MUZEUL NOMAD DE ARTĂ CONTEMPORANĂ / MUZEUL NOMAD … file8 9 isbn 978-606-9044-03-2 muzeulnomad.ro...
25
8 ISBN 978-606-9044-03-2 muzeulnomad.ro MUZEUL NOMAD DE ARTĂ CONTEMPORANĂ / THE NOMADIC MUSEUM OF CONTEMPORARY ART / PHIRUTNO MUZEO VAŠ I AKANUTNI ARTA MUZEUL NOMAD DE ARTĂ CONTEMPORANĂ / THE NOMADIC MUSEUM OF CONTEMPORARY ART/ PHIRUTNO MUZEO VAŠ I AKANUTNI ARTA
Transcript of MUZEUL NOMAD DE ARTĂ CONTEMPORANĂ / MUZEUL NOMAD … file8 9 isbn 978-606-9044-03-2 muzeulnomad.ro...
8 9ISBN 978-606-9044-03-2 muzeulnomad.ro
MUZEUL NOMAD DE ARTĂ CONTEMPORANĂ /THE NOMADIC MUSEUM OF CONTEMPORARY ART /PHIRUTNO MUZEO VAŠ I AKANUTNI ARTA
MU
ZEU
L N
OM
AD
DE
AR
TĂ C
ON
TEM
PO
RA
NĂ
/T
HE
NO
MA
DIC
MU
SEU
M O
F C
ON
TEM
PO
RA
RY
AR
T/
PH
IRU
TN
O M
UZ
EO V
AŠ
I A
KA
NU
TN
I A
RTA
10
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiMuzeul Nomad de Artă Contemporană = The Nomadic Musem of Contemporary Art = Phirutno Muzeo vaš i Akanutni Arta / Muzeul Național de Artă Contemporană – București : Editura MNAC, 2018
ISBN 978-606-9044-03-2
7
,
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.
Artiști / Artists / Artisturja:
George Vasilescu, Claudiu Cobilanschi, Simona
Constantin, Suzana Dan, Cosmin Filișan
Coordonator Community Outreach MNAC/
Koordonatoro: Georgiana Laura Toea
Curator MNAC / Kuratoro: Sandra Demetrescu
Coordonatori / Coordinators / Koordonatorurja:
Policy Center for Roma and Minorities:
George Golița, Ana Jianu
Artiști invitați la evenimentul de lansare la Noaptea
Albă a Galeriilor / Guest artist that performers at
the launch event at White Night of the Galleries /
Artisturja akharde ke putarimasko ivento “I Galeriengi
Parni Rjat”: PlayHood, Cosmo
Traducere în limba Romani / Translation in Romani
language / Translacija ande romani čhib:
Mihaela Zătreanu
© Editura MNAC, București, 2018
MUZEUL NOMAD DE ARTĂ CONTEMPORANĂ /THE NOMADIC MUSEUM OF CONTEMPORARY ART /PHIRUTNO MUZEO VAŠ I AKANUTNI ARTA
Organizator / Organizer / Organizatoro
MNAC
Parteneri / Partners / Partenerurja
Policy Center for Roma and Minorities /
Electronic Arts România
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului
Cultural Național / Cultural project co-funded by
the National Cultural Administration Fund / Kulturalo
Projecto pokindo khetanes katar i Administracija pal o
Nacionalo Kulturalo Fondo
Parteneri media / Media parteners / Medijake
partenerurja: Radio România Cultural, Digi24, Noaptea
Albă a Galeriilor (NAG), Gala Societății Civile, The
Institute, Zeppelin, feeder, f64, Revista Arta
MNAC curatoriază o expoziție itinerantă pe tema
inegalității de șanse și a discriminării etnice, un muzeu
pop -up care călătorește în spații cu concentrare mare
de populație activă și ocupată, în cartiere de afaceri din
Capitală.
George Vasilescu, Claudiu Cobilanschi, Simona
Constantin + Suzana Dan + Cosmin Filisan sunt artiștii
selectați prin concurs pentru a crea artă care să apropie
emoțional două lumi care nu se întâlnesc niciodată –
cea a turnurilor înalte din Pipera și cea a comunităților
marginale din București.
Singura expunere a lucrărilor la MNAC a avut loc
de Noaptea Albă a Galeriilor – NAG, eveniment în
care trupa de teatru PlayHood a jucat piesa „Friday”,
iar Cosmo a făcut un performance de percuție ce a
ghidat publicul în descoperirea lucrărilor. După lansare,
MNAC împrumută gratuit expoziția companiilor.
Itinerariul Muzeului Nomad, cum va fi cerut și
primit de societate, devine în continuare subiect
de studiu. Propunem o pauză de reflecție la viețile
celor percepuți de majoritate drept ceilalți, adesea
neînțeleși prin prejudecată, marginalizați sau ignorați
și lansăm un apel la solidaritate și adaptare a culturilor
organizaționale la o etică responsabilă social.
Muzeul Nomad de Artă Contemporană este un proiect
al programului MNAC de Community Outreach ce
are ca obiectiv dezvoltarea publicului muzeului prin
derularea unor proiecte educaționale și intervenții
artistice dedicate unor comunități țintite. Astfel, muzeul
devine o agora pentru dezbatere a temelor care doar
prin dialog între membrii societății pot fi înțelese mai
bine prin spargerea limitelor impuse de prejudecată.
MNAC Bucharest is curating an itinerant visual art
exhibition on inequality in life chances and ethnic
differences, a nomadic pop-up museum that will travel
one-way only to the big office buildings of Bucharest,
after formally launching it at the Galleries’ Night event,
NAG (Noaptea Albă a Galeriilor).
Coperta I / Cover I / KopertaVedere din expoziție, Autogol - Simona Constantin, Suzana Dan, Cosmin Filișan / Exhibition view, Own Goal / Dikhipe andar i ekspozicija, Autogolo
Coperta IV / Cover IV / KopertaVedere din expoziție, So Dashti Te Keras - Claudiu Cobilanschi / Exhibition view, What is to be done? / Dikhipe andar i ekspozicija, So Dashti Te Keras andar i ekspozicija
Credite foto / Photo credits / Foto: Vlad Bâscă
12 13
George Vasilescu, Claudiu Cobilanschi, Simona
Constantin + Suzana Dan + Cosmin Filișan are the
selected artists who collaborated with the Rahova-
Uranus community (neighbours of MNAC Bucharest),
as well as with residents of Aleea Livezilor (Ferentari),
to create works that bring together two opposing
worlds, marginalised communities and young
professionals working in big towers.
This exhibition is offered by the museum to companies.
Its participatory itinerary and the feedback of the
audience will also be documented. The Nomadic
Museum public exhibition at MNAC Bucharest
happened only one time, as part of The White Night
of the Galleries in the artists’s presence. As a part of
the launch, the PlayHood theatre company showcased
their performance act “Friday”, and Cosmo put on a
percussion performance that guided the audience into
an exploration of the artworks on display.
We suggest a moment of reflection upon the lives
of those which the majority defines as “the others”,
often misunderstood through prejudice, marginalised
or ignored. At the same time, we launch a call to
solidarity and demand a shift in organisational cultures
towards a socially conscious work ethic.
The Nomadic Museum of Contemporary Art is a part
of the Community Outreach Program that aims to
educate the public by creating educational projects
and art interventions dedicated to different targeted
audiences. The Museum becomes a forum where
different parts of society can have a dialogue for
themes that only through dialogue between the
members of the society could be better understood by
fighting prejudice.
O NMAA si kuratoro pal jekh phirutni ekspozicija pe
tema e biegalo šansengi thaj e etnikane diskriminacijaki,
jekh muzeo kaj putrel te jakha, kaj phirel ande thana kaj
si but manuša aktivo thaj kaj keren buki ando bisniso.
George Vasilescu, Claudiu Cobilanschi, Simona
Constantin + Suzana Dan + Cosmin Filisan si e artisturja
alosarde pal o konkurso te keren arta kaj te pašjarel
emocionalo duj thana kaj na arakhen pes ni jekh data -
kodova e uche kherengo andar i Pipera thaj kodova e
komunitetengo kaj si dine rigate.
I angluni ekspozicija e bukjengi k-o NMAA sas kerdi
ande Parni Rjat e Galeriengi - PRG, ande kodo ivento i
teatroski trupa PalyHood kheldjas i pjesa „Friday“, thaj
o Cosmo bašaldjas i perkucija kaj geldjas e manušen
te xakjaren e artake bukja. Pal so sas sikavdi angluno
drom, o NMAA si te del užle bilovengo i ekspozicija
k-e kompanie.
Sar si te ovel dikhlo o Drom e Pirutne Muzeosko katar
i societeta, si jekh subijekto kaj godisaras pal leste.
Mangas te kerel pes jekh reflekcija pal e manuša dikhle
katar e majoritarurja sar e avera, butivar bixakjarde,
dine rigate vaj bisterde thaj putaras jekh apelo k-o
solidariteto thaj adaptacija e bare kulturengi ke jekh
etika kaj si socialo responsabilo.
