud, sint ·camere iunerare eu 1'01 de loculus. Aeestea au poctina de fonna patrata, ell latura de 2 111, exceptie Hicind camera de nord, care are laturile de est ~i vest de 1,45 111. Camerele de est ~i vest, care a1' repreze11ta bratul seurt a] crucii, au podina de forma dl'eptunghiulara, cu dimensiunile de 2 111 pe 1,20 m. Ac€ste

1 Gr. Tocilescu. Sapiituri arheologice in Dob1'ogea, I-II, ms. rom. 5131, qL32 ; P . Polonic, Manus crise, Arhiva personala, 1. ambele materiale la Bi blioteca AC'a­demiei R.S.R.

2 V. Barbu, Din necropolele :Tomisul1ti, in SCIV, 1, "t. 22, 1971, p. 53, tipul .VIII - 4. Mormin te asemanatoar~, d atate 'in sec. V e.n., intr-un tabel recapitulativ la pag, 65 a aceluia!5i articol.

364 N. GHELU TA-G F.QRGl::SCU

'* M(J,Yi/MENT{/l {RO:LOk' 1~%· - I.91d

! II\~, :;, ",,-u If'OJ,f. [{j MOLAIC

PI. I

camere nu au 1'01 de locul.us, deoarece din1ensiunea de 1,20 In pe axa est-vest, nu permite inhumarea orientatii dupa . ritualul cre~tin. Iniil­limea celor cinei camere care apa riin Complexului A este de 0,90 m in eentrul fiedire i incaperi boltite ~i de 0,60 lTI, pina 1a linia care inchide arcul format de tavanul boltit. La acest nivel de 0,60 ill iniil­time, deasupra podinei, sin,t siipate ihtriirile ·boJ,tite care vac 1rece,:ea

COMPLEXE FUNERARE D IN SEC. VI E.N. LA TOMIS 365

dintr-o camera in alta. Camera C€ntrala are pe to\i peretii asHel de intrari care 'corespW1d in cele patru calnere, dar nu poate fi conside­ralii in cazul de fata doar ca ,ncapere de 'acces in celelalte, deoareee pc latura de sud, in fata intrarii in camera 1, s-a gasit un mormint de inhuma~ie fara sicriu. Scheletul ·era afjezat in pozitie doma1a , intr-o groapii eli ptica, cu dimensiunile: lungime 1,75 m, lapme 0,42 m ~i adincitne 0,10 In. Orientarea scheletu1ui era est-vest, eu capul 1a vest, mina stingii adusa pe pie pt, iar dreapta, u~or intoarsii din cot, pe bazin. Picioare1e erau apropiate in zona labe1oI'. Acest lTIormint de inhumatie este singul'Ul gasit in camerele funerare ale Complexului A.

Canalul de acees (dramas) al complexului funeral' A, duee in ca­m era 3, in peretele de est al acesteia giisindu-se a ni~a cu arc orb, adinea de 0,60 m. Pe fundul ni~ei, oare eorespunde cu nivelul podinei camerei 3, se gaseau dizute fragmente ceramice care ump1eau dro­mos-ul. Acest ultim element constructiv al complexului funeral' A era in momentu1 ·eercetarii distrus de 0 sapatura edilitara mai veche.

Prin peretele de sud al camerei 5 din complexul A, se facea legii­tura printr-o intrare boltilii, dar ridicata cu 0,40 m de la nivelul podinei, eu un alt complex funeral', notat de noi cu B (pI. II).

C01npLexuL j"u,nerar B. Din acesta s-au putut cerceta doua cam ere funerare pastrate intacte. 0 extindere a acestei cercetari in eventua1e carnere invecinatea fost imposibil de realizat, dalii fiind prezen\a unor fund a\ii de la cladirile moderne de pe strada· Mircea cel Biitrin.

Cele doua camere au forma ~i dimensiuni diferite, fiind sapate in aceen~i maniera ~i la acela~ i nivel in stratul de loes. Camera I, de forma ureptunghiulara, are 2,90 m pe latura nord-sud ~i 2,20 m pe latura pst-vest. Inaltimea camerei este de 0,90 m .

Pe padina eamerei I din Complexul funerar B s-au conservat R sierie de 1emn, care pastrau schelete inhumate. Dintre acestera, cind sint schelete de adulti, in sicrie de lemn ~i unul de sugar, a~ezat intr-o copai \ii ciopli ta in lemn.

