Calendarul Apicol Pe Luni Calendaristice

26
Ianuarie Ianuarie, început de an nou calendaristic, pentru apicultură este o lună în care iernarea albinelor este în plină desfăşurare având caracteristicile ei specifice. Din punct de vedere meteorologic ianuarie este în general o lună geroasă cu zile în care se instalează mase de aer polar si viscol. Cu toate acestea, pot apărea şi zile însorite cu temperaturi care pot ajunge la 10-12ºC. Din punct de vedere apicol, albinele trec în a doua perioadă a iernării, perioadă în care albinele încep „pregătirea” pentru noul sezon apicol. Zilele însorite cu temperaturi care stimulează zborul de curăţire sunt o adevărată binecuvântare pentru albine şi implicit pentru stupar. Spre sfârşitul lunii temperatura din centrul cuibului (ghemului de iernare) creşte cu aproximativ 10ºC de la 24-25º la 34-35ºC favorabilă debutului creşterii de puiet ca urmare zborurilor de curăţire efectuate şi a unui consum de hrană crescut: de la 0.7-0,8 kg cât se înregistrează în primele luni de iernare la aproximativ 1-1,5 kg miere odată cu începerea creşterii puietului în funcţie de puterea familiei de albine şi de condiţiile exterioare. Pentru o iernare cât mai bună a familiilor de albine, apicultorul trebuie să acţioneze în următoarele direcţii: 1. Verificarea periodică a stupinei pentru prevenirea deranjării şi neliniştirii familiilor de albine ca urmare a atacului unor animale sau păsări cum ar fi: şoareci, păsări de curte, ciocănitori, piţigoi, vrăbii; 2. Supravegherea modului de iernare al familiilor de albine prin: o analiza zumzetului albinelor, prin controale auditive periodice (ascultarea familiilor cu ajutorul unui tub de cauciuc cu diametrul de 0,8-1 cm); o analiza diferitelor resturi, a cantitaţii de albină moartă găsită pe jos, în faţa urdinişului, a resturilor scoase de pe fundul stupului (cu ajutorul unei sârme îndoite sau cu ajutorul „foii de control” pusă pe fundul stupului) ori de câte ori timpul permite acest lucru; o îndepărtarea fără zgomot a gheţii şi a zăpezii neafânate de pe scândurelele de zbor ale stupilor, desfundarea urdinişurilor de albinele moarte şi eventual aşternerea în

description

stuparit

Transcript of Calendarul Apicol Pe Luni Calendaristice

IanuarieIanuarie, nceput de an nou calendaristic, pentru apicultur este o lun n care iernarea albinelor este n plin desfurare avnd caracteristicile ei specifice.Din punct de vedere meteorologic ianuarie este n general o lun geroas cu zile n care se instaleaz mase de aer polar si viscol. Cu toate acestea, pot aprea i zile nsorite cu temperaturi care pot ajunge la 10-12C.Din punct de vedere apicol, albinele trec n a doua perioad a iernrii, perioad n care albinele ncep pregtirea pentru noul sezon apicol. Zilele nsorite cu temperaturi care stimuleaz zborul de curire sunt o adevrat binecuvntare pentru albine i implicit pentru stupar. Spre sfritul lunii temperatura din centrul cuibului (ghemului de iernare) crete cu aproximativ 10C de la 24-25 la 34-35C favorabil debutului creterii de puiet ca urmare zborurilor de curire efectuate i a unui consum de hran crescut: de la 0.7-0,8 kg ct se nregistreaz n primele luni de iernare la aproximativ 1-1,5 kg miere odat cu nceperea creterii puietului n funcie de puterea familiei de albine i de condiiile exterioare.

Pentru o iernare ct mai bun a familiilor de albine, apicultorul trebuie s acioneze n urmtoarele direcii:1. Verificarea periodic a stupinei pentru prevenirea deranjrii i nelinitirii familiilor de albine ca urmare a atacului unor animale sau psri cum ar fi: oareci, psri de curte, ciocnitori, piigoi, vrbii;2. Supravegherea modului de iernare al familiilor de albine prin: analiza zumzetului albinelor, prin controale auditive periodice (ascultarea familiilor cu ajutorul unui tub de cauciuc cu diametrul de 0,8-1 cm); analiza diferitelor resturi, a cantitaii de albin moart gsit pe jos, n faa urdiniului, a resturilor scoase de pe fundul stupului (cu ajutorul unei srme ndoite sau cu ajutorul foii de control pus pe fundul stupului) ori de cte ori timpul permite acest lucru; ndeprtarea fr zgomot a gheii i a zpezii neafnate de pe scndurelele de zbor ale stupilor, desfundarea urdiniurilor de albinele moarte i eventual aternerea n faa stupilor a unui strat subire de paie sau frunze pe care s se poat aeza albinele atunci cnd execut zboruri de curire; verificarea poziiei stupilor; Prepararea i administrarea turtelor de erbet de zahr i a plcilor de zahr candi sau de miere cristalizat familiilor de albine care au fost introduse la iernare fr suficiente rezerve de hran. Repararea, curirea, dezinfectarea stupilor i a inventarului apicol, vopsirea stupilor; ncheierea i nsrmarea ramelor; completarea materialului apicol prin achiziie n funcie de planul de producie i dezvoltare pe anul care vine;3. Constatarea strilor anormale i remedierea acestora:n ceea ce privete percepia i interpretarea zumzetului albinelor ca indicator n aprecierea strii familiilor de albine se cunoate c un zumzet moderat i uniform arat c familia de albine este n stare bun i iernarea decurge normal, un zumzet puternic arat c familia este n suferin (boal, duntori), un zumzet slab asemntor fonetului de frunze arat c familia este nfometat (fie nu mai are rezerve de hran fie acestea sunt dispuse de aa natur c albinele nu le pot aborda din cauza temperaturii prea sczute), iar un zumzet prelung, neuniform n intensitate, plngtor, indic absena mtcii. Cnd zumzetul este foarte slab sau nu se percepe aproape deloc se va interveni, fr a abuza, prin lovirea cu mna a peretelui din fa al stupului; dac albinele rspund printr-un zumzet puternic care nceteaz numaidect nseamn c familia ierneaz n condiii bune.Mortalitatea exagerat a albinelor poate fi rezultatul unei iernri cu multe albine batrne, a unor boli sau duntori, a unor familii fr matc sau lipsa hranei.Prezena oarecilor poate fi stabilit dup prezena cadavrelor de albine fr capete, roase, prezena excrementelor de oarece, rumegu de cear n cantitate exagerat pe fundul stupului i la urdini.Prezena albinelor umede, mucegite, arat c n stup este prea mult umiditate deci exist o ventilaie deficitar.Dac albinele au abdomenul umflat i se vd pete de diaree la urdini sau pe scndurica de zbor, nseamn c familia respectiv este bolnav de diaree fie din cauza consumului de hran de calitate necorespunztoare iernrii care favorizeaz apariia nosemozei, fie din cauza condiiilor nefavorabile de iernare care pstreaz o umiditate mare n stup, fie este vorba de familii care ierneaz pe miere necpcit care absoarbe umiditatea din stup; situaii favorizante pentru apariia nosemozei pot fi i familiile slabe, deranjate de aciunea diverilor duntori sau parazii.Din cauza nelinitii provocate de lipsa mtcii familia de albine consum mai multe provizii, se mbolnvete deasemenea de diaree, se epuizeaz i deseori moare; familia orfan dac este observat n timp poate primi o matc de la rezerv acolo unde acestea exist sau este unificat cu o alt familie, mai slab, dar care are matc; aceste intervenii se fac n zilele calde cu cel puin 12C sau, cel mai frecvent ntr-o ncpere nclzit n care s existe o temperatur de aproximativ 15C.Prezena cristalelor n cantitate mare printre cadavrele de albine dovedete c mierea din faguri este cristalizat;Completarea proviziilor la familiile care prezint semne de hran insuficient (zumzet slab de fonet de frunze, albine moarte pe fundul stupului cu trompa scoas) se poate face i cu rame cu miere de la rezerv sau de la familiile unde se apreciaz c exist un excedent (prin rapida apreciere a greutii stupului); familia n cauz este introdus ntr-o ncpere nclzit, se deschide i despacheteaz uor se observ poziia ghemului i se amplaseaz fagurii cu hran lateral ghemului, astfel nct albinele sa ia contactul cu acesta. Administrarea turtelor sau zahrului candi se face direct pe vatra stupinein ceea ce privete poziia stupilor acetia trebuie s fie cu partea din fa uor nclinai n jos pentru ca apa s se scurg afar.

