(F o r fo te a lo d in ajun de s ă rb ă to r i)

MUNCA DE FOLOS OBSTESC

VURI DE NOMAZI

flanca dcfolos oftşlesc

Organizarea muncii de folos obştesc, care inseamna traducerea în fapt a unei inifiative regeşti, a devenit astăzi o realitate. Ecoul acestei inifiative a pătruns adânc în massele populafisi noastre, care a înfeles că astăzi trebue să dea farn tot surplusul de energie şi de pricepere. Munca de folos obştesc este cea mai bună educafie pe care ne-o facem noi înşine. Săvârşită metodic, va deveni cu timpul un adevărat instrument sufletesc pentru educarea tineretului, căci nu trebuie uitat ca munca fizică executată în comun, apropie pe om de om. şi-l ridică nu numai din punct de vedere fizic, dar şi din punct de vedere moral. Este o inifiafivă măreafă. menită să îndrumeze tineretul pe căi luminoase, pe căile muncii constructive, care va da fării noastre locul de cinste ce-i merită alături de marile naţiuni ale Apusului.

Cu sapa şi târnăcopul

Un grup de prem ilitari pre m ilitarii muncesc la lucrând la repararea tâm plărie

drumurilor(F o to g ra f i i B e rm an)

Domnul Ministru Nistor. lucrând în mijlocul prem .l.ta r.lo r

Premilitarii lucrând pământul

R

i No- 537. • * •

E j r i M P H t

érale

(FĂRĂ CORDON) IN TOATÂ TARA'

E L E G A N T DE P L O A I E

VĂ ESTE FOAME DAR NU

în d r ă z n iţ i s ă m â n c a ţ i

Stomacul D v. cere hrană, dar nu îndrăzn iţi să-l satisfaceţi, căci fieca re îngh iţitu ră va prelungi supliciu l Dv. d igestiv.A jungeţi să mâncaţi din ce în ce mai puţin şi în lipsa unei nutr iţ ii su ficien te starea Dv, generală se debilitează în aşa măsură că nu mai aveţi puterea să luptaţi contra p erico le lo r de ^contagiune, care vă îm presoară. Apăsările după mese, d ificu ltă ţi gastrice, însoţite de m irosul urât al gurii, predispun la gastrită, dispepsie cron ică şi ch iar la bo li mult mai grave. _ .In general toate aceste turburari ie datoresc unui exces de aciditate stomacală, care poate fi neutralizată, luând după fiecare masă o m ică doză de Magnesia Bisurata în puţină apă. îm p ie dicând ferm entarea alim entelor, Magnesia Bisurata face_ să dispară în tre i m inute: râgâielile, acrelile, amăreala din gură, gazele, aerofagia şi toate neplăcer ile d igestive. Magnesia Bisurata se găseşte de vânzare Ia toate farm aciile şi drogueriile , la p reţul de Le i 75, sau în form at mare L e i 110 flaconul.

REALITĂTILE SĂPTĂMÂNII

[ v i n d e c a RADICAL

V \ C O N S T I P A T I Ao r i c â t J e a r f î

A M IC je l a u ţ o r ,s u b f o r m ă d e

d r a g e u r i

L A X A T I V P U R G A T I V

AMICot găsit ia farmacii si oroguerii

Institut medical cosmeticS tr . B rezoianu 9, B u c u re ţti I I I

T e le f. 3 -5 9 -2 2 . C onsul*. 11— 1, 5— 8sub în g r ij i re a unu i m e d ic d e rm a to lo g

ţ i une i d o c to r iţe d in B erlin . S fa tu r i şi în g r i j r i d a te d e s p e c ia liş t i

în to a te tă râ m u r ile c o s m e tic e i, în lă tu ra re a ra d ic a lă a p e r i lo r d e p r isos, p r in d ia te rm ie , în g r ij ire a fru m u s e f ii

ţ i a t ru p u lu i, e tc .

C H I R U R G I E E S T E T I C A( fă ră c ic a t r ic e )

a nasului şi u rec h ilo r, a fe fe i, guşei ţ i p ie p tu lu i.

îndepărtarea operativă a ridurilor

Dr. RUDOLPF HOFFMANNfo s t a s is te n t la c lin ic a u n iv . d in B e rlin

Bucureşti. B -du l Domnitei 30 bis Tel. 4.19.50 — Inform aţiuni gratuite

D O A M N E L O R !

V opsitu l p ă ru lu i, în ce le m a i f r u m oase c u lo r i n a tu ra le p re cu m ţ i on- d u la ţiu n i p e rm an en te , e xecu tă ire

p ro ş a b il C o a fo ru l François, S tra d a E d g a rd Q u in e t, 7 T e le fo n 3-01-23

S'AU SUPĂRAT BO IER I I ! . . . -PRĂPAST IA

DINTRE ORAS SI SAT. - PORNOGRAFII

c ÂŢIVA privilegiaţi ai soar- tei, bucureşteni cu burtă şi cu automobil, s'au supărat pe unul din ultimele mele articole apărute în „Realitatea Ilustrată" din luna trecută : de ce să strig „A ju to r! Vine primăvara I" De ce să vorbesc de invazia ţiganilor, a cerşetorilor care năpădesc în inima Capitalei, odată cu florile de liliac ?Imi pare rău şi mie, dar nu sunt dispus să găsesc toate în ro z: nu s'ar mai îndrepta nimic, niciodată, dacă am fi încântaţi cu toţii de cele ce se petrec în jurul nostru.

Adevărul trebue spus mereu, repetat la infinit, până ne-om trezi.Nu cred să existe ţară în lume în care prăpastia dintre pătura suprapusă şi majoritatea poporului să fie atât de largă şi de adâncă.Pe deoparte luxul târgoveţilor : femei fardate, domni cu ghete fine, automobile strălucitoare, vitrine cu toate bunătăţile pământului : dela pijama de mătase până la cutiile cu icre negre... Pe de alta, numai la câţiva kilometri de centrul Capitalei, mizeria cea mai întristătoare: drumuri desfundate, câini fără sat, colibe ‘n fundul pământului, copii firavi, oameni pământii, femei scofâlcite, băltoace verzi şi beznă, luminată numai de ochii arşi ai celor halucinaţi de friguri palustre.Când vin străinii de seamă, ştiţi ce fac membrii unor anumite legaţii din Bucureşti ? Aşteaptă pe oaspeţi să treacă prin toate saloanele, prin toate icrele şi şampaniile centrului, pe urmă îi duc la plimbare în jurul Bucureştiului. Le arată depozite de gunoaie, prin care cotrobăiesc câini râioşi, pisici sălbatice şi copii negri, cu burta mare şi picioarele subţiri, văzute printr'o cămaşe sdrenţăroasă. Bălţi putrede, în care se scaldă tauri, cai şi ţigănci. Colibe acoperite cu stuh şi băligar, în faţa cărora dospesc specimene africane.Fără îndoială, nu populaţia din jurul Capitalei : amestec de mahalagii, de ţigani şi de zarzavagii bulgari, înseamnă satul românesc.Cu cât te duci mai departe de această blestemată câmpie a Dunării, cu atât tipul este mai ales şi căsuţa mai primitoare. Dar străinul, prieten şi duşman, acestea le vede mai des.El îşi spune :

Dacă împrejurimile Capitalei sunt aşa, cum trebuie să fie restul ţării ?In vreme ce Capitala se modernizează, ridicând blocuri înalte, ca în America, târgurile şi cătunele noastre au rămas ca acum o sută de ani.Ţăranul nu e nici mai bogat, nici mai sănătos, nici mai luminat ca înainte de împroprietărire. „Progresul" la noi nu merge paralel. Capitala a luat-o razna, iar restul ţării a rămas în sărăcia patriarhală.Am fost la Sofia. Am fost la Praga. Intre odaia în care doarme orăşanul şi cea a ţăranului, nu e prea mare deosebire. Nici hrana nu e alta, dela oraş la sat, fiindcă alimentele sunt cam aceleaşi, iar simplicitatea şi curăţenia fac o trecere calmă, un pod între cele două lumi.Omul dela oraş nu umblă sclivisit ca al nostru şi nici ţăranul nu e atât de primitiv îmbrăcat. Noi râdem de cisma ungurului, dela superioritatea obîeleî naţionale.Târgoveţul sătul, căruia nu-i e milă de ţăran, care nu se uită la el cu dragoste şi dor de mai bine, te face comunist sau trădător, îndată ce te vede comparând şi găsind lucrurile dela

în stare de inferioritate. Vai 1 Suntem inferiori nu numainoi

C ititi : „ M A G A Z IN U L "re v is ta p u b l ic u lu i s e le c t

Să ne v'ie mintea la cap ! Să vedem lucrurile aşa cum sunt şi să le 'căutăm îndreptarea. Să ieşim din dispreţul pe care-l averii, în fond, pentru ţăran.Să aruncăm poduri peste prăpastia dintre centrul Bucureştilor şi hotarele pământului românesc.Să renunţăm la luxul căii Victoriei, ca să dăm celor mulţi hrană, haine, învăţătură şi sănătate. Acolo e marele rezervoriu. Ir lupta to t mai aprigă dintre popoare, va birui numai cel să nătos. Nici sângele anemiat al ţăranului, nici scleroza combi nagiului, tră it prea bine, nu sunt garanţiile unei puternice ras« viitoare. Să privim în jurul nostru şi să imităm armonia popoarelor mai puţin rafinate, dar cu mai multă egalitate între straturi sociale, cu mai multă dreptate pentru fiecare. Această congestie bucureşteană să nu se schimbe într'o bună zi, în paralizia întregei ţări I

s

marilor ţări de departe, dar vecinilor noştri, cari n'au — ce e drept — o „elită" atât de rafinată, dar nici aspectul de trib uitat de Dumnezeu, pe care ţi-l oferă periferia bucureşteană. Să ne trezim odată, să nu mai minţim, fiindcă numai pe noi ne minţim. Străinii cunosc stările reale din România. N 'o să se ia nici după Rodica lui V a s i l e A l e c s a n d r i , nici după ciobăniţa. lui G r i g o r e s c u , nici după filmele şi fotografiile artistice, ale birourilor noastre de propagandă. Sunt frumoase toate, dar toate mincinoase.

'A vorbit mult în vremea din urmă despre pornografie. Cuvântul e gre

cesc şi înseamnă p ic to r de cu rtezane.In Atena veche, unde hetairele, prin frumuseţea, cultura şi spiritul lor, deţineau un rol atât de important, meseria pornografilor era foarte mănoasă. Ei nu se mulţumiau să aştearnă pe pânză academiile unor celebrităţi ca A s p a s i a, T h a i s, L a i s, T h e a n o , F r i n e a şi altele, dar le pictau pe ele înşile, aşa cum în temple împodobeau statuile zeilor şi ale zeiţelor, exer-

sându-şi pe chipuri ilustre, arta lor de colorişti.Sunt peste douăzeci şi cinci de secole, de când insulta anilor era apărată, prin bunele oficii ale pornografilor, cari ştiau să aştearnă rozul primăvăratec, peste pielea ofilită, după ce meştere hetaire subalterne, umpluseră sbârciturile cu alb de ceruză şi clei de peşte, peste luciul cărora trecuse pederotul. P ed ero tu l era un fard extras din rădăcini de acant, sau din floarea unui mărăcine egiptean. Amestecat cu oţet, acest roşu vegetal împurpura pielea cea mai sarbădă.Ca şi mustul de mure, cu care îşi îngrijiau hetairele părul, pederotul nu e folosit astăzi. Modernii ignorează multe formule pe cari cei vechi le folosiau şi le perfecţionau.După sentinţa unui poet grec, frumuseţea trebuind să se schimbe necontenit ca să fie frumuseţe, — ne închipuim ce rol aveau pornografii, meniţi să adauge strălucire nouă, unei splendori recunoscute.Barbara societate modernă, care a înjosit atâtea instituţii vechi, a degradat şi cuvântul pornograf.Artistul care auria părul de marmoră a l V e n e r e i - P a n d e m o s , sau aşternea trandafiriul de auroră, pe chipul P a l l a s - A t h e n e i , estetul ce vizita pe A s p a s i a — curtezana, ridicată la rangul de soţie a marelui P e r ic i es — şî zugrăvia frumosul chip, care trebuia să iradieze în loje, la o premieră a lui S o f o c I e ,— pictorul de odinioară al F r i n e i e i şi al nemuritoarei T h a i s, şi-a împrumutat numele scriitorului de obscenităţi, scribului vulgar, omului al cărui scris se citeşte pe ascuns) Ironie a soartei, crâncenă răzbunare a zeilor I Ananke !Cel care căuta, odinioară, lumina soarelui, ca să-şî exercite arta strălucitoare, s'a dus odată cu civilizaţia atheniană : pornograful de azi foloseşte elemente impure, cari te fac să roşeşti prin simpla lor exprimare verbală şi pe cari nu ezită să le tipărească, pentru uzul zecilor de mii de cititori. Toate şi-au pierdut din prestigiu, vai IUnde sunt vremurile când un E s c h i I era proclamat erou naţional şi mare preot, iar S o f o c 1 e numit comandant al flotei atheniene, fiindcă a scris o tragedie ?