Ce10r ~ase sicrie eu schelete inhumate, li se poate face urmatoa­rea descriere, surprinsa in momentul descoperirii :

1. Schelet inhumat, protejat de sicriu de lemn, fara capac (lun­gime 1,70 m, lapme la cap 0,56 m , latime la picioare 0,42 cm). Schelp· tul inhumat E-V, este a~ezat in pozitie dorsa1a, 'eu lruna stinga pe piept iar dreapta adusa din cot pe bazin. Labele picioal'elor erau apropiaV·'.

Inventar : Opail ceramic, a~ezat in sicriu in partea stinga a <:apului.

- c:atarama de fier, cazuta in skriu linga femurul sting.­. __ . Fragmente din sieriul de lelnn 2. Scheletul inhumat in sicriu de lemn fara capa.c, lungime 1,72 m,

~atime la cap 0,55 m, latime ' la picioare 0,43 m. Scheletul orientat J-t>V, eu capul 1a vest. este a~ezat in pozitie dorsa1a, eu Iniinile pe /yiept ~i labele picioarelor apropiate.

Inventar : Pieptene de os bilateral, a~ezat in sicriu in partea Stlll;;" a capului.

:;66 N. GHELUTA-GE9RGESCIJ

- Fragmente din lemnul sicriului, printre care un fragment din latura stingii pe care se piistreazii, adinc sapat un bral de cruce. (pI. III, 1).

3. Schelet inhumat. in sicriu de lemn : lungime 1,68 m, liilime Ie cap 0,46 m; lii\ime la picioare 0,42 m. Sche!etu! orientat E-V cucapul la vest, cste a~ezat in pozitie dorsaHi, eli miinile aduse pe piept, iar !abclc picioarelor alaturate. '

Im'ental' : - Fragmente de lemn de la sicriu printre care capatul de ,'cst pastrat intreg. (pI. III, 2).

4. Schelet inhumat, apar\lnind unui eopil sugar, a~ezat intr-o copai\a de lemn cu dimensiunile: 0,65 m lungime ~i 0,25 m la\ime. In copaitcl se mai pastrau in 1110111entul descoperirii fragmente osteologice de 1a felTIUr, bazin ~i cutia craniana. Oasele caracteristiee cutid cra­niene se aflau in capatul de vest al copailei, obiectul de lemn care proteja micul schelet flind orientat est-vest. (pI. III, 3, 4, 5).

Copaia de lemn se sprijinea pe sicriul nr. 3, ~i se invecina 1a vest eli 0 sapatura circulara din care se scursese in camera funerara 0 Inare c.antitate de iragmente ceramice. Cercetarea acestei sapaturi a dus la concluzia existentei unui d"onws care facea legiitura intre cele dona C3lnere funerare ~i nivelul de dilcare . antic. Dram.as-ul a fast grav afectat de siipatura Trustului de construc\ii, 'lantul pentru canali­zare, eu adincimea de 6,30 m ~i la\imea d e 1,30 m, a cazut perpendi­cular pe dromas. Cea mai mare parte a iragmentelor ceramice din dr01TIOS se afla in partea inferioara a acestuia, partea supeltoara con­\inind pamint de umpluturii.

6. Schelet inhumat protejat de sicriu de lemn fii ra capac. Dimel1-s;unilc : lungime : 1,83 m; la\imea Ja cap 0,50 m ; lii\imea la picioare : 0,42 m. Scheletul, orientat est-vest, eu capulla vest, este a!?ezat in pozitie dorsala 'Ii cu miinile aduse pe piept.

Inventar: - Fragmente de lemn din sicriul care proteja corpul inhumat.

7. Sicriu de lemn care proteja corpul inhumat; era lipit de pere­tele de sud al camerei funerare ~i avea urmatoarele dimensiuni : lun­gimea 1,67 m ; la\.imea la cap 0,51 m; la\imea la picioare 0,45 m. Scheletul era orientat est-vest, cu capul la vest. Mina stingii era adusii pe piept, iar dreapta pe bazin, Craniul cazuse spre sud, jar labele pi­cloal'elor erau u~or depiirtate.

Inventar: - Fragmente de lemn din sicriul care proteja corpul inhumat.

Peretele de est al camerei funerare I din complexul B em strapuns de 0 intrare boltita, inalta de 0,68 m, lata de 0,60 m ; la\imea pragului dintre camere era de 0,43 m. Camera funerara II este de dimensiuni mal mi0i dedt prima (latma de est 1,68 m, latura de sud 1,H2 m), inal­\imea fiind aceea'li (0,90) pe perpendicular a dintre podina ~i c"ntrul tavanului boltit.

