Muzele lui Constantin Brancusi –Femeia, sursa de inspiratie a lui Brancusi

Muzele lui Constantin Brancusi – Femeia, sursa de inspiratie a lui Brancusi

Esti curios sa stii cine sau ce a fost sursa de inspiratie a celebrului artist Constantin Brancusi

(1876-1957), ce muze a avut Brancusi? Am primit pe e-mail un interesant articol despre acest

lucru, care mie personal mi s-a parut fascinant, sper ca si voua… Va las sa-l parcurgeti si imi pare

rau ca nu stiu cine este autorul pentru a-l mentiona… merita!

Femeile din viata lui Brancusi: Sursa de inspiratie

Constantin Brancusi a fost o personalitate a carui consistenta umana a fost inghitita pur si simplu

de legenda. Omul Brancusi a fost, practic, strivit de cioburile propriei statui, precum Zamolxe din

piesa cu acelasi titlu a lui Lucian Blaga. Este inexplicabil cum de s-a putut intampla acest lucru

intr-un interval de timp atat de scurt, dar in orice caz e bine ca s-a intamplat, chiar daca pentru

asta a trebuit sa sacrifice oameni apropiati, prieteni, femei. Sa-i sacrifice sau pur si simplu sa se

foloseasca de ei pentru a-si atinge ţelul.

Preţul acestui comportament a fost, pe de o parte, magnitudinea operei, care mai produce si

astazi seisme, iar pe de alta parte singuratatea trista a omului, in ultimii ani de viata. Spuneam

intr-un articol anterior despre Brancusi ca aproape toate femeile care i-au trecut pragul, atrase ca

fluturii de lampa, au trecut in mod fatal si prin patul lui primitiv din locuinta-santier. S-a bucurat de

ele fara sa le dea nimic in schimb, furandu-le chipul si esenta, pe care le-a transformat in statui.

Nu s-a falit niciodata cu „cuceririle” lui, tot ceea ce stim s-a aflat de la „victime” sau de la martori

indirecti. Voi face, pentru inceput, o trecere in revista a catorva nume de femei mai mult sau mai

putin celebre, care au avut curiozitatea fatala de a-l cunoaste de aproape…

MARGIT POGANY

Brancusi a cunoscut-o pe pictorita unguroaica Margit Pogany prin 1909 si i-a cerut sa-i pozeze

pentru un bust. Margit Pogany a consemnat si impresia pe care i-a produs-o contemplarea unui

cap de marmura aflat in atelier: „Am realizat ca eram chiar eu, desi capul nu avea niciuna din

trasaturile mele. Era tot numai ochi. Insa, privind inspre Brancusi, am observat ca ma privea pe

furis, in timp ce vorbea cu prietenii mei. I-a facut o enorma placere sa constate ca am reusit sa ma

recunosc“. 19 lucrari intitulate „Domnisoara Pogany” a realizat Brancusi, intr-un interval de 20

de ani.

Margit Pogany si “Domnisoara Pogany”

PRINTESA MARIE BONAPARTE

A fost fiica Prinţului Roland Bonaparte (1858-1924) si a Mariei Félix Blanc. Bunicul patern a fost

Pierre Napoleon Bonaparte, fiu al lui Lucien Bonaparte, care era unul dintre fratii mai mici ai lui

Napoleon I. Bunicul matern a fost François Blanc, principalul dezvoltator imobiliar din Monte

Carlo. De la aceasta parte a familiei sale, Marie a mostenit o marea avere. In 1907 s-a casatorit

cu Printul George al Greciei si Danemarcei, al doilea fiu al regelui George I al Greciei. I-a pozat

lui Brancusi pentru controversata „Printesa X”.

Printesa Marie Bonaparte a Greciei si „Printesa X”

EILEEN LANE

O relatie „interzisa” a avut Brancusi cu o frumoasa americanca de origine irlandeza, pe nume

Eileen Lane, venita in Europa pentru a-si vindeca ranile provocate de o logodna esuata. Era

fascinata de Brancusi dar, in acelasi timp, rigida in gandire si plina de prejudecati, ceea ce l-a

determinat pe Brancusi sa-i spuna: „De ce nu vii cu mine in Romania? Asta iti va schimba ideile.

Nu trebuie sa-ti faci probleme de ce vor zice oamenii, te voi prezenta drept fiica mea”. Eileen a

acceptat invitatia si, impreuna cu Brancusi, a vizitat Romania, intre 11 septembrie si 7 octombrie

1922. Eileen Lane i-a inspirat lui Brancusi lucrarea cu numele sau (“Eileen Lane”).

Constantin Brancusi, Eileen Lane si lucrarea “Eileen Lane”

BARONESA RENÉE IRANA FRACHON

In perioada 1909-1910, i-a pozat lui Brancusi, in celebrul lui atelier-santier-sanctuar din cartierul

Montparnasse, misterioasa baroana Renée Irana Frachon, al carei portret, conform interpretarilor,

a devenit, prin distilari succesive, „Muza adormita”. Ca si in cazul lucrarilor „Domnisoara Pogany”

sau „Printesa X”, Brancusi a insistat obsendant in exprimarea totala a trairii declansate de

modelele sale feminine. De aceea a incercat sa „extraga” ideea din mai multe materiale (bronz,

marmura, lemn).

Renee Irana Franchon si „Muza adormita”

LÉONIE RICOU

Leonie Ricou era o femeie bogata din inalta societate pariziana, o cunoscuta protectoare a artelor

si a artistilor. Leonie i-a inspirat lui Brancusi lucrarea „Madame L.R.” (vanduta, in urma cu doi ani,

la Londra, la o licitatie Christie’s, cu 20 de milioane de euro).

Léonie Ricou si “Madame L.R.”

„FETISCANA SOFISTICATA” NANCY CUNNARD

Nancy Cunnard a fost o femeie si o scriitoare nonconformista, care a militat impotriva rasismului si

fascismului. Afost muza inspiratoare a multor scriitori si artisti ai secolului XX: Lewis Wyndham,

Aldous Huxley,Tristan Tzara, Ezra Pound, Henry Crowder, Louis Aragon, Ernest Hemingway,

James Joyce, Constantin Brancusi şi alţii. Brancusi i-a dedicat doua lucrari: „Jeune Fille

Sophistiquée” („O fetiscana sofisticata”) si „Negresa blonda”.

MAMA SI FIICA: AGNES ŞI FLORENCE MEYER

Relaţia dintre ei s-a materializat artistic în lucrarea “La Reine Pas Dédaigneuse”, sculptată in

marmură neagră. Se pare că lucrarea „Miracle” a fost inspirată de Florence Meyer, fiica lui Agnes.

Agnes Ernst Meyer si “La Reine Pas Dédaigneuse”

FLORENCE MEYER

Florence Meyer si “Miracle”

„Vrajitoarea” VERA MOORE

„Vrajitoarea”: pianista Vera Moore. Maria Tanase (in 1938) si Peggy Guggenheim (1939).

Vera Moore si fiul ei John Constantin Brancusi Moore

MARIA TANASE (IN 1938)

“Aș fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră!”