În 2015 PIB-ul Romaniei a atins nivelul de 10.000 USD per ... · PDF filede bunastare...

download În 2015 PIB-ul Romaniei a atins nivelul de 10.000 USD per ... · PDF filede bunastare precum si pentru a reduce decalajul dintre Romania si tarile din Europa de Vest / dezvoltate,

If you can't read please download the document

Transcript of În 2015 PIB-ul Romaniei a atins nivelul de 10.000 USD per ... · PDF filede bunastare...

  • n 2015 PIB-ul Romaniei a atins nivelul de 10.000 USD per capita. Tarile dezvoltate precum si tarile care s-au integrat in UE in primul val au atins acest prag acum 8 35 de ani. In momentul de fata PIB/ per capita in aceste tari este intre 1.4x si 6.2x mai ridicat decat in Romania.

    In medie, dupa atingerea acestui prag tarile au avut nevoie de putin sub 10 ani pentru a isi dubla nivelul PIB-ului. Pentru a creste nivelul de bunastare precum si pentru a reduce decalajul dintre Romania si tarile din Europa de Vest / dezvoltate, Romania are nevoie de rate de crestere mai ridicate si sustenabile pe termen mediu si lung.

    Pentru a reduce decalajul intre RO si aceste tari este necesar un model de crestere accelerata si eficienta. Ceea ce am observat in studiile noastre este ca, cresterea economica evolueaza, cu exceptia tarilor foarte bogate in resurse energetice, in tandem cu intermedierea financiara iar cele 2 sunt puternic influentate de nivelul educatiei in general, si a educatiei financiare in particular.

    Cresterea bunastarii fara cresterea intermedierii financiare este greu de obtinut. In prezent, nivelul intermedierii financiare in Romania este substantial mai scazut decat era in alte tari in momentul in care au atins un nivel al PIB-ului de 10.000 USD per capita iar nivelul educatiei financiare este relativ scazut.

  • 3

    5 5

    7 8 8

    9 9 10 10

    11

    15

    16

    19

    21 22

    24

    25 25 26

    28 28 28

    29 30

    34 34 35 35

    36 36 37 37 37

    39

    10

    15

    20

    25

    30

    35

    40

    3

    Romania Ch

    ile

    Po

    lon

    ia

    Leto

    nia

    Litu

    ania

    Esto

    nia

    Cro

    atia

    Slo

    vaci

    a

    Un

    gari

    a

    Ce

    hia

    Ko

    rea

    Mal

    ta

    Slo

    ven

    ia

    Cip

    ru

    Po

    rtu

    galia

    Gre

    cia

    Span

    ia

    Isra

    el

    Irla

    nd

    a

    Ital

    ia

    Be

    lgia

    Ge

    rman

    ia

    Au

    stri

    a

    Jap

    on

    ia

    Au

    stra

    lia

    UK

    Fran

    ta

    Fin

    lan

    da

    SUA

    Ola

    nd

    a

    Dan

    em

    arca

    Luxe

    mb

    urg

    Isla

    nd

    a

    Sue

    dia

    An

    i de

    can

    d a

    fo

    st a

    tin

    s p

    ragu

    l de

    $1

    0 m

    ii p

    er

    cap

    ita

    Mal

    aezi

    a

    Noua Europa

    Sudul UE

    Centrul UE

    Nordul UE

    Sursa: World Bank

    1.1

    1.4 1.4

    1.7 1.6

    2.0

    1.3

    1.8

    1.4

    2.0

    2.8

    2.3 2.2

    2.7

    2.4

    2.1

    3.0

    3.7

    5.3

    3.5

    4.8 4.8

    5.1

    3.6

    6.2

    4.6

    4.3

    4.9

    5.5

    5.2

    11

    6.0

    5.2

    5.9

    Marime PIB / capita comparativ cu Romania

  • 0

    50

    100

    150

    200

    250

    5,000 10,000 20,000 30,000 40,000 50,000

    Nord UE Centru UE Sud UE Noua UE Romania

    4 Sursa: World Bank

    PIB per capita ($)

    Credit per PIB (%)

  • 5 Sursa: World Bank

    NE: 47 tari PIB / CAP > $ 10mii & Credit / PIB > 48% NV: 12 tari PIB / CAP > $ 10mii & Credit / PIB < 48%

    SV: 53 tari PIB / CAP < $ 10mii & Credit / PIB < 48%

    SE: 39 tari PIB / CAP < $ 10mii & Credit / PIB > 48%

    60,000

    50,000

    40,000

    30,000

    20,000

    10,000

    50 100 150 200 250 300 350 400

    PIB / capita

    Credit intern / PIB

    IRAK Angola

    Namibia

    Muntenegru Bulgaria

    Columbia

    Albania Maroc

    Iordania

    Thailanda

    China

    Sudan

    Gabon

    Oman

    Arabia Saudita

    Brunei

    Letonia

    Ungaria

    Cehia

    Estonia

    Slovenia

    Polonia Chile

    Portugalia

    Italia

    Franta

    Germania

    Austria

    Suedia

    Irlanda Olanda

    SUA

    Danemarca

    Japonia

    Grecia

    Spania

    UK

    Belgia

    Cipru

  • 6

    Reglementarea

    Rezolvarea stocului de

    credite neperformante

    Digitalizare si schimbarea asteptarilor

    consumatorului

    Presiunea competitiei din sectorul nereglementat (financiar si nefinanciar), datorita reducerii barierelor de intrare (operatiuni, plati, finantare, etc)