V IC TO R EFTIMIU

La Londra a avut loc prima repetiţie a încoronării. Deşi a început la o oră toarte timpurie, şi anume la 6.30 dimineaţa mii de oameni au staţionat pe parcurs. Trupele erau în uniformă de campanie. Timpul cât a durat trecerea cortegiului de probă dela palat până la Westminster Abbey a fost cronometrat, aşa încât programul încoronării se Ya desfăşura ci mare precizie. Fotografia noastră înfăţişează trăsura regală par curgând traseu!.

D e c a l o g u l uneiFEMEI

TRIBUNE PLUTITOARE, PENTRU ÎN C O R O N A R E.

De oarece cortegiul de încoronare va trece pe lângă Tamisa, oficialităţile au prevăzut tribune uriaşe, construite pe yachturi ancorate, de unde se va putea urmări de minune trecerea cortegiului. Fotografia noastră înfăţişează o asemenea tribună plutitoare.

FEERICA ILU M IN A ŢIE A LONDREI, C U PRILEJUL ÎN C O R O N Ă R II.

In vederea încoronării, careva avea loc săptămâna viitoare, la Londra, au început să fie iluminate feeric, în timpul nopţii, parcurile, pieţele şi clădirile oficiale. Fotografia noastră înfăţişează Parlamentul Londrei, luminat de numeroase reflectoare uriaşe.

Cântai ciorapul ADY 101. Numai astfel veji reuşi să îm binaţi în aspectul D -voastra

frumuseţea cu originalitatea.

O C A P O D O P E R A

REPETIŢIA PENTRU ÎN C O R O N A R E.

O*idecăteo*i se întâlnesc caieua prietene — im&esc şi despte mim!

Nimeni nu trebuie să se mire de acest lucru, căci fiecărei femei - ii dau tot ceeace doreşte şi anume: o p rita"substanţa ideală pentru a da unui ten: frumuseţe şi sănătate!

■: ••

F ORFOTEALA Capitalei, în ajunul marilor sărbători, agita|ia mulţimii care — într'un fel de febră colectivă — flutură dela un magazin la altul, cumpără ce are nevoe şi ce n'are, cercetează, atinge şi tocmeşte to t ce vede cu ochii, îşi are echivalentul la fără, în marile bâlciuri, cu dată fixă, intrate în tradiţie.In anul acesta, acuma de sărbători, bâlciurile au cunoscut o animaţie, o durată şi un dever, cum de mu Iţi ani nu s'a mai pomenit. Parcă niciodată n'au fost asalta te bâlciurile ţărăneşti de atâta negustorime. In fa ţa ochilor uimiţi ai sătenilor au luat fiinţă mormane de căciuli şi de pălării, munţi de stămburi de toate culorile, basmale, „fuste", ilice, bluze, mărgele şi cercei, dresuri pentru faţă şi mirosuri, dar tot aşa — cum s'a ajuns aici ?.. — sandale romane şi pantofi cu tocuri înalte de o palmă şi mai bine, soutiene, centuri, mănuşi muşchetar — da... da... — şi....... Knikerbokers!"Fotograful satului, care în alţi ani n'avea mâini să prididească şi regreta că nu se poate împărţi în zece, un mic fotograf al bâlciului, s'a văzut înconjurat de alţi cincisprezece, cu „aparate moderne" şi cu saloane, în toată regula, de pânză pe care litere de o şchioapă anunţau: reuşita garantată prin (s ic ) timpul cel mai scurt...!Goniţi poate de spectrul ameninţător al desfiinţării pitorescului şi plăcutului Târg al Moşilor. — C e păcat ar fi i... — au năvălit, de pe la periferiile Capitalei, plăcintari şi fabricanţi de turtă dulce şi gogoşi â la minut... Turci, veritabili sau de ocazie, au revărsat braga

O femee târguieşte oale de pământ urbană, este o raritate, dacă nu ceva cu totul inexistent, la sate. Pentru acei cari au petrecut un timp — oricât de scurt — în inima ţării, departe de oraşe, nu spunem desigur, ceva nou. In anul acesta mititeii s'au răsfăţat şi au sfârâit pe grătare, trecând dela roşu la negru, în aşteptarea amatorilor de asemenea bunătăţi, şi dela negru la cenuşiu, de colbul des tă- dicat de mulţimea neastâmpărată.Am avut impresia netă şi icoana vie a „Moşilor", ascultând „orchestra clasică de primul rang“ — două viori şi o cobză, zguduite în opintiri balaoacheşe — la „grădina şi restaurantul ll ie C. Gâscan, La M i- titelu Mare!"... In loc de sârbe, hore, învârtite şi „de dor" duioase, amatorii de muzică au putut savura cel mai nou tango :

La Căsuţa albăăăIs atâtea fluori la fereşti măi!...

Muzica dela tiribomba".

turbure în valuri... S'au durat „localuri de consumaţie“ cu fleici şi mititei. A fost poate cea mai mare minune a anului. Oricât ar părea de curios, fap t este că vestitul „mititel" naţional, nelipsit de pe ta- blaua celei mai umile cârciumi din orice periferie

Ţăranii îşi desfacm arfa la bâlci.

Turci veritabili sau de contrabandă, servesc cafele.

I n c ă l u ş e i . ■

Au fost înlocuite scrâncioburile şi căluşeii, care ne-au desfătat copilăria... „ Tirihombele" sunt mai iuţi. Flăcăii şi fetele, aninaţi de capătul lanţurilor zornăitoare şi mobile îşi chiuie bucuria v iteze i:— Păzea mă/... Uhuhuuu!... că rine arioplanuf... Fetele, mai ales, nu s'ar mai da jos. Cu fustele strânse între pulpe, să nu le umfle vântul, s'ar învârti, legănate şi asvârlite de flăcăii dinapoi, şi până noaptea. O femeie îşi pierde răbdarea:— Hai Leano, hai... isprăveşte că te sucişi destul...— Mai odată, mamă...~~ Dă-te jos n’auzi?...— Ci mai lasă-mă, fă mamă, încă odată, că doar n’o f i foc!...— Dă-te jos fir-a i a dracului, că te ciufulesc aci în lume!...Leana se dă jos, ruşinată toată şi cam ameţită. Flă-

caul, unde vede aţa moale, se repede t'o ajute şi, strângând-o de sân, o frânge într'un sărut, care o răpune.Bătrâna sare ca o cloşcă mâniată.— Las-o, n’auzit... Ce ai mă cu fata mea!Flăcăul se fereşte într'o parte, liberând pe biata Leana, care, din ce in ce mai îmbujorată şi încă slabă pe picioare, nu ştie ce să facă mai întâiu : să-şi aşeze basmaua, să-şi întindă fusta boţita, sau unde să se ascundă.— Da’ ce-i făcui lele ?— Dece tragi de ea ?...

Cum să trag de ea..., că nu e iapă...Se desfac hohote de râs, cu palme trase pe genunchi şi pumni veseli în căciuli. Femeea îşi îndeamnă fata cu câţiva ghionţL.

Las’ că te-oi prinde sara pe la ulucile mele, (ir-ai al dracului de stricat !Flăcăul dă din umeri, cu ochii duşi în urma Leanei.

Mai rar ca Leana, mă... Da’ păcatele ei cu bântuitaasta de măsa...In umbra unei sălcii, o ţigancă dă cu ghiocul. S'au strâns în jurul ei un sto[ de fete mari, cu obraji rumeni şi ochi umezi. Ţiganca le învălue în privirea ei adâncă şi le prinde în plasa vorbelor meşteşugite. Scuipă, bolboroseşte şi face semne în vânt, cu degetele negre şi uscate...

Ghiocel, ghioc, ghioc Spune babei de noroc De „ursata“ feţilor De boala băieţilor...

Fetele se clatină, ca ̂să-şi şoptească vorbe şi râsetele lor gâlgâe a chemare pentru flăcăii strânşi în cerc, mai la o parte, în aşteptare.Dar dela celălalt capăt al bâlciului, se ridică o larmă care adună lumea cât ai clîpî dîn ochi.Vasile, ţiganul satului, se tăvăleşte şi ţipă, ţipă cât poate şi se bate cu pumnii în piept, în văzul unui jandarm tânăr si tare stingherit şi spre indignarea unui negustor vânăt de mânie, care se adresează sătenilor :— M ’a furat, oameni buni... S’a dat la marfă!... L-a văzut nevasta...Vasile răcneşte, cât îl ţine pieptul :

— Aoleleleleeee !... Àoleleleleeee !... Mamă, unde eşti?... Fir-ai a dracului să f i i tu mamă, că mă făcuşi negru la (aţă şi alb la suflet!... Să râză lumea de mine şi să mă facă hoţ şi nimeni să n’aibă milă de mine!... Of!... Of!...In mia cărăuşul, il împinge cu opinca :— H o! cioară... nu mai răcni aşa...Moş Solomon îl opreşte însă.

Lasă-1 mă Irimie... N ’o f i vinovat... I i suflet şi el...— Asta, aşa e — îşi dau cu părerea cei mulţi.Lica împinsă, lumea se întoarce către negustor :— Da’ ce ţi-a furat?— I I văzuşi luând?— Să-l dai pe mâna jandarului e lesne... Da’ dece?... Negustorul face ochii mari şi, prins din toate părţile, îşi pierde cumpătul. Furia mulţimii e nedreaptă. O ştie poate din trecut. Abea ingaimă :

A furat... dacă vă zic... I I văzu nevasta...— Dac’a furat să-I caute jandaru, — îşi dă cu părerea Moş Solomon.Vasile se svârcoleşte şi boceşte. Jandarmul dă puşca unui sătean şi încearcă să-I salte în sus. De sub cojoaca zdrenţuită se desfaşoară un şarpe roşu : nişte bete de toată frumuseţea, bătute cu fluturi şi late de o palmă.— Ahaaa!...— I-o ite mă!...— Na, văzuşi!...Lumea se sgudue, ca jn tr'un fior. Negustorul prinde suflet. Irimta jubilează şi înjură.Vasile s'a lăsat iar în ţărână şî-şi dă cu pumnii in cap:— A oleleleee!... Aoleleleeee!... F ir-a i a dracului tu mamă, ca ma făcuşi ţigan prost... Dă ce am ascuns eu betele in san şi nu le-am dat ţigăncii, să fugă cu ele... Aoleu şi of!... şi of!...Dela „marele restaurant" se aud frânturi dintr'un cântec. 77- nbomba“ se roteşte neobosită.— Tiribombaaa!... E doi lei, numai doi lei!...Pe drumul cu marginile bătute în ulmi bătrâni, de două si trei vieţi, vine lume, pleacă lume...Aşa e la bâlciu 1

_____ L .__________ ___________ LORY PANAITESCU-ZATRENI

INFERNUL LUI DANTEstomac. Intr adevar, dupa o deoarece prin preparatul „Gas-recenta descoperire.n arhivele tro D.“ , al cunoscutei fabriciFlorenţei, Dante a suferit foar- „Thoiss“ din Bucureşti, Calea

,lnr,|,.r,Clna, stIOI.nacu,lui Victoriei 124, care se expediazăsau rebel. Chinurile lui egalau contra ramburs de lei 135, s’achinurile iadului şi cand Dante rezolvat şi această problemă,a compus „Infernul“, a retrăit Intr’adevăr, „Gastro D “ s’aceasunle lui de proprii sufe- dovedit a fi excelent remediuA r in i i iaCCS, CeaSU.rl de al afecţiunilor stomacale desuferinţa le-a transpus in ne- orice natură, un minunat mi-muritoarea epopee. jloc de a reda funcţia lor nor-Astazi... nu mai e cu putinţă mală, intestinelor, ficatului sisa compunem o asemenea ope- rinichilor.

