Mîcţiw, AdiiMSiratiiiea BRJ OVfiJpiaţa «ir# * 33-

Scrisori nefrancate nw se pri­mesc*, Manuscripte nu se re­

trimită!

Birourile de aBuncittrî ’Brafovü, piaţa mar« Mr. 22.

Inserate mai primescîi în Viena: Rudolf Mosse. Hausendem & Vogler

(Ott»Maas), Heinrich Schale!;, Alois Hernil', M . Dukes, A.OppeiUk,J. Dnn-

■ în Budapesta. ■ J, birner. Anton Mezei, Eckstetn Benmt;

în Frankfurt: G. L. Daube; m Ham­burg: A. Steiner.

Pretulü inserţiuniloru: o seria earmendü pe o colină 6 er. n 30 cr. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai dese

dup» tarifă şi învoi elă. Reclame pe pagina IlI-a o se­

ria 1,0 cr. v. a. séu 30 bani.

ADona&e&te pentru A u s M i g a r i a ,Pe uni anu t2 fl., pe şese luni

6 fl., pe trei luni ft îl.

Pentru România şi străinătate:•e unii anu 40 franci, pe şes

„Gazeta“ iese în ne-care c}i-

Petrei luni

A i r u L t r l i

BraşovH, Duminecă, 21 februarie (4 Martie)

„GAZETEI TRANSILVANIEI“.Vpa-Nnşfaleu, Februarie 1888.

Presupuiiêndü, că gratularea

mea purcésa din inima sinceră la

adresa „Gazetei“, s’a pierdută prin­

tre hârtii fiiind-că s’a trimisă pré curêndü, anume la începutulü a-

nului 1887, verogă a primi acum

din parte’mï réndurile urmatórejFirulîî Ariadnei, ce-a condusă

Naţiunea Romana prin labirintulu

suferinţei or a la gradulă de cul­

tură de a4ï în decursă de o ju­mătate de seculă, a fostű „G-azeta

Transilvaniei“ , care îşi serbéza

jubileulü seu quinquagenariu. Se

sperăm ii. că nicî ea, nici noi cu

toţii im vomü înceta de a lupta luptă drépta pentru câştigarea

drepturilor ü nóstre naţionale. Se

arătăm dér, fraţilor, nu numai prin

vorbe, ci şi prin fapte, prin spii-

jinü şi ajutorii materialu si mo­

ralii, că ne zace la inimă causa

comună naţională.

Cine voiesce scopulü, trebue

se voiéscá şi mijlócele.Numai cei ce lu c r ă conlormu

acestui principiu potü fi. adeveraţi

luptători, adeveraţi Români. Nu­mai aceştia potü procura o dulce mângâiere sufLetesca primului Ga­

zetară Georgiu Bariţă, numai a- ceştia potü încuragia peactualulă

Directorü alü Gazetei Dr. Aurel Mureşianu, pe carîDumne4eu se-i

ţină la mulţi ani fericiţi.„Gazeta Transilvaniei“, primul

eelü mai iubitü şi celă mai acre­ditaţii (jiarü românü ciscarpatină,

jubileze baremï de 10,000 de ori,

totü déuna însë mai cu voiă ca

âsta ï* _ , . ^Aceste le doresce din mima

sincerăPreotulü I. H. Boteanu.

Braşovft, 20 Februarie 1888.

Se crede ca pănă- acuma au

re sp unsă tote puterile la nota gu­vernului rusescă în cestiunea bul-

o*ară. Anglia, se cjice, a declarată, că nu pote sfătui pe Sultanulă de

a face vr’ună pasă pentru delă- turarea prinţului Ferdinand, fără

a lua mai înainte mesurî pentru

refularea eestiunei bulgare după cfiîetoria prinţului. Representan-

tulu englesu dela Constantinopolă

. a primitu instrucţiuni spre a se

ţine în reservă faţa cu pasulă Ru­

siei, care este sprijiniţii de Fran­

cia şi de Germania şi totă ase_

menea instrucţiuni se 4ice ca au primitu şi representanţii Austi o-

Ungariei şi Italiei.Asttelu situaţiunea remâne în­

curcată şi nesigură ca şi mai îna­

inte şi de aceea este cam cute­zată părerea, ce-o esprimă unele

(|iare, că cestiunea bulgară şi-a

perdutii caracterulu ei acută. A-

cesta părere se întemeiază pe îm­prejurarea, că R u s i a n a putută se

se Inţelegă cu Anglia, ca este mea departe de a încheia alianţa cu

Francia şi ca prin desastiele fi­

nanciare, ce le-a suferită in urma seăderei rapide a cursului ruble-

lorü şi nesuccesului planuriloră de

a contracta noue imprumuturí cei

din Petersburg s’au mai domolită.

Idilele cele mai deaprópe voră

dovedi décá este fundata părerea,

că Rusia va deveni de aci incolo

mai conciliantă în negociarile cu.

marile puteri.Cu privire la situaţiunea cre­

ată prin tripla alianţă a ţinuţii în parlamentului francesă marchisulă

de Breteuil unü discursü forte re­

marcabilii. Acestă marchisă a fost

nu de multă óspele Ţarului, care

l’a primită cu mare distincţiune. Póte şi acésta a contribuită ca

discursulă lui se fiă ascultată cu mare atenţiune şi aplaudată de

cameră, afară de acele pasagie în

cari d-lă de Breteuil, care e mo- narcliistă, a criticată stările de

a4î ale republicei în raporturile ei

cu celelalte state.D-lă de Breteuil a declarată

înainte de tóté, că densulă nu crede în tăria şi durabilitatea tri­

plei alianţe. Cu tóté aceste Fran- cesii trebue sé fiă uniţi, şi faţă cu

străinătatea trebue sé dispară de­

osebirea de monarchiştl şi repu­

blicani. Elă face responsabilă pe

principele Bismark pentru înarmă­

rile sub a cărora povară geme

Europa şi 4ice, că Francia. ar, trebui se tragă folosă din acésta

situaţiune, dér forma republicană

a regimului ei îi íngreuézá pro­blema, pentru că o împiedecă de

a încheia alianţe.Este de lipsă, adause marchi­

sulă, ca se înceteze odată nesi­

guranţa ce-o provocă continuele schimbări în ministeriu, mai alesă

în resortulă résboiului şi ală ma­

rinei. Décá vomă fi tari, declară

vorbitorulă, voră veni alianţele de

sine. Cei din drépta (monarchiştii)

nu voră face dificultăţi, pentru că

ei în totdéuna vor sub ordina inte­resele de partidă interesului co­

mună ală patriei. Francesii trebue

sé döréscá, ca Ţarulă sé remâna judecătorulă arbitru asupra păcii,

trebue sé se foloséscá tóté ocasiu-

nile spre ai dovedi simpatiile, fără

înse a esagera demonstraţiunile.

Trebue sé-i dámü se cunóscá, că

Francesii suntü amicii sei soli4î

dér discreţi.Mai departe d-lü de Breteuil

se felicită, că raporturile Franciéi cu Anglia au devenit ü multü mai

amicabile şi că certele cu acestü

statü suntü mai de totü aplanate.

Elü constată, că Francia n’are in-

tenţiunî duşmănose iaţă cu Italia

şi sperézá că interesele comune

în curéndü vorü iace cu putinţă

o nouă apropiare între Francia şi

Italia,„Sé ne arătănni,“ incheiă d-lü

de Breteuil „ca o naţiune, care

voesce pacea, dér nu se teme de résboiu şi nicî că se ne gândinm

la unü résboiu ofensivii.“Din acéstá vorbire se póte con­

chide, că Francia pune mare preţă

pe amiciţia cu Rusia, dér că de o alianţă ruso-trancesă nu póte fi

vorba, pentru că Ţarulă nu are încă destulă încredere în regimulă

din Francia. „Dér sé fimü numai

tari. căci atunci alianţele voră

veni de |sîne,“ — aceste cuvinte esprimă mari speranţe în viitórea

constelaţiune a contra-alianţeloră.