    Constructia pietei unice de capital

    in UE

    Trend-ul catre cresterea ponderii finantarii prin piata de capital sprijinit de initiativa formarii pietei unice de capital la nivelul UE pune presiune pe performanta financiara bancara pune sub semnul intrebarii viabilitatea modelului de business... cere adaptari care sa permita revenirea pe profit si implicit remunerarea suficienta a capitalului astfel incat bancile sa fie o optiune atragatoare pentru investitori Actualmente atractivitatea sectorului bancar din Romania pentru un investitor global este depasita atat de alte sectoare de activitate cat si de alte sectoare bancare din regiune

    Noul context, determinat de un cumul de factori

  • 7

    n 2009, circa unul din cinci romni avea ncredere n sistemul bancar, n 2014 doar un romn din 12 mai avea o prere bun despre bnci (Households Trust and Expectations, Banca Naional a Austriei).

    n 2015, probabil, ncrederea a cobort i mai jos.

    Meninerea ncrederii sczute a populaiei poate conduce la eroziunea fundaiei sistemului financiar.

    Sursa: ARB

  • 8

    Consolidarea relaiei industriei bancare cu mass media Abordare integrat prin conferine, seminarii, ntlniri,

    implementarea pe scar larg a proiectelor de relaionare individual

    Proiecte integrate la nivelul pieei bancare de training pentru mass media economic

    Parteneriate cu mass media n vederea organizrii de conferine/ seminarii/ dezbateri

    Comunicarea integrat a prioritilor industriei bancare: Finanarea creterii, reputaie, transpunere legislaie, reglementare i supraveghere, tehnologie bancar, trenduri eruopene, pozitionare sistem fa de UE

    Implementarea proiectelor de comunicare (soluionarea litigiilor pe cale extrajudiciar, insolvena persoanelor fizice, prezentarea rolului bncilor n economie i n societate etc.)

    Creterea importanei "vocii a treia

    Audiatur et altera pars

    Creterea implicrii stakeholderilor calificai

    Rolul Codului de Etic al ARB n rectigarea ncrederii i sancionarea derapajelor

    Dezvoltarea unei culturi noi de interaciune ntre banc i client prin formarea continu a lucrtorului bancar

    Informarea continu a clienilor cu privire la rolul bncilor

    Standardizarea i simplificarea mesajelor pentru clieni i a documentaiei contractuale n masura n care legislaia o permite

    Aciuni care s conduc i s ntreasc responsible lending policy

    Soluionarea litigiilor pe cale extrajudiciar, Centrul SAL va conduce la creterea ncrederii consumatorilor n sistemul bancar

    Proactivitate n creterea comparabilitii produselor i transparenei costurilor

    Nevoie crescut pentru realizarea unei educaii financiare accesibile, profesioniste i cu impact pe termen lung Formare profesional a angajailor din instituiile de credit Lansarea unei platforme naionale de educaie financiar Dezvoltarea i implementarea unor proiecte comune de educaie financiar prin utilizarea infrastructurii existente a sistemului bancar Identificarea nevoilor i canalelor de comunicare, precum i o matrice de proiecte prioriti pentru industria financiar.

    Comunicare Transparen Educaie financiar

    Sursa: ARB

  • 9

    Dobnda compus este cea de-a opta minune a lumii. Cine o nelege o ctig, cine nu...o pltete

    (Compound interest is the eighth wonder of the world. He who understands it, earns it ... he who doesn't ... pays it.),

    Albert Einstein

    Nimic nu cost mai mult dect netiina,

    Grigore Moisil

    n 2015 McGraw Hill Financial (compania mam a Standard & Poors Ratings Services) n colaborare cu Banca Mondial, George Washington University i Gallup au publicat un studiu cu privire la nivelul educaiei financiare la nivel global.

    Studiul a inclus peste 150,000 de persoane din 148 de ri. Din cele 148 de ri, 143 au ndeplinit standardele de calitate Gallup i au fost prezentate n acest studiu. Grupul int a fost format din populaia n vrst de peste 15 ani.

    Studiul a constat n adresarea a 5 ntrebri, n limba local, cu 3 rspunsuri predefinite, n vederea testrii abilitii unei persoane de a nelege 4 concepte financiare de baz diversificarea riscului, inflaie, dobnd, dobnd compus

    Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data, https://www.finlit.mhfi.com

    https://www.mhfi.com/corporate-responsibility/global-financial-literacy-survey

  • 10

    Unul dintre cele mai sczute niveluri de educaie financiar din lume i ultimul din Uniunea European

    Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data; https://www.finlit.mhfi.com

    https://www.mhfi.com/corporate-responsibility/global-financial-literacy-surveyhttps://www.mhfi.com/corporate-responsibility/global-financial-literacy-survey

  • 11

    Max: Norvegia 71%

    Min: Romnia 22%

    22%

    35%

    27%

    49% 26%

    52%

    55%

    37%

    45%

    67%

    66%

    71%

    66%

    55%

    57%

    53%

    58%

    42%

    71%

    70% 63%

    38% 54%

    48%

    39%

    38%

    40%

    48%

    54%

    38%