n 500 de exemplare Ghi d efo rma pentru mediatori comunitari · Lucrare realizat` [i tip`rit` \n...

$: n 500 de exemplare Ghi d efo rma pentru mediatori comunitari · Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 500 de exemplare cu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n România, cu fonduri primite$
Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 500 de exemplarecu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n România,cu fonduri primite din partea ComitetuluiNa]ional UNICEF din Germania

ISBN 978-973-86817-9-0 Editura RO MEDIA

GGhhiidd ddee ffoorrmmaarree ppeennttrruu mmeeddiiaattoorriiccoommuunniittaarrii

Psih. Camelia MORARUPsih. Oana NEGRUPsih. Alexandru SUB}IRIC~

Lucrarea este elaborat` în cadrul Proiectului „Alegeri care conteaz`...”, conceput [iimplementat prin cooperarea dintre:

Centrul Educa]ia 2000+ (CEDU România), organiza]ie membr` Soros Open Network(SON) [i Reprezentan]a UNICEF în România.

Finan]atoriReprezentan]a UNICEF în România, cu fonduri oferite prin Comitetul Na]ional pentruUNICEF din GermaniaCentrul Educa]ia 2000+

Managementul proiectului:Coordonator de proiect: Crina Mo[neagu (CEDU, România)Coordonator comunicare: Ciprian Ciucu (CEDU, România)

Autori: Camelia Moraru Oana Negru Alexandru Sub]iric`

Layout [i tehnoredactare: Victoria DumitrescuEditare: Editura Educa]ia 2000+, Bucure[ti, Str. C`derea Bastiliei Nr. 33, Sector 1Produc]ie: RO MEDIA tel./fax: 021-331.02.00

Descrierea CIP A Bibliotecii Na]ionale a RomânieiGhid de formare pentru mediatori comunitari. - Bucure[ti:

Ro Media, 2007ISBN 978-973-86817-9-0

376.74:323.1(=211.58)(498)

© UNICEF, Centrul Educa]ia 2000+, 2007

Cuprins

3

INTRODUCEREProgramele de formare a formatorilor destinate mediatorilor rromi 5

1. ROLUL FORM~RII – PA{II UNUI PROGRAM DE FORMARE 71.1. Formarea – obiectivele unui program de formare destinat

[colii sau reprezentan]ilor comunit`]ii 71.2. Rolul form`rii \n strategia dezvolt`rii comunitare 91.3. Abordarea procesului de formare 11

Pasul 1. Ce a[ vrea s` fac? Cu cine? 12Pasul 2. E nevoie de o discu]ie, de o mediere, de o

informare sau de un program de formare? 14Pasul 3. Cine sunt cei cu care voi \ncepe formarea?

Ce [tiu deja? Ce \mi propun s` \i \nv`]? 17Pasul 4. Ce voi face efectiv? (Formularea

obiectivelor form`rii) 25Pasul 5. Ce a[tept s` se \ntâmple?

(Formularea rezultatelor form`rii) 27Pasul 6. Cum voi face ceea ce am de f`cut astfel \ncât

s` m` asigur c` voi ob]ine ceea ce doresc? 271.4. Alegerea unei strategii de formare [i validarea acesteia 331.5. Adaptarea strategiilor de formare la grupul ]int` 34

2. ACTIVITATEA DE FORMARE PROPRIU-ZIS~ 372.1. Realizarea activit`]ilor pe care mi le-am propus 37

Prezentarea 37Cum comunic? 40

2.2. Evaluarea activit`]ilor realizate \n cadrul unui program de formare 47

Evaluarea performan]ei formabililor 48Evaluarea formatorului 49Evaluarea programului de formare 50

CUPRINS

3. COMPETEN}ELE FORMATORULUI 533.1. Competen]e de analiz` [i evaluare 553.2. Competen]e de comunicare 563.3. Competen]e de prezentare 573.4. Competen]e de asigurare a feed-back-ului 573.5. Competen]e de formare de noi abilit`]i 58

BIBLIOGRAFIE 60

Ghid de formare pentru mediatori comunitari

4

Introducere

5

Principaleleprograme deformaredestinatemediatorilorrromi, derulate\n ultimii ani \nRomânia, auurm`rit \nprincipalformarea deabilit`]ilor demediere sanitar`, [colar`

[i comunitar`.

Indiferent de tipul de mediere pe care \l ofer`, unul dintre cele maiimportante roluri ale mediatorului este acela de a se implica \nasigurarea egalit`]ii de [anse [i a unei abord`ri bazate pe principiimulticulturale, de a lua parte la dezvoltarea comunit`]ii din care faceparte [i la cunoa[terea [i valorizarea ei de c`tre celelalte etnii dincomunitate.

Mediatorul are un rol important \n prevenirea situa]iilor de discriminare\n [coal` [i comunitate, \n con[tientizarea practicilor [i atitudinilordiscriminative \n interiorul [i \n afara comunit`]ii. O parte a acestui rolvizeaz` informarea cu privire la drepturile omului, la drepturile copilului,la practici anti-discriminare.

Programele de formare a formatorilor destinate mediatorilor rromi

INTRODUCERE

Rolul mediatorului în [coal`

• Cunoa[te politicile, practicile[i strategiile [colii;

• Cunoa[te colectivul [colii,cultura organiza]ional`formal` [i informal`;

• Î[i asum` valoril` [colii [iprezint` locul [i rolul lor îndezvoltarea copiilor;

• Promoveaz` valorilecomunit`]ii în [coal`;

• Mediaz` rela]ia [coal`-comunitate

• Mediaz` conflictele care potap`rea între familie,comunitate [i [coal`;

• Ac]ioneaz` cu calm, tact [itoleran]` în mediereasitua]iilor speciale care potinterveni în mediul [colar saufamilial;

• Lucreaz` în echip` atât cudirectorul [colii [i cupersonalul [colii, cât [i cureprezentan]ii comunit`]ii;

• Promoveaz` valori camulticulturalitate, incluziune [i[anse egale atât în mediul[colar cât [i în comunitate,având un angajamentpersonal ferm în aceast`direc]ie;

• Ajut` elevii rromi s`dep`[easc` barierele care îiîmpiedic` s` se dezvolte înconcordan]` cu poten]ialul lor;

• Ajut` elevii, p`rin]ii, profesorii,colegii s` dep`[easc`barierele care împiedic` copiiirromi s` participe la educa]ie– bias`ri sociale, culturale,lipsa de încredere în educa]iaformal`.

Rolul mediatorului în comunitate

• Cunoa[te specificul comu-nit`]ii – istorie, tradi]ii, valori,evenimente, figuri reprezen-tative, dinamic`, resurse;

• Î[i asum` valoril` [colii [iprezint` locul [i rolul lor îndezvoltarea copiilor;

• Promoveaz` valorile [colii încomunitate;

• Identific` nevoile comunit`]ii;• Identific` problemele

comunit`]ii;• Proiecteaz` interven]ii la nivelul

comunit`]ii;• Negociaz` [i ofer` suport

pentru familii [i [colari în sco-pul cre[terii particip`rii elevilorrromi la procesul educa]ional;

• Evalueaz` interven]iile;• Particip` la via]a comunit`]ii,

realizeaz` activit`]i de nego-ciere [i mediere comunitar`;

• Ofer` consultan]` [i orientarefamiliilor cu privire la diferiteaspecte sociale [i educa]io-nale – cunoa[te politicile dindomeniul social [i educa]ional,institu]iile care le implemen-teaz` [i facilit`]ile oferite deacestea;

• Comunic` u[or [i adecvat cuorice fel de interlocutor;

• Comunic` [colii problemele [ipunctele de vedere ale famili-ei [i comunit`]ii în leg`tur` cudiverse situa]ii;

• Se asigur` c` personalul [coliicunoa[te situa]iile particularesau problemele elevilor care îipot împiedica s` urmeze regu-lat cursurile;

• Lucreaz` în echip` cu directo-rul [colii [i cu personalul [coliicât [i cu reprezentan]iicomunit`]ii;

• Promoveaz` valori camulticulturalitate, incluziune [i[anse egale atât în mediul[colar cât [i în comunitateavând un angajamentpersonal ferm în aceast`direc]ie.


6

Exerci]ii• Analiza]i rolul

mediatorului[colar în [coal`[i comunitate.

• Ce competen]etrebuie s` aib`mediatorul[colar pentru aputea realizaaceste roluri?

• Care suntprincipalelevalori personaleasociate roluluide a promovavalori multicul-turale?

Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare

7

ROLUL FORM~RII – PA{II UNUI PROGRAM DE FORMARE

1.1 Formarea – obiectivele unui program deformare destinat [colii sau reprezentan]ilorcomunit`]ii

Educa]ia este un proces continuu care are ca scop dezvoltarea per-soanei pe diferite nivele ale personalit`]ii – cognitiv, comportamental,emo]ional.

Formarea – \nv`]area unor cuno[tin]e, deprinderi, comportamentefoarte specifice [i precis definite care pot fi evaluate ca atare.

Educa]ia [i formarea sunt procese interdependente în dezvoltareapersonal` a oric`rui individ. Rolul programelor de formare esteimportant pentru dezvoltarea comunit`]ii, ele fiind un foarte buninstrument de formare de noi deprinderi, comportamente, atitudini.

Una din cele mai importante activit`]i a mediatorului [colar esteaceea de informare [i formare de comportamente [i atitudini lanivelul [colii, în echip` cu cadrele didactice sau la nivelul comunit`]ii.

În acest context beneficiile unui program de formare corect planificatpot fi:

dezvoltarea capacit`]ii de analiz` [i sintez` aproblemelor specifice comunit`]ii din care faceparte;cunoa[terea aprofundat` a comunit`]ii din careface parte;dezvoltarea capacit`]ii de comunicare [inegociere;dezvoltarea capacit`]ii de rela]ionare;implicarea în proiecte de dezvoltare comunitar`;formarea capacit`]ii de a dezvolta echipe;dezvoltarea abilit`]ilor de lucru în echip`.

1

Una din cele maiimportante activi-t`]i a mediatorului[colar este aceeade informare [i for-mare de comporta-mente [i atitudinila nivelul [colii, înechip` cu cadreledidactice sau lanivelul comunit`]ii.

Pentru mediator

identificarea prejudec`]ilor, miturilor, a atitudinilor [i acomportamentelor discriminatorii;dezvoltarea de noi abilit`]i;dobândirea de cuno[tin]e noi;dezvoltarea abilit`]ilor de comunicare;stimularea creativit`]ii;dezvoltarea gradului de implicare.

dezvoltarea sentimentului de echip`;identificarea cât mai multor solu]ii pentru un anumit tip de probleme;dezvoltarea abilit`]ilor de comunicare [i argumentare;implicarea în identificarea de modalit`]i concrete de interven]ie încomunitate.

dezvoltarea; schimbarea climatului;dobândirea de noi valori;ini]ierea de schimb`ri; cre[terea graduluide apartenen]` amembrilor la comu-nitate;cre[terea graduluide cunoa[tere acomunit`]ii din careindivizii fac parte;cre[terea graduluide coeziune alcomunit`]ii.