După cum bagheta dirijorului armomzeazfi sunetele diverse ale instrumentelor, redând un tot armonic, la fel frumuseţea Dv. trebuie îngrijită armonic, în tot complexul ei.Dar armonia este ţtiinfa, care dirijează însăţi frumuseţea.Doamnă, pentru a armoniza distincţia trăsăturilor cu claritatea tenului, optimismul surâsului Dv. cu sănătatea pielei, vă punem la dispoziţie tratamentul de î n f r u m u s e ţ a r e RICHARD HUDNUT, care conţine întrlnsul principiul armoniei. Tratamentul conţine:

1.'Three Flowers Special Cleansing Cream(crema specială pentru curăţirea tenului! Pătrunde lesne în pori mulţumită uşurintii fluidificârii sale si eliberează epiderma de impurităţi.

2. Three Flowers Skîn and Tîssue Cream.(Cremă pentru înviourea celulelor pielei obrazuluil.Alimentează pielea si o regenerează.

3. Three Flowers VanishinQ Creom. (Crema de zi).-O bază minunată pentru pudră, dă tenului o tonalitate mată si o înfăţişare tinerească. Apără contra căldurii prafului, precum si a frigului.

4. Three Flowers Skin Tonic and Freshener tonic înviorător al tenului«.Activează circulaţia sânoelui alimentează si reoenerează tenul După tratamentul cu crema de curăţire, această excelentă apă de fată şterge ultimile urme de grăsime si de impuritate.

5. Three Flowers Face Powder (Pudrai.Acest produs superior al casei RICHARD HUDNUT, compus cu ajutorul celor mai fine ingrediente, catifelează tenul si ade- * oerfect.

O serie complectă a acestor 5. preparate THREE FLOWERS pentru îngrijirea frumuseţii, se găseşte într un frumos cofret special, in toate magazinele de specialitate.

HUDNUT£ poate ow ew cu

pe mersul eiCât se sirnte de sigură pa efectul ciorapilor de mătase, ţi frumoşi şi fini! Ea are toată grija, ca ciorapii să-i şadă perfect şi să-şi conserve elasticitatea, spălându-i exclusiv cu

R N c ^ 3 7

Părinţii celor p a tru copii. împreună cu doicile, în fa ţa casai* cum p â râ tă 4e MfnistjîjHit

dinea in care s au născut şi greutatea pe care o au: Ani- şoara = 3.100 k g .;Steluţa - Petruţa = 3 kg. 50 gr.; Alexandrina = 3.260 kg. Nicolai = 2.800 kg.

CEEACE s'a petrecut în America, unde s'a născut în îm prejurări to t atât de vitrege ca în orice ţară din Balcani, cele cinci surori gemene ale soţilor Dione, ţine de admiraţie — de admiraţie din partea noastră. In câteva săptămâni milioane de mame, cu dragostea lor instinctivă, au pus în mişcare opinie publică, ale cărei forţe irezistibile au entuziasmat până şi birourile autorităţilor, ele care se entuziasmează şi emoţionează atât de greu. Ziarele, revistele, asociaţiile de binefacere, societăţile culturale, ştiinţifice şi sportive, casele de editură şi de filme, fabricile de săpunuri şi len-

înconjurul lumei. Doi din cei mai nevoiaşi locuitori ai comunei ursită parcă, după nume, mediocrităţii, Pătârlagele, s'au unit ca să-şi crească progenitura adunată din căsnicii anterioare. Femeea S m a r a n- d a S o a r e avusese, din alte două legături, — cu un C o n s t a n t i n C ă p r i ş şi un R a d u S o a r e — do copii. M i h a i G e r e a avec patru copii şi când s'au hotă rît să întemeieze un nou că min, S m a r a n d a şi M i h a îşi aduceau astfel zestre şas« copii, şase guri. A lţi copii n‘a

Cei patru gemeni din Pătârlagele au împlinit trei luni. ^

Domnişoara Aristizza Cişmeleanu şi doicile, alimentează copiii, cu biberonul.

juri — dar cine în America n'a adus un prinos cald de recunoştinţă, (adică un dar) celor cinci copii şi părinţilor nevoiaşi, pentru formidabilul lor optimism vital, oferit omenirii, în vremuri atât de ameninţătoare? Se spune că familia Dione — părinţi şi copii — au azi în stăpânirea lor câteva milioane de dolari.Un miracol aproape asemănător s'a petrecut la noi în România şi vestea a făcut şi ea numaidecat

D om nişoara C işm e leanu , d e la Leagănu l St. Ecater ina din C a p i t a lă , ca re a re răspunderea creş ter i i c e lo r patru g e meni. In f i e c a r e i i , ce i patru co p i i sunt cân tă r i f i . Lui N i co la i nu-i p la c e d e l o c a ceas tă o p e ra ţ i e , şi t * P * c a ̂ f in e aur»

[ F o t o g r a f i i Berm an )

\m i r a cP ă l â r î

o l u i f a f :g e

mai ti trebuit sa vie, când cei şase abia

Nici M i h a i G e r e a , nici S m a r a n d a S o a r e nu ştiau de minunea din America, a soţilor D i o n e şi nici ei nu socoteau ivirea celor patru gemeni ca o minune. Mai curând ca o pacoste — şi a fost nevoie tot de isteţii de ziarişti (în primul rând de serviciul de presă complet, stăruitor, entuziast al R e a l i t ă ţ i i I l u s t r a t e ) ca opinia publică şi autorităţile noastre să afle de existenţa miraculoasă a Pătârlagelor.

Cum a reacţionat opinia publică dela noi nu se poate asemui deloc cu cea din America. Se va spune că mamele din România sunt mai sărace. Exact. Dar cum se face că tocmai cele mai sărace mame din Am erica au sărit întâi în ajutorul gemenelor Dione?.. Românul se

Cei patru gemeni dorm sub supravegherea îngrijitoarei.

Cine-i ajută să dea copiii de-acasă, cei şase, în seama vreunei femei din sat, care să vadă de ei, să-î îngrijească, să-i hrănească în lipsa mamei?...(Lăsăm deoparte faptul că'n familia lui M i h a i şi a S m ar a n d e i se întemeiază două clase sociale, cari peste câţiva ani se vor duşmăni!)

Această situaţie, jalnică şi penibilă din toate punctele de vedere, trebue schimbată.

Ajutorarea familiei din Pătârlagele trebue să devie integrală. Autorităţile pot găsi uşor mijloace de a înzestra familia — toată familia — cu un adăpost omenesc, cu un petec de pământ de agricultură, cu ceva unelte şi câteva bancnote, ca cei patru gemeni să se poată întoarce la casa părintească şi familia să trăiască laolaltă, aşa cum a fost dela început voia lui Dumnezeu şi cum cere legea firii omeneşti. Domnule primar din Pătârlagele, vorbeşte în acest

j sens cu domnul prefect şi domnul deputat al judeţului I

A.

tea imensei majorităţi a locuitorilor României, curiozitatea lor desinteresantă. După două săptămâni, totul a fost uitat, curiozităţile fiind — se ştie — din fire multiple şi nestatornice.

Cum au reacţionat autorităţile?...

Cu un zel demn de toată lauda şi — mărturisim — neobicinuit. Gemenii din Pătârlagele s'au bucurat dela început, se bucură şi azi, se vor bucura mereu — suntem încredinţaţi! — de atenţia şi bunăvoinţa autorităţilor. Celor patru miracole în faşă nu le lipseşte nimic din punct de vedere igienic, nu le va lipsi mai târziu nimic, din punct de vedere social. Pentru mai bună îngrijire, sunt adăpostiţi într'o locuinţă deosebită de a familiei şi supravegheaţi de surori medicale şi de medici specialişti.

De părinţi, de ceilalţi copii însă, a binecuvântatei familii, nu se mai ocupă nimeni! M ai mult: existenţa gemenilor a devenit pentru restul familiei... o povară!

Dacă familiile, unde apar patru copii în patru ani, n'au dreptul să se bucure de privilegiul familiei unde apar deodată patru sau cîncî — e oare drept ca M i h a i G e r e a şi S m a r a n d a S o a r e , cu ceilalţi şase copii, să fie lăsaţi în mizeriado altădată?... Ei poate nu-şi închipue că au vreun drept __facerea copiilor e o întreprindere particulară — dar e drept ca de pe urma unui asemenea record neaşteptat, situaţia să devie şi mai grea ca înainte?...

Căci iată care e situaţia: C ei şase copii, rămaşi în cocioaba părintească, se duc şi privesc cu jind la îngrijirea boerească a fratelui şi surorilor gemene, care n'au decât meritul de-a fi venît pe lume în acelaşi ceas. Mama nu-şi mai poate vedea ca înainte, de îndeletnicirea de spălătoreasă, de grija copiilor celor mari, ca şi de străinii cari vin s'o vadă. In felul acesta are — ca să vorbim aşa — cheltueli de reprezentare, pe care nu i le acoperă nimeni.NTo rabdă inima, inima ei de mamă, să-şi lase gemenii pe mâna unor doftori şi doftoriţe de aiurea. Vine mereu să-, vadă — şi cine-i acoperă paguba zilelor când nu spală?...

Comitetul din Pătârlage le (în mijloc d. p r imar Tomescu) care are grija strângerii fondu- durilor pentru creşterea copiilor.

VINEP R I M Ă V A R A !Natura renaşte şi odată cu ea puhoiul de paraziţi, muşte, molii, ţânţari, ploşniţe şi toată pacostea gândacilor, stricându-vă bucuria şi tot entusiasmul primăverii! Ştiinţa vă pune însă la dispoziţie un excelent mijloc ce vă debarasează de toată gama acestor ne~ poftiţi: lichidul FLY-TOX. Ca să scăpaţi de paraziţi utilizaţi numai FLY-TOX!

A C E E A C A R E D E $ I L U P T Ă P E N T R U L I B E R T A T E N’A FUST NICICÂND A R E S T A T A

(V

O noua victorie Va „Privighetoarei Indiene' Viata eroica a unei femei celebre■

Atunci, pe negândite, iată că începe perioada politică a vieţii sale. înduioşată de tragedia dela Amritsar, unde căzuseră câteva sute de victime nevinovate, tânăra femee caută să se intereseze de-aproape de mişcarea pentru independenţa patriei sale. Politicianul G o k h a I a a fost acela care a convîns-o să-şi pună întreg geniul şi talentul ei oratoric în slujba cauzei naţionaliştilor hinduşi. S a r o j i n i N a i d u consimte. A ajuns la o cotitură hotărîtoare a vieţii sale.Aproape zilnic e văzută luând cuvântul în adunări populare. Ea întemeiază mişcarea feminină hindusă, cerând drepturi şi datorii pentru femeea indiană. Şi, în scurtă vreme, e

S a ro jin i N a id u , c a re lu p tă pentru n a ţio n a liş tii in d ien i.

f i ECENTELE alegeri din Indîa au adus o victorie strălucită partidul „ A I I I n d i a - C o n g r e s " . Pentru întâia oară, bărbaţi şi femei au votat lao-

^ laltă. Conducătoarea femeilor hinduse a fost S a r o j i n i N a i d u , aceea care după G h a n d i şi succesorului lui, T y a b j i, a trecut în fruntea mişcării pentru independenţa Indiilor.S a r o j i n i N a i d u . . . —• înseamnă „Privighetoarea indiană” — pare să fie mai mult poetă, decât politiciană ; cu toate acestea, îşi împlineşte cu prisosinţă misiunea ei politică,punând în joc sufletul şi întreaga pasiune de care e în stare o femee. Şi, ceeace izbeşte mai ales şi din capul locului, este faptul că S a r o j i n î N a i d u , care totdeauna a fost o poetă mai mult engleză decât indiană, a izbutit — fără incidente — să ducă poporul din izbândă în izbândă, până la triumful suprem...Dar iată o latură pe cât de neştiută, pe atât de tragică a naţionalismului hindus: vrând cu to t dinadinsul să nu mai fie nevoită să tremure, sau măcar să se sinchisească de Anglia, această minunată fiică a meleagurilor pururea înverzite din preajma Gangelui se serveşte numai de limba engleză. Cele mai mari opere ale ei, scrise în englezeşte, ca „P ragu l daurit“ , „Pasărea tim pu lu i“ şi „ A r ip i frân te“ sunt to t atât de celebre în Anglia, ca şi în India. Intr'o zi, când S a r o j i n i N a i d u a fost întrebată dece nu scrie în limba ei maternă, a dat acest răspuns semnificativ : Lim ba noastră maternă nu ne îngăduie să facem decât literatură de provincie... O literatură pan-hindusă poate f i zămislită numai în englezeşte...“ .