Camera II a: complexului funerar B a avea 1'01 de loculus. In aceastii inciipere s-au gasit trei sicrie de lemn 'care protejau corpurile

COMPLEXE FUNERARJ:: DIN SEC. VI E.N. LA TOM IS

3

Pl. In

368 N. GHELUTA·GEORGESCU

tnhumate. Intre cele doua camere funerare s-a gasit un sieriu de lemn - m. 5. -, eu ',dimensiunile : lungime 1,65 m, Iii time la cap: 0,50 m, latime la pieioare: 0,42 m. Seheletul, orientat est-vest, eu capul !a vest, avea miinile aduse Ja piept, capul int~rs spre nord, labele pidoa-1"'<Olor a1iiburate. ~i .rnai pastrau in momentul descoperirii urmele incil­tamintei din pieJe.

Cele trei sicrie din camera funerara II erau displlse astfel: nr. 1., din camera funerara II, conserva un schelet in sicriu de lemn farii capac cu dimensiunile : lungimea: 1,65 m, la\imea Ja cap 0,53 m, lii.\imea la picioare 0,42 m. Scheletul orientat est-vest cu capul la vest. era a~ezat in pozi\ie dorsaUi, Cll miinile aduse pe piept ~i labele pici03-relor aproiate.

Inventa!' : - Catarama de bronz [ragmen tara ; - Fra~rl-lente de lemn de 1a sicriu.

2. Sicriul de lemn care proteja corpul inhumat se prezenta dis­trus in pat'tea superioara de m . 5., care se sprijinea pe e!. Scheletul orientat est-vest Cl.l capul Ja vest s-a conservat foarte slab in partea lui superioara. Mina stingii se gasea ad usa peste capul femura!' mina dreapta pc piept, ia·r picioarele in partea inferioara, departate.

Inventar : Fragmente de lemn din sicriul care proteja corpul inhumat.

3. Sicriul de lemn al acestui schelet era situat pe latura' de sud a -ca..'11erei funerare ~i avea acelea~~ ditnensiuni ell S . 1. Scheletul, orien­tat est-vest, cu capul la vest, era a~ezat in pozitie dOl'sala, cu miinile aduse pe piept, iar picioarele in pat'tea inferioara u~or depiirtate.

Inventar : - Daua fragmente ·ceramice de 1a vase diferite, a.!?ezate in sicriu in partea stinga a capuluL

- Fragmente din lemnul sicriului.

• • • Analiza stratigraIica a zonei, unde sapatura a ajuns pina la

6,30 ill 'adincime, seoate la ivea~a existenta unui strat grus de loess, care incepe la 3 m de la n'ivelul de calcare actual. Deoarece stratul gros de argila nu con\inea ingrediente, a fost posibila siiparea celor doua com­plexe fun erare la adincimea de 6 m .

Se poate vorbi de existenta a doua complexe funerare separate, deoarece sint plas'ate pe nivele difer ite, iar intrarea boltitii care facea legatura dintre ele a iost astupata inca din antichitate.

Sistemul constructi,· al acestor complexe funerare sapate in loess, se aseamana mult cu mormintele subterane din Siria". Vechimea aces­t01'a din urma nu exclude 0 influenta asupra manierei de constructie flmerara la Tomis, tinind seam a de legaturile ora~ului eu lumea medite­teraneeana. Ambele construc\i i au planul incaperilor r ealizat in chip simetrie. Pentru respectarea formei crucE in constructia subterana a

3 Ch. Dal'emberg. Ed. Saglio. Dictionnai,'e des antiquites ... , tom IV, II, p . 1209, 1210, Paris, 1926; K . Michalowski. FouilZes poZonaises a PalmY1'e, in Annale:; Ar­cheologiques SY1'j,ennes, XI-XII, 1961-1962, p. '10 ~i urm.

COMPLEXE FUNERARI:: DIN SEC. VI E.N. LA TOMfS 3/i9

• 1

3 PLAN$A IV

370 N. GHELUTA..:.GE:lRGESC U

complexului As-au sapat la est ~i vest de cele trei incaperi (I, 2 ~i 5), orientate nord-sud , doua incaperi simbolice, fara rol de loculus. Este posibil ca acestea sa fi servit in antichitate ca pastratoare de of ran de sau ·alte elemente legate de ritualul de inmormintare cre~tin.

La ambele complexe, dromosul a fost grav afectat de siipaturile edil itare, totu!;,i se poate stabili ell aproximatie circumferinta 8:cestui canal. dupa lungimea sicrielor de lemn care trebuiau coborite prin dro­mos in camerele funerare. Legat tot de sistemul constructiv al acestor calnere funer.1re subterane, se poate observa ca r:e reOi nu sint finisati, pe ei observindu-se foarte bine urmele lasate de unealta Cll care s-u scobit in argiUi.