8

Pentru grup

Pentru [coal` [i comunitate

Pentru participantul la activit`]ile de formare


9

Ce este comunitatea?

Comunitatea este o unitate spa]ial` sau teritorial` de organizaresocial` \n care indivizii au un sens al identit`]ii [i apartenen]eiexprimate \n rela]ii sociale continue (Schifirne], apud Gavrilu]`, 2003).

Dimensiuni ale comunit`]ii (Gavrilu]`, 2003):Geografic`: totalitatea rela]iilor de vecin`tate [i interac]iunesocial` care se manifest` \ntr-un teritoriu dat;Comportamental`: mul]imea ac]iunilor care caracterizeaz` unanumit grup \n raport cu altele;Identitar`: exist` mai multe tipuri de identit`]i, precum ceadeterminat` de teritoriul comun, identitate \ntemeiat` pe etnie,vârst`, sex, religie etc.

Elementele unei comunit`]i

Indivizi [i familii (restrânse, l`rgite);Institu]ii guvernamentale locale (prim`ria,consiliul local, gr`dini]a, [coala, poli]ia);Unit`]i economice (persoane autorizate s`desf`[oare activit`]i economice, asocia]iifamiliale, societ`]i cu responsabilitate limitat`,societ`]i comerciale etc.);Partide, filiale locale ale unor partide;Societate civil` (grupuri de ini]iativ`, asocia]iicomunitare, funda]ii);Biserici;Pres` local`;Infrastructur` [i mediu natural (construc]ii, drumuri, terenurivirane, terenuri agricole, p`duri, ape curg`toare, lacuri etc).

1.2 Rolul form`rii \n strategia dezvolt`riicomunitare

Comunitatea este ounitate spa]ial` sauteritorial` deorganizare social` \ncare indivizii au unsens al identit`]ii [iapartenen]eiexprimate \n rela]iisociale continue(Schifirne], apudGavrilu]`, 2003).

Cum pot contribui programele de informare [i formare latransformarea unei comunit`]i?

1. prin noi atitudini [i valori;2. prin cuno[tin]e noi;3. prin formarea de competen]e; 4. prin valorizarea [i promovarea ideilor

membrilor acesteia;5. prin echipe de \nv`]are;6. prin facilitarea \nv`]`rii; 7. prin facilitarea producerii [i schimbului

de idei.

|n cadrul unor activit`]i de grup analiza]i [idiscuta]i aceste aspecte cu colegii dvs.


10

Beneficii ale programelor de formare pentru...

MediatorUn individ din

comunitateUn grup dincomunitate

Un grup decadre didactice

[i autorit`]ilocale

Exerci]ii

• De ce crede]i c` esteimportant pentru opersoan`, un grupsau o comunitates` participe la unprogram deformare?

Abordarea sistemic` se realizeaz` pas cu pas, urm`rind o anumit`logic`:


11

1.3 Abordarea procesului de formare1

Nevoile celor pentrucare fac programul

Preg`tirea form`rii

Evaluarea Realizarea activit`]ilor

1 Pentru o prezentare mai detaliat` vezi Buckley R., Caple J., 2004, The Theory and Practice ofTraining, 5th Edition, Kogan Page, London and Sterling, VA

Exerci]ii• Care dori]i s` fie

rolul dvs. \n comuni-tatea din care veni]i,identifica]i rolul [i pebaza acestuia \ncer-ca]i s`:

a. identifica]ielementele [iinstitu]iile dincomunitate cucare colabora]isau ar trebui s`colabora]i [i de ce;b. activit`]i pe carele-a]i putea derula\n colaborare.

• Imagina]i-v` c`realiza]i un programde formare pentrup`rin]ii rromi. Cetem` ar avea? Cuma]i selecta grupul]int`?

Colaboratori din comunitate

De ce suntimportan]i?

Activit`]i derulate \n parteneriat/

colaborare

? ?

Program de formare pentru p`rin]ii rromi

Tema abordat`

Program de formarepentru p`rin]ii rromi

? ?

Pa[i \n abordarea sistemic` a programelor deformare:

Pasul 1. Ce a[ vrea s` fac? Cu cine?

Se clarific` aspectele legate de:identificarea grupului ]int` – cine suntoamenii cu care voi lucra? Vârsta?Preocup`ri? Care este problema pe caredoresc s` o rezolv?


12

Exerci]ii• Citi]i cu aten]ie

rolurile mediatorului[colar \n [coal` [i \ncomunitate.

Rolul mediatorului în [coal`

• Cunoa[te politicile, practicile [i strate-giile [colii;

• Cunoa[te colectivul [colii, cultura orga-niza]ional` formal` [i informal`;

• |[i asum` valoril` [colii [i prezint` locul[i rolul lor \n dezvoltarea copiilor;

• Promoveaz` valorile comunit`]ii \n [coal`;• Mediaz` rela]ia [coal`-comunitate;• Mediaz` conflictele care pot ap`rea

\ntre familie, comunitate [i [coal`;• Ac]ioneaz` cu calm, tact [i toleran]` \n

medierea situa]iilor speciale care potinterveni \n mediul [colar sau familial;

• Lucreaz` \n echip` cu directorul [colii [icu personalul [colii cât [i cu reprezen-tan]ii comunit`]ii;

• Promoveaz` valori ca multiculturalitate,incluziune [i [anse egale atât \n mediul[colar cât [i \n comunitate având unangajament personal ferm \n aceast`direc]ie;

• Ajut` elevii rromi s` dep`[easc` barie-rele care \i \mpiedic` s` se dezvolte \nconcordan]` cu poten]ialul lor;

• Ajut` elevii, p`rin]ii, profesorii, colegiis` dep`[easc` barierele care \mpiedic`copiii rromi s` participe la educa]ie –bias`ri sociale, culturale, lipsa de \ncre-dere \n educa]ia formal`.


• Cunoa[te specificul comunit`]ii – isto-rie, tradi]ii, valori, evenimente, figuri re-prezentative, dinamic`, resurse;

• |[i asum` valoril` [colii [i prezint` locul[i rolul lor \n dezvoltarea copiilor;

• Promoveaz` valorile [colii \n comunitate;• Identific` nevoile comunit`]ii;• Identific` problemele comunit`]ii;• Proiecteaz` interven]ii la nivelul comu-

nit`]ii;• Negociaz` [i ofer` suport pentru familii

[i [colari \n scopul cre[terii particip`riielevilor rromi la procesul educa]ional;

• Particip` la via]a comunit`]ii, realizeaz`activit`]i de negociere [i mediere co-munitar`;

• Ofer` consultan]` [i orientare familiilorcu privire la diferite aspecte sociale [ieduca]ionale – cunoa[te politicile dindomeniul social [i educa]ional, institu-]iile care le implementeaz` [i facilit`]ileoferite de acestea;

• Comunic` u[or [i adecvat cu orice felde interlocutor;

• Comunic` [colii problemele [i punctelede vedere ale familiei [i comunit`]ii \nleg`tur` cu diverse situa]ii;


13

Exerci]ii• Pe baza acestor

roluri [i atribu]iiidentifica]i punctual:

a. cuno[tin]ele pecare mediatorultrebuie s` ledezvolte la nivelulelevilor, p`rin]ilor,personaluluididactic

b. comportamen-tele pe care lepute]i media sauforma

c. atitudini pe carele pute]i influen]asau chiar modifica


• Se asigur` c` personalul [colii cunoa[te situa]iileparticulare sau problemele elevilor care \i pot \mpiedicas` urmeze regulat cursurile;

• Se asigur` c` personalul [colii cunoa[te situa]iileparticulare sau problemele elevilor care \i pot \mpiedicas` urmeze regulat cursurile;

• Lucreaz` \n echip` cu directorul [colii [i cu personalul[colii cât [i cu reprezentan]ii comunit`]ii;

• Promoveaz` valori ca multiculturalitate, incluziune [i[anse egale atât \n mediul [colar cât [i \n comunitateavând un angajament personal ferm \n aceast`direc]ie.

Pasul 2. E nevoie de o discu]ie, de o mediere, de o informare saude un program de formare?

Se analizeaz` \n ce m`sur` formarea este solu]ia pentru proble-ma cu care ne confrunt`m:

analiza problemei – ce vreau s` discut? Cu cine? De ce? Caresunt solu]iile pentru problema identificat`? E o problem`simpl` sau complicat`? Cei c`rora m` adresez au nevoie deinforma]ii noi au nevoie s` \nve]e lucruri noi pentru a rezolvaproblema care ne preocup` la nivelul comunit`]ii?solu]ii posibile pentru problema identificat` – cum poate firezolvat` problema [i de c`tre cine? Care este cea mai bun`solu]ie? Care este cea mai bun` metod` de a informa [iimplica oamenii \n rezolvarea problemei respective?


14

Activit`]idesf`[urate deun mediator[colar rrom... CUNO{TIN}E COMPORTAMENTE ATITUDINI

EXEMPLU:Mediaz` conflictelecare pot ap`rea \ntrefamilie, comunitate[i [coal`.

- elevi, profesori:care sunt avantajelerezolv`rii pa[nice aunui conflict, cumpoate fi solu]ionat un conflict pe careamiabil`, ce \nseam-n` comunicarea asertiv` \n situa]ii de conflict?

- s` \[i aperedrepturile f`r` a\nc`lca drepturilecelorlal]i;- s` se centreze perezolvarea problemei[i nu pe emo]ii nega-tive (ex. furie);- s` \i lase [i peceilal]i s` \[i spun`punctul de vedere;- s` nu foloseasc`violen]a fizic` sauverbal`.

• „Singura cale dea rezolva un conflicteste s` strig la ce-l`lalt” (negativ); • „Sunt mai multe

moduri prin carepot rezolva un con-flict f`r` s` folo-sesc violen]a ver-bal` sau fizic`”(pozitiv).

Prin aceste activit`]i formez/dezvolt/perfec]ionez/influen]ez...

A r`spunde la aceste \ntreb`ri presupune:Analiza de nevoi la nivelul comunit`]ii – nevoi necesare \n rela]ie cuproblema identificat`Programul de formare e bine s` fie proiectat astfel \ncât s` fie adaptatnevoilor de formare ale grupului ]int`. Este bine ca pe parcursulanalizei de nevoi, care se realizeaz` \n comunitate, s` se creeze celpu]in nevoia de a fi informat \ntr-un domeniu \n care grupul ]int` estemai pu]in informat sau la care a avut acces redus, altfel acesta s-arputea s` nu simt` vreo nevoie legat` de problematica form`rii.

Analiza performan]elorUlterior analizei nevoilor este identificat nivelul la care a fostdezvoltat comportamentul pe care noi dorim s` \l form`m. Deexemplu, dac` ne propunem s` form`m p`rin]ilor competen]e legatede respectarea drepturilor copilului trebuie s` [tim exact care au fostcomportamentele de acest fel care au fost dezvoltate anterior form`rii[i care au fost comportamentele \n dezacord. Mai jos ave]i unexemplu de comportamente care sunt evaluate \n cazul participan]ilorla cursuri de formare de formatori, care doresc s` devin` la rândul lorformatori \ntr-o zi.