FebruarieUltima lun a iernii calendaristice, februarie este instabil din punct de vedere meteorologic. Exist zile reci, cu ninsori abundente, viscolite cu zile sau nopi senine, dar foarte geroase mai ales n prima parte a lunii; n a doua parte a lunii apar i zile primvratice cu temperaturi de pn la +15C. Aceste temperaturi fac posibile zborurile de curire att de benefice asupra sntii albinelor. Pentru efectuarea zborurilor de curire este necesar o temperatur de minim +10C la umbr. n aceast lun durata zilei crete, matca depune ou din ce n ce mai mult, creterea puietului sporind consumul de hran la 1,2-1,5 kg/lun sau 50g zi, dublu fa de perioada de inactivitate. La ascultare, zumzetul familiilor sntoase devine ceva mai intens dar uniform.n luna februarie apicultorul trebuie s acioneze n urmtoarele direcii, o parte dintre acestea fiind specifice lunilor de iarn: Verificarea periodic a stupinei pentru prevenirea deranjrii i nelinitirii familiilor de albine ca urmare a atacului unor animale sau psri. ndeprtarea fr zgomot a gheii i a zpezii neafnate de pe scndurelele de zbor ale stupilor Desfundarea urdiniurilor de albinele moarte i pregtirea vetrei de stupin pentru zborurile de curire; Stimularea efecturii zborului de curire. Zborul de curire al familiilor de albine d informaii preioase despre starea de sntate a familiei de albine, astfel: familiile puternice l efectueaz pe parcursul a 30-40 minute; un numr redus de albine la zbor arat c familia este slab sau bolnav; albinele care au un comportament de parc ar cuta ceva, fiind aezate pe pereii stupului arat c familia nu are matc; albine cu abdomenul umflat sau apariia fecalelor pe scandurica de zbor denot faptul c n stup exist miere n fermentaie sau albinele sunt bolnave de nosemoz; prezena resturilor de cear n cantitate mare la urdini, pe scndurica de zbor arat c familia de albine a fost atacat de oareci; dac din familie nu ies albine, iar la lovirea cu mna a peretelui din fa al stupului acestea nu reacioneaz nseamn c familia a pierit. Acesti stupi se nchid la urdini pentru a nu ptrunde albinele hoae la nceputul primverii. Pentru stimularea i controlul zborului de curire, n zilele nsorite ale lunii februarie se poate nltura mpachetajul existent al stupilor i chiar capacele stupilor; Continuarea supravegherii modului cum ierneaz familiile de albine prin analiza zumzetului albinelor (controale auditive periodice) i analiza foii de control pus pe fundul stupului ori de cate ori timpul permite acest lucru; Completarea rezervelor de hran la familiile ce au rezerve insuficiente prin administrarea de turte din past de miere i zahr pudr, erbet administrat sub form de turte sau zahr candi; Pentru prevenirea nosemozei este bine ca turtele de zahr s fie preparate cu extracte de plante (tip Protofil) doza fiind de 340 ml/10 kg de pasta obinut, avnd grij ca Protofilul s fie bine omogenizat n sirop sau miere i apoi s fie adugat la zahrul pudr; Foarte importante pentru dezvoltarea familiilor de albine, turtele proteice, nu se vor administra n aceast lun dac, la cel puin 2 sptmni de la administrarea acestora, timpul nu permite efectuarea zborurilor de curire, situaie greu previzibil; de aceea pentru mai mult siguran este bine ca aceste turte s fie administrate ncepand cu a doua jumtate a lunii martie. Completarea proviziilor se poate face i cu rame cu miere de la rezerv sau de la familiile unde se apreciaz c exist un excedent (prin rapida apreciere a greutii stupului); familia n cauz este introdus ntr-o ncpere nclzit, se deschide i despacheteaz uor se observ poziia ghemului i se amplaseaz fagurii cu hran lateral ghemului, astfel nct albinele sa ia contactul cu acesta. Administrarea turtelor sau zahrului candi se face direct pe vatra stupinei n cantitate de 700g-1kg/familie de albine, la interval de 2-3 saptamani n funcie de rezerva de hrana existent n faguri i de consum. Continuarea lucrrilor care in de asigurarea materialului i echipamentului apicol pe anul n curs n funcie de producia planificat (repararea, curirea, dezinfectarea, vopsirea stupilor, ncheierea i nsrmarea ramelor, achiziionarea necesarului lips); Aa cum am descris pe larg n calendarul din luna ianuarie este necesara aprecierea modului cum ierneaz familiile de albine, identificarea i ndreptarea starilor anormale aprute prin:- interpretarea zumzetului albinelor ca indicator n aprecierea strii familiilor de albine;- aprecierea resturilor existente pe fundul stupului, la urdini sau n faa stupului;- eliminarea surplusului de umiditate: prin asigurarea unei ventilaii corecte a stupului care s elimine condensul, s asigure oxigenarea i s elimine dioxidul de carbon; nclinarea stupilor ctre peretele frontal pentru scurgerea apei;- identificarea familiilor bolnave, stabilirea cauzei i ndreptarea acestor familii (stabilirea diagnosticului prin analize efectuate de laboratoare specializate);- unificarea familiilor orfane cu alte familii, mai slabe sau introducerea unei mtci de la rezerva (acolo unde acestea exist) la familiile orfane observate n timp util; aceste intervenii se fac n zilele calde cu cel puin 12C sau,- completarea proviziilor la familiile care prezint semne de hran insuficient asa cum este descris mai sus;