O Phirutno Muzeo vaš i Akanutni Arta si jekh projekto
andar o programo NMAA vaš i komuniteta, so si les sar
obiektivo te barjarel o publiko e muzeosko kerindos
edukacionalo projekturja thaj artistikane intervencije
p-o than pal komunitete alosarde. Kadja, o muzeo
aresel jekh putardi diz kaj te vakjarel pes maškar e
manuša e teme kaj šaj te oven xakjarde maj mišto kana
phagerel pes e limite thode katar e prežudekate.
consultare publică / public consultation / publikani konsultacija. Aleea Livezilor Ferentari, 29.06.2018
14 15
Preambul / Preamble / Anglunipe
Dragă cititorule,
Eu sunt Georgiana și mă numesc omul oamenilor la
MNAC. Rostul meu este să apropii muzeul atât emoțional
cât și fizic de audiența sa prin programe croite pe
nevoile culturale specifice unor comunități alese. MNAC
creează un cadru în care etica, estetica și emoția lucrează
împreună pentru o înțelegere mai profundă a lumii.
Vecinii noștri din Rahova-Uranus cu viețile faultate de
sărăcie, evacuări forțate, ignorați de politic și trimiși
la marginea cetății, devin o voce a comunității rome
împreună cu rezidenții zonei Aleea Livezilor din
Ferentari în Muzeul Nomad de Artă Contemporană, o
expoziție itinerantă care vorbește despre inegalitate de
șanse, rasism și marginalizare.
MNomAC călătorește în districtul de business, în
turnurile înalte, unde tinerii activi, viitorul nației, își
petrec 8h/zi, la muncă.
MNAC le propune așadar o pauză de la îndeplinirea
taskurilor pentru a reflecta la problemele mari ale
societății cu ajutorul artei.
Ideea de deschidere a acestei audiențe îi aparține lui
Daniel Caraivan, tânăr activist rom ce locuiește în Făurei,
județul Brăila, vecinul meu de acasă, în urma unor
proprii încercări eșuate de apropiere de această lume.
Daniel e la dezbateri la Macaz, dar și în cadru formal
la Banca Mondială, la protestul “Aresel!”, cuminte în
bancă la masteratul SNSPA de studii rome, la concert
Vasile și Stelian din Buzău la MNAC, face mentorship la
Agentia de Dezvoltare Comunitară Împreună, e peste
tot. În forurile de business nu a fost invitat niciodată,
iar dialogurile începute pe probleme de reprezentare a
etniei din care face parte n-au avut finaluri concludente.
Crede că pojghița de corectitudine politică practicată de
majoritari este o nocivă cosmetizare a realității.
Un dialog cu actrița Alina Șerban și piesa ei “Marea Rușine”
au fost de asemenea revelatoare. Anul acesta, Alina a
devenit prima regizoare de etnie romă care a intrat într-
un program de teatru de stat în România, la Excelsior, cu
o poveste personală cu tema centrală cei 500 de ani de
sclavie a romilor în țara noastră. Această victorie a fost
dublată la nivel personal de debutul său ca actriță în lung
metrajul “Seule a mon mariage” (“Singură la nunta mea”), la
festivalul de film de la Cannes. Pentru a ajunge aici, Alina e
convinsă c-a fost avantajată și de o culoare mai deschisă a
tenului spre deosebire de restul familiei sale.
Cei doi tineri afirmă puternic că rasismul persistă ca
problemă în România contemporană și se simte la toate
nivelurile societale.
Validarea relevanței acestei expoziții în companii a venit
de îndată cu primele apropieri de acestea. Am primit
câteva refuzuri, fără argumente clare. Dar și DA hotărât
de la Electronic Arts România, Zitec sau Ubis Club.
Argumente în plus c-avem un rost ca mediatori de dialog
și că arta e dorită în companii, chiar și cea care nu te
transpune într-o stare de loisir, ci te pune pe gânduri.
În urma unui concurs de intenții și portofolii derulat
de MNAC, artiștii selectați să creeze Muzeul Nomad
sunt Claudiu Cobilanschi, George Vasilescu, Simona
Constantin + Suzana Dan + Cosmin Filișan.
Aduc aminte de întregul epos transmis în opere de
artă românească precum filme, literatură, teatru etc,
care construiește o imagine exotizatoare în cel mai
bun caz, de-a dreptul injurioasă și, evident, falsă în
cele mai multe dintre cazuri. Încerc, cu ajutorul acestui
proiect, să construiesc în prototip un nou fel de mesaj,
mai aproape de realitate și mai vivace. (...) Cred că
aș putea construi un material ceva mai complex legat
de ideea de responsabilitate față de cel de lângă tine,
ambele teritorii, oricât de îndepărtate, sunt compuse
din oameni și nevoi, probleme și bucurii. Asta mi se
pare cel mai bun de folosit, familiile sunt familii la orice
scală de venit, toți copii primesc aceeași înghețată (cel
puțin așa se întampla pe strada mea, dar îmi place și aș
folosi imaginea). Responsabiliatea socială se află și în
comunitatea cea mai săracă („e nevoie de un întreg sat
pentru a crește un copil“) și în sponsorizarea unei școli
de comunitate. Din aplicația lui Claudiu Cobilanschi în
concursul derulat de MNAC.
Peste vară, cele două consultări publice din Piața de Flori
și din Aleea Livezilor precum și cercetare proprie au pus
PlayHood jucând “Friday” la lansarea Muzeului Nomad / PlayHood playing “Friday” at the Nomadic Museum’s launch event / Playhood khelindos Friday k-o putaripe e Phirutne Muzeosko
16 17
în lumină misiunea artiștilor.
Policy Center for Roma and Minorities lucrează de peste
10 ani cu comunitatea din Ferentari, consecvență care a
dat ca roade Clubul de Educație Alternativă din Școala
Gimnazială 136 și Petrache Poenaru, Clubul Mamelor,
trupa de teatru de adolescenți Playhood. Ei ne-au fost
facilitatori comunitari și consilieri în misiunea noastră de
a avea un dialog eficient cu oamenii din comunități.
Invitat de George Vasilescu în proiectul său artistic
de conștientizare a discriminării etnice, singurul artist
rom asumat de pe scenele mainstream, Connect-R, l-a
citat pe Morgan Freeman, apoi am pierdut legătura. La
întrebarea “Cum abolim rasismul?”, God dixit “Stop
talking about it!”. Pe românește, apartenență la o rasă
sau alta e irelevantă și-atunci când ne vom vedea drept
egali nu va mai clocoti cazanul în care suntem cu toții
împreună. Dar este oare această atitudine postrasistă
vizibilă în Ferentari, Pantelimon sau Făurei?
Invitat de Simona Constantin în Muzeul Nomad de Artă
Contemporană drept protagonist și role model, Bănel
Nicoliță, partener de joacă în copilărie cu autoarea
acestei consemnări, ne-a refuzat drăguț după două ore
vorbite în singurul bar din oraș. Fotbalistul s-a întors
acasă după o carieră internațională pentru a aduce gloria
în nodul de cale ferată din Bărăgan atât ca antrenor și cât
și ca jucător la echipa locală. Un vis îndrăzneț la care a
aderat întreaga-i familie, localnicii, consiliul local, toată
mica suflare a Făureiului. Sub Bănel, echipa a promovat
în liga 3 și tot urcă.
Pornind de la povestea autogolului înscris de Bănel
Nicoliță pe Bernabeu în 2006, Simona i-a propus să
revină critic asupra acelui atac universal la adresa lui
după meciul în care Steaua “a luat bătaie”. “Autogol”
vorbește despre discriminare în termenii acestui sport
popular, discriminarea este autogolul pe care societatea
și-l înscrie în propria poartă. Bănel a înțeles intenția
artiștilor, dar s-a temut că în cercurile lui (presa sportivă,
media mainstream și lumea fotbalului), această evocare
ar retrezi bășcălia.
În acest moment, sportivul dorește focus pe construcție,
pe colaborare, are o misiune mai mare decât propria-i
carieră și câteva destine de care se consideră responsabil.
În timp ce noi încercam o complicitate artistică cu Bănel,
presa de sport vorbea în continuare despre “tontogolul”
“de coșmar” al lui Bănel.
Centrul Național de Cultură a Romilor - Romano-Kher a
semnalat abordări noi privind tema roma empowerement,
în principal nevoia de mai mult discurs pozitiv, atenție
sporită la exotizare și propagarea stereotipurilor, inclusiv
celui legat de sărăcie. Posterul de campanie de concurs
adresat artiștilor vizuali a fost contestat de CNCR pe
motivul că propaga stigma de ”romi săraci”.
Cultura romă este expusă de CNCR în caravane
naționale, pe scene mari din București, dar și
internațional. Artiștii invitați de Centru, muzicienii care
ne-au însoțit în consultările publice, George și Ștefania
Calofir, Georgian Stanciu, au făcut din Piața de Flori și
Aleea Livezilor scene de muzică de petrecere.
Prin CNCR am cunoscut artiști ca Florin Niculescu,
violonist de jazz stabilit la Paris, foarte iubit internațional,
în țară în concerte extraordinare. Tânărul pianist, Alex
Pădureanu, fiul Corneliei Catanga și al lui Aurel Pădureanu,
este de asemenea un artist promovat de CNCR.
Foștii parteneri au criticat și criteriile de selecție a
artiștilor vizuali invocând problema reprezentării. Cine
poate spune mai bine povești despre romi dacă nu chiar
artiști de etnie romă? Nu am ajuns în cadrul acestui
proiect la un acord. Etnia artiștilor vizuali participanți
în concurs nu a reprezentat un criteriu în selecția finală
făcută de curatorul MNAC.
