ARII PROTEJATE

Parcul Național Munții Rodnei este al doilea parc national din tara, având o suprafață de 47.177 ha. Importanța acestei arii protejate se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare.

Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei (APNMR) s-a înfiinţat în luna mai, anul 2004. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor-actualmente Ministerul Mediului şi Pădurilor, în calitate de autoritate publică centrală care răspunde de mediu, a încredinţat pe bază de contract de administrare Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, prin Direcţia Silvică Bistriţa, responsabilitatea pentru finanţare şi atribuţiile de gospodărire a parcului, pentru o perioadă de 10 ani, respectiv 2004-2014.

În urma aplicării legilor funciare începând cu anul 2000 şi pâna în prezent, tipul de proprietate a cunoscut modificări majore. Astfel, la ora actuală, în urma retrocedărilor către proprietari, pe raza parcului situaţia se prezintă dupa cum urmează:

22 comune proprietare deţin 92 % ; Statul Român deţine 6,4%;

Asociaţii composesorale deţin 1,6 %;

Persoane fizice 26,9 ha;

Parohia Ortodoxă Moisei 2,0 ha;

Intravilan 12,0 ha.

ECONOMIA

Ramurile principale ale industriei reprezentate in judet prina genti economici sunt: metalurgia, constructiile d emasini, electrotehnica, mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare miniera, sticlarie si alimentara.

Unitatile economice sunt concentrate in centrele urbane si in special in municipiel nistrita.

Dintre produsele industriale ale zonei amintim: sarmele de otel trase la rece, utilajele energetice, metalurgice si refractare, cablurile si conductorii electrici,

materialele electroizolante, bateriile si acumulatori de plumb, cheresteaua si mobilierul din lemn, produsele prelucrate din materiale plastice, sticlaria pentr menaj.

Sectorul primar se regaseste in judetul Bistrita nasaud prin exploatarile de metale neferoase si materialele de constructii din zonele Rodna Magurasi Anies.

În judeţul Bistriţa - Năsăud există înregistrate 543 societăţi cu capital străin cele mai multe fiind cu capital german (158), urmează cele cu capital italian (102), austriac (63), american ( 27 ) maghiar (23) şi francez (22).

Principalele societati cu activitate in domeniul industriei:

-Leoni Wiring Systems RO SRL Bistrita - activitate in domeniul productiei de cablaje auto

- Teraplast Group SA Bistrita - cu activitate in domeniul productiei articolelor din pvc

- Radiatoare din Aluminiu SA Bistrita - produce piese si accesorii pentru autovehicule (radiatoare aluminiu)

- Rombat SA Bistrita - unul din principalii producatori de acumulatori auto

- Iproleb SA Bistrita - unitate producatoare de cabluri, cordoane si conducte electrice izolate si neizolate

- Comelf SA Bistrita - intreprindere specializata in fabricarea constructii metalice sudate si parti componente

- Ario SA Birstita - asigura fabricarea de robinete industriale din otel

- Mebis SA Bistrita - specialist in fabricarea de echipamente hidraulice si pneumatice si scule pneumatice portabile

Cea mai mare parte a produselor agricole, vegetale şi animale, sunt prelucrate de agenţii economici din judeţ. Se pot menţiona:societăţile comerciale CARMOLACT MONOR, CALATIS GRUP, BENDEAR CRIS, LUMIDAN în domeniul prelucrării şi industrializării laptelui, AGRO INVEST, CARAIMAN, care realizează produse şi

preparate din carne, VALIBYA, GAMA, PANAROMA cu activitate de morărit şi panificaţie, NATUR FRUCT care produce sucur naturale din fructe.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa are ca obiect de activitate cercetarea în domeniul pomiculturii respectiv crearea de noi soiuri de măr, păr, prun, cireş, vişin şi arbuşti fructiferi şi îmbunătăţirea tehnologiilor agricole.

Pădurile ocupă 35,7% din suprafaţa judeţului fiind o resursă deosebit de importantă pentru dezvoltarea viitoare. Cele mai întinse suprafeţe de pădure se află în subzonele Rodna (30,9%), Năsăud (24,9%),şi Bîrgău (15,1%) şi reprezintă peste 2/3 din fondul forestier.Aşezarea geografică a judeţului, relieful şi condiţiile economico- sociale oferă

investitorilor oportunităţi de afaceri care constau în: Potenţial turistic foarte bun dar nevalorificat corespunzător, amintim în acest

sens: apele minerale de la Sângeorz Băi, apele sărate din zona Bistriţei şi Figa, Lacul de acumulare şi microclimatul din zona Colibiţei. Există posibilitatea dezvoltării agroturismului pe Valea Ilvelor, Valea Bârgăului, Valea Anieşului, Valea Sălăuţei şi bazinul superior al Someşului Mare.

Potenţialul agricol oferă posibilităţi de dezvoltare a sistemului microfermelor în domeniul creşterii animalelor, a viticulturii şi pomiculturii. Există un potenţial melifer ridicat fiind prezent teiul, salcâmul şi pajişti naturale în vederea dezvoltării apiculturii.

Pădurile ocupă o suprafaţă însemnată oferind posibilitatea desfăşurării unor activităţi de agrement (vânătoare) şi de valorificare a fructelor de pădure (zmeură, afine), ciuperci.

Judeţul fiind o zonă puţin poluată este propice realizarea unor culturi de plante medicinale.

Există posibilitatea de dezvoltare a industriei mici şi de artizanat - prelucrarea lânii, olărit, mic mobilier şi obiecte de artizanat din lemn, prelucrarea pieilor, conserve din legume şi fructe după reţete tradiţionale.

Potenţial pentru dezvoltarea următoarelor ramuri industriale - industria alimentară, industria uşoara, industria electrotehnică, contrucţii de maşini şi prelucrarea maselor plastice.