A~a cum aratam lTIai sus, cele doua monumente de arta paleo­ore!?tina aduc elemente noi in datarea acestor construc\ii descoperite ~i pina acum la Tomis. Daca jOentru complexul funeral' A nu avem alte elemente de datare. decit materialul ceramic scurs pe fundlll dromos-ului , pentru Complexul funeral' B inventarul arheologic bogat, constind in material lemnos, ceramica, metal ~i os, ne ajllta la 0 datare cit mai precisa a Complexului, in secolul VI e.n.

a) Materia!u! lemnos provine de la sicriele ce protejau scheletele inhumate $i 'COpaia de lemn, care pastra scheletul unui copil sugar. Fragmente!e mari din par\ile laterale ale sicrielor, precum ~i ,capetele, realizate dintr-o singura bucata, aduc noi cunm;tin\e eli privire 1a prelucrarea lemnului in aceasta epocli. Par\ile componente ale sicriului erau asamblate eu ajutol'ul unor 'cuie mari de lelnn din esen\a mai tare, ascutite la vir!. Deasemenea se constata forma trapezoidala a sicrielor, mai largi la cap ~i mai inguste la picioare. Pe latura stinga a sicriului nr. 2 din calnera 1 a complexului funeral' B, se mai pastreaza · un fragment clintr-o cruce sapata adinc in Cibra lelnnoasa. Forma acestui brat de cruce este des intilnitii atit la capitele imposta de sec. VI e.n. descoperite in Dobrogea I, ~i la sudul Dunarii'" in fo rma crudi de pe placa de cancelli apar\inind unei bazilici cre~tine din sec. VI e.n. de la Tomis n. cit ~i la alte monumente de arta cre~tina din sec. VI e.n . 7

Copai\a de lemn realizatii prin scobirea lemnului brut in iungul "fibrei, are forma identica a copailor din acela~i material fa cute in zilele noastre.

b) Materia!u! cerarnic descoperit in complexul funeral' B se im­parte in doua ca tegori i

Ii R. Vulpe, 1. Barnea, D.I.D., II , p. 484 , fig. 42 - 5 $i 43 - 6: 1. Barnea, Monumente de artii cre$tina, in Studii teologice, 3-4, 1960, seria 11, p. 206 Si urm., fig. 4-5, pentru Tomis, p. 208 si urm., fig. 8, pentru Callatis, p. 210-211, fig. 9, pentru I~ida. A. Radulpscu, Monument e romano-bizantine din sectorul de vest al cetdfii Tomis, p. 68, fi~. 3:;,

[:; ,I(IBIIIT'bP H:J. l l uMIITpOR. lfe.mujjepu it tlonuiic1>u h'e.lHlifjepo{JU 1,'alHtme.'t/l. in J/8(]eCmu.<£ na Apx . JlHcm .• XXX, COlPlln , 1967, p. 42 $i Ul'm" fig. I , 4, 6, 8, 9 $i 11.

i.> 1. Bm'nea, Monumente ... , op. cit., p. 208, f ig. 6. i Em. Popescu, DescoperirHe arheologice de La Lazu, in Studii Cla.sice, VII,

1965, p. 233 !j'i urm., 0 ~ruX latina datatti. pl"in studiu epigrafic 'in a doua jumatate a sec. VI - sec. VII e.n.; R. Vulpe, 1. Barnea, op. cit., p. 462-463, fig. 22-1.

COMPLEXE FUNERARE DIN SEC. VI E.N. LA TOMIS 3.71

- Iragmente cer,amice de la amfore de mare capacitate, din care s-au inregistrat m ai multe exen1plare, ceea ce ne permite sa putem da ~i 0 descriere a acestui tip de 'recipient (pI. IV, fig . 1 ~i 2). Acest tip de iamarIa era cunoscut pina acum DUluai la Tomis ~i cu predidere in descoperirile facute in necropola tomitana 8. Vasul ceralnic atinge lungimea de 1,4 m (pI. IV fig. 1) ~i diametrul de 0,3 m (pI. IV (fig. 2). Din lnare.a cantitate de fragmente ceramice descoperite in dT011'WS-U!

complexului funerar B , s-au intregit mai multe exemp1are, ceea ce ne indeamna sa afirmam sub for ma de ipoteza di aceste recipiente cera­mice au fost sparte ritual in mOlu entul astuparii canalului de acces in camerele funerare.

Fragn1ente cel'amice de la amfore asemanatoare eu tipul caracte­ristic necropolei tom itane s-au mai descoperit la Capul Dolojman ~i sint datate in sec. VI e .'l1 . !l. Deasemeni, acela!?i t imp de amlora ceramidi are 0 datare timpurie in oceidentul mediteranean 10, unele des cope­riri fac ute in necropole fiirrd datate in sec. IV e.n. ~i la- sfir~itul sec. IV e.n. ".