Exemplu de comportamente care pot fi evaluate2

Scal`: 0 – niciodat`; 1 – rareori; 2 – deseori; 3 - \ntotdeauna


15

Categoriacomportamental`

Descriere0 1 2 3

COMUNICARE VERBAL~

Propune ideiFormuleaz` idei clare [i argumentate,propune subiecte de discu]ie

Face sugestiiFormuleaz` sugestii, caut` suportpentru a continua ideea

Solicit` idei [isugestii

Invit` al]i membrii ai grupului s`discute

Construie[teDuce mai departe o idee,argumenteaz` \n continuare, dezvolt`

Ofer` suport|[i formuleaz` clar sus]inerea unei ideisau opinii

Caut` clarific`riSolicit` recapitularea ideilor sauinforma]iilor pentru a verifica personalgradul de \n]elegere

Frecven]a

2 Dup` Rackham, Morgan 1977, Argyle, 1969


16

Caut` informa]ii

Cere informa]ii suplimentare sauidentific` [i aduce \n discu]ieinforma]ii relevante pentru tem`, pecare ceilal]i le-au adus \n discu]ie darcare nu au fost valorificate

Face o sintez`Ofer` o sintez` a celor discutateanterior

Ofer` informa]iiOfer` informa]ii suplimentare,clarific`ri, fapte pentru sus]inereaideilor sale atunci când este solicitat

Implic` al]iparticipan]i ladiscu]ie

Face eforturi pentru a implica [i al]iparticipan]i \n discu]ie

Exprim`sentimente

Exprim` sentimente cu privire la ideilepuse \n discu]ie [i la modul \n caredecurge conversa]ia

Exprim`dezacordul

|[i declar` explicit dezacordul [i \[iexprim` punctele de vedere critice cuprivire la alte persoane

Ap`rare/atacManifest` reac]ii emo]ionale puternicede atac sau ap`rare

BlocareFormuleaz` obiec]ii sau blocheaz`propuneri f`r` a oferi alternative

Excluderea dindiscu]ie

Exclude sau \ncearc` s` exclud` opersoan` din discu]ie prin \ntrerupereaacesteia, vorbe[te \n paralel cuaceasta sau o ignor`

Dezacord tacitFormuleaz` opinii contrare, aflate \ncontradic]ie cu ceea ce se discut` f`r`a \[i manifesta clar dezacordul

COMUNICARE NON-VERBAL~

Contact corporalStrângerea mâinilor, \mbr`]i[area laplecare, atingerea corpului celuilalt

Pozi]ionarea [iproximitatea

Distan]a [i modul de pozi]ionare fa]`de ceilal]i \n timpul discu]iei

Postura Interesul exprimat de postur`

Expresia facial` [igesturile

Emo]ii exprimate

PrivireaModul de stabilire al contactului vizual– direct, deschis

Analiza competen]elor [i abilit`]ilor necesare

Dup` analiza performan]elor se trece la identificarea competen]elor [iabilit`]ilor care trebuie dezvoltate [i la caracterizarea acestora \ntermeni de:

1. cuno[tin]e – ce cuno[tin]e trebuie dezvoltate, \nv`]ate;2. competen]e intelectuale, sociale,

comunica]ionale, etc. care trebuiedezvoltate;

3. comportamente care trebuie modificatesau formate;

4. atitudini negative sau care nu suntformate.

Aceast` analiz` se face \n paralel cu analizaindividual` a competen]elor [i abilit`]ilorexistente pentru a se face o prim` aproximarea compozi]iei grupurilor ]int`.

Analiza nevoilor de dezvoltare personal`

De obicei adul]ii au anumite nevoi dedezvoltare personal` pe care doresc s` leurmeze. De exemplu, cineva dore[te s` devin`un bun vorbitor \n public, iar un altul dore[tes` poat` negocia conflicte. |n introducereaunor form`ri mai pu]in tradi]ionale v` pute]ifolosi de aceste nevoi de dezvoltare personal`pentru a ini]ia formarea.

Pasul 3. Cine sunt cei cu care voi \ncepeformarea? Ce [tiu deja? Ce \mi propun s` \i\nv`]?

Analiza propus` ca exerci]iu \mi spune dece am nevoie s` rezolv problema – de omediere, informare sau formare [i careeste grupul cu care trebuie s` fac asta.


17

Exerci]ii• Analiza]i „Exemplele de

comportamente carepot fi evaluate”(Rackham, Morgan1977, Argyle, 1969),dup` cum sunt prezen-tate \n cadrul acestuicapitol, dup` care:

a. Realiza]i-v` auto-evaluarea pentruaceste comporta-mente verbale [inon-verbale, pe oscal` de la 0 (nicio-dat`) la 3 (\ntot-deauna), prinraportare la modul\n care considera]ic` sunte]i dvs.

b. Solicita]i unei per-soane apropiate s`v` evalueze peaceast` scal`. Apardiferen]e \ntre celedou` evalu`ri?

c. Realiza]i aceast`evaluare [i pentrual]i colegi [i inte-gra]i elementele deevaluare verbal` [inon-verbal` \nanaliza viitorilorparticipan]i la pro-grame de formarepe care le ve]i sus-]ine.

Ca s` pot s` \mi planific ce am de f`cut \n cadrulprogramului deformare este nevoie s` [tiu:

Cum \nva]` cei cu care voi lucra?Ce [tiu, ce gândesc, ce simt, ce atitudineau fa]` de problem`?Ce ar fi bine s` [tie, s` simt`, s` fac`, ceatitudine ar fi bine s` aib` ca s` poat`rezolva problema cu care comunitatea seconfrunt`?Ce vârsta au cei pe care \i voi invita? Ce gen? Ce statutsocial? Cum va trebui s` m` comport \n func]ie de asta? Caresunt normele comunit`]ii [i valorile acesteia \n ceea ceprive[te vârsta, genul [i statutul social?Au mai participat la astfel de activit`]i? M` pot ajuta \nrealizarea activit`]ilor pe care mi le propun?

Aceast` secven]` se nume[te – analiza grupului ]int` [i presupuneaflarea modului \n care adultul \nva]` [i a[tept`rile acestuia cu privirela ceea ce ne propunem s` facem \n formare.


18

Analiza grupului-]int` presupuneaflarea modului \ncare adultul \nva]`[i care sunt a[tep-t`rile acestuia le-gate de formareape care ne-am pro-pus s` o realiz`m.

Cum \nva]` [i cum este adultul cu care voi lucra?

1. Imaginea de sine: pe m`sur` ce se maturizeaz` este maiindependent`, se bazeaz` pe experien]a proprie, consider` c` aresolu]ii potrivite pentru problemele cu care seconfrunt`, dac` nu le are le ob]ine de la cei pecare \i consider` ca având mai multe cuno[tin]esau autoritate.2. Experien]a: experien]ele personale sunt\ntotdeauna cele pe care le folose[te, pe care sebazeaz` atunci când \nva]` ceva nou.3. |nva]` ce \l intereseaz`: adultul \nva]` \nspecial lucruri care \l intereseaz` ca s` \[i fac` mai bine treaba, s` \[ip`streze un anumit statut sau autoritate asupra celorlal]i.4. Utilitatea \nv`]`rii: adul]ii doresc ca ceea ce \nva]` s` fie simplu,practic [i aplicabil imediat. De asemenea sunt mult mai interesa]i de\nv`]area prin rezolvare de probleme decât de \nv`]area de concepteteoretice noi.5. De ce \nva]`: nu mai \nva]` pentru c` trebuie sau pentru orecompens` ci mai degrab` pentru c` dore[te [i \l intereseaz`.Foarte important \n formare este s` cunoa[tem modul \n care fiecaredintre noi \nva]` cel mai bine. Acest mod este strâns legat de tipurilespecifice de inteligen]`3.

Cum vede lumea? Ce fel de inteligen]` are?

|n func]ie de modul \n care oamenii rezolv` probleme \n lume,respectiv interac]ioneaz` cu aceasta, Gardner a ajuns la concluzia c`exist` mai multe tipuri de inteligen]`:Lingvistic` – a gândi \n cuvinte [i a folosi cuvintele pentru a exprima[i \n]elege realitatea. Este tipul de inteligen]` folosit cel mai des \ncomunicare. Cei cu inteligen]` lingvistic` \nva]` repede limbamatern`, \nva]` limbi str`ine, citesc u[or [i cu pl`cere, se folosesc cumult succes de cuvinte pentru a convinge, pentru a rezolva conflicte,pentru a negocia.Logico – matematic` – a gândi \n termeni de cauz` [i efect, a \n]elegerela]iile dintre ac]iuni, obiecte [i idei, abilitatea de a calcula, de anum`ra, de a rezolva probleme.


19

3 Teoria inteligen]elor multiple - Gardner

Cum \nva]` [i cumeste adultul cu carevoi lucra?

• imaginea de sine;• experien]a;• \nva]` ce \l

intereseaz`;• utilitatea \nv`]`rii;• de ce \nva]`.

Muzical` – a gândi \n sunete, ritmuri, melodii [irime, a fi sensibil la ton, abilitatea de arecunoa[te, crea [i reproduce muzica folosind uninstrument sau vocea, capacitatea de a asculta.Spa]ial` – a gândi \n imagini, de a lucra cuobiecte, capacitatea de a \n]elege rela]iile spa]iale.Naturalist` - a \n]elege lumea natural`, incluzândplante, animale, abilitatea de a recunoa[te [iclasifica indivizi, specii, pl`cerea de a interac]ionacu diferite animale.Kinestezic` – a gândi \n mi[c`ri, a folosi corpul \ndiferite moduri.Interpersonal` – a gândi despre alte persoane, a le \n]elege, arecunoa[te diferen]ele dintre oameni [i a aprecia modul lor degândire, fiind sensibil la motivele, inten]iile [i st`rile lor.Inteligen]a emo]ional`4 este un tip particular de inteligen]` social`sau interpersonal` caracterizat` prin:

a. cunoa[terea propriilor emo]ii - con[tientizarea, recunoa[terea unui sentiment, capacitatea de

a \]i analiza [i urm`ri sentimentele.b. controlul propriilor emo]ii

- a face fa]` situa]iilor stresante, anxiet`]ilor, iritabilit`]ii;- adaptarea reac]iilor emo]ionale.

c. motivarea personal`- subordonarea propriilor emo]ii unui scop; - recunoa[terea emo]iilor la celelalte persoane;- empatia, capacitatea de a surprinde [i a interpreta semnale

subtile privind starea emo]ional` sau nevoile unei persoanela un anumit moment dat.

d. ini]ierea [i \ntre]inerea rela]iilor interpersonale- abilitatea de a interac]iona cu ceilal]i, de a-i conduce, de a fi

eficient \n rela]iile interpersonale.Inteligen]a emo]ional` apare ca o abilitate esen]ial` \n asigurareasuccesului \n colectiv, a succesului la locul de munc`. Dezvoltareaabilit`]ilor noastre emo]ionale influen]eaz` modul \n care suntem


20

4 Continuând tradi]ia ini]iat` de Gardner, Goleman [i Salovey identific` inteligen]a emo]ional`

Tipuri deinteligen]`:

• lingvistic`;• logico-

matematic`;• muzical`;• spa]ial`;• naturalist`;• kinestezic`;• interpersonal`;• emo]ional`;• intrapersonal`;• existen]ial`.

v`zu]i de ceilal]i, modul \n care reac]ion`m la schimbarea climatului\n care \nv`]`m sau muncim. Intrapersonal` – a gândi despre [i a se \n]elege pe sine, a fi con[tientde punctele tari [i cele slabe, a planifica eficient atingereaobiectivelor personale, se bazeaz` pe autocunoa[tere [i capacitateade luare a deciziilor.Existen]ial` – specific celor care \[i pun \ntreb`ri despre sensul vie]ii,fericire, \nceputul Universului, Dumnezeu.