Am ales să dialogăm într-un limbaj ușor de descifrat
de audiența vizată prin lucrări video, interviuri, jurnal,
monoloage care fac critică politicilor de protecție
socială, rasismului public practicat de media.
Parcursul muzeului în societate poate fi urmărit pe
muzeulnomad.ro precum și felul cum interacționează
audiența cu muzeul, efectele ce pot apărea ca urmare
a acestui dialog. Cele sperate sunt angajări de persoane
de etnie romă, diversitate culturală, informare și
cunoaștere, dezvoltarea empatiei și a simțului critic în
evaluarea informațiilor primite din media și chiar reflecție
și autocritică a propriei educații. Tot aici puteți vedea și
lucrările ce alcătuiesc expoziția, dar și surse de informare
și resurse antidiscriminare. Muzeul poate fi chemat de
către companii folosind această platformă de comunicare.
Se cere o analogie contemporană de lansare în spațiu a
unei mostre de cultură cu rol de a sparge bariere - Tesla
electrică în Falcon Heavy a lui Elon Musk pe care scrie
”Făcută pe Pământ de către oameni”.
Majoritatea am răzbit din cultura fricii de aproapele cu
care s-au făcut mari părinții noștri în comunism.
Apoi ne-au oferit șapte ani tradiționali acasă.
Tradiție și lege a fost 500 de ani ca romii să fie sclavii
românilor. Noi și rușii am fost ultimii care au renunțat la
sclavie, între 1844-1856.
Anul acesta, Putin & co au dezincriminat violența
domestică.
Cu așa un istoric și prezent al unei societăți dezbinate,
vei vedea și-n artă cum contemporanii acestei țări încă se
tem unii de alții.
consultare publică / public consultation / publikani konsultacija. Piața de Flori Rahova-Uranus / Rahova-Uranus Flowers Market / Luludjengi Diz 15.06.2018
18 19
Dear Reader,
I am Georgiana and I call myself the person of the
people at The National Museum of Contemporary Art.
My purpose here is to bring the museum closer to
its audience, both emotionally and physically, by
developing programs that are suited to the cultural
needs of certain communities. MNAC creates a context
in which ethics, aesthetics and emotion work together
for a deeper understanding of the world.
I want to tell you now the story from behind the scenes
of birthing this project of civic responsibility dedicated
by MNAC (an institution hosted in the building of The
House of the People) to its neighbors from Rahova-
Uranus. Their lives are crippled by precarity and the
ignorance of local authorities, who constantly cast them
away from their homes, further out towards the outskirts
of society. Together with the residents from Aleea
Livezilor (Ferentari), they become a voice of the Roma
communities in the Nomadic Museum of Contemporary
Art, an itinerant exhibition which talks about social
inequality and racism.
MNomAC travels to the business district, to the sky-
scrappers, where the active youth, the future of the
nation, spends 8 hours a day working.
MNAC proposes a break from daily tasks, in order to
reflect on the big issues of Romanian society.
The idea of addressing this audience belongs to Daniel
Caraivan, a young roma activist and former neighbour
from my home town of Făurei, Brăila county, who had
previously attempted and failed to get closer to this world.
Daniel joins the debates at club Macaz in Bucharest, but
also in a more formal setting, at the World Bank, he is
vocal at the Aresel! Protest, dutiful at the SNSPA master
programme on Roma studies, he is present at Vasile and
Stelian from Buzău concert at MNAC and does mentorship
at The Agency for Community Development ”Împreună”,
he is everywhere.
In the business forums he was never invited, and
whenever he attempted to start a dialogue with the
business sector regarding representation and equal
opportunity for members of his ethnic community, it never
seemed to lead anywhere. He believes that the superficial
Cosmo în performance de percuție la lansarea Muzeului Nomad / Cosmo performed a percussion session at the Nomadic Museum’s launch event / Cosmo bašaldjas i perkucija k-o putaripe e Phirutne Muzeosko 5.10.2018
20 21
political correctness practiced by the majority is a harmful
act of sweeping the bigger issues under the rug.
A dialogue with Alina Șerban, after having seen her
play ”Marea rușine” (The Great Shame) was also quite
revealing. This year, Alina became the first theatre
director of Roma ethnicity to enter the programme of
a state-owned theatre in Romania, at Excelsior, with a
personal story centred around the 500 years of Roma
slavery in our country.
This victory was doubled by her debut as an actress in
the feature film ”Seule a mon mariage” (“Singură la nunta
mea”) at the Cannes Film Festival. Explaining her success,
Alina is convinced that the lighter shade of her skin was
an advantage which the rest of her family did not have.
These two young people are claiming adamantly that
racism is still a problem in Romania and is experienced at
all social levels.
The importance of this exhibition was confirmed as soon
as we started approaching companies. We got a couple
of turndowns, without clear arguments. However,
we received some definite yeses from Electronic Arts
Romania, Zitec, and Ubis Club. It was further proof that
we do have a purpose as mediators of dialogue, and
that art is indeed wanted in companies, even if it’s not
escapist art; rather, it’s art that makes you reflect.
Following a call for portfolios and proof of concepts
run by MNAC, the visual artists selected to create the
MNomAC are Claudiu Cobilanschi, George Vasilescu,
Simona Constantin + Suzana Dan + Cosmin Filișan.
“I want to flag the epic of Romanian works of art such
as films, literature, theatre, etc., which builds an exotic
image at best, and a quite injurious and obviously false
one in most of the cases. I’m trying, with this project, to
build the prototype of a new message, closer to reality
and more vivid. (...)
I think I could build a more complex material about
the idea of responsibility towards your neighbor; both
territories, however distant, are composed of people
and needs, problems and happy events. This is the best
thing to use, families are still families at any income
bracket, all children get the same ice cream (at least
that’s what happened on my street, I like this image
and I’ll use it). Social responsibility is present in both
the poor community (“it takes a whole village to raise
a child”) and the sponsoring of a community school.
(from Claudiu Cobilanschi’s application for the MNAC
competition).
Throughout the summer, two public consultations at
Piața de Flori and Aleea Livezilor as well as individual
research cast light upon the artists’ mission.
The Policy Center for Roma and Minorities have worked
for over 10 years with the community from Ferentari,
and their relentless work gave birth to the Alternative
Education Club at No. 136 Secondary School, as well
as the Moms’ Club, and the PlayHood theatre company
for teenagers. They were the community facilitators and
advisors in our mission to have an efficient dialogue with
the people from this community.
Invited by George Vasilescu in his artistic project of
raising awareness of ethnic discrimination, Connect-R,
the only roma artist who assumes his ethnicity in
mainstream discourse, gave us a quote from Morgan
Freeman, and then – connection breakdown. When
asked “How do we abolish racism?”, God said “Stop
talking about it!”. More clearly, belonging to a race or
another is irrelevant and only when we will see each
other as equals, will the cauldron in which we’re all
boiling will stop its fire.
But is this post-racist attitude something you see
happening in Ferentari, Pantelimon or Făurei?
Invited by Simona Constantin at the National Museum
of Contemporary Art, as lead figure and role model,
Bănel Nicoliță, childhood playmate of the author of this
diary, politely refused, after talking to us for two hours
in the only bar in Făurei, our hometown. The footballer
came back home after an international career, with the
aim to bring glory to his town, which is most famous for
being a railway network node, wanting to be a coach
and player for the local team. A daring dream, adopted
by his whole family, all of the local community, the
local council, and all the breathing life from Făurei. Lead
by him, the team promoted to third league and is still
advancing.
Starting from the story of the own goal performed by
Bănel Nicoliță on Bernabeu in 2006, Simona suggested
a critical re-think on the public lynching he received
after the game where Steaua “took a hit”. “Own goal”
talks about discrimination by using the language of this
popular sport: discrimination is the own goal that society
scores in its own gate.
Bănel understood the artists’ intention, but he was
afraid that in his environment (sports media, mainstream
media and the world of football), it would reawaken the
mockery. At the moment, the footballer wishes to focus
on building his team and starting new collaborations. His
mission is bigger than his own career and the destinies
for which he feels he’s responsible.
While we were trying to make him an accomplice in
our artistic endeavors, the sports media was still talking
about his „nightmarish” ”tontogol” (stupidgoal).
Romano Kher National Roma Cultural Center flagged
new approaches for roma empowerment, mainly
the need for a more positive public discourse, and
for increased attention to exoticism and stereotype
propagation, including the one related to poverty. The
campaign poster for the competition for visual artists
was criticised by the Center on the account that it
disseminates the “poor roma” sterotype.
Roma culture is displayed by the Center in national
caravans, on big stages in Bucharest and abroad. The
artists invited by the Center, the musicians who joined
us in the public consultations, George and Ștefania
Calofir, Georgian Stanciu, made the places we visited
seem like scenes for music and party.
Through NRCC we met artists such as Florin Niculescu,
an internationally renowned jazz violinist living in Paris,
who only comes back to Romania for extraordinary
concerts. The young pianist Alex Pădureanu, the son of
Cornelia Catanga and Aurel Pădureanu is also a young
artist promoted by CNCR.
Our ex-partners also criticised the selection criteria for
the visual artists evoking the representation problem.