Totulă depinde dér dela viii

tórea grupare a puteriloră, căc,

décá Rusia va rémáné isolată-

este clară că cu greu se va în­

cumeta a ataca puterile aliate.

Tratatulil de regulare a grauiţe- lorü austro-ungare-române.

(Urmare.)

După deputatulü Beöthy vorbi:

Ministrulü-presedinte Tisza: Depu­

tatulü Beöthy a luatü ín apérare drep-

tulü parlamentului ungurescü de a res­

pinge ori a primi tractate internaţionale.

Dér acestü dreptü nu l’a contestatü ni­

menea; Tractatele internaţionale ínsé nu

suntü tóté de aceeaşi natură, acela care

vré ca acésta ţâră in casü de mari eve­

nimente politice sé aibă garanţii, nu va

puté presenta ca principiu generalü, că

nu póte esista nici unü tractatü interna­

ţional care fără a íi ínarticulatü, sé fiă

valabilü. Când am dis^ cá guvernulü ungurescü nu póte retrage acestü tractatü,

acesta nu ínsemnéza a i-se recunósce gu­

vernului omnipotenţa, căci legislativa ílü

póte respinge. Dér atunci, când guver­

nulü n’ar puté face sé pétruncjá prin

parlamentü tractatele ce le încheiă, a-

tuncî n’ar mai încheia nimenea tractate

cu noi. Şi décá guvernulü ar retrage

proiectulü, oposiţia i-ar împuta, că prin

procederea lui a umilitü vada regimului

ungurescü (Aplaűse în drépta. Contra-

dieerl în stânga şi în stânga estremă).

Primirea tractatului e în interesulü

ţârii. înainte de ce justificü, că dintr’una

ori altă espresiune greşită nu se póte

nasce nici unü periculü pentru fiinţa de

statü a Ungariei, trebue sé índreptü o

rătăcire a deputatului Gyorffy, şi acesta

cu atátü mai multü, cu cátü aserţiunea

sa a continutü faţă cu statulü vecinü o

învinuire, care de sigurü amăresce pe

orl-ce Ungurü. A chsü adecă, că în 1885

România a refusatü sé subscrie proto-

colulü guvernului ungurescü. Nu-i vorbă,

ceva adevératü este în acéstá afacere,

dér resultatulü este cu totulü altulü. In

1884 delegaţii români au subserisü fără

dificultate protocolulü, în care se dicea,

că delegaţii guvernului ungurescü suntü

împuterniciţii Ungariei. In 188o ínsé

unulü dintre delegaţii români obiecta,

că elü nu recunósce pe Ungaria şi gu­

vernulü ungurescü, ci numai pe Austro-

Ungaria. Acésta s’a anunţaţii guvernu­

lui ungurescü şi curénd după aceea res-

pectivulü delegatü romáim fu avisatü din

Bucuresci sé subscrie tractatulü. Aşa-

dér noi n’amü sacrificaţii autoritatea

statului ungarü şi nici nu se pote afirma,

că România a manifestatü simţăminte

duşmănose faţă cu noi, fiind-că unulü

din delegaţi n’a vrutü sé recunoscă ce

trebuia sé fiă recunoscutü. Aşa stă lu-

crulü. (Vii aprobări şi aplause în drépta)

D-lü deputatü Beöthy a disü că nu

vré se deştepte pasiunile, şi totuşi a

amintitü, că fie-cine scie, cumcă Románia

doresce ferbinte după o parte a Ungariei

(0 voce: sovinismü!) A amintitü şi pe

şoviniştl şi a disü, că e cu atátü mai

necesarü sé se rectifice în tractatü es-

presiunile după părerea sa necorecte.

Că ce dorescü singuraticii aici şi acolo,

nu sciu, dér nu se cade a fi învinovă-

titü statulü románü cu astfelü de lucruri

şi nici nu e aci nicî o causă pentru a

luni 20 franci, pe 10 franci.

Seprenum eră la tóté ofi- ciele poştale din întru şi din

afară şi la dd. colectori.

Abouaieutulu pentru Braşov!:la adnţiriist»aţi»n«, piaţa mare Nr. 22; etagiuift I .: pe unü ană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. ‘50 cr. Cu dus ulu în casă: Pe unu anü 12 fl., pe sése luni 6 fl., pe trei luni 3 Ünü esemplarü. 5 cr. v. a. séu

15 bani.Atátü abonamentele câtu^şj inserţiunile sunt a se plăti

înainte.

eésta. Dér unü lucru observü, că décá

s’ar întêmpla în adevërü vr’odată, ca unü

statü orï altulü sé doréscá ferbinte după

o parte a Ungariei, acéstá nisuinţă o

vomü respinge nu cu aceste numiri rec­

tificate, ci cu de totü cu alte mijlóce

pe care le vomü şi întrebuinţa atunci.

(Vii aprobări în drépta).

0 altă părere, corectü basată într’o

parte, dér periculosă în totalü şi neco-

réspun ötóre situaţimiei, a desvoltatü d-lü

Q-yörífy despre graniţe întru câtü pri-

vesce încheiarea de tractate internatio­

nale care sé fixeze graniţele, acésta e o

afacere a fiăcăruia din cele doué state

ale monarehiei. Dér a afirma, că pe

Austria nu o privesce décá Ungaria

perde ceva din graniţele sale, ori că nu

ne privesce pe noi décá perde Austria

ceva din graniţele sale, acésta este unü

lucru periculosü. Décá unulü din cele

doué state ar perde o parte din terito-

riulü séu, ar fi óre celálaltü statü înda-

toratü a rëmâné în acelasü raportü faţă

cu celálaltü statü? Eu credü că nu. 0

asemenea teoriâ, de a nu se interesa unü

statü alü monarehiei de celálaltü, e peri-

culósa şi într’unü asemenea casü Ungaria

ar suferi mai mare daună decâtü tóté es-

presiunile rele din 15 tractate internaţionale.

[Adevératü e! în drépta. Mişcare în

stânga estremă.]Ce privesce celelalte afirmări ale depu­

tatului G-yörffy, observü, că teritoriul Un­

gariei n’a fost pâgubitü, ci s’a adusü la va-

lóre totü ce s’a pututü validita pentru

Ungaria cu cea mai favorabilă interpre­

tare a vechilorü tractate. Dér nici aceea

nu e de susţinuttt, că puterea armată a

României atacă în continuu. Sciu şi aceea,

că guvernulü ungurescü şi organele lui

n’au fostü aşa de laşe cum susţine d-lü

deputatü. Căci într’unü casü dorobanţii

români au fostü prinşi de gendarmii un­

guresc! şi într’unü altü casü, în care în

adevérü au păşittt organe oficiale, în

urma intervenirei nóstre, respectivulü or-

ganü oficialü, care comisese o erőre, a

fostü transferatü dela graniţă. v

Ce privesce dreptulü ministrului de

esterne de a încheia tractate internaţio­

nal«, acésta o póte face, căci elü este

representantulü monarhiei afară; se ’nţe-

lege că trebue se aibă şi consimÆëmên-

tulü guvernului ungurescü. Defectuosi-

tatea espresiuniloril din tractatü nu pè-

riclitéza fiinţa de statu a Ungariei. Aşa

în 1871 s’a încheiatü unü tractatü cu

Statele americane, acolo se vorbesce nu­

mai, de doué naţiuni: cea austro-ungară

şi cea americană. Acolo se amintesce

litoralulü austro-ungarü ca litoralü uni-

tarü. In 1874 s a încheiaţii unü trac­

tatü cu Rusia. Acolo se vorbesce des­

pre o direcţiune poştală a monarehiei

austro-ungare ; dér pentru aceea nimenea

n’a negatü, că noi avemü o direcţiune

poştală deosebită. In 1874 s’a încheitü

unü tractatü, ca,re reguleză joncţiunea

cáilorü ferate române şi ardelene. In

acelü tractatü nici nu se pomenesce de

Ungaria ; e vorba despre graniţele a

duorü ţer , adecă despre graniţele Aus-

tro-Ungariei şi României, şi cu tóté as­

tea nimenea n’a trasü la îndoială, că

Ungaria în acéstá cestiune e de sine stă-

tátóre.Asü puté cita multe esemple şi asü

puté arăta, că ín timpulü mai nou, în a-

céstá privinţă s’a facutü unü progresü

forte mare. căci în tractatele mai noue

e totdéuna vorba de cetăţeni austriac!