Un exetnplar intl'egit a1 acestui tip de amfora se individualizeaza prin urmatoarele caraeteristici :

- eorpul alungit in forma de torpila ; - fundul se termina eu un bulan conic, mult subtiat la extre-

111itate; gitul cilindrie, fara buza pronuntatii, are ca decor un briu de linE adinc incizate ; tortile, mid in raport eu dimensiunea vasului, sint lipite pe

git la nivelul decorului de linH indzate ~i pe umerii amforei; pasta ceramica Iolosita are ingrediente in COlnpozitie ~i a capi'i­tat prin a.rdere 0 culoare rO!iie-caramizie.

Alit exemplarele care s-au intregit, cit ~i celelalte fragmente aU

pe suprafala lor un strat subtire d e culoare alba-galbuie, caract eristicii vaselor ·ceramice de sec. VI e.n. Pe gitul unui exemplar care s-a intre­git partial, este incizala 0 insorip\ie formata din trei litere, deasupra briului-decor, ";~'" (pI. V fig. 3). Aeeasta categorie ceramica desco­perita in drOll10sui complexului funeral' B, 0 datam in sec. VI e.n. 1:!.

S V. Barbu, op. cit., p . 54. !l Maria Coja, Cerceta.ri noi in a$ezar€a greco-mmana de La Capul Dolojman­

Argamum ( ?), in "Buletinul Monumentelor Istorice". 3, 1972, p. 38, fig. 5/10. 10 Mercedes Vegas, Cenimica comun 1'omana del mediteraneo ocidental, Un i­

versidad de Barcelona, 1973, p. 141, t ip 57, fig. 2. Tip de amfora asemanator eu al nostru, descoperit in Spania, datat in sec. IV e.n. !;>i de provenienta nord-africana.

11 M. D. del Arno Guinovart, La necropolis de Pere Martel, in Boletin Ar­queo16gico, Epoea IV, Fasc. 113-120, 1971-1972, p. 161, fig. 28.

12 Datarea amforelor din dromos s-a faeut pe baza analogiilor eu rnaterialul arheologic descoperit la Capul Dolojman de catre M. Coja eareia ii mulWmim $i pe aceasta cale, precum ~i a inventarului recoltat de la rnormintele complexului funerar B, material caracteristic sec. VI e.n.

372 N. GHELUTA-GEORGESCU

Tot din calea de aeees in complexul funerar B, s-au recoltat frag­mente ceramioe de la amfore de tip diferit de eel deseris mai sus. Pe un fragment cerami c din aceasta eategorie se pastreaza, foarte putin lizibila, 0 inscriptie cu v0p""ea neagra. (pI. IV fig. 4).

Starea precara in care s-a conservat vopseaua eli care s-a ~cris

ne determina ca in cazul actual a1 cercetarii, sa amintim doar asema­aarea ·eu inscripia de pe un fragment ceramic de 1a Sucidava 13.

- In sicriele dincamerele subterane ale Complexului B s-a gaSlt inventar oeramic inh'eg ~i fragmental' . Din prima categorie lace parte opai tul din sicriul 1 (pI. V, 3). Opaitul are corpul alungit cu ciocul in prelungil'e. Orificiul de umplere este 'inconjurat de un cordon oval care s,e prelunge~te plna la cioe in fOITna unui canal adine. Acest cordon este dublat de altul care se prinde de toarta lamelara. Discul lnarginit de un cerc, putin oval, este deeQl'at .eu linii mid radiale, intre muchia marginala ~i al doilea cordon din jurul orificiului de umplere. Fundul este inelar, profilat. Cioeul opai1ului arata 0 SCUl-ta intrebuin­,are, poate nwnai in lTIOn1entul inhumarii. Opaitul este caracteristic secruului VI e.n. 1".

Tot din categoria ceramicii gasite in sicrie fac parte doua frag­mente de la doua vase ceramice diferite, descoperite in sicriul 3 al ca­merei II din complexul funeral' B. Primul este un fragment de la un vas cilindric cu diametrul de 0,23 m. Suprafaia este deoQl'alii cu coaste ~i este puternic arsii secundaI' (pI. V, 4). In interiorul acestui fragment S'e ana palrtea inferioara a unui ulcior cu 0 singura toarUi. Pasta acestui vas ceramic 1ucrat 1a roata este ro~cata, bine arsa ~i cu ingre­diente in compozitie. ;>i pe suprafa1a acestui fragment ceramic se paate observa 0 puternicii ardere secundara. (pI. V, 5).