Fiec`rui tip de inteligen]` \i este asociat un stil preferat de \nv`]arecare poate fi utilizat \n activitatea de formare. Adultul \n general arecâteva stiluri de \nv`]are preferate, dominante. Utilizarea de metodecare s` stimuleze utilizarea mai multor stiluri de \nv`]are este foartebun`. Este indicat ca activit`]ile de formare s` fie elaborate astfel\ncât s` utilizeze cât mai divers (prin jocuri de rol, simul`ri, activit`]ide grup, activit`]i creative, etc.) toate stilurile de \nv`]are posibile aleformabililor. Fiecare dintre noi are mai multe stiluri de \nv`]are pe care leutilizeaz` \n mod frecvent. |n tabelul urm`tor sunt prezentate stilurilede \nv`]are. O persoan` poate avea mai multe stiluri de \nv`]are pecare le utilizeaz` \n mod predominant, pentru anumite tipuri desarcini sau activit`]i. Stilurile de \nv`]are nu sunt bune sau rele, elesunt utile \n func]ie de tipul activit`]ii de \nv`]are.


21


22

STILURI DE|NV~}ARE

CE |I PLACE?|NVA}~ MAI BINE

PRIN?

Cel care \nva]` prin limbaj

„se joac` cucuvintele“

Poeziile, proza, teatrul, scenetele|i place s` memoreze, s` compun`

poezii, s` scrie scrisori

Prin cuvintele pe care le aude, le vede, le spune,

le scrie

Cel care \nva]`descoperind rela]ii logice

„logicul”

Matematica, [tiin]ele exacte,problemele, tehnica

|i place s` descopere structuri,algoritmi, rela]ii cauzale sau func]ionale

Prin schematizare, rezolvarede situa]ii concrete,

experimente, descoperire

Cel care \nva]` prin ceea ce vede

„vizualul”

|i place s` deseneze, s` coloreze, s`-[i imagineze \n minte

|i plac filmele

Prin reprezentare vizual`:scheme, h`r]i, filme,

ilustra]ii

Cel care \nva]` cuajutorul muzicii

„iubitorul demuzic`”

Asociaz` fiecare stare emo]ional` cu un ritm muzical;

Folose[te des \n limbajul verbal sunete, motive melodice, care

semnific` uimire, \ncântare

Prin sonorit`]i, ritmurimelodice, asociate

materialului de \nv`]at, re]in „muzica” informa]iilor

pe care le ob]in

Cel care \nva]` prin mi[care

„cel care se mi[c`”

Dau din picior, se mi[c` tot timpul, le place s` danseze, s` exprime

orice prin mi[c`ri corporale

Prin mi[c`ri, trebuie s`\n]eleag` dinamica

materialului, s`-l exprime

Cel care \nva]` \nmod interpersonal

„socialul”

|i place s` vorbeasc`, s` dea sfaturi;S` atrag` [i s` men]in` aten]ia asupra

lui, s` comunice, s` captiveze

Prin analiza, discutareamaterialului, prin sus]inerea

p`rerilor pro sau contra, prin interac]iune

Cel care \nva]` de unul singur„individualul”

S` fie singur, s` r`mân` el, cu cartea lui sau treaba lui, s` aib`

lini[te, s` fie l`sat \n pace

|nva]` foarte bine atuncicând este de unul singur


23

Tipul de inteligen]`

Modalit`]i de prezen-tare [i organizare ainforma]iei \n cadrul

activit`]ilor de formare

Lingvistic` EXEMPLU: - prezent`ri verbale ale

materialului, discu]ii,dezbateri;

- utilizarea unor materialescrise pentru aprofunda-rea temelor de discu]ie;

- oferirea de oportunit`]ipersoanelor de a-[iexprima propriul punctde vedere.

Logico – matematic`

Muzical`

Spa]ial`

Naturalist`

Kinestezic`

Interpersonal`

Intrapersonal`

Exerci]ii

• Pornind de la tipurile deinteligen]` [i stilurile de\nv`]are, da]i exemplemodalit`]i deprezentare a informa]iei\n cadrul activit`]ilor deformare, care s` sepotriveasc` fiec`rui stil.

• |ncerca]i s` v` gândi]ila modul \n care artrebui prezentat`informa]ia (echilibrul\ntre prezent`ri verbale,imagini, realizareaefectiv` a unor activit`]ipractice, sublinierealeg`turilor logice, etc.)pentru persoane careau aceste caracteristici.

Ce \nv`]`m din faptul c` exist` mai multe tipuride inteligen]` pe care le putem utiliza \nformare?

|nv`]`m s` diferen]iem

Principii generale ale diferen]ierii sunt:

sarcini care respect` individul;grupare flexibil` a materialului [i indivizilor;\nv`]are prin cooperare;adaptarea \n func]ie de nevoile [icaracteristicile indivizilor [i a grupului.

Diferen]ierea se poate astfel realiza la nivelul:

Con]inutului – ce spun; Procesului – ce [i cum fac;Produsului – ce doresc s` ob]in de la fiecaregrup.

Criteriile dup` care se face diferen]ierea sunt:

Interese;Stil de \nv`]are.

O formare diferen]iat` va fi cea \n care:Adul]ii fac alegeri bazate pe interese;Exist` oferte de formare pentru mai multestiluri de \nv`]are;Timpul este folosit flexibil \n func]ie de nevoileparticipan]ilor;Sunt furnizate materiale multiple pentruparticipan]i;


24

• Utiliza]i caracteristicile inteligen]ei emo]ionale [i realiza]i „portretul robot” al unei persoane cu unnivel ridicat de inteligen]` emo]ional`, identificândpunctual caracteristicile sale.

Exerci]iia. Pe baza acestui

portret, \ncer-cui]i care suntcaracteristicilelegate de inte-ligen]a emo]io-nal` pe care lereg`si]i la dvs.

b. Cere]i unei per-soane apropiate(coleg, membrual familiei) s`bifeze din cadrulportretului robotacele aspectepe care le con-sider` relevantela dvs. Exist`vreo diferen]`\ntre ceea ce a]iidentificat dvs.[i el/ea? De cepot ap`rea dife-ren]e \ntre cumv` vede]i dvs. [icum v` v`d al]ii?Care este utilita-tea inteligen]eiemo]ionalepentru un for-mator? Iden-tifica]i câtevaaplica]ii aleinteligen]eiemo]ionale \nactivitatea deformare.

Se caut` perspective multiple asupra ideilor [i evenimentelordiscutate pe parcursul form`rii;Se lucreaz` \mpreun` cu formatorul pentru stabilirea obiectivelorde \nv`]are individuale [i pentru \ntregul grup;Evaluarea se realizeaz` prin modalit`]i multiple.

|n livrarea oric`rui program de formare nu uita]i c` ave]i oameni cuvârste diferite, valori [i a[tept`ri diferite [i mai ales cu stiluri de\nv`]are foarte diferite.

Pasul 4. Ce voi face efectiv?

Pe baza datelor culese se planific`obiectivele form`rii – cui se adreseaz` -persoanele invitate, cine sunt acestea [i ce\mi propun s` realizeze \n formare.

Formularea obiectivelor form`rii

Pe baza nevoilor de formare identificate formatorii construiescobiectivele programului de formare.

Reguli de stabilire a obiectivelor de formare

1. Obiectivele trebuie s` fie SMART – Specifice, M`surabile,Adecvate, Realiste [i s` includ` intervalul de Timp \n care s` fierealizate.

2. Trebuie s` acopere toate nivelele de performan]` aleformabilului– cognitiv (ce anume gânde[te), afectiv (ce simte),comportamental (ce face).

3. Obiectivele sunt astfel formulate \ncât s` descrie foarte clarperforman]a care trebuie s` apar` la sfâr[itul form`rii, condi]iile\n care aceasta trebuie s` apar` ca [i standardul pe careperforman]a trebuie s` \l ating`.


25

O imaginevaloreaz` cât 1000de cuvinte!!!(proverb chinezesc)

Pentru simplificarea formul`rii obiectivelor se poate utiliza urm`torultabel:


26

Performan]a(care sunt aspectele

cognitive, comportamentale, afectiveatitudinale

care trebuieasimilate/dezvoltate/perfec]ionate prinprogramul de formare).

Condi]ii(|n ce contexte trebuie s` apar`performan]a).

EXEMPLU:p`rin]ii \[i verific`copiii la lec]ii.

Temele suntcomunicate p`rin]ilorde \nv`]`tor saudiriginte.

Standarde(Care este nivelul la care trebuie s`

ajung` performan]adup` programul

de formare).

Criterii [i metode de evaluare

(Cum [i prin cemodalit`]i este

evaluat` performan]a).

EXEMPLU:Verificarea tuturortemelor.

- discu]ii cu p`rin]iiimplica]i;

- verificarea temelorde c`tre\nv`]`toare.

Exerci]ii

• Citi]i criteriile dup` careeste recomandat s` v`elabora]i obiectivele deformare. Pe baza tabeluluide mai jos selecta]i un ele-ment cognitiv, comporta-mental, afectiv sau atitu-dinal pe care dori]i s` \ldezvolta]i \n cadrul uneiactivit`]i de formare.

• Stabili]i performan]a dup`principiile SMART [i \nfunc]ie de performan]adorit` selecta]i condi]iile,standardele de performan-]` [i metodele de evaluarea performan]ei.

• Realiza]i aceast` activitatepentru mai multe tipuri deperforman]` pe care dori]is` o modifica]i.

Pasul 5. Ce a[tept s` se \ntâmple?

Ce \mi doresc s` se \ntâmple dup` terminarea form`rii? Ce m`a[tept s` se \ntâmple la \ntoarcerea acestora \n comunitate?

Formularea rezultatelor 1. |n formularea rezultatelor se iau \n considerarea condi]iile

obi[nuite \n care respectivul comportament este realizat [i noilecondi]ii \n care ne dorim ca el s` apar`.

2. De obicei aceste condi]ii sunt observate \n timpul analizei sau aldiscu]iilor preliminare cu participan]ii cu privire la schimb`rilepe care ace[tia doresc s` le fac` sau a dezvolt`rilor ulterioare pecare ace[tia [i le propun.