MartieLuna martie, prima lun calendaristic de primvar, se caracterizeaz printr-o vreme n curs de nclzire, dar deseori foarte schimbtoare. Nu sunt puini anii n care, n luna martie, ninge i temperatura scade sub 0C. Oricum, ziua crete pn la a fi egal cu noaptea, iar condiiile de clim fac posibil apariia primelor flori n special polenifere (ghiocei, brndue, viorele, urzicua, cornul, aninul, ulmul de cmp salcia cpreasc i zlogul) fapt ce contribuie la o bun stimulare a dezvoltrii familiilor de albine.Dezvoltarea coloniei de albine este dat de creterea raportului de albine tinere n defavoarea celor btrne, creterea puietului pe un numr tot mai mare de faguri n funcie de prolificitatea mtcii i a gradului de acoperire a fagurilor cu albin. n aceast lun, puterea familiilor difer, dar n general le putem aprecia ca familii puternice pe acelea care au 7-8 intervale ocupate de albin, familii de putere medie cu 5-6 intervale, iar cele de putere mic sunt ocupate de albin pe 3-4 spaii. n aceste condiii consumul de miere crete la 2,0 2,5 kg.n luna martie apicultorul trebuie s aib n vedere urmtoarele activiti:-stimularea i supravegherea zborului general de curire (n regiunile cu primvar trzie). Odat cu supravegherea zborului se noteaz toate strile anormale care exist, prin aprecierea zborului la urdini, a semnelor de boal (fecale la urdini n cazul nosemozei, albine care se deplaseaz anormal n cazul acarienilor). Zborurile de curire intense i energice le fac numai familiile puternice i sntoase care au o activitate normal i o dezvoltare pe msur. Abundena albinelor care au polen n coulee i vin la urdini denot c n cuib exist mult puiet.-efectuarea reviziei sumare de primvar, n zilele clduroase cu peste 13C, cand se verific prezena mtcii i starea general a familiilor de albine i se execut o serie de lucrri pentru o bun dezvoltare a acestora: curirea fundurilor de stup, ndreptarea familiilor de albine orfane, unirea familiilor de albine slabe, completarea rezervelor de hran la 6-8 kg pe o familie de albine, uscarea materialelor izolatoare, strmtorarea cuiburilor la familiile slabe i mijlocii pentru meninerea cldurii;-un control mai amnunit (revizia de fond) poate fi facut numai dac temperatura exterioar atinge 20C i nu exist vnt. Se apreciaz cantitatea de puiet, hran i modul de repartizare, se constat prezena i calitatea mtcii observnd puietul de toate vrstele, se cur fundul stupului i se strnge cuibul la ramele cu hran si puiet acoperite de albin. Familiile de albine nu trebuie sa fie descoperite mai mult de 10 minute;-Completarea proviziilor se poate face cu rame cu miere de la rezerv sau de la familiile unde se apreciaz c exist un excedent;-innd cont de faptul ca sunt necesare 40 de zile pentru a obine o prim serie de albine culegtoare, n scopul intensificrii creterii de puiet pentru valorificarea culesurilor intense (rapi de toamn, salcm) se trece imediat ce timpul se nclzete la stimularea familiilor de albine cu sirop de zahr 1:1, administrat la nceput n porii de 0,15 - 0,25 litri n funcie de puterea familiilor i pe msur ce timpul se nclzete la porii de 0,3 - 0,5 litri/ familie la intervale de timp de 4-7 zile; pentru combaterea nosemozei, siropul poate fi preparat cu Protofil 17ml (o lingur de sup) /litru sirop.-tot n scopul intensificrii creterii de puiet pot fi administrate turtele proteice cu aprox 10 -20% polen din propria stupin (recoltat de la familii sntoase i conservat corespunztor) mai ales ncepnd cu a doua jumtate a lunii martie cnd zborul de curire nu mai poate fi periclitat din cauza timpului nefavorabil.-asigurarea apei la adptor n care poate fi dizolvat o cantitate de 5g sare/litru ap;-formarea de familii temporare i ajuttoare cu mtci de la rezerv acolo unde este cazul;-aplicarea tratamentelor necesare mpotriva varoozei i dac e cazul (mortaliti sau stri anormale fr cauz aparent) se recolteaz probe i se trimit ctre analiz;-instalarea unei familii de putere mijlocie pe cntarul de control;-luarea de msuri pentru prentmpinarea furtiagului;-reaezarea stupilor pentru a beneficia de cldura soarelui nc de diminea, asigurndu-se prin aceast msur stimularea activitii de cules i de cretere a puietului;