şi de cetăţeni ungari. înţelegi! sé atragă

Nr. 39 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888:

d-nii deputaţi atenţiunea guvernului a-

supra câte unei espresiunî necorecte, dér

nu înţelegă să vécjá în aşa ceva unü peri-

culü pentru ţâră. (Aplause în drépta).

v' (Ya urma.)

s o ir il e 4>ILE1.Academia română dm Bumresci a a-

dresatü unü nou apelü cătră tóté acele

persóne, care posedü acte şi documente

ce potü servi pentru studiulü istoriei na­

ţionale. Academia adresézá înainte viile

sale mulţămirî celorü cari îi vorü dărui

asemenea acte şi documente.*

* *Recrutarea în comitatulü Sibiiului se

face în următorele dile: în 8 Martie

n. în oraşulii Sebeşti, în 9 şi 10 în cer-

eulü Sebeşului, în 12 cerculü Poianei, în

13 şi 14 în cerculü Mercurei, în 16, 17

şi 18 Aprilie n. în cerculü Sibiiului, în

19, 20 şi 21 în cerculü Boiţei, în 23 şi

24 în cerculü Nocrigului, în 26 şi 27 în

cerculü Seliştei, în 28 şi 30 în oraşultt

Sibiiu.* St»

*D-lü Feliceanü Branu. actuarü la

curtea episcopéscá gr. cat. din Oradea-

mare, a fócutü la universitatea din Pesta,

ín 29 Faurü n., rigurosulü, alü treilea

din teologiă „cu aplausü.“

Ii adresamü felicitările nóstre.*

$ *In Mer curea s’a înfiinţaţii o staţiune

telegrafică împreunată cu oficiu postalü.*

* *De câteva dile suflă Crivétulű în co­

mitatulü Trei-Scaune, aşa că în mai

multe locuri a íngreuiatü comunica-

ţiunea.*

* *Minorenulü rege alü Spaniei, Al-

fonso XIII, e greu bolnavü de pojarü.

Starea sa inspiră îngrijiri.

Corespondenţii „Gazetei Transilianiei.“Blaşiu, 1 Martie 1888.

Onorată Red acţiune î Relativü la co­respondenţa din Blaşiu de dto 24 Faurü n. 1888, subscrisă de „Democratulü,“ rela­tivă la îmbrăcămintea scolarilorü, íncátü aceea se ocupă şi cu internatulü „Yăn- ceanü, subscrisa Direcţiune în interesulü adevărului ’şi ia libertate a reflecta ur­mătorele :

1. Nu este adevărată, că părinţii ti- nerimei din internatü, pe lângă taxa anula au de a solvi încă aprópe câte 60 fl. pentru procurarea vestmintelorü de vérá şi de érná prescrise. Şi cumcă nu este adevératü s’a pututü vedé şi din concur- sulü publicatü în vóra anului trecutü, în care s’a disü, că unü rendű de vestminte de vérá la olaltă cu pălăria costă pentru unü tínérü din gimnasiulü superiorü 5 fl. v. a. éra pentru unulü din gimnasiulü in­feriorii 4 fl. v. a. Unü rendű de vest­minte de érná pentru unü ténérü din

gimnasiulü superiorü costă 14 fl. érá pentru unulü din gimnasiulü inferiorü 12 fl,

Astfeliu chiar şi pentru unü tênërü, care de vestmintele acestea are lipsă îţi totü anulü, părinţii nu au de a solvi de- câtft 19 fl. décá este în gimnasiulü de susü, şi 16 fl., décá este în gimnasiulü de josü. Suntü însă destui tineri, cari se ajungü 2 ani cu câte unü rêndü de vérá şi altulü de iérná. Pe • lângă vest­mintele acestea mai are să fiă fiăcare tînërü provë4utü, pentru casü de fngü mai mare la preumblare şi la biserică, încă cu unü vestmêntü lungü, ce costă pentru unü tênërü din gimnasiulü supe­riorü 14 fl. v. a., érá pentru unulü din gimnasiulü inferiorü 12 fl. v. a. Vestr mêntulü acesta, neavêndü de a-lü purta hi continuu tinerii, este calculatü unulü pe trei iernï pentru unü tênërü din gim­nasiulü inferiorü.

Impărţindtt dérá suma de 14 fl. v.a., preţultt vestmêntului acestuia, în trei părţi se vinü 4 fl. 66 cr. şi 2/3 pentru unulü din gimnasiulü de susü. Adàogendü suma acésta de 4 fl. 66 cr. la suma de mai susü de 19 fl., resultă că vestmin­tele de vérá şi de iérná pentru unü tîV nërü din gimnasiulü superiorü costă la24 fl., chiar şi la casulü, când afară de vestmêntulü celü lungü de iernă şi le-ar face în totü anulü.

Totü asemenea resultă, că pe unü tiuërü din gimnasiulü inferiorü îlü costă 22 fl. v. a.

Nu sciu acum, care părinte ar puté susţine, că pe altă cale l’ar costa îm­brăcămintea fiului sëu mai puţină în unü anü ? Şi Direcţiunea institutului spereză, că nu mai departe, fără chiar în anulü viitorü vorü costa vestmintele încă şi mai puţintt şi din materiă şi mai bună.

2. Nu este adevëratü, că tinerimea din institutù trebue să-şl procure vest­mintele aceste numai „de dragulü uni- formităţei“. Ci motivulă adevărată este parte cruţarea, parte disciplina. Căci costândü pe fiă-care părinte binişoră mai multü vestmintele, décá le procură pen­tru unulü singurü, decâtü décá le pro­cură Direcţiunea pentru 80 de inşi, la totü casulü este o cruţare de spese pen­tru părinţi, carii afară de aceea, de multe ori, aieputêndü veni în persona, trimitü numai banii fiilorü, ca ei să şi-le pro­cure. Apoi cum este în stare unü tînërü gimnasistü a-şi procura vestminte, póte să sciă ori cine.

Apoi, ce atinge motivulü discipli­nait, e destulü a aminti, că uniforma păzesce pe unü tînërü de multe ori a- tunci, când ochiulü superiorului nu póte së-lü védá, căci ea îM spune ori şi cui cine este. Din care causă in ţările culte, unde tinerimea din unü institutü are de a umbla şi pe afară, la şcola, preum­blare, biserică şi altele, este introdusă uniforma. Ba în anulü trecutü unü con- gresü alü profesorilorü gimnasiali din Cislaitania, ér în anulü 1885 unü altulü, alü celorü din Germania, din motive de disciplina şi a rădicărei simţului de o- nóre în tinerimea gimnasiala, a decisü ca së se rôge ministeriulü instrucţiunei, ca prin lege së introducă uniformarea pentru tótá tinerimea gimnasială,

3. La celelalte, ce le mai dice d-lu corespondentă, reflectezü numai atâta,

că este forte uşoră a da sfaturi teo­retice, însă tare greu a le esplica apoi practice, şi când d. cörespbndentü însuşi ar fi silitü să-şl aplice practică sfatulü, ce-lü dă, póte dénsiilü ar fi oelü din­tâiu, care ar dice, că sfatulü său a fosttt— nepracticü şi precipitată.

Direcţiunea Institutului „Vanceanii“.

Turţii (comit. Ugocia), 25 Febr. n. 1888.

