Geneză și geologie

Carpaţii

Munții Apuseni sunt munți tineri, de încrețire, formați în orogeneza alpino-carpato-himalayana. Sunt compuși în general dintr-un mozaic de roci, predominant calcare, de aceea se explică numărul foarte mare de peșteri existente în zonă.

Relief

Relieful este unul carstic, bine dezvoltat, alcătuit din peșteri (Peștera Urșilor, Peștera Meziad), chei (Cheile Turzii), defilee (Defileul Mureșului). Altitudinile nu depășesc 2.000 m, cu maxime de 1.849 m, la Vârful Cucurbăta Mare, 1.836 m Vârful Vlădeasa, respectiv 1.826 Muntele Mare. În medie altitudinile oscilează în jurul a 1.000 de metri. Masivele muntoase pornesc radiar, din centru și intră în contact direct cu Câmpia de Vest, prin depresiunile "golf": Zarand, Beiuș, Vad Borod, bine populate, așezările urcând până la 1600 m. Principalele căi de traversare a Apusenilor sunt Pasul Vălișoara Vântului, Pasul Vârtop și Pasul vanturilor....

Diviziuni

Localizarea Apusenilor şi a diviziunilor lor

Munții Crișuluio Dealurile Crișene , incl. Depresiunea Beiușului, Depresiunea Vado Munții Pădurea Craiului (Vârful Runcului, 822 m)

o Munții Codru-Moma (Vârful Pleșu, 1.112 m)

Munții Șes-Meseșuluio Munții Meseșului (Vărful Măgura Priei 996 m)o Muntele Șes (Plopiș) (Vârful Măgura Mare, 918 m)o Depresiunea Șimleu , considerată deseori parte a Bazinului Transilvănean-

Podișul Someșano Munții Șimleu , considerați deseori parte a Bazinului Transilvănean-

Podișul Someșan (Vârful Măgura Șimleului, 597 m)

Masivul Bihoro Munții Bihorului (Vârful Bihor, 1.849 m)o Munții Vlădeasa (Vârful Vlădeasa, 1.836 m)o Muntele Mare (Vârful Muntele Mare, 1.826 m)o Munții Gilăului o Muntele Găina (vârful Găina, 1.486 m)o Depresiunea Brado Depresiunea Huedin

Munții Mureșuluio Munții Zarandului (Vârful Drocea, 835 m)o Munții Metaliferi o Munții Trascăului

Hidrografie

Ruinele cetăţii Bologa, la poalele Masivului Vlădeasa

Munții Apuseni sunt traversați de mai multe râuri, existând și o serie de lacuri formate. Printre cele mai importante se află:

Râul Someșul Mic Râul Crișul Repede , Râul Crișul Alb și Râul Crișul Negru Râul Barcău

Râul Arieș Râul Ampoi Lacurile carstice Vărăsoaia și Ighiu Lacul Fântânele Lacul Tarnița

Clima

Clima este una temperat-continentală de tranziție, cu influențe oceanice. Temperatura medie anuală este între 6 și 10°C, precipitațiile fiind de 700-1.000 mm/an.

Fauna și vegetația

Vegetația este alcătuită din păduri de foioase și conifere (la peste 1.300 m). Fauna este foarte diversă, fiind prezente specii ca vulpea, lupul, jderul, cerbul, căprioara, veverița sau ursul. Recent, într-un articol publicat în decembrie 2011, se arată că, în galeriile de la Roșia Montană și în sat, față de cele 9 specii de lilieci (indicatori ecologici și pentru biodiversitate) cunoscute anterior la Roșia Montană s-au identificat alte 3 specii noi.[1]

Populația și așezările

Zona se remarcă printr-o densitate scăzută a populației, fiind, totuși, cei mai populați munți de pe teritoriul României. Așezările sunt compuse din sate mici, numite "crânguri", risipite (gospodării împrăștiate, despărțite prin fânețe sau pășuni), în județele Arad, Bihor, Cluj, Alba și Hunedoara.

Obiective turistice Cascada Iadolina Cascada Evantai Cascada Moara Dracului Cascada Răchițele (Vălul Miresei) Cascada Săritoarea Ieduțului Cascada Vârciorog Cascada Pătrăhăițești (Buciniș) Cetățile Ponorului Cetățile Rădesei Cheile Albacului Cheile Mândruțului Cheile Galbenei Cheile Râmeților Cheile Ordancușei Cheile Turzii Cheile Turului / Turenilor Canion Sighiștel Izbucul Tăuzului

Izbucul Cotețul Dobreștilor Lacul Fântânele Lacul Floroiu (Valea Drăganului) Lacul Leșu Lacul Tarnița Peștera Coiba Mare Peștera Coliboaia Peștera Hodobana Peștera Meziad Peștera Măgura Peștera Porțile Bihorului Peștera Poarta lui Ionele Peștera Scărișoara Peștera Drăcoaia Peștera Pișolca Peștera Urșilor Peștera Huda lui Papară Peștera Poarta Zmeilor Peștera Vârtop Peștera Vântului Piatra Galbenei Rezervația naturală Padiș Țara Moților Vârful Bihorul Vârful Gaina Vârful Curcubăta Mică Vârful Tăul Mare

Vezi și Lista grupelor muntoase din Carpații Occidentali Munții Carpați Carpații Orientali Carpații Meridionali Țara Moților

Referințe1. ̂ http://www.travaux.ro/pdf/594-529-540.pdf

Bibliografie Octavian Mândruț - Mic atlas de geografie al României, Ed. Corint, București

2006

Bibliografie suplimentară Geologia Munților Apuseni, Virgil Ianovici, Editura Academiei Republicii

Socialiste România, 1976

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Munții Apuseni Obiective turistice din Arieseni - Muntii Apuseni Obiective turistice din Muntii Apuseni Panorame virtuale 360 grade din Munții Apuseni și din toată țara Huda lui Papara Despre masive calcaroase din România Peșterile, râurile și pădurile Apusenilor redevin obiective turistice , 22 mai 2008,

Gândul FOTO VIDEO Legende și spectacol în Apuseni: cum se îndeplinesc dorințele „La

Brazi“ și ce ascund peșterile adânci, 1 august 2013, Dorin Timonea, Adevărul Apusenii - munți curați la trup, curați la suflet , 30 iunie 2009, Dan Arsenie,

Evenimentul zilei Muntii Apuseni, parasiti de moti , 24 octombrie 2005, Ovidiu Hategan, România

liberă