3. |n general sunt precizate condi]iile necesare [i suficienteapari]iei performan]ei.

4. Standardele de performan]` sunt ini]ial analizate \n cadrulinvestiga]iilor preliminare pe care formatorul le realizeaz`, fiindcorectate [i negociate dup` analiza grupului ]int`. Odat`stabilite ele devin ]intele form`rii [i orienteaz` metodologia [istrategia de \nv`]are.

Pasul 6. Cum voi face ceea ce am de f`cut astfel \ncât s` m` asigurc` voi ob]ine ceea ce doresc?

Con]inuturi - ce voi face, ce voi spune, ce voi a[tepta dinpartea grupului [i cum voi ob]ine;Discutarea cu grupul ]int` a ceea ce ne dorim s` ob]inem lasfâr[itul activit`]ii.

Se delimiteaz` instrumente, echipamente, alte tipuri de mijloace[i metode de care avem nevoie pentru realizarea a ceea ce nepropunem.Se stabile[te:

programul de formare;agenda form`rii;strategiile alternative;modalit`]ile de monitorizare [i evaluare intern`, etc.


27

Introducerea sesiunilor de formare

Este foarte important ca la \nceputul unuiprogram de formare atât voi cât [i formabiliis` [tie:

Scopurile form`rii

Care sunt scopurile generale ale stagiului deformare?Ce rezultate urm`re[te?

Obiectivele form`rii

Ce anume doresc participan]ii s` realizeze caurmare a particip`rii la acest stagiu deformare?Care sunt rezultatele a[teptate ale form`rii?

Aspecte relevante \n planificarea sesiunilor de formare

Agenda form`rii – stabilirea secven]elor [i a continuturiloracestora \n func]ie de caracteristicile grupului ]int` [i de ritmulde \nv`]are al participan]ilor.Planificarea secven]elor astfel \ncât ritmul de \nv`]are [i tipul de\nv`]are s` alterneze. Câteva repere:Se recomand` o organizare identic` pentru toate zilele form`rii.|n func]ie de logistic` [i de nevoi se poate opta pentru intrare \ndiminea]a/dup`-amiaza primei zile [i ie[ire la jum`tatea/lafinalul ultimei zile. Se recomand` ca programul s` \nceap` la 9.00/9.30 \n prima zi(dac` se \ncepe diminea]a) [i la 9.00 \n celelalte zile; \ncheiereaprogramului oficial s` se produc` \n jur de 18.00 – 18.30. Totalulnum`rului de ore lucrate pe zi trebuie s` fie, \n medie, de 6 – 7ore (pentru zilele complete). Durata optim` pentru o sesiune de formare este de 1,5 – 2 ore. Se p`streaz` echilibrul:

|ntre prezent`ri [i exerci]ii interactive.


28

Scopurile form`rii

• Ce \mi doresc s` [tieparticipan]ii mei s`fac` dup`terminarea form`rii?

• Ce \mi doresc s` [ties` fac`?

• Ce \mi doresc s`simt`?

• Ce \mi doresc s` \ipun` pe gânduri?

• Ce \mi doresc s` \[idoreasc` s`schimbe? Cât demult? |n ce condi]ii?

|n ceea ce prive[te densitatea con]inutul pe toat` durataprogramului.|n ceea ce prive[te distribu]ia sarcinilor \n interiorul unei zilede lucru (curba de efort).

Programul seminarului se \nmâneaz` \n scris participan]ilor, \navans sau \n prima zi de seminar. Programul scris con]ine: numele formatorilor, titlul, perioada dedesf`[urare [i distribu]ia sesiunilor de lucru [i a pauzelor petoat` durata programului. Programul \ncepe cu prezentarea participan]ilor mai \ntâi seprezint` formatorii [i apoi se recomand` exerci]ii de cunoa[tere. Dup` prezentarea participan]ilor se prezint` programul [iobiectivele generale ale activit`]ii de formareSe las` spa]iu pentru interven]ii organizatorice – administrative. Se las` spa]iu pentru \ntreb`ri/nel`muriri ale participan]ilor.

|n func]ie de caracteristicile grupului ]int` [i obiective se alege tipulde formare.

Tipul grupului ]int`

Grupurile ]int` variaz` \ntre ele \n func]ie de:- Gen;- Vârst`;- Experien]`; - Cuno[tin]e;- Aptitudini;- Valori;- Atitudini;- Stil de \nv`]are;- Ritm de \nv`]are;- Capacitate de rela]ionare \n cadrul

grupului;- Motiva]ie pentru \nv`]are;- Abilit`]i de comunicare;- Capacitate de a oferi [i a solicita

feedback;- Capacitate de monitorizare [i evaluare a propriului

comportament de \nv`]are.


29

Important

Cunoa[terea acestui tipde informa]ii esteesen]ial` \n momentulplanific`rii unuiprogram de formaredatorit` diferen]elorimportante de strategiepe care le implic`.Deseori v` pute]i \ntâlni\n cadrul aceluia[i grupde formare cu diferen]einter-individuale foartemari care solicit` lamaximum capacitateadvs. de adaptare [i deplanificare.

Tipuri de cursuri de formare

1. |nv`]area experien]ial` de grup -formarea este construit` \mpreun` cuparticipan]ii. |nv`]area este adaptat`nevoilor [i ritmului personal de \nv`]are.Unul dintre elementele esen]iale aleprocesului de \nv`]are este reflec]iacomun` a participan]ilor [i a formatorilorasupra experien]elor de \nv`]are.

2. Tehnologia „spa]iului deschis” sebazeaz` pe crearea unor unit`]i/secven]edeschise \n program \n care participan]ii\[i pot aduce resursele, proiectele etc.Participan]ii se transform` \n persoane resurs`.

3. „Fabrica viitorului” este un tip de stagiu de formare care aduce\n prim plan probleme sociale, provoc`ri ale lumiicontemporane. Scopul este de a identifica posibile solu]ii laproblemele formulate.

4. Mini-seminarul ofer` participan]ilor posibilitatea de a adâncitema stagiului de formare \ntr-un grup mai mic. Grupul \[ip`streaz` formula pentru o perioad` mai lung` de timp; estenevoie, de aceea, de precau]ii legate de posibilitatea form`riiunor subgrupuri.

5. Grupul de lucru (workshop) creeaz` spa]ii mai mici, practice,pentru derularea experien]elor de \nv`]are. Ele se focalizeaz` deregul` pe dezvoltarea anumitor abilit`]i sau competen]e [i se\ntind pe durata a1-3 sesiuni deformare. Avantajulmajor este constituitde posibilitateafocaliz`rii activit`]iipe problema deinteres.


30

Tipuri de cursuri deformare

• |nv`]area expe-rien]ial` de grup;

• Tehnologia„spa]iului deschis“;

• „Fabrica viitorului“;• Mini-seminarul;• Grupul de lucru

(workshop);• Grupul creativ; • Cursurile lungi; • Cursurile scurte; • Cursurile la cerere.

6. Grupul creativ se folose[te pentru mai multe scopuri:dezvoltarea de proiecte viitoare, preg`tirea unor materiale saustagii de formare pentru al]i participan]i. Propune crearea unuiprodus comun, valorizat ulterior [i valorificat.

7. Cursurile lungi sunt planificate pe o durat` de timp mai lung` [isunt de regul` compuse din mai multe secven]e de formare cuo perioada de pauz` \ntre ele. Pe perioada dintre cele dou`stagii de formare participan]ii au de realizat anumite sarcini/proiecte, bazându-se pe experien]ele [i cuno[tin]ele acumulate\n primul stagiu. De regul` cel de-al doilea stagiu presupuneevaluarea rezultatelor [i a impactului primului stagiu.

8. Cursurile scurte au un grad mare de structurare [i sunt utilizatefoarte frecvent. Ele sunt foarte solicitante, atât pentru formatoricât [i pentru participan]i. Avantajul lor este dat de focalizarea peobiective [i eficien]` \n termeni de resurse materiale [itemporale.

9. Cursurile la cerere sunt cursuri \n care programul [i con]inutulsunt special proiectate pentru a veni \n \ntâmpinarea unor nevoiexplicIte ale participan]ilor/organiza]iei care comand` cursul.


31

Analiza diferitelor tipuri de strategii

|n proiectarea unei form`ri se delimiteaz` \ntre dou` mari tipuri destrategii de formare, care sunt descrise mai jos \n termeni deavantaje [i dezavantaje:


32

Formarea centrat` pe formator

CaracteristiciElaborarea programului de formare,alegerea loca]iei, alegereacon]inutului sunt la dispozi]iaformatorului; formabilul nu intervinedeloc \n planificarea procesului deformare.

AvantajeEste mai u[or de planificat.Nu necesit` mult timp.Bine structurat` [i condus` de formator.Ofer` o structur` [i o logic` clar` formabilului.

DezavantajeFormabilul este purtat prin formare\ntr-un mod oarecum pasiv.Se bazeaz` foarte mult pe competen-]ele formatorului [i depinde esen]ial-mente de acestea.

Formarea centrat` pe formabili

CaracteristiciElaborarea programului de formare,alegerea loca]iei, alegereacon]inutului sunt la dispozi]iaformatorului; formabilul nu intervinedeloc \n planificarea procesului deformare.

AvantajeEste mai u[or de planificat.Nu necesit` mult timp.Bine structurat` [i condus` de formator.Ofer` o structur` [i o logic` clar` formabilului.

DezavantajeFormabilul este purtat prin formare\ntr-un mod oarecum pasiv.Se bazeaz` foarte mult pe competen-]ele formatorului [i depinde esen]ial-mente de acestea.

1.4. Alegerea unei strategii de formare [i validareaacesteia

Alegerea strategiei pentru formare va ]ine seama de urm`toarelecaracteristici:

Alegerea unei strategii presupune g`sirea unui optim pentru respec-tivul program de formare \ntre toate elementele listate mai sus [i for-mularea \n final a modului prin care obiectivele [i rezultatele progra-mului de formare vor fi realizate [i evaluate. Astfel \n realizarea unuiprogram de formare ne \ntâlnim cu succesiunea urm`toarelor etape:

Etapa 1

1. Analiza de nevoi;2. Proiectarea obiectivelor de formare;3. Proiectarea criteriilor [i standardelor de evaluare;4. Analiza grupului ]int`.

Etapa 2

5. Formularea strategiilor [i metodelor de formare;6. Elaborarea agendei de formare.

Etapa 3

7. Livrarea form`rii;8. Asigurarea mediului de \nv`]are;


33

Caracteristicileform`rii

Caracteristicilegrupului ]int`

Caracteristicileformatorului

Alte constrângeri

Caracteristicilestrategiilor

Nevoile de formare;Tipul de performan-]` [i nivelul de per-forman]` urm`rit;Gradul de dificulta-te al form`rii com-peten]elor nece-sare.

Vârst`;Preg`tire;Gen;Experien]`;Nivel decompeten]e;Comunicare[i rela]ionare;Motiva]ie;Valori;Expectan]e.