Despre învăţătorultt impúsü Kere-

zsán, cunoscutü onoratului publicü din

colonele acestui (Jiarü ca mare „patriotă“

maghiarü, vinü a vă face cunoscutü, că

după ce a scăpată, deşi pe scurtü timpü,

din arestulü preventivü, unde fu bágatü

în 15 Decemvre a, tr., s’a recomandatü

preotului reformatü din Oraleu pentru a

fi primitü ín sínulü bisericei protestante.

Senatulü protestantü însă, póte fiindü

că’i cunósce însuşirile lui cele „nobile“,

nu e aplicatü a’şl înmulţi credincioşii

săi cu familia Kerezsan.

Piedeca cea mai mare la primirea fa­

miliei Kerezsan în sínulü eonfesiunei cal­

vine o formézá împrejurarea, că pe când

Kerezsan totü mai scie unguresce, soţia

d-sale, d-na Mana Botta, care este fată

de mirénü románü, nu scie nici scrie,

nici ceti, nici nu scie se vorbéscá o bóbá

unguresce. Acéstá femeiă, trecéndü în

sínulü loră, în locü să sporescă elemen-

tulü, care şi aşa este puţină, ílü va îm­

puţina încă şi mai multü.

Lui Kerezsan însă nu-i pasă de a-

ceste obstacule; elü urmézá înainte pe

calea apucată, gravitézá spre legea pro­

testantă şi ardórea sa flagrantă ílü făcu

de rísü chiară în prima sa debutare.

Etă cum:

In Turţă móré unica femeiă pro­

testanta ; sosesce legatulü cu ministranţii

săi, ocolescü sicriulü mórtei, cântă psal-

mulü „Yigyétek a gödörbe“ (Duceţi-o

ín grópá): deodată se ridică Kerezsan,

se apropia de masa legatului, sucesce

mustăţile şi vréndü să predice, índémná

a dice : „Preá iubiţi ai mei fii !“ Poporulü

isbucnesce în hohote, legatulü stă înmăr­

murită, nevasta, pardonü... Dómna, ílü

trage de chepenégü; dér tóté înzadară;

Kerezsan predică mereu, pănă când băr-

batulü mórtei pune capétü elocinţei al-

coholice a lui Kerezsan, cjicendă cu tonü

tare: „Mit mond? — Menjen dolgára“

etc. (Ce spuiu? mergi în trăbă-ţl etc.)

Şi acestü învăţătorii şi astăzi se sus­

ţine din sudórea románéscá, şi ac|l trage

plata învăţătorăscă de aici: 185 fl. şi 40

merţe mari de mălaiu la anü, lemne de

focü (40 fl.), cuartirü pomposă. gră­

dină etc.

In anulü trecutü unü domnü (pro-

topopü?) marmatíanü întreba pe solgă-

biréulü, care a condusü şi investigaţiunea

la 1 Aprilie 1887, cum de nu se face

capétü omuleţului acestuia? La acestă

întrebare primi categoriculü réspunsü:

„Egy Napoianu ellenében, okvetetlen

szükséges egy Kerezsan“ („Contra unui

Napoianu*) e neapératü necesară unü

Kerezsan“.) u. n. f n.

Ciceu, 29 Februarie 1888.

Cugetări asupra stării poporului. —

Unü curentă nenorocită, ce de unü şiră

de ani ílü observü în sínulü poporului

románü, mă pune pe gânduri. Este lu­

cru cunoscutü, cum-că la noi la Români

clasa cárturarilorü dela Episcopü pănă

la ultimulü preotă şi dela advocatulü din

orasü pănă la semi-doctulü de pe sate,

— toţi suntü născuţi din poporulü opin-

cariu, lucrătorti de páméntü, care cu mari

trude şi cu multe spese i-a învăţată la

carte.

Unü instinctü naturalü i-a ímpinsü

pe bravii noştri opincarl înainte şi pare

că li-a şoptită la urechiă: „măi omeni,

aşa cum stámü noi astăcjî nu stámü bine,

copii noştri trebue să scie mai multü

ca noi, ca să potă trăi în lume. căci

vremile pe cji ce merge suntü totă mai

grele. Noi crescemü şi ne înmulţimă,

pămentulă nostru şi moşiile nóstre stau

pe locü, ba ni-le iau şi esecutorii de

dare şi aşa totü cu plugulü numai nu

vomü puté trăi.“

Au apucatü dér părinţii noştri dru­

murile de capétü, la unii ne-au cărată

în spate victualele şi cele de lipsă la

scólele din Blaşiu. la alţii în Năsăudă,

la Baia mare, la Cluşiu etc. Au muncită

şi zolită şi şi-au trasă bucătura dela gură

pentru a-ne procura nouă clasicii greci

şi latini, ca se ne luminăm ă dintr’enşii,

să prindemü sufletü şi inimă şi să vedemü,

c&peumípoporü când are voiă şi zelu nici

micimea mmiérului, nici serăcia nu-lű póte

împedeca de-a- deveni mare şi tare şi stă­

pânii pe sine şi pe drepturile sale. Se

pricepemă în fine, că numai două potă

fi drumurile pe cari se mişcă unü po-

porü, drumulü cătră progresă şi înapoi.

Acum ni-se obtrude de sine între­

barea, că óre noi pe care din aceste

două drumuri mergem şi în cătrău, înainte

ori înapoi ? înainte! va răspunde ună

tînără de pe băncile Universităţii, care

se bucură de vre-ună stipendiu şi care,

absolvándü, crede că va ajunge mai mare

domnü decátü este. Acésta o dovedesce

numérulü celü considerabilă de jurişti,

medici, filosofi şi teologi ce-i avemü as-

tăcjl!

Amară ilusiune din punctö de ve­

dere practicü. Décá părinţii noştri ne-

învăţaţi au prevédutü inainte de asta cu

30 ori 40 de ani, că pe lângă plugă vomă

*) D-lü Napoianu este zelosuiü preotü şi protopopü románü din aceeşi comună Turţu.

Red.

F0ILET0NULÜ „GAZ. TRANS.“

(2)

C i A i l I A .Alexandru III, ca mare duce şi ur­

maşă alü tronului, locuise ca şi predece­

sorii săi, palatulü Amclkow din Peters-

burgü şi nu voi să schimbe nici după

suirea sa pe tronü plăcutulă paiaţă si­

tuată lângă Fontancei cu palatulü de

ernă. ale cărui ziduri îi şopteau necon-

tenitü istoria îngrozitoralui amoru alü

tatălui sëu. Numai la mari ceremonii,

precum la primirea delà anulü nou, la

sfinţirea apei, la serbările ordinelorü şi

ale Curţii se lăsa elü a fi înduplecată să

priméscà lupta cu tristele amintiri şi a

petrece sub acelă acoperişă, unde fusese

adăpostită Alexandru II cu corpulă rupt.

Atmosfera din Petersburgă îi deveni cu

încetulă înăduşitore şi elü se hotărî în

cele din urmă a o schimba cu aceea a

Gacinei. unde s’a instalatü de atunci în-

tréga’i suită, Aici găsesce viaţa poli­

tică a Rusiei punctulü de plecare, şi ori

câtă s’ar istorisi de influinţa cutărei séu

cutărei persône asupra împăratului, to­

tuşi este adevărată, că elă însuşi con­

duce frênele politicei, şi că elă şi nu

altulü trebue se fiă făcută responsabilü

pentru inersulü lucrurilorü atâtü alu ce­

lorü răuşite câtü şi alü celorü greşite.

