Muma lui Stefan cel MarePe o stâncă neagră, într-un vechi castelUnde cură-n poale un râu mititel,Plânge şi suspină tânăra domniţă,Dulce şi suavă ca o garofiţă;Căci în bătălie soţul ei doritA plecat cu oastea şi n-a mai venit.Ochii săi albaştri ard în lăcrimeleCum lucesc în rouă două viorele;Buclele-i de aur cad pe albu-i sân,Rozele şi crinii pe faţă-i se-ngân.Însă doamna soacră lângă ea vegheazăŞi cu dulci cuvinte o îmbărbătează.IIUn orologiu sună noaptea jumătate.În castel în poartă oare cine bate?- Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;�Eu, şi de la oaste mă întorc rănit.Soarta noastră fuse crudă astă dată:Mica mea oştire fuge sfărămată.Dar deschideţi poarta... Turcii mă-nconjor...Vântul suflă rece... Rănile mă dor! �Tânăra domniţă la fereastră sare.- Ce faci tu, copilă? zice doamna mare.� �Apoi ea la poartă atunci a ieşitŞi-n tăcerea nopţii astfel i-a vorbit:- Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe;�Braţul său prin taberi mii de morţi împarte.Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu!Însă dacă cerul, vrând să-ngreuiezeAnii vieţii mele şi să mă-ntristeze,Nobilul tău suflet astfel l-a schimbat;Dacă tu eşti Ştefan cu adevărat,Apoi tu aice fără biruinţăNu poţi ca să intri cu a mea voinţă.Du-te la oştire! Pentru ţara mori!Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori! �IIIŞtefan se întoarce şi din cornu-i sună;

Oastea lui zdrobită de prin văi adună.Lupta iar începe... Duşmanii zdrobiţiCad ca nişte spice, de securi loviţi.

Repere de analiză1. Autorul- Dimitrie Bolintineanu (1819 sau 1825, Bolintin Vale, judeţul Giurgiu -

20 august 1872, Bucureşti) este un poet, prozator, publicist.  Debutează în 1842; elegia O fată tânără pe patul morţii, publicată în „Curier de ambe sexe", cunoaşte un succes imediat. Este membru al Asociaţiei literare şi al „Frăţiei". Între 1846 şi 1848, cu o bursă oferită de Asociaţia literară, studiază la Paris, la College de France. Audiază cursurile lui judeţul Michelet, E. Quinet, A. Mickiewicz şi este membru al Societăţii studenţilor români din capitala Franţei. La Bucureşti, iese, în 1847, Colecţie din poeziile domnului D. Bolintineanu.

2.  Viziune artistică- specifică preromantismului ( abundența figurilor de stil, in special a metaforelor,prezența metaforei, a contrastelor puternice și antitezelor , tema istorică)

3.Textul- Muma lui Ştefan cel Mare, de Dimitrie Bolintineanu, este o legendă, scrisă în 1847, despre mama lui Ştefan cel Mare care refuză să primească noaptea la castel pe Ştefan, fiul său, dacă nu este învingător în luptă cu turcii. Respins, Ştefan se întoarce, sună din codrii, adună oastea sa zdrobită şi luptă cu duşmanii, învingându-i. . Specia legendă istorică ( genul epic) – prezența personajelor și a narațiunii în versuri. Tema principală este istorică evidențiind evenimente culese din ,, O samă de cuvinte ” A lui Ion Neculce . Bolintineanu readaptează substratul anthropologic viziunii sale recurgând la artificii compozitionale. Motive: feminitatea, maternitatea, sacrificiul, lupta ,Victoria Titlul evidențiază motivul maternității și statutul personajului feminin principal. Structură trei tablouri dezvoltate conform viziunii artistice specifice romantismului I Tablou având elemente descriptive face referire la indicii spațiali. ( Cadru romantic – motivul castelului, al stâncii) Portretul domnitei este romantic.Al II-lea tablou Motivul trecerii timpului, specific romantismului accentuiaza dramatismul scenei.Predomină dialogul dintre Stefan și mama sa. Epitetele rănit, crudă, sfărâmată evidențiază .motivul sacrificiului. Motivul portii sugerează nevoia de protecție a domnitorului in momente critice. Răspunsul mamei dat pe un ton solemn are un character emblematic,izgonirea fiind de fapt o formă de iubire. Motivul negării De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu!Ultimul tablou are character demonstrativ. Stefan urmând povața iese invingător . ( motivul cornului, al eroului, al victoriei sunt specific romantice)

Stilul artistic utilizeaza procedee romantice. Predomină epitetele , metaforele și comparația. Tonul legendar este dat enunțurile exclamative.