Vârst`;Preg`tire;Gen;Experien]`;Nivel decompeten]e;Comunicare [irela]ionare;Motiva]ie;Valori;Expectan]e.

Timp;Spa]iu;Solicit`ridiverse aleclientului;Materiale;Financiare.

Avantajele [idezavantajelediferitelortipuri destrategii;Avantajele [idezavantajelediferitelortipuri demetode.

9. Asigurarea \nv`]`rii [i transferului;10. Motivarea participan]ilor [i oferirea de feedback;11. Monitorizarea [i evaluarea form`rii.

Etapa 4

12. Validarea strategiei intern` – extern`.

1.5. Adaptarea strategiilor la grupul ]int`

Criterii esen]iale:

1. Aspectele asimilate \n procesul de \nv`]areau aplicabilitate imediat` \n situa]ii reale devia]`.

2. Participan]ii au un anumit nivel de controlasupra experien]elor de \nv`]are.

3. Experien]ele anterioare [i cele prezente alepersoanei influen]eaz` procesul de \nv`]arela vârsta adult`.

4. Adul]ii sunt implica]i activ \n procesul de\nv`]are.

5. Un mediu confortabil, de respect pentrupersoan`, asigur` premisele unei \nv`]`rieficiente.

Un alt aspect important \n educa]ia adul]ilor este identificarea [ivalorificarea factorilor care motiveaz` adul]ii \n \nv`]are [i anume:

Rela]ionarea social`: realizarea de noi contacte profesionale,stabilirea unor rela]ii de prietenie.Expectan]ele externe: \ndeplinirea unor cerin]e profesionaleimpuse de organiza]ie, coordonatori (autorit`]i formale).Avansarea profesional`: atingerea unui statut profesionalsuperior prin raportare la nivelul de preg`tire al colegilor dinacela[i domeniu de activitate


34

|nv`]area la adul]i -factori motivan]i

• Rela]ionareasocial`;

• Expectan]ele(a[tept`rile)externe;

• Avansareaprofesional`;

• Dezvoltareapersonal`;

• Stimulareasocial`.

Dezvoltarea personal`: asimilarea de noi cuno[tin]e [ideprinderi pentru \mplinirea dorin]elor [i scopurilor proprii dedezvoltare personal`.Stimularea social`: „evadarea” din rutina cotidian`, prinalegerea unor noi experien]e de \nv`]are.

Barierele care pot ap`rea \n educa]ia adul]ilor sunt: lipsa timpului pentru \nv`]are; dificult`]i financiare;lipsa informa]iilor cu privire la oportunit`]ile de \nv`]aredisponibile; dificult`]i de planificare a \nv`]`rii; probleme la locul de munc`;dificult`]i \n a armoniza via]a de familie cu activit`]ileprofesionale.


35

|n educa]ia adul]ilor un bun formator:

implic` adul]ii \n procesul de \nv`]are; eviden]iaz` acele experien]e ale cursan]ilor relevantepentru scopul cursului;le arat` formabililor \n ce mod participarea la activit`]isprijin` atingerea scopurilor lor;formuleaz` obiective [i rezultate clare;cunoa[te a[tept`rile [i nevoile participan]ilor \naintede \nceperea cursului; explic` \n ce mod cuno[tin]ele acumulate pot fiutilizate \n practic`;ofer` formabililor posibilitatea de a-[i exprima opiniile[i de a contribui la structurarea cursului;cunoa[te experien]ele cu care vin adul]ii la formare.


36

Cursurile lungi

Cursurile scurte

Cursurile la cerere

Mini-seminarul

Grupul de lucru (workshop)

Grupul creativ

Exerci]ii• |n func]ie de carac-

teristicile \nv`]`rii lavârsta adult`analiza]i fiecare tipde curs de formaredescris [i identifica]iavantaje [i deza-vantaje pentruadul]ii beneficiari aiacelui tip de curs deformare. Utiliza]itabelul de mai jospentru a sintetizainforma]ia.

Tipul de curs de formare Avantaje pentru adul]i Dezavantaje pentru adul]i

2.1. Realizarea activit`]ilor pe care mi le-am propus

Mediul de \nv`]are este esen]ial pentru crearea unei atmosfere \ncare participan]ii s` se simt` valoriza]i [i care s` creeze intimitatea [isiguran]a necesar` pentru ca participan]ii s` se poat` manifesta liber[i s` poat` interveni activ \n procesul de \nv`]are. Acesta este bine s`dispun` de suficiente surse de lumin` natural` [i artificial`, s` fiesuficient de bine aerisit, s` dispun` de mobiliercare poate fi reorganizat \n func]ie de nevoileform`rii.

Mediul de \nv`]are \n care se va realiza formareava trebui s` \ndeplineasc` anumite criterii:

este confortabil din punct de vedere fizic [iemo]ional (explica]iile prea lungi, statulnumai pe scaun [i absen]a aplica]iilorpractice produc nervozitate [i iritare);ia \n considerare cum se simt participan]ii;posibilitatea de a face „gre[eli” \n fa]acolegilor afecteaz` confortul acestora;este construit pornind de la a[tept`rileadul]ilor; acestea trebuie identificateanterior;trebuie s` le permit` s` se exprime, s` fie importan]i,co-participan]i la experien]ele lor de \nv`]are;dialogul permanent este o condi]ie a reu[itei [i a mobiliz`riiadul]ilor pentru \nv`]are.

Prezent`ri introductive

Orice program de formare \ncepe cu prezentarea formatorilor [i aparticipan]ilor la formare. |n func]ie de tipul grupului ]int` se poate

Activitatea de formare propriu-zis`

37

ACTIVITATEA DE FORMAREPROPRIU-ZIS~2

Mediul de \nv`]areeste esen]ial pentrucrearea uneiatmosfere \n careparticipan]ii s` sesimt` valoriza]i [icare s` creezeintimitatea [i sigu-ran]a necesar`pentru ca partici-pan]ii s` se poat`manifesta liber [is` poat` interveniactiv \n procesul de\nv`]are.

Prezentarea

realiza o prezentare interactiv`. Dup` prezentarea participan]ilor oriceprogram continu` cu prezentarea obiectivelor [i agendei de formare.

Prezent`ri de con]inut

Prezent`rile de con]inut se realizeaz` \n special pentru a introduce [iclarifica elemente importante ale procesului de \nv`]are. Prezent`rilenu trebuie s` dureze mai mult de 15-20 de minute [i dac` este posibilele trebuie s` fie interactive, s` prezinte esen]ializat con]inutul a ceeace trebuie \nv`]at. Prezent`rile sunt o sintez` clar` [i concis` ainforma]iilor prezentate \n suportul de curs.

Tehnici de prezentare

Pentru a planifica cetrebuie s` include]i \nprezentare, este bine s`v` lua]i \n considerareurm`toarele aspecte:

afla]i cât mai multedespre subiectul pecare trebuie s` \lprezentan]i;Structura]iprezentarea astfel:


38

DE CE O SPUI? Scopul – ce vre]i s` fac` participan]ii dup` prezentare

CUI O SPUI? Audien]a – cine v` va asculta

CE VEI SPUNE? Con]inutul - subiectul la care v` ve]i referi

CUM O VEI SPUNE? Forma \n care ve]i realizaprezentarea

introducere – \n care ar`ta]i importan]a [i scopul prezent`rii;cuprins – \n care prezenta]i ideile pe care dori]i s` leprezenta]i;\ncheiere – recapitula]i.

Introducerea trebuie s` fie scurt` [i s` nuconsume prea mult din timpul alocat prezent`rii.O introducere eficient` ofer` participan]ilor r`-spunsul la câteva \ntrebari esen]iale:

1. Cine e prezentatorul?2. De ce se afl` aici?3. Ce va spune?4. Cum \[i va structura prezentarea?5. De ce ar trebui s` ascult?

Pentru a capta aten]ia pute]i folosi \n introducereaprezent`rii:

relatarea unei \ntâmpl`ri scurte;o glum` – dar fi]i foarte atent la ce tip deumor utiliza]i;o \ntrebare care implic` publicul;o declara]ie surpriz`.

Con]inutul prezent`rii trebuie s` fie structurat dinmesaje scurte, concise, clare. Are impact marefolosirea de materiale vizuale: plan[e, desene,bro[uri, grafice.

O \ncheiere eficient` ofer` urm`toarele tipuri deinforma]ii:

Recapituleaz` principale aspecte;Prezint` recomand`ri, sugestii, implica]ii;Invit` participan]ii s` adreseze \ntreb`ri;Sintetizeaz` scopul prezent`rii.


39

Nu uita!• Introducerea

trebuie s` fiescurt` [i efici-ent`!

• Capteaz` aten]iaauditoriuluifolosind glume,\ntreb`ri, decla-ra]ii - surpriz`!

• Structureaz`informa]ia prinmesaje concise,clare!

• Folose[te mate-riale vizuale -plan[e, grafice,desene!

• Recapituleaz`aspectele esen-]iale!

• Ofer` recoman-d`ri, sugestii,exemple!

• Sintetizeaz` sco-pul prezent`rii!

• P`streaz` timppentru \ntreb`-ririle publicului!

|n cadrul unei prezent`ri, momentul \ntreb`rilor [i al r`spunsuriloreste la fel de important ca [i restul prezent`rii. De aceea este indicats`:

asculta]i activ [i s` arata]i c` interesul dvs. nu a \ncetat o dat`cu \ncheierea propriei prezent`ri;v` asigura]i c` a]i \n]eles bine \ntrebarea;r`spunde]i scurt la \ntreb`ri;nu l`sa]i o singur` persoan` s` monopolizeze timpul acordat\ntreb`rilor;v` adresa]i \ntregii audien]e, nu numai persoanei care a \ntrebat;evita]i disputele cu participan]ii (propune]i continuarea discu]iei\n pauz`).

Este foarte util s` distribui]i la sfâr[it chestionare de evaluare aprezent`rii, pentru a vedea impactul pe care l-a avut [i pentru a ]inecont de sugestii \n vederea preg`tirii altor prezent`ri.

Limbajul verbal [i non-verbal

Principii generale:

Contactul vizual cu participan]ii este esen]ial;Folosi]i vocea pentru a dinamizaprezentarea;Limbajul non-verbal [i mai ales mimica fe]eisunt foarte importante \n timpul prezent`rii;Tonul [i atitudinea trebuie s` exprimemodestie, deschidere, dispozi]ia de aasculta, calm. Nu este indicat` o atitudinearogant`, ostil`, defensiv`, rigid`;|n timpul prezent`rii evita]i s` le vorbi]i „desus” participan]ilor, pauzele prea mari, careexprim` nesiguran]`, imobilitatea complet`,care duce la sc`derea aten]iei, s` sta]i cuspatele la participan]i.

Realizarea unor activit`]i de formare implic` ocomunicare permanent` cu formabilii [i stabilirea


40

Cum comunic?