Aparţine însuşiriloră sale caracteristice

şi natúréi sale de a nu permite së se

apropiă de elă consilierii săi decâtă pănă

la o anumită distanţă şi în cele din urmă

elă săverşesce totă ceea ce voesce, Din

acestă motivă n’au influenţată nici Kat-

kow nici Pobedonoszew asupra lui atât

de multă, precum se crede în Germania,

Nu încape nici o îndoială, că cerbicosi-

tatea şi încăpăţinarea fiinţei sale este

nutrită prin singurătatea teránésca din

Gacina. După Nicolae. care se căruţa

în simpla î droşcă în tote părţile, şi care

putù së astêmpere o răscolă în timpulă

colerei printr’aceea. că cădi'i în genunchi

în mijloculă poporului ca, së se rôge lui

Dumnedeu. după Alexandra II, care ca

ori şi care muritorii se preumbla în gră­

dina de vară séu pe cheiulă englesă,

trebue că le pare Ruşiloră forte straniă

înfăţişarea lui Alexandru III, retragerea

şi sfiiciunea natúréi sale. In aceeaşi mă­

sură în care se înstreinâ elă de poporă,

în aceeaşi măsură se înstreinâ si popo­

rală de elă.

Dér nu este nici unü zidü aşa de

înaltă încâtă së nu se potă urca, nu

este nici o retragere atâtă de nestrăbătută

încâtă să remâiă închisă ori şi cărei pă­

trunderi. Acolo, unde suntă siliţi să vie

în contactă unü ínsemnatü numérü de

ómeni, nu se póte evita ca, fiă chiar şi

prin cearmai mică intrare, să nu se stre-

core cu unulă mai multă. Ceea ce nu

póte îndeplini unü biletü de trecere, în-

lesnesce adesea întâmplarea si presenţa

de spiritü. Ea ne-a ínmánatü şi urmă­

torele date:

Gacina este momentanü unü orasü

cu aprópe 9000 locuitori şi este situată

pe ambele laturi ale Lacului albü, cu o

împrejurime încâutătore. Laculü este

formatü de ríulü Isora a cărui abondenţă

de păstrăvi este renumită şi care a pre­

gătită mesei împărătesei multe mâncări

gustóse. Stradele oraşului facă o plă­

cută impresiune prin arborii caii suntă

sădiţi de ambele laturi: asemenea şi

casele, care suntă zidite mai fără es-

cepţiune ín stilulü vileloră. 0 astfelü

de vilă posede şi principele Giedroys,

unü favorită alü răposatului monarhü,

carele sub regimulü actuală este pri­

vită cam cu indiferinţă, Afară de aces­

tea vile şi de cele două biserici, care

se află în Gacina, ne destépta interesulü

şi asilulü de copii, o creaţiune a împă­

rătesei Mana Teodorowna, care adăpos-

tesce 600 orfani şi îşi primesce internii

săi din asilulü copiilorü găsiţi din Pe-

tersburgü. Mai cu deosebire însă se în-

dréptá atenţiunea visitatorului Gacinei

asupra locuinţei familiei imperiale, adecă

a castelului.

Palatulü nu se află departe de gară,

în partea vestică a oraşului şi a lacu­

lui. Cu greu s’ar putea găsi o înpre-

jurime mai admirabilă. Prin Laculü albă

şi prin Işora, care isvoresce în apropiere,

suntü provăc|uţi cu apă limpede şi cura­

tă. ér romanticile framseţi ale natúréi le

formézá délurile Marienburgului. cari se

ridică în apropiere într’o posiţiă pito-

réscá, şi măreţulfl parcu, care înconjoră

palatulü. Castelulü constă dintr’unü edi­

ficiu principală în mijlocă şi din două

aripi laterale, care se atingă în un-

ghiu dreptă, lăsândă unü s păţi osii locü

liberă. Faţada prin simplicitatea ei îţi

lasă o impresiune escelentă, nicăert nu

a încercată architectulfi se’ţî atragă aten­

ţiunea, dela marele şi precisele linii ale

architecturei prin lucrări amărunţite. Ca

materială suntă întrebuinţate mai cu sé­

ma petri cubice de graniţă de colóre

cafenia închisă şi fără de lustru. Edi-

ficiulü din mijlocü are trei etage, o la­

tă estradă duce la, intrare, ună balconă

GAZETA TRANSILVANIEI. 1888.

vé lipsă şi de carte ca să putemü trăi,

— noi amö puté sci, că numai aşa sun-

temü voinici a trăi unde au tráitü ei,

décft pe lângă plugă şi carte vomă avé

şi mijlóce de traiu, bani.

Facemü noi aşa? Nu!

Plugarulü ţine a lui, din. flciorulti

lui ső facă popă, — popa dintr’alü său

filosofă şi juristü.Sé vedemü acum resultatulü. Pe

când şl-a făcut plugariul ficiorulü popă,

moşiift lui a ajunsü m mâni străine. Fraţii

preotului ajungü proletari, preotulü ajunge

parochü într’o parochiă peritóre de fóme,

' abia are cu ce sé se îmbrace, în casulü

acesta elü din pruncii lui nu póte face

-mei dascăli ; după mórtea preotului unii

ajungü servitori, ér alţii cerşescă, căci

n’au nici o urmă de páméntü, la măies­

trii nu-i dă nime, că dórá-i ruşine sé te

faci din ficiorü de popă ciobotarü. Ca­

şuri suntü şi aci ca şi în alte părţi des­

tule. Aşa pănă s’a făcuţii unü omü

preotü, 10 ómenl au rémasü fără păment:

expatriaţi în patria-.Dér a favoritü sortea pe unü preotü.

Elü din fiulü séu a scosü juristü ori fi­

losofii. Când e la frângerea pânii juris­

tului şi filosofului románü 1 nu-i rémáne

nici cója. N ’are cu ce trăi, merge în Ro­

mânia. Aceştia formézá altü grupü de

ÉjDúCktTUiti afară din patria. . , •. .. f?’’ Acestea se desf&şură tote sub ochii

îiioştri, şi noué ni-se pare. că progresámü!

||piceinücu emfasă: „Románulü nu piere !“

§Dér pentru ce nu ne îngrijiml, ca nici

tfy&méntiM RwnCmului sé nu pém, se ria-

jţţjmgă pe mâm străine, se nu lu pârasimu ?

Moşiile individilorü formézá patria po-

ipórelorü. Ce meritü este pentru unü po-

■fporti, că trăiesce, pe când patria lui dis­

ipare ... B — nu.

n '

întâmplări diferite.FocÜ. Iu Cluşiu a arsü totalü pră-

fvălia de mărfuri de modă a lui G-erbard

JSzongott. Paguba e de 10,000 fl. Causa

incendiului nu e cunoscută. Marfa a

fDstü asigurată la „Adria“.Inmorméntatá de viă. Precum isto-

|risesce „E. H .“ din Cluşiu, în cimiteriulü

f:din Velmeri a fostü îmormentată în 4i-

|;iele acestea o femeiă tîneră. Béndü peste:

ffmésurá medicamente ca sé potă durmi,

ijŞcăcju într’o stare de letargiă, aşa că păru

Ia fi mortă. A doua 4i îngropătorul

|aude din morméntü gemete. Iute fu des-

pchisü morméntulü, dér nenorocita în

Stimpulü acesta muri. Pânza de pe ea

2 era sfâşiată de totü, dovadă că sérmana

Éa fostü îngropată de viă. m Sinucidere. Inspectorulü scolarü din

|$Leutschau, Trogmayer, care a fostü ares-

fctatö pentru falsificare de poliţe, s’a si-

, nucisü ín arestulü séu din Pesta, tăin-

jj|du’sí gâtulă.

Brânza «te Braşovti.b acestü titlu cetimu. îh „Ro-

U . ,v. ' - 1 '

II—-— ...........-

| Mimare seu mai bine clisti. o terasă, care

r fise pote transforma vera într’ună chioscă,

* '- întrerupe faţada într’ună modă plăcută.

‘ 'Curtea, care se află între cele două aripi

{"'laterale, se desparte de parcă pintr o

* ’zidire grea şi lată în forma unei balus-

‘tra.de. care este provâdutăţcu meteiezuri.