AprilieAprilie marcheaz prima lun de primvar n adevratul sens al cuvntului, iar obiectivul principal al apicultorului n aceast perioad este pregtirea familiilor de albine pentru valorificarea primelor culesuri (rapi si salcm) n paralel cu luarea de msuri pentru a evita roirea natural n lunile care urmeaz. Dezvoltarea albinelor, ca i n cazul altor specii de animale, are la baz trei factori: matca (vrsta si calitatea), hrana (stimularea natural i artificial) i mediu (condiiile din interiorul i din afara stupului).Flora de primvar abundent n aceast perioad (ararul argintiu, aninul, cireul, slciile, flor spontan) reprezint stimulul natural pentru dezvoltarea familiilor de albine, astfel c o matc de calitate poate s depun zilnic peste 1500 de ou ceea ce conduce la nlocuirea complet a albinelor de iernare i la depirea puterii cu care a intrat n iarn. Rezervele de hran proaspt, n special cele de pstur, ncep s fie din ce n ce mai extinse n jurul puietului.n acest context, pentru atingerea obiectivelor sale, stuparul trebuie sa aib cunotintele necesare pentru a interveni n reglarea celor trei factori de baz mai sus menionai, realiznd o serie de lucrri:-se continu lucrrile de verificare amnunit a fiecrei familii de albine (revizia de fond), dac acestea nu s-au realizat, i se noteaz toate strile anormale care exist, prin aprecierea n continuare a activitii generale, a zborului la urdini, a semnelor anormale, a prezenei mtcii i puietului de albin lucrtoare de toate vrstele, a suprafeei cu puiet i a celor acoperite cu albin, prezena trntorilor i a rezervelor de hran. Cu aceast ocazie se reorganizeaz, dac este necesar, cuibul familiei, prin eliminarea ramelor goale dup diafragm, pentru asigurarea unui regim termic optim dezvoltrii. Revizia de fond se face n zilele clduroase (20C) si fr vnt.-Se iau msuri pentru corectarea strilor nedorite: de unificare a familiilor slabe sau fara matc, de ntrire a acestora cu rame cu puiet, de stimulare si completare a hrnirilor, de igienizare si tratament, de verificare i reparare (nlocuire) a elementelor de stup. Completarea proviziilor se poate face cu rame cu miere de la rezerv sau de la familiile unde se apreciaz c exist un excedent; se apreciaz c este necesar s existe n stup o cantitate de cel puin 6-7 kg miere de bun calitate.-Se continu stimularea familiilor de albine cu hran artificial cu scopul intensificrii ritmului de ouat al mtcilor. Aceasta se realizeaz prin administarea de sirop de zahr 1:1 n porii de 0,3 - 0,5litri/familia de albine, n funcie de puterea familiilor, la intervale de 2-3 zile;-Se va asigura apa la adptor n care poate fi dizolvat i o cantitate de 5g sare/litru ap;-Pe msura ocuprii fagurilor din cuib cu puiet, se asigur lrgirea cuibului cu faguri cldii sau artificiali. Fagurii artificiali pot fi introdui n perioadele n care se remarc o uoar albire a celorlali faguri, mai ales pe speteaz superioar. Acetia se introduc dup ultima ram cu puiet sau n mijlocul cuibului, cte un fagure sptmnal. nainte de a-i introduce, fagurii pot fi uor stropii cu sirop pentru a fi mai repede curai si deci pregtii pentru ouat.-Pentru prima parte a primverii urdiniurile se reduc la 3-4 cm urmnd ca, treptat, pe msura dezvoltrii i stabilizarii timpului frumos, deschiderea s fie mai mare.-Se vor forma familii temporare i ajuttoare cu mtci de la rezerv acolo unde este cazul;-Se vor aplica tratamentele necesare mpotriva varoozei;-Se vor lua msuri pentru prentmpinarea furtiagului;-Pe msura ce pomii nfloresc se pot instala colectoarele de polen pentru recoltarea i valorificarea acestuia. Recoltarea polenului nu este o msur obligatorie, dar aceast operaiune poate fi aplicat n zone unde exist abunden de polen deoarece se stimuleaz recoltarea unei cantiti si mai mari de polen, familiile de albine nefiind private de lipsa acestuia.-Deasemenea se pot instala gratiile colectoare de propolis deasupra cuibului. Deasemenea se poate ncepe creterea de faguri cu celule de trntor (rame clditoare pentru producia de triturat larvar - apilarnil).-Se reformeaz fagurii vechi extrai din cuib n urma reviziei de fond, se repar, se nsrmeaz, astfel fiind pregtii pentru sezonul n curs. Se asigur necesarul de stupi i rame att pentru recolt ct i pentru formarea ulterioar a roiurilor artificiale.-Se vor lua msuri pentru asigurarea transportului n pastoral, alegerea bazinelor melifere i a vetrelor de pastoral.

MaiLuna mai, mult ateptat de ctre toti apicultorii, poate aduce, n funcie de o serie de factori, primele rezultate ale muncii albinelor, rezultate care se vor reflecta n buzunarele fiecrui apicultor. Este o lun de intens activitate pentru apicultori avnd ca obiectiv principal valorificarea primelor culesuri importante de nectar de la rapia de toamn si salcm, n paralel cu luarea de msuri pentru a evita roirea natural n lunile care urmeaz. Rapia de toamn nflorete nc din aprilie i ine cca 45 zile, iar rapia de de primvar nflorete n funcie de momentul semnatului cam la aproximativ o lun dup rapia de toamn. Furnizeaz nectar i polen ntr-o perioad cnd flora melifer este srac de aceea contribuie la dezvoltarea puternic a familiilor de albine. Producia de miere este evaluat la aproximativ 100 kg/ha, mierea este de culoare aproape alb, uneori galben intens cu o arom puternic de floare de rapi, are un gust uor iute datorit uleiurilor volatile pe care le conine, dar care cu timpul se evapor. Aceast miere are particularitatea de a se cristaliza foarte repede, de aceea ea trebuie extras din faguri imediat dupa cules i nu poate fi pstrat ca hran de iernare. De menionat este i faptul c utilizarea fagurilor de recolt din care s-a extras mierea de rapi poate compromite calitatea mierii de salcm, dac acetia nu au fost bine curai de albine dup extracie, cristalele de miere de rapi dac ajung n mierea de salcm pot conduce la declasificarea mierii de salcm. Salcmul nflorete ncepnd chiar cu prima decad a lunii mai i se continu i n luna iunie pentru zonele mai reci (salcm II, III). Durata nfloririi este de 10-12 zile iar producia de miere este evaluat la 1000kg/ha. Mierea mult apreciat de salcm este incolor sau uor colorat n galben cu arom specific.Pentru valorificarea acestor culesuri trebuiesc luate o serie de msuri:1.Pregtirea familiilor de albine pentru valorificarea culesurilor;2.Pregtirea documentaiei necesare aciunii propriu-zise de pastoral;3.Pregtirea mijloacelor de transport a familiilor de albine n pastoral ;4.Anunarea primriilor din localitile n raza crora sunt deplasate stupine n pastoral pentru luarea n eviden i protejarea de eventuale tratamente fitosanitare;5.Asigurarea cu echipamentul necesar extraciei i stocrii mierii pn la valorificare;n ceea ce privete pregtirea familiilor de albine pentru valorificarea culesurilor se va avea n vedere:1.Evaluarea situaiei fiecrei familii de albine i a puterii acestora. Scopul acestei lucrri este de a ajuta familia s ating o dezvoltare necesar valorificrii culesului important i eliminarea factorilor care s conduc la roirea natural. Pstrarea acestui echilibru biologic trebuie s fie realizat printr-un control permanent al strii familiilor de albine lund n calcul urmtorii factori de influen: calitatea matcii, vrsta mtcii, dezvoltare numeric excesiv i a dezechilibrului dintre cantitatea de puiet larvar i albina doic existent, lipsa spaiului de dezvoltare i a unei ventilaii corespunztoare, condiiile meteorologice de cules fluctuante etc. n condiiile valorificrii culesului de rapi exist riscul apariiei roirii chiar n perioada valorificrii culesului de salcm, fapt nedorit. De aceea, printr-o analiz riguroas a puterii familiilor de albine naintea culesului de salcm se poate evalua acest risc pentru a se lua msurile necesare prentmpinrii roitului.2.Imediat dup extracia mierii de rapi i n lipsa culesului de rapi fagurii vor fi reintrodui n familii pentru curarea complet de resturi de miere pentru a nu deteriora calitatea mierii de salcm care urmeaz a fi recoltat. Se menioneaz c existena unei cantiti mici de miere de rapi n mierea de salcm poate modifica culoarea i coninutul polinic fapt ce conduce la declasarea mierii de salcm i obinerea unui pre mult mai sczut.3.n aceast lun se continu prin a se verifica i corecta situaiile nedorite: unificarea familiilor slabe sau fra matc, ntrirea acestora cu rame cu puiet, stimularea glucidic i proteic a acestora;4.Aplicarea tratamentelor antivarroa se va ntrerupe cu cel puin 2 sptmni naintea culesului important pentru a evita riscul polurii mierii recoltate;5.Verificarea, repararea, nlocuirea elementelor de stup defecte pentru a rezista n condiii de transport;-Se continu asigurarea cu apa la adptor n care poate fi dizolvat i o cantitate de 5g sare/litru ap;-Se asigur lrgirea cuibului cu faguri cldii sau artificiali i nlocuirea fagurilor destinai reformei. Fagurii artificiali pot fi introdui n perioadele n care se remarc o uoar albire a celorlali faguri, mai ales pe speteaza superioar semn c n natur exist un cules.6.Pregtirea documentaiei necesare aciunii propriu-zise de pastoral n conformitate cu legislaia:7.Pregtirea mijloacelor de transport a familiilor de albine n pastoral. Mijloacele de transport inclusiv pavilioanele apicole trebuie s fie nscrise n circulaie i s aib revizia tehnica.8.Anunarea primriilor din localitile n raza crora sunt deplasate stupine n pastoral pentru luarea n eviden i protejarea de eventuale tratamente fitosanitare este o msur necesar pentru a exista baza rezolvrii un eventual litigiu.9.Asigurarea cu echipamentul necesar extraciei i stocrii mierii pn la valorificare; - condiiile de extracie i recipientele de stocare a mierii trebuie s corespund normelor Uniunii Europene. Adaptarea la legislaia UE privind echipamentele: orice echipament care vine n contact cu mierea cum ar fi centrifuga, tava de descpcit, cuitul de descpcit, trebuie s fie confecionate din inox alimentar, iar recipienii de stocare admii trebuie s fie confecionai din plastic alimentar, tabl vopsit cu vopsea alimentar, vase emailate sau inox alimentar.