Fragmentele ceralnice descrise mai sus fac parte din categoria ceramicii de uz 'casnic, des intilnita in seeo!ele IV -VI e .n.

c) Inventarul osteologic. Este compus dintr-un pieptene din os, bilateral, al carui corp este decorat cu doua linii incizate oare despart partea utilitara de eorpul propriu-zis. Marginile sint rotunji te prin ~le­fu ire, (pI. V 6). Forma pieptenului es.te eomuM in sec. IV-VI is e.n.

d) Obiecte din meLal. in sicriul 1 din ·camera funerara I a Com­plexului B s-a gas'it 0 eatarama de fier, foarte oxidalii, lunge. de 3,5 em ~i lata de 2 em. Este un obiect des intilnit in mormintele ,-amane tirzii.

13 D. Tudor. Prima basilica cre~tinii descoperita in Dacia Traianii, Ia$i, 1948; idem, Sucidava Ill, in Dacia, X I-XII, p. 168 ~i Sucidava IV, in Materiale arheo­logice privind istoria veche a R.P.R. , vol. I , Bucure$ti, 1953, p. 700, 706, 710, 712. I. Bamea, j\Jonument€ de arti1 crqtinli cles-:operite pe teritorul R.P.R., in St. teo­log ice, 5-6, seria II-a, 1958, p. 298, fig. 11.

1!i C. Iconomu, Opaite greco-romane, p. 142-143, rig. 166. nr. 743; He inz Menzel, Antike lampen im romisch-germaHischen ... , Mainz, 1954, Katalog 1'5 , pl. 79, fig. 1; Dora Ivanyi , Tipologia # cronologia opaitelor din Pannonia. 19J5, p. 16, pI. XL, fig. 4, aeela~i tip cu eel de la Tomis, eu exeept,ia decorului din centrul diseului ; T. Szentleleky, Ancient lamps, Budapesta, 1969, p. 125, fig. 235 a: Lamps from the Athenian a,gora, Princeton, New Jersey, 1963, fig. 64, tip. 118.

l!) A. Chmielowska, Grzebienie starozytne i s1'ednio"Wieczne z ziem polskich, L6dz, Hl71, p. 98, tip I, grupa II, A.

COMPLEXE FUNERARE DIN SEC, VI E.N. LA TOMIS

~

t S,<-C. /v

S· --

PI. V

31 "

5

N. GHELUTA~GEORGESCU

Mult mai interesanla este catarama incompleta, de branz, descope­rita in sicriul nr. 1., din Ic,amera iunerara II a complexului funeral' B. Se pastreaza din aceasta catarama , in fonna de "rinichi", realizf!.-ta prin bate-re, numai 'parte-a care · era aplicaUi pe centU1'2 ~i bratul s~urt care prinde cele doua capete ale acestuia. tPI. V, 7). Suprafa!a parlii prin­cipale este Inarcata de trei orifkii care prindeau aplica in nituri, de CUl'ea. Cele trei orificii sint incadrate de un chenar realizat din doua linii de puncte. tIn interiorul chenarului apar, !l'ealizate din punote, 0

iigura zoomorIa - un pui de rasare (porum bel 7) - ~i un ornament Iikmt in aceea~i mani era, ramas necunoscut in actuala faza a cerceta­rHor.

Catarama descoperitii in complexul funeral' B, este identica la forma cu 0 eatarama descoperi ta la Mangalia ~i datata acolo in 5"".

IV e.n . IG Indiierent de natura simbolurilor incizate pe eele doua cata­rame, ele sint caracteristice sfir~itului sec. IV - sec. VI e .n. Ii

e) Un ultim element de inventar descoperit in complexul funerar B, sint fragmentele de inca1ta1ninte din piel e care s-au conservat foarte slab 1a scheletul din sicriul 5. Talpa incal\amintei din piele, fiind mai groasa, s-a conservat Inai bine) pastrind urmele cusaturii eu sfoara. care prindea partea superioara facuta dintr-o piele mai sublire ~i care nu a rezistat InuIt timp, odata ell patrunderea aerului in camera subte­rana. (pI. V, 1).

Datarea eOlTIplexelor funeral'e descrise Inai sus in sec. VI e.n s-a facut cu ajutorul materialului ceramic, a cataramei de branz ~i dupa aspectul bra\ului de cruce sapat pe latura unui sioriu, acest ultim element avind 0 datare sigUl'a in sec. VI e .n .