; :>Prin acesta capătă în totală mai multă

! ,' caracterulă unei fortăreţe în care esţl

[ ‘ în totă mdmentulă gata pentru ataculă

[ *!. inimicului, decâtă unei case de veră, în ? care să guşti plăcerile vieţei. Inain-

[■ | tea balustradei, cu faţa îndreptată spre

i'S paiaţă, se ridică statua împăratului Pa-

ifţvelă I., carele a petrecută aţâţa ani în

Oacina; este înfăţişatu m costumulă tim-

!' pului său. c u pălăria lui Napoleonă stândă

1 ca şi când ar păşi comodă, cu piciorulă

jV stângă înaintea celui dreptă. Odinioră

£ se putea observa aici o vieţă veselă şi

sgrbătorescă. când răsuna la eserciţiu cur-

i- tea. de copitele cailoră şi de zăngănitulă

|. armeloră, în timpă ce împrejurulă par­

aleului se arătau veseli preumblătorl. A-

6 cum tote acestea s’au schimbatu. Pe ori

t-şi cine vei întelni aici. poţi fi sigură, că

' -aparţine suitei seu gardei imperiale, care

: m ya îngădui apropierea nici unui ne-

f cunoscută. (Va urma.)

U ‘

f&ntdr §eci de" ani, de când ţinutulă

Braşovului apro^sionézá ţâra npstră cu

mari cantităţi de aşa numita „Brânză de

Braşovă“, în mici burdufe (beşicî), eare

era fórte multă: cerută la noi,

ÎBuletinuM Camerei de comerciu din

Focşwtâ constată |nş6, că brânza de ase­

menea natură pe o$p;,ó\ importămă as-

tă4l, se conipune din 90. ia sută. cartofi

degeraţi şi celü multü 10 la sută brânză

râncedă, aşa că e de preferitü cea mai

ordin ară brânză románéscá.

Şe atraîge aţenţimiea autorităţiloră

în dyaptü, a urmări punerea în consu-

maţilţ 'i». unorü asemene alimente preju-

diciabile atâtă sănătăţii publice, câtă şi

comeröiului indigenă. '

Totü astfelü scrie şi r Rum^-

niseher-Lloyd“

Petrecere lo jm lî ii letleait.Comitetulă bisericescă şi şcolastică

din Betlénü va arangia Duminecă în 4

Martie n. o petrecere poporală premérsá

de o mică representaţiune teatrală, ese**

cutată de d-lü Iónü Dwgamti. '

Yenitulă e destinată pentru ajuto­

rarea biserice|;şi a şcolei române de acolo.

SCIttl TELEGRAFICE.(Serv'. ■ part. alü „Gaz. Trans.“) "

Budapesta, B Martie. — Maie­

statea Sa primi pe ministrulü de

esterne Kalnokv în audienţă, care

a durata mai lungii. Dupăamiacjl Kalnoky a conferitü cu domnulü

Tisza.Bucuresci, B Martie. — Ne-

gociările pentru închierea eonven-

ţiunei comerciale cu Austro-Üngaria

s'au reînceputu în 29 Februarie

a. c. Representantulü Austro-Un-

gariei a înaintatu fără amânare la

Viena noua propunere a guvernului

romănu, avéndü a se resolva mai întâiu cestiunea, cari articuli se fiă

primiţi în tarifulu specialii şi apoi

alăturându-se tractatulü pe basa

naţiuneii iQeleji ,mai favorizate.Berlinu, B Martie, (Scirea 4ia_

rului „Tagblâtt“). Bergmann a a-

dresatü doctorului Lauer o scri-

sóre în care ílü róga a pregăti

pe ímperatulü pentru apropiata

mórte a principelui de coronă.Berlinu, 3 Martie. „Posta serie,

că scăderea valórei rubleloru vine

de acolo, că Rusia trăiesce prea

pe marele şi nu acomodatü îm-

prejurăriloru sale, prin aceea po-

poraţiunea este încărcată cu sar­

cini, cheltuielile statului se urcă enormii, aşa că creditorii lui tre-

bue sé fiă seriosü îngrijaţî.Societatea de discontü a vén-

dutű tóté valorile rusescî, ce le

poseda.

U L T IM E S C ffiLSofia, 1 Martie. — Cercurile

guvernamentale suntü fórte hotă- rîte a retusa tóté pretenţiunile for­

mulate de Rusia, care ar puté tur­

bura ordinea şi liniştea ţerii.

Lloma, 1 Martie. — Lucrători

tără ocupaţia a încercaţii se se

ducă la Capitolîi spre a cere de

lucru. Primarulu a primitü co-

mitetulü şi ’i-a declaraţii, că mu­

nicipalitatea a ordonaţii execu­

tarea noilorii lucrări. Poliţia a îm- pedecatü pe manifestanţi de a pă­

trunde în loculu Capitoliului, şi i-a

împrăştiaţii. Şese soldaţi au tostu.

răniţi, cu pietre aruncate de lu­

cratori. S’au făcuţii mai multe a-

restărî.

DIVERSE.Pentru împletitori de nuele. Impleti-

Mrî din n«ei# «ui ţîte şi yápslte^e potü

lustrui cu unü laeft preparată în modulă

uleiu de ină bună într’o baiă de nisipă

pănă când o picătură turnată pe o pé-

tră rece nu mai curge, când se plécá

pétra, şi atinsă cu degetulă se întinde

bine şi formézá fire. După aceea se

adauge mai întâiu în mici cantităţi ună

puntü defimisü de copală grosü séu altü

íimisü grosü. Nu este iertatü a încăl-

4i prea multü uleiulü, fiind-că alt-feliu

nu se disolvft completü ín laculü de co-

palü. Vasulă, în care se ínc&1 4 esce fir-

nisulă de copală, trebue se fié spaţiosă,

de óre-ce când se adauge uleitilă de inü,

se formézá o spumă mare. După ce s’a

rácitü se amestecă în firnisulü preparatü

uleiulü de terpentiiiü spre a’i se da con­

sistenţa recerută. Acestü Iacă se uscă

curéndü, are elasticitate sufieientă şi se

póte întrebuinţa cu séu fără unü adausü

de colóre.

Microbii şl cafeua. Amü puté 4ice?

că microbii suntü astă~4î la ordinea 4 ”

lei în totă lumea, şi oînenii de sciinţă

caută tóté mijlócele posibile spre a’i

omorî. Intre alte mijlóce se 4ice, că şi ca­

feua ar fi unü bunü remediu în contra

microbilorü cari dau naşcere cholerei, pre-

oum chiar şi în contra altorü bólé. Se

mai 4ice, că cafeaua ar avé bune re-

sultate chiar’ şi lâ frigurile tifoide. Pă­

nă astă-4l bunele efecte obţinute au fostü

atribuite la lucrarea exaltantă şi tonică

a cafeinei asupra sistemulüi nervosü, dér

după nouéle cercetări s’a stabilită, că ca­

feaua produce aceste resultate. Cafeaua

împedecă pănă la óre-care punctü des-

voltarea micro-organismelorü în substan­

ţele suscesibile de a putre4i; pe de altă

parte studiindu-se acţiunea cafelei şi a

céiului asupra bacteriilorü părăsite de in­

testine, s’a recunoscutü, că infusiunile,

aceste substaţe, potü se rămână expuse

liberü în aerü ftiră să se acopere de mus-

culiţă şi fără să dea nascere la o prea

mare desvoltare de bacterii. D. Heine

a publicatü resultatele unoră experienţe,

stabilindă realitatea proprietăţiloră anti­

septice ale cafelei. D. Heine a adausă o

infusiune de cafea la o cultură de mi­

crobi în plină evoluţiune, şi după aceea

a analisată cultura deosebiţiloră microbi

în mijloculü gelatinei şi a mâi aaáUsü

după aceea o fusiune de cafea. Báccilulü

cholerei~a arătjatft'cea mai mare nedu­

merire pentru cafea, 10'°/0. Éste dé lip­

să a se face aceleaşi cercetări şi cu in-

fusiunea de ceaiu. Sporii dela bacteri-

dele carbonóse morü în mijloculü unei

adiţiunl de cafea, după 2 4^e- Efec­

tele au fostü cele mai puternice cu ca­

feina.