Pentru a dezvolta [ia men]ine o rela]ieconstructiv` decomunicare, ascul-tarea activ` repre-zint` o abilitateimportant` a for-matorului. A as-culta este un pro-ces activ, care cereparticipare [i im-plic` trecerea de lastadiul de receptarepasiv` a informa-]iei, la cel de cola-borare formator-formabil \n proce-sul de comunicare.

unei leg`turi pozitive \n rela]ia formator – formabil. Pentru a dezvolta[i a men]ine o rela]ie constructiv` de comunicare, ascultarea activ`reprezint` o abilitate important` a formatorului. A asculta este unproces activ, care cere participare [i implic` trecerea de la stadiul dereceptare pasiv` a informa]iei, la cel de colaborare formator-formabil\n procesul de comunicare.

Sunt trei modalit`]i importante de ascultare activ`:

a) transpunerea \n propriile cuvinte a unor mesaje ale vorbitorului,prin formule de tipul „Ceea ce spui tu este… Cu alte cuvinte…Deci tu te-ai sim]it… Vrei s` spui…”;

b) punerea de \ntreb`ri interlocutorului pân` ce se formeaz` o ima-gine clar` asupra mesajului transmis de acesta, pentru a afla infor-ma]ii suplimentare, de fond despre un anumit subiect sau idee;

c) oferirea [i solicitarea feed-back-uluiurmeaz` dup` parafrazare [i clarificare [iajut` vorbitorul s` \n]eleag` efectul comunic`rii sale, s` corecteze erorile, s`descopere un punct de vedere nou – cel alascult`torului. Exist` trei reguli importante \n acordarea defeed-back:

s` fie dat imediat dup` situa]ia decomunicare; s` fie cinstit - s` exprime o atitudineareal` a celui care \l ofer`;s` fie suportiv - s` sus]in` interlocutorul[i procesul de comunicare.

Feedback-ul descrie \n general modalitatea\n care noi percepem anumite comportamente ale celuilalt –modul lui de a gândi, modul de rela]ionare, tipul de comu-nicare, performan]a \ntr-o sarcin`, etc. Pe de alt` parte,feedback-ul este o reac]ie a celorlal]i, referitoare la felul \n carecomportamentele noastre \i influen]eaz`.


41

Feedback-ul descrie\n general moda-litatea \n care noipercepem anumitecomportamente aleceluilalt – modul luide a gândi, modulde rela]ionare, tipulde comunicare,performan]a \ntr-osarcin`, etc. Pe dealt` parte, feed-back-ul este o reac-]ie a celorlal]i, refe-ritoare la felul \ncare comportamen-tele noastre \i influ-en]eaz`.

Formatorul [i formabili folosesc feedback-ul ca instrument decontrol al propriului proces de facilitare a \nv`]`rii [i respectivde \nv`]are.

Formarea este un proces \n care formatorul trebuie s` ofereposibilit`]i [i modalit`]i multiple de \nv`]are, indiferent de tipulform`rii. El poate folosi tipuri de strategii diferite [i mijloace deformare diferite.

Casetofon/CD (audio);Video (casete video);Computer;Videoproiector;Flipchart;Retroproiector;


42

Auzim

Auzim + Vedem

Auzim + Vedem + Facem

|nv`]`m pe al]ii s` fac`

Ponderi aproximative \n procesul de\nv`]are pe parcursul form`rilor:

Analizatorul vizual: aprox. 80%;

Auditiv: aprox. 15%;

Al]i analizatori: aprox. 5%.

Piramida eficien]ei \nv`]`rii:

Mijloacele de formare utilizate cel mai frecvent sunt:

Tabl` alb` (whiteboard, pentru markere);Tabl` de plut` („cartona[e”, imagini);Bro[uri;Fi[e de lucru;Diverse obiecte legate de tema form`rii.

1. Sfoar`;2. Foarfece;3. Ace cu g`m`lie;4. Hârtie colorat`, hârtie cartonat`;5. Band` adeziv`;6. Lipici;7. Markere (whiteboard [i permanente);8. Folii de retroproiector;9. Agrafe de birou;

10. Linere (pentru scriere pe folii);11. Caiet/coli de hârtie;12. Plastilin` adeziv`;13. Foi de flipchart;14. Pointer (pentru prezent`ri PowerPoint [i retroproiector);15. Post-it.

|n func]ie de exerci]iile imaginate, aproapeorice poate deveni o resurs` pentruactivitatea de formare.


43

Exerci]ii• Selecta]i o secven]` de

formare a adul]ilor pe careplanifica]i s` o derula]i. |nfunc]ie de analiza nevoilorde formare pe care a]irealizat-o anterior [i acaracteristicilor grupului]int`, prezenta]i \n tabelulde mai jos modul \n careve]i introduce secven]a deformare.

„Resurse” tipice pentru activitatea de formare:


44

Denumirea secven]ei deformare:

Caracteristicile grupului ]int`:

Nevoi de formare ale grupului]int`:

Mod de introducere ascopurilor [i obiectivelorsecven]ei de formare:

Scopurile form`rii- Care sunt scopurile generale

ale secven]ei de formare?- Ce rezultate pe termen scurt,

mediu [i lung vizeaz` aceast`formare la nivelorganiza]ional, de grup [iindividual?

Obiectivele form`rii- Ce anume doresc participan]ii

s` realizeze ca urmare aparticip`rii la acest stagiu deformare?

- Care sunt rezultatele a[teptateale form`rii?


45

Denumirea Tipul activit`]ii: Scopul Durata Materiale Prezentareactivit`]ilor (ex. activitate activit`]ii: activit`]ii [i necesare: succint` ace urmeaz` de spargere intervalul modului \ns` fie a ghe]ii, orar \n care se va realizate: prezentare care se desf`[ura

teoretic`, va desf`[ura: activitatea:activitate practic`, etc.)

Activitatea 1..........



Exerci]ii• Pentru secven]a de

formare utilizat` laexerci]iul 1, realiza]iplanificarea activit`]ilorpe care urmeaz` s` ledesf`[ura]i. Lua]i \nconsiderare pauzelenecesare \ntre diferiteactivit`]i.

Denumirea secven]ei de formare:


46

Exerci]ii

• Planifica]i o prezentare pecare urmeaz` s` o realiza]i\n cadrul unei secven]e deformare. Utiliza]i sugestiiledin acest capitol legate derealizarea unei prezent`ri.Organiza]i planificareaprezent`rii \n func]ie deurm`toarele repere:

Scopul – ce vre]i s` fac`participan]ii dup` prezentare:DE CE O SPUI?

Audien]a – cine v` va asculta:CUI O SPUI?

Con]inutul - subiectul la carev` ve]i referi: CE VEI SPUNE?

Forma \n care ve]i realizaprezentarea: CUM O VEI SPUNE?

Denumirea prezent`rii:

2.2. Evaluarea activit`]ilor realizate \n cadrul unuiprogram de formare

|n timpul activit`]ii – am realizat tot ceea ce era necesar? Grupulmeu ]int` face ceea ce m` a[tept eu s` fac`? Dac` nu, ce am def`cut?

Pe parcursul form`rii suntem aten]i la tot ceea ce se \ntâmpl` cucei pentru care facem activitatea [i \ncerc`m s` vedem dac`r`spunsurile lor \nseamn` c` se apropie de solu]iile problemeipentru care facem formarea sau nu. Dac` r`spunsurile nu suntcele pe care le a[tept`m atunci ne gândim ce trebuie schimbat [ischimb`m.

1. Este util s` va fixa]i posibile criterii [i modalit`]i de evaluare pecare s` le utiliza]i pe parcursul sesiunilor de formare.

2. Criteriile [i modalit`]ile de evaluare sunt foarte utile ca feedbackcu privire la utilitatea [i eficien]a fiec`rei secven]e pe care a]irealizat-o [i v` ajut` s` lua]i decizii de corec]ie imediate care potcre[te calitatea form`rii.

3. |n formare se folosesc diferite metode de evaluare – folosi]i câtmai multe modalit`]i de evaluare.

Ce cred la sfâr[itul activit`]ii, am reu[it s` ob]in ceea ce mi-ampropus? Ce crede grupul meu ]int` despre activit`]ile pe carele-am f`cut? Dar despre problem`? Apar modific`ri? Cât de mari?

a. S-a realizat ceea ce s-a propus s` se realizeze?b. Cât de bine a fost realizat programul?c. Au fost respectate nevoile de formare identificate?


47

Evaluarea pe parcursul form`rii

Am reu[it?

Evaluarea programelor de formare r`spundeurm`toarelor \ntreb`ri:

CE SE EVALUEAZ~:

FORMABILIIFORMATORULPROGRAMUL DE FORMARE

Evaluare performan]ei formabililor are \n primul rând rolul de a oferipe parcursul sesiunilor de formare informa]ii cu privire la procesul de\nv`]are [i cu privire la standardele de performan]` atinse de fiecareformabil \n parte.

Ce se evalueaz`?

Identificarea punctelor slabe [i a punctelortari;Nivelul performan]ei;Calit`]ile [i aptitudinile individuale; Performan]ele poten]iale;Reac]iile la diferite activit`]i de formare;Satisfac]ia;Motivarea; Rela]iile individuale [i intergrupale;Stadiul evolu]iei [i nivelul performan]eigrupurilor.

Evaluarea performan]ei formabililor se realizeaz`\n paralel cu activit`]ile de formare propriu-zise [i\i permit formatorului s` decid` asupra modului\n care va continua formarea. Evaluarea performan]ei formatorului urm`re[teelemente ca:

Aspecte profesionale;Comunicare [i rela]ii interpersonale;Aspecte privind livrarea programului deformare.


48

Evaluarea performan]ei formabililor

Evaluareaperforman]eiformabililor serealizeaz` \n paralelcu activit`]ile deformare propriu-zise [i \i permitformatorului s`decid` asupramodului \n care vacontinua formarea.

Evaluareaperforman]eiformatoruluiurm`re[teelemente ca:

Aspecteprofesionale;Comunicare [irela]iiinterpersonale;Aspecte privindlivrareaprogramului deformare.

Evaluarea formatorului se realizeaz` pe mai multe nivele:Evaluarea extern` – de c`tre al]i formatori (unde este cazul),de c`tre formabili, de c`tre evaluatori externi etc.;Inter-evaluarea – este realizat` de al]i formatori pe parcursulunui program de formare \n care ace[tia func]ioneaz` ca oechip` sau livreaz` un program de formare \mpreun` catrainer [i co-trainer;Autoevaluarea.

Aspecte profesionale

gradul de cunoa[tere a problemelor;modul de lucru;modul de raportare la participan]i;modul cum urm`re[te ceea ce face.

Comunicare [i rela]ii interpersonale

arat` respect pentru formabili;creeaz` o atmosfer` prietenoas`, degajat`;aloc` timp pentru a discuta probleme personale cu formabilii;ofer` indica]ii, suport;este entuziast, plin de autenticitate [i umor;negociaz` [i se consult` cu grupul;are \ncredere \n munca de grup;ofer` fiec`rui formabil posibilit`]i de manifestare.

Aspecte legate de livrarea programului de formare

comunic` scopurile, obiectivele;utilizeaz` proceduri variate de formare;utilizarea mijloacelor audio – vizuale;respect` programul de lucru;face apel la experien]a anterioar` a formabililor.