IunieLuna iunie, luna solstiiului de var este i luna n care, albinele ca i natura, interdependente de altfel, ating apogeul dezvoltrii lor.O serie de activiti n stupin sunt impuse, ca i n ultima lun, de valorificarea unor culesuri specifice cum ar fi: salcmul II, III, teiul, coriandrul, mutarul, facelia, rapia de primvar, floarea-soarelui, zmeurul i zburtoarea n zona de deal-munte precum i fneaa n zona de deal. Totui, cele mai vizate culesuri de ctre apicultori sunt teiul i floarea-soarelui.Teiul cu cele trei specii mai importante ca rspndire i interes apicol, (n ordinea nfloririi teiul cu frunza mare, teiul pucios, teiul argintiu) care au o durat de nflorire diferit pe perioada lunilor iunie-iulie, ofer unul din cele mai importante culesuri de nectar.Prima specie nflorete cam la 1525 zile fa de salcm, durata medie de nflorire este de aproximativ 2-3 sptmni, iar durata total pentru toate cele trei specii este de 30 de zile. Cea mai bun producie de miere se obine de la teiul argintiu (950 1200 kg/ha), teiul cu frunza mare oferind o producie de 800-1000kg, iar teiul pucios o producie de 450-800 kg/ha.Floarea-soarelui nflorete ncepnd cu a doua jumtate a lunii iunie i continu cu prima jumtate a lunii iulie, n funcie de tehnologia i zona de cultur precum i de hibridul cultivat. Este o specie nectaro-polenifer care ofer o producie de miere apreciat la valori cuprinse ntre 30 i 130 kg miere, familiile puternice putnd realiza n medie 20 kg miere marf.Cu siguran, pentru o maximizare a randamentului privind producia de miere, trebuie s se aib n vedere i valorificarea altor culesuri care s se bazeze pe costuri minime de producie.Activitile specifice acestei perioade sunt asemntoare lunii precedente i constau n principal n pregtirea familiilor de albine pentru valorificarea culesurilor, valorificarea acestora concomitent cu minimizarea factorilor care s induc roirea; astfel, se va avea n vedere:Continuarea lucrrilor de recoltare i extracie a fagurilor cu miere; pentru a asigura un procent ct mai mic de ap din miere (18,5-19 % max.) propus prin normele internaionale n vigoare, se vor recolta numai fagurii cu miere care sunt cpcii cel puin o treime din suprafaa lor.Prevenirea roirii naturale n aceast perioad printr-o serie de msuri cum ar fi: asigurarea de spaiu corespunztor dezvoltrii i asigurarea de faguri artificiali sau goi, asigurarea activitilor de cules, distrugerea botcilor n cazul familiilor care sunt ntr-un stadiu avansat al frigurilor roitului, inversarea locurilor ntre familiile cu manifestare accentuat de roire i familiile mai slabe, eventual formarea de roiuri artificiale (stoloni) prin ridicarea de rame cu puiet i albine.Odat cu efectuarea unor verificri de rutin n familiile de albine se va avea n vedere nlocuirea fagurilor vechi, nchii la culoare, cu alii artificiali, cunoscndu-se faptul c o dat cu creterea generaiilor de puiet diametrul celulelor scade, cu efecte negative asupra creterii albinelor la dimensiunile normale i implicit asupra eficienei lor n activitate. Dac nu s-a realizat eliminarea acestor faguri negri nainte de extinderea puietului, nc din primvar, aceti faguri negri se vor elimina treptat prin trecerea lor marginal cuibului, dup o ram cu miere pentru eclozionarea puietului existent.nainte de transportul acestora se va face o revizie sumar a familiilor de albine cu care ocazie se va stabili situaia acestora i a componentelor stupilor precum i aprecierea posibilitii de valorificare a culesului, ocazie cu care se vor echipa corespunztor. Familiile slabe sau bolnave nu se vor transporta n pastoral.Identificarea zonelor de pastoral, cunoaterea drumurilor de acces, pregtirea documentaiei necesare aciunii propriu-zise de pastoral i a mijloacelor de transport.Aprovizionarea sau/i pregtirea cu echipament apicol (rame nsrmate cu faguri artificiali, caturi, alte elemente de stup deficitare) repararea celor existente pentru a rezista la transport.Atenia se va concentra de asemenea asupra pregtirii propriu-zise a familiilor pentru transport: echiparea acestora cu caturi sau corpuri cu faguri noi cldii pentru depozitarea mierii, echiparea cu site de ventilaie n locul podiorului, aprecierea modului de amplasare pe vehiculul de transport i fixare a acestora (a ramelor n stup sau /i a stupilor pe vehicul cu frnghii, n funcie de sistemul adoptat, de starea traseului). nchiderea urdiniurilor la stupi n vederea transportului se va face naintea deplasrii toat albina se afl n cuib seara trziu sau dimineaa devreme, iar transportul se va face de asemenea n aceeai perioad cu adaptarea vitezei fr bruscri. Odat ajuni la baza melifer stupii se descarc, se aaz pe vatra stabilit i li se vor deschide urdiniurile. Dup ce albinele au fcut zboruri de recunoatere, sitele de aerisire se vor nlocui cu podioarele.Anunarea primriilor din localitile n raza crora sunt deplasate stupine n pastoral pentru luarea n eviden i protejarea de eventuale tratamente fitosanitare.Pregatirea cu echipamentul necesar extraciei i stocrii mierii; stabilirea momentului i locului optim pentru extracie (cnd se efectueaz la stupin se va face ntr-un spaiu propice i nainte de ncetarea culesului pentru evitarea furtiagului).Formarea de roiuri artificiale dup culesul de la salcm i tei asigur creterea numrului de colonii n stupin. La formarea de noi roiuri este important a se evita utilizarea botcilor de roire care pot transmite aceast nsuire nedorit generaiilor ulterioare.Efectuarea tratamentelor n caz de necesitate. Dac se observ parazii pe albine i n celulele cu puiet, n urma descpcirii puietului (de trntor de preferin) cu ajutorul furculiei de descpcit, se va aplica un tratament antivarroa cu cel puin 2 sptmni naintea culesului important pentru a evita riscul polurii mierii recoltate.Activiti de stocare i/sau valorificare a produciei obinute.