O CĂSĂTORIE Şl UN SCA ND AL

O are femeea aceasta, cu un temperament liric extraordinar, n'a fost din totdeauna nimic altceva decât poetă ? Sau totdeauna a fost o propagandistă vajnică, ce şi-a închinat viaţa luptei pentru libertatea Indiilor ? Şi una şi alta, dacă ţinem seamă de lucrările sale şi roadele obţinute până azi, de pe urma acestor lucrări...Mica S a r o j i n i a crescut într'un mediu musulman. Copila citia

S a ro jin i Naidu, venind la o în tru n ire împreună cu leader-ul naţionalist al In d ie i, Mahatma Gandhi.

Fruntaşa m işcării naţionaliste indiene, S a ro jin i Naidu, vorbind cu doctoru l M . A . Ansari din D e lh i, un alt conducător al congresu lu i naţionalist

mult, însă nu-i plăcea învăţătura. Când tatăl acestei fe tiţe de 12 ani îi dădu să deslege o problemă grea, în locul deslegării, ea prezintă un poem în nu mai puţin de 12.000 versuri. Mica S a r o j i n i e trimisă numaidecât în Anglia, unde studiază istoria şi literatura la Cambridge. Acolo, face cunoştinţa a doî vestiţi critici englezi, sîr E d m o n d G o s s e şi A r t h u r S y m o u r , cari descoperă talentul ei liric. La vârsta de 19 ani, S a r o j i n i N a i d u publică întâia culegere de poezii în englezeşte: „T h e Golden Treshhold“ . Cartea obţine un succes răsunător. Celebritatea ei depăşeşte hotarele Angliei, se împrăştie dealungul Europei întregi, ajungând până în India. împlinind 20 de ani, se înapoiază în patrie, iar acolo, căsătoria eî stârneşte un scandal dintre cele mai sgomotoase. Se mărită cu un elev al părintelui ei, un medic militar, de castă inferioară şi nu prea bogat. Scandalul atinge culmi nebănuite. O fiică de brahman şi poetă admirată, coborindu-se la casta militară !... Apoi, fierberea se potoleşte, to t atât de repede şi pe neaşteptate cum izbucnise. Vreme de zece ani, înconjurată de stima obştească, tânăra căsnicie duce un trai retras şi fericit.« In acest răstimp, S a r o j i n i N a i d u aduce pe lume doi băeţi şi două fetiţe. (M ai târziu, cea maî tânără dintre fe te ajunge profesoară de economia naţională la o universitate hindusă). Pe lângă datoriile de mamă, ea mai găseşte vreme să scrie alte două culegeri de poezii.

numită pretutindeni „întâia şi unica femee din In d ia “ . in̂ partid, ea urcă trepte din ce în ce mai însemnate. E tr imisă cu o misiune delîcată în Africa de Sud, vorbeşte şi ajută acolo unde sunt hinduşi, ajungând astfel cea mai bună ambasadoare a ţării sale. Succesele pe cari le obţine, rând pe rând, nu se datoresc atât frumuseţii, cât verbului ei luminos şi muşcător, încrederii nestrămutate în sine şi, mai cu seamă, darului de convingere, ce clocoteşte ’în această femee...

N IM E N I NU SE ATING E DE EA IDe-acum încolo, onorurile încep s'o copleşească. In 1925, S a r o j i n i N a i d u devine Prezidenta Congresului naţional hindus. Ea luptă făţiş pentru suprimarea interdicţiei armeÎor în India. Pune cea dintâi temelie pentru formarea unei armate de voluntare indiene, pe care mişcarea de independenţă ar putea să se sprijine mai târziu. Niciodată n'a fost arestată i Ca femee şi personalitate, guvernul britanic nicî nu se gândeşte să se atingă de ea. In 1929, întreprinde un turneu tiumfal prin Statele Unite. Apoi, vine la Berlin, ca să-şi apere acolo idealul politic, la Congresul mondial feminin. Călătoreşte necontenit. Azi, Sarojini Naidu are 64 ani. Că a rămas o femee gata oricând de luptă, eroică şi neobosită, faptul e demonstrat acum de victoria Partidului feminin hindus..^

G. R.

ATENŢIUNE!Aţi fost fotografiat de Realitatea IlustratăPuteţi câştiga 500 lei. In total se distribuie premii de 50.000 leiPe stradă, rn localuri, în Cişmîgiu, la şosea, la curse, la football, vă fotografiază „Realitatea Ilustrată“ .Vom publica săptămânal o serie de grupuri şi fotografii individuale. Persoanele care se vor recunoaşte, încercuite, în aceste fotografii (aşa cum se vede în a- ceastă pagină) şi se vor prezenta la redacţia revistei noastre, str. C. M iile 5-7-9, vor primi imediat un premiu de 500 lei. Publicăm în această pagină a patra serie de premianţi.Vom continua cu publicarea, în săptămânile care urmează. In total se distribuie premii în valoare de 50.000 lei.Prem iile se distribuie numai persoanelor care se prezintă la redacţia revistei până Joi 6 Maiu crt., ora 12.30 a. m.

cu flo r i, cu razele învio

ră to a re ale soarelu i şi cu

parfum ul apei de C o lon ia

NOBLESSE - L E G R A I No compoziţie modernă, care va da

fiinţei Dvs. un aer de tinereţe de

primăvară minunată şi preţioasă.

V e r i t a b i l e n u m a i i n j

a m b a l a j u l o r i g i n a l

A P A DE C O L O N IA -^ P A R F U M U L

NOBLESER e z u l t a t u l concursului pentru plecarea gratuită

la ParisDin cauza marelui număr de răspunsuri sosite la concursul „Realitatea Ilustrata" - „Metro Goldwyn", vom publica abia în n u m ă r u l viitor rezultatul concursului şi numele câştigătorului călătoriei la Paris.Răspunsurile sunt în cercetarea unui juriu alcătuit din domnii :Tudor Theodorescu-Branişte, directorul ziarelor „Adeve- ru l" şi „Dim ineaţa".Barbu Lăzăreanu, publicist. Horia Roman, publicist.Em. Zaharovici, directorul casei Metro Goldwyn Film S. A . R.Nic. Constantin, directorul r e v i s t e i „Realitatea Ilustra tă " .Ion Golea, publicist.

Ca si o floare ofilităaşa arată faţa unei femei tinere, chinuită de constipaţie. De ce îngăduiţi ca stomacul leneş sau obosit să vă maltrateze astfel ?Readuceţi-I în funcţiunile lui normale, luând seara, înainte de culcare, o perlă ,,PAN". „PAN" face ordine în stomac şi redă frăgezime siluetei şi tenului D-voastră.

PU RGATIV* LAX ATI Purgativul „Pan" se găseşte la farmacii si drogherii. r Fiecare plic confine 3 dra-

geuri şl c o s t a 7 l e i .Aprobat de onor. Ministerul Sănătăţii

P ro b a : cu b ă fu l c il in d r ic , gol p e d in ău n tru , se scoate o b u c a tă din b ila de b rân ză . D u p ăce -a fo s t g u s ts tă , res tu l e pus în ap o i, in g a u ra fă c u tă .

P re tu tin d e n i fn A lk m a a r , pe s tră z i, u liţe , s t găsesc, in z ile le de tâ r g , m orm ane de b ile de b rân ză , a ş te p tâ n d c u m p ă ră to r ii.

Din tu rn u î în a lt a l fo s te i b is e r ic i, unde se a f lă a - cum c â n ta ru l pen tru b râ n ze tu r i, se p o a te v e d ea o p a rte a ce leb ru lu i tâ r g a l b rân ze i.

La c â n ta ru l oficlc c â n tă re ş te m arfo d u tâ .

R ăzbo iu în la ra b râ m e i U n a dintre cele m ai bătr« tradiţii o landeze e menită d isp a ră t A lkm aar, o raşu l

care „creşte b rân za !

în c ă rc a tu l b râ n zei, p r iv i t d in d e p ă rta re , apa re ca un jo c cu m ingea , p ra c t ic a t de o a m eni m a r/.

C u aceste b i le d e brânză te p o f i ju ca la te l ca şi cu m ing e a . In fe lu l

'a c e s ta în c ă rc a tu l m e rg e m u lt m a i

Un c u m p ă r ă t o r s trân g e b r â n x a c u m p ă ra tă .

comerţ de brânzeturi, a acestui comerţ care şi-a extins firele până'n fermele cele mai mici ale acestei tări agrare. Bursa este privilegiul afacerilor mari, care-ar putea sa facă V sa lase deoparte to t ce vrea, iar micul comerţ să rămână la vechea lui tradiţie.Deocamdată târgul se fine In fiece săptămână, la câţiva paşi de întreprinderea modernă numită „bursă", de care niciunul dintre ţărani nu vrea să audă. Odată pe săptămână vin şi străinii cari sunt în plimbare prin Olanda, pentru a admira „purtătorii" de brânză, în costumele lor tradiţionale, ?i spre a se convinge că renumita brânză este mai întâi vopsita cu lac roşu, înainte de a părăsi graniţele Olandei, ca şi cand s'ar ruşina că pleacă în străinătate. Ei admiră pe maestrul dela cântare, care cu o linişte stoică, cântăreşte- pe cântarul oficial, care este adăpostit într'o veche biserica — sute şi mii de bucăţi de brânză. Lângă piaţă- cum e şi natural în această fără bogată în ape — curge tin râuleţ, pe care se află bărcile în care se încarcă brânza cantanta şi cu preţul gata fixat. Aci brânza este înţepată cu un̂ soiu de baston cilindric, gol pe dinăuntru, de către cumpărătorul care nu vrea să cumpere mâţa'n sac, ci vrea sa guste brânza. El scoate o bucată cilindrică de brânză, rupe o bucăţică, o gustă, iar restul îl pune la loc în bucata mare, m aşa fel încât nimeni nu poate bănui că, înaintea sa, bucata de brânza a maî fost gustată de altcineva.Străinul nu poate să vadă nimic din lupta care clocoteşte m turul brânzei din Alkmaar. Dar sub înfăţişarea pacinică, lupta intre organizaţia modernă, business şi tradiţie, mocneşte, ci bursa... colo piaţal O are comerţul nu mai are voie să tie romantic?

mg.

A m urit baronul Matheus Kw ieck, regele Ţ ig a n ilo r din Po lon ia . Cu această ocazie, i s’au făcut la Varşovia fu n era lii impresionante, la cari a luat parte o m ulţim e imensă, alcătuită din toate rasele de N o m a z i: Gitanos, Gypsii, R o - m anişeli ş i Ţ igan i, cari vântură drum urile E uropei.