49

Evaluarea formatorului

Evaluarea urm`re[te elemente ca:

Una dintre cele mai importante evalu`ri \n acestcaz este autoevaluarea pe parcursul derul`riisesiunilor de formare.

Autoevaluarea are efecte directe asupra ac]iunilorpe care formatorul le poate realiza \n cazul \n carecalitatea presta]iei sale nu este bun`. |n perioadade formare a unui formator, acesta este asistat decolegi la sesiunile de formare, iar la sfâr[itulfiec`rei secven]e de formare se realizeaz` sesiunide inter-evaluare, care sunt extrem de importantepentru identificarea punctelor slabe [i a punctelortari pe care viitorul formator nu le con[tientizeaz`la momentul respectiv.

Evaluarea planific`rii

a. cadrul general asigurat pentru programul de formare;b. urm`rirea etapelor planific`rii;c. stabilirea [i formularea obiectivelor;d. adecvarea resurselor la obiective;e. stabilirea [i formularea indicatorilor de performan]`, a

instrumentelor de evaluare [i a suportului de curs.

Evaluarea derul`rii

a. adecvarea condi]iilor concrete de lucru;b. conducerea programului de formare;c. modul de rezolvare a problemelor ap`rute;d. rolurile adoptate de formator;e. adecvarea diverselor proceduri de formare la situa]iile concrete

[i modul de utilizare al resurselor;f. criteriile [i instrumentele de monitorizare.

Metode [i instrumente de evaluare

1. modele de evaluare;2. modele de inter-evaluare;3. interviuri de evaluare;


50

|n perioada de for-mare a unui for-mator, acesta esteasistat de colegi lasesiunile de for-mare, iar la sfâr[i-tul fiec`rei secven-]e de formare serealizeaz` sesiunide inter-evaluare,care sunt extremde importantepentru identificareapunctelor slabe [i apunctelor tari pecare viitorul forma-tor nu le con[tienti-zeaz` la momentulrespectiv.

Evaluarea programului de formare

4. observa]ia;5. forme de urm`rire a interac]iunilor [i comunic`rii;6. proiecte [i experimente;7. rapoarte scrise;8. fi[e de apreciere;9. \nregistr`ri video;

10. produse ale activit`]ii.

Rezultatele evalu`rii programului de formare sunt \n generalprezentate:

1. colegilor;1. formabililor – participan]ii la formare sunt la rândul lor interesa]i

de imaginea de ansamblu a modului \n care s-a derulatformarea [i de rezultatele concrete ale acesteia.

Raportul de evaluare con]ine elemente ca:1. Titlul form`rii;2. Numele formatorului - formatorilor;3. Grupul ]int` – list` de nume, descrierea grupului ]int`, a

nevoilor de formare ale acestuia;4. Obiectivele form`rii;5. Rezultatele; 6. Strategiile [i metodele utilizate; 7. Modul de planificare [i livrare a

sesiunilor de formare;8. Feedback- ul ob]inut/asigurat \n

timpul sesiunilor de formare;9. Reac]iile formabililor;

10. Evalu`rile pe parcursul sesiunilor deformare;

11. Concluzii [i recomand`ri.

Pentru a realiza o formare de calitateformatorul are nevoie s` \[i dezvolteanumite competen]e.


51

Exerci]ii

• Selecta]i acele aspectelegate de evaluareaformatorului pe care leconsidera]i importante \nevaluarea unei secven]e deformare la care urmeaz` s`participa]i.

• Dup` realizarea secven]eide formare utiliza]ielementele identificateanterior pentru evaluareaextern`. Cum a]i procedat?Cum ve]i comunicarezultatele [i cui le ve]icomunica?


52

|n practic` se \ntâlnesc situa]ii de formare cu grade de dificultatediferite date de caracteristici ca:

Competentele formatorului

53

COMPETEN}ELEFORMATORULUI3

Trebuieidentificate [iformulateproblemele;Trebuie identificat,pe baza acestora,grupul ]int`;Trebuieidentificatenevoile dedezvoltare;Trebuie proiectat`formarea \nconcordan]` cuacestea;Trebuie realizat`evaluarea.

Nevoile dedezvoltare suntidentificate [i suntcomunicate;Grupul ]int` estecorect identificat [iselectat;Scopul [iobiectiveleform`rii sunt clarformulate;Rezultateleform`rii suntdefinite \nprincipiu;Trebuie proiectat`[i realizat`formarea \nconcordan]` cuacestea;Trebuie realizat`evaluarea.

Formatorului i sepune la dispozi]ieun suport de cursdetaliat, cuplanificarea [iagenda sesiunilorde formare pecare trebuie s` \lparcurg` cuformabilii.

Grad de dificultate Grad de dificultate Grad de dificultateridicat mediu redus

Analiza competen]elor necesare unui formator este realizat`luându-se \n calcul situa]iile dificile pe care acesta le are de parcurs.


54

Administrativ` Alegerea [i adaptarea mediilor de \nv`]are;

Planificarea timpului.

Dezvoltare Informarea [i documentare;personal` Auto-evaluarea;

Dezvoltarea stilurilor personale de \nv`]are;Dezvoltarea abilit`]ilor de comunicare [iascultare activ`;Dezvoltarea inteligen]ei emo]ionale;Negociere [i rezolvarea conflictelor.

Producerea de Redactare de materiale;materiale Elaborarea de prezent`ri atractive;

Evaluarea [i restructurarea materialelor.

Planificarea [i Observarea grupului;livrarea programului Culegerea datelor [i interpretarea

datelor;de formare Intervievierea grupului ]int`;

Selectarea grupului ]int`;Formularea strategiilor specifice pentru grupul ]int`;Flexibilitate [i adaptabilitate;Oferirea de feed-back, consiliere [i suport.

Evaluarea [i Formularea criteriilor de auto-evaluare;monitorizarea Formularea criteriilor de evaluare aprogramului de formabililor [i a sesiunilor de formare.formare

Aria Competen]e necesare

Din categoria competen]elor necesare unuiformator cele mai importante sunt:

Competen]ele de analiz` [i evaluare;Competen]ele de comunicare;Competen]ele de prezentare.

3.1. Competen]e de analiz` [i evaluare


55

Competen]eleformatorului:

Analiz` [i evaluare;

Comunicare;

Prezentare.

Analiz` Observare;Intervievare;Organizare [i conducere de dialoguri \n comunitate;Colectarea [i prelucrarea datelor.

Evaluare Elaborarea de instrumente de evaluare;Evaluarea propriu – zis`; Interpretarea datelor.


3.2. Competen]e de comunicare


56

Comunicare verbal` Exprimarea opiniilor;Sugestii;Solicitare [i oferire de informa]ii;Argumentare [i dezbatere;Rezolvarea conflictelor;Negociere;Ascultare activ`.

Comunicare Identificarea pozi]iei [i proximit`]ii optime;non-verbal` Exprimarea acordului [i interesului;

Men]inerea contactului vizual.

Comunicare scris` Elaborare de materiale \ntr-un limbaj adecvat;Organizarea materialului;Exemplificare [i exerci]ii.


3.3. Competen]e de prezentare

3.4. Competen]e de asigurare a feed-back-ului


57

Prezentare vizual` Reprezentare grafic` adecvat`;Reguli de prezentare grafic`;Esen]ializare [i schematizare.

Prezentare oral` Captarea aten]iei;Men]inerea aten]iei;Ob]inerea interactivit`]ii;Modificarea ritmului [i tonului vocii.

Asigurarea Strategii de a pune \ntreb`ri;feedback-ului Comunicare asertiv`;

Ascultare activ`;Interpretare corect` [i \n timp util a informa]iilor oferite de ceilal]i;Capacitatea de reformulare;Argumentare.

Solicitarea Strategii de chestionare;feedback-ului Comunicare asertiv`;

Ascultare activ`;Interpretare corect` [i \n timp util a informa]iilor oferite de ceilal]i;Capacitatea de reformulare;Argumentare.



3.5. Competen]e de formare de noi abilit`]i


58

Diagnostic Identificarea nevoilor de \nv`]are;Interpretarea nevoilor de \nv`]are;Formularea obiectivelor de \nv`]are.

|nv`]are Utilizarea a variate strategii de \nv`]are;Adecvarea strategiilor la diferite grupuri ]int`;Utilizarea de metode variate de \nv`]are;Adecvarea metodelor la diferite grupuri ]int`.

Monitorizarea [i Urm`rirea grupului;evaluarea Evaluare;progresului Schimbarea modului de oferire de

informa]ii;Adaptabilitate;Optimism.



59

• Solicita]i unei persoane cu care lucra]i \nactivit`]ile de formare s` v` evaluezecompeten]ele de formator. Apar diferen]e\ntre autoevaluare [i evaluarea din afar`?Din ce cauz` pot ap`rea aceste diferen]e?

Competen]ele de analiz` [i evaluare

Competen]ele de comunicare

Competen]ele de prezentare

Competen]e de asigurare a feedback-ului

Exerci]ii

• Pe baza categoriilor decompeten]e necesare unuiformator care sunt enume-rate \n cadrul acestuicapitol, identifica]icompeten]ele specificepe care considera]i c` leave]i dezvoltate la un nivelridicat, cele dezvoltate laun nivel mediu [i apoi celecare se afl` deoacamdat`la un nivel slab dedezvoltare. Pentru acesteadin urm`, g`si]i cât maimulte modalit`]i prin carele pute]i dezvolta [i formamai departe. Utiliza]itabelul de mai jos pentru aintegra informa]iile.

Categoria de Competen]e Competen]e Competen]e Modalit`]i competen]` specifice specifice specifice prin care \mi

dezvoltate dezvoltate dezvoltate pot dezvolta la nivel \nalt la nivel mediu la nivel redus \n viitor

competen]e de formator

Alana Albee, George Clark and Kolette Fraser – The Short Course forOut of School Care,http://www.sfsu.edu/∼bayacad/for_trainers_tfort.htm

Bernat, S.E. (2003) – Tehnica \nv`]`rii eficiente, Presa Universitar`Clujean`, Cluj-Napoca

Buckley R., Caple J., 2004 – The Theory and Practice of Training,Kogan Page, London and Sterling, VA

Ciolan L. – Formarea formatorilor, Centrul Educa]ia 2000+, Sinaia,2003 (handout-uri)

Ciolan, L. (2000) – Pa[i c`tre [coala intercultural`, Ed. Corint,Bucure[ti

Kolbxe „Kolb“, D. (1981) – The Learning Style inventory, MA: McBer,Boston


60

BIBLIOGRAFIE

Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 500 de exemplarecu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n România,cu fonduri primite din partea ComitetuluiNa]ional UNICEF din Germania

ISBN 978-973-86817-9-0 Editura RO MEDIA



n 500 de exemplare Ghi d efo rma pentru mediatori comunitari · Lucrare realizat` [i tip`rit` \n...

Documents

Transcript of n 500 de exemplare Ghi d efo rma pentru mediatori comunitari · Lucrare realizat` [i tip`rit` \n...