Unü altü învăţattt, d. Kraus, a voitü

să scie, ce devinü microbii patogeni ci

puşi însuspensiune în apa destinată a

se întrebuinţa în alimentaţiă. Probele de

apă erau de 3 poveninţe, avéndü tempe­

ratura de unü gradü. Microbii ameste­

caţi în apă de puţtt şi de isvorü au dis-

párutü înspaţiu în câteva clile séu mai

târ4iu. Yibrionulü cholerei a peritü în

timpü de 24 de óre, báccilulü carbonosü

a dispărută în 3 dile şi báccilulü frigu-

rilorü tifoide după 6 4üe- Acestü re-

sviltatü s’a obtinutü cu aceeaşi iuţ0lă şi

î apa cea mai curată.

Pentru zugravi. O colóre frumosă şi

eftină galbenă-roşiatică pentru văpsirea

clădirilora se póte prepara în timpulü

celü mai scurtü şi folosi imediatü în mo-

dulü următoră: Yară arsă se strînge în

modulă obicinuită şi se lasă să se trans-

formeze în prafă, care apoi se dă prin

sită. 10 kilograme de astfelü de varü în

formă de prafü se amestecă într’o căl­

dare cu apă, pănă ce se formézá o flui­

ditate ca laptele, care apoi se încăl4esce

la focă, pănă ce fierbe. In fluiditatea

acésta se disolvă, când fierbe, 100 de

grame de chromatü de potasiu roşu şi

când s’a disolvatü se adaugü 600 de

grame de acetatü de plumbă, (zahară

de plumbă), mestecândă continuu cu ună

lemnă. Colórea s’a formată, când o probă

luată lasă ună sedimentă şi fluiditatea,

care este deasupra acestui sedimentă,

esté limpedö şi curată ca apa; decă Aţii*

ditatea est# insă colorată, se mai pune

încăr p^Bat aa^hără 4® p j ^ ^ şi se

mestecă mai departe. După aceea se

mai subtiézá fluiditatea încă cu puţină

apă rece- şi şe póte folosi imediată.

Décá voimă să conservămă acéstá co­

lóre, lăsămă sé se aşe4e colórea la fundü,

strecurámü apa, punemü sedimentulü ín-

tr’o pânză, ca sé se scurgă totă apa dm

elü şi apoi ílü lásámü sé se usuce la aer.

Catastrofă In Statele-Únite. 0 tefe-gramă a corespondentului 4iarului „l’In-

dépendance belge“, din New York, a-

nunţă că unü vértejü grOzavü a cărată

peste oraşultt Count Yomon, ín statülü

IUinois. Cea mai mare parte din case au

fostü date la páméntü de véntulü fu-

riosü. Nu fuse destulü numai atâta. în

acelaş momentü, spre complectarea ne •

norocirei, limbi de flăcări se rădicară de

prin mai multe părţi. Oraşulă bântuită

luase focü, mistuindu-se astfelü tóté lo­

cuinţele ce mai rémáseserá în piciére.

Doué4ecI de persóne au fostü omorîte,

ér numérulü ránitilorü se urcă la doué

sute.

Curăţirea apei de beutii. Apa care

se bea conţine în timpuri de epidemiă mii

de bacterii, cari suntü germenii pentru

bólé. S’a constatatü, că apa se curăţă

totalü de aceste bacterii prin metodulü

fórte simplu, de a-o destila cu pétrá acră,

séu alaunü. Este suficientă o cantitate

fórte mică de pétrá acră, pentru ca sé

curăţe apa de tóté murdăriele şi de bac­

terii.

Cum se cuuósce yíhuIu roşu décá

este coloratü séu nu? Décá voimü sé

cunóscemü vinulă roşu, că este vápsitü

séu nu, umplemü o sticlă care nu este

prea largă la gură; cu ună degetă as-

tupămă gura sticlei şi o întorcemă în-

cetişoră deasupra unui vasă cu apă, re­

trăgând degetulă. Décá vinulă este cu­

rată, apa din vasă, câtă şi vinulă din Sti­

clă r0mână neschimbate, căci vinulă

nu va colora apa. Décá însă vinulă

este văpsită se va cunósce imediată,

căci apa se colorézá.„Mes. Rom.

C U N U N I Ă.

Mâne, Duminecă 4 Martie n., d-ra

Eleonora Rusii, fiica preotului română -din

Băla de pe Câmpiă, îşi va serba cununia

sa în biserica română de acolo cu d-lă

teologă absolută Vasiliu Vlassa din Ci-

cudiulă de Câmpiă.

Priméscá tinerii miri felicitările nós-

tre sincere!

t'ui’Niilii pieţei Braşowâ7 7

din B Martie st. n. 1888

Bancnote românescl Cump. 8.51 Vând. 8.52

Argintii românescti. . „ 8.45 „ ' 8.48

Napoleon-d’orI . . . „ 10*02 „ 10.05

Lire turcescl . . . „ 11.82 „ 11.87

Imperiali . . . . . „ 10.32 „ 10.37

GralbinI..................„ 5.88 „ 5.92

Scris. fonc. „Albina“ 6u/0 „ 101.— „ £02.—

„ „ „ 5 % „ 98.- „ 99.-

Ruble rusescî . . . „ 107.— „ 108.—

Discontulü . . . . 6*/2—8u/0 pe anü.

Cursulü la bursa de Viena

din 1 Martie st. n. 1888.

Renta de aurü. 4 % . . . . . . . . 96.25Renta de hârtiă5°/0 . . . . . . . 83.10Imprumutulü cáilorü ferate ungare . 148.50 Amortisarea datoriei căiloru ferate de

ostü ungare (1-ma emisiune) . . 94.20 Amortisarea datoriei cáilorü ferate de

ostü ungare (2-a emisiune) . . 128.75 Amortisarea datoriei cáilorü ierate de

ostü ungare (3-a emisiune) . . 108.50Bonuri rurale ungare . . . .• . . 108.75Bonuri cu clasa de sortare . . . . 108.60Bonuri rurale Banatü-Timisü . . . 103.60Bonuri cu cl. de sortare . . . . . 108.60Bonuri rurale Transilvane . . . . 103.60Bonuri croato-slavone......................108.25Despăgubirea pentru dijma de vinü

ungurescü.......................... 98.50Imprumutulü cu premiulü ungurescü 120,50 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-

ghedmului . ..................... . . . 122.50Renta de hârtiă austriacă . . . . 77.65Renta de argintü austriacü . . . . 78^0Renta de aurü austriacă . . . . . 107.85LosurI din 1860 .......................... .... 132.25Acţiunile băncei austro-ungare . . . 859.—Acţiunile băncei de creditü ungur. . 268.Acţiunile băncei de creditü austr. . 268.20Gralbení împerătescl . .................. 5.98Napoleon-d’orI . . ...........................10.04Mărci 100 împ. germ ane................. 62.20Londra 10 Livre s sterlinge . . . . 126,80

Editoră şi Redactoră responsabilă:Or. Aurel Murefiauu

Nr. 39 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888.

sr

_ p S . B ^ î & 0 5 2* s >- n

® fi ~ E £ » 300 S . 3 P co £ : 3SD O CB "■s- ®* —

f f g ?J* g s& V< ro % ** f£ & V £ 3 I

H,

Cfţ

cs

î"

— JC<* 2 ®? S §-•■ CD ®

O *" & B &1 to** C.‘ 5

P

GO

B

Xc ® f±Í♦-r1 *« ® 2^ so QTQ 3.2-. §> gc 9» st* a I

■ T ’ £L Ct- o _ _

: ® ® ®' 2 ai i1 zi." 5 ®c t ^e t - CC -» *~ai t - j -

“ ' ST ^ o P.-K g. o. - »3 g. « •c- 2 =»£j co St _

:Sţ Ö.HÖ & „® ^ p 5

' § §: ö> g- § cfls'Ş-Jpc ® I P js

Öt.S5<

CD et- CDcr-

i ®

(ü* - c/i *=■

S5

8«

§Î3 £

O O R O B A K T U i

g l i ia £

o

I*

$H '

o»

P îî P

5T ^ ®CD 95 J3

ga

CTP<

-*50

00* N-> CD tfÖ" B *■* =+■Ü . t—c rt

-S Jts* ^ ^ _

s <& © g“s: p S-

-CC

CD-72

P

gSK'

O.

op co

oCD

CD 2 . .