C ARE este origina etnică a raselor nomade purtătoare a atâtor nume felurite ? Asupra acestui punct, ştiinţa modernă are date prea puţine şi destul de vagi. In general, Romanişelii, cari cutreeră regiunile din sudul Franţei, se socotesc originari din E g ip t; iar numele de „Rom işal“ pe care obişnuesc să şi-l dea, ar fi chiar o dovadă în sprijinul acestei convingeri. „Châl" sau „Şal" în limba lor, înseamnă ţara Egiptului şi „Romişal", „Romanişal“, vrea să spună tocmai „oameni dîn Egipt".Un cântec popular al nomazilor din Spania face aluzie la şederea lor în ţara Şalului:,0 , Şal, patrie unde n o i ne desfătam în

plinătatea tu tu ro r bucuriilo r, fără să cunoaştem cazna m uncilor 1“ .O altă dovadă a originii lor egiptene se mai găseşte în cucernicia cu care nomazii din Franţa se duc în fiecare an să prăznuiască în biserica Sfinte- lor-Marii-ale-Mării, cultul sfintei S a r a - E g i p - t e a n c a, patroana lor.In sfârşit, numele de Gypsii, purtat de o ramură a rasei lor, sălăşluită în Anglia, pare să fie chiar o deformare a cuvântului „Egipteni".Unii autori însă pretind că ei ar fî originari de pe ţărmurile Eufratului: şi e fap t sigur că tipul rasei se apropie în mod surprinzător de caracterul fizionomie al vechilor Asirienî.Acest tip, în deosebi, era profund caracterizat în persoana regelui nomazilor polonezi, mort în vremea din urmă.Unul din triburile lor ar fi fost strămutat în Franţa, de către C o n s t a n t i n V C o p r o n y m u l , în anul 755. Regele sau voevodul acestui trib se numea A s i n g a n n . De aci numele de „ZinganneS“ , „Ziganes“ , „Z in ga ri“ în italieneşte, „ Ciganos“ în portugheză, şi Ţ ig a n i la noi. Insfârşit, o altă părere ti înfăţişează ca rămăşiţele unei rase de

paria, izgonită din India, împrăştiaţi de năvălirile cuceritorilor tătari, pe la începutul veacului XV-lea, ei apar în Ungaria şi în Germania. La câtva timp după aceea, se răspândeau

ţările apusene ale continentului nostru.

O fa m ilie de ţ ig a n i tn fa ţa gospodă r ie i, s itu a tă la per i f e r ia o ra ş u lu i.

M ereu pe d rum , mereu pe d rum ... la tă un g ru p de ţ ig a n i nomazi fă câ n d un popas lângă c a re le ca re - i p o a rtă d in lo c î»

Ţ igan i

R O M I I V E A C U L U I X V - L E A

E t i e n n e P a s q u i e r , în vestita lui lucrare istorica, „C ercetări în trecu tu l F ran ţe i“ , arată că in anul 1427, doisprezece pocăiţi, cari se dădeau drept creştini din Egiptul-de-jos. alungaţi de S a r r a s i m , au venit la Roma spre a se spovedi Papei care, drept canon, le-a prescris să rătăcească şapte am p rin lum e , fără să doarmă în pat.Printre ei se afla un duce. un conte, şi şase cavaleri; suita lor era de 120 persoane. Când au sosit la Paris, toată lumea a dat năvală să-i vadă. Aveau părui negru-creţ sî purtau cercei de argint în urechi. Femeile lor. îngrozitor de urâte, fumau ziua întreaga şi ghiceau norocul drumeţilor. Episcopul îi sili sa se depărteze, excomunicând pe acei cari recurgeau lasfaturile lor. _De atunci, Europa occidentală n'a încetat sa tie năpădită de aceşti nomazi. Totuşi, erau primiţi cat se poate de rău : erau excomunicaţi, alungaţi sub pedeapsa de a fi trimişi la galere. In Italia, în Danemarca, in Olanda, în Germania, stăpânirea făcu împotriva lor legile cele mai riguroase.

REGELE ŢIGANILOR A MURIT____________________ ■______ - - ......... - .......... -

Sub L u d o v i c X I V-l e a, nomazii erau spânzuraţi, iar femeile lor bătutecu biciul.Astfel stând lucrurile, nu e de mirare că această rasă n‘a izbutit să pătrundă niciodată în tr'o societate, care o dispreţuia şi o oprima, în chip atât de nemilos.Existenţa acestor vânturători de drumuri nu prea s'a schimbat, în scurgerea veacurilor.Un englez, cu numele de G e o r g e s B o r r o w , s’a gândit, în veacul tre cut, să propage civilizaţia în seminţia Romilor. El reuşi să câştige simpatia câtorva şefi de triburi, învăţă cu destulă anevoinţă limba misterioasă a acestor neosteniţi hoinari şi încercă să-i moralizeze. Strădanie zadarnică. După ani şi ani de sforţări, trebui să recunoască ol însuşi că experienţa n'j dăduse niciun rezultat şî că ţigan ii aveau o fire profund îndărătnică, oricărei încercări de civilizare.

D e m u lte o r i , ţ ig a n i i î ş i in sta le a z ă c o r tu r i le p e câm p , d e p a r t e d e sg o m o tu l o r a ş e lo r .

REGELE GITANILORT ip d e ţ ig a n d in B ic a z u l a r d e le a n .

In orice ţară sar nimeri, chiar dacă s'au statornicit acolo, fiin ţe le acestea păstrează, cu sfinţenie, obiceiurile lor speciale.Jn Spania, la porţile Grenadei, există o întreagă .mahala, locuită din timpuri străvechi de G itan os.£ vorba de un popor care a tră it totdeauna acolo, în mijlocul poporului spaniol, fără să se

’ f i contopit cu el.Aceşti Gitanos, la fe l ca ţigani! din Polonia, din România, din Ungaria şi ca to ţi ţiganii muzicanţi, au un voevod, care exercită o adevărată autorita te asupra tu turor triburilor aflătoare în peninsulă.Unul din aceşti suverani gitanos a fost odinioară celebru. El se numea C h o r r o j u m o şi se în titula coborîtor din Faraonii Egiptului.Chipul şi portul lui pitoresc erau destul de cunoscute turiştilor străini, cari vizitau Alhambra din Grenada. Şedea acolo, în permanenţă, realizând câştiguri frumoase, din vânzarea fo togra fiilo r sale.Servise ca model artiştilor faimoşi din toate ţările, iar cărţile poştale, răspândite cu sute de mii, popularizează imaginea lui în Europa şi în AmericaIn Anglia, se află de asemenea o colonie a acestei rase stranii, aciuată acolo de vreme îndelungată şi care nu pribegeşte decât între hotarele Marei Britanii. Aceştia sunt nomazii zişi G y p sii...

REGINA GYPSIILOR

Dacă G itan os au un rege, peste G y p s ii domneşte o regină. Un reporter parisian, care a văzut exact acum treizeci de ani pe suverana de atunci a Gypsiilor, povesteşte că aceasta avea 90 de ani şi se numia H e n t y-S e r t e n î u s S m i t h . Era foarte iubită şi avea asupra poporului ei o autoritate absolută. Poruncîa la câteva mii de bărbaţi şi femei, rîsîpîţi de-a lungul Regatului Unit, cari primeau dela ea sfatu ri şi ordine precise, prin scrisori s'au curieri de încredere.La cursele din Epsom, în ziua de adunare a tuturor Gypsîîlor, ea îşi avea cortul ijtffokttThsrfaiilocul peluzei şi ruj se îndupleca să ghicească

norocul decât câtorva rari p riv ileg ia ţi. Nimic nu era mai ciudat decât priveliştea celorlalte corturi, strânse roată în jurul cortului ei, care le domina fiind aşezat pe o ridicătură de teren şi era cel mai încăpăto r d intre toate. Sportsmenii, cari frecventau acel câmp de curse, cât şi Londra întreagă, ce-şi dădea întâlnire acolo, odată pe an, cunoşteau pe regina Gypsiilor şi se îmbulzeau să admire ţinuta ei distinsă şi expresia trăsăturilor cari, cu toată vârsta ei înaintată, nu trădau câtuşi de puţin pustiirile bătrâneţii.Ca să spunem totul, H e n t y - S e r t e n i u s nu se asemăna întru nimic cu desgustătoarele ţigănci - vrăjitoare, îm-

Ţigonii p e t r e c şi d an sează în lo c a l i t a t e a lor S te g e r s - b ach din A u str ia .

SESz. m.

REDAŢI DINŢILOR ÎNGĂLBE

N IŢ I Şl DECOLORAŢI ALBEAŢA LOR NATURALAKolynos e lim ina rap id petele 1 şi deco lorările şi dă d in ţ i lo r ! o albeaţă sc lip itoare. In ce r-f ca ti Kolynos şi no ta ţi rezultatu l.

Economisit*, cumpărând tubul mare

»

Nervoşiim o r c u r â n d !

Ati obierv .at la Dvs. din ( lu d tn c&nd unul d in tre u rm ătoarele sen ine a l un«l ap ro p ia te Istoviri a nerv ilor IIrascibilitate, rea dispoziţie, tremurători, neliniştet, bătăi de Inimă, ameţeală, frică, insomnie, vise urite, amorţirea membrelor, sperietori, prea mare irascibilitate provocată de contraziceri, zgomote, mirosuri, dorinţă după stupefiante, de tutun, alcool, ceai, cafea, bătaia pleoapelor, nă dufurl, toane, lipsă de memorie sau a graiului, dorinţi sau fobii ciudate. Când unul sau mai muije din aceste semne de nervozitate se ivesc la d-vs., atunci nervii d-vs. sunt serios slăbiţi şi au nev oie de întărire. Nu lăsaţi ca această stare să dăinuiască, căci S'ar putea produce deranjări serioase ale activităţii mintale, ca aiu- reti sau acte necontroiato, iar o îmbătrânire prematură ţi moartea sunt. consecinţele.Indiferent de unde provine slăbirea nervilor u v̂s., eu vă invit să-mi scrieţi. Sunt ou plăcere dispus dispus să văexplic gratis şi fără cheltueli de porto o metodă faarte simplă,care vă va provoca o surpriză plăcută. Aţi cheltuit poate deja mulţi bani si multă răbdare pentru diferite remedii şi în cel mai bun caz aţi obţinut numai o uşurare trecătoare. Eu vă pot asigura, că cunosc o metodă excelentă, pentru a lupta împotriva slăbirii narvilor d-vs.Această metodă provoacă in acel aş timp o îmbunătăţire a dispoziţiei, a plăcerei de viaţă, a energici ţi a puterii de muncă ba unii mi-au scris chiar că se simt ca nou născuţi după întrebuinţarea ei. Aceasta este atestat şi de către certificate medicale. Vă costă numai o carte poştală» Vă trimit o carte foarte instructivă complect gratis.

DacS nu puteţi s

15 ANI IN U. S. A.de M IHNEA ION SOCEC

C itito r ii noşfri găsesc continuarea interesantului reportai cu acest titlu , in suplimentul „De toate pentru to f i" . In. capitolul din saptamana aceasta autorul ne vorbeşte ' despre „Valea M o rţii" şi „P ieile Roşii". Reproducem aci tre i fo tog ra fii în legătură cu aceste cap ito le :

M inotonka, prinţesă indiană, din tribul 1932, a fost „M iss A m erica “.

.Iroquois“ . In

„Valea M orţii“ . Un fu n d m are, la o adâncim e de 120 m., sub nivelul mării. F lora se red u ce la tu fişu ri anem ice, de „m ezequite

Indiene din tribul „S em in ele“, lucrând oale de pământ, cu motive româneşti.

p a u z î t

ta îw i j m‘ )rr*\

T B B S n - J L L l < > _> j 1 1 *

! % i i i!-Tun 'iii^wi w ii ►< MMiifl1 MHWrtWBillWBMîMWnif" i m \V\Poza mea i«rprii»de p«d. ing. Al. lo h a n , re g lso r tehnic , f o a r t e cunoscut f i a p r e c ia t pentru tru d a d 's a le . fn cadrul Radio-tea tru lu i

T a i n a r a n o

A TENŢIUNE! Radio România şi Radio Bucureştii / I Am avut prilejul să întâlnesc prin studio-urile şi ca-

binele radio-staţiei noastre, din strada Berthelot, grupuri de a b o n a ţi, din provincie, dornici să dea ochii cu încăperile de unde D i n i c u îşi în tr aripează C io câ r lia , cu microfonul, această cutie fermecată, cu l e l i ţ a , cu speake- rife le şi spealcerii.Binevoitorii conducători şi funcţionari îi însoţeau peste to t, lămurind orice întrebare. Ochii provincialilor se căscau. a- lunecau ca nişte faruri pe pereţi, aparate, becuri, butoane, perdele. La sfârşit, când ştia omul cum s t i chestia, exclamaţia venea invar iab il?

la to . fa p o iă , pe maestrul V, tum be»«, cercetând manuscrisul uaei piese de rad io.

A tragem a ten ţia asupra pianalei din spatelem icro- fonului: e fosta „L e lifă !"