• • • Cele daua complexe funera l'e de la Tomis sint ansambluri fune­

rare apar\inind unOr famil.ii tomitane. Caracterul familial al acestor mormin.te se verifi ca ~i prin indelungata lor funotionare. In acest sens, revelator este faptul ea sub eele ~ase sierie din camera I a eomplexului B s-au gasi t mai multe fragmente de la schelete umane diferite. Frag­ment.eIe {)steologice de sub sierie au apar\inut fara lndoiali'i unor inhu­mari mat vechi . Este faarte posibil ca aces tea sa fi fost . inhumate in acela~i timp eu scheletul din camera 2, a complexului A. In felul acesta putem afirma ca intral'ea boltita din tre complexele, A ~i B a fost astu­pata in momentul cind s-au inhumat in complexul B cele 10 schelete in siorie de lenm . <t

Hi c. Iconomu, Noi marminte paleocre$tine 1a Mangalia, in Pantice, II , 1969. p. 105-106 ; catarama foal' te asemanatoare eu exemplarul de Ia Tomis ~i mai pu~in cu exemplarul de la Piatra Freeatei daLat in sec. IV e.n.

H ,1J;. J1JI . ,1J;uMUTPOI3, P aHHo.r;puCmWl./th·a zpo6)ml{a om C. P elia ~e6u.<f,. in .. Bulletin de la societe archeologiquc a ama". tom. XI. 1960, p. 97, pentru o catarama de aur aseman,Hoare. datata in sec. IV-VI e.n. ~i 0 catar<1ma de bronz datata Ie sfir~itul sec . VI e.n . K. Sagi. Das Langabm'dische griiberjeld von VOTS, in Acta Archaeologica, Tom XVI, fasc. 3-4, 1964, p. 370, p1. XXVIII. 5, pentru M14 .',ii XXVIII, 6, pentru M 15, catarame datate in sec. VI e.n.

COMPLEXE FUNERARE DIN SEC. V I E.N . LA TOJl.llS 375

Existenta unoI' comp1exe funerare subterane 1a Tomis I in sec. VI e.n .. adeva.rate cavouri de famnie, nu este de natura sa surprinda. 1n sec. VI e .n. cu'ltura provinciei Scythia Mir:ar se alIa. sub puterniea peeete eulturala a cre~tinislnului. Tomisul, capitala provinciei, est~ totodat3. !?i re~edin~a biserieii ereiitine 18, eoo1'donind activit'atea altoI;" episcopii de pe teritoriul dobrogean. Importan\a episcopului de Tomis in ie1'arhia bisericii bizantine, se poate vedea din actele sinodului de 13 Constantinopol din anul 520 e.n. Episcopul Paternus al Tomisului, eu titlul de "Episcopus luetropolitanus" semneaza al ~aptelea din eei 20 de / \ episcopi participan\i W

Deseoperirea comp1exelor funerare din sec. VI e.n . 5e aUitura altor descoperiri arheologice care eompleteaza in 'chip feddt i2voa'1'ele lite­oEerindu-ne astfel 0 imagine a vietii spirituaJe din provincia Scythia lVl:inor in sec. VI e.n.

COMPLEXES FUNIlRAIRES DU VI-E~1E SmeLl' DE N.E. A TOMl

Resume

Au printemps de 1973, dans la zone du nord-est de l'enceinte de la cite de Tomi, on a mis a jour, a la suite des travaux edilitaires, plusieurs monuments funeraires, dont tres importants pour l'etude de l'epoque romaine tardive et pour la connaissance de certains elements d'art paleo-chretien en Dobroudja sont deux complexes funeraires deCOUVel-ts rue Mircea cel Batrin, a proximite du Monument des Heros de 1916-1918. Cette zone, comprise entre les rues Couza-Voda, Mircea eel B~itrin et la phalaise du nord-est de la ville est deja connue en tant que zone de necropole romaine tardive. C'est toujours dans ee peri metre que sont apparus aussi d'autres complexes funendres souterrains sem,blables it ceux qu i se trouvent au centre de nos preoccupations, dans cette etude. Les bonnes conditions de conser~ vat jon des momun.ents ainsi que l'im·en taire archeologique y decO'Uvert aident beau~ ('DUp ~l. Ia recherche scientiflque de cette cab2gorie de monuments, demeures jusqu'a present, pour Tomi, en la phase des descriptions sommaires et, pour Ia plupart, dates de maniere imprecise. C'est a cause du fait que, dans les tombes investiguees jusqu'a present, ou n 'a pas trouve d'inven tai re archeologique in situ qui permit une datation aussi precise que possible.

Au cas dont il est question, on a examine deux complexes funeraires iden­tiques au point de vue construction, trouves a six metres de pl'ofondeur dans Ie loess, notes Complexe A et Complexe B.