IulieO dat cu ncetarea principalelor culesuri are loc i o reducere a activitii familiilor de albine deoarece n lipsa surselor nectaro-polenifere ponta mtcii se reduce ca intensitate; creterea de trntori, deasemenea se reduce semnificativ, iar roirea natural nu mai pune probleme.nc din aceast perioad ncep o serie de griji privind pregtirea rezervelor de hran i a albinei de iernare. n lipsa culesurilor de ntreinere, familiile de albine consum din rezervele proprii, de aceea apicultorii trebuie s aib n vedere i n aceast perioad deplasarea familiilor de albine la o serie de culesuri care, chiar dac nu sunt productive, aduc un stimulent natural meninerii la un nivel maxim a pontei mtcii cu efecte favorabile n perioada urmtoare.n prima parte a lunii nc se deruleaz culesul la floarea soarelui i n funcie de hibrid i condiii pedoclimatice, poate s aduc venituri importante. De menionat c la acest cules are loc ocuparea spaiului de ouat cu miere rezultatul fiind un blocaj al pontei cu efecte defavorabile asupra creterii de noi generaii de puiet care s nlocuiasc albina uzat. n acest sens, apicultorul trebuie s intervin, introducnd rame goale pentru pont n centrul cuibului.n continuare, o serie de resurse melifere ar putea fi valorificate: floarea soarelui trzie, busuiocul de mirite, coriandru, hric, lavanda, lucern, mutar alb, pepene galben, pepene verde, castravei, fnea sau flor spontan alctuit din cicoare, mutar de cmp, ppdie, iarba arpelui, menta, isop, jale de cmp, limba mielului, rapi slbatic, roini, salvie de cmp, sulfina, talpa gtei, trifoi alb, zmoi, zburtoare, zmeur.Pentru o bun derulare a activitii apicole, n aceast perioad se va avea n vedere:Se vor continua lucrrile de recoltare i extracie a fagurilor cu miere;Se va reorganiza cuibul familiilor de albine, lsnd n stupi numai fagurii cu puiet i rezervele aferente. Se va evalua situaia acestora precum i starea de sntate. Fagurii goi sau cu miere puin se descpcesc i se aeaz dup diafragm pentru ca mierea s fie consumat.Se va preveni declanarea furtiagului prin restrngerea cuibului, micorarea urdiniului i efectuarea de intervenii rapide n famillile de albine precum i ntrirea familiilor mai slabe, care ar putea fi vulnerabile.n lipsa unor culesuri de ntreinere se vor administra hrniri stimulente n perioadele lipsite de cules pentru meninerea unor familii ct mai puternice i creterea albinelor de iernareSe vor ntri familiile slabe sau roiurile artificiale formate n lunile anterioare;Din aceast perioad se poate ncepe schimbarea mtcilor btrne, necorespunztoare, pentru a avea timp suficient s depun ou nainte de a ntrerupe ouatul pe perioada sezonului inactiv;n cazul unor culesuri trzii (fneaa, floarea soarelui cu nflorire tardiv) se vor pregti familiile pentru transport, aa cum am descris n calendarul lunilor anterioare;Se vor scoate din stupi fagurii destinai reformei i se va extrage ceara; Fagurii de rezerv se vor trata mpotriva gselniei;Se vor efectua tratamentele medicamentoase n caz de necesitate. Pentru stabilirea gradului de infestare cu varroa se va folosi foaia de control sau alte metode descrise in literatura.Se vor efectua activiti de stocare i/sau valorificare a produciei obinute.n completarea produciei de miere se poate recolta polen (acolo unde exist un cules abundent, mai ales n zonele de deal) sau propolis.

Augustn luna august toata atenia trebuie acordat pregtirii familiilor pentru creterea albinelor de iernare, iar in acest sens calitatea si cantitatea hranei este primordial. Deasemenea, n lipsa culesurilor sunt necesare o serie de hrniri suplimentare de stimulare - pentru stimularea pontei i creterea albinei de iernare n cantitate suficient, iar spre sfritul lunii august i jumatatea lunii septembrie trebuiesc efectuate hrniri de completare n cazul rezervelor insuficiente. Menionm ca pentru perioada de iernare trebuie s existe n stup o cantitate de minim 15 kg miere de calitate. Zonele de deal i Delta Dunrii ramn singurele surse serioase de cules natural (fnea i flora de balt) n aceast perioad.n aceast perioad se vor avea n vedere urmtoarele lucrri: Lucrri de organizare a cuibului prin ndeprtarea fagurilor goi, despcirea dup diafragm a celor cu miere puin, echilibrare i eventual completarea cu faguri cu miere de la alte familii mai puternice. Realizarea examenului clinic al familiilor de albine i efectuarea eventualelor tratamente necesare. ntrirea familiilor slabe pentru a putea depi cu bine perioada de iernare. Eliminarea fagurilor cu miere de man. Schimbarea mtcilor necorespunztoare. Administrarea hrnirilor de stimulare pentru creterea albinei de iernare. Strmtorarea urdiniurilor n vederea evitrii furtiagului. Se continu lucrari de recoltare de propolis sau lptior de matc. Colectoarele de polen se ridic in jurul datei de 15 august pentru a da posibilitatea s se completeze rezervele de polen din familiile de albine. Conservarea fagurilor goi care se vor depozita n dulapuri speciale, corpuri de stup si tratarea cu sulf pentru prevenirea gselniei. Recondiionarea elementelor de stup care urmeaz s adposteasc familiile pentru iernare. Continu lucrrile de reformare a fagurilor.