Ochiul obiectivului a prins pe d-rele Domnica Păun ţ i Yvonae Dem etriad, in truda lor de însumare a p ărtice le lo r program elor artis tice . ^

D. Dem. Psatto, citind rolul îa tr 'o piesă a d-sale.

■Şi la urmă, moi in fă fiţeaxă c itito r ilo r un instantaneureprezentând pe d-l At,M itr ic (d re a p ta ) ţ i M arg. Dumitrescu.

O ceată de in g in e r i d e su n et (aşa li se spune) şi tehnicieni, supraveghea». în toată clipa, mersul emisiunii. Cadranele, butoanele, tablourile, becurile. rămân în orice moment sub ochii atenţi ai inginerilor de sunet. Se lucrează în studio ? Fluxul e lectric şi sonor, care e împins spre antena cea înaltă dela Băneasa. sau spre Bod. trebue sa aibă o anume intensitate. Dacă executanţii (instrumentişti. solişti, actorii, şcolarii dela ora c o p i i lo r ) nu au poziţia potriv ită în faţa micro-ului. un buton anunţă pe cel vizat: m a i d e p a r te , m ai a- p r o a p e , m a i în c e t , m a i r e p e d e . Cu ochiul pe

- A sta e to t , d o m 'le?— D es ig u r ! . .

J*' 1 J.- • laolaltă în celulele programului, cu patru sap-

î s * 7 Hbu» t ^ . 3 » "re+ransmisium, radio-|urnal. E munca de * p _ M j 0 r Voi-trul A l f r e d A l e s s a n d r e s c u , pe d. G. D. M u g u , . .m U c c u V Bu m b e ş t i . In alţi termeni: muzica, programele artistice.

chipuri se perindă.

Tehnica . . t e . in câmpul de e c t i . i le t . el Rediodilu.iunii, nn element de

•“ t i ' „ " • e ' t ; , ■ S ă t i T i - S % M t epw etele.

text, pa program sau pe partitură, inginerul dirijează la rân- du-i, peste puterea conducătorului de orchestră, a regisorului de studio. Există o regie tehnică a spectacolului de radio- teatru. N otaţii special scrise în text, indică intervenţia unei sonorizări pe disc. Atunci, discurile, pregătite în doză electromagnetică, lansează la poruncă, to t ce se cere: juer de tren, sbor de avion, cotcodăcit de găini, cucurigu, trâmbiţi! Modulaţiile în glasul actorului le poate influenţa mâna regisorului tehnic, care manipulează butoane speciale. Planurile sonore to t el le obţine. —Cu prilejul difuzării, din studio, a Clopotelor din Corneville s a recurs la un dublaj de voci. Cântăreţii aveau să-şi cânte ariile, iar actori cu acelaşi timbru de voce, aveau să dialogheze roiurile personagiilor, care mai înainte cântaseră. Două grupe, de-o parte: cântăreţii, de alta: actori. Două microfoane, aşa dar)Un al treilea microfon prindea întovărăşirea orchestrei Radio, pe care o dirija d. C . B o b e s c u. Trei microfoane deschise, pentru a capta: cântăreţii, corul, actorii şi orchestra, plus sonorizările dirijate de regisorul de studio: d. A t . M i t r i c . Mâna regisorului tehnic alerga pe trei butoane. Tot ce captau microfoanele se împletea într'un fluid unic, în care totuşi se deosebiau glasurile, sunetele, sgomotele eventuale. Nu trebuiau să se covârşească unele pe altele. Câtă măestrie se cerea regisorului tehnici

Teatrul de studio constitue un ceas fermecător, dorit nespus de ascultători. Acest domeniu de muncă adună în strada Ber- thelot o sumă de personagii.Regisorul artistic al spectacolelor de radio-teatru e d. Victor Bumbeşti, dela T. Naţional. A re în grijă teatrul radiofonic de Duminică seara, operetele şi ora copiilor. Piesele de radio, li-

_et e ê adaptate pentru microfon, scenariile pentru copii ca- păţă sub conducerea maestrului V. B u m b e ş t i , interpretarea artistică, turnura radiofonică, glasurile actorilor distribuiţi. Repetiţiile ţin o săptămână şi ele duc la o simfonizare a textului cu glasurile, cu pasagii de muzică şi culisa sonoră. Culisa -onoră, o întreagă gamă de sunete, onomatopee, sgomote, se afla pe dîsc sau e iscată, în studio, de regisorul de studio. Acesta se agită dela uşa sonoră, la barele clopotelor, agită clopoţei ş» tilingi, varsă apă pentru a da iluzia unuî izvor...O activitate din cele mai curioase.Glasul d-lui Dem. Psatta e pe cât de cunoscut, pe atât de simpatic ! Cine nu a ascultat, tresărind, vocea lui groasă, plină, cu modulaţii joase, sonoră. D. Dem. Psatta e actor de meserie. Dar mai e şi regisor al pieselor sale radiofonice. Trebue. prin urmare, sa mai spunem că e şi autor I Programele de radio- teatru au anunţat la tim p : „ P ro fe s o ru r , ,JLupii'‘ şi acum, in urma „ D esfigu ra tu l“ . Amintim că d. Dem. Psatta, datorită glasului sau radiogenic, a fost crainic ! Pozele noastre îl înfăţişează în ipostaza de speacker, în cabina vorbitorului.Nici o taină lămurită, prin urmare, iubiţi cititori 1 Pentru detalii mai ample, poftiţi pe la soc. de Radiodifuziune, această uriaşa dar simpla jucărie, care e un post de radio-emisiune ! Replica va veni, invariabil, mereu aceeaşi:— Asta e tot, dom ’le ?— D esigu r !— Ş i noi care credeam ... ! Vorba ăluia !

A slăbit cu 9 kgr.Plină de recunoştinţă pentru

SĂRURILE KRUSCHEN

T-n „complijment” cam neplăcut, pe care această doamnă il auzi dela o cunoştinţă, ta puse pe gânduri. Ea se hotărî atunci să facă tot posibilul pentru a scăpa de massele de grăsime care o diformau. Citiţi scrisoarea ei:„Nu mă pot opri de a vă informa cât sunt de mulţumită de sărurile Kruschen. Cântăream înainte 63 kgr. şi acum nu cântăresc decât 54 kgr. Am 35 de ani; şi am înălţimea de Î.52 in. Trebuie să vă spun că am început să iau sărurile Kruschen mai mult din necaz. Eram invitată la Un banchet când auzii pe vecina mea de masă spunându-mi în auzul tuturora: „Ei, dar ştii că ai luat proporţii !” Atunci mi-am zis, că am să le arăt eu lor. Chiar a doua zi am cupărat un flacon de săruri Kruschen, iţm început să ţiu şi puţină dietă, dar nu âm rămas flămândă niciodată. Am început tratamentul cu Kruschen acum patru luni şi am slăbit cu 9 kgr.” — (D-na)P. R.Kruschen combate cauzele grăsimii, ajutând organele interne să-şi îndeplinească rolul de a elimina în fiecare zi materiile nefolositoare şi otrăvurile care, dacă sunt lăsate să se adune, se transformă în corpul nostru în grăsime. încet, dar sigur, Kruschen curăţă organismul de toate materiile nefolositoare, care se transformă în grăsime, de toate substanţele toxice şi acizi vătămători. cari provoacă reumatismul şi multe alte afecţiuni.De vânzare la farmacii şi drogherii. FI. mare 95 lei, fl. mic 60.

C O LTU L FEMEII

[ F o t o : E. G ro s s a ru )N. PAPATANASIU

Primul institut cosmetic medical

Bul, Carol 57 fost 39. Tel. 3.52.73 D-NA Dr. M. RABINOVICI, dermatolog specializată la Paris si Viena, tratează : negi, pistrui, coşuri etc. îngrijirea feţei cu hormoni şi masage pneumatice. Distrugerea părului de prisos. Slăbirea locală a corpului prin masaje electrice. Cons. 10-12-3-7. Se aplică masca ,,Hollywood“,, Miercuri informaţiuni gratuite

Nu întrebuinţaţi ORICE substanţe, ORICE preparate, pentru toaleta

i n t i m ă

IMPORTANT7---------- — :-------- Ly*°’jo rm numai j n flacoan e orig inale închise. A cest p repara• f iin d superior tuturor preparatelor din acest gen , se fa lţificaşi se v indevârsatsu b denum irea Lysoform . R efuzaţi aceste îmi- taţiuni fiin dcă sunt jo a r t - vătăm ătoare sănătăţii. D e a d oam nelor, pentru sănătatea Dv. nu cum păraţi decât Lysoform in flacoane errhetv. rnchitc.

fe m e ile prevăzătoare treouie să-ş amintească mereu unele lucruri

extrem de importante pentru ele, printre care şi următorul iucru : fo>- leta ini’fin i cere nu numai o îngrijire deosebită, dar şi multă precauţiune. Nu orice desinfectantă, nu orice substanţe tari sau preparate necunoscute pot 4i întrebuinţate pentru toa eta intimă. Efectele pot f i extrem de nepăcute, de mufte ori chiar vătămătoare. Deci, întrebuinţaţi un preparat care a fost experimentat de medici speciaDsti şi s’a dovedit a f i foarte eficace şi nevătămător. Un astfe. de preparat este Lysoform — realizat pe cale ştiinţifică Lysoform este singurul preparat cart — datorită compoziţiei sale ştiinţifice -

poate fi întrebuinţat zilnic fără a cauza iritaţ unile pe care le provoacă săpunul sau alte preparate de caii late inferioară.P e n t r u t o a l e t a i n t i m ă , î n t r e b u i n ţ a ţ i n u m a i

Styscftsrm*tn preparat ştiin ţific , un antisep

tic puternic cu miros plăcut.

HENRY FORD — PROFESOR.Nelăsându-se influenţat prea mult de recentele greve din fa bricile sale, Henry Ford se ocupă cu lucrul în atelierul model pe care-l posedă pe moşia sa „Ways" din Georgia. Fotografia noastră îl înfăţişează explicând unui grup de copii cum funcţionează aparatele atelierului său.

SUNT OARE V I N DE C A B I L E BOLI LE DE P L Ă M Â N I ?

O CARTE r u II ITSTjU ttÎ -aHU ™ so,*u primesc dela noi CU TOTUL GRATUIT,F i n s t ? i ! iS S t ih S î s J i i ^ rl1 L de- ^ , Dr. me.d- i ¥ tman- fos* ™edic primar al Sanatoruluibolnav’ de a lua informaţii despre felul boLef sS e, n e - a T h i ă m ^ Irim T em ^ o ricu i î c e î Scu'a^i resa Domn ¡e^A^ast re "exact Cf i r mei1* c^ e poştală (francată cu 6 Lei)

PUHLMÂNN 8t Co., BERLIN, 836 Miiţigelstrasse 25-25a

Dr. ELISA BETA MOLNARMEDIC STOMATOLOGF o s t U c l i n i c au n i v e r s i t a r ă d in C lu j

■ O A L E D E S U R Ă şi C H I R U R G I E D E N T A R Ă

P ro te z a , te c h n ic ă m o d e r nă , c o r o a n e d e p o r ţe la n

Bucureşti - str. Brezoianu, 29. Et. I C o n s u lt .3 6 T . l . f o n 4 *4 0 1

SUFERIŢIDE DURERI DE CAP ñ G R IP Ă , D U R ER I / N E V R A L G I C E -

C it i ţ i :

„ M A G A Z I N U L "revista publicului select ¡REMEDID PROMPT

R. I. N o ^ 3 7 Pag. 19

1 M 9 S 8

M % A R aceste hotărîn vor nim ici viaţa m M de noapte a L o n d rei, a exclamat

avocatul, atunci când vreo doisprezece dintre clienţii săi fură condamnaţi la amenzi mari. Isbucnirea sa nu făcu insă nicio impresie asupra judecătorului, care împreună cu o mare majoritate a poporului englez, era de părere că Anglia nu are nevoie de o viaţă nocturnă.Nu exagerăm câtuşi de puţin, dacă spunem că 99% din cei opt milioane şi jumătate de locuitori ai Londrei nu cunosc viaţa de noapte, decât din cele ce citesc prin ziare. Paşnicul cetăţean englez, când legea a hotărît că e timpul să lase băutura şi-i închide localurile, care oricum nu sunt prea vesele, se duce docil acasă. „U nde m ergem după teatru ?“ este o problemă pur continentală, ce nu se pune niciodată la Londra. Răspunsul natural şi neîndoios Ia aceasta întrebare este „A cas ă Acela care fine neapărat să mai întârzie în oraş, poate să intre într'unul din aşa numitele L yons C orner H ouses, care ţin deschis toată noaptea şi să ia un ceai cu un sandwich ;u şuncă, dar în to t »cest timp va fi cu >chîi pe ceas, de eamă să nu piardă iltimul autobus sau ren, ce trebue să-l iu că acasă. Căci

dansatoarebaret.