Complexe funera"ire A: est forme de cinq chambres disposees en forme de croix, chambres dont t rois qui representeraient Ie bras long de Ia croix, oriente nord-sud, sont des chambres fUneraires a role de loculus. Ces chambres ont Ie planche r de forme . carree, Ie cote en etant de 2 m., a l'exception de Ia chambre OU nord dont les cotes est -e~ ouest sont de 1,45 m. Les chambres de I'est et de l'oue:;L ksquelles reprcsenieraient Ie bras court de ]a croix ont le plan<::her rectan­gula ire 8:,-'ant Ies dimensions de 2X1,2 m. Ces chamrbres n'ont pas Ie role de loculus puisquE' -la dim,ension de 1,20 iIll' sur l'nxe est-ouest ne permet pas l'inhumation orien-tee selon 1a rituel chretien. .

10 V. Paxvan, Nouve consider(Lzion"i suI vescovato della Scizia .iVhnore, in ,.R('ndiconti della Pontifica Accademia. Romana di Ar'cheologia", II, 1924, p. 117.

1:1 Idem, p. 122 ~i 132-135.

376 N. GHELU'fA-GEORGESCU

Les deux complexes funeraires deCQllVerts a Tomi sont des ensembles fune­raiares ayanl appartenu i: des families de la cite, Le caractere familial de ces tomb€s se veriIie egalement par leur fon ctionnement tres prolonge. En Ce sens, Ie fait qu'O;) a trollVt:', ,sous les si x cercueils de la chambre I dl! complexe B, plusieurs :ra~ments provenant des squelettes humains differents est l'evelateuf. Les fragments osteologiques trouves SOLIS les cercueils ant appartenu, sans dOllte, a des inhumations plus anciennes. Il est tres possible que celles-ci fussent pro­rluites en meme temps que les squelettes de la chambre 2 dll complexe A. Ainsi nous pouvons affirmer que }'entree voOtee qui se trOllve entre les complexes A et B a ete obstr uee au mO!Tlent au ant ete inhum§s au complexe B les dix sque­lettes dans des cercueils de bois.

L'existence de certains complexes funeraires souterrains a Tomi au VI-erne s. de n.e., de vrais caveaux de famille, n'est pas de nature a nous surprendre.

Au VI-erne s. de n.e. 1a culture de 1a province de Scythia Minor se trouve sous la fOl'te influence culturelle du christianisme. Tomi, la capitale de la pro­vince, est a la fois la r esidence de l'eglise chretienne qui cOOl'donne i'activit€: d'autres dioceses places sur Ie territoire de la Dobroudja.

L'importance de l 'eveque de Tomi Idans l 'hieranchie de l'Eglise byzantine est visible dans les actes du synode de Constantinople de 520 de n.e. L'eveque Paternus de Tomi ayant Ie titre de "Episcopus metropolitan us" y signe Ie septieme des 20 eveques participants,

GRABVERBil:NDE AUS DEM 6.Jh. u .Z. IN TOMIS

Zusammenfassung

1m Friihjahr des Jahres 1973 wl.!!."den im nordostlichen spatromischen TeiI des Inneren von Tomis zwei Dromosgrabverbande aus dem 6.Jh. u.Z. freigelegt.

Die zwei kreuzformig angelegten Grahmaler wurden auf - 6 m in del' Lehmschicht ausgehoben, gefunden. Die Verbande wurden mit A und B bezeichnet.

Der Grabverband B umfal3t zwei Grabkammern, Kammer I und II. In den beiden Grabkammern die die Rolle eines loculus haben, wurden neun Graber von Erwachsenen und , ein Kindergrab gefunden. Die Envachsenen waren in Holzsargen bestattet und das Kind in einer Holztruhe.

Das in den beiden Grabkammern des Verbandes B gefundene archaologi3che Inventa r, das d ie Graber in das 6.Jh. u.Z. einweist besteht aus Keramik (eine Oellampe aus dem 6.Jh.), einer Bronzeschnalle, zweiseitigen Beinkammen und Frag­mente der Holzsarge. Unter den H olzfragmenten der Sarge bemerkt man ein Bruchsttick, auf dem der Arm eines Kreuzes aus dem 6.Jh.u.Z. zu erkennen ist.

Das keramische Material aus dem unteren Teil des dromos besteht aus Amphoren graBen Inhalt, die aus dem 4.- 6.Jh. U.Z. stammen.

Diese beiden Grabverbande sind eine gliickliche Erganzung der schriftJichen Quellen liber das Geistesleben del' Scythia Minor im 6.Jh. u.Z.