Who can tell the stories of the roma people better than
themselves? We did not reach an agreement on this
topic in this project. The ethnicity of the visual artists
was not a criterion in the final selection made by the
curator from MNAC.
We chose to speak in a language easy to decipher for
the audience, through video works, interviews, journals,
monologues that critique social protection policies, and
public racism practiced by the media.
The Nomadic Museum’s journey into society can be
traced on muzeulnomad.ro, as well as the ways in which
the audience interacts with it and the effects that can
arise from this dialogue. We hope to improve roma
rates of employment and cultural diversity, to spread
information and knowledge, developing empathy and
critical sense in the evaluation of information received
from the media, and even reflection and self-criticism
of one’s own education. Here you can also see the
works that make up the exhibition, as well as sources
of information and anti-discrimination resources. The
museum can be invited by companies by using this
communication platform.
A contemporary analogy is required: launching a sample
of culture into space, with the aim to break down
barriers. It’s Elon Musk’s Electric Tesla in Falcon Heavy
that says “Made on Earth by Humans.”
Most of us have broken free from the culture of “fear thy
neighbor” with which our parents were brought up in
communism.
They gave us a good traditional family upbringing.
For 500 years, the tradition and law was that Roma
people would be Romanians’ slaves. Together with the
Russians, we were the last ones to give up slavery, in
1844-1856. This year, Putin & co have decriminalised
domestic violence.
Given our history and the current divisiveness of our
society, it’s easy to see through the lens of the arts how
the people of this country still fear each other.
pagina următoare / next page / akajaver papirGeorgian Stanciu, George Calofir în concert / in concert / ando koncerto, Piața de Flori Rahova-Uranus / Rahova-Uranus Flowers Market / Luludjengi Diz, 15.06.2018
22 23
24 25
Drago drabarneja,
Me sem i Georgiana thaj bučhav o manuš e manušengo
katar o Nacionalo Muzeo pal i Akanutni Arta. Miri buki
si te pašjarav emocionalo thaj fiziko o muzeo ke manuša
vaš e programurja kerde pe specifično trebajmata
varesave komunitetenge. O NMAA kerel jekh kadro
ande saveste i etika, o šukarimos thaj i emocija
keren buki khetanes vaš jekh maj zoralo xakjaripe e
lumjako. Si te phenav tuke maj dur pal o keripe kadale
projektosko so dikhel o responsabiliteto vaš e manuša
kerdo katar o NMAA ando Palato le Parlamentosko vaš
e vecinja andar e Rahova- Uranus, savenge živimata si
phagerde katar o čoripe, katar o čhudipe avri e zorasa,
bilile samate katar e politikane manuša thaj bičhalde
kheral k-o agor e gavesko. Von aresen jekh glaso e
romane komunitetako khetanes kodolenca kaj bešen
ande Aleea Livezilor (Ferentari) ando Phirutno Muzeo
vaš i Akanutni Arta (PMAA), jekh ekspozicija pe
pirende kaj del duma pal o socialo bijekhipe thaj pal o
rasismo. PMAA phirel ande bisnisosko sektoro, ande
uče turnurja, kaj e aktivo terne, o avutnipen e nacijako,
bešen 8 časurja p-o dives k-i buki.
NMAA propozisarel jekh pauza bukjaki te šaj kerel pes
reflekcija pal e bare problemurja e artake societetake.
I ideja te putras kadaja audienca avili katar o Daniel
Caraivan, jekh terno rom aktivisto, so bešel ando
Făurei, žudeco Brăila, miro vecino kheral, pal so
me zumavdem te pašjarav man kadale lumjate thaj
nashtisajlem. O Daniel si k-o vakjarimata k-o Makaz,
ama vi ande jekh formalo kadro ke Lumjaki Banka,
zorale glasosa k-o protesto „Aresel!“, godjaver ande
banka k-o masterato katar o SNSPA pal romane studie,
sas k-o koncerto Vasile thaj Stefan andar o Buzau katar
o NMAA, si mentoro ke Agencija vaš Komunitetako
Barjaripe Khetanes, si ande savore thana.
Ande bisnisoske forurja na sas akhardo nijekhdata thaj
e dialogurja putarde vaš i reprezentacija thaj o akceso le
romengo ande kadala thana, na sas len jekh agor klaro.
Pakjal kaj i cira politika sikavdi katar e mažoritarurja si
jekh realiteto hurjavo banges.
O dialogo e Alinasa Serban thaj o teatro kerdo latar
“Baro Lažavo“ sa kadja sikavdjas jekh garavdo čačipe.
Kado berš i Alina aresli i anglutni režizorka romani kaj
dinjas andre ande jekh programo teatrosko katar o
stato ande Rumunia, k-o Ekscelsior, jekhe personalo
paramisjasa kaj si lan sar centralo tema e 500 berša
sklavijake živisarde katar e roma ande amaro them.
Kado sukceso sas butjardo p-o personalo plano katar
o astaripe lako sar aktrica ando lungometražo “Seule a
mon mariage” („ Korkoro ke miro abjav“) k-o filmosko
festivalo katar o Kannes. Te šaj aresel kathe, i Alina
si sigurno ke sas avantažisardi katar lako kolori maj
putardo de sar akalavere manušengo andar laki familija.
Sol duj terne phenen zorales kaj o rasismo eksistuil sar
problema and-i akanutni Rumunia thaj xakjarel pes ke sa
e nivelurja e societetake.
O prinžaripe ke kadaja ekspozicija si relevanto, ande
kompanie avilo kana dinjas pes duma lenca. Aresle
amende varesave bikamlimata bi te ovel len klaro
argumenturja, ama vi klaro akcepto akalavrendar,
kompanije sar si i Electronic Arts România, Zitec vaj
Ubis Club. Aver evidence ke si amen jekh kazo, jekh
rosto sar mediatorurja thaj ke i arta si mangli ande
kompanije, vi kodoja kaj na gelel tut ande jekh modo
kaj kames, ama thol tut pe gîndurja.
Pal jekh konkurso intencijeqo thaj portofolurja kerdo
katar NMAA, e vizualno artisturja alosarde te keren
o Phirutno Muzeo si: Claudiu Cobilanschi, George
Vasilescu, Simona Constantin + Suzana Dan + Cosmin
Filișan.
„Anav ande godi sasto eposo bičhaldo ande
rumunikane artake opere sar si e filmurja, literatura,
teatro thaj aver, savo barjarel jekh imagina ekzotično
ando maj lačho kazo, p-o čačipe si ofensa thaj vi
xoxamni ande but kazurja. Zumavav, kadale projektosa,
te barjarav jekh verver felo mesažosko, maj paše
k-o realiteto thaj maj pherdo živipe. (...) Pakjav ke šaj
keravas jekh materialo maj buxlo phanglo ke ideja
pal o responsabiliteto vaš kodola kaj si paš tute, sol
duj teorie orkozom si de dur, si kerde andar manuša
thaj trebajmata, problemurja thaj lošalimata. Kado fal
mange ke si o maj mišto te phenas, e familie si familie
ke orsavo nivelo, savore čhave del pes lenge sakodo
ledogudlipe (kadja kerel pes pe miri strada, kado
plačhal man thaj mangavas te sikavav i imagina”). O
socialo responsabiliteto arakhel pes ande maj čori
26 27
komuniteta („trebal jekh sasto gav ka te barjarel pes
jekh xurdo“) thaj ande sponsorizacija jekhe školaki
andar e komuniteta. Andar i aplikacija kerdi katar o
Claudiu Cobilanschi vaš o konkurso kerdo katar o
NMAA.
Opral o milaj e duj publikane konsultacije kerde
ande Diz e Luludjengi thaj andar e Aleea Livezilor
thaj vi o personalo rodipe, thodjas ande lumina i
artisturjengi misija. O Politikano Centro vaš e Roma
thaj Minoriteturja kerel buki de maj but de 10 berša
e komunitetasa andar o Ferentari thaj kado andjas o
Klubo vaš Alternativo Edukacija andar i Škola 136 thaj
Petrache Poenaru, o Klubo e Dajengo, i teatroski trupa
andar terne čhave Palyhood. Von sas amenge žutimos
ande komuniteta thaj konsilijerja ande amari misia te
avel amen jekh lačho dialogo e manušenca andar e
komunitete.
Akhardo katar o George Vasilescu ande pesko
artistikano projekto vaš o xakjaripe e etnikane
diskriminacijako, o korkoro romano artisto kaj phenel
pal peste ke si rom publikanes, o Connect-R, dinjas jekh
citato katar o Morgan Freeman thaj pal kodo xasardem
i konekcija. K-o pučhipe “ Sar peravas o rasismo?”, God
dixit “Stop talking about it!” - „Stopisar te des duma pal
kodo“. Rumunikanes, kana san andar jekh rasa vaj aver,
na si relevanto thaj atoska kana dikhas amen egalo na-i
te maj tavjol o kazano ande saveste sam savore.
Ama dičhjol kadava phiravipe postrasistikano ando
Ferentari, Pantelimon vaj Făurei?