ca

de L. RASKAY

Uompania de iransporTuri longoneză este de acord cu guvernul şi cu marea majoritate a populaţiei, că cetăţenii onorabili trebue să fie în pat, după miezul nopţii.Dar, se înţelege că nu tot astfel stau lucrurile cu clasele privilegiate ale societăţii. Restaurantele marilor şi selectelor hoteluri ca : R i t z , D o r c h e s t e r , S a v o y sau B e r k e l e y rămân deschise până la ziuă. Aci supeurile şi vinul sunt obiceiu şi o seară de petrecere costă cel puţin trei sau patru lire (adică între 2000 şi 3000 lei).C ătre orele mici ale dimineţii, când aceste restaurante încep a se goli, publicul lor este înghiţit de elegantele localuri de noapte ca :

F o u r H u n d r e d , E m b a s s y sau F l o r i d a , uncte găsesc şampanie şi muzică. Aci, se poate bea şi dansa până în zorii zilei, ba chiar şi mai târziu, dar iarăşi, minimul de cheltuiala este trei sau patru pfunzi. Se înţelege că acest soiu de l®caj luri nu sunt accesibile decât acelora cari nu sunt nevoiţi să se scoale de dimineaţă, ca să fie la slujbă. Aceasta înseamnă că publicul lor este format din câteva sute de persoane, merei.aceleaşi. w „ „. .C e face londonezul vicios, care vrea să mai ramaie in oraţ după miezul nopţii ? C e fac provincialii, cari vin lâ Londra si vadă viaţa şi vizitatorii străini, obicinuiţi cu hoinărelile nocturne ? Iau cu totii drumul localurilor de noapte din S o h o. Sau cel puţin, îl luau. Căci de când poliţia şi-a început raziile şi judecătoriile dau amenzi de câte 50 de lire, localurile de noapte şi întârzierile la câte-un păhărel de vin s'unt ̂ arpenin- ţate să ia sfârşit, căci puţine dintre aceste modeste întreprinderi îşi pot permite luxul de-a plăti asemenea sume.Legea este făcută pentru a fi eludată — sau cel puţin aşa se credea, până mai acum câtăva vreme. Legea interzice vânzarea de băuturi spirtoase, în localuri publice, după o anumită oră, dar această restricţie nu se aplică stabilimentelor particulare, în categoria cărora se situază cluburile. Şi astfel, în Soho, cartierul internaţional al Londrei, au răsărit, ca din pământ, sumedenie de cluburi. Au apărut asemeni unor ciuperci, peste patru sute, pe o întindere relativ restrânsă. Intrarea în aceste cluburi se putea face pe baza unui carnet de membru, pe care-1 oferiau oricui, vânzătorii de ziare. Iar la aşa numitele „petreceri particulare", te invitau femei de stradă.Poliţia londoneză ştia de această ocolire a legii, dar era extrem de greu s'o împiedice, pentrucă ea nu are acces în case particulare şi în cluburi, decât pe baza unui mandat special, emis de către autoritatea competentă. Şi astfel începu un joc de-a v'aţi ascunselea cu poliţia. Deşi ilegală, nu trebue să vă închipuiţi însă că viaţa nocturnă a Londrei era scandaloasă şi licenţioasă. In total cluburile de pe malul Ţamisei nu oferiau nici măcar pe jumătate din ceeace prezintă stabilimentele similare de pe continent.Şi totuşi autorităţile au pus la cale o campanie de completa curăţire a capilalei, înainte de încoronare. Iar pentru aceasta, au trimis agenţi special pregătiţi, în aşa zisete cluburi, ca muşterii. Dacă poliţiştii izbuteau să pătrundă, fără a fi mem-

Scenă dintr'un aşa zis club londonez.

N ^ 3 7

Pag. 20

Unul dintre localurile de noapte, închise în ajunul încoronării. _

bri şi să obţie băuturi alcoolice, natura publică a întreprinderi era dovedită şi în ziua următoare avea loc o razie.Dar deşi nu este chefliu, publicul englez priveşte cu oarecare suspiciune manevrele poliţiei. Patronii de cluburi daţi în judecată şi apărătorii lor, s'au ridicat împotriva trucurilor întrebuinţa te de agenţi, pentru a înşela vigilenţa portarilor. Ei prezentau scrisori de recomandaţie falsificate, din partea unor presupuşi membri, sau se dădeau drept provinciali, spunând că voiau să vadă ceva din viaţa nocturnă a Londrei. Unii veniau cu soţii, surori sau femei cu totul străine. Ba îşi făceau drum cu sila, chiar şi în acele cluburi unde nu se admiteau decât membri înscrişi în regulă. Unul dintre patroni spunea că a dat afară cinci agenţi deghizaţi dar un al şaselea a reuşit să se strecoare înăuntru prîntr’un truc extrem de ingenios.^ Iar a- vocatul său a adus argumentul că poliţiştii deghizaţi călcau şi ei legea, lucrând ca agenţi provocatori. Apărătorii^ n'au uitat să releve faptul că unii dintre oamenii poliţiei făceau exces de zel. Ei vizitau cluburile în câte două şi trei rânduri, beau şampanie, dansau cu femeile aduse, împărţind bacşişuri princiare şi apoi pretindeau c’au lucrat în interes de serviciu.Din toate acestea, tribunalul n'a reţinut decât faptul că pen-

tru prima dată avea inainte-i nişte martori demni de toată încrederea, cum sunt agenţii^ corpului poliţienesc, cari» puteau relata în amănunt amuzamentele obţinute în mod ilegal, fără să fié membri ai cluburilor vizitate. Ei băuseră şi — auzi domnule ce crimă — dansaseră cât le poftise inima. Astfel o eludare a legii, devenită aproape o procedură recunoscută, se transformă în „încălcare a leg ii“ . M o u l i n R o u g e , C h e z Moody, Z i e g f i e l d , S lip - in , C u b a , N est , M a n h a t t a n — pentru a menţiona doar câteva dintre cluburile cu firmeaj-ât de atrăgătoare, fură toate condamnate. Ele nu aflară nici urmă de indulgenţă, la venerabilul^ judecător, în vârstă de 70 de ani. Faţa sa trandafirie de om sănătos, încadrată de o perucă albă, îl situa în categoria celor mulţi, cari sunt delazece seara în pat. Ca un solid cetăţean englez ce este, judecătorul s a arătat incapabil a înţelege că cineva şi-ar putea irosi de bună voie, noaptea, în asemer”“ ' 1------5

Patru ani dela m oartea pictoruluiDum itrescu

No. 537Pag. 21

A d e s e a o r i

Ehzabeth Arden susţine că, pentru multe femei, vârsta de 40 de ani este cea mai frumoasă, când, pe lângă farmecul experienţei, se mai adaugă şi strălucirea unei feţe neatinse de vreme. Dacă v ’aţi neglijat, urmaţi sfatul lui Miss A R D E N şi veţi găsi un nou isvor de tinereţe . . .

Ce propune Miss Arden? . . .

M ai întăiu, Curăţirea cu Venetian Cleansing Cream şi cu Arde na Skin Tonic, cari, activând împreună, curăţă radical şi previn uscarea feţii şi formarea ridurilor.

Apoi, Nutriţia, înainte de culcare, cu Orange Skin Food, ca să umpleţi ridurile feţii, menţinând-o suplă. Această cremă este esenţiala pentru persoane mai în vârstă. Puţin Muscle Oii, întrebuinţat cu Orange Skin Food, grăbeşte dispariţia totală a ridurilor. La urmă, întărirea cu Special Astringent Lotion, ca să redaţi vigoare muşchilor slăbiţi, ca să corectaţi conturul feţii şi ca să daţi viaţă nouă întregului Dv. obraz.

Urmaţi acest tratament, şi veţi putea spune adio bătrâneţii ! . . .

1 cneiiüii Cleansing Cream . . . . . Lei 330 -Ardena Skin I onic............................ Lei 350 -Orange Skin F o o d ............................ Lei 330.-Muscle O il. . . ................................ j jo .-Special Astringent-Lotion..................Lei 625.-

Elizabeth Ardeii Ltd.

La 7 M ai se împlinesc patru ani dela moartea pictorului Ştefan Dumitrescu.Publicăm aci două reproduceri după două lucrări ale regretatului pictor („La M are", şi „Casă bătrânească") precum şi un autoportret.

- >)L>

» Trezifi-vâ vÎNTINERITĂmâine dimineafâUN NOU ALIMENT PENTRU CELULE

NUTREŞTE PIELEA ÎÂND IPE CI DORMIT?

Descoperirea senzaţională a unui medic

La 60 de ani o piele netedă f i r i sbărcituri. Femei de 50 de ani arătând aproape atât de n» nere ca ficele lor. Aceste fapt*' în aparenţă miraculoase ni sunt decât rezultatul descope* ririi uimitoare a Profesorului Dr. Stejskal de la Univer- sitatea din Viena. Sbârciturile sânt cauzate prin faptul că pielea pierde cu timpul anumite elemente vi. tale şi nutritive. Dr. Stejskal a extras aceste preţioase principii nutritive pen. tru celule din animale tinere alese cu îngrijire. Se numesc Biocel ei acuma sunt conţinute în Crema Tokalon, aii ment pentru piele culoarea roză, ce. lebra Cremă de Paris. Prin întrebum- tarea acestei creme se întinereşte pielea iar cutele si sbârciturile dispar in scurt timp. După câteva săptămăni femei de 50 pot uşor arăta cu 10 ani mai tinere. Ziua întrebuinţaţi Crema To- kalon culoarea albă (neunsuroas&i. Ea disolvă coşurile, contractează porii di-

0 REPREZENTAŢIE RARĂ LA TEATRUL NATIONALCând un actor nu ştie franţuzeşte. — Paul Susty şi „M anevrele de toamnă“ . — Societarii figuranţi

latati si face moale, albă şi netedă pielea cea mai întunecată si aspră. Se garantează excelente rezultate, altlel banii se restitue.

De vânzare la toate farmaciile, drogheriile şi parfumeriile din ţară.

¡Cum s ’ a ¿ B s v o it â t !...' A d e v e n it u n M i « * . d *

v a s a l V ' * M < P* c*n? - v r e m . e ra s lă b u ţ b o ln e v .o o ş . D a r d e în d a tă c e m a m a sa d u p ă s fa tu l d o c t o r u lu i - -

r j S S ’ J s r t s E i/ Original Hanau —f u im e d ia t , i » u rp r .n x a to r - O ulo a re a s ă n ă to a s a a f e ţe i , c iu n e a ?. p u t « . , sa d e m u n « s u n t d o v a i i s ig u re a le « c « * « m in u n a te s c h im b ă r i .v.v.v.v

m m rn m m m rn m m Ê Ê » « » » e ie * « ™ ic1m y__ O rig ina1 Hanau /

C . r . ţ i p rospecte d e la R e p re ie n U n fa G e-i n . r a l î „ In d u s tr ia M e d ic o T e c h m c ." S.A.S iem .ns R e in ige r W erke . Bucure»«, Str.A r is t id e Briand N r. 20. (fos ta R e g a l.) ^( f . la t u l C ir t to n ) — Te le fon : 4-70-00. Jeri

O r i g i r a ' ------- r •apARATE COMPLETE DELA ==

f c . AP. C PANA LA LEL 2. ^

„ T h e O ld T r u s ty H o u » «

, * , I V 1 ea din Scrisoarea pierdută“, aşa cum a (ost prezentata, pe vrem uri, 7a N a t i o n a l Se distinge în fotografie Al. M ibalescu, V. Toneanu Ion P etrescu ,

N iculescu , A ristide D em etriad, B elcot, Miţa C iucurescu şi Ion L ivescu,

măsură d is e c a r ă ; măcar că a v e a _ acest drept. L-J. chemat însă pe localizator, rugandu-l să gaseasca un alt mterpret.