£ i—.

CD

TT ö >—* • î>

TiCD

O

•55 <

I-*1B '(—1« rt-

TJO

c rOS3

n|ic

SSc Ö£ -ii'H -C

p ,

HM • O..PP O

B H& p

DÎ3 O-

P i-j POUi

<r+- CD >-—> t fHM C3 OC-

• Ots

T?P>

T5o

CDP

S X Hpxp Tî •-«

£c 2

£2- co CD CD<

52—28Se deschide abonamentü pre anulü 1888la

AMICULU FAMILIEI. £>iarü beletristică şi enciclopedicii-literara— cu ilustraţiuni.— Cursulü X IL — Apare în 1 şi 15 tji

a lunei în numeri câte de 2— 3 cóle cu ilustraţiuni frumóse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a.

— mai departe tractézá cestiuni literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa

sociala a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte

ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totü nisuesce a întinde tuturorö. indivicjilorü din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţuiţi de prenumeraţiune pre anulü întregii e 4 îl., pentru România şi străină­tate 10 franci — lei, plătibili şi în bilete de bancă oii maree poştali.

PREÖTULÜ RÖMANÜ. piarü biserieescu, şcolarii şi literarii — cu ilustraţiuni. — Cursulü X IV . — Apare în broşuri lunare

câte de 2'/2 — 3V2 cóle; şi publică portretele şi biografiile archiereilorü şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus­traţiuni, — mai departe articlii din sfera tuturorü sciinţeloru- teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-

torî şi diverse ocasiunî, mai alesü funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice si scienţifice-literari; şi în urma totü soiulü de a- mémmte şi sciri cu preferinţa celorü din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţuiţi de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 îl. — pentru România 10 franci — lei, plătibili şi în bilete de bancă ori maree poştali.

Colfectanţii primesett gratisű totü alü patrulea esemplarű.Manieri de probă se triinitii gratisii orî-ciii eere.

9tr~ A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvár. Transilvania. ~tm_______S___

---------- *

Tottt de aci se mai potü procura şi urmátórele cărţi din editura propria:Apologie. Disensiuni filologice şi

istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre- goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun- falvy despre Cronica lui G-eorg. Gabr. Şincai. Preţulii 30 cr.

Renascerea limbei românesci în vor­bire şi scriere învederită, şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi IU. Preţuia broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.

Cuvântări bisericesc! la tote săr­bătorile de peste and, de I. Papiu. Unii volumii de preste 26 cole. Acest ojpti de euventări bisericesc! întrece tote opurile de acestu soiu apărute pănă acum -- avendti şi o notiţă is­torică la fiă-care sSrbătore, care arată timpulii întroducerei, fasele prin cari a trecutti şi modul cum s’a stabilita respectiva serbătore. Preţuia e 2 fl.

Barbu cobzariulu. Novelă origi­nală de Emilia Lungii. Preţuia 15 cr.

Puterea amorului. Novelă de Pau- lina C. Z. Rovinaru. Preţuia 20 cr.

Idealuld perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuia

15 cr.Opera unui omQ de bine. Novelă

originală. — Continuarea novelei: Idea- lulu pierduţii de Paulina C. Z. Rovi­naru. Preţuia 15 cr.

Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţuia 10 cr.

Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţuia 10 cr.

Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Preţuia 10 cr.

Elu trebue sS se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţa. Preţuia 25 cr.

firanda seu Nunta fatală. Schiţă

Georgiu Simu.

din emigrarea lui Dragoşa. Novelă is­torică naţională. Preţuia 20 cr.

Numerii 76 şi 77. Naraţiune is­torică după Wachsmann, de Ioana Tanco. Preţuia 30 cr.

Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le- gouve. Preţuia 10 cr.

Hermand şi Dorotea după W . de Goethe, traducţiune liberă de Cons­tantina Morariu. Preţuia 50 cr.

Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţuia 30 cr.

Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţuia 30 cr.

Petulantuld. Comediă în 5 acte, dapă Augusta Kotzebue, tradusă de Ioana St. Şuluţa. Preţuia 30 cr.

Carmen Sylva. Prelegere pfiblîcă ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas.— Cu portretula M. S. Regina Româ­niei. Preţuia 15 cr.

Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Una voluma de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Pre­ţuia redusa (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.

Trandafiri şi viorele, poesii popo­rale, culese de Ioana Popa Reteganu. Una voluma de 14 cole. Preţ. 60 cr.

Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. 0. Olinescu. Preţuia 20 cr.

Biblioteca Sătenului Românii. Car­tea I, II, UT, IY, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţuia la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.

Biblioteca Familiei. Cartea I. Cu­prinde materii forte interesante şi amu­sante. Preţuia 30 cr.

Colectă de recepte din economia, industria, comerciu si chemiă. Preţuia 50 cr.

Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţuia 30 cr.

Indreptard teoretied şi practicd pen­tru învfiţămentuld intuitivd în folosula eleviloru normali (preparandialî), a în- veţătorilora şi a altora bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovana, profesora pre- parandiala. Preţuia unui esemplara cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In li­teratura nostră pedagogică abia aflăma vre-ui.iu opa, întocmită după lipsele scoleloru nostre în mesura în care este acesta, pentru aceea îla şi recoman- dăma mai alesă directorilora şi învâ- ţătorilora ca colora în prima liniă in­teresaţi.

Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţuia 15.

Manuald de Gramatica limbei ro­mâne pentru scolele poporali în trei cursuri de Maxima Popa, profesora la gimnasiula din Năseuda. — Manuala aprobata prin ministeriula de culte şi instrucţiune publică cu rescriptula de data 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţuia 30.

Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioana Buteanu, prof. gimn. Una voluma de peste 30 cole. Preţuia 2 fl.

Manualu de stilistică de Ioana F. Negruţa, profesora. Opa aprobata şi din partea ministeriului de culte şi in­strucţiune publică cu rescriptula de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Par­tea practică forte bogată a acestui op— cuprind enda composiţiuni de tota soiula de acte obveniente în referin­ţele vieţei sociali—.se pote întrebuinţa

cu multa folosa de cătră preoţi, înve- ţători şi alţi cărturari români. Preţuia1 fl. 10 cr.

Nu mă uita. Colecţiune de vier­suri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţuia 50 cr.

Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru în­văţători şi preparam]!. Broş. I. scrisă de Gavrila Trifu profesora prep ar an- diala. Preţuia 80 cr.

Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:Mărgăritaruld sufletului. Carte bo­

gată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte frumosa ilustrată. Preţuia unui esemplara broşurata e 40 cr., legată 50 cr., legata în pânză 60 cr., legata mai fina 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legă­tură de luxa 1.50—2.50

Miculd mărgăritarii sufletescu. Căr­ticică de rugăciuni şi cântări bisericescl— frumosa ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţuia unui esemplara broşurata e 15 cr., — legata 22 cr., legata în pândă 26 cr.

Cărticică de rugăciuni şi cântăripentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţuia unui esemplara e 10 cr.; 50=3 flor.; 100=5 fl.

Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-deu urmata de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru­mose. Preţuia unui esemplara spedattt franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.

Epistolia 0. N. Isusu Christosu.Preţuia unui esemplara legată şi spe- dată franco e 15 cr.

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.