Akhardo katar e Simona Constantin ando Phirutno
Muzeo vaš i Akanutni Arta sar protagonisto thaj
modelo, o Bănel Nicoliță, partenero khelimasko ando
xurdoripe e autorkasa kadale xramosarimaski, dinjas
amen rigate lačhimasa pal duj časurja kaj dinjam duma,
ando korkoro baro andar o foro. O fotbalisto avilo
khere pal jekh internacionalo kariera te anel i gloria paš
e trenoski linija andar o Bărăgan sar antrenoro thaj vi
sar khelitori k-o lokalo timo. Jekh zoralo suno saveste
kidinjas pes sasti leski familija, e thanutne, o lokalo
konsilo, savore manuša andar o Făurei. Telal o Bănel o
timo sas promovisardo ande liga 3 thaj sa maj uštjel.
Našindos katar i paramisi pal o autogolo dino katar
o Bănel Nicoliță ando Bernabeu 2006, i Simona
phendjas leske te ovel kritičhno vaš kodo universalo
atako karing leste pal o khelipe ande saveste i Steaua
„liljas maripe“. „Autogolo“ del duma pal i diskriminacija
ande lava kadale popularo sportoske, i diskriminacija
si o autogolo savo i societeta del les peske and peski
bar. O Bănel xakjardjas e intencija e artisturjengi, ama
daranilo kaj ande thana kaj phirel vov (i spotoski presa,
i generalo media thaj e fotbaloske manuša) kadaja
diskusija si te putrel o asape. Ande kado momento, o
sportivo mangel te koncentrisarel pes p-o vazdipe, pe
kolaboracija, si les jekh misia maj bari de sar leski kariera
thaj varesave živimata vaš savende si responsabilo.
Ande vrjama so ame zumavas jekh artistikani
kolaboracija e Bănelosa, i sportoski presa inke delas
duma pal o „dilinogolo“ bikamlo katar o Bănel.
O Nacionalo Centro vaš i Kultura le Romengi - Romano
Kher sikavdjas nevimata pal i tema - o zurjaripe
le romengo - o trebajpen te ovel maj but pozitivo
diskurso, te lel pes mišto samate te na maj sikavel pes
o ekzotismo thaj e stereotipurja, vi kodola phangle
k-o čoripe. O postero kaj pormovisardjas o konkurso
maškar e vizualno artisturja sas kontestisardo katar o
CNCR soske sikavel o lažavo sar “chore roma”.
I romani kultura si sikavdi katar o CNCR ande nacionalo
karavane, pe bare scene andar o Bukurešti thaj vi
avrjal o them. E artisturja akharde katar o Centro,
e muzikanturja kaj phirde amenca ande publikane
konsultacije George thaj Ștefania Calofir, Georgian
Stanciu, kerde andar i Diz e Luludengi thaj i Aleea
Livezilor scene vaš khelimaski muzika.
Vaš o CNCR prinžardem artisturja sar o Florin
Niculescu, violonisto pal jazzo kaj bešel ando Pariso,
but kamlo k-o internacionalo nivelo, ando them sas
les but lačhe koncerturja. O terno pianisto, Alex
Pădureanu, o čhavo e Corneliaco Catanga thaj o Aurel
Pădureanu si aver artisto promovisardo katar o CNCR.
E purane partenerurja kerde kritika vi pal e selekcija
e vizualo artisturjengi phenindos pal i problema e
reprezentacijaki. Kon šaj phenel maj mišto paramisja
pal e roma kana na phenen von e roma? Na aresleam
ande kado projekto ke jekh xakjaripe. I etnia e vizualo
artisturjengi save avile ando konkurso na sas jekh
kriteriumo ande palutni selekcija kerdi katar o kuratoro
katar o NMAA. Alosardjam te das duma ande jekh čhib
savi xakjarel pes lokes katar i rodini audienca kerindos:
videourja, interviurja, žurnalja, monologurja kaj keren
kritika pal e politike vaš i socialo protekcija thaj vaš o
publiko rasismo andar i media.
Pal sar phirel o muzeo and-i societeta šaj dikhel pes
p-o muzeulnomad.ro thaj vi o modo sar i audienca
kerel interakcija e muzeosa, save efekturja šaj te
inkleon pal kado dialogo. So ažukeras si te len pes
ande buki manuša andar i romani komuniteta, kulturalo
diversiteto, informacija thaj prinžaripen, barjaripen e
empatijako thaj e kritikane xakjarimasko, kana kerel pes
evaluacija pal e informacije andar e media thaj vi jekh
akharipen ke reflekcija thaj autokritika pal i personalo
edukacija. Sa kathe šaj te dikhen e bukja kaj si ande
ekspozicija thaj vi informacijake surse thaj resurse
kontra i diskriminacija. O Muzeo šaj akharel pes te ovel
sikavdo vakjarindos pe kadaja platforma. Savore CSRii,
HRii, lačhe manuša si akharde. Mangel pes jekh akanutni
analogia kaj bišavel avri i kultura savi si lan o rolo te
phagerel e bariere. I elektrikani Tesla Falcon Heavy
katar o Elon Musk pe savjate xramosarel ”Kerdi p-i
phuv katar e manuša”.
Savore vazdinjam amen andar e daraki kultura savjasa
kerdile bare amare dada thaj daja ando komunismo.
Pal kodo dine amenge efta berša tradicionalo khere.
Tradicija thaj legia sas 500 berša kana e roma sas e
sklavurja e rumunjenge. Ame thaj e rusurja samas
e palutne kaj mekljam i sklavia, maškar 1844 - 1856.
Kado berš o Putin thaj e avera kerde bidošali i kherutni
violenca. Kasave istoriasa thaj prezento ande jekh
bikhetani societeta, si te dikhes vi ande arta sar e
akanutne manuša andar kado them inke daran jekh
averestar.
28 29
CLAUDIU COBILANSCHICe putem face? / What is to be done? / So Dashti Te Keras?
instalație video pe 9 canale / 9 channel video installation / video instalacija pe 9 kanalurja
2018
Claudiu Cobilanschi lucrează la granița dintre artă și
reportaj folosind, ca jurnalist, diferite medii de exprimare
pentru a dezbate teme socio-politice, și este interesat,
ca artist, de analiza și estetica influențelor acestora.
A abordat subiecte preferate, ca stereotipurile de
gândire, mass-media și ego-casting-ul, imigrația și sărăcia
etc, folosind metode ca fotografia și performance-
ul, experimentele cinematografice super-8, guerilla
publishing si poster-bombing. A colaborat cu instituții
din țară și internaționale, precum ParadisGaraj București,
Kunsthalle Winterthur, Salonul de Proiecte Bucharest,
Depo Instanbul, Rotwand Gallery, idea.ro, GallleriaPiu
Bologna, IG Bildende Kunst Vienna, kunsthalle.ro,
Tranzit, Romanian Cultural Institute, MotorenHalle
Dresden, Prototyp Prague și altele.
Claudiu Cobilanschi works at the boundary between
art and the press, using, as a journalist, various media
of expression applied to the unfolding and debate of
socio-political themes, and is interested, as an artist,
in the analysis and aesthetics of the influences of
those themes. He approached favourite topics, like
thinking stereotypes, mass media and ego-casting,
immigration and poverty, a.s.o., by using techniques
and methods such as photography & performance,
super-8 cine-experiments, guerilla publishing & poster
bombing. He has collaborated with institutions from
Romania and abroad, like ParadisGaraj Bucharest,
Kunsthalle Winterthur, Salonul de Proiecte Bucharest,
Depo Instanbul, Rotwand Gallery, idea.ro, GallleriaPiu
Bologna, IG Bildende Kunst Vienna, kunsthalle.ro,
Tranzit, Romanian Cultural Institute, MotorenHalle
Dresden, Prototyp Prague, a.s.o
O Claudiu Cobilanschi kerel buki ke granica maškar i
arta thaj o reportažo thaj arakhel sar žurnalisto, verver
thana vakjarimaske, kaj te del duma pal e teme socio-
politikane thaj sar artisto mangel te žanel pal i analiza
thaj o šukarimos kaj sikaven kadala. Alosardjas mangle
subijekturja sar si e godisarimaske stereotipurja, i mass-
media thaj o ego-kastingo, o phiripen thaj o čoripen,
ande fotografia thaj performaca, eksperimenturja vaš
o cinema super 8, guerilla publishing thaj poster-
bombing. Sas les kolaboracije institucijenca themutne
thaj maškarthemutne, sar si: ParadisGaraj București,
Kunsthalle Winterthur, Salono vaš Projekturja
Bukurešti, Depo Instanbul, Rotwand Gallery, idea.
ro, GallleriaPiu Bologna, IG Bildende Kunst Vienna,
kunsthalle.ro, Tranzit, Romanian Cultural Institute,
MotorenHalle Dresden, Prototyp Prague thaj aver.
30 31
Ce putem face?
“în căutarea planurilor de viitor, în priză directă, în
ferentari, pe nu ştiu care din străzile cartierului, blocuri
mici de garsoniere. jos, la parter, magazine înfiinţate în
apartamente, cu terase ad-hoc la care stă, la fel de ad-hoc,
o întreagă comunitate. elena îl cheamă să vorbim, oamenii
sunt cumva obişnuiţi cu apariţii dintr-astea oengistice
care vor „să vorbească cu oamenii“. îl cheamă florin şi
are 56 de ani, e slab şi nebărbierit, însă treaz şi hazliu. îl
întreb, aproape standard (am mari probleme cu proiectul
ăsta - oamenilor le este frică să vorbească la cameră!)
despre planurile de viitor şi începe să-mi spuna că îşi
doreşte să-şi poată păstra contractul la garsoniera de 16mp
unde locuieşte - uite acolo la etajul patru unde este aerul
condiţionat. am pus parchet, am rezugrăvit până la ciment,
am reamenajat tot, pus lemnărie, calorifer - tototot - sunt
la zi cu intreţinerea, e un boboc de casa şi acum mi-e
frică să nu o pierd pentru că sunt alţii care asta caută, au
bani şi se uită după astfel de garsoniere, fără datorii şi
îngrijite, dau 6 - 8 mii de euro şi apoi o închiriază sau mai
ştiu eu ce fac cu ea. nu o am în proprietate ci pe contract
la primărie şi de-aia o să las să se adune nişte datorii de
100 de milioane ca să nu o mai vrea nimeni altcineva. sau
explodez o butelie în ea. „So Dashti Te Keras“, fragment
din jurnalul artistului Claudiu Cobilanschi, prima zi. (06-
08-2018)
What is to be done?
wanna know what plans for the future might look like
down on the backstreets of ferentari, where the 4-story
studio apartment buildings are. on the ground floors,
apartments have spawned small shops, with improvised
outside sitting areas with tables and chairs. this is where
the whole community gathers - in an equally improvised
fashion. elena calls him over to talk to us. people around
here are used to ‘NGO-folk’, who always want “to talk
to people”. his name is florin and he’s 56 years old, he’s
gaunt and unshaven, but he’s sober and cheerful. I serve
him a standard question (I’m having some real challenges
with this project – people are afraid to speak in front
of the camera!) - about his plans for the future. he tells
me he wants to be able to keep the contract on the 16
sqm studio apartment where he’s currently living. look
up there, where the air-con unit is, I installed laminate
flooring, I re-painted the whole thing, I had new wooden
fixtures and heaters brought in, it’s all top-top-top-top-
notch. I’ve paid all my bills and the place is squeaky clean.
but now I’m afraid I might lose it, because there’s people
looking for rare finds like these. they’ve got lots of money
and they’re hunting for studios like mine, in good shape,
with no overdue bills. they’ll buy them for 6,000-8,000
euros and then they’ll rent them out or god knows what
they’ll do with them. I don’t own the place, I have a rental
contract from the city hall, so that’s why I’m going to let
the bills pile up, up to 100 million lei, so no one will want
my apartment. or I might blow up a gas tank inside.
“Sodashtitekeras”, fragment of the artist’s diary, first day.
(06-08-2018)
So Dashti Te Keras?
rodindos e avutnimaske planurja, direkto p-o drom, ando
ferentari, na dzanav pe savi strada e kartieroski, blokurja
tikne jekhe sobake. tele, k-e phuvjako nivelo, butikurja
kerde ande apartamenturja, terase kerde te bešel jekh sasti
komuniteta. i elena akharel les te das duma, e manuša si
sikavde kasave avimatenca andar e rig e organizacijengi
kaj mangen „te den duma lenca“. bučhol florin thaj si
les 56 berša, si sano thaj bimuravdo, ama živdo thaj
pherjasengo. pučav les sar si o standardo (si man bare
problemurja kadale projektosa - e manuša daran te den
duma ande kamera!) pal e avutnimaske planurja thaj
astarel te phenel mange ke mangel te šaj te inkerel peski
soba 16 metrengi kaj bešel - “dikh, kothe k-o 4-to etažo,
kaj phurdel aero, thodem parketo, makhlem e zidurja ži
k-o cimento, paruvdem sa, e kaštune butja, kalorifero, sa,
sa, sa - pokindem sa e fakture, si jekh but šukar kher akana
thaj darav te na xasarav les soske si aver kaj kodo mangen,
si len love thaj roden kasave sobe, kaj na-i len pokinimata
thaj sikaven šukar, den 6-8 milja evro thaj pal kodo den la
pe kirija, vaj na žanav so keren lasa. na-i miri proprieteta,
lem la p-o kontrakto katar i primarija/ municipaliteto
thaj kadalake si te mekav te kidel pes pokinimata ži ke
100 milionurja lei te na maj mangel la khonik, vaj putrav
jekh butelija te kerel eksplozija ande late. „So Dashti Te
Keras“, fragmento andar o jurnalo e artistosko Claudiu
Cobilanschi, angluno dives. (06-08-2018)
32 33
34 35
36 37
SIMONA CONSTANTIN SUZANA DANCOSMIN FILIȘANAutogol / Own goal / Autogolo
instalație / installation / Instalacija
2018
Simona Constantin
A studiat Regie de Film și Televiziune la Universitatea
Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I. L.
Caragiale” București. Regizor de film și artist vizual,
realizează lucrări multidisciplinare împreună cu artiști din
alte domenii. “În centrul practicii mele se află personaje
cu o viziune distinctă, pregnantă asupra lumii, care
trebuie să înfrunte imaginea lor din societate și să se
impună asupra lumii. Cred că, într-o mai mică sau mai
mare măsură, fiecare dintre noi poate fi considerat/ă o
minoritate.”
Studied Film Directing at the “I. L. Caragiale” Academy
of Theatrical Arts and Cinematography Bucharest. Film
director and visual artist - crafting multidisciplinary
works together with artists from different disciplines.
‘I generally centre my works around characters with a
strong distinctive vision of the world, who have to face
and fight their societal image and impose themselves on
the world. To a smaller or bigger extent, I believe every
person is a minority.’
Si la studie pal i Regija Filmoski thaj Televizija ke
Nacionalo Universiteta pal Teatroski Arta thaj
Cinematografija „ I.L. Caragiale“ Bukurešti. Filmosko
regizoro thaj vizualo artisto, kerel bukja butdisciplinaro
khetanes artisturjenca andar aver domenurja. „ Ando
centro mire praktikako si manuša kaj si len jekh zorali thaj
dikhli vizija pal i lumja, kaj treban te maren pes kontra
pesko dikhipen ande societeta thaj te sikaven pes opral
e manuša. Pakjav kaj sakojekh andar amende, ande jekh
tikno vaj baro procento, šaj te ovel dikhlo sar minoriteta.
Suzana Dan
Professional mint rubber. Romanian fartist.
Cosmin Filișan
A face film e ca și cum te-ai alătura circului: o călătorie
nesfârșită în explorarea luminii. Mă numesc Cosmin
Filișan, am 26 de ani și mă simt profund privilegiat că
sunt un director de fotografie emergent.
Making films is like joining the circus: an endless trip
to explore light. My name is Cosmin Filișan, I am 26
years old and hugely privileged to be an emerging
cinematographer.
Te keres filmo si sar kana thos tut ando cirko: jekh drom
biagoresko ande saveste rodes te prinžares i lumina.
Mo anav si Cosmin Filisan, si man 26 berša thaj semn
zorales lošalo ke sem jekh direktoro vaš fotografija kaj
žal maj dur.
AUTOGOL
“O farsă” – reuters.com
“Un autogol prostesc, ridicol și absurd.” – as.com
“Fără îndoială, impresionanta determinare a lui Bănel
vine și din discriminare.“ – ziare.com
“Gafă uriaşă a BBC: l-au făcut ŢIGAN pe Hagi” –
gandul.info
“ ‘Ce-ai facut Bănel?’ se întreaba și cei de la ProSport.
‘Sinucidere’, titrează Gazeta Sporturilor.” – hotnews.ro
“A dat autogol când juca cu cea mai bună echipă
din lume...” – Ivașcu Cătălin într-un comentariu pe
YouTube
“Povestea lui Bănel Nicoliță este una deloc una
banală. Este povestea unui țigan care se luptă pentru
a fi respectat într-o țară în care 80% dintre locuitori
recunosc că detestă romii.” – le10sport.com
“Violența interpersonală este în primul rând o reacție
la violența structurală, anume faptul că locuitorii unor
zone rău famate tind să internalizeze stigma și apoi să o
38 39
îndrepte către ceilalți.” – Gergő Pulay în Sociologia
“Top RUȘINOS: Cartierul Ferentari, între cele mai urâte
destinații de vacanță din lume” – wall-street.ro
“O acțiune împotriva legii comisă de către o persoană
este considerată o infracțiune. Când la aceeași acțiune
participă o întreagă societate, aceasta ajunge să fie privită
ca un stil de viață.” – Valeriu Nicolae & Hannah Slavik
“Dacă fotbalul se inventa un pic mai devreme, poate
nu am fi avut marile războaie care au schimonosit
lumea... Însă, ca orice joc, în cele din urmă, iluzia lui
încetează. De-acum încolo ne întoarcem în realitatea gri
a celorlalte confruntări dintre oameni: tăcute, perfide,
nemiloase...“ – Vasile Gârneţ în Contrafort
Lucrarea de față își propune să facă vizibilă incredibila
capacitate a oamenilor de a face trecerea de la
experiențe individuale la experiențe colective,
conduși fiind de credințe personale. Am ales o
poveste înduioșătoare de autosabotaj (și un fenomen
global la acel moment), pentru a sugera că până la
urmă realizările personale nu pot eclipsa violența
internalizată și discriminarea rasială. – artiștii
OWN GOAL
“Farcical” – reuters.com
“A silly, ridiculous and absurd own goal.” – as.com
“Without a doubt, Bănel’s impressive single-
mindedness stems as well from discrimination.“ – ziare.
com
“Terrible blunder at the BBC: they called Hagi a
GYPSY” – gandul.info
“ ‘What have you done, Bănel?’ ProSport asks .
‘Suicide’, a Gazeta Sporturilor headline reads.” –
hotnews.ro
“He scored an own goal while playing with the best
team in the world...” – YouTube commenter, Ivașcu
Cătălin
“Bănel Nicoliță’s story is not a trivial matter. It’s the
story of a gypsy who fights to be respected in a
country where 80% of the population admits to
despising the Roma.” – le10sport.com
“Violence ‘from below’ is above all a reaction to
structural violence, or that inhabitants of stigmatized
areas tend to internalize the stigma and then target it
towards others.” – Gergő Pulay in Sociologia
“SHAMEFUL top: the Ferentari neighbourhood, among
the ugliest holiday destinations in the world” – wall-
street.ro
“When one man commits an act against the law it is
considered a crime; when an entire society participates
in these acts we call it a lifestyle.” –Valeriu Nicolae &
Hannah Slavik
“If football had been invented a little sooner, maybe
the great wars that marred the world wouldn’t have
happened… Yet, like any game, the illusion it creates
vanishes. From now on we go back to the grey reality
of the other confrontations between people: silent,
insidious, callous…” – Vasile Gârneţ in Contrafort
The present work seeks to lay bare the incredible
capacity of humans to switch between personal and
collective stories while driven by belief. We chose
an endearing story of self-sabotage (and a global
phenomenon at the time) to ultimately allude to the
fact that personal achievements cannot overshadow
internalised violence and racism. – the artists
AUTOGOLO
“Jekh xoxajpen” – reuters.com
“Jekh autogolo dilino, asamasko thaj bilogikako.” – as.com
“Bi te xoxavav, i bari zor e Băneloski avel vi andar i
diskriminacija.“ – ziare.com
“But bari greška BBC: Kerde les ŢIGANO e Hagies” –
gandul.info
“ ‘So kerdjan Bănel?’ pučen pes e manuša katar o ProSport.
‘Korkoromudaripe’, xramosarel i Gazeta Sporturilor.” –
hotnews.ro
“Dinjas autogolo kana khelelas e maj lačhe ekipasa andar
i lumja...” – Ivașcu Cătălin ande jekh komentaro p-o
YouTube
“I paramisi e Băneloski Nicoliță si jekh phari. Si e paramisi
jekhe romeski kaj marel pes te ovel respektisardo ande
jekh them kaj 80% andar e manuša phenen ke si len
xoli pe roma.” – le10sport.com
“I violenca maškar manuša si maj anglal jekh reakcija
ke strukturalo violenca, maj klaro, o fakto ke e manuša
kaj živen ande thana kaj si len bilačhe anava zumaven
te garaven ande peste o lažavo thaj pal kodo the thon
lažavo pe averende.” – Gergő Pulay ande Sociologia
“LAŽAVESKO Topo: O kartiero Ferentari, maškar e maj
žungale vakancake thana opral i lumja” – wall-street.ro
“ Jekh akcija kontra o zakono kerdi katar jekh manuš si
dikhli sar jekh doš kontra o zakono. Kana ke jekh kasavi
akcija lel kotor sasti societeta, kadaja aresel te ovel
dikhli sar jekh modo živimasko.” – Valeriu Nicolae &
Hannah Slavik
“Te sas bijando o fotbalo cira maj anglal, ovela na sasas
amen e bare marimata kaj bandjarde i lumja... Ama,
sar savore khelimata, maj palal, leski iluzija agorisarel
pes. De akanara angle, boldas amen ando gri realiteto
akalavre marimatengo maškar e manuša: biglasosko,
garavde, bimilako...“ – Vasile Gârneţ ando Contrafort
Kadaja buki mangel te sikavel e bipakjandi kapaciteta
e manušengi te nakhen katar e jekhutne eksperience
ke kolektivo eksperience, phiravde katar personalo
pakiva. Alosardem jekh paramisi kaj tatjarel o ilo pal o
korkoroperavipen (jekh maškarthemutno fenomeno
ke kodo momento) te sikavas ke maj palal, e personalo
vazdimata našti te garaven i adrutni violenca thaj i
rasialo diskriminacija. - e artisturja
40 41
42 43
44 45
46 47
Sunt artist, etnic rom, student în anul al treilea la secția
Foto-Video a Universității Naționale de Arte București.
Am trăit pe propria-mi piele dilemele acceptării de
sine – până la 25 de ani mi-am ascuns originea etnică,
pe care am îmbrățișat-o în urma unui proces dificil, când
mi-am dat seama că, dacă vrei să faci artă de calitate,
trebuie să nu minți, să te prezinți lumii cu onestitate.
Provin dintr-un background umil, dintr-o familie
dezorganizată – până la 12 ani am fost crescut de bunici
și mătuși, abia la 12 ani am fost preluat, împreună cu frații
mei, de tatăl nostru biologic. În adolescență, am vrut
să devin șmecher, aveam senzația că banii sunt soluția
magică ce rezolvă orice dilemă și nevoie, că banii pot
cumpăra orice – onorabilitate, afecțiune, stabilitate; la
14 ani eram în Bosnia, la 15 vagabondam prin Marsilia, cu
GEORGE VASILESCUImaginea celuilalt / The Image of the Other / I imagina akalavreski
video HD, 21 min
2018
fratele meu mai mic. Ca șmecher aspirant am luat parte
la activități gri, unele chiar deviante. Cu toate astea,
nu am ajuns să mă simt șmecher, a persistat continuu o
distanță între mine și găștile din care făceam parte, mă
distram cu ei dar nu mă simțeam unul de-al lor. De ce?
Pentru că străbunicul mi-a insuflat dragostea pentru
lectură, nevoia unei lumi secunde, imaginare și foarte
personale, la care mă raportam și care mă făcea diferit
de ceilalți. Consider că arta m-a salvat; datorez artei
faptul de a fi reluat școala, apoi de a experimenta în
domeniul picturii și al artei conceptuale. Cu toate astea,
nici aici, la București nu mă simt în largul meu în mediile
pe care le frecventez. Deși ies des, mi-e greu să mă
apropii de oameni, nu mă simt pe de-ntregul unul de-al
lor, deși și ei sunt artiști ca mine. Nu știu de ce – faptul
că ei trag după ei istorii personale mai puțin marcate de
insecurități și episoade traumatice? Că persistă în mine
o neîncredere fundamentală în semenii mei, pe care n-o
pot depăși, oricât aș încerca? Că, la sfârșitul zilei, filosofia
mea include o viziune cinică în care viața e o chestie
dură și nedreaptă? În sfârșit, lumea din mediul de artiști și
hipsteri în care mă învârt încearcă să fie drăguță cu mine
și să-mi facă pe plac ceea nu e puțin lucru, ținând cont
că dincolo de cercul ăsta îngust lumea a rămas parcă la
fel - cu proprietari de apartamente prietenoși la telefon,
dar cărora le pică fața când mă văd, cu taximetriști care-
mi refuză cursa.
I am an artist with Roma ethnicity, student at the Photo-
Video Department of the National University of Arts
in Bucharest. I lived the dilemmas of self-acceptance
and up to my 25 years I hide my ethnical origin. After
a long and difficult journey through life I realised that if
I want to be a serious artist and do quality art I mustn’t
lie, I must present myself honestly to the world. I have
a humble background, my family was disorganised - I
was raised by grandparents and aunts and only at 12
years old I came together with my brothers and my
biological father who started to take care of us. In
my teen age, I wanted to become a big slick, I was
feeling that money is the magic solution that solves
any problem and all the needs, I thought that money
can buy anything - honour, affection, stability. At 14 I
48 49
50 51
52 53
was in Bosnia, at 15, together with my younger brother
I was wandering in Marseille. As an aspiring ruffian I
took part in grey, some deviant activities. Although
I didn’t feel at any moment a real villain, there was a
constant distance between me and the gangs I was
in, we were having fun, but I was feeling like none of
them. Why? Because my grandfather inspired the love
for reading, the need for a second, imaginary and very
personal world, to which I was referring and who made
me different from the others. I think that the art saved
me. I owe to the art the fact that I resumed the school,
then I started to experiment the painting and the
conceptual art. However, here in Bucharest I don’t feel
comfortable in the environments I frequent. Even if I
often go out, I have difficulties to get closer to people,
I don’t feel like one of them, even if they are artists like
myself. Maybe because they had personal stories less
marked by insecurity and traumatic episodes? Is there
a fundamental distrust in my fellow humans, which I
can’t overcome no matter how much I try? That at the
end of the day, my philosophy includes a cynical vision
in which life is tough and unfair? Finally, the world of
artists and hipsters in which I’m spinning tries to be
nice to me and to please me; that’s not a small thing,
considering that beyond this narrow circle the world is
the same - with friendly owners of apartments on the
phone but who change instantly their attitude towards
me when they see I’m a Roma, with taxi drivers who
refuse the ride.
Sem romano artisto, studento ando 3-to berš k-i
Nacionalo Universiteta vaš Arta, i sekcija Foto-Video.
Živisardem pe miri morthi e pharimata e korkoro
mangimaske ži k-o 25 berša garavdem miri etnikani
origina, savi lilem la ande angali pal jekh pharo proceso,
kana xakjardem ke, te kames te keres kalitativno arta,
trebal te na xoxaves, te sikaves tut e lumjake putardo.
Avav andar jekh familja cori kaj si la pharimata - ži
k-o 12 berša barjarde man e phure thaj e bibja, samo
katar e 12 berša semas lilo mire phralenca katar amaro
dad o čačo. Kana semas ternoro mangavas te aresau
šmekero, godisaravas kaj e love si e korkoro solucija
kaj lačharen orsavi dilema thaj trebajpen, ke e love
šaj kinen sa - pakiv, ilesko tatipen, stabiliteto; k-o 14
berša semas ande Bosnia, k-o 15 berša phiravas pe
droma ande Marsilia me tikne phralesa. Sar mangavas
te aresav šmekero sas man kale eksperience, varesave
kaj phageren e socialno regule. Sa kadalenca, na
areslem te dikhav man šmekero, sasti vrjama sas jekh
distanca maškar mande thaj e grupe kaj phiravas lenca,
sas mange mišto lenca, ama na dikhavas man sar jekh
andar lenge manuša. Soske? Soske miro phuro papo
dinjas mange o kamimos vaš o drabaripen lilengo,
o trebaipen jekhe dujto lumjako, imaginaro thaj but
personalo, ande savjate dikhavas man thaj kerelas man
verver akalavrendar. Pakjav kaj i arta dinjas man vast,
i arta kerdjas man te dzav parpale k-i škola, thaj pal
kodo te kerav eksperience ando domeno e pikturako
thaj e konceptualo artako. Sa kadalenca, ni kathe ando
Bukurešti na arakhlem miro than orkate phirdem. Vi
kana inkleav butivar, si mange pharo te pašjarav man
ke manuša, na dikhav man sasteste jekh andar lenge
manuša, vi kana vi von si artisturja sar mande. Na
žanav soske - o fakto kaj von gelen pesa personalo
istorie, kaj sas maj cira makhle katar o bisekuriteto
thaj traumatikane episodurja? Ke si ande mande jekh
fundamentalo bipakiv vaš e manuša, opral savjate našti
te nakhav, orsar kerava? Ke k-o agor e divesesko, ande
miri filosofia si jekh vizija kaj na mangel e moralo regule,
o živipe si nasul thaj na-i orta? Maj palal, e artisturja
thaj e hipsterja savenca phirav zumaven te oven lačhe
manca thaj te keren so mangav me, kadaja na-i tikni
buki - kana žanes kaj perdal kado tikno cerko, i lumja
ačhili sa kadja - proprietarurja apartamenturjenge kaj
keren pes amala k-o telefono, ama kana dikhen man
paruvdjon k-o muj, taksimetristurja kaj na len man ade
kursa...
Imaginea celuilalt
Am construit filmul pe trei niveluri – întâi un nivel
existenţial care porneşte de la observaţia lui François
Lyotard privind condiţia de insularitate a fiecărui
individ, cu o identitate nascută în el însuşi .‘’Alteritatea
celuilalt se deosebeşte de transcendenţa simplă a
lucrului prin faptul că celălat este un eu pentru el insuşi
şi prin faptul că unitatea lui nu este in percepţia mea,
ci în el însuşi; cu ale cuvinte, celălat este un eu pur
care nu are nevoie de nimic pentru a exista, el este o
existenţă absolută şi un punct de plecare radical pentru
el însuşi, aşa cum sunt eu pentru mine. ’’
Pornind de aici, pe un al doilea nivel, am încercat să mă
apropii de problema raportului cu celălalt, folosindu-
mă de data aceasta de ideile lui Victor Ieronim Stoichiţă
(care mi-a dat, evident, şi titlul filmului) că: ‘’Diferenţa
există, alteritatea se construieşte’’. În calitatea noastră
de insule, diferenţa dintre mine şi tine se aşează ca
un dat, ea fiind singura care are de fapt consistenţă
existenţială.
În sfârşit, pe un al treilea nivel, social, am avut în vedere
tocmai relaţia între nişte grupuri care şi ele păstrează
condiţia de insularitate – în cazul de faţă dintre etnici
români din clasa de mijloc şi romi simpli, cu educaţie
sumară. În cazul acestor grupuri distanţa este cea
mai mare, cunoaşterea reciprocă şi comunicarea fiind
aproape inexistente. Ori, în absenţa comunicării, fiecare
proiectează în celălalt diferenţa în cadrul unor relaţii
dezechilibrate de putere. Unul deţine controlul dar se
izolează de celălalt în propriul confort, fie sub specia
fricii, fie a exotismului romantic, iar celălalt e perceput
sub zodia primară a supravieţuirii, ca o prezenţă
omniprezentă care fie exercită puterea abuziv, fie te
ajută.
La realizarea filmului am optat pentru alcătuirea unui
cadru apropiat, neîmbunătăţit de filtre sau accesorii de
imagine, fără nici un decor, tocmai pentru a aborda cât
mai onest tema portretului neintermediat.
The Image of the Other
I built this video on three levels - first an existential
level that starts from François Lyotard’s observation
on the absolute insular condition of each individual,
with a primordial identity originated in himself and not
in the intersubjectivity’s game: “The other’s alterity is
different from the simple transcendence of the thing
by the fact that the other is an ego for himself and
the fact that his unity is not in my perception but in
myself; in other words, the other is a pure self who
needs anything to exist, it’s an absolute existence and a
radical departure for himself, as I am for myself.’’
On the second level I tried to get closer to the
problem of the relationship with the other, using now
Victor Ieronim Stoichita’s (from whom I took the
title of the movie) ideas that: “ The difference exists,
alterity is being built”. We as islands are functioning
by the difference between me and you that is set
as an irreducible fact, being the only one that has
in fact ontological consistency. What is built and
the projections’s result is alterity, from which the
difference is originated not in pure individuality, but in
the idea of altera specie, identified most often by the
group from which the other is.
Finally, on a third level, I had in mind the relationship
between some social groups that also preserve the
condition of insularity - in this case middle-class
Romanians and simple, uneducated Roma people. In
these groups, the epistemic distance is big, mutual
knowledge and communication being almost
nonexistent. Or, in the absence of communication,
each one projects in the other alterity on an
unbalanced power relation. One holds the control
but isolates himself from the other in his own comfort
horizon, perceiving it as otherness-whether with
fear or romantic exoticism, and the other perceives
the other under the primary sign of survival, as a
ubiquitous presence that either exerts the power
discretionary and abusive, either it helps.
For the realisation of the film I chose building a
close frame, almost rough with no accessories nor
decorations, within the purpose to approach in a
straightforward manner the portrait’s theme.
Imagina akalavreski
Kerdem o filmo pe trin nivelurja - maj anglal ke
jekh nivelo isimasko kaj našel katar o dikhipe e
54
xramosarnesko François Lyotard pal o insulariteto
orsave manušesko, kaj si les jekh identiteto bijando
ande leste. „ Akalavresko alteriteto si verver katar i
simplo transcendenca e bukjaki soske akauaver si jekh
„me“ andar peste thaj soske lesko jekhipe na-i ande
miri percepcija, si ande leste, avere alavenca, akauaver
si jekh šužo „me“ kaj na trebal leske khanci te eksistuil,
vov si jekh absoluto isipen thaj jekh radikalo punkto
našimasko vaš peste, kadja sar sem me andar mande.“
Našindos kathar, p-o dujto nivelo, zumavdem
te pašjarav man ke problema so dikhel o raporto
akalavresa, kadaja data dinem man godi ke ideje e
xramosarneske Victor Ieronim Stoichiţă (kado dinjas
mange vi o anav e filmosko) thaj vov phenel: „O
ververipe eksistuil, o alteriteto barjarel pes“. And-
amaro kaliteto sar insule, o ververipe maškar mande
thaj tute lel than sar jekh dipe, vov si o korkoro kaj si les
isimaski konsistenca.
Maj palal, pe jekh trinto socialo nivelo, sas man ando
dikhipe i relacija maškar varesave grupurja saven si
len i kondicija sar insulariteto - ande kado kazo o
ververipen maškar e rumunja andar i maškarutni klasa
thaj e roma kaj si len zalaga edukacija. Ando kazo
kadale grupurjengo i distanca si e maj bari, o prinžaripe
thaj i komunikacija maškar lende na eksistuil. Ama,
kana na-i komunikacija, sakojekh kerel projekcija ande
akauaver o ververipen andar e zorake relacije. Jekhes
si les kontrolo ama garavel pes akalavrestar ande pesko
konforto, vaj daratar, vaj katar o romantično ekzotismo,
thaj akauaver si dikhlo k-o angluno nivelo e živimasko,
sar jekh prezenca kaj si ande savore thana kaj, or sikavel
i zor sar abuzo, or del tut vast.
K-o keripe e filmosko alosardem te kerau jekh pašutno
kadro, bi te lačharav les filtronca vaj akcesorija vaš i
imagina, bi te ovel ni jekh dekoro, soske manglem te
sikavav maj čačes i portretoski tema binegocijsardo.
56ISBN 978-606-9044-03-2 muzeulnomad.ro