G C " Str. D oa m n e i 5. Pal. Adriatic- . BucurefH.

f ă r ă r i v a l

5 A ai noroc în teatru— presupunând că ai şi talent — înseamnă, de cele mai multe ori, să se îmbolnăvească cineva şi să-i iej locul, pe nepusă masă, sau sa refuze careva rolul şi directorul, pornit să arate precum că nu e nimeni de neînlocuit pe lumea aceasta să ţi-l încredinţeze.

IU LIA N Şl 0RATIFICATIILE

Marele actor care a fost Ş tefan Iulian avea o meteahnă ; gratificaţiile — pe care el le cerea sub formă de avansuri. Când, la 1888, / . L . Caragizle a fost numit director al Teatrului Nafional. Iulian bun prieten cu autorul „Scriscarei p ierdute“ s'a gândit să profite de prilej pentru a-şi înteţi cererile de gratificaţii- Iulian era convins că nu i se vor respinge cererile, bizuindu-se atât pe amiciţia cu Caragiale. în piesele căruia fă cuse neuitate creaţii, cât şi prin faptul că Teatrul se afla la ananghie, prin plecarea lui JVoi- tara, certat cu Caragiale, a lui G rigore M anolescu şi Aris- tizza Rom anescu.

C A R A G IA LE NU SE LASĂ I

Dar Caragiale. dorind să-şi arate autoritatea, nu s a lăsat terorizat. spunând amicului său că „gratificaţiile nu se dau la comandă ci sunt lăsate la bunăvoinţă a celui care are putinfa să ie dea".Iulian însă şi-a pus în cap sa reacţioneze. In ce mod ? Caragiale şi-a ales pentru deschiderea singurei stagiuni cât a fost director, localizarea d-lui Paul G u sty „M a n ev rele d e toam nă Rolul principal, cel al locotenentului Fumureanu. a fost încredinţat lui Iulian. Iulian însă l-a refuzat, pe motiv că piesa... e insultătoare pentru armata română (A lt motiv nu găsise). Caragiale nu l-a rugat însă să revie asupra „hotărîrii" sale şi nici n’a luat împotrivă-i vreo

N O R O C U L LUI IA N C U NICULESCU

Paul Gusty s'a gândit la lancu Niculescu. pe vremea aceea destul de tânăr. Era însă o greutate. Rolul cerea interpretulu, sa ames- tece în vorbire fraze franţuzeşti : N iculescu - ..copil d.n popor- - nu ştia însă boabă de franţuzească, deş. avea toate

celelalte calităti pentru interpretarea rolului.Deslegarea a găsit-o cel care localizase şi urma sa msceneze piesa- L-a luat pe Niculescu la plimbare şi-l to t dăscălea Pe strada :_ |-a spune lancule : „cest tout à fa it rigolo".

— Se tut a fe rigolo. . .. .__ Aşa lancule I Şi acuma : ..entre camarades, c est parfa.temen

égal"._ Antră camarad se parfetman egal.

— Bun ; i-a mai zii odata !Şi astfel s'a deslegat limba lui lancu Niculescu. mcat actoru ajunse să spună, cel puţin aceste două fraze, ca un vorb.tor al

limbii franceze. . ,Şi ..Manevrele de toamnă" au însemnat consacrarea

A ^ l u T z i . în Capitală circulau expresiile franţuzeşti ale lui Ion

Niculescu. Q REPREZENTAŢIE RARA

Dar anii trec şi cu ele tinereţea. In seara de 21 Aprilie 1913 lancu N iculescu ş i - dat reprezentaţia de retragere, cu ..Scrisoarea pierdută" în care juca pe Caţavencu.|„ semn de omagiu, camarazii marelui actor s au oferit sa figur

şi u « * . 1 «i »> T ” r,,,>r ;piese, cât şi la manifestaţia din ultimul act. figuraţ.a a fost

făcută de societari.Am în faţă două fotografii ale acestei rare reprezentaţii.Iată-I pe lancu N iculescu- Caţavencu. înch.nand cu A r i s t i D e m e t ria d e -T t păi eseu : ..Să mă ierţi şi sa ma .ubeşt., cac. oţ suntem Români, mai mult sau mai puţ.n oneştr. Langa g tatul B elco t, care juca pe Dandanache. Miţa C tueur easca (Zoe) Io n B rezianu în Cetăţeanul turmentat, V asile Toneanu ( ar furidi). A l. M ihalescu (lonescu).Iar in figuraţie: P etrache Sturdza, Ion L iv escu , Radovict, Ion Iancovescu, R . B u lfin sch y , G. Storin , M ana Filotti, G. A ch ille , Olimpia Bârsan, N ae Bassarabeanu, Io n Mor-

ţun şi alţii. . . .C ea mai mare parte dintre cei cari figurează în cele doua fotografii au plecat din lumea aceasta. H ârtia se dovedeşte mai rezis

tentă decât omul... |O A N MASS0FF

M O D A

In fotografia noastră dăm un m odel care a avut mult su cces la Londra. R ochia este com pusă din două piese, îm pletită din lână angorată verde. N asturii şi cordonul au câte o garnitură de ciu cu ri verzi cu alb.

M A R E A M O D Ă — R O C H II D E L Â N Ă !

Un instantaneu luat la expoziţia mu- 'Hui de artă ş i industrie din Praga

nasa m odernă.

4 P Ă L Ă R II P R IM Ă V Ă R A T E C E A LA N E W -Y O R K !

Patru pălării d iferite de prim ăvară , confecţionate după gu stu l am erican şi prezentate la o m are expoziţie de modă din N ew -York.

t - U N T A IL L E U R D E SP O R T D E P R IM Ă - *

V A R Ă ^Jachetă fără gu ler, p en tru dimineaţă. Culoarea: beige. Toate cusuturile sunt făcute de mână. A grafele originale sunt \ de antilopă marr.on.Stofa : de lână.

... un surâs ferm ecător, surâsul fe meii fe ric ite , trium fătoare, sigură de sine! Gura sănătoasă, fragedă, parfumară — o gură îng rijită cu C hlorodoflf. O ve ţi distinge d in tr 'o mie, fiindcă desvăluie un şir de perle minunate, strălucitoare...C â t de fragilă însă este această podoabă naturală, a tâ t e de preţioasă şi de câtă îngrijire are nevoie... Chlorodont, o pastă de d in ţi realizată pe cale ştiin ţifică , întruneşte toa te însuşirile necesare pentru îngrijirea raţională şi igienică a gurii. Datorită compoziţiei sale extrem de

fină, pasta de d in ţi Chlorodont are proprieta tea de a apăra smalţul a tâ t de preţios al d in ţilor. Ea îndepărtează repede şi radical piatra care decolorează d in ţii dând acestora — uneori chiar după prima întrebuinţare — o strălucire neîntrecută. trustu l ei plăcut şi înviorător, însuşirile ei desodorante, iată calităţile care o fac să fie pasta de d in ţi preferată de femei şi bărbaţi.

Pentru tineri ş i bătrâni de 2 ori pe zi — dim ineaţa şi seara.

tip a r o b ic in u it . D i r e c t o r ^ í c o l o * C o M t o » « ^ R e a c ţ ia " » ! J d m în is fra f ia " I U C U R EŞTI*' r i l " C * “o V t V ' * * ' * h e lio 9 ra v u r* ' * ' un s u p lim e n t: „ D e t o o t e p e n t r u t o f i " , !n 24 p a g in iPreţul a b o n a m e n te lo r : în t a ră : pe u n T a T o ^ ; : - looTef / r e V lu n i l O O U i t Alt A I n ^ ^ ^ ^ : „ R e o R io t e a " B u c u re ş t i-N ord * de Sud. A , ie . A fr ic a , O c e a n ia , pe un a n : le i 700; pe 6 lu n i *5 0 le i: pe 3 .u n i ,5 0 le i. ,n to a te ^

LOUIS PHILIPPE-ANGÉLUS : Chicago - NewYork - Londra - PorisV ânzarea exclusivă pentru Rom ânia. „FA R C O SA " « a ca re fti.

PUDRELE şi FARDURILE sculptează faţa Dvs.P a rtic u la r ita te a PUDREI A N G E L U S L O U IS PH ILIPPEconstă în fa p tu l că e „ c a lig e n ic ă " a d ică de o f in e le ex tre m ă, că a d e r e n ta e i este desăvâ rş ită fă c â n d c o rp com un cu p ie le a , că o m o g e n i ta te a ei îm p ie d ic ă în g ro - şărî sau u rm e, p e r m e a b i l i t a te a e i nu îm p ie d ic ă resp ira ţ ia p ie le i şi, în f in e , că asim ilare o e i d e c â tre e p id e rm ă fa c e ca să se arm onizeze cu nuan ţa sp e c ific ă a aces te ia .

P U D R A A N G E L U S,.c a lig e n ic ă " în 8 nuan fe şi F A R D U L în 4 nuan fe

J d c u p a î î iL L iw c k u k i e ^ n ţ m h

Y i m b i U s î e c d i z a k e a f i u m u é e û i

* f e m i n i n e

OCHII SUNT CEI CE VORBESC.. .O c h ii Dvs. sunt a m b a s a d o rii f r u m u le f i i Dvs., ei a tra g a te n ţia asupra Dvs. — Lou is P h ilip p e vă a ju tă să in te n s i f ic a ţ i sau să a te n u a ţi expres ia lo r . P rin to n a li ta te a C O S M E T IC U L U I său, ca re fa vo rize a ză cre ş te rea g en e lo r, ca re nu pătează , f in e la u m id ita te şi nu p ro d u c e în g ro - ş ă r i; p r in im p o rta n fa pe ca re fa rd u l g ras o d ă p le o a p e lo r şi p r in fe lu l p r in ca re a tenu iază o rb ita u n e o ri p rea b o m b a tă , p u te ţ i n uan fa p r iv ire a Dvs. cu ta n d re ţe , d u r ita te , m is te r sau fra n c h e fă .

In 4 nuan fe cosm etice

...IAR GURA ESTE ACEEA CARE PROMITE!în a in te c h ia r d e a v ă jf i o b s e rv a t m a i d e a p ro a p e , b ă rb a H i au şi re m a rc a t lin ia b u z e lo r Dvs. R u ju l in e fa c a b il A n gé lus Lou is P h ilip p e vă p e rm ite c o re c ta re a b uze lo r Dvs. G ras , fă ră de a în c le ia , aces t ru j t'm e p e r fe c t şi p e rm ite desenu l ce l m a i n e t. In ce le b ra c u t iu fa g ra v a ţa m a ur şi roşu v e fi găs i ce le 10 c u lo r i ce se a da p te a za ce l m a i b in e f ie c ă re i n u a n fe in d iv id u a le .

CREMA înseamnă atât higiena, cât şi strălucirea tenului

N u u ita f i D oam nă , că o fe m e ie ca re nu este cu în g r ij i re d e m a q u illa tă seara, p re g ă te ş te r id u r i p re m a tu re . In f ie c a re seară , v e f i a p lic a pe fa fa Dvs. crem a „D E M A Q U IL L A G E " Lou is P h ilip p e , p e n tru ca in t im p u l som nu lu i p o r i i e p id e rm e i să f ie l ib e r i.

J k Ţ UM A l produsele Louis-Philippe au izbutit să dea tenului X w un aspect catifelat, neted şi un colorit natural.

Produsle Louis-Philippe sunt universal cunoscute şi apreciate*

impunându-se ca un apanaj al lumii mondene şi al celei mai

distinse aristrocrafii. Nu există revistă sau publicafie de spe

cialitate pe to t globul, să nu releve excepţionalele produse Louis-

Philippe, care şi-au creat renumele numai datorită calităfii desă

vârşite şi perfecţiunii formule'or sale.

Dorifi să punefi cât mai bine în valoare frumusefea Dv. ? Atunci

nu ezitaţi şi procurafi-vă numai pudra, cosmeticul, rujul şi crema

de demachiaj Louis-Philippe.

^ ^ J L i u d ß / u l i p p e

A N G E L U S