SeptembrieO dat cu prima lun de toamn familia de albine i ncepe pregtirea pentru iernare, dei primele semne apar nc de la jumtatea lunii august cnd ncepe eliminarea trntorilor din stup i reducerea progresiv a puterii pe fondul lipsei de cules din natur. Populaia de albine ncepe s scad, cuibul se restrnge pe zona cu puiet, configurndu-se spaiul viitorului ghem de iernare. Interveniile apicultorului trebuie s aib n vedere ornduirea cuibului, stimularea producerii de albin de iernare prin hrniri stimulatorii precum i acumularea i concentrarea resurselor de hran necesare unei bune iernri, inndu-se cont de cantitatea i calitatea acesteia. Se recomand valorificarea n continuare a resurselor naturale de hran (culesuri trzii). n caz contrar, este important evaluarea rezervelor i aplicarea de hrniri stimulatorii gluco-proteice (artificiale) pentru creterea de puiet i n acelai timp a celor de completare pentru asigurarea cu rezerve de hran. Este bine ca hrnirile de stimulare artificiale s nu se fac mai trziu de 20 septembrie pentru ca noile albine care vor ecloziona s beneficieze de zborurile de curire, att de importante pentru o bun iernare, nainte de reducerea temperaturilor exterioare sub 10-12C.Lucrri de efectuat n aceast perioad:1. Revizia general de toamn care const ntr-o serie de activiti ce depind de zona geografic, condiiile de cules, tipul de stup i situaia puietului din cuib:- Dimensionarea cuibului n funcie de fagurii ocupai de albin (ndeprtarea fagurilor goi, descpcirea dup diafragm a celor cu miere puin, eventual completarea cu faguri cu miere de la alte familii mai puternice); Asigurarea rezervelor de hran (1,5-2,5 kg miere cpcit/fagure, de calitate (nu de man);- Pstrarea n cuib a fagurilor mai nchii la culoare, dar nu vechi, care s menin cldura cuibului pe timp de iarn, cu celule de lucrtoare buni de ouat n prima parte a primverii;- Schimbarea mtcilor necorespunztoare dac nu s-a fcut n luna precedent;- Meninerea familiilor cu populaie de albine suficient astfel nct la intrarea n iarn s existe n stup o cantitate de 2,0 - 2,5 kg albin; ntrirea familiilor slabe pentru a putea depi cu bine perioada de iernare;- Administrarea hrnirilor de stimulare glucidice pentru creterea albinei de iernare; administrarea acestora se face sub form de sirop n cantitate de 150 ml-250 ml la interval de 2-3 zile. Descpcirea fagurilor cu miere plasai dup diafragm sau n corpul de jos la stupii ME asigur o foarte bun stimulare i o concentrare a rezervelor n acelai timp.- De asemenea hrana proteic trebuie administrat pentru creterea de albine viguroase capabile s traverseze iarna n bune condiii. n acest sens se poate administra polenul recoltat din familii proprii sntoase (nu cumprat) sau nlocuitori ai acestuia n sirop, turte sau ca atare n cazul polenului.- Strmtorarea urdiniurilor n vederea evitrii furtiagului i punerea gratiilor mpotriva ptrunderii oarecilor ar fi de asemenea o serie de msuri binevenite mai ales dac timpul este rece. Pentru nopile reci este important protejarea termic a familiilor de albine cu saltelue sau pernue peste podior i eventual unele mpachetri laterale, mai ales la stupii orizontali.2. Evaluarea strii de sntate i luarea de msuri pentru prevenirea i combaterea bolilor - efectuarea examenului clinic i efectuarea de tratamente necesare, mpotriva varroozei, conform prospectului, aplicarea msurilor de zooigien n stupi i stupin pentru combaterea nosemozei.3. Conservarea fagurilor goi care se vor depozita n dulapuri speciale, corpuri de stup i tratarea cu sulf pentru prevenirea gselniei; continuarea lucrrilor de reformare a fagurilor vechi;4. Recondiionarea elementelor de stup care urmeaz s adposteasc familiile pentru iernare.

Octombrien luna octombrie are loc finalizarea pregtirii familiilor de albine pentru iernare care const n principal n activiti legate de organizarea cuibului. n aceast perioad, familia de albine nceteaz creterea puietului, centrul cuibului fiind alctuit din rame goale sau parial goale. n acest sens, zilele nsorite din luna octombrie ne permit o serie de intervenii n cuibul familiilor de albine care au ca scop aranjarea cuibului pe fagurii necesari pentru o bun iernare i ndeprtarea celor necorespunztori.Cnd zilele sunt mai rcoroase i albinele formeaz un ghem rsfirat (semighem), avem posibilitatea de a analiza mult mai precis puterea familiilor de albine i n consecin necesarul de faguri pentru iernare, innd cont de faptul c albinele trebuie s ierneze pe fagurii cu cantitatea cea mai mare de miere pe care-i acoper plus doi faguri cu miere marginali. De asemenea, pentru o bun dezvoltare la sfritul iernii i n primvar, cnd ncepe creterea puietului, trebuie s avem n vedere i pstrarea unor faguri cu pstur care vor fi ncadrai nainte de ultima ram. Surplusul de faguri (goi, parial cu miere, de culoare deschis) va fi ridicat i depozitat n corpuri de stupi, rastele sau dulapuri speciale, care s asigure pstrarea acestora pentru sezonul urmtor.

Lucrri de efectuat n aceast perioad:Organizarea cuibului (aranjarea fagurilor cu miere n funcie de puterea familiei de albine i tipul de stup, ndeprtarea fagurilor goi, parial cu miere care sunt n surplus; Asigurarea rezervelor de hran (1,5-2,5 kg miere cpcit/fagure, de calitate (nu de man) - 18 kg/familia de albine prin mprumutarea unor faguri cu miere de la alte familii mai puternice; Pstrarea n cuib a fagurilor mai nchii la culoare, dar nu vechi, care s menin cldura cuibului pe timp de iarn, cu celule de lucrtoare buni de ouat n prima parte a primverii.Unificarea familiilor temporare (ajuttoare) ntre ele sau cu alte familii de albine mai slabe. Surplusul de mtci poate fi pstrat ca mtci de rezerv pentru primvar, prin iernarea n sistem banc de mtci, ntr-o familie de albine orfanizat.Fixarea gratiilor mpotriva ptrunderii oarecilor.Stimularea i supravegherea zborurilor trzii de curire.Protecia termic a familiilor de albine prin mpachetri cu materiale izolante, saltelue sau pernue peste podior i eventual unele mpachetri laterale, dup diafragm, care s asigure i absorbia umezelii din stup i circulaia corect a aerului.Efectuarea de tratamente necesare, mpotriva varroozei. Amplasarea pe fundul stupului a foii de control (hrtie alb, cerat, parafinat) care ne poate da informaii despre modul cum ierneaz albinele i gradul de infestare cu varroa. O alternativ la clasica foaie de control este fundul antivarroa sau fundul de control care permite examinarea a tot ce cade pe fund.Conservarea fagurilor goi care se vor depozita n dulapuri speciale, corpuri de stup i tratarea cu sulf pentru prevenirea gselniei; continuarea lucrrilor de reformare a fagurilor vechi i de recondiionare a elementelor de stup care urmeaz s adposteasc familiile pentru iernare i a celor de surplus.Amenajarea perdelelor de protecie din jurul stupinei mpotriva vnturilor puternice, viscolului din timpul iernii, curenilor reci etc.De reinut este faptul c pentru o bun desfurare a iernrii, n condiiile rii noastre, familiile de albine au nevoie de o cantitate de cca 18 kg miere de calitate/ stup care va fi distribuit diferit n funcie de starea familiilor de albine. La familiile puternice sau medii (care acoper cel puin 7-8 faguri cu albin) rezervele sunt aranjate astfel: n centrul cuibului se aaz faguri cu cel puin 2 kg miere avnd n partea de jos celule goale pentru miezul ghemului, iar lateral acestora se aranjeaz fagurii n ordine cresctoare din punct de vedere al cantitii de miere, terminnd pe fiecare latur cu un fagure cu pstur i unul plin cu miere. La familiile mai slabe (4-5 rame cu albin), sau cnd rezervele sunt insuficiente, cuibul se organizeaz central pe faguri care au cantitatea cea mai mare de miere, iar marginal acestora se aeaz fagurii cu cantiti din ce n ce mai mici de miere.

NoiembrieDei ultima lun de toamn se caracterizeaz n general prin vreme nefavorabil interveniilor n familiile de albine, apicultorii pot profita de unele zile clduroase atunci cnd acestea apar, la nceputul lunii, pentru a mai ndrepta dac este necesar o serie de nereguli aprute.n aceast perioad familia de albine se gsete, n funcie de temperatura exterioar n diverse situaii privind formarea ghemului (uor afnat sau strns), activitile acesteia fiind limitate la consum de hran pentru asigurarea temperaturii interne a ghemului necesar supravieuirii (24-25). Dac pn la acest moment s-au efectuat lucrrile pregtitoare iernrii nu exist motive de ngrijorare privind evoluia familiilor de albine pe timp de iarn. Cu toate acestea, vizitele la stupine pot avea n vedere: observaii asupra zborurilor de curire (cnd timpul permite), foarte benefice pentru o bun iernare i care ofer informaii despre starea coloniei de albine, ascultarea acestora cand timpul este mai putin favorabil, asigurarea cu materiale izolante atat la nivel de stup (saltelue, pernue, mpachetri laterale) ct i de stupin (garduri, perdele protectoare), asigurarea c nu exist duntori (psri, animale) care s le deranjeze.Strile anormale conduc la nelinitirea albinelor, intensificndu-le activitatea de consum i prin urmare uzura organismului i ncrcarea rectumului. De aceea trebuie acordat o atenie deosebit evalurii situaiei din stupin la acest moment, ct timpul mai permite intervenia n stup.Lucrari de efectuat n aceast perioad:- n zilele favorabile se pot continua o serie de lucrri de pregtire a familiilor de albine din luna trecut i remedierea strilor anormale aparute: hran insuficient, hran de proast calitate (poate produce diaree), pierderea mtcii, umiditatea exagerat, ptrunderea oarecilor n stupi. Trebuie accentuat faptul c pentru iernare, familia de albine are nevoie de aproximativ 18 kg miere i 1,5-2 kg pstur pentru creterea puietului n partea a doua a iernii i n primvar.- n zilele nefavorabile se poate aprecia starea familiei de albine prin ascultarea zumzetului albinelor cu un tub de cauciuc introdus pe urdini i vizualizarea foii de control.Umiditatea excesiv se nltur prin mutarea stupilor ntr-un loc nsorit pe vatr i mbuntirea aerisirii prin asigurarea unui spaiu de 1-2 cm n podior care va fi acoperit de saltelu;Pe lng lucrrile efectuate n stupin interesele apicultorilor n aceast perioada au n vedere valorificarea produselor apicole obinute, planificarea pe perioada de iarn a altor lucrri ce in de pregtirea viitorului sezon apicol cu materiale i echipamente (ntreinere, reparare, reformare, achiziie), completarea cunotinelor prin participarea la cursuri, conferine apicole, studiu autodidact.

DecembriePrima luna de iarna calendaristica se manifest de obicei cu ninsoare, vnt, viscol, nghe i umiditate crescut. Dei luna decembrie este o perioad de inactivitate n ciclul biologic al albinelor, apicultorul are posibilitatea s-i orienteze mai mult aciunile ctre activiti de atelier, activiti de informare si perfectionare n apicultur sau activiti de dezvoltare prin valorificarea a produselor apicole obinute n sezonul anterior, achiziionarea de noi materiale necesare pentru sezonul urmtor.

Cu toate acestea, n anumite perioade ale lunii apicultorul trebuie s aib n vedere i o serie de activiti ce in de stupin:Supravegherea i controlul modului cum ierneaz familiile de albine o data la 2-3 saptmni, prin controale auditive (ascultare) pentru perceperea i interpretarea zumzetului albinelor i aprecierea resturilor gsite (pe foaia de control a stupului sau n urma prelurii cu ajutorul unei srme ndoite n unghi drept). Experiena ne va ajuta n aprecierea cat mai corect a zumzetului si deci a strii de sntate a familiilor de albine.Interveniile n stup se vor face n spaii nclzite numai atunci cnd se constat lipsa rezervelor de hran, mbolnvire sau alte stri anormale care nu pot fi nlturate n condiii de stupin.Mortalitatea exagerat n urma analizei foii de control arat faptul c familia de albine fie a iernat cu prea multe albine vrstnice fie ca urmare a uzurii organismului cauzat de boal.Prezena albinelor mucegite, umede arat c n stup exist o ventilaie precar.Albinele cu abdomenul umflat i petele de diaree la urdini sau pe scandura de zbor arat c n stup sunt provizii de calitate proast sau condiiile de iernare sunt nefavorabile nelinitind albinele i sporind consumul de hran. Aceast situaie poate crea premiza apariiei nosemozei.Prevenirea deranjrii i nelinitirii albinelor de psri de curte, ciocnitori, piigoi;nlesnirea i supravegherea unor zboruri spontane de curire ale albinelor n ferestrele calde ale lunii (cnd temperatura depete 13-14C) dup ce vatra a fost curait de zpad i albina moart de la urdini a fost ndeprtat, pot fi ridicate capacele i salteluele stupilor pentru ca razele soarelui s nclzeasc direct podioarele. n limita posibilitilor stupii umbrii pot fi mutai n locuri nsorite.ndeprtarea fr zgomot a zpezii i a gheii formate pe scndurelele de zbor i pe capacele stupilor.Protejarea stupinei contra curenilor reci de aer prin perdele, garduri realizate din diverse materiale anterior.n atelierul stupinei se vor face o serie de lucrri necesare pregtirii sezonului urmtor:reparaii ale elementelor componente ale stupului;depozitarea n condiii sigure a surplusului de corpuri, caturi, rame, faguri.curirea, rzuirea resturilor de cear i propolis cu dalta apicol i cuite speciale precum i dezinfectia materialului apicol prin metoda flambrii sau metoda chimic cu diverse substane dezinfectante.pregtirea ramelor prin nsarmare, aprovizionarea cu faguri artificiali.pentru apicultorii profesioniti care vor s-i dezvolte stupina este importanta stabilirea unui plan judicios conceput, realist pentru sezonul apicol urmtor n funcie de care se va stabili necesarul de materiale i echipamente apicole de achizitionat .participarea la cursuri i conferine, procurarea de materiale de documentare (